Electrochimie si

protectie
anticoroziva
LABORATOR: 28 ORE / SEMESTRU
SEMINAR: 14 ORE / SEMESTRU

Aplicatiile Electrochimiei:
Electrochimiei

Baterii, acumulatori
Coroziune si protectie
anticoroziva
Fabricarea industriala a
unor compusi chimici:
Cl2, F2 , NaOH si Al
Depuneri galvanice
Extragerea si rafinarea
metalelor: Cu, Zn, Ni
Pile de combustie
Electrochimie organica

NOTIUNI
INTRODUCTIVE

Conductorii electrici de ordinul I

realizeaz transportul electricitii prin
deplasarea electronilor (de exemplu
metale).
Conductorii electrici de ordinul II
realizeaz transportul electricitii
prin deplasarea ionilor (de exemplu
soluii apoase de electrolit).
3

Electrod

Reprezinta interfata (zona de contact)

dintre un conductor de ordinul I si un
conductor de ordinul II.
Se reprezint prin lantul electrochimic,
indicand fazele componente de la stnga la
dreapta.
M / Mz+(aq)
/ indic limita de separaie ntre metal i
soluia ionilor si.

Exemple de
electrozi:
Zn / Zn2+

Cu / Cu2+

Zn

Cu

ZnSO4

CuSO4

Electrodul de zinc

Electrodul de

Tipuri de electrozi:
(a)

metal/ioni metalici

(b)

metal/ sare insolubila

a metalului/anionul sarii
(c)

electrod de gaz

(d)

electrod redox

Reactii de electrod
reprezinta procesele care au loc pe
electrozi

Exemple de reactii de electrod

reactie de oxidare:

M Mz+ + zeCl- Cl + e reactie de reducere:

Mz+ + ze- M
H+ + e - H

(1)

(2)
7

Electrozi

ANOD electrodul pe care se

desfoar o reacie de oxidare
(deelectronare), de exemplu reacia
(1)

CATOD electrodul pe care se

desfoar o reacie de reducere
(electronare), de exemplu reacia (2).
8

Celula electrochimica

Prin punerea n contact a doi electrozi se

realizeaz o celula electrochimica:

M1/M

z1
1

aq //M aq /M 2
z2
2

// reprezinta contactul dintre cele dou soluii

de electrolit.

Se clasifica in:

celula de electroliza
elementul galvanic
9

Celula de electroliza

Trecerea curentului electric are

loc ca urmare a aplicarii unei
tensiuni electrice exterioare la
cei 2 electrozi.
Celula de electroliza transforma
energia electrica in energie
chimica.
10

Elementul galvanic

Scurtcircuitarea
celor
2
electrozi
permite
trecerea
curentului electric fara actiunea
unei
surse
exterioare
de
tensiune.
Elementul galvanic transforma
energia chimica in energie
electrica.

11

element galvanic - elementul Daniell

Zn(s) | Zn2+(aq) || Cu2+(aq) | Cu(s)

Ecell = 1.103 V
12

element galvanicelementul
Daniell

A (-): Zn(s) Zn2+(aq) +

2e
C (+): Cu2+(aq) + 2e-
Cu(s)

Reactia globala: Zn(s) + Cu2+(aq) Zn2+(aq) +

Cu(s)
13

Potential absolut de
electrod

La punerea n contact a dou faze apare o ncrcare

reciproc a lor, fapt pentru care la suprafaa de
separaie va lua natere un salt de potenial, dat de
diferena potenialelor electrice ale celor dou faze.
Dac cele dou faze in contact constituie un electrod,
diferena 1-2 reprezint potenialul absolut al
electrodului, notat cu M-S (sau simplu ).

M-S = M - S = 1 - 2 =

Se observ c va avea o valoare pozitiv dac faza

metalic s-a ncrcat pozitiv fa de faza electrolitic.

14

Potential relativ de
electrod

Potenialul absolut de electrod nu se poate

calcula si nici determina experimental;
S-a adoptat o scar relativ a acestor mrimi, al
cror reper (referin) l constituie electrodul
standard de hidrogen (ESH) (electrodul
normal de hidrogen, la 25C).
Potenialele de electrod raportate la acest reper,
avnd deci valori relative, se numesc
potenialele relative de electrod sau pe
scurt poteniale de electrod i se noteaza cu
E.
15

Seria potenialelor standard E

16

Tensiunea electrica a unui element

galvanic, U

prin punerea in comun a unui electrod cu un

electrod de referinta se obtine un element galvanic

Tensiunea acestui element galvanic este diferena

potenialelor electrice ale fazelor terminale;

U = E1 - E2

adica diferena potenialelor relative ale celor doi

electrozi componeni.
17

Electrozi de
referinta

Definim drept electrod de referin un

electrod al crui potenial de electrod are o
valoare bine definit i stabil la aciunea
unor factori perturbatori nu prea puternici.
Astfel, prin determinarea experimentala a
tensiunii U i cunoscand potenialului
electrodului de referin, se poate calcula
potenialul electrodului studiat

U = Ex - Eref
18

Electrozi de referinta
ESH electrodul standard
de hidrogen; E = 0 V
ESC - electrodul saturat de
calomel; EESC = 0,243 V
Electrodul de
argint/clorura de
argint;EAg/AgCl = 0,197 V
19

Electrodul standard de
hidrogen
Lantul electrochimic:
Pt (H2)/ H2 (1 atm), H+
(1.0M)

Echilibrul la electrod:
2 H+ + 2e- H2
Potentialul absolut
E0 = 0 V (prin conventie)
20

Semnul potentialului de electrod este dat de

polaritatea observata la instrumentul de masura

EZn/Zn2+ = -0,762
V

ECu/Cu2+ = +0,354
V
21

Conventii de semn
Definim ca:
pozitiv curentul ce transport sarcini
pozitive din interiorul fazei metalice n
interiorul solutiei (determinat de o
reacie de oxidare)
negativ
curentul
ce
transport
sarcini pozitive n sens invers
(determinat de o reacie de reducere).
22

Procedee experimentale de
msurare a mrimilor
electrochimice

Msurarea tensiunii

Msurarea curentului

23

Msurarea
tensiunii

Ordinul de mrime al tensiunilor ce urmeaz a se

determina n cursul desfurrii proceselor
electrochimice se situeaz de obicei n jurul zecilor
i sutelor de milivoli, ajungnd rar la 1 V i practic
nedepind 2 V.
Msurarea tensiunilor n sistemele electrochimice
nu se poate face cu ajutorul voltmetrelor obinuite,
pe de o parte pentru c ele nu ofer o precizie
satisfctoare, dar mai ales din cauza principiului
lor de funcionare, care necesit trecerea prin
sistem a unui anumit curent, nepermis de mare.
24

Msurarea
tensiunii

Trecerea unor cureni nepermis de mari pentru

sistemele electrochimice (de ordinul a 10 -4 10-5
A)
poate
produce
deplasarea
tensiunii
masurate de la valoarea ei de echilibru.

Pentru
masurarea
tensiunii
sistemelor
electrochimice
se
folosesc
voltmetre
electronice, cu impedanta de intrare mare (10 10
1012 V/). Curentul care trece printr-un astfel
de voltmetru este prea mic pentru a deplasa
tensiunea de la valoarea ei de echilibru.

25

Msurarea
curentului

Curenii care se cer msurai n cadrul lucrrilor

practice de electrochimie acoper un domeniu foarte
larg de valori: de la cureni de ordinul zecimilor de
microamperi pn la valori de ordinul zecimilor de
amperi.

Pentru msurarea curenilor se folosesc - dup cazmicroampermetre (numite i galvanometre), indicnd

cureni de 10-7 10-6 A/ diviz., sau ampermetre cu mai
multe domenii de msur, indicnd cureni de la 10 A
pn la 10 A pentru o deviaie total a acului indicator.

26

Msurarea curentului

Msurarea mai precis a curentului, - n cazul n

care condiiile o permit - se poate face prin
intercalarea n circuit a unei rezistene etalon
Re, de valoare potrivit, pe care se msoar apoi
cderea de tensiune U, cu un milivoltmetru de
precizie.

I=U
/Re
27

Tipuri de montaje
electrochimice
(circuite de electroliz)
Desfurarea proceselor electrochimice se exprim
prin modificarea celor doi parametri interdependeni:

intensitate (I)

potenial (E).

n studiul proceselor electrochimice se menine

constant sau se modifica controlat unul din acesti
parametri, urmrind apoi modificarea provocat n
valoarea celuilalt parametru.
28

Tipuri de montaje
electrochimice
(circuite de electroliz)
Din acest punct de vedere montajele se mpart n:
galvanostatice (cu meninerea constant
sau modificarea controlat a intensitii);
poteniostatice (cu meninerea constant
sau modificarea controlat a potenialului
de electrod).
Elementele componente ale celor dou tipuri de
montaje sunt aceleai:
surs de tensiune,
rezistene,
instrumente de msur;
difer doar modul de legare n circuit.
29

MONTAJUL
GALVANOSTATIC
+

SST
m V
m A

m V
R
U (t)

SST
mA
mV
R
CE
L
A
Ref

surs (stabilizat) de tensiune;

miliampermetru;
milivoltmetru;
rezisten variabila (reostat);
celula de electroliz ;
electrodul de lucru;
A
electrodul auxiliar;
electrodul de referinta.

R ef

C E

30

MONTAJUL
GALVANOSTATIC
Tensiunea electric de celul U se masoara intre
electrodul de lucru si cel auxiliar cu ajutorul
milivoltmetrului mV.

Electrodul de referin (Ref) servete la

determinarea potenialului de electrod E, cu
ajutorul milivoltmetrului mV.

Reostatele R permit fixarea i modificarea

intensitii curentului la valoarea dorit.
Tensiunea electric de celul U, ct i potenialul
E vor avea valori variabile n timp.

31

MONTAJUL
POTENIOSTATIC
SST
A

C
E = I to t R

m A

m V

C E

32

MONTAJUL
POTENIOSTATIC

Asigur o tensiune electric de celul constant,

indiferent de variaiile de potenial ale electrozilor.

Sursa de tensiune se leag la bornele unui

poteniometru, sau la capetele A i B ale unei puni
cu fir calibrat. Cderea de tensiune ntre punctele A i
C ale poteniometrului (punii) se aplic celulei de
electroliz. Prin deplasarea cursorului se poate
modifica controlat tensiunea aplicata celulei.

Acest montaj mentine constanta tensiunea electrica

de celula, dar nu si potentialul electrodului de lucru.

33