Cursul pentru nivel intermediar cuprinde 32 de leqii. Fiecare leqie are doua parti.

In prima lectie Sl
afla exercitiile cu materia noua. In partea a doua a celei de a doua leqii nu am introdus cuno~tintl
noi; aici gasiti exercitii de verifieare. Fieeare lectie se tennina eu recapitularea noilor reguli gramatiealt
~i cu tema pentru acasa. La sJar~itul caietului de curs este inserat un vocabular continand cuvintelt
~i expresiile noi In ordine alfabetica, precum ~i transcrierea lor fonetica. Pronuntia se afla Intn
paranteze drepte.

Pe marginea paginilor yeti Intalni unnatoarele semne:

La nivelul acestui Sel1lll, textul cules cu litere inclinate descrie caracteristicile lexicale sau gramaticall
specijice limbii engleze;

Exercitiu pentru verificarea materialului lexical

~i

gramatical

Insu~it;

Cuvinte noi;

Problema aparuta In acest exercitiu este prezentata In Compendiul de gramaticii la punctul 5.2;

Observatiile cele mai importante, care se refera la regulile gramaticale sau

la pronuntie, vor fi Intotdeauna reliefate prin acest semn grafic.

Textul care urmeaza dupa semnul " > " tipiirit cu ro~u (care nu se vede In cazul folosirii filtrulu
ro~u) arata ca exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de ex. completarea unui text sau traducere:
unei propozitii.
In final, 0 remarea. La radio ~i televizor auziti adesea conversatii sau canteee In limba engleza
Uneori pronuntia acestora difera de eeea ce va propunem noi In cadrul leetiilor, adiea varianta stan
dard a limbii. Aeeasta se 'intampla deoareee ~i dialectul londonez sau eel din Liverpool preeum ~
engleza vorbita In S.U.A. sau In Australia sunt diferite, constituind forme specifiee ale limbii.

- 1-

TRANSCRIEREA FONETICA
In caietele destinate Incepatorilor ~i cursantilor de nivel mediu yom utiliza sistemul EUROCOR
de transcriere fonetica, pe care I-am conceput tinand seama atat de particularitatile de pronuntie
ale limbii romane, cat ~i de accesibilitatea unui astfel de sistem pentru cei care parcurg aceste
etape ale Invatarii limbii engleze.Vom descrie mai jos sistemul de simboluri fonetice folosite
comparandu-Ie cu suntele romane~ti similare.
Semnul [a] desemneaza un a scurt, format In centrul gurii. Acest sunet este Intalnit In majoritatea
cuvintelor formate dintr-o singura silaba (monosilabice) ~i reprezinta vocala u aflata Intre doua
consoane, ca In exemplul:
> [bas]

bus

- autobuz

Semnul [a:] este reprezentarea fonetica a unui a lung prezent In interjectia romfmeasca "aa!". Ca
In cazul tuturor celorlalte vocale, semnul [:] noteaza lungirea vocalei de care a fost ata~at.

~i

> [pla:nt]

plant

- planta

[E] este 0 vocala lara corespondent In limba romana. Este situata Intre e
deschiderea gurii ca pentru a.
> [trEfik]

traffic

~i

a; se

roste~te

e cu

- circulatie

Sunetul [i] se pronunta similar cu i din limba romana.

> [in]

rn

- In

Semnul fonetic [1] indica un sunet moale, asemananator celui din grupurile de vocale "iu", "ei",
"ea" din limba romana. Se pronunta ca primul sunet din cuvintele "iute", "ea".
station

>

[stei~n]

- statie

Semnul [i:] desemneaza un i lung, ca In exemplul:

> [ri:d]

read

scurt se noteaza prin [0]

shop

~i

- a citi

se pronunta ca un 0

obi~nuit

din limba romana:

[~op]

- magazin

> [tu fo:l]

- a cadea

>

[0:] desemneaza un 0 lung.

to fall
U scurt se noteaza[ u]
good

~i

se pronunta ca un u

obi~nuit

> [gud]

romanesc, ca In exemplul:
- bun

Semnul [u:] indica un u lung, dupa cum urmeaza:

school

>[sku:l]

~coala

Dupa cum desigur ati observat, In ultimele doua exemple grupul de vocale 00 a fost pronuntat In
doua feluri diferite. Aceasta este una din numeroasele exceptii de la regulile de pronuntie ale
limbii engleze. De aceea, pentru 0 maxima exactitate, va recomandam sa consultati In permanenta
listele de cuvinte de la sflir~itul caietelor de lectie.

-2-

Semnul fonetic[r] se roste~te ca un r romanesc dar mult mai slab

de obicei de 0 vocala lunga.
> [.flo:']

floor

~i

corespunde unui sunet precedat

- etaj

Semnul fonetic[U] desemneaza sunetul semivocalic n, ca in cuvantul romanesc "cuarf'. Acest

sunet corespunde de regula literei W, care se pronunta doar cand este urmata de 0 vocala sau
cand nu este urmata de nici un alt sunet.
railway

> [reilUei]

-cale ferata

Ati observat de asemenea ca, in transcrierea fonetica a cuvintelor care au mai mult de 0 silaM,
unele vocale au fost scrise ingro~at. Aceste vocale fac parte din silaba accentuata a cuvfmtului
respectiv, ca in exemplul:
-vizita

>[vizit]

visit

Grupul ing se pronunta ca in limba romana, dar g se aude slab:

-cumparaturi

shopping
In mod similar se pronunta sunetul k din grnpul ink:

-cerneala

ink
[t~]

este notatia fonetica a grnpului de sunete ce/ci din limba romana.

church

>[t~a:rt~]

-biserica

Grupul che/chi din Iimba romana este notat cu[k].

key
Yeti

>[ki:]
recunoa~te

John

-cheie

grupul ge/gi din limba romana in simbolul fonetic[ dj] .

>[djon]

Notatia fonetica a grupulni ghe/ghi este[ge] , respectiv[gi].

get

>[get]

-a Iua, a obtine

guitar

>[gita:']

-chitara

Semnul fonetic[r] nu va fi interpretat ca un r romanesc. Sunetul corespunzator se pronunta

Tara sa atingeti cernl gurii cu limba ~i Tara a Iasa limba sa vibreze.
street

-strada

>[stri:t]

Z pronuntat cu limba intre dinti este un sunet care nu are echivalent in limba romana ~i care se
noteaza[DZ].

this

>[DZis]

-acesta, aceasta

Perechea surda a acestui sunet, care de asemenea nu are echivalent romanesc, este[T']
pronunta ca un s cu Iimba intre dinti.
thick

-gros

>[T'ik]

Restul simbolurilor fonetice se vor citi ca sunetele existente in limba romana.

-3-

~i

se

"
PARTEA "INTAI

LECTIA
1
,

In exercitiile de mai jos sunt recapitulate cele invatate in LECTIA 1, PARTEA INTAI din Cursul
Englezii pentru fncepiitori.
A.

Completati propozitiile folosind unul dintre cuvintele din lista de mai jos.
Utilizati filtrul ro~u pentru a va verifica.
1. shop

2. railway station

3. tower

4. door

5. train

6. house

7. street

8. church-tower

9. shopping-street

10. street-door

Ceasul din turla bisericii bate

-The clock of the >church-tower is

striking six.

ora ~ase.
Trenul a parasit gara.

-The train has left the >railway-station.

Ce se vinde in acel magazin?

-What do they sell in that >shop?

Noi locuim intr-o casuta.

-We live in a small >house.

Intri in casa prin

u~a

de la strada.

-You enter the house through the

>street-door.

Se circula intens pe aceasta strada?

-Is there much traffic in this >street?

Pe strada comerciala se atla

multi pietoni.

-There are many pedestrians in the

>shopping-street.

Vreau sa prind trenul de ora cinci.

-I want to catch the five o'clock >train.

Nu lasa

u~a

-Don't leave the >door open!

deschisa!

Acesta este cel mai inalt turn pe care

I-am vazut (vreodata).

B.

-This is the tallest >tower I have ever

seen.

Completati propozitiile de mai jos cu cuvintele care lipsesc.

Ciind a intrat (el) in camera?

-When did he >enter the room ?

Magazinele deschid la (ora) noua.

-The shops >open at nine.

Vom pleca impreuna.

->We shall leave together.

Ei cred ca este dificil.

->They think it is difficult.

Putem vedea biroul.

-We can >see the office

Ei ne vor vizita.

-They will >visit us.

Ei intotdeauna merg cu autobuzul.

-They >always go by bus.

Poti lua aceasta.

->You can take this.

Turnul

~i

biserica sunt vechi.

Nu cred ca ne-am mai intiilnit/ca

ne

-The tower >and the church are old.

->1 don't think we have met before.

cunoa~tem.

In fiecare dimineata beau

cea~ca

-> Every morning I drink a cup of tea.

de ceai.

-4-

In exercitiul unnator yom repeta folosirea articolului nehotarat.

Pentru rezolvarea acestuia, consultati mai intai sectiunea respectiva din Compendiu (v. 1.1.)
Completati propozitiile de mai jos cu articolele nehotarate "a" sau "an", dupa caz. Nu uitati sa
folositi filtrul ro~u.
Are acest sat

gara?

-Has this village >a railway-station?

sa-~i

Ea intentioneaza

cumpere

0 ma~ina.

-She is going to buy >a car.

Ai vrea (sa mananci) un mar?

-Would you like >an apple?

o femeie

->A woman asked me for help.

m-a rugat s-o ajut.

0 u~a

Am gasit repede

-We soon found >an open door.

deschisa.

Ei au nevoie de un birou.

-They need >an office.

S-a intamplat intr-o seara de maio

-It happened on >an evening in May.

Ei locuiesc intr-o casa pe strada aceasta.

-They live in >a house in this street.

Poti sa

a~tepti 0

-Can you wait half >an hour?

jumatate de ora?

Exista un magazin dupa colt.

-There is >a shop round the corner.

Ea statea langa

-She was sitting by >a large window.

Era

fereastra mare.

zi foarte friguroasa.

-It was >a very cold day.

Este aceasta

unealta folositoare?

-Is this >a useful tool?

Aceasta este

strada cu sens unic.

-This is >a one-way street.

Fratele ei este muncitor necalificat.

-Her brother is >an unskilled labourer.

Ai mai vazut vreodata un om atat de urat?

-Have you ever seen such >an ugly man?

Am vazut un baiat in apa pe dnd ma

plimbam.

-I saw >a boy in the water when I was

walking.

In fata bisericii era

Vezi

~coala.

-There was >a school opposite the church.

intrare?

El cauta atunci

-Do you see >an entrance?

0 ie~ire.

-He was looking for >an exit then.

Iti place sa munce~ti intr-o fabrica?

-Do you like working in >a factory ?

o sticla goala a fost'tot

->An empty bottle was all we found.

ce am gasit.

Vrei un foJQ1iu?

-Do you want >an easy chair?

Ce grea este masa aceasta!

-What >a heavy table this is!

Are acest

ora~

-Has this town >an airport?

un aeroport?

Ea purta un pulovar de lana cand ne-am

intalnit.

-She was wearing >a woolen jersey when

we met.

-5-

Well, we'll visit a few countries

in Europe.

> [Uel uial vizit a fiu:

kantriz in iuarap]

-Yom vizita cateva tari

europene.

We're going to stay in hotels and

take guided trips to see the most
interesting things.

> [Uiar gauin(g) tu stei in

hautelz End teik gaidid
trips tu si: DZa maust
intrastin(gl Pin(g)gz]

-Yom sta la hotel ~i yom

face excursii insoiiii de
ghid pentru a vedea cele
mai interesante obiective.

I've already bought some guides

to read about the places we are
going to visit.

> [aiv olredi bo:t sam

gaidz tu .ri:d abaut DZa
pleisiz ui: a: r gauin(g) tu
vizi t]

-Deja am cumparat ciiteva

ghiduri turistice pentru a
citi despre locurile pe care
Ie yom vizita.

What about you, are you going

to stay in town all summer?

> [Uot abaut ill: a: r iu: gauin(g)

tu stei in taun 01 samar]

-Dar tu? Ai de gand sa ramai

in ora~ toata vara?

Oh, no. I've just finished

preparations for my voyage to
South America.

> [au nau aiv djast fini~t

r
preparei~nz fo: mai
S
voiidj tu sauT amerika]

-Nu.Tocmai mi-am incheiat

pregatirile pentru calatoria
in America de Sud.

I'm leaving tomorrow.

> [aim li:vin(g) tUlllorau]

-Voi pleca/plec maine.

That's interesting!

> [DZEts intrastin(gl]

-Interesant!

I didn't know you were such a

traveller!

> [ai didnt nau iu: Ua:r

sat~ a trEvlar]

-Nu ~tiam ca-ti place atat de

mult sa calatore~ti!

$i acum, exersati propoziiiile din eel de-al doilea dialog

~i

reiineii-Ie traducerea in limba romana.

Look! There are so many

people at the ticketwindows.

> [Iuk DZear a: r sau mEni

pi:pl Et DZa tikit
uindauz]

-Vite ce multi oameni

sunt la casele de bilete!

I need a return ticket.

> [ai ni:d a rita:rn tikit]

-Am nevoie de un bilet

dus-intors.

Well, I have a season ticket.

> [Uel ai hEy a si:zn tikit]

-Eu am abonament.

I think you can buy your

ticket from the guard.

> [ai T'in(g)k iu: kEn bai

io: r tikit from DZa
ga:rd]

-Cred ca pOii sa-Ii cumperi

bilet de la conductor.

No, you can't. I have to

buy it here.

> [nau iu: ka:nt ai hEv tu

bai it hia']

-Nu se poate. Trebuie

sa-I cumpar de aici.

You can wait for me in the

waiting-room.

> [iu: kEn Ueit fo:' mi: in

DZa Ueitin(g) ru:m]

-Poii sa ma a~tepii in sala

de a~teptare.

Completaii propoziiiile urmatoare cu cuvintele potrivite:

In trecut 0 caHitorie peste ocean era
adesea periculoasa.

- In the past a > voyage across the ocean

was often dangerous.

Cei de la agentia de voiaj nu

m-au putut ajuta.

- The people at the> travel agency could

not help me.

-8-

Ne-a placut foarte mult plimbarea pana la

plaja.

-We enjoyed the> trip to the beach very

much.

Maine dimineata vom merge Intr-o excursie cu

ghid.

-Tomorrow morning we are going on a

> guided trip.

Cumparand un abonament economisiti bani.

-Buying a > season ticket saves money.

Am Iacut de multe ori acea calatorie.

-I have made that> journey many times.

a~tepte

Calatorii au trebuit sa

doua ore.

-The> travellers had to wait for two hour:

Fara ghid te poti rataci.

Numai un

ghi~eu

-Without a > guide you may lose your wa:

(de bilete) era deschis.

Conductorul le-a cerut

Este frig. Nu exista

sa-~i

-Only one> ticket-window was open.

arate biletele.

sala de

-The > guard asked them to show their

tickets.

a~teptare?

-It is cold. Is there no > waiting-room here

Sunt ocupati cu pregatirile.

Daca te Intorci In
dus-Intors.

aceea~i

-They are busy making> preparations

zi cumperi un bilet

Cititi cu voce tare urmatoarele cuvinte

~i

-If you return on the same day you buy a

> return ticket.

Invatati-le traducerea:

by air

> [bai ea']

-cu avionul

to prepare

> [tu pripea']

-a pregati

by rail

> [bai rei!]

-cu trenul

to clip

> [tu klip]

-a composta, a perfora (biletele)

on business

> [on biznas]

-In interes de servici; cu/pentru afaceri

to lean

> [tu li:n]

-a se apleca

boring

> [bo:rin(g)]

-plicticos

to leave for

> [tu li:v fo:']

-a pleca (la)

to change

> [tu

t~eindj]

-a schimba

instructive

> [instraktiv]

-instructiv

by sea

> [bai si:]

-cu vaporul, pe mare

to check

> [tu

-a controla; a verifica

t~ek]

-9-

Cuvintele noi au fast folosite In propozitii. Cititi-le cu voce tare

limba romana:

~i

Invatati traducerea In

You have to be prepared

for a long journey.

> [iu: hEv tu bi: pripea'd

He thinks travelling by
sea takes too long.

> [hi: Pin(g)ks trEvlin(g)

bai si: teiks tu: lon(g)]

The guard checks the

tickets.

> [DZa ga:'d

tikits]

I travel a lot on business.

> [ai trEvl a lot on biznas]

-Calatoresc mult In interes de

serviciu/pentru afaceri.

A journey is instructive.

> [a dja:'ni iz instraktiv]

-0 calatorie este instructiva.

Has your ticket been

clipped?

> [hEz io:' tikit bi:n klipt]

-Ti-a fost perforat/compostat

biletul?

Don't lean out of the

window.

> [daunt li:n aut av DZa

Uindau]

-Nu te apleca pe fereastra.

Is travelling by air
exciting?

> [iz trEvlin(g) bai ear

iksaitin(g)]

-Este interesant sa
avionul?

Some people think it

boring.

> [sam pi :pl Pin(g)k it

bo:rin(g)]

-Unii oameni cred ca e plicticos.

Do we have to change
anywhere?

> [du ui: hEv to

eniUea']

They will travel by rai!.

> [DZei Uil trEvl bai reil]

-Trebuie sa fiti pregatiti pentru

a calatorie lunga.

fa:' a lon(g) dja:'ni]

t~eks

-El crede ca 0 calatorie pe mare

dureaza prea mult.

DZa

-Conductorul controleaza
biletele.

t~eindj

calatore~ti

cu

-Trebuie sa schimbam (mijlocul

de locomotie) undeva?
-Vor calatori cu trenu!'

Completati frazele de mai jos cu unul dintre cuvintele nou Invatate:

Bagajele vor fi controlate cand sosim.

-Your luggage will be > checked when we arrive.

Prefer sa calatoresc cu vaporul/pe mare

cand nu rna grabesc.

-I prefer travelling> by sea when there is enough

time.

(El) nu uita niciodata

biletele?

sa-~i

composteze

-Does he never forget to > clip the tickets?

Pe drum a trebuit sa schimbam (trenul)

de doua ori.

-On our way we had to > change twice.

Calatoria cu avionul este calea cea mai

rapida.

-Travelling> by air is the fastest way.

A vizita alte tari este chiar mai instructiv

decat a citi despre ele.

-Visiting other countries is even more

> instructive than reading about them.

Nu este plicticos sa stai tot timpul

acasa?

-Isn't it > boring to stay at home all the time?

Este periculos sa te apleci pe fereastra.

-It is dangerous to > lean out of the window.

- 10 -

Persoanele care au ma~ina nu prea

calatoresc cu trenul.

-People who have cars don't often travel

> by rail

Totul a fost pregatit pentru plecarea lor.

-Everything has been> prepared for their

departure.

Persoanele care calatoresc pentru afaceri

sunt de acord ca timpul inseamna bani.

-People travelling> on business agree that

time is money.

Sa aprofimdam fn continuare cuno:jtinfele noastre despre articolul nehobirat.

Articolele nehotiiriite an/a sunt utilizate dupa~ si f2F fnaintea substantivelor la singular:
She works here as a teacher.

-Ea lucreaza aici ca profesoara.

This room is used as an office.

-Aceasta camera este folosita ca birou.

As a guide he is really very good.

-Este intr-adevar foarte bun ca ghid.

I want to stay at home for a change.

-Vreau sa mai stau ~i acasa (ca sa mai

schimb atmosfera).

~at does this ~~y_\anl~~~_~sentv

__

'\.~~e_s ~<~: ~o for a liv~'

-Ce cadou vrea acest baiat?

-Ce ocupatie are ea?

Articolul nehotariit este de asemenea utilizat dupii ",ith/without fnaintea substantive/or /a

singular:
You can't get in without a ticket.

-Nu poti intra lara bilet.

I want a watch with a second-hand.

-Vreau un ceas cu secundar.

He wants a room with a fireplace.

-El vrea

She was working at a desk without a lamp.

-Ea lucra la un birou lara lampa.

What do they call a plane without an engine?

-Cum se

camera cu

nume~te

~emineu.

un avion lara motor?

Articolul nehotiiriit este de asemenea utilizat fnaintea substantivelor la singular in cadrul

exclamafiilor care fncep cu w~.l!t ~i s,:,c!I:

What a beautiful evening!

-Ce seara frumoasa!

What a nice trip!

-Ce excursie frumoasa!

What a delicious dinner that was!

-Ce cina delicioasa (a fost)!

What a hurry they are in!

-Ce grabiti sunt (ei)!

What a pity!

-Ce pacat!

Such a kind woman!

-Ce femeie amabila!

Such a good film!

-Ce film bun!

- 11 -

Completati spatiile libere din propozitiile In limba engleza:

Ai lucrat aici ca dactilografli?

-Have you worked here> as a typist?

Fabrica a fost folosita drept spital.

-The factory was used > as a hospital.

Ca sa mai schimbam, hai sa mergem In Anglia.

-Let's go to England> for a change.

Au plecat rara ghid.

-They left> without a guide.

Ce om dragut ne-a ajutat!

-> Such a nice man helped us!

Ce pacat ca (ei) nu pot veni!

-> What a pity they can't come!

Iti dore~ti vreun cadou anume?

-Is there anything you want> for a present?

Ce surpriza sa te vad aici!

-> What a surprise to see you here!

Nu pot face dedit putine lucruri rara cutit.

-I can do little> without a knife.

Vrem

-We want a room> with a double bed.

camera cu pat dublu.

Va dam mai jos numele catorva tari europene. Cititi-Ie cu atentie fiind foarte atenti la pronuntie:

Ireland

>( aialand]

-Irlanda

Holland

Austria

>( ostria]

-Austria

The Netherlands >[ DZa neDzarlands]

Spain

>( spein]

-Spania

Portugal

>(po:rt~ugl]

-Portugalia

-Germania

Belgium

>(beldjam]

-Belgia

Germany >[ dja:rmani]

>(holand]

-Olanda
-Olanda

Sweden

>(sui:dn]

-Suedia

Denmark

>( denma:rk]

-Danemarca

Finland

>[finland]

-Finlanda

France

>(fra:ns]

.Franta

Greece

>[gri:s]

-Grecia

Norway

>[no:ruei]

-Norvegia

Italy

>[itali]

-Italia

Switzerland

>[ sUiWland]

-Elvetia

Am Invatat deja:

England

> [in(g)land]

- Anglia

Romania

> [rumeinia]

- Romania

- 12 -

LECTIA
1 - PARTEA A DOVA
,
In exemplele unnatoare sunt recapitulate cele invatate in LECTIA I, PARTEA A DOUA din
Cursul Engleza pentru fncepatori.
A.

Completati propozitiile folosind unul dintre cuvintele potrivite, alese din lista de mai jos.
Utilizati filtrul ro~u pentru a va verifica.
1. building

2. boy

3. car

4. entrance

5. woman

6. bus

7. apartment

8. side-walk

-The railway station has more than one

> entrance.

Gara are mai multe intrari.

Un barbat era

a~ezat

-A man was lying on the> side-walk.

pe trotuar .

Aceasta este cea mai inalta cladire din

ora~.

Cand eram copil nu era un trafic atat de

intens.

-When 1 was a> boy there wasn't much

traffic.

Era putina mobila in apartament.

-There was little fumiture in the

> apartment.

Ma~ina

-Your> car is more reliable than mine.

ta este mai fiabila decat a mea.

-I take the> bus to the office every day.

Zilnic iau autobuzul spre birau.

B.

-This is the highest> building in town.

Inserati in propozitiile care unneaza cuvintele potrivite:

Atunci a fost momentul/ora plecarii.

-It was time to go > then.

Uita-te la pasarea aceea!

-> Look at that bird!

Cand va sosi (el)?

-> When will he come?

Sa mergem cu

ma~ina?

-Shall we go > by car?

Nu mai sunt bilete.

-There are > no tickets left.

Vrem sa ne ducem acasa.

-We want to > go home.

~tii

-Can you> drive a car?

sa conduci

Eram grabit,

0 ma~ina?

a~a

incat am luat un taxi.

-I was in a hurry> so 1 took a cab.

Mergi incet, te rag.

-> Walk slowly, please.

EI se duce acasa devreme.

-He> goes home early.

Ea are un singur copil.

-She > has one child.

Maine yom merge la

Bucure~ti.

-Tomorrow we are going> to Bucharest.

- 13 -

Pentru rezolvarea acestui exercitiu, consultati regulile respective din Compendiu (V 1.4-1.5.).
C.

Traduceti urmatoarele fraze In engleza. Fiti foarte atenti la folosirea articolului nehotanlt
a/an:
Mire1e era american.
John

dore~te

>The bridegroom was an American.

sa fie frizer.

>John wants to be a barber.

>His sister is a typist.

Sora lui este dactilograra.

El va fi Intr-o zi

D.

pre~edintele

acestei tari.

>He will be president of this country one day.

Vrei sa devii doctor/medic?

>Do you want to be a doctor?

Este (el) catolic?

>Is he a Roman-Catholic?

(El) nu mai este brutar.

>He is not a baker any more.

Pe atunci el era macelar.

>He was a butcher then.

Fiica mea este politista.

>My daughter is a policewoman.

El este mecanic de multi ani.

>He has been a mechanic for years.

(El) este secretarul sindicatului nostru.

>He is secretary of our trade union.

Colegul meu este englez.

>My colleague is an Englishman.

Ce masa grea este aceasta!

>What a heavy table this is!

Ce prost a fost!

>How stupid he was!

Completati frazele de mai jos folosind, atunci cand este cazul, articolul hotarat the.
Aceasta este casa In care am locuit multi
ani.
S-a

a~ezat

pe cel mai bun scaun.

-This is > the house where I lived for

many years.
-She sat down in > the best chair.

Pentru a ajunge acolo trebuie sa mergem

(cu ma~ina) spre nord.

-To get there we have to drive> north.

(El) este secretarul sindicatului nostru.

-He is > secretary of our trade union.

iI

cuno~ti pe barbatul In costum maro?

El a alergat cel mai repede din toti.

El va deveni
Intr-o zi.

pre~edintele

Vom merge cu

-Do you know >the man in >the brown

suit?
-Of all those people he ran> fastest.

acestei tari

-He will be > president of this country

one day.

ma~ina.

-We shall go by > car.

Ei se vor Intoarce Inainte de Gina.

-They will return before> dinner.

Este sufrageria destul de mare?

-Is> the dining-room large enough?

I-am cunoscut In toamna lui 1952.

-We met them in >the autumn of 1952.

Copilul ranit a fost dus la spital.

-The injured child was taken to > hospital.

Inchisoarea este departe (de aici) ?

-Is it far from here to > the prison?

- 14 -

Vom invata alte cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare

traducerea:

~i

retineti

carriage

> [kEridj]

-vagon

compartment

> [kampa:'tmant]

-compartiment

smoker

> [smauka']

-compartiment pentru
fumatori; fumator

non-smoker

> [nonsmauka']

-compartiment pentru
nefumatori; nefumator

railway accident

> [reil"ei Eksidant]

-accident de cale ferata

conductor

> [kandakta']

-conductor

goods train

> [gudz trein]

-tren de marIa, marfar

fast train

> [fa:st trein]

-(tren) rapid

engine

> [endjin]

-locomotiva; motor

engine-dri ver

> [endjin draiva']

-mecanic de locomotiva

passenger

> [pEsindja']

-pasager, calator

~i

acum, repetati-le in alta ordine:

non-smoker

> [nonsmauka']

-compartiment pentru
nefumatori; nefumator

goods train

> [gudz trein]

-tren de marra, marfar

carriage

> [kEridj]

-vagon

passenger

> [pEsindja']

-pasager, calator

railway accident

> [reilUei Eksidant]

-accident de cale ferata

smoker

> [smauka']

-compartiment pentru
fumatori; fumator

conductor

> [kandakta']

-conductor

compartment

> [kampa:'tmant]

-compartiment

engine-driver

> [endjin draiva']

-mecanic de locomotiva

engine

> [endjin]

-locomotiva; motor

fast train

> [fa:st trein]

-(tren) rapid

- )5 -

Acum yom introduce toate cuvintele nou invatate intr-un dialog. Cititi cu atentie:

ON THE TRAIN
Chris:

Let me see the tickets. Our seats are in the carriage right behind the engine.

Jodi:

I hope our compartment is not a smoker.

Chris:

No, it's not. I asked for tickets in a non-smoker.

Jodi:

Look! There are no passengers in our compaltment.

Chris:

That's nice. But you know, I don't feel good after hearing yesterday's news
about the railway accident.

Jodi:

What accident? I haven't heard anything about it.

Chris:

A goods train drove into the engine of a fast train. Both engine drivers were killed and a few
passengers and conductors were injured.

Jodi:

It sounds horrible. But let's not talk about accidents.

Cititi cu voce tare fiecare propozitie din acest dialog. Pronuntati-Ie cu atentie
limba romana:

~i

retineti traducerea in

On the train

> [on DZa trein]

-In tren

Let me see the tickets.

> [let mi si: DZa tikits]

-(Vreau) sa vad biletele!

Our seats are in the

carriage right behind the
engine.

> [aua' si :ts a:' in DZa kEridj

rait bihaind DZi endjin]

-Locurile noastre sunt chiar 1n

vagonul din spatele locomotivei.

I hope our compartment is

not a smoker.

> [ai haup aua' kampa:'tmant

iz not a smliuka']

-Compartimentul nostru, sper,

nu e pentru fumatori.

No, it's not. I asked for

tickets in a non-smoker.

> [nau its not ai askt for tikits

in a nonsmauka']

-Nu este. Am cerut bilete 1ntr-un

compartiment pentru nefumatori.

Look! There are no

passengers in our
compartment.

> [Iuk DZea' a:' nau pEsindja'z -Uite! Nu e nici un calator 1n

That's nice. But you know,

I don't feel good after
hearing yesterday's news
about the railway accident.

> [DZEts nais bat iu: nau ai

daunt fi:] gud afta' hili'in(g)
iesta'deiz niu:z abaut DZa
reilUei Eksidant]

-Foarte bine. Numai ca nu ma

simt 1n siguranta dupa ce am
auzit despre accidentul de tren
de ieri.

What accident? I haven't

heard anything about it.

> [Uot Eksidant ai hEvant

ha:'d EniPin(g) abaut it]

-Ce accident? Eu nu am auzit

nimic despre asta!

A goods train drove into

the engine of a fast train.

> [a gudz trein drauv intu

DZi endjin av a fa:st trein]

-Un tren de marta s-a ciocnit cu

locomotiva unui rapid.

in aua' kampa:'tmant]

- 16 -

compartimentul nostru.

Both engine drivers were

killed and a few passengers
and conductors were
injured.

> [bauT' cndjin draiva'z "a'

kild End a flu: pEsindja'z
End kandakta'z "a' indja'd]

-Ambii mecanici de locomotiva

au fost omorati, iar cativa
calatori ~i conductori au fost
raniti.

It sounds horrible.

> [it saundz horibl]

-Suna ingrozitor.

But I et's not talk about

accidents.

> [bat lets not to:k abaut

Eksidants]

-Dar (mai bine) sa nu discutam

despre accidente.

Completati propozitiile urmatoare eu unul din noile cuvinte:

Conductorul ti-a perforat biletul (de

autobuz).

-The > conductor has clipped your bus

ticket.

Ce Miat nu vrea sa fie mecanic de

locomotiva?

-What young boy doesn't want to be an

> engine-driver?

Ma grabesc, voi lua un tren rapid.

-I'm in a hurry, I'll take a > fast train.

Cinci calatori au fost raniti in accidentul

de ieri.

-Five> passengers were injured in the

accident yesterday.

Sa ie~im din acest compartiment de fumatori,

am nevoie de aer curat.

-Let's get out of this> smoker, I need

fresh air.

Locomotiva care trage acest tren este foarte

moderna.

-The> engine that pulls this train is very

modern.

Trenul de marIa pleaca peste ciiteva minute.

-The> goods train is leaving in a few

minutes.

Nu era nimeni altcineva in compartimentul

meu.

-There was nobody else in my

> compartment.

El este in vagonul din spate.

-He is in the> carriage behind ours.

Noaptea treeuta a avut loc un gray accident

de cale ferata.

-A serious> railway accident happened

Doua bilete intr-un compartiment de

nefumatori, va rag.

-Two tickets in a > non-smoker, please.

1'.1

'I

last night.

In locul cuvintelor "smoker" ~i "non-smoker" putem folosi urmatoarele cuvinte:

smoking compartment

- compartiment de fumatori

non-smoking compartment

- compartiment de nefumatori

Pranuntati cu voce tare cuvintele urmatoare

~i

invatati tradueerea lor:

tropical

> [tropikl]

-tropical

to be due

> [tu bi: diu:]

-a fi a~teptat;
-a trebui sa soseasca

distant

> [distnt]

-deplirtat; indepartat

- 17-

-a asigura

to insure

>[ to

oriental

>( orientl]

-oriental

to see off

>[tu si: of]

-a conduce (0 persoana)

native

>[ neitiv]

-de

to carry

>[tu kEri]

-a transporta, a duce

overdue

>[auvardiu:]

-intarziat

to meet

>[tu mi:t]

-a intalni, a face

careless

>[kearlas]

-neglijent, neatent

in~uar]

ba~tina; ba~tina~

Cuvintele noi au fost folosite in propozitiile unnatoare. Cititi-le cu voce tare

What is your native country?

> [Uot iz io: f neitiv kantri]

~i

cuno~tinta

cu

fiti atenti la traducere:

-Care este tara ta/dvs. de

ba~tina?

They are taking leave of their > [DZei a: f teikin(g) li:v

children.
av DZei' t~ildran]

-j~i iau ramas bun de la copiii lor.

We shall meet you at the

railway station.

> [Ui: ~al mi:t iu: Et DZa

reil uei stei~n]

-Ne vom intalni la gara.

This bus can carry fifty

passengers.

> [DZis bas kEn kEri

fifti pEsindjafz]

-Acest autobuz poate transporta

cincizeci de pasageri.

The train is overdue.

> [DZa trein iz auvardiu:]

-Trenul are intarziere.

Have you ever been in an

oriental country?

> [hEy iu: evaf bi:n in an

orientl kantri]

-Ai fost vreodata intr-o tara

orientala ?

They spent a week in a

tropical country.

> [DZei spent a ui:k in a

tropikl kantri]

-Ei au petrecut
tara tropicala.

We shall see you ofT at the

bus stop.

> [Ui: ~al si: iu: of Et DZa

bas stop]

-Va vom conduce la statia de

autobuz.

Don't be so careless with

your luggage.

> [daunt bi: so keafJas uiDz

io: f lagidj]

-Nu fi atat de neglijent cu

bagajele tale.

Today you can insure almost

anything.

> [tudei iu: kEn in~uaf

olmaust eniTsin(g)]

-Astazi poti sa asiguri aproape

orice.

When is the train due?

> [Uen iz DZa trein diu:]

-La ce ora trebuie sa soseasca

trenul?

These people lived in a

distant region before.

> [Dzi:z pi:pl livd in a

distnt ri:djan bifo: f]

-Aceste persoane au locuit inainte

intr-o regiune indepartata.

- 18 -

saptamana intr-o

Completati propozitiile de mai jos cu ciite unul din cuvintele nou invatate:
Autobuzul trebuie sa soseasca peste 0 jumatate
de ora.

-The bus is > due in half an hour.

Copiii sunt foarte neglijenti cu cartile lor.

-Children are very> careless with their books.

Iti place caldura aceasta tropicala?

-Do you like this> tropical heat?

EI se va reintoarce in tara sa natala.

-He will return to his> native country.

Trenul de marfa transporta cartofi.

-The goods train> carries potatoes.

Ciind au plecat i-am condus la aeroport.

-When they left we > s.a:v them> off at the

airport.

E mai bine sa-ti asiguri bagajele.

-It is better to > insure your luggage.

Mi-e teama ca trenulintiirzie din nou.

-I'm afraid the train is > overdue again.

Ciind a sosit nu-I

Ea este

a~tepta

nimeni.

-When he arrived there was nobody to > meet

him.

ruda de-a mea indepartata.

-She is a > distant relative of mine.

EI seamana cu un oriental.

-He looks like an > orientaL

Sa ne intoarcem la sectiunea de gramatica

~i

sa exersam folosirea articolului.

Articolul nehotariit este folosit intr-o serie de expresii. Cititi-le cu voce tare

~i

invatati-Ie traducerea:

two at a time

> [tu: Et a taim]

- ciite doi/doua deodatalln

acela~i timp

to have a fever

> [tu hEv a fi:va r]

- a avea febra

to have a headache

> [tu hEv a hedeik]

- a-I durea capul

to be in a hurry

> [tu bi: in

to have an appetite

> [tu hEv an Epatait]

- a avea pofta de miincare

three times a week

> [T'ri: taimz a ui:k]

- de trei ori pe saptamiina

to have a right to

> [tu hEy a rait tu]

- a avea dreptul de a

in a loud voice

> [in a laud vois]

- cu voce tare

to take an interest in

> [tu teik an intrest in]

- a fi interesat de

as a rule

> [Ez a ru:l]

- de regula, de obicei

to go on a journey

> [tu gau on a dja:rni]

- a pleca in calatorie

to have a good mind to

> [to hEv a gud maind tu]

- a avea intentia sa,

a fi hotariit s'a

to earn a living

> [tu a:rn a livin(g)]

to be at a loss what to say

> [tu bi: Et a los Uot tu sei]

- a fi in incurcatura, a nu
ce sa spuna

to have an opportunity to

> [tu hEvan opartiu:nati tu]

- a avea ocazia sa

a hari]

- 19 -

- a fi grabit

a-~i cii~tiga

existenta
~ti

Completati propozitiile de mai jos cu cuvintele care lipsesc:

El are dreptul sa spuna aceasta.

-He >has a right to say that.

Te rog da-mi aceste carti cate

trei.

-Please, give me those books >three at a time.

Nu

~tiu

-1 am >at a loss what to think of that.

ce sa cred despre asta.

Mi-a vorbit despre aceasta cu voce tare.

-She told me about it > in a loud voice.

Copilul are febra.

-The child has >a fever.

Nu te intereseaza filmele?

-Don't you >take an interest in films?

De obicei nu este acasa.

-> As a rule he is not at home.

Sunt hotarat sa-i spun ce cred eu despre asta.

-1 >have a good mind to tell him what 1 think

about it.

Articolul hotarat "the" nu se folose~te inaintea substantivelor abstracte,

a substantivelor ce denumesc materii sau substante ~i a substantivelor
la plural utilizate intr-un sens general.

lata cat\?va exemple de propozitii. Cititi-le cu atentie

~i

urmariti traducerea romaneasca.

iI;nesty is the best policy.

> [onasti is DZa best polasi]

-Cea mai buna politica este

cinstea.

History is instructive.

> [histari iz instraktiv]

-Istoria este instructiva.

Economy is a virtue.

> [ikonami iz a

Envy is a vice.

> [envi iz a vais]

-Invidia este un viciu.

Gold is an expensive metal.

> [gauld iz an ikspensiv metl]

-Aurul este un metal scump.

Wood comes from trees.

> [Uu:d kamz from tri:z]

-Lemnul se obtine din

copaci.

Glass breaks easily.

> [gla:s breiks i:zili]

-Stic1a se sparge u$or.

China is very expensive.

>

Wages are rising.

> [Ueidjiz a: raizin(g)]

[t~aina

va:rt~u:]

-A fi econom este

iz veri ikspensiv]

virtute.

-Portelanul este foarte

scump.
-Salariile cresco

Dacii fnsii despre substantivele de acest lei nu se

precedate de articolul hotiiriit. ca de exemplu:

vorbe~te

fntr-un sens general, atunci ele vor fi

The wood we were talking about will be

brought tomorrow.

- Lemnele despre care vorbeam vor fi aduse

maine.

He reads a lot about the history of English

music.

- El

Look at the china! It's so pretty.

-Uita-te la bibelou! Este atat de dragut!

- 20-

cite~te

mult despre istoria muzicii engleze.

Folositi aI1icolul hotarat "the" in frazele de mai jos, atunci cand este cazul :
Aceasta carte
Copernic.

este/vorbe~te

-This book is about> the life of Copernicus.

despre viata lui

Jumatate din avioanele pe care Ie vedeti sunt

avioane cu reactie.

-Half of > the planes you see are jets.

Este oare jaful pedepsit destul de aspru?

-Is> burglary eunished hard enough?

Oricine poate sa

gre~easca.

-Anybody can make> mistakes.

Cred ca sticla este mai ieftina ca lemnul.

-I think> glass is cheaper than> wood

Lemnul acestui scaun provine din Suedia.

-> The wood of this chair comes from

Sweden.

~titi

-You know that> fish need> wate.

ca

pe~tele

are nevoie de apa.

Ai vorbit cu calatorii din compartimentul tau?

-Did you speak to > the passengers in your

compartment?

Lui nu-i plac cainii.

-He doesn't like> dogs.

Exercitiile de mai jos reiau toate temele acestei lectii.

Traduceti din limba romana in limba engleza:

Pot sa folosesc acest birou drept scaun?

> Can I use this desk as a seat?

Sa mergem in Portugalia ca sa mai schimbam

locul.

> Let's go to Portugal for a change.

Conductorii trebuie sa fie amabili.

> Guards have to be kind.

Ce grabiti sunt acei pasageri!

> What a hurry those passengers are in!

Nu ies niciodata rara umbrela.

> I never go out without an umbrella.

A fost

> Such a boring trip it was!

excursie atat de plicticoasa!

Nu te poti duce acolo rara ghid.

> You can't go there without a guide.

Istoria ne invata multe lucruri.

> History teaches us a lot.

~tii

putine despre viata.

> You know little about life.

Lana se produce in Anglia?

> Is wool made in England?

Lina tlanelei mele provine din Belgia.

>The wool of my jersey is from Belgium.

~omajul cre~te.

> Unemployment is rising.

EI este hotarat sa

concedieze.

> He l"!as a good mind to fire her.

- 21 -

Vom exersa acum pronuntia unor sunete identice.

Pronuntati cu voce tare unnatoarele cuvinte:

[ u:]

[ a: r ]

[ a:]

[ ei]

blue

Journey

guard

native

choose

return

harm

eight

room

burn

calm

wages

food

learn

fast

rail

who

her

last

change

- 22-

RECAPITULAREA LECTIEI
1
,
1.1.

1.2.

1.3.

1.4.

Articolul nehotarat este folosit dupa "as" ~i "for" inaintea substantivelor la singular:
My brother worked there as a farmer.

-Fratele meu a lucrat acolo ca fennier.

What does she do for a living?

-Cum

1.6.

ea existenta?

Articolul nehotarat este folosit dupa "with" ~i "without" inaintea substantivelor

la singular:
What do they call a plane without
an engine?

-Cum se
motor?

He wants a room with a fireplace.

nume~te

Ei.dore~te 0

avionul tara

camera cu

~emineu.

Articolul nehotarat este folosit inaintea substantivelor la singular in propozitiile

exclamative care incep cu "what" ~i "such":
What a pity you can't come!

-(Ce) pacat ca nu poti veni!

Such a nice man!

-Ce barbat amabil!

Numele ciitorva tari europene:

Spain
Sweden
Finland
Denmark

1.5.

i~i ca~tiga

Spania
Suedia
Finlanda
Danemarca

Norway
Italy
Ireland
Switzerland

Norvegia
Italia
Irlanda
Elvetia

Articolul nehotarat este folosit intr-un mare numar de expresii:

two at a time

- ciite doi/doua deodata

in a loud voice

- cu voce tare

to go on a journey

- a pleca in calatorie

three times a week

- de trei ori pe saptamana

Articolul hotarat "the" nu se folose~te inaintelf substantivelor abstracte, a substantivelor

care denumesc materii sau substante, sau a substantivelor la plural care sunt folosite
intr-un sens general, ca de exemplu:
Honesty is the best policy.

-Cea mai buna politica este cinstea.

Envy is a vice.

-Invidia este un viciu.

Wood comes from trees.

-Lemnul se obtine din copaci.

China is expensive.

-Portelanul este scump.

Cars may not be parked here.

-Ma~inile

nu pot fi parcate aici.

Daca insa despre substantivele de acest fel nu se vorbe~te intr-un sens general, atunci
ele vor fi precedate de articolul hotarat, ca de exemplu:
The wood we were talking about will be
brought tomorrow.

-Lemnele despre care vorbeam vor fi aduse

maine.

Look at the china!

-Uita-te la bibelou!

- 23 -

TEMA PENTRU ACASA 1

Rezolvati urmatoarele exercitii ~i trimiteti-Ie profesorului dumneavoastra spre verificare. La
sfiir~itul caI1ii yeti gasi indicatii despre modul de rezolvare ~i expediere a temei.
A.

Traduceti in limba romana:

I.
2.
3.
4.
5.
6.

B.

Traduceti in limba engleza:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

C.

What a careless child she is!

The life of a baker is not easy.
She had a headache during the voyage.
Can you be silent for a change?
Death is hard to accept.
You can't get your money back without a receipt.

Ei ~i-au cumparat bilete de la agentia de voiaj.

Toti calatorii trebuie sa schimbe aici.
EI a lucrat ca mecanic de locomotiva in Danemarca acum doi ani.
EI te va conduce la aeroport.
Aici viata este foarte placuta.
De obicei mergem acolo de trei ori pe luna.

Alegeti raspunsul corect

1.

~i

completati unnatoarele propozitii in limba engleza:

The room can be used as .... library

a.

b.

2.

He went out without ... hat.

a.
b.

3.

. a

We will travel by ... air.

a.

the

b.

4.

What '" beautiful flowers!

a.

b.

5.

The statue is made of ... gold.

a.

the

b.
Succes!

- 24-

"
"
LECTIA
2 - PARTEA INTAI
,
In exercitiile de pe aceasUi pagina se folosesc substantivele ~i alte cuvinte din LECTIA 2,
PARTEA INTI!.
A.

Completati propozitiile de mai jos cu unul din urmatoarele cuvinte:

I. bicycle

2. restaurant

3. factory

4. office

5. window

6. room

7. hotel

8. traffic

9. school
-In what >restaurant shall we have dinner?

In ce restaurant vom lua cina?

Copiii tocmai s-au intors de la

B.

~coala.

-The children have just returned from

> school

Va trebui sa stai la un hotel.

-You will have to stay at a > hotel

Mereu mergi cu bicicleta?

-Do you always go by >bicycle?

Imi place sa stau 1:1nga fereastra.

-I like sitting by the >window.

In ce camera mi-ai pus bagajele?

-In what >room have you put my luggage?

Ei nu-i place zgomotul circulatiei.

-She doesn't like the noise of the >traffic.

Avioanele sunt acute in fabrica.

-Aircrafts are made in a >factory.

Vara acest birou este confortabil

~i racoros.

-This > office is nice and cool in summer.

Completati cuvintele care lipsesc din propozitiile de mai jos:

De unde pot sa cumpar bilete?

-Where can I > get tickets?

Noi locuim liinga un lac.

-We live >near a lake.

Nu e bine sa faci asta.

-It is > not good to do that.

Un mecanic bun va repara

Acest baiat vrea

~tii

u~or.

ca n-o sa fie

bicicleta

Iti place slujba pe care

Poti sa-i vezi

~i

ma~ina.

-A > good mechanic will repare the car.

ro~ie.

-This boy wants a > red bicycle.

-You> know it will not be easy.

-Do you> like your work?

ai?

-Can you >also see the others?

pe ceilalti?

-There is water> in the glass.

In pahar este apa.

Am acut

0 gre~eala

Va trebui sa rna

-I've made a > bad mistake.

grava.

a~tepti.

-You will have to >waitfor me.

o sa-ti vorbeasca mai tiirziu.

-He will > speak to you later.

"Twice" inseamna "de doua ori".

-Twice means > two times.

Ma voi intoarce peste cinci minute.

-I shall return in > fi ve minutes.

- 25 -

Pentru rezolvarea acestui exercitiu, consultati regulile respective din Compendiu (v. 1.6. - 1.14.)
In propozitiile urmatoare folositi articolul hotarat "the" acolo unde este cazul:

Va rog sa traduceti aceasta in engleza.

-Please translate this into >English.

Ti-a placut micul dejun pe care I-am luat

acolo?

-Did you like >the breakfast we had there?

Nu

~tiam

ca erau in

ora~.

-I didn't know they were in >town.

Ce era in paharul pe care i l-ai dat?

-What was in >the glass you gave to him?

Multi oameni cred ca primavara este

anotimpul eel mai frumos.

-Many people think >spring is the most

beautiful season.

Mergem regulat la biserica.

-We go to > church regularly.

Te rog curata-mi cuptorul.

-Please clean >the oven for me.

Ace~ti

-These children are going to >school.

copii se due la

~coala.

De obicei luam cina tarziu.

-We usually eat >dinner late.

Se spune ca biserica a fost construita in 1740.

-They say> the church was built in 1740.

Multi copii se jucau pe strada.

-Many children were playing in >the street.

Noaptea trecuta a ars

Razboiul a luat

sfiir~it

~coala.

-Last night >the school was burnt d()wn.

-The war ended in >the summer of 1945.

in vara lui 1945.

Nu avem nevoie de informatiile pe care

Ie-am obtinut acolo.

-We didn't need >the information we got

there.

Din toate strazile, aceasta este cea mai scurta.

-Of all the streets, this is >the shortest.

- 26 -

Rostiti cuvintele de mai jos cu voce tare

~i

invatati traducerea lor:

pilot

> [pailat]

-pi lot, aviator

captain

> [kEptin]

-capitan

crew

> [kru:]

-echipaj

departure lounge

>

runway

> [ranUei]

-pista de decolare

seat belt

> [si:t belt]

-centura de siguranta

air hostess

> [ea' haustas]

-stewardesa

cockpit

> [kokpit]

-carlinga,
cabina pilotului

wmgs

> [Uin(g)z]

-aripi

airliner

> [ea'laina']

-avion de linie

landing

> [IEndin(g)]

-aterizare

hangar

> [hEnga']

-hangar

~i

acum,

acelea~i

[dipa:'t~a'

laundj]

-sala de

a~teptare

cuvinte, dar intr-o alta ordine.

runway

> [ranUei]

-pista de decolare

cockpit

> [kokpit]

-carlinga, cabina
pilotului

landing

> [lEndin(g)]

-aterizare

captain

> [kEptin]

-capitan

seat belt

> [si:t belt]

-centura de siguranta

wings

> [Uin(g)z]

-aripi

hangar

> [hEnga']

-hangar

crew

> [kru:]

-echipaj

air hostess

> [ea' haustas]

-stewardesa

airliner

> [ea'iaina']

-avion de linie

pilot

> [pailat]

-pilot, aviator

departure lounge

>

- 27 -

[dipa:'t~a'

laundj]

-sala de

a~teptare

Ne vom ocupa acum de un nou dialog, in care se afla cuvintele pe care tocmai le-ati invatat. Cititi
textul cu voce tare.
ON THE PLANE
Chris: I love travelling by aeroplane.
Jodi:

I like it too, but I'm a little afraid of landing. Have you ever seen the cockpit?

Chris: Yes, I have. One of my friends is a pilot and flies airliners. Once he invited me to come to
the
hangar and I spent one hour in the cockpit of one of the planes. When I was a
being a captain of a plane.
boy I dreamt of
Jodi:
seat.

Many boys dream about it. And I wanted to be an air hostess. Oh, good, I have a window
But I won't see anything because of the l~lt wing!

Chris: What a pity! Jodi, you have sat down on my seat belt.
Jodi:

Oh, sorry. Do you know where I've put my umbrella?

Chris: Haven't you left it in the departure lounge?

Jodi:

Yes, you're right. The captain has just said we will wait 10 minutes because there are
many other planes on the runway. So I'll go and get it.

Chris: Ask somebody from the crew if you can leave the plane.
Sa studiem fiecare din aceste propozitii impreuna cu pronuntia
tare.

~i

traducerea lor. Cititi-le cu voce

On the plane

> [on DZa plein]

-in avion

I love travelling by aeroplane.

> lai lav trEvlin{g) bai

ea'aplein]

-imi place foarte mult sa

calatoresc cu avionuI.

I like it too, but I'm a little

afraid of landing.

> [ai laik it tu: bat aim a litl

afreid av lEndin(g)]

-~i

Have you ever seen the

cockpit?

> [hEv iu: eva' si:n DZa

kokpit]

-Ai vazut vreodata cum e in

cabina pilotului?

Yes, I have. One of my

friends is a pilot and flies
airliners.

> [ies ai hEv u an av mai

frendz iz a pailat End
flaiz ea'laina'z]

-Da. Vnul dintre prietenii

mei este aviator ~i piloteaza
avioane.

Once he invited me to come

to the hangar and I spent
one hour in the cockpit of
one of the planes.

> [Uans hi: invaitid mi: tu

kam tu DZa hEnga' End ai
spent Uan aua' in DZa
kokpit av "an av DZa
pleinz]

-Odata m-a invitat la

hangar ~i am petrecut 0
ora in carlinga unuia din
avioane.

When I was a boy I dreamt

of being a captain of a
plane.

> [Uen ai Uoz a boi ai dremt

av bi:in(g) a keptin av a
plein]

-Cand eram mic visam sa

devin capitan de avion.

Many boys dream about it.

> [mEni boiz dri:m abaut it]

-Multi baieti viseaza asta.

And I wanted to be an air

hostess.

> [End ai Uontid tu bi: an ea'

haustas]

-~i

- 28 -

mie imi place, numai

ca mi-e cam frica la
aterizare.

eu imi doream sa devin

stewardesa.

Oh, good, I have a window

seat.

> [au gud ai hEv a uindau

si:t]

-Ce bine ca am un loc la

fereastra!

But I won't see anything

because of the left wing.

> [bat ai Uaunt si: eniT'in(g)

biko:z av DZa left Uin(g)]

-Numai ca n-am sa vad nimic

din cauza aripii din stanga.

What a pity!

-Ce pacat!

Jodi, you have sat down on

my seat belt.

> [djaudi iu: hEv sEt daun

on mai si:t belt]

-Jodi, te-ai a~ezat pe centura

mea de siguranta.

Oh, sorry. Do you know

where
I've put my
umbrella?

> [au sori du iu: nau uear

aiv put mai ambrela]

-Imi pare rau, ~tii cumva unde

mi-am pus umbrela?

Haven't you left it in the

departure lounge?

> [hEvant iu: left it in DZa

dipa:rt~ar laundj]

-Nu ai lasat-o in sala de

Yes, you're right.

> [ies iua' rait]

-Ba da, ai dreptate.

The captain has just said we

will wait 10 minutes
because there are many
other planes on the runway.

> [DZa keptin hEz djast sed

"i: uil "eit ten minits
biko:z DZear a:' mEni
aDza' pleinz on DZa
ranUei]

-Capitanul tocmai a anuntat

ca vom mai a~tepta 10 minte
fiindca pe pista sunt prea
multe avioane.

> [sau ail gau End get it]

-Atunci ma duc sa

> [a:sk sambadi from DZa

kru: if iu: kEn h:v DZa
plein]

-Intreaba un membru al
echipajului daca poti parasi
avionul.

a~teptare?

So I'll go and get it.

Ask somebody from the
crew if you can leave the
plane.

iau.

Completati frazele de mai jos cu unul din cuvintele nou invatate.

Multe avioane de linie pot transporta mai mult

de 0 suta de pasageri.

-Many >airliners can carry more than a

hundred passengers.

Pistele de decolare sunt foarte lungi.

-The >runways are very long.

Capitanul piloteaza avioane de foarte mult

timp.

-The >captain has flown planes for a very

.
long time.

In acest hangar este loc pentru trei avioane.

-In this >hangar there is room for three planes.

Un pilot are nevoie de informatii despre vreme.

-A >pilot needs infonnation about the weather.

Nu putem sa ne uitam in carlinga.

-We cannot have a look in the >cockpit.

Ea era foarte agitata in timpul aterizarii.

-During the >Ianding she felt excited.

Motoarele se afla sub aripi.

-The engines are under the >wings.

Stewardesa ne-a adus Muturile.

-The >ai r hostess has brought us our drinks.

Sala de

a~teptare

este adesea aglomerata.

Acesta centura de siguranta nu functioneaza

foarte bine.
De la

Bucure~ti

vom avea alt echipaj.

-The >departure lounge is often crowded.

-This >seat belt doesn't work very well.

-We shall get another >crew in Bucharest.

- 29 -

Pronuntati cu voce tare unnatoarele cuvinte

~i

invatati traducerea lor:

to land

> [tu lEnd]

-a ateriza

long-range

> [Ion(g)-reindj]

-cursa lunga

to hijack

> [tu haidjEk]

-a deturna

four-engined

> [fo:f endjind]

-cvadrimotor, cu patru motoare

to board

>[tu bo:fd]

-a urca la bord

forced

> [fo:'st]

-fortat

to crash

>[tu

intermediate

> [intiFmi:diat]

-intermediar

to fasten

>[tu fa:sn]

-a prinde; a fixa

helpful

> [helpful]

-de ajutor, indatoritor,

serviabil

to look after

> [tu luk afta f]

-a (se) ingrij i

krE~]

-a se

prabu~i

Cuvintele noi au fost folosite in propozitiile de mai jos. Cititi-Ie cu voce tare, fiind atenti ~i la
traducere:
The air hostesses look after
the passengers.

> [DZi eaf haustasiz luk afta f

DZa pEsindjafz]

-Stewardesele se ingrijesc de
pasageri.

The plane will make two

intennediate landings.

> [DZa plein uil meik tu:

intafmi:diat IEndin(g)z]

-Avionul va face doua escale.

You have to fasten your seat

belts now.

> [iu: hEy tu fa:sn io: f si:t

belts nau]

-Acum trebuie sa va prindeti

centurile de siguranta.

Long-range planes can cross

the oceans.

> [Ion(g)reindj pleinz kEn

kros DZi au~nz]

-Avioanele de cursa lunga pot

traversa oceanele.

Air-hostesses are always very

helpful.

> [eaf haustasiz a: f o:IUeiz

veri helpful]

-Stewardesele sunt
intotdeauna foarte serviabile.

The passengers are boarding

the plane.

> [DZa pEsindjafz a: f

bo:fdin(g) DZa plein]

-Pasagerii urca la bordul

avionului.

Are four-engined
safer?

> [a: f fo:f endj ind pleinz

seiraf]

-Sunt mai sigure avioanele eu

patru motoare?

planes

krE~t

Their plane crashed in a

wood.

> [DZelT plein

The plane was hijacked over

the ocean

> [DZa plein uoz haidjEkt

auva f DZi au~n]

-Avionul a fost deturnat peste

ocean.

We have permission to land

on runway 7.

> [Ui: hEy pafmi~n tu lEnd on

ranUei sevn]

-Avem permisiunea sa
aterizam pe pista 7.

The forced landing caused

some damage.

>[DZa fo:fst IEndin(g) ko:zd

sam dEmidj]

-Aterizarea foqata a produs

ciiteva pagube.

- 30 -

in a Uud]

-Avionul lor s-a

intr-o padure.

prabu~it

Completati frazele de mai jos cu unul din cuvintele nou Invatate.

Toate persoanele au fost ucise cand avionul
s-a prabu~it.

-Everybody was killed when the plane

>crashed.

V-ati prins toti centurile de siguranla?

-Have you all >fastened your seat belts?

Avioanele cu patru motoare sunt de obicei

foarte mario

->Four-engined planes are usually very

large.

A fost ranit cineva In acea aterizare fortata?

~ Was

Am plecat imediat dupa ce am urcat la bordo

-We departed immediately after >boarding.

Un avion de cursa lunga poate transporta mult

combustibil.

-A >long-range plane can carry much fuel.

Vom ateriza peste zece minute.

-We are going to >land in ten minutes.

Nu va fi necesar sa facem nici

anybody injured in that >forced

landing?

escala.

-No >intermediate landings will be

necessary.

Am nevoie de cineva care sa se Ingrijeasca de

copii.

-I need somebody to >look after the

children.

Doi dintre pasageri au Incercat sa deturneze

avionul.
.

-Two of the passengers tried to >hijack the

. plane.
.

Multumesc, mi-ati fost de mare ajutor.

Sa vedem

~i

-Thank you. You have been very >helpfuI.

aspecte ale folosirii articolului hotarat.

Articolul hotiirit the este folosit intr-un mare numiir de expresii:

to sell by the dozen

~tu

to join the army

::: tu djoin DZi a:rmi]

-a intra In armata

to play the piano

~tu

-a canta la pian

with the exception of

~uiDz

to the surprise of

::: tu DZa sarpraiz av]

-spre surprinderea/mirarea

on the average

~ on

-In medie

to the satisfaction of

::{tu DZa

to run the risk of

~ tu

with the help of

~"iDz

in the presence of

~ in

DZa prezns av]

-In prezenta a

at the expense of

~Et

DZi ikspens av]

-cu prelul, pe cheltuiala

at the request of

~Et

DZa rikUest av]

-la cererea

sel bai DZa dazn]

plei DZa pianau]

DZi

iksep~n

av]

DZi Evridj]
sEtisfEk~n

av]

ran DZa risk av]

DZa help av]

- 31 -

-a vinde cu duzina

-cu exceptia a

-spre satisfactia
-a risca sa,
a se expune riscului de a
-cu ajutorul

to give the alarm

> [tu giv DZi ala:rm]

- a da alarma

it is not the rule

> [it iz not DZa ru:l]

- regula nu este sa, de obicei nu

the sooner the better

> [DZ{1 su:nar DZa beta r]

- cu cat mai devreme, cu atat mai bine

Traduceti in limba romana:

He joined the army at the age of eighteen.

> A intrat in armata la optsprezece ani.

The alann was given when smoke was seen.

> S-a dat alanna cand s-a vazut fumul.

The sooner we land the better.

> Cu cat aterizam mai devreme cu atat mai

bine.

You can't say that in the presence of a child.

> Nu poti spune asta in prezenta unui copil.

It happens three times on the average.

> Acest lucru se intampla in medie de trei ori.

To the surprise of all of us nobody was injured. > Spre surprinderea noastra a tuturor nimeni
nu a fost ranit.
I gave her that present on the occasion of
her birthday.

> I-am dat acest cadou cu ocazia zilei ei de

In one year he built a house but only at the

expense of his health..

> Intr-un an a construit 0 casa, dar numai

cupretul sanatatii lui.

Those pens can be bought by the dozen.

> Acele stilouri pot fi cumparate cu duzina.

They let everybody go, with the exception

of the crew.

> I-au lasat pe toti sa pIece cu excePtia

echipajului.

We can't run the risk of being late.

> Nu putem sa ne expunem riscului de a

intarzia .

na~tere.

Iatii cateva expresii in care articolul hotiirit nu este folosit:

from beginning to end

>[ from biginin(g) tu end]

-de la ineeput la

sfiir~it,

de la un capat la altul
to be at stake

>[tu bi: at steik]

to shake hands with

>[tu

~eik

hEndz UiDZ]

-a fi in joe
-a da mana eu cineva,
astringe mina euiva
-a pierde din oehi/vedere

to lose sight of

>[ tu lu:z sait av]

to lose pa!ienee

>[ tu Iu:z

to declare war on

>[tu .diklear uo:r on]

-a declara razboi

to put to flight

>[ tu put tu flait]

-a pune pe fuga, a alunga

to be on duty

>[ tu bi: on diu:ti]

-a fi de servici

pei~ns]

-a-~i

pierde rabdarea

Verbul "to shake" este neregulat ~i are urmatoarele forme:

shake

shook

>[~uk]

shaken
- 32 -

>[~eikn]

Completa!i propozi!iile de mai jos cu expresiile pe care tocmai le-ati invatat:

Am pierdut-o eu totul din vederefNu
Dupa doua ceasuri de
pierdut rabdarea.
Aminte~te-ti

mai vad deloc. -I have completely> lost sight of her.

a~teptare ~i-a

-After two hours of waiting he > lost

patience.
-Remember that your job is > at stake.

ca-ti este slujba in joc.

Din fericire am putut sa-i pun pe fuga.

-Fortunately, I could> put them> to

flight.

~tii

-Do you know who is on > duty now?

cine este de serviciu acum?

Anglia i-a declarat razboi Germaniei.

-England> declared war on Gennany.

Mi-ar face placere sa dau mana cu el.

-I would like to > shake hands with

him.

Ne-am uitat la meci de la inceput pana la

sIar~it.

-We watched the match > from

beginning to end.

Dam mai jos adjectivele corespunzatoare numelor de tari pe care le-ati inyatat:
Irish

>[ airi~]

-irlandez

Austrian

>[ ostrjan]

-austriac

Spanish

>[spEni~]

-spaniol

German

>[ dja:rman]

-german

Swedish

>[sui:di~]

-suedez

Finnish

>[fini~]

-finlandez

Greek

>[gri:k]

-grec, grecesc

Italian

>[itElian]

-italian

Portuguese

>[po:rt~ugi:z]

-portughez

Belgian

>[beldjan]

-belgian

Danish

>[ deini~]

-danez

French

>[frent~]

-francez

Norwegian

>[no:rui:djan]

-norvegian

Swiss

>[suis]

-elvetian

Dutch

>[ dat~]

-olandez

Hungarian

>[hangearian]

-unguresc

- English

>[ in(g)li~]

-englez

- Romanian

>[rumeinian]

-roman, romanesc

Cuvinte invatate anterior:

in limba engleza aceste adjective sunt fntotdeauna scrise cu litera mare.

- 33 -

Articolelor trebuie sa Ii se acorde

half ~i double.

atentie speciala atunci cand sunt folosite alaturi de cuvintele

Articolul hotiiriit sau nehotiiriit urmeazii dupii cuviintul half.

ne~d

half a bucket of water.

-Am nevoie de jumatate de galeata de apa.

He drank half a bottle of wine.

-El a Mut jumatate de sticla de yin.

Buy half a dozen eggs.

-Cumpara

I'll be back in half an hour.

-Ma intorc in jumatate de ora.

Half the passengers were alarmed.

-Jumatate din pasageri erau alarmati.

I could get half the money.

-Am putut sa obtin jumatate din bani.

Half the building was destroyed.

-Jumatate din cladire a fost distrusa.

Half the bottle had been drunk.

-Jumatate de sticla fusese bauta.

~ase

oua.

Cunoa~tem deja sensul cuviintului double. In acest caz articolul hotariit sau nehotariit sta in

fata cuviintului double.

I sold the double bed I had had for
fifteen years.

-Am viindut patul dublu pe care il am de

cincisprezece ani.

There is a double "n" in her name.

-Numele ei se scrie cu dublu "n" .

Cuviintul double precedii articolul hotiiriit ciind lnseamnii "de douii ori mai mult".

I was offered double the amount.

-Mi s-a oferit

You have to use double the amount of salt.

-Trebuie sa
sare.

suma de doua ori mai mare.

folose~ti

de doua ori mai multa

f.!

His wages e double the national average.

-Salariul sau e de doua ori mai mare deciit

media pe tara.

Acum traduceti propozitiile in limba engleza:

In acest razboi au fost uci~i jumatate
de milion de oameni.

> Half a million people were killed in this war.

Avem nevoie de
ori mai mare.

> We need double the amount of milk.

cantitate de lapte de doua

Aceasta excursie ne va lua numai

jumatate de ora.

Jumatate din trenuri au intiirziere.

Ai lacut 0
dublu "t".

gre~eala.

Aici trebuie sa fie un

> This trip will take only half an hour.

> Half the trains are overdue.

> You have made a mistake. There must be a
double "t" here.

- 34 -

Va prezentam acurn, numele locuitorilor tarilor europene ale caror nume ie-ati invalat:
an Irishman

> l an

airj~J11an]

-un irlandez

an Irishwoman

-0

irlandeza

an Austrian

> [an ostrian]

-un austriac

a Spaniard

> [a spEni"d]

-un spaniol

a Gennan

> [a dja:'man]

-un german

a Swede

> [a s"i:d]

-un suedez

a Finn

> [a fin]

-un finlandez

a Greek

> [a gri:k]

-un grec

an Italian

> [an itElian]

-un italian
-un portughez

a Portuguese
a Belgian

> [a beldjan]

-un belgian

a Dane

>[0 dein]

-un danez

a Frenchman

> (a

frent~man]

-un francez

a Frenchwoman

> [a

frent~UumanJ

-0

a Norwegian

> [a no:midjan]

frantuzoaica

-un norvegian
-un elvetian

a Swiss

-un polonez

a Pole

> [a paul]

a Dutchman

> [a

a Dutchwoman

> [' dat~"uman]

an Englishman

> [an

in(g)li~man]

-un englez

an Englishwoman

> [an

in(g)li~uuman]

-0

a Romanian

> [a rumeinian]

-un olandez

dat~man]

-0

olandeza

englezoaica

-un roman

"Irishman" "Frenchman ". "Dutchman" sau "Englishman formeaza pluralul ca substantivul

>I.

"",an".
five Irishmen

-cinci irlandezi

three Frenchmen

-trei francezi

eight Dutchmen

-opt olandezi

two Englishmen

-doi englezi

Unele din aceste substantive nu f$i schimbd forma la plural:

ten Swiss

-zece elvetieni

six Portuguese

-~ase

portughezi
- 35 -

Exercitiile care unneaza recapituleaza notiunile invatate in prima parte a acestei 1ectii.
Traduceti din limba ramana in engleza:
A reu~it ell ajutorul a doi elvelieni.

>He could do it with the help of two Swiss.

Doctorul a spus ca nu e de serviciu.

>The doctor said that he was not on duty.

Spre satisfactia noastra ne-am

capatat banii inapoi.

>To the satisfaction of all of us we got our

money back.

Acei portughezi ~i-au pierdut rabdarea.

>Those Portuguese have lost patience.

Plec8m maine spre eapitala daneza.

>We are leaving for the Danish c<Jpital

tomorrow.

Pot sa strang mana prietenitor vo~tri belgieni?

>Can I shake hands with your Belgian

friends?

Nu putem sa ne expunem riscului unei prabu~iri.

>We cannot mn the risk of crashing.

Cumparase aceasta
jumatate de prel.
~titi

ma~ina

frantuzeasca la

ca este In joe a suma de doua ori mai mare?

> She had bought this French car at half

the price.
>Do you know that double the amount is at
stake?

A spus aceasta in prezenla spaniolilor.

>He said so in the presence of the

Spaniards.

Acesta masura a fost luata pe cheltuiala

suedezilor.

>This measure was taken at the expense of

the Sv.. 'edes.

Am vorbit eu jumatate din eehipajul avionului

olandez inainte de aterizare.

>1 spoke to half the crew of the Dutch

plane before landing.

Acei grec; pot plilli cu u~urinla un prel dublu.

>Those Greeks can easily pay double the

price.

S-a facut la eererea eapitanului.

>It was done at the request of the captain.

Exersati pronuntia sunetelor identiee in unnatoarele serH de cuvinte:

[u: ]

[0: J

[au]

[E]

crew

board

hostess

crash

two

law

go

back

blue

saw

know

stamp

too

dawn

so

black

soon

tall

alone

attack

LECTIA
2 - PARTEA A DaDA
,
Umlatoarele

exerci~ii

recapituleaza temele lectiilor 1 ~i 2.

Traduceti din limba romana in limba engleza:

Sa cumparam 0 ma~ina spaniola ca sa mai

facem 0 schimbare.

> Let's buy a Spanish car for a change.

Ce pacat cil o-a. mai ramas decat jumatate

de stieHl!

> What a pity that there is only half a bottle

left'

El vrea un pulovar fara guler.

> He wants a jersey without a collar.

Ce echipaj amabil am avut!

> Such a kind crew v..'e

In Elvetia It! cumperi ace I ceas 1a jumatate

de pre).

> In Switzerland you pay half the price

for that watch.

Ea lucreaza ca dactilograta la 0 agentie de Yoiaj.

> She works at the travel agency as a typist.

i~i vor petrece vacantele in Spania anul acesta.

> They are spending their holidays in Spain

this year.

Exista un avian spre Finlanda de patru ori

pe sapUllnana.

> There is an airliner to Finland four times a

week.

Ea este interesata. de iSloria Norvegiei.

> She takes an interest in Non'v'egian

history.

Cele mai multe persoane se tern de moarte.

> Most people are afraid of death

Mi-am ca~tigat intotdeauna existenta ca

mecanic de locomotiva.

> J have always earned a living as an

engine driver.

Invidia nu

va va face mai fericit.

. Preturile nu vor mai

Nu

~tiu

ce sa fae ell un pat dublu.

ace~ti

> Envy will not make you any happier.

> Prices \\'ill ri.se no more.

cre~te.

Nu ati dat inca mana ell

haJ~

englezi.

Ea a SPliS ell voce tare ea i s-a facut foame.

> I am at
bed.

Ii

loss what to do with a double

> You have not shaken hands with those

Engl ishmen yet.
> She said in a loud voice that she had an
appetite.

Completati cllvintele care ]ipsesc:

Mi-a placllt intotdeauna portelanul.

-I have always liked> chin.

Copilul a primit cadou

-The child got a bicycle> lor a present

bicicleta.

Puteti folosi aeeasta galeata drept sea un.

-You can USe that bucket> as a seat

Din avian am vazut cateva laeuri finlandeze.

-From the plane we could see a number uf

> Finnish lakes.

Vom sta aeasa pentru crt pe el il doare capuL

-We will stay at home because he has

> a headLlchc.

Sunt in medie patruzeci de pasageri.

->On the average there are forty passengers.

Istoria acestui sat grecesc este interesanta.

-The history of this > Greek village is

interesting.

Abonamentele pot fi cumparate la celalalt

ghi~eu de bilete.

-> Seasun tickets can be bought at the other

ticket-window.

Viata devine constant mal seumpa.

-> Life has constantly become more expen

sive.

Este obligatoriu sa-ti prinzi centura de

siguranta inainte de aterizare.

-> It is the rule to fasten your seat belt before

landing.

El cumpara caI1iJe ell duzina.

-He buys books> by the dozen

Ea

~tia

ca este timpul sa dea a1arma.

-She knew it was time> to give the alarm

Treaba era gata, spre satisfaqia mecanicului.

-The job was finished> to the satisfaction of

the mechanic.

Cu cat yeti pHiti mai devreme, eu atat va

fi mai bine.

-> The sooner you pay> the better

Nu credeti ca munlii austrieci sunt superbi?

-Don't you think the> Austrian mountains

are beautiful?

Ar pHiti chiar un pret dublu ea sa viziteze Irlanda. -He would even pay> double the price
to visit Ireland.

- 38 -

RECAPITULAREA LECTIEI
2
,
2. I.

2.3.

articolul hoUmit:
-3

on the occasion of

-ell ocaZl3

orl~i:m 0 f

-ell ajutorul

Expresii in cafe articolul haHirat nu este folosit:

to lose patience

-a-~i

to put to flight

-a pune pe fuga

to be at stake

-3

-Swedish

Switzerland -Swiss

2.5.

2,6.

pierde rabdarea

fi in joe

Adjective care deriva din numele unor lad europene:

Sweden

2.4.

intra in armata

to join the army

.I I
wltltle

2.2.

folose~te

Expresii in care se

~i

Folosirea articolului hotanit

Norway

-Norwegian

Portugal

-Portuguese

nchotarat ell substantivul half.

jumat~te de galeata de apa.

I need half a bucket of water.

-imi(;'rebuie

He drank half a bottle of wine.

-EI a baUl jumatate de sticla de vin.

I could get half the money.

-Am oblinut jumatate de bani.

Half the building was destroyed.

-Jumatate de cHidire a fast distrusa.

~i

Folosirea articolului hot3nit

nehoUirat in cazul cuvantului double.

He was offered double the amount.

-1 s-a oferit

You have to use double the

amount of salt.

-Trebuie sa folose~ti de doua od mai multa sare.

I have sold the double bed.

-Am v.ndut patu! dublu.

There must be a double "t" here.

-Aici trebuie sa fie un dublu "t",

suma de doua ori mai mare.

Numele locuitorilor unor tari europene:

a Dane

-un danez,

an Italian

-Ull

italian,

0
0

danez3

a Frenchman

-un francez,

italianca

a Swiss

-un elvetian.

0
0

frantuzoaica
elvetianca

lata cateva exemple:

ten Danes

-zece danezi

two Frenchmen

-doi francezi

these Portuguese

-ace~ti

five Italians

-cinci italieni

those Swiss

-acei elvetieni

four Germans

-patru germani

portughezi

- 39 -

TEMA PENTRU ACASA 2

A.

Traduceli in Iimba ramana:

I. He said that in the presence of five Portuguese.

2. He was chosen at the expense of his friend.

3. We could put the enemy to flight
4. I have dnmk half a bottle of Spanish wine.
5. They had to walk double the distance.
6. The Danes have caught double the amount of fish.
B.

Traduceli

In limba engleza:

1. Spre surpriza luturor ea vorbi in spaniola.

2. ~i-au pierdut rabdarea dind germanii n-au raspuns.
3. In curand nu vom mai vedea muntii din Norvegia.

4. S-a simtit mai bine dupa ce a baut jumatate de pahar de apa.

5. Ace~ti olandezi sunt de serviciu.

6. Este in joe

C.

mare suma de bani.

Completali spaliul gal cu prepozilia lipsa din propozi\iile urmatoare:

I. She got it ... the occasion of her birthday.
2. I have read the book from beginning ... end.
3. How long will they be ... duty?
4.... the surprise of all of us nobody spoke Spanish there.
5. He wished he hadn't said that ... the presence of his brother.

- 40-

VOCABULARUL LECTIILOR
1 SI
,
, 2
air hostess

>[ ca' h'lUstas]

-stewardesa

airliner

>[ earJainfl r )

-avian de pasageri

appetite

>[Epatait]

-pofta, apetit

as a rule

>[Ez a ru:l]

-de regula, de obicei

average

>[ Evridj]

-medic

to be at stake

>[tu bi: at steik]

-3

fi in joe

to be due

>[tu bi: diu:]

-3

fi programat

beginning

>[biginint"j

-inceput

to board

>[tu bo:'d]

-3

boring

>[bo:rin(g,]

-plictisitor, plicticos

by air

>[ bai ea']

-pe calea aerului

by rail

>{ bai reil]

-pc cale ferata, ell trenul

by sea

>[bai si:]

-pc mare, ell vaporul

captain

>[kEptin]

-capitan

careless

>[kea'las]

-neatent, neglijent

carriage

>[kEridj]

-vagon

to carry

>[tu kEri]

-3

to change

>[ tu

t~eindj]

-a schimba

to check

>[ tu

t~ek]

-3

china

>[ t~aina]

-porlelan

to clip

>[tu klip]

-3

cockpit

>[kokpit]

-carlinga, cabina pilotului

compartment

>[ kampa:'tmant]

-compartiment

conductor

>[ kandakta']

~conductor

to crash

>[tu

crew

>[kru:]

-echipaj

to declare war on

>[tu diklea r uo:r on]

-3

departure lounge

>[ dipa:'t~a' laundj]

-sala pentru imbarcare

distant

>[ distnt]

-indepartat

dozen

>[ dazn]

-duzina

duty

>[ diu:ti J

-datorie; serviciu

krE~]

se urea 1a bard, a se imbarca

cara, a transporta

verifica

perfora

-a se

- 41 -

prabu~i

dec lara razhoi

~en

to earn a living

> [t1l

economy

> [ikontuni]

-economie

engIne

> [endjin]

-motor, locomotiva

engine driver

>[endjin draiv,,']

-mecanic de locomotiva

envy

>[envi]

-invidie

European

> [iuarapian]

-european

exception

> [iksepsn]

-except ie

expense

> [ikspens]

-cheltuiala, prel

to fasten

>[tu fa:sn]

-a prinde) a fixa

fast train

>[fa:st rrcinj

-(tren) rapid

fever

> [11:v,,']

-febra

flight

>[Ilail]

-zbor

forced landing

> [fn'st IEndin,gl]

-aterizare fortata

four-engined

> [fo:' endj ind]

-cu patru motaare

glass

>[gla:s]

-sticla

gold

>[gauld]

-aur

goods train

>[guJz treinJ

-tren de marta

guard

>[ga:'d]

-conductor

guide

> [gaid]

-ghid

guided trip

>[gaidid trip]

-excursie cu ghid

hangar

>[hEng,,']

-hangar

headache

>[hedeik]

-durere de cap

helpful

>[helpful]

-serviabil. amabil, indatoritor

to hijack

>[tu haidjEk]

-a deturna

honesty

>[ onasti]

-cinste

instructive

> [instrakti v I

-instructiv

to insure

>[ tu

intermediate landing

>[inta'mi:diat IEndin!'l]

-escala

journey

>[ dja:'ni]

-ca.Hitorie

to land

>[tu lEnd]

-a ateriza

landing

>[IEndin,gl]

-aterizare

to lean

>[tu Ii:n]

-a se sprijini

a livin(g)J

in~uarJ

-a-~i ca~tiga

-a asigura

- 42 -

existenta

long-rang~

>(lon(glreindj)

-de cursa lunga

to look after

>[tll luk afta']

-3

to lose sight of

>[tu lu:z sait av]

avea grija de , a se ocupa de

a scapa din vedere 1

a nu mai vedea
cuno~tinta

to meet

>[tu mi:t]

-a intalni, a face

metal

> [mctl]

-metal

national

>[nE~nl]

-na,ional

native

>[Ilcitiv]

-ba~tina~j

non-smoker

> (nonsmauka T]

-nefumator; vagon pentm

ell

nativ

nefumatori
non-smoking compartment

> [nonsmauk in(g)

-vagon pentru nefumatori

kampa:rtmant]
on business

~ > (on

-in interes de serviciu

biznas]

oriental

> [orientl]

-oriental

overdue

>[iiuva'diu:]

-ell intarziere

passenger

> [pEsindja']

-caIMor, pasager

pilot

> [pailat]

-pilot

policy

>[polasi]

-politica, masura

preclOUs

>[prc~as]

pretios

preparations

> [preparci~nz]

-pregatiri

to prepare

> [tu pripca']

-a (se) pregati

present

>[prcznt]

-prezent

railway accident

>[reilUei Eksidant]

-accident de cale ferata

request

>[rik"cst]

-cerere

return ticket

>[ritii:'n tikit]

-bilet dus-intors

risk

>[risk]

-rISC

runway

> [ranUei]

-pista

satisfaction

> [sEtisfEk~ll]

-satisfactie, multllmire

season ticket

>[si:zll tikit]

-abonament (pe mijloace de

transport)
seat belt

>[5i:t belt]

to see off

>[tu 5i:

-centura de siguranta

ull

-a conduce (pe cineva)

- 43 -

~eik

to shake hands with

>[tu

hEndz "iD']

shaken

>[~eikn]

-a treia forma a lui "shake"

shook

>[ ~uk]

-a doua forma a lui "shake"

smoker

>[smauka']

-fuma-tor

smoking compartment

>[smaukin(g) kampa:rtmant]

-vagon pentru fumatori

speed

>[spi:d]

-viteza

surprise

>[sa'praizl

-surpriza

ticket-window

>[ tik i t

-casa de bilete

travel agency

>[trEvl e,JJansil

-agentie de voiaj

traveller

>[trEvla'l

-calator

trip

>[tripl

-excursie

tropical

>[tropikl]

-tropical

vice

>[ vais]

-VICIU

UinJ{tll]

-3 da Imina ell cineva, a

strange mana cuiva

-virtute

virtue

voyage

>[ voiidjl

-calataric

waiting-room

>{ Ueitin{g) ru:ml

-sala de

what a pity

>["ot fi piti]

-(ce) pacat !

wine

>[ uain]

-Vln

a~teptare

-aripa

wing

- 44-