ACADEMIA DE STUDIT ECONOMICE BUCURE~TI

LIANA MANU-IOSIFESCU

SORINBAZ

BOGDAN IFTIMIE

IIAllzlMATEncA
CULEIERE IE PRIILEME
PENTRU ANUL I
Coordonator: CONSTANTIN RAiscm

EditUraASE
Bucurefti
2000

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURE~T~

FACULTATEA DE CIBERNETICA, STATISTICA
~I INFORMATICA ECONOMICA
CATEDRA DE MATEMATICA

Lector.dr.
LIANA MANU-IOSIFESCU

Lector dr.
SORINBAZ

Lector.dr.
BOGDAN IFTIMIE

ANAlizA MATEMATICA
CUlEGERE DE PROBlEME
PENTRU ANUL I

Coordonator: Conf.dr. CONSTANTIN RAISCHI

Editura ASE
Bucure~ti

2000

ISBN 973 - 9462 - 55 - 3

Cuprins
Pag.
CAPITOLUL 1 ELEMENTE DE TEORIA MULTIMILOR
~I TOPOLOGIE................ ............ .... .. ..

A. Probleme rezolvate.............. .. . . . . . . . ..
B. Probleme propuse........................ ..

7
30

CAPITOLUL 2 COMPLEMENTE DE TEORIA

~IRURILOR ~I A SERIILOR NUMERICE

A. Probleme rezolvate.. .. . .. . . . . .. . . . . .. . ... . .

B. Probleme propuse................ ....... ...
CAPITOLUL 3 CONVERGENTA SIMPLA,
CONVERGENTA UNIFORMA
A ~IRURILOR DE FUNCTII..... ... .. ..........

3.1.

de functii.. .. . ... . . . . . . . . . .. . .. . . . . ... . . . . ...

A. Probleme rezolvate..... .. . .. . .. . . . . ..... ....
B. Probleme propuse........ ... . . . . . . .. . . . . ...
3.2. Serii de functii. Serii de puteri.... ...........
A. Probleme rezolvate.. ... .. ....... .. ... . .. . ..
B. Probleme propuse..........................
3.3. Serii Taylor.........................................
A. Probleme rezolvate.........................
B. Probleme prop use..........................
CAPITOLUL 4

43

45
72

85

~iruri

87
87
95
98
98
106
108
108
116

FUNCTII DE MAl MULTE VARIABILE......

119

4.1. Domenii de definitie. Limite.

Continuitate . . . . . .. . .. . .. . .. . . . . .. . . . . . . . .. . .. . . . . .
A. Probleme rezolvate.........................
B. Probleme propuse..........................
4.2. Derivate partiale. Diferentiabilitatea
functiilor de mai multe variabile.
Derivate de ordin superior. Formula lui
Taylor pentru functii de mai multe
variabile.. .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . . . . .. . .

121
121
128

131

A. Probleme rezolvate.........................
B. Probleme propuse.. ... .. .... ...... ..... ....
4.3. Extremele func1iilor de mai multe
variabile. Extreme cu legaturi...............
A.1. Probleme rezolvate.. .. . .. . .. . .. . .. . .. . ...
A.2. Aplica1ii in economie.....................
B. Probleme propuse...........................
4.4. Func1ii implicit definite. Transformiri
regulate. Dependen18 func1ionala..........
A. Probleme rezolvate....................... ..
B. Probleme prop use..........................

131
147
152
152
166
174
178
178
194

131
147
152
152
166

174
178
178
194

ELEMENTE DE TEORIA MULTIMILOR

$1 TOPOLOGIE
Autor: lector.dr. LIANA MANU-IOSIFECU

8 c...__----ELEMENTE DE TEORIA MULTIMILOR

~I TOPOLOGIE

A. Problema rezolvate
2

1. Sa se verifice care dintre urmatoarele relatii in R sunt

rela\ii de ordine:
a) (x,y) ID 1 (x' ,y') <:::> x s x' ~i y s y' (ordinea prod us)
b) (x,y) ID 2 (x' ,y') <=> x s x' sau (x
x' ~i y s y') (ordinea

lexicografica)
2
2
2
c) (x,y) ID3 (x' ,y') <=> x
s x' + y'
d) (x, y) ID4 (x', y') <=> Ix I + Iy I s Ix' I + Iy' I
Care este ordine totala?
Care sunt ordinile ce le indue pe multimea
A = { (x, y) I y= 0}?

+I

\ Solutie \

a) Fie (x,y) E R2 ::? (x,y} ID1 (x,y) deoarece x s x, y s y.

Oeci v (x,y) E R2 , (x,y) ID1 (x,y). Rezulta ca relatia ID 1 este
reflexiva. In acela~i mod se arata ca relatiile ID2, ID3, ~i ID4 sunt
reflexive.
Fie (x,y), (x',y'), (x",y")

R2

~i (x,y)

ID1

(x',y'), (x',y')

ID1

(x",y").
Rezulta x s x' ~i y s y', x' s x" ~i y' s y", deci x s x" ~i 2y s y".
Astfel (x,y) ID 1 (x",y"). Deci V (x,y), (x',y'), (x",y") E R a.i.
(x,y) ID1 (x' ,y'), (x' ,y') ID1 (x" ,y") ::? (x,y) ID1 (x" ,y").
Rezulta ca relatia este tranzitiva. In acela~i mod se arata ca
sunt relatii tranzitive.
Fie (x,y), (x',y'), E R2'a.i. (x,y) ID1 (x',y'), (x',y') ID1 (x,y)::?
::?X s x', y s y' ~i x' s x, y' s y. Deci (x,y) = (x',y') ~i relatia ID1
2
este antisimetrica. In concluzie, ID1 este o relatie de ordine pe R
2
in mod analog, se arata ca relatia IDz este relatie de ordine pe R .

ro , ro3, ID4

Relatia w3 nu este antisimetrica, deoarece 3 (x,y), (x',y') E R2,

(x,y) w3 (x',y') l}i (x',y') w3 (x,y) astfel lnd'it (x,y)
(x',y'). De
exemplu: (x,y) = (1 ,0) l}i (x',y') = (0, 1).
Relatia w, determina pe R2 o relatie de ordine partiala.
Relatia w2 este o relatie de ordine totala pe R2 :V(x,y), (x',y')E R2,
(x,y) w2 (x',y') sau (x',y') w2 (x,y). intr-adevar, fie (x,y) l}i {x',y') e
2
R . Avem x <X' sau x >X' sau x x'.
in primele doua cazuri este lndeplinita conditia, iar In ultimul
caz, y :S y' sau y' :S y, deci (x,y) w2 (x',y') sau {x',y') w 2 (x',y').

~>:,.,'>

a) Din

Olbre ar fi A,...xivl,

Mlndu-se fn
81:11 ient sunt
, ln;; .

b)

0:~~~fL

2. Fie X
{{1}, {1,2}, {2,3,4}, {5}} ordonata prin
incluziune:
a) Sa se determine elementele maximale l}i elementele
minimale.
b) Exista un eel mai mare element?

I Solutie I
a) Se verifica imediat ca {1,2}, {2,3,4} l}i {5} sunt
maximale, iar { 1}, {2,3,4} l}i { 5} sunt minimale. Remarcam
{2,3,4} l}i {5} sunt l}i elemente maximale l}i elemente minimale
{X, c).
b) Daca A c X ar fi eel mai mare element al multimii
ordonata prin incluziune, atunci ar trebui sa avem { 1,2,3,4,5} cA.
insa nici un element din X nu are aceasta proprietate.
3. Fie M o multime arbitrara. Sa se arate ca:
a) ('P(M), c) este o structura de ordine paftiala In care <I>
este primul element (eel mai mic), iar M eel mai mare element. (Un
element m EM se numel}te primul element al multimii M daca,
oricare ar fi m' E M, avem m :S m').
b) Oricare ar fi A; E 'P (M), i E I, avem: sup{Ai};EI =
inf{Ai};c~

UA;

= nA; .

;"

;"

~'
' "

~~;.

,G

b)
c)

Fifll 811

ISolutie I
a) Din proprietatile relatiei de incluziune ~i din <t> c A c M
oricare ar fi A e 'P (M), rezulta i). Evident, relatia de incluziune este
reflexiva, antisimetrica ~i tranzitiva, nu orice doua submultimi
afiAndu-se in relatie de incluziune. Gel mai mic ~i eel mai mare
element sunt elemente extremale.
b) Fie 8 =
Din Ai c 8 Viel, rezulta ca 8 este un

UA,.
;,.1

majorant al familiei {Ai} in ('P (M), c). Fie C un alt majorant, adica
A; c C, iel. De aici, rezulta ca 8
c c, adica 8 este eel mai

= UA,
ieA;

mic majorant. Deci 8

egalitate.

= sup{Ai};EI

Analog se arata cealalta

4. Fie x co y <::::> x I y, relatia de divizibilitate pe N* (xI y <::::>

3KeN, x = ky) ~i o submultime a lui N*, X = {3,5,15,
2,4,8, 16,80,195}
a) Sa se arate ca relatia definita este o relatie de ordine
partiala pe N*
b) Sa se cerceteze existenta elementului minim ~i a
elementului maxim pentru multimea X.
c) Sa se determine elementele minimale ~i maximale ale
lui X, infX ~i supX ~i sa se arate ca X este inductiv
ordonata.

I Solutie I
a) Fie xeN. Cum xI x, relatia este reflexiva. Antisimetria ~i
tranzitivitatea se deduc u~or folosind definitia relatiei co.
b) Luand pe rand elementele multimii X, cum VxeX 3yeX
a.i. x{y, multimea nu are element minim (2 nu este minim, intrucat
2{3). In acela~i mod se arata ca X nu are element maxim.
c) Fie xeX cu 1951 x. Rezulta x = 195 , deci 195 este un
element maximal. Similar 80 este un element maximal al multimii
X. Multimea elementelor minimale este {2,3,5}.
9

Multimea minorantilor multimi X este { 1}, deci infX == 1, fiind

eel mai mare minorant (infX este eel rna; mare divizor comun al
elementelor multimii X). Multimea majorantilor multimii X este
multimea multiplifor comun; din X, {2 4 3513K I keN*}, dec; supX
== 2 3513, adica eel rna; mic multiplu comun al elementelor
mulfimii X. X este inductiv Ordonata: orice parte a sa total ordonata
are margine superioara, care este eel rna; mare element din
respectiva submultime fn sensu/ ordinii naturale. Acest element,
tinand seama de conditia de ordonare totala, va fi divizibil cu orice
aft element. Conform feme; lui Zorn, multimea X are eel pufin un
element maximal (cardinalul multimii elementelor maximale este 2)
4

reate: 5. Studiati marginirea urmatoarelor multimi de numere

A== (-co, 4)
8 =: [-1' 2)
C == { n" IneN}

[solufie]
Multimea A este majorata deoarece exista beR astfel fncat
oricare a eA, a:s;b (evident orice b;:-:4 satisface aceasta). Marginea
superioara a multimii A este 4 (4 este majorant). Fie s > 0. Luand
2 eA, acesta satisface conditia 4-s :;; x. :;; 4. Deci, \is > 0,
x. == 4-.!:.

Mulfimea C

asttet rncat IXM/ > M.

2[M] + 2eC.
A vern IXMI >

6. Fie Z "ou,,,.,
pozifiv. Fie pe Z relafia .
a)

sa se arafiii!G

b) ScJ se deteflll
c) Sc'i Seafle

[ Soluflel
a) Fie PeZ. 1-\ve,.
dec; relafia OJ este renex!J
Fie p, qez t~i
p (mOd m) ~ QOJp,
Fie p,q,reZ, PEq
3k,, k2 eZ asttetrncat
Prin urmare, 3k
~ mlp - r ~ p = r (mOd
i&lafia definite'! este o

b) Glasa de ect:r1Val8
3 x. eA astfel fncat 4 - s :;; x:;; 4. Prin urmare supA == 4. Multimea A
nu este minorata !li nu are margine inferioara finita, fntrucat
\iCeR, 3ac eA astfel fncat ac <C. fntr-adevar, fie CeR. Exista
ac == C- 1 e A== (-co ,4) !ji ac <C. A vern infA ==-co.
Multimea B este fnsa marginita. Exista M == 3 astfel fncat
\ixeB, Ix):;; 3 deoarece [-1 .2) c [-3,3]. Marginea inferioara a
multimii 8 este -1, iar cea superioara este 2. fntr-adevar, -1 este
minorant !ji, pentru s >0, exista xs == -1 + .!:. eB, cu -1 :;; x.:;; -1+s.
2 8 10 B.
Deci infB == -1 eB, !li analog supS== 2, dar sup

fJ= {S/sez, miP-s} =

c) Rezultc'!

ca exisUI

6 {mklkeZ}, f
1/KeZ}. Mulfimea cat
Observa(ie. Daca
echivalenta ale cor1gnuen1fe
(indicatorullui Euler).
7. Fie pe R relafia

ca

OJ

a) Sa se arate
b) Sa se determine
10

Mul(imea C nu este marginiti'i, deoarece, VM>O, 3 XMEC

astfel inca! IXMI > M. fntr-adevar, fie M >0; luam xM = (2[MJ + 2) ,_,,,M,., =
=2[M] + 2EC.
Avem IXM/ > M l?i infC

=0, iar supC = oo.

6. Fie Z mul(imea numerelor fntregi l?i m un numar fntreg

pozitiv. Fie pe Z rela(ia ro definita prin proq <=> p=q (mod m)
a) Sa se arata ca ro este rela(ie de echivalenta pe Z
b) Sa se determine clasele de echivalenta
c) Sa se afle numarul claselor de echivalenta
J

Solutie /

a) Fie PEZ. Avem prop <=> P=P (mod m) <=> mJp-p <=> mJO,
deci rela(ia ro este reflexive.
Fie p, QEZ l?i proq <=> p=q (mod m) ~ mJp-q
p (mod m) ~ qrop, deci rela(ia ro este simetrica.

mJq-p => q

inc~t

Fie p,q,rEZ, p"'q (mod m), q r (mod m) ::::> mJp-q l?i mJq-r =>
3k,, k2 EZ astfel fncat p-q = mk, ~?i q-r = mk2.
Prin urmare, 3k = k1+k2 EZ astfelicat p- q = m(k,+k ) = mk
2

::) mJp - r ~ p r (mod m), deci. rela(ia este tranzitiva. Rezulta ca

rela(ia definita este 0 rela(ie de echivalen(a.
b) Glasa de echivalenta a lui PEZ este:
fi= (S/SEZ, mJp-s} {p+mkJkEZ} = mZ + p
c) Rezulta ca exista m clase de echivalenta

{mkJkEZ}, l= {mk+1JkEZ}', ... , m-l = {mk + m1/KEZ). Mui(Imea cat este: { o, 1 , 2, ... , m - 1} Z/ro.
Observa(ie. Daca m nu este prim, atunci clasele de
echivalenta ale congruen(ei modulo m vor fi fn numar de <p{m)
(indicatorullui Euler).

0=

...............

7. Fie pe R rela(ia ro definita prin xroy <=> sin 2x + cos 2 y = 1.

a) Sa se arate ca ro.este o rela(ie de echivalen(a
b) Sa se determine mul(imea cat, R/ro.

II

ISolutie I
Fie xeR; avem sin 2x + cos 2y = 1 ==:- x m x, lfxeR, deci
relatia m este reflexiva.
Fie x,yeR; avem xmy = sin 2x + cos2 y = 1=:2
1-cos2x + 1-sin y 1 ==:- sin 2y + cos 2x 1, adica ymx, deci
relatia m este simetrica.
Fie x,y,zeR astfel incat xmy, ymz ::> sin 2 x + cos2y
1,
2
2
sin y + cos z
1. Prin adunarea membru cu membru obtinem
2
2
2
sin x + cos y + sin y + cos 2z 2 ::> sin 2 x + cos2z 1 ==:- xmz.' deci
m este tranzitiva. A!iadar, relatia m este o relatie de echivalen(a.
b) Fie xeR. Glasa de echivalenta a lui x este:
x {y!ymx} {y!sin 2y + cos2 x 1} {y!sin 2y sin 2x} =
{kn xlkeZ}.
a)

"*

Rezulta ca lfxeR, 3ye(O, 2:.], astfel incat ymx.

2

Multimea cat este R/m = {

x!xe[O, 2:.]}.
2

A 1 c;;;
a) f injectiva => lfA1, A2 c;;; X cu f(A1) c f(A2) rezulta
A2
b) f surjectiva => lf81, 82 c;;; Y cu f 1(8 1) c;;; f 1(8 2) rezulta
81c;;;8z.

I Solutie I
a) "==:-" Fie A1,A2 c;;; X fixate !?i f(A1) c f(A2). Atunci lfx 1eA1
avem f(A1) c f(A2), deci 3 x2eA2 cu f(x1)
f(x 2). Cum f este
injectiva, rezulta x1 = X2. Prin urmare A1 c;;; Az.
"<="Fie x1,X2eX cu f(x1) f(x2). Atunci f({x1}) c;;; f({x 2}), deci
{x1} c;;; {x2} !li deci x1 = x2, ceea ce inseamna ca f este injectiva.
b) "==:-" Fie 81,82 c;;; Y fixate cu 1(81) c f 1(8 2). Atunci
lfy1 e 81. :Jx1eX cu f(x1) = Y1
1
Cum f ({Y1}) c;;; r\81), rezulta ca x1 = 1(81) c;;; f\8 2) ~i
deci Y1 = f(x1)e82.

r-

r-

12

9. Fie f,g:

A~A

fog i gof sunt inversabi'

ISolutie I

"==:-" f,g . inversab

bijective, deci inversabih
"<=" Daca fog !li
h1,h2: A~A astfel Tncat
h2o(gof) = 1A. deci fo(go
1A ::> fo(goh1) (h2 c
unde rezult!i eli f i g su

8. Fie f: X ~ Y o functie. Atunci avem:

"*

Prin urmare, B1c;;;E

.
"<=" Fie yeY fix~
1
lfy1 ef(X), avem 0 f ({]
Rezult!i f 1({y}) 0, <:eel
Rezult!i ca, lfyeX
{x} 0, adica f este su~

10. 0 multime A
o parte strict!i a sa. Sl
naturale este infinit!i.

l Solutie I

"==:-" Fie A =
B
{b1,b2, ... bk}. atune
adica k=n. Aceasta TnsE
"<=" Presupuner
construim inductiv o mi
a2eA\{a1}, a3eA\{a1,a2
Fie S = {a1,a2,E
A-A\{a1}, ceea ce con1

Prin urmare, 81<;;;:82.

\txeR, deci

"::" Fie YEY fixat.

Presupunem ca f 1({y}) = 0. Atune;
1

\ty1ef(X), 1avem 0 = f ({y}) <;;;: f\{y1}),deci {y} <;;;:{y1}, adica y

Rezulta f ({y}) ""0, ceea ce este absurd.
Rezulta ca, \iyeX, 3 x eX astfeJ incat y
{x}., 0, adica f este surjectiva.

=Y1.

=f(x) <::::> f 1({y}) =

cos y = 1,
obtinem
xroz, deci

9. Fie f,g:

A~A doua functii. Atunci f,g sunt inversabile <::::>

fog~; got sunt inversabile.

/ Solutie /

"=>" f,g inversabile => f,g bijective, deci fog !ii got sunt
bijective, deci inversabile.

h1,hi

"<=" Daca fog ~; got sunt inversabile, exista doua functii

A~A astfeJ incat (fog) o h1 = h1o(fog) = 1A !ii (got) o h =

2=
h20(gof) = 1A, deci fo(goh1) = (h1of) og = 1A !ii go(foh2) = (h og)of
= fA ::> fo(goh1) = (h2 og) of= 1A !ii go(foh2) = (h1of) og =2 1A, de
unde rezulta ca f !ii g sunt inversabile.

rezulta

10. 0 mulfime A este finita <::::>A nu este echivalenta cu nici

o parte stricta a sa. Sa se demonstreze ca multimea numerelor
naturale este infinita.
/ Solufie)

"=>" Fie A = { a1,a2, ... ,an}

~;

8<;;;:A cu 8-A. Daca

8 = {b1,b2, ... bk}, atunci {1,2, ... ,n} - {1,2, ... ,k}, deci nsk !ii ksn,
adica k=n. Aceasta inseamna ca 8 = A.
"<:::" Presupunem prin absurd ca A este infinita. Atunci

construim inductiv o multime numarabila S <;;;: A astfel: a1 eA fixat,

a2eAI{a1}, a3eA\{a1.a2}.

~;

Fie S = {a1.a2,a3, ... }. Atunci A-S-A\S

S-S l{a1}, deci
A-AI{a1}, ceea ce contrazice ipoteza. Ramane ca A este finita.

13

Functia f:N~N definita prin f(x) = 2n este o injectie

nesurjectiva. Deci f(N) = 2N, N-f(N) c N, ceea ce arata ca N nu

., Solutie

este finita, fiind echipotenta cu o parte"stricta a sa.

Fie An = {a;,a;, ... ,l

11. Fie A infinita. Sa se arate ca:

a) Exista multimile B lli C cu 0

'i B, C 'i AA = BuC,

BnC =

disjuncts de multimi num

xo avem card(AuX)

prin f(a:) = (i,j) este o bij~

Tntr-adevar, din A. r
i k lli j = I, adica f estE
Al1adar, card <UA.) =cal

a) Fie b1, C1EA, apoi b2, C2EA\{b1,c1}, b3, C3E A\{b1,b2,c1,c2}

!1.a.m.d.

Ramane de aratat c
Deoarece funqia f
injectiva, rezulta cardNxN
Pentru a demons
suficient sa gasim o injE
(m + n)(m + n +I) lli (m,n),

0. cardC =

x o.

b) Oricare ar fi multimea X cu cardX ~

= cardA

ISolufie I
Astfel obtinem multimile numarabile B' = {b1,b2, ... , bn, ... } ~i
C = {c1,C2, ... , Cn, ... }.
Evident 13 = A\C :::J B', de unde A= BuC.
b) Fara a particulariza, putem admite ca XnA = 0. Cum A=
BuC, unde C este numarabila lli AuX = Bu(CuX), unde CuX este
tot numarabila, (ca reuniune a unei multimi numarabile cu o
multime eel mult numarabila), daca:
i) X este numarabila, rezulta X-CuX lli deci A-B. Prin
urmare, AuX-BuX-BuC =A
ii) YeX lli card Y < x o, atunci card A ~ card(AuY) ~
card(AuX) = card A, de unde card (AuY) = card A
Observa(ie: Daca multimea X este numarabila, cu AnX =
0, relatia AuX -A se mai poate scrie card A+ xo = cardA, adica
x o este element neutru fata de operatia de adunare a numerelor
cardinale transfinite (numerele Cardinale ale multimilor infinite).

Daca m+n = 111'+n'

n n', deci m = m', adil
ipotezei. Prin urmare, g(m
Daca m+n m'+n',

g(m' ,n') <:

m + n + 1 + n' >

(m+n+

(m+nXm
2

Deci m+n < m'+n' :

Prin urmare, functia g
numellte numarare diag(Jj
Astfel card(NxN) =

Daca familia nu es

deoarece card(UA.) <: Ci

12. Sa se arate ca reuniunea unei familii numarabile

(disjuncte sau nu) de multimi numarabile este o multime
numarabila.

14

Observati~: 1. Nun

2. Ave

x:=

Fie An= {a;,a:, ... ,a;, ... }, n = 1.2 .... , o familie numarabila
. disjuncta de multimi numarabile. Functia f: UA. --+NxN, definita
'

n~o

f(a~) = (i,j) este o bijectie.

, lntr-adevar, din Ai rAj= 0 pentru i j, daca a; =a:, atunci

k ~i j = I, adica f este injectiva. Surjectivitatea este evidenta.
card (UA.) =card (NxN).
"

Ramane de aratat ca multimea NxN este numarabila.

Deoarece functia f:N --+ NxN definita prin f(n) = (n,O) este
lnilctiva. rezulta cardNxN :::: cardN.
Pentru a demonstra inegalitatea de sens contrar, este
.J!jcient sa gasim o injectie g: NxN --+ N . Fie g(m,n) = n +
(ltn)(m+n+l) ~i (m,n),. (m', n').
/'
2
Daca m+n = r.n'+n', atunci din g(m,n) = g(m',n'), ar rezulta
Ttl" n', deci m = m', adica (m,n) = (m',n'), ceea ce este contrar
iptezei. Prin urmare, g(m,n) g(m',n').
Daca m+n m'+n', atunci m'+n' 2: m+n+1, de unde:
.'
( , ') > (m+n+1Xm+n.+2) + n=
,
(m+n)(m+n+l) +
gmn_

l..

'f

'

+n+ 1 + n' > (m+n)(;+n+l) + n = g(m,n)

Deci m+n < m'+n' ~ g(m,n) < g(m'+n') ~ g(m,n) g(m',n').

urmare, functia g definita mai .sus (aceasta functie se
numarare diagonala) este injectiva.
Astfel card(NxN) = xo, deci card(UA.) = x o.
"

Daca familia nu este disjuncts, obtinem card(UA.) s

xo ~i.

"
"

Observa(ie: 1. Numararea diagonals este surjectie

2. Avem ~i n x o =

x: = xo.

15

x o ~i

similar (ex.22 propus)

15. Sa se indice o t

13. Sa se arate ca multimea numerelor algebrice este

numarabila.
Se nume~te numar algebric un numar real care este solu(ie
a unei ecua(ii de gradul n, P(x) = 0, cu

ISolutie I

PE~[X]

lntrucat (0,1] =

I Solutie I
Multimea ecuatiilor de grad n, nEN*, cu coeficienti in

f:(0,1] ~ (0, 1) ca 1
;

71.

este numarabila intrucat multimea ~n este cardinal echivalenta cu

N. Deoarece fiecare ecuatie de grad n are eel mult n radacini
reale, rezulta ca multimea Sn a solutiilor reale ale acestor ecua(ii
este numarabila (reuniunea numarabila de multimi finite este
numarabila). Multimea numerelor algebrice este A=

14. Aratati ca multimea numerelor reale R nu este

numarabila.

I Solutie I
Procedeul diagonal allui Cantor.
Presupunand ca R este numarabila, cum R-[0, 1], rezulta cil
[0, 1] = { ao,a1 ,a2, ... , an, ... }. Orice numar real subunitar pozitiv se
poate scrie sub forma unei fractii zecimale O,xox1 ... , Xn ... , unde X;
sunt cifre cuprinse intre 0 ~i 9. Astfel, elementele din [0, 1] se scriu:
-Oa"Oal"a"2 ' ' ' a"n ' ' '
ao-!
a1 = O,a~a:a~ ... a~ ...

... a~ ...

.
F1e
numarul real b = O,bob1b2bn unde b;= {2 dacii a'' * 2
I daca a:= 2

Deoarece bE[0,1], rezulta ca exista n astfel incat b = an.

Scrierea zecimala a lui b fiind unica, din b = an, rezulta ca bn = a,
ceea ce contrazice defini(ia lui b.
16

1 1 J (1 .
2''2'
~ 2''

sau, f: (0,1] ~(0,1).

Us..

Deoarece reuniunea numarabila de multimi numarabile este

numarabila (vezi exercitiul12) rezulta ca A este numarabila.

O,a:a~a;

&

,lnJ~ 1 1a 'k:

unde A =

n"'J

an=

QC

(0,1)
.

(0,1)\{~

1 1 1 ...} uA.
={-,-,-,
2 3 4

16. Sa se gaseasc
multime cu trei elemente.

ISolutie I

Se pot defini 29
topologii distincte f(n) c
elemente este majorat de
Pentru X= {a,b,c},
t3 = {0,{b},X}. t4 = {0,1
't6 = {0,{a}.{c},{a,c}.X}.
ta = {0,{a,b}.X}, tg ={I<
t 11 = {0,{a},{a,b},X}, t1
t13 = {0,{a}.{a,c},X}. t1
t1s = {0,{b},{b,c},X}, t1
t 17 = {0,{a}.{a,b}.{a,c},:
t19 = {0,{c},{a,c}.{b,c},;
t21 = {0,{b},{c},{b,c},{a

15. Sa se indice o bijectie intre intervalele (0, 1)

~i

(0,1)

ISolutie I

este solutie

intrucat (0, 1)

=O(J.,J.]
~i (0, 1) =O(J.,J.) ,definim
'"' 2 2
2 2

f:(0,1)-+ (0,1) ca functia a carei restrictie Ia (;, .;,

ech.ivaiEmta cu
n radacini
cestor ecuatii
finite este

J este

.In'"ect"1a1k:
' (-,,-,
I I ] -+ ( -I , I ), d em1apnn
f" -~- . . fkx
( ) = --x,
3
'

2' 2'

2'

sau, f: (0,1)-+(0,1), f(x)

= {x,l x E~=.!.
k+l'

unde

kEN,

k'

A= (0,1)\H++ deci, (0,1) = {1.~,~, . -}uA ~i

(0,1) =H+,..

R nu este

}u~.

16. Sa se gaseasca toate topologiile care pot fi definite pe o

multime cu trei elemente.

I Solutie I
1), rezulta ca
pozitiv se
x.... , unde X;
(0, 1) se scriu:

Se pot defini 29 de topologii. in general, numarul de

topologii distincte f(n) care se pot defini pe o multime cu n
elemente este majora! de 2n(n-l)_

Pentru X= {a,b,c} -r 1 {0,X}, -r2 = {0,{a},X},

t3= {0,{b},X}, 't4
{0,{c},X}, -rs = {0,{a},{b},{a,b},X},
te ={0,{a},{c},{a,c},X}, -r 7 {0,{b},{c},{b,c},X},
ts= {0,{a,b},X}, -rs = {0,{b,c},X}, -r10 = {0,{a,c},X},
t11 ={0,{a},{a,b},X}, -r12
{0,{b},{a,b},X},
t13 = {0,{a},{a,c},X}, 't14 = {0,{c},{a,c},X},
t1s= {0,{b},{b,c},X}, -r1s
{0,{c},{b,c},X},
t17= {0,{a},{a,b},{a,c},X}, -r, 8 = {0,{b},{b,c},{a,b},X},
t,g= {0,{c},{a,c},{b,c},X}, -r20 = {0,{a},{b},{a,b},{a,c},X},
t21 = {0,{b},{c},{b,c},{a,b},X}, -r22 = {0,{a},{c},{a,c),{b,c},X},

dacii a: * 2
I dacii a: = 2

incat b = a .
cab n =a""'

17

= {0,{a},{b},{a,b},{b,c},X}, 1:24 = {0,{b},{c},{b,c},{a,c},X},

'tzs = {0,{c},{a},{a,c},{a,b),X}, 1:26 = {0,{a},{b,c},X},
1:21 = {0,{b),{a,c},X}, 'tza = {0,{c},{a,b},X},

18. Fie X o multirr

1:23

1:29

={'P(x)}.

, = {X,0}u{GIC
(topplogia cofinita). Sa
neseparat.

ISolutie I

17. Fie , familia de parti ale lui R2 formata din 0 i

multimile cu proprietatea ca, odata cu un punct, contin un disc
deschis cu centrul in acel punct (Se numete disc deschis cu
2
centrul in punctul (a,b), de raza r > 0, multimea D = {(x,y)l(x-a)
2
(y-b) 2 < ~). Sa se arate ca ' este o topologie pe R , spatiul
topologic (R2 , 1:) fiind separat.

I Solutie I
Vom a rata ca axiomele topologiei sunt verificate.
i) Fie A,BE't. Deoarece 0E't prin constructie, dacaAnB =0,
atunci AnBE't.,Daca AnB ,.0, fie (a,b) E AnB._Deoarece A,BEt,
exista un disc deschis 0 1 c A cu centru! in (a, b) i un disc deschis
Dz c B cu centrul-jn ;(a,b),.Cele doua discuri fiind concentrice,
rezulta ca unul este'indus Th celalalt. Fie D1 c Dz.
Ob\inem 0 1c AnB. Deci exista un disc deschis cu centrul in
(a, b) continut in AnB, de unde AnBE't.
ii) Fie A; E't \tiEl i (a,b)E UA .. Rezulta ca exista kEI

,.,

pentru care (a,b) EAk, deci exista un disc deschis DcAk cu centrul
in (a,b). Dar DcUA, , de unde UA, E't.
iEl

JE!

iii) 0E't prin constructie, iar R E't deoarece orice disc

2
deschis este continut in R .
Cum \iA=(xA,YA), B=(xs,Ys) i A ,. B, (3)DA,Ds astfel inca!
DAnOs ,. 0, (ambele discuri avand, de exemplu, raze egale cu o
treime din distanta de Ia A Ia B), deci spatiul topologic este
separat.

Prin constructie, :
Fie G1,G2 E't \{!
sunt finite prin
'G;t'IG 2et. Pentru G1 = i
Fie G;et, iel i I'

cdi

no,
...

il

VG, =c(oo,

este finita. ReZI

sunt verificate.
,
.
Presupunem
urmare, exista v. Vy '
Vxf"\Vy 0 :::) 3 Gx.G,
.plus Gy 0. Deci Gxe
Gx este finita. Dar X=
Cum GxEt, rez:
c'eea ce contrazice ipo

ca

*
*

19. Pentru E c!

'
interioare, E

exterioare, E
frontiera, frE
aderente, E
de acumula
izolate, lzE

' cE,
Evident E
lzE = E\E'
Sa se gaseasc
18

,c},X}.

din 0 ~i toate
un disc
deschis cu
{(x,y)j(x-a) 2 +
2
R , spa(iul

18. Fie X o mul(ime infinita. Sa se arate ca:

' = {X,0}u{GjCG finita} determina o topologie pe x
(topologia cofinita). Sa se arate ca spa(iul topologic (X, ) este
neseparat.

I Solutie j
Prin constructie, X, 0Et
Fie G,,G2 Et \{0}, G,nG2 = qcG,uCG2). Cum CG 1 ~i
C~ sunt finite prin ipoteza ~i CG,uCG2 este finita. Rezulta
G,nG2Et. Pentru G, =0 sau G2 =0, evident G,nG2 =0Et.
Fie G;Et, iEI ~i I'~ {ijiEI, G;"" 0}.

va, =

=0,
A,Ber,
djsc deschis

cu centrul in

cu centrul

nG,

c(oa,). Mul(imile CG;, iEI' sunt finite, deci

este finita. Rezulta

llf'

ua.
iel

Et.

~i

A~adar, axiomele topologiei

sunt verificate.
Presupunem ca (X, t) este separat. Fie x,yEX, x "" y. Prin
urmare, exista Vx, Vy vecinatati ale lui x, respectiv y, astfel incat
Vy{'IVy ot 0 ~ 3 Gx,GyEt, CU XEGxcVx, yEGycVy, GxllGy "" 0. in
plus Gy"" 0. Deci GxcCGy ~i. cum CGy este finita, deducem ca ~i
Gx este fin ita. Dar X = Gx uCGx.
Cum GxEt, rezulta ca CGx este finita, deci X este finita,
ceea ce contrazice ipoteza.

19. Pentru E c R(R) se definesc r:nul(imile punctelor:

orice disc
astfel incat
egale cu o
POIClQIc este

interioare,

E={xER j3UEV(x), UcE}

0
.......,
extenoare, extE = {xERjxE CE}
frontiera, frE = {xERj'v'UEV(x) ::::> UnE.,.0, UnCE ""0}
aderente, E = {xERi 'v'UEV(x) ~ UnE.,.0}
de acumulare, E' = {xERj'v'UEV(x) ::::> UnE\{x}ot0}
izolate, lzE = {xERI3UEV(x), UnE = {x}}
" cE, frE = frCE, E = EvE' = EufrE = E" ufrE ~i
Evident E

lzE = EIE'

" .CextE, CfrE, C -E, CE', ClzE

Sa se gaseasca C E
19

I Solutie I
0

21. Fie AcR. Atune

ISolutie I

XECE <=> XE R, Xi!' E <=> x E R A XER, :JUEV(x), UcE ~

XE R A (Xi!' R v 'v'U, UEV(x) v UnCE >'0) <=> XER A 'v'UEV(x)::)

= CE
" uextE,
CfrE = E

Relatia este echiv

UnCE o00 <=> XE CE. Deci C E

Analog CextE = E,
extEulzE ~i ClzE = extEuE'

CE

= extE.CE' =

' uextE rezulta ca -R = E' u extE u

Observa(ie. Din CfrE = E
frE, deci cele trei multimi (disjuncte) realizeaza o partitie a spatiului
(in cazul in care sunt nevide).

FrA

o:> X E

=A

I)

II CA
,J_,

= A <=> XE CA 1...
A!iadar, R\FrA = )

xeCCA

Observa(ie. Tn

ac

'

oarecare avem X = Au c

20. Sa se arate ca daca frE = 0, atunci EE { R, 0}

22. Sa se arate

I Solutie I

conexA.

' ~i YE extE. Cum x ., y, avem

Presupunem ca exista XE E
x<y sau y<x. Sa admitem ca x<y.
' extE sunt
Fie z = sup( E' n[x,y]) E[x,y]. Deoarece E,
deschise, exista intervalele lxEB(x), lyEB(y) astfel incat XEix c E' ~i
yEiyECE, de unde, tinand seama de proprietatHe marginii
superioare a unei multimi avem ca x < z < y. Pe de alta parte, din
ZE E' u extE, rezulta ca ZE E' sau ZE extE. Prin urmare, exista un
interval lzEB(z) astfel incat lzcE' c(x,y) sau lz c extE n(x,y),
0

ambele relatii fiind in contradictie cu faptul ca z = sup( E n(x,y)].

lpotezele E' o00 ~i ext Eo00 au condus deci Ia o contradictie. A~adar
' = 0 sau extE =0, adica EE { 0, -R}. A~adar R( -R) sunt conexe
E
(nu pot fi descompuse intr-o reuniune de doua multimi deschise,
nevide ~i disjuncte).

ISolutie I

Folosim metoda 1
este conexa.
Deci exista B1.B2

=0.
Notam cu C1 =A
v( AnB2) =An(B1vB2;

81118,

cAn 8,nAIIB2 = 0 ~i (
deoarece in caz c
AcB2 => A cB, => A,r
A nu este conexa, cat
este conexa.

.. c2.

23. Tn topologia c
a) Orice multimi
b) B ={{x}IXEX
20

"
" ....---.
21. Fie AcR. Atunci R = A v CA vFrA (CA = C!i!. A)
J

=extE.CE'
'

E uextE v

Solutie

" Dar xeR\FrA

" ....---.
Relatia este echivalenta cu R\FrA = AvCA.
....---.
" v
~X!!! FrA = A n CA <=:> XI!! A v XI!! CA <=:> XE CA
= CA

"

- = A" <=:> XE CA
....---. V A.
"
XeCCA
"

" ....---.
R\FrA= AvCA.
Observafie. fn acelal?i mod se arata ca pentru AcX, X

a spatiului

A~adar,

"

,.JL,

oarecare avem X = A v CA vFrA (CA = CxA).

22. Sa se arate ca daca A este conexa atunci l?i A este
conexa.
ot. y, avem

ISolutie I
Folosim metoda reducerii Ia absurd. Presupunem ca A nu

este conexa.
marginii
parte, din
n(x,y),
n(x,y)).

B,I"'IB,

Deci exista 8,,82 "- 0 astfellncat A = 8,v82, B, n82 = 0,

=0.

Notam cu C, = An8, ~i C2 = An82. Avem C,vC2 = (An8,)

u( AI"'IB2) = An(8,v82) = An A= 0, c, nC2 = (An8,) n (An82)
CAI"'IB,nAn82 = 0l?i c,nc,= (An8,) n( An82) = 0. Cum c, of. 0
ot. C2, deoarece In caz contrar C1 = 0 ~ An8 1 =0 ~ An82 = A ~
Ac82 ~ A c B, ~ A, n8, c B, n8, =0, rezulta 8 1 = 0, multimea
A nu este conexa, ceea ce contrazice ipoteza. Prin urmare, A
este conexa.

23. fn topologia discreta (X, -r) sa se arate ca:

a) Orice multime AcX are frontiera vida.
b) 8 = { {x}/xeX} este o baza a spatiului topologic.
21

ISolutie I
' (care nu
a) Fie multimea AcX ~i un punct XEX cu x,., CA
este punct exterior pentru A). Rezulta ca CA nu este o vecinatate
pentru x, deci x,.,CA, deoarece In topologia discreta CAet.
~

' Am aratat astfel ca orice

Obtinem XEA ~i. cum Aer:, avem XE A.
punct care nu este punct exterior pentru A este punct interior
pentru A, deci FrA = 0.
b) Sa aratam ca orice element din -r: se poate scrie ca o
reuniune de elemente din B. Fie AE-r:; avem A= U{x}, deci B este .
A

o baza a spatiului topologic.

b) Sa se arate c~
i) (X, -r:) este un
ii) multimea { a,c

I Solutie I

a) i) Familia m
complementarelor mult
{c,d,e}, {b,e}, {e}, {c,d}
ii) Folosind faptu

{a}= X= {a,c,e:
iii) Folosind faptl

24. Fie X o multime cu eel putin doua elemente ~i t

topologia grosiera. Sa se arate ca orice punct XEX este un punct
de acumulare pentru orice multime a spatiului, In afara de 0 ~i de
multimea {x}.

I Solutie I

,......L.,

{ b,c,e}

=0

,........L.,

{ a,b,c,e}

=0~.:..~{a

iv)Ext { b,c,e}

Fie un punct XEX ~i AcX, A,o0, A,o{x}. Punctul x este punct

de acumulare pentru A, daca orice vecinatate a lui x are
proprietatea 0/x \ {x})llA;r0.
intrucat -r: = {0,X}. singura vecinatate a lui x este X deci
(X \ {x} )nA;r0, multimea A continand eel putin un element al lui X
diferit de x. Rezulta x EA.
25. Fie X= {a,b,c,d,e} ~i o topologie pe X
-r: = {X,0, {a}, {a,b}, {a,c,d}. {a,b,c,d}, {a,b,c}}.
a) Sa se gaseasca:
i) familia multimilor lnchise In (X, -r:);
ii) inchiderile multimilor {a}.{b}.{a,c,e};
iii) interiorul multimilor {b,c,e}, {a,b,c,e};
iv) exteriorul ~i frontiera multimii {b,c,e}
22

=i

Fr{b,c,e} CA'
{b,c,d,e}
b) i) Fie a,ceX, '
oricare ar fi Va.Vc veci
(X,-r) este separabil inti
ii) Multi mea { a,c
dar nu este inchisa de1
este separat, orice mu
nu este adevarat), deci

'26. Aratati ca:

~- A este' deschi

b) A este inchis~
c) A este lnchis-

....l,
CA

(care nu
o vecinatate

~'di!;creta CA e 1:.

astfel ca orice
punct interior

b) Sa se arate ca:
i) (X, 1:) este un spatiu topologic neseparat i separabil;
ii) multimea {a,c} este compacta, dar nu este fnchisa .

ISolutie I
a) i) Familia multimilor fnchise In (X, -r) este familia
complementarelor multimilor deschise: .Y = {0,X, {b,c,d,e),
(c,d,e), (b,e), (e), (c,d));
ii) Folosind faptul ca A= nF, obtinem:

,..,.
AcF

{a} =X= {a,c,e} !?i {ll} =Xn{b,c,d,e}

iii) Folosind faptul ca A=

n {b,c};

UG' obtinem:
G~

GcA

0
,.......___
{ b,c,e}

=0

{a,b,c,e} = 0l:.!{a}u{a,b}u{a,b,e} = {a,b,c}

0

iv)Ext {b,c,e} = ~ = {;;:d} = 0u{a}={a}

"
Fr{b,c,e} = CA" n C CA = C0nC{a} = Xn{b,c,d,e} =
{b,c,d,e}

---

b) i) Fie a,ceX, 'v'Vc, {a,b,c} c Vc ==> {a} cVanVc, deci

oricare ar fi Va.Vc vecinatati ale lui a !?i c, VanVc "'0. A$adar
(X,t) este separabil fntrucat {a} = X ..
ii) Multimea {a,c} este compacta, fiind o multime finita,
dar nu este lnchisa deoarece { a,c} 1'.<7. Daca spatiul topologic
este separat, orice multime compacta este lnchisa (ceea ce
nu este adevarat), deci (X, -r) este neseparat.
26. Aratati ca:
a) A este deschisa daca !?i numai daca frA = A -A
b) A este fnchisa daca !?i numai daca frA =A-A0
c) A este lnchis-deschisa daca !?i numai daca A= 0.
23

ln orice interval

I Solutie I
a) Aer: => CA = CA => frA = A n CA = A n CA = A -A
~

Daca frA =0, atunci AnCA =0 =>AnCA=0 =>Ac A

-

Dar AcAcA =>A= A =A

27. Sa se arate ca xeE'

~vueV(x)

nu este punct de acumulare

\x-~> ~ .Tn concluzi1

ii) Oricare ar fi inter

frA = AnCA = AnCA= AnCA = 0.

-

1 1 (1--E,-+E
1 ) . DeCI.-,
. 1
-+-E

avem

c) Daca A este o multime inchis-deschisa, atunci

=> card(UnE)

xo

incAt -+-<

E,

I
I

vom avea-

0, .!..p eE'. Evident 0 e;E, dec

iii) Cum F' = {_I_ , p

p

I Solutie j
Este evident ca daca card(UnE) ~ xo, VUeV(x) => xeE'.
Reciproc, daca xeE' ~i ar exista UeV(x) astfel inca!
card(UnE) < x 0 , atunci va exista printre punctele din UnE unul
care sa fie eel mai apropiat de x. Fie acesta y. Prin urmare, luand
0 < E < 1 x-y 1. in W = (X-E, x+E) eV(x) nu va exista nici un punct din
A, in afara, eventual, de x, ceea ce contrazice ipoteza ca x e E'.
28. Fie Ep = { _!_+_!_; neN*}, peN*
p

~i E = QEp

I Solutie I
Pentru p fixat, avem:
Ep = {_!_ + t} +_I_, _I_+.!., ...}
p

2 p

Deci F' c:F, ceea ce 1

29. Fie A= (0,1) n(

in (0, 1) ~i care acopera pe

.dea exemplu de ~ir ~" c: (0

pl

Sa se gaseasca Ep'
Sa se arate ca E nu este inchisa
Sa se demonstreze ca F = Eu{O} este inchisa

xeN*

'
~
frA = A -A=> frA ~A => A = AufrA = A

i)
ii)
iii)

luam

frA = A -A => AnfrA = 0 => A= A-frA = A =>A este

deschisa.
b) A= A => frA =A n CA= AnCA = AnCA= A-A

suficient sa

(~~

24

\ Solutie

Deoarece ~ = fj,' , a\
rezultA cA fr~ c: [0,1) \ ~ ~i
Cum in U se afiA n
Deci xefr~. adicA [0,1) \ ~
egalitatea.

In orice interval (*-E,*+E), exista puncte din Ep; este

suficient sa

luam

XE N*

astfel

I neat

~ < , caci atunci

n

I I (I--e,-+E
I ) . Dec1:. -I EEp.' Daca- xe R, x"' -,a
1 tunc1. aces ta
-+-e
p n

nu este punct de acumulare al multimii Ep, deoarece, pentru n>no,

. avem Ix- ~ >-.

I In concluzie, Ep' = {I }
p

ii) Oricare ar fi intervalul (-,s), luand numerele p,n astfel

I

p n

incA!-+-< s, vom avea -+- E(-s,s). Cum -+- EEp, va rezulta

0,

.!. eE'. Evident 0 !1' E, deci E' cr:. E, adica E nu este lnchisa.
p

iii) Cum F'

= {~,
p

pEN*} U{O}

= E',

din

2p

2p

= -+-

=>XEE'.
astfel Inca!
UnE unul
luand

-eE2pcF.
p

Deci F'cF, ceea ce arata ca F este lnchisa.

29. Fie A = (0, 1) nQ, t-.r, un ~ir de multimi deschise incluse
in (0,1) ~i care acopera peA. Sa se arate ca frt-. = (0,1)\ t-.. Sa se
deaexemplu de ~ir Lln c (0,1}, AcUt." =I'., cu frt-. 7'0.
'1~1

" avem ca frt-. nt-. 7'0 ~i dim frt-. c ::i c (0, 1];
Deoarece t-. = t.,
rezulta ciHrt-. c [0, 1] \ t-. ~i U EV(x); evident XE UnCt-. 7'0.
Cum In U se afla numere rationale ~i Act-., avem Unt-. 7'0.
Deci xefrt., adica [0, 1) \ t-.c;frt.. Cele doua incluziuni demonstreaza
egaiHatea.

25

Daca A= {r1.f2 .... , rn, ... } ~i consideram En suficient de mici,

astfel Tncat intervalele Llx = (rn-En, rn+En) sa fie incluse Tn (0,1),
atunciAcil=

Qt.,c(0,1)~i {0,1} cfril.

n;l

30. Fie A= (0, 1) n Q. Sa se determine A', A ~i frA.

j

Solutie

(V)Xo E[O, 1] ~i E > 0, rezulta ca 1: = (xo-E, xo) n (0, 1) ,.;0 sau

J: = (Xo, Xo+&)n (0,1) ,.;0, deci lnQ ,.;0 sau JnQ ,.;0; urmeaza Ca
(An(V,(xo) \{xo}) ,.;0, unde V,(xo) = (xo-E, Xo+~:) Tncat xo E A' =>
[0, 1] cA'.
Reciproc, daca x0 E A' ~i x0 E[O, 1] avem, de exemplu, Xo<O,
deci [0, 1] nV,(xo) =0 pentru 0 < E < IXol- Rezulta ca A nV.(xo) =0,
deci x0 lf.A', ceea ce este absurd.
Ramane ca x0 E[O, 1], deci A'r;;, [0, 1]. Prin urmare A'= [0, 1].
A= AuA' = ((0,1) nQ) u[0,1] = [0,1]
" 0 ~i fie x0 E A,
" fixat. Atunci (3)~: >0, cu
Presupunem A,.;
(Xo -, Xo+~c:) c AcQ (1)
Cum intervalul deschis (xo -&, xo+~:) contine ~i numere
"
irationale, relatia (1) este absurda. Ramane ca A=0.
- - -

0~

ii)

Fie XE Ant
deci, cum
(AnD)nV,.;
,
Observa(ie: Daca
$Cleva rate.
i)
A= (0,1), D.
ii)
R\O=Qn

deschisa (inchisa).

ISolutie I

Fie An= (-.!_ ).. ),n;;

n n

A=

nA. = {0}, deci mu~i

t!N

F1e An

:
=[-,
1], n ~
n

A= nA, =(0, 1], deci mu~

--

r;;, R o multime arbitrara ~i D r;;, R o multime

deschisa. Atunci:
i)
(A\0)' cA' \0, A\ Dr;;, A \0
ii)
A nOr;;, AnD, A' nOr;;, (AnD)'

ISolutie I

33. Fie AcR o mu~

fir de multimi inchise (dE

(A=

nA,).
"'"

ISolufie I
A fiind deschisa,

(A\0)' = (AnCD)' r;;, A' n(CD)'

Cum D este deschisa, rezulta ca CD este Tnchisa, deci
(CD)' r;;, CD; a~adar,
i)
(A\0)' c A' nCO =A' \ D. Similar A I Dr;;, A \0
26

('fnchise) din R, pentru

frA = AnCA = AnCA = AnC0 = AnR = 0.

31. Fie A

construi~

32. Sa se

(~

deschise nevi de cu A=

poate scrie ca reuniune a 1

Cum reuniunea u
numarabila, functia f:NxN-

d/:,du.J0Y

En suficient de mici,
fie incluse Tn (0, 1),

Xo) n (0, 1) ~0 sau

~0; unneaza ca
Tncat xo E A' ~

Fie XE A nD fixat. Atunci VVEV(x) avem DnVEV(x),

deci, cum XEA, rezulta An(DnV) ~0 !?' deci
(AnD)nV ~ 0 . Prin urmare, XE Ar;D.
Observafie:
Daca D nu este deschisa, relatiile nu sunt
adevarate.
ii)

R I Q = Q n( R I Q) <;;;Qn(R IQ)=0

nA" <UA") nu este

neN

neN

ISolufie I
Fie An= (-l,
n l.
n ),n;:: 1. Atunci An este deschisa \! n;:: 1 !?i

A=

nA" = {0}, deci multimea A nu este deschisa.

neN

Fie An

!?i numere
A=

=fl,
n 1], n :2: 1. Atunci An este Tnchisa \! n ?

nA.
... = (0, 1], deci multimea A nu este Tnchisa.

t~ir de
(A=

inchisa, deci

A=(0,1),D=Q

(Tnchise) din R, pentru care multimea A'=

deschisa (inchisa).

urmare A' = [0, 1].

R o multime

i)

32. Sa se construiasca un !?ir (An)n ~ 1, , de mulfimi deschise

de exemplu, Xo<O,
ca A nV,(xo) =0,

<;;;

------._

ii)

1 !?i

33. Fie A<;;;R o multime deschisa (inchisa). Atunci exista un

multimi inchise (deschise) (An)n ~ 1, astfel incat A =UA"

nA. ).
""
ISolufie I

neN

A fiind deschisa, (3)(D;);E 1 o familie numarabila de intervale

deschise nevide cu A=UD,. fnsa, evident, fiecare D; (iEI) se
poate scrie ca reuniune a ur\ui !?ir (J; )n > 1 de intervale inchise.
Cum reuniunea unui !?ir de multimi numarabile este
numarabila, functia f:NxN ~A, definita prin f(n,m) = a;,, unde {a:,
27

a;, ... } este o enumerare a multimii A, V n

~ 1 fiind

ISolutie I

bijectie, familia

(J J (n,i)ENxl este numarabila.

Daca A este inchisa, avem R\A deschisa, deci 3(Bn) n ~ 1
un ~ir de multimi inchise, cu R\A = UB". Punem An= CBn (n ~ 1);
atunci, fiecare An(n

a) A= (-1,1) cu <

nEN};

""
~ 1) este o multime deschisa ~i avem:

b) 8 = [O,oc) cu ace
c) C = [0,1] cu ace

A= C(UB,) = n<CBJ= nA" .

n~l

p<:l

36. fn topologia ol
de o functie continua f: E

n<:l

34. fn topologia obi~nuita a dreptei reale se considera

a)
b)
c)
d)
e)

multimea A
(0,1] u{3}. Sa
componentele conexe ale lui A.

se determine A, A ,FrA, A' ~i

[iolutie \
A= (0, 1), deoarece orice punct din (0, 1) are ca vecinatate
multimea (0,1), iar 1 ~i 3 nu sunt puncte interioare, orice
vecinatate a lor continand puncte din CA.
A = [0,1] u{3}, deoarece 0 este punct aderent al lui A,
orice vecinatate a sa continand puncte din A; evident, orice punct
x,;[0,1] u{3} nu este punct aderent lui A.
FrA = AnCA= {0,1,3}.
A' = [0, 1], deoarece 3 care este punct aderent al lui A, nu
este punct de acumulare, exista V3 = (2,4) astfelincat (V3 \ {3}) n A=0.
Multimea A are doua componente conexe A1 = (0,1] ~i

ISolutie \

A2

= {3}.
35. fn topologia obi~nuita a dreptei reale, sa se dea

exemple de multime:
a) inchisa, pentru care exista o acoperire cu deschise din
care nu se poate extrage o acoperire fin ita;
b) nemarginita, pentru care exista o acoperire cu deschise,
din care nu se poate extrage o acoperire fin ita;
c) compacta, pentru care exista o acoperire cu nedeschise,
din care nu se poate extrage o acoperire fin ita.

28

f nemarginita,
f(E) neinchisa
f marginita, da
f nemarginita,
f(E) inchisa ~i

a) Fie E = (0,1}

elementara ~i nemargi1

'

este marginita, dar necc

b) Fie E = (0,1)
elementara, iar multimE
deschisa. Multimea f(E)
c) Fie E = (0,'
deoarece 'v'XE E, jf(x}j <

sup f(x) = 1, deci f nu i~i

~.,E

d) E = [0, oc),

f(~

e) E = (0,1], f(x)

I Solutie I

, familia

a) A= (-1,1) cu acoperirea {lnlln = (-1 + - , 1- -I) ,

n+l

nEN};
~i

avem:

n+l

b) B = [O,oc) cu acoperirea {lniln = (n-2, n), nEN};

c) C = [0, 1] cu acoperirea {ixllx = {x}, XEC}.
36. fn topologia obi~nuita a dreptei reale sa se dea exemplu
de o functie continua f: E c R ~ R, E necompacta astfellncat:
a) f nemarginita, E marginita;
b) f{E) nelnchisa ~i marginita;
c) f marginita, dar nu l~i atinge marginile;
d) f nemarginita, E lnchisa;
e) f(E) lnchisa ~i nemarginita.

Solutie

orice

a) Fie E = {0, 1)

~i

f(x) = ..!.. . Functia f este continua, fiind

X

elementara ~i nemarginita, deoarece

lim f(x) = +oc. Multimea E
.
x~O

allui A, nu
r.A=0.
= (0,1] ~i

dea

este marginita, dar necompacta, fiind deschisa.

b) Fie E = {0, 1) ~i f(x) = x. Functia f este continua, fiind
elementara, iar multimea E este marginita, dar necompacta, fiind
deschisa. Multi mea f(E) = E = {0, 1) este nelnchisa.
c) Fie E = {0, 1) ~i f(x) = x. Functia f este marginita,
deoarece \ixEE, lf(x)l <1. Din f(E) = (0, 1) rezulta ca Inff(x) = 0 ~i
e'
sup f(x) = 1, deci f nu l~i atinge marginile.
XEE

d) E = [0, oc), f{x) = x.

e) E=(0,1],f(x)=..!...
X

29

d) { (x, y); a<X<y<l

e) { (x,y); a<x},
f) { (x,y); xsasy}.
i)
Sa se ara1
este ordinE
ii)
Sa se fac
A= (0, 1]1r

B. Probleme propuse
1. Fie X o multime nevida. Sa se verifice ca urmatoarele
relatii Tn 'P(X) (multimea partilor acesteia) sunt relatii de ordine ~i
sunt echivalente.
1) A ro1 B ~ AcB
2) A ro2 B ~ B = A u B
3) A ro3 B ~ A = A n B
4) A ffi4 B ~A= A E 'P (B)
In ce conditii incluziunea induce o ordine totala pe multimea
partilor unei multimi.

jlndicatie j
Card X 2 2 ~ 'P (X) partial ordonata ( {a} ct. {b} ~i { b} ct.
{a})

4. Fie, pe o mul1
y, x,y EX. Sa se ara

5. Sa se arate ci
marginita.
R. Cel mai mic 1
eel mai mare un majora

6. Sa se arate

sunt reflexive proprii ~i tranzitive. Ordinea

este totala daca X= 0 sau X= {a}.

elementele minimale 1
numerele prime.

2. 0 diviziune finita a intervalului [a,b] este o multime

d = {x0 ,x1, ... , Xn} c [a,b), astfel Tncat a = Xo < X1 ... < Xn = b,
numarul natural n putand varia de Ia diviziune Ia diviziune. Norma
{x;- X;-1\.
diviziunii d este numaruiJdl = max
hoo:;n

7. Fie: a) an= 1f

R. Cele

4 relatii

Fie D = {d; d diviziune finita a intervalului [a,b) c R}.

Sa se verifice ca urmatoarele relatii sunt relatii de ordine Tn

b)'"" \;
Se cer: maxA, rr

D:
a) ordinea dupa norma d ro1 d' ~ Jdl :::: Jd'J
b) ordinea dupa finete d ro2 d' ~ d c d'
Sunt acestea ordini totale? Coincid?
R. Relatia ro1 este o relatie de ordine improprie, iar ro2 este
relatie de ordine.

3. In multimea R consideram relatiile:

a) {(x,y); a<x<y}, unde a ER este dat
b) { (x,y); a<x<b}, unde a,b ER sunt date
c) {(x,y); x<y}, ordinea uzuala
30

jlndicatie \

Aflati limitele exl

8. Sa se cercet
inferioare ~i superioa
reale:

A= {2n+1J nEN

d) {(x,y); a<x<y<b};
e) { (x,y); a<x},
f) {(x,y);x~a~y}.
i)
Sa se arate ca aceste rela(ii sunt ordini in R. Care
este ordine totala?
ii)
Sa se faca analiza structurii de ordine a mul(imii
A= (0, 1] in raport cu fiecare dintre aceste ordini.

mul(imea

4. Fie, pe o mul(ime oarecare X, ordinea triviala x ro y <=:>

y, x,y EX. Sa se arate ca orice element allui X este maximal.

x=

5. Sa se arate ca orice mul(ime finita de numere reale este

marginita.
R. Cel mai mic element din mul(ime este un minorant, iar
eel mai mare un majorant al mul(imii.

Ordinea

Xn

= b,

6. Sa se a rate ca in mul(imea numerelor naturale, n> 1,

elementele minimale in raport cu rela(ia de divizibilitate sunt
numerele prime.
.
n+l
rut
7. Fie: a) an= 1+--cos-, nEN
2n +I

Norma

A= {an! nEN}

Jn + , daca n par

b)an=

nl

n+
.
- , daca- n tmpar
3n +5

~?iA={an!nEN*}

Se cer: maxA, minA, supA, infA.

llndicatie
ro2

este

Afla(i limitele extreme ale acestor ~?iruri!

8. Sa se cerceteze marginea l?i sa se determine marginile
inferioare l?i superioare pentru urmatoarele mul(imi de numere
reale:
A= {2n+1! nEN}

. n +I nE N}
C ={sin--,

3I

I
={n-3,4
\nEN}

R. Multimile B

D=

0[-2n,-2n+_!_)2
n~l

~i C sunt marginite, iar A ~i D sunt multimi

nemarginite.

9. Sa se verifice daca urmatoarele relatii in multimea

.9fa,b]

={flf: [a,b] ~R arbitrara} sunt relatii de ordine.

1) f OJ 1 g ~ f(x) s g(x), VxE[a,b]
2) f OJ 2 g ~ f(xo) s g(xo), VXoE[a,b]
3) f OJ3 g ~ f-g crescatoare
b

4) f

Ol4

g ~ J!f(x~dx s J!g(x)!dx

10. Fie multimea ff[0,1]

{f; f:[0,1] ~R} ~i urmatoarele
relatii in aceasta multime:
4) f OJ4 g ~ lf-gl marginita
1) f OJ 1 g ~ f-g marginita
5) f OJs g ~ lf-gl monotona
2) f OJ2 g.~ f-g monotona
6) f OJ5 g ~ lf-gl continua
3) f OJ3 g ~ f-g continua
Sa se precizeze care dintre acestea este relatie de
echivalenta.
11. Sa se verifice ca urmatoarele relatii sunt rela\ii de
echivalenta pe multimea ~irurilor de numere reale:
1) (Xn) 0J1 (Yn) ~ 3 AcN finita, VnEN- A, Xn Yn
2) (Xn) 0J2 (Yn) ~ (xn - Yn) este un ~ir constant
3) (Xn) (1)3 (Yn) ~ (Xn- Yn) este un ~ir marginit
4) (xn) OJ4 (Yn) ~ (Xn - Yn) este un ~ir convergent

12. Sa se indice o bijectie intre punctele unui cere din care

s-a exclus un punct ~i punctele unei drepte.
R.
M(x,O); C:x 2 + / = 1; CnAM = {M'}; A(0,1) ::::>

M' ( 2x

x' -I)

are in comun cu fiec

axioma alegerii se poa

ltndicatie

Fiecare a;EA; ~i

E={X\XE LJA

14. Sa se con
urmatoarele proprietal
a) f nesurjecti~
b) f,g nebijecti
c) f sau g nein
go f neinjec

Exemplu: f:R.-

bijective, dar g o f est1

15.FieAomu

a) multimea 'P
b) ecuatia Xu'
R. a) Numarul

b) 0 soluti

PE'P(X)

16. Fie A ~i
card(A\B) = n ~i card
a) Determina1
b) Aratati ca:

t
R. a) cardA =

17. Arata\i ca:

x 2 + 1' x 2 + 1

13. Fie o familie fin ita { A1 ,A2, ... , An} de multimi nevide,
disjuncte doua ciHe doua. Sa se arate ca exista o multime E care
32

a) AcX ::::> ca
b) \if, f:X ~y
c) \if, f:X ~y

are In comun cu fiecare A;, i = !,n un singur element. (adica:

axioma alegerii se poate demonstra pentru familii finite).
mul(imi
Jrndicatie

multi mea

Fiecare a;EA; ~i p;(x): x = a;

E = {XIXE lJA;, P1(x) vp2(X) v ... vpn(X)}

'
14. Sa se construiasca doua functii f:X~Y ~i g:Y~Z cu
urmatoarele proprietati:
a) f nesurjectiva, g surjectiva ~i g o f surjectiva;
b) f,g nebijective ~i g of bijectiva
c) f sau g neinjectiva (respectiv nesurjectiva, nebijectiva) ~i
g o f neinjectiva (respectiv, nesurjectiva, nebijectiva).
Exemplu: f:R+~R. f(x) = x, g:R~R+, g(x) = x2, f,g nu sun!
bijective, dar g o f este bijectiva.
15. Fie A o multime finita cu cardA = n. Atunci:

relatii de

a) mul(imea 'P(A) are 2" elemente;

b) ecuatia XuY =A poseda 3" solu(ii (X,Y);
R. a) Numarul submultimilor lui A avand k elemente este
b) 0 solu(ie a ecuatiei are forma Y
(A\X) uP, cu
PE'P(X)

C:

16. Fie A ~i B doua mul(imi finite cu card(AuB)

m,
card(A\B) n ~i card (AnB) = p.
a) Determinati cardA ~i cardB;
b) Aratati ca: b1) card(AuB) cardA + cardB- card(AnB)
b2) card(AuB) = card(AnB) => cardA = cardB
R. a) cardA = p+n; cardB = m-n.

'1) =>

17. Aratati ca:

a) AcX => cardA s; cardX
b) \if, f:X ~ Y ::::> cardf(x) s; card X
c) \if, f:X ~ Y, f injectiva => cardX s; cardY
33

d) \if, f:X ~ Y, f surjectiva :::::> cardY ::; card X

\lndicatie

18. Sa se afle cardinalele urmatoarelor multimi:

n' +I
, n=1 ,2,3, ... , 100}
2n'+n+l
an+b
B= {xi XER, x = - , n=1 ,2, ... , p}, a,b,c,d ER, cd >0.
cn+d

A= {xi XER, x =

C= {xi XER, x = -n 2 +6n-7, n

=1,2, ... }

1, daca ad

R. cardA = 99, cardB = {

p, daca ad

be

be

, cardC = 2

Fieh:N~XuY

F:N~X. g:N ~y

22. Aratati ca pre

este o multime numaral

19. Sa se arate ca multimea A = {3n+21 nEN} este

numarabila.
R. Functia f:N ~A. f(n) = 3n+2 este bijectiva.

\lndicatie .\

20. Sa se arate ca intervalele din tripletele urmatoare sun!

cardinal echivalente, functiile indicate in triplete fiind bijectii intre
intervalele respective.
f(x) = _x_
a) [O,oc), [0, 1)

unde An = { (an,bo), (a,

rezolvat nr.12.

x+ I

= _x_

b)R,(-1,1)

f(x)

c) (0, oc), R

d) [0, 1], [a,b]

f(x) = lnx
f(x) =a + x(b-a)

e) (-1,1), R

f(x) = tg _Zx , g(x) = ~x~

f) (a,b), (0, oc)

f(x)

g) (a,b), (c,d)

l+lxl

~1-x'

1t

A = {ao,a1, ... ,

23. Sa se arate
a) multimea Z s
b) multimea Q 1
c) multimea P 1
d) multimea po
e) multimea pe
lndica(ie Vom s
a) f:Z ~ N, f(x

= a-x

x-b
_ c-d
ad-be
X- - - x + - f()
a-b

a-b

a<b
c<d

21. Sa se arate ca daca X ~i Y sun! doua multimi

numarabile, astfel inca! XnY = 0, atunci XuY este o multime
numarabila.

34

sau g:N ~z.

b) Q = lJA., J
"''

c) x o::; cardP

/rndicatie

f(E_),
h(n) =
g(-2+I~).

Fieh:N~XvY

eR, cd >0.

F:N~X. g:N ~v bijective.

2
n

n par

n 1mpar

22. AriHa(i ca produsul cartezian a"doua multimi numarabile

este o mul(ime numarabila.
/rndicatie /

urmatoare sunt
bijectii intre

A= {ao,a1, ... , an ... }, 8 = {bo,b1, ... , bm ... }, AxB =

UA"

unde An = { (an,bo), (an,b1), ... , (an,bm), .. } ~i se utilizeaza exerci!iul

rezolvat nr.12.
n'"O

23. Sa se arate ca urmatoarele multimi sunt numarabile:

a) mul(imea Z a numerelor intregi;
b) mul(imea Q a numerelor. rationale;
c) mul(imea P a numerelor prime;
d) multimea polinoamelor cu coeficienti ra(ionali;
e) mul(imea perechi/or de numere naturale.
lndica(ie Vom arata ca:
a) f:Z

~ N, f(x)

={

2x, daca x :e.o ,

-I - 2x, daca x < 0

sau g:N ~z. g(n) =

multimi
o mul(ime

b) Q=
c)

E_-1, n par
2n+
.
este bijectie;
1
--~
n
1mpar
2 ,

QA" ,A1 =Z,A2= {~InEZ}, Am= {;InEZ}

x a ~ cardP prin

reducere Ia absurd

35

d) lnductiv ca multimea polinoamelor de grad eel mult n

este numarabila. Orice element din An+1 este de forma:
P(x)+an+ 1, PEAn. an+1 EO. Deci, fiecarui element din An+1
i se poate pune in corespondenta (P(x), an+1)
e) F:NxN -+N, f(p,q) =

p+~(p+q-1)(p+q-2) este o bijectie.

24. Sa se arate ca orice multime de intervale disjuncte doua

cate doua este numarabila.
\lndicatie

26. Fie X o multir

't
{X,0,A,B}, unde A!?
ale lui X. Ce conditii trebl
fie o topologie pe X?

\ lndicatie \
A !iii B determina
ordonata in raport cu rei

27. Sa se gase

multimi, pe multimea X'

Fiecarui interval (a,b) ii corespunde un numar rational

1
1
[na]+ , unde n = [ --]+1.
n
b-a
25. Sa se arate ca urmatoarele multimi sunt nenumarabile
(de puterea continuului):
a) orice interval marginit [a,b), (a,b), [a,b];
b) multimea numerelor irationale;
c) multimea numerelor transcendente (complementara in R
a multimii numerelor algebrice);
d) multimea l?irurilor ai caror termeni parcurg o multime
nenumarabila.
lndica(ie Se folosel?te exercitiul rezolvat nr. 11.
a) A= (a,b), X= {a}, [a,b) = AuX -A= (a,b) :=:- card[a,b] =
card R
b) R = luO -1 :=:-card! = cardR, I = R\0;
X,

X El-aQ

xEaQ,xs2
a
2x- 1 , x E aQ, - < x s a
2

c) Analog, c sau: f: 1-+ (0, 1], f(x) = 2x,

este bijectie unde aO = {ar, rEO};

d) se folosel?te procedeul diagonal allui Cantor.

36

28. Fie A o subn

Aratati ca 't {X,0,A} E

29. Fie N multin

din 0 !iii din toate multir

a) Sa se verificl
b) Sa se indic
numarul K;
c) Sa se gasea
d) Determinati:
i)
punc1
ii)
interi1
{2,4,1
iii)
toate

30. Fie X un s~

a) interiorul 1
multimilor c
mai mare r
b) aderenta
multimilor
multimein
c) A= AuA'

din An+1

26. Fie X o mul(ime care are eel pu(in doua elemente ~i

t
{X,0,A,8}, unde A ~i 8 sunt doua submultimi proprii distincte
ale lui X. Ce condi(ii trebuie sa indeplineasca A ~i 8 pentru ca , sa
fie o topologie pe X?

o bijectie.

/Jndicatie
doua

A ~i 8 determina o parti(ie pe X sau ' este o mul(ime total

ordonata in raport cu rela(ia de incluziune.

27. Sa se gaseasca toate topologiile formate din patru

mul(imi, pe mul(imea X= {a,b,c}.
28. Fie A o submul(ime proprie a unei mul(imi oarecare, X.
Aratati ca' = {X,0,A} este o topologie pe X.

29. Fie N multimea numerelor naturale ~i t familia formata

din 0 ~i din toate multimile En= {n, n4-1, ... }, nEN.
a) Sa se verifice ca, este o topologie pe N;
b) Sa se indice toate multimile deschise care con(in
numarul K;
c) Sa se gaseasca familia Ya multimilor inchise in (N, -r);
d) Determinati:
i)
ii)
iii)

(X

2
<xsa

punctele de acumulare ale multimii {2,8, 13,50};

interioarele ~i inch ide rile mul(imilor { 2,8,50} ~~
{2,4,6, ... };
toate mul(imile EcN, astfel incat E' = N

30. Fie X un spa(iu topologic. Sa se arate ca:

a) interiorul unei mul(imi AcX este reuniunea tuturor
multimilor deschise care sunt inclusa in A (lntA este cea
mai mare mul(ime deschisa inchisa in A);
b) aderenta unei mul(imi AcX este intersectia tuturor
mul(imilor inchise care includ A (A este cea mai mica
multime inchisa care include pe A);
c) A = AuA', oricare ar fi AcX.
37

31. Determinati:
a) familia multimilor lnchise;
b) un sistem fundamental de vecinatati
In topologia cofinita (vezi exercitiul rezolvat nr. 18).

32. Fie (X, 't) un spatiu topologic ~i .<Tfamilia multimilor

incluse In (X, 't):
a) Sa se arate ca .<Tverifica urmatoarele conditii:
(F1) X,0EF
(F 2) Daca F1,F2 EF, atunci F1uF2 EY
(F ) Oaca F; EY. pentru i apartinand unei familii oarecare de
3

R. i) 0, R'\E, E, I
[-oc, 1) u(2,3) u(
[1,2] u(3,4), {5}; iii) C

E=Q, extE = R\{0,1,

= frE, lzE =E.

intervalului:
0
0

33. Fie R multimea numerelor reale ~i ' familia de parti ale

lui R formata din 0 ~i acele multimi OcR pentru care XED implica
-X

ED:
a) Sa se verifice ca , este o topologie pe R;
b) Sa se arate ca In aceasta topologie o multime este
lnchisa daca ~i numai daca este deschisa, dar , este
diferita de topologia discreta ~i de topologia grosiera pe R.
34. Sa se determine E, ext E, frE, E, E' ~i lzE In R, unde:
i) E = {X1,X2, .. , Xn}
iii) E = 0
ii) E = [1 ,2] u(3,4) u{5}
iv) E
0

38

a) A=A; b) A

'
'
AUB.

indici I, atunci nF, .EY

0 familie~ de submultimi ale unei multimi X care verifica

conditiile (F 1), (F 2) ~i (F 3) se nume~te cotopologie pe X.
b)
Sa se arate ca daca .<Teste o cotopologie pe X,
atunci exista o topologie unica ' pe X pentru care .<Tsa fie clasa
multimilor lnchise (exista o bijectie lntre multimea cotopologiilor ~i
multimea topologiilor pe o multime X);
c)
Fie R multimea numerelor reale cu ordinea uzuala.
Sa se stabileasca daca clasa intervalelor lnchise este o
cotopologie pe R.
d)
Fie X o multime arbitrara ~i .<7= {X, 0,A} o familie de
submultimi ale lui X, In care A este o submultime proprie a lui X.
Sa se precizeze daca F este o cotopologie pe X.

Sa se c

35.

Sa se dea un e

\lndicatie \
0

b) XE A => 3 I

XEB'

C) XE AnB=>3

d)A (0,1]; B
multimi;
0

nA,cnA,;
'
'
36. Sa se
aderentei:
a) A.=X;b}

d) An'Bc'Ar

37. Sa se
frontierei:
a) frA =A r
c) fr(AuB) <;;;

18).

R. i) 0, RIE, E, E0,E; ii) (1,2) u(3,4),

(-ex:, 1) u(2,3) u(4,5) u(5, ex:), {1 ,2,3,4,5}, [1 ,2] u(3,4] u{5},
[1,2] u(3,4}, {5}; iii) Q = extQ = lzQ = 0, Q=Q' =frQ = R; iv)
0

] ]

] ]

'

E=Q, extE = R\{0,1,-, ... ,- .. }, frE = {0,1,-, ... ,-, ... }, E = {0},
2
n
2
n
E= frE, lzE =E.
35. Sa
intervalului:

se

demonstreze

0
01)

oarecare de
0

urmatoarele

proprietati

oo

ale
0

,............._oo

,....---A--....

a) A=A; b) AcB ::::> AcB; c) AnB= AnB; d) AUB:::l

Au B.
Sa se dea un exemplu In care incluziunea d) este stricta.

/rndicatie

lpolo!~ie pe X,

fie clasa
Plop.ologiilor ~i

b) xe A ::::> 3 Ue-r, astfel Inca!, xeUcA

Acs

> XeUcB

::::>

XEB
0

c) xe AnB::::>3Ue1:,UcAnB::::>U cA, U cB
d)A = (0, 1]; 8=[1 ,2], adevarata pentru familia oarecare de
multimi;

~ c(IA; Ak = -k.k
1 ])
(lA.
.
0

de pafti ale
xeD implica

36.

aderen(ei:

Sa

se

demonstreze

urmatoarele

proprietati

ale

a) A= A; b)AcB ::::> AcB; c) AuB= AuB;

d) AnBcAnB; e) QA. cQA., An=

37.
frontierei:

Sa

se
-

demonstreze
~

[>J.

urmatoarele
0

neN*

proprietati
0

a) frA = A nC A; b) frA = AlA = lzA u(A' I A);

"
~
c) fr(AuB) <;; frA ufrB; d) frfrA = frA \ frA;
e) -frA = frA;
39

ale

43. Fie X un
f) fr(AnB) <;;: frA ufrB,
A= Qu[O, 1] u[3,4], B = [2,3]
0

g) A = A-frA; fr A <;;: frA; h) A = AufrA, fr A <;;:frA.

38. Sa se demonstreze ca derivata unei multimi are

proprietatile:
a) AcB =>A' cB'; b) (A')' c A'; c) (AuB)' =A' uB';
d) (AnB)' c A' nB'
Observatie. Pentru familii infinite de multimi are loc doar:
c') (l)A.}:ol)A.' ,

A,={~}

40. Sa .se demonstreze ca urmatoarele propozitii sunt

echivalente: (P 1) ffE.<T,(P 2 ) F = F; (P3) F:::>F'; (P4) F:ofrF
41. Fie X= {a,b,c,d} o multime fermata din patru elemente:
a) Aratati ca-r= {X,0, {b}, {a,b}, {b,c}. {a,b,c}} este o
topologie pe X;
b) Sa se gaseasca clasa multimilor inchise in spatiul
topologic (X, -r);
c) Sa se gaseasca sistemele de vecinatati ale punctelor b
~i din spatiul topologic (X, -r).

42. Fie (X, -r) un spatiu topologic cu baza numarabila ~i q o

familie de deschise dispuncte doua cate doua. Sa se arate ca q
este numarabila.

f:

q ~N. f(G) = min{n!Bn cG},

=> B = {Bnl nEN} baza numarabila.

40

sear~

b) Sa

sear~

lndica(ie a) :
b) Se arabi
deschisa ilx care il

44. Dreapta
(orice pereche de~
llndicatie

39. Fie multimea AcR. Sa se arate ca:

a) daca cardA s x o. atunci (CA)' = R ;
b) daca cardA = x o !ii A este inchisa, atunci lzA ;t0

llndicatie

a) Sa

GE

y este o functie bijectiva

X;ty,

0 <r<

UnV=0

43. Fie X un spatiu topologic !?i A,B doua submul\imi ale lui X:

=X, atunci Au B =X
Sa se arate ca daca AnB = 0, atunci AnB = 0

a) Sa se a rate ca daca AuB

b)

lndicafie a) Se arata ca x ., A implica x E B ;

b) Se arata ca daca XE A, atunci pentru orice multime
deschisa L'l.x care II contine pe x, avem !l.x r:t:. B.
44. Dreapta reala este spatiu topologic separat (Hausdorff):
(orice pereche de puncte distincte au vecinatati disjuncte).

llndicatie

x., y, 0 < r <

lx-yl,
U =(x-r, x+r), V =(y-r, y+r),
2

U nV= 0
sunt

spatiul

bijectiva

41

COMPLEMENTE DE TEORIA $1RURILOR

$1 SERIILOR NUMERICE

Autor: lector.dr. LIANA MANU-IOSIFECU

COMPLEMENTE DE TEORIA ~IRURILO

~I A SERIILOR NUMERICE

8
2

~-------'

A. Probleme rezolvate
1. Sa se verifice ca ~irul cu termenul general Xn
are lim ita

_1_.

_c_

Sa se determine rangul incepand de Ia care toti

termenii

n' + 1

= _4n' -1

~irului difera de _1_4

1
cu mai putin
de
-.
.
1000

ISolu1ie I
Fie E>O arbitrar. lnegalitatea
daca n>

~4+.;.

Luand N(E) =

n' +

4n' -1

__1_ 1 < E este satisfacuta

4

[~4+.;]+1,

rezulta ca daca

l
4

n::::N(E), IXn--1 <E.

Pentru E

= 10-3

se obtine N(E)

= [Jsoo4 ]+1=

termenii al caror rang este eel putin 18 difera de

1
1000

2. Sa se calculeze a)

lim~;
n-+"" 2n

45

b) lim
_t:t_.
n->oc 2"

18, deci

cu mai putin de

1
1
I
IXn+p-Xnl < ---+---'
n n+1 n

I Solutie I
vt v l" n! oc, 1ar
.
1"tm-=
n 0
V om ara a ca tm-=
2"
n--.o'<' 2"

1
1
1
=----<n n+p n

!l-4"'

a) lntr-adevar

~: =~--~::.~ =~+~-. . ;~~Gr =~(~)'Gr =%Gr

deci oricare

ar fi a>O, exista un rang N(a) astfel incat pentru orice n;>: N(a) sa
9
9
avem an> a, adica ~(~)">a<=> (~)" > a ::::> n log~> log a ::::>
92
2
2
2
2
log9a -log2
N( )
n>
::::>
a
1og3 -1og2

Prin urmare, pentru

[log9a -log2] 1
+
log3 -log2

n(n -1)

n;>:N() sa avem sup{

1-

~~-o\n
2"
(1+1)"

------:c------:7"--'--n'O-~-:---;:,----- <
+n+ n(n-1) + n(n-:-1)(n-2) +...+ 1
1
2
3!
2 8
2
2n
<--'--- - - <'E pentru orice n>N(c), cu N(c) = [--+-]+ 1

b)

este strict crescator, r

b) Procedand analog
1
$ lql"+ (lan+11 + lan+2llq
1
lqlp- 1) = sup{lanl}lql"+

n -1

pEN in;>: N(s).

(t-

4. Fie Xn =

(Xn)n i (Sn)n sunt COl

numar irational.

3. Sa se studieze convergenta irurilor:

1 1
1
a) Xn = 1+-+-+
...+-2
2
2 3"
ll '
b) Yn = ao+a1q+ ... +anq"

I Solutie I
Aplicand formt

( n1)"

I Solutie I

Xn= 1+- = 1+1+-

2!

Vom arata ca irurile sunt fundamentale (Yn pentru lql<1),

demonstrand ca, oricare ar fi > 0, exista un rang N(E), astfel incat
pentru orice n ;>: N(E) i orice pEN sa avem IXn+p-Xnl <E.
a) IXn+p-Xnl =

~~+ ;, +...+ ~' + (n~ 1 ), +...+ (n~p)'

1

(n+1)'

+ ...+

(n+p)'

I
. d
.
Fo Ios1n maJora rea - <

n'

1 = -1
1 b'
- - - , o tmem
n(n+1) n+1 n
'
46

+ ;, +...+

~,)\=

intrucat: Xn :> 1+1 +.!.

2!

aratat mai sus ca Xn

m>n, avem:

IXn+p-Xnl < - - - - + - - - - - + ...+--"--0

n+l n+l n+2
n+p-2

n+p-1

n+p

I
I
1
=----<-<E

deci oricare

orice n~ N(a) sa
9a

log-~

I Deci N(E) = [I]

pentru n>-.
-; +1; !}irul
E
"
n n+p n
este strict crescator, marginit superior de 2.
b) Procedand analog IXn+p-Xnl = lan+1llql"+ 1 + ... + lan+pllq"+PI :S
1
1
'> lql"+ (1an+11 + lan+2llql + ... + lan+pllqiP- ) :S sup {lanl}lqln+ 1(1+1ql + ... +

lqiP-1) = sup{lanl}lq1"+1 Hql' < sup{la,l}lql"'.

Hql
1-lql
Prin urmare, pentru orice E >0,. exista N(E)EN astfel incat pentru

n~N(E)
pEN

sa avem sup{la,l} lql"' < E , de unde IXn+p-Xnl< E pentru orice

Hql

!}in~

N(E).

4. Fie Xn = (1 + _!_)" !}i Sn = 1+_I_+ __I_+ ... + __I_. Sa se a rate ca

n

1!

2!

n!

(xn)n !}i (sn)n sunt convergente !}i au aceea!}i limita, care este un
numar ira(ional.

ISolutie I
Aplicand formula binomului lui Newton, rezulta:
Xn= ( 1+_!_)" = 1 + 1 + __1_ n(n -1) +_I_ n(n -l)(n- 2) + ... = 1+ 1+__I_ (l-_1_) +
2!

;,+. +n\)/=

11

3!

2!

;! (1- !) (1- ~) +...

k

Cum 0<1-- s 1, kEN, !}irul (xn)n este crescator !}i marginit,

n

intrucat: Xn:::; 1+1+__1_+_1_+ ... + __!_., 3, deci convergent Ia eER. Am

2!

3!

n!

aratat mai sus ca Xn s sn. Pe de alta parte, fixand nEN !}i luand
m>n, avem:

47

J (

Solutie

Xm= 1+-+1 1 ( 1-1) + ... +1- ( 1-1) ( 1-2 ... 1 m1) + ... >
-1! 2!
m
m!
m
m
m

a) Daca O<a<l

1 I ( 1 - l-) + ... +1 ( 1 -I-) ... ( 1--n - l) , de unde:

>1+-+-

1!

2!

n!

Daca a= 1<b,

I I ( m1)

1( mI) ( m-I)

Daca a< b=1,

1imx ;o>lim(1+-+- 1 - - + ... +- 1 - - ... 1 -n- - )=sm,

e=

m-->"'

1!

m.->>

n!

2!

deci Xn ~ sn ~e. adica lim s = e.

Pentru a arata ca e este irational (transcendent: nu exista
PEO[x] astfellncat P(x) = 0). Fie m > n. Atunci,
m.-><

0 < Sm - Sn =

(n+l)!

H<

m!

n! n
undep,qEN*. Cum XnE(2,3), avem eE(2,3)
E

b)L(Q)=R,
contine o infinitate
lim Q = -ro . Multimea

+ +- =

chiar sa cantina stric

6. a) Grice ~ir

b) Un ~ir d
daca multimea punc1

e - sn~_!_ _!_ (1 ). Sa presupunem ca e este numar rational, ..

contrar, e = p

Daca 1 <a<b,

_ I ( 1
1
1
)<_!_ ~ -_!__!_
- n! n+l + (n+1)(n+2) + ...+ (n+1)(n+2) ... m - n! 1__ _1__ n! n
n+ 1
Trecand Ia limita In raport cu m, se deduce ca:

0 <

~i

Solutie

deci q>1. Tn caz

a) Daca x = ~

N. Din (1), pentru n = q, se obtine 0<..q

n ;::: N(E) avem x-E <

\Xn\ ~ SUp{\X1\ ... \XN(t)
superior.
Observatie.
(adica termenii ~irL
lncepand de Ia un a
X-E >0, daca X>0, rE
rezulta imediat afirrr
b)"=>" Cum

(1+_!_+ ... +_1_+ ... +_!_)

I!
2!
n!

- 1-, de unde 0< p(q-1)! -(q! +3.+ ... +_9_)

q!q
1!
q!

~ _!_ < 1, ceea ce este o contradictie caci In membrul stang avem

q

un numar lntreg.
5. Determinati limitele extreme ale ~irurilor
. numerelor rationale)
.
a) Xn = a" ' dKin=2k
_
; b) Q (~1rul
{ b", daca n = 2k +I

\Xn\ ~ M V nEN, dec

M. Prin urmare L(x,:
Cum 1imx,=

arbitrar, fixat, exista

48

m-1)

ISolutie I

----;-- +... >

a) Daci\ 0<a<b<1, atunci lim a" =limb" = 0 ~ lim x" = 0

unde:

n~~

n-1) )= Sm,
(1---;;;-

n-1-~

n~~

Daca a = 1<b, atunci -;;:::;:;lim x " = 1, lirnx

= oo
n ._....,
n
Dacaa<b=1,atunci -;;:::;:;limx n =O,Iimx =I
0 __,.""

Daca 1 < a<b, atunci lim x

"--~'""

= oo.
n

b) L(Q) = R, caci oricare ar fi x"' R, orice vecinatate a sa

contine o infinitate de puncte rationale. Deci IL':,!Q = oo ~i
lim Q = -J . Muljimea punctelor lim ita ale unui ~ir poate fi infinita ~i

...

chiar sa conjina strict multimea termenilor sai.

n! n

6. a) Orice ~ir convergent in R este margin it.

b) Un ~ir de numere reale este marginit daca ~i numai
daca muljimea punctelor limita este marginita.

rational, P
q

obtine 0< 1'_q

! +1+ ... +_9_)

1!

q!

slang avem

rationale)

I Solutie I
a) Daca x = ~i~ x,, atunci exista N(&)E N astfel in cat pentru
n;:: N(&) avem x-& < Xn < x +& (2) de unde, pentru orice nEN avem:
IXnl $ sup{lx11 ... 1xN(o)-1 1. &+x}. Deci muljimea {IXnl} este marginita
superior.
Observatie. Daca x ;e 0, atunci XXn >0 pentru n ;:: N(&),
(adica termenii ~irului sunt numere de acela~i semn cu limita
incepand de Ia un anumit rang). intr-adevar, luand & >0 astfel incat
x-s >0, daca x>O, respectiv x+& <0, daca x<O, din inegalitatea (2)
rezulta imediat afirmajia.
b) ":=;." Cum (xn)n este marginit, exista MER: astfel incat
IXnl $ M V n EN, deci daca exista un sub~ir x ,, ~ x, rezulta 1x ,, 1$
M. Prin urmare L(xn) este marginita.
Cum limx
= minl(xrt) s maxl(xn) limx
, pentru orice & >0
n-~"'
"
n->oo n

arbitrar, fixat, exista un rang N(&)EN astfel incat pentru orice nEN,
49

ri?: N(E) sa avem -M-E:<=: Xn :<=: M+E, adica min{xa,x1, XN(l -M-E} :<=:
Xn ~max{ Xa,X1, .. , XN<l M+E} deci {xn}n este marginit.
7. Sa se demonstreze egalitatea:
limx
=infsup{Xn+1,
Xn+z, ... }.
n--->"'
n
neN

Observatie. Din
daca exista I = lim x,,,
n-->oo X

este egala cu I.

9. Fie (Xn)n un

I Solutie I

limy
,_ "

Notam L=limx,,
Ln = sup{Xn+1, Xn+z, ... } ~i La= inf{Ln}
n---+oo
R<"N

Daca L = oc, cum LEL(xn). exista Xkn --+oc. Deci, pentru orice
nEN avem Ln = oc, de unde La= L = oc.
Daca L < oc, atunci pentru orice E >0 se poate gasi N(E)EN
astfel incat din n ?: N(E) sa rezulte Xn :<=: L+E. Dar E >0 fiind arbitrar,
se obtine inegalitatea Las L. Pede alta parte, oricare ar fi N(E)EN
fixat, pentru n ?: N(E) avem Xn s LN<l de unde rezulta L = l}','lx . s
LN<l ~i deci L s inf{Ln} =La. A~adar L =La.

= oo . Sa se arate

(.:s_)

este conv

Y. "
Cesaro).

I Solutie I
Daca

" -X)
"
(X
Ya+I-Ya

N(E) = n' EN astfel tnc

8. Sa se demonstreze inegalitatile:
lim x,,, :<=: lim;{;;:: s lim;{;;:: s lim x,,, , Xn>O
R->>

Xn

R-->o<l

R_,.'Xl

R--+'

de unde (Yn)n fiind stric

Xn

Xn < (x+- )( Yn+1- Yn).

I Solutie I

Scriind aceste

Vom demonstra inegalitatea:

lim;{;;:::<=: lim X,,,
,_,.oo

n-->oo

tnsumand, obtinem: (

Fie a = lim x.,, .

R-->'-"

relatie pe care tmparti

)(1- Y,)

"
"
Daca a = oc, inegalitatea este evidenta. Daca a < oc, pentru
orice E >0, exista eel mult un numar fin it de termeni mai mari decat

(x-~

a+E, deci exista n'EN astfel incat, daca n ?:n', sa avem x,, < a+E.
x,

Cum n' este fix

De aici se obtine Xn +k+1 < (a+E)Xn +k, pentru orice kEN ~i atunci
pentru orice pEN, vom avea Xn +p s (a+E)P Xn Prin urmare Xn ~
(a+r.)n-n'xn, oricare arfi n ?:n'. Rezulta: {;: s:.Jx,.(a+E)"(a+E), de
unde lLriJ{;: < a+E. Cum E >0 este arbitrar, se obtine: 1}'!!;{;: = a.
50

Y.

Astfel, x-E <

rezulta ca: lim~= lir

-;;:;:;;- Yn

n-+

-M-E}

Observafie. Din ~irul de inegaliU\ti de mai sus, rezulta ca

= lim x,., , fin ita sau

daca exista I

n--+>

infinita, atunci !i!Il

"~-

xn

F.

exista ~i

este egala cu I.

9. Fie (xn)n un ~ir arbitrar ~i (Yn)n un ~ir strict crescator cu

l,i!!! y.

= oo . Sa se a rate ca: daca ( x,., -x,J este convergent, atunci

Yn+l

{ln}.

.,1~ntru orice

-yo

~)
este convergent ~i are aceea~i lim ita. (teorema StolzY, "

Cesaro).
N(E)EN
arbitrar,
fi N(E)E N

Solufie

Daca (

x,., -x,) ~ XER, atunci, pentru orice E >0, va exista

Yn+l

-yo

N(s) = n' EN astfel in cat daca n ::: n', atunci x - .:. < x,, - x, < x +.:.,
3 Y,., -y,
3

de unde (Yn)n fiind strict crescator, obtinem (x- ~) (Yn+1 - Yn) < Xn+1 E

Xn < (x+- )( Yn+1- Yn).

3

Scriind

aceste inegalitati pentru

n'+1, ... n ~i apoi

n',

insumand, obtinem: (x-~) (Yn - Yn) < Xn - Xn < (x+~ )(yn - Yn),
relatie pe care impartind-o Ia Yn >0, vom obtine:
pentru
deetH

(x-.:.
3

>(1- Y,)
+ ~ < ~< (x+.:. )(1 + ~) +~.
Y,
Y,
Y,
3
Y,
Y,

Cum n' este fixat, din Yn ~oc. rezulta ca ~ ~i ~ ~o.

-x

Y"

x"

Astfel, X-E < lim-" s; lim-" < X+E. Cum E este arbitrar,
n=;:;- Yn

'

n->oo

51

Yn

X
Fie lim
n-->"'

-X
n+[

Yn+l

oo.

II

I Solutie I

Atunci, pentru orice M>O va exista n' EN

Yn
n ~n
-

astfel ca din
sa rezulte Xn+1-Xn >M(Yn+1-Yn). Facand
insumarea ca mai sus, vom ob~ine: Xn -Xn >M(Yn - Yn-l sau

~>.:'_,:_
Y,

+M(l-2::.,:.) ceea ce

Y,

Y,

Presupunem p1
n(

dovede~te ca: l,i~~" ~ M.

Y,

Cum M>O este arbitrar, rezulta ca lim~= oc. Cazul limitei n--+"'

Yn

Sumand de Ia
XN
N

Yn

n--+"

Yn

neaparat crescator strict ~i nemarginit (xn = Yn = (-1)").

2. Daca (Xn)n, (Yn)n sunt ~iruri de numere

reale,

O<Y1< ... <Yn ... ~i limy = oc, iar lim~= x E R, atunci lim x,- x,_,
'

n-+oo

Yn

l\--+'

__,.,.,

Yn

Yn-1

x,

doar daca liEJ ...r,_ = u ER+ \{ 1}.

Tntr-adevar, daca Xn = (-1)", iar Yn = n, 'v'nEN*, atunci
n-->"'-Yn

x, -x,_,. Cum~=
x, -x, '(1- Y,,J
+
Yn
Yn

lim

n-->"'yn-Yn-1

x,_, . Y,_, , trecand Ia limita dupa n,

Y.. -1

-X

Yn

(1-u)x = (1-u) ljEJ "

10.

Fie

I= limn( 1+ x,_, - 1)
""'

Yn-Ynl

ob~inem:

(xn)n>1

un

1
I-N+p
JI"-l

deci I ~1.
Observatie.

-limn(l+x,., -I) <1+1

II-+"'

x"

incat mul~imea L(xn)

cu[0,1].

I Solutie I

Fie An= {XE[O

Y.
X

XN+t
N+

11. Sa se con

Y,+l

lim~=O, dar nu exista

Seria

= x E R , atunci ~irul (Yn)n nu este

Yn-1

XN
N

->---

Observatie. Reciprocele teoremei sunt false.

1. Daca (Xn)n, (Yn)n sunt ~iruri de numere reale pentru care
n-+'"'

1) <

(n+1)Xn- n Xn+1 > r

oc se trateaza analog.

exista lim~= lim x, - x,_,

I+xnX n+l

elemente.
Sa aratam c;

"' .

Yn-l

~ir

~ 1.

de

numere

pozitive.

Atunci

proprieta~ile

din enw

Tntr-adevar, fi

X"

Deoarece bk- ak =

52

I Solutie I

va exista n'EN
Faeand
Yn) sau

Presupunem prin absurd ea I <1. Atunei :3 N:?:1 astfellneat

n( 1+x: -1) <

1, Vn:?:N <:::> n(1 +Xn+1 - Xn) < Xn, 'i n:?:N

=> (n+1)Xn- n Xn+1 > n, (V)n:?: N <:::>

oc. Cazul limitei -

~x,., > --, 'in:?: N

n n+l n+l
1

Sumand de IaN Ia N+P (p :?:1) obtinem:

X,> X,_ X""' >-'-+-'-+ ...+-'- (3).
N

Seria

N+p

L:-1 p:-:t

N+l

N+2

N+p

fiind divergenta, relatia (3) este absurda,

N +p

deci I :?:1.
Observatie. 'i
lim xn -x n-1
B_.,..., Yn- Yn--1

X,

'<fnEN*, atunei
'1-y"_')+
Y.-t
Yn

lim
.......,

n( 1+ x,.,

>0 exista (Xn)n :<;

R:

astfel In eat

1) <1 +E.

"

11. Sa se eonstruiasea un ir (Xn)n>1 de numere reale astfel

!neat multimea L(xn)n>1 a tuturor punetelor sale limita sa fie egala
cu [0, 1].

I Solutie I
Fie An= {XE[O, 1]; x = ; , 0 :<; m :<; 2n}. Evident, An are 2n+1
elemente.

sa

aratam ca irUI

X 1 ,X 2 ,XJ'X 4 ,X 3 ,X 6 ,X 7 ,XpX 9 ,X 10 ,

AI

Atunei

. ,X 17 , ..

A2

are

A3

proprietatile din enunt.

I
. b
"1
k = x+
Tntr-adevar, fie XE[O, 1] fixat, ak = x- -2k+l
y

2kl

Deoareee bk - ak = - 1 "-i diferenta dintre doi termeni eonseeutivi ai

2"

'

53

13. Sa se stabile

~ultimii Ak este ;, , rezulta ca [ak,bk) nA ;t0; fie x ,, E[ak,bk] nAk

a) I(.Jn+a+l

fixat. Evident avem n1 <n2<- .. < nk<- .. "'i

y IX "k -XI< bk - ak = 2k , 'v'k 2':1,

u~l

deci lim
x"k = x.
k->o>
c) I-n-;
n~ln+l

12. Sa se stabileasca natura seriei armonice generalizate:

I

I
n'

1 +-+-+ ... +-+ ... ,a ER.

2

3a

natura cu seria geometrica

.

~ _3.':._ =~
~(2")"

1
. Cum aceasta serie
~(2" ')"

1
are raia
-2 o->
- , rezulta ca ea este convergenta pentru a > 1 "'i
\
Y

divergenta pentru a :s:1.

Observatie. Pentru a = 1 obtinem seria divergenta

1+~ + _!:._+ ...+_!:._+ ... , care are proprietatea ca orice termen al ei,
n

incepand cu al doilea, este medie armonica intre termenii alaturati

(se numete serie armonica). Divergenta ei se poate demonstra
rapid, prin reducere Ia absurd, astfel: presupunand ca seria

L _!:n._
n;,\

este convergenta, fie s suma ei. Atunci avem:

s = I + _!:._ + (_!:._ + _!:._) + (_!:._ + _!:._) + (_!:._ + _!:._) +... > _!:._ +I + (_!__ + _!:._) + (_!:._ + _!:._) + (_!:._ + _!:._) +
234

3 4

e) 1+---+-+

Daca a ::;; 0, irul termenilor seriei nu converge catre 0, deci

seria este divergenta. Daca a>O, termenii acestei serii formeaza
un ir descrescator de numere pozitive. Din criteriul de
condensare .al lui Cauchy, pentru a>O, seria data este de aceeai

~16n'-8n

d)

I Solutie I

56

+... =~+(!+~+~++ .. )

78

44

66

88

Solutie \

a) Notand an =
suma pa!iiala de ran

lims
=..Ja -.Ja+l+linn-+<
n--+oc
n

convergenta i are su
b) Suma pa
"

2:1n
k"'l

k +I

-=

"

2:lln(k+l
k<'l

ca seria data este d

acestei serii converg
Se confirma inca o d
convearga catre 0 n1
unei serii.
c) Din criteriul
convergenta a unei l

Ia zero. Cum lim~

n-->"'

n +1

d) Termenul g

=~+s

16n'-8n-3

adica s 2>: _!_+s, absurd.

Amplificand p

54

13. Sa se stabileasca natura urmatoarelor serii:

fie x,, E[ak,bk] nAk

~:J!n+a+l-2'-'n+a+Fn+a-l),

a)
- ak

=_!__
2k

'v'k >1

a>O;

n~l

f,-n-;
n~l n + 1

c)

generalizate:

~16n' -Sn-3;

d)

!1111
I
1
I
e) 1+---+-+---+...+ - - + - - - - +...
2 3 4 5 6
3n- 2 3n- 1 3n
I)VerQe catre 0, deci
serii formeaza
Din criteriul de
este de aceea~i
aceasta serie

\ Solutie \
a) Notand an
'-'n +a- '-'n +a -1 , se demonstreaza u~or ca
suma partiala de rang n este sn
an+1 - a1. De aici, rezulta ca

lims. = -v'a- '-'a+ 1 +lim'-'

U-->"'

n.-.>"1>

~. A~adar,

n+a+l- n+a

convergenta ~i are suma -v'a- '-'a+ 1 .

b) Suma partiala de rang

seria data este

seriei

este

sn

"
k +I I[ln(k+l)-lnk}=ln(n+l).

2)n
--=
Deoarece \.iEJs. =oo, rezulta

termen al ei

~-1

'

ca seria I_!_
n;,l

k-l

ca seria data este divergenta (avand suma +oc). $irul termenilor

acestei serii converge catre 0, cu toate ca seria este divergenta.
Se confirma Inca o data ca cerinta ca ~irul termenilor unei serii sa
convearga catre 0 nu este condi\ie suficienta pentru convergen\a
unei serii.
c) Din criteriul lui Cauchy rezulta ca o condi\ie necesara de
convergen\a a unei serii este ca ~irul termenilor sai sa convearga
Ia zero. Cum lim _11_ = 1, rezulta ca seria diverge.
_., n +I
d) Termenul general al seriei se descompune astfel:
1

~~+~- (4)

16n' -Sn-3 4n-3 4n+l

Amplificand pe rand (4) cu 4n-3, respectiv 4n+1, ob\inem:
55

V!11 S ~

1
4n- 3
.
1
4n + 1
- - = A + B - - . respect1v - - - = B + A - 4n + 1
4n + 1
4n- 3
4n- 3

Pentru n =
B=- _1_ , deci
4

~4'

'

> ,, , sa- avem I ,c

nk_n

obtinem A= _1_ iar pentru n = - _1_ se obt.ine

.

1
16n' -8n-3

4'

1
1
1
_1_(-- - - -) . Astfel Sn = _1_ (1 - - -) ,
4 4n-3 4n+1
4
4n+1

deci seria converge, iar suma acesteia este _1_.

4
e) Vom stabili divergenta seriei cu ajutorul criteriului lui

IS~ - s~
!<U

daca nk

1< e
k + p

<n~

. Daca

s~

nk+1,

n> n,,

pentru care IS~ -S'

1
3n+2

1
1
1
1
1
+
3n+3 3n+4 3n+5 3n+6
3n+3p-2
1
1
1
1
p
+
+
> - - + - - + ...+
>
3n+3p-l 3n+3p 3n+3 3n+6
3n+3p 3(n+p)

= - - + - - - - - + - - + - - - - - +... +

Luand p =n, obtinem 1Un+1+Un+z+ ... + u

Din criteriul

'

Cauchy; avem: 1Un+1+Un+z+ ... + Un+pl=

1
3n+l

= S", pent1

znl >

=e. De aici rezult~

Observatie
lui Leibniz pentru :

Prin urmare,

termeni. Pentru s1

exista e >0 (e = _1_) astfel incat oricare ar fi mEN, exista n >m i p =

trei termeni poziti'

n astfel ca lun+1+ ... +un+pl>&, deci seria obtinuta este divergenta,

nesatisfacand condiatia din criteriul general allui Cauchy.

14. Fie

"L:U.

o serie cu termeni oarecare i (u1+u 2+ ... +u,,)

+ (u .,., + ... +u ., )+ ... +(u .,_,_, + ... +u ,.)+ ... seria obtinuta din aceasta
printr-o grupare oarecare a termenilor, tara a le schimba ordinea,
In aa fellncat In fiecare grupa sa intre termeni de acelai semn.
Sa se arate ca daca aceasta serie este convergenta, atunci
converge i seria initiala i are aceeai suma.

ISolutie I
Fie S ~ sumele partiale ale seriei initiale i S ~
partiale ale seriei convergente asociate, cu suma S". Cum

sumele

rezulta ca seria e
poate demonstra
ale seriei

I<-1)[~
""

15. a) Sas
I

3 4

1--+---

a) Sa se!

+ _]_In
2 2

ISolutie I

Seria arn

convergenta (Lei
56

IimS~ = S", pentru orice

k-->.,

> ,, , sa~ avem I S "n, -S " I <

nk_n
I ( 1_ _
1 )

4n +I '

Din criteriul de .convergenta general al lui Cauchy, rezulta

IS~ - s~ I < E 'v'pEN, iar din modul de grupare al termenilor,
k + p

kO

criteriului lui

>0, exista n,, EN astfel Inca!, daca

S"

k +I

1:: +I

Daca n> n, , va exista k astfel Inca! nk<n:o;nk+1, nk <! n ,

'

"

pentru care ISn -S"I $/Sn -S"I +I

k

-S n I< -+ISn 2

=E. De aici rezulta concluzia.

sn

E""

I I '

sn

EE

I< -+k+i

Observatie. De aici rezulta posibilitatea aplicarii criteriului

lui Leibniz pentru serii In care alterneaza semnele unor grupe de
termeni. Pentru seria Ic-liflln(a+n), a>O, alterneaza grupe de
n

n~l

!rei tenmeni pozitivi l?i !rei negativi. Cum In ( ~ + 1) ---+0 descrescator,

rezulta ca seria este convergenta; acelal?i lucru (convergenta) se
poate demonstra aplicand direct criteriul lui Abel (sumele partiale
... +u "')

ale seriei Ic-l)[f] sunt marginite l?i In (a+") ---+0) .

n

11;..1

15. a) Sa se gaseasca suma seriei armonice alternate:

semn.
at unci

2n -I

2n

1--+---+...+-~--+ ...
a) Sa se gaseasca o comutata a acestei serii cu suma ln2
I

+ -ln-.
2 2
sumele

ISolutie I
Seria armonica alternata Un

I (-I)"-'
~~~~

convergenta (Leibniz).
57

este evident

Noland Sn = 1+ _!_+_!_+ ...+__!_,evident Un = S2n- z(_!_s) = S2n2

2 "

.
111
1
I
I
1
I
sn. ad1ca 1--+---+...+ - - - - = - - + - - +...+- (identitatea
2n + 1 2n n + 1 n + 2
2n
2 3 4
lui Catalan).
( I)"'

I
2p -1

I I
2 4

...- - + ...

2nq

Conform exe

obtinuta mai sus es

' d

Astfel "L---= J_2_=ln2.

Ilk!

1
3

1+-+ ...+------

ol+x

Observatie. Suma seriei armonice alternate poate fi

calculata cu ajutorul constantei lui Euler (c = a,577216 ... ),
demonstrand ca Sn = c+ln n +En, En ~a (5).
1
Cum (1+_!_)' <e< (I+_!_)''', pEN, rezulta - -< ln(l+_l_) < _!_

i numai daca seria:

(logaritmul fiind functie crescatoare).

Sumand inegalitatile obtinute

este convergenta ~
partiale ale acestei

p+1

pentru

p =

1,2, ... ,n-1,

obtinem:
1
I
.
1
1
1
Inn< 1+ -+ ...+--, dec1 a< -<1+ -+ ... +--Inn.
.2
n-1
n
2
n
$irul Yn = 1+ _!_ + ... + _1_ -In n este convergent (minora! de c i
2
n
descrescator:

Yn+1-Yn

- --ln(n+1)+lnn=---ln(l+_!_)<a),
n+l
n+1
n

~':!! Yn=C, iar En = Yn-C ~a.

Cum Un= S2n -Sn. se obtine lim Un = lim (ln2n - In n +E2n -En)
1\--J.oo

= ln2.

n-+oo

)-(!:.

...+-1
( 1+_1:_+
3
2p-l

- ( 2nq -2q +2 +...+ 2t

2p-l

0"2n = 1+-+...+-0"2n

= ~ + In .J4;;p + 1
2

&

lln= E2n-2, de und1

Deoarece a

rezulta lim cr2n-1 =

"~

fnlocuind in (5) pe n cu 2n, obtinem: S2n = c + ln2n +t::2n

fnmultind (5) cu _!_, rezulta: _1:_+_1:_+ ... + - =~+ln.J;;"-.S...
'
2
2 4
2n 2
2
Scazand relatiile de mai sus obtinem:

catre ln2 +_!_In

2

,-;--

&"

1+-+-+...+--=-+in;~4n +& - - .
3 5
2n -1 2
'" 2
b) Comutand termenii seriei armonice alternate astfel ca
dupa un grup de p termeni pozitivi, in ordine descrescatoare sa
urmeze un grup de q termeni negativi i descrescatori in valoare
absoluta, obtinem seria:
58

lim ita).

Aplicatie: ~

alternate cu suma

16. a) Sa '
pentru care irul te
b) Exista
condi\iile criteriului

I
2p-J

1
3

I I
2 4

I
2q

1+-+...+ - - - - - - -...---+ ...+

(identitatea

2pn-2p+l

+ ...+-_c_-

2pn-J

2nq-2q+2

...- - + ...

2nq

Conform exercitiului anterior (problema rezolvata 14) seria

obtinuta mai sus este convergenta i are sum a ln2 + ~In!, daca
i numai daca seria:

)+. .+( 2pn-I2p +I +...+ 2pn1-IJ_

( 1+.!.+...+-1 -(_1_+_1_+ ...+-1

3
2p -1
2 4
2q
1
-Cnq - 2q +2 +...+

2~q)+...

este convergenta i are aceeai suma. Noland (crn)n irul sumelor

partiale ale acestei serii, avem:
I ...+--+
1 ...+ 1
1 ...+-+
I ...+1) , obtmem
.
cr2n = 1+-+
-I(1+-+
2p -1
2np -1 2
2
q
nq
'
3
cr2n

=~+ ln~4np + 1"J

2

_l_(c+ In n2+ E ) = ln2+_1_ln!'.+ 1'1

"'2

"'

-~

""2'

unde

l'Jn= E2n_.'S,_, de unde lim cr2n =In 2 + _1_1n!'..

2
2 q
H"

Deoarece cr2n-1 = cr2n + (

1
1
1
+
+...+--) ,
2nq- 2q + 2 2nq- 2q + 4
2nq

rezulta ~~": cr2n-1 = 1),! cr2n . Prin urmare, irul (crn)n este convergent
catre ln2 +_1_1n!'. (subirurile de paritati diferite avand acceai
2 q
lim ita).
Aplicatie: Sa se gaseasca o comutata a seriei armonice
alternate cu suma In 2 .
2

16. a) Sa se dea exemplu de serie alternata divergenta

pentru care irul termenilor converge Ia zero;
b) Exista serii alternate convergente care nu satisfac
conditiile criteriului lui Leibniz?
59

17. Sa se studie:

ISolu1ie \

a) I;c~t)"tg~ .
n

n;;,l

2+(~1)"

nsl

a) Fie ~)~!)"

. Cum lim Uzn

= 0 = lim Uzn+1, rezulta

O-+"'

b) I;c~tr-

n .. ""

c) I;c~l)""2"sil
nnl!l

~(1 +..!._+...+..!._) ~(1 +..!._+...+ -1-) = ~(c +Inn+ E ) ~ .:_~ ln.J4n" ~ 11 ~oc
2

2n ~ 1

"

lsolu1ie

"

Aadar, conditia ca irul modulelor termenilor unei serii alternata

sa convearga Ia zero nu este suficienta pentru convergenta seriei,
ci devine astfel numai impreuna cu conditia ca acest ir sa fie
descrescator (C.Leibniz).
b) Cu toate acestea, conditiile criteriului lui Leibniz sunt
numai suficiente, nu i necesare pentru convergenta seriilor
alternate. Vom stabili existenta seriilor alternate convergente

I;C~l)"-'u., cu !Jn 2':

0,

2iai, tg -a are serr

n> n
n
seriei date, obtinem c
initiala, care satisface

pentru care irul (un)n nu este descrescator.

u . ,

Vn

satisface criteriul, seria

, daca n

= 2k

irul (ltg ~ \)n este d

{ ~ u "'' , dacii n = 2k + 1 '

I; v"

unde

este evident alternata, dar irul (lvn\)n

n=l

tinde Ia zero, insa nu descrescator. Noland cu (sn)n irul sumelor .

partiale al seriei

I;C~l)"''u., respectiv cu (crn)n pe eel al I;v . i

n=l

luand so = 0, avem crn =

I}':: crn

a) Pentru orice

n=!

Notand

n(n . .

""1

ca irul modulelor termenilor acestei serii converge Ia 0, dar irul

- . Szn =- 1 +-~-+
3 1 ...+~--+1
3
sume Ior pa rt..1aIe este d.tvergent, cac1:
2 3
2n ~ 1 2n

{s " , pentru n = 2k
s._, , pentru n

= l}EJ Sn, deci seria I; v,

= 2k + 1

n~l

, de unde rezulta ca

(convergenta nefiind ~
b) Seria este '
Pentru calculul sum<
. I
I
s1mpe
=
n(n + l)(n + 2)
La tel ca Ia d'
succesiv cu n, n + 1, 1

n = - 2 A= ..!._2 = C "i
B
y
Astfel,

este convergenta.

n=l

-n(n+l

sumelor partiale ale a

1
cr =..!._[1~..!_+ ...+ -'"

I
2n+l

2n -I

1 ] =
2n+2

+--~--

60

17. Sa se studieze convergenta seriilor alternate:

a) L(-1)"tg~. aER;
n

nd

lim u2n+1, rezulta

-Ia 0, dar
1
2n-l

b) L(-1)"''
.,,

~irul

n(n + 1)(n + 2)

c) I;C-l)"'' 2" sin'" x.

n;>:\
n+1

3
2n

---+-

I Solutie I
1~1 < ~ , adica

a) Pentru orice n natural satisfacand rela\ia

n> 21al, tg
x

are semnul lui a. inlaturand primii [

1al]

termeni ai

seriei date, obtinem o serie alternata, de aceea~i natura cu cea

ini\iala, care satisface criteriul lui Leibniz, 1ntrucat lim
tg ~
n-ooo
n =0, iar
irul (ltg ~ l)n este descrescator. Seria este deci convergenta
L(-l)"''u,

...

~irul

sumelor

(convergenta nefiind absoluta) .

b) Seria este convergenta satisfacand criteriul lui Leibniz.
Pentru calculul sumei, se folose~te descompunerea In fractii
. I
Slmpe

I
n(n+l)(n+2)

A
n

B
n+l

C
n+2

vnE N* .

\.1

~-+--+--,

La fel ca Ia determinarea coeficientilor In (4), amplificand

succesiv cu n, n + 1, n + 2, obtinem, pentru n = 0, n= - 1, respectiv
rezulta ca

n = - 2, A= .!_ = C ~i B = - 1.
2

Astfel,

1
n(n+l)(n+2)

1
2
.!_(.!_--- + --).
2 n

n+1

n+2

Fie

(crn)n

sumelor partiale ale acestei serii. Atunci:

a,
"

~.!_[1-.!_+ ...+-1___
1 +(-.!_+.!__.!_+ ...+-!-) +.!__.!_+.
2

2n- I

2n

2n +I

+-1___1_]~.!_(4s -2-1+.!_+_3___
1_)
2n +I

2n + 2

'"

61

2n + 1

2n + 2 '

~irul

unde (sn)n desemneaza irul sumelor par(iale ale seriei armonice

alternate.
cr2n = 2Iim
S2n - ~
i, cum seria data este
Astfel, lim
n~~
n~~
4
convergenta, rezulta ca irul (crn)n are aceeai limita, deci suma
seriei este 21n2
c)

-~.
4

Aplicand

corolarul

criteriului

ViuJI_

.
2" sin'" x -un
.
1. 2sin' x
1
Ilffi"U-lffi"
n+1
rn+l
II-+"'>

D--+00

convergenta
XE

zsn2x
I,

radacini,
adica

obtinem:
absolut

3 (an)n. un ir strict

incat Xn = a"" -a, .

anan+l

I Solutie I
b)"=>" Daca

11-T"'

2
seriei pentru 2sin x <

1 => cos2x > 0

=>

ordin n, rn =

L;x,

e:

il:ll

u(k1t-~,k1t+ 1t).
hZ

b) 0 serie c:

'<I n ::o: 1. Evident an :

Pentru cos 2x <0, seria este divergenta, iar pentru x=kn ~,

4

"<=" Daca

seria devine "(-Iy, care, in baza criteriului lui Leibniz este

L... n+l
convergenta. Seria modulelor este insa divergenta (seria armonica

'<I n::o: 1, atunci averr

din care lipsete primul termen). Aadar, pentru x = kn ~, seria

urmare, seria

este semiconvergenta.
Observatie. Ca i criteriul lui Leibniz, criteriul lui Abel da
conditii suficiente (nu i necesare) de convergenta a seriilor.
.

!Ill

Exemplu: y--2-+5-"-4--...- ( n)' + ( n+l)' converge pentru orice

2
2
a>O (dei irul (an)n nu este monoton).
18. a) 0 serie cu termeni pozitivi

L;x" este
""

divergenta

=>

3 (an)n. un ir strict crescator, divergent, de numere pozitive astfel

incat Xn = aH, -I , 'd n ::0: 1.

L;x.
""

a) "=>" PresL

ir definit astfel: a1
avem: an+1 = (1+)
'<I n ::0: 1, deci an+1 =

Din inegalit<
deducem an+1 ::0:

(11

"<=" Fie (an)r

pozitive, astfel incal

a"

62

seriei armonice
b) 0 serie cu termenii pozitivi
seria data este
limita, deci suma

/ Solutie /

b) "::::}" Daca .L;x" este convergenta, atunci restul seriei de

~

=>

ordin n, rn = .L;x, este descrescator !?i convergent Ia 0. Fie an= _!_,

~
\f

=krr _::,
seria
4
lui Abel da
a seriilor.

divergenta

n ~ 1. Evident an /lac
":::"

::>

ananfl

absolut

cos2x > 0

este convergenta

""
3 (an)n, un ~ir strict crescator, divergent, de numere pozitive astfel
incat Xn = a".' -a" .

obtinem:
adica

L>"

~i

1
- ---= rn- rn+1 = Xn, V
an

n~ 1.

all+!

Daca 0 < an < an+1 V nEN* ~i an /lac, iar Xn =

" "(I---I) =----+-(n-Ho).Prin

I
I
I
.L;x,=.L;

\fn~1,atunciavem

1~1

1~1

al

ai+t

a,

an+!

a,

urmare, seria .L;x" este convergenta.

a) "::::}" Presupunem seria .L;x" divergenta ~i fie (an)n, 1 un
""
~ir definit astfel: a1 >0 arbitrar ~i an+ 1 = (1 +xn)an, V n ~ 2. Atunci
avem: an+1 = (1 +xn)(1+xn-1)an-1 = ". = (1 +xn)(1 +xn-1) ... (1+x1)a1
V n ~ 1, deci an+1 = (1+xn)an >an, V n ~ 1.
Din inegalitatea lui Bernoulli (:t,o+a,):::: I+ :t,a, Ita,> 1)

=>

pozitive astfel

deducem an+1
":::"

~ (1 + t,:x.)a,, deci ~~ an+1 = ac.

Fie (an)n>1 un ~ir strict crescator divergent de numere

pozitive, astfel Tncat, Xn = a".' -I V n ~ 1. Atunci V 1 ~ n < m avem:

a"
Ill

.L;x, =
1=11

a -a_

L ,.,ai
m

111

'>-.L;(a,., -a.)=i--"
am+!

an!

l=ll

63

Cum am 71oc, pentru n fixat, exista m > n astfel incat

~ < ~ , deci
am+l

seria

"-'

Lx,.
,.,

! x, >_I_ ~i, conform criteriului general al lui Cauchy,

;~n
2
nu este convergenta.

19. Folosind criteriile de comparatie pentru serii cu termeni

pozitivi, stabiliti natura urmatoarelor serii:
.

a)

divergenta seriei date, '

sus, divergenta.
c)

criteriul lui d'Aiambel

convergenta, iar daca
avem

Deoarece

u,.,

=2- 'ife > 2

u,

L(
,.., In Inn)"";

orice n ;:>: 2 (deoarece

Tn baza celui
divergenta seriei (seri
1

d) Daca a > '

d) " --,a>-1;
~a~~+n

r>.
' I
\,9L
,a>O;
,
,, n(l + a+ ...+a")

seria geometrica de

f) an = 1- cos-, n ;:>: 1.
II

ISolutie I
a) Cum (In In n)ln n = eln n lnlnln n = (eln n)lnlnln n = nlnlnln n ~i lnlnln
e'' ' = lnln e'' = lne 2 = 2; pentru n > e'' 2 avem n lnlnln n > n
I - In n
-(lnlnn)

~i deci

I . -, n b aza pnmu
.
IUl. en.tenu
. d e comparat1e
.
=-1- <n'"""" n'
' '

deducem ca seria data este convergenta, caci seria cu care o

comparam este seria armonica generalizata cu a = 2> 1.
b) Tntrucat "./Inn <Vn, V nEN*, rezulta:
Tnsa

-~
> -~
\Jlnn Vn

Vn ;:>: 2.

1.~ ~ =1, primul criteriu de comparatie conducand Ia

64

primului criteriu de cc
Daca -1 <a
a = 1, seria fiind cea
pentru 1a1 <1, compa
conduce Ia rezultat1
1
,.

a +n = - 1
an+n

~i

lim
R--><X>

e) Pentru a>
data este converge

seria de compara1
convergenta.

!neat

divergenta seriei date, seria

L vn
"~

fiind, conform celor aratate mai

n~2

sus, divergenta.
c)

termeni

Deoarece

criteriul lui d'Aiambert deducem ca daca a < 1, seria este

convergenta, iar daca a < 1 este divergenta. Pentru cazul a = 1,
I

avem

"''

( )

:: = 2- :Je > 2- 1+ ~

= 2 1 I

n-1

pentru

--;;-=-n-=-~-

n-1

( !)"'' , 'It nEN).

orice n <! 2 (deoarece e < I+-;;-

fn baza celui de-al doilea criteriu de comparatie, rezulta

divergenta seriei (seria cu care am comparat fiind cea armonica).
1
1
- < - , VnEN. Cum
a"+n an

d) Daca a> 1, -

seria geometrica de ratie

~i lnlnln
~i

deci

.!. <1,
a

seriaL~
n~la

este

convergenta, rezulta, In baza

primului criteriu de comparatie, convergenta seriei In acest caz.

Daca -1 < a s 1, seria este divergenta; In cazul In care
a = 1, seria fiind cea armonica din care lipse~?te primul termen, iar
pentru Jal <1, compararea cu aceasta serie (criteriul al treilea) va
conduce Ia rezultatul anuntat. Astfel, Jal <1 :::::> 1.~ Jal" = 0 :::::>
I

~;-:.=-~
1

= _n_

a" +n

~?i

lim _n_ = lim - 1- = 1, deci concluzia.

n-->oo n+a"
n-->o<>
a"
1+-n

e) Pentru a >1, avem

< - , VnEN. Astfel, seria

n(l+a+ ... a") a"

data este convergenta (In baza primului criteriu de comparatie},

seria de comparatie fiind cea geometrica de ratie
Ia

convergenta.

65

deci

Pentru

1,

seria

data

devine

2:""'" n(nI+I) .

1
<~,'linEN, rezulta i in acest caz convergenta.
n(n+l) n
Pentru a <1, vom aplica criteriul al treilea de comparatie,
folosind ca serie de comparatie pe cea armonica, aceasta fiind
1
1
1
divergenta. Avem lim
- lim
lim - a =
n..;...,

n(l+a+ ...+a")
I

l+a+ ...+a"

n->"'

n-)

. 1 I
S ena -+-+

Cum

1-an+l

--~

Z:(~+~).
~ 2
3

Cum

criteriu

comp;

deci convergenta).

Pentru aceal

=1-a; rezulta ca seria data este divergenta.

.

I-eos~

n = 2lim
f) C um lim -..,..-"-:,

de

~.

convergenta (seria '

sm -

20

(;)'

- X)'

0-><>0

-2n
- - =x'- m baza ce IUl.
:,

-u
.
lim--"'.!. = ex: >1 I
un

I(~
2

divergente,

n;.l

de-al treilea criteriu de comparatie, seria este convergenta.

proprietatile din er

avand termenul ge

20. Sa se arate ca exista atat serii divergente, cat i serii

convergente

L u,
n~l

-u

cu termeni pozitivi, as tfel incat lim--"'.!.>1 i

u.

partiale, avand tem

Sn = (.!.+_!_) +(J..+2

2'

1-(.!.)"
2

1-(_!_'

3-

+--2 1-_1_
3 ]-~

1 Solutie I

1 2"
. -+2+-+2
I
I
' +...+-+
+... es te de aceeal. natura- cu
Sena
2
2'
2"
1
+ 2") . Avem u, .., = ,,,, i ~ = 2'" , deci lim u,., = ex: >1 i
2
2
u2n
u2n-J
un

IHO'>[

Suma seriei
Observatie.

asupra convergent

lim u ""'- = 0 < 1.

u,

sene1:
. . -1

Cum - +2" > 2", 'linEN, seria considerata este divergenta.

2"

66

convergent.

Jf#v
- -

2' 3' 22 '

ilustrand faptul ca
Cauchy este mai be

I
L,., n(n+l)
.

.llll
]]
-+-+-+-+ ...+-+-+
... ested e aceealt~
na ura cu
Sena

Cum

2'

3'

2"

3"

"
I
I
I
l
l
N ; conorm
f
I.
L...(-1+ 1
-). C um -+-<-+-=-,'linE
pnmuu1
n?l
2n 3n
21\ 3n 21\ 2n
2n-l

de comparatie,
;!10n1ica, aceasta fiind

---= lim 1-a =

n-->"'

l-an+l

criteriu

de

comparatie,

rezulta

ca

seria

considerata

este

convergenta (seria de comparatie fiind cea geometrica de ratie

~,

deci convergenta).

Pentru aceasta~ sene. avem ----""'- =-2I ( -23)" I.

u

u,.

-lim-"-"-u
u
0 <1. p nn
. urmare, ex1s
. t~a att
= oc > 1 I. lim-"-"--=
a seru..
.

'

n-+oo

~, Tn baza celui
2

n-+<

divergente,

:I(~+2"),
2

"

cat i serii convergente

n21

:I(~+~)
2
3

cu

n;>l

proprietatile din enunt. Pentru seria convergenta de mai sus,

1
avand termenul general Un = - +_!_, rezulta ca irul sumelor
2"

-u

lim----"-'-> 1 i
u,

3"

partiale, avand termenul general:

sn = (_!_+.!_)+(-1
+_!_)+ ...+(-! +_!_) =_!_+_!-+ ... +-! +_!_+_!_+ ...+_!_=
2 3
2' 3'
2" 3"
2 2'
2' 3 3'
3"
I

~-(~r ~~-Gr
_ _!_ +3 _ _~_
~-(~)" +~-H~r =%-(~)" -M~r
1
1
2

este

convergent.
aceeai natura cu
lim u.,, = oc >1 i
....... UD

Suma seriei este: lim

Sn = ~.
n-->oo
2
Observatie. Criteriul lui D'Aiambert nu precizeaza nimic
asupra convergentei acestei serii, dar irul
corespunzator

(F.),

sene1:
-I~##
- ' - - ... '{F.~
are -1.
1mF,
un =-<1,
I
exempu
1I
2' 3' 22 ' 32 ' '
zn ' '3n
.J2
n--><><'

este divergenta.

ilustrand faptul ca (vezi problema rezolvata nr.8), criteriul lui

Cauchy este mai bogat In informatii decat eel allui D'Aiambert.

67

I D .
lim--'-- -. ecr
e
1)"
1+-

21. Studiati natura seriilor:

a) ~(an)"

a>O

.i..J
'
11"1
n.

b) L(n:

r'

cazu I a = - , sena re
e

-a", a>O;

limn(~-1

c)

"''

""'

Solutie

n-+>

c) I;a'"" , a>O.

Ina-lim In
H

= lr
I)'
1+n

A stfe'I

. u ' I' a"''(n +I)"" n! = I'tma(1 +1)'- ae.

Itm -"'-= tm

a)

IH>

un

(n + 1)!

ll-H)

allnll

n-+oo

conform criteriului lui D'Aiambert, seria converge pentru a< _!_e

~i

adidi a < _!_ , seria

e

divergenta.

I
e

Pentru a= diverge pentru a >_I_. Pentru a= _!_, avem:

e

armonica, deci diver

Observatie.

])"
'(
])"
1+1+-(
u,,, =
n >
n
u

= _ 1_ = _n_ = n + 1 de unde, in baza

I+ ~) '"' I + 1_ n +I
1_ '
n

celui de-al doilea criteriu al comparatiei, rezulta divergenta.

b) l,it;l.Ju': =~ill:

a(I+~)"= ae. Conform criteriului lui Cauchy,

rezulta ca seria data este convergenta pentru a<_!_

e

pentru a > _!_ . Pentru a = _!_ , seria devine 't(l + .!..) '
e

"'""[

. " (

I\" 1

rmp 1rca: 1+;)

(I+--1)"'

;.-> (

1)""

I+n

~i

divergenta

~.

(I+;I)"''

VnEN

1 , de unde lim (1+-I) ' 1

I)
( I+n

68

22. Sa se stu
a) 1 +a+ at
b) Un = 2 ,_,,._,
c) 1+

-~

e"

(2n-

- (2r

ne

lnegalitatea utilizata ~i Ia punctul a), e<

,

raportului nu poate 1

Solutie

Vom aplica
considerate.
~irul

rapoart

lim

= _1_. Deci l?irul termenilor seriei nu converge Ia zero Tn

"~(I)"
1+~

cazul a =

_1_ ,

seria rezultand a fi divergenta.

1

tn...!!...
a rn,: -1
(c) limn ( -u " -1) =limn ( a""
-I) = lim--ln

n-+"'

Ina-lim In

"~'

ae.

Astfel,

( ')"

"-+""

, __'"'"

..... 1

Ina .

In~

1+~

= - Ina.

In

--

n ) "

n+ 1

n+l

Prin urmare, daca - In a >1,

. - a <
ad tea

~,

>~,

este

= (_1_e ) 1" " = ..!..n , seria este tocmai

seria

seria data este convergenta, iar daca a

divergenta.
Pentru a

=c

a 1"

"

armonica, deci divergenta.

Observatie. Asupra seriei de Ia punctul c),
Tn baza

raportului nu poate preciza nimic, Tntrucat lim u.,.,

,__,.,

criteriul

=1.

22. Sa se studieze natura seriilor:

a) 1 +a+ ab + a 2 b + a2 b2 + ... + a"b"-1 + a"b" + ... (0< a<b);
b) Un 2<->"-"
~(2n-l)!!
1
--~C) 1+ L.
"0' (2n)!! 2n+l

~i

divergenta

I Solutie I
Vom aplica criteriul raportului pentru fiecare din seriile
considerate.
$irul rapoartelor ( :"'
"

J va fi:
"

69

. u
. (2n- 1)' 1
a ) a , n = 2k + 1 .' b) {_1_8 , n = 2k .' c) hm--""= hm __c.___
{ b , n = 2k
u.
" 2n(2n +I)
2 , n = 2k + 1
Astfel:

\ Solutie \

_!__

>H

a) Cum lim
n-+oc

u""-=
b ~i
un

lim
n-ul

(u)
=a, daca a>1, seria este
un
n

divergenta, iar daca b < 1 obtinem convergenta. Criteriul nu da nici

un raspuns In cazul a < 1 < b.
Utilizand criteriul radacinii,
are ~~

{;;:=...lab . Atunci,

Seria a) este
vom aplica criteriullu

~irul

,.;-;;: =
II

{~~
lll\lallbll

a)

...

~~--"'

a calcula aceasta lim

n= k

'n =2k+l

daca ab <1 seria este convergenta, iar

limn(~u

f(x) =

r+bx)" 1
r+ax
In
X

daca ab >1 seria este divergenta. Daca ab

= 1, adica b = _1_,
a

se

.
. (r+bx)
hmf(x)=hma
x_,.o
x-.1}
r +ax

obtine seria divergenta 1 + a + 1 + a + 1 + a ...

b) Multimea punctelor limita a ~irului rapoartelor este

. (r+bx)'-

= It m - -

L( :j = H+ deci If1 ~i L.,l1. Din nou, criteriul lui D'Aiambert

Rezulta ca: lirr

nu da nici o informatie asupra naturii seriei. Tn schimb, criteriul

radical al lui Cauchy stabile~te convergenta seriei, lntrucat

seriei daca r < a(b-a

x.... o

~ = ~. 2'_,. ~ ~ <1; se poate folosi criteriul I al comparatiei.

c) Nici In acest caz, criteriul lui D'Aiambert nu precizeaza
1). Tn schimb, convergenta se
nimic asupra naturii seriei (I
stabile~te cu ajutorul criteriului Raabe- Duhamel:

n(2n(2n+1)
(2n-l)'

1) =n 6n-l
2n-l

~~>I.
2

23. a) Cerceta\i natura seriei t[a(a+ n) ... (a+nr-r)]", a,b,r >0,

. , b(b+r) ... (b+nr-r)
aER;

b) Studiati convergenta absoluta ~i semiconvergenta seriei

ta(a-l) ... (a-n+l) aER\N.
>-~

r+ax

b) Avem

~
lum+l

~, deci pentru r
ln-al

A~adar, penl
convergenta.
Pentru a= 0,
absoluta are loc Va.

Daca

a.<O,

unde an = (-aX!alternata. Cum~

a,

n!

70

I Solutie I

Seria a) este o serie cu termeni pozitivi. Pentru ambele,

vom aplica criteriullui Raabe- Duhamel. Obtinem:
a> 1, seria este
a)

limn(~-!)~
0--HO

nuda nici

Jimnl(nr +b)"
nr + a
n-H'l

O+i

-1]~ Jim(~)"
n-HO

1
n

-I

Pentru

a calcula aceasta limita, vom determina limita functiei f:R: ~R.

, n~2k

f(x)

__ (

~:~r 71 in origine, cu ajutorul regulii lui L'Hospital. Astfel,

X

adica b

I
a

= -,

se

(r + bx)"' b(r +ax)- a(r + bx)

. f( ) _ .
1m x- 1tma - IHO
X->0
r+ax
(r+ax)2

este

~ lim(r + bx)"' ar(b- a)'= a (b _a)

H" r +ax
Rezulta ca:

(r +ax)

limn(~-!)=
lim j .!.) =a (b-a), deci convergenta
n_....,
un-1
n--+>1~ n
r

seriei daca r < a(b-a) l}i divergenta daca a(b-a) > r.

b) Avem J.t!.J_~ la(a-l) ... (a-n+l)l
(n+l)!
lu,..J
n!
Ja(a-l) ... (a-n+l)(a-n)l

_E_:_!_, deci pentru n >a obtinem: lim n(.J.t!.J_-1) =lim n(a +I)- a+1.
Jn-al

lu,.,l

n-a

Al}adar, pentru a > 0 (a+1>1), seria data este absolut

convergenta.
Pentru a 0, toti termenii seriei sunt nuli, deci convergenta

absoluta are loc Va :::0: 0.

Daca a<O, a(a-l) ... (a-n+l) =(-!)" (-a)(l-a) ... (n-a-1)'
n!

n!

unde an = (-a)(J-a) ... (n-a-l) >0 deci seria data este o serie
n!

alternata. Cum a,., ~ ~, l}irul (an)n este l}ir crescator de numere

a,
n +I
71

pozitive, daca a :o:: -1, deci are lim ita nenula, iar seria este
divergenta. Pentru a E (-1 ,0), seria satisface criteriul lui Leibniz,
fiind, prin urmare, semiconvergenta (seria modulelor fiind

5. Fie {Xn)n>l
sub~irurile (x2n) n>l,

are limita.

divergenta).

6. Fie {Xn)n

este cuprins lntre Xn

B. Probleme propuse
1. Determinati. pentru orice ~> >0, rangul N(~>) cu proprietatea
ca, pentru orice n ::>: N(~>), avem, IXn-01 < ~>, daca:
( I)"''
a) Xn = ----;

llndicatie
Fie I
iar nln

b) Xn

2
= -n'+l
-;

'

intervc

={x}.

7. Fie (an).,1
Atunci lim
a n exista
n-->>

23" +(-3)"

C) Xn = ---'-'-"---4"

R. a)

Ul

[B+l ~2 ;' ]+ [::!]+ 1

b) [

'if m,n ::>: n 0 .

llndicatie

1; o)

2. Folosind definitia limitei unui ~ir, aratati ca:

"=> , z:=-,
Ia! se
2

este fundamental.

. 4n+l 4. b) t. mn'+l
. ) . n'+2
a) Itm--::::~,
1 -2- ; ; t ; 2 c 1I m - - = 0 0 .
"_,..., Sn- 1 5
n ..... "' n -1
"--."' n + 1
I

3. Sa se arate, plecand de Ia definitie, ca: ~.~Vn = 1.

8. Fie {Xn)n> 1 L
Xn+m $

Xn +Xm, 1-Jv n,I

. lfx
I
l-
4. Folosind criteriul lui Cauchy, demonstrati convergenta
~?irurilor:
~sinkx

a) Xn = L...-,-;
k~l 2
cosx cos2x
cosnx
b) Yn - - + - - + ... + - -
3
3'
3" '
cos!! cos2!
cosn!
C) Zn = - - + - - + ...+
.
12
23
n(n+l)

72

n;:,l

9. Daca lim x,:

lndicaveJ

Se poate demc

seria este
lui Leibniz,
fiind

5. Fie (xn)n> 1 un !?ir de numere reale cu proprietatea ca

SUb!?irurile (Xzn) n>1' (X2n+1) n>1 !?i (X3n) n>1 au limita. Aratati ca (Xn)n
are limita.

6. Fie (Xn)n un !?ir cu proprietatile 1 lim

(xn-Xn-1)
"-"'"'

=0; 2 Xn+1

este cuprins intre Xn !?i Xn-1. V n>1. Atunci (xn)nz1 este convergent.

\lndicatie \

cu proprietatea

Fie I,, intervalul de capete Xn-1 !?i Xn ~ l1 :::> lz => ... :::> In ... ,
iar nln

= {x}.
=

lima'
exista !?i bER*.
7. Fie (an)n>1 cR astfel incat b
n--+>
n
Atunci ~i~a, exista ~ 3 8 >0, 3no :0::1 astfel incat lan+aml >8,
'if m,n :o:: no.

lndicatie

"~" E:= 1;1 , se folose!?te definitia; "<=": demonstram ca (an)n

este fundamental.
8. Fie (xn)n>1 un !?ir de numere reale care satisface conditia

=I.
convergenta

Xn+m :::; Xn +xm, V n,m >1. Atunci lim~ exista !?i este egala cu
n--+"'

.mfx
-'
n
n~J

9. Daca lim
x, = x, atunci lXI :::; sup
IXnl
n
n>l
-H:>

\lndicatie \
Se poate demonstra prin reducere Ia absurd.

73

Fie

10.

(xn)n<1

~ir de numere pozitive.

un

Atunci

.-(J +X"'')">

-11m
n-HO

F = (]+.!._'

111

. nrr
sm-.

_e.

xn

f)

R: a) -

\lndicatie

e+1;g)-1,1;t

Problema rezolvata nr.10.

11. Fie (Xn)n<1 un ~ir de numere reale cu proprietatea ca
exista 1"-1 < 1, I. E R astfel incat: ljE,!(xH,- A.x") =0. Atunci (Xn)n este

convergent ~i are limita 0.

12. Fie (xn)n<1 un ~ir convergent cu elemente din R*. Atunci

(Xn)n>1 are lim ita nenula <=> inf IXnl >0.

15. a) F
de numere re<
b) Fie J
acumulare in
L(xn) =A.

R: a) J

""

13. Demonstrati convergenta ~irurilor:

1-~1+\/I..JI-;.-fi -~1+~1+-fi ... ;

a)

b) X1 = ~, Xn +1 =
"

F-e,

az+-,
... , ak+~.
2
b) A=

a E(0,1);
I
n

I
n

~k';

a1+- a2+-,.

Inn!
d) Zn= - - .
nlnn

16. Fie

c) Yn =

R: a) an+ 1 =

~ , lim a =1+2.J5 ; b) sub~irurile de paritati'

n

n->oo

t 't
. I' 't" .J5 -I; c) YnE [ 1,47] este moncton
d 1en e au aceea~1 1m1 a, - 2
36
crescator; d) se aplica Stolz-Cesaro; lim
n_,.oc z n =1.
14. Determinati limitele extreme ale ~irurilor:
. n7t

a) Xn=sm

n1{-l)"
-1
~~-~
;b)xn=--;c)xn=1+2(-1)" +3(-1)';
11
11

d) Xn = _!_n( 1l" +sin nrr; e) Xn = 1+ (-!)" + (-1)"-- ;

n

74

2n +I

exista XnEA \

Obsen

XE R este pu
sub~ir al sau 1

17. Sp1

exista MER:
'v'nEN*\{1}:
a) Sa
esll
b) sa
vari

Atunci

f)

.Jx> (1+ 1) (-1)" +sin 4

11
;

g) Xn =

~cos 201';
o'+1

h) Xn =

o+1

01!

Sin-.

R: a) - .fj 3 ; b) O,oc; c) -4,6; d) -1,1; e) __!).; f)

2 2
2 2

,-1

--e-.!.,
2

e+1; g) -1,1; h)--, 1.

2

proprietatea ca
Atunci (xn)n este

din R*. Atunci

15. a) Fie A c;; R o multime finita. Atunci exista un ~ir (xn)n>1

de numere reale, astfel incat: L(xn) = A.
b) Fie A c;; R o multime numarabila care nu are puncte de
acumulare in R . Atunci exista un ir (xn)n>1 din R astfel incat
L(Xn) =A.

R: a) A

= {a1 ,a2, ... ,

ak}

~(Xn)n>1

este a1 ,a2, ... , ak, a1 +

1 a1 +-,
1 ... ak+-,
1 ...
a2 + -I , ... , ak+-,
2

este monoton

n(n-1)

,..-.,,."1) ~,~;

+I'

16. Fie A c R. Sa se arate ca XEA' daca ~i numai daca

exista XnEA \ {x} ~i Xn --+ x.
Observatie. Analog, se demonstreaza afirmatia: un punct
xE R este punct limita al unui ~ir daca ~i numai daca exista un
sub~ir al sau convergent in R Ia x.

17. Spunem ca ~irul (xn)nEN" este cu variatie marginita daca

exista MER: astfel incat Jx2- X1l + Jx3- X2l + ... + Jxn- Xn-11 < M
l;lnEN*\ {1}:
a) Sa se demonstreze ca orice ~ir cu variatie marginita
este convergent;
b) Sa se construiasca un ~ir convergent care sa nu fie cu
variatie marginita.
75

Se aplica

lndicatie

a) Yn = fix, - x,.,l convergent=> (xn)n fundamental

b)--; c ) - - pn
4k n'
R.

a) 3 b) _!_ ~ _!_ c
4k''
p .L.
'"' k .

k~2

R. b) Xn = 1-(- 1)"
2n

") 1

I~.

18. Fie (xn)n un ~ir de numere reale.

a) Dad! x* = I.~ Xn ~i X = lim Xn, atunci i~fX; ::; X ::; x* ::;

20. Sa se st

sup X; , V k :?. 1 ;
i~k

b) Multimea L(xn) a tuturor punctelor limita ale ~irului dat

este inchisa.

R.

s-~I~a
-

1-a

19. Fie ~). o serie de numere reale cu proprietatea ca

""

exista un ~ir convergent de numere reale (f(n)n,1 ~i p :::-.1 astfel

incat an = f(n+p)- f(n), Vn:::-.1.
Atunci, seria ~). este convergenta ~i are suma s=
nd

p l}E2 f(n) -

f f(k). Aplicatii: Sa se calculeze sumele:

k~l

1
n+k
a) "..L. , I , ; b) "..L.
; c) "..L. ,
,
, ;
"" n -k
,, n(n+p)
,, n (n+1) ... (n+2k)
d) L(p+n)(p+n-l) ... (p+2)(p+l)' q-p>1; e) L_l_' kEN*\ {1};
,,
(q + l)(q + 2) ... (q + n)
,,

c:..

f)L_l_. )L(2n-l)!!.h)Ln'+n-l.i)L
n
.
,, c:,, 'g ,, (2n+2)!!'
,, (n+l)! '
,, (2n+l)!!

\lndicatie \

21. Sa se c

parametrului aER
_

Yn-1+~+ ... +~-ln

R. $irul (x
pentru a ::; 1; (Yn)n
limita sa se nume~

22. Sa sea

sa se calculeze s
_tCn-m+l)(n-mt
n~m
n!
R. 2e, 5e, (n

Se va calcula suma paftiala Sn. s = 1}!!! Sn.

23. Fie

l;u.
n~l

(an)n un
76

~ir

cresca

Se aplica exercitiul teoretic pentru f(n) = : a) - - - ,

2k n-k
b) __1_. c) _I
. d)I
q! (p+n)!
pn'
4k n'(n+l)' ... (n+2k-l)''
q-p-1 p!(q+n-1)!

R.
a) 3 . b) I

I c)

pf;-k

4k''

. d)

4k((2k)!)''

p + I . e) I . t) 2; g) _21 ,
q-p-1'
k-1'

h)

'

") -I .
I
2
; ~X~

x*

o->

20. Sa se studieze natura seriei

ale

~irului

dat

L (l+a"-'b)(l+a"b)
a
, a,bER.
<>

proprietatea ca

- - , lal<l
R S= 1-al+b

I
I
I I
- - - - - - - , lal>l
\ 1-a l+b 1-a b

i p <:1 astfel

21. Sa se discute convergenta ijirului (xn)n~1 dupa valorile

parametrului aE R,

1
1 1
unde Xn = 1+ + +...+
2

are suma s=
I

iji

a ijirului

Yn=1+-+ ...+--ln n.

2k)' '

R. $irul (xn)n~1 este convergent pentru a> 1 iji divergent

pentru a ~ 1; (Yn)n~1 este strict descrescator iji minorat de 0, iar
limita sa se numeijte constanta lui Euler.

22. Sa se arate ca seria

L~
n!
n~l

(pEN) este convergenta i

sa se calculeze suma sa in cazul p = 2 iji p = 3. Calculati

~ (n - m

+ I)( n - m + 2 ) ... ( n -I )n'

n!

i...J

R. 2e, 5e, (m+1)e.

23. Fie

L u"

o serie cu termeni pozitivi i descrescatori, iar

n~J

(an)n un ir crescator divergent de numere naturale, astfel incat

77

l?irul de termen general a,., -a, sa fie marginit. Sa se arate ca

26. Sa se st

a n -a n-l

a) 2:2"+(:

seriile ~::U. l?i ~)a,., -aJu,, sunt de aceeal?i natura (criteriul de

n=!

n=l

condensare allui Cauchy).

Observatie. Tntrucat l?irul an = 2" satisface in mod evident
proprietatile impuse, de cele mai multe ori aceasta va fi alegerea.
2

24. Stabiliti natura seriei geometrice a + aq + aq + ... +aq"

a,qER, precum l?i cea a seriilor Ina"' l?i

seriei nu tinde Ia 0;

= Iaq" =-a-.
1-q

L na ,_, =
"''

R. a)2.;b) 5-

L ~.
unde aER.
a

lql ::::1 =:. l?irul termenilor

21. Utiliza1
Cauchy), stabili\i c

1
daca lal<1; pentru Ia I > 1
(1-a)''

a)

n<:l

Observatie. Daca q = -1, suma partiala de rang n a seriei

.
geometnce
este Sn

= {0a

L cos.nx
3

Observatie

a
~-;.;-= (1-a)'.

'i;"'

...+------1
(2n -l)(2n + IX2r

n<:O

n-.-+<

5
l l
l
(-1
d)---+-+...+3 9 27
3

n:<:l

n'<:l

R. lql <1 => limsn

n~l

, daca n = 2k
, daca n = 2k + l

. I ( Sn ) n a I sumelor
, dec1. l?lru

partiale este marginit, dar nu are limita (conditia de marginire a

l?irului sumelor paftiale ale unei serii nu este o conditie suficienta
pentru convergenta seriei).
25. Daca in seria armonica

L -~n eliminam toti termenii care

n<:l

contin o cifra para, seria rezultata este convergenta l?i are suma

28. Fie (Xn

astfel incat lim xP
marginit ~ p >1.

29. Fie (Xn)

l,i!'} nP(xn+1 - Xn) a

30. Daca s

(Xn)nz1 este conve1

s < 7.

llndicatie

llndicatie

Grupand convenabil termenii, se obtine:

S<2+

25
ll

125
Ill

325
llll

25 l
10 _ _s:_
1
10

-+~+-- ... <2+---=7

78

(-1)"
n

Sa se arate ca

26. Sa se stabileasca suma seriilor:

a) L2"+(-l)"";b)'t2n-1;c)'t

(criteriul de
in mod evident
fi alegerea.

""

termenilor

5
5-313
I
I
II
I
. 2
R a)-;b)
;c)~;d)-;e)-;f)-g)2(1-ln2);h)3;1)6
2
l+-v2
4
18
12
3

, unde aER.

~irul

,., (n + -./2)(n + -fi + 1)

I
.
1

I 1 I
(-1)"''
.
I
1
I
d)---+-+ ... +---+ ... , e ) - + - + ... +
+ ... , f ) - - + - - +
3 9 27
3"
14 25
n(n+3)
1-35 357
I
I
2n - I
( -1 y-
+
+ g)a =
h)b = - - i)c = - ... (2n -1)(2n + 1)(2n + 3) ... ,
" n(2n + 1)'
"
2" '
"
2"-'

+ aq2 + ... +aqn-1

n

,., ( -13)"

5"

27. Utilizand criteriul general de convergenta (al

Cauchy), stabiliti convergenta seriilor:
a)

; pentru [al >1

L cos,nx; b) L cos?a .
3

n;>,l

lui

n;,.J

Observatie. Se poate folosi un criteriu de comparatie.

rang n a seriei

28. Fie

(xn)n~1 un l;lir strict crescator de numere pozitive

astfel incat lim xP(xn+1 - Xn) = a > 0, cu p >0. Atunci (xn)n este
"~"

marginit <=:o p > 1.

29. Fie (xn)n un l;lir strict crescator de numere pozitive a.i.

l}l!J nP(xn+1 - Xn) = a > 0, cu p > 1. Atunci (xn)n este margin it :} p > 1.
30. Daca seria L;lx, -x,_,[ este convergenta, XnER, atunci
(xn)n~1

este convergent.

llndicatie
Sn

= Irx, -x,,[

este l;lir fundamental. Contraexemplu: Xn

k~2

(-1)"
n

79

31. Fie seria

z:U., Un >0 convergenta ~i rn =

n--1

arate

ca: a) seria

:t~diverge;
11'"1 rll

:t~
l
11""1

n~l

32. Fie seria divergenta

a) seria

:t vi-

b) seria

~::;um. Sa se
mn

converge.

r ..

L u. , Un >0 ~i Sn = L u, . Atunci:
n-1

diverge; b) seria

k~l

! u;

SD

nzl

converge.

SD

35. Fie seria1

a) lim u, + 2u.J

b)

:t

u, +2U~
n( '

.---------, .,)

1.~

llndicafje

jlndicafje

a)

Tn problemele 31, 32, divergenta se arata cu criteriul lui

Cauchy, iar convergenta cu primul criteriu de comparatie.
33. 0 serie cu termeni pozitivi

>)

040

:Lx. este convergenta ~

f,:ku,

=,

~u. convergent&

concluzia este imedlJ

'"'

~irul (an)n~1 definit prin, a1 =1 ~i an+1 = an +..'Sc V n ~1 este

a.

convergent.
34. 0 serie

Z:x.
.,,

cu termeni din (0, 1) este divergenta ~

(3) (an)n. un ~ir strict crescator divergent de numere pozitive astfel

in cat:
a
Xn=1-- Vn~1.

36. Stabiliti

criteriile de comp~
a) (n!)' ,
(2n)!

d)
g)

n~~

l.~

(~)'' p>~

1n(1 + :) .~
)

an+]

jlndicafje

rJ

jlndicatie

"=>" Considerand a1 > 0, an+1 = ~, V n ~ 2, demonstratia

1- x,
este similara celei utilizate in problema rezolvata nr.18.

IJ

Pentru a) ..
pentru g)

:~

~i h) al trti

'l

2 n-~~!!]" are~
z:[<
.,,
(2n)..
j
j

..j
80

rn =

:L:Um.

Sa se

35. Fie seria ~u", Un >0 convergenta. Sa se arate ca:

n~l

converge.

lim u, + 2u, + ...+nu. = 0;

n
U 1 +2u 2 + ...+nun

a)

=L:U,.
. , Atunci:

b)

""'

~u".

n(n + 1)

""'

llndicatie
a) t,ku,

lui

convergenta <::::>

~ ns"- ~s,(s. ~ t,u,)

~:U. convergenta => 3 s

""

=I

concluzia este imediata; b) sn

'<! n ;:>:1 este

~~".! Sn, conform teoremei Stolz;

u, + 2 u,+ ...+ku,
,.,
k(k + 1)

~ s.

36. Stabiliti natura seriilor cu termenul general Un (folosind

criteriile de comparatie):
(n!)'
I
a ) - - , n~l; b)
,
(2n)!
.Jn(n' +I)
I
d ) - - , p>O, n~2; e)

pozitive astfel

(Inn)'

g)ln(l+2) ,x>O,
n

n~l;

I
n+l
c) --In--,
n
n

n~1;

a"

, n~2; f) .1.' a>O;

(Inn)""'
'\1 n!

n~l; h)'\la-1, a>l;

i)[(

2
n-l)!!]" ,a eR.
(2n)!!

llndicatie j

n:?: 2, demonstratia

Pentru a) ... f) se folose~te primul criteriu de comparatie, iar

1
2 1 11
pentru g) ~i h) al treilea; i) r < ( n - ) < ~ =>
2"1/n
(2n)!!
"112n

~[(2n -1)! ']"

L..,

.,,

(2n)!!

"" I .
are aceea~i natura cu L.J""n'

81

R. a) convergenta ( u. < ;. ) ; b) convergenta ( u. <

c) convergenta (

;J;

u. < :,) ; d) divergenta (u. < ~); e) convergenta

38. Aratati ca

incloncudent, conve
lui Cauchy.
a) azn aznt
b) azn-1 (at

=
=

( u. < :,) ; f) pentru a < 1, seria este convergenta, iar pentru a ::0: 1

oste d;e.geotO; g) h) d;e<!Jeote [ \0!

39. Fie (an)n>

are limita +oc. Atune

> o]

40. Sa sede
37. Stabiliti convergenta absoluta

K"

~i semiconvergenta

a) - , K>l
n!

urmatoarelor serii:
a)

z:

a. JJ

e)

(anln marginit;

.,n(n+ 3)
- (-1)"'' .

b)
c)

2: n'' .
n-1

"t

z:---"-1

h)

.
. , ~n(n + 1) '

n!b

, (b+a,)(2b+a

(-1)""

R. Natura

criteriilor de conve
a) converg

e)

L
u<:l

(-l)"

c) convergenta ~

a ii"Z\Q, a>O.

e)
( lim-~"'-~ _1_);
2

(n+a)"'

R. a) absolut convergenta;

n--+=

s, 0, divergenta

b)
.

t-

a E(0,1], serniconvergentii.;
> 1, absolut convergentii.

{E(O,l], serniconvergentii.
d 1vergen a; e a: > 1, absolut convergentii.

82

c)

semiconvergenta;

d)

un

(1.~;Ju:" ~a);

g)

pentru a = b, nat

38. Aratati ca pentru seria ~): , criteriullui D'Aiambert este

""

; e) convergenta

incloncudent, convergenta putand fi stabilita cu ajutorul criteriului

lui Cauchy.
a) a2n = a2n+1 = a", V n ::::01, a > 0, a 1;
1
1
b) a2n-1 = (ab)"- , a2n = a"' b

39. Fie (an)n, 1 un ~ir strict crescator de numere pozitive care

are lim ita +oc. Atunci seria

La,., -a.
n~l

este divergenta.

ao+l

40. Sa se determine natura seriilor cu termen general un:

K"
1 '
a"n!
,
. 11
a) -,K>O;b) 1--) ;c)-,a>O;d)n arcsm-;
n!
n
nn
2"
l-3-5 ... (2n-1);
n'
( n' +n+1)
a >0; g)
f)
""
2-5-8
... (3n-l)
n=l
n

.. semiconvergenta

e)

h)

(1+~r.

La

'

'

lb"
L,., (b +a, )(2b n.+a,)
, (an)n --+ a.
... ( nb +a.)

R. Natura seriilor de mai sus se stabile!i)te cu ajutorul

criteriilor de convergenta pentru serii cu termeni pozitivi rezultand:
a) convergenta

(I_;_r_~ :: =0);

b) convergenta

(15~Vu: =;);

c) convergenta pentru a < e (Raabe-Duhamel); d) convergenta

I.) ;

lim-'!-"'-=
( n-"' un
2

d)

e) convergenta (lim" 'u

n-->oo

divergenta

\1 u,

(lim u.,,
n-"' un

=I.)2 ; f) convergenta a <1

= ~) ; h)
2

limn(~-!)=~;
u
b
HO

"''

pentru a = b, natura seriei va depinde de ~irul (an)n convergent Ia a.

83

CONVERGENTA SIMPLA, CONVERGENTA

UNIFORMA A ~IRURILOR DE FUNCTII.

Autor: lector.dr. SORIN BAZ

8
3

CONVERGENTA SIMPLA,
CONVERGENTA UNIFORMA
~IRURILOR
DE
L __A
__
________
_ _FUNCTII
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _

3.1.

~iruri

de functii

A. Probleme rezolvate
1.Fie ~irul de functii

(tn:IR-+IR).,,f"(x)=nPx", pEIN*,

fixat. Sa se determine multimea de convergenta ~i functia limita.

Sa se studieze convergenta uniforma a ~irului pe multimea de
convergenta.

olutie.J
Fie x astfel in cat lxl ;:: I . Daca x ;:: I. atunci
iar daca x ~-I ~irul ( f"(x))" nu are limita.
Presupunem lxl < 1. Exista

a >0 pentru care 1x1=--.

I+a

Atunci, daca n 2 p putem scrie:

lxl" =

I n=
I
n<
I
(I+a)
l+na+.....+a
n(n-I): ... (n-p) aP'
(p +I)!

(p +I)!
= n(n-I)... (n-p)aP''
.

dec1 n Ixi s;

(p +I)!
a

P'

n n - I

n
~-----;;--) 0,
n- p

87

de unde

lim nPx" = 0.

n-.oo

. Ar;;adar, pe intervalul ( -1,1), r;;irul converge simplu ditre func(ia

nul a (f(x) = 0).
Vom demonstra ca r;;irul \ fn) nu este uniform convergent
n-1
pe(-1,1). Tntr-adevar, daca alegem x" = -n- vom avea
f 0 ( X0 ) = nP (

nn-1)" ----,---+

putem afirma: exista

00,

&0 =1

(n-1)"
1
-n- --+

deoarece

r;;i,

astfel incat, pentru orice n' EIN, exista

ca I~ s 13 <I se ob(ine nPI~" s nP 13 "----,---+ 0, pe baza demonstra(iei

anterioare. Din inegalitatea precedenta, conform criteriului lui
Weierstrass, se deduce convergen(a uniforma a lui f" catre f, pe

[-13, 13] a lui(-1,1).

0,
XEIF
f(x)= { sin(!), x=1

limita

r;;irul

Alegand

d1

descrescator Ia 1

ca nu are loc cc

Analog, cu

, sa se studieze convergen(a simpla,

.
0,
x=O
respectiv cea uniforma, precizand
convergen(a corespunzatoare.

r;;i

mul(imile

de

nu are loc conve

\x\ s b ,

folosind

jt (x)\s\x\" sb"-

~olutie.[

Sa presupunem ca am ales un x

f"(x)=

Tn concluzie, func(i<

submul(ime de fo
1
I
\fn(x)\ s lx\" sa"-

2. Pentru r;;irul de func(ii \fn:IR--+ IRlod'

sin(x'")
fn(x) =
x"
' X* 0

atunci,

1
cu proprietatea lfn(xn)- f(xn)l ~ E 0 .
n ~ n' r;;i X0 = n n
Daca ne restrangem Ia o mul(ime de tipul [-13.13]. din faptul

orice submul(ime de forma

Daca \xi > 1, atunci

* 0, cu lxl <I.

Avem

sin(x'")
sin
'" x" r;;i, cum x"----,---+0 iar lim--y =1, deducem
X

Y-+0

tJx)----,---+0, pentru orice XE(-1,1). Pentru x=1 se ob(ine

fo{l)=sin(l), iar daca x=-1, r;;irul f 0 (-1)=(-1)"sin(l) nu are
limita.
88

[- b,b].

ObseM

Concluziil<
[o, oo ), rezultau
lim ita f nu satisf<

catre functia
Dacalxl > 1, atunci lt,(x)! =
uniform convergent
n-1
vom avea
~i.

atunci,

sin(x'")
1
x"
< r1~ 0.

in concluzie, functia lim ita este f: I R- {1} ~ IR , data de:

f(x)={O,
X EIR-{1}.
sin(!), x = 1
Alegand

~irul

de

puncte

x,

'fl( = -4%]
x,

care

tinde

descrescator Ia 1 (respectiv, crescator Ia -1) cand n ~ oo, pentru

demonstratiei
criteriului lui
a lui f, ci'itre f, pe

care avem f,(x,)

fl
1

f,(x,)

se probeaza u~or faptul

I~" ,.:; ~" ~0, deci avem convergenta uniforma.

Analog, cu alegerea x,
de

fl ,

(-1)"

ca nu are loc convergenta uniforma pe (-oo,-l)u(l,oo). Pe o

submultime de forma (-oo,-a]u[a,oo), cu a>1, se obtine, insa:
lt,(x)!,.:;

multimile

= 2~( x, =

nu are loc convergenta uniforma nici pe

lxl ,.:; b,

folosind

-'m

(-1,1). Daca b E(O,l) ~i

si~y! < !YI ,

inegalitatea

demonstram ca

se

deduce

ca

lt,(x)!,.:; lxl",.:; b" ~0, deci (f,), converge uniform Ia 0 pe

[- b,b].
=1, deducem

Observatie .
. x = 1 se obtine
. 1)" sin(!) nu are

Concluziile negative de mai inainte, referitoare Ia intervalul

[o,oo), rezultau ~i din faptul ca functiile fn sunt continue in x=1, iar
lim ita f nu satisface aceasta proprietate.
89

3. Sa se gaseasca limita
1
\fn:[O,oo)---+ IR

n,2

fn(x)=

~irului de func~ii

I R , are

loc ir

2n x + nx + 3n
~i sa se precizeze natura
2n 2 X+ n -I

convergenta uniforr

convergen~ei.

5. Se da ~in

ISolutiel

Folosind criteriullui
irului.

Se observa ca, pentru x > o, avem

2n 2 x 2 + nx + 3n
.
= x, 1ar pentru x = 0,
2
n-+o:J
2n X + n - 1

ISolutieJ

lim fn(x) =lim

n~o::>

lim fn(x) =

n-+oo

lim~=
3. A~adar,
n- 1

lim ita irului de

0--)>00

func~ii

f(x) ={X, X> 0 .

3, x=O
Nu putem avea convergen~a uniforma pe [0, oo ), deoarece
functiile fn sunt ~ontinue in 0, in timp ce lim ita f nu este.
Totu~i. daca x

[a, oo ), cu a> 0, putem scrie

X+ 3n
X+ 3n
I
3
<-~<-+-~0
deci
fn
f (x)-f(x) = 2
2
2
n
2n X + n -I - 2n x - 2n
2na n
'
converge uniform Ia f pe orice multime de forma [a,oo ), cu a> o.

arctg(.frlx)
3

n +X

sir

Il

fn+p(x)- fn(x) =
\sin(n+p)x\
(n+p)'

~ n(

4. Sa se demonstreze

f0 (x) =

Avem, pentr'

este

ca

irul de functii (fn:IR---+ IR),,,,

converge uniform pe IR, Ia f(x) = 0.

lsolutieJ
Fie s > 0. Alegem rangul N(s) =

[~]+I. Atunci, folosind

marginirea func~iei arctg, obtinem ca, pentru orice n > N(s) ~i orice

90

I
I
(
+ n+p-1- n+~

Fie s >

o arbitrar.

orice n > N(s) fixa1

fi x E IR, deci, co1

uniform Ia o functiE

6. Fie ~irul
gaseasca limita
convergen\ei.

x EIR , are
orec:ize;~e

natura

Joe inegalitatea ltn(x)l <

2~, < ~:,

ceea ce probeaza

convergenta uniforma a lui fn catre functia nula, pe JR.

5.

Se da

~irul defunctii

{fn:IR

~ IR)n,JN"'fn(x) = I sin<,kx).

k~I
k
Folosind criteriullui Cauchy, studiati convergenta uniforma a
~irului.

functii este

Avem, pentru orice n E IN * fixat

~i

p E IN arbitrar:

)1-

sin(n+1)x ... sin(n+p)x < lsin(n+1)x! ...

- (
Ifn+p (X) fn X - (n+1)' + + (n+p)' _ (n+1)' +
!sin(n + P)xi
1
1
(I
1 )
+ (n+p}' s; n(n+l) +-+ (n+p-l)(n+p) = ;:;-- n+l +-
deci

fn

I
I
I
.
+( - I- - - -I-) =----<-,
oricarearf1 XEIR.
n+p-1 n+p
n n+p n

N(~:) = [;J+I

Fie E > 0 arbitrar. Daca alegem

~IR)nd,

orice n>N(~:) fixat ~i p EIN

vom avea pentru

arbitrar lfn+o(x)-fn(x)I<E, oricare ar

fi x EIR, deci, conform criteriului lui Cauchy, ~irul

uniform Ia o functie f:IR ~ IR.

{tn)

converge

6. Fie ~irul de functii {fn:IR ~ IR),,, fn(x)=VI+x 2" . Sa se

, folosind

gaseasca limita
convergentei.

~irului

~i

sa

91

se

probeze

uniformitatea

~olutie\
Daca

\Solutiej

lxl < 1,

(1+x'")Yn~l 0 =1.
= n---+o:.
lim"

1 + x'" ~ 1

atunci

Pentru lxl>l,vomavea

li!i

de

lim~l+x'"

x E[l,oo), deci limita

n-+oo

1 + x'" nr:;;;

'" ~ x'" = x', deoarece

X

x'" + 1
x'"

~ 1. In sfarli!it, lxl = 1

conduce Ia lim ifi = 1. Deci lim ita li!irului va fi functia:

.
{x', lxl z 1
f(x) =lim f"(x) =
II
1,

<1

X21

x'(3n 2 -x')

(x + n')' '

(fn},
suplfn(x)- f(x}l = f.(l

proband-a separat pe (- oo,-1) u (1, oo), respectiv [ -1,1] .

presupunem

suplf.(x)

intervalul [l,oo). Cu
X > X0 , rezulta Ca )

Vom demonstra uniform convergenta pe IR a li!irului

Sa

calculam
f~(x)

n-+oo

n-+oo

Se observa

aici

ca

lxl > 1.

Are

QJ

loc

relatia:

.---~

~h + x'" - x' =
= ( ~1 + X2 "

+ (~1 + X20

1
2

8. Se da

X2 + +~1 + X20 X20 - 4 + Xln-l < fl'

deoarece fiecare din termenii de Ia numitor este mai mare decat

1. Daca lxl ~ 1, se poate scrie 0 < ~1 + x'" -1 < ifi -1 . fn ambele

situatii. convergenta Ia 0 a li!irurilor

(~)

respectiv

criteriului
Weierstrass,
asigura,
conform
convergentei lui f" Ia f pe multimile mentionate.

7. Sa
lfn:[1,oo)-+IR}

se
n:::o

studieze

,f0 (X)=

convergenta

x'
X

,.

+n

92

li!irului

(ifi -1)

va

uniformitatea

de

functii

fn(x)

__!:1)(__ , X E
n+x

[0

XE[!

0,

converge uniform p

~olutieJ
Fie

0~

x<l

orice n z nx, inegal

!Solutiej
de

aici

Se observa ca

lim f.(x) = lim /

= 0, pentru orice
+ n2
XE[1,oo), deci limita irului este functia f(x) = 0, XE[1,oo). Dorim sa
n-+oo

calculam

n-+oo

x'

suplf.(x)- f(x)l =sup

x~t X

X<':l

, .

+n

x'(3n 2 - x 4 )
f;(x) = (
)' , de unde x. =
x4 + n2

Pentru

VJr1 este

aceasta,

avem

radacina derivatei in

intervalul [I, oo). Cum f;(x) > 0 pentru x < x. i f;(x) < o pentru
x > x., rezulta ca x. este punct de maxim global pentru f., deci

J3n.Jn = J3c~O.
)
(
I
4n
4v n

supf.(x)-f(x) =f. x. =
x>l

relatia:

insa, ca: f.~ f , uniform pe

Aceasta implica,

[1, oo).

8. Se da irul de functii \f.:[O,l] ~ IR) .,, , definit prin

I
<-'
n

mare decat
. in ambele

(Q,i2 -1)

va

-nx- XE [ 0n-1]
-n+X'

0,

' n

Sa

se demonstreze

ca

irul

nu

n-1 ]
XE [ -n-,1

converge uniform pe [ 0,1] .

!solutieJ
. de

functii

1
Fie 0 s x < 1 . Alegand nx = [ --] + I , vom avea, pentru
1- X

1t t
n - 1 dec1 f.(x) = nx- . La 11m1tase

oncenznx,JnegaJaeax<--,
n
n+x

93

obtine: nn: x ~ x.

lim f"(x) = f(x) =

n-M

Pentru x = 1, f"(l) = 0, (v)n 2! 1. Va rezulta

x,

x E[O,!)

0,

X= 1

. In plus, daca XE[O, 1), avem:

f(O)= limfn(O)=O, rez

n->oo

Observatie.

Se poate ob\in
n 2! nx
~i

convergenta nu este uniforma pe

n<nx

X,

functie f, cu proprie

In care caz se va ilusl

b) Avem
f,l

convergent.
Functiile f, aL

[0, 1].

9. Sa se

verifice, pentru exemplele de ma1 JOS,

aplicabilitatea teoremei de derivare termen cu termen a ~irurilor de
functii:

aH:[-A,A]~IR, f"(x)=nsin(~)

b)fn:[o,A]~IR,

se observa ca f~(o) =
teorema nu este aplic

Observatie.
, A>O, n2!1.

Daca se lnh

atunci se obtine lf;(l

fn(x)=e-nxcos(nx)

converge uniform Ia
remarca In plus faptL

lsolutieJ

concluzia ramanand

a) Functiile f" sunt derivabile pe domeniul comun de

definitie ~i pentru

Xo

= 0 E [-A, A],

cos(~)

f~(x) = _

fn ( 0) = 0 ----,",..--+ 0 . Din faptul ca

_:_:_:_...:... rezulta: lf~(x)l :s; !_, (v)x E IR , ceea ce implica,

n
n
folosind criteriul lui Weierstrass, convergenta uniforma a ~irului
derivatelor catre functia g 0. Aplicand teorema de derivare
termen cu termen, gasim ca f" converge uniform pe [-A, A] Ia o

94

B. Problem

1. Sa se precizeze r
domeniul de defini\iE

. Va rezulta

functie f, cu proprietatea f'(x) = g(x) = 0, deci f(x) =C. Cum

f(o) =lim f"(o) = 0, rezulta f(x) = 0,

x E[- A, A].

n->~

Observatie.
Se poate obtine

mai

aceea~i concluzie daca scriem sin~ ::; ~ ,

pe

in care caz se va ilustra ideea marginirii domeniului de definitie.

b) Avem
f"(O)=l. (v)nEIN,
deci
(t"(o)l"este
~ir
convergent.
Functiile f" au derivatele f~(x) = -ne-"x[ cos(nx) + sin(nx)] ~i

jos,
de

se observa ca f~(0) = -n ~ -oo , deci f~ nu converge pe [ 0, A] ~i

teorema nu este aplicabila.

~irurilor

Observatie.
Daca se inlocuie~te intervalul [o,A] cu [qfol, o <a< A,
atunci se obtine

de

lt~(x)l s ~:,

(v)x E[qfol, ceea ce ne arata ca

f~

converge uniform Ia g =0 , aplicarea teoremei fiind posibila. Se

remarca in plus faptul ca marginirea lui [q.Al nu mai este esentiala,
concluzia ramanand valabila ~i pentru intervalul [a, oo), a > 0.

B. Probleme propuse
implica,

1. Sa se precizeze natura convergentei (simpla sau uniforma) pe

domeniul de definitie pentru ~irurile de functii de mai jos:
Inn!
a) fn:[2,oo)~ IR, fn(x)= - X
n

A,A) Ia o

95

nx
1+n+x

IRaspunsl
1. a), d), f)

~irul

convergenta e vi

neuniform; e) p<'
convergent simpl

f0,

X= 0

f(x)=H.

X>O

x' + n3

converge simplu I<

2. Sa se arate ca ~irul de functii f":(O,oo) ~ IR, f"(x) = e-nx sin(n'x)

X,

XEu[l

f(x)= X

XEuJ

2'

converge simp.lu pe intervalul (O,oo). Sa se determine o multime

de convergenta uniforma.

0,

k.Z

k.Zl

E~(l

3. Se da ~irul de functii fn:[O.l] ~ IR,

. l(n+l)x",
fn(x) =
0,

X E[0,1)

2.pe[a,oo),a>0
.

Folosind

integrarea

termen

cu

3. pe

[o,a], a <1

4. lndicatie: se folc

X= 1

termen, aratati ca (fn) nu converge uniform pe [0,1]. Sa se

gaseasca o submultime a domeniului lui f pe care ~irul converge
uniform.
4. Fie fn:[a,b] ~ IR un ~ir de functii monotone pe [a,b], care

converge simplu Ia o functie continua f:[a,b]~IR. Atunci (fn)

converge uniform Ia f, pe [a,b].
96

I Raspunsuri.j

1. a), d), f) - ~irul converge uniform Ia f(x) 0; b) multimea de

convergenta e vida; c) ~irul converge simplu Ia f(x) = x, dar
neuniform; e) p<1 - uniform convergent Ia f(x) 0; I~ p < 2convergent simplu Ia f(x) 0; p=2 - convergent simplu Ia

!
0,

f(x) = ~'

X=

; p>2 - ~irul converge numai in x = 0; g) ~irul

x>

converge simplu Ia

e-xsin(n'x)
o multime

f(x) =

X,

X E

~,

0,

X E

[ krr - : , krr+

~J

~ { krr ~}

U
(krr + .".,4
k~l

ku

~.nJ
- {(zk + I).".}
4
2

=0.
3. pe [ 0, aJ, a <I ~irul converge uniform Ia f(x) =0.
2. pe [a, co), a> 0 ~irul converge uniform Ia f(x)

termen

cu

4. lndicatie: se folose~te continuitatea uniforma a lui f pe [a,bJ .

. Sa se

[a,bJ, care
Atunci (f.}

97

De aici deducem ca ~
e-x > 1, iar pentru x
Tn x=O seria este in m

3.2. Serii de functii. Serii de puteri

A. Probleme rezolvate

Se

1. Sa se arate ca seria de functii

f arctg

2 x 3, x
+n
uniform convergenta pe IR.
no!

este absolut convergenta

~i

~tie

ca pen

IR

Vom putea scrie, astf

nx

6nx

Ifn(x)l= e"x < (nx)' = r

Avem

f"(x)

= arctg

, n ~ 1.
x2 +n 3

Folosind

inegalitatea

lfn(x)l

arctglxl ~ lxJ se obtin majorarile:

lxl
If ( X)I <
"
- x2 + n3

~1

= 2lxjn~

< _I_
pentru orice
x' + n' 2n~ - 2n~ '
1

Tn ipoteza ca

IR. Cum

este o serie convergenta, aplicand criteriul lui Weierstrass,

~i

convergenta absoluta a

2. Sa se studieze convergenta simpla a seriei de functii

00

~--:-.,
~i. cum :
na

Weierstrass, deduce
interval de forma [a, a

3. Se da seria

""'1 nl2

vom deduce convergenta uniforma

seriei de functii din enunt.

X El

i)

Sa se afle multim
seriei.
ii) Pentru X~ 1' sa s

L;nxe-"x, x EIR ~i sa se gaseasca o multime pe care seria

n.:..I

jSolutieJ

converge uniform.

Se observa ci

jSolutieJ

X*O,

Folosind
criteriul raportului,
vom
obtine,
r fn+i(x) _ 1. (n+l)x/e(ncl)X r n+l -X -X
1m tn (X) - n-~G()
1m
= n---H.Q
1m--e
=e .
n~~e<;J
nxI e nx
n

Daca x > 0, vom av

pentru
serie geometrica cu

rezulta, folosind crit

convergenta pe (O,oo

~i. cum f"(o)~I;~

98

De aici deducem ca pentru x < 0 seria este divergenta, deoarece

e-x >I, iar pentru x > 0 seria este absolut convergenta ( e x <I).
ln x=O seria este in mod evident absolut convergenta.

u'

Se tie ca pentru orice u > 0 avem e" > kT, k E IN arbitrar.

X

XEIR
Vom putea scrie, astfel: enx > (n;r , daca X> 0, de unde ob\inem
nx

6nx

<-(
)' =--,--,.
If,(x)I= --..x
e
nx
nx
ln ipoteza ca
inegalitatea

eiR. Cum

x E [a, oo ),

cu

a > 0,

ajungem . Ia inegalitatea

:f:

6
~ este convergenta, din criteriul lui
lt,(x)l ~ , , i, cum seria
na
no! n
Weierstrass, deducem convergenta uniforma a seriei pe orice
interval de forma [a, oo ), a > 0.
~

3. Se da seria de functii :Le-xcos(n+2)x, x EIR.

absoluta a

n-=0

i)

Sa se afle multimea de convergenta i sa se determine suma

seriei.
ii) Pentru x ~ I , sa se studieze convergenta uniforma.

de functii
care seria

ISolutieJ
Se observa ca lt.(x)l = e-xlcos(n + 2)x[ ~ e-x.
Daca x > 0, vom avea e-x <I i seria

pentru

~
~e-x

00

(1)"

= ~ ex

este o

serie geometrica cu ratia subunitara, deci convergenta, de unde

00

rezulta, folosind criteriul comparatiei, ca :Lt.(x) este absolut

n=l

convergenta pe (o,oo). ln x = 0 avem f.(o) =I, oricare ar fi n ~ 0

i, cum f.(o)~l

* 0, seria este divergenta. Pentru

99

x < 0 avem

 e-nx --.;---+oo :?i, cum lim ita pentru n---+ oo a lui cos(nx) nu exista,
cu excep\ia lui x de forma 2kn, k
Pentru x > o sa notam:
w

Sa notam cu

s,(x)=Ie-nxcos(n+2)x :?i s2(x)=Ie-nxsin(n+2)x'

Atunci

ISolutieJ

Z , seria este divergenta.

avem:

seriei . Pentru n e

S(x) = SJx)+ iS 2(x) = f(e-x)"[cosx+isinxr' =

n==O

(cosx+isinxr
cos(2x)+isin(2x)
1- e x(cosx + isinx) = (1- e-x cosx)- ie-x sinx =
=

<

[cos(2x) + isin(2x)J[(1- e-x cos x) + ie-x sinx]

.
, deoarece avem o
2
2
(1-e-xcosx) +(e-xslnx)

(n+ 1)

++--"""'
(n+p)'

Cauchy seriei conver

N(~:)

serie geometrica cu ratia e-x(cosx + isinx) de modul complex

gasi un

astfe

egal cu e-x <I. Partea rea/a a lui S(x) este egala cu

(v)x E JR, (v)p E IN. [

seriei de func\ii pe IR

S (x) = cos(2x)- e-x[cos(2x)cosx + sin(2x)sinx] =

1
]-2e-xCOSX+e 2x
cos(2x)-e-xcosx .
. ..
=
x
2 x :?1 reprez1nta suma sene1 de functii cautata.
l-2e COSX+e
'
Daca presupunem ca x?: I, vom avea jtn(x)j,; e-nx,; e-n.
w
1
1
Cum I 11 e convergenta ca serie geometrica cu ratia - , din

_e

criteriul lui Weierstrass rezulta convergenta uniforma a seriei pe

intervalu/ [ 1, oo).

se

arate

ca

seria

2,

""' n + x

x EIR,

2lxl

jt~(x)j = n' +X'

. n'

I
+x

Weierstrass ob\inem '

Aplicand teorema de

functii, se obtine ca ~

este

convergenta, iar suma ei este o functie derivabila, cu derivata

continua.

100

derivabile,

S'(x) este continua,

func\ii continue.

@sa

sunt

5. Sa se studie

nu exista,
divergenta.

~olutieJ
Sa notam cu Sn(x) =
seriei . Pentru

X]

n+2

1
Lk~t k, +X

n EIN*, fixat i

irul sumelor paf\iale ale

p EIN, arbitrar se obtine

2
\Sn+P(x)- S"(x)\ = (
;,
+ + (
;,
n+l +X 2
n+p +X

f.
IR A . d
.
~ ( 1 )' + + ( I )' , oncare
ar 1 x E . pl1can criteriul
n+l

n+p

oo

Cauchy seriei convergente

avem o
gasi un
complex

N(g)

:L;-,
n=l n~

pentru un e > 0 oarecare, vom

astfel !neat daca

n > N(E), \Sn+p(x)- Sn(x)\ < g,

(v)x EIR, (v)p EIN. De aici se deduce convergenta uniform a a

seriei de functii pe IR catre o functie S(x). Functiile f"(x) = n' +X
I 2
pe
IR.
Cum
sunt derivabile,
cu
derivate continue

2\x\

cautata.

lf;(x)l= '
2.
2
2
n +X n +X

I
n +X

I
.
- d1n
e'
seriei pe

'~-,, (v)xEIR,

L f" (x)
00

Weierstrass obtinem ca

'

criteriul

din

'

este uniform convergenta pe IR.

Aplicand teorema de derivare termen cu termen a seriilor de

00

'

functii, se obtine ca S(x) e derivabila i Lfn (x)= S'(x). ln plus,

n=l

S'(x) este continua, ca suma a unei serii uniform convergente de

functii continue.
este

oo

5. Sa se studieze convergenta seriei de puteri

L n-~n.
n-=0

101

'

convergent Ia zero. i
de puteri este interv;

\Solutiej
2

n'
. \an.,\
. (n + 1) n!
) 1 , = 0.
Cum a" = - , vom avea lim - = lim (
n.1
0--+o::>
an
n4w n + 1 . n
1 1
de unde obtinem ca raza de convergenta este oo . deci seria este
absolut convergenta pe IR ~:?i uniform convergenta pe orice

7. Sa se slue

2"

""' (4n+1)

interval de forma [-a, a], 0 <a < w .

00

L
""' n3

\SolutieJ

6.
x"

Gasiti multimea de convergenta a seriei de

Inn

'(x+ 1) "

Avem a,"=

puteri

calcula

ro = limvfaJ = lim)

1
Avem lim"" Pa = lim
=.!. deoarece lim
n--+o::> \fli::ln)
n-Ho 3VnViM
3'
n-~c<)

ViM

are

aceea~:?i limita pentru n ~ w

vn

1 iar

1
ca ~:?i ln~n + ) . adica 1. Va
nn

rezulta, conform teoremei Cauchy-Hadamard, ca raza de

comiergenta este R=3, deci seria converge absolut pe (- 3,3).
Studiem convergenta In capetele intervalului. Pentru x = 3 avem
1
- care este divergenta, concluzie care
seria numerica
""' nlnn
poate fi obtinuta folosind criteriul integral al lui Cauchy. Oaca
1
x = -3, seria devine 2:(-1)" - - ~:?i observam ca sunt satisfacute
""'
nlnn
1
conditiile din criteriul de convergenta al lui Leibniz: - ---- > 0 este
n 1nn .

f00

~:?ir

n----tro

04CO

\Solutiej

descrescator (deoarece (xlnx)' = lnx + 1 > 0, pentru x > ..!_)

102

~:?i

astfel !neat raza

x = -1 00

2:;(

J21

sau x

,,care

""'2 4n+ 1)

convergenta).
in concluzie

convergenta pe n

(-w,-1- ~)u(-

convergent Ia zero. Tn concluzie, multimea de convergenta a seriei

de puteri este intervalul [- 3,3).
= 0,

seria este
pe orice

de

7. Sa se studieze convergenta seriei de puteri

2n-'(x + 1)'n

nol

(4n+1)

puteri

ljii a,n-I

Avem

=0

pentru orice n z 1. Vom

calcula
-

ro =

lim~ = n~~
lim 2
n....ro

lim~~~

2n-l
(

)'

4n + 1

= 2"ry 2n n~~
lim-n~-lim
!i;4n n~~

R
1

= 1 iar

ladica

1. Va

raza

de
pe (- 3,3).
=3 avem
care

astfel lncat raza

x = -1~

J21

de convergenta va fi

sau x = -1 +

J21

1
1+-4n

R=

= J2 '

}z .

se obtine aceealjii serie numerica,

Ibl2~+1
( )' ,

Pentru

care este convergenta (comparatie cu

_I-, ,
~n

convergenta).
Tn concluzie, conform teoremei lui Abel, seria este absolut
convergenta pe multi mea [ -1-

(-oo,-1- .}z)u(-1+ Jz.oo).

> 0 este
1

X>-) ljii

103

}z

,-1 +

}z]

i divergenta pe

Observatie.
Aceea!,ii concluzie se putea obtine facand substitutia
2
2 n-l y"
y = (x + 1) !,ii gasind raza de convergenta a seriei L-~-2 cu
n"J(4n+1)
ajutorul criteriului raportului.

9. Folosind deri
se calculeze sumele se

ctJ

~
( x-_l)n
8. Pentru ce valori x E IR- {-1}, seria L(3n+l)
n=O

b) 1- 3x 2 + sx _,. =

L
11=1

X+ I

este convergenta?

a)

ISolutieJ
x-1

. . y=- , x *-I, pro bl ema re d ucanVom f ace su bst1tut1a

X+ 1
.
~

du-se Ia studiul convergentei seriei de puteri L(3n+l)yn pe

multi mea lm q>, unde q>(x) =

~: ~,

x *-I. Seria in y are raza de

lan.,l I.1m 3n+4 =I.

t - ega 1-a cu 1 , deoarece I.1m-~-~-=
convergen.a
n-+IXl a
n4oo 3n + 1
n

o1n

Raza de con

1
=---.=-=

lim 2n+~

I, de

1 __
2n + 1
verifica u!,ior ca in x =
n->oo

f.!_). Prin derivare ter

n=O

n
~

"""' x 2n , care
+ x 4 + .. = L...

y= x-l se deduce x= y+l, de unde rezulta ca lmq>=IR\{1}.

X+]
1-y

Daca notam cu S(x) Sl

derivare termen cu

Observam ca [ -1,1] r1 lm q> = [- 1,1). Pentru y = -1 , seria de puteri

S'(x) = f x 2n = ~-,. I
n=O
1- X

este divergenta, deoarece !,iirul ( -1)"(3n + 1)

nu are limita.

x-1
Ramane sa determinam valorile lui x pentru care - 1 < - - < 1.
X+!
2
Aceste inegalitati sunt echivalente cu - - > 0 !,ii ~ > 0. Astfel
X+]
'
X+1
se obtine
x E(-1,oo)r~[(-oo,-1)u(O,oo)] =(O,oo), deci seria de functii din
enunt converge pe multimea ( 0, oo) .
104

( arg th este functia i

th(o) = o, rezulta c = (
demonstra ca argthx =

9. Folosind derivarea sau integrarea termen cu termen, sa

se calculeze sumele seriilor de puteri de mai jos:
cu
00

b)

l-3X +5X -=

"-

2
,

a)

+ l)y" pe

(2n-1)x

n=l

+l)(X-1)"
X+!

reducfm-

L(-1)

~ = 1,

faJ =

Raza de convergenta a seriei este R = .

hmsup" ani
n-+oo
deci seria

este convergenta pe (- 1,1) . Se

. '.. n+
I1m

n->~

verifica u~or ca in x = 1 ~i x = -1 seria diverge (comparatie cu

f.!.). Prin derivare termen cu termen se obtine seria 1+x +

2

n"'O

+X4 +=

' are limita.

X-1
1<--<1
X+ I
.
>0. Astfel

l:x2" , care este o serie geometrica cu ratia x

E(0,1).

Daca notam cu S(x) sum a seriei ini!iale pe ( -1,1), din teorema de

derivare termen cu termen a seriilor de puteri obtinem
1
s(x) = Ix'" = - -,. De aici deducem ca S(x) = argthx + c
n=O

1- X

(argth este functia inversa lui th =

th(o) = 0,

~~ ).

Cum

rezulta c = 0, deci S(x) = argthx,x

demonstra ca argthx

=In~).

func!ii din

lOS

E(-1,1)

S(o) = 0

~i

(Se poate

pe U(2kn,(2k + 1)n),

b)Deoarece
= lim 2 "~2n -1 = lim 2 ":(;/2n- 2 lim (

lim sup
n---J.oo

n---J.oo

n-cl-C(J

n--+oo

2n-l)'h
= 1,
2n - 2

raza

de convergenta a seriei va fi R = 1. Seria este, clar, divergenta Tn

1. Prin integrare termen cu termen pe intervalul Tnchis
[ 0, u], 0 < u < 1,
vom
obtine
seria
de
puteri
u
1
u-u'+u'-u'+=I(-1)"~ u 2 "~ 1 , a carei suma este
~

n=I

(~)
1+U

Derivand suma de mai Tnainte, obtinem

rezulta

2. Aratati ca seriile

specificate, iar sum

continue:

~ cos(nx)
IR
a,XE,

a_.
)
no\

'

=( - u
1+U2

c) tarctg(;,). XEI

ca suma seriei initiale va fi

(- ex>,~) u (1, oo ), diver

( - x2 ) 2 , pe intervalul (-1,1).
1+ x

3. Sa se determine 1
de mai jos:
~

a) L(-1)

B. Probleme propuse
1. Pentru seriile de functii de mai jos, determinati multimile de
convergenta, precum i natura convergentei:
) ~ sin(dx)
a ~ n3 + 1 ;
c) f
n=O

n=l

;2. 2"

cos~x)_;

d)

2
.

"

1 + X 2"

'

f(-I)"e~nsinx;
n=O

~ a"cos(nx)

eL..
)

b) ~ _2__

II .
,a<1,

n + 5 ( ~~
X )"
2
) ~ n + 4n + 3 2x -1 '

I
Xofc-

2'

lRaspunsuri.l
a), b), e)

uniform

convergenta

pe

I R;

c)

absolut

convergenta pe ( 0, oo), divergenta Tn rest; d) absolut convergenta

106

n=O

(2n+l)

x'

pe U(2kn,(2k + I)n), divergenta In rest; f) absolut convergenta pe

kEZ

raza
In
Inch is
puteri
u
I+ u 2

ldiiiP.rr,.,nf-'

I- u2
2

{I+ u

Y ~i

(- I,1)

(- '""

~) u (I, oo ), divergenta in rest.

2. Aratati ca seriile de functii de mai jos converg pe multimile

specificate, iar sumele lor sunt functii derivabile cu derivate
continue:

f. cos(nx)

a) L.,
n=l

00

' X E

b)

IR, a> 2;

L e-nx sin(nx), X:?: 1;

n=O

c) ~arctgC~). x EIR;

d)

~ sin(nx)
2"

L.
n=l

IR
I

X E

3. Sa se determine multi mile de convergenta ale seriilor de puteri

de mai jos:
n
2
a) L(-1) (2n+1) x"
00

R:(-1,1)

n=O

b)

~Jrt
<X)

c)

I
2'

~(-2)

R:[-1,1)

n x3n+l

n+1

d
)

e)

fn=l nn; (x)"

2

" -

absolut

oo

R{-

(x+S)'"-'
2n4"

R:(-7,-3)
R:(-2e,2e)

f) I(-1)" Vn+2(x-2)"
n=O
n +I
~

g)

Jz.Jd

R:(1,3]

x2nt-l

~(-I)" (2n+I)!

R:IR

107

R: (- _!_
2'2

R=l

R:lz-il <3

""' n3
00

n=O

z2n

ZE

4. Sa se determine multimile de convergenta lii sumele pentru

urmatoarele serii de puteri:
~

x"

2n+l

oo

b) ~(-1)"-x2n+1

n=o

~
2"
d) ~n 11 x"
n=l 3

R=l

IRaspunsuri: I
1

a)[ -1,1), S(x) =In-;

1-x
2

)';

1-x

b) [-1,1], S(x) = arctgx;

d) ( -

3 3)

6x

2 '2 ' S(x) (3- 2x)2

Tntr-adevar, (sin) (~l

sin<l(x) = sinx, etc.
Prin inductie se po.
2
1<20, (sin) k(x) = (-~

'l

Va rezulta

a)~-;
""' n

c) (-1,1), s(x) = (

Functia f(x)

')IL..,.,
f. (z- i)"
C
n,ZE
j) ~-n,

fo1u*ie1 , ~

I..)

.h) f[1-(-2)"]x"

ca t<l~

lii deci seria

x'

Xs

Tayl~

X7.

.H

x - - + - - - +.. ~
3! 5! 7!
11

. 1/(2n-

oeoarece ~~ 1/~

lim21~J

se~)

convergenti"'a
Taylor este tocmai

argument x astfel .

.~

forma lui

Lagrang~

3.3. Serii Taylor

intre 0 lii x .

A. Probleme rezolvate

avea

Deo~

M".fl

IR.(x~::;; (n+4

converge Ia 0

1. Sa se dezvolte in serie Taylor in jurul punctului a= 0,

functia f:IR ~ IR, f(x) = sinx.

1*1

(~

lxl : ; M , unde T.(x)~

4j

dezvoltarea in
108

serie~

ISolutieJ
Functia f(x) = sinx este indefinit derivabila pe IR.
intr-adevar, (sin)' (x) = cosx, (sin)" (x) = -sinx, (sin)('J(x) = -cosx,
sin('l(x) = sinx, etc.
Prin inductie se poate demonstra u~or ca, in general, pentru orice
1
k~O, (sin)'k(x)=(-1lsinx ~i (sin)'k+ (x)=(-1lcosx.
0,
n = 2k
Va rezulta ca f(nJ ( 0) = ( )k
{ -1 ,n=2k+1
~i deci seria Taylor asociata lui f in punctul 0 va fi de forma:
x3 x5 x7
co
n x2n+l
1
x-3!+5!-7!+= ~(- ) (2n+1)!.

.
1
.
. 1/(2n + 3)!
Deoarece I1m /(
11m (
)(
J)
=
0,
vom
avea
~~
)
=
1
n-~00 1 2n + 1 .
n--+oo 2n + 2 2n +
lim '"~Ja,n+tJ = 0,

de

unde

rezulta

ca

raza

de

"""' 00

convergenta a seriei este R = ro. Sa demonstram ca suma seriei

Taylor este tocmai f(x). Alegem o constanta arbitrara M > 0 ~i un
argument x astfelincat lxl :s: M. Restul Taylor de ordin n, scris sub
x"'l
forma lui Lagrange, va fi R"(x) = (
) sin(ntl(s), cu s cuprins
n+1 !
intre 0

~i x. Deoarece l(sin)(")(u)l :s: 1, oricare ar fi u E IR, vom

M"+r

avea JR"(x)J :s: (

M"+l

)I ~i. cum (n+1.

)I ~0, rezulta ca R"(x)
n+1.

converge Ia 0 pentru orice XE[-M,M]; deci f(x)=limT"(x),

a= 0,

n--+oo

x2ktl

lxl:s:M, unde T"(x)= L.;(-1) ( k ) 1. M fiind oarecare, se obtine

k~o
2 +1 .
~

x2n+l

dezvoltarea in serie: sinx = L.;(-1)" -(--)I' x EIR.

n=o
2n + 1 .
109

2. Sa se gaseasca dezvoltarea in serie Maclaurin a

functiei f:(-1,oo)---+IR, f(x)=(1+x)", a EIR.

ISolutieJ

aceea este converge

va tinde Ia zero ciind
1
la,q(1-l,q}" < ]ax(1 +

cu sensu! schimbat

Functia f este indefinit derivabila pe (-1, oo) ca o

compunere de doua functii indefinit derivabile: x---+ x + 1 pe
(-1,oo) ~i x---+ x" pe (O,oo). Se obtine:
2
1
f'(x) = a(1 + x)"- , f"(x) =a(a -1)(1 + x)" ~i, in general,
t<nl(x) =a(a -1}. (a-n+ 1)(1 + x)"n,

a~a

cum

rezulta folosind

inductia matematica. Deci f(nl( 0) = a(a -1} .. (a - n + 1) ~i seria

en

(0,1) ~i XE(-1,1)

Va rezulta astfel c~
este valabila dezvolt

a(a-

Ioo

(1+x)" =1+

0=1

L
oo

Maclaurin este t(o) +

no1
.

.. +

f(nl(o)

a
a(a -1) 2
xn = 1 + -x +
x +...
n!
1!
2!

a(a-1).. (a-n+1) n
X+
n!.
n-)O'J

0--).00

.) x(x-sJ (
) (
\1
)a-n-1
Rn ( x =
n!
a a-1 ... a-n11 1+sn
, cu snintre 0 ~i x,
care, cu notatia sn = enx, o <en < 1, devine:
_a(a -1)- .. (a- n)(
)a-n-1(
)n n+ 1
R n( X) I
1 + enx
1- en X .

n.

Rearanjand factorii produsului, obtinem:

(
)"-1( 1-en )n
- (a-1Xa-2) .. (a-1-n+1)xn
ax 1+ enx
R n( X) n!
1+enx
(a - 1)(a- 2).. (a - 1- n + 1)xn este termenul
n!
1
general al seriei Maclaurin asociate functiei (1 + x)"- ~i, cum
observa

serie binon
de mai sus devine fc

Observatie

.
I' lan+11 ,. n-a = 1 deci raza ei
Pent ru aceast a sene avem 1m - a- = 1m-n+ 1
1 n1
de convergenta este egala cu 1, oricare ar fi a E IR. Restul de
ordinul n sub forma lui Cauchy este:

Se

nume~te

ca

110

Relativ Ia valil
intervalului (-1,1), se
Pentru a ~ 0, st

x = 1 (conform cril
functie continua in
capetele intervalului:
daca -1 <a < o,
egalitatea este vala
Raabe);
daca a :0:-1, ser
criteriul necesar de<

3. Sa se de2
f(x) = 12-+ x .

Maclaurin a

aceea este convergenta pentru orice x E (- 1,1), factorul mentionat

va Iinde Ia zero cand n ~ oo . De asemenea, au loc inegalitatile:

/a~(I-/x/r-'

<lax(!+ 8nx)l"-' </ax/(!+ /x/r-', daca a 2 I, (respectiv

cu sensu I schimbat daca a < 1)

. X-+X+l pe

folosind
~i

seria

9n

e(O,J)

~i

XE(-1,1), de

unde~i

~i

0<

:n

1
< 1, Tn ipotezele
I+ nx

0<( l-Sn )n <1, ('v)n21.

1 + enx

Va rezulta astfel ca !Rn(x)!~o pentru orice x E(-1,1), adica

este valabila dezvoltarea:
(I+X)"=1+Ia(a-l).. ~a-n+
n=l

n.

)xn,

/x/<1.

Seria

obtinuta

se

nume~te

serie binomiala, deoarece, daca a= m, m E IN, formula

de mai sus devine formula binomului lui Newton.

Observatie.
1, deci raza ei
e IR. Restul de

Relativ Ia validitatea dezvoltarii obtinute anterior Tn capetele

intervalului ( -1,1), se pot demonstra urmatoarele:
Pentru a 2 0, seria de puteri este absolut convergenta Tn

x = 1 (conform criteriului Raabe-Duhamel)

~i

X,

~i. cum (1 + x)" este

functie continua Tn x = 1 ~i x = -1 , egalitatea este valabila ~i Tn

capetele intervalului;
daca -1 < a < 0, seria converge Tn x = 1 ~i diverge Tn x = -1 ~i
egalitatea este valabila Tn x = 1 (se folosesc criteriile Leibniz ~i
Raabe);
daca a s -1 , seria diverge Tn x = 1 ~i x = -I (nu este Tndeplinit
criteriul necesar de convergenta).

3. Sa se dezvolte Tn serie de puteri functia

f(x)= h+x.

111

f:(-2,oo)~IR,

Observam ca f(x)=[l+(x+l)] 1 . ceea ce ne sugereaza

folosirea seriei binomiale cu a = ~ ,

in ipoteza -I < x +I < I,

adica pentru x E(- 2,0). Noland y = x +I . se obtine:

~ Hi-~)

( )"
l+y

=1+l!y+
I

21
2

2
Y++

~G- 1}G-n+l)
n!

Y +

6
3
Dar,----X+2
X
1+2

_9_ = _3_ = 3[1

X+3
X
1+3
Pe domeniul com
sus, care este mul

3
x + 5:+6
2

+ .. =J+z-y- 222!y ++(-!)

n-113.. (2n-3) 0
2"n!
y + ..

Revenind Ia x. vom avea:

I
ro
n-!(2n-3)11
n
-J2+X = 1+-(X+l)+ ,L(-1)
( )II .. (X+l), X E(-2,0),
2
n= 2
2n ..
dezvoltarea fiind valabila l?i pentru x = -2 l?i x = 0. deoarece

a=~~ 0.

De

~xemplu,

pentru x = 0. primii

~?ase termeni dau:

5. Sa se

ISolutieJ

4.

ISolutieJ

Daca notarr
y < I pentru orice
urmatoarea funcjie
g(y) =

Descompunand functia rationala f in fractii simple, se

ajunge Ia:
3x
6
9
=---+-x2 + 5x + 6
x + 2 x + 3

serie de puteri ale

I
I
3
35
357
"Lr;.; "'I+---+
+
= 1.426.
2 24 246 2468 246810
Sa se dezvolte in serie Taylor, in jurul punctului a= 0.
3
.
functia f: IR \ {- 2,-3}---+ IR. f(x) = , x
.
X +5X+ 6

= 3[(~

y/(1-y)

~l+y/(1-y

Pentru valori ale

dezvoltari in serii b

Astfel, vom putea!

I 12

6
3
[
x x'
x"
Dar, --=--=31--+~---+(-I)"~+
pentru lx/<2 I
X+ 2
X
2 4
2"
'
1+.
2

ne sugereaza
-l<X+l<l,

9
3
[
x x'
x"
X+ 3 =--x =31-3+9-+(-!)"y;-+, pentru lx/<3.
1 + -3

Pe domeniul comun de convergenta al celor doua serii de mai

sus, care este multi mea (- 2,2), vom pule a scrie:
3
x
= 3[(.!.- .!.)x- (.!.- .!.)x' + +(- 1)"(-...!:... + __!_)x" + ] =
x' + Sx + 6
2 3
4 9
2" 3"

"( 1 1)

~
=L)(-1)
-~n +11 x".
n~l
2
3
5. Sa se dezvolte functia f:(-1,oo)~IR, f(x)=

0, deoarece

X
.J1+X

In

1+X

serie de puteri ale lui ___)(____.

I+ X

jSolutieJ
a= 0,

Daca notam y = _x_ vom avea x = _Y_ i se observa ca

l+x
1-y
y < I pentru orice x > -I. Substituind pe x In expresia lui f gasim
urmatoarea functie de y:
g(y)=

simple, se

y/(1-y) =
Jl+y/(1-y)

FY

=-FY+

Fv

Pentru valori ale lui y cuprinse lntre -1 i 1, vom putea folosi

dezvoltari In serii binomiale cu a =.!., respectiv a = -.!..
2

Astfel, vom putea scrie:

113

FY =(1-y)l =1-l_y+-H~-l)
2
2!
y
+(-!}"

2-

2
H~-~li)- y +. +
3!
3

H~-1}(~-n+l) y"+=

Conditia y > -I va im

de mai sus fiind valat

pentru

xE[-~.oo).

n!

= 1-l_y _ _I_ 2 -~ 3
(-1)

2
22 2! Y 23 -3! Y -+

1
"-

13-(2n- 3)
2"n!
y"+

6. Sa se gase
functiei lui Gauss, G:

In mod asemanator, avem:

sa se calculeze G(1)

I
(
FY=
1-yr'' =

1
=l+~y+
2
+ (_

(-~)(-~-1)
2!

(-~)(-l-1)(-l_-2)
2

y -

2 3!

folutieJ
y' +. +

I)" (- ~)( ~ ~ -1} .(- i -n + 1) y" + .. =

ex, valabila pe IR: e

n!

=l+l_Y+~y'+ 135 ,
2

22 -21

dezvoltarea:

23 -3! Y ++

(-Iti3(2n-1)
2"nl
y"+

De aici rezulta:

1 [
l 2 +-,-[1+5]y'++
13
( ) -Y+2'211+3y
gy
.
2 3!
~
n
[I+ (2n -l)]y" + .. = y +"
I 3.1 (2n- 3) n
+ 13(2n-3)
2 n!
~
2"- ( n -1)1. Y
n-2
Cum pentru y = :
1

Jl+X

Ne vom foiOS'

xavem g(y) = f(x), se obtine:

=-x+f(2n-3)!!( x )"
I~ X n~ 2 (2n-2)!! l+X

-t'

t'

t'

!--+--+
!! 2!

Prin integrarea tenr

intre 0 !?i x, se ajung
X

Je-''dt
0

=I;(- I)" I(:

n~

n.

=I-""o ..[; r
00

deci G(x)

De aici se deduce c
G(l) = _2__

(-I)"

Fn n-o n!(2n +

Seria obtinuta per

conditiile criteriului I
114

Conditia y > -I va impune x > de mai sus fiind valabile

pentru XE[

~i

~.

Dezvoltarile in serie binomiala

in y = -I , egalitatea va fi adevarata

-~,oo).

6. Sa se gaseasca dezvoltarea in serie Maclaurin a

" y +"" ..
functiei lui Gauss, G:[O,oo)

~ IR,

G(x) =

~ Je-"dt. Cu ajutorul ei,

"1/ n o

sa se calculeze G(1) cu o eroare mai mica decal 0,0001.

~olutieJ
++
Ne vom folosi de dezvoltarea in serie Maclaurin a functiei

x"
Z:n.
oo

ex, valabila pe IR: ex=

n=O

Prin inlocuirea lui x cu-t' se obtine

dezvoltarea:
e

-t'

I!

2!

n!

!
!
n ! "
=1--+--+(-1) -+ t EIR.

'

Prin integrarea termen cu termen a seriei de puteri de mai sus

intre 0 ~i x, se ajunge Ia egalitatea:
X

X2ntl

<Xi

Je-"dt = 2:(-1)"

n=O

I(

n. 2n +I

)'

x EIR,

2 (-1)"
n=o -J:;; n!(2n + 1)
00

deci G(x) = 2 : - - - x ' " + ' .

De aici se deduce ca

G(l)=

oo

(-1)"

2 [

-J;~n!(2n+l) = -J:;;

I
(-1)" ] 2
l-3++ n!(2n+l) + -J;R".

Seria ob\inuta pentru x=1 fiind o serie alternata satisfacand

conditiile criteriului Leibniz, avem jRnj < (

115

)(

n+ I ! 2n+ 3

. Trebuie gasit a~adar eel mai mic n natural pentru care

2
1
_4
2
I
.
1 (
)t(
)<10 . Pentrun=Savem 1 ---=0,00012 ~~
'1/ n
n +I . 2n + 3
'1/ n 6 !13
1
pentru n=6, '7:-- - 1 - = 0,000015. Vom a lege deci n=6 ~i obtinem
'l/1t 7.15
2[ 1
1
1
1
I
1 J
G(l)~);.
1-3+2!5-3!7+4!9-5!11+6!13 =0,8427,

valoare

care reprezinta o aproximare cu o eroare inferioara lui 10-4 .

2. Sa se dezvolte
jurul punctului X0 =

R: -78+59(x+4)

3. Cu ce precizie s

cinci termeni ai set

R: err< 0,091.

4. Sa se calculez

R: 0,621.

B. Problema propuse
1. Sa se gaseasca dezvoltarile in serie Taylor in x=O ale functiilor
de mai jos, specificand multimile pe care sunt valabile:
a) f(x)

x2n

00

= cosx

R: _L(-1) - (
)I' XE IR
o=o
2n .
R:

x2n-l

00

b) f(x) = arcctgx

2::(-J) ~--,

E[-1,1]

2n -1
~
(2n -1) 11
R X+ 2::
.. X2 0+l X (-11)
.
o=l 2" n!(2n+l)
' E
'

5. Sa se scrie prirr
puteri ale lui x pen
a) f(x) = tgx

b) f(x) = lncosx

0=1

c) f(x) = arcsinx

OJ

d) f(x) = sh(x)

R:

x2n+l

.Lc2n +I)1'. x
o=o

e) f(x) = xe'x

R:x+_L

(-1)"2oxo+l
n.1

""']

f) f(x) 3x- 5
- x' -4x+3
X

g) f(x)=

dt

J~

1- t

R: -

IR

,XEIR

f(1 + 3:,)X XE(-1,1)

0

o=O

R..

f.

X + L.,
0=1

IIG

(2n -1)!! 4ool

(
)
)
x , X E - 1,1 .
1
2 4n + 1 n.
n(

c) f(x)

= secx

pentru care

2. Sa se dezvolte functia f(x) = x'- 2x 2

jurul punctului X 0 = -4.

5x- 2 in serie Taylor, in

R: -78 + 59(x + 4) -14(X+ 4)' + (x + 4)'.

3. Cu ce precizie se calculeaza numarul : cu ajutorul primilor
valoare

. .

. .

. .

x'

x'

x'

cinci termem a1 sene1 x - - + - - - +

3
5
7
R: err< 0,091.
1

4. Sa se calculeze

51

J ~xdx

-vx

- .
I
1?
aca x 1a va oarea .

cu o eroare mai mica decat 10-3

R: 0,621.
ale functiilor

5. Sa se scrie primii trei termeni nenuli ai dezvoltarii in serie de

puteri ale lui x pentru functiile de mai jos:
x3 2x 5
a) f(x)=tgx
R: x + - + 3
15
4

b) f(x) =In cos x

x' x x )
R:- ( - + - + 2 12 45

c) f(x) = secx

x' 5x 4
R: 1 + - + 2
24

117

FUNCTII DE MAl MULTE VARIABILE

Autor: lector.dr. IFTIMIE BOGDAN

8)

FUNCTII DE MAl MULTE VARIABILE

4.1. Domeniu de definitie. Limite. Continuitate

A. Probleme rezolvate
1. Sa se determine domeniul maxim de definitie pentru
functiile:
a) f(x, y)

=ln(1 - x?-- I>

ISolutie I
Trebuie pusa conditia: 1 -

Dmax = {(x, y)

IR

/x?- + i

x?-- I> 0 ~ x?- +I< 1

< 1} (interiorul cercului cu centrul
in origine ~i raza 1).

b) f(x, y) ="'1-1 x -11 + Ji=TY[

Dmax = {(x, y)

IR 2/Ix-11 :S 1, IYI :S 1}

lx-11 :S 1 ~ -1 :S X- 1 :S 1 ~ 0 :S X :S 2
IYI :S 1 ~ -1 :S y :S 1

A~adar, Dmax
= [0,2]

={(x, y) E IR 2/ 0 :S X :S 2,-1 :S y :S1} =

[-1, 1] (patratul din figura

121

CU

interiorul sau)

IYI

< lxl

'}

-lxl

0
-1

c) f(x, y) = Jsin(x 2 + y

Dmax = {(x,y)/sin(~+l) 2 0} =

U
k.'2.0

{(x, y)/2k 1t::; ~ +

j::;

::; (2k + 1) 1t}

Domeniul maxim de definitie este format din multimea
punctelor apartinand unei familii de coroane circulare.
2
2
2
d) f(x,y,z) =In z+ ~z -x -y

-12

Dmax = {(x, y, z) I z > 0 z2 - ~

0}
Ecuatia x2 + I = z2 define~te in spatiu tridimensional o
suprafata conica. Domeniul de definitie este format din punctele
2
2
interioare ~i de pe suprafata conului x + l = z , cu exceptia
originii.
z

Domeniul de c
cuprins intre dreptelt
exceptand originea (I

2. Fief: IR \{C

Sa se determi
existenta limitei func1
jsolutie \
Fie <P (x)

=lilT
Y->'

a) x = 0 ~lin

y->

b)x>'O~Iir

y->

e) f(x, y) = arcsin y
X

Dmax= {(x, y)

IYI

IR 1X>'

0,~~~

< 1} = {(x, y)

Deci <P (x)

IR /x >' 0,

Atunci lim ( li1

x~o

< lxl}
122

y-

IYI < lxl

<=} -

lxl < Y < lxl

<=}

-x ~ y ~ x, x > o

sau x ~ y ~ - x, x < 0
y

=-X

=X

multimea
Domeniul de definitie este alcatuit din partea planului x o y
cuprins intre dreptele y = -x, y = +x i care contine dreapta Ox,
exceptand originea (por(iunea haurata).
0

din punctele
cu exceptia

2. Fief: IR \ {0, 0} , definita prin: f(x, y) =

x' -y'
x' + y'

~~

Sa se determine limitele iterate in origine i sa se cerceteze

existenta limitei funqiei in origine.
isolutie

Fie <p (x) = lim f(x, y)

y->0

a)x=O~ lim f(x,y)= lim-y2 =lim (-1)=-1

y-+0
Y-+0
Y-+0
y
b) x "- 0 ~ lim f(x, y) = lim x: - Y: = lim
y-+0
y-t>O X + y
y-+0

/uO,

Deci <p (x) = { -

1
0
x=
1, X;toO

Atunci lim (lim f(x, y)) = lim <p (x) = 1

x__,.O

Y40

X-4-0

x.O

123

~
X2

= lim 1 = 1
y-+0

Fie' (y) = lim f (x, y). Distingem cazurile:

lsolutie I

X->0

a) y = 0.

- .

lim f(x, y) - lim

X--J-0

b) y

* 0.

X-40

- .

lim f(x, y) - lim

X-+0

X-+0

x2- y2
,

X~

= lim -

+ y2

X-~0 X 2

= lim 1 = 1
X--J-0

lim f(x, y) =

x' -y2
X2

x2

X-+0

= ~ =-1

+ y2

y'

Nu exista lin

Y-l

0
Aadar ' (y) = {- ' y =
1, y icO

lim (lim f(x,

X-+0

in aceasta s

Rezulta ca lim (lim f(x, y)) = lim ' (y) = -1

y-tO

X-+0

y--'t-0

y---tO

YO

Aadar limitele iterate in origine exista, dar sunt diferite (iau

valorile 1 i -1), deci nu exista limita functiei in punctul (0, 0).
Daca aceasta limita ar fi existat, atunci ar fi existat i
limitele iterate i acestea ar fi fost egale.
Cele doua limite iterate exista, insa sunt diferite.
Pentru a arata direct ca nu exista limita functiei in origine,
vom considera iruri diferite, (xn), (Yn), ce converg Ia 0.
1
a a E IR*
F.1e Xn =-, Yn = -;

1
2

x -y
Atunci f(Xn, Yn) = ~
~
X

Pentru a = 1,

+Y

-2

n'

(:(

~-+---

n2

Sa se decidi

lsolutie

Fie <p (x)

=li

Atunci lim (

(:( 2
--~-

4. Fie funqil

X->0

1-a

= - -2 ==>
1 + (:(

.
lim f(Xn, Yn) =
n->oo

n2

Fie' (y)

=I

Deducem: I

l+a'

Exista cele '

are limita in punctu

1-a

.
1-a 2
= 0 I pentru a
2
l+a

=2,

1-a'
l+a 2

3
5

--

Cele doua valori difera, deci functia nu are limita in (0, 0)

3. Sa se cerceteze existenta limitelor iterate pentru functia
I
f: IR x IR* -7 IR, f(x, y) = x cosy

124

5. Sa se ara
Y'+
f(x,y) = -,-

Y-

ISolutie
=lim
X->0

1=1
lim f(x, y) :: lim

x~o

x-+-0

-1

= 0 => (::3) lim (lim f(x, y)) = 0

( x. cos_l_J
y
y-~o
x~o

Nu exista lim cos_!_, deci nu exista lim f(x, y)

y~O

Y-~>0

~i nici

lim (lim f{x, y)).

X-+0

y-J-0

In aceasta situatie functia f nu ad mite lim ita in origine.

diferite (iau

{0, 0).
fi existat ~i
in origine,

4. Fie functia f: {0, oo) 2

IR, f(x, y)

=x sin _I_+ _Y_

X

Sa se decida existenta limitelor in punctul {0, 0).

lsolutie

Fie <p (x) = lim f{x, y) = x sin _I_+ lim _Y_

y~O

Atunci lim (lim f{x, y))

X--+0

f{Xn, Yn) ::

X+y

Y-+0

=lim

y~O

<p (x)

X-+0

X+ y

= x sin _I_
X

=0

Fie 'I' (y) = lim f(x, y) = lim x sin _I_+ lim _Y_ = 0 + Y = 1
X-+0

X-+0

X-+0

X+

Deducem : lim (lim f(x, y)) = lim ('I' (y)) = lim 1 = 1

Y-+0

':

--3

functia

X-+0

Y-+0

Y-+0

Exista cele doua limite iterate dar nu sunt egale, deci f nu

are limita in punctul {0, 0)
5. Sa se arate ca functia f: IR 2 \ {(x, y) 1 y 2 ~ 2x} ~ IR,
y' + 2x
.t_
. .
.
f( x,y)
nu are 11m1 a 1n ong1ne
y -2x

= ,

125

Deoarece x;

[ Solutie

Sa presupur

Vom considera ~irurile (xn), (Yn) convergente Ia 0, de forma:

a
1
xn =-, Yn =~

Xn *- 0, (V) n

Pentru ca f sa fie bine definita, Tn perechea (Xn, Yn),

f(Xn, Yn)

impunem:

1
n

2a
n

Y~ 7c-2X 0 ~2 7c--~2an7c-1

= 0 este

= [L]+1)

Atunci, f(Xn, Yn)

2a

= n'1

na

n'

=0 ~lim

n->oo

*0~

'

spune ca f este em
Sa studiem
Fie ~irurile s

1+2an
l-2an

Folosind im

f(Xn, Yn)

=1

numere reale a, b,

lim f(xn, Yn) =_}a = -1

- 2a
Pentru ~iruri diferite care converg Ia 0 am obtinut valori
diferite pentru lim f(xn, Yn), deci f nu are limita Tn origine.
Daca a

=~

if(xo,Yn)l = ~

-~-+-

Daca a

(pentru a

a* 0, consideram ~irul (xn) pentru n :2: N,

adevarat; daca
unde N

Atunci, pent1

n--)ooo

Dar

Xn -

n--+CIJ

6. Sa se arate ca functia:
f( X, Y) -

x2 y 3

relatie ce exprima

2 , x2 + y2 0
+y
0,
x 2 +y 2 =0
este continua Tn tot planul.
X

lsolutie

-.-_.-",~X 0 ,

Jsir

f(x,y) =

Pentru punctele (x0 , y0 ) ce satisfac conditia x~ + y~

x.

7. Sa se ce

y"

-0-_.-oo~Y 0 arbitrare.
126

* 0, fie

Deoarece x~ + y~

0 ~fie Xo ;t 0, fie Yo ;t 0.

;t

Sa presupunem x0 ;t 0
de forma:

exista un rang N astfellncat

Xn ;t 0, (V) n 2: N
Atunci, pentru n ::: N avem: x~ + y~

(Xn, Yn),

0 este

f(Xn, Yn)

x'y'

",
2

._,

x'y'0
00

* 0 ~i deci:
= f(xo, Yo), relatie

ce ne

Xo +Y~
Xo +Yo
spune ca f este continua In (xo, Yo).
Sa studiem acum continuitatea in punctul (0, 0).
Fie ~irurile arbitrare (xn), (Yn) convergente Ia 0.
If(
>1-1 Xo' Yo

XoY
o2
2
Xo +Yo

lxoi'IYol
2
lxol

2lxoiiYol

+IYl lxl +IYl

11

._!__.,

2 xo

I'
Yo

Folosind inegalitatea 2ab :s: a 2 + b2 adevarata pentru orice

2ab
numere reale a, b, relatie echivalenta cu 2
, :s:l, deducem:
a +bif(xo,Yoll
valori

Dar
IY ol

0->oo

:s:~lxoiiYol'

xo
0~

0->00

0,

~lxoiiYol'

Yo
0-+00

n->oo

7. Sa se cerceteze continuitatea functiei

;t 0,

sin(x3 + y3)
x 2 + y2 '
0,

daca x' + y'

;t

daca x 2 +y 2 =0

fie

127

0->oo

0,

0 ~ limf(Xn, Yn) = 0 = f(O, 0),

0->00

rela\ie ce exprima continuitatea lui fIn (0, 0).

f(x,y) =

lxol

c) f(x, y, z)

jsolutie

In punctele (Xo. Yo) cu x~ + y~

continua.
Fie x.

n->ro

f(x.,y.)

0, y"

sin(x' + y')
2 "

,"

n->ro

*0

R. Dmax =
functia este evident

0 ~iruri oarecare

=>lf(x.,y.)l

isin(x~ + y~ I
2

x. +Y.
lx.l +IY.I
lx~ +Y~I lx.l' +iY.I'
s IXn I' + IYn I' s IXn I' + IYn I' slx.I+IY.I

e) f(x, y)

n4oo

Yn) exista

f) f(x, y)

ca

f e

B. Probleme propuse
1. Sa se determine domeniul de definitie pentru urmatoarele

functii, dand eventual ~i interpretare geometrica:

a) f(x, y) =

x'

y'

1----

a'

b'

x' y' }
R. Dmax--{ (x,y)/~+b'sl

=In (y- x2)

R. Dmax ={(x, y)/y-x2 > 0}
b) f(x, y)

128

=[
g) f(x, y) =
R.

~i este egala cu

0 = f(O, 0). Cum ~irurile au fest alese arbitrar, rezulta

continua 1n (0, 0).

R. Dmax ={I

x E IR, inegalitatea modulului, precum ~i inegalitatea a 3 + b3 s (a

2
2
+b) (a + b ), valabila pentru V a, b pozitive.

~x. I+ IY" I) =0 =>lim f(xn.

d) f(x, y, z)

R. Dmax =(I

Am folosit inegalitatea lsinxl s lxl, adevarat pentru orice

Dar n4oo
lim

Dmax

R. Dmax = {1
h) f(x, y) =II
R. Dmax = {1

2. Sa se arate
f(x, y)

= x;~

este continua 1n raJ

continua 1n (0, 0)
3. Sa se deci1

2X)

f(x, y) = x' +

4. Sa se calc1
2

a) Jim (x
X->0

y->0

R.O

este evident

c) f(x, y, z) = arcsinr==z==
1
-yx'+y2
2
R. Dmax = ~X, y, z) I- ~X 2 + Y s
1
1
1
+ jY + .JZ
d) f(x, y, z) =

~X 2 + y')

.JX

R. Dmax = (0, oo) X (0, oo)

e) f(x, y) =

(0, oo)

~x-JY

R. Dmax = {(x, y) I X :? 0, y :? 0,

x? :? y}

2
f) f(x, y) = .J4-x 2 1n(1-y )
R. Dmax [-2, 2] X (-1, 1)
g) f(x, y) = arcsin (x + y)

R. Dmax = {(X, y)lx + y + 1 :? 0, X + y- 1 :o; 0}

h) f(x, y) =In ('/- 4x + 8)
R. Dmax = {(x, y)loj > 4x - 8}

. este egala cu
rezulta

ca

2. Sa se arate ca funqia:
f( X, Y) -

urmatoarele

4xy
2

2 ,

+Y >'0

+Y
0,
X= y = 0
este continua In raport cu fiecare variabila separat, dar nu este
continua In (0, 0)
3. Sa se decida existenta limitei functiei
2
f(x, y)
2 xy 2 , (x, y) >'(0, 0), In origine.
X +Y
(

4. Sa se calculeze urmatoarele limite:

1
a) lim (x2 + oj) sin x~O
xy
y-+0

R.O

129

4.2.
R. 2

1-cos(x 2 +y')
x-.o (x2 +y')x' Y'

c) lim

Derivl
functi
Deriv;
Taylo
varial

Y->0

R. Nu exista

A. Probleme

5. Sa se cerceteze continuitatea urmatoarelor functii:

a) f (x, y)

1- cos(x 3 + y 3 )
'
x' + y'

+y

*0

xy) 5~~;

definitie:~(1, 1)
ISolutie I

x > o, y > o
x=y=O

1,

de Ia

X= y =0

0,

R. Nu este continua In origine

b) f(x, y) =!(1 +

1. Fie functia f(

.!_(1, 1) =lim f(J

R. Este cOntinua pe domeniul de definitie

ax

c) f(x, y) = {1- ~1- x

1
=lim ln( + x)X:

x + y'

*0

x' + y' = o

O,

x->1

X->1

R. este continua pe IR
x'- y'
xy. - - 2

d) f(x,y) =

x' + y

daca (x, y)

daca (x, y) =(0, 0)

0,

R. Este continua pe IR

* (0, 0)

'

2
2

e) f(x,y)={(x' +y')ln(x +y

dac~ (x, Y)*(O,O)

0, daca x =y = 0

),

R. Este continua pe IR2

f) f(x, y)

= {x'ln(x + y

2
),

0,

.
1
1+.
=lim--lnY->1 Y -1
2

=ln[lim(1
+ L2
y->1

daca (x, y) (0, O)

daca (x, y) =(0, 0)
2. Fie funqia

R. Este continua pe IR2

calculeze derivatele p
130

4.2.

Derivate
partiale.
Diferentiabilitatea
functiilor de mai multe variabile.
Derivate de ordin superior. Formula lui
Taylor pentru functii de mai multe
variabile

A. Probleme rezolvate

= ln(1

1. Fie functia f(x, y)

+ xl). Sa se calculeze, pornind

de Ia definitie: ~(1, 1), : (1, 1)

ISolutie I
1+X
In-2
lim
X->1 X -1

~( 1 , 1 ) =lim f(x,1) -f(1,1) =lim ln(1 + x) -ln2

ox
x->1
x-1
x-1
x-1
I

.
1+X
=lim In(--)
X->1
2

_1
x-1

2__]2
X -1 x-1

1
2

1
=In e =2

=In 11m(1 + ---)

X->1
2

~( 1 , 1 ) =lim f(1,y)-f(1,1)_ =lim ln(1+y )-ln2

Eli
y->1
y -1
p1
y -1
2

I[~

)Y':,l =

1 In1+y'
=1m-- - = n 1m (1+y
-1Y->1 y -1
2
y->1
2
0)
=In
[

-1

I~T,(1+~)
2

y+ll

2
y'-1-,-

2. Fie functia f(x, y) =

= lne =I

.Jx' x

, f: IR

{(0, 0)}. Sa se

x' + y'

calculeze derivatele partiale : (X 0 , y 0 ),

131

(x 0 , Yo),

daca (xo. Yo) *- (0, 0)

lsolutie

3. Sa se calcule;
urmatoarele func\ii:

a) f(x, y)

=e

sin!

b) f(x, y) =

~xy~

c) f(x, y, z)

=exz

ISolutie I
a) :(X 0 ;Yo)=(

= -e

sin~
x

COS

Of
( sl
Oy(Xo,Yo)= e
I

=-e
Xo

sin.fu

'

Xo

COS"
''

Of
(
b) 8x(Xo,Yo)=

= ------,===4

2~xyo + YoX

132

3. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul intai pentru

urmatoarele functii:
sin.Y
x

=e
b) f(x, y) = ~xy + ~

a) f(x, y)

c) f(x, y, z)

= exz~,---x-2 _+_y_
2

lsolutie I

= -e

slnYo

Y y2
cos_. _2_2
Xo

Xo

Xo
XoYo+Yo

133

(Xo,Yo)

= [ )XoY +

}IY=Yo

Iim -'f(,__0'-'-,y"-)-_f_,_(o_,.c
y->0
y-0

y>O

; 2f.~ (' -:~ )~.

XoYo-Xo

2Ro

2Yo XoYo +--

Cele doua lirr

derivabila partial in ra
este diferentiabila in c

Yo

5.
c) : (X 0 , Y0 , Z 0 ) = (ez,x )x 2 + Ydlx=x, =
2x
. ez,xl
=
= z ez,x 'x2 + y2 +
o
V
o 2 ~X 2 + Y~
x=x,
2

Sa se arate ci
partiale in origine, ins

ISolutie I

= ez., (z 0X0 + z 0y0 +X 0 )

~X~+ y~
2

Of (x y . z ) = fex,z, [x2 + y2
0' 0' 0
~
V 0

::A,

)I

Fie~>. y)l

Fie (x, y) e IR2,

Y=Yo

vy

= e"'"" . Yo
J 2
2
-vxo +Yo

0 :.:; [f(x, y)[ =

1 1 2 +Y '
=--vx
2

4. Sa se cerceteze daca funqia f(x, y) = )x 2 + y 2 este

diferentiabila in origine.

lsolufie /
0 conditie necesara pentru ca o functie sa fie diferentiabila
intr-un punct o reprezinta existenta derivatelor paftiale in acel
punct.
Sa vedem, de exemplu, daca exista :
lim f(O, y)- f(O,O) =lim
y-.0
y- 0
Y->0
y<O

Y<O

(0, 0)

Jyz - 0 =lim hi= -I

y

134

y-.0
Y<O

.p

=> f este conti1

2ab

a2 + b2 ).
Sa cercetam e:
. f(x,O)- f(O,'
I1m -'-'-'----:'-1
x->0
X- 0

in mod analog,

Of
0) ~11a
.. v
exista -(0,
fJy
Sa presupuner
Exista atunci
valoarea 0 in punctul

lim f(O, y)- f(O,O) =lim

y->0
y- 0
y->0
y>O

Y>O

0 = limh'[ = 1
.JY2y
y
y-+0
Y>O

Cele doua limite nefiind egale, deducem ca f nu este

derivabila partial in raport cu variabila yin punctul (0, 0), deci f nu
este diferentiabila in origine.

5. F1e f(x, y)=

~~ xy

xz + y2
0,

daca (x, y)

* (0, O)

daca (x, y)

=(0, 0)

Sa se arate ca f este continua in origine, admite derivate

partiale in origine, insa nu este diferentiabila in origine.

Jsolutie

Fie (x, y) e IR2 , (x, y)

0 ~ if(x, Yll

(0, 0)
1 xz + yz
=
<=
~xz + yz - 2 ~xz + yz

lxyl

= ,},_~~x-c-2 _+_y_2 => limf(x,y) =0 = f(O,O) =>

2

X->0

y-.o

=> f este continua in punctul (0, 0) (am folosit inegalitatea

+ y' este

2ab

s a2 + b2).

Sa cercetam existenta derivatelor paf"\iale in origine:

lim f(x,O)- f(O, 0) =lim 0- 0 =0 => (3)~(0, 0) =0
xO
X - 0
x-.0
X
Ox

f(O y) - f(O 0)
In mod analog, lim
'
' = 0, de unde deducem ca
y-+0
y-0

exista

~ (0, 0)
iN

i ia valoarea 0.

Sa presupunem ca f ar fi diferentiabila in origine.

Exista atunci o functie ro:IR 2 ~1R, continua i care ia
valoarea 0 in punctul (0, 0) astfel incat:
135

f(x, y)- f(O, 0)

8f {0, 0) y + w{x, y). ~x 2 + y 2 =>

= 8f {0, 0) x +

Ox
=> w(x, y) = f(x, y)
12
2
-vx
+y

8y

xy

xz +Yz

o(

, (\i){x, y) * {0, 0)

M 2.

1K 2

Dar functia ro{x, y) nu are limita in origine (este safii::ient sa

consideram l?iruri de forma Xn

=.!_, Yn = a, a
n

IR, deci f nu este

diferentiabila in origine.
0 conditie suficienta ca f sa fie diferentiabila in punctul {0,0)
este sa existe derivatele partiale ale lui f p_e o vecinatate a
punctului {0, 0) l?i sa fie continue in (0, 0). lntrucat f nu este
diferentiabila in origine l?i deoarece exista derivatele partiale ale lui
2

Tn mod an

Fie (xo.Yo)

8f
Ox (0,0) =
8f

fly (0,0) =

Al?adar:

deducem ca ori 8f , ori 8f nu este continua in (0, 0)

fJx
8y
(aceasta se poate observa printr-un calcul direct).

f pe tot IR

xz _ yz
6. Fief: IR2 -tiR, f(x, y) = xy xz + Yz daca {x, Y)

l?i : (x,y)

* (0, 0)

0,
daca (x, y) = (0, 0)
a) Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul I. Este f
diferentiabila in origine ?
b) Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul II in origine
l?i diferentiala de ordinul II a functiei fin origine.

l:(x,y)l=

2x 4
:>IYI-l

=>

/solutie /
a) Fie (Xo. Yo)

Fie (x, y),

IR

(xo.Yo)

* (0, 0)

lim

(x.y)->(0.0)

Tn mod an
Deducem
este diferen(iabil

136

In mod analog, --(X

Of
(
x'0 - y
0 , Y0 ) = X 0 Y
fJy
+ y2

x;

x
x0 . o
-

Jlv=v

"

4
4x'y'
oo - y o
2
(x; +Y~)
-

Fie (xo,Yo) = (0, 0) ==>

~(0,0) = lim f(x, O)- f(O, O) = lim 0 - 0 = 0

0
~(0,0) =lim f(O, y)- f(O, O) =lim 0 - 0 =
fJy
y->0
y- 0
Y->0 0 - Y
Ox

X -

X->0

X->0

X -

A~?adar:

x 4 + 4x'y 2

y4

Of
y . -----;,------'c;;--:;-''- (x, y)
Ox (x,y) =
(x' + y')'
(
0, (x, y)
x4

. Of
i?l -(x, y)

8y
Fie (x, y)

Of x

,.,<

4x 2 y 2 - y
(x 2 + y 2 } 2
0,
-

X -~-----''c--c--'--

(0, 0)

= (0, 0)

(x, y) ~ (0, 0)

(x, y)

= (0, 0)

(0, 0). Atunci

I= !Y! .lx' <+ 4x'y2

- y'l < . x' + 4x'y' + y' <
2
'l' -!Y!
< 2 ')' -

,y)

+y ~ !Y! 2x' + 4x'y2 : 2y' = 2!Y! (x' + y2 l' = 2!Y! ==>

Uh

+y

(x'+y 2}2

(x'+y')-

==>

lim
(x,y)->(0,0)

Of (x,y)

fJx

=0

Tn mod analog, rezulta:

lim
(x,y)->(0,0)

Deducem ca functiile :

~?i :

este diferentiabila Tn origine.

137

Of (0,0} = o
fJy

sunt continue Tn origine deci f

a't

8f

=lim
b) --(0,0)
axay
x-.o
. X
=1m-=
I
I
x~O

x-

Analog -(x,y)

. X -4 -O
=lim
x
=

ay

Atunci:

x->o

az

8f

8f

-(O,y)---(0,0)

~(O,O) =lim ax
ayax
Y->0

ax

Y- 0

(-y4J

Y --.- -0
= lim-"-'-Y--'--- =
Y->0
y

-y
y->0 y

=lim-=-!

8. Fie <p: IR2 ~ I

ca

functia 'f': IR ~1R,

satisface relatia:

a'f' mv
ax ay

XZ---+

a't

8f

8f

ax

ax

-(x,O)- -(0,0)

- , (O,O) =lim

ax

x-.o

x-

8f

0
=lim-=
x...o

lsolutie

8f

-(0, y)- -(0,0)

~(0,0)
=lim ay
2
8y

ay

y- 0

Y->0

=lim~= 0

= y . ocp (u, v) + 2

Y->0

a't

a't

a't

ax' '

axay '

ayax

~~ (0,0) dy

= 0 dx +I dx dy -I dy dx + 0 dy' = 0

a'

o functie derivabila. Sa se arate ca functia

Z:IR ~R. Z (x,y) = <p(x2 + /) verifica ecuatia:

az
ay

x.

acp (u, v) + 2

au

a' (x, y, z) = iJ<p

av

y - - x - =0

Obtinem, in fina

a'f'
ax

ISolutie I
az
ax

acp

az
au
= -2z acp (u, v)

az
ax

au

fij(x, y,z) = au

=
<p:IR~IR

Sa notam u(x, y
8'
iJ<p
ax(x,y,z)= au

d 2 f = -(00) dx' + --(00) dx dy + --(00) dy. dx +

7. Fie

'

y ax(x,y)-x;

az.

x4

8f

ay(x,O)- ay(O,O)

XZ--YZ

au
ax

'

-(x, y) = <p (x + y ) -(x, y) = 2x <p (x + y ),

2

unde am notat prin u(x,y) = x + y

138

= x. y. z iJ<p (u,

au

+ (-y' + x')(-2:

Analog

oz

~(x,y)=<p(x

ay

,au

+Y")~(x,y)=2y<p(x

ay

+y ),

Atunci:

az
iJZ
' 2
2
'
2
'
Y ax (X, y)- X 8y (X, y) = y 2X <p (X + y ) -X 2y <p (X + y-) = 0,
8. Fie q>: IR ~ IR o functie diferentiabila pe IR2 . Sa se arate
2

ca funqia ': IR 3 ~1R, definita prin '(x, y) = q>(xy, ~ + y 2

satisface relatia:

x. z a':P

ax

z 2)

- aiJI + (x 2 - y 2 )~'P = 0
ay
az

ISolutie I
Sa notam u(x, y, z) = xy, v(x, y, z) = ~ +

i- z

a':P (x, y,z) = a<p (u, v)' au (x, y,z) + 8<p (u, v)' av (x, y,z) =
ax
au
ax
av
ax
a<p
8<p
= Y au (u,v)+2X av (u,v)
a':P
a'P
au
a<p
av

-;;y(x,y,z)= au(u,v) ay(x,y,z)+ av(u,v) ay(x,y,z)=

=X~ (u,v) + 2y ~ (u,v)

ca funqia

8'P
iJZ

~(x,

a<p
au
a<p
av
y,z) = -(u, v) -(x, y,z) + -(u, v) -(x, y,z) =
au
az
av
az
a<p

= -2z' av (u, v)
Obtinem, in final:

- y z a':P + (x 2 - y 2 ). a':P =
ax
ay
oz
a<p(u,v ) -xyzau
8<p( u,v ) -2y 2z. a<p
=XYZ 8<p(
au u,v ) +2x 2 zav
av(u,v)+
x z a':P

+(-y 2 +X 2 )(-2z)a<p(u,v) = 0
av
139

9. Fie g: IR ---?IR o functie de clasa r/- (derivabila de ordinul

I ~i II ~i cu derivatele partiale de ordinul II continue) ce satisface
ecuatia lui Laplace:

a'g
a'g (x, y) = 0,
~,- (x, y) + -

ax

ay 2

(\f) (x, y)

IR

a'g

(y'- x')' '

+- au' (x' + y')' i'.
--~-

a'g (

Se calculea.

Sa se arate ca functia f: IR2\{0, 0}---?IR,

f(x, y) =

g( X2 +y
x 2 , 2 y 2J
X +y

2xy(y'- x

+ auav - (x' + y')'

satisface,

de

asemenea,

a't

a't

ax2 (x, y) + 8y2 (x, y)

ecuatia lui Laplace.

(folosind faptul ca

ISolufie I

10. Sa se eli

Fie u(x, y) = 2 x 2 , v(x, y) =

y
X +y
X2 +Y 2
at
ag
au
ag
av
ax (x, y) = au (u, v) ax (x, y) + av (u, v). ax (x, y) =
8g
= ~(u

au

<p ~i 'P de clasa 'ff ~

a) Z(x,y)= cp(:

b) Z(x, y)= cp(

8g v) ( - -----cc---'-~
2xy J
v) Y'-x'
+ -(u
2
2 2
2
'
(x + y )
av '
(X + y 2 ) 2

ax' (x, y) = ax (agJ(u, v). (xy'+-x'

y' )
a't

8u

a(

8g

c) Z(x,y)= cp(:

+au (u, v). ax

y' -x
(x' + y 2 ) 2 +

ISolufie I

+!(~}u.v){ (x'~~')' J+ ~(u,v) ; ( (x'~~')' J=

a) -

a'g
au
y' - x'
a'g
av
y' - x'
= au' (u, v). ax (x, y). (x' + y' ) 2 + avau (u, v). ax (x, y). (x 2 + y' ) 2 +

b)

8g
au

+-(U,V)

- 2x(x + y' ) 2 - 2(X 2 + y' )2x(y 2

(x' + y' )'

X2 )

a'g

au

auav

ax

+--(U,V)~

a'g (u,v)-(x,y)
av
(
a9
2xy 2 ' J +-,
'
, 2xy, , J +-(u,v)
(x + y )
av
ax
(x + y )
av
- 2y(x' + y 2 ) 2 + 4x(x 2 + y 2 ) 2xy
-'-'-----'-:-'-:;-----:;-'-;----"----''--~ =
(x'+y')'

140

az = cp.(x)
ax
az = cp'(x
ax

az.=q>(X)q
8y

a'z

-=cp(x)

axay

~lbila de ordinul
ce satisface

a'g (y' - x' ) 2

=a~. (X 2 + y' )4
a'g (

a'g (

2xy(y' - x'
+ avau .. - (x' + y' )4

2xy(y'- x'

>)

a'g

+auav- (x'+y')'

4x'y'

'

ag

x' - 3y'

-au . lx (x' + y 2 ) 3 +

ag

3x'- y'

+av, (x'+y')'-+av Y(x'+y')'

Se calculeaza Tn mod analog

asemenea

>)

a't (x, y)
ay'

l?i se

va obtine

a'f (x,y) + -a'f (x,y) = 0

Ox 2

Oy 2

(folosind faptul ca

a' (u, v) + ___!,!

a' (u, v) = 0)
___!,!
av

au

10. Sa se elimine, prin derivari succesive, functiile arbitrare

cp ~?i 'I' de clasa '(;!- pe I R:
a) Z(x,y)= <p(x)+ 'I'(y)

b) Z(x,y)= <p(X) 'I'(y)

c) Z(x,y)= cp(x+y)+ 'I'(x-y)

lsolutie

Oz.

a)

Y2 -x 2
(x' + y' )' +
(u,v).au

Ox

Ox
Oz.

b) -

Ox

Oz.

Oy

a'z
axay

a'z

-=q>(x)~-=0

OyOx

= q> (x) 'f'(y)

.

q>(X). 'f' (y)

=

q> (X). 'f' (y)

141

Diferentiala de or

aF

Oz. Oz.
'
'
Rezulta ca - - = <p (x) 'I'(y) <p(X) ' (y) =

a'z

= <p(x) lj!{y) <p (x) 'I' {y) = z -

+(2y

axay

az az

a'z

A~adar - - = Z - -

, ax ay

Oz.

'

a'z

ax'

'

a'F
Ox.' (X, y)

'

ay'

a'z a'z

:::::>- = -

ay'

11. Sa se calculeze diferentialele de ordinul I ~i II pentru

2
functia F: IR --> IR, F(x, y) = f(~ +
~
2xy)

I. -1.

unde f: IR --> IR, este o functie diferentiabila de doua ori

~olutie

Fie u{x, y)=~

+I. v{x, y) = ~-~. ro(x, y) = 2xy. Atunci:

aF

at au

at av

at am

at

at

at

aF

at au

at av

at

at

ay

au ay av ay

at aro
aro ay

au

av

at
aro

-{x,y) = - - + - -+ - - = 2x- + 2x-+ 2yOx.

au ax av ax aro ax
au
av
aro
-{x,y) = - - + - - + - - - = 2y--2y-+ 2x-

142

:(:}:+
2

= <p .(x + y)- (-' (x- y)) = <p (x + y) + 'l' (x- y) :::::>

ax'

a (c

= ax B

at ( EJ 1
2X+2-+-

'

ay = <p (x + y)- 'I' (x- y)

a'z

av

Derivatele partial

= <p (x + y) +'I' (x- y)

Oz.

at -2y.!~

au

axay

ax = <p (x + y) + 'l' (x- y)

c)

aF

dF=-dX+Ox.
fJy

axay

au BuB
+ (_.'_!__ . au + ~
auaro ax av
, a't
,
= 4x - + 4x au'
i
a't
+ 4xy --- + 4xy
aroav
a't
'
= 4x 2 -+4x'au'
i
a't
at
+8xy--+2avaro BL

Diferentiala de ordinul I a functiei F se poate scrie:

(y) =

dF =oF

ax

dX+~~dy =(2x Of +2X Of +2y~JdX+

ay
au
av
ow

Of
Of
OfJ dy
+ ( 2y--2y-+2Xau
av
aw

Derivatele partiale de ordinul II ale functiei F sunt

a'F(xy)=~(OfJau+a'u~+~(~Jav +a'v ..Of

'f'" (x- Y) ==>

I ~; II pentru
ori

2xy. Atunci:
2xE!f +2y-"!

&v

00)

'2f)f

Of

ax' ' ax au ax ax' au ax av ax ax' av

+~(~J.aw+o'w~=(a'f .au+~av +~awJ
ax ow ax ax' oro au' ax avau ax awau ax
Of
( a'f au
a'f av a'f awJ
Of
2X+2-+ - - - + - - + - - - 2x+2-+
au auav ax av' ax awav ax
av
+(~au+~ av + a't. oroJ 2y+O Of=
auaro Ox avoro Ox oro Ox
oro
, a't
, a't
a't
, a't
, a't
=4X -+4X --+4xy--+4X --+4X - +
au'
avau
aroau
auav
av'
a't
a't
a't
a't Of Of
+4xy--+ 4xy---+4xy-- +4y 2 - -2 + 2-+2- =
ow iJv
ouoro
iJv oro
oro
au iJv
, of
, a't
a't
, a't
a't
=4X -+4X -+4y --+8X --+8xy--+
au'
av'
oro'
auav
auav
a't
Of
Of
+Sxy--+2-+2avaw au av

- Y-+2x&v
00)

143

=_!}___(~).au+ 8f . a'u + JJ-(~). ()v + ~. a'v +

ay' '
ay au ay au ay' ay av ay av 8y
+_!}___(at).~+~. a'w = 2Y( a'f . au+~. av + __!}___'.!__. aw) +
8y aw
8y aw ay'
au' 8y avau 8y awau 8y
+ at _ 2 Y(~- au+ a't. av_+ a't . aw)_ 2 ~+
au
auav 8y av' 8y awav 8y
8v
+ 2x(~- au+~- av + a't. aw)+O at =
auaw ay avaw ay aw' ay
aw
, a't
a't
, a't
, a't
a't
=4y -+4y -+4x ---By --+8xy--au2
av'
aw'
auav
auaw
a't
at at ~i
-Bxy--+2--2avaw au av
a'F = _!}___( 8f). au+~. a'u + _!}___( 8f). 8v + 8f . a'v +
axay ax au ay au axay ax av ay av axay
+_!}___(at). aw +~- a'w = (a'f. au+~- av +~- aw).
ax am ay am axay au' ax avau ax awau ax
a'f au a'f 8v a'f aw)
-2y+0+ - - - + - - + - - - - (-2y)+0+
( auav ax av' ax awav ax
+-(~-au+~-av + a't _aw) 2x+ 2 at = 4xya't _
auaw ax avaw ax aw' ax
aw
au'
a't
a't
, , a't
2
,
a't 2at
-4xy--+4xy-+4(x +Y )--+4(x -y ) - - + av'
aw'
auaw
avaw aw
B'F (x y)

[solutie

Pentru a afla acum diferentiala de ordinul II utilizam

a'F
a'F
a'F
formula:
d'F = - 2 dx' + 2--dxdy + - 2 dy'~i
lnlocuim

ax

axay

ay

8f
ax
(x, y) =a'

df

aeax+by

a't

- , (x,y)=

ax

a't (x,y)=l

8y

Prin induC\it

a"t

axayn-k (x
Rezulta ca:
n

d"F =

L(

:::: eax+by . ,

= eax+by I

Diferentials
este: d"F((x, y);(x
13. Sa se

punctul (1, 1) pen

ISolutie I

derivatele paftiale cu rezultatele gasite.

12. Sa se calculeze derivatele partiale de orice ordin,
precum ~i diferentialele de orice ordin pentru functia
f: IR 2 --7IR, f(x, y) = eax+by; a, bE IR
144

Avem, sue
8f
ax
(x,y) =

ISolutie I
:

(x, y)

= aex+by; :

(x, y)

= be ax. by

= aeax+by. dx + beax+by dy = ex+by (adx + bdy

a't (x y) = a 2eax+by -a't- (x y) = abex+by
df

Ox2

'EJx&y

'

a't

&y2 (x, y)

'

= b2eax+by

Prin inductie, se arata imediat ca:

a"t

-;,---:-;:- (x y)
Oxk&yn k '

= ak

. b"-keax+by

Rezulta ca:
d"F

=~
~Ckn ::>.rk~,n-k
a"f -dxk
k""O

VA

vy

-d n-k

= L C~akbn-keaX+by

. dxk . dyn-k

=
=

k-oO

Ot

:L c~ .(adx)k . (bdy)"-k =

= eax+by

= eax+by

. (adx + bdy)"

k=O

28f

aw
II utilizam

Diferentiala de ordin n In punctul (xa. Yo). ca/culata In (x, y)

este: d"F((x, y);(x 0 , y 0 )) = exo+by"+cz" [a(x- X 0 ) + b(y- y )]"
0

13. Sa se scrie polinomul lui Taylor de gradul a/ treilea In

punctul (1, 1) pentru funqia f:(O, oo) x (0, co)-;/R, f(x, y)

lnlocuim

lsolutie

Avem, succesiv:
ordin,

8f

--(x, y)

Ox

8f
= yxY-1 ;-(x,
y) = xY lnx
&y

145

= xY

a't (x, y) = y(y -1)xy~z; -a't- (x, y) = yxYax

ayax

xy~ 1 (ylnx

In x + xY . -1 =

T,(x, y)

+ 1)

a't (x, y) = xY (lnx)'

ay 2
a't (x, y) = y(y -1){y- 2)xY-3
ax'

+ xY-

+ 2!1
1

= y xy-z + y(y -1)xY-'Inx +

a'f
a
1
- - , (x, y) = -[xY (lnx)'] = y xY-1 (lnx)' + xY. 21nx - =

B. Probleme J

=Xy- -lnx[y-lnx+2]

a't (x, y) = y (y -1) (y- 2) xY-3

ay'

1. Pornind de Ia d
Of
Of
a) -(4,1), -(4,

ax

Tnlocuind (x, y) prin (1, 1), obtinem:

ar

ar

a'f

ax (1, 1) = 1; ay (1, 1) = o; ax' (1, 1) = o;

a'f
a'r
-(1,1)=1;-, (1,1)=0;

ayax

ay

a'f

a'f

ax 3

(1,1). (x-

+-(x-l)(y-1)+
2!

+ (y -1)xY-'

ax

[a'ax'f

Of
+ax
(l,l)(x-1)+

axay

= 3!

3
o
f
+3-(1,1)(X
axay 2

a't-(x, y) =-{y-In
a
x xYaxay
ax

of
i3x3 (

1[

ay

_! -~

. 3'

a't
axay

b) -(2,2), pe

R.I.
9

(1,1) = 0 ; -(1,1) =I;

2

axay
a'f
a'r
- - , (1,1)=0;-3 (1,1)=0;
axay
ay
Polinomul Taylor de gradul Ill ataat functiei f, In punctul
(1, 1) are forma:

146

c)

~(~.o)

~?i

=~sin' x +sin' y

J21

R -- . 2 ' 2

'

txY - =

T,(x,y)=

1o f
Jlilx (1,1)-(x-1)

of
+3 ilx Dy (1,1)
3

(x-1) (y-1)+

2
3
of
a't
+3---(11)(x-1)(y-1)
+-(11)-(y-1)
+

ilx()y2

Dy'

'

IlOx:'
a't (!,!) (x -1)
21
1

-l)xY-' In x +

'

a't

a't

+ 2 ilx()y (1,1) (x -1)(y -1) + Dy' (1,1). (y -1)

+ ilx (1,1) (x -1) + Dy (1,1) (y -1) + f(l,l) =

3
2
(x -1) (y -1) +
31

2
1
2
+ -(x -l)(y -1) + (x -1) + 1 = -(x -1) (y -!) + (x -1)(y -1) + x

2!

-21nx-=

B. Probleme propuse

1. Pornind de Ia definitie, sa se calculeze:

~

a) -(4,1), -(4,1)pentru f:D-tiR, f(x, y) = ln(x-/);

Ox
Dy
D
1

R.

={(x, y) E IR2 /x > /}

3' -3

o2 f
b) --(-2,2), pentru f: IR 2 -tiR, f(x, y) = Vx'y
ilx()y

R._l_
9
c)
f, in punctul

~(~.o) ~i

: ( : . : } pentru f: IR -t IR,

=~sin 2 x+sin 2 y
R

fi

_1

. 2 , 2

147

f(x, y) =

J+

2. Sa se calculeze derivatele paf\iale de ordinul Tntfli ~i doi

pentru urmatoarele functii:
a) f(x, y) = (x2 +

Vl arctg x, y to 0
y

LJ;
2x

x"' 0, x +

2x

d) f(x, y) = arcsin ~1- x' - y' ; x2 +

e) f(x, y, z)

to 0

l ::: 1

a't

xz

=xY + yz- 2zx; x > 0, y > 0, z > 0

ax 2

at
ay 2

+-

f, g derivabile 1
, a'F
i
X -+xy8x2

axf)y

9. Sa se arate

10. Sa se

3. Sa se arate ca functia f(x, y) = arctg '!_ satisface ecuatia

lu1 Laplace, -

ax'

f derivabila verif

f) f{x, y, z) =ln(0 + y 3 + z 3 - 3xyz)

g) f(x, y, z) = exz ~X 2 + y 2

i) f{x, y, z)

a't ,

8. Sa se arate

= ex'+y' sin' z

h) f{x, y, z) = arctg

a't

relatia: - + - - +

2
-+-y~2 );x>O, y to 0
b) f(x, y) = ln(x + .J'x-,-

c) f(x, y) = ln(x +

7. Fie f(x, y) =

au au2

ax 2 +

fJy

= 0 atune
'

x2+ltoOsat

4. Sa se calculeze

a3 t

ax 2 8y

~I

83t

axay2

pentru functia f(X, y)

11. Sa se ara

cos( ax+ eY)

5. Sa se calculeze

6. Sa se calculeze

83 f
2
axay

83 f

ayax

pentru f(x, y) =

-8xy 3

X--

2y

pentru f{x, y) = arctg xy

satisface relatia:

este o functie deriva

12. Daca F (x

f diferentiabili
148

1ntai ~i doi

7. Fie f(x. y) = _!'!__; x ~ y. Sa se arate ca este adevarata

x-y

. 82f
82f
8 2f
relat1a: + ~- + - =
.
Ox2 OxOy Oy2

~X- y

8. Sa se arate ca F(x. y) =

(~x' + y' -a)- t(~). cu x ~ 0 ~i

. b'l"
.fi t
iJF
iJF
~x' +Y' Fx,y
( )
1aven1caecua,1a:x--+y-=
fd enva
iJx
iJy ~x'+y' -a

9. Sa se arate ca F(x, y) = x f(y) + ~g(Y..), cu x ~ 0, y ~ 0,

f, g derivabile de doua ori verifica ecuatia:

o'F

o'F

oF

x' -+xy~--y-=
0
Ox 2
iJxiJy
Ox

ca

10. Sa se arate

ISf.ace ecuati a
2

daca u(x, y) satisface ecuatia

1. v(x, y) -_ u(
-8 U2 + -8 u2 = 0. at unc1. ~~. f unc,1a
Ox
Oy

-2 + /
f(x. y) =

X
X

+ y2

+ y2

) cu

~ 0 satisface aceea~i ecuatie.

2

11. Sa se arate ca functia v (x. y) = yu ( y . x

satisface relatia: x(x'+y

):

L}

~0

+2y'(x: +y: -v)=o unde u

este o functie derivabila

12. Daca F (x. y, z) = x

-f(~. ~)

cu

x~ 0, k E IR ~i

.ferent1a
. bl1a, atunc1. x iJF
iJx + y iJF
iJy + z iJF
iJz = kF( x, y,z )
f d1
149

=x cp(x + y) + y 'l'(x+y), unde cp,

'I' sunt derivabile de doua ori. Sa se arate ca are loc relatia:
2

13. Fie '1': IR ---7IR, f(x, y)

a't
ax'

a't a't
axay ay'

admite derivate par

acest punct.

--2--+-=0

14.Aratati

17. Sa se ara1

18. Sa se calc

ca funqia

~ + y + z2 ), unde f l
2

xy 2 , daca x + y "' o
f( x,y) = x 2 +y
0, daca x = y = o

admite derivate partiale in punctul (0, 0),

19. Sa se calc

(0, 0) ~i

~ (0, 0), de~i

a) d3f, daca 1

b) d2t, daca 1

c) d2t, daca 1

funqia este discontinua in aces! punct.

d) d"f, daca 1
15.Sa se arate ca, de~i funqia:
f( x,y) =

l(

x + y )sin

e) d"f, daca 1

,
pentru x 2 + y 2 ;t 0
x2 + y2
0, pentru x = y = 0

are in vecinatatea punctului (0, 0) derivate partiale discontinue in

punctul (0, 0) ~i nemarginite in orice vecinatate a acestui punct,
totu~i ea este diferentiabila in punctul (0, 0).

Y "' 0

0,

16. Fief: IR 2 ---7IR, f(x,y) = y'ln(l + ;:

Sa se

arate

ca

a'f (O O) = a't (O O)
axay ' ayax ' '

satisfacute criteriile lui Schwarz ~i Young

150

=0
dec:.i nu sunt

"

f) d"f, daca fl

20. Sa se dE
formulei lui Taylor, i1
sa se gaseasca rest1

21. Sa se dE
punctului (0, 0), pan<

22. Sa se de:
jurul punctului (1, 1,

Y 'P(x+y), unde cp,

17. Sa sea rate functia f(x, y)

..

loc relatia

= {~:

= 0 sau y = 0
x.., o, y * o

daca x
daca

admite derivate partiale in origine, dar nu este diferentiabila in

acest punct.

i- + I

18. Sa se calculeze dF ~i d2 F pentru F(x, y, z) f(x + y + z,

+ z 2 ), unde f admite derivate partiale de ordinul II continue

19. Sa se calculeze diferentialele de ordinul indicat:

.Of

a) d3f, daca f(x, y) = ~z 2

f' ay (0, 0),

de~i

=ln(x- y); x > y

2
f(x, y, z) = ~ + 21 + 3z -

b) d2t, daca f(x, y)

c) d2t, daca

2xy + 4xz + 2yz

d) d"f, daca f(x, y, z) = ex +by+ cz

=cos (x + 2y + 3z)
f(x, y, z) =In (ax+ by+ cz), ax+ by+ cz > 0

e) d"f, daca f(x, y, z)

f) dnf, daca

discontinue in
a acestui punct,

20. Sa se dezvolte functia f(x, y) = ln(x - y) cu ajutorul

formulei lui Taylor, in punctul (0, -1), pana Ia termenii de ordin II ~i
sa se gaseasca restul corespunzator.
21. Sa se dezvolte functia f(x, y) = e2x ln(1 + y) in jurul
punctului (0, 0), pana Ia termenii de ordin Ill.
3

+z
22. Sa se dezvolte functia f(x, y, z) = x +
jurul punctului (1, 1, 1), pana Ia termenii de ordin II.
nu sunt

151

3xyz in

4.3. Extremele functiilor de mai multe variabile.

Extreme cu legaturi.
A.1. Probleme rezolvate

5)

f admite derivate partiale de ordinul II continue pe IR'. Sa

determinam punctele stationare ale functiei. Acestea se gasesc
rezolvand sistemul:
Of
ax=O {4x'-2x=O {x(2x'-1)=0
=O ~

nu este punct de I
4) (a, b)= (-

~olutieJ

at

(a,b)=(o.~)~

f: IR 2 ---* IR,

x' - y'.

4y~-2y=O~

extrem;

11

11

~ ),

1111

(- Ji ,0), (- J2 ,- J2 ), (- J2 ,+ J2 ), ( J2 ,0), ( J2 ,- J2 ), ( J2, J2 ).

J2'--:J

a't (-
ax'

minim.
7)

Rezulta urmatoarele puncte din plan: (0,0), (0,- ~ ), (0,

~.o) r

(a,b)=(~.o) nL

6) (a,b)= ( -

y{2y'-1)=o

fJy

~)::::

de extrem (este p1
3)

1. Sa se determine extremele functiei

t( x, y) = x' + y' -

2) (a,b)=(o.-

(a, b)= ( -

J2' .[2

a't ( 1 1 )
ax' - J2' J2 ,
in mod analog ded

Fie

a't
ax,(a,b)
L'1 =

a't

fJyox (a, b)

sunt puncte de mini!

a't
axfJy(a,b)

a't

12a'-2
=

fJy' (a, b) I

0
2
2
,
= 4( 6a - 1)( 6b - 1).
12b - 2

2. Sa se

f(x, y) = (x+ y)e+'+l

1) (a, b)= (o,o) ~ t1 = 4 > o ~ (o,o) este punct de extrem;

a't
ax'
(o,o) = -2 < o ~ (o,o)

olutieJ
este punct de maxim.

f admite deri
Aflam punctele stat
!52

varia bile.

2) (a,b)=(o.-

)z)

=:>Ll=4(-1)2<0=:>(o.-

)z)

nu este punct

de extrem (este punct l?a).

3) (a,b)=(o. .Jz)=:>Ll=4(-1)2<0, deci nici punctul (o.]2)

nu este punct de extrem (este punct l?a).

f:IR'---+ IR,

4) (a, b)= (-

~ .o)

nu este punct de extrem.

5) (a,b)=(.Jz.o) nuestepunctdeextrem.
pe IR'. Sa
se gasesc

6) (a, b)= (-

.Jz ,- )z) =:> Ll = 8> 0 =:> (- .Jz ,- )z)

2

8 f ( - 12,I
I ) = 4 > 0 =:> ( ax'
12

extrem;

este punct de

I
1)
12,12

punct

de

minim.
7) (a, b)= (-

a't (

.Jz, )z) =:> t\ = 8 > o;

1)

ax' - 12'12

(
=:> -

J punct de minim.

12'12

In mod analog deducem ca l?i punctele

1) ,(112 .721)

.12 12

( '

l?l

sunt puncte de minim.

-1)(6b 2 -1).

2. Sa

se

determine

extremele

func\iei

f: IR 2 ---+ IR,

f(x,y)=(x+y)e-(x'+v').

olutie.l
f admite derivate par(iale de ordinulll continue pe IR'.
Aflam punctele stationare rezolvand sistemul:
153

at
ax= 0 \e-(><'+v') -2x(x+y)e{x'+v') = 0 {1-2X 2 -2xy = 0
at =0 <=> e-(x'+v') -2y(x+y)e-(x'+v') =0 <=> 1-2xy--2y' =0

ay

Scazand cele doua ecua\ii ob\inem x

a) x- y =0 => x = y => 1- 2x
-

=y' <=> (x- y)( x + y) =0.

2x = 0 => 4x

unde rezulta x = y = - sau x = y

=1 => x' =~,

2 2

a't (-_1_ __1_\ =~

2 2) 2

punctele sta\ionare sunt punctele (

ax'

= 0- contradic\ie.

Deci

-~.-~) ~i (~.~).

ii)

(a,b)=G.~)=>

~(_1_ _1_I = -~

ax'

Sa calculam derivatele par\iale de ordinulll.

=

de

=--.
2

b) x + y = 0 => y =-x => 1- 2x 2 + 2x'

~~

= 4.Je1

-2xe-(><'+l) -(4x+2y)e-(>'+v') +4x'(x+y)e-(><'+v') =

3. Sa se ga!
y'

a'f
(x'+ Y') -2xe-(x'+ Y') +4xy(x+y)e-(x'+ Y')
~~=-2ye-

axay

f(x, y,z) = x+

= 2e -(x'+y')(2x'y + 2y'x- 2x- 2y)

a'f
ay'
= -2ye- (x'+Y') - ( 4y+2X)e-(x'+y') +4y 2 ( x+y)e'lx'+y') =

ax'
ayax

f admite der
de defini\ie.

y'

at -0 1--.
ax4x
at =0<=> j_ __

=2(2xy' +2y 3 -3y-x)e-(x'+Y')

x +4

olutie1

~i

Fie A = a'f

f: ( o, w) x (o,oo) x (O,o

= 2(2x 3 + 2x'y- 3x- y)e -(>'+v')

a't

2 2)

a't
axay

2X

0y

'

a'f

Of

ay'

az

= O

2Z

Din prima ecua\iE

154

I
- -+ 2

-2xy

2
-4-.Je
I
----+2

3
= 4-.Je 2I

+y)~o.

x'

I
~-

4'

de

I
2 = s..Je > o
3

2 2

a'f (- ~

ax'
Deci
ii)

-~) = ~ > 0=> (-~ -~)

2'2

2'2

punct de minim.

(a, b)=(~.~)=> t. =s..Je > o

a'f

ax'

(~ ~) = -~ < 0 => (~ ~)
2'2

2'2

punct de maxim.

3. Sa se gaseasca extremele functiei f,

f:(o,oo) x (o,oo) x (o,oo) ~ IR

f(x,y,z)

z'

y'

= x+-+-+-.
4x y z

olutieJ
=

f admite derivate partiale de ordinulll continue pe domeniul

de definitie.

at

y'

-=0

1--,=0

iJx

4x
!(2x- y)(2x + y) = 0
y z'
,
,
---=0~
y =2XZ
2
2x y
3
2z 2
z =Y

at

-=0~

iJy
Of
-=0
iJz

----;=0
y
z

Din prima ecuatie rezulta 2x = y (x > 0, y > o).

155

 y 3 = yz' => y' = z' => z = y (y > O,z > o)

Atunci z=1

~i

x=

z' = y => y' = y => y(y -1)(y + 1) = 0 => y = 1

Singurul punct stationar este

(~.1,1).

2.

Sa calculam derivatele

partiale de ordinul II.

a'f

ax'

2x'

y
2x'

--=--

axay

-2
3

este punct de minim p1

4. fntr-un plan 1
triunghi drept baza s1
aceea~i inaltime h. Si
mica arie laterala S.

=L

a'f

t., = 4,t., = -2

a'f
--=0

axaz

a'f
1 2z'
-=-+ay' 2x y'
a'f

2z

ayaz =--yz
a'f 2 4
--=-+ilz' y z'
Atunci diferentiala de ordinul II calculata in punctul

(-i ,1,1)

este

urmatoarea functionala patratica:

2 (

df

il'f ( 1 )
21 ,1,1) = ax'
2 ,1,1 dx

il'f ( 1 )
ay'
2 ,1,1 dy

il'f ( 1 ) 2
+ ilz' 2 ,1,1 dz +

a'f ( 1 ) dxdy+2-a'f ( 1 ) dxdz+2-a'f ( 1 ) dydz=

+2--
axay -11
2' '
axaz -11
2 '
ayaz -11
2' '
= 4dx' + 3dy 2 + 6dz' - 4dxdy- 2dydz.

Varful piramidei se all

triunghiul, Ia distanta I
proiectiei M a vartului 1
Pozi!ia lui este perf,
perpendicularelor dus'
din aceste marimi est'
se afla de aceea~i pal
vom pune semnul mir
triunghiului, este inde

z=

156

28 4

ax- by A.
. na

l?i

1
2"

X=-

derivatele

fl.\ = 4, fl., =

-2

-2

-2

4
=8fl.,=-2
'
0

3
-I

-1 =52=> punctul

(~ .u)

este punct de minim pentru f.

4. lntr-un plan se da un triunghi cu laturile a, b, c. Pe acest

triunghi drept baza se pot construi o infinitate de piramide cu
aceeal?i lnaltime h. Sa se determine piramida care are cea mai
mica arie laterala S.

olutieJ
v

(~,1,1) este

Varful piramidei se afla In planul paralel cu planul in care se afla

triunghiul, Ia distanta h de acesta. Problema se reduce Ia aflarea
proiectiei M a varfului piramidei pe planul in care se afla triunghiul.
Pozitia lui este perfect determinata prin marimile x, y, z a
perpendicularelor duse din punctul M pe laturile a, b, c. Fiecare
din aceste marimi este "pozitiva" (are semnul plus) daca punctul
se afla de aceeal?i parte a laturii ca al treilea varf al triunghiului ~?i
vom pune semnul minus in caz contrar. Daca notam prin 84 aria
triunghiului, este lndeplinita relatia: ax+ by+ cz = 28 4 , de unde
28 4 -ax- by A .
_
. _
z =-
. na 1atera 1a se expnma prin:

157

a
b
c 1
a "---2 b 1 2
2
S=-.Jx'+h' +-~y'+h' +--vz'+h' =--vx'+h +---yy +h +
2

.Jx'

as= 0
Din sistemul:

ax

as= 0
ay

obtinem:

.Jx' +h'

z
= -.===
2
+h'
+h '

.Jz'

Sa

se

determine

extremele

functiei

f(x, y) = x' + y'- y- x, conditionata de ecuatia x + y = 1.

Avem de rezolvat o problema de extrem cu o singura

legatura: x + y -1 = o. Formam functia ajutatoare:
<t>(x, y; A.)= x' + y'- y- x + A.(x + y -1). Rezolvam sistemul:

a<I>

-=0

ax

a<I>
ay = o ~
a<I>

a' <I> (1
ax' 2':

dx = -dy. A~adar,
_!_
( 2'

.!.l

i)

este punct <

pbserva~

Faptul ca A
gasirea punctului <
de fapt o problemi

~tiind

6. Sa se g
ca X + Y+ Z

olutie~
Este o pro
x+y+z-5=0

l2x -1+ A. = 0
2y -1 +A. =

oI

= 2dx' +2dy'
Diferentiind legatl

de unde x = y = z. Punctul corespunzator este centrul cercului

inscris in triunghiul dat.

5.

A = 0.

pentru A= 0

d'<I>(x,y)=

~y'

1
2'

y:

(~, ~J

J{28-,- ax- by)'+ c'h' =Sx,y

( )

2
c
Numarul variabilelor s-a redus Ia doua: x ~i y. Avem:
as 1 ax
1 cz a . as 1
by
1 cz b
2
2
2
ax = 2 + h' - 2 Z + h C ~I 8y = 2 ~y + h' - 2 Z 2 + h2 C

X :

o, sistem ce ad mite solutia unica:

{ xy+yz+zx-8
1ntroducem func1

x+y-1=0

<t>(x, y,z; A"A,) =

Formam sistemL

-=0

Dz

158

+h' +

1 A= 0. Diferentiala de ordinul II a functiei <!> In punctul

x = y = -,

(~, ~)
b

z
~z' + h' '

pentru A= 0 este:

d'<I>(x y) = a' <I>(__!_ Loldx' + a' <I> (__!_ _l_.o\dxdy +a' <I>(__!_ Loldy' =
ax' 2 2 ')
axay 2 2 ')
ay' 2 2 ')
= 2dx2 + 2dy'
Diferentiind legatura

x + y -1 = 0

obtinem

dx + dy = 0,

sau

dx = -dy. A~adar, d'<l>(x, y) = 4dx' > o, de unde rezulta ca punctul

(~.~)

este punct de minim.

cercului

pbservatie.\
functiei

Faptul ca A= 0 exprima faptul ca legatura nu intervine In

gasirea punctului de extrem ~i. deci, In acest caz problema este
de fapt o problema clasica de aflare a extremelor.

6. Sa se gaseasca extremele functiei f( x, y, z) = x y z ,

~tiind ca X + y + Z = 5 ~i

xy + yz + ZX = 8.

Este o problema de extrem cu doua legaturi:

x+y+z-5=0
{ xy + yz + zx - 8 = o
lntroducem functia ajutatoare:
<!>(x, y,z; A, A,)= xyz + A1(x + y + z- 5) + A2 (xy + yz + zx- s).
Formam sistemul:

!59

8<1>

~ = 100-96 = 4, "'' =

~=0

ox

8<1>

yz+A 1 +A 2 (y+z)=O

~-=0

8y

XZ+A 1 +A 2 (x+z)=0

8<1>

i)

4
A =--=>X=Y
2
3

<=> xy+A 1 +A 2 (y+x)=O

~=0

8z

X+Y+Z=5

8<1>

-=0
OAI
8<1>
-=0
OA,

xy+ZX+YZ=8

sa calculam diferen

Scazand primele trei ecuatii, doua cate doua, obtinem:

(y- x)(A 2 +Z) =

o'<t>

- = z +A.,,
ox8y

(z- y)(A, +X)= 0

x+y+z=5
xy+ZX+YZ = 8
in cazul primei ecuatii putem avea doua situatii:

y- x = o
_y-x;tO

a) y- x = 0 => x = y. Coreland cu z- y = 0, din a doua ecuatie,

~i

precum

cu a patra ecuatie, rezulta: z = y = x =%, care nu

satisface a cincea ecuatie. Deci z- y 0 ~i rezulta: x =-A,,

y =-A,. inlocuind in ultimele doua ecuatii, rezulta:

z- 2A 2 = 5
{A 2 - 2ZA = 8 => z = 2A, + 5
2

A,'- 2A

..

""'"
v u.
1

Diferen\iind legiUur
dx+dy+dZ=0
4
4
7
{ -dy+-dx+-dY
3
3
3
dX+dy +dZ =I

<=> { .!..!. dx + ~ dy +
3

Rezulta 2dxdy =
maxim (local).
ii) A, 2 = -2 =>X=

= -dxdy = dx'

~,

u "

2(447.
Atunc1 d <t> 3'3'3'

(z-xXA,+y)=o

a)
b)

(2A 2 + s) = 8 <=> 3A,' + 10A 2 + 8 = 0

160

(di
Rezulta ca punctL
b) y-xot-0, Y*'
Rezolvand, se
precedent, ~i anu

~=100-96=4,A.,=

i)

-102
6
=(

4
-3

-2

4
4
8
7
A. 2 =-3=>X=Y=3, Z=-3+5=3

16
A., =-yz-t..,(y+z)=9

2) .

Sa calculam diferentiala de ordinul II in punctul (-, _,

.
3 3 3
&~

&~

ay' = o;

&~
fJz'

&~

&~

&~

ax' = o;

= o;

axay =z+A.,; ayaz =x+t..,; axaz =Y+"-,.

Atunci

16
d'~(-3'3'3'9'3
_ 2
2) = 2dxdy.

Diferentiind legaturile, ob!inem:

dx+dy+dz=O
4
4
7
4
7
4
~
-dy + -dx+-dy +-dz +-dx+-dz = 0
3
3
3
3
3
3

ecuatie,

, care nu
X=

-A.,'

dx+dy+dz=O
11
11
8
~ dz = 0, dy = -dx.
-dx+-dy+-dz = 0
3
3
3

Rezulta 2dxdy = -2dx 2 < 0 => punctul (

maxim (local).
ii) /.. 2 = -2 => x = y = 2, z = 1 ~i

~, ~, j)

este punct de
2

A., = 4. Atunci d ~(2,2,1;4,-2) =

= -dxdy = dx' (diferentiind legaturile se ob!ine tot dz=O, dy=-dx).

Rezulta ca punctul (2,2, 1) este punct de minim (local).
b) y- X ,t 0, y ,t X ~i Z = -A. 2
Rezolvand, se obtin permutarile solutiilor gasite in cazul
precedent, ~i anume:
161

7
3

punctele ( 4 ,3,-4) ~~.

(7 . 4 . 4)

.
puncte de max1m;
333

\Metoda II\

punctele (2,1,2) ~i (1,2,2) - puncte de minim.

o rezolvam c
Sa introducem func

7.

Sa se determine extremele functiei f:(o,oot ~ IR,

t(x, y, z, t) = x + y + z + t, cu conditia

F(x, y,z, t) = x+y+l

xyzt- c = 0, c > 0.

oF

aF
0
ay=O, az= 'at

olutieJ

aF

1 + A.yzt = 0

/Metoda I / (schitare)

1+A.xzt=0
1+/..xyt=O

Vom reduce problema Ia o problema de extrem clasic,

reducand numarul variabilelor.
4

1 + AxyZ = 0
4

xyzt=c =>t=-.
xyz
Trebuie sa gasfm acum extremele functiei de trei variabile, x, y, z,

xyzt = C
Tnmultind primele P

X= y = Z = t = -'Axy:

definite fn primul octant al spatiului, g(x, y, z) = x + y + z + ~.

xyz
Punctele stationare le gasim rezolvand sistemul:

ag_= o

ax

ag =0~
ay
ag
-=0
az

c'

1---=0
x'yz

ayaz

1- ~ = 0 => x yz = xy'z = xyz = c => x = y = z = c,

xy z
2

, ayat.

Atunci, diferentiala

c4

calculata pentru 'A

1---=0
xyz'

d 2F(c,c, c,c) = -c:(c

Diferentiind legatur

ceea ce implica t = .;- = c.

a'F a'F a'F i

ax' = ay' = az.' a'F
a'F
~=Axt - =

ca

Se poate arata u~or

punctul (c,c,c,c) este punct de m1mm
(local), iar valoarea minima a functiei f este 4c. Se poate arata
chiar ca acest punct este punct de minim absolut (folosind
inegalitatea mediilor, x + y + z + t ;o: 41../xyzt ).
162

c'(dx + dy + dz+dt

dt = -(dx+dy +dz

jMetoda 111
0 rezolvam ca o problema de extrem cu legaturi.
Sa introducem functia ajutatoare

)' ~IR,

i!F

F(x,y,z,t)=x+y+z+t+ t..(xyzt-c). Punand conditiile

i!F

ay

=0

i!F

'az

=o

i!F

'at

=0

i!F

~=O

Ox

'

.
.
= 0 se obt1ne s1stemul:

'at..

1 + A.yzt = 0

l+A.xzt=O
. extrem clasic,

l+Axyl=O
l+AxyZ=O
xyzt = c 4
inmultind primele patru ecuatii cu variabila care lipsel}te, rezulta

X,

y,

Z,

Y+Z+-.
xyz

x=y=z=t=-Axyzt. Deducem x = y = z = t = c l}i

i!'F

Ox 2 --

i!'F 8 F 8 F
i!'F
0
"i
- = Azt,
2
2
2
0y - OZ - at y
0x0y

82 F
i!y i!z =

t..xt;

82 F

A.=-~.
c

8 F
""'"= A.yt,
UJ<.UL

o'F

i!y at = A.xz; i!zat = Axy.

Atunci, diferentiala de ordinul II a functiei F in punctul (c,c,c,c),

X=Y=Z=C,

calculata pentru

A.=-~
c

va fi:

2
d2 F(c, c, c, c) = -- (dxdy + dxdz + dxdt + dydz + dydt + dzdt) .

Diferentiind legatura xyzt = c 4 , obtinem:

de minim
poate arata
(folosind

c'(dx + dy + dz + dt) = 0 (::;> dx + dy + dz + dt = 0. inlocuindu-1 pe

dt = -(dx + dy + dz) in relatia de mai sus, se obtine:

163

. d F(c, c,c,c) = ~[- 2dxdy- 2dxdz- 2dydz + 2(dx +dy + dzt] =

2

punctul (c,c,c,c) este

8. Elipsoidul

cu

trei

axe:

2z(~; + 1) + An
2

punct de minim (local), chiar absolut, conform celor constatate Ia

metoda L
2

2y(~; + 1) +A 2m

= l(2dx 2 + 2dy' + 2dz 2 + 2dxdy + 2dxdz + 2dydz) =

=~[(dx+dy)' +(dx+dz)' +(dy+dz)']>o~

2x(~; + 1) + 1. 1=

x
y
z
~+~+~=I
(a> b >c)
2
2

a
b' c
intersecteaza planul lx +my+ nz = 0 , care trece prin centrul sau
(originea sistemului de axe). Sa se determine semiaxa elipsei
obtinuta ca sectiune, i.e. sa se gaseasca valorile extreme ale
functiei f(x, y, z) = x' + y' + z' daca variabilele verifica ecuatiile de
mai sus.

Metoda mic~?orarii numarului de variabile pentru a reduce

problema Ia o problema de extrem clasic duce Ia calcule
complicate; vom aplica metoda lui Lagrange. Fie

x+ 1)2y' + CTz'J + 1. (1x +my+ nz).

+ y' + z' + 1. (82

x'

y2

z'
c'

~+~+-=1

a'

b
lx+my+nz =0

Tnmultind prima e1
cu z, obtinem: A1
I. 2 Ia'

'

x=-2a'-t'

De aici se obtine 1
sus lnmultite resp
l'a'
m'b' n
--+--+a'- f b'- f c'
extreme ale func\i

F(x, y,z; 1. 10 1. 2 ) =

lmpunem condiliile:

9. Sa se g

8F
8F
8F
8F
8F
-=0 -=0 -=0 - = 0 - = 0
ax VI
"'' az ' 81. I 81. 2

z: xk' , ~tiind ca
n

k==l

olutieJ

Fie F(xl'x:

derivatele paf\iale
8F
A
= 2xk +-=0
axk
ak
164

zx(~; + 1) + 1..,1 = o

2y(~; +1)+A m=O

2

2z(~; + 1) + A n = o
2

x'

l(a>b>c)

y'

z'

-+-+-=1
a' b c2
lx+my+nz= 0
fnmultind prima ecuatie cu x, a doua ecuatie cu y i a treia ecuatie
cu z, obtinem: A1 = -(x' + y 2 + z'} = -f(x, y, z). Se mai poate scrie:
A nc'
A Ia'
A mb'
'
y
,
z
,
=-2a'-f' =-2b'-f' =-2c'-f.
De aici se obtine uor A2 i apoi x,y,z. Adunand egalitatile de mai
sus inmultite respectiv prin I, m, n se obtine ecuatia:
m'b'
n'c'
l2 a 2
-,-- + -,- + --,- = o, de unde se determina cele doua valori
a -f b -f c -f
extreme ale functiei f (se ajunge Ia o ecuatie de gradulll in f).

+nz).

9. Sa se gaseasca extremele functiei t(xl'x,,.,xn} =

n

= 'l:x,', tiind ca
k""\

2.:-' = 1, unde a,> 0,

--

Vk = 1,n.

k=l ak

olutie.l
Fie F(xl'x,, ...

,x,;A}=i:X,'+A(~"--1).
ak
ko=l

Egaland cu 0

k=t

derivatele partiale ale functiei F obtinem:

oF
A
~x,
_
A
= 2x, + - = 0, k = 1,n; L..- = 1. Rezulta: x, = ---,
ax,
a,
kl a,
2a,
165

\fk =I, n.
lnlocuind

<=>A=

in

ultima

ecuatie,

deducem:

"-)

Cestui total e:
este exprimat in sutE

--n--

L:a,2

k=l

x1

a\.

L;a,'

1=1,n. SanotamcuA=:L;a,'.
=I

k=l

<=>30-L -K 4

=300~

Formam functia ajut

F(K,L;A) = IOL+ 1001

Egalam derivatele 1
Obtinem:

o2F
-=2'
8x

a~adar:

Rezulta,

olutie~

- - L:-,-=l<=l
2 =I a,

'

Diferentiala de ordinul II in punctul considerat este:

oF

8K

= 100 + 3ALK 2 '

d'F = 2

8F
L" --,
= 4n > 0 => punctul
ax,

de coordonate

'=I

este punct de minim (local). Cu ajutorul inegalitatii CauchyBuniakovski - Schwartz se arata imediat ca punctul este de minim
1
, =
global. Valoarea minima a functiei este m =
2
=I A a,
1 n 1

L:-,.
A-,=la,

=-,

A.2. Aplicatii in economie

1. Productia saptamanala de branza a unui producator rural este
data prin Q = 30L0 25 K 0' 75 , unde Q reprezinta cantitatea de branza
exprimata in pounds, L reprezinta orele de munca necesare iar K
reprezinta capitalul investit exprimat in sute de dolari. Daca
fabrica ~i-a propus sa produca 300 pounds pe saptamana, gasiti
valorile lui K ~i L ce minimizeaza cestui saptamanal, in conditiile in
care fiecare ora de munca este platita cu 10 $/h.
166

oF =10+AK 3 =0
8L

oF =LK' -10 4 =0

8A

!OK

L=-3-

<=> K 4 = 3-103
10
A=--,
K
Din a doua ecuatie

Cestui minim este ;

2. Producal
produsele in patru
(Dallas). Pentru u
publicitate suma c

1 =I<=?
(--2A) I-i
,,, a,
n

olutieJ
Costul total exprimat in dolari este: C(K,L)=10L+100K. (K
este exprimat in sute de dolari). Legiitura este: 0=300 <=?
I

cuA=

Ia.'.
k=l

<=?30L" K' =300<=?L4 -K' =10<=?LK 3 =10 4

Formam functia ajutatoare F, data prin:
F(K,L;A) = IOL +lOOK+ A(LK 3 -10 4 ).
Egalam derivatele partiale ale acestei functii cu 0.
Obtinem:

( _I
a, A'

-!)
'a"A

Cauchyeste de minim
=

aF =100+3ALK'=O
8K
aF =10+AK 3 =0
8L

::>

AK 3 =-10
LK

aF =LK -I0 =0
8A

L 10
K
3
LK' = 104 <:o>

---

= 10

<=?

AK 3

= -10

L= !OK
3
4
<=?K =310 3
10
A =-K'
7

"
~
1o
Din a doua ecuatie obtinem K = 34 I 0 4 ~ L = - 3

3'
3

--

Costul minim este atunci C = 100 3 4 10 4 + 100.3 4 -10 3

=9870$.

2. Producatorii ~?amponului Chevelure i~?i produc ~?i vand

produsele in patru centre: A (Atlanta), B (Boston), C (Chicago), D
(Dallas). Pentru urmatorul an ei i~?i planifica sa cheltuiasca pe
publicitate suma de 507 I 03 $. Datele culese indica urmatoarea
167

 legatura lntre vanzari !;>i sumele folosite pe reclame, in fiecare din

cele patru centre:
I

qA =500-XA2,

XA +X a + Xc +X.
Formam functia a

F(XA,X 8 ,Xc,Xo;'

q 8 =600-X 8 2,

- X 8 -Xc -X 0

Egaland cu 0 deri

qc = 800 Xc2,
I

q 0 = 720-X 0 2,
unde q reprezinta numarul de vanzari, iar X suma cheltuielilor pe
publicitate. Folosind preturile de vanzare, costurile variabile (pe
unitatea de produs) i costurile anuale fixe date in tabelul urmator,
gasi\i valorile XA, Xs, Xc i Xo ce maximizeaza profitul.

~=200-XA-~

ax A

8F
X _1_
--=300 B 2
8X 8
aF = 280Xc-~

axe
Piata

Pretul de vanzare

Costul variabil

Costul fix

A
B

1,60$
2,00$
1,70$
1,50$

0,80$
1,00$
1,00$
0,50$

40000$
60000$
80000$
30000$

8F
..!
--=360X 0 2
8X 0

8F
-=XA +X 8 +
8A
Rezulta
1- i\
exprimand in fun
X 8 = 2,25XA
Xc = 1,96XA

Suma ob\inuta din vanzari este:

R = 1,6qA + 2q 8 +I, 7qc + 1,5q 0 , in timp ce costul total se obtine
adunand costul fix cu costul variabil !;>i cheltuielile publicitare, fiind
dat de:
C = 0,8qA +q 8 + qc + 0.5q 0 + XA + X 8 + Xc + X 0 + 210000.
Beneficiul rezultat are forma:
B = R- C = 0,8qA + q8 + 0,7qc + q 0 - XA - X 8 - Xc- X 0 --210000 =
I

= 400XA 2 + 600X 8 2 + 560Xc 2 + 720X 0 2 - XA - X 8

-210000.
Trebuie sa \inem cont de restrictia:
168

Xc - X 0

X 0 = 3,24XA
Tnlocuind in ultin
XA=60000, de u1

3. Optim

costa

Consideram un
productie, x i Y
de a determina
agentul econon
notata cu T i c1
exprimate taate
utilizate din cei

in fiecare din

XA + X 8 + Xc + X 0 = 507000.
Formam functia ajutatoare:
l

F(XA, X 8 , Xc, X 0 ; A)= 400XA 2 + 600X 8 2 + 560Xc2 + 720X 0 2- XA- X8

;;uen1ule11110r pe
(pe
ue1u1 urmi:itor,

Xc- X 0

210000 +A( XA + X 8 + Xc + X 0

507000)

Egaland cu 0 derivatele partiale de ordinul I se obtine sistemul:

1
oF
--=200XA-, -1+A=0
oX A
1
oF
- - = 300X 8 -,-1 +A= 0
oX 8

oF
I
- - = 280 Xc -, -1 + A = 0
oXc
oF
X _1
- - = 360. D 2 -I +A = 0
oX 0
oF
oA = XA + X 8 + Xc + X 0

507000 = 0

Rezulta
1- A= 200XA -:; = 300X 8 -:; = 280Xc -, = 360X 0 -'
exprimand in functie de XA:
XB = 2,25XA

~i,

Xc = 1,96XA

obtine
fiind

X 0 = 3,24XA
inlocuind in ultima ecuatie a sistemului, se obtine:
XA=60000, de unde X 8 =135000$,Xc=117600$, ~i Xo=194400$.

3. Optimu/ producatorului: maximizarea produc(iei Ia un

cost dat
Consideram un producator ce are Ia dispozitie doi factori de
productie, x ~i y, pentru a produce anumite bunuri. Problema este
de a determina volumul maxim al productiei in situatia in care
agentul economic dispune de o cantitate totala fixa a resurselor,
notata cuT ~i cunoa~te preturile Px ~i py ale factorilor de productie,
exprimate toate in franci francezi. Daca notam cu x, y cantitatile
utilizate din cei doi factori ~i cu Q(x,y) volumul productiei rezultate
169

din aceasta alocare, atunci se cere maximul functiei de productie

Q(x,y), tinand cont de restrictia T=x Px+Y Py

asemenea izocu
Q2, Q3.

Se obser
este tangenta
euristica, intuitivi

olutie~

\Metoda

[Metoda 1.\
T=x Px+Y

Curba x Px+Y py=T este, in planul xOy, o dreapta. Dar

x <o o, y <o 0 , deci in plan ne va interesa doar un segment al

x). Trebuie sa

acestei drepte.
y

Anulam derivat<

\Metod;

Conside
singura legatur

F(x, y) = a(x,y)

Sa calculam d'

oF aa
ox.= ox-A!
A

iJF

ay

= iJQ -AI
ay

XPx + YP, = 1
Op\iunea producatorului este undeva in triunghiul OAB, el
nefiind obligat sa cheltuiasca tot bugetul. Combinatiile de factori
de productie ce realizeaza acela!?i volum al productiei se numesc
curbe de izoprodus sau izocuante. Pe desen sunt figurate trei
170

Pornind de Ia

 de productie

asemenea izocuante, corespunzatoare nivelelor de productie 01,

Oz,

Q3.

Se observa ca maximul este atins pentru izocuanta care

este tangenta Ia dreapta bugetului. Aceasta este o solutie
euristica, intuitiva.

T=x Px+Y py=> y = ..!._- x& = f{x) (o functie f depinzand de

Py
Py

o dreapta. Dar
un segment al

x). Trebuie sa determinam extremele functiei g(x) = O(x, f{x)).

Anulam derivata lui g: g(x) = 0 etc.

IIU

IMetoda
, _ _ _ __

Consideram problema ca o problema de extrem cu o

singura legatura. Fie functia ajutatoare:

Px
T
=--x+Py
Py

F(x, y) = Q(x, y) + A(T- xpx- YPy ).

Sa calculam derivatele partiale ale functiei F ~i sa le egalam cu 0.
oF oQ
- = - - A p =0
0X

OX

oF oQ
- = - - A p =0
8y
oy
Y
XPx + YPy

JTIUnQhiiUI OAB, el
lbim1tiiiE de factori

=T

Pornind de Ia primele doua ecuatii, deducem:

se numesc
sun! figurate !rei
171

8Q

8Q

8Q

8x = & c:i A= ox = 8y
8Q
y
.
-- Py
Px
Py
8y
Deducem ca in starea de echilibru raportul productivitatilor
marginale este egal cu raportul preturilor, sau exista egalitate intre
productivitatile marginale impartite Ia preturi.
Diferentiind functiile Q ~iT, obtinem:
8Q
8Q
.
dQ = 8x dx + 8y dy ~~ dT = Pxdx + Pydy.

Dar in starea de echilibru 8Q

8x

= Apx ~i

oQ

By

= ApY;

aA(~f" = Ap,
aA(~f" =APK
KpK +Lp,

=T

Vom continua calculel

deducem astfel

dQ = A(Pxdx + pydy) = AdT.

dT = 1 => dQ = A.
A mascara astfel productia suplimentara obtinuta atunci cand
marim bugetul.cu o unitate monetara.
Vom rezolva in continuare explicit problema de extrem,
alegand o forma particulara pentru functia de productie. Vom
utiliza functia de productie de tip Cobb - Douglas. Astfel, daca
factorii de productie sunt cantitatile de munca L (exprimate in ore
munca) ~i de capital K (exprimate, de exemplu, in mii de franci),
functia se scrie:
Q(K, L) =A K" L!, unde A, a, 13 sunt parametrii pozitivi.
lpoteza suplimentara a+ 13 = 1 este frecventa. Tn acest caz,
functia Cobb-Douglas devine:
Q(K,L)=AK"L'-".
Revenim Ia sistemul obtinut prin egalarea derivatelor de
ordinul I cu 0.

~Q = aA(-'=-)1-a

8Q
8K
K
'8L
Sistemul devine :

Tinand cont de primel

K =Eb_=>K=E.t,_L
PK
L PK

Atunci, din a treia ec1

cantitatilor folosite di
raportul preturilor res
1 A

A=2TKL

Derivatele partiale dE

a'F
A FL.
a'
8K 2 = -4 Kv'K; 81

= aA(K)'a
L

Diferentiala de ordin1

'
A jL dK'
'
d F = -4 Kv'K
172

aA(-LK)l-a =
aA(~) '" =

ApL
ApK

KpK +LpL = T

Vom continua calculele pentru a

= ~.

atunci cfmd

Tin and cont de primele doua relatii ~

K
L

=B,_~K= p'-L
PK

PK

. ecuat1e
. rezu It-a L = T
- , d ec1. K
A tunc1,. d"1n a tre1a

'

2pl

T
= ~-.

2pK

Raportul

cantitatilor folosite din fiecare resursa este invers proportional cu

raportul preturilor resurselor.
1 A

A=2TKC

Derivatele paftiale de ordinul II ale functiei F sunt:

82 F
A Jl
aK' =~4K-JK;

82 F
A -JK
8L2 =~4 LJl;

82 F
A 1
8K8L =4-JLK.

Diferentiala de ordinulll este:

d'F=~A__!LdK 2 +2~-1 -dKdL~A

4 K-JK

.JlK

-JK dL'.

4 LJl

173

Diferen\iind legatura KpK + LpL = T, rezulta

pKdK + PL dl = 0, sau

dK = _!'t,_dl. Obtinem:
PK
'

c) f(x, y) = x' + y' -4X)

R. (1,1) ~i (-1,-1) pur
d) f(x, y) = xy'ex-y

R. (-1 ,2) punct de m

2
A p,
A 1 PL 2 A .JK
2
2
d F = ---"-dl
- - - - - d l - - - - d l < 0 => punctul
2
4 pK
2 -JLK PK
4 L.Jl
considerat este punct de maxim.

Qmax

= A-.JK .

.JL =A v2P:
IT ) 2TPL

=A

e) f(x,y)=sinx+siny

kP:

R. ( ; , ;) punct

2 PKPL

maxim

f(x, y) = (x' + y')e-(x

f)

Observatie.

R. fm;n=O, pentru x=
X

Problema se poate generaliza in cazul in care sun! utiliza\i

n factori de productie, rezultatele principale ob\inute ramanand
adevarate ~i in cazul general.

g) f(x, y)

= e 2(X+ y')

2
R. fm;n=--, pentru

h)

t(x, y, z) = 2x 2 + y' -+

R. (2, 1,7) este pun1

i) f(x, y,z) = 31nx + 211
R. (6,4, 10) este pUI

B. Probleme propuse

j)

1. Sa se determine extremele urmatoarelor func\ii:

a) f(x, y) = x' + y 3 - 3xy

f(x,z, y) = x + y' +

R. fm;n=-

R. fm;n = -1, pentru x=1, y=1

3 , pentn

k) f(x,y,z)=

b) f(x, y) =ax'+ 2bxy + cy'- ex- fy

ce-bf
af-bc )
2
R. M( x,,y, ) =M( (
')' (
') , daca ac-b ,cO,
2 ac-b 2 ac-b
avem:
i) ac- b' > O, a > 0 => M este punct de minim
ii) ac- b2 > 0, a < 0 => M este punct de maxim
iii) ac- b' < 0 => nu exista puncte de extrem
174

x' + y' +
xyz

R. (a,a,a); a>O

~i

2. Sa se gaseasca p1
a) f(x, y)

= (x-1) +Y

R.M(0,1)
X

b) f(x,y)=--+-, da
a b

dl = 0, sau

c) f(x,y)=x'+l-4xy
R. (1,1) i (-1,-1) puncte de minim
d) f(x, y) = xyV-Y
R. (-1 ,2) punct de minim
e) f(x, y) =sin X+ siny +cos( X+ y); (x, y)

R. (237t .237t)

E[ 0, 3; ]

x [ O,

de mtntm,
. . (7t ,7t) I. (57t ,57t)
6 6
66

punct

maxim
f)

t(x, y) = (x' + y')e-(x'+y')- (x' + y')

R. fm;n=O, pentru x=O, y=O
X

utilizati
raman and

g) f(x,y)=e2(x+y')
2
R. fm;n=--, pentru x=-2, y=O

h) f(x,y,z)=2x 2 +Y 2 +2z--xy-xz

i)
j)

R. (2, 1, 7) este punct a

f(x,y,z)=31nx+21ny+51nz+ln(22-x-y-z)
R. (6,4, 10) este punct de maxim
f(x,z, y) = x 2 + y' + z'- xy + x- 2z
4
2
I
.
R.fm;n=-3, pentrux=-3, y=--;;; Z=l

k) f(x,y,z)=

x3 + y' + z'
xyz

R. (a, a, a); a> 0

b2 ;t 0,

, X>O, y>O, Z>O

sunt puncte de minim

2. Sa se gaseasca punctele de extrem conditional:

a) f(x, y) = (x -1)' + y' cu legatura x'- y' = 1
R. M(O, 1)
b)

X
Y
f( X, y) = a+
b,

3
;]

aca

+y~ = 1
,

175

puncte de

3. Sa se arate c~

c) f(x, y) =Ax'+ 2Bxy + Cy', dacii x + y' = 1

R. fm;n = "-, fmax =A.,, unde A1 < "- 2 sun! radacinile ecuatiei:
(A-A.)(C-A.)-8 2 =0

4. Dintr-un fir dE
unui acvariu pa
paralelipipedului a

d) t(x,y,z)=xy'z', daca x+2y+3z=a; x>O, y>O, z>O.

~,

R.

R. x = y = z = 6 fmax =(a)
6
e) t(x, y,z) = xyz, daca x 2 + y 2 + z' = 1, x + y + z = o.

R. fm;n = (f)

1 , pentru
..[6

(1

1 ,- .J6
2) , (1
2 , .J6
1)
.J6 ,.J6
.J6 ,- .J6

~i

1)

.J6 ' .J6 ,.J6

f(x, y, z, t) = xyzt, daca x + y + z + t = 4c (x>O, y>O, z>O, t>O)

6. Vezi problem

h) f(x,y,z)=x'+y 2 +Z 2 , dacaax+by+cz=1
2

'a' + : 2 +

c'-)

punct de minim,

daca a, b, c nu sun! simultan nule

i) f(x, y, z) = x' + y'- z', cu legaturile:
2

x+y+z=1, x 2 +y 2 +Z =4.
j) t( x,. x,, .. x") =

R.

k--'1

k=l

L x," (p > 1), daca L x. = a (a > 0)

(~, ~, .. , ~) punct de minim

n n

176

Problema
F(x, y,z) =

AriaS v
ale func\ie

{afi,avf2) punct de maxim

A'R. S=TI-

\ Ax+By~

R. {- afi,- avf2) punct de minim

(a +:, + c' 'a' + :, + c

5. Sa se deten
x' y'
-+-=1
cupl<
a' b 2

x' +i_=
a' b2

R. fmax =C 4 , in (c,c,c,c)
11
_1
1
1
g) f (
x,y
) =-+-, daca - 2 + 2 =-, (a>O)
X
Y
X
y
a

R.

(~~~)

Pentru Q=Oo
determina\i mini
tip Cobb - Doug!

7. Rezolva\i pro
Cobb - Douglas

3. Sa se arate ca daca X1X2 x, = 1, atunci X1 + x, ++X, 2: n.

ecuatiei:

4. Dintr-un fir de cornier de lungime 4a se construie~te rama

unui acvariu paralelipipedic. Sa se determine dimensiunile
paralelipipedului astfel ca acesta sa aiba velum maxim.
R.

1)

'.J6

~I

(~.~~)

5. Sa se determine aria elipsei de intersectie a cilindrului

x' y'
2 + - 2 = 1 cu pia nul Ax+ By+ Cz = 0
a

A 2 +B 2 +C
R. S = IT . C
ab

Problema se reduce Ia a determina extremele functiei

z>O, t>O)

F(x, y, z} = x 2 + y 2 + z' cu legaturile:

~+r._=1
2
a'

b
Ax+By+Cz= 0
Aria S va fi S = ITa~. unde a ~~ ~ sunt valorile extreme

ale functiei F.

6. Vezi problema rezolvata cu aplicatie in economie 3.

de minim,

Pentru Q=Q 0 constant (nivelul productiei este constant),

determinati minimul bugetului T. Puteti lua functia de productie de
tip Cobb - Douglas.
7. Rezolvati problema cu aplicatie in economie 3, in cazul functiei
Cobb- Douglas generale (a= AK"L ~;a

177

E[0,1]).

iJF(

4.4. Functii implicit definite. Transformari

regulate. Dependenta functionala.

az
axx,
ax (x, y) =- ~~(x,
az
~F(x,
ay

A. Probleme rezolvate

az(

1. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul I l?i

8y x,y =- iJF(x,

derivata partiala mixta de ordinul II pentru functia z(x,y) definita

implicit de ecuatia: (x + y)ez - xy- z = 0, In jurul punctului {x 0 , Yo)=

Daca derivam par

(2,2) ~i pentru z0 =0.

az
2

8 z (x, y) =

axay

olutie~

(ez

-~-1)[(x~

Sa definim F:IR'--+IR, F(x,y,z)=(x+y)ez-xy-z l?i fie

{x 0 , y 0 ,z 0 ) = (2,2,0). F are derivate partiale de ordinul I continue
(chiar de orice ordin), date prin formulele:
8F
z
-=e
-y

ax

8F

8F

-=e-x - =
ay
az

( x+ye
) z -1

In mod evident F{x 0 ,y 0 ,z 0 )=4e 0 -4-0=0

In punctul (x 0 , Yo)

az

~i

oF(2,2,0)=3;tO.
8z
Suntem atunci In conditiile de aplicabilitate a teoremei functiilor
implicite ~i deducem existenta unei unice functii q> definite pe o

vecinatate Vo a. punctului (2,2), cu valori lntr-o vecinatate U0 a

punctului 0 astfellncat sa fie lndeplinite conditiile:
1) q>(2,2) = 0

e0 - 2
-(2,2)=-4
0
1
8y
e-

ecua~:

2. Se da

extremele func!i'
precizand ~?i pun

2) F(x,y,q>(x,y))=O, (v)(x,y) EV0

3) q> are derivate partiale de ordinul I continue, de orice ordin (ca

~i

functia F).
Vom folosi notatia q>(x, y) = z(x, y). Derivand partial relatia 2),
obtinem:

178

F admite'
8F
-=3X2 - 3ay

ax

aF = 3y 2
8y

3ax.

~{x,y,z(x,y))

iJz

8x(x,y)=- oF(

oz

{xo, Yo)=

ez-y

( ))=(X+y)ez(xy)_l =(x+y)ez-1!?
x,y,z x,y

oF (
)
oy X, y,z(x, y)

OZ

ordinul I l?i
z{x,y) definita

ez(x,y)_y

ay(x,y)=- oF

oz (x, y,z(x, y))

_
1

ez- X
(x+y)ez-1

Daca derivam partial in raport cu x a doua relatie, obtinem:

82z

axay (x, y) =

)f( x+y)ez - IJ- ( e

oz
( e z ax-!
xy-z l?i fie
I continue

iJz
z
+xe z ax+ye

az)( ez -x)
ax

[(x + y)ez -1r

0

- 2
In punctul {X , Yo,) z( X Yo ) = Z = 0 ~ ~
8z (2,2) = -e I
- = -- l?i
0
0
0
0

a-x
4e-l
3

oz
ay '

e0

4e -1

~(22)=---=---.
0

2. Se da ecuatia: F(x, y) = x' + y 3 - 3axy = 0; a E IR, a> 0. Se cer

cinat::lt" Uo a

extremele functiei implicite y de x, definita de aceasta ecuatie,

precizand i punctul {x 0 , Yo) respectiv.

olutie~
F admite derivate pal\iale continue de orice ordin pe IR
oF
-=3x 2 -3ay i
relatia 2),

Ox

oF
- = 3y 2 -3ax.
Oy
179

Fie ( x 0 , y 0 ) e IR 2 astfellndit F( X0 , y 0 ) = 0 l?i :

( X0 , y 0 )

* 0 =>

(3) o

unica functie <p: V0 ~ U0 ce satisface conditiile:

6x (3y 2

3ax)-

(3y'-

are derivate partiale

4l
Atunci y"(xo) = - -

continue de orice ordin (Vo ,U 0 sunt vecinatati ale lui x 0, respectiv

y 0). Notam functia <p tot cu y. Punctul X0 e punct de extrem pentru

=> punctul X0 = a~

y=> y(x 0 ) = 0.

implicit definita de'

<r(x 0 ) = y 0 ; F(x 0 ,<p(x 0 )) = 0, (v)x 0 eV0

<p

8F
Dar y'(x 0 )

Dar

ax (xo, Yo)

8F

8F
=0=>-(Xo,Yo)=O.

ax

--(x
8y o Yo)

ax

8F ( x _Yo ) = 3x 2
0
0

3ay 0

3. Se considera
<p:IR

Y0 = -Xo

l?i.

tinand

cont

l?i

de

conditia

l?l. X0 ' + -Xo2

3X 0 3 = 0, de un d e X0 '(X0 3

Atunci: a) X0 = 0,

in

punctul

2a ' ) = 0.

az

(cy-bz) ax +(az

Yo= 0

(x 0 , Yo)= (o.o)

satisfacuta conditia :

avem

olutieJ

8F

ay (o,o) = 0 (nu este

(x 0 , Yo)"' 0, deci nu putem aplica teorema

functiilor implicite pentru (x 0 , Yo)= (o,O)), deci ramane sa studiem

punctul (x 0 , Yo)= (alfi,al./4). Pentru aceasta vom calcula y"(x 0 ).
&F

8F

&F

8F

&z (x, y) a:y(x, y)- &aY'(x, y) i3x (x, y)

y"(x) =

este

aplicabilitate a
F(x. y,z) = x' + y' ~
solutia gasita, sa s

b) X0 = alfi. Yo = al./4.
Dar,

IR

a,b,c eiR. Fie (~

= X0 3 +Y 0 3 -3aX 0 Y0 = 0, deducem:

F(x0 ,Y 0 )

[aF
8y(x,y)

J'

180

Fie z(x,y)
vecinatatea Vo a
punctului z0 . zest'
I continue (deoa1
Derivatele partiale
aF

ax

= 2x- a<p'(ax +

aF = 2y- b<r'(ax +

ay

iJF
(
-=2Z-e<p'aX+
8z
Atunci:

(3)

6x(3y' -3ax)-(-3a)(3x 2 -3ay)

0
~

(3y'- 3ax)'
paf'\iale
pentru

2xy' -ax' -a'y

~

V- ax)'

4a'V2- a'lJ4~a'l./4 a'(2l./4- 4V2)

(
)' =
(
)'
< 0:::;,
2a'V2- a'lfi
a'lfi

. "
Atunc1 y (x,) =

alfi este punct de maxim pentru unica functie

implicit definita de ecuatia F(x, y) = 0 In jurul punctului x 0 = ai.fi.
:::;, punctul

X0

Se considera ecuatia x' + y' + z 2 = cp(ax +by+ cz), unde

cp: IR ~ IR este o functie derivabila cu derivata continua,

3.

a,b,cEIR. Fie (x 0 ,y 0 ,z 0 ) un punct ce satisface conditiile de

aplicabilitate a teoremei functiilor implicite pentru functia
F(x, y,z) = x' + y' + z'- cp(ax +by+ cz). Daca z = z(x, y)
este
solutia gasita, sa se verifice relatia:

az
ax

az

(cy-bz )-+(az-cx)-=bx-ay.

ay

olutie~
a

Fie z{x,y) unica solutie a ecuatiei date, definita pe

vecinatatea Vo a punctului (xo.Yo) cu valori In vecinatatea Uo a
punctului zo. z este o functie ce admite derivate partiale de ordinul
I continue (deoarece q> este derivabila cu derivata continua).
Derivatele partiale ale lui F sunt:
~F

aF

ay

= 2x- acp'(ax +by+ cz);

=2y-bcp'(ax+by+cz);

aF
- = 2z- ccp'(ax +by+ cz).

az

Atunci:
181

F,(x 0 , y 0 ,U 0 , V0 ) = 1+H
Derivatele partiale de

aF

uz ax 2x-aq>'(ax+by+cz) l?l.
-----i3x- ()~ - 2z- cq>'(ax +by+ cz)

aF, = 1.

az

8F

az
8y

8y

oF=

uz

= 3x 2

3yu;

= 3u2

3xy;

a..

Ox

oF2

az

au

8y

'

8F

fPJ
8F

lacobianul

(cy-bz) Ox +(az-cx) 8y =
(bz- cy)(2x- aq>'(u)) +(ex- az)(2y- bq>'(u))
2z- cq>'(u)

2bxz- abzq>'(u)- 2cxy + acyq>'(u)

+
2z- cq>'(u)

2cxy- bcxq>'(u)- 2azy + abzq>'(u)

2z- C<Jl'(u)
-

oF2

az

'

2y- bq>'(ax +by+ cz) d .

, ec1:
2Z-Cq>' ( ax+by+CZ)

aF, = 2.

ox

2z(bx- ay) + cq>'(u)(ay- bx) (bx- ay)(2z- cq>'(u))

2z- C<Jl'(u)
=
2z- cq>'(u)
= bx- ay,

= 3 - 3+ 3 = 3 0.
Aplicand teorema fL
deducem ca exista
vecinatate V0 a pun1
punctului (uo, vo), astf1
a)

<Jl(X 0 , Yo)= (u 0,Vo)

b) F,(x,y,q>(x,y))=O

unde am notal u =ax+ by + cz.

c) Componentele q>

4. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul I ale functiilor

continue de orice on

u{x,y) l?i v(x,y) definite prin sistemul:

l?i q>,(x, y) = v(x, y).

F,(x, y, u, v) = x + 2y- u + v- 2
{ F, ( x, y, u, v) = x' + y' + u' - 3xyu- 3v

, {x 0 ,Y 0 ,U 0 ,V 0 )=(1,1,1,0)

partiale de ordinul
formulele:

olutie~

D(F,, F,)

Functiile F, l?i F2 admit derivate partiale continue de orice

ordin pe intreg domeniul de definitie.
F,{x 0 , Y0 ,U 0 , V0 ) = 1+ 2-1 + 0-2 = 0
182

au

D(x, v)

ax (x, y) =- o(F, F)2

o(u:v)

Derivatele partiale de ordinul I ale functiilor F1 :?i F2 au forma:

aF,
oF,
aF,
aF, = .
-=t
-=2
-=-1
av 1,

ax'

aF
2
ax' = 3x

au'

iJy'

3yu,

aF2
= 3y 2
iJy

aF,

av

3xu:
'

= _3

.
aF,

av _
au

-ay,

oF, - 3u 0 2

av

-1
3x 0 y 0

1
-3

= 3 - 3 + 3 = 3 "' 0.
Aplicand teorema functiilor implicite pentru sisteme de functii,
deducem ca exista o unica functie vectoriala q> definita pe o
vecinatate V 0 a punctului (xo,Yo) cu valori intr-o vecinatate U0 a
punctului (uo,vo), astfel incat:
a) rp(x 0 ,y 0 )=(u 0 ,V 0 }
b) F,(x, y,rp(x, y)) = 0 :?i F,(x, y,rp(x, y)) = 0, (v)(x, y)

V0

c) Componentele q> 1 :?i q> 2 ale functiei q> au derivate partiale

continue de orice ordin pe Vo. Vom folosi notatia rp,(x,y)=u(x,y)
:?i <p 2 (x, y) = v(x, y). Atunci rp(x, y) = (u(x, y), v(x, y)) :?i derivatele
partiale de ordinul I ale func\iilor u :?i v se calculeaza dupa
formulele:

OF1
D(F" F,)

orice

au
) -D{X:v)
ax(x,y =

D(F,F,) =

OF,

av

ax

a~

aF,

l ax

av
(3 - 3u + 3xy) =
2

Dtl.l, vf
183

3x

3yu -3

(3-3u' +3xy) =

5. Sa se arate c

3+3X2 -3yu 1+X2 -yu

= 3 - 3u2 + 3xy = 1- u' + xy
Dl

U=X 2 +Y
{ v = x2 - y'

aF!

ay

av

aF,

aF,_

este regulata ~i

2
1
ay av
3y -3xu -3
!--a--'F'---a-F_--:-1 = - (3 - 3u2 + 3xy) =
1

se gaseasca e)
unde F:A~F(A)

~olutie.

aF,

av

aF,

au

av

Transforr

au

6 +3y

u(x, y) = x' +Y 2 ,

3XU
- 3- 3u + 3xy
-

au o<
D(u, v) ax i1

~i

~F1

D(FJ,)

o(U,X)

au

o(x, y) = av a

oF1

ax

-1

aF._ aF1

au

3u

ax

2
D(FJ,) = (3 - 3u + 3xy) =

3xy 3x' - 3yul

=
(3 - 3u 2 + 3xy)
-

D{u,v)

deci transform!
oricare ar fi pu

punctului (x0 , y,

astfellncat F/V

3x 3yu + 3u' - 3xy x' + u' - uy - xy

= 1- u' + xy
-
3 - 3u 2 + 3xy
~F1
oF1
2 -

D(F~'F,)

ax a

au

ay

oF._ oF2

proprietate loc
necesar un cal<

-1
2
2
av
D(u, y)
au
3u - 3xy 3y - 3x =
Oy =- D(F ,F,) =- (3-3u 2 + 3xy)-(3-3U 2 + 3xy)
1

BY _

-D(u,vT

(x]'y,),(x,.l
u(x]' y,) = u
~ {v(x]'y 1)=\

Fie

Din

aceste

x, = x,, y, =y,

Sa determinarr

y2 +UX+2U 2 -2Xy
=
1-u' +xy

(u, v) E F(A) :)

!84

5.

Sa se arate ca transformarea F:
u = x' + y 2

{ v = x'- y 2
este regulata ~i injectiva pe multimea A= {(x, y) I x > o, y > o}. Sa
se gaseasca expresia inversei acestei transformari, i.e. F-' =?,
unde F:A~ F(A) este bijectiva.

olutieJ
Transformarea data F are componentele u ~i v,
2
2
2
u(x, y) = x' + y , v(x, y) = X - y Jacobianul transformarii este
D(u, v)

au au
ax ay

( )="'
D x,y
~~

,.,=

_uv

ax ay

2x

2y

2x -2y

=-Sxy,.,O,(VXx,y)E(O,oo)x(O,oo),

deci transformarea este regulata pe multimea A. Deducem ca

oricare ar fi punctul (x0 , Yo) E(O,oo) x (o,oo), (3) o vecinatate V0 a
punctului (x 0 , Yo) ~i o vecinatate Uo a punctului (u 0 , v 0 ) = F(x0 , Yo)
astfel incat F/V0 :V0 ~ U0 este o aplicatie bijectiva. Aceasta este o
proprietate locala; pentru a obtine o proprietate globala este
necesar un calcul direct.
Fie ( x,, y, ), ( x,, y 2 ) E A astfel inca! F(x,, y,) = F(x,, y 2 ) ~
u(x,. y,) = u(x,, y,)

{x, + y 1 =

x,' + y,Z

~ { vx,.y,=vx
(
)
(
)~ x,-y,=x,-y,
2
2
2
,.
2 ,y,
D.1n aceste ega l't"t'
1a.1 d ed ucem:
x, 2 = x 2 2 , y, 2 = y 2 2 ,
x, = x 2 , y 1 = y, (toate numerele sunt strict pozitive).
Sa determinam acum multimea imagine F(A).
(u, v) EF(A) ~ (3)(x, y) E A astfel inca! (u, v) = F((x, y)) ~

IRS

adica

~ (3)x > o, y > 0 astfel Inca! u = x' + y', v = x' - y'. Deducem ca

Deducem ca F:IR'

~i y 2 = u; v . Conditia necesara ~i suficienta ca

expresia: F-'(u, v) =

x' = u; v

(u, v) EF(A) este:

7. Se dau transfom
2

U+V>O, U-V>O=> F(A)={(u,v)EIR /U+V>0,U-V>0}.

Transformarea inversa F-': F(A) --t A are expresia:
F-'(u, v)= Uu; v )u;v

F1:

W=Z+X

Sa se gaseasca trl
relatia:

6.

Fie transformarea F data prin:

u = ex+y
{ V=X 3 ,x,y EIR.
Sa se arate ca In orice vecinatate a punctului (0,0) transformarea
nu este regulata, lnsa este injectiva.

olutieJ

D(u, v)
D(x,y) =

au
;,.,
. e eY
vyav- 3x

e eY

(v)(x 0 ,y 0 ,z 0 ) EIR'-

olutieJ

TJ(X. y, z) = (y + z)'
=-3x'e-eY=O~x=0

(u, v) EF(IR').
3

x, = x,
Atunci

Trebuie

exista

impusa

y=Vv. Deci x=lnu-VV, y=Vv.

186

x, = x,, y, = y,.
x, y EIR

conditia

astfel

o(x, y,z) = (z + x)' +

D(u,v,w)
D(x,y,z) (

XoYo,Zo

{x, + y, = x, + y 2
~

{ x, 3 = x, 3

u = e+Y, v = y

D(x, y,z) (x,.y,,z,) = D(

ay

ex,+y, = ex,+y,

Fie

D(

c,(x, y,z) =(X+ y)' +

fn punctele de forma (O,y) cu y E IR jacobianul este nul, deci In

aceste puncte transformarea nu este regulata.
Fie (x, y,),(x,, yo) EIR' astfellncat F(x, y,) = F(x,, y,) ~
~

D(C,, TJ, 1i)

Transformare

Jacobianul transformarii este:

au
ax
av
ax

~~=~:~ ~i

8
8
-~
)- 8
fj

8
Inca!

u > 0 => x + y = In u,

ca
ca

Deducem ca F:IR' ~(o,oo)xiR este bijectiva ~i inversa lui Fare

expresia: F-'(u, v) = (lnu-VV,VV).

7. Se dau transformarile:
F1:

J~: ~: ~ ~i

~~: ~ : ~ 2
22

F2:

w =z + x

definite pe IR

8 = w + u'
2

Sa se gaseasca transformarea compusa F2oF1

relatia:

o(~. TJ,o)

~i

sa se verifice

o(~. TJ,s)

D(u, v, w)

D(x, y,z) (x,.y,.z,) = D(x, y,z) (x,.y,.z,). D(u, v, w) F,(x,.y,.z,)'

(v)(x 0 , y 0 ,z 0 ) E IR 3

Transformarea F2oF1 are componentele:

~(x,y,z)=(x+y)' +(y+z)' =2y' +X2 +z' +2xy+2yz

TJ(x,y,z)=(y+z)' +(z+x? =2Z 2 +X 2 +y' +2xz+2yz
o(x, y,z) = (z + x)' + (x + y)' = 2x2 + y' + z' + 2xz + 2xy
deci in
D(u, v, w)
D(x, y, z) (x,.v,.z,)

au
ax
av
ax
aw
ax

au au
ay az
av av
ay az
aw aw
ay az
-

= 0 1 1= 0 1
1 0 I
1 -I

incat
X+y=lnu,

187

0
I =2
I

o(s. 11. 8)

D( U, V, W) (u,,v,,w,)

i31;

i31;

au

i3v

i3T)

i3T)

au

i3v
i38
i3v

i38

au

i31;
Ow
2u 0
i3T)
= 0
Ow
2u 0
i38
Ow

8.
2v 0
2V 0

Vo

2w 0

Vo
- v,

Uo
2w 0 =8 0

Wo =

i31;

i31;

i3x
i3T)
=
i3x
D(x, y,z) (x,,y,,z,)
i38
i3x

i3y
i3T)
i3y
i38
i3y

i3z
i3T)
=
i3z
i38
oz

o(s. 11. 8)

2(xo +Yo) '

4y 0 + 2X 0 + 2Z 0

2(x, + z 0 )

2(y 0 +z 0 )

4X 0 + 2y 0 + 2Z 0

2(Yo +Xo)

Xo +Yo

i3<p

or

2{zo+Yo)
4Z 0 + 2X 0 + 2Yo =
2(z 0 + x,)

Yo +Z 0

2Xo + Yo + z,

Yo + Xo

Zo + Xo

IR' I x + y"' 0, x + z "'0, y + z"' o}

Derivand partial in r
or
.
0 = -COS<p-rSJn<
i3y

or
i3y

= s1n<p,

o<p

i3y =

;:c

Atunci putem scrie:

Deducem astfel egalitatea din enunt.

Transformarea F2 este regulata pe multimea

~i

au = ~ (u(r( x, Y), <p(:

atunci, conform

relatiei demonstrate, rezulta ca transformarea compusa F2oF 1

este regulata pe aceea~i multimf A (am folosit faptul ca
transformarea F1 este regulata pe IR ).

i3x

i3x

au= ~(u(r(x, y),<p(:

i3y

i3y

Deducem:

188

or .
+rcos~
1 = -s1nm
i3y
't'
'

= 32(xo +Yo)(Yo + zo)(xo + zo)

or .
i3x

= -SJn<jl +rCOS<

Ox= COS<jl, Ox= -j

X0 +Z 0

A= {(x, y,z)

Vom conside
calcula derivatele p
derivam partial in
obtinem:
or
.
1 = i3x cos<p-rsmq
0

Zo +Yo
2z 0 +X0 +y 0

= 8.

coordonate polare:

Wo

= 16U0 V0 W0 = 16(x0 + y 0 )(y 0 +z,){x0 + z,),

unde {u 0 , V0 , W0 ) = FJx,, y,,z 0 ) = {xo + Y0 , Yo+ Z0 ,Z 0 + X0 )
i31;

Transformati ec

trecand Ia

8. Transformati ecuatia lui

coordonate polare: x = rcos<p, y = rsin<p.

Vom considera u ca functie de noile variabile, r ~i <p . Vom

calcula derivatele partiale ale lui r ~i <p in raport cu x ~i y. Daca
derivam partial in raport cu x in relatiile x = r cos <p, y = r sin <p ,
obtinem:

ar COS<p-rsin<p a<p
ax
ax ,
ar .
a<p
o = ~s1n<p +rcos<pax
ax
ar
a<p
1.
~ = COS<p
- = --Sin<p.
ax
' ax
r
1=

de unde rezulta imediat

Derivand partial in raport cu y se obtine:

ar

a<p

0 = ~cos<p -rs1n<p ay
ay

ar .
a<p
1 = ~s1n<p +rcos<pay
ay
ar.
a<p1
~=Sin<p
-=-COS<p.

ay

' ay

~i

deducem:

Atunci putem scrie:

au

ax

=~(u(r(x,y),<p(x,y)))= au. EJr +au. a<p ~i

ax
ar ax o<p ax

a((
( )) au ar au o<p
ay = ay
u r(x,y),<p x,y) =or. ay + o<p. ay

au

Deducem:

189

a'u a'u a'u

-+-=-ax' ay' ar'

= (a'u _ar + a'u _8cp) _ar +au a'r +( a'u . ar + a'u _acp)
ar' ax aracp ax ax ar ax'
aracp ax acp' ax

__
acp +
ax

au a'cp
acp ax'

a'u 1 .
a'u au a'r 1 .
a'u
=cos <p - - - s1ncp coscp - - + - - - -s1ncp coscp-- +
ar' r
aracp ar ax' r
aracp
1 . , a'u au a'cp
+ r's 1n cp acp' + acp ax'
a'r
. acp 1 . , .
Dar -=-Sincp--=-sln cp ~~
ax'
ax r
a'cp 1 . ar ( 1
acp) 2
ax' = r' s1ncp ax+ - ~coscp ax = ;:-;-sincp coscp.
. 2

~~ = ~(~) = ~(!~).: + !~. :~~ + ~(:~). ~ + :~. ~~ =

.~ + il_~ _acp) . ar + au . a'r + ( a'u .~ + a'u . acp) . acp +
ay aracp ay ay ar ay' aracp ay acp' ay ay
au a'cp
+---=
acp ay'
. , a'u 2 .
a'u 1 , a'u a'r au
=Sin cp-- +-Sincpcoscp--+ 2 cos cp- + - --+
ar
r
aray r
acp ay ar
a'cp au
+--ay' acp.
a'r
acp 1 2
Dar ay' =-cos<p ay =-~cos cp ~~
= ( a'u
ar'

ay'

ar'

r'

acp'

r'

9. Fie functiile:

+---=

&cp

a'u 1 a'u 1 i
-+--+--

&

=- r' coscp ay

1 .

-~s1ncp

acp
2 .
ay = -;:-;-smcpcoscp

Facand lnlocuirile ~i lnsumand, obtinem:

190

f(x,y,z)=x+y+

(x. y, z) E IR'- Sa
a) f, g, h nu sun
b) h depinde de

~olutieJ
i)f

ax
D(f,g,h) ilg
D(x,y,z)- ax

ilh

ax

(are doua coloa1

Deducem ca fur
3
din IR .
Sa consideram
functiilor f 9i g.

rangul 2 (: _

independente In
[

Din faptul ca

punct (x 0 , y,,z,:
functie ' astfel

a'<r
acp ax' au

+---

o2u O<pJ

8<p

&p' ax ax+

a'u

a'u

ax'

8y

a'u
8r

a'u

1 a'u
r' a<p'

1 a'u
r a<p

1 au
r ar

-+-=-+--+-~,deer
2
2
2

.
.
eeuatra devrne:

1 au
r ar

-+--+-~=0

ar'

9. Fie funetiile:

au
2

8r8<p +

f{x,y,z}=x+y+z, g(x,y,z}=x-y+z, h{x,y,z}=4(xy+yz};

(x, y,z} EIR 3

Sa se arate ea:
3
a) f, g, h nu sunt independente In nici un punct din IR .
3
b) h depinde de f ~?i g pe IR .

~olutieJ

au a'<r

+
-acp- ay'
-

:J.:+

au

-+

ar

D(f,g, h}
D(x,y,z}

at
ax
ag
ax
ah

at
ay
ag
ay

ah

at
az
ag
az

1
-1

1
1 = o, (v)(x, y, z}
= 1
ah 4y 4(x + z) 4y

IR'

ax ay az
(are doua eoloane egale).
Deducem ea functiile f, g, h nu sunt independente In nici un punet
din IRa
Sa eonsideram matrieea fermata din derivatele partiale ale
funetiilor f

~?i

rangul 2 (

g. Aeeasta este

1 1
= -2""
1 -1

o).

G ~ 1 :J ~?i are In mod evident

Rezulta ca fune\iile f

independente In oriee punet din IR

D(f,g,h))
Din faptul ea D(
x,y,z

~?i

g sunt

o, (\f )(x, y, z) E IR 3 rezulta ea pentru oriee

punet (x 0 ,y 0 ,z 0 ) EIR' exista o veeinatate V0 a acestui punet ~?i o

funetie 'I' astfel !neat:
191

h(x, y, z) = 'f'(t(x, y,z), g(x, y, z)), (v)(x, y, z) E V0 .

Aceasta proprietate este locala. Rezulta lnsa imediat (facfmd o
2
simpla verificare) ca h(x, y, z) = f'(x, y, z)- g (x, y,z),

(vXx. y,z) E IR 3

Oeducem ca g ~
data, rang A=2,

globala, daca ob

11. Sa se deten

10. Sa se arate ca functiile f(x, y) = x 2 + 4y 2 ,g(x, y) = sin(x+ 2y),

u(x, y) = f(x+y)

h(x, y) = x- 2y, definite pe IR sunt In dependenta functional a pe

multimea (-

~,; Jx [- ~, ;).

Sa se gaseasca legatura dintre ele.

~olutie~

olutieJ

Matricea formata cu derivatele partiale ale functiilor f, g, h

Pentru

este:

A=

este relatia dintr<

D(u,v) =O
o(x, y)

Of

Of

Ox

8y
2x
ag
= cos(~+2y)
[
8y
8h
8y

ag
Ox
8h

Ox

8L

8y
2cos(X+ 2y)

D(u,v) w
Oar D(x, y) = 8\

-2

iJ>

av

D(g,h) cos(x + 2y) 2cos(x + 2y) = _4 cos(x + 2y)

-2
D(x,y) =
1

o((g,h))_=O~cos(x+2y)=O~x+2y= 1t +ktt,

0 x,y

Dar x

CE

1t]

1t --

6'8'

1t]

1t --

6'8

x + 2y

Ox

av _ t(yX1+f 2 '

k EZ.

1t -3tt) .
--

2'8

8y Oeci X+ 2y

nu poate fi de forma ; + kn pentru nici o valoare k E Z; rezulta:

D(g,h)
( )
D(x,y)'"o, (v) x,y

(
E

n n] (

-68

n n]

-68.

192

f'(xX1- f(>
-

[1- f(x~(l
f'(l

D(u, v) = f(xX1
o(x,y)

[1-f(

f'(x+y)
= [1- f(x)f(y)j'

Deducem ca g ~i h sunt independente In orice punct din multimea

data, rang A=2, ~i f depinde de g ~i h. Dependenta este chiar
(facand o

globala, daca observam ca f(x, y) =~[arcsin' g(x, y) + h'(x, y)].

11. Sa se determine functia derivabila f astfel ca functiile:

_ f(x) + f(y)
u(x,y)=f(x+y) ~i v(x,y) - -f(x)f(y) sa fie dependente. Care
1
este relatia dintre u ~i v?

olutieJ
Pentru ca u ~i v sa fie dependente (pe IR2) este necesar ca
.,.,..,o()--0-u,-+v)

D(x, y)

=0

au au
ay
av
ax ay

D(u,v) ax
Dar ( ) = a
o x,y
v

f'(x+y) f'(x+y)
=
av
av

ax

ay

av- f'(x)[1- f(x)f(y)] + f'(x)f(y)(t(x) +f(y))- f'(x)(1 + f'(y))

ax-

[1- f(x)f(y)j'

av = f'(y)(1+f'(x)), .

ay

- [1- f(x)f(y)j'

.
Rezulta.

[1-f(x)f(y)j

. X+2y

f'(x+y)
D(u, v) = f'(x)(1 + f'(y))

f'(x+y)
f'(y)(1 + f'(x)) =

; rezulta:

D(x, y)

[1-f(x)f(y)j'

f'(X+

[1-f(x)f(y)J'

y)

= [1-f(x)f(y)J'. f'(xX1+f'(y)) f'(y)( 1+ f'(x)) = o, (v)x, y EIR .

193

Presupunem ca derivata lui f nu se anuleaza In nici un punct din

IR2 . Atunci, trebuie ca:

. az.
2 . Calculatr. -Ox

f'(x)(1+f 2 (y}}=f'(y}(l+f'(x))~ 1 ~'i~lx) 1 ~'i;{y}' (v) (x,y} EIR

x' -2y' +3Z 2 -yz-+

. .
f'(x)
A~?adar, functra g.IR ~ IR, g(x) = + f'(x) este constanta.
1
Atunci, exista o constanta C1, astfel lncat g(x)=C 1. Integrand,
E IR. Deci, f(x) = tg{ Clx + c,).
obtinem: arctgf(x) = Clx + c,,
Pentru a gasi relatia dintre u ~?i v, scriem:

solutie a ecuatiei.
az(x 0 , Yo)
R.
Ox
az(xo, Yo)

c,

v(x,y) =

(
)
tg(C 1X+C,)+tg(C 1y+C 2 )
(
) (
) =tg C1x+C 1y+2C 2 =
1-tg C1x+C 2 tg C,y+C 2

[( ( ) ) l

= tg C1 X+ y + C2 + C2 =
Relatia dintre u ~?i v este
U+tgC,
V=
1- utgC,

~r

ay

3. Calculati, ddyX ~?i

1+ xy -In(exy + e-xy

tg[C 1(x+y)+C,)+tgC,
u+tgc,
[ (
)
]
=
1-tg C1 x+y +C,. -tgC, 1-utgc,

dy
R. dx

y d'~
dx2

= -x,

a~?adar:

. az.

82

4. Calculatr 8x , ~

x' y' z2
-, +-, +-, =1
a

b-

az.
B. Probleme propuse
1. Calculati dy
dx

~?i dx
d'~

a'z
pentru y(x) definit implicit de ecuatia

(x' + y')'- 2{x' + y') + 1 = 0, In jurul punctului {x 0 , Yo)= (

R.

dy{xo)
dx

_:-'-;,;-'- =
dx

y '+X'
0

3 0

Yo

~, ~J.

axay

c':

=- a'b

5. Sa se calculeze

z' - xeY - ye' - ze'

x0
=--=-1
Yo

d'y(xo)

c'x

R. 8x =- a'z;

az.

R. Ox =- 1 ;

= -2 -fi
194

0;

ill

nici un punct din

, (v) (x,y)

EIR 2

~i ~

2. Calculati :
x2

2y 2 + 3z 2

pentru z(x, y) data de ecuatia

yz + y = 0 In jurul unui punct (x 0 , y 0 ,z 0 ) care este

solutie a ecuatiei.
az( Xo, Yo)
R.
""
uA
Integrand,

az(x 0 ,Yo)

=tg(CIX+ C,).

8y

3. Calculati dy
U+tgC,
1- utgC,

in(exy

R dy
dx

Yo -6Zo
=

l-4y 0 -Z 0
Yo -6Z 0

~i

d'; pentru y(x) definit de:

dx
+ e ~xy) = 0

dx

I + xy -

2Xo

= _'!_

d'y
x' dx 2

(1- y)'
daca:

az = _ c'x . az _ c'y a'z = c'(b'- y').

ax a'z' ay b'z' ax'
a'z c'(a'-x')
c'xy
a'z
axay
a'b'z' ' 8;2 = - --a'"b'T
--~

=(fi2 ' .fi.J

2 .

5. Sa se calculeze :
z' - xeY - yez - zex
R.

~i :~

pentru z( x, y) dat de ecuatia:

=0, In jurul punctului (

az
az
ax = -1 ; ay = -I

195

X0 , y 0 )

=(0,0); =0.
Z0

6.

Daca y {x + z)- (y + z)f{z) = 0, unde f este o functie derivabila

cu derivata continua, atunci functia implicita z(x, y) care este data

de ecuatia de mai sus verifica ecuatia:
z(x + z>(:)- y(y + z)(:J

.iJz

11. a) Calcula\1

.
b) Calcu Iat1

( <p l?i '-V sunt functii

b)

derivabile).

&p . 81j1 - 8\jl . &p

= ax ay
8lj1

8. Sa se arate ca functia z(x,y), definita de ecuatia

F( x- az, y- bz) = 0, unde F este o functie ce ad mite derivate
.
.
' face ecuat1a:
. a ax
~ + b~
par(1ale
cont1nue,
sat1s
ay

= I.

9. Fie z(x, y) definita de ecuatia y = x<p{z) + '-V(z); <p l?i '-V sunt
functii derivabile. Sa se arate ca functia z satisface ecuatia:

:: -(:r -2:.:. :~ -r:r =0

+ ::

y + Z + U -1 = 0

{ x' +

y' + z' + u' -1 =

Sa se calculeze deriv
u.
az x-u a
R. -=~; ax u-z a

13. Sa se calculeze c
u v date de sistemul:
'
xy- 2y 2 + yu +X+ Y

arctg(

10. Functiile y, z de variabila x sun! definite de sistemul de

{ x' + 2y' + 3z' = 4,

az 1
ax =2(v+L

12. Functiile z l?i u de

X+

=0

ax :

1 [eu
c) dz=2e'"

ax ay
ay

ecuatii:
x' + y' - z'

i)z

c) Calculati dz, c
az csim
R. a) ax = --u-

7. Fie functia z = <r(x, y), unde y este functia implicita de variabila

R dz
dx

Z=CV, CEIR.

=0

x, data de ecuatia: '-V(x, y) = 0. Calculati :

ax

~) + in(u' + v':

In jurul punctului (X0 , l

(x 0 , Y0 Z 0 ) = {1,0,1}

. dy dz d'y d'z
Calculall -d , -d , - , , - 2
xxdxdx
196

derivabila
este data

11. a) Calculati az coj az' daca X= ucos v, y = usinv,

ax"' ay
Z=CV, CEIR.

.az
.az d _
ax ~~ ay , aca x = u + v,

a cu Iat1
b)cl

y = u- v, z = uv.

c) Calculati dz, daca x = e"v, y = e"-v, y = u. v.

variabila

R. a)

az =

csinv.

ax

functii
b)

az

az = ccos v

u'ay

az

u
1

ax =2(v+u); ay =2(v-u)

1
c) dz= e'" [e"-v(v+u)dx+e"v(v-u)dy]
2

12. Functiile z ~i u de variabile x ~i y sun! definite de:

X+Y+Z+U-1=0
ecuatia
derivate

~i ljl sunt

{ x' + y 2 + z' + u2 - 1 = o
Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul I pentru functiile z ~i
u.
az x-u az z-u au_z-x au=z-y
R. ax-ay u-z ax u-z ay u-z
u-z

13. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul I pentru functiile

u, v date de sistemul:

Jxy- 2y' + yu + x + y + v = 0

arctg(

de

~) +In( u

+v

2
)

=0

In jurul punctului ( X0 , y 0 , U0 , v 0 ) = ( 0,1,1,0).

197

14. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul I, pentru

functiile u, v definite prin sistemul:

e~cos(~)- ~=0
(v)
ex sin
<J

y - J2 = 0

y=psin8sinq> (c

. daca {xo, Y0 ,U 0 , V0 ) =

(uo. :).

= pCOSq>

p>O, 8E(0,n), q>E

19. Sa se arate ca

.
15 Transf ormat1. ecuat1a
coarde1. VI"b rante:

a'u
at' =a a'u
ax' (a> 0)
2

( )- {Y

y E[O.I)

<py- y2 , y E [1,2_
"

multimea [1.4] x [ 0,2

tredlnd Ia noile variabile: a = x- at, j3 = x +at .

a'u = o

R.

x = pcos8sinq>

20. Sa se arate ca

8a8j3

u=sin(x+y) ( ,

. y--x-=
az az (y-x)z .1nt ro ducan
d nolle
.
16 Transformat1. ecuat1a:

ax

ay

2
2
1 1
u = x + y , v = - +-,

variabile:

precum

!?i

noua

functie

&w

U=

X+ y,

V=

a'w
au'

ecuat.ia:

a'z + 2 -a'z
a'z
- + -- = o
ax' axc;y c;y'

punand

X- y, w=xy-z, unde w=w(u.v)

1

R. - = -

o'u
a'u
. b"l1e a, 8 ,p sunt d ate d e
t.u = -a'u2 +
+
= 0, d aca- no11 e vana
2
2
c;y

(-:.:)x(-%%)

a) Sa se arate ca

b) Determinati mu

A= {(p,8)/ p E[0,1

18. Sa se transforme ecuatia lui Laplace:

ax

X,'

Se considera t
X= apCOS 2 8
; p?:
{ y = bpsin 2 8
polare generalizate

R. -=0
av
Transformati

'

21.

w=lnz-(x+y), unde w=w(u,v)

17.

{ V=Y 3

az

c) Determinati F-

198

B = {(x,y)tFx+J

R.

rela!iile:

D(x,y)
a)-(-)=!
D 8,p

I, pentru

x = pcos e sin<p

y = psine sin<p

(coordonate sferice),

= pCOS<p

p> 0, 8 E(O,rt), <p E(0,2rt).

19. Sa se arate ca transformarea u = <p(y), v = \jf(x), unde

(a> o)

<Jl ( Y)

y,

= { y, ,

y E(0,1)

[
y E 1,2

( )
\jf

x =

{X', XE(1,2) , nu este regulata pe

x

2 ,

E 2,4

multimea (1,41 x (0,21, dar este injectiva pe aceasta multi me.

20. Sa se arate ca transformarea F definita de:

u = sin(x + y)
,
{ v = y'
functie

( )
x, y

IR 2

nu

este

regulata

pe

multi mea

- pe aceasta- mu 1t1me.
(- 4nn)(nn)d
'4
4, 4 , ar este lnjec!iva
x

21.

Se considera transformarea F:
x = apcos' e
2
; p ~ 0, 0 ~ e ~ -, a > 0, b > 0, a > 0 (coordonate
{y = bps1n
e
2
polare generalizate).
pun and

a) Sa sea rate ca

Feste regulata in punctul (1, ~}

b) Determinati multimea F(A), unde

A = {(p, 8) I p E (0,11, 8 E ( 0, ;) } .
c) Determinati F"\B), unde
date de

B = {(x, y) I .JX +
R. a)

D(x, y)

o(e,p)

JY ~ a, x ~ 0, y ~ 0, a > 0} , cand a = b, a = 4.

= aabpcos"-

8sin"-' e
199

b)F(A)

c)

+y)t(::):

+ (::) (<I,

25.

x>. o]
y>

Studia\i dep1
f(x, y,z) =

F-'(B)={(p,e)tp E[O.I], e E[o. ~]}

g(x, y,z) = t.

a)

I x,; 0

22. Sa se arate ca functiile f(x} =x', g(x} ={ '

X,

X>

h(x, y,z) = z

definite pe

IR i cu valori reale sunt independente in x =0, dar nu sunt

independente in x ' o .

f(x, y,z) =x

g(x, y,z) =x

b)

\lndicatie: \

h(x, y,z) =x

Se folosete metoda reducerii Ia absurd.

23.

~ ~x 2xy+ y

Sa se arate ca functiile f(x, y) =

, x' + y'

0,

xz

'

0
,

c)

r'')~:

g(x, y,z)-.

h(x, y,z) =2

X=y=O

g(x, y) = x- y sunt independente in punctul (0,0).

26.

Sa se aratE

24. Fie functiile f, g, h definite pe IR3 , date prin:

f(x,y,z)=x+}

f(x, y, z) = (x + y + z)',

g(x, y,z) = x' +

g(x, y,z) =2X+ y- 2z,

\ h(x, y,z) = xysunt in depe

dependenta fie
R. h depind

h(x, y,z) =3x' -12xz -18zy.

Sa se arate ca:
a) f, g, h nu sunt independente in punctul (0,0,0).
b) Exista o vecinatate a punctului (-1,0,1) pe care g depinde de f
i h.

27.

Sa se detE
u=f(x+y), Vo

R. f(x}=C

200

25. Studia\i dependen\a sau independenta func\iilor:

z

t(x, y,z) =X

a)

y-x'

g(x,y,z)=~~

, In punctele (1 ,0,0)
YX

0
definite pe
0
dar nu sunt

~i

(1, 1 ,0).

h(x, y,z) = z- xe"-

t(x, y,z) = x
b)

g( x, y, z) = x I - y , pe 0 = IR3 \
x-y

{ (X, y, z) I X -

y = 0} .

h(x, y,z) =X l-z

x-y
f(x, y,z) = z- siny

;tO

c)

g(x,y,z) = sinx-siny
h{x, y,z) = z- 2sinx + siny

26. Sa se arate ca functiile

f(x,y,z)=x+y-z

g(x,y,z)=x 2 +y 2 +Z 2

definitepeiR

3
,

h(x, y, z) = xy - xz - yz
3
sunt in dependenta functionala pe IR .
dependenta fiecarei functii de celelalte doua.
R. h depinde de f ~i g

depinde de f

Sa se cerceteze

27. Sa se determine functia f neconstanta, astfel ca functiile:

u =t(x + y), v = f(x)f(y) sa fie In dependenta.

R. f(x) = cex; a, C constante reale

201

28. Sa se cerceteze dependenta functiilor:

n

f{x" X 2 , , xn) =I xk
k=l

g(x" x,, .. ., x") =I xk,

k=l

h{x"x2 , ,xn) = Ix,x1

i,J=l
kj

R.

g=f'-2h

Compartiment
Redactor: LID
Pocesare: SIM<

MIC

VIO

202

'

Compartimentul editorial-publicistic
Redactor: LUMINITA FALB
Pocesare: SIMONA BU~OI
MIOARA GAMULEA
VIOLETA ROGOJAN

ISBN 973- 9462- 55- 3