Polaritatea celulelor epiteliale

Polaritatea este determinata de existenta a doua domenii diferite din punct de

vedere chimic

II.Existanta a doua domenii diferite

Boala rinichiului polichistic

Aparitia unor formatiuni chistice care maresc mult volumul rinichilor
Ca si mainifestatie clinica:
-hematuria macroscopica
-hipertensiunea arteriala
Boala rara dar cu caracter letal.

II.Formarea de joctiuni stranse

Bine reprezentate intre celulele cu caracter secretor
Realizate de doua proteine(caudine,ocludine)
Aceste jonctiuni au rolul de a genera si a mentine domeniilor membranare,
prevenirea miscarii laterale a membranei laterale si formarea unei bariere
impermeabila.

III.Distributia componentelor citoscheletului si a organitelor celulare

Se remarca o distributie apicobazala a microtubulilor cu rolul de a preveni ***
Ex(celula epiteliala de tip langular endocrin)organitele de sinteza sunt distribuite la
polul laterobazal in ,zona subnucleara,(coplex golgi,),produs de sinteza la polul
apical(vezicule).
IV Interactiuni de adezivitate
Contactele sunt stranse. Realizeaza doua tipuri de contacte. Mol. De adezivitate
celula celula/celula substrat.
Clase de molecule de adezivitate:
-caderine si selectine(cu activitate Ca dependenta)
-integrine si mol
Caderina(proteina transmembranara):

-clasice (Caderina E)
-nonclasice(Desmocolina, desmogleina)
Caderina E (membrana laterobazala){domeniul extracelular lung cu 5 unitati intre
care se leaga Ca,aspectul variaza in functie de concentratia Ca, cand este mai mult
este mai rigid cand este mai putin este mai flexibil, interactiunea se va realiza cu
domenii identice atunci cand concentratia de Ca este mai mare}{domeniul
intracelular este mai scurt scurt}
Rolul Caderine E este de ancorare din domeniul lateral=>zonula
adherens(Carderine clasice, proteine de ancorare antreneaza filamentele de
actina),macula adherens(caderine nonclasice, filamente intermediare)
Integrine(molecule de adeziitate a caror activitate nu este influentata de ionii de
calciu, membrana bazala)
Se deosebesc de celelalte molecule de adezivitate prin faptul ca
Formate din domenii extracelulare lungi si scurte
Cele lungi Subunitatea B(se leaga de laminina sau fibronectina)
*******

Rolul integrinelor:asigura atasarea polului bazal la matricea

extracelulara+mecanosenzitivitate(orice modificare a matricei de tip mecanic si
apoi urmata de modificarea intracelulara)Sunt esentiala in timpul embriogenezei
deoarece fara existenta lor nu se poate forma un epiteliu.(disintegrinele{prezente in
veninul de sarpe})
Pemfigus Vulgaris (Maladia buloasa)(penfigus=basicuta)
-boala autoimuna care afecteaza epiteliile si mucoasele(leziune intraepiteliala)
-la o parte din indivizi au fost identificati autoanticorpi-antidesmogleine (1 si 3).
Aparitia acestosra determina fenomenul de acantoliza

-poate fi asociata si alte afectiuni unele din categoria bolilor autoimune()si

altele(cancer tiroidian), in mod egal ambele sexe, incidenta cea mai mare in decada
5/6 dar poate apare si in adolescenta cu o frecventa de***, cel mai des mucoasa
bucala

Membrana bazala
Termenul este atribuit unei structuri care poat fi obervata la microscopul
optic.Structura orientata catre tesutul conj adiacent
Prezinta particularitate:
-amorf
-dens
-acelular
-limitele de variate(70-300nm)Unele membrane bazale pot fi examinate la
microscopul optic. Exista posibilitatea de observatie prin coloratia Hemalaun
Eozina(zona acidofila[in cazul I care este mai groasa]{ceamai mare parte a lor este
totusi subtire})in microscopia optica totusi examinarea ei se face prin metode
histochimice(Pas{culoarea este rosu purpuriu} si impregnare argentica{culoarea
este negra})
Are un sepect variat(Deobicei la baza epiteliului dar poate avea si un aspect ondulat
realizat de papilele conjunctive(proiectiile tesutului conjucnti{tesut conjuctiv de tip
pavimentos}))
La microscopia electronica se observa o Lamina bazala si o Lamina reticulata
Lamina bazala are doua componenta, zona electronotransparenta(Lamina
lucida=Lamina rara, 50nm relativ constanta,domeniile extracelulare ale unor
molecule de adezivitate{integrine, distroglicani[deobicei la tesutul muscular],
glicoproteine extracelulare[laminina, entactina]}) si zona electrona densa(Lamina
densa, retele de filamente constituite dintr-o proteina colagen {colagen de tip 4}
care vine in raport pe ambele parti de o alta proteina, perlecan)
In cazul unor epitelii observam faptul ca lamina bazala este mai groasa atunci cand
fuzioneaza doua lamine densa intre care nu se interpune tesut
conjunctiv(glomerulul,alveole pulmonare) contribuind la formarea membranei de
filtrare si respectiv de respiratie
Initial s-a considerat ca aceasta structura exista doar la nivelul tesutului epitelial,
dar s-a observat ca exista si la alt tip de tesut care intra in contact cu tesutul
conjunctiv(tesut muscular(toate), tesut nervos(doar schwann), celule adipoase(doar
ceva)) in cazul acestora neexistant o polaritate, in cazul acestora lamina externa va

fi termenul care va fi utilizat pentru a denumi structura cu corespondentul in cazul

celuleor epiteliale de lamina densa.
Compozitia chimica difera in functie de tesutul epitelial si chiar regiune:
1.
proteine/glicoproteine(laminina+colagen(proteina),entactina(nidogen{glicoproteina
}))
2.proteioglican(perlecan{heparan sulfat})
Laminina este considerata proteina esentiala pentru formarea laminei
bazale(formata din 3 lanturi polipeptidice lungi {alfa,beta,gama})Forma acesteia
este de cruce.Prezinta in domeniul extracelular domenii de interactiune cu
laminina***si domenii intracelulare de interaciune cu***
Molecula de colagen
In structura laminei bazale exista colagen 4(principalul din structura laminei
bazale),7,18
Colagenul de tip patru este format din 3 lanturi polipeptidice lungi(mai multe tipuri
de lanturi alfa).Ele se dispun spiralat unul in jurul celuilalt.
II descriem lantului 3 segmente.Segmentul scurt(amino-terminal{domeniul
7s}),segment scurt(domeniu colagen helicoidal),domeniu NC1
3 lanturi for forma un monomer.2 monomeri se vor unii prin regiunea NC1 si vor
forma un dimer.4 dimeri vor interactiuna prin regiunea 7S.
Modul in care lamina bazala interactioneaza cu tesutul conjunctiv adiacent se
realizeaza