Pt norma juridical- manual

Curs 11 TGD
13.12.2013
SISTEMUL ISRAELIAN DE DREPT
Sist. Atipice sunt sist. de tip hibrid, cu carac. mixt, si-au insusit elem. din mai multe fam. de drept
clasice + particularitati nationale.
Imprumuta elem. din fam anglo-saxona, in ult. ani, in mat dr cicivl, legislatia s-a inspirat din dr privat
german. Exista o serie de elem. nationale care au det. ca acest sist. sa fie considerat in literatura de
specialitate un sist. atipic.
I.
II.
III.
IV.

Formarea sistemului scurt istoric

Organizarea judiciara
Sist. constitutional
Concluzii generale pt sist. atipice
I.
Formarea a avut loc in mai multe etape
1. Pana la sf primului razboi mondial.
Pe terit. Israelului de astazi si in Palestina nu s-a putut de vb de un stat israelian pana in 1948
exista statul Palestina care a fost parte integranta a Imp Otoman. Se aplica dr musulman clasic. Din
sec 19 acest terit a fost influentat de dr francez, elvetian si austriac. In ceeea ce priveste statutul
persoanei, se aplicau legi proprii, existau tribunale proprii
2. De la sf primului razboi mondial pana la al doilea razboi mondial
Conducerea politica a fost exeercitata de britanici, mandatul britanic s-a exercitat sub Liga
Natiunilor pana in 1948 cand Israelull si-a proclamat independenta. Mai mult de 30 de ani,
Palenstina a fost sub influenta dr englez, acest lucru a insemnat preluarea principiilor de Common
Law, doctrina echitatii, multe statute(legi scris, statute law) care au fost aplicate pe terit palestinian
au fost pur si simplu copiate din dr englez.
3. Proclamarea independentei 1948
a) Anii 50 reprezinta perioada in care a fost adoptata legea repatrierii (legea intoarcerii) aceasta
lege permitea stabilirea pe terit noului stat a evreilor din toata lumea. In aceasta perioada nu a
fost adoptata o Constitutie scrisa, insa au fost adoptate mai multe legi esentiale pt organizarea si
functionarea noului stat. In materia dr privat a inceput un proces de codificare, renuntandu-se la
cutume. Astfel au fost adoptate peste 20 de statute (legi scrie). Au ramas in afara reglementarii dr
familiei, dr comercial si dr muncii. Au fost abrogate majoritatea legilor musulmane. In ceea ce
priveste codificarea, se observa o dubla influenta, atata din partea fam. romano- germanice de
dept, cat si din partea sist. de dr anglo- saxon.
b) Abolirea sist. britanic de Common Law. In 1980 a fost adoptat un statut care prevedea ca lacuna
legii se acopera cu analogia dreptului, principiul libertatii, principiul justitiei, principiul echitatii
si principiul pacii. In ceea ce priv. sist de CL, doctrina afirma ca in aceasta perioada incepe sa se
contureze propriul sist. de CL.
c) In anii 90 se adopta Noul Cod Civil. Se adopta de asemenea Bill of Rights in baza caruia sunt
adoptate 2 legi fundamentale in materia dreptului public. Se aplica Rule of Law.
In dreptul pozitiv intalnim doua sisteme: sist dr laic statal si un dr religios care este limitat
exclusiv la materia dr familiei. In mat. dr fam nu exista casatorie civila, de stat, casatoria este
doar religioasa, casatoria se incheie de catre rabin. Exista o exceptie - Casatoriile incheiate in
strainatate sunt recunoscute de statul israelian si le supune unui regim de dr civil. Casatoriile

Pt norma juridical- manual

mixte sunt recunoscute oficial de stat si li se aplica un regim de dr civil (in caz de divort se
urmeaza regimul civil). Casatoria se incheie printr-un contract religios ketuba, iar divortul se
realizeaza tot printr-un contract patur - in cadrul unui tribunal.
Contractul matrimonial Ketuba - este unic. Contine 10 drepturi ale sotiei, care sunt in
acelasi timp 10 obligatii ale sotului. Acest contract se incheie inainte de casatorie. Citam cu titlu
de exempli: dr./oblig. de intretinere (sotul trb sa ii furnizeze sotiei hrana, imbracaminte,
incaltaminte + o suma de bani pe care sotia o va primi de la sot in caz de divort sau mostenire,
ingrijire medicala, rascumpararea din captivitate, plata cheltuielilor de inmormantare a sotiei,
locuinta si intretinerea zilnica); femeia are dr sa locuiasca in casa sotului dupa decesul acestuia;
o alta cauza se refera la intretinerea fiicelor dupa decesul sotului, de asemenea, fii primilor soti au
dreptul la o mostenire mai mare. Contractul de casatorie este semnat numai de sot. Se preda sotiei
cu ocazia casatoriei.
In ceea ce priveste divortul, sotia va primi suma de bani prevazuta in contractul de casatorie
numai daca divortul este din vina sotului. Daca este exclusiv din vina sotiei, ea pierde acest drept.
III. Sist constitutional este un sist cvasiprezidential. Parlamentul are 120 de parlamentari alesi,
este un sist. proportional de vot. Pt a ajunge in Parlament orice coalitie politica trb sa atinga un
prag de 2%, presedintele statului este ales, primul ministru este ales. Parlamentul poate da un vot
de blam Guvernului, caz in care se organizeaza noi alegeri, atat pt primul ministru, dar si pt
Parlament. Votul de neincredere trebuie sa parvina de la 61 de parlamentari. In Israel nu exista o
Constitutie in sens de document unic, scris, dar exista doua legi de baza care se cconsidera a avea
rolul de Constitutie: Basic Law. Prima lege se refera la demnitatea umana si la libertatea, Human
demnity and liberty law. SI a doua Freedom of occupation. Alaturi de aceste doua legi de baza,
au fost adoptate si alte legi, iar doctrina considera ca toate aceste legi 11 - formeaza constitutia
statului( de ex. legea cu priv la parlament 1958, Israelian Lands 1960, Legea cu priv la
presedintele statului 1964, legea Guvernului 1968 (in 2001 s-a adoptat o noua lege a
Guvernului), Legea cu priv la economia statului 1975, legea armatei 1976, legea cu privire la
Ierusalim, capitala Israelului 1980, legea cu privire la puterea judecatoresca-1984, legea
controlului de stat 1986).
In ult ani se observa un alt proces de codificare in mat dr civil, astfel s-a adoptat Noul cod civil
care exclude dr comercial, dr muncii si dr familiei. Sunt preluate concepte din sist de drept anglo
saxon si din sist romanno germ. Din fam r-g s-a preluat conceptul de forta majora, in mat notiunii
de prejudiciu intalnim o conceptie mixta de dr anglo- saxon si dr israelian, sunt doua mari
prejudicii neglijenta si neindeplinirea obligatiilor statutare.
II. Sist. judiciar este de inspiratie anglo- saxona, exista tribunale de prima instanta, la nivelul 2
tribunale de district, au Curti de Apel si o singura Curte Suprema (12 judecatori care provin
dintre judecatorii de la Curtile de Apel sau sunt prof universitari, sau sunt fosti procurori
generali). Curtea Suprema judeca toate materiile - civil, penal, administrativ - inclusiv in mat.
constitutionala, judeca si recursurile declarate impotriva hotararilor jurisd. speciale. Exista
jurisdictii speciale in mat dr muncii, tribunale militare si tribunale religioase. In solutionarea
cauzelor, CS aplica principii precum rezonabilitatea (un elem care provine din sist de dr anglo
saxon), proportionalitatea provine din fam romano - germanica de dr, principiul bunei credinte
provine din ambele familii.
Statutul judecatorilor - sunt numiti de presedintele statului la propunerea unui comitet de
numire format din 9 membri 4 politicieni( 2 parlamentari si 2 ministri) + 5 tehnocrati
personalitati ale lumii juridice, dar 3 trebuie sa fie judecatori si 2 avocati. Ca si in sist anglo
saxon judecatorii pot fi numiti si dintre avocati. La terminarea facultatii, toti absolventii sunt
avocati. Abia la 35-40 de ani pot candida pt functia de judecator sau procuror.

Pt norma juridical- manual

Concluzii generale pe sist. atipice : Sist atipice prezinta elem particulare de dr national si elem
de dr preluate din familiile clasice juridice, elem. preluate tale quale sau in mod creator (adaptate
la cerintele statelor respective). De asemenea, diversitatea juridica nu exclude armonia; chiar
daca exista mai multe sist atipice, acest lucru este firesc si ele coexista pt ca exista unitate in
diversitate. Cu toate acestea, exista elem comune care se regasesc in majoritatea sist de drept,
dar aceste elem comune nu inseamna reducerea la un numitor comun a tuturor sist de dr pentru ca
lumea juridica nu se poate reduce doar la 3-4 mari sisteme. Existenta diferentei este fireasca, iar
particularitatile repr un elem al identitatii nationale a fiecaruia.
NORMA actiunea in timp, in spatiu si asupra persoanelor
Actiunea normei juridice in timp inseamna durata de aplicare a unei norme, durata de viata, cat
timp norma jurid produce efecte juridice. Sunt 3 mom. importante: intrarea in vigoare, actiunea
propriu zisa si iesirea din vigoare.
Intrarea in vigoare este guvernata de principiul nemo censetur ignorare legem - nimeni nu
poate ignora legea. Conf acestui principiu, odata ce norma jurid a intrat in vigoare nimeni nu se
poate precala de necunoasterea efectelor acestora. Exista exceptii de la acest principiu: izolarea
teritoriului exista anumite situatii cand in caz de forta majora o parte a terit statal ramane izolat,
astfel incat cetatenii din acest terit nu au posibilitatea sa cunoasca noua norma jurid intrata in
vigoare, in cazul in care o incalca nu vor fi trasi la raspundere. A doua exceptie este cunoscuta
sub forma erorii de drept in anumite situatii cu ocazia incheierii unor contracte, una din parti
crede ca norma juridica produce anumite efecte, dar in realitate aceasta are alte consecinte care se
rafrang asupra partii. Norma jurid intra in vigoare in functie de actul normativ in care este
cuprins. Sunt mai multe situatii:
1. Legile si Ordonantele Guvernului intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii lor in
Monitorul Oficial al Romaniei. Zielele sunt calendaristice, numaratoarea incepe din prima
zi de publicare si se termina la ora 24 a celei de-a treia zi.
2. Ordonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in MO
3. Celelalte acte normative intra in vigoare la data publicarii.
Exista si acte care intra in vigoare la o data precizata in textul acestora.
Activitatea normei este perioada in care norma jurid produce efecte juridice depline. Carac
activ al normei este numit si principiul activitatii normei si inseamna ca nj este activa, adica ea se
aplica numai pt prezent, nu retroactivizeaza si nici nu ultraactiveaza. NJ nu retroactiveaza adica nu se
aplica pt raporturile juridice (acte+contracte) create anterior intrarii sale in vigoare. De la acest
principiu al activitatii exista cateva exceptii in care norma jurid se poate aplica situatiilor nascute
anterior intrarii sale in vigoare:

normele jurid de interpretare uneori avandu-se in vedere mai buna aplicare a unei
legi, legiutorul adopta o alta lege care sa dezvolte legea principala si care cuprinde
norme de interpretare a acesteia ( de ex. legi de punere in aplicare a unor acte
normative, hot de guvern cu privire la norme metodologice). normele de interpretare
adoptate ulterior celor interpretate, retroactiveaza.
O alta exceptie o repr normele care dezincrimineaza anumite fapte penale si
contraventionale si normele penale si contrav mai favorabile infractorului/
contravenientului. Exista anumite infractiuni care, ulterior inceperii procesului penal
sau chiar dupa inceperea executarii sentintei, au fost dezincriminate, ele se aplica
faptelor comise anterior. N. penale si contr mai favorabile se aplica pe durata
procesului, pana la pronuntarea sentintei.
Retroactivitatea expresa sunt anumite legi care prevad in cuprinsul lor ca se aplica
pt anumite situatii din trecut. In doctrina s-a pus intrebarea daca in aceasta exceptie
am putea admite si retroactivitatea implicita care rezulta implicit din norma jurid,

Pt norma juridical- manual

raspunsul a fost negativ, in sensul ca nu poate nu admisa ca exceptie de la principiul

neretroactivitatii legii decat retroactivitatea expresa.
Iesirea din vigoare- inceterea producerii efectelor juridice. Exista 3 cazuri: 1) ajungerea la
termen pt acele norme care au prevazut in cuprinsul lor un termen de activite; 2) desuetudinea
invechirea normei, nj, prin regl sale, nu mai este de actualitate, pt ca rel sociale vizate de ea s-au
schimbat. 3) abrogarea poate fi expresa (directa sau indirecta) sau tacita. Abrogarea expresa
inseamna prevederea de catre legiuitor in cuprinsul normei de drept a unui text care arata iesirea din
vigoare a actelor anterioare normei prezente. Abrogarea expresa directa presupune nominalizarea
concreta a actului normativ abrogat, sau articolul, alineatul etc. Abrogarea expresa indirecta nu
contine o nominalizare concreta a actului abrogat, dar contine o formulare generica ce prevede
abrogarea actelor normative contrare, de ex exista legi care prevad: orice alte dispozitii contrare
prezentului act normativ se abroga.
Abrogarea tacita sau implicita rezulta din contrarietatea dispozitiior normelor juridice cu
acelasi obiect de reglementare.
In dr international public intalnim de asemenea iesirea din vigoare a conventiilor, tratatelor
etc de regula prin reziliere, prin renuntarea unilaterala(mai rar) sau pt anumite tratate, conventii prin
ajungerea la termen.
Suspendarea nj intreruperea producerii de efecte juridice pe o perioada determinata de timp,
iar la expirarea acelei perioade se vor relua efectele juridice ale normei.
Ultractivitate - nu se aplica rap jurid nascute dupa iesirea normei din vigoare. Exista o
exceptie : Nj adoptate in cazul starilor exceptionale se aplica si dupa incetarea acelor stari
exceptionale.
Actiunea in spatiu inseamna producerea de efecte jurid a nj pe un anumit teritoriu, regula de
baza este princ teritorialitatii- nj produce efecte pe intregul terit national. Exista exceptia
extrateritorialitatii sunt exclusse de la aplicarea normei misiunile diplomatice si oficii consulare.
Dreptul international privat regl raporturile juridice cu elem de extraneitate.
Locus regit actum actul jurid cade sub incidenta legii locului incheierii sale.
Lex rei sitae legea locului situarii bunurilor dintr-un contract.
Actiunea asupra persoanelor - principiul cetateniei active - norma juridica se aplica de regula
tuturor cetatenilor sai. Exista o excetie: in cazul cetatenii straini si apatrizi se aplica legea lor, dar in
mat penala se aplica legea locului savarsirii faptei. Cetatenii romani aflati in strainatate sunt supusi
legii romane sub doua aspecte starea civila si capacitatea juridica.
Pt persoanele juridice locul stabilirii sediului social atrage legea nationala aplicabila.
Exceptii: personalul diplomatic si consular imunitate diplomatica, personalul tehnicadministrativ = imunitate numai pt actele emise in functie fara imunitatea de juristidcie, personalul
de serviciu- imunitate numai pt actele comise in exercitarea functiei
Regimul juridic al strainilor:
1. regimul national = aceleasi drepturi ca cetatenii fara cele politice si anumite limite.
2. regimul special acordarea pt cetatenii straini a unor drepturi ca pt proprii cetateni ai
statului respectiv, drepturi prevazute expres in tratatate, conventii, acorduri internationale,
legi nationale

Pt norma juridical- manual

3. clauza natiunii celei mai favorizate incheierii unui acord bilateral. Un stat acorda
cetatenilor unui alt stat un tratament la fel de avantajos ca cel acordat ceteanului tert
considerat ca favorizat.