Curs 12- TGD

20.12.2013
1)Interpretarea normelor juridice
2)Institutiile judiciare
3)Raspunderea juridica

Interpretarea normelor juridice (1):

1)
2)
3)
4)

Notiunea si ratiunea interpretarii normelor juridice

Felurile/genurile interpretarii
Metodele interpretarii normelor juridice
Rezultatele/limitele interpretarii normelor juridice
1) Notiunea +ratiunea interpretarii normelor juridice
Interpretarea =stabilirea sensului exact al unei norme juridice prin metode de
interpretare.
Ratiunea interpretarii- Interpretarea este facuta in momentul aplicarii
dreptului.Ea are ca scop clarificarea vointei legiuitorului.Exista 2 conceptii:
-conceptia statica asupra interpretarii normelor juridice-dreptul se
interpreteaza in functie de intentia legiuitorului de la momentul elaborarii
actului
-conceptia dinamica- interpretarea vointei legiuitorului prin extindere la
situatii pe care legiuitorul nu le-a putut prevedea inca de la momentul
elaborarii actului
Cel care interpreteaza norma are in vedere stabilirea sferei de aplicare a
acesteia .

2) Felurile interpretarii normelor juridice

2 tipuri de interpretare:
-oficiala-are forta obligatorie. Se subclaseaza in 2 diviziuni:- interpretare
autentica(1)-interpretarea facuta de catre organul care a elaborate legea si

interpretare cazuala (2) se face de catre judecatorul care aplica norma sau organe
administrative care aplica legea
-neoficiala/doctrinara-este facultativa, facuta de doctrina.Doctrina propune uneori
interpretarea legilor existente si alteori adoptarea unor noi legi.Interpretarea
neoficiala este inclusiv interpretarea avocatilor.
Judecatorul desi se poate insipira din solutia oferita de doctrina , in momentul in
care pronunta o hot. judec. va trebui sa o fundamenteze pe un text de lege.
3)Metodele interpretarii normelor juridice
-metoda gramaticala
-metoda sistematica
-metoda istorica
-metoda logica
-analogia
Metoda gramaticala este o metoda de interpretare a normei juridice , metoda de
analizare a normei juridice prin intermediul careia norma este supusa unei analize
sintactice si morfologice.Se cauta sensul cuvintelor, modul de intrebuintare a
acestora in cadrul textului, se cauta acceptiunile unui anumit cuvant, se poate face
apel la conjunctii sau la modul de imbinare a frazelor.De multe ori,legile contin
definitii in prima parte a legii de obicei, ceea ce ajuta interpretul in interpretare prin
intermediul acestei metode, definitiile din lege facilitand sarcina interpretului in
momentul interpretarii legii.
Metoda sistematica (sistemica)
Norma juridica nu exista pur si simplu ci exista numai in corelatie cu alte norme
juridice. Norma juridica este parte a unei institutii juridice, iar o institutie sau mai
multe formeaza o ramura de drept.Din acest motiv, intepretarea sistematica are in
vedere stabilirea corelatiilor intre norma juridica interpretata si restul sistemului
dreptului.
Metoda istorica este o metoda de interpretare a normelor juridice , prin care se
urmareste interpretarea normei prin luarea in considerare a imprejurarilor sociale ce
au stat la baza elaborarii legii. Pentru a se ajunge la o astfel de interpretare de
obicei se vor lua in calcul actele preparatorii ale unui text legislative.Se cerceteaza
de exemplu expunerea de motive a actelor apoi se iau in considerare
amendamentele propuse si eventual daca au fost sau nu acceptate.
Metoda logica este o metoda de interpretare a normelor juridice ,care urmareste
stabilirea intelesului unei norme juridice prin aplicarea regulilor logicii

formale.Rationamentele logice dau nastere unor reguli de interpretare spre exemplu

daca avem o situatie de exceptie, acea situatie va fi interpretata strict. exceptia
este de stricta interpretare-regula.Pt. interpretarea logica se folosesc o serie de
argumente ale logicii formale:
reducerea la absurd (1)= stabilirea tezei de demonstrate prin infirmarea tezei
contrare ;
per a contrario(2)= se bazeaza pe logica tertului exclus;
cine poate mai mult, poate mai putin (3)-=a majori, ad minus, de ex cine poate sa
vanda un bun cu atat mai mult poate sa-l si inchirieze.
a fortiori ->cu atat mai mult (4)- 2 situatii: cea reglementata in lege si cea
nereglementata.Prin acest argument extindem campul de aplicare al legii. Ratiunea
legii este mai puternica in cazul nereglementat de lege decat in situatia pentru care
exista reglementare.
a pari ->prin analogie (5)
unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga (6)-intepretare prin
observarea spiritului legii. (ubi lex non distinguit , nec nos distinguere debeus)

Analogia se refera la situatia in care un caz este reglementat de lege, iar altul nu
este reglementat, astfel incat pentru cazul nereglementat de lege, judecatorul nu
are un text de lege concret in care sa incadreze situatia nereglementata; in masura
in care nu exista un text de lege, se face deci apel la analogie 2 tipuri de analogieo analogie prin raportare la o norma similara ( analogia legis) si analogia iuris- prin
raportare la normele dreptului.In dreptul penal, analogia nu este aplicata., pt ca
exista principiul legalitatii, adica nicio fapta nu este considerata infractiune daca nu
este prevazuta de lege.

4)Rezultatele sau limitele interpretarii normelor.

Dpdv al rezultatelor interpretarilor normelor juridice, interpretarea poate fi de 3
feluri:
-interpretarea literala (ad literam)se refera la situatia in care un caz se pliaza exact
pe o norma de drept astfel incat norma se aplica ad literam.
-interpretarea extensiva- este vb despre situatia in care textul de lege acopera un
camp mai restrans ,iar situatia respectiva nu se incadreaza in acea sfera de
aplicare.

-interpretarea restrictiva sfera normei este una mai larga spre deosebire de situatia
noastra care este mai restransa de ex norma de drept se refera la persoanele
juridice iar noi vrem sa stim daca se aplica persoanelor juridice din Romania

2)Institutiile judiciare
1) Teoria justitiei ca serviciu public. Principii de organizare si functionare a
institutiilor judiciare
2)Sistemul jurisdictional

1) 4 principii de organizare si 4 de functionare

-De organizare:
Principiul separatiei o dubla separatie. Pe de o parte separatie intre
jurisdictii de dr comun si jurisdictii administrative cu precizarea ca in
sistemul nostru de drept aceasta separatie nu este stricta.Pe de alta parte
separatie intre functia de judecator si cea de procuror.
Principiul ierarhiei jurisdictionale- 3 grade de jurisdictie, instantele sunt
organizate ierarhic in varful ierarhiei se afla Curtea Suprema. Instantele
trebuie sa se supuna Curtii
Principiul independentei si impartialitatii
Independenta se apreciaza prin raportare la autoritatile statului,
judecatorul e independent fata de alte puteri ale statului
Impartialitatea se apreciaza prin raportare la parti, judecatorul e impartial
fata de parti,martori, experti etc.
Fiecare instanta are un presedinte ales dintre judecatori iar daca exista si
sectii in cadrul instantei, exista si un presedinte pt fiecare sectie. Totusi
subordonarea fata de acestia nu este administrativa.
Principiul colegialitatii. In principiu litigiile sunt judecate in complete
colegiala (formate din minimum 2 judecatori). Exceptia este judecatorul
unic in prima instanta.
-De functionare:
Principiul egalitatii.Fiecare persoana are dreptul in mod egal de a se
adresa unui judecator si are dreptul de a fi tratata de catre lege in mod
egal si de a fi judecata de catre un judecator in mod egal.Este vorba
despre un drept prevazut in CEDO ( art6)
Principiul gratuitatii. In principiu, justitia estegratuita , oricine treb sa aiba
acces la un judecator.Pe de alta parte de multe ori legea instituie taxe de
timbru, taxa pe care reclamantul o plateste in cazul in care introduce o
actiune. Existenta taxelor de timbru nu infrange totusi principiul
gratuitatii, cuantumul taxei de timbre nu este echivalentul serviciului
justitiei.

Principiul neutralitatii.Judecatorul treb sa se abtina de la exprimarea in

public a propriilor sale convingeri politice , nu poate fi membru al vreunui
partid politic.
Principiul continuitatii.Serviciul public al justitiei se furnizeaza continuu si
neintrerupt. Este o vacanta judiciara ( 1 iulie-31 august).Cu toate acestea,
existenta aceste vacante nu infrange principiul continuitatii-pt cauzele mai
grave se asigura continuitatea chiar pe parcursul acestei vacante
judiciare.
2)Sistemul jurisdictional
-jurisdictii nationale
-jurisdictii international
Jurisdictiile nationale sunt de 3 feluri- jurisdictii judiciare de dr comun ;
-jurisdictii specializate; -sistemul inaltelor jurisdictii
Jurisdictiile de dr comun cuprind judecatoriile tribunalele si curtile de
apel.Judecatoriile asigura primul grad de jurisdictie, judeca toate litigiile
pe care legea le da in competenta lor.
Tribunalele exista cate 1 in fiecare judet si Tribunalul Bucuresti.Judeca
uneori in prima instanta, cand legea da in competenta lor in mod expres
anumite litigii( de ex omorul)
Tribunalele judeca de asemenea apeluri impotriva sentintelor judecatoriei
si alteori judeca chiar recursuri, cand legea prevede ca nu exista apel.
Tribunalul asigura al doilea grad de jurisdictie.
Curtle de apel judeca al 3lea grad de jurisdictie in principiu. Judeca 2 tipuri
de litigii
-apeluri impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta
-recursuri impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in apel
Jurisdictii specializate- Putem avea uneori complete pt minori si dr familiei,
spre ex Tribunalul Brasov.Exista si jurisdictii militare adica Tribunalul Militar
si Curtea de Apel Militara, judeca fapte savarsite de militari.
Sistemul inaltelor jurisidictii. La nivel national,compus din Inalta Curte de
Casatie si Justitie, asigura in ac timp gradul 3 de jurisdictie.Are 4 sectii:
-Sectia 1 Civila judeca in mat civila.
-Sectia 2 Civila judeca in mat comerciala.
-Sectia 3 Penala judeca in mat penala.
-Sectia 4 de contencios administrativ si fiscal
Inalta Curte are 4 complete a cate 5 judecatori, dintre care 2 complete in
penal,iar celelalte in civil si contencios.
Numai Inalta Curte are dr de a se pronunta asupra recursului in interesul
legii si o face in sectii unite.

Litigiu- incepe la Tribunal apel la Curtea de apel si recurs

la Inalta Curte.Daca litigiul a inceput la judecatorie,
recursul se face la Curtea de apel.
Inalta Curte judeca si in prima instanta cand este vorba despre infractiuni
comise de persoane cu anumite functii oficiale.(ministri etc)
Jurisdictiile internationale- judeca litigii privind incalcarea de catre statele
membre a unor obligatii ce rezulta din tratate internationale,spre ex
Curtea Penala Internationala de la Haga (judeca in principiu crime
impotriva umanitatii)
Curtea Europeana a Dr Omului ( CEDO) cu sediul la Strasbourg, este o
creatie a Consiliului Europei.

Curtea de Justitie a UE, cu sediul la Luxembourg.Este o creatie a

UE.Cuprinde 3 instante
- Tribunalul functiei publice( judeca litigii dintre functionari si Uniune)
- Tribunalul UE ( judeca de ex litigii de dreptul concurentei, in materia
marcilor comunitare dr proprietatii intelectuale)
- Curtea de Justitie propriu zisa( judeca litigii privind principiile dr
European si intrebarile preliminare)
3)Raspunderea juridica
- Notiunea raspunderii
-Formele raspunderii
-Conditiile raspunderii
Notiunea raspunerii:
-Corelatia cu alte norme juridice.
-Privire istorica
-Corelatia intre raspundere si sanctiune

Corelatia cu alte norme juridice. Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului
este principiul responsabilitatii iar responsabilitatea are mai multe forme de
manifestare:morala, religioasa, culturala,sociala,juridica.
Relatia raspundere-responsabilitate, au existat 2 conceptii.
Responsabilitate= cea morala,in sensul ca oamenii se simt resposanbili,intervine din
interior. Raspunderea=intervine din exterior.

Cele 2 conceptii: -clasica- dreptului ii corespunde numai dr raspunderii nu si cel al

responsabilitatii.
-conceptii moderne- dr ar trebui sa se ocupe atat de raspundere cat si
de responsabilitate,in sensul ca o lege corecta ar trebui sa creeze in constiinta
indivizilor sentimentul responsabilitatii.Pt ca in momentul edictarii unei legi
legiuitorul are in vedere in primul rand respectarea ei de catre indivizi.
Raspunderea este intotdeauna legala.Nimeni nu poate fi judecator in propria cauza
si pe de alta parte pentru ca stabilirea formei concrete a raspunderii este facuta de
catre un organ abilitat de lege,iar competenta instantei isi gaseste temeiul chiar in
lege.

Privire istorica.
Raspunderea a existat inca din societatile primitive insa era vb despre o raspundere
fara caracter juridic, o raspundere sociala.Astfel incat sanctiunea era impusa de
catre colectivitate.Odata cu aparitia statuststastatului,raspunderea a vde
statului,rasoun
Statului, raspunderea devine juridica. Trebuie sa existe un text de lege.
Societatea nu mai poate aplica astfel sanctiunea.

Corelatia intre raspundere si sanctiune. Raspunderea juridica inseamna de fapt

responsabilitate plus sanctiune,adica norma arein vedere atat respectarea cat si
sanctiunea.Sanctiunea sau puterea unor oameni de a pedepsi pe altii este
legitima tocmai datorita existentei interesului societatii in acest sens.Ca raport
juridic, raspunderea presupune anumite drepturi si anumite obligatii. De ex, in
penal,statul are nu numai dreptul si ci obligatia de a l pedepsi pe cel care a
savarsit un fapt penal.
2)Formele raspunderii
Fiecare ramura de dr are o forma diferita de raspundere juridica( rasp.
civila,penala,administrativa).2 elemente: raspunderea in diferite ramuri de drept
si principiile raspunderii juridice.
Raspunderea juridica se concretizeaza cel mai vizibil in sanctiuni aplicate de
catre instantele judec.Sanctiunea in sine difera in fct de tipul de raspundere(de
ramura de drept).
Raspunderea civila-Poate fi contractuala sau delictuala.Sanctiunea consta in
despagubire materiala.Cand nu exista un contract, este raspundere
delictuala.Contractuala-repararea prejudiciului cauzat de nerespectarea unui

contract. Este nevoie de capacitate deplina de exercitiu pt raspunderea

contractuala.Raspunderea contracuala nu se cumuleaza cu cea delictuala.
Raspunderea penala=Un raport de constrangere nascut intre stat si cel care a
savarsit o infractiune. Continutul acestui raport este dreptul satului de a-l trage
la raspundere pe infractor,respectiv obligatia acestuia de a se supune sanctiunii.
Sanctiunipenale: privarea de libertate ,inchisoarea,amenda penala,interzicerea
unor drepturi,confiscari.
Raspunderea disciplanara( din dr muncii)= incalcarea de catre functionarii
publici a obligatiilor de serviciu= abatere disciplinara. Pedepse: concediere,
avertisment, reduceri din salariu,transfer sau suspendare din functir
Principiile raspunderii juridice.
-principiul legalitatii organul care aplica legea trebuie sa stabileasca sanctiunea
prevazuta de lege
-principiul raspunderii pentru vina-in principiu nu poate exista raspundere fara
vinovatie.Exceptie: parintii ai caror minori au savarsit fapte penale
-principiul raspunderii personale in principiu, cel care raspunde a savarsit
fapta.Aceeasi exceptie(minori)
-prezumtia de nevinovatie
-principiul proportionalitatii
Conditiile raspunderii
-pt fapta ilicita, este o fapta care nesocoteste o norma juridica. Fapta consta
atat pentru o actiune,cat si pentru omisiune.Fapta poate prezenta diverse grade de
pericol social.
-vinovatia= atitudinea psihica a celui care savarseste o fapta pe de o parte fata
de fapta sa si pe de alta parte fata de consecintele faptei sale. Se prezuma ca
fiecare actioneaza cu discernamant, doar in acest caz va raspunde.Minorul sub 14
ani nu raspunde penal.Daca nu exista libertate a vointei , nu exista raspundere. In
aces sens, exista anumiti factori care exclud raspunderea pentru ca faptuitorul nu a
fost liber sa actioneze, spre ex: legitima aparare, stare de necesitate, constrangere
morala.In principiu, lipsa vinovatiei inseamna lipsa raspunderii juridice.Totusi uneori
exista si raspundere fara vinovatie, ca exceptie: cazuri cu minori.Formele vinovatieiintentie si-culpa(fara intentie)
-legatura de cauzalitate , pentru ca raspunderea sa existe trebuie ca fapta sa fi fost
cea care a produs rezultatul imputabil.