Dreptul mediului Curs II 09.10.

2015

Izvoarele dreptului mediului

Coduri reprezinta reglementarea care raspunde cel mai bine nevoii de abordare globala a problemelor
protectiei mediului. Pana in prezent, nu s-a ajuns la elaborarea unui cod al mediului, insa putem exemplifica
in acest domeniu ca reprezentand izvoare ale drepptului mediului, codul silvic, precum si norme din codurile
civil, penal, de procedura penala si civila.
OUG reglementarea cadru in domeniul protectiei mediului este reprezentata de OUG 195/2005 privind
protectia mediului, cu modif si completarile ulterioare, care contine reglementari cu caracter general
referitoare la principiile dreptului mediului, procedura de reglemtare a activitatilor cu impact asupra
mediului, factorii de mediu (substantele, zgomotul, deseurile) si elementele de mediu (apa, aerul, solul, ariile
naturale, atributii ale autoritatilor publice, obligatii ale persoanelor fizice si juridice, principalele reguli ale
raspunderii de mediu si sanctiuni in domeniu.
Oug 195/2005 nu reprezinta un cod al mediului.
Alte izvoare: OG, ordine ale ministrilor, hotarari ale Guvernului, acte ale autoritatilor publice locale. In
privinta actelorautorit publice loace, facem mentiunea ca este vorba in principal de hotararile adoptate de
consiliile locale in exercitarea atributiilor ce le revin pentru asigurarea cadrului necesar furnizarii
serviciilor publice de interes local, privind protectia si refacerea mediului, conservarea ,restaurarea si
puenrea in valoare a monumentelor istorice si arhitechtonice, a parcurilor, gradinilor publice si
rezervatiilor naturale, precum si de hotarari ale consiliilor judetene, respectiv ale Cons General al Mun.
Buc. Referitoare la dezvoltarea economico-sociala a judetului.
In acest scop, autoritatile publice ale administratiei judetene adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala si de mediu pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispun, aproba si urmaresc in
cooperare cu autoritatile publice locale masurile necesare, inclusiv cele financiare pentru realizarea acestora.
Jurisprudenta nu reprez un izvor
Caracterele dreptului mediului
1. Caracter preponderent preventiv
Majoritatea normelor de protectie a mediului urmaresc prevenirea degradarii mediului, deoacere , deteriorat, acesta este
aproape imposibil de adus in starea initiala.
2. Caracter dinamic trebuie sa dea raspunsuri rapide problemelor legate de protectia mediului si fiind astfel un
domeniu marcat de schimbari legislative frecvente.
3. Caracter mixt, de drept public si de drept privat.
4. Prezinta o dimensiune nationala, regionala si internationala exista unele elemente ale mediului care dpv
juridic se afla sub jurisdictia unui singur stat, astfel incat vorbim de o dimensiune locala, nationala si
elemente de mediu care depasesc jurisdictia unui singur stat, aflandu-ne in prezenta unei jurisdictii regionale
sau internat dupa caz.
Se explica cu atat mai mult cu cat poluarea nu cunoaste frontiere
5. Caracter orizontal - trebuie sa fie luat in considerare in toate domeniile de activitate
6. Dreptul mediului este in acelasi timp un drept de sinteza, cuprinzand institutii, principii, tehnici si metode si
din alte ramuri ale dreptului adaptate specificului obiectului sau de reglemetare. Mediul nu poate fi gestionat
eficient fara contributia conjugata a unui ansamblu de reglementari

Functiile dreptului mediului

1.
2.
3.
4.

Functia de organiare si institutionalizare a actiunii sociale in scopul protectiei si ameliorarii mediului.

Functia de promovare a obiectivelor dezvoltarii durabile
Functia de protectie si conservare a mediului
Functia de promovare a cooperarii internationale in domeniu

Raportul juridic de drept al mediului (rj de mediu)

Consta in relatia sociala care ia nastere intre persoane in legatura cu prevenirea si combaterea poluarii, utilizarea,
conservarea, dezvoltarea si protectia elementelor de mediu, relatii reglementate de normele dreptului mediului.
Ca orice raport juridic, si raportul juridic de drept al mediului prezinta o serie de trasaturi comune cu celelalte
raporturi juridice ale sistemului nostru de drept, dar si o serie de trasaturi specifice, cum ar fi:
- Ia nastere intre persoane, in legatura cu utilizarea, protectia, conservarea si dezvoltarea mediului
Complexitatea dreptului mediului deriva din complexitatea protectiei mediului, determinand o varietate de raporturi, in
functie de natura activitatii, in legatura cu care acestea au luat nastere.
- In raportul juridic de drept al mediului, participa atat ca subiect activ, cat si ca subiect pasiv orice persoana,
respectiv statul prin organele sale, alte persoane juridice si persoanele fizice
- Subiectele raportului juridic de drept al mediului se afla, de regula, pe pozitie de subordonare juridica
- Raportul juridc de drept al mediului se naste, de regula, prin vointa statului, exprimata in lege
Categorii de raporturi de drept al mediului
Raporturile juridice de drept al mediului difera in functie de natura activitatii, in legatura cu care iau nastere, se modifica
sau se sting. Astfel, intalnim, spre exemplu:
-

Raporturi in legatura cu prevenirea poluarii, cum sunt cele nascute in cadrul procedurii de reglementare, a
realizarii obligatiilor ce revin persoanelor fizice si juridice de a nu crea poluare prin activitatile desfasurate
Raporturi in legatura cu diminuarea sau elimarea efectelor pagubitoare ale efectelor poluarii mediului care
intervin intre cel ce polueaz si organul competente sau detinatorul elementului de mediu afectat
Raporturi care iau nastere in legatura cu sanctionarea agentului poluator in virtutea principiului poluatorul
plateste
Raporturi nascute in procesul de imbunatatire si refacere a conditiilor de mediu intre organul de stat
competent si persoana care participa la astfel de actiuni
Raporturi juridice nascute in procesul realizarii activitatilor de dezvoltare durabila mediului intre organele de
stat competente si persoanele fizice/juridice care participa la acel proces.
Raporturi de drept international al mediului atunci cand intervine un element de extraneitate.

Continutul raportului juridic de drept al mediului

Continutul este dat drepturile si obligatiile ce revin subiectelor de drept in legatura cu utilizarea, protectia,
conservarea si dezvoltarea diferitelor componente ale mediului sau ale mediului in ansamblul sau, drepturi si obligatii
prevazute in reglementarea cadru si in reglementarile sectoriale.

Obiectul raportului juridic de drept al mediului

Consta in conduita subiectelor raportului juridic de mediu, adica in actiunile sau inactiunile pe care aceste subiecte
sunt obligate sau intreptatite sa le savarseasca. Obiectul raportului juridic de drept al mediului este deosebit de variat si
complex, datorita faptului ca atat poluarea in sine, cat si activitatile pentru prevenirea si combaterea ei sunt complexe si
diversificate.

Mijloacele de protectie a mediului

In aceasta categorie, includem atat mijloacele juridice, mijoacele tehnice de control si stopare la sursa a emisiilor
poluante, masurile economice si financiare cum sunt subventiile, impozitele, taxele, amenzile, penalizarile si constituirea
unor fonduri speciale si, in ultimul rand, educatia si informarea.

Principiile dreptului mediului

Consideratii generale
Principiile dr mediului sunt acele reguli esentiale de maxima aplicabilitate care stau la baza acestei ramuri de drept.
principiile prezinta o deosebita importanta in aceasta materie, deoarece:

Normele de dreptul mediului se gasesc in general in izvoare foarte diverse, principiile fiind acelea care
asigura coeziunea interna a ramurii de drept
Dreptul mediului fiind o ramura de drept relativ recenta, dinamica si evolutiva, trebuie sa gaseasca rapid
raspuns la problemele degradarii mediului si pentru aceasta, atunci cand nu au fost adoptate inca norme
juridice intr-o anumita materie se aplica principiile
Principiile dreptului mediului au rol important in interpretarea normelor tehnice care, uneori, ridica probleme
in practica
Sunt specifice dreptului mediului, reprezentand argumente pentru autonomia acestei ramuri de drept.

Clasificarea principiului dreptului mediului

Principiile pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
-

principii interne si principii externe(internationale)

principii doctrinare si principii expres prevazute de lege
principii traditionale considerate deja clasice in materie, cum ar fi principiul poluatorul plateste si principii
noi, afirmate in general dupa 1980 si consolidate prin declaratie de la Rio de Janeiro 1992, intre care:
prinicpiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale, principiul conservarii biodiversitatii si
a ecosistemelor speficie cadrului bio-geografic natural, principiul precautiei in luarea deciziei, principiul
retinerii poluantilor la sursa. Principiul informarii si participarii pulbicului la luarea deciziei, precum si al
aceesului la justiei in probleme de mediu.
Principii de maxima generalitate in dreptul mediului si principii speciale aplicabile numai intr-un anumit
domeniu, cum ar fi principiul proximitatii care este specific regimului juridic al deseurilor.

Intre diferitele categorii de principii, nu exist o departajare absoluta, existand in acelasi timp principii care se regasesc
deopotriv, intr-o categorie sau alta.

Principii interne
1. protectia mediului constituie un obiectiv de interes public major
OUG 195/2005 privind protectia mediului statueaza expres ca ocrotirea mediului reprezinta un obiectiv de interes public
major. Actul normativ mentionat consacra caracterul de obiectiv public major nu numai pentru valorile generale ale
mediului, ci si pentru ceea ce constituie obiectiv al reglementarii lor cuprinse in legi speciale.
Constitutia Romaniei, in forma revizuita, desi nu consacra expres acest principiu, prevede in art. 135 alin (2) obligatia
statului de a exploata resursele naturale, in concordanta cu interesul national.

Acest principiu are o serie de consecinte juridice, precum:

-

In materia asociatiilor si fundatiilor, una din conditiile prevazute de lege pentru ca o asociatie sau fundatie sa
fie recunoscuta ca fiind de utilitate publica este ca activitatea acesteia sa se desfasoare in interes general sau
al unei comunitati. Asociatiile de protectie a mediului indepplinesc aceasta conditie.
In domeniul exproprierii pentru utilitate publica, Legea nr 33/1994 stabileste ca fiind de utilitate publica,
intre altele instalatiile pentru protectia mediului, sistemele de avertizare si prevenire a fenomenelor naturale
periculoase, lucrarile de combatere a eroziunii in adancime.
In privinta exploatarii subsolului unei proprietati imobiliare private, se arata ca,pentru lucrari de interes
general, se permite limitarea dreptului de prop, cu respectarea anumitor conditii, in efectuarea unor lucrari cu
caracter general. Activitatile de inlaturare a consecintelor grave ale poluarii sunt activitati de interes general.

2. Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale

Este consacrat expres in art. 3 lit. (a) din OUG 195/2005 si fundamenteaza caracterul orizontal al dreptului mediului.
Necesitatea acestui principiu rezulta din aceea ca nu se poate realiza o protectie eficienta a mediului numai prin masuri
speciale in acest domeniu, fiind necesara integrarea cerintelor de mediu in toate celelalte actiuni specifice politicilor
sectoriale.
Integrarea cerintelor de mediu in a celorlalte politici sectoriale, precum agricultura, transportul, industria, relatia mediu
privatizat, sanatate, preocuparile pentru promvarea instrumentelor economice in administrarea mediului constituie
prioritati in evolutia societatii, avand scop imbunatarirea calitatii mediului si imbunatatirea dezvoltarii durabile.
Conceptul de dezvoltare durabila impune armonizarea protectiei mediului cu dezvoltarea economica si sociala, astfel
incat sa se asigure satisfacerea cerintelor generatiilor prezente fara a compromite posiblitatile generatiilor viitoare de a-si
satisface propriile cerinte.
Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului coordoneaza activitatea de integrare a cerintelor de protectie a
mediului in celelalte politici sectoriale in concordanta cu cerintele si standardele europene si internationale.
In acest scop, in cadrul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului functioneaza comitetul interministerial
pentru coordonarea intergrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile rectoriale, la nivel national,
comitet care este organism consultativ, fara personalitate juridica.