CURS 9 TGD, 29.11.

2013

III) Izvoarele dreptului german:

Izvorul fundamental este legea scrisa.Jurisprudenta are o valoare persuasiva.
Exista o autoritate de lucru judecat,(nu se poate judeca de 2x acelasi litigiu)
Nu exista insa o hotarare judecatoareasca unica,care poate crea o regula de drept .In
Germania este nevoie de hotarari judec. succesive,din care sa fie deduse reguli de
drept pentru a putea retine jurisprudenta ca izvor de drept.Contributia jurisprudentei la
formarea dreptului este generala.
In cadrul legii scrise, cea mai importanta lege este CONSTITUTIA
FEDERALA.Constitutiile landurilor trebuie sa respecte Constitutia Federala si celelalte
legi federale.In materia drepturilor si lib.fundamentale ale codului, daca dispozitiile
Constitutiilor din landuri sunt mai reduse,atunci se aplica direct Const. Federala.
Tratatele internationale la care Germania e parte fac obiectul unei legi de aprobare si au
forta normativa egala cu legea.
In doctrina, s-a afirmat ca Germania are o conceptie dualista, ca raport intre dreptul
internat si cel intern, daca deschiderea permite judecatorului german sa interpteze legile
interne posterioare in asa fel incat sa fie conforme cu tratatele internationale anterioare.
In ceea ce priveste celelalte legi scrise , majoritatea sunt legi federale adoptate de
Parlamentul Federal care au un obiect de reglementare limitat. Legile landurilor au
competenta generala pentru reglementarea intereselor landului,conceptia germana este
aceea ca toate normele esentiale pt societate trebuie sa se regaseasca in legi scrise.
Spre deosebire de francezi,care sunt adeptii codificarii,germanii sunt adeptii
reglementarii unei materii si printr-una sau mai multe legi scrise, ca si noi.Guvernul
poate emite regulamente dar numai in baza unei legi care trebuie sa precizeze
obiectul,scopul si durata reglementarii.
Domeniile de reglementare sunt f restranse ca si la noi,insa forta juridica este sub cea a
legii.Jurisprudenta in familia romano-germania nu este izvor de drept.

In sist german sunt 2 cazuri cand jurisprudenta este izvor de drept:

-cazul interpretarii legii
-cazul lacunii legii
1)Cazul interpretarii legii:
Judecatorul are o libertate mai mare in interpretarea dreptului decat in sistemul
francez.Daca in urma procesului de interpretare,rezulta mai multe interpretari posibile
ale legii, judecatorul german este obligat sa aplice interpretarea care determina ca
legea sa fie conforma cu Constitutia.
Regula dedrept stabilita pe cale de interpretare are aceeasi forta normativa ca si legea
interpretata.
2)Cazul lacunii legii:
Daca legea e lacunara,judecatorul are libertatea de a crea o regula noua in baza
principiului echitatii si a principiilor generale ale dreptului.

Dreptul privat german:

Dreptul civil este ramura esentiala ,este reglementat de codul civil (BGB) intrat in
vigoare in 1900. Partea generala este tributara Scolii Pandectelor..
Exista 4 parti speciale care se refera la:
-dreptul obligatiilor
-dreptul familiei
-dreptul bunurilor
-dreptul succesiunilor
Ca si in dreptul francez la baza dreptului privat german se afla PRINCIPIUL
CONSENSUALISMULUI(partile sunt libere sa incheie ce act doresc cu respectarea
legii) dar in dreptul german acest principiu este atenuat de :
-Principiul securitatii juridice
-Principiul bunei-credinte

O alta particularitate a dreptului privat german o reprezinta separarea dreptului bunurilor

de dreptul obligatiilor. Spre deosebire de dreptul francez, vanzarea-cumpararea unui
bun se compune din 2 acte (este unicat in lume)
-primul act, prin care vanzatorul se angajeaza sa transfere proprietatea, dar nu o
transfera
-al doilea act, prin care cumparatorul plateste pretul si prin care vanzatorul transmite
efectiv proprietatea
S-a afirmat in doctrina ca dreptul german prezinta avantajul ca transferul proprietatii nu
depinde de actele anterioare.De alffel,cele 2 acte juridice sunt anulabile separat,sunt
independente unul de altul.O eventuala nelegalitate se sanctioneaza prin aplicarea
teoriei raspunderii si a imbogatirii fara justa cauza.
In ceea ce priveste procedura, e un drept absolut pt ca se bazeaza pe conceptia
dreptului roman. Sunt reglementate 3 drepturi separate, care decurg din dr de propr:
-dreptul de revendicare de catre proprietar a bunului detinut de un altul
-dreptul de a cere interzicerea oricarei atingeri viitoare asupra bunului sau,de catre un
tert
-dreptul de a cere incetarea atingerilor aduse bunului sau, de catre un tert
Actele juridice au la baza 2 declaratii de vointa, incheindu-se in 2 etape.
-Trebuie sa existe mai intai declaratia unei persoane de a face o oferta si a altei
persoane de a accepta oferta. Aceasta e prima etapa.
-Etapa a doua: Cea a concordantei declaratiilor, adica cele 2 declaratii trebuie sa fie
convergente, comune, sa se puna de acord.
Insa, cele 2 declaratii din prima etapa trebuie sa respecte conditiile prevazute de lege
pentru actele juridice adica sa emane de la persoane capabile juridic sau de la o
persoana capabila sa reprezinte juridic o alta (tutore etc).Declaratiile sa fie neviciate,
legile de consimtamant sunt diferite fata de Ro si Franta, se clasifica in 2 categorii:
-vicii care determina nulitatea pura si simpla
-vicii care permit revenirea contractantului la consimtamantul sau
In prima categorie,sunt f putine vicii si anume rezerva mentala si simulatia.
In a doua categ,sunt cele mai numeroase: eroarea,dolul, amenintarea ilicita .

Prima categorie de vicii inseamna practic acele lipsuri care arata lipsa vointei de a
contracta.
A doua categ de vicii arata ca partea isi poate retrage vointa de a contracta,aparand
institutia retractarii,fara insa sa fie nevoie de o actiune in justitie.
-A doua etapa a concordantei declaratiilor de vointa inseamna de fapt intalnirea cererii
de a contracta cu acceptarea.Cel careare initiativa incheierii contractului, se constituie
ca face o cerere/oferta iar daca o alta persoana accepta inseamna ca face declaratie de
acceptare(act juridic)iar cele 2 declaratii se intalnesc,concorda astfel contracul se
incheie.
Atat oferta cat si acceptarea trebuie facute intr-un termen rezonabil sau in termenul
stabilit de parti.Spre deosebire de dreptul german, dreptul englez al contractelor are la
baza principiul consensualismului,astfel ca incheierea contractelor nu necesita nicio
forma speciala.Toate contractele sunt supuse dreptului comun,adica solutiilor de
common law si equity law.
Contractele de dr public reglementate de dreptul comun.Ei nu au drept administrativ.
Doar in cazul anumitor acte juridice sau bunurilor imobile, se cere forma
scrisa(documents under seal)
Forma scrisa se cere fie din motive de validitate fie din motive de proba.Incheierea
contractului se face in momentul intalnirii cererrii cu acceptarea, aceste 2
momente(oferta si acceptarea) nu treb sa indeplineasca nicio conditie speciala,insa
oferta treb sa fie serioasa(nu in gluma, nu o simpla propunere).
Acceptarea trebuie facuta fara rezerve,are forma unei aderari la oferta,ca un contract de
adeziune.Daca se trimite prin posta acceptarea,este valabila de la data expedierii prin
posta.
Cu toate acestea, contractul nu produce efecte decat daca exista considerations.
Aceasta notiune este specifica dr englez.Se apropie de cea de cauza din dr francez.
Considerations reprezinta egalitatea reala de contraprestatii,o parte care se obliga
printr-un contract trebuie sa beneficieze de o contraprestatie rara,insa justificarea lui
considerations se afla in principiul englez: Priority of contract.
( contractul
este legea partilor din dr romano-germanic). Exista cazuri in care e greu de stabilit o
contraprestatie egala a partilor si atunci pt a atenua disproportia de valoare se apeleaza
la equity.
Contractul produce efecte numai intre parti nu si fata de terti.

In ceea ce priveste contractul de vanzare-cumparare a unor imobile,in dr german exista

o conceptie dualista pt ca vanzarea-cumpararea are la baza 2 elemente:
-un element intentional,care consta in acordul vanzatorului si al cumparatorului cu
privire la operatiunea juridica de transmitere a proprietatii
-un element material,care consta in remiterea bunului catre cumparator si operarea
efectiva a transferului de proprietate precum si plata pretului intre vanzator.Aceste
elemente sunt materializate in 2 contracte distincte independente juridic.
In dreptul francez, situatia e diferita exista un singur contract, vanzarea cumpararea
este o operatiune unitara iar transmiterea proprietatii opereaza din momentul realizarii
acordului de vointa al partilor,chiar daca bunul nu s-a predat si pretul nu s-a platit., ca si
la noi.
Incheierea valabila a contractului nu este supusa niciunei conditii de validitate,cu
exceptia imobilelor(terenuri,constructii).In dreptul englez, vanzarea cumpararea de
imobile estecontractul in care vanzatorul accepta sa transfere proprietatea imobilului
catre cumparator in schimbul unei contraprestatii denumite PRET.Pretul trebuie sa fie
rezonabil.Transferul prop.are loc in momentul realizarii acordului de vointa, cu toate
acestea partile pot insera cauza de rezerva a proprietatii(vanzatorul are dr de a-si
pastra proprietatea pana isi primeste pretul)

Dreptul familiei. Este bazat pe principiul egalitatii femei-barbati,care este consacrat in

Constitutia Federala care prevede egalitatea dintre soti. De asemenea, este consacrat
principiul egalitatii copilului nascut din casatorie cu cel din afara casatoriei.
Curtea Const. Federala a sanctionat numeroase legi care contineau dispozitii
neconstitutionale in aceasta materie.

SISTEMUL ISLAMIC DE DREPT

I.FORMAREA SISTEMULUI SI IZVOARE
II. ORGANIZARE

I. Dreptul islamic este un drept religios,total diferit de celelalte sisteme anglo saxona si
romano germanic. Are 2 caracteristici:
-Dreptul islamic nu este propriu unui stat anume,ci comunitatii musulmane din intreaga
lume.Se aplica concret acelor persoane care sunt de religie musulamana, totusi exista
state care au adoptat ca religie oficiala de stat , religia musulmana, si atunci sistemul
islamic se aplica pe teritoriul acestui stat.
- Cand dreptul islamic se aplica pe teritoriul unui stat musulman, acest lucru inseamna
ca statul nu are competenta de legiferare in toate domeniile, in toate relatiile sociale
esentiale pt acea natiune,oprindu-se pana la un anumit nivel al reglementarii in anumite
materii, de ex dreptul familiei.Statul lasa ca anumite relatii sociale sa fie reglementate
de normele religioase
Sistemul de drept islamic se clasifica in 2:
-drept islamic clasic
-drept islamic modern
Primul este al teologilor musulmani, astazi e f putin aplicat in statele musulmane.
Al doilea presupune pe langa normele religioase si aplicarea de norme laice adoptate
de stat dar aceste norme laice trebuie sa fie conforme cu cele religioase. Acest
fenomen este caracterizat de doctrina drept PLURALISM JURIDIC.Acest drept modern
mai este denumit de o mare parte a doctrinei occidentale, DREPT POZITIV,insa toti
autorii sunt de acord sa -l denumeasca DREPT MODERN al statelor islamice.
Sistemul clasic islamic are ca principala sursa vointa divina.Prin urmare, fiind un drept
de origine divina,rezulta urmatoarele caract.ale sale:-este un drept perfect,pentru ca
divinitatea fiind perfecta si dreptul pe care l-a transmis este intangibil, imuabil,infailibil.
Din aceasta conceptie rezulta ca normele sale nu pot fi modificate ,abrogate.- este un
drept complet" V-am dat o lege completa"- Arahi i-a spus lui Mahomed.

=> normele religioase musulmane ofera solutii la toate problemele vietii musulmane
astfel incat nu au nevoie sa fie completate cu norme laice.
Exista 3 surse/ izvoare religioase:
-Coranul
-Sunna
-Idjma
Pe langa aceste izvoare,sunt si surse laice.

CORANUL cuprinde vorbele /revelatiile profetului Mahomed transmise de

catreArhanghelul Gavril.Din versetele din CORAN, numai 500 privesc dreptul.
Referitor la dreptul penal,sunt 6 fapte preluate din Coran. Referitor la dreptul civil,sunt
reglementate relatiile de familie,statutul persoanei,poligamia,materia
succesiunilor,repudierea.
70 versete din Coran se refera la statutul persoanelor, 30 de drept penal dintre care 13
se refera la procedura, 10 drept constitutional,10 economie si finante, 25 drept
international,70 drept civil propriu zis(fara dr familiei)

SUNNA cuprinde norme transmise din comportamentul profetului Mahomed

concretizate intr-un ansamblul de hadituri. Un hadit=o propozitie.vers cu privire la
obiceiuri, vorbe, comportament ale profetului.
3 categorii de hadituri: autentice, bune si false.
autentice-doar ele pot fi invocate ca norme de drept,sunt singurele si care stau la baza
crearii unei noi reguli de drept.
cele bune- de mai mica importanta, din viata de zi cu zi a profetului
cele false -se considera ca nu sunt parvenite direct din viata profetului ci sunt pe cale
de interpretare.
Exsista 8000 de hadituri,unele sunt contradictorii, multe au fost abrogate din aceasta
cauza.

IDJMA cuprinde acordul unanim al doctrinarilor de drept.Ideea centrala la baza IDJMEI

este aceea ca vorbele profetului sunt infailibile,perfecte pentru ca Mahomed este
singurul profet care a vorbit cu Allah.Este important insa ca doctrinele pronuntate de
autori sa fie concordante chiar daca nu sunt identice,unanime,dar trebuie sa existe
concordanta.
Prin urmare, au aparut rituri diferite de Idjma . La moartea lui Mohamed s-a produs o
schisma legata de persoana care ii va succeda astfel s-a pus problema daca seful
musulma, cel care detine toata puterea politica, treb sa fie un descendent al familiei
profetului sau orice arab care este musulman. O parte a comunitatii a sustinut ca seful
musulmanilor poate fi orice arab,este vorba de sunniti, prin urmare seful este denumit
Calih , si cealalta comunitate, sitii, considera ca acesta trebuie sa fie din familia
profetului.
Prin urmare de la aceasta schisma s-a facut o distinctie intre rituri:
Rituri corecte, cele ale sunnitilor, care considera ca pot exista rituri diferite de IDJMA cu
conditia ca acestea sa fie conforme cu Coranul si Sunna.
Riturile eretice, cele ale sitilor, cer o unanimitate a riturilor,
Idjma mai este folosita si pt interpretarea surselor laice dar si pt interpretarea
Coranului.Pentru ca o regula de drept sa faca parte din Idjma nu e suficient ca acea
comunitate care o invoca sa adere unanim la ea.Cele 3 surse religioase nu au o valoare
egala in tabloul izvoarelor dreptului,cele mai importante: Coranul si Sunna(surse
principale)
Idjma este un izvor secundar,pt ca este provenita din ratiunea umana care a avut
revelatii,iluminari din partea divinitatii pe cand Coranul este direct cuvantul lui Allah
transmis prin Mahomed, Sunna la fel.
Juristii musulmani au fost preocupati doar de interpretarea normelor cuprinse in Coran
si Sunna , neavand libertatea sa creeze reguli noi de drept.Au incercat sa explice
solutiile juridice prin raportare la aceste 2 surse principale de drept. Nu au fost
preocupati de teoretizarea dreptului , ci doar sa sistematizeze legislatia pt a legitima o
pratica aplicabila la cazurile noi,dar s-au limitat doar sa interpreteze si sa prezinte
solutiile din sursele initiale ( din Coran si Sunna)
In ceea ce priveste sursele laice ale sistemului musulman,ele sunt legi adoptate de
statele musulmane, legile scrise nu trebuie sa fie contrare Coranului sau Sunnei;cutuma
este de asemenea un izvor secundar de drept, la randul ei,cutuma pt a fi aplicabila,
trebuie sa fie conforma cu sursele religioase ( cu Coranul si Sunna)

In ceea ce priveste jurisprudenta,poate fi creatoare de drept dar fata de sistemul anglosaxon ,judecatorul musulman poate aplica dreptul prin analogie ,aplicarea aceasta se
numeste QIYAS, se inspira din sursele religioase, astfel poate elabora solutii
proprii.Bineinteles el are aceasta libertate numai daca nu gaseste solutii direct aplicabile
in Coran si Sunna,insa nu poate crea precedente judiciare,care sa fie obligatorii pt toti.
Organizarea judiciara si statutul judecatorului:
In dreptul islamic clasic ( SHARIA) , puterea era concentrata in mainile judecatorului
numit CADIU ;in cauzele mai importante insa, CALIFUL putea interveni deoarece
CADIUL era doar un delegat al acestuia.
Cadiul avea competenta de a judeca in toate materiile:civil,penal ; prin hotararile insa nu
trebuia sa incalce regulile stabilite de Coran si Sunna. Judeca singur(judecator
unic)initial , societatea musulmana NU a fost preocupata de localizarea justitiei , de
atribuirea separata a unui sediu- cadiul administra justitia in orice loc,fie in moschee-cel
mai adesea-,fie in piete publice.Cadiul aplica dreptul prin analogie.
In ceea ce priveste dreptul public, acesta reglementa relatiile dintre autoritatile statului .
Dreptul penal-> crime de sange, de gravitate maxima
-Infractiunea de omor ,cu reglementarea din Coran
-Infractiunea de a bea vin
-Adulterul femeii
-Infractiunea de furt
-Diverse vatamari corporale
-Renegarea sau abjurarea Islamului( lepadarea de Islam)

Infractiuni lasate la libera decizie a cadiului(micile fapte penale)-cele care puteau aduce
atingere ordinii publice sau anumite fapte care sunt considerate indecente daca sunt
intreprinse in public.

Dreptul privat
Barbatul si femeia sunt egali dpdv al capacitatii de exercitiu,care se dobandeste la
nastere,capacitatea de a raspunde egal in justitie. Exista o inegalitate in materia

casatoriei,un barbat musulman se poate casatori cu o femeie de orice religie,in schimb

o femeie musulmana nu are dreptul de a casatori cu cineva de alta religie.
Legat de succesiuni si testamente,bunurile se pot transmite prin succesiune catre
sotia/sotiile , terenurile pot face obiectul proprietatii individiuale, pot fi transmite mai
departe prin contracte/succesiuni,dar dreptul de prop il are ca titular pe Allah care
transmite oamenilor in administrare proprietatea,de aceea proprietatea este considerata
sacra, inviolabila, inalienabila.

Clasificarea bunurilor: Bunurile se clasifica in 2 categorii

- kharagii-cele mai importante bunuri, ale statului,dar pot fi date in detentia persoanelor
private
-bwaqf-proprietatea lui Allah, inalienabile perpetuu

Obligatiile- rezulta din contracte,nu au la baza principiul consensualismului.

Nu exista o teorie a raspunderii civile; in ceea ce priveste raspunderea persoanei, este
de la caz la caz

Concluzii:
La ora actuala, exista urmatoarea tipologie :
a) exista state foarte putine care aplica SHARIA
b) exista state unde se aplica dreptul modern islamic si unde dreptul clasic (sharia)este
considerat izvor secundar de drept
Majoritatea au coduri civile, penale, de procedura. Sistemul judiciar este cel european.
In Egipt, intalnim jurisdictii judiciare si administrative, iar in cadrul lor intalnim tribunale,
curti de apel,curte suprema. Judecatorii sunt de cariera, absolventi ai Fac de Drept,
sunt inamovibili,irevocabili.
In unele state se observa o politizare a numirii judecatorilor din modul de recrutare.
c)exista state care au considerat SHARIA o ordine juridica suprema, o lege suprema,
astfel incat dreptul modern islamic(cel laic) trebuie sa se conformeze celui clasic.Exista

o libertate a statului de a legifera in toate materiile,numai ca legile statale trebuie sa

urmareasca sa nu contrazica sharia.