Curs 9

Conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier

Notiunile de fond forestier si de padure
Fondul forestier national cuprinde totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc
nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a albiilor paraielor, a altor terenuri cu
destinatie forestiera, inclusiv cele neproductive, cuprinse in amenajamente silvice la 1 ianuarie 1990, inclusiv cu
modificrile de suprafata conform operatiunilor de intrari-intrari-iesiri efectuate in condiii legii indiferent de
forma de proprietate. Potrivit codului silvic republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, sunt
considerate paduri si sunt incluse in fondul forestier national terenurile cu o suprafa de cel putin 0,0,25 ha,
acoperite cu arbori.
Arborii trebuie sa atinga o inaltime minim de 5 metri la maturitate in conditii normale de vegetaie.
Termenul padure include terenurile cu aceasta folosinta cuprinse in amenajamentele silvice la 1 ianuarie 1990
inclusiv cu modificrile de suprafata conform operatiunilor de intrari- iesiri efectuate in condi iile legii,
perdelele forestiere de protectie, terenurile pe care sunt instalate jnepeniuri, terenurile acoperite cu arbori si
pasuni impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0, 4 calculata numai pt suprafata ocupata efectiv cu
vegetaie forestiera, plantatiile cu specii forestiere din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de
mbuntiri funciare realizate pe terenurile prorpietate publica a statului care ndeplinesc condi iile prevazute de
lege.
Clasificarea padurilor
Potrivit legii, in raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale, si
anume:
Grupa 1 care cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, solului, climei si a obiectivelor de interes
naional, paduri pt recreere, paduri de ocrotire a genofondului si a ecofondului, precum si padurile din ariile
naturale protejate de interes national.
Grupa a 2- a cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie in care se urmaresc realizarea masei lemnoase
de calitate superioar si a altor produse ale padurii, precum si concomitent protectia calitatii factorilor de mediu.
Clasificarea prezinta importanta deoarece modul de gestionare a padurilor din fiecare grupa se diferentiaza in
raport cu intensitatea si natura functiilor atribuite stabilite prin amenajamentele silvice.
Reguli generale stabilite de Codul Silvic pt asigurarea conservrii si dezvoltarii fondului forestier
Fondul forestier national indiferent de forma de proprietate constituie bun de interes na ional. Este supus
regimului silvic reprezentat de un sistem de norme cu caracter tehnic, economic si juridic privind amenajarea,
cultura, exploatarea, paza si protectia acestui fond.
Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti deintorii de fond forestier. Ca regula generala,
reducerea suprafeei fondului forestier national este interzisa. Prin exceptie, este permisa reducerea suprafetei de
fond forestier national prin scoatere definitiva de terenuri din fondul forestier pt realizarea obiectivelor de interes
naional, declarate de utilitate publica in condiiile legii. Solicitarile de scoatere definitiva sau de ocupare

temporara de terenuri din fondul forestier national in condiiile prevazute de lege se aproba de urmtoarele
autoritati:
1. Conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura pt
suprafete de pana la 1 ha.
2. Conductorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura cu avizul structurii de specialitate pt
suprafete de la 1 ha pana la 10 ha inclusiv.
3. Guvern - la propunerea autoritii publice centrale care raspunde de silvicultura cu avizul structurii teritoriale
de specialitate pt suprafete de peste 10 ha. Este interzisa trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al uat
in domeniul privat al acestora, prin hotrre a Consiliului local, a Consiliului judetean, respectic a Consiliului
general al Municipiului Bucureti.
Este interzisa includerea padurilor in intravilan, punerea in valoare economica, sociala si ecologica a padurilor,
este un atribut al statului care se exercita prin autoritatea publica centrala care se ocupa de silvicultura.
Dezvoltarea fondului forestiere naional si extinderea suprafeelor de padure constituie o obligatie a autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura si o prioritate nationala in vederea asigurrii echilibrului ecologic
la nivel local, national si global si se realizeaz prin programul naional de impadurire.
Autoritate publica centrala care raspunde de silvicultura realizeaz continuu si actualizeaza periodic la fiecare 5
ani inventatul forestier national aliniat la standartele Uniunii Europene in scopul ob inerii de informatii
actualizate despre starea si evolutia vegetaiei forestiere de pe intreg teritoriul tarii.
Proprietatea asupra fondului forestier
Fondurl forestier national este dupa car, proprietate publica sau privata. Potrivt Codului silvic, dupa forma de
proprietate, fondul forestier:
- fond forestier proprietate publica a statului
- fond forestier proprietate publica a uat
- fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice
- fond forestier proprietate privata a uat
Exercitarea dreptului de proprietate publica sau privata asupra fondului forestier se face in condi iile legii
urmarind conservarea si dezvoltarea durabila a padurilor.
Proprietarii fondului forestier U in aplicarea regimului silvic obligatiile:
- sa asigure elaborarea si sa respecte prevederile aranjamentelor silvice precum si sa asigure administrarea sau
serviciile silvice pt fondul forestier aflat in proprietate in conditiile legii.
- sa asigure paza si integritatea fondului forestier.
- sa realizeze lucrrile de regenerare a padurii.
- sa asigure lucrarile necesare pt prevenirea si combaterea bolilot si daunatorilor padurilor
2

- sa asigure respectarea masurilor de prevenire si de stingere a incendiilor

- sa exploateze masa lemnoasa numai dupa punerea in valoare,
documentelor specifice de catre personalul abilitat.

autorizarea parchetelor, si eliberarea

Parchetul, in sensul Codului silvic reprezinta suprafata de padure in care se efectueaz recoltari de masa
lemnoas in scopul realizarii unor taieri de ingrijire, a unui anumit tratament, a lucrarilor de conservare sau a
extragerii produselor accidentale sau de igiena.
Sa asigure ntreinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in administrare sau in proprietate.
Sa aiba delimitat fondul forestier aflat in proprietate in conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele
cadastrale dupa caz prin semne de hotar si sa le mentina in stare corespunztoare
Sa notifice structurile teritoriale de specialitate ale autoritatiipublicebue centrale care raspunde de silvicultura in
termen de 60 de zile cu privire la transmiterea proprietatii asupra terenurilor forestiere.
Terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea in ordine a dreptului de
preemiune al co proprietarilor sau al vecinilor.
Administrarea fondului forestier
Potrivit legii, sunt obligatorii administrarea, cat si asigurarea servi iilor silvice dupa caz pt intregul fond forestier
indiferent de forma de proprietate prin ocoale silvice.
Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului detinut de Institutul National de cercetaredezvoltare in silvicultura se realizeaz de catre structurile din cadrul acestuia.
Ocoalele silvice sunt de 2 tipuri:
1. Ocoale silvice de stat din structura regiei nationale a padurilor Romsilva si din structura regiei autonome
Administratia protocolului patrimoniului de stat care administreaz fond forestier proprietate publica a statului si
care sunt nfiinate de acestea.
Institutul National de cercetare- dezvoltare in silvicultura poate asigura administrarea prin baze experimentaale
care se asimileaza ocoalelor de stat dar numai prin fondul forestier proprietate publica a statului pt care are
calitatea de administrator potrivit legii.
2. Ocoale silvice de regim care sunt nfiinate in condi iile legii de unit i administrativ teritoriale, de persoanele
fizice sau juridice care au in proprietate find forestri ori de asociatii constituite de acestea.
Ocoalele silvice sunt de interes public.
Conducerea si reorezentarea legala a ocolului silvic de regim sunt asigurate de seful de ocol silvic care se
numeste de proprietarul unic, de Consiliul local, de Consiliul de admnistratie ori de adunarea generala, dupa
caz, cu avizul autoritii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Conducerea ocolului silvic de stat este asigurata de seful de ocol care este numit in functie prin concurs de catre
conducerea regiei nationale a padurilor Romsilva.

Ocoalele silvice se autorizeaz prin nscriere in Registrul National al administratorilor de paduri si al ocoalelor
silvice tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaz de regia naionala a padurilor Romsilva, regie
autonoma de interes national aflata sub autoritatea statului prin autoritatea publica centrala care rspunde de
silvicultura, Institutul National de cercetare-dezvoltare in silvicultura si de regia autonoma Administratia
patrimoniului Protocolului de stat prin ocolul svic prorpiu constituit in condiiile legii.
Fond forestier proprietate publica a statului se administreaz si de institute publice de cercetare sau de instituii de
invatamant de stat cu profil silvic.
In litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publica, Titularul acestui drept va
sta in stanta in nume propriu.
In litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publica a statului titularul
dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate potrivit
prevederilor Codului de procedura civila.
Titularul dreptului de administrare raspunde in condiiile legii pt prejudicie cauzate ca urmare a nendeplinirii
acestei obligaii.
Fondul forestier proprietate publica a uat se administreaz prin ocoale silvice de regim care func ioneaz ca regii
autonome de interes local sau pe baza de contracte cu ocoale silvice de stat.
Pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, administrarea se realizeaz prin ocoale
silvice de regim care funcioneaz similar asociatiilor si fundatiilor reglementate de OUG 26/2000 cu
modificrile i completrile ulterioare sau ca societati reglementate de legea 31/1990 republicata cu modificrile
i completrile ulterioare ori pe baza de contract cu alte ocoale silvice.
Amenajamentele silvice
Modul de gestionare a fondului forestier national se reglementeaza prin amenajamentele silvice care constituie
baza cadastrului de specialitate si a titlului de proprietate a statului pt fondul forestier proprietate publica a
statului.
Amenajamentul silvic este studiul de baza in gestionarea padurilor cu continu tehnico- organizatori, juridic si
economic, fundamentat ecologic.
Amaneajamentul silvic se elaboreaza pe unitati de productie si sau de protectie cu respectarea normelor tehnice
de amenajare.
Elaborarea amenjamentelor silvice se face in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului
aprobate potrivit legii.Subcoordonarea si controclul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura prin
unitati specializate atestate de autoritate publica centrala care raspunde de silvicultura.
Amenajamentele silvice si modificarile acestora sunt aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura.
Amenajamentele silvice au o perioada de valabilitate de 10 ani cu exceptia amenajamentelor intocmite pt
padurile de plop, salcie si alte specii care cresc repede, la care, perioada de valabilitate este intre 5 si 10 ani.
4

Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisa elaborarea altui amenajament silvic pt
padurea respectiva sau pt o parte din aceasta cu exceptia cazurilor prevazute in normele tehnice.
In situatia in care amenajamentul silvic inclide mai multe proprietati, la solicitarea proprietarilor, societatea
specializata autorizata pt lucrari de amenajare a apadurilor elaboreaza un extras de amenajament cu informatiile
corespunzatoare fiecarei proprietati.
Reguli privind exploatarea masei lemnoase
Exploatarea masei lemnoase se face dupa obtinerea autorizatiei de exploatare si predarea parchetului cu
respectarea regulilor silvice si in conformitate cu instruc iunile privind termenele, modalitatile si perioadele de
colectare, scoatere si transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura.
Autorizatia de exploatare se elibereaza de ocolul silvic care asigura administrarea si cuprinde obligatii rrferitoare
la conditiile care trebuie respectate din punct de vedere al protectiei mediului pt desfssurarea activitatii, precum
si masurile pt monitorizarea acestora.
Exploatarea masei lemnoase se face numai de operatori economici aatestati de catre o comisie de atestare legal
constituita.
Prin exceptie, proprietarii de fond forestier persoane fizice pot exploata fara atestsre din proprietatea lor un volul
de masa lemnoasa de pana la 20 m cub pe an in condiiile legii.
Arborii destinati taierii se inventariaz si dupa ca,z, n func ie x e natura taierii se marcheaza cu dispozitive
speciale de msrcat de catre personalul silvic imputernict in conf cu normele tehnice
Dispozitiivele speciale de marcat au regimul marcilor si al sigiliilor iar tiparele lor se nregistreaz si se pstreaz
la birourile notariale. Conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura poate aproba
utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul marcilor si al sigiliilor.
Titularii autorizatiilor de exploatare raspund pe toata durata exploatarii pt prejudiciile produse in cuprinsul
parchetului si drumurilor autoforestiere pe care circula.
In scopul asigurrii fondurilor necesare pt acoperirea cheltuielilor referitoare la eventualele prejudicii cauzate din
vina titularilor autorizatiilor de exploatare acestia depun anticipat emiterii autorizatiei de exploatare la ocolul
silvic o cautiune de minim 5 la sura din valoarea contractului.
Cuantumul cautiunii se stabileste la data contractarii masei lemnoase sau a lucrarii de exploatare a lemnului.
Colectarea lemnului prin traversarea terenului apartinand altor proprietari se face cu plata serviturii de trecere si
dupa caz a despagubirilor stabilite prin nelegerea partilor.