C6 Penal Special II

29.03.2016

TRAFICUL DE INFLUENTA art. 291

Infractiunea este o preluare a celei din art. 257 din Codul Penal anterior. Diferentele ce pot fi observate ca urmare a intrarii in
vigoare a noului Cod le putem gasi la nivelul elementului material, in sensul ca in Codul actual este sanctionata pretinderea,
primirea sau acceptarea de bani sau alte foloase. In CPV era sanctionata doar primirea sau pretinderea. De-asemenea mai avem
o sintagma modificata. In CPV era sanctionata persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui
functionar pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act. Actualmente Codul vorbeste de persoana care are influenta sau
lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe functionarul public sa
indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze sau sa intarzie indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri . Avem aici 2
modificari: in primul rand notiunea din CV fapta de a-l determina cu fapta care promite ca il va determina, la fel si
sintagmele subliniate. Si in cazul pedepsei au intervenit modificari. Pedeapsa din NCP este mai mica ca cea prevazuta anterior.
Obiectul juridic relatiile in legatura cu activitatea de serviciu a caror normala desfasurare este lezata de suspiciunea ca
functionarii publici ar putea sa se lase manipulati de o persoana care are influenta reala sau pretinde ca are influenta asupra lor.
Obiectul material nu exista. Banii sau alte foloase sunt instrumente folosite in realizarea actiunii.
Subiectul activ necircumstantiat. Ca atare, autor al acestei infractiuni poate fi orice persoana. Subiect activ poate fi si un
functionar public. Daca in cadrul realizarii atributiilor de serviciu primeste o suma de bani pentru indeplinirea unui act si se
angajeaza sa influenteze si pe un coleg al sau pentru realizarea actului respectiv, se va putea retine un concurs intre infractiunea
de luare de mita si cea de trafic de influenta.
Ex: un politist i-a promis unui inculpat in schimbul unui sume de bani ca va intocmi intr-un anumit mod niste acte de procedura
astfel incat sa nu rezulte vinovatia acestuia. I-a promis si ca va interveni la procuror ca sa ii dea acesta o solutie favorabila. In
primul rand politistul judiciar s-a angajat in nume propriu, dar s-a angajat si sa influenteze un procuror. Infractiunea se poate
comite in multiple modalitati.
Participatia poate sa existe sub orice forma, inclusiv cea a coautoratului (atunci cand doua persoane in conving pe cumparatorul
de influenta ca au o intrare la o anumita persoana).
Subiectul pasiv institutia/persoana la care lucreaza presupusul functionar.
Situatia premisa trebuie sa existe niste atributii de serviciu in baza carora o anumita persoana sa poate beneficia de un anumit
act, atributii de serviciu ce trebuie exercitate de un functionar public (cu referire la art. 308 cand spunem functionar public).
Latura obiectiva:
Elementul material intotdeauna o actiune. Textul de lege prevede 3 modalitati: actiunea de a pretinde bani sau alte foloase, de
a primi bani sau alte foloase sau cea de a accepta promisiune de bani sau alte foloase. Aceste actiuni reprezinta modalitati
alternative de savarsire a faptei, astfel incat realizarea mai multor modalitati nu conduce la retinerea unui concurs de
infractiuni, ci se va retine o unitate infractionala. Pentru intregirea laturii obiective, trebuie pe langa elementul material sa fie
indeplinite si doua conditii: subiectul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta. O a doua conditie: sa promita ca
il va determina pe functionarul public la o anumita conduita. Cele doua conditii trebuie indeplinite cumulativ! Nu mai are
relevanta daca are sau nu influenta asupra functionarului.
S-a pus mult in discutie, mai ales in doctrina mai veche, exact acest raport: daca nu are influenta fata de functionar si poate ca
nici nu-l cunoaste, cum se poate invoca relatia cu acel functionar? S-a ajuns la concluzia ca nu e nevoie sa indici numele
complet, e suficient ca prin aluzia facuta persoana sa poate fi individualizata (ex. cu decanul Facultatii de Drept).

C6 Penal Special II
29.03.2016
Daca persoana nu exista, infractiunea ar fi de inselaciune. Problema e de a distinge infractiunea de trafic de cea de inselaciune.
In ultima vreme, exista tendinta de a pune in mod excesiv infractiunea de trafic chiar atunci cand este cazul unei infractiuni de
inselaciune.
Ex: o persoana sta in fata unei sectii de politie. O alta vine grabita si doreste sa schimbe pasaportul. Persoana are nevoie de
pasaport in 2 zile ca i-a expirat si nu si-a dat seama si trebuie sa plece in doua zile in excursie. Disperat, vorbeste la telefon,
contacteaza cunostinte, merge la ghiseu si intreaba cand se poate elibera un pasaport. Un alt om observa si ii zice ca e politist la
circulatie si ca il ajuta sa rezolve, ca nu lucreaza la pasapoarte dar are cunostinte aici si il poate ajuta, dar in schimbul unei
sume de bani. Ii da banii si vede ca politistul (Ionescu) nu se mai intoarce. Cand intra sa intrebe de Ionescu, cei de acolo ii spun
ca nu exista. In acest caz, este doar infractiunea de inselaciune. Daca insa, in aceeasi situatie, personajul nostru ii spunea: stati
fara grija, merg eu la seful de politie domnul Popescu si va promit ca rezolv problema intr-o zi ca e un om de actiune. Pleca cu
suma de bani si se constata apoi ca numele sefului de politie e chiar domnul Popescu, avem infractiunea de trafic de influenta,
nu de inselaciune (se foloseste numele functionarului). Infractiunea se consuma la simpla promisiune, chiar daca functionarul
nu cunostea absolut nimic despre acel caz. Ori de cate ori se dau date despre functionarul care urmeaza sa fie abortat, sa
indeplineasca actul respectiv, se fa comite infractiunea de trafic de influenta. Se dau date astfel incat functionarul sa poate fi
identificat.
Fapta subzista chiar si atunci cand interventia pe langa functionar a esuat sau atunci cand interventia promisa nu a fost
realizata!
Urmarea imediata stare de pericol pentru institutie sau persoana juridica in cadrul careia activeaza functionarul.
Legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita, ea rezulta ex re.
Latura subiectiva:
Vinovatia trebuie sa existe sub forma intentie directe sau indirecte. Exista opinii in doctrina si recente, cum ca infractiunea se
poate comite doar cu intentie directa. In realitate, faptul ca functionarul isi asuma obligatia de a realiza o interventie este parte a
laturii obiective, nu a celei subiective. De exemplu, atunci cand traficantul se angajeaza ca va interveni pe langa un functionar
si pretinde o suma de bani, infractiunea se consuma la momentul pretinderii, indiferent ce gandeste traficantul. Ca atare, nu
putem vorbi aici doar de intentie directa (trebuia sa lezeze valoarea protejata ca sa fie doar relatie directa relatiile de serviciu;
pe traficant il interesa suma de bani).
Forme infractiunii tentativa nu este sanctionata. Pretinderea insa este un inceput de act de executare. In alte conditii am fi
putut vorbi in aceasta ipoteza a pretinderii despre o tentativa. Prin vointa legiuitorului, ceea ce de regula este tentativa este
infractiune fapt consumat.
Consumarea are loc in momentul realizarii elementului material in oricare dintre cele 3 modalitati.
Se arata in doctrina ca infractiunea poate imbraca si o forma continuata atunci cand este pretinsa o suma de bani ce urmeaza a
fi platita in transe. Este gresit, deoarece infractiunea se consuma in momentul pretinderii.
Daca insa exista o singura rezolutie infractionala in legatura cu indatotririle de serviciu ce sunt prestate succesiv, poate exista o
forma continuata. De ex, un functionar prelungeste din vreme in vreme o autorizatie. Sb activ i-a promis ca o sa intervina
pentru el de fiecare data pentru a fi data in timp mereu aceasta autorizatie, sa nu se intarzie. Este vorba de acelasi act, dar
indeplinirea atributiilor de serviciu se face succesiv. CR: aici poate putem vorbi despre o infractiune continuata (depinde cum
se realizeaza).
Variante varianta tip: reglementata in art. 291 (1). Putem considera ca in alin. (7) din Legea 78/2000 avem o varianta
agravata. Putem discuta despre o varianta atenuata daca traficul de influenta se exercita pe langa un functionar din cei prevazuti
la art. 308.

C6 Penal Special II
29.03.2016
CUMPARAREA DE INFLUENTA art. 292
Anterior nu era sanctionata in CP. Exista ca si infractiune primirea de folaose necuvenite, dar fapta in oglinda (cumpararea de
foloase necuvenite) nu era incriminata. Infractiunea introdusa prin Legea 78/2000, prin art. 6 indice 1, potrivit caruia era
sanctionat cumparatorul de infleunta, dar prevederile acestui articol erau aplicabile doar in cazul persoanelor de la art. 8 indice
1. Sfera acestor persoane era sensibil apropiata de cea a functionarilor publici. Desi in legea speciala infractiunea nu avea
subiect activ calificat, ea nu putea fi savarsita decat in legatura cu persoanele la care se referea legea 78/2000. Fie traficantul
era o persoana la care se referea art 8 indice 1, fie functionarul era una din persoanele prevazute in acest articol. Prin
introducerea in NCP, s-a dorit probabil mai multa vizibilitate. Pe de alta parte, s-a marit sfera persoanelor ce pot comite aceasta
infractiune. Infractiunea se afla in legatura cu infractiunea de trafic de influenta, in acelasi raport in care se afla luate de mita cu
darea de mita. Unii autori considera ca sunt infractiuni corelative, termen care nu este foarte exact.
Obiectul juridic relatiile sociale care presupun interdictia manipularii activitatii de serviciu a functionarilor publici prin
oferirea de bani sau alte foloase necuvenite.
Obiectul material nu exista in cazul acestei infractiuni. Banii sau foloasele reprezinta o modalitate, un instrument de savarsire
a infractiunii.
Subiectii:
Subiectul activ necircumstantiat, poate fi orice persoana. Participatia este posibila sub toate formele, chair si in cea a
coautoratului. Daca o persoana care cumpara influenta ofera banii printr-o alta persoana, intermediar, aceasta alta persoana va
fi complice, iar persoana care da banii va fi autor al acestei infractiuni. O mare problema in practica judiciara pentru ca ori de
cate ori intervine un intermediar, lucrurile se complica. A cumparator de influenta il cunoaste pe B, B este prieten cu C, C il
cunoaste pe functionar. B primeste banii de la cumparator si ii transmite lui C, problema este ac in momentul in care a luat
banii B, punem probelma daca este complice la cumpararea sau traficul de infleunta. CR: injust ca cel care a dat banii raspunde
pentru o singura infractiune, cel care i-a luat raspunde pentru o singura infractiune, iar intermediarul care n-re niciun interes, va
raspunde pentru doua infractiuni. Concursul de infractiuni se sanctioneaza drastic in prezent, regimul intermediarului fiind mai
grav decat cel al mituitorului si al functionarului. CR considera ca ar trebuie sa se retine complicitate la cea mai grava dintre
cele doua infractiuni trafic de influenta sau cumparare de influenta.
Subiectul pasiv institutia sau persoana juridica unde isi desfasoara activitatea functionarul public sau una din persoanele
prevazute la art. 308 CP.
Situatia premisa consta in exista unor atributii din partea unor functionari in baza carora o anumita persoana beneficiara sau
poate beneficia de un anumit act.
Latura obiectiva:
Elementul material consta intr-o actiune ce poate imbraca 3 modalitati: de a promite bani sau alte foloase, de a oferi bani sau
alte foloase, de a da bani sau alte foloase. Banii sau alte foloase se pot da pentru sine sau pentru altul, direct sau indirect.
Elementul material are moadlitati alternative, astfel incat realizarea uneia dintre aceste actiuni conduce la consumarea
infractiunii. Ca atare, daca se produc mai multe modalitati ale elementului material, nu vom retine o pluralitate de infractiuni, ci
o unitate infractionala. Conditie atasata elementului material: fapta sa se realizeze in legatura cu un trafic de influenta, si anume
cel care are calitatea de traficant sa se angajeze ca poate influenta un functionar public. Daca persoana la care se incearca a se
cumpara influenta este la randul sau functionar, dar nu exercita nicio atributie in legatura cu actul solicitat, se va retine doar
infractiunea de cumparare de infleunta. Daca insa banii sau folosul material sunt date ca acel functionar sa intervina pe langa
un coleg al sa si la randul sau sa contribuie la intocmirea, eliberarea, neeliberarea unui act, o sa retinem cumpararea de
influenta in concurs cu darea de mita. Nu este posibila retinerea infractiunii de cumparare de influenta daca persoana de la care
urmeaza a fi cumparata influenta nu are influenta si nici nu lasa sa se inteleaga ca ar avea influenta. Fapta trebuie sa se
realizeze anterior sau cel putin concomitent cu indeplinirea sau neindeplinirea atributiilor de serviciu.
3

C6 Penal Special II
29.03.2016
Daca se da o suma de bani pentru o autorizatie deja emisa, vorbim despre o infractiune putativa. Daca insa subiectul stie ca
autorizatia s-a emis, dar nu vrea sa scape ocazia de a primi suma de bani, putem vorbi eventual de o infractiune de inselactiune.
Urmarea imediata o stare de pericol pentru relatiile de serviciu fie a institutie, fie a persoanei juridice in care functionarul isi
desfasoara activitatea.
Legatura de cauzalitate ex re.
Forme daca se realizeaza o singura modalitate, vorbim despre consumarea infractiunii. Atunci cand vorbim despre
promisiune .. (la fel ca infractiunea anterioara) fapt consumat.
Este relevant ca atunci cand se solicita prestarea unui serviciu, sa se ofere bani sau foloase.
Sunt situatii in care obtinerea unei functii nu inseamna neaparat un avantaj material.
CR: Sa retinem aceste infractiuni de coruptie si atunci cand nu este vorba de un folos material.
Latura subiectiva:
Vinovatia trebuie sa existe sub forma intentie directe sau indirecte. Aceeasi argumentatie ca la infractiunea precedenta de ce
nu se retine doar intentie directa.
Varianta varianta atenuata in cazul in care cumpararea de influenta se face de la una din persoanele prevazute la 308 (cand o
persoana prevazuta la 308 este traficantul de influenta).
Pedepsele sunt cele prevazute de lege. Dispozitiile legii 78/2000 in cazul persoanelor circumstantiate. Legea prevede o acuza
de nepedepsire cand faptuitorul denunta fapta inainte ca ordanul de urmarire penala sa fi fost sesizat daca acest cumparator
merge si face denunt nu va raspunde penal.
Cu privire la confiscare, banii se restituie denuntatorului numai in masura in care nu au fost inca dati. Daca cumparatorul de
influenta plateste si suma de bani si apoi denunta faptutorul, banii se confisca in favoarea statului.
Conform alin. (4), se confisca doar bunurile sau valorile date, oferite, nu si cele promise. Cand vorbim de oferite cand
denuntatorul i-a aratat banii.