CURS 6-CCIA-2012

ALCATUIREA SI DENUMIRI TEHNICE SPECIFICE PODURILOR METALICE PE

GRINZI
Suprastructurile podurilor metalice pe grinzi pot prezenta urmatoarele alcatuiri:
-

Poduri pe grinzi cu inima plin, cale jos sau cale sus (intalnite in special la
podurile de cale ferat, notate prescurtat gipcj);
Poduri pe grinzi cu zabrele, cale jos sau cale sus (intalnite atat la podurile de
cale ferat cat si la cele rutiere, notate prescurtat gzcj si gzpcs );
Poduri pe structuri cu platelaj ortotrop, cu sectiune deschis (sectiune ) sau cu
sectiune casetat (nchis) specfice podurilor rutiere cu deschideri mari si
podurilor de cale ferata cu cuva metalica de balast.
Poduri cu tabliere mixte otel-beton (cu sectiune compusa) aplicabile la podurile
rutiere si la podurile de cale ferata cu cuva de balast din beton in conlucrare cu
grinzile metalice;

(Suprastructurile metalice ale podurilor hobanate si suspendate pot fi alcatuite ca

structuri cu platelaj ortoptrop sau cu sectiune mixta otel-beton).
1. Poduri metalice (de cale ferata) cu calea sus (Fig. 6.1)
Elementele componente ale unui tablier de cale ferata cu grinzi cu inima plina cale
sus (gipcs) sunt:
-

Grinzile principale cu inima plina (1) care preiau incarcarile direct de la cale (sine
si traverse);
Contravantuirea orizontala superioara (2). Deoarece aceasta se afla situata imediat
sub cale se numeste contravantuire orizontala principala; rolul acesteia este acela
de a prelua actiunile orizontale transversale de la nivelul caii (actiunea vantului, a
serpuirii, forta centrifuga la podurile cu calea in curba, etc.);
Contravantuirea orizontala inferioara (3). Deoarece aceasta se afla situata la
partea opusa caii se numeste contravantuire orizontala secundara; ea preia o
mica parte care din actiunile orizontale transversale, are un rol important in
obtinerea unei rigiditati mai mari la torsiune a tablierului prin inchiderea
sectiunii si deci, contribuie la o mai buna repartitie a incarcarilor intre cele doua
grinzi principale.
Parapetul (4) alcatuit din stalpi, mana curenta si umplutura (la podurile de cale
ferata unde trotuarele nu sunt destinate circulatiei pietonale publice, parapetul
este realizat din profile cornier).
Longrinele de trotuar (5);
Consolele de trotuar (6);
Contravantuirea transversala (7) alcatuita din bare incrucisate in X sau dispuse
in V (alegerea unui sistem de dispunere a barelor este facuta astfel incat
inclinarea acestora sa fie cat mai apropiata de 45). In general contravantuirile
transversale se mai denumesc generic si cadre transversale. Ele sunt prezente
obligatoriu in sectiunile de la reazeme si la anumite distante in lungul grinzilor si
asigura in special legaturile transversale dintre grinzile principale necesare
1

realizarii conlucrarii acestora si a mentinerii stabilitatii de pozitie a tablierului in

ansamblul su. (Prin conlucrare se asigura o anumita repartie a incarcarilor
excentrice la grinzile ale tablierului adica tablierul are o anumita rigiditate la
torsiune).
Podina de trotuar (8) poate fi executata din dulapi din lemn sau din dulapi
metalici sub forma unor mici chesoane din tabla striata de 4-5 mm grosime.
SECTIUNE TRANSVERSALA
4

NST

2
1

7
3
PLAN

7
5

6
5

1
1

a)

b)

Fig. 6.1. a) Alcatuirea schematica a unui tablier de cale ferata cu grinzi cu inima
plina cale sus; b) FOTO vedere laterala a unui pod ipcs
La tablierele sudate, grinzile principale cu inima plina au sectiune sudata si sunt
alcatuite din platbenzi sudate in lung, la imbinarea talpilor cu inima sau intre platbenzile
unei talpi.
La tablierele nituite, grinzile cu inima plina au sectiune nituita alcatuita din platbenzi
imbinate cu nituri in lung, prin intermediul unor profile cornier care permit imbinarea cu
nituri a platbenzilor talpilor cu inima (nituri de gt)sau a platbanzilor unei talpi intre ele
(nituri de line).
Grinzile cu inima plina sunt alcatuite din talpi (superioare si inferioare) si inima (Fig.
6.2, c).

a) Vedere de jos tablier ipcs sudat;

GRINDA SUDATA

b) Vedere de jos tablier ipcs nituit

GRINDA NITUITA
NITURI
DE LINIE

TALPA
SUPERIOARA

TALPA
SUPERIOARA

INIMA

INIMA

TALPA
INFERIOARA

NITURI
DE GAT

TALPA
INFERIOARA

PROFIL
CORNIER
PLATBENZI
NITUITE

c) Alcatuirirea grinzilor cu inima plina sudate si nituite

Fig. 6.2. Alcatuirea tablierelor cu inima plina sudate si nituite si a grinzilor
acestora
2. Poduri metalice (de cale ferata) cu grinzi inima plina, cale jos (Fig. 6.3 a)
Elementele componente ale unui tablier de cale ferata cu grinzi cu inima plina cale
jos (gipcj) sunt:
-

Grinzile principale cu inima plina (1) care preiau incarcarile de la grinzile caii:
lonjeronii (2) si antretoazele (9);
Contravantuirea orizontala a lonjeronilor (3) ; rolul acesteia este acela de a prelua
actiunile orizontale transversale de la nivelul caii (actiunea vantului, a serpuirii,
forta centrifuga la podurile cu calea in curba, etc.);
Contravantuirea orizontala inferioara (7). Ea se afla situata la aproape de cale si
se numeste contravantuire orizontala principala; ea preia in continuare actiunile
orizontale transversale, are un rol important in obtinerea unei rigiditati mai mari
la torsiune a tablierului prin inchiderea sectiunii si deci, contribuie la o mai buna
repartitie a incarcarilor intre cele doua grinzi principale.
3

Parapetul (4) alcatuit din stalpi, mana curenta si umplutura realizate la calea
ferata din profile cornier.
Longrinele de trotuar (5);
Consolele de trotuar (6);
Podina de trotuar (8) poate fi executata din dulapi din lemn sau din dulapi
metalici sub forma unor mici chesoane din tabla striata de 4-5 mm grosime.

SECTIUNE TRANSVERSALA

10

NST

3
9

1
2

PLAN
9
6

6
7

a)

c)

b)

d)

Fig. 6.3. Alcatuirea unui tablier CF cu grinzi cu inima plina cale jos:
a) Alcatuirea schematica; b) Vederea caii pe tablier
c) Vedere de jos a uni tablier ipcj nituit;
d) Vedere de jos a uni tablier ipcj sudat
3. Poduri metalice (de cale ferata) cu grinzi cu zabrele calea sus (Fig. 6.4)
Tablierele metalice cu grinzi cu zabrele cale sus, (gzcs) au calea situata la partea
superioara a tablierului, de regula cu lonjeronii asezati peste antretoaze. Grinzile cu zabrele
au montanti la toate nodurile necesari pentru sustinerea antretoazelor. Aceste tabliere se
utilizeaza in general la viaducte de acces pe poduri sau in amplasamente unde spatiul de
libera trecere (garda) dintre nivelul debitelor de calcul si partea inferioara a tablierului este
4

foarte mare. Au avantajul ca nu depind de gabarit astfel incat latimea tablierului se poate
reduce la 4.0 m ceea ce va conduce la infrastructuri mai economice prin reducerea
corespunzatoare a latimii acestora.
Elementele componente ale unui tablier de cale ferata cu grinzi cu zabrele cale sus
(gzcs) sunt:
- Grinzile principale cu zabrele alcatuite din talpile superioare (1) talpile inferioare
(2), montantii (3) si diagonalele (4) care preiau incarcarile de la grinzile caii:
lonjeronii (6) si antretoazele (5);
- Grinzile caii (lonjeronii (6) si antretoazele (5);
- Contravantuirea orizontala a lonjeronilor (7) ; rolul acesteia este acela de a prelua
actiunile orizontale transversale de la nivelul caii (actiunea vantului, a serpuirii,
forta centrifuga la podurile cu calea in curba, etc.);
- Contravantuirea orizontala superioara (10). Ea se afla situata imediat sub cale si
se numeste contravantuire orizontala principala; ea preia in continuare actiunile
orizontale transversale;
- Contravantuirea orizontala inferioara (9) are un rol important in obtinerea unei
rigiditati mai mari la torsiune a tablierului prin inchiderea sectiunii si deci,
contribuie la o mai buna repartitie a incarcarilor intre cele doua grinzi principale.
- Contravantuirea transversala (8) se dispune obligatoriu pe reazeme si in sectiuni
curente din dreptul antretoazelor la distanta de 2-3 panouri. Asigura conlucrarea
dintre grinzile principale;
Trotuarele si parapetul sunt alcatuite similar ca la tablierele cu grinzi cu inima plina
cale sus.
VEDERE PLANA A-A
1

ELEVATIE

NIVEL CALE

10

1
4

PANOU ?

VEDERE PLANA B-B

2
B

SECTIUNE TRANSVERSALA
NST

6
10

a)
Fig. 6.4. Alcatuirea unui tablier de cale ferata cu grinzi cu ZABRELE CALE SUS
a) Alcatuirea schematica; b) Vederea caii pe un tablier gzcj nituit;
c) Vedere de jos a uni tablier ipcj sudat
4. Poduri metalice de cale ferata cu grinzi cu zabrele calea jos (Fig. 6.5)
Tablierele metalice cu grinzi cu zabrele cale jos, (gzcj) au calea situata la partea
inferioara a tablierului, de regula cu lonjeronii asezati la nivelul talpii superioare a
antretoazelor.. Aceste tabliere se utilizeaza in general in amplasamente unde spatiul
de libera trecere (garda) dintre nivelul debitelor de calcul si partea inferioara a
tablierului este foarte mica (sub 1.5 m). Aceste tabliere au avantajul unei inaltimi
mici de constructie dar depind de latimea gabaritului astfel incat latimea tablierului
B este mai mare de 5.0 m.
- Grinzile principale cu zabrele alcatuite din talpile superioare (1) talpile inferioare
(2), montantii (3) si diagonalele (4) care preiau incarcarile de la grinzile caii:
lonjeronii (6) si antretoazele (5);
- Grinzile caii: lonjeronii (6) si antretoazele (5);
- Contravantuirea orizontala a lonjeronilor (7) ; rolul acesteia este acela de a prelua
actiunile orizontale transversale de la nivelul caii (actiunea vantului, a serpuirii,
forta centrifuga la podurile cu calea in curba, etc.);
- Contravantuirea orizontala superioara se poate dispune numai daca inaltimea
grinzilor este mare si permite inscrierea gabaritului de libera trecere in spatiul
dintre nivelul superior al sinei (NSS) si partea cea mai de jos a contravantuirii
superioare. In cazul in care gabaritul nu permite acest lucru se va renunta la
acesta contravantuire iar podul va fi deschis la partea superioara (Fig. 6.5).
- Contravantuirea orizontala inferioara (9) este amplasata imediat sub cale si preia
actiunile orizontale si se mai numeste contravantuire orizontala principala;
- are un rol important in obtinerea unei rigiditati mai mari la torsiune a tablierului
prin inchiderea sectiunii si deci, contribuie la o mai buna repartitie a incarcarilor
intre cele doua grinzi principale.
Trotuarele si parapetul sunt alcatuite la fel ca la tablierele cu grinzi cu inima plina
cale sus.

ELEVATIE

1
NST
4

PANOU

VEDERE PLANA A-A

2

7
5

a)
SECTIUNE TRANSVERSALA
TABLIER CF GZCJ INCHIS

10

1
SECTIUNE TRANSVERSALA
TABLIER CF GZCJ DESCHIS

GABARIT CF
ELECTRIFICARE
GABARIT CF
ELECTRIFICARE

34

H-2

H-1

CONTUR
GABARIT CF
DE LIBERA
TRECERE

6
2

3 4

NSS

NST

B/2

CONTUR
GABARIT CF
DE LIBERA
TRECERE

NSS

NST

7
2

B/2

B/2

7
B/2

b)

c)
Fig. 6.5. Alcatuirea unui tablier de cale ferata cu grinzi cu ZABRELE CALE JOS
a) Elevatie; b) Sectiuni transversale variantele: gzcj deschis si gzcj inchis; c) FOTO
7

In Fig. 6.6 se prezinta o alcatuire spatiala schematica a unui pod rutier cu grinzi cu
zabrele cale jos, inchis la partea superioara.

Fig. 6.6. Schema spatiala a unui tablier rutier cu grinzi cu zabrele cale jos
5. Poduri metalice platelaj ortotrop (Fig. 6.7)

ALCATUIREA SCHEMATICA A UNUI TABLIER

CU PLATELAJ ORTOTROP
(SECTIUNE TRANSVERSALA)

DETALIU

4
3

DEGAJARE (FANTA) IN
INIMA ANTRETOAZEI 4

2
4

Fig. 6.7. Sectiune transversala tablier cu platelaj ortotrop deschis la partea inferioara
Podurile cu platelaj ortotrop sunt moderne, sudate, alcatuite dintr-o tola continua (1)
care indeplineste rolul de platelaj al caii la podurile rutiere respectiv constuie peretii unei
cuve la podurile de cale ferata cu cuva metalica de balast, nervurile longitudinale (5)
antretoazele (4) amplaste in lungul tablierului la distante impuse de capacitatea la incovoiere
a nervurilor longitudinale sub eforturile generate de incarcarile de pe tola, peretii verticali (3)
care inimile grinzilor principale si talpile inferioare. Inimile (3) sunt rigidizate cu
8

rigidizarile (4) si in functie de deschidere sectiunea poate prezenta si cadre transersale sau
poate fi inchisa la parte inferioara (sectiune casetata, Fig 6.9) .
Tola continua este in acelasi timp este:
- talpa superioara a grinzilor principale (2+3);
- talpa superioara a nervurilor longitudinale continui (5) considerate ca grinzi
continui rezemate pe antretoazele (4) prin care trec continuu prin fante pacticate
in inimile acestora;
- talpa superioara a antretoazelor (4) ca grinzi simplu rezemate pe inimile grinzilor
principale (2) , in sens transversal podului;
Nervurile se pot realiza cu sectiune simpla ca in figura 6.7 si se numeste nervura
flexibila la torsiune sau cu sectiune inchisa de forma trapezoidala (Fig 6.8) si sunt denumite
nervura rigide la torsiune
Tablierele de acest tip au un mare avantaj deoarece tola asigura suprafata rezistenta
pe care circula vehiculele si cumuleaza functiunile talpilor superioare ale celorlate elemente
structurale pe care le-a inlocuit.

Fig. 6.8. Alcatuirea spatiala a unui tablier cu platelaj ortotrop cu nervuri rigide

10.600
7.800/2

1.000

7.80/2

1.000
200

200
2%

3.110

2%

2.600

2.600

Fig. 6.9. Sectiuni transversale tabliere casetate cu platelaj ortotrop cu sectiune casetata
9

6. Poduri cu sectiune compusa otel beton (Fig. 6.10)

SECTIUNE MIXTA
CU PLACA MONOLITA
1

3
6
4
7

Fig. 6.10.
gujon

Sectiune transversala tablier cu sectiune mixta otel-beton si detaliu

Tablierele cu sectiune mixta otel-beton au o placa de beton (1) in partea comprimata a

grinzilor metalice cu care conlucreaza dupa intarirea betonului prin intermediul unor
conectori metalici (2) astfel incat se utilizeaza o proprietatea betonului de preluare eficienta
a solicitarilor de compresiune. La partea inferioara, talpile inferioare (4) si o parte din inima
(3) ale grinzilor metalice preiau solicitarea de intindere din incovoierea structurii. Sectiune
transversala prezinta cadre transversale (6) si contravantuire orizontala (7). De regula la
partea superioara tablierul nu are contravantuire orizontala principala cu zabrele aceste fiind
compensate de placa de beton rigida in plan orizontal. Pana la intarireaplacii de beton
structura in fazele de montaj si executie necesita o contravantuire orizontala provizorie din
bare care se va demonta.
Executia acestor structuri implica etape tehnologice care vor fi urmarite prin etape de
calcul aferente. Spre exemplu, in cazul unui tablier mixte otel beton simplu rezemat, in
solutia de turnarea placii de beton fara rezemari intermediare ale grinzilor metalice pe
deschiderea respectiva, executia structurii se realizeaza in urmatoarele etape tehnologice:
1. Montarea grinzilor metalice (cu conectori la talpile superioare) pe reazeme, pe
pile sau culei.
2. Montarea cofrajelor si a armaturii placii;
3. Turnarea betonului placii;

Dupa intarirea betonului (sectiune mixta)

4. Executarea protectiei placii de beton (beton de panta, hidroizolatie, beton de
protectie), executia trotuarelor si parapetului;
5. Incarcarile cu convoaie.
Incarcarile aferente etapelor 1, 2 si 3 sunt preluate numai de sectiunea de otel iar cele
din etapele 4 si 5 de sectiunea mixta otel-beton. Conectorii se dimensioneaza la fortele de
lunecare dintre placa de beton si talpile superioare ale grinzilor metalice. Fiecare etapa
necesita verificari sau stabiliri de eforturi unitare care vor fi cumulate in etapa finala cu
eforturile din convoaiele de calcul.

10

ALCATUIREA GENERALA SI DENUMIRI SPECIFICE

PODURILOR MASIVE DALATE SAU PE GRINZI
Suprastructura podurilor masive poate avea urmatoarele alcatuiri constructive :
- poduri dalate cu suprastructura dalata din beton armat monolit
- poduri dalate cu suprastructura dalata din elemente prefabricatE din beton armat ;
- poduri pe grinzi din beton armat monolit
- poduri pe grinzi din beton armat prefabricat;
1. Poduri dalate cu dale din beton armat monolit
Podurile dalate din beton armat monolit au suprastructura executata dintr-o placa
groasa cu o latime mare denumita dal care reazema de regula articulat prin intermediul
unor bare din otel beton pe doua culei din beton. In sectiune longitudinala dala monolita
prezinta 2 pante longitudinale pentru scurgerea apelor spre capetele podului peste care se
executa hidroizolatia specifica podurilor masive. Fig 6.11. In sectiune transversala dala
prezinta 2 console de trotuar si asigura suportul pentru paretea carosabila si trotuare. Dalele
pot fi executate cu sectiune plina (Fig. 6.12) sau la deschideri mai mari se proiecteaza cu
sectiuni cu goluri pentru reducerea greutatii sale (Fig 6.13). De regula dalele se proiecteaza
cu deschideri de maxim 15.0... 20.0 m si schemele statice pot fi: grinda simplu rezemata,
grinzile simplu rezemate cu console si grinda continua pe 2 sau 3 deschideri.
SECTIUNE LONGITUDINALA POD
CU DALA MONOLITA
NIVEL CALE

HIDROIZOLATIE

L
DALA MONOLITA

Fig. 6.11. Sectiune longitudinala prin pod cu dala monolita din b.a.
SECTIUNE TRANSVERSALA DALA MONOLITA
C

T
2%

T
2%

Fig. 6.12. Sectiune transversala prin dala monolita din b.a.

11

SECTIUNi TRANSVERSALE DALE MONOLITE CU GOLURI

a
C

T
2%

T
2%

b
C

T
2%

T
2%

Fig. 6.13. Sectiuni transversale prin dale monolite din b.a cu goluri circulare (a) sau
dreptunghiulare (b).
2. Poduri dalate cu dale prefabricate din beton armat
Dalele prefabricate se fac din elemente sub forma unor fasii longitudinale din beton
armat cu sectiune plina sau cu fasii (cu goluri) din beton precomprimat cu armatura
preintinsa. Lungimea fasiilor este egala cu lungimea dalei iar latimea sa este stabilita din
considerente de greutate. Fasiile se aseaza joantiv si si se monolitizeaza cu beton in spatiul
de deasupra (Fig. 6.14) sai in goluri laterale cu armatura de montaj si mortar de monolitizare
(Fig.6.15).
SECTIUNE TRANSVERSALA DALA CU
FASII PREFABRICATE

T
2%

BETON DE
MONOLITIZARE

T
2%

FASIE PREFABRICATA

Fig. 6.14. Dala din FASII prefabricate -52 din beton precomprimat cu armatur
prentins

12

C
GOLURI
MONOLITIZARE

(NC)

FASII CU GOLURI
CU ARMATURA PREINTINSA

Fig. 6.15. Dala cu FASII PREFABRICATE cu goluri din beton

precomprimat cu armatur prentins
3. Poduri pe grinzi din beton armat monolit
Pentru deschideri mai mari dala devine neeconomica deoarece greutatea proprie este
foarte mare si in acelasi timp betonul din zona intinsa a armaturii este fisurat si rolul sau este
acele de a se realiza legatura dintre armaturi. Daca se suprima betonul pentru o parte din
sectiunea intinsa a dalei si se mentine placa de beton din zona comprimata se obtine o
sectiunea de beton a unui tablier monolit pe doua grinzi din Fig. 6.16. Fig. 6.17.
Sporind numai inaltimea grinzilor se obtine un brat de parghie mai mare ceea ce va
permite acoperirea unor deschideri mai mari fara a creste decat intr-o masura mai mica
cantitatea de beton.
Pemtru o repartitie mai buna a incarcarilor locale la grinzi se prevad antretoaze din
beton intre grinzi, la reazemele grinzilor si in camp. Astfel, la tablierele fara antretoaze intre
grinzi o incarcare locala deasupra unei grinzi este preluata in aproape in totalitate de grinda
respectiva pe cand in cazul in care exista antretoaze incarcarcarea se repartizeaza la celelalte
grinzi si deplasarile verticale ale grinzilor sunt mult mai mici (Fig. 6.18).
SECTIUNE TRANSVERSALA TABLIER MONOLIT PE GRINZI

T
2%

T
2%

PLACA

GRINDA MONOLITA

ANTRETOAZA
GRINDA MONOLITA

Fig. 6.16. Sectiune transversala tablier pe grinzi din beton armat monolit.

13

Fig. 6.17. Pod pe grinzi doua continui pe 3 deschideri, din beton armat monolit la
Mioveni peste raul Argesel (L=14.0 m+16.0 m+14.0 m).

TABLIER MONOLIT PE GRINZI FARA ANTRETOAZE

GRINDA

TABLIER MONOLIT PE GRINZI CU ANTRETOAZE

ANTRETOAZE

ANTRETOAZE

Fig. 6.18. Repatitia transversala a unei incarcari locale la grinzile tablierelor din
beton armat monolit fara antretoaze (stanga) si cu antretoaze (dreapta).
Pentru deschiderile mijlocii si mari solutia cu poduri pe grinzi cu sectiune
plina devine neeficienta deoarece este necesara o crestere a inaltimi grinzilor si in
mod implicit ar creste si greutatea acestora.
Reducerea greutatii in conditiile cresterii capacitatii portante se poate face
adoptant solutii cu grinzi monolite cu sectiune casetata recomandate si la grinzile
continui (Fig. 6.19).

14

SECTIUNE TRANSVERSALA TABLIER MONOLIT CU GRINDA CU

SECTIUNE CASETATA

2%

2%

PLACA

Fig. 6.19. Pod pe grinzi cu sectiune casetata inchisa din beton armat monolit
4. Poduri pe grinzi prefabricate din beton precomprimat
Podurile pe grinzi prefabricate din beton precomprimat se realizeaza cu urmatoarele
tipuri de grinzi prefabricate:
- cu grinzi prefabricate de tip monobloc sau tronsonate cu sectinue in forma de
T
o cu monolitizare la nivelul placii (Fig. 6.20);
o cu monolitizare prin intermediul placii de suprabetonare (Fig. 6.21);
C
T

ZONA
MONOLITIZARE

T
NIVEL CALE

GRINDA
PREFABRICATA
SECTIUNE GRINDA
PREFABRICATA

PLACA

MUSTATI
MONOLITIZARE

BULB

15

Fig. 6.20. Sectiune tablier cu grinda prefabricate monobloc cu sectiune T

cu monolitizare la nivelul placii (SUS) si FOTO de jos a unui tablier pe grinzi
prefabricate tronsonate

T
PLACA DE
SUPRABETONARE

MUSTATI GRINDA
PREFABRICATA

SECTIUNE GRINDA CU
MONOLITIZARE PRIN PLACA DE
SUPRABETONARE

GRINZI PREFABRICATE CU
MONOLITIZARE PRIN PLACA DE
SUPRABETONARE

MUSTATI
MONOLITIZARE

PLACA

BULB

Fig. 6.21. Grinda prefabricata monobloc cu sectiune T cu monolitizare prin

intermediul placii de suprabetonare

16

Grinzile tronsonate se executa din bucati de lungime redusa (care se pot transporta si
manipula usor) si ele se imbina prin precomprimare pe santier, o operatie foarte complicata
deoarece ea se executa in conditii grele, necesita platforme de montaj pentru asezarea cu
tolerante mici a tronsoanelor in pozitie iar rosturile dintre tronsoane care se umplu cu mortar
sau cu rasini speciale. Aceasta impune ca suprafatele in contact a doua tronsoane consecutive
sa pasuiasca perfect in conditiile mentinerii pozitiei in lung a tronsoanelor.
Antretoazele dintre grinzi se pot executa pe santier:
- cu beton armat monolit si cu armatura moale ce poate trece continuu prin gauri
prevazute in inimile grinzilor
- grinzile au tronsoanele prefabricate prezinta parti aferente ale antretoazelor care
vor imbina pe santier prin pretensionare transversala.
La deschideri mai mari grinzile prefabricate din beton prefabricat se executa
din tronsoane prefabricate cu sectiune casetata (Fig 6.22)

Fig. 6.22. Tronson prefabricat cu sectiune casetata

La podurile si viaductele de pe autostrada Bechtel se utilizeaza grinzi
prefabricate tronsonate cu sectiune U cu placa de suprabetonare (Fig. 6.23)

Fig. 6.23. Tronson de grinda prefabricata cu sectiune U cu placa de

suprabetonare (Bechtel)

17