2014-2015

Nivel MASTER SECURITATE

NATIONALA SI EURO-

Universitatea din Craiova

ATLANTICA-SNEA, Anul I,
Facultatea de Drept si Stiinte Sociale

Semestrul II

Departamentul Stiinte Administrative,

Istorie, Stiinte Politice
Specializarea STIINTE POLITICE

DISCIPLINA: Relatii Internationale

Titular disciciplina: Conf.univ.dr. Anca Parmena Olimid1

SYLLABUS CURS2

1
2

Email: parmena2002@yahoo.com.

Prin curs a se nelege cursuri i seminarii. Avand in vedere ca planul de invatamant prevede sustinerea de seminarii
la fiecare curs, putem organiza seminarii pentru fiecare curs parcurs din tematica (Curs norma de baza)

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

Relatii Internationale

SYLLABUS CURS

PREZENTAREA SYLABUS.

ORGANIZAREA CURSULUI. TEMATICA. METODA DE EVALUARE

Surse si resurse pentru syllabus accesibile in BAZELE DE DATE INTERNATIONALE

Surse si resurse pentru syllabus accesibile in BAZELE DE DATE ALE ALTOR

8

UNIVERSITATI
SAPTAMANA 1-2. MEDIUL DE SECURITATE EUROATLANTIC. CONSIDERAII
PRIVIND

EVOLUIA

MEDIULUI

DE

SECURITATE

EUROATLANTIC.

PRIORITI ALE NATO N ARHITECTURA OPERAIONAL A SECOLULUI XXI

SAPTAMANA 3-4. ROLUL OPERAIONAL AL NATO N MENINEREA

MEDIULUI DE SECURITATE EUROATLANTIC. LOCUL I ROLUL NATO N
SECURITATEA EUROPEAN. IDENTITATEA EUROPEAN DE SECURITATE I
APRARE (ESDI). EVOLUIE, COOPERAREA NATO-UEO

12

SAPTAMANA 5-6. RELATIILE NATO-UE. VIITORUL SECURITATII EUROPENE.

EVOLUTIA PARTENERIATULUI NATO-RUSIA. AMENINTARI IN MEDIUL DE
SECURITATE

EURO-ATLANTIC.

RAPORTUL

TERORISM-MEDIU

DE

SECURITATE

15

SAPTAMANA 7-8. CONTINUAREA EXTINDERII NATO SI PROCESUL DE

STABILITATE IN ESTUL EUROPEI. MEDIUL REGIONAL DE SECURITATE SI
ZONELE POST-CONFLICT
SAPTAMANA

9-10.

ECHILIBRUL

17
PUTERII

SI

INTERESUL

SECURITATEA GLOBALA SI RELATIILE INTERNATIONAL

NATIONAL.
21

Anca Parmena Olimid

SAPTAMANA

11-12.

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

RELATIILE

INSTITUIONALIZAT

ESTABLISHMENT-ULUI

UNUI

COMUNITARISM

SI

INTERNATIONALE

EUROPEANA.

UNIUNEA
DREPT

SI

CONVENTIONAL

CONFESIONALISM.

IMPORTANTA

PLURALISMUL
ETAPE
AL

ALE

RELIGIEI.

FACTORULUI

CONFESIONAL IN RELATIILE INTERNATIONALE

23

SAPTAMANA 13. CURS FINAL (RECAPITULARE, CLARIFICARI CONCEPTUALE)

SAPTAMANA 14. PARTIAL (PE PARCURSUL SEMESTRULUI)
28

Bibliografie selectiv

Anca Parmena Olimid

PREZENTAREA CURSULUI

.
T
E
M
A
T
I
C
A
.

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

Cursul de Relaii internaionale i propune:

- s ofere cadrul conceptual adecvat evoluiei aspectelor teoretice i practice

specifice sistemului internaional n perioada contemporan;
- s ofere studenilor, sub forma unor studii de caz, cteva modele de

M
E
T
O
D
A
D
E
E
V
A
L
U
A
R
E

analiz diferenial, pornind de la interpretrile teoretice ale politicii

internaionale i relaiilor internaionale;
-s permit dezvoltarea analizei critice i analitice a studenilor cu privire la
procesul decizional in politica extern.

ORGANIZAREA CURSULUI. TEMATICA. METODA DE EVALUARE

Nota final de la curs va fi compus din:

- 45% nota examen final: examenul va fi gril cu maximum 3 ntrebri

deschise.
ntrebrile gril valoreaz 0,3 puncte din nota final
Fiecare ntrebare deschis valoriznd 0,5 punct din nota final.
n consecin, formula de calcul este
0,3*10+1.5+1 punct oficiu

ntrebrile gril sunt corectate astfel:

Fiecare ntrebare poate s aib niciunul, unu, mai multe sau toate
rspunsurile ca variante corecte. Se puncteaz doar intrebarile care au toate
rspunsurile corecte i se depuncteaz toate rspunsurile greite.

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

- 20% lucrare de evaluare pe parcursul semestrul

Lucrarea de evaluare pe parcursului semestrului va fi grila si are in vedere
tematica cursului parcurse pana in acel moment.

- 10% activitate la curs i seminar:

10% din nota final este reprezentat de participarea ACTIV dezvoltata si
manifestata de student pe parcursul orele de curs i seminari.
La finalul fiecrui curs/seminar profesorul va puncta activitatea celor care au
avut cotributii active si semnificatie pe parcursul orelor de curs/ seminar.

- 15% prezentarea proiectele individuale:

Fiecare student va trebui s susin o lucrare/ proiect fie n timpul cursurilor, fie
n timpul seminariilor.
Lucrrile trebuie sa aiba in vedere una din temele incluse in structura cursului
Prezentarea proiectului se va realize in cadrul abordarii respective teme de
curs
Nu pot avea loc mai mult de o prezentare per curs/seminar

- Puncte bonus pentru activiti opionale/ facultative pe parcursul cursului/

seminarului
working papers: elaborarea unei lucrari/ proiect pe baza unei monitorizarii a
reactiei in presa internationala
student workshop: organizare unei sesiuni de lucru pe grupe de studenti
pornind de la o situatie/ eveniment politic de data recenta.
- Nota finala se rotunjeste

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

Surse si resurse pentru syllabus accesibile in

BAZELE DE DATE INTERNATIONALE (BDI)

OXFORD JOURNALS
ACCES GRATUIT CAMPUS UCV

MAIN SEARCH TAGS:

WORLDS POLITICS
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=WORLDS+
POLITICS&simple_search_submit=Search

NATO SYSTEM
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=NATO+SYS
TEM&simple_search_submit=Search

POST-CONFLICT REGIONS
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=POSTCONFLICT+REGIONS&simple_search_submit=Search

NATO INTEGRATION
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=NATO+INT
EGRATION&simple_search_submit=Search

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

NATO VALUES
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=NATO+VA
LUES&simple_search_submit=Search

COLLECTIVE DEFENSE IN NATO SYSTEM

http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=COLLECTI
VE+DEFENSE+IN+NATO+SYSTEM&simple_search_submit=Search

NATO AND EU
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=NATO+A
ND+EU&simple_search_submit=Search

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

Surse si resurse pentru syllabus accesibile in

BAZELE DE DATE ALE ALTOR UNIVERSITATI

BUCKNELL UNIVERSITY
INTERNATIONAL RELATIONS Course
http://www.bucknell.edu/arts-and-sciences-college-of/academicdepartments/international-relations/course-descriptions.html

CARDIFF UNIVERSITY
INTERNATIONAL RELATIONS Course
http://courses.cardiff.ac.uk/postgraduate/course/detail/p164.html

UC SAN DIEGO
INTERNATIONAL RELATIONS Course
http://polisci.ucsd.edu/undergrad/courses/international_relations.html

UNIVERSITY OF MANCHESTER
POLITICS AND INTERNATIONAL RELATIONS Course
http://www.manchester.ac.uk/study/undergraduate/courses/2014/00675/p
olitics-and-international-relations-3-years-bsocsc/

BOSTON UNIVERSITY ARTS & SCIENCES

INTERNATIONAL RELATIONS Courses
http://www.bu.edu/pardeeschool/academics/courses/

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

SAPTAMANA 1-2
CURS 1-2. MEDIUL DE SECURITATE EUROATLANTIC. CONSIDERAII
PRIVIND EVOLUIA MEDIULUI DE SECURITATE EUROATLANTIC.
PRIORITI ALE NATO N ARHITECTURA OPERAIONAL A
SECOLULUI XXI

a data de 4 aprilie 1989, Alianta Nord-Atlantic celebra nplinirea celei

de-a patruzecea aniversri a semnrii Tratatului Nord- Atlantic si si reafima
valorile caracteristice lumii occidentale.
1. Momentul a coincis cu nceputul unei etape de schimbri n
relatiile dintre Estul si Vestul Europei o dat cu dizolvarea
Pactului de la Varsovia si destrmarea Uniunii Sovietice.
2. n aceste conditii, NATO va trece si printr-un proces de
modificare a structurii institutionale ca o reactie la noul mediu
de securitate european ce se reconfigura la nceputul anilor
2000 dincolo de limitele geografice, etnice, rasiale sau
religioase.
3. NATO se va afirma ca o punte transatlantic ce uneste America
de Nord de Europa si care se bazeaz pe principiile si valorile
fundamentale ale societtii moderne.
4. Nului concept de Securitate globala dup anii 1990

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

TRATATUL NORD-ATLANTIC,

5. Inceputurile
schimbarii

noului

WASHINGTON, 4 APRILIE 1949

(preambul)

mediu de securitate
euro-atlantic

care

transformat conceptul
de securitate comun
n cadrul Aliantei se
afl la sfrsitul anilor
1970

prin

(vezi

si

Inaugurarea in ianuarie 1967 a

Desfasurarea primei sedinte a

planificare

nucleara

lansarea, n decembrie 1967 a

existenta

precum si dorinta lor de a convietui n

pace cu toate popoarele si guvernele. Ele

mostenirii comune si a civilizaiilor

principiilor

democratiei,

care

promoveaz

unor politici paralele de

aprare si securitate comun cu scopul

de a mentine balanta strategic n
relatiile Est-Vest n timpul Rzboiului

libertatii

individuale si a literei legii. Ele cauta sa

promoveze stabilitatea si

(aprilie 1967);

doctrinei Harmel

si principiile Cartei Naiunilor Unite,

popoarelor pe care le reprezinta, pe baza

Colegiului NATO pentru Aparare;

de

Tratat si reafirma credina n obiectivele

sunt angajate n salvgardarea libertii, a

Manualul NATO):

Grupului

Statele care sunt parte a prezentului

bunastarea

zonei nord-atlantice. Ele sunt hotarte sa

si uneasca eforturile n scopul apararii
colective si al pastrarii pacii si securitatii.
Astfel, ele sunt de acord cu prezentul
Tratat Nord-Atlantic:
ARTICOLUL 1
P
rile se

Rece;
introducerea
cancelarul

Republicii

de

ctre

Federale

Germaniei, n 1969, Willy Brandt, n

sensul mentinerii si promovrii unor
relatii mai bune cu Trile Europei de
Est si Uniunea Sovietic;

10

Sursa:
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/
pdf/TRATATUL%2520NORDATLANTIC.pdf

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

adoptarea Actului Final de la Helsinki al CSCE, din august 1975 care

stabileste noi cerinte pentru discutarea problemelor referitoare la aprarea
drepturilor omului si cresterea nivelului de ncredere n relatiile Est-Vest;
In ianuarie 1976, cu ocazia intalnirii de a Hamburg a Grupului de
Planificare Nucleara a minsitrilor apararii din cadrul NATO se discuta despre
amenintarea cresterii capacitatilor nucleare ale URSS.

11

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

SAPTAMANA 3-4
CURS 3-4. ROLUL OPERAIONAL AL NATO N MENINEREA MEDIULUI
DE SECURITATE EUROATLANTIC. LOCUL I ROLUL NATO N
SECURITATEA EUROPEAN. IDENTITATEA EUROPEAN DE
SECURITATE I APRARE (ESDI). EVOLUIE, COOPERAREA NATO-UEO

Politica portilor deschise: dialogul Romnia-NATO

n 1921, Giulio Douhet, teoreticianul italian al folosirii forTei aeriene

afirma: Victoria surde celor care anticipeaz schimbrile n caracterul
Uzboiului si nu celor care asteapt s se adapteze ei nsUsi dup ce schimbrile
se produc.
Dup mai mult de 80 de ani, afirmatia sa este mai valabil ca oricnd si
ilustreaz importanta procesului de transformare a NATO elaborat la Summitul de la Praga.
ncheierea rzboiului Rece a condus la eliminarea amenintrilor militare
directe si a deschis perspectiva unei evolutii de la postura de aliant cu
responsabilitti legate de conceptul de aprare comun la postura unei aliante ce-si
doreste dezvoltarea unui nou concept de parteneriat n domeniul securittii.

12

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

TRATATUL NORD-ATLANTIC,
WASHINGTON, 4 APRILIE 1949
conceptul
de aprare
comun

nou l
concept de
parteneriat
n

ARTICOLUL 1
Partile se angajeaza, conform prevederilor
din Carta Naiunilor Unite, sa resolve prin
mijloace panice orice disputa internaionala n
care ar putea fi implicate, astfel nct sa nu
aduca atingere pacii, securitaii i dreptului
internaional si sa se abtina sa recurga n

Procesul

al

relaiile internaionale la ameninarea cu fora

NATO este cuprins n articolul 10 al

sau la folosirea forei, n vreun mod

Tratatului Atlanticului de Nord care

incompatibil cu obiectivele Naiunilor Unite.

mentioneaz c, n urma acordului

ARTICOLUL 2

unanim

Partile vor contribui la dezvoltarea continua

al

de

statelor

extindere

membre

ale

aliantei, acestea pot invita un alt stat

s adere la aliant, dac acesta este n
msur s aplice si s promoveze
principiile

care

au stat

redactrii

documentului

la
si

baza
s

a relaiilor internaionale de pace si prietenie

prin consolidarea instituiilor libere, prin
facilitarea

unei

mai

bune

nelegeri

principiilor pe baza carora sunt fondate

aceste institutii si prin promovarea condiiilor
de asigurare a stabilitatii i bunastarii. Ele

contribuie la garantarea zonei de

vor cauta sa elimine conflictele din politicile

securitate comun.

lor economice internaionale si vor ncuraja

n ianuarie 1994, o dat cu

colaborarea

economica

bilaterala

sau

Summit-ul de la Bruxelles, statele

multilaterala.

membre si-au reafirmat intentia de

Sursa:

deschidere a Aliantei fat de alte state

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/

europene

pdf/TRATATUL%2520NORD-

cu

condiTia

respectrii

principiilor impuse de Tratat.

ATLANTIC.pdf

13

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

La acea dat, Romnia era prima Tar care semna acordul pentru PfP,
afirmndu-se ca un important factor stabilizator si de securitate n Europa de
Sud-Est.

14

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

SAPTAMANA 5-6
CURS 5-6. RELAIILE NATO-UE. VIITORUL SECURITII EUROPENE.
EVOLUTIA PARTENERIATULUI NATO-RUSIA.
AMENINTARI IN MEDIUL DE SECURITATE EUROATLANTIC.
RAPORTUL TERORISM-MEDIU DE SECURITATE

Extinderile gemene ale NATO si Uniunii Europene din martie, respectiv

mai 2004 pot fi considerate pe bun dreptate dou evenimente de o important
deosebit.
n acelasi timp, ele s-au produs n contextul mai larg al unei profunde
desi graduale remodelri a peisajului de securitate al Europei.
Cele mai vizibile implicatii si consecinte ale acestui proces le constituie
orientarea spre mai mult autonomie a SUA si o disput intens privind
circumstantele n care forta trebuie folosit pentru a combate noile amenintri
ale terorismului la nivel global, stabilizarea Europei de Sud-Est, perfectionarea
capacittilor militare ale NATO, afirmarea identittii europene de securitate si
aprare, un nou parteneriat cu spatiul ex-svietic, politica usilor deschise si
parteneriatul pentru pace.
n noul context al dialogului Romnia-NATO, valorile si idealurile
comune trebuie s se bazeze pe un sistem colectiv de securitate, destinat s
reprezinte expresia unei planificri comune n domeniul aprrii:
1. libertate si securitate prin realizarea unui echilibru ntre concepul de
libertate individual si cel de bunstare social;

15

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

2. democratie, drepurile omului si statul de drept prin impunerea

principiului sistemului de guvernare de ctre popor, al poporului si
pentru popor;
3. stabilitate politic intern;
4. cooperare si solidaritate prin crearea unei strategii comune,
coordonat pentru abordarea cu succes a problemelor ce pericliteaz
securitatea membrilor aliantei;
5. economia de piat prin crearea unui sistem al liberei initiative si
facilitarea dezvoltrii comertului.

Stabilitate politica
interna

Democratie

Libertatea si securitate

Cooperare si
solidaritate

16

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

SAPTAMANA 7-8
CURS 7-8. CONTINUAREA EXTINDERII NATO SI PROCESUL DE
STABILITATE IN ESTUL EUROPEI. MEDIUL REGIONAL DE
SECURITATE SI ZONELE POST-CONFLICT

Fr a respinge a priori nici una dintre ipotezele de lucru mai sus

mentionate, trebuie s admitem c societatea post-comunist n tranziie s-a
caracterizat prin lipsa unui mecanism real de mobilizare a societii
indiferent de modelul ales.

1. Nu este cazul s insistm asupra faptului c, sub aspectul

dimensiunii funcionale a fostului bloc communist n tranziie, cele
mai multe analize remarc inexistena unor decalaje semnificative:
majoritatea rilor din Europa central i de Est au devenit membre
ale Alianei Nord-Atlantice.
2. Procesul de extindere al NATO este cuprins n articolul 10 al
Tratatului Atlanticului de Nord care menioneaz c, n urma
acordului unanim al statelor membre ale alianei, acestea pot invita
un alt stat s adere la alian, dac acesta este n msur s aplice i
s promoveze principiile care au stat la baza redactrii
documentului i s contribuie la garantarea zonei de securitate
comun.
3. De altfel, ntr-un sondaj cu privire la barometrul opiniei publice
relativ la integrarea Romniei n NATO publicat n noiembrie 2002

17

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

de Metro Media Transilvania i realizat la cererea Fundaiei pentru

o Societate Deschis, persoanele intervievate aveau mai mult
ncredere n instituiile europene i euro-atlantice dect n Guvern
i Parlamentul rii.
Potrivit rezultatelor cercetrii Expectan euro-atlantic a Romniei,
clasamentul ncrederii era ocupat, n ordine, de armat, mass-media, audio i
video, Uniunea European, NATO, ziare i Consiliul Europei. Cu ocazia
aceluiai sondaj, 75,5 % din cei intervievai erau contieni c integrarea euroatlantic va genera, n egal msur costuri i beneficii.
Un aspect important al sondajului releva c, pentru 70% dintre romni,
intrarea Romniei n NATO urma s conduc la creterea nivelului de trai,
pentru 59% la crearea de noi locuri de munc, pentru 54% la mbuntirea
imaginii Romniei n lume, pentru 52% la eliminarea corupiei, iar pentru 44% la
creterea fondurilor pentru modernizarea armatei.
Acest ultim aspect trebuie corelat cu statisticile n form grafic ce provin
din documentul Date Financiare i Economice Privitoare la Aprarea NATO ce
evideniaz cheltuielile de aprare i personalul militar n cadrul alianei.
Materialul este disponibil n format electronic i poate fi accesat la adresa
http://www.nato.int/docu/pr/2003/p03-146e.htm.
Datorit diferenelor dintre definiiile privind cheltuielile de aprare
utilizate de NATO i cele folosite la nivel naional, cifrele prezentate pot fi
diferite de cele ntrebuinate de autoritile naionale. Analizele prezentate
pentru Republica Ceh, Ungaria i Polonia au ca an de referin anul 1999, anul
aderrii celor trei ri la alian. Pentru celelalte ri, anul 2003 este considerat an
de referin.
n ianuarie 1994, o dat cu Summit-ul de la Bruxelles, statele membre iau reafirmat intenia de deschidere a Alianei fa de alte state europene cu
condiia respectrii principiilor impuse de Tratat. La acea dat, Romnia era

18

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

prima ar care semna acordul pentru PfP, afirmndu-se ca un important factor

stabilizator i de securitate n Europa de Sud-Est.
La 21 noiembrie 2002, n cadrul Summit-ului de la Praga era dat
publicitii textul documentului care anuna lrgirrea alianei3 i invitaia
adresat Romniei de a se altura celorlai membri4, iar la 26 martie 2003,
Romnia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia i Slovenia semnau la
Bruxelles, protocoalele de aderare la NATO.
De altfel, ntr-un raport publicat de Marc Grossman, Subsecretarul de
Stat al SUA pe probleme politice, la ntrebarea legat de politica uilor
deschise promovat de alian, acesta afirma: Am discutat anul trecut
despre hotrrea noastr de a extinde NATO spre noile democraii din
Europa Central i de Est. La Summit-ul de la Praga, NATO a invitat apte
noi democraii - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romnia, Slovacia i
Slovenia - s se alture NATO. Integrarea celor apte ri convine intereselor
Statelor Unite n mod direct. Acestea sunt puternici Atlantiti. Sunt Aliai
n Rzboiul contra Terorii.
Aceast a doua rund a extinderii NATO post-rzboi rece includea
invitaii adresate ctre trei foste republici sovietice, trei foti membri ai Pactului
de la Varovia i unei foste republici yugoslave5.
Este important s precizm n acest moment al discuiei c toi cei apte
invitai au participat la Planul de Aciune pentru Aderare (MAP), nc din

Textul integral al anunului Annonce du Scrtaire Gnral de lOTAN, Lord Robertson, concernant

llargissement este prezentat n volumul dedicat Summit-ului de la Praga, ***, Le Sommet de

Prague et la transformation de lOTAN. Le guide complet, Division Diplomatie Publique de lOTAN,
Bruxelles, 2003, p. 88.
4

Vezi, n acest sens, Marc Grossman (Under Secretary for Political Affairs), Testimony before

Senate

Armed

Services

Committee,

Washington,

http://www.state.gov/p/us/rm/19119.htm, 27martie 2003.

19

DC.

Raportul poate fi accesat pe site-ul

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

momentul lansrii n 1999, precum i la aciunile de meninere a pcii sub

comanda NATO n Europa de Sud-Est.
Dup semnarea protocolului de aderare la NATO, noua comunitate euroatlantic trebuia s se bazeze pe un sistem mai eficient de cooperare i
colaborare, un sistem colectiv de securitate capabil s fac fa unor noi
provocri i ameninri.
La 3 aprilie 2003 n raportul The Future of NATO: Do Bulgaria and Romania
Qualify? publicat de U.S. Senate Committee on Foreign Relations la Dirksen
Senate Office Building (Washington, D.C), Janusz Bugajski, n calitate de director
al Proiectului Est European i al Centrului de Strategii i Studii Internaionale, la
punctul legat de calificarea Romniei pentru structurile euro-atlantice i aderarea
la sistemul de valori ale alianei, Romanias Qualifications: Domestic Stability and
Democracy afirma c: asemeni vecinilor si din sud, Romnia a atins un nivel ridicat
al stabilitii politice, a parcurs cteva cicluri electorale libere i corecte, dezvoltnd o
structur politic democr0atic5.
De altfel, extinderile gemene ale NATO i Uniunii Europene din martie,
respectiv mai 2004, pot fi considerate pe bun dreptate dou evenimente de o
importan deosebit. n acelai timp, ele s-au produs n contextul mai larg al unei
profunde - dei graduale - remodelri a peisajului de securitate al Europei6.

Raportul

este

disponibil

format

integral

pe

site-ul

Global

http://www.globalsecurity.org/military/library/congress/2003_hr/bugajskites timony030403.pdf.

20

Security

la

adresa

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

SAPTAMANA 9-10
CURS 9-10. ECHILIBRUL PUTERII I INTERESUL NATIONAL.
SECURITATEA GLOBAL I RELATIILE INTERNATIONALE

Cele mai vizibile implicaii i consecine ale procesului de integrare euroatlantica le constituie orientarea spre mai mult autonomie a Statelor Unite ale
Americii i o disput intens privind circumstanele n care fora trebuie folosit
pentru a combate noile ameninri ale terorismului la nivel global, stabilizarea
Europei de Sud-Est, perfecionarea capacitilor militare ale NATO, afirmarea
identiii europene de securitate i aprare, un nou parteneriat cu spaiul exsovietic, politica uilor deschise i parteneriatul pentru pace.
n aceste condiii, noile obiective majore, n perioada 2003-2008, ale
comunitii nord-atlantice n Romnia erau circumscrise urmtoarelor obiective:
1. sprijin n procesul de integrare n cadrul alianei nord-atlantice;
2. sprijin n vederea crerii unei societi civile active n Romnia;
3. crearea unui parteneriat activ, real i eficient n sectorul public i privat;
4. promovarea sistemului de valori euro-atlantice n rndul opiniei publice.

De aici observaiile unor analiti potrivit crora indiferent de modelul de

democraie ales, msurtorile arat c rezultatele nregistrate de aceste ri sunt
aproximatix aceleai indiferent de calea terapiei de oc sau terapiei graduale pe
care au urmat-o6.

Vezi

Adrian

Severin,

Tranziia

democraiei

http://www.fisd.ro/PDF/mater_noi/Tranzitia%20catre%20populism.pdf.

21

ctre

populism,

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

Tabel. Corelaia ntre creterea economic real n zona Euro i rile selectate
(1991-2004)

ara

1991-1995

1996-2004

1999-2004

Bulgaria

0,10

-0,08

Romnia

-0,5

-0,62

Turcia

-0,13

-0,13

Republica Ceh

-0,28

0,21

Estonia

-0,03

0,17

Ungaria

0,71

0,95

Letonia

-0,22

-0,35

Lituania

-0,53

-0,74

Polonia

0,33

0,40

Slovacia

-0,61

-0,75

Slovenia

0,75

0,86

Grecia

0,99

0,03

-0,03

Italia

0,95

0,91

0,92

Portugalia

0,84

0,71

0,76

Spania

0,97

0,91

0,92

Belgia

0,80

0,88

Danemarca

0,84

0,98

Germania

0,98

0,99

Frana

0,95

0,99

Irlanda

0,76

0,85

Olanda

0,84

0,94

Austria

0,83

0,91

Finlanda

0,67

0,81

Suedia

0,82

0,84

Marea Britanie

0,87

0,91

Sursa: Marek Dbrowski, Jacek Rostowski, The Eastern Enlargement of the

Eurozone, Birkhuser, 2006, p. 47. Calculele autorilor se bazeaz pe baza de date
AMECO (baza anual de date macro-economice a Directoratului General
pentru Afaceri Economice i Financiare al Comisiei Europene).

22

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

SAPTAMANA 11-12
CURS 11-12. RELATIILE INTERNATIONALE SI PLURALISMUL
INSTITUIONALIZAT N UNIUNEA EUROPEANA7. ETAPE ALE
ESTABLISHMENT-ULUI UNUI DREPT CONVENTIONAL AL RELIGIEI.
COMUNITARISM SI CONFESIONALISM. IMPORTANTA FACTORULUI
CONFESIONAL IN RELATIILE INTERNATIONALE

Ce reprezint dreptul convenional al religiei in noul context al relatiilor

internationale? Exist, n acest sens, un prim pas ce trebuie fcut pentru
nelegerea celei de-a doua etape a unui pluralism insituionalizat n Uniunea
European. Expresia drept convenional al religiei presupune de fapt c exist dou
dimensiuni, juridic i social, are delimiteaz, integreaz i antreneaz
establishment-ul institutional european in noul context al securitatii globale.
Astfel spus, vorbim despre pluralism politic, religios si social, despre un sistem
politic, despre mediul social ca fiind acel cunoscut dat al Europei nzestrat cu o
permanen i consisten proprie8.
Pentru a nelege c dreptul convenional al religiei nu este doar
consecina renunrii la doctrin cu scopul de a construi o etic nou, trebuie s
subliniem noile posisibiliti deschise de discursul asupra drepturilor i
libertilor omului asumnd impactul unor curente sau factori (interni sau
externi) care ulterior se vor reflecta n divergenele teminologice, juridice i

O varianta anterioara a materialului a fost publicata in Anca Parmena Olimid, Istoria gndirii
politice. Libertatea i laicitatea n spaiul public european (secolele XIX-XXI), ISBN 978-606-562-098-8,
Craiova, Aius, 2011.
8 Silvio Ferrari, State regulation of religion in the European democracies: the decline of the old pattern n
Gabriel Motzkin and Yochi Fischer (ed.), Religion and democracy in contemporary Europe, Londra,
Alliance Publ. Trust, 2008, pp. 103-112; Idem, Islam in the European Union: Whats at Stake in the
Future?, European Parliament, Study IP/B/CULT/IC/2006_061, May 2007, pp. 175 (co-editor).
7

23

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

ideologice, dar, mai ales, n opiunile politice ale celor doi participani: statul si
religia si noua dimensiune a securitatii regionale.
Dar dezbaterea cu privire la drepturile omului i chestiunea .unui
pluralism instituionalizat n Uniunea European nu este un demers facil. Silvio
Feerrari aprecia c uneori, urmarea teoriei alegerii raionale frecvent aplicat la
chestiunile democraiei din perspectiva aa-numitei piee duble reprezentate
de intersecia dintre piaa politic i piaa religioas, se poate ajunge la un
consens asupra unor drepturi n interiorul unei ri, experiena ultimilor ani a
demonstrat c problema litigioas a relaiei stat-drept a evideniat o confruntare
ntre diferitele perspective ale multiculturalismului i pluralismului etic
european: imigraie, cetenie, individualism etc.9 .
n acest context, elementul crucial al cercetrilor n privina capacitii de
supravieuire i a procedurii de recunoatere a caracterului de interes public sau
de utilitate public a factorului confesional st n capacitatea de a previziona
consecinele legale ale transformrilor religiilor europene.
Marca distinctiv a abordrii regimului cultelor din acest punct de vedere
este gradul de complexitate a soluiilor propuse ct mai ales capacitatea acesteia
de a analiza felul n care statul influeneaz rezultatele aciunii cultelor n
contextul emergenei comunitarismului prin:
1. importana acordat mecanismelor legale i noului rol public al
factorului confesional ce au semnalat o cotitur ideologic a gndirii
politice si implicit a teoriei relatiilor international care s-a concentrat pe
tema drepturilor colective i individuale dup perioada totalitarist.
Dei aparent minore, detaliile la nivel micro au efecte semnificative
asupra unui cadru general al relaiilor dintre stat i culte10.

Idem, Law and Religion in Europe n Lisbet Christoffersen, Hans Raun Iversen, Hanne Petersen et
al., Religion in the 21st Century, 2010, p. 150.
10 Vezi, n acest sens, Stephen Sharot, Beyond Christianity: A Critique of the Rational Choice Theory of
Religion from a Weberian and Comparative Religions Perspective n Sociology of Religion, nr.63/
Decembrie 2002, pp. 427-454; Judit Bosker-Liwerant, Globalization and Collective Identities n
9

24

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

2. Cadrul legislativ guvernnd procesul de formulare a agendei politicii

religioase n fiecare stat membru al Uniunii Europene are un efect
decisiv asupra alegerii de ctre stat a politicii n acest domeniu.
3. Recent, cercettorii n domeniu au exploatat metode i tehnici ntr-o
varietate de contexte. n mod similar, propunerea teoriei alegerii
raionale, ca soluie pentru elaborarea unei legi privind libertatea
religioas, ine simultan de mai muli parametri ce permit formularea
unor ipoteze de lucru testabile despre cum va varia interaciunea statculte n circumstanele reglementrilor legale din ultimii ani (un nou
concordat cu Biserica Catolic-Portugalia, 2001; finanarea comunitilor
religioase i nvarea religiei n colile publice, Spania- n ultimii trei
ani; raportul Debray cu privire la nvarea religiei n colile publiceFrana, 2002; raportul Stasi cu privire la laicitate-Frana, 2003; raportul
Machelon cu privire la relaiile comunitilor religioase cu statul-Frana,
2006; noile acorduri cu minoritile religioase-Italia 2007, o nou lege cu
privire la libertatea religioas-Romnia, 2007)11;
4. aspectul cu impact cel mai convingtor i promitor al cercetrii se
refer la rspunsul legat de motivul pentru care regimul cultelor n
sistemele de drept european ia o anumit form i nu alta. Cele mai
recente studii n domeniu ignor aceast problematic, presupunnd c
sistemul relaiilor stat-biseric se prezum a garanta recunoaterea de
drept sau de fapt a caracterului de interes public sau de utilitate public
a activitii cultelor. Aceast prezumie este util, dar n contextul
multiconfesionalismului actual, devine ineficient n aciunea de
garantare a echilibrului relaiilor dintre stat i culte 12;

Social Compass, Nr. 49/ Iunie 2002, pp. 253-271; Jean Bauberot, La lacit franaise et ses
mutations n Social Compass, Nr.45/ Martie 1998, pp. 175-187.
11 Ibidem, pp. 151-152.
12 Idem,
Modle italien d ententes Eglises-Etat et modle europen de lacit n Jean Baubrot,
Michel Wieviorka (dir.), De la sparation des Eglises et de lEtat lavenir de la lacit, Paris, Laube,

25

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

5. aceste schimbri sunt consecina, n particular, a transformrilor socioreligioase ale Europei postcomunite transpuse de o nou legislaie n
sensul recunoaterii i aprofundrii drepturilor omului.
Constituiile mai multor state europene (articolul 16 din Constituia
Spaniei, articolele 7, 8 i 19 din Constituia italian) accept principiile
recunoaterii cultelor n virtutea unei existene istorice ndelungate i
dovedirea aspectului funcional i de utilitate public a acestora.
Regimul concordatar sau de acorduri conine o referin special la rolul
legitim al cultelor ca factor de stabilizare i instituionalizare a vieii
religioase. Aceast teorie este dezvoltat de Alberto Hero13. Cea mai
semnificativ miz a Constituiei italiene din 27 decembrie 1947 a
constituit-o noiunea de preponderen a dreptului convenional n
ceea ce privete viaa religioas. ntr-un articol elaborat de Silvio
Ferrari, autorul aprecia c n articolul 7 al Constittuiei Italiei sunt
garantate n acelai timp independena i suveranitatea att pentru stat
ct i pentru culte, iar garantarea libertti religioase n cadrul unui
regim de pluralism confesional exlude teza aparentei neutraliti a
statului14. Aceast atitudine vine s accentueze c, din punct de vedere
istoric i politic, regulile jocului constituional, adic baza relaiei
juridice stat-factor confesiona, sunt n realitate produsul unei atitudini
constructive i necondiionate a statului fa de culte urmare a inputurile externe.

2005, pp. 222-233; Idem, The Middle East Policy of the Holy See, The International Spectator, v.
XXXIX, n. 2, April-June 2004, pp. 79-88; Idem, Individual Religious Freedom and National Security in
Europe After September 11, Brigham Young University Law Review, vol. 2004, nr. 2, pp. 357-383;
Idem, From Tolerance to Rights: Religions in the Unification Process, Concilium, 2004/2, pp. 42-50.
13 Vezi Alberto Hera, Relations with Religious Minorities: The Spanish Model n Brigham Young
University Law Review, 1998, pp. 387-400.
14 Silvio Ferrari, The Emerging Pattern of Church and State in Western Europe: The Italian Model
Brigham Young University Law Review, No. 421/1995, pp. 427-428

26

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

Pentru evaluarea finala

Posibile intrebari dechise pentru examenul final:

MEDIUL

DE

SECURITATE

EUROATLANTIC.

CONSIDERAII

PRIVIND

EVOLUIA MEDIULUI DE SECURITATE EUROATLANTIC. PRIORITI ALE

NATO N ARHITECTURA OPERAIONAL A SECOLULUI XXI
ROLUL OPERAIONAL AL NATO N MENINEREA MEDIULUI DE SECURITATE
EUROATLANTIC. LOCUL I ROLUL NATO N SECURITATEA EUROPEAN.
IDENTITATEA EUROPEAN DE SECURITATE I APRARE (ESDI). EVOLUIE,
COOPERAREA NATO-UEO
RELATIILE NATO-UE. VIITORUL SECURITATII EUROPENE.
EVOLUTIA PARTENERIATULUI NATO-RUSIA. AMENINTARI IN MEDIUL DE
SECURITATE EURO-ATLANTIC.
RAPORTUL TERORISM-MEDIU DE SECURITATE
CONTINUAREA EXTINDERII NATO SI PROCESUL DE STABILITATE IN ESTUL
EUROPEI.
MEDIUL REGIONAL DE SECURITATE SI ZONELE POST-CONFLICT
ECHILIBRUL PUTERII SI INTERESUL NATIONAL.
SECURITATEA GLOBALA SI RELATIILE INTERNATIONAL
RELATIILE INTERNATIONALE SI PLURALISMUL INSTITUIONALIZAT N
UNIUNEA EUROPEANA
ETAPE ALE ESTABLISHMENT-ULUI UNUI DREPT CONVENTIONAL AL
RELIGIEI. COMUNITARISM SI CONFESIONALISM

27

Anca Parmena Olimid

Relatii internationale - SNEA Sylllabus curs 2014-2015

Bibliografie selectiva

Barry Buzan, Richard Little, Sistemele internaionale n istoria lumii: Reconfigurarea

studiului relaiilor internaionale, Polirom, Iasi, 2009
Robert O. Keohane, Joseph S. Nye, Putere si interdependenta, Polirom, Iasi, 2009
Philippe Bretton, Relations internationales contemporaines, Paris, 1998; Philippe
Moreau Defarges, Organizatiile internationale contemporane, Institutul European, Iasi,
2000
Visarion Neagoe, Raluca Tomescu, Geopolitica si strategii de securitate, Editura
Universitatii Natioanle de Aparare, Bucuresti, 2005
Paul Nistor, Ionut Nistor, Relatii internationale: Lumea diplomatiei lumea conflictului,
Pim, Iasu, 2009
United Nations, Department for Public Information, Insight the UN, New York, 2004
United Nations, Department for Public Information, Basic Facts about the UN, New
York, 2003; www.un.org
Tratatul

Nord-Atlantic

(Washington,

aprilie

1949),

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdf
Portalul

60th

Anniversary

North

Atlantic

Treaty

Organization,

http://www.nato.int/60years/index.html
NATO E-LIBRARY, NATO Archives http://www.nato.int/cps/en/natolive/68238.htm
Parmena Olimid, Tranziie i consolidare democratic n Sud-Estul Europei: strategii, modele,
teorii i concepte, Revista de tiine Politice, Revue des Sciences Politiques, nr. 18-19/2008,
pp. 64-69;
Anca Parmena Olimid, Dialogul Romnia-NATO i noua er de securitate transatlantic,
Revista de tiine Politice, Revue des Sciences Politiques, nr. 9-10/2006, pp. 52-57.

28