CUVANT INAINTE

Izolarea termica a cldirilor reprezint o provocare complexa care necesita o analiza profunda, in special
referitor la: aspectele fizice ale cldirii, aspectele economice ale lucrrii i utilizrii acesteia, ct i
aspectele ecologice.
Dorim ca structura pereilor cldirilor noastre sa garanteze un nivel de temperatura si umiditate constant,
precum si cel mai redus nivel de zgomot in interiorul cldirii. Desigur, acest lucru trebuie realizat avnd in
vedere durabilitatea in timp si fr cheltuieli substaniale.
Cnd se discuta despre termoizolarea unei cldiri fie ea cldire existent sau noua trebuie sa se in cont
de mai muli parametrii cu rol foarte important n ceea ce privete funcionalitatea i aspectul acesteia i
anume :
Confortul termic
Rezistena mecanic
Aspectul final
Rezistena n timp
Rezistena la foc
De-a lungul timpului s-au ncercat diverse soluii de termoizolare pentru pereii exteriori ai cldirilor, fie
prin folosirea unor materiale de constructie cu proprietati termoizolante si cu capacitate portanta,fie prin
placarea peretilor cu materiale termoizolante.Cea mai eficienta solutie s-a dovedit a fi placarea peretilor
exteriori cu materiale termoizolante,mai exact acoperirea peretilor din sistemul anvelopa al cladirii cu un
strat de protectie termica numit sistem de termoizolatie.
Pentru ca protectia termica obtinuta prin aplicarea sistemului de termoizolatie sa satisfaca toate cerintele,
este foarte important modul de aplicare a sistemului.
In proportie de 40% rezultatul final este influentat de calitatea executiei .Lucrrile ar trebui executate doar
de ctre specialisti, de oameni care au fost instruiti n acest scop si care au inteles utilitatea unui astfel de
sistem.
Prezenta lucrare a fost elaborata de catre Grupul pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante ETICS si
reprezinta un ghid pentru aplicarea sistemelor .
In acest ghid sunt specificate cerintele de baza ce trebuie indeplinite de catre materialele din componenta
unui termosistem, tehnologia de aplicare sistemului precum si regulile ce trebuiesc respectate de catre
personalul executant.
Materialul a fost elaborat in urma colaborarii dintre principalii producatori de sisteme de termoizolatie din
Romania si doreste a servi drept Norma de aplicare cu caracter oficial.

1. Introducere
Functionalitatea unei cladiri depinde in mod decisiv de calitatea termo si fonoizolatiei precum si de
estetica fatadei.
Pentru realizarea acesteia este necesara o concordanta perfecta intre elementele componente ale
sistemului, dar si o corecta proiectare si executie.
Elementele componente ale sistemului compozit de izolare termica la exterior (denumit in continuare
ETICS) sunt:

Adeziv
Material termoizolant
Dibluri
Masa de spaclu pentru armare
Plasa din fibra de sticla
Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de
etansare etc.)
Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.
Mortar adeziv si chit de rost pentru sistemele finisate cu ceramica.

Daca proiectarea sau aplicarea nu este in conformitate cu produsele, sistemul si ghidul de aplicare, atunci
responsabilitatea revine proiectantului, respectiv executantului.
Garantia detinatorului de sistem se aplica numai in situatia in care proiectarea si executia este conforma cu
produsele, sistemul (inclusiv straturile de finisaj) si ghidul de aplicare.
Acest ghid de aplicare prezinta punerea in opera corecta a sistemului compozit de izolare termica la
exterior (ETICS) in conformitate cu standardele europene in vigoare si Ghidul de Agrementare European
pentru ETICS (ETAG 004).
2. Recomandari generale
Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea corespunzatoare a
elementelor componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate
produsele vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a
radiatiilor solare.
Pe toata durata executiei, uscarii si intaririi, trebuie ca temperatura aerului, suportului si materialului sa
nu scad sub 5 0C (la tencuieli silicatice minim 70C). De asemenea nu se va lucra pe vnt puternic, sub
aciunea direct a razelor solare i temperaturi peste 300C, n aceste situaii se vor lua msuri suplimentare
de protecie a faadei. Condiiile atmosferice (ploaie sau ceata) pot influenta negativ uscarea si intarirea
materialelor.
Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de:
Indepartarea foliilor de protectie a tocurilor de la ferestre si usi.
Toate suprafetele ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu, solbancuri,
trotuare, vor fi protejate cu folii corespunzatoare.
Tencuielile interioare si sapele sa fie finalizate si uscate
2

Toate suprafetele orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornisele etc. vor fi
acoperite cu elemente de protectie, astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului
termoizolant in timpul si ulterior executiei.
Toate tocurile de ferestre si usi vor fi montate, precum si toate elementele ce penetreaza sistemul
cum sunt conducte, suporti etc.
Existena specificaiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului.
Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie proiectate si executate astfel incat sa asigure etansarea
corespunzatoare.
Verificarea suportului conform pct.4.1 i pregtirea acestuia conform pct.4.2.
Verificarea, in cazul cladirilor vechi, a eliminarii umiditatii ascensionala, a sarurilor etc.
Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele
sistemului.
La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca schela sa fie
montata la o distanta corespunzatoare de fatada, lungimea ancorelor sa
fie corelata cu grosimea sistemului, iar ancorele sa fie montate cu
panta catre exterior.
Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este montata pe o latura
completa a fatadei.
Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva factorilor
atmosferici.

3. Alcatuire
Elementele principale ale sistemului compozit de izolare termica la exterior, sunt:
3.1. Elementele de fixare
Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar uscat predozat, aditivat, care sa
adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie . Exceptie fac peretii din lemn, cand se folosesc
adezivi speciali. Fixarea suplimentar a plcilor termoizolante se realizeaz cu ajutorul diblurilor. Modul
de dibluire se va face in functie de tipul stratului suport, forma constructiei, materialul termoizolant. Vezi
cap 5.3.3., dibluirea.
3.2. Materialul termoizolant
Polistirenul expandat si vata minerala sunt principalele materiale de termoizolatie. Vata minerala utilizat
este sub forma de placi de fatada sau lamele cu fetele tratate sau nu cu produse speciale. Polistirenul
extrudat poate fi utilizat numai pe zona de soclu, zona de stropire i zona de contact cu pmntul. Vezi
punctul 5.1.
3.3. Stratul de armare
Stratul de armare este realizat dintr-un mortar in care se inglobeaza unul sau doua straturi de plasa din
fibra de sticla. Se utilizeaza un mortar predozat aditivat. Armarea dubla este necesara in zonele cu
solicitari mecanice ridicate.
3.4. Stratul final
Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand
si rol decorativ, fiind alcatuit din:
Amorsa si tencuiala decorativa. Tencuiala decorativa poate sa fie un mortar uscat predozat aditivat
ce necesita o vopsire suplimentara sau poate fi si gata preparata sub forma de pasta in galeti.
Tencuiala decorativa are in compozitie o serie de lianti, de la cei pe baza de polimeri pana la cei pe
baza de ciment-var. Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua trebuie sa fie o
componenta a sistemului si sa fie compatibila cu celelalte componente din sistemul de
termoizolaie respectnd toi termenii de calitate ceruti de grupul pentru calitatea sistemelor
termoizolante ETICS
Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului.

Finisare cu placaje ceramice, lipite cu mortar adeziv si rostuite cu chit pentru placaje ceramice.
Adezivul, chitul precum si placajele ceramice trebuie sa fie componente ale sistemului si sa
indeplineasca cerintele de calitate ale grupului pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS.

3.5 Schema de alcatuire

3.5.1. Reprezentare schematic a sistemului finisat cu tencuial decorativ

Strat suport

Adeziv

Material termoizolant

Diblu

Strat de armare

Strat final

Fig .1 Sistem termoizolant finisat cu tencuial decorativ

3.5.2. Reprezentare schematic a sistemului finisat cu placaj ceramic

Strat suport

Adeziv

Material termoizolant

Diblu peste plasa de armare

din fibr de sticl

Strat de armare
Adeziv pent ru placri ceramice

Adeziv de rosturi

Plac ceramic

Fig 2 Sistem termoizolant finisat cu placaj ceramic

Stratul de armare n acest caz trebuie s fie realizat conform specificaiilor date de producator.

4. Suprafata suport
La construciile noi, stratul suport pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie realizat in
concordanta cu normele tehnologice in vigoare. Cu toate acestea, aplicatorul trebuie sa verifice aptitudinea
acestuia ca suport corespunzator. Cateva metode simple de verificare sunt descrise la pct 4.1.
La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta pentru
fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi fixate prin lipire si
dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa intre in categoria suporturi
tencuite ce impune obligativitatea dibluirii.
Pregatirea suportului este necesara mai ales pentru cladirile vechi. Masurile ce trebuie efectuate
sunt descrise la punctul 4.2.
4.1. Verificari
Verificarile uzuale ale suportului inainte de aplicarea sistemului de termoizolatie sunt:

Testul de
curatenie
Testul de
zgariere
Testul de
umezire
Testul de
smulgere

Cu podul palmei (sau o carpa) se verifica daca exista praf, eflorescente sau
suprafata este nisipoasa.
Cu un obiect tare si ascutit se verifica daca suportul este rezistent si capabil sa
sustina sistemul de termoizolatie.
Cu o bidinea se verifica absorbtia apei si umiditatea suportului.

Cu aparat de smulgere (portabil). Valoarea minim este de 0,08 N/mm2 .

Important la cladirile vechi, tencuieli vechi, suprafete vopsite si fatadele
tencuite.
Aceste verificari trebuie facute in zone diferite pe toata suprafata prin sondaj.

4.2. Pregatirea Suportului

4.2.1 Suport din zidarie. Masuri
Suport
Tip
Stare
zidarie din :
Praf
Resturi de mortar
Caramida
Denivelari, defecte de
adancime.
Beton
BCA (Ytong)

Umed
Eflorescente
Friabil, neportant

Boltari de beton

Murdar, ulei, grasimi

Masuri
Periere
Raschetare
Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat
(respectarea timpului de uscare). Test de
aderenta
Se lasa sa se usce
Periere uscata si maturare
Indepartare, rezidire locala (respectare timp
de intarire)
Spalare cu jet de apa (max. 20 MPa) si
detergent adecvat, clatire cu apa curata, se
lasa sa se usce.
7

4.2.2 Beton. Masuri

Suport
Tip
Stare
Alcatuire perete:
Praf
Lapte de ciment
beton monolit
Decofrol sau alte
substante separatoare
Elemente
prefabricate de
beton
Placi compozite
liate cu ciment

Eflorescente
Murdar, ulei, grasimi
Resturi de mortar
Denivelari, defecte de
adancime
Friabil, neportant
Umed

Masuri
Maturare, periere
Slefuire, periere
Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si
detergent adecvat, clatire cu apa curata,se
lasa sa se usce
Periere uscata si maturare
Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si
detergent adecvat, clatire cu apa curata,se
lasa sa se usce
Raschetare
Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat
(respectarea timpului de uscare)
indepartare, remediere(respectare timp de
intarire)
Se lasa sa se usuce

4.2.3 Tencuieli si vopsele minerale. Masuri

Suport
Masuri
Tip
Stare
Praf, cretate
Periere
Murdar, ulei, grasimi Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si
detergent adecvat, clatire cu apa curata,se
lasa sa se usce
Vopsele minerale si Exfolieri
Periere, spalare cu jet de apa sub presiune
pe baza de var,
(max. 20 mpa), se lasa sa se usuce.
tencuieli de grund
sau decorative
minerale
Friabil
Indepartare, periere
Denivelari,
Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat
desprinderi
(respectare timp de uscare). Test de aderenta
Umed
Se lasa sa se usuce
4.2.4 Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri
Suport
Masuri
Tip
Stare
Neportant
Indepartare mecanica sau cu spaclul spalare
cu apa curata, uscare
Vopsele in
Portant, rezistent la
Spalare cu apa curata, uscare
dispersie,
saponificare
tencuiala pe baza
de rasina organica
Portant, nerezistent la
Spalare cu apa curata, uscare, se foloseste
saponificare
adeziv cu liant organic.
8

4.3 Tolerante admisibile

Tabel T1 - Valori limita pentru abaterile de planeitate ale stratului suport
Referin
Suprafa perete i
intradosuri nefinisate
Suprafee finisate

0,1
5
2

Abaterile limita in [mm] la o distanta de [m]

1a)
4a)
10a)
>10a)b)
10
15
25
30
3

a) Valorile intermediare pot fi obinute prin interpolare liniar

b) Valoare limit valabil i pentru distane mai mari de 15 m
Tabel T2 Tolerane de planeitate ale stratului final
Domeniul de utilizare
Suprafa finisat

Abaterile limita in [mm] la o distanta de 4m

100 cm
250 cm
400 cm
2
3
5

5. Punerea in oper
nainte de nceperea lucrului, suprafaa faadei, unde se va monta sistemul, se va alinia orizontal i vertical
Toate suprafeele care ramn vizibile, att la partea superioara i inferioar a sistemului ETICS i care nu
sunt nchise cu profile corespunztoare, vor fi protejate cu un strat de mas de paclu armat.
Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la umezeal, insecte,
roztoare etc., sau n cazul unui incediu, la flacr direct.
5.1 Zona de soclu , zona de stropire i zona de contact cu pmntul
5.1.1 Generaliti
Trebuie acordat atenie faptului c sistemul ETICS este expus unor solicitri mecanice speciale i unei
umezeli sporite la baz i la suprafaa de contact cu pmntul.
n zona de soclu, n zonele expuse stropirilor i n zona de contact cu solul trebuie utilizate plci
termoizolante speciale.
5.1.2 Zona de soclu
Zona de soclu este suprafaa inferioar a faadei supus stropirii, delimitat de suprafaa terenului i cu o
nalime de minim 30 cm fa de acesta. Din cauza solicitrilor mecanice suplimentare i a umezelii, n
aceast zon sunt necesare msuri suplimentare.
NOT:
Apa de ploaie trebuie direcionat dinspre faad prin msuri constructive. De obicei acestea se realizeaz
prin rigole, respectiv straturi de rupere a capilaritii.
Pavelele se vor face cu o pant corespunztoare (dinspre cladire) i se vor separa de construcie.
9

5.1.3 Zona expus stropirii

Toate suprafeele de intersecie ale elementelor verticale cu cele orizontale (de ex. balconul) vor fi
considerate ca zone de stropire. n aceste zone se vor lua aceleai msuri ca n zona de soclu (execuia la
cap.6).
5.1.4 Plcile termoizolante
Deasupra terenului, pentru termoizolaia special, se vor folosi plci termoizolante speciale pe toat
inlimea zonei de soclu (placi de polistiren expandat perimetral EPS-P, sau placi de polistiren extrudat
rugos XPS-R). Acestea pot intra pe o portiune redus in pmnt (execuie conform cap.6).

5.1.5 Punerea n oper

5.1.5.1 Zona de trecere de la ETICS la zona de soclu

Soclu retras
n aceast situaie, se monteaz un profil de soclu cu grosime corespunztoare plcilor
utilizate la ETICS. Sub profil se vor monta plci termizolante speciale cu o grosime mai
mic, pe o inaltime de cel putin 30 cm (detaliu 1, pag __).

Soclul n acelai plan cu faada (la fa)

n aceast situaie, plcile termoizolante speciale se monteaz n acelai plan cu plcile
termoizolante ale faadei. Stratul de armare se aplic continuu peste ambele tipuri de plci.
Stratul de finisaj al faadei poate fi diferit de cel al soclului. (detaliu 2, pag. __)
Soclul ieit din planul faadei
n aceast situaie, partea superioar a soclului se protejeaz cu elemente rezistente la
intemperii, etanate corespunztor. (Detaliu 3, pag. __)

5.1.5.2 Zona inferioar a ETICS

Zona de soclu termoizolat de la cota terenului

n acest caz la partea inferioar a ETICS se va monta un profile de soclu cu grosime
corespunztoare plcilor utilizate la ETICS. Distana dintre profilul de soclu si teren trebuie
sa fie de cel puin 3 cm. Apa de ploaie trebuie ndepartat prin realizarea de trotuare cu
pant dinspre faad sau rigole. (detaliu 4, pag. __)

ngroparea termoizolaiei soclului sub nivelul terenului

Plcile termoizolante vor fi tiate la 45 grd pe grosime la partea inferioar i se vor acoperi
cu un strat de armare protector. Stratul de armare i stratul de finisaj trebuie aplicate pna
la stratul suport (detaliu 5, pag. __).
Dup uscarea stratului de finisaj trebuie aplicat o hidroizolaie pe zona de contact cu
pmntul, de exemplu o membran bituminoas, ce trebuie racordat cu stratul de
hidroizolaie al construciei.

Conectarea termoizolaiei soclului cu cea a subsolului

Dac exist termizolaie sub nivelul solului, atunci stratul de armare i stratul final vor
ajunge la 20 30 cm sub nivelul terenului.
10

Dup uscarea stratului de finisaj trebuie aplicat o hidroizolaie pe zona de contact cu pmntul. Vezi fig.3

Figura 3 - Termoizolarea in zona soclului

11

5.2 Aplicarea adezivului

Adezivul trebuie aplicat pe conturul plcii intr-un strat de aproximativ 5 cm i in mijlocul plcii, trei
puncte cu dimensiunea cel puin ct o palm. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea suprafatei suport
i de grosimea stratului de adeziv (dup ghidul de aplicare al productorului). Suprafaa de aderare trebuie
s fie de cel puin 40% pentru sistemele finisate cu tencuiala decorativ si cel puin 60% pentru sistemele
acoperite cu placi ceramice (vezi fig.4).
Pe plcile de vat mineral trebuie aplicat anterior lipirii, un strat
subire de adeziv cu ajutorul unui fier de glet din inox. Acest
lucru este necesar pentru a spori aderena dintre vata mineral si
adeziv.
In cazul suprafeelor suport plane [definita la cap.tolerane], se
recomanda utilizarea metodei de lipire pe ntreaga suprafaa a
plcii, utiliznd pentru aplicarea adezivului un fier de glet din
inox cu dini de 10 x 10 mm.
Figura 4
5.3 Fixarea plcilor termoizolante
5.3.1 Lipirea plcilor termoizolante
Montarea plcilor se va face ncepnd din zona de soclu, de jos n sus, n rnduri orizontale, cu latura mic
a plcii termoizolante dispus pe nlime. Plcile se vor dispune n contact strns, astfel nct s nu
rmn rosturi ntre ele, evitnd ptrunderea adezivului ntre rosturi. Spaiile formate datorit toleranei
dimensiunii panoului trebuie umplute cu material izolant (spuma poliuretanica se folosete doar la EPS i
pentru rosturi mai mici de 4 mm).
Rosturile verticale dintre plci se vor dispune ntreesut decalate cu o
jumtate de plac. Dup poziionarea ctorva se va verifica poziia lor
(planeitate, orizontalitate) cu nivela cu bula de aer, apoi se vor presa
pentru fixare definitiv.(vezi fig 5)

Figura 5
In principiu, trebuie aplicate numai panourile termoizolante ntregi.
Ajustarea cu acelai material izolant este permis numai pe feele
construciei, nu i la coluri. La coluri i la mbinarea cu alte pri ale
construciei se vor folosi numai panouri ntregi sau jumti de panouri
interconectate. Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca zonele
terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul de material se va indeparta numai
dupa uscarea completa a adezivului. (vezi fig.6).
Figura 6
12

Panorile cu coluri sau margini rupte nu se vor folosi.

ndreptarea marginilor nu este permis dect dup ce uscarea
adezivului este complet.
n zona golurilor de ferestre sau ui, rosturile dintre plci nu trebuie s
fie n prelungirea muchiilor golurilor. (vezi fig. 7).

Figura 7
Din considerente de protecie la foc, la cldirile nalte (peste 3 nivele) i la o grosime a polistirenului >10
cm, se aplic la partea superioara a golurilor o fie de vat
mineral.
Benzile trebuie s depeasc limita ferestrei cu cel puin 30 cm n
fiecare parte, iar nalimea trebuie s fie de cel puin 20 cm.
(vezi figura 8).
Lipirea se va face pe intreaga suprafata iar dibluirea se va face astfel
incat distanta intre doua dibluri sa nu depaseasca 60 cm.
La modificarea structurii suprafetei suport, se va evita ca rosturile
din suprafata suport sa se suprapuna cu rosturile placilor
termoizolante. Trebuie pstrat o decalare de cel puin 10 cm cu
placile termoizolante. Rosturile de dilataie ale structurii trebuie
pastrate si in sistemul de termoizolatie prin montarea unor profile de
dilatatie. (Figura 9a si 9b)
Figura 8
a) Rost de dilatatie vertical in fatada
1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Profil pentru rost de dilatatie;
7-Izolatia rostului;
8-Material termoizolant de umplere a rostuui
(ex.: vata minerala)

Figura 9a

13

a) Rost de dilatatie vertical in zona coltului fatadei

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Profil pentru rost de dilatatie;
7-Izolatia rostului;
8-Material termoizolant de umplere a rostuui
(ex.: vata minerala)

Figura 9b

Se va evita realizarea rosturilor de imbinare dintre placile termoizolante in dreptul elementelor

proeminente ale fatadei ( precum carcasele jaluzelelor). In aceste zone placa termoizolanta trebuie sa aiba
minim 3 cm grosime .

1A-Mortar adeziv;
1B-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Diblu
7-Rondela diblu;
8-Profil de inchidere cu usa sau fereastra

Figura 10
5.3.2 Corectarea neregularitilor placilor termoizolante aplicate
5.3.2.1 Neregulariti ale placilor de polistiren
Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o slefuire cu
hartie abraziva; deeurile rmase in urma lefuirii se ndeprteaz cu grij. Suprafaa placilor se
nglbenete din cauza radiaiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare galbena) se va
indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare.
5.3.2.2 Neregulariti ale placilor de vat mineral
Neregularitile placilor de vat mineral se egalizeaz prin aplicarea unui strat de nivelare adiional
realizat din acelai material ca masa de spaclu pentru armare. Stratul de nivelare va fi aplicat pe intreaga
14

suprafata la o grosime care sa asigure nivelarea suprafeei. Cnd se utilizeaz dibluri cu rozeta mare,
egalizarea se face dup dispunerea acestora. Indiferent de modalitatea de amplasare a diblurilor, stratul
egalizator trebuie aplicat anterior stratului de armare.
5.3.3 Ancorarea mecanic a plcilor termoizolante
5.3.3.1 Categorii de utilizare conform ETAG 014
Categoria A:

Beton normal

Pe lng adeziv, pe beton este necesar ancorarea mecanic.

Excepie:

Niciuna.

Categoria B:

Zidrie din crmizi pline

Pe lng adeziv, pe crmizile pline este necesar ancorarea mecanic.

Categorie folosire C:

Zidrie din crmizi cu goluri

Pe lng adeziv, crmizile cu goluri fac necesar ancorarea.

Categorie folosire D:

Beton agregat uor

Pe lng adeziv, betonul agregat uor face necesar ancorarea.

Excepie:

Niciuna.

Categorie folosire E:

Beton celular autoclavizat (BCA)

Pe lng adeziv, BCA face necesar ancorarea.

ATENIE!: n toate cazurile de mai jos, ancorarea este absolut necesar:

plci de vat mineral MW-PT

raportul mas sistem-suprafa 30 kg/m2
n cazul renovrii (suprafee acoperite cu plci fibroase pe baz de ciment,
suprafee vopsite, etc.)
la sisteme ceramice
la suprafee din panouri aglomerate din lemn (PAL, OSB etc.)

5.3.3.2 Alegerea diblurilor

diametrul rozetei trebuie s msoare cel puin 60 mm.

n cazul plcilor lamelare din vat mineral, trebuie s se foloseasc o rozeta suplimentara de
minimum 140 mm
diametrul diblului trebuie s fie de minim 8 mm
Forta caracteristic de smulgere din substrat trebuie s fie de cel puin 0,8 KN/diblu: NRK 0,8
KN/diblu

Definiia fortei caracteristice de smulgere:

valorile caracteristice potrivit Autorizaiei Tehnice Europene (ETA)*1
testele de extragere
pe antier n conformitate cu ETA n vigoare
Lungimea diblului:
Grosimea izolaiei + 10mm (adeziv) + vechea tencuial (dac exist) + adncimea de ancorare*2
*1: Dac NRK 0,8 KN, trebuie s efectuai testul de extragere pe antier n conformitate cu ETA n vigoare.
*2: adncimea de ancorare este definit n ETA sau raportul tehnic al fabricantului.

15

Recomandarea tipurilor diblurilor si lungimile de ancorare sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Grosimea izolaiei
< 10 cm

Strat suport

Beton, crmid plin 1a, 1b, 2a*

>10 cm
< 10 cm

Tip diblu

Crmid cu goluri

>10 cm

Lungimea minim de ancorare

min 25 mm

1b, 2a

min.25mm

1a, 1b, 2a*

min. 25 mm**

1b, 2a

min. 25 mm

Toate grosimile

BCA

2a

min. 65 mm

Toate grosimile

Plci fibrolemnoase

2b

30-40 mm

Legenda:
diblu prin batere :
1a cui de plastic
1b cui metalic
- diblu prin inurubare:
2a urub cu diblu
2b urub pentru lemn simplu + rozet
Observaii:
*
obligatoriu n cazul placajelor ceramice
**
ancorarea trebuie sa se fac obligatoriu n primul perete al crmizii

5.3.3.3 Moduri de ancorare

Montaj la acelai nivel cu suprafaa
Diblul se monteaz astfel nct rozeta sa se afle n acelai plan cu suprafaa plcii termoizolante.

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada tencuit;
6-Diblu
7-Rondela diblu(optional);

Figura 11: Montaj la acelai nivel cu suprafaa

16

Montaj ngropat (ascuns)

Rondeaua de izolare se monteaz n acelai plan cu suprafaa plcii termoizolante.

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada tencuit;
6-Diblu
7-Rondela diblu(optional);

Figura 12: Montaj ingropat

5.3.4 Procesul de gurire pentru diblu

Procesul de gurire poate avea loc numai dup ce adezivul s-a ntrit. Trebuie s se foloseasc un
burghiu recomandat de ctre productor i ajustat la diametrul diblului. Trebuie s fie luat n
considerare i uzura burghiului.
Adncimea de gurire = lungimea diblului + 10 pn la
25 mm
ATENIE!: n cazul crmizilor cu goluri verticale si
beton poros, trebuie s se foloseasc echipamentul de
foraj rotativ, nu prin percuie!

5.3.5 Numrul diblurilor

Numrul diblurilor ce trebuie s fie instalate (conform ETAG) depinde de:

forta caracteristic de smulgere din suport

forta de smulgere prin izolaie

viteza vntului

nlimea construciei

zon geografic

Deoarece sarcina dat de presiunea vntului este mai mare la marginile cldirii dect n perimetrul ei,
la dibluire se face distincie ntre:

dibluirea n cmp

dibluirea la margini.

17

Numrul de dibluri n cmp

Pn la nlimea de 50 m trebuie s existe minim 6 dibluri / m2.
Peste nlimea de 50 m, trebuie s se efectueze probe statice pentru determinarea numrului de dibluri.
Numrul de dibluri la margini
Zona care se considera margine depinde de nlimea construciei h i de lungimea construciei l.
nlimea construciei h l
Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea cldirii, cel puin 1m i maximum 2m de la margine spre
interior.
nlimea construciei h l
Zona de margine reprezinta 10% din lungimea cldirii, cel puin 1m i maximum 2m de la margine spre
interior.
Terenul
I.
II.
III.

Teren deschis, obiect izolat, puterea vntului nu este redus de cladiri inconjuratoare.
Puterea vntului este uor redus de obiectele dimprejur (pdure, case <10m etc.). Cldiri
risipite.
Puterea vntului este puternic redus de obiectele dimprejur. (in orase unde sunt aglomerari de
cladiri)

Valori de baz
a vitezei
vntului
10m
<85 km/h
85 115 km/h
>115-135 km/h

Terenul
II

6
8
10

10m25m
6
8
12

>25m50m
6
10
12

nlimea cldirii
10m>25m10m
25m
50m
6
6
6
6
6
8
8
10
10

III
10
m
6
6
6

10m-25m
6
6
8

>25m50m
6
8
10

Tabelul 1: Numrul de dibluri pe zona de margine a fost calculat pentru o valoarea caracteristic de
smulgere 0,8 KN/ diblu

18

5.3.6 Scheme de ancorare:

Schema de ancorare in T pentru polistiren expandat :

Scheme de ancorare in W pentru placi din vata minerala:

Schema de ancorare pentru lamele din vata minerala:

Pentru ancorarea plcilor termoizolante pe zona marginala, vezi detalii de execuie din Anexa 1
Indicaii:

Nu montati niciodata diblurile inainte ca adezivul sa fie uscat si intarit.

Fixati diblurile precis, astfel incat rozeta sa fie la acelasi nivel cu suprafata izolatiei (fara a
se comprima izolatia).
In functie de tipul diblului folosit, elementul de expandare se bate sau se insurubeaza.
Verificati daca diblurile sunt bine fixate. Dibluri ingropate in izolatie sau neancorate,
trebuiesc indepartate. Un nou diblu se va monta langa. Gaurile ramase se vor umple cu
material izolant identic.
19

5.3.7. Montajul diblurilor la aplicarea sistemelor ceramice

Diblurile trebuiesc montate in timpul instalarii stratului de armare, prin plasa din fibra de
sticla.(Vezi fig.2, cap3.5.2)
Gaurirea suportului se va efectua prin plasa, dupa ce aceasta a fost fixata de masa de spaclu pentru
armare. Se va respecta schema de ancorare cat de mult posibil.
Diblurile se vor monta usor ingropate (fara a se comprima materialul izolant). Dupa aceea, al
doilea strat de masa de spaclu pentru armare (daca este necesar), se va aplica dupa circa 24 ore.
La sisteme ceramice, ancorarea este necesara in toate cazurile.

5.3.8. Montarea diblurilor la aplicarea sistemelor cu vata minerala

Se recomanda folosirea rozetelor suplimentare cu diametru marit.

In caz contrar aplicarea diblurilor se va face prin plasa de armare.
Diblurile se vor monta usor ingropate (fara a se comprima materialul izolant).
Dupa aceea, al doilea strat de masa de spaclu pentru armare (daca este necesar), se va aplica dupa
circa 24 ore.
Inainte de netezirea stratului de armare, o fasie de plasa din fibra de sticla cu dimensiunile de 20 x
20 cm trebuie inglobata in stratul de armare pentru a acoperi rozeta diblului. Trebuie avut grija sa
existe suficienta masa de spaclu intre rozeta si fasia de plasa din fibra de sticla.

5.4 Stratul de armare

5.4.1 Armarea diagonala
Armarile diagonale sunt necesare la colturile ferestrelor,
ale usilor, precum si la alte deschideri ale fatadelor.
Elementele de armare diagonala trebuie inglobate in
stratul de masa de spaclu pentru armare, inaintea aplicarii
plasei pe toata fatada.
Fasia de plasa pentru armarea diagonala trebuie montata
exact la coltul deschiderii, sub un unghi de cca. 45 fata
de orizontala. Dimensiunile benzilor de plasa vor fi de
aprox. 20 x 40 cm. (vezi figura 13).
Figura 13 Armarea diagonal

5.4.2 Protectia elementelor de fatada supuse eforturilor mecanice extreme

In zonele supuse eforturilor mecanice extreme se poate utiliza un strat suplimentar de armare, naintea
aplicarii stratului standard de armare.
Timpul de asteptare intre aplicarea celor 2 straturi este de minim 24 ore.
20

5.4.3 Executia colturilor/marginilor/muchiilor

In cazul in care se folosesc profile de colt cu plasa
pentru armarea colturilor, masa de spaclu pentru
armare trebuie aplicata mai intai pe polistiren pe o
suprafata mai mare decat cea a plasei de pe profilul de
colt, astfel incat plasa sa fie complet inglobata, iar
coltarul sa fie bine fixat. Apoi se aplica plasa pentru
armarea fatadei, suprapunerea cu profilul de colt fiind
de 10 cm, conform Figurii 14.
Figura 14

In cazul in care se folosesc profile de colt fara plasa

integrata, acestea se fixeaza in masa de spaclu pentru
armare. Plasa pentru armarea fatadei se inglobeaza in
masa de spaclu si se aplica prin trecere peste colt si
suprapunerea a 2 fasii cu minim 10 cm, conform Figurii
15.

Figura 15
In cazul armarii colturilor interioare plasa pentru armare se petrece peste coltul interior fara intrerupere,
suprapunandu-se cu fasia urmatoare pe o latime de minim 10 cm.
In zona de intersecie dintre suprafaa vertical a
faadei i o suprafa orizontal, (ex: intradosul
balcoanelor, zona de intersecie dintre glaful orizontal
superior al ferestrelor sau uilor i peretele faadei) se
utilizeaza profilul picurator cu plasa, avnd rolul de a
determina apa de pe faad sa picure. Figura 16

Figura 16
21

Profil cu picurator

In zona de imbinare a tamplariei usilor si ferestrelor

cu sistemul de termoizolatie, trebuie utilizate profile
speciale sau benzi cu rol de etansare a rostului creat.
Vezi fig. 17 - Profil de contact cu tamplaria

1-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Diblu
7-Rondela diblu (optional);
9-Banda de etanare precomprimat
10-Profil de contact cu tmplria

Figura 17-Profil de contact cu tmplria

5.4.4 Aplicarea masei de spaclu pentru armare si inglobarea plasei din fibra de sticla pentru
armare.
In momentul in care placile termoizolante din polistiren sunt slefuite si ancorate (lipite si dibluite) si toate
profilele sunt aplicate, poate incepe aplicarea stratului armare.
In cazul vatei minerale, toate profilele si diblurile (daca se utilizeaza rozete mai mari) trebuie sa fie
montate, iar stratul de nivelare aplicat inainte de inceperea aplicarii stratului de armare.
5.4.4.1 Sistem cu tencuiala si placi din polistiren

In cazul in care placile de polistiren au fost expuse la radiatii solare / UV mai mult de 2
saptamani, ele trebuie slefuite si curatate din nou.
Dupa un timp de asteptare de min. 24 ore de la lipire, masa de spaclu pentru armare
trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat
de min 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie inglobata neted- fara cute - in stratul de
armare proaspat, prin aplicare in fasii verticale, de sus in jos.
Fasiile trebuie sa se suprapuna pe o portiune de min. 10 cm (atat suprapuneri orizontale,
cat si verticale). Plasa din fibra de sticla va trebui sa fie pozitionata la mijlocul - sau in
treimea exterioara - a stratului de armare, si sa fie acoperita cu masa de spaclu min. 1 mm,
max. 2 mm (0,5 mm in zonele de suprapunere) grosime.
Pentru a asigura o acoperire optima, plasa din fibra de sticla trebuie acoperita cu un strat
de masa de spaclu ud-pe-ud.
22

5.4.4.2 Sistem cu tencuiala si vata minerala

Dupa uscarea stratului de nivelare, masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o
gletiera din material inoxidabil cu dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat de min 3 mm. Plasa
din fibra de sticla trebuie inglobata neted - fara cute - in stratul de armare proaspat, prin
aplicare in fasii verticale, de sus in jos.

Dibluirea se realizeaza utilizand rozete de 140 mm pentru dibluri, iar stratul de armare
trebuie aplicat conform descrierii de la 5.4.4.1.

5.4.4.3 Sisteme ceramice

Masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu
dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat de min. 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie
inglobata neted - fara cute - in stratul proaspat de masa de spaclu, prin aplicare in fasii
verticale, de sus in jos.

Fasiile de plasa trebuie sa se suprapuna pe o portiune de min.

orizontale, cat si verticale). Gaurirea se efectueaza prin plasa
acesta este inca proaspat, iar diblurile se monteaza respectand
montaj. Plasa din fibra de sticla si diblurile trebuie acoperite
spaclu ud-pe-ud.

Plasa din fibra de sticla va trebui sa fie pozitionata la mijlocul - sau in treimea exterioara
- a stratului de armare, si sa fie acoperita cu masa de spaclu de min. 1 mm, max. 2 mm
(0,5 mm in zonele de suprapunere) grosime.

Daca este necesar se poate utiliza un strat suplimentar de armare aplicat ud-pe-ud peste
stratul standard de armare.

10 cm (atat suprapuneri
si stratul de armare cat
cat mai bine schema de
cu un strat de masa de

Trebuie respectati cu strictete urmatorii timpi de asteptare:

Inainte de aplicarea tencuielii (inclusiv a amorsei necesare): conform recomandarilor

producatorului sau minim 3 zile la 20 grd.C si 65% umiditate

Inainte de placarile ceramice: conform recomandarilor producatorului sau minim 2 zile

la 20 grd.C si 65% umiditate

23

5.4.5 Armarea corecta a fatadelor

Profil de inchidere cu
fereastra

Profil de inchidere cu
fereastra
Executie
optima,
pentru a evita fortele
de forfecare la rosturi

Suprapunerea
10 cm

Elemente de armare diagonale: fasii din

plasa de fibra de sticla, de cca. 20x40cm

Armarea colturilor
interioare

Figura 18 Armarea faadei

5.5 Realizarea elementelor decorative pentru fatade:

Faadele ETICS pot fi decorate cu elemente decorative similar faadelor finisate cu tencuiala.
Etapele realizrii depind de tipul acestora.
5.5.1 Elemente decorative lipite
Initial armarea fatadei se face conform descrierii din cap 5.4. Trebuie respectat un timp de uscare de
minim 2 zile de la aplicarea stratului de armare.

24

5.5.1.1 Profile decorative prefabricate si pre-grunduite

Profilele decorative prefabricate, se livreaza gata armate cu suprafata pre-grunduita gata pentru a fi
zugravita-respectiv tencuita Profilele decorative trebuie sa aiba o aderenta ridicata si la imbinare trebuie
consolidate cu mortar.
5.5.1.2 Profile decorative realizate in santier
Elementele decorative realizate in santier necesita aplicarea unui strat de mortar armat cu plasa din fibra
de sticla. Plasa din fibra de sticla trebuie suprapusa pe contur cu plasa de armare a fatadei pe o latime de
cel putin 10 cm. Profilele mari, trebuie fixate mecanic suplimentar.
5.5.2 Realizarea nuturilor
Nuturile trebuie realizate in panourile termoizolante (nu in zona rosturilor) naintea aplicrii stratului de
armare. Nuturile reduc capacitatea de izolare pe zona respectiva a suprafeei.
Adncimea nutului nu trebuie sa depeasc 25% din grosimea materialului de izolare i nu mai mult de
25mm adncime.
Limea nutului nu trebuie sa fie inferioara adncimii acestuia. Este recomandat a forma nuturi sub forma
de trapez , astfel nct apa de ploaie sa nu rmn in interior.
Toata suprafata nuturilor trebuie sa fie armata cu plasa din fibra de sticla si acoperita cu masa de spaclu.
Plasele din fibra de sticla se suprapun cel putin 10 cm pe fatada zonei consolidate.
Profilele de plastic fara plasa de fibra de sticla nu sunt acceptate, pentru ca fara plasa de fibra de sticla,
profilele pot provoca deteriorarea fatadei.
5.6 Stratul final de tencuiala decorativa
Dup un timp suficient de uscare a stratului de armare si n conditii de vreme favorabila (vezi cap.2),
aplicarea straturilor de finisare poate incepe.
Aplicarea materialului de finisaj trebuie realizata conform instructiunilor de aplicare ale producatorului.
Trebuie respectat timpul de uscare.
Pentru a asigura o protectie suficienta, grosimea stratului superior de tencuiala decorativa trebuie sa fie de
cel putin 1,5mm. Este posibila aplicarea celui de-al doilea strat de tencuiala cu granule mici in scopul
obtinerii unui aspect neted al suprafetei.
5.6.1 Valoarea coeficientul de reflexie a luminii
Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului ridicat de
izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult decat cel al
fatadelor ne-izolante. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice si consecintele sunt aparitia de crapaturi.
Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de luminozitate nu poate fi mai mica de 25. Aceasta
regula se aplica atat la tencuiala cat si la sistemul ceramic. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii
pentru fiecare culoare, trebuie stipulata in catalogul de culori al producatorului.

25

5.6.2 Aplicarea tencuielii decorative

Aplicarea trebuie realizata conform instructiunilor de aplicare al producatorului .
Trebuie respectat timpul de uscare.
Se vaor respecta recomandarile generale de la caiptolul 2.
Reguli generale de aplicare a finisajului din tencuiala decorativa :

Asigurarea ca exista toata cantitatea de tencuiala pentru o latura a fatadei si acesta sa fie din acelasi
lot;
Se va lucra continuu, fara intreruperi, dintr-o muchie in alta;
Sculele trebuie sa fie de inox si de calitate superioara;
Tencuiala se va omogeniza in galeata inainte de aplicare;
Lucrarile se incep de la partea superioara astfel incat sa se lucreze ud pe ud Aplicarea tencuielii se
face in trepte pe nivelele de pe schela utilizandu-se min 2 aplicatori / nivel;
Schela trebuie protejata cu folie sau plasa de protectie pe durata executiei. (Vezi cap 2Recomandari generale).

5.7 Sistemul ceramic

5.7.1 Aplicarea adezivului
In principiu se aplica conform revederilor de la punctul 5.2, cu diferenta ca zona de aderenta trebuie sa
fie de cel putin 60%.
5.7.2 Selectia diblurilor
Trebuie respectate aceleasi prevederi ca cele de la punctul 5.3.3.1 si 5.3.3.2.
Sunt acceptate pentru utilizare numai dibluri cu o for caracteristic de smulgere 0,8kN/diblu .
5.7.3 Numarul de dibluri
In general trebuie cel putin 6 dibluri/mp. La margini poate fi necesar marirea numarului de dibluri pana la
12 dibluri/mp. Este folosita aceeasi schema ca si la punctul 5.3.5.
La sistemele ceramice este obligatorie utilizarea diblurilor cu surub.
5.7.4 Placi ceramice
Klinkerul, piatra naturala, placile de gresie pot fi utilizate ca placaje ceramice. Acestea trebuie sa fie
rezistente la inghet. Suprafata acestora trebuie sa fie 0.09mp si latura 0,03m.
Grosimea placilor nu trebuie sa depasesca 8-10mm. Marimea porilor trebuie sa aiba raza cel putin
>0.2m. Volumul porilor trebuie sa fie 20mmc/g. Greutatea integrala a sistemului termoizolant placat cu
placaj ceramic nu trebuie sa fie mai mare de 40 kg/mp. Absorbia de apa trebuie sa fie mai mare de 3% si
mai mica de 6%. Daca absorbia de apa este <3% sau >6%, trebuie folosit un mortar special, care trebuie
recomandat de productorul de sistem. Placajele ceramice trebuie alese in concordanta cu prevederile
producatorului (atat pentru mortarul special cat si pentru placi).
5.7.5 Aplicarea placajelor ceramice
Dupa un timp de uscare de minim 2 zile de la aplicarea stratului de armare, placajele ceramice pot fi
aplicate. Nu este permis ca sub placile ceramice sa ramana goluri. Mortarul pentru placi se aplica cu
26

ajutorul unui fier de glet, atat pe stratul suport (la ETICS pe stratul de armare) cat si pe spatele placii. Pe
stratul suport mortarul trebuie aplicat cu un fier de glet cu dinti, pe directie diagonala. Pe spatele placii
ceramice mortarul poate fi aplicat cu un fier de glet drept. Placile de ceramica trebuie apasate pe patul de
mortar pana cand mortarul adeziv este impins afara pe toate laturile placilor.
Placarea se face cu rost de cel putin 6% din suprafata placata.
5.7.6 Rosturi elastice de delimitare a zonei placate
Separarea zonelor de fatada cu rosturi elastice din silicon este necesara in cazul suprafetelor mari placate.
Distantele dintre aceste rosturi elastice trebuie proiectate pentru fiecare cladire in parte. La colturile
cladirii, primul rost intre placile ceramice trebuie sa fie rost de delimitare a zonei (elastic). Este important
sa nu existe conexiune de mortar intre prima placa si mortarul placii din zona alaturata.
Fr conexiune de mortar intre prima placa si
mortarul placii din zona alaturata
Silicon n aceeai culoare
cu mortarul de rost

Polistiren expandat

Strat de armare

Plci ceramice
Dibluire prin
plasa de armare

Mortar de rost

Figura 19 - Construcia colului n cazul placrilor ceramice

27

In zonele de fatada, distanta dintre aceste rosturi elastice poate fi aleasa conform urmatorului tabel:
Gradul de luminozitate
25-30
30-50
>=50

Distanta limita a zonei de imbinare

La fiecare 4m
La fiecare 5m
La fiecare 6m

Rostul elastic trebuie umplut cu silicon sau masa acrilica pentru umplere in aceeasi culoare cu mortarul
dintre placi. La rosturile de dilatare ale cladirii se vor folosi in cazul ETICS profile de dilatare adecvate.
In general conexiunile/imbinarile de la ferestre si usi trebuie realizate ca imbinari elastice. Asta inseamna
ca rostul dintre placi si rama fereastrei trebuie umpluta cu silicon sau masa acrilica pentru umplere in
aceeasi culoare.
5.7.7 Rostuirea placajelor ceramice
a) Metoda de chituire pe suprafata
-se aplica mortarul de rost cu o gletiera cu burete spongios, cu miscari diagonale rostului. Rosturile se
vor umple complet.
-se spala zona cu ajutorul unui burete moale pentru rosturi, inainte de uscarea definitiva a mortarului
b) Metoda chiturii pe rost
- se apasa puternic mortarul de rost in zona de imbinare utilizand un spaclu pentru rosturi sau cu un
pistol, dupa care se netezeste suprafata rostului.
- mortarul de rost in exces trebuie indepartat.
-se spala zona cu ajutorul unui burete moale pentru rosturi, inainte de uscarea definitiva a mortarului

6. Detalii pentru racorduri si terminatii

Citirea prezentului ghid si corecta executie a tuturor imbinarilor si muchiilor este esentiala pentru
functionarea, estetica si durabilitatea ETICS. Acest lucru asigura faptul ca solicitarile cauzate de clima
(soare,ploaie,vant,zapada) si exploatarea cladirii (dinamica cladirii, fizica constructiilor) nu afecteaza
durata de viata a fatadelor.
Urmatoarele desene ofera instructiuni , asupra solutiilor sigure ce pot fi obtinute, printr-o executie
corecta. Pentru rezolvarea dpdpv constructiv a imbinarilor si muchiilor cladirii, sunt prezentate
accesori si solutii in capitolul 6. Trebuie retinut faptul ca toate aceste accesori prezentate in capitolul 6,
sunt parti esentiale ale sistemului si de aceea sunt calificate ca si componente ale sistemului.

28

Detaliul 1 - Soclu necoplanar cu faada, cu termoizolare a soclului

Detaliu

Sistem
termoizolant

1
2
3
4

Mortar adeziv
Plac termoizolant
Tencuial armat
Tencuial grunduit n funcie de
sistem
5 Peretele construciei
6A Diblu de sistem (opional)
6B Diblu de sistem (obligatoriu)
7
Capac polistiren (opional)
8
Profil de susinere i nchidere a
soclului
9
Band precomprimat de
etanare a rosturilor
10
Plac termoizolant pentru soclu
aparinnd sistemului
11
Hidroizolare
12
Folie hidroizolat sau similar
13
Izolare preexistent a construciei
14
Izolare preexistent a fundaiei

Zon expus stropirii

minim 30 cm
peste nivelul solului

Teren

Placare cu
nclinaie spre
exterior

Zon de tranziie
(Drenaj)

Condiiile specifice lucrrii i

utilizarea corect a sistemelor
noaste sunt n afara controlului
nostru.
Din aceast cauz, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezint o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimrii 08/2007

29

Detaliul 2 - Soclu coplanar cu faada, cu termoizolarea soclului

Sistem

6
7
8
9

Mortar adeziv
Plac termoizolant
Tencuial armat
Tencuial grunduit n funcie de
sistem
10
Perete construcie
6A Diblu de sistem (opional)
6B Diblu de sistem (obligatoriu)
7
Capac polistiren (opional)
8
Plac termoizolant pentru soclu
aparinnd sistemului
9
Hidroizolare
10
Folie hidroizolat sau similar
11
Izolare preexistent a construciei
12
Izolare preexistent a fundaiei

Zon expus stropirii

minim 30 cm
peste nivelul solului

Teren

Placare cu nclinaie
spre exterior

Zon de tranziie
(Drenaj)
Condiiile specifice lucrrii i
utilizarea corect a sistemelor
noaste sunt n afara controlului
nostru.
Din aceast cauz, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezint o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimrii 08/2007

30

Detaliul 3 - Racorduri inferioare la elemente de construcii necoplanare cu faada

(Soclu necoplanar)

11
12
13
14
15
6
7
8
9
10

Mortar adeziv
Plac termoizolant
Tencuial armat
Tencuial grunduit n funcie de
sistem
Perete construcie (eventual
tencuial veche)
Diblu de sistem
Capac polistiren (opional)
Profil de susinere i nchidere a
soclului
Band precomprimat de
etanare a rosturilor
Profil din tabl (montat la
construcie)

Detaliu A

Detaliu B

Condiiile specifice lucrrii i

utilizarea corect a sistemelor
noaste sunt n afara controlului
nostru.
Din aceast cauz, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezint o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimrii 08/2007

31

Detaliul 4 - Racorduri cu placri preexistente a solurilor

Sistem termoizolant

Zon expus stropirii minim 30 cm

peste nivelul solului

16
17
18
19
20
6A
6B
7
8

Asfal

Mortar adeziv
Plac termoizolant
Tencuial armat
Tencuial grunduit n funcie de
sistem
Perete construcie (eventual
tencuial veche)
Diblu de sistem (opional)
Diblu de sistem (obligatoriu)
Capac polistiren (opional)
Plac termoizolant pentru soclu
aparinnd sistemului
Profil de susinere i nchidere a
soclului

Condiiile specifice lucrrii i

utilizarea corect a sistemelor noaste
sunt n afara controlului nostru.
Din aceast cauz, se va verifica
posibilitatea de utilizare a detaliilor
prezentate.
Aceste detalii nu reprezint o
responsabilitate din punct de vedere
juridic.
Zonele adiacente sunt prezentate
doar schematic.
Data imprimrii 08/2007

Detaliu

32

Detaliul 5 - Soclu coplanar cu faada, cu termoizolarea soclului

Sistem termoizolant

Zon expus
stropirii minim
30 cm peste
nivelul solului

Teren

Placare cu
nclinaie spre
exterior

Zon de tranziie
(Drenaj)

33

21
22
23
24
25
6A
6B
7
8
9
10
11

Mortar adeziv
Plac termoizolant
Tencuial armat
Tencuial grunduit n funcie de
sistem
Perete construcie
Diblu de sistem (opional)
Diblu de sistem (obligatoriu)
Capac polistiren (opional)
Plac termoizolant pentru soclu
aparinnd sistemului
Hidroizolare
Folie hidroizolat sau similar
Izolare preexistent a construciei

Condiiile specifice lucrrii i

utilizarea corect a sistemelor
noaste sunt n afara controlului
nostru.
Din aceast cauz, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezint o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimrii 08/2007

Detaliul 6 - Rost de dilataie

a) vertical n suprafaa faadei

b) vertical n zona de col interior al faadei

27
28
29
30
31
32
33
34

Mortar adeziv
Plac termoizolant
Tencuial armat
Tencuial grunduit n funcie de
sistem
Peretele construciei
Profil pentru rost de dilatare
Izolarea rosturilor
Material termoizolant de umplere
a rosturilor
(de ex. ln moale)

Condiiile specifice lucrrii i

utilizarea corect a sistemelor
noaste sunt n afara controlului
nostru.
Din aceast cauz, se va
verifica posibilitatea de
utilizare a detaliilor prezentate.
Aceste detalii nu reprezint o
responsabilitate din punct de
vedere juridic.
Zonele adiacente sunt
prezentate doar schematic.
Data imprimrii 08/2007

34

Detaliu 7

1A-Mortar adeziv;
1B-Mortar adeziv;
2-Placa termoizolanta;
3-Masa de spaclu armata;
4-Strat final tencuit;
5-Perete fatada;
6-Diblu
7-Rondela diblu;
8-Profil de inchidere cu usa sau fereastra

35

Detaliu 8 Rost elastic de delimitare a zonei placate

Fr conexiune de mortar intre prima placa si

mortarul placii din zona alaturata
Silicon n aceeai culoare
cu mortarul de rost

Polistiren expandat

Strat de armare

Plci ceramice
Dibluire prin
plasa de armare

Mortar de rost

36

Anexa 1:
-dimensiune placa 100 x 50cm

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

37

6 dibluri in perimetru 10 dibluri in zona de margine / mp

-dimensiune placa 100x50cm-

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

38

6 dibluri in perimetru 12 dibluri in zona de margine/mp

-dimensiune placa 100x50cm-

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

39