D.

Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

14

MASURI
REALE

Cursul 13

14

M
asuri reale

Fie (X, A, ) un spatiu cu masur

a completa si f : X R o functie A-masurabil
a. Cum am vazut n Teorema
10.27, daca f are integral
a pe X, atunci functia de multime : A R, (A) =

f d, este bine definita si este

A

numarabil aditiva. In plus, () = 0. Dar nu este o masura ntrucat ia valori n R si nu n [0, ]. Cu toate
acestea, importanta functiei ne determina sa definim urmatoarea notiune:
Definitia 14.1 Fie (X, A) un spatiu m
asurabil. O functie de multime : A R se numeste m
asur
a real
a dac
a
1. este num
arabil aditiv
a;
2. () = 0.
Observatia 14.2 Dac
a este o m
asur
a real
a, atunci este si finit aditiv
a si deci, pentru orice A, B A cu
a, adic
a nu ia valori de
A B = , avem (A) + (B) = (A B) R. Atunci suma (A) + (B) este bine definit
tipul sau + . Prin urmare, pentru simplificare, putem considera c
a functia ia o singur
a valoare
infinit
a, adic
a (A) (, ], A A sau (A) [, ), A A.
Exemplul 14.3 Fie (X, A) un spatiu m
asurabil.
1. Orice m
asur
a : A [0, ] este de asemenea o m
asur
a real
a, pe care o vom mai numi si m
asur
a nenegativ
a.
2. Fie 1 , 2 : A [0, ) dou
a m
asuri finite. Atunci functia de multime = 1 2 este o m
asur
a real
a.
Exemplul 14.4 Fie (X, A, ) un spatiu cu m
asur
a complet
a si fie f: X R o functie A-m
asurabil
a asa nc
at
f are integral
a pe X. Atunci functia de multime : A R, (A) = f d, este o m
asur
a real
a.
A

In continuare vom stabili conditii suficiente n care o masura reala sa poata fi reprezentata sub aceasta forma
integrala. Mai ntai vom reprezenta o masur
a reala ca diferenta a doua masuri nenegative.
asur
a real
a pe A. Atunci B, C A astfel nc
at
Lema 14.5 Fie (X, A) un spatiu m
asurabil si : A R o m
(B) = inf { (A) | A A} si (C) = sup { (A) | A A} .
Demonstratia poate fi citita n [P1], pag. 191.
Teorema 14.6 (Teorema de descompunere a lui Jordan) Fie (X, A) un spatiu m
asurabil si fie o m
asur
a
real
a : A (, ]. Consider
am functiile de multime + , : A [0, ], definite prin
+ (M ) = sup { (A) | A A, A M } ,
(M ) = inf { (A) | A A, A M } .
Atunci + , sunt m
asuri nenegative si = + .
Demonstratie. Fie o multime M A. Cum M , rezulta + (M ) () = 0. De asemenea avem
inf { (A) | A A, A M } () = 0, de unde deducem ca (M ) 0. Deci + si sunt bine definite.
Din Lema 14.5, B A astfel nc
at (B) = inf { (A) | A A}.
Atunci < (B) () = 0 si deci (B) este finita. Vom arata n continuare ca (M B) 0, M A.
Sa presupunem ca M A astfel ca (M B) > 0. Deoarece (B) = (B M ) + (B cM ), iar (B) este
finita, rezulta ca (B M ) si (B cM ) sunt finite si cum (M B) > 0, rezulta (B) > (B cM ). Dar
aceasta este n contradictie cu faptul ca (B) = inf { (A) | A A}. Prin urmare,
(M B) 0, M A.
Printr-un rationament aseman
ator vom arata ca (M cB) 0, M A.

111

(145)

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

14

MASURI
REALE

Sa presupunem ca M A astfel ca (M cB) < 0. Atunci < (B) (M cB) < 0 si deci (M cB)
este finita. Deoarece (M B) = (M cB) + (B), iar (B) este finita, rezulta ca (M B) < (B), ceea
ce este n contradictie cu definitia lui (B). Prin urmare,
(M cB) 0, M A.

(146)

Fie acum M A si fie A A astfel nc

at A M . Atunci avem
(A) = (A B) + (A cB) (A cB) (A cB) + ((M \A) cB) = (M cB) .
|
| {z }
{z
}
0 (din (145))

0 (din (146))

De aici obtinem + (M ) = sup { (A) | A A, A M } (M cB). Pe de alta parte, M cB A cu

M cB M si deci + (M ) (M cB). Prin urmare avem + (M ) = (M cB).
De asemenea,
(A) = (A B) + (A cB) (A B) (A B) + ((M \A) B) = (M B) .
| {z }
|
{z
}
0 (din (146))

0 (din (145))

De aici obtinem inf { (A) | A A, A M } (M B). Deoarece M B A cu M B M , rezulta

(M B) inf { (A) | A A, A M }. Atunci inf { (A) | A A, A M } = (M B) si deci (M ) =
(M B).
Am demonstrat ca
M A, + (M ) = (M cB) si (M ) = (M B) .
(147)
Cum este num
arabil aditiva, din (147) rezulta ca + si sunt numarabil aditive. De asemenea, + () =

() = () = 0. Deci + si sunt masuri nenegative.

Pentru orice M A, (M ) = (M cB) + (M B) = + (M ) (M ), adica = + .
Observatia 14.7 Descompunerea = + , dat
a de teorema anterioar
a, se numeste descompunerea Jordan

a m
asurii . Reprezentarea m
asurii reale ca diferent
a a dou
a m
asuri nenegative nu este unic
a. Intr-adev
ar,
+

dac
a este o m
asur
a finit
a, atunci = ( + ) ( + ) si deci obtinem o alt
a descompunere a m
asurii .
M
asura + se numeste partea pozitiv
a sau variatia pozitiv
a a m
asurii , iar se numeste partea negativ
a sau
variatia negativ
a a m
asurii . Functia de multime || : A [0, ], || = + + este o m
asur
a nenegativ
a
numit
a variatia total
a a m
asurii .
Observatia 14.8 Functia de multime A 7 | (A)| nu este n general num
arabil aditiv
a. Mai exact, (An ) A
cu An Am = , pentru n = m, avem
 (

) 

A
=

(A
)

| (An )| .


n 
n 

 

nN

n=0

n=0

Deci aplicatia A 7 | (A)| nu coincide cu ||, care este num

arabil aditiv
a. Dar, pentru orice A A, are loc
inegalitatea |(A)| = | + (A) (A)| | + (A)| + | (A)| = + (A) + (A) = ||(A), adic
a |(A)| ||(A).
asurabil
a. Functia
Observatia 14.9 Fie (X, A, ) un spatiu cu m
asur
a complet
a si fie f : X R o functie A-m
de multime : A R, (A) =

f d, are proprietatea:
A

A A, (A) = 0 (A) = 0.
Atunci este justificat
a definirea urm
atoarei notiuni:
Definitia 14.10 Fie (X, A) un spatiu m
asurabil, : A [0, ] o m
asur
a nenegativ
a si : A R o m
asur
a
real
a. Spunem c
a este absolut continu
a n raport cu , si not
am acest lucru cu , dac
a
A A, (A) = 0 (A) = 0.
Propozitia 14.11 Fie (X, A, ) un spatiu cu m
asur
a si : A R o m
asur
a real
a. Atunci
|| .

112

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

14

MASURI
REALE

Demonstratie. =:

Vom presupune prin absurd ca si || . Rezulta ca A A cu (A) = 0 si | (A)| > 0. Atunci

+ (A) + (A) > 0 si deci + (A) > 0 sau (A) > 0. Sa presupunem ca + (A) > 0. T
inand seama de
definitia lui + , B A astfel nc
at B A si (B) > 0. Deoarece B A, avem (B) (A) si cum (A) = 0,
obtinem (B) = 0. Dar si atunci (B) = 0; contradictie cu (B) > 0. Deci || .
=:

Presupunem ca || si fie A A asa nc

at (A) = 0. Atunci || (A) = 0 si cum || (A) = + (A) + (A),
+

+
obtinem (A) = (A) = 0. Deci (A) = (A) (A) = 0. In concluzie, .
Teorema 14.12 Fie (X, A, ) un spatiu cu m
asur
a si : A R o m
asur
a real
a. Atunci dac
a si numai
dac
a
> 0, > 0 astfel nc
at A A cu (A) < , | (A)| < .
Demonstratie. =:

Vom demonstra prin reducere la absurd. Presupunem ca , dar

> 0 astfel nc
at > 0, A A cu (A ) < si | (A )| .
1
1
si deci An A astfel ncat (An ) < n si | (An )| .
2n
2

Pentru orice n N, consideram multimea Bn =

Ak si fie B =
Bn = lim sup An .
Atunci, pentru orice n N, luam =

nN

kn

Atunci, n N, avem:
(Bn )

(Ak ) <

k=n

nN

1
1
= n1 ,
2k
2

k=n

de unde rezulta (Bn ) 0. Cum sirul (Bn ) este descendent si lim Bn = B, iar masura este continua pe siruri
descendente, obtinem (B) = lim (Bn ) = 0.
n

An Bn

De asemenea, n N, avem | (An )| || (An ) || (Bn ). T

inand seama ca || este o masura si deci
este continua pe siruri descendente, rezulta lim || (Bn ) = || (B).
n

Pe de alta parte, cum , din propozitia anterioara obtinem || si cum (B) = 0, rezulta || (B) = 0;
contradictie cu || (B)!
=:

Presupunem ca
> 0, > 0 astfel ncat A A cu (A) < , | (A)| < .
Fie o multime A A astfel nc
at (A) = 0. Atunci (A) < si deci | (A)| < . Prin urmare, | (A)| < , > 0,
de unde deducem ca (A) = 0. Deci .
Observatia 14.13 Fie (X, A, ) un spatiu cu m
asur
a si 1 , 2 : A R, dou
a m
asuri reale astfel nc
at 1
si 2 . Dac
a = 1 2 este bine definit
a, atunci .
Teorema 14.14 (Teorema lui Radon-Nikodym) Fie (X, A, ) un spatiu cu m
asur
a complet
a si -finit
a si
fie : A R o m
asur
a real
a astfel nc
at . Atunci exist
a o functie A-m
asurabil
a f : X R, astfel nc
at

(A) = f d, A A.
A

Demonstratia poate fi citita n [P1], pag. 198.

Functia f , din teorema de mai sus, se numeste derivata Radon-Nikodym a m
asurii n raport cu m
asura sau
d
densitatea lui n raport cu si o vom nota cu
.
d
Observatia 14.15 Demonstratia teoremei lui Radon-Nikodym utilizeaz
a Lema lui Zorn si, n consecinta
, este
neconstructiv
a.

113

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

14

MASURI
REALE

Observatia 14.16 1. Functia f este unic

a p
an
a la o multime -neglijabil
a.
2. Dac
a este finit
a, atunci f este finit
a -a.p.t. si nlocuind valorile infinite ale lui f cu valori finite, putem
presupune c
a f este finit
a.
3. Dac
a m
asura este pozitiv
a, atunci functia f este pozitiv
a -a.p.t. si nlocuind valorile negative ale lui f cu
0, putem presupune c
a f 0.
Teorema 14.17 (Teorema de schimbare a m
asurii n integrala Lebesgue) Fie (X, A, ) un spatiu cu m
asur
a
complet
a si -finit
a si fie : A [0, ] o m
asur
a nenegativ
a astfel nc
at . Dac
a f L(X), atunci A A
avem

d
f d = f d.
d
A
A

d
Demonstratie. Deoarece sunt ndeplinite conditiile teoremei lui Radon-Nikodym, (A) =
d, A A.
d
A
d
Cum este nenegativa, putem presupune ca
0.
d
Etapa I. Sa consideram mai nt
ai f = T , unde T A. Atunci avem:

d
d
d
f d = T d = (T A) =
d = T
d = f d.
d
A
A
T A d
A
A d
Etapa II. Presupunem ca f este A-etajata. Atunci exista a1 , ..., an R asa ncat f (X) = {a1 , ..., an } si
n

Ai = f 1 ({ai }) A, i 1, n. Deci f =
ai Ai . Fie A A. Pentru fiecare i 1, n, din etapa I avem
i=1

Ai d =

Ai

Prin sumare obtinem:

d
d.
d

d
f d =
ai Ai d =
ai Ai d =
d
A
A
A
i=1
i=1

f
A

d
d.
d

Etapa III. Presupunem ca functia f este nenegativa. Cum f este A-masurabila, din Teorema de aproximare a
functiilor masurabile cu functii etajate (Teorema 9.1), (fn ) E(X, A) asa ncat fn 0 si fn fn+1 , n N,
d
d
d
p
iar fn f . Deoarece
0 si fn f , rezulta fn
f .
X
d
d
d
Aplicand Teorema lui Lebesgue-Beppo-Levi (Teorema 10.14) sirului (fn ), n spatiul cu masura (X, A, ) si sirului
d
a (X, A, ), obtinem
(fn ), n spatiul cu masur
d

d
d
lim
fn d = f d si lim
fn d = f d.
n A
n
d
d
A
A
A
Din etapa II, pentru fiecare n N, avem

fn d =

fn

si trecand la limita, obtinem

f d =
A

f
A

d
d
d

d
d.
d

Etapa IV. Presupunem acum ca f este o functie oarecare. Atunci f = f + f , unde f + si f sunt partea
pozitiva si partea negativa a functiei f . Cum f + , f L(X) si f + , f 0, din etapa III rezulta

d
d
f + d = f + d si
f d = f d.
d
d
A
A
A
A
Prin urmare avem:

f d =

f + d

f d =
A

f+
A

114

d
d
d

d
d =
d

f
A

d
d.
d

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

14

MASURI
REALE

Definitia 14.18 Consider

am (X, A) un spatiu m
asurabil.
1. Fie , : A [0, ] dou
a m
asuri nenegative. Spunem c
a este singular
a n raport cu , si not
am cu ,
dac
a A A astfel nc
at (A) = (X\A) = 0.
2. Fie , : A R dou
a m
asuri reale. Spunem c
a este singular
a n raport cu , si not
am cu , dac
a
|| ||.
Observatia 14.19 Relatia este simetric
a.
Propozitia 14.20 Consider
am (X, A) un spatiu m
asurabil.
1. Fie , 1 , 2 : A [0, ] trei m
asuri nenegative asa nc
at functia de multime = 1 2 este bine definit
a.
Dac
a 1 si 2 , atunci .
2. Fie : A [0, ] o m
asur
a nenegativ
a si : A R o m
asur
a real
a. Dac
a si , atunci = 0.
Demonstratie. 1. Deoarece 1 , A1 A astfel ncat (A1 ) = 1 (X\A1 ) = 0. De asemenea, deoarece
2 , A2 A astfel nc
at (A2 ) = 2 (X\A2 ) = 0. Fie A = A1 A2 . Atunci A A si (A) = 0. Cum
X\A X\A1 , iar 1 este o masur
a nenegativa si deci este izotona, rezulta 0 1 (X\A) 1 (X\A1 ) = 0. Deci
1 (X\A) = 0. Analog, 2 (X\A) = 0. Atunci (X\A) = 1 (X\A) 2 (X\A) = 0. Prin urmare, .
2. Cum (iar este o masur
a reala), conform definitiei avem || ||. Atunci, A A astfel ncat
|| (A) = || (X\A) = 0. Deoarece , din Propozitia 14.11 obtinem || si cum ||, avem || ||.
Deoarece || (A) = 0, rezulta ||(A) = 0. Atunci ||(X) = ||(A) + || (X\A) = 0, de unde || = 0. Prin urmare
+ , = 0 si deci = 0.
Teorema 14.21 (Teorema de descompunere a lui Lebesgue) Fie (X, A, ) un spatiu cu m
asur
a complet
a
si -finit
a si : A R o m
asur
a real
a finit
a. Atunci exist
a si sunt unice dou
a m
asuri a , s : A R astfel
nc
at a , s si = a + s .
Demonstratie.
Existenta:
Etapa I. Presupunem mai nt
ai ca este nenegativa si fie m = + . Atunci m este o masura nenegativa,
iar m si m. Astfel, din Teorema lui Radon-Nikodym, f : X R A-masurabila astfel ncat
(A) = f dm. Cum 0, putem presupune ca f 0.
A

Consideram multimile E = {x X| f > 0} si cE = {x X| f = 0}. Deoarece f este A-masurabila, E, cE A.

De asemenea, avem
(A) = (A E) + (A cE) , A A.
Consideram functiile a , s : A [0, ], definite prin a = (A E) si s = (A cE). Atunci = a + s .
Aratam n continuare ca a si s .
Fie A A astfel nc
at (A) = 0. Rezulta

f dm = 0 si cum f 0, obtinem f = 0 -a.p.t. Prin urmare

A

m ({x X| f > 0}) = 0 si cum E A {x X| f (x) > 0}, deducem ca m (E A) = 0. Cum m, obtinem
(E A) = 0, adica a (A) = 0. Deci a .

Pe de alta parte, s (E) = (E cE) = () = 0, iar (cE) =

f dm = 0. Deci s (E) = (cE) = 0, adica
cE

s .
Etapa II. Presupunem acum ca este cu valori reale. Atunci, din Teorema de descompunere a lui Jordan
(Teorema 14.6), = + . Deoarece este finita, masurile + si sunt finite. Cum + este o masura
nenegativa, din etapa I, exista a+ , s+ dou
a masuri nenegative asa ncat + = a+ + s+ , iar a+ si s+ .

Analog, exista a , s dou

a masuri nenegative asa ncat = a + s , iar a si s .
+

Deoarece si sunt finite, iar + = a+ + s+ si = a + s , rezulta ca a+ , s+ , a si s sunt finite. Atunci

sunt bine definite functiile a = a+ a si s = s+ s . Acestea sunt masuri reale si = a + s .
Cum a+ si a , rezulta imediat ca a .
Deoarece s+ si s , din Propozitia 14.20(1) obtinem s .
Unicitate:
Presupunem ca exista functiile a , s : A R astfel ncat a , s , = a + s si de asemenea, exista
not.
functiile a , s : A R astfel nc
at a , s , = a + s . Atunci avem a a = s s = . Deoarece
a si a , rezulta . Deoarece s si s , din Propozitia 14.20(1) obtinem . Atunci,
din Propozitia 14.20(2) rezulta = 0, adica a = a si s = s .
Din Teorema de descompunere a lui Lebesgue si din Teorema lui Radon-Nikodym obtinem:

115

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

14

MASURI
REALE

Corolar 14.22 Fie (X, A, ) un spatiu cu m

asur
a complet
a si -finit
a si : A R o m
asur
a real
a finit
a.
Atunci exist
a o functie A-m
asurabil
a f : X R si exist
a o unic
a m
asura real
a s : A R astfel nc
at s si

(A) = f d + s (A) .
A

116