D.

Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

FUNCT
II DE MULT
IME

Cursul 2

Functii de multime

Fie X = si C P(X) o familie arbitrara de multimi. O functie : C [0, ] se va numi functie de multime.
Definitia 2.1 Fie : C [0, ] o functie de multime.
1) Spunem c
a este finit
a dac
a (A) < , A C.

2) Functia se numeste finit

a dac
a A C, (An )nN C astfel nc
at A =
An si (An ) < , n N.
nN

3) Functia se numeste izoton

a dac
a A, B C cu A B, avem (A) (B).
4) Functia se numeste substractiv
a dac
a A, B C cu A B, B \ A C si (A) < , avem (B \ A) =
(B) (A).
n

5) Functia se numeste finit aditiv

a dac
a {Ai |i 1, n} C cu Ai Aj = pentru i = j si
Ai C, avem
i=1

)
Ai

i=1

(Ai ).
i=1

6)
Functia se numeste num
arabil aditiv
a (sau -aditiv
a) dac
a (An )nN C cu Am An = pentru m = n
si
An C, avem
nN
(
)

An =
(An ).
n=0

nN

7) Functia se numeste finit subaditiv

a dac
a {Ai |i 1, n} C cu

Ai C, avem

i=1

Ai

i=1

(Ai ).
i=1

8) Functia se numeste num

arabil subaditiv
a (sau -subaditiv
a) dac
a (An )nN C cu

An C, avem

nN

)
An

(An ).

n=0

nN

9) Functia se numeste continu

a pe siruri ascendente dac
a (An )nN C un sir ascendent cu lim An C, are
n
loc egalitatea
(
)
lim An = lim (An ) .
n

10) Functia se numeste continu

a pe siruri descendente dac
a (An )nN C un sir descendent astfel nc
at
lim An C si n0 N cu (An0 ) < , are loc egalitatea
n

)
lim An = lim (An ) .

Exercitiul 2.2 Fie X = , C P(X) si : C [0, ] o functie de multime.

1. Dac
a este finit aditiv
a si C asa nc
at () < , atunci () = 0.
2. Dac
a este finit aditiv
a, atunci este substractiv
a.
3. Dac
a C este inel atunci este finit aditiv
a dac
a si numai dac
a A, B C astfel nc
at A B = , (A B) =
(A) + (B).
4. Dac
a C este inel si este finit aditiv
a, atunci este izoton
a.
5. Presupunem c
a C si () = 0. Dac
a este num
arabil aditiv
a (subaditiv
a), atunci este finit aditiv
a
(subaditiv
a).
10

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

FUNCT
II DE MULT
IME

Teorema 2.3 Fie C inel de multimi si : C [0, ] o functie de multime finit aditiv
a. Atunci avem:
1. Dac
a este continu
a pe siruri ascendente, atunci este num
arabil aditiv
a.
2. Dac
a pentru orice sir descendent (An ) C cu lim An = avem lim (An ) = 0, atunci este num
arabil
n
aditiv
a.
3. Dac
a este num
arabil subaditiv
a, atunci este num
arabil aditiv
a.

Demonstratie. 1. Fie (An )nN C asa ncat

An C si An Am = , pentru n = m. Atunci sirul
Bn =

Ak , n N, este ascendent si lim Bn =

An . Deoarece este finit aditiva, (Bn ) =

k=0

(Ak ) si cum

k=0

(Ak ) =
(Ak ).
este continua pe siruri ascendente rezulta ( An ) = (lim Bn ) = lim (Bn ) = lim
n

k=0

k=0

Deci este numarabil aditiva.

2. Fie (An )nN C asa nc
at
Bn =

An C si An Am = , pentru n = m. Fie A =

An si definim sirurile

Ak , Cn = A \ Bn , n N. Atunci (Bn ), (Cn ) C, (Bn ) este un sir ascendent, iar (Cn ) este un sir des-

k=0

cendent. In plus avem lim Cn =

Cn =

(A \ Bn ) = A \

Bn = A \

An = A \ A = . Atunci, din ipoteza

obtinem lim (Cn ) = 0.

n

Pe de alta parte, A = Bn Cn , iar Bn Cn = . Cum este finit aditiva, avem (A) = (Bn ) + (Cn ) =
n
n

(Ak ) + (Cn ), n N. Trec

and la limita n aceasta egalitate, obtinem ca (A) = lim
(Ak ) +
n

k=0

lim (Cn ) =

(Ak ). Deci este num

arabil aditiva.

k=0

3. Presupunem ca este num

arabil subaditiva si fie (An )nN C asa ncat
n

n = m. Fie Bn =

Ak , n N si fie A =

k=0

Bn A avem:

k=0

An C si An Am = , pentru

An . Deoarece este finit aditiva, rezulta ca este izotona si cum

(Ak ) = (Bn ) (A), n N. Prin urmare

(An ) (A).

n=0

k=0

Deoarece este num

arabil subaditiva, are loc si inegalitatea invers
a, (A)

(An ), si deci (A) =

n=0

(An ).

n=0

Prin urmare este num

arabil aditiva.
Teorema 2.4 (Teorema I de prelungire) Fie X = , S P(X) un semiinel si : S [0, ] o functie de
n
n

multime asa nc
at () = 0. Definim functia : C(S) [0, ] prin (A) =
(Ai ), A =
Ai C(S), unde
i=1

i=1

{Ai }i=1,n S cu Ai Aj = , pentru i = j.

1. Dac
a este finit aditiv
a, atunci functia este bine definit
a, este finit aditiv
a si este unica functie finit aditiv
a
: C(S) [0, ] astfel nc
at |S = .
2. Dac
a este num
arabil aditiv
a, atunci este num
arabil aditiv
a.
Demonstratie. 1. Din Teorema 1.12 avem ca
{
C(S) = A X| {Ai }i=1,n S astfel ncat Ai Aj = , pentru i = j si A =

}
Ai

i=1

Prin urmare, daca A C(S), exista {Ai }i=1,n S astfel ncat Ai Aj = , pentru i = j si A =

Ai .

i=1

Deci

(Ai ) [0, ]. Aratam n continuare ca este bine definita, adica numarul (A) nu depinde de
i=1

reprezentantii A1 , ..., An ai lui A. Fie deci A C(S) si fie A1 , ..., An S cu Ai Ai = , pentru i = i si

n
m

A=
Ai . Fie de asemenea, B1 , ..., Bm S cu Bj Bj = , pentru j = j si A =
Bj .
i=1

j=1

11

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

Atunci, pentru fiecare i 1, n avem: Ai = Ai A = Ai

m

(Ai Bj ) (Ai Bj ) = , pentru j = j . Cum

(Ai ) =

Bj =

j=1

FUNCT
II DE MULT
IME

(Ai Bj ), iar Ai Bj S, j 1, m si

j=1

(Ai Bj ) = Ai S, iar este finit aditiva pe S, rezulta

j=1

(Ai Bj ).

j=1

Analog, pentru fiecare j 1, m avem: Bj = Bj A = Bj

(Bj Ai ) (Bj Ai ) = , pentru i = i . Deci (Bj ) =
Prin urmare,

(Ai ) =

i=1

n
m

(Ai Bj ) =

i=1 j=1

m
n

Ai =

i=1

(Bj Ai ), iar Bj Ai S, i 1, n si

i=1

(Bj Ai ).

i=1

(Bj Ai ) =

j=1 i=1

(Bj ). Rezulta ca (A) nu depinde de

j=1

reprezentantii lui A si deci functia este bine definita.

Aratam ca este finit aditiva. Cum C(S) este un inel, este suficient sa aratam ca A, B C(S) cu A B = ,
(A B) = (A) + (B). Fie deci A, B C(S) asa ncat A B = . Exista atunci A1 , ..., An S astfel ncat
n

Ai Ai = , pentru i = i si A =
Ai , respectiv exista B1 , ..., Bm S astfel ncat Bj Bj = , pentru j = j
si B =

i=1

Bj . Atunci avem A B =

j=1

Ai

i=1

Bj si Ai Bj = Ai Ai = Bj Bj = , pentru orice i, i 1, n

j=1

si orice j, j 1, m cu i = i si j = j . Prin urmare, din definitia lui avem (A B) =

(Ai ) +

i=1

(Bj ) =

j=1

(A) + (B). Deci este finit aditiva.

Deoarece S C(S), din definitia lui rezult
a ca (A) = (A), A S si deci |S = . Fie : C(S) [0, ] o
functie de multime finit aditiva astfel nc
at |S = . Fie A C(S). Atunci exista {Ai }i=1,n S astfel ncat Ai
n

Aj = , pentru i = j si A =
Ai . Din ipoteza, |S = si deci (Ai ) = (Ai ), i 1, n. Deoarece este finit
i=1

n
n

aditiva rezulta: (A) =

(Ai ) =
(Ai ) = (A). Prin urmare = .
i=1

i=1

2. Presupunem ca este num

arabil aditiv
a si aratam ca este
numarabil aditiva. Fie (An )nN C(S) astfel
ncat Am An = , pentru m = n si
An C(S). Fie A =
An . Pentru orice n N, deoarece An C(S),
nN

nN

pn

exista {Anj }j=1,pn S astfel nc

at Anj Anj = , pentru j = j si An =
exista {Bi }i=1,p S astfel nc
at Bi Bi = , pentru i = i si A =
Pentru orice i 1, p avem: Bi = Bi A = Bi

An =

nN

Anj . De asemenea, deoarece A C(S),

j=1

Bi . Atunci (A) =

i=1

(Bi An ) =

nN

(Bi

nN

pn

j=1

i=1

Anj ) =

(Bi ).
pn

(Bi Anj ).

nN j=1

Deoarece S este semiinel, Bi Anj S, n N, j 1, pn .

Fie n, m N si j 1, pn , j 1, pm asa nc
at (n, j) = (m, j ). Deci n = m sau j = j . Daca n = m atunci
n
m
n
m
(Bi Aj ) (Bi Aj ) Aj Aj An Am = . Daca n = m, atunci j = j si deci (Bi Anj ) (Bi Anj )
Anj Anj = .
pn

Prin urmare, (Bi Anj ) (Bi Am

)
=

pentru
(n,
j)
=

(m,
j
)

s
i
(Bi Anj ) = Bi S.
j
nN j=1

Deoarece este num

arabil aditiva, rezulta atunci ca (Bi ) =
Atunci obtinem (A) =

i=1

(Bi ) =

p
pn

(Bi Anj ) =

i=1 n=0 j=1

pn

(Bi Anj ).

n=0 j=1
pn
p

n=0 j=1 i=1

12

(Bi Anj ).

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

Pe de alta parte, pentru orice n N si orice j 1, pn avem Anj = A Anj = (

asemenea avem

(Bi Anj ). De

i=1

(Bi Anj ) = Anj S si (Bi Anj ) (Bi Anj ) Bi Bi = , pentru i = i . Deoarece este

numarabil aditiva si () = 0, este si finit aditiva si deci

(A) =

Bi ) Anj =

i=1

i=1

pn
p

FUNCT
II DE MULT
IME

(Bi

Anj )

n=0 j=1 i=1

pn

(Anj )

n=0 j=1

(Anj )

(Bi Anj ). Prin urmare rezulta:

i=1

(An ). Deci este numarabil aditiva.

n=0

Definitia 2.5 Fie X = si C P(X) un inel de multimi. O functie de multime : C [0, ] se numeste
m
asur
a (pe C) dac
a:
1) este num
arabil aditiv
a,
2) A C astfel nc
at (A) < .
Definitia 2.6 Fie X = si C P(X) un inel de multimi. O m
asur
a pe C se numeste probabilistic
a dac
a
X C si (X) = 1.
Exercitiul 2.7 1) Fie X o multime infinit
a si : P(X) [0, ], definit
a prin
{
n, pentru card(A) = n
(A) =
, A P(X).
, pentru card(A) 0
este o m
asur
a si este finit
a dac
a si numai dac
a X este num
arabil
a.
2) Fie X o multime nevid
a si x X. Definim functia de multime x : P(X) [0, 1] prin
{
1, x A
x (A) =
, A P(X).
0, x A
x este o m
asur
a probabilistic
a.
Teorema 2.8 Fie X = , C P(X) un inel de multimi si : C [0, ] o m
asur
a. Atunci avem:
1) () = 0,
2) este finit aditiv
a,
3) este izoton
a,
4) este substractiv
a,
5) este num
arabil subaditiv
a,
6) este continu
a pe siruri ascendente,
7) este continu
a pe siruri descendente.
Demonstratie. 1) Din proprietatea (2) a masurii, exista A
C astfel ncat (A) < . Fie sirul A0 = A si
An = , n N . Atunci An Am = , pentru n = m si
An = A C. Cum este numarabil aditiva,
rezulta (A) = (

An ) =

(An ) = (A0 ) +

n=0

nN

(An ) = (A) +

n=1

(). Deoarece (A) < , obtinem

n=1

() = 0. Prin urmare ()( lim n) = 0 si deci, () = 0.

n

n=1

(2) rezulta din (1) si Exercitiul 2.2(4). De asemenea, (3) si (4) rezulta din (2) si Exercitiul 2.2.

An C. Din Propozitia 1.17, exista un sir (Bn )nN C astfel ncat

5) Fie (An )nN C astfel nc
at
Bn An , n N,

n=0

(3)

(Bn )

An =

nN

nN

Bn si Bn Bm = , pentru n = m. Atunci avem: (

nN

nN

An ) = (

Bn ) =

nN

(An ).

n=0

6) Fie (An )nN C un sir ascendent astfel nc

at lim An C. Definim sirul B0 = A0 si Bn = An \ An1 , n N .

13

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue
n

Atunci avem: (Bn )nN C,

Bk = An , n,

k=0

Prin urmare (lim An ) = (

nN

Bn ) =

nN

(Bn ) = lim

n=0

Bn =

nN
n

FUNCT
II DE MULT
IME

An = lim An C si Bn Bm = , pentru n = m.
(Bk ) = lim (
n

k=0

Bk ) = lim (An ).

k=0

7) Fie (An )nN C un sir descendent astfel ncat lim An C si n0 N cu (An0 ) < . Cum lim An =

An ,

rezulta (lim An ) (An ) (An0 ) < , n n0 .

Consideram sirul Bn = An0 \ An , n n0 . Cum An An+1 , n n0 , rezult
, n n0 . Deci
a Bn Bn+1

(An0 \ An ) =
(An0 CAn ) =
(Bn )nn0 C si este un sir ascendent. Mai mult, avem: lim Bn =
Bn =
An0 C

An = An0 \

nn0

nn0

nn0

nn0

An = An0 \ lim An . Prin urmare, folosind proprietatea de substractivitate, obtinem:

nn0

(lim Bn ) = (An0 \ lim An ) = (An0 ) (lim An ). De asemenea, folosind proprietatea de continuitate a masurii
pe siruri ascendente si proprietatea de substractivitate, obtinem: (lim Bn ) = lim (Bn ) = lim (An0 \ An ) =
n

lim ((An0 ) (An )) = (An0 ) lim (An ). Deci avem (An0 ) (lim An ) = (An0 ) lim (An ) si tinand

seama ca (An0 ) < , rezulta (lim An ) = lim (An ).

Exercitiul 2.9 Fie X = , C P(X) un -inel, : C [0, ] o m

asur
a si fie un sir (An ) C. Atunci avem:
1) (lim inf An ) lim inf (An );

2) Dac
a exist
a n0 N asa nc
at (
Ak ) < , atunci (lim sup An ) lim sup (An );
3) Dac
a

kn0

An < , atunci (lim sup An ) = 0.

n=0

Observatia 2.10 Orice m

asur
a pe un inel de multimi, induce o topologie metric
a pe acel inel, n raport
cu care operatiile de reuniune si intersectie sunt functii uniform continue. Functia considerat
a este d(A, B) =
(AB). Aceasta este simetric
a si verific
a inegalitatea triunghiular
a, dar nu ndeplineste prima conditie a
metricilor, deoarece, n general, (AB) = 0 nu implic
a A = B (vezi de exemplu m
asura Lebesgue definit
a n
paragraful 5). Exist
a ns
a m
asuri care ndeplinesc si aceast
a conditie (de exemplu prima m
asur
a din Exercitiul
2.7) si pentru care functia d este o metric
a. Pentru a rezolva problema n general, vom proceda astfel:
Exercitiul 2.11 Fie X = , C P(X) un inel de multimi, : C [0, ] o m
asur
a finit
a. Definim relatia:
A, B C, A B (AB) = 0.
Avem urm
atoarele:
1) este o relatie de echivalent
a pe C.
b
Pentru orice A C, fie A = {B C | B A}, clasa de echivalent
a a multimii A relativ la relatia , si fie
b | A C}.
multimea Cb = {A
2) Functia
(
)
b B
b = (AB)
d : Cb Cb [0, ), d A,
b
este bine definit
a si este o metric
a pe C.
b d) este un spatiu metric complet.
3) (C,
4) Functia
(
) (
)
: Cb Cb Cb Cb [0, )
((
) (
))
(
)
(
)
b B
b , A
c , B
c
b A
c + d B,
b B
c .
A,
= d A,
b b
este bine definit
a s(i este o metric
)
(a pe)C C.
b
b
b
5) Functiile , : C C, C, d definite prin:
(
)
b B
b =A
\
A,
B,
(
)
b B
b =A
\
A,
B,
sunt uniform continue.
14

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

MASURI
EXTERIOARE

Definitia 2.12 Fie (X, ) un spatiu topologic, A P(X) o algebr

a de multimi asa nc
at A si fie
: A [0, ] o m
asur
a pe A.
1. M
asura se numeste -regulat
a exterior dac
a A A, (A) = inf {(D) | D si A D}.
2. M
asura se numeste -regulat
a interior dac
a A A, (A) = sup{(F ) | F F si F A}.
3. M
asura se numeste -regulat
a dac
a este -regulat
a exterior si interior.
In paragraful 5 vom construi un exemplu remarcabil de masura regulata si anume masura Lebesgue.
Definitia 2.13 Se numeste spatiu cu m
asur
a un triplet ordonat (X, A, ), unde X este o multime nevid
a, A
este o -algebr
a de p
arti ale lui X, iar este o m
asur
a pe A.
Definitia 2.14 Un spatiu cu m
asur
a (X, A, ) se numeste spatiu probabilistic dac
a este o m
asur
a probabilistic
a.
In acest caz, -algebra A se numeste c
amp de evenimente, elementele sale se numesc evenimente, X
se numeste evenimentul sigur, iar se numeste evenimentul imposibil. Pentru un eveniment E A, (E) se
numeste probabilitatea evenimentului E.

M
asuri exterioare

In acest paragraf vom introduce o functie de multime, numita m

asur
a exterioar
a, care poseda doar unele din
proprietatile unei masuri, dar care este definita pe multimea tuturor partilor unei multimi date. Vom arata apoi
ca, pornind de la o masur
a exterioara arbitrara, se poate construi o algebra de multimi pe care restrictia
masurii exterioare este o masur
a.
Definitia 3.1 Fie X = . O functie de multimi : P(X) [0, ] se numeste m
asur
a exterioar
a (pe X) dac
a
1) este izoton
a,
2) este num
arabil subaditiv
a,
3) () = 0.
Observatia 3.2 Din Exercitiul 2.2 rezult
a c
a orice m
asur
a exterioar
a este finit subaditiv
a, iar din Teorema
2.3(3), orice m
asur
a exterioar
a si finit aditiv
a este o m
asur
a.

Fie X = , C P(X) o familie de submultimi ale lui X astfel ncat exista un sir (En ) C cu X =
En si
fie : C [0, ] o functie arbitrara de multime. Definim functia : P(X) [0, ] prin:
{
}

(A) = inf
(An ) | (An )nN C astfel ncat A
An .
n=0

nN

nN

Observatia 3.3 1) Deoarece (En ) C cu X =

En , atunci pentru orice A P(X) avem A X =
En
nN
nN
{
}

si deci
(En )
(An ) | (An )nN C astfel nc
at A
An .
n=0
n=0
nN
{
}

Deci multimea
An este nevid
a si cum este minorat
a de c
atre 0,
(An ) | (An )nN C astfel nc
at A
n=0

nN

exist
a marginea ei inferioar
a. Prin urmare, functia este bine definit
a.
2) Dac
a familia X C (n particular, dac
a C este o algebr
a), atunci lu
am En = X, n N si deci (En ) C cu

En .
X=
nN

3) Conditia (En ) C cu X =

En nu este ndeplinit
a ns
a pentru orice inel. De exemplu, dac
a X este o

nN

multime nenum
arabil
a, atunci familia C = {A X | A este finit
a} este un inel, iar X nu se poate reprezenta ca
o reuniune num
arabil
a de multimi din C.
Teorema 3.4 Functia are urm
atoarele propriet
ati:
1) este izoton
a;
2) este num
arabil subaditiv
a;
3) Dac
a > 0, A C astfel nc
at (A) < , atunci () = 0;
4) Dac
a C si () = 0, atunci (A) (A), A C.
15

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

MASURI
EXTERIOARE

Demonstratie. 1) Trebuie sa arat

am ca A, B P(X) cu A B avem (A) (B).
Fie A, B P(X) astfel nc
at A B. Daca (B) = , atunci (A) = (B). Presupunem n continuare

ca (B) este finita.

Din definitia lui , pentru un > 0, (Bn )nN C astfel ncat B

Bn si
(Bn ) < (B) + . Deoarece
AB

Bn , rezulta ca (A)

nN

n=0

(Bn ) si deci (A) < (B) + . Cum a fost luat arbitrar, obtinem

n=0

nN

(A) (B).

2) Fie un sir (An )n1 P(X). Daca n0 N astfel ncat (An0 ) = atunci
(
)
(
)

1)

An0
An = (An0 )
An
An = (An0 )
(An ).
nN

nN

n=0

nN

Presupunem n continuare ca oricare ar fi n N, (An ) < .

Fie > 0. Din definitia lui rezult
a ca
n

N, (Ank )kN

C astfel ncat An

Ank

si

kN

(Ank ) < (An ) +

k=0

.
2n+1

(Ank ) <
=
(An ) + .
(An ) +
n+1
2
n=0k=0
n=0
n=0
( n=0 )

Ank si deci
An
Pe de alta parte
An
(Ank ).
n=0k=0
nN
nN
(
)nNkN
(
)

Prin urmare,
An <
(An ) + si cum a fost luat arbitrar, obtinem
An
(An ).

Sumand aceste conditii obtinem:

nN

n=0

nN

Deci este numarabil subaditiva.

n=0

3) Fie un > 0. Din ipoteza rezulta ca n N, An C astfel ncat (An ) < n+1 .
2

Sumand aceste relatii dupa n N obtinem

= . Cum
An , rezulta ()
(An ) <
n+1
2
n=0
n=0
nN

(An ) < . Deci () < , > 0 si atunci () = 0.

n=0

4) Presupunem ca C si () = 0. Fie A C si consideram sirul A0 = A si An = , n N . Atunci avem

A
An si deci (A)
(An ) = (A0 ) +
(An ) = (A) +
() = (A).
nN

n=0

n=1

n=1

Observatia 3.5 Din teorema anterioar

a rezult
a:
1)
In conditiile date, dac
a functia de multime satisface conditia
> 0, A C astfel nc
at (A) < (numit
a conditia ())
atunci este o m
asur
a exterioar
a, numit
a m
asura exterioar
a indus
a de .
2) Dac
a C si () = 0, atunci conditia () este evident ndeplinit
a.
{
Exercitiul 3.6 Fie X = Rn (n N ), S =

}
(ai , bi ] | ai , bi R cu ai < bi , i 1, n,

i=1

functie cresc
atoare si continu
a la dreapta. Definim functia de multime f : S [0, ] prin
( n
)
n

f
(ai , bi ] =
(f (bi ) f (ai )).
i=1

i=1

S
a se arate ca functia f are proprietatea ().

16

si fie f : R R o

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

Intrucat Rn =

mN

MASURI
EXTERIOARE

)
(m, m] , functia f este bine definita, iar din Teorema 3.4 obtinem ca f este o

i=1

masur
a exterioara pe Rn .
Daca luam de exemplu f (x) = x, x R, atunci, pentru n = 1, f ((a, b]) reprezinta lungimea intervalului
(a, b], pentru n = 2, f ((a1 , b1 ] (a2 , b2 ]) reprezinta aria dreptunghiului (a1 , b1 ] (a2 , b2 ], iar pentru n = 3,
f ((a1 , b1 ] (a2 , b2 ] (a3 , b3 ]) reprezint
a volumul paralelipipedului (a1 , b1 ] (a2 , b2 ] (a3 , b3 ].
Teorema 3.7
at (En )
(Teorema II de prelungire) Fie X = si fie C P(X) un inel de multimi asa nc
C cu X =
En . Dac
a : C [0, ] este o m
asur
a, atunci este o m
asur
a exterioar
a pe X care prelungeste
nN

pe , adic
a |C = .

Demonstratie. Deoarece (En ) C cu X =

En , functia este bine definita.

nN

Cum C este inel rezulta ca C si () = 0. Din observatia 3.5 rezulta atunci ca este o masura exterioara
pe X. Aratam n continuare ca |C = , adica (A) = (A), A C.
Fie A C. Din teorema 3.4(4) avem c
a (A) (A). Pentru
a arata inegalitatea inversa, consideram un sir

arbitrar (An )nN C astfel nc

at A An . Atunci A = (A An ), unde A An C, n, si deci avem:
(
(A) =

(A An )

nN

Cum (An ) a fost ales arbitrar n C, cu A

n
num
arabil

subaditiv
a

(A An )

n=0

(An ).

n=0

An , rezulta

nN

{
(A) inf

(An ) | (An )nN C cu A

n=0

}
An

= (A).

nN

Prin urmare (A) = (A).

Exercitiul 3.8 Fie X = si : P(X) [0, ] o m
asur
a exterioar
a pe X. Atunci = .

17