Comentariu Miorita

Miorita este un poem folcloric romanesc , raspandit in peste 1500 de variante. Varianta
considerata prototipul perfect a fost culeasa de catre Alecu Russo si publicat de catre Vasile
Alecsandri in " Poesii poporale . Balade(Cantice batranesti) adunate si indreptate de V. Alecsandri".
Alecu Russo o considera ca fiind cea mai frumoasa epopee pastorala din lume.
Mircea Eliade afirma ca " ... balada reprezinta pentru cultura romaneasca , in acelasi timp o
problema de folclor si de istorie a spiritualitatii populare si un capitol central in istoria ideilor.".
Tema mioritica este exprimata in constiinta artistica populara sub forma celor mai diverse specii
literare ( balada , colind). George Calinescu in " Istoria literaturii romane de la origini pana in
prezent " include balada intre cele patru mituri fundamentale reprezentative pentru cultura
romaneasca.
Tema baladei este atitudinea omului in fata mortii. Opera poate fi impartita pe secvente , iar
prima dintre acestea reprezentata de primele 5 versuri. Motivul literar prezent aici este
transhumanta.Metaforele din versurile "Pe-un picior de plai/Pe-o gura de rai" fixeaza spatiul
mioritic ,inalt definit, ondulat. Lucian Blaga afirma in "Trilogia culturii " : " Cantecul ca arta care
talmaceste cel mai bine adancurile subconstientului , revereaza si ceea ce numic orizont spatial al
inconstientului....cu acest orizont spatial se simte solidar ancestrarului suflet romanesc in ultimele
sale adancimi".
Urmatoarea secventa are ca motiv literar complotul ciobanului ungurean si cel vrancean
impotriva celui moldovean. Resortul planului malefic fiind superioritatea materiala , morala si
frumusetea fizica. Versul "pe l-apus de soare " ne sugereaza cand va avea loc punerea in aplicare a
complotului , fiind considerat timpul nelegiunilor. Dativul etic din "mi-l omoare" evidentiaza
implicarea emotionala a autorului.
A treia secventa scoate in evidenta oaia nazdravana. In studiul lui Eliade , mioara
nazdravana, " valorificand exegeza de pana la el , Eliade insista asupra vechimii precrestine a
motivului mioritic fundamental , testamentul ciobanului ce urmeaza instiintarea de catre oaia
nazdravana in privinta omorului ce urmeaza a fi savarsit."
Diminutivul "miorita " prezinta atasamentul ciobanului cu universul sau de viata.De altfel ,
raspunsul mioritei , folosind diminutivul "dragutule", este consumat in aceiasi dimensiune afectiva,
continand conotatia dramaticului , "la negru zavoi", dar care este atenuata.Eliade vede in aceasta
forma de raspuns capacitatea ciobanului de a converti o adversitate in contrariul ei : "El reuseste sa
prefaca un eveniment nefericit intr-o taina a nuntii , pentru ca moartea unui tanar pastor necunoscut
se transforma in celebrari nuptiale de proportii cosmice". In acest mod, ciobanul triumfa asupra
propriului sau destin. " Iti cheama s-un cane / Cel mai barbatesc / Si cel mai fratesc " reprezinta
sugestia de lupta pe care i-o da miorita .
In urmatoarea secventa , motivul literar este motivul testamentului.Utilizand formele de
viitor popular si subordonata conditionala "Si de-ar fi sa mor / In camp de mohor/ Sa spui lui
vrancean/ " , moartea este pusa sub semnul intrebarii. In aceasta secventa se reia atasamentul fata de
universul ciobanului. Ritualul de inmormantare este lasat pe seama asasinilor . Acesta nu poate fi
implinit total , elementul natural substituindu-l pe cel uman , fiecare din cele trei fluiere reprezinta o
alta valoare afectiva a celui disparut. Oile reprezinta un element dinamic , constituind familia celui
disparut . Versul " Cu lacrimi de sange! " sugereaza regretul pentru o viata terminata inainte de
vreme . Tragismul situatiei este amplificat de alegoria moarte- nunta.
Maicuta batrana este motivul ultimei secvente .Alegoria este modalitatea estetica si are
rostul de a masca o realitate dramatica si de a-i conferi imaginea unei nunti consumate intr-o natura
ocrotitoare . Astfel , ciobanul is va salva echilibrul sufletesc de la pericolul iminent, simtindu-se
permanent integrat naturii , mediul in care si-a consumat existenta.
Gerunziiile in pozitie de rima arata eterna cautare a mamei care nu trebuie sa stie de
disparitia fiului sau ( "a cazut o stea") , care reprezinta idealul de frumusete barbateasca
romaneasca construita de popor
In final ,balada " Miorita " se incheie simetric prin repetarea alegorie moarte-nunta , ce
accentueaza caracterul liric .