Sunteți pe pagina 1din 15

1

Este adeværat! Aceasta implicæ milioane de


oameni. Øi mai ræu, fondurile sunt delapidate de la
Dumnezeu. Poate zici: “Fii serios, nimeni nu este
atât de naiv sæ fure bani de la Dumnezeu!” Dar
mesajul urgent transmis din cabinetul de informaflii
ceresc al lui Dumnezeu este - “M-afli jefuit” Maleahi
3:8. Rapoartele oficiale aratæ cæ miliarde de oameni din populaflia pæmântului furæ de la
Dumnezeu cu regularitate. Oricât de uimitor ar pærea, ei folosesc banii lui Dumnezeu
pentru a-øi echilibra bugetele lor. Mulfli din aceøti hofli nu-øi dau seama de faptul cæ ei iau
banii lui Dumnezeu. Sæ privim faptele biblice cu privire la acest scandal internaflional.

1. Conform Bibliei, câtæ


parte din venitul nostru
aparfline Domnului?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Orice zeciuialæ din pæmânt … este a


Domnului.” Leviticul 27:30

Ræspuns: A zecea parte aparfline lui


Dumnezeu.
O zecime din venitul personal aparfline lui Dumnezeu.

2. Ce este “zecimea”?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Fiilor lui Levi le dau ca moøtenire orice


zeciuialæ în Israel.” “Leviflilor le dau de
moøtenire zeciuielile pe care le vor aduce copiii
lui Israel.” Numeri 18:21,24.

Ræspuns: Zecimea este a zecea parte din


venitul personal. Cuvântul “zecime”, literal
înseamnæ “al zecelea”. Zecimea aparfline lui
Dumnezeu. Este a Lui. Eu nu am dreptul sæ o
reflin. Când dau zecime, nu fac un dar ci doar
înapoiez lui Dumnezeu ceea ce deja este al
Lui. Dacæ nu înapoiez lui Dumnezeu a zecea
Cuvântul “zecime” înseamnæ literal parte din venitul meu, înseamnæ cæ nu
“a zecea parte” plætesc zecimea.
2
3. Unde cere Domnul
poporului Sæu sæ aducæ
zecimea?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Aducefli însæ la casa vistieriei toate


zeciuielile…” Maleahi 3:10

Ræspuns: El cere sæ o aduc la casa


visteriei.
Zecimea trebuie adusæ în visteria lui Dumnezeu,
adicæ biserica.

4. La ce se referæ Domnul când vorbeøte de visteria Sa?


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Atunci tot Iuda a adus în cæmæri zeciuiala din grâu, din must øi din untdelemn.”
Neemia 13:12

Ræspuns: În Maleahi 3:10, Dumnezeu se referæ la visterie ca fiind “Casa Mea”, care
înseamnæ templul sau biserica Sa. Neemia 13:12 mai aratæ cæ zecimea trebuie adusæ
la trezoreria templului care este depozitul lui Dumnezeu. Alte texte care se referæ la
depozitul lui Dumnezeu ca la trezoreria sau încæperile templului sunt: 1 Cronici
9:26, 2 Cronici 31:11,12 øi Neemia 10:37,38. În timpurile Vechiului Testament
poporul lui Dumnezeu aducea 10% din tot ce creøtea - inclusiv recolte øi animale -
la depozit.

5. Unii au gândit cæ zecimea era o parte a sistemului


de rituri øi ceremonii al lui Moise care øi-a avut
sfârøitul la cruce. Cum ne ajutæ Biblia sæ înflelegem cæ
lucrurile nu stau aøa?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Øi Avram i-a dat zeciuialæ din toate.” Genesa 14:20. Øi în Genesa 28:22 Iacov a
“…Øi
spus, “øi îfli voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.”
Ræspuns: Aceste pasaje ne aratæ cæ atât Avraam cât øi Iacov, care au træit cu mult timp
înainte de Moise, øi-au zeciuit venitul. De aceea putem trage concluzia cæ planul lui
Dumnezeu cu privire la zeciuialæ a precedat legea lui Moise.

3
6. Nu a desfiinflat Domnul
Isus planul zecimii?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Vai de voi, cærturari øi Farisei fæflarnici!


Pentru cæ voi dafli zeciuialæ din izmæ, din
mærar øi din chimen øi læsafli nefæcute cele
mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea,
mila øi credincioøia; pe acestea trebuia sæ
le facefli, øi pe acelea sæ nu le læsafli
nefæcute.” Matei 23:23

Ræspuns: Domnul Isus nu a desfiinflat


planul zecimii. Din contræ, l-a susflinut. El
mustra pe evrei pentru cæ læsau la o parte
cele mai importante lucruri ale Legii –
“dreptatea, mila øi credincioøia” – deøi
erau meticuloøi în plata zecimii. Atunci
Isus a arætat fariseilor cæ chiar dacæ dau zecime le-a spus clar cæ trebuie sæ continue cu
nu trebuie sa neglijeze lucruri foarte importante plata zecimii, dar în acelaøi timp sæ fie øi
ca: dreptatea, mila øi credincioøia. drepfli, miloøi øi credincioøi.

7. Pentru ce era folositæ


zecimea în timpul Vechiului
Testament?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Fiilor lui Levi le dau ca moøtenire orice


zeciuialæ în Israel, pentru slujba pe care o
fac ei, pentru slujba cortului întâlnirii.”
Numeri 18:21.
Ræspuns: În zilele Vechiului Testament
zecimea era folositæ ca venit pentru
preofli. Tribul lui Levi (al preoflilor) nu a
primit nici o porfliune de pæmânt pentru
cultivarea cerealelor øi pentru tranzacflii
comerciale, pe când celelalte 11 au
primit. Leviflii lucrau tot timpul
îngrijindu-se de templu øi slujind
poporului lui Dumnezeu. Astfel, planul
lui Dumnezeu a fost ca din zecime sæ fie În zilele Vechiului Testament zecimea era folositæ
întreflinufli preoflii øi familiile lor. pentru plata preoflilor.

4
8. Øi-a schimbat Dumnezeu
planul pentru folosirea zecimii în
zilele Noului Testament?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Nu øtifli cæ cei ce îndeplinesc slujbele sfinte, sunt


hrænifli din lucrurile de la Templu, øi cæ cei ce slujesc
altarului, au parte de la altar? Tot aøa, Domnul a
rânduit ca cei ce propovæduiesc Evanghelia, sæ Astæzi zecimea
træiascæ din Evanghelie.” 1Corinteni 9:13,14. este folositæ pentru a plæti
salariile slujitorilor lui Dumnezeu.
Ræspuns: Nu! El l-a continuat. Planul Lui astæzi este ca zecimea sæ fie folositæ pentru
susflinerea acelora care se ocupæ numai cu slujirea Evangheliei. Dacæ tofli oamenii ar
fi dat zecimea øi dacæ zecimea ar fi fost folositæ pentru susflinerea slujitorilor
Evangheliei, ar fi fost cu mult mai mulfli bani pentru a ajunge pe tot pæmântul cu
solia evangheliei lui Dumnezeu din timpul sfârøitului.

9. Ce propunere incredibilæ face


Dumnezeu oamenilor care nu
sunt siguri cu privire la zecime?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Aducefli însæ la casa vistieriei toate zeciuielile, ca sæ


Dumnezeu promite cæ plætitorii de
fie hranæ în Casa Mea; punefli-Mæ astfel la încercare, zecime vor primi binecuvântæri atât de
zice Domnul oøtirilor, øi vefli vedea dacæ nu væ voi mari încât nu vor avea sufucient loc
deschide zægazurile cerurilor, øi dacæ nu voi turna pentru ele.
peste voi beløug de binecuvântare.” Maleahi 3:10

Ræspuns: El spune: “Punefli-Mæ la încercare” øi vefli vedea dacæ nu voi reværsa o


binecuvântare prea mare ca sæ o putefli primi. Acesta este singurul timp în Biblie când
Dumnezeu face o astfel de propunere. El spune: “Facefli o încercare. Ea va lucra. Væ
promit Eu”. Sute de mii de plætitori de zecime din toatæ lumea vor mærturisi cu bucurie
despre împlinirea fægæduinflei lui Dumnezeu cu privire la zecime. Ei au învæflat adeværul
cuvântului:“Nu putefli depæøi pe Dumnezeu în dæruire.”

10. Când dai zecime cine o primeøte în realitate?


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Øi apoi aici cei ce iau zeciuialæ sunt niøte oameni muritori; pe când acolo, o ia cineva
[Isus], despre care se mærturiseøte cæ este viu.” Evrei 7:8.
Ræspuns: Isus, Marele nostru Preot Ceresc, primeøte zecimea noastræ.
5
11. La care încercare au cæzut Adam øi Eva, pe care
tofli trebuie sæ o trecem dacæ vrem sæ moøtenim
Împæræflia cerurilor?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Ræspuns: Ei au luat lucruri despre care Dumnezeu le spusese cæ nu sunt ale lor.
Dumnezeu a dat lui Adam øi Evei roadele tuturor pomilor din grædina Edenului cu
excepflia unuia - pomul cunoøtinflei binelui øi ræului (Genesa 2:16.17). Rodul acelui
pom nu le era dat lor pentru mâncare. Eva a spus cæ nici nu trebuia sæ-l atingæ (Gen.
3:3) Dar n-au avut încredere în Dumnezeu. Ei au mâncat rodul øi au cæzut - øi astfel a
început o cælætorie lungæ, istovitoare, teribilæ, în pæcat.
Oamenilor de azi, Dumnezeu le dæ bogæflii, înflelepciune
øi toate celelalte privilegii øi binecuvântæri cereøti. Toate
sunt ale noastre - cu excepflia unei zecimi din venitul
nostru care este a Lui (Leviticul 27:30). Dar aøa cum
s-a întâmplat cu Adam øi Eva, El nu ni le ia cu forfla. Ni
le lasæ la îndemânæ øi ne avertizeazæ “Nu o lua. Este
sfântæ. Este a Mea.” Când luæm zecimea lui Dumnezeu
în mod conøtient øi o folosim pentru interesul nostru,
repetæm pæcatul lui Adam øi al Evei øi în felul acesta
Când iau zecimea lui Dumnezeu øi o dæm pe faflæ o neîncredere tragicæ în Mântuitorul.
folosesc pentru mine, repet pæcatul Dumnezeu nu are nevoie de banii noøtri, dar meritæ
lui Adam øi al Evei. loialitatea øi încrederea noastræ.
Fæ pe Dumnezeu partenerul tæu
Când înapoiez lui Dumnezeu zecimea Îl fac partener în tot ceea ce întreprind. Ce
privilegiu fantastic, binecuvântat! Dumnezeu øi eu, parteneri! Cu El ca partener al
meu, am totul de câøtigat øi nimic de pierdut. Este o îndræznealæ periculoasæ øi
înfricoøætoare sæ iau banii lui Dumnezeu, pe care El i-a destinat pentru mântuirea
sufletelor, sæ-i folosesc bine pentru bugetul meu personal.

12. În afaræ de zecimea care


aparfline lui Dumnezeu, ce mai cere
Dumnezeu de la poporul Sæu?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“…Aducefli daruri de mâncare, øi intrafli în curflile Lui!”


Psalmii 96:8

Ræspuns: Domnul ne cere sæ dæm daruri pentru


Poporul lui Dumnezeu aduce cu
lucrarea Sa ca o exprimare a dragostei noastre faflæ de bucurie daruri ca o expresie a
El, øi mulflumirea noastræ pentru binecuvântærile Sale. dragostei lor pentru El.

6
13. Cât de multe daruri trebuie sæ
dæm Domnului?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Fiecare sæ dea dupæ cum a hotærât în inima lui: nu cu


pærere de ræu, sau de silæ, cæci “pe cine dæ cu bucurie, îl
iubeøte Dumnezeu.” 2Corinteni 9:7.
Ræspuns: Biblia nu specificæ o anumitæ sumæ pentru
daruri. Fiecare hotæræøte (aøa cum îl îndeamnæ
Dumnezeu) cât sæ dea øi apoi dæ cu bucurie.

Biblia nu specificæ o cantitate care


trebuie datæ ca daruri.

14. Ce alte principii biblice ne face cunoscut Dumnezeu


cu privire la dæruire?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Ræspuns:
A. Prima prioritate este sæ mæ dau pe mine
Domnului. (2Corinteni 8:5)
B. Voi da Domnului tot ce am mai bun.
(Proverbe 3:9)
C. Dumnezeu binecuvânteazæ pe dætætorul
voios (Proverbe 11:24,25)
D. Când dau cu regret, nu folosesc corect
binecuvântærile date de Dumnezeu.
(Luca 12:16-21)
E. Este mai ferice sæ dai decât sæ primeøti.
(Fapte 20:35)
F. Dumnezeu ne returneazæ mai mult decât
i-am dat. (Luca 16 :38)
G. Sæ dæm proporflional cu binecuvântærile
øi prosperitatea pe care ni l-ea dat
Dumnezeu. (1Corinteni 16:2)
H. Sæ-I dau cât sunt în stare.
(Deuteronomul 16:17)

Noi reîntoarcem zecimea lui Dumnezeu,


cæruia Îi aparfline deja.
Dæm daruri. Darurile sunt benevole øi Predarea noastræ lui Dumnezeu ar trebui sæ
trebuie date cu bucurie. fie prima noastræ prioritate.

7
15. Cât are Dumnezeu?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Ræspuns:
A. Tot argintul øi aurul din lume. (Hagai 2:8)
B. Pæmântul cu tofli oamenii. (Psalmii 24:1)
C. Domnul posedæ lumea cu tot ce este în ea
(Psalmii 50:10-12) Dar El permite oamenilor
sæ foloseascæ marile Lui bogæflii. El le dæ øi
înflelepciunea øi puterea sæ prospere øi sæ
strângæ bogæflie (Deuteronom 8:18). În
schimb pentru toate aceste oferte Dumnezeu
cere sæ-I întoarcem 10% parte ca
recunoaøtere din partea noastræ a marei
Lui investiflii în afacerile noastre - plus
Lumea cu tot ce este pe ea aparfline lui darurile, ca o expresie a dragostei øi
Dumnezeu. recunoøtinflei noastre.

16. Ce spune Dumnezeu


despre oamenii care nu-i
întorc a zecea parte øi nu
dau daruri?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Se cade sæ înøele un om pe


Dumnezeu, cum Mæ înøelafli voi? Dar
voi întrebafli: “Cu ce Te-am înøelat?” “Cu
zeciuielile øi darurile de mâncare.”
Maleahi 3:8

Ræspuns: El îi socoteøte ca hofli. Îfli pofli


imagina oameni care sæ fure pe
Dumnezeu?

Domnul consideræ hofli pe cei care nu dau zecimi øi


daruri.

8
17. Ce spune Dumnezeu cæ
se va întâmpla cu cei care în
mod conøtient continuæ sæ-L
jefuiascæ de zecimi øi daruri?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Suntefli blestemafli, câtæ vreme cæutafli sæ Mæ


înøelafli, tot poporul în întregime!”Maleahi 3:9. “Nici
hoflii, nici cei lacomi, nici beflivii, nici defæimætorii,
nici hræpæreflii nu vor moøteni Împæræflia lui
Dumnezeu.” 1Corinteni 6:10
Ræspuns: Blestemul lui Dumnezeu va cædea
peste ei. Ei nu vor moøteni Împæræflia
Aceia care jefuiesc pe Dumnezeu prin
cerurilor.
reflinerea zecimii øi darurilor, nu vor putea
intra în cer.

18. Dumnezeu ne avertiveazæ împotriva læcomiei. De


ce este atât de periculoasæ?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Cæci unde este comoara voastræ, acolo


este øi inima voastræ.” Luca 12:34

Ræspuns: Pentru cæ inimile noastre


vor merge dupæ investifliile noastre.
Dacæ flinta mea este strângerea a cât
mai mulfli bani, inima îmi va deveni
lacomæ, apucætoare øi mândræ. Dar
dacæ flinta mea este de a împærtæøi øi a
ajuta pe alflii øi sæ binecuvântez
lucrarea lui Dumnezeu, atunci inima
mea va deveni iubitoare, darnicæ,
plinæ de grijæ øi umilinflæ. Læcomia este
unul dintre cele 20 de pæcate grozave
ale zilelor din urmæ øi care va
împiedica pe oameni sæ ajungæ în cer.
(2 Timotei 3:1-7)

Preocuparea de a strânge bani ne face apucætori øi


mândri.

9
19 Cum se simte Domnul
Isus când Îl jefuim de
zecimi øi daruri?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“De aceea, M-am dezgustat de neamul


acesta, øi am zis: “Ei totdeauna se rætæcesc
în inima lor. N-au cunoscut cæile Mele!” Evrei
3:10.
Ræspuns: Când jefuim pe Dumnezeu de
zecimi øi daruri, probabil cæ se simte la fel
ca un pærinte al cærui copil îi furæ banii.
Nu banii în sine constituie marea
problemæ, ci lipsa de integritate, de iubire
øi încredere a copilului în pærintele sæu,
Furând de la Isus Îl întristæm aceasta este decepflia mare.
foarte mult.

20. Ce calitæfli minunate despre purtatea de grijæ a


credincioøilor din Macedonia, subliniazæ apostolul Pavel?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Ræspuns: Apostolul Pavel a scris bisericilor din Macedonia cu rugæmintea sæ punæ


deoparte ceva rezerve pentru poporul lui Dumnezeu din Ierusalim, care suferea
cumplit de o foamete prelungitæ. El le-a spus cæ va lua aceste daruri când va veni în
cetæflile lor cu ocazia vizitei urmætoare. Ræspunsul prompt al bisericilor din
Macedonia, descris în 2Corinteni cap. 8, este foarte încurajator:
A. Versetul 5 – ca prim pas, ei øi-au
reconsacrat viafla Domnului Isus.
B. Versetele 2 øi 3 – în ciuda “særæciei lor
lucii”, au dat “peste puterile lor”.
C. Versetul 4 – l-au îndemnat pe Pavel sæ
vinæ sæ ia darurile lor.
D. Versetul 9 – darurile lor au fost oferite
dupæ exemplul de sacrificiu al
Domnului Isus

Notæ: Dacæ iubim cu adeværat pe Domnul


Isus, dæruirea plinæ de sacrificiu pentru Dragostea i-a determinat pe copiii lui
lucrarea Sa nu va fi niciodatæ o povaræ, ci Dumnezeu din Macedonia sæ ofere din inimæ
mai de grabæ un minunat privilegiu pe daruri creøtinilor lovifli de foamete în
care-l vom îndeplini cu mare bucurie øi Ierusalim.
satisfacflie.
10
21.Ce fægæduieøte Dumnezeu acelora care sunt
credincioøi înînapoierea zecimilor øi în oferirea darurilor?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

“Aducefli însæ la casa vistieriei toate zeciuielile, ca sæ fie hranæ în Casa Mea; punefli-Mæ
astfel la încercare, zice Domnul oøtirilor, øi vefli vedea dacæ nu væ voi deschide
zægazurile cerurilor, øi dacæ nu voi turna peste voi beløug de binecuvântare. Øi voi
mustra pentru voi pe cel ce mænâncæ, (læcusta) øi nu væ va nimici roadele pæmântului,
øi vifla nu va fi neroditoare în câmpiile voastre, zice Domnul oøtirilor. “Toate neamurile
væ vor ferici atunci, cæci vefli fi o flaræ plæcutæ”, zice Domnul oøtirilor.” Maleahi 3:10-12.

Ræspuns: Domnul fægæduieøte prosperitate ispravnicilor Sæi credincioøi øi ei vor fi o


binecuvântare pentru cei din jurul lor.
Câteva modalitæfli de binecuvântare ale Domnului.
A. Dumnezeu fægæduieøte cæ cele nouæ pærfli care-fli
ræmân, vor fi binecuvântate de El mai mult decât
atunci când întregul tæu venit ar merge færæ
binecuvântrea Lui. Dacæ te îndoieøti,
întreabæ pe orice zeciuitor credincios.
B. Binecuvântærile lui Dumnezeu nu
sunt întotdeauna numai bæneøti. Ele
pot include sænætate, pace
sufleteascæ, rugæciuni ascultate,
protecflie, o familie unitæ øi
iubitoare, pe lângæ tæria fizicæ,
capacitatea de a lua decizii
înflelepte, de asemeni un spirit de
mulflumire, o relaflie mai
apropiatæ cu Domnul Isus, succes
în câøtigarea de suflete, o maøinæ
veche care încæ mai merge øi altele.
C. Domnul devine partenerul tæu în orice
Atunci când dæm zecime
lucru. Nimeni afaræ de El nu ar putea Dumenzeu binecuvânteazæ
vreodatæ sæ alcætuiascæ un plan celelalte nouæ pærfli care vor fi
aøa de fantastic. îndestulætoare.

22.Doreøti sæ începi sæ dai zecime din venitul tæu øi sæ


oferi daruri pentru a demonstra iubirea øi recunoøtinfla ta
faflæ de Dumnezeu?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Ræspunsul tæu: _________________________________________________________


11
RÆSPUNS LA ÎNTREBÆRILE CARE TE PREOCUPÆ

1
Eu nu plætesc Ræspuns: Nu mærimea darului are
importanflæ înaintea lui Dumnezeu, ci
zecimea, deoarece spiritul în care dæruieøti atât cât pofli.
Domnul Isus a spus despre væduva
nu-mi place modul særacæ amintitæ în Marcu 12:41-44, care
în care biserica foloseøte a dat numai doi bænufli, cæ “a dat mai
mult decât tofli cei care au aruncat în
banii Domnului. visterie; cæci tofli ceilalfli au dat din prisosul
lor, dar ea din særæcia ei, a aruncat tot ce
Ræspuns: Plætirea zecimii este o poruncæ
avea...” Domnul mæsoaræ darurile noastre
a Domnului. Zecimea constituie bani sfinfli prin cantitatea sacrificiului pe care-l
care-i aparflin Domnului (Leviticul 27:30). facem, øi prin atitudinea sau spiritul în
Când dai zecime, tu îi dai Lui. El este care dæruim. El socoteøte darul tæu ca
destul de înflelept sæ poarte de grijæ banilor fiind foarte mare. Dæ cu bucurie øi sæ øtii
pe care-i dai Bisericii Sale. cæ Domnul Isus este mulflumit. Pentru
Responsabilitatea ta este sæ dai zecimea. încurajare citeøte 2Corinteni 8:12.
Lasæ-L pe Dumnezeu sæ se ocupe de
aceia care întrebuinfleazæ în mod greøit

3
fondurile Sale. Administrarea
darurilor primite de

2
Mæ simt un om la Dumnezeu nu
inutil deoarece implicæ mai mult decât
greutæflile financiare numai mânuirea corectæ a
au fæcut sæ-mi fie banilor?
imposibil ca în afaræ de
zecime sæ mai pot da øi Ræspuns: Da, aceastæ administare implicæ
modul corect de mânuire a fiecærui talent
alte daruri. Væd cæ nevoile øi binecuvântare pe care le primesc de la
Evangheliei sunt aøa de Dumnezeu care îmi dæ totul (Faptele
17:24,25). De fapt, aceasta implicæ chiar
mari øi mæ simt vinovat viafla mea. Administrarea cu credincioøie a
darurilor pe care mi le dæ Dumnezeu,
cæ nu pot sæ ofer decât include øi felul cum îmi petrec timpul:
daruri foarte mici. Ce sæ A. Îndeplinind lucrarea pe care Dumnezeu
mi-a repartizat-o (Marcu 13;34).
fac în cazul acesta? B. Mærturisind în mod activ pe Domnul
Isus (Faptele 1:8).
12
5
C. Studiind Sfânta Scripturæ (2Timotei Dacæ nu-mi pot
3:15).
D. Rugându-mæ neîncetat (1Tesaloniceni permite sæ plætesc
5:17).
E. Ajutând pe cei în nevoie (Matei 25:31- zecimea?
46).
F. Predându-mi zilnic viafla Domnului Isus Ræspuns: Domnul spune cæ dacæ Îl
(Romani 12:1-2; 1Cor. 15:31). cæutæm pe El mai întâi, toate celelate
lucruri ni se vor da pe deasupra (Matei

4
6:33). Matematica Sa lucreazæ adesea
Nu consideri cæ chiar contrariu concepfliilor omeneøti. Sub
unii slujitori ai egida planului Sæu, ceea ce a ræmas dupæ
plætirea zecimii va fi binecuvântat mai
bisericii sunt plætifli mult decât dacæ am pæstra totul, dar færæ
prea mult? binecuvântarea Sa. Într-adevær, nu ne
putem permite sæ nu plætim zecimea.

Ræspuns: Færæ îndoialæ. Aparenta etalare


arogantæ a bogæfliilor arætatæ de unii
slujitori ai bisericii, reduce influenfla tuturor
lucrætorilor Evangheliei. Acest lucru aduce
reproø Numelui Domnului Isus øi face ca
mulfli oameni sæ renunfle la bisericæ øi la
lucrarea ei. Astfel de conducætori vor sta în
fafla zilei teribile a judecæflii lui Dumnezeu.

Slujitorii Bisericii Ræmæøiflei lui Dumnezeu


din timpul sfârøitului.
Totuøi nici un slujitor al Bisericii Ræmæøiflei
lui Dumnezeu din timpul sfârøitului nu este
plætit prea mult. Dupæ perioada uceniciei,
tofli lucrætorii din câmpul Evangheliei
primesc acelaøi salariu (cu mici
diferenfle), indiferent de titlul lor sau de
mærimea bisericii în care lucreazæ. În
multe cazuri, sofliile acestora lucreazæ în
instituflii publice pentru a suplimenta
salariile soflilor lor.

13
REZUMATUL BROØURII NR. 25
Marcheazæ ræspunsul corect. Dæruirea este mai binecuvântatæ
decât primirea.
Cifra din parantezæ - (1) - Dumnezeu îfli va reîntoarce mai
indicæ numærul ræspunsurilor mult decât dai.
Dæruieøte dacæ vrei.
corecte Dæruieøte ca oamenii sæ nu
creadæ cæ eøti zgârcit.
1. În realitate cuvântul “zecime”
înseamnæ “a zecea parte” (1) 6. Conform cu Biblia, sursa de venit a
Da. lucrætorilor Evangheliei trebuie sæ fie (1)
Nu. Jocurile de noroc.
Vânzærile surplusurilor.
2. Plætirea zecimii este acelaøi lucru cu Zecimea.
dæruirea (1) Tombolele.
Adeværat.
Fals. 7. Care dintre patriarhii Vechiului
Testament care au plætit zecimea
3. Dacæ nu înapoiez Domnului a zecea înainte de timpul Moise, sunt
parte din venitul meu înseamnæ cæ nu menflionafli în acest studiu? (2)
plæteasc zecimea (1) Adam.
Adeværat. Iacov.
Fals. Noe.
Isaac.
4. Domnul Isus a susflinut plætirea Avraam.
zecimii (1) Metusala.
Da.
Nu. 8. Conform cu Malehi 3:8, de care pæcat
sunt vinovafli oamenii care nu
5. Care din urmætoarele afirmaflii sunt plætesc zecimea øi nu dau daruri? (1)
principii øi idei cælæuzitoare biblice Idolatrie.
pentru dæruirea de bunæ voie? (5) Cælcarea Sabatului.
Dæruieøte numai dacæ ai ceva în Crimæ.
plus. Jefuire (înøelætorie).
Dæruieøte cu bucurie.
Dæruieøte cu generozitate. 9. Conform Epistolei cætre Evrei, cine
Dæruieøte cæci aøa te vei simfli primeøte într-adevær banii noøtri când
bine. dæm zecimea? (1)
Dæruieøte deoarece Domnul a Pastorul.
fæcut sæ prosperi. Cel în nevoie.

14
Domnul Isus, Marele nostru Preot 15. Cum mæsoaræ Domnul darurile pe
ceresc. care I le ofer? (2)
Prin cantitatea darurilor.
10. În acord cu 2 Timotei 3:1-7, unul Prin sacrificiul pe care îl fac.
din cele douæzeci de pæcate ale zilelor Prin atitudinea cu care dæruiesc.
din urmæ care va împiedica pe oameni
sæ intre în Împæræflia cerurilor este 16. Administrarea cu credincioøie
zgârcenia (iubirea de sine). (1) implicæ nu numai mânuirea corectæ a
Da. banilor, ci øi timpul pe care îl petrec
Nu. în activitæfli ca: rugæciune, mærturisire,
studierea Sfintei Scripturi øi ajutorarea
11. Aducerea zecimii în Casa lui altora.
Dumnezeu este destinatæ pentru: (1) Da.
Cumpærarea cærflilor religioase. Nu.
Cheltuirea pentru vreo cauzæ
spiritualæ. 17. Doresc sæ încep sæ plætesc zecimea øi
Visteria Bisericii lui Dumnezeu. sæ ofer daruri.
Da.
12. Ce fægæduieøte Domnul în Maleahi Nu.
3:10, zeciuitorului credincios? (1)
Nu se va îmbolnævi niciodatæ.
Nu-øi va pierde serviciul
niciodatæ.
Va primi mai multe binecuvântæri
decât poate mânui.

13. Dumnezeu a pus la probæ pe Adam


øi Eva în ce priveøte mâncarea unui
fruct. Conform acestui studiu, la ce
probæ asemænætoare pune El pe copiii
Sæi astæzi? (1)
Citirea Bibliei zilnic.
Mærturisirea.
Înapoierea zecimii.

14. Zeciuirea a fost o parte din legea lui


Moise care s-a sfârøit la cruce
Da.
Nu.

15