CAPITOLUL 6 STABILITATEA TALUZURILOR $I A VERSANTILOR, SAPATURI NESPRIJINITE Pentru @ atinge cota de fundare prevazuta in proiectul de fundatii al clidivilor sau pentru a respecta cotele din profilele longitudinale si transversale ale unui drum, cale ferati, canal, dig Cooter! etc., trebuie executate sipaturi. Stipa patarat turile se pot executa fara sustineri sau sprijiniri, interpunind intre cele doui cote un perete natural numit ta- luz (fig. 6.1). Cote de Principala problema in legitura cu fundore sip&turile nesprijinite este asigurarca Fig. 6.1, ‘Taluz unor taluzuri stabile. 6.1. STABILITATEA TALUZURILOR IN MASIVE OMOGENE DE PAMINT NECOEZIV 64.1. CAZUL PAMINTULUI USCAT SAU SATURAT Se considera un masiv aleatuit dinte-un pimint nisipos a edrui rezistentai Ja forfecare este definitd de expresia z, = atg®, unde @ este unghiul de fre- care int rioar’, cunoscut ca mirime. Se cere determinarea pantei unui taluz stabil, de inaltime 7 (v. fig. 4.43). Dup& cum s-a demonstrat in capitolul 4, conditia de stabilitate se Ne prima prin relatia (4.36), astfel: B<@. Daca se prescrie un coeficient de siguranta F,, egal in acest caz cu tl al,2, condifia (4.36) devine: (6.4) Din velatiile (4.36) sau (6.1) se pot trage dou coneluzii: ~ la paminturile necoezive in stare uscata sau saturalil, inclinarea manic ma pe care o poate lua taluzul, fard a-si pierde stabilitatea, este egal cu unghiul de frecare interioaré a pamintului — Inclinarea taluzului stabil nu depinde de iniltimea taluzului, 133TOE LT PUBTERANA IN MISCARE ASUPRA PANTEI DE TaLUZ STABIL ti de naturé masica, dena. ta hileed ed 88 Aporteaea la unitelog ie Forta hidrodinamica represinty pentru masivul 4 care tinde si produc aluneentes taluzului, . Tt _4 xeF ag if. 6.2. Ty i a 7 allt partial sub apa Fie un taluz de nisip in care debuseay in punctul de jesine (fig. 6.2). Se studiaza pamint de pe taluz. de greutate G un curent de echilibrul un ! si rezulta: apa tangent la taluz Volum unitar Ge N = Geos 8 =» cos 8; Cuvental de apa find tangent la t ee 6.3 re. Zula ca h fe ~ sing: 6.2) 7 ( hy sin 8, Condilia de echitibru se sevivy 7 i<8: sin + y, sing < 7 (6.3, ga ted JOKN ms eezalta (6.4) 134 tin. Coteau oer eee we ‘tennesseeComparind conditia (6.4) cu conditia (4.36), vezulti ca, in cazul examinat, prezenta curentului de apa reduce panta taluzului stabil la jumitate din valoarea ce se adopts, fari a tine seama de efectal hidrodinamic. 6.2. STABILITATEA TALUZURILOR IN MASIVE OMOGENE DE PAMINT COEZIV 624. IPOTEZA SUPRAFETEI PLANE D= ALUNECARE Fiind dat un taluz de inalyime 7 si inelinare 8 intr-un pamint coeziv, se cere si i se verifice stabilitatea. In mod simplificator, se face ipoteza pierderii de stabilitate in lungul unei suprafete plane de inclinare « (fig. 6.4). Fie G greutatea prismei de pimint care tinde sa alunece, de compo- nente V (normala la planul de alune- ) si T (in lungul acestui plan). Daca pimintul poseda atit i ard cit si coeziune, fortei de alune- care T ise opune o forta de stabilitate compusi din doi termeni: Fig. 644 Taluz to pamint coeziv, — S=Geosaig@ + ef — (6.40) Conditia de echilibru se sub forma: r (6.11) Gsina < Coos ate @ + ch, Din figura 6.4 rezulta G= ae HAC 2 \plicind teorema sinusuritor in triunghiul 4 BC: =__4 —a) ~ sin(180 (6.12) G Mnlocuind velatia (6.12) in relatia (6.11), dupa simpliticri vezult Ay Sib = 9) sine — 0) (6.12) a! sing cos @ Pentru o inaltime H data @ este stabil, daci ine- galitatea (6.13) e: valori ale unghiului & cuprinse Jntre © si 6. Situatia cea mai periculoasd corespunde acelet aang a lia 135| t ss acest membru in rapert cu « si se anuleazi derivata, obfinindu-se astfel: ® ee oe. (6.44) Tinind seama de relatia (6.14), expresia (6.13) devine: ~o 1 sin? = y yl —— <¢, (6.45) sin B cos & Expresia (6.15) aratai ed, spre deosebire de p&minturile necoezive, in cazul pamintu- rilor eoezive panta taluzului stabil’ depinde de inaltimea taluzului. La limita, egalind cei doi termeni ai expre- siei (6.15), se deduce indltimea maxima pe care taluzul cu inelinare @ fata de orizontala se poate mentine stabil, denumit& indljime eri. tied H,,, astfel: 2 H,, = £ 28inB cos @ (6.16) faluzului_ inp: depinde de tua fimea taluzutui, Cu cit inclinarea @ este mai redusi, cu atit iniltimes critics H,, este mai mare (fig. 6.5), Din examinarea presiei (6.15) rezulta ei in conditia de stabilitate a taluz din material coeziv intervin urmétorii parametri: caracteristicile entel la forfecare ® sic: greutatea volumica iniiltimea Jf si incli- Ce ee forma: on 2sin 8 cos (6.17) Heatheshs fepvecinid un numar (Kivi dimensiuni), denumit- numae de slabi- litate. Pentru 8 si date si pentru o anumitt forma suprafetei de alune- care, N, are o valoare bine precizata, Pentru cazul particular al talwaului ver ical (8 = 90°), expresia (6.17) devine: = a —— ; (6.18) iar pentru @ Tnlocuind in relatia (( (6.19) 13662.2. IPOTEZA SUPRAFETEI CIRCULARE DE ALUNECARE Studiul alunecérilor de teren produse in masive omogene din paminturi coezive a aratat c& ipoteza suprafetei plane de alunecare este acceptabila doar in cazul unor taluzuri aspre, apropiate de vertical’. In general, ipoteza suprafetei circulare de alunecare (fig. 6.6) este mai bine confirmata de reali fate, Pentru suprafaja circularé de alunecare s-au dedus, de asemenea, va- lorile numarului de stabilitate V,. Rezultatele pot fi prezentate sub forma . a 11-—|— WG. 6.6. Cedarea taluzulei dupa © suprafati cireuland, Fig. 6.7. Grafie pentru stabilirea pantei de taluz stabil unor grafice, cum este cel din figura 6.7, in care N, este dat in functie deg si ©. Se constata ca, pentru eazul particular examinat mai inainte (8 = 90°, = 0) N, = 3,85. a utilizacen practic a gralicelor apar mat multe posibilititi, ea fe Vor li prezentate in contingare. 1. Se dau ®, ¢, de siguranta 1. Se cere inaty nea de laluz stabil corespunzitoare unui covlicient Se fixeaza pe abscisi unghiul $5 se ri ‘sspimde unghiului @ dat; din punctual de intersectie se duce o orizontate Pind Ia axa ordo- hatelor, pe care se citeste Ny. Pentru ca HT determinat pe baza valont Hate a lui Ny 88 co *espunda cocticientulul de siguranta presctis, in expresia lut Ny se inteoduce fie valoarea re- icl © vertical pind cind intitneste curba eare cox dus a covzivnil He valoarea majoratit a grewtatit volumice, F_- + si recut: Lat Se dau ©. ¢, rant 1, + Se core-stabiliréa telinaeii 8 care si eorespundd unui eoeticient L u Se ealeuleazd Vy = care se Fiseazi pe axa ordonatelor. Se duce otizontala repotes eantiueste eurba corespunzitoare wughiulul @ dat, iar din punetul de intersecyie se cobo Yerlicala, citindu-se pe axa abseiselor unghiul 2 edutal 1373. Se dau @, y, Hy B. Se cere determinarea coeficientului de siguranta Fy Gu ajutorul graficelor se determina Ne, corespunzitor valorilor 8 si @ date. Valorilor y, H, ¢ date le corespunde un alt numir de stabilitate Nz. Dack Ng < Noy ta- Juzul este stabil. Diferenta dintre Ns, si Ns exprimé rezerva de stabilitate a taluzului, Aceasta se poate epuiza fie prin cresterea inilfimii taluzului, fie prin redueerea coeziu rezultind expresii diferite ale coeficientului de siguran{i, astfel: pamintului, nea. Uncori se si efortul Coeficientul F, astiel definit exprima siguranta doar in raport cu coczi exprima cocficientul de sigurant& al taluzului ca raport intre rezistenfa la forfecare unitar tangential eset Eile (6.20) Pentru a obfine cu ajutorul grafieelor un cocficient de siguran}a uni #, Valabil atit pen tru unghiul de frecare interioard, cit si pentru eoeziune, se procedeazd astiel: se estimeazd ty Bs © valoare a lui Hyg si se caleuleazd ty Cu valoarea @, astfel oblinuta, se deter mind Ny si ¢. Apoi se caleuleazd Fy, Daca Fog # Moy caleululsercia pentru o nowd valoare Fyq si serepetii pink cind Fag = Shank 6.2.3. CALCULUL PANTEI DE TALUZ STABIL CU METODA MASLOV. Se porneste de la ecuatia dreptei intrinseci: c= stgg@te Se impart ambii termeni cu o: ¢ 6.9 1 = tgb+ — = tgd. (6.21) o « Unghiul 9 este denumit unghi de taiere. Expresia t= cig 4 este analoagi expresi cit unghiul de taiere depinde atit de ® cit s devine: ig8 < tey, tge= a (6.22) undeMaslov considera e& in conditiile echilibrului limita tensiunile o din e: oresia (6.21) sint date de greutatea coloanei de pamint: ¢ = yz. Expresia 6.21) devine: (6.23) Pentru aplicarea expresiei (6.23), se im- parte masivul in care urmeara si se insorie taluzul intr-un numar de strate elementare, ducindw-se plane orizontale. Aplicarea con- ditiei (6.23) se face pornind de la stratul cel mai de jos. Intr-un strat oarecare ¢: GR. Panta taluzutai stabilith ew . : Tnetoda Maslov. unde Sy,M, reprezinta presiunea geologied la baza stratului t. Intrucit termenul ~ rE creste pe masura apropi dv masivului, panta tg 4 creste in acelasi mod (fig, 6.8). La limita, dacd se micgoreand foarte mult grosimea HY, a stratului elementar, forma taluzului stahil tinde catre 0 curbi. Metoda Maslow se poate utiliza si pentru slabilires pantel taluzului sta- bil In masive neamogene. In acest caz, la aplicarea relatie: (6.23) se iau in considerare valorile @ gic ale stratului pentru eare se determina panta ii de suprafaya 63. VERIEICAREA STABILITATI| TALUZURILOR iN MASIVE NEOMOGENE METODA FISIILOR \plicarea siratificate aledtuite din piminturi cu diferite caracteristici @. ¢, ficelor din figura 6.7 mu este posibila in eazul masivelor In ase- nenea eazuri, stabilitaten taluzurilor se verified eu @ metoda aprosimatio’, numita meloda fisiilor, bazata pe ipoteza cede in cazul unui talus de forma cunoseuta, a cdrui stabilitate urmeazi sa Se verifieati (fig. 6.9), se considera o suprafala posibita de alunecare definita prin arcul de cere cu cen.rul in punetul @ gi eare (wece prin iciorul taluzului. Masa de pamint care alunecd se imparte in fisit prin finit verticale. e oarevare 1, Daca se considera ca fortele normale si Langentiale care ac fioneazi asupra felelor laterale ale fisiei igi fac echilibru (ceca ce este echiva- Tent en a admite ci fievare figie actioneaza independent de celelalte), renulla ca asupra fisiei actioneazd greutalea G (greutatea pamintulul st eventuala cuprainedreare aplicatd la suprafata terenului), eare trebuie echilibratt de forjele care se dezvalta pe suprafata de cedare A aferenta fisiei, Suprafata aferenti unei figii este egala cut ad= dupa o suprafala circulara. ie 0in care J, reprezinta lungimea areului de cere aferent fisiei i. Caleulul se efec- tueazd pentru o lungime de taluz egali cu unitatea: T, = G, sin 0,; N, =, c0s 6. Fortele Ty... care tind sa produca alunecarea sint componentele dupa directia tangentei ale greutitilor G, ale fisiilor aflate la dreapta verticalei care tree 0 Fig. 6.9. Metoda fisiitor. prin centrul supratetei circulare. In mod conventional s-au notat cu (+ unghiurile 6 de Ia dreapta verticalei, eu (—) cele aflate la stinga; semnul (—) nu afecteazi ins& valoarea functiei trigonometrice. Fortelor 7,4, care tind si provoace alunecarea li se opan: ~ fortele de trecare, Fy = Nig @, = G, cos 0,tg ©, ; — forfele de coeziune, C, = e/,: efemponentele Ty. ale greutatilor fisiilor aflate la stinga verticalei duse prin centru, Factorul de stabilitate (coeficientul de siguranta) se exprima ca raportul intre momentul faja de centrul O, dat de fortele F,, C, si Ty, care se opun alunecarii, numit moment de stabilitate Jf, si momentul dat de fortele care tind s& provoace alunecarea, numit moment de risturnare M,, astfel: G, sin 0), RDG, cos 0, leo, + eV, IM Oye moment de stabilitate moment de rasturnare RSG, (6.24) Lu caleulul greutagii unei fisii i trebuie sa se tint seama de greutatile Lolumice y ale diferitelor strate pe care le strabate figia (yy, rs ete)’ Caracte, risteile @ sic; sint Ins numai ale stratului in eave se afla basa Figier respectiv cel in cuprinsul edruia se presupune ci se produce alunecaron, i 140Coeficientul de siguran{a admisibil Fyagy se ia egaleu 1,3... 1,5, infunetie de importanta constructiei, Se cere indeplinita conditia: + aan (6.25) Trebuie sk se verifice insa ca pentru orice suprafata trecind prin piciorul taluzului, inegalita- tea (6.25) oste satisficutd, deoa- rece pozitia centrului O’a fost arbitrari. Ar trebui deci efectu- ate ineercdiri luind si alte centre pentru a verifica relatia (6.25), Pentru _a se reduce numarul de incereari se poate folosi.ur- matoarea metodd aproximativd : se considert ca centrele suprate- telor circulare de alunecare cele mai periculoase, deci susceptibile de aduce la coeficientii de sigu- Canyf cel mai mici, se gdsese situate pe o treapta definita prin punctele 0 iM (tig. 6.10). Punctul O, se alla la intersectia unor drepte pare fas unghiu- Lu Efi g2 (labelul 6.1) cu linia taluzalui si respectiv eu orlzontala prin erecta taluzului, Fig. 6.10. Pozitia centrelor cercuritor periculoase Tabetul 0,1 Punctul Mare coordonatele 4.5 H si H, raportate la piviorul talusului Pe dreapta O.1 se aleg mai multe puncte Urept centre ae unor suprafete posibile de alunecare. Coeficientul de sigaranpi aferent fieedrui centru se valculeaza cu metoda Lisilor si se reprezinti lao seard convenabili, Iuind dreapta Ovi oa nea fe referinga. Se eonsteuieste curba de variatie x’ coeficientilor do siguranta Fangenta la curbé paraleld cu, M detineste Pyyiy Dac Fgiy> Foo, tae Inaul este stabil, iar verificarea se considera incheiatit Daca Fon" = earns meazi a se adopta mésuri pentru imbunat ale taluzului. Examinarea formulei (6.24) explicit imprejurdvile care pot duce la mod: ficarea condifiilor de stabilitate ale taluzului. Astfel, o suprasareina aplicata la partea superioari (fig. 6.14, a) sau o decapare la baza (fig. 6.14, 6) ineduta- fesc condiiile de stabilitate, determinind majorarea fortelor ce tind s& pro- voace alunecarea si diminuarea celor care sé opun alunecar Dimpotriva, © decapare Ja partea superioara (fig. 6.11, c) sau o supraincarcare la picion sub forma unei contrabanchete (tig. 6.11, d) contribuie ta sporirea Ini F,. rea condijiilor de stabiliate 141O mare influentit acupra conditiilor de stabilitate o are variatia rezistentei Jf forfecare, datorata in special modificdrii umiditatis panini argiloase. De asemenea, la fel ca si in cazul piminturilor fark coeziune, prezenta unui Curent de apa modified condijiile de stabilitate, sr me . ° a Fig. 6.11, Luerari care modified consitiile de stabilitate 64 EFECTUL UNUI CURENT DE APA ASUPRA STABILITATIL TALUZURILOR DIN PAMINTURI COEZIVE Fie masivul de pamint coeziv ma Ht de taluzi AB, strabatut de un curent de apa Fe ett Herd este AD (ig. 6.12). Supratata de alunceare este arcu unui cere te B28 2h LEDC. Nolunl prismet de alunecare este impaefit de eurentot de apa in done fini: Va deasupra apei si \, sub nivelut apet. Se considera prisma de api; AED.A, allatd in vebilibru sub aeliunea urmatoaretor iorte = mreutater proprie, Yu ¥ © fectiunea 4 apei pe supralaga dle aluuecare (norwald ta supeatatay = rezistenta J opusa de scheletut solid la curgerea apei prin pori, aplicatit in centrut ulate al solumului Vy, exalt si de sens contrar cu forla curentulut Momentul aeestor fare fata de punetul 0 este: Fd ye Vy (626) Couliciental de sigunanya 7, are espresia Ars Vie VOveted Gree ty fa care Nw este Components normal a gre- ULALIE Hisiei. finind seatna de efectul — subpresiunii pentru pastea aflata sub hivdul apei Y= Areutatea volumied a pas : niintulul altat deasupra nie Nella - Acliumea hidrodinamied asupra. taluzst api pAmint coeziv leComparind expresile (6.21) si (6.24) se disting urmitoarele particularitaj ale caleutula StabINLAGH taluzult din pkinint coeziv omogen sau neomogen, supus aeliunit hidrodiaamiecs Fj momentul de rlsturnare M, se caleuleaz& luind greutatea integrald a pene ce elumeeh, Hrd a fine seama de efectul de subpresiune a apei; J momentul de stabititate Af, se ealcuteazd Iuind In considerare Ja geeutatea masivului care aluneed (la ealeutul forfelor Ny) efeetul de subpresiume a apel, 6.5. VERIFICAREA STABILITATII VERSANTILOR IN CONDITIILE SUPRAFETELOR DE ALUNECARE PREDETERMINATE Uneori, particularitati ale condifiilor géologice pe amplasament determina © anumitd suprafaga de alunecare, de formi oarecare, Se pune problema de & cunoaste pentru suprafata de alunecare predeterminata rezerva de sta- bilitate si imprejurarile in care aceasta rezerva se poate epuiza prin activi- tatea de constructii (suprain- cireari, decapari ete.), prin reducerea rezistentei la forfe- care a pamintuluiinurma unei umeziri intense ete. O situatie de acest fel, frecvent intilnita, este aceea a versantilor pe care roca de bazd mai rezistenta este acoperité cu un pachet de material acumulat, denu- mit deluvin. Supratata de contact intee Suprafata de alunecare predeterminats MCA de haza si deluviu se plana. poate transforma, in anumite conditii, in suprafata de alu- necare, Forma suprafelei de alunecare se determina prin sondaje. Daca su- prafata rezulta plana (fig. 6.13), verificarea se face cu relatia (6.13), in care % reprezinta chiar inclinarea supraletei predeterminate. Pentru verificare se aleg sucvesiv diferite valori L. De obicei, suprafata de contact rocd-deluviu este insi neregulata, in care caz se utilizeant urine toarea metoda grafoanaliticd: se imparte masa deluviala intr-un numar de sectoare delimitate prin plane verticale ce trec prin punctele de schimbare de panta ale suprafetei de alunecare predeterminate (fig. 6.14, a). Spre deosebire de metoda fisiilor expusa anterior, la aceasta metoda Sint luate in considerare fortele de impingere reciprovi E dintee fi , presi punind directia acestora orizontala. Calculul incepe cu sectorul cel mai de sus. Greutatea G,, cunoscuta ea Indime si divectie, trebuie si-si faca echilibeu cu: reactiunea Hy forta de coeziune C, de pe suprafata de alunecare si impingerea F,, dintre sectoarele 12 Coeficientul de frecare intre deluviu si roca de baz este egal cu te, unde ® este unghiul de frecare interioara al deluviului. Aceasta inseamna ci, pe lingé forta WV, normal la suprafala de separatic se dezvolta in mo, mentul alunecirii si o fort tangentiala F = Vtg. Reactiunea A este rezultanta fortelor V si, prin urmare face unghiul © cu normal la supra fata de alunecare, iar marimea rezulta din poligonul de forte " Fig. 6. 143Forfa de coeziune Cy = o,1, este dirijata paralel cu supratata de alune- care aferenta sectorului 1, Impingerea Zp. este necunoscuta camarime, dar are directia cunoseuta (orizontali), $i directie (G; si C,) si apoi a descompune rezultanta lor dupa doua divectii Sunoscute penteu a se afla mavimile lui Ey, si Ry (fig. 6.14, 6). By deter- &. Egy 12 Ry GYG ober, b Mi. G1, Supratata de alunecare predeterminata ae forma oareeare, minat din poligonul de forte se ia cu semn schimbat ea impingere cunoscuta la studiul echilibrului sectorului 2. Se compun Ey, G, Ce, iar rezultanta lor se descompune dupa divectiile Jui Ry si In acelasi mod, transmitind de la o fisie la coa urmatoare impingerea £, Se ajunge din aproape in aproape la sector ul final x asupra caruia actionea: Impingerea Ly... de la sectorul (x — 1); greutateaG,, forta de coeziune On toate cunoscute alit ca marime cit Sl ea directie: 2, cunoseut numai ca di. elle. Se construieste poligonul celor pateu Torte. Pol si apart (rei situatii: ~ poligonul se inchide (fig, 6.15, 2). En acest eae, versantul este in echi- libru Ta limita, nu are nici deficit, nici rezerva de stabilitate: ~ poligonul nu se inchide, iar pentru inchiderea Jui este necesari o forts E divijata in sensul aluneedy Versantul prezinta stabilitate, iar faptul ea pentru inchidevea poligonului este ne. cesar o for{a E dirijata in sensul a lunecarii arata o rezerva de stabili. late (fig. 6.15, 4); ~ poligonul nu se inchide, dar pentru ‘inchiderea lui este necevar forta £ dirijata in s opus alunecat o Versantul nu este stabil, iar deficitul @ . « de stabilitate corespunde unei impin- Fla: G45, Conditia deslabitiiatea versantulut, geri J neechilibrate (fig. 6.15, 6). In acest caz se pot lua unele din masurile de imbunatatire (lecaparea la partea superioaré, executarea unei banchete Ia picior) sau se prevad lucrari de drenars care sa ducé, prin reducerea umi- Egcton Ra Ga 144ditatii, 1a cresterea rezistentei la forfecare a masei deluviale (fig. 6.16). De asemenea stabilitatea poate fi asiguratd prin amplasarea la baza versantului @ unui rid de sprijin cepabil si preia impingerea neechilibrata E (tig. 6.17). Plan Fig, 6.16. Lucriti_ de drenare pentru imbunlativea stabilitalii_versantuluiz —ekmine; J—cap de dren; 4—rigole, dren; 6.6. EXECUTAREA SAPATURILOR NESPRIJINITE in cazul unei sipaturi nesprijinite, in spatii largi, executate eu mijloace meeanice (fig. 6.18), nu este permis depozitarea pamintului vezultat din excavare la 0 distant& mai micd de 0,50 m de creasta taluzului. De obice pimintul este incdreat direct in mijloacele de transport Datorita coeziunii ridicate, unele paminturi argiloase pot fi sipate la taluzuri verticale. Inaltimea teoreticad pe care se poate mentine un asemenea taluz este: H,, = 4c/y. Totusi, aplicarea acestei relatii implica posibilitatea argilei de a prelua eforturi unitare de intindere. In realilate, posibilitatea, pAminturilor argiloase de a prelua un timp mai indelungat eforturi de intin. dere este limitati. De regula, la suprafata terenului se dezvolli cripaturi prin care apa din precipitatii pitrunde exercitind o impingere care duce la desprinderea treptata a vnor blocuri din mal. Peretele nesprijinil isi modified forma in timp (fig. 6.19), Nermele de protectic a muncii prescriu pantele maxime admise la siipi- turile nesprijinite in fanctie de adincimea si natura piminturilor (Labelul 6.2) 17. Zid de sprijin Ia piciorul Fig. 6.18, versantulul ‘pare mecanizata De asemenea, exista prescriptii oficiale care indica valorile wzuale ce se adopta pentru pantele taluzurilor, rambleelor si debleclor la terasamentele de cale ferata cu inaltimea de pina la 12m, in funetie de tipul paminturilo| i Folosirea valorilor tabelate ale pantelor taluzurilor mu exclude necesi- (atea cunoasterii naturii terenului de pe amplasamentul Iverinit Tabelut 6.2 Fantele maxime neadmise In sipiturite nesprijinite | asinemmea {a | sApdtuni® | Tiow pamintulot | Panta i <3m | argite Sam] argite <3m | nispurt 52m | nisipari ‘19 Gedarez malului vertical o nesprijinit In figura 6.20 este ardiat un rambleu care isi pierde stabilitatea pein alunecarea de-a lungul unei suprafele amorsate in steatel de pamint moale aflat_aproape de suprafata terenulus. La taluzuri inalte, in’ special in sipaturi, se obignuieste si se intrerupa continuitatea pantei prin banchete otizontale numite borne (fig. 6.21). Ne- teauttes lor poate rezulta si dintr-un caleul de stabilitate, Bertants mbunati- tese stabilitatea taluzului, micgorind panta medie, if. @.20, Suprafata de cedarea unui ramblew amorsath In cuprinsul stratului moate saflat sub piciorul talent Aplicatii TaN LIS He blll cociy ate uemtoatetecaractersic: == 10% 6 040 daN em 1s 18 RNA. Pe ee adincine se poate realiza o excavate taluzald eu pant 6 Murse cocticientul de siguranla 2, 50°, asiguris Recolware Din graticele din y= 84 Ul de stabititate 3 @ umui taluz de 8m Inditime. avind un cocficient de si Meun masiv de plimint detinit prin: @ = 15°, ¢ = 0.20 daNjem?, suranti Fy = 1) y= 20 Nima Rezolvare Din geaficele din fi MEE 6.7, Ponti Ny = 9.6 $i @ = 15°, reeullé B~ 55° B Se cere detinitea coct taluz de inelinare 9 = Mulul de sigurantd Fy in raport ew cocziunea, penten {rst de tndltime 14 my, tnte-un patmint avind @ = 5°, ¢ = 0,10 daN-em?, = 16 KNim® Gare este Indltimea maxima pe care 0 poate alinge talus” 146Rezoloare vH _ 6-14 Din grfleste din figure 6.7, pentre @ = 40° si @ = 5° veruta Ny eM 87 taxis % Folosind datele de t 4 se determine coc! a icientul de siguranta, see opelttt coeziane elt si pentru frecarea Interioant af ate Hi Rezolvare Potrivit solutici gasite ta apticatia 3, Ps, = 1,89, iar Peg = 10. Se propune Fay , Pentiu 2 = 40° io: YH 02947 daN,ent; Intrucit Pq # Ka. se repel Prin inecredri se obine: 2 Fe aaclaana stratigratied pe un amplasament cuprinde la Supratata un strat de nisip priv fos, avind @ = 25°, ey = 0,10 daNjeme, 17 KN/m4, urmat deo arsild 0535 daNjems, 18 KNym? (ig. 6.32, We stabil’ de 1m adineime: i ineercarea pentru o alt 4 valoare a lui Bq. ‘@ 13. Prifoasd. vind . Se cete determinatea pant ned Se aplicd mtoda Maslov ry ‘enti stratul de argila. py a ally Alousa 0.249 5. 0.497 = 0.446, Se adopt #, = 1410, a Ponteu stratul de nisip pritos 0,4 9.9045 Se adopt panta 1:2 (ly gr Se prevede wa taluz eu dou ante si obama (ig. 6.22, 4)