LINIARA

Partea I. ALGEBRA
Teorie si aplicatii

0.1

1. MATRICE. SISTEME LINIARE

0.1.1

TEORIE

1. Notam cu Mm,n (R) multimea matricelor cu m linii si n coloane

avand elementele din inelul (R, +, ) (de regula R = R - corpul
numerelor reale, R = C - corpul numerelor complexe, ori R = Zp
- corpul claselor de resturi modulo p, unde p este un numar prim);
despre o asemenea matrice spunem ca este o matrice de tip mn.
Matricele cu acelasi numar de linii si de coloane (m = n) se numesc
matrice p
atratice. In exemplele (exercitiile) pe care le vom da,
n lipsa altor precizari, inelul R este corpul numerelor reale.
2. Daca A = (aij )1im Mm,n (R) (mai scriem A = (aij )i=1,m , ori,
1jn

j=1,n

daca nu este pericol de confuzie, A = (aij ) atunci matricea notata

a11
a12 ... a1j ... a1n
a21
a22 ... a2j ... a2n
,
A=
...
... ... ... ... ...
am1 am2 ... amj ... amn
sau

a11
a12 ... a1j ... a1n
a21
a22 ... a2j ... a2n

A=
...
... ... ... ... ...
am1 am2 ... amj ... amn
se poate exprima prin concatenarea (alaturarea) coloanelor sale:
notand cu

A:j :=

a1j
a2j
..
.

amj
matricea coloana formata cu elementele coloanei j a matricei A,
atunci concatenarea matricelor A:1 , A:2 , ..., A:n reface matricea A :
A = (A:1 | A:2 | ... | A:n );
analog se poate scrie matricea A prin alaturarea, pe coloana, a
matricelor linie Ai: := (ai1 ai2 ... ain ) , unde i = 1, m.
3. Suma matricelor A si B de tip m n este o matrice de tip m n
notata A+B al carei element generic este aij +bij , (adica elementul
de pe pozitia (i, j) al matricei suma). De exemplu:

 
 

a b
x y
a+x b+y
+
=
si
c d
z w
c+z d+w

 
 

8 1
3 7
5 6
+
=
.
4 2
7 3
3 5
Inmultirea matricei A de tip mn cu scalarul c (adica c este un
element al corpului R) are ca iesire matricea de tip m n notata
cA al carei element generic este caij . De exemplu:

 

a b
a b

=
si
c d
c d

 

3
1. 5
1 0.5
3
=
.
6.1 2.9
18. 3 8. 7
Propriet
ati. Fie A, B si C matrice de tip m n, iar c si d scalari.
Atunci:
- comutativitatea adunarii matricelor : A + B = B + A;
- asociativitatea adunarii matricelor: A + (B + C) = (A + B) + C;
- legile distributivitatii nmultirii matricelor cu scalari
c (A + B) = cA + cB si (c + d) A = cA + dA;
- (cd)A = c (dA) ;

- elementul 1 R este element neutru pentru nmultirea matricelor

cu scalari: 1A = A.
4. Transpusa matricei A = (aij ) Mm,n (R) este o matrice, notata
AT , de tip nm obtinuta din A prin schimbarea liniilor cu coloanele
(de la stanga la dreapta, de sus n jos). Deci transpusa (matricea
transpusa) este AT := (a0ij ) Mn,m (R), unde a0ij = aji . Folosind
concatenarea liniilor matricei A, putem scrie transpusa astfel:
AT = (A1: | A2: | ... | An: ) .
De exemplu:

T 

1 2
1 3
=
.
3 2
2 2
Propriet
ati.


T
- AT = A;
- (A + B)T = AT + B T ;
- (AB)T = B T AT ;
- Pentru orice scalar r, (rA)T = rAT ;
- Daca A este o matrice diagonal
a (elementele care nu sunt pe
diagonala principala sunt toate 0) atunci A = AT .
O matrice patratica este simetric
a daca AT = A.
5. Notam cu Om,n (sau doar O daca nu este pericol de confuzie) matricea nul
a, adica o matrice de tip m n avand toate elementele
nule (i.e. elementul neutru al grupului (Mm,n (R), +) ). Cu In (ori
doar I) notam matricea unitate de tip n n :

0, daca i 6= j
In = (ij ), unde ij :=
1, daca i = j
este simbolul lui Kronecker, adica In este matricea care are pe
diagonala principala doar 1, iar n rest 0 (i.e. In este elementul
neutru fata de nmultirea matricelor patrate de tip n n). Coloana
j din matricea unitate va fi notata ej , deci

e1 =

1
0
..
.

, e 2 =

0
1
..
.

, ... , en =

0
0
..
.

iar prin concatenare:

In = (e1 | e2 | ... | en ) .
Propriet
ati.
- O este element neutru fata de adunarea matricelor:
O + A = A + O = A;
- matricea (1)A := A este elementul simetric al elementului A
(pentru adunarea matricelor): A + (A) = (A) + A = O;
- (Mn,m (R), +) este un grup abelian.
6. Matricea permut
arii Sn (i.e. este o bijectie avand domeniul si codomeniul {1, 2, ..., n}; se mai noteaza tabelar astfel:


1
2
...
n
=
) este de tip n n si este definita prin:
(1) (2) ... (n)


P = (pij ), unde pij = (i)j ,
adica matricea P are pe linia i doar elementul de pe coloana (i)
egal cu 1, n rest 0. Deoarece (i) = j daca si numai daca i = 1 (j)
urmeaza ca putem scrie si :


P = i1 (j)
astfel ca putem afirma ca matricea permutarii se obtine din matricea unitate In schimband liniile n raport cu 1: linia (i) 
din
1 2 3 4
In devine linia i din P . De exemplu, daca =
,
2 3 1 4
atunci matricea permutarii este

0 1 0 0
0 0 1 0

P =
1 0 0 0 .
0 0 0 1

Din definitX
ia determinantilor (daca A = (aij ) Mn,n (R) atunci
det(A) :=
(s)a1s(1) a2s(2) ... ans(n) , unde (s) nseamna sigsSn

natura permutarii s) urmeaza ca () = det(P );

n exemplul de mai sus signatura permutarii (i.e. () = (1)m(),
unde m() este numarul tuturor inversiunilor permutarii ) este:
() = (1)2 = 1 = det(P ).

x1
x(1)
x2
x(2)

Daca x = .. Mn,1 (R), atunci P x = .. .

.
.
xn
x(n)
7. Inmultirea matricelor. Daca A = (aij ) Mm,n (R) iar B =
(bjk ) Mn,p (R) produsul matricelor A si B este o matrice de
tip m p obtinuta prin tehnica nmultirii linie cu coloana, adica

a11
a12 ... a1n
b11 b12 ... b1p
a21

a22 ... a2n

b21 b22 ... b2p =
AB =
...
... ... ... ... ... ... ...
am1 am2 ... amn
bn1 bn2 ... bnp
P

n
n
n
P
P
a1j bj1
a1j bj2 ...
a1j bjp
j=1

j=1
j=1

n
n
n
P

P
P

a
b
a
b
...
a
b
2j
j1
2j
j2
2j
jp
=
=
j=1
j=1
j=1

................ ................ ... ................

n
n
n
P

P
P
amj bj1
amj bj2 ...
amj bjp
j=1

n
P
j=1

De

a
c

6
1

aij bjk

j=1

ik

j=1

= (AB:1 | AB:2 | ... | AB:p ) .

exemplu
  

ax + by
b
x
=
, iar
d
y
cx + dy
   
4
3
6
=
.
1
3
0
5

In particular, daca

x1
x2

x = .. Mn,1 (R), atunci

.
xm

a11 x1 + a12 x2 + . . . + a1n xn

a21 x1 + a22 x2 + . . . + a2n xn

A x=
........................................... = x1 A:1 +x2 A:2 +...+xn A:n .
am1 x1 + am2 x2 + . . . + amn xn
De exemplu


 

a b
x y
ax + bz ay + bw
=
c d
z w
cx + dz cy + dw





1
5
1 2 3
12
12
2 2 =
si
.
0 1 4
14 6
3 1
Propriet
ati ale nmultirii matricelor. Fie A si A0 matrice de
tip m n, B si B 0 de tip n k si C de tip k `. Atunci:
- (AB) C = A (BC)

(asociativitatea nmultirii matricelor );

- A (B + B 0 ) = AB +AB 0 (distributivitatea la stanga a nmultirii

matricelor fata de adunare);
- (A + A0 ) B = AB+A0 B (distributivitatea la dreapta a nmultirii
matricelor fata de adunare);
- pentru orice scalar r, r (AB) = (rA) B = A (rB)
- daca B = (B:1 | B:2 | ... | B:k ) , atunci AB = (AB:1 | AB:2 | ... | AB:k ) ;
- daca , Sn , atunci PT P = In , iar P P = P ;
- daca Sm , atunci P A = (P A:1 | P A:2 | ... | P A:n ) =

a(1)1 a(1)2 ... a(1)n

a(2)1 a(2)2 ... a(2)n


.
= a(i)j ij =
...
...
...
...
a(m)1 a(m)2 ... a(m)n
6

Inversa matricei patratice A este o matrice B de acelasi tip astfel

ncat: AB = I = BA. Inversa matricei A se noteaza cu A1 . O
matrice care admite inversa se numeste matrice inversabil
a, sau
nesingular
a. O matrice care nu are inversa se numeste matrice
singular
a.
* Daca Sn , atunci PT = P1 = P1 .
Matricea A este nesingulara daca si numai daca det(A) 6= 0
(det(A) inversabil, daca inelul R nu este corp).
De exemplu
1


1 2 4

3 2
3

8
deci:


1
1 2

=
3 2

1
1 

1 0
4
4
=
=
0 1
3
1

8
8

1 

4 1 2
,

3 2
1
8

1 1
4 4
.
3 1

8 8
* Daca A si B sunt matrice patratice pentru care AB = I, atunci
B = A1 (si A = B 1 ).
Daca A este matrice patratica, notam Ak := A
... A} si
| A{z
de k ori
Ak = (A1 )k = (Ak )1 .
De exemplu

3 

941 942
5 6
=
8 7
1256 1255

si
1255
942
2197 2197
=
.
1256
941

2197
2197

5 6
8 7

 3

Se verifica imediat ca (Mn,n (R), +, ) este un inel, necomutativ,

7

n general, n care In este elementul neutru fata de nmultirea matricelor .

8. Un sistem liniar de m ecuatii cu n necunoscute avand coeficientii
aij din corpul R (la noi R, C, ori Zp ):

a11 x1 + a12 x2 + . . . + a1n xn = b1

a21 x1 + a22 x2 + . . . + a2n xn = b2

(1)
........................................................

am1 x1 + am2 x2 + . . . + amn xn = bn

se poate scrie matriceal astfel:
Ax = b,
adica

a11 a12 a13

a21 a22 a23

...
...
...
am1 am2 am3

x1
... a1n
x2
... a2n

=
... ... ...
... amn
xn

b1
b2
..
.

bm

unde A = (aij ) Mm,n (R) este matricea coeficientilor sistemului

(1),

x1
x2

x=
... Mn,1 (R)
xn
este matricea coloana a necunoscutelor, iar

b1
b2

b=
... Mm,1 (R)
bm
este matricea coloana a termenilor liberi. Un asemenea sistem
poate fi incompatibil, i.e. multimea solutiilor S este vida (S = ),
compatibil determinat, i.e. sistemul are solutie unica, sau compatibil nedeterminat i.e. sistemul are mai multe solutii (o infinitate n
cazul R = R, sau R = C, o putere a lui p daca R = Zp , p prim).

Teorema Kronecker-Capelli. Sistemul (1) este compatibil daca

si numai daca rang(A) = rang(A),
unde A = (A | b) este matricea extinsa a matricei A (i.e. matricea
A bordata (concatenata) cu coloana termenilor liberi b):

a11 a12 ... a1n b1

a21 a22 ... a2n b2

A=
.. .
...
... ... ...
.
am1 am2 ... amn bm
Un sistem de forma

a11 x1 + a12 x2 + . . . + a1n xn = b1

a22 x2 + . . . + a2n xn = b2
................................

ann xn = bn
unde aii 6= 0 pentru orice i, se rezolva prin metoda substitutiei
inverse (i.e. obtinem xn din ultima ecuatie, apoi xn1 din penultima etc.) si are ca matrice o matrice superior triunghiular
a,
adica aij = 0, ori de cate ori j < i :

a11 a12 ... a1n

0 a22 ... a2n

(2)
... ... ... ... ;
0
0 0 ann
daca n plus coeficientii aii au toti valoarea 1 spunem ca matricea
este diagonal unitar
a.
Un sistem n care aii 6= 0, i = 1, n de forma

a11 x1
= b1

a12 x2 + a22 x2
= b2

............................................. ......

an1 x1 + an2 x2 + . . . + ann xn = bn

se rezolva prin metoda substitutiei directe iar matricea acestuia este inferior triunghiular
a.
9. Matricea S = (sij ) Mm,n (R) pentru care:
9

- daca o linie este nula, e.g. Si: = (0 0 ... 0), atunci toate liniile
de sub aceasta sunt nule, deci Sk: = (0 0 ... 0), pentru orice k i;
- daca primul element nenul de pe o linie Si: este sij atunci elementele de pe coloanele precedente inclusiv S:j (i.e. S:1 , S:2 , ... , S:j )
aflate sub linia i sunt nule (i.e. s`k = 0, pentru orice ` > i si k j)
se numeste matrice scar
a pe linii; elementul sij se numeste
pivot .
Matricea (2) este o matrice

2 1 1 3
1 2 3
0 0 2 5 0 0 3

0 0 0 11 , 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0
sunt matrice

2 1 1
1 13 2

0 0 3
0 0 0

scara pe linii; de asemenea matricele

4 5
1 2 0 0 8 9

5 7
2 0 4 0 6
, 0

0 11 0
0 0 0 0 0
0 0
0
0 0 0 0 0

scara pe linii, iar matricele

3
1 2 3 4 5
1 2 0 0 8

5 0 0 3 5 7 0
2 0 4 0
,
,

0
0 0 0 0 11
0
0 0 0 0
11
0 0 0 0 1
0
0 0 0 0

9
6

0
1

nu au forma scara.
Orice matrice diagonala este matrice scara pe linii. In particular,
In este o matrice scara pe linii.
10. Transform
ari elementare. Fie sistemul liniar de m ecuatii cu n
necunoscute (1) cu multimea solutiilor S ; notam ecuatia a i-a cu
Li , adica:
Li : ai1 x1 + ai2 x2 + . . . + ain xn = bi .
Un sistem echivalent cu sistemul (1) este un sistem liniar de m
ecuatii cu n necunoscute pentru care multimea solutiilor este tot S.
Urmatoarele transform
ari elementare :
- interschimbarea a doua ecuatii: Li Lk ;
- multiplicarea unei ecuatii cu un element nenul 1 R: Li
Li ;
1

Dac
a R este doar inel, ,,nenul trebuie nlocuit cu ,,inversabil

10

- multiplicarea unei ecuatii cu un element R si adunarea rezultatului la alta ecuatie: Li + Lk Lk ,

conduc la un sistem echivalent.
Lor le corespund transform
arile elementare efectuate asupra
matricei A = (aij ) Mm,n (R) pe linii:
- interschimbarea a doua linii:
mare de tip 1;

Li: Lk: o numim transfor-

- multiplicarea unei linii cu un element nenul R : Li:

Li: - transformare de tip 2;
- multiplicarea unei linii cu un element R si adunarea
rezultatului la alta linie: Li: + Lk: Lk: - transformare de tip
3.
Metoda lui Gauss: aplicand succesiv transformari elementare
asupra matricei extinse a sistemului (1) pana ajungem la forma
scara, obtinem multimea solutiilor S.
Metoda Gauss-Jordan presupune n plus fata de metoda Gauss:
transformarea fiecarui pivot n 1;
anularea succesiva a tuturor celorlalte elemente de pe coloana
pivotului.
Matricea astfel obtinuta se numeste matrice scar
a redus
a.
Exemplul. 1. Sa se rezolve sistemul:

3x1 + 4x2 + x3 + 2x4 = 3

6x1 + 8x2 + 2x3 + 5x4 = 7

9x1 +12x2 + 3x3 + 10x4 = 13

prin metoda Gauss.
Rezolvare.

A=
6
9

Atasam sistemului matricea sa extinsa



4 1 2  3
8 2 5  7
12 3 10  13

si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obtine o forma

scara. Pentru a forma zerouri pe prima coloana alegem pivotul
11

a11 = 3 (caci a11 6= 0) si efectuam transformarile 2L1 + L2 L2

si 3L1 + L3 L3 ; obtinem:


3 4 1 2  3
A 0 0 0 1  1 ;
0 0 0 4  4
din ultimile doua linii rezulta ca x4 = 1, iar din prima linie obtinem
x3 = 1 3x1 4x2 . Deci sistemul nostru este compatibil (dublu)
nedeterminat, iar multimea solutiilor sale este:
S = {(, , 1 3 4, 1) | , R } .
Daca luam R corpul claselor de resturi modulo 2 atunci avem patru
solutii:
S = {(0, 0, 1, 1) , (1, 0, 0, 1) , (0, 1, 1, 1) , (1, 1, 0, 1)} .
Exemplul. 2.

8x1 + 6x2 +

3x

1 + 3x2 +
4x1 + 2x2 +

3x1 + 5x2 +

7x1 + 4x2 +

Sa se rezolve sistemul:
5x3 +
2x3 +
3x3 +
x3 +
5x3 +

2x4 =
x4 =
x4 =
x4 =
2x4 =

21
10
8
15
18

prin metoda Gauss-Jordan.

Rezolvare. Atasam sistemului matricea sa extinsa:


8 6 5 2  21
3 3 2 1  10

 8
4
2
3
1
A=

3 5 1 1  15

7 4 5 2  18
si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obtine o forma
scara redusa. Pentru a obtine pivotul 1 pe prima linie putem sa
nmultim linia a 5-a cu (1) si sa adunam rezultatul la prima linie,
adica sa efectuam transformarea elementara: L5 + L1 L1 :

12

1
3
4
3
7

2
3
2
5
4

0
2
3
1
5

0
1
1
1
2

3
10
8
15
18

ceea ce permite crearea de zerouri sub pivotul 1 al primei linii:

3L1 +L2 L2 , 4L1 +L3 L3 , L2 +L4 L4 , 7L1 +L5 L5 ,
adica obtinem matricea

1 2
0 0
0 3 2 1

A
0 6 3 1
0 2 1 0
0 10 5 2

echivalenta:


 3

 1


 4 .


 5

 3

Asemanator procedam cu celelalte coloane: pe coloana a II-a formam un pivot 1 si zerouri n rest, etc. De exemplu, cu
L4 + L1 L1 , 2L4 + L2 L2 :


1 0
1 0  2
0 1
0 1  11
^

2L2 +
L4 L4

A 0 6 3 1  4
5L4 + L5 L5
3L + L L
4
3
3
0 2 1 0  5

0 10 5 2  3


1 0 1
0  2
0 1 0
1  11
L4 L3

0 0 0
 11 2L3 + L5 L5
1

L1 L1
0 0 1 2  17 L4 +^

0 0 0
2  22



1 0 0 2  19
1 0 0 0  3
0 1 0 1  11
0 1 0 0  0

0 0 1 2  17 2L4 ^
L1 0 0 1 0  5 ,


L ++LL1

L2
4
2
 11
0 0 0 1  11
0
0
0
1


2L4 +L3 L3
0 0 0 0  0
0 0 0 0  0
deci multimea solutiilor este formata dintr-un singur element (sistem compatibil determinat):

13

S = {(3, 0, 5, 11)} .
Metoda Gauss-Jordan poate fi folosita si pentru calculul inversei
unei matrice patratice. Deoarece determinarea inversei B a unei
matrice A revine la rezolvarea ecuatiei matriceale AB = I, iar
AB = (AB:1 | AB:2 | ... | AB:n ), avem de determinat coloanele B:i ale
inversei din conditia (AB:1 | AB:2 | ... | AB:n ) = (e1 | e2 | ... | en ).
Pentru fiecare i avem de rezolvat sistemul AB:i = ei . Asadar inversarea unei matrice revine la rezolvarea a n sisteme, nsa toate cu
aceeasi matrice a sistemului, A. Aceste sisteme se rezolva simultan.
Consideram asadar matricea sistemului, extinsa simultan cu toate
coloanele de termeni liberi care ne intereseaza. Am vazut n exemplele de mai sus ca alegerea pasilor care trebuie efectuati pentru
rezolvarea unui sistem nu depind de coloana termenilor liberi, ci numai de matricea sistemului. Atunci rezolvarea sistemelor AB:i = ei
poate fi facuta simultan.
Propriet
ati induse de transform
ari elementare. Fie A o matrice, S o forma scara a sa, iar S0 forma scara redusa. Atunci:
rang(A) = rang(S) = numarul de pivoti din S;
forma scara S nu este, n general, unica, n schimb forma scara
redusa S0 este unica;
daca A este matrice patratica, I este matricea unitate de acelasi
tip si efectuam transformari elementare asupra matricei (A | I )
pana la forma (S0 | I 0 ) atunci:
daca S0 = I rezulta ca I 0 = A1 , iar
daca S0 6= I rezulta ca matricea A este singulara.
daca A este matrice patratica nesingulara, putem calcula produsul A1 B efectuand transformari elementare asupra matricei
(A | B) pana la forma (I | C); astfel C = A1 B;
transformarile elementare asupra matricei A se exprima matriceal cu ajutorul matricelor elementare de tip 1, 2 si 3
(P(i,k) , E i (), respectiv Eik (), inversabile, definite mai jos) astfel:

14

 pentru transformarea de tip 1: Li: Lk: noua matrice este

produsul P(i,k) A, unde P(i,k) este matricea transpozitiei


1 2 ... i ... k ... n
1
(i, k) =
; desigur P(i,k)
= P(i,k) deci inversa
1 2 ... k ... i ... n
unei transformari de tip 1 este o transformare de tip 1 ;
pentru transformarea de tip 2: Li: Li: noua matrice
este produsul E i ()A, unde cu E i () am notat matricea unitate I
avand intrarea (i, i) modificata n (n loc de 1); cum (E i ())1
=E i (1 ), urmeaza ca inversa unei transformari de tip 2 este o
transformare de tip 2 ;
pentru transformarea de tip 3: Li: + Lk: Lk: , noua matrice este produsul Eik ()A, unde cu Eik () am notat matricea unitate I avand intrarea (k, i) modificata n (n loc de 0); deoarece
(Eik ())1 = Eik (), rezulta ca inversa unei transformari de tip
3 este o transformare de tip 3 .
11. Descompunerea LU a unei matrici p
atratice. Spunem ca matricea nesingulara A = (aij ) Mn,n (R) admite factorizare
(descompunere) LU daca exista doua matrice L, U Mn,n (R),
astfel ca A = LU, L fiind o matrice inferior triunghiulara diagonal
unitara, iar U o matrice superior trunghiulara 2 , i.e. L, respectiv
U sunt de forma:

1 0 ...
0
0
u11 u12 ... u1n
l21 1 ...

0
0

0 u22 ... u2n

0
0
L = l31 l32 ...
,
U
=

... ... ... ... .

... ... ...
...
...
0
0 0 unn
ln1 ln2 ... ln,n1 1
Propriet
ati. Fie A o matrice patratica nesingulara de tip n n.
Daca A poate fi transformata ntr-o matrice scara U folosind
doar matrice elementare de tip 3, de forma Eij () cu i < j, atunci
A admite descompunere LU. De fapt daca U = Ek Ek1 ...E1 A
unde E1 , ..., Ek sunt matrice elementare de tip 3, de forma Eij ()
cu i < j, atunci L = E11 ...Ek1 , iar A = LU.
2

Literele ,,L si ,,U provin de la ,,Lower, respectiv ,,Upper triangular matrix.

15

 Matricea A = (aij ) admite descompunere LU daca si numai daca

minorii principali 1 , 2 , ..., n sunt nenuli, unde: 1 = |a11 | ,
 a11 a12 ... a1n 




 a11 a12 
 a21 a22 ... a2n 
 , ... , n = det(A) = 
.
2 = 
 .
a21 a22 
. ... . 

 an1 an2 ... ann 
Daca exista doua permutari , Sn astfel ncat matricea
P AP sa admita descompunere LU , atunci A = PT LU PT .
Exemplu. Sa se descompuna n produs LU matricea:

2 1 0 1
3 1 1 1
.
A=
0 4 2
3
5 2 3
0
Rezolvare. Incercam sa aplicam doar transformari elementare de
tip 3 asupra matricei A pana la forma scara U . Formam zerouri
pe prima coloana folosind ca pivot elementul a11 = 2; aceasta
nseamna de fapt ca nmultim, la stanga, matricea A succesiv cu
matricele elementare: E12 ( 23 ), E14 ( 25 ), apoi formam zerouri pe a
doua coloana folosind ca pivot elementul a22 = 12 , adica nmultim
la stanga cu matricele elemenare E23 (8) si E24 (1) si, n sfarsit, cu
E34 ( 23 ); obtinem:

2
1
0 1

2 1 0 1
0 1 1 5
3 1 1 1
2
2

A=

0 4 2

3
0

4
2
3

5 2 3
0

5
1
0
3
2
2

2 1
0 1
2 1
0
1
1
5

1
5

1
0
0

1

2
2

2
2

0 0 6 23 = U.
0 0

6 23

46
0 0
4
0
0 0
0
3
16

Deci am obtinut
U = E34 ( 32 )E24 (1)E23 (8)E14 ( 25 )E12 ( 23 )A,
sau, echivalent (aplicand formula (Eik ())1 = Eik ()),

1
A = E34 ( 32 )E24 (1)E23 (8)E14 ( 25 )E12 ( 32 ) U =
=E12 ( 32 )E14 ( 25 )E23 (8)E24 (1)E34 ( 23 )U.
Luand L = E12 ( 32 )E14 ( 25 )E23 (8)E24 (1)E34 ( 32 ) =

1 0
0 0
3

1
0
0
2

=
0 8 1 0, rezulta descompunerea

5
2
1
1
2
3

2 1
0 1
1 0
0 0

1
5

0 0 0

1
2 1

2
2

.
A = LU = 0 8 1 0

0 0 6 23

5
2
46
1
1 0 0
0
2
3
3

0.1.2

PROBLEME REZOLVATE

1. Rezolvati sistemele de mai jos folosind metoda lui Gauss:

y + 2z = 1
x + 2y z = 1

2x
+ z=2
x y + 2z = 2
(a)
(b)

4x y + 5z = 7
3x
z=3

x + y 2z = 1
2x + y z = 1
2x y + z = 2
4x + 2y z = 2
(c)
(d)

5x y
=3
6x + 3y + 2z = 3


3
x + 2y =
x + 2y = 3
x+y+z =3
3x + 4y = 11 (g)
4x + 5y = 6 .
(e)
(f)
2x y z = 0

5x + 6y =
2
7x + 8y = 9

17

Rezolvare. (a) Vom folosi notatia matriceala si vom efectua operatii

1 2 1 1
1 2 .
asupra matricei extinse a sistemului: A = 2 0
4 1 5 7
Deoarece a11 = 1 6= 0, putem considera a11 drept pivot. Pentru
a provoca zerouri dedesubtul pivotului, adunam mai ntai la linia
a doua prima linie nmulta cu 2 (si vom face 0 coeficientul lui x
din ecuatia a doua). Apoi vom aduna la linia a treia prima linie
nmultita cu 4, facand astfel 0 si coeficientul lui x din ecuatia a
treia. Avem succesiv:

1
2
1 1
1
2 1 1
A 0 4 3 0 0 4
3 0 . Pe coloana a
4 1 5 7
0 9
9 3
0
doua alegem pivot pe a22 = 4 6= 0. Pentru a face 0 coeficientul lui
y din ecuatia a treia (si a obtine forma scara a matricei A), adunam
9
la linia a treia linia a doua nmultita cu . Obtinem
4

1
2
1 1
0 4
3 0
. De aici se vede mai ntai ca rang A =
A

9
0
0
3
4
4
3 (numarul pivotilor), ca z = , apoi, din ecuatia a doua, y = 1 si,
3
1
nlocuind n prima ecuatie, x = . Asadar sistemul este compatibil
3 

1
4
determinat si are solutia unica S =
, 1,
.
3
3
(b) Procedam la fel ca la exercitiul precedent. Observam nsa ca elementul din coltul din stanga-sus al matricei extinse A este a11 = 0,
deci nu poate fi luat pe post de pivot. In acest caz, vom schimba
ordinea ecuatiilor astfel ncat n coltul amintit sa avem un element nenul. Schimband ntre ele primele doua linii ale matricei A,

18

obtinem

A
0
3

1 2 2
1
2 1
0 1 3

Pentru a face 0 si coeficientul lui x de pe linia a treia (cel de pe

linia a doua este deja 0), vom aduna la cea de-a treia linie prima

2
1 1 2
linie nmultita cu 3. Atunci A 0 1
2
1 . Alegem
0 3 7 3
0
a22 = 1 6= 0 drept pivot. Pentru a face 0 coeficientul lui y din
ecuatia a treia, adunam la ultima linie amatricei obtinute liniaa
1 1
2
2

doua nmultita cu 3. Obtinem: A

0
1
2
1 .
0
0
13 6
6
De aici se vede mai ntai ca rang A = 3, ca z =
, apoi, din
13
1
15
ecuatia a doua, y =
si, nlocuind n prima ecuatie, x =
.
13
13
Asadar sistemul este compatibil determinat si are solutia unica


15 1 6
,
,
S=
.
13 13 13

1
1 2 1
(c) Avem A 2 1 1 2 . Alegem a11 = 1 6= 0 pivot,
5 1 0 3
adunam la linia a doua prima linie nmultita cu 2 si adunam la
linia a treia prima linie nmultita cu 5. Obtinem astfel zerouri
sub primul pivot:

1
1
2 1
A 0 3
5
0 . Pe linia a doua alegem pivot elemen0 6 10 2
tul de pe coloana a doua: a022 = 3 6= 0. Adunam la linia a treia

19

linia a doua nmultita cu 2. Gasim ca:

1
1
2 1
A 0 3
5
0 . Am obtinut o forma scara cu doar
0
0
0 2
doi pivoti deci rang A = 2. Ultima ecuatie, 0 = 2, ne arata ca
sistemul este incompatibil.

2 1 1 1
(d) Avem A 4 2 1 2 . Alegem a11 = 2 6= 0 pivot, si
6 3 2 3
adunam la linia a doua prima linie nmultita cu 2, apoi adunam
la linia a treia prima linie nmultita cu 3. Obtinem astfel zerouri
sub primul pivot:

2 1 1 1
A 0 0 1 0 . Alegem ca al doilea pivot elementul de
0 0 5 0
pe linia 2, coloana 3, a023 = 1 6= 0. Adunam la linia a treia linia

2 1 1 1
a doua nmultita cu 5, si obtinem ca A 0 0 1 0 .
0 0 0 0
Ultima ecuatie, 0 = 0, este satisfacuta ntotdeauna. Din linia a
1y
.
doua rezulta z = 0. Apoi din prima ecuatie gasim x =
2
Sistemul este compatibil (simplu) nedeterminat si are ca solutii



1
, , 0 | R .
S=
2
(e) Cu notatii matriceale, adunand la a doua prima linie nmultita
cu 2, obtinem imediat forma scara a matricei A:




1
1
1
3
1
1
1 3
A =

. De aici se
2 1 1 0
0 3 3 6
vede ca rang A = rang A = 2 (avem doi pivoti) deci sistemul este
compatibil nedeterminat. Din ecuatia a doua obtinem y = 2 z.
Inlocuind n prima ecuatie gasim x = 1. Asadar multimea solutiilor
sistemului este S = {(1, 2 , ) | R}.
20

(f) Alegem elementul din coltul din stanga sus al matriei extinse,
a11 = 1 6= 0, drept pivot. Adunand la linia a doua prima linie
nmultita cu 3 si la linia a treia prima linie nmultita cu 5,
obtinem

3
1
2
1 2 3
A = 3 4 11 0 2 20 . Alegem pivot acum
5 6 2
0 4 13
elementul de pe linia a doua, coloana a doua a matricei obtinute:
a022 = 2 6= 0. Adunam la linia a treia linia a doua
nmultita cu 2

1 2
3
(pentru a produce 0 sub pivot). Obtinem ca A 0 2 20 .
0 0
27
Deoarece ultima linie se traduce n ecuatia 0 = 27, sistemul este
incompatibil.
(g) Alegem elementul din coltul din stanga sus al matriei extinse,
a11 = 1 6= 0, drept pivot. Adunand la linia a doua prima linie
nmultita cu 4 si la linia a treia prima linie nmultita cu 7,
obtinem

1
2
3
1 2 3
A = 4 5 6 0 3 6 . Alegem pivot acum
7 8 9
0 6 12
elementul de pe linia a doua, coloana a doua a matricei obtinute:
a022 = 3 6= 0. Adunam la linia a treia linia a doua nmultita cu 2

1 2
3
(pentru a produce 0 sub pivot). Obtinem ca A 0 3 6 .
0
0 0
Deoarece ultima linie se traduce n ecuatia 0 = 0, sistemul este
compatibil. Din ecuatia a doua avem y = 2, iar din prima ecuatie,
x = 1. Asadar multimea solutiilor sistemului este S = {(1, 2)}.
2. Folosind metoda lui Gauss, calculati rangurile matricelor:

21

1 2
3
1 1 2 2 3 3
5 6
(a) 4
(b) 4 4 4 5 5 5
7 8
9
6 6 6 6 6 6

1
2
3
... n
(c) n + 1 n + 2 n + 3 ... 2n .
2n + 1 2n + 2 2n + 3 ... 3n
Rezolvare.

1 2
3
1 2 3
4L1 +L2 L2
rang 0 3 6
(a) rang 4
5 6
7 8
9
7 8 9

1 2
3
7L1 +L3 L3
2L2 +L3 L3

rang 0 3
6
0
6 12

1
2 3
rang 0 3 6 . Avem doi pivoti, deci rangul cautat este 2.
0
0 0

1 1 2 2 3 3
4L1 +L2 L2
(b) rang 4 4 4 5 5 5
6 6 6 6 6 6

1 1 2
2
3
3
6L1 +L3 L3
= rang 0 0 4 3 7 7
6 6 6
6
6
6

1 1
2
2
3
3
1,5 L2 +L3 L3
= rang 0 0 4 3 7 7
0 0 6 6 12 12

1 1
2
2
3
3
0 0 4 3 7 7

= rang
.

3
3
3
0 0
0

2
2
2
Avem trei pivoti, deci rangul este 3.

22

1
2
3
... n
(n+1)L1 +L2 L2
(c) rang n + 1 n + 2 n + 3 ... 2n
2n + 1 2n + 2 2n + 3 ... 3n

1
2
3
...
n
(2n+1)L1 +L3 L2
= rang 0
n
2n ... (n 1)n
2n + 1 2n + 2 2n + 3 ...
3n

1
2
3
...
n
2L2 +L3 L2
= rang 0 n 2n ... (n 1)n
0 2n 4n ... 2(n 1)n

1
2
3
...
n
= rang 0 n 2n ... (n 1)n .
0
0
0
...
0
Avem doi pivoti deci rangul este 2.
3. Determinati forma scara redusa pentru matricele de mai jos:

1 1 3
1 2 0
1 1 1
(b) 0 1 1
(c) 1 2 3
(a) 2 1 0
0 1 2
1 0 2
1 4 9

1
1 1 1
2 1 1 1
.
(d)
3
0
1
1
1 1
0 4
Rezolvare. (a) Alegem pivot elementul din coltul din stanga-sus.
Urmatoarea etapa ar fi sa mpartim linia 1 cu a11 dar cum a11 = 1
acest lucru nu mai este necesar. Ca la metoda lui Gauss pro

2L1 +L2 L2
1 1 3
ducem zerouri dedesubtul pivotului. 2 1 0
^
0 1 2

1 1
3
0 1 6. Alegem acum pivot elementul de pe linia a doua,
0 1
2
coloana a doua: a022 = 1 6= 0. Vom nmulti linia a doua cu 1

23

pentru a face pivotul sa fie egal cu 1. Obtinem:

L2 L2
1
1
3
1 1 3
0 1 6 ^ 0 1 6.
0 1 2
0
1
2
Provocam acum zerouri pe coloana a doua, nu numai sub pivot, ca
la metoda lui Gauss, ci si deasupra acestuia.

1 1 3 L2 +L1 L1 1 0 3 L2 +L3 L3 1 0 3
0 1 6 ^ 0 1
6 ^ 0 1
6 .
0 1 2
0 1
2
0 0 4
Alegem acum pivot elementul de pe linia a treia, coloana a treia
a matricei obtinute. Impartim linia pivotului cu pivotul pentru a
face pivotul sa fie egal cu 1. Obtinem:

1 0 3
1 0 3
(1/4)L3 L3
0 1
6 ^ 0 1 6 . Acum provocam zerouri
0 0 4
0 0 1
pe coloana pivotului (coloana a treia):

1 0 3 3L3 +L1 L1 1 0 0 6L3 +L2 L2 1 0 0

0 1 6 ^ 0 1 6 ^ 0 1 0 = I3 .
0 0 1
0 0 1
0 0 1
Din cele de mai sus rezulta ca matricea este inversabila. Vom vedea
la exercitiu urmator cum, parcurgand exact aceleasi etape, putem
gasi inversa acestei matrice.

1 2 0 L1 +L3 L3 1 2 0 2L2 +L1 L1 1 0 2

(b) 0 1 1 ^ 0 1 1 ^ 0 1
1
0 2 2
0 2
2
1 0 2

1 0 2
2L2 +L3 L3

0 1 1 care este forma scara redusa a matricei

^
0 0 0
din enunt. Deoarece ea este diferita de I3 (sau deoarece nu avem
decat doi pivoti), matricea din enunt are rangul 2, deci nu este inversabila.

24

1 1 L1 +L2 L2 1 1 1 L1 +L3 L3 1 1 1
2 3 ^ 0 1 2 ^ 0 1 2
0 3 8
4 9
1 4 9

1 0 1 3L2 +L3 L3 1 0 1 1/2 L3 L3

L2 +L1 L1
^ 0 1
2 ^ 0 1 2 ^
0 3
8
0 0 2

1 0 1 L3 +L1 L1 1 0 0 2L3 +L2 L2

0 1 2 ^ 0 1 2 ^ I3 ,
0 0 1
0 0 1

1
(c) 1
1

deci matricea din enunt este inversabila.

1
1 1 1
1
1 1 1
2 1 1 1 2L1 +L2 L2 0 3 3 3
^

(d)
3
3
0
1
1
0
1
1
1 1
0 4
1 1
0 4

1
1
1 1
1
1 1 1
L1 +L4 L4
3L1 +L3 L3
3 3
0 3 3 3

0 3

^
^
0 3
0 3 4 2
4 2
1 1
0 4
0
2
1 3

1 1 1 1
1 0
0
0
1/3 L2 L2
L2 +L1 L1

0 1 1 1
^ 0 1 1 1
^
0 3 4 2
0 3 4 2
0 2 1 3
0 2 1 3

1 0 0
0
1 0
0
0
3L2 +L3 L3
2L2 +L4 L4

0 1 1 1
^ 0 1 1 1
^

0 0
1
1
0 0 1
1
0 2 1 3
0 0 1 5

1 0 0
0
1 0 0
0
L3 +L2 L2
L3 +L4 L4
2
0 1 0
2

0 1 0

^
^
0 0 1
1
1
0 0 1
0 0 0 6
0 0 1 5

25

1
1/6 L4 L4
0
^
0
0

1
L4 +L3 L3
0
^
0
0

0
1
0
0

0
0
1
0

0
1
0
0

0
0
1
0

1 0
0
2L4 +L2 L2

0 1
2
^

0 0
1
1
0 0

0
0
= I4 , deci matricea
0
1

0
0
1
0

0
0

1
1

este inversabila.

4. Folosind metoda Gauss-Jordan, calculati inversele matricelor de

mai jos:

1
1 1 1
1 1 3
1 1 1
2 1 1 1
.

(a) 2 1 0
(b) 1 2 3
(c)
3
0
1
1
0 1 2
1 4 9
1 1
0 4
Rezolvare. (a) Dupa cum amvazut n
prezentarea teoretica, calcu1 1 3
larea inversei matricei A = 2 1 0 revine la rezolvarea a trei
0 1 2
sisteme,
anumea celor
extinse:

care au matricele

1 1 3 1
1 1 3 0
1 1 3 0
2 1 0 0 , 2 1 0 1 si 2 1 0 0 .
0 1 2 0
0 1 2 0
0 1 2 1
Observam ca daca am rezolva aceste sisteme cu Metoda GaussJordan, am efectua pentru fiecare din ele exact aceleasi operatii pe
care le-am vazut n exercitiul precedent:
2L1 + L2 L2 , L2 L2 , L2 + L1 L1 , L2 + L3
L3 , (1/4)L3 L3 , 3L3 + L1 L1 , 6L3 + L2 L2 . Aceasta
observatie ne face sa descoperim algortimul de inversare a unei matrice cu metoda Gauss-Jordan: n loc sa rezolvam succesiv aceste
trei sisteme, consideram matricea A extinsa simultan cu cele trei
coloane de termeni liberi care ne
intereseaza: e1 , e2si e3 , adica
1 1 3 1 0 0
consideram matricea (A | I3 ) = 2 1 0 0 1 0 . Prin suc0 1 2 0 0 1
cesiunea de transformari (pe care le-am folosit la exercitiul 3.a))

26

2L1 + L2 L2 , L2 L2 , L2 + L1 L1 , L2 + L3
L3 , (1/4)L3 L3 , 3L3 + L1 L1 , 6L3 + L2 L2 se ajunge la
(I3 | A1 ). Sa reluam pasii de mai sus si sa urmarim ce ,,pateste
matricea din dreapta.
Alegem pivot elementul din coltul din stanga-sus. Ca la metoda lui
Gauss producem zerouri dedesubtul pivotului.

1 1
3
1 0 0
1 1 3 1 0 0 2L1 +L2 L2
2 1 0 0 1 0 ^ 0 1 6 2 1 0 .
0 1
2
0 0 1
0 1 2 0 0 1
Alegem acum pivot elementul de pe linia a doua, coloana a doua:
a022 6= 0. Vom nmulti linia a doua cu 1 pentru a face pivotul sa
fie egal cu 1. Obtinem:

L2 L2
1
1
3
1 0 0
1 1 3 1 0 0
0 1 6 2 1 0 ^ 0 1 6 2 1 0 .
0 1 2 0 0 1
0
1
2
0 0 1
Provocam acum zerouri pe coloana a doua, nu numai sub pivot, ca
la metoda lui Gauss, ci si deasupra acestuia.

1 1 3 1 0 0 L2 +L1 L1 1 0 3 1 1 0
0 1 6 2 1 0 ^ 0 1
6
2 1 0
0
0 1
0 1 2 0 0 1
0 1
2

1 0 3 1 1 0
L2 +L3 L3

^
0 1
6
2 1 0 .
0 0 4 2 1 1
Alegem acum pivot elementul de pe linia a treia, coloana a treia
a matricei obtinute. Impartim linia pivotului cu pivotul pentru a
face pivotul sa fie egal cu 1. Obtinem:

1 0

1
0
3
1 0 3 1 1 0 4 L3 L3


 2 1 0
.

0 1 6
0
1
6
2 1 0
^


 1
1
1
0 0 4 2 1 1


0 0 1
2
4
4
Acum provocam zerouri pe coloana pivotului (coloana a treia):

27

3
1 1

1 0 0
1 0 3 1 1
0
2 4
4
3L3 +L1 L1
0 1 6

2 1 0

0 1 6 2 1 0

1
1
1
1
1
1

0 0 1
0 0 1

2
4
4
2
4
4

1
1
3
1 0 0

2
4
4

6L3 +L2 L2

1
3
.
^
0 1 0 1 2
2

1
1
1
0 0 1

2
4
4
In momentul n care am ajuns n stanga la matricea scara redusa
a lui A algoritmul se ncheie: daca aceasta forma scara redusa este
I (ceea ce este cazul n acest exercitiu), atunci matricea obtinuta
n dreapta barei este A1 ; daca unul dintre pivoti este 0 (si deci nu
putem ajunge la I), atunci acest lucru nseamna ca matricea nu este
1
3
1

2
4
4

1
3

1
inversabila. Prin urmare, am obtinut ca A = 1
.

2
2

1
1
1

2
4
4

0.1.3

PROBLEME PROPUSE

1. Concatenati urmatoarele matrice:


 

12 1
2 1
(a)
,
,
0 2
0 2

 
  
12 1 2 1
2 2
1
(b)
,
,
,
0 2 0 2
0 1
13

1
1 0
0
0 8
(c) 1 , 0 1 , 1 8 1.
1
1 13
8 0 0
28



12 1 2 1
Raspunsuri. (a)
;
0 2 0 2


12 1 2 1 2 2 1
(b)
;
0 2 0 2 0 1 13

1 1 0 0
0 8
(c) 1 0 1 1 8 1.
1 1 13 8 0 0




1 2 3 4
1 2 3 4
2. Fie =
si =
S4 .
2 3 1 4
1 3 4 2
(a) Sa se calculeze 1 , 1 , , , 1 1 , 1 1 , ()1 si
()1 .
(b) Sa se calculeze numarul inversiunilor m(), m(), precum
si signatura permutarilor date.
(c) Sa se determine matricele permutarilor de la punctul (a) si
determinantii acestora.
(d) Sa se calculeze inversele matricelor de la punctul precedent.

1 1 2
2 1 2
.
(e) Fie A =
3 0
1
2 2 1
A. Sa se calculeze produsele P A, P A, P2 A si P1 A.
B. Sa se determine toate produsele posibile dintre matricele
determinate la punctul (c) si matricea A.
3. Aratati

5 2
6 4

9 2
7 6

ca
2
3
3
4

3
2
2 2 2
0

5 1 5 3 11 0

=
4 16 24 8 8 0
7
8 16 0 16
0

5 2
4. Fie f (x) = x3 7x2 + 13x 5 si A = 1 3
2 2

0 0 0

ca f (A) = 0 0 0 .
0 0 0
29

0 0
0 0
.
0 0
0 0

3
1 . Sa se arate
1
0
0
0
0

5. Aratati ca:

2 7 3
7 6 1
1
(a) 3 9 4 = 5 3 1 .
3
1 5 3
6 3
3

1
1 1
1
1
1 1
1
1

1 1 1 1

= 1 1 1 1 1 .
(b)
1 1 1 1
4 1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1

1
1 1 0 ... 0
1 1 ... 1
0 1 1 ... 0

0 1 ... 1

0 0

1
...
0
(c) .. ..
=

n Mn,n (R).
.
.. ..
. . ... ..
..
..
. .
. ... .
0 0 ... 1
0 0
0 ... 1

1
1 2 3 4 ... n 1
n
0 1 2 3 ... n 2 n 1

0 0 1 2 ... n 3 n 2

(d) .. .. .. ..
..
.. =
. . . . ...
.
.

0 0 0 0 ...
1
2
0 0 0 0 ...
0
1

1 2 1
0 ... 0 0
0 1 2 1 ... 0 0

0 0

1
2
...
0
0

= .. ..
..
..
.. .. .
. .
.
. ... . .

0 0
0
0 ... 1 2
0 0
0
0 ... 0 1

1 1 2
2 1 2
2 1 2
si B = 3 0 1 .
6. Fie A =
3 0
1
1 2 1
2 2 1
(a) Sa se calculeze produsele AB:1 , AB:2 , AB:3 , A1: B, A2: B,
A1: B, A3: B si A4: B.
(b) Sa se determine matricele AB si (AB:1 | AB:2 | AB:3 ) .
(c) Sa se calculeze B 1 si AB 1 .
30

7. Sa se arate ca, daca exista produsul AB si

B = (B:1 | B:2 | ... | B:p ), atunci AB = (AB:1 | AB:2 | ... | AB:p ).
8. Aratati ca daca A Mn,n (R), n impar, verifica AT = A,
atunci det A = 0.
9. Se numeste matrice simetrica o matrice cu proprietatea AT = A.
(a) Aratati ca B B T si B T B sunt matrice simetrice, B
Mm,n (R).
(b) Aratati ca daca o matrice simetrica este inversabila atunci
si inversa ei este tot o matrice simetrica.
(c) Este adevarat ca daca A si B sunt doua matrice simetrice de
acelasi tip, atunci AB este tot o matrice simetrica? Justificati
raspunsul.
10. Determinati inversele matricelor:


12 1
(a)
;
0 2


12 1 2 1
(b)
;
0 2 0 2

5 2 3
(c) 1 3 1 ;
2 2 1

5 2 2 3
6 4 3 5

(d)
9 2 3 4.
7 6 4 7
1
1

(b) nu admite inversa;

Raspunsuri. (a) 12 24 ;
1
0
2
1

4 7

5
5 5

2
1 1
(c)
(d) nu admite inversa.
;
5 5
5

4
6 13

5
5 5
11. Sa se dovedeasca ca daca , Sn , atunci
31

i. P P = P .
ii. PT P = I.
iii. PT = P1 = P1 .
12*. Sa se descrie n pseudocod algoritmii de aducere a unei matrice
la forma scara, respectiv la forma scara redusa.
13. Sa se determine o matrice scara si matricea scara redusa pentru
urmatoarele matrice si sa se precizeze rangul lor:

11 4 3
0
2 9,
(a) 10 1
9 2 4 13

5 2 2 3
6 4 3 5

(b)
9 2 3 4,
7 6 4 7

0 1 9 0 3
0 1 3 11 2

(c)
0 1 0 13 1,
0 1 1 2 0

0 0 0
1
1
1
1
0 4 4
4
4
4
4

3
3
3 33
(d)
0 2 3
.
1 3 2
1
0
1
2
1 2 2 2 2 2 2

53
1 0 0

287

743

Raspunsuri. (a)0 1 0
, 3;

287

1185
0 0 1
287

1 1
1 0

4
4
0
1
0
0
0

0 0 1 0 0
3 7

, 2;

(b)0 1
(c)

0 0 0 1 0 , 4;
8
8

0 0 0 0
0 0 0 0 1
0 0 0 0
32

0 120
0 30

0 30
, 5.
1 152
0 151

2 0 2
matricea A = 2 2 0 . Sa se calculeze:
0 2 2

2 1 2
A1 si A1 B 1 , unde B = 3 0 1 .
1 2 1
Sa se calculeze produsele P(1,3) A, E(1,3) (1)A si
E 2 ( 12 )E(2,3) ( 12 )A (unde E cu diversi indici desemneaza
matrice elementare).

1
Sa se rezolve sistemul Ax = b, unde b = 1 .
2

1
0

(d)
0
0
0
14. Fie

(a)
(b)

(c)

0
1
0
0
0

0
0
1
0
0

0
0
0
1
0

0
0
0
0
1

15. Sa se rezolve prin metoda Gauss n R sistemele liniare ale caror

matrice extinse sunt:

9 3 5 6 4
(a) 6 2 3 1 5 ;
3 1 3 14 8

3 2 2 2 2
2 3 2 5 3

(b)
9 1 4 5 1 ;
2 2 3 4 5
7 1 6 1 7

1 1 3 2 3 1
2 2 4 1 3 2

(c)
2 2 8 3 9 1 .
3 3 5 2 3 1
Raspuns.
(a) S =



27
9
3
1
, , 2 + , 1+ | , R
13
13
13
13
33


(b) S =



6 + 8 1 13 15 6
,
,
, | R
7
7
7

(c) S = .
16*. Sa se descrie n pseudocod algoritmii de rezolvare a unui sistem
liniar prin metoda Gauss, respectiv prin metoda Gauss-Jordan.


a b
17. Fie (K, +, ) un corp si A =
M2,2 (K) astfel ncat
c d
abcd 6= 0. Sa se arate ca urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(a) exista 6= 0 astfel ncat A:1 = A:2 ;
(b) exista 6= 0 astfel ncat A1: = A2: .
18*. Sa se arate ca un sistem liniar cu coeficienti reali nu poate sa
aiba exact doua solutii.
Indicatie. Aratati ca daca x, x0 Rn sunt solutii ale sistemului
1
atunci si (x + x0 ) e solutie a sistemului.
2
19*. Sa se dea un exemplu de sistem liniar care admite exact doua
solutii.
Rezolvare. In Z2 sistemul x + y = 0 are exact doua solutii.
20. Sa se descompuna n produs LU matricele:

2
2 3
(a) 1 1 0
1 2 1

1 1 1 1
1 0 1 1

(b)
1 1 0 1
1 1 1 0

1
0 0 2 3 5
2 3 5
1 0 0

2
1 0
0 6 11
(c) 4 0 1 = 0 1 0
1

1 2 3
0 0 1 7 1 0 0 83
2
12
12

1 2 3

(d) 2 3 1 .
3 1 2
34

1
0 0
2 2
3
3
1

1 0 0 2

Raspunsuri. (a) 2

3
1
1

0 0
2
4

1 0 0 0
1 1
1
1
1 1 0 0 0 1 0
0

(b)
1 0 1 0 0 0 1 0 ;
1 0 0 1
0 0
0 1

2 3 5
1
0
0

1
0
(c) 2
0 6 11 ;
7
83
1

1
0 0

12
2

12
1 0 0
1 2
3
(d) 2 1 0 0 1 5 .
3 5 1
0 0 18
21. Sa se descompuna n produs P LU, unde P este matricea unei
permutari, urmatoarele matrice:

7 6 1
(a) 5 3 1 ;
6 3
3

5 2 3
(b) 1 3 1 ;
2 2 1

2 0 2
(c) 2 2 0 ;
0 2 2

5 2 2 3
6 4 3 5

(d)
9 2 3 4 ;
7 6 4 7

1 1
1
1
1 1 1 1

(e*)
1 1 1 1 ;
1 1 1 1
35

3
2

(f*)
9
2
7

2
3
1
2
1

2 2 2
2 5 3

4 5 1
.
3 4 5
6 1 7

5 2 3
1 0 0
2
1 0 0 1
13
1 0 0

Raspunsuri. (a) 0 1 0 5

5
5 ;

0 0 1
2 6
5
0 0
1
5 13
13

5
2
3
1
0
0

2
1 0 0 1
13
1 0 0

(b) 0 1 0 5

5
5 ;

0 0 1
2 6
5
1
0 0
5 13
13

1 0 0
1 0 0
2 0 2
(c) 0 1 0 1 1 0 0 2 2 ;
0 0 1
0 1 1
0 0 4

1 0 0 0

6
5 2 2 3
1 0 0 0
1 0 0 8
3 7
0
5
0 1 0 0
5 5 5

;
(d)

0 0 1 0
1 1 0
0 0 0 0
5
0 0 0 1

0 0 0 0
7
2 0 1

1 0 0 0
1 0 0 0
1 1
1
1
0 0 1 0 1 1 0 0 0 2 0 2

(e)
0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 2 2;
0 0 0 1
1 1 1 1
0 0
0
4

36

1
0

(f)
0
0
0

0
1
0
0
0

0
0
0
1
0

(matricea nu

1
0
2

1
0 0
3

0 0
2
2

1 0
3
5
0 0
3 3
0 1

7
11

3
5
este inversabila!).

37

0 0 0 3

0 0 0

1 0 0

0 1 0
0
0
2 0 1

2
5
3
0
0
0

2
2
3
7
5
0
0

2
11
3
6
5
0
0

2
5

0
0