0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
12 vizualizări2 pagini
- la 23 August s-a desfăşurat o lovitură de stat, concepută şi organizată de Palat şi partidele politice din BND
- actul de curaj al monarhului a fost salutat de toate formaţiunile politice şi recunoscut pe plan internaţional
- Germania hitleristă era lipsită de materii prime, mai ales petrol
- actul de la 23 august a produs intrarea României în sfera de influenţă sovietică ce a avut ca rezultat instaurarea Partidului Comunist
- la 23 August s-a desfăşurat o lovitură de stat, concepută şi organizată de Palat şi partidele politice din BND
- actul de curaj al monarhului a fost salutat de toate formaţiunile politice şi recunoscut pe plan internaţional
- Germania hitleristă era lipsită de materii prime, mai ales petrol
- actul de la 23 august a produs intrarea României în sfera de influenţă sovietică ce a avut ca rezultat instaurarea Partidului Comunist
- la 23 August s-a desfăşurat o lovitură de stat, concepută şi organizată de Palat şi partidele politice din BND
- actul de curaj al monarhului a fost salutat de toate formaţiunile politice şi recunoscut pe plan internaţional
- Germania hitleristă era lipsită de materii prime, mai ales petrol
- actul de la 23 august a produs intrarea României în sfera de influenţă sovietică ce a avut ca rezultat instaurarea Partidului Comunist
Dup ncheierea victorioas a insureciei care a dus la eliberarea Munteniei,
Dobrogei, Olteniei, Banatului, Crianei i prii de sud a Transilvaniei, armata romn, credincioas voinei poporului, a dus mai departe lupta pentru curirea ntregului teritoriu al Romniei de trupele hitleriste i horthyste i pentru zdrobirea definitiv a forelor inamice. Cot la cot cu armata sovietic, forele armate ale Romniei au pus n slujba victoriei toat capacitatea lor de lupt. n cursul operaiunilor grele mpotriva dumanului armata romn a avut sprijinul ntregului popor care, nelegnd gravitatea i importana momentului istoric, a urmat apelul partidului comunist i a oferit ntr-adevr totul pentru front, totul pentru victorie. ncepnd cu operaiunile din timpul insureciei i pn la 9 mai 1945, efectivele militare angajate de Romnia n rzboiul antihitlerist s-au ridicat la aproape 540.000 de oameni. n ceea ce privete efortul economic, dup o evaluare aproximativ, contribuia Romniei la rzboiul contra Germaniei hitleriste se ridic la circa 700 milioane de dolari. Eforturile militare i economice ale Romniei destinate luptei mpotriva hitlerismului au servit att consolidrii suveranitii naionale a poporului romn ct i cauzei generale a comunitii internaionale. La aceste considerente care au determinat Romnia s participe cu toat fora de care a dispus alturi de statele aliate mpotriva Germaniei hitleriste se aduga nsi contiina soldailor romni i a ntregului popor c lupt pentru desfurarea unui rzboi drept, menit s aduc libertate popoarelor. Primele operaiuni militare ale trupelor romneti n cadrul rzboiului regulat care trebuia s desvreasc eliberarea teritoriului patriei de trupele hitleristo-horthyste s-au desfurat n Transilvania n prima jumtate a lunii septembrie 1944. n aceast faz a luptei armatele romne au stvilit ofensiva germano-maghiar i au trecut la o contraofensiv puternic umr la umr cu unitile armatei sovietice care soseau necontenit din interiorul rii. Adevrate minuni de vitejie au svrit ostaii romni, mai ales cu prilejul luptelor desfurate n zona oraelor Sfntu Gheorghe, Turda, Arad, Timioara, Oravia etc. n urma acestor operaiuni victorioase armatele romne i sovietice au ajuns, n primele zile ale lunii octombrie, la frontiera impus Romniei prin dictatul de la Viena.
Btliile urmtoare, care aveau ca el tactic atingerea fluviului Tisa, au dus la
nfrngerea rezistenei opuse de inamic pe teritoriul Romniei. Ele s-au ncheiat la 25 octombrie 1944 prin eliberarea ultimelor orae romneti, Satu-Mare i Crei, de sub ocupaia hitleristo-horthyst. Aproape 70.000 de lupttori soldai, ofieri i civili, jertfindu-i viaa, au pecetluit cu sngele lor victoria asupra dumanului cotropitor. Vitejia sublocotenentului Turturic Gheorghe, czut eroic pe cmpul btliei de la Sf. Gheorghe, faptele eroice ale locotenent-colonelului Ion Buzoianu, comandantul regimentului 2 infanterie din Divizia Tudor Vladimirescu, czut la Oradea, precum i faptele de arme ale multor eroi care au murit cu gndul la patrie vor rmne pentru totdeauna n contiina poporului nostru. Dup curirea ntregului teritoriu al Romniei de trupele inamice, armatele romne i sovietice s-au angajat intr-un ir de noi i mari btlii pentru zdrobirea definitiv a fascismului. n cursul unei puternice ofensive ostaii romni i sovietici - au pornit la eliberarea teritoriului Ungariei. Peste 210.000 de soldai i ofieri romni au luptat vitejete n btliile care s-au dat la Budapesta, Debrein i n alte zone ale frontului. Armata romn, prin eroismul su, a luat cu asalt masivii muntoi Bukk, Matra i Hegyalya, a forat ruri i a distrus numeroase fortificaii, elibernd astfel 1237 de localiti de pe teritoriul Ungariei. n a doua jumtate a lunii decembrie 1944, trupele romne i sovietice au depit grania de vest a Ungariei, ptrunznd pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a urmri n continuare armatele hitleriste care se retrgeau nspimntate i cu rndurile rrite. Soldaii romni i cehoslovaci, alturi de ostaii sovietici, i-au vrsat sngele pentru eliberarea Cehoslovaciei, pentru nfrngerea definitiv a fascismului. Luptele mpotriva armatelor hitleriste dislocate pe teritoriul Cehoslovaciei au durat pn la 12 mai 1945. Astfel, din decembrie 1944 i pn n luna mai 1945, deci n rstimp de peste 5 luni, armata romn a eliberat circa 1.700 de localiti cehoslovace, dintre care 31 de orae. Pentru eroismul lor, ostaii romni au fost citai prin numeroase ordine de zi ale comandamentelor romn i sovietic i au primit peste 300.000 de ordine i medalii de rzboi. Participarea Romniei la rzboiul eliberator contra Germaniei hitleriste rmne o pagin glorioas n istoria poporului romn.