In ce priveste caracterizarea directa, exista in roman un portret
direct al lui Apostol Bologa, in care ni se spune ca are aproape 20 de ani, e inaltut si foarte zvelt. Acesta are o pofta de viata nemasurata, dar si o viata interioara plina de intrebari, indoieli, elanuri si caderi, un intelectual care cauta binele si adevarul. In ce priveste caracterizarea psihologica, Bologa, fiul avocatului Iosif Bologa dintr-un oras transilvanean, sufera prima criza de constiinta odata cu moartea tatalui sau, cand crede ca l-a pierdut pe Dumnezeu. Bologa e macinat de doua obsesii. Una, vocea tatalui sau care-i spune Ca barbat, sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman. Cealalta obsesie este conflictul psihologic pe care il traieste intre constiinta apartenentei la neamul romanesc si datoria fata de statul austro-ungar in conditii de razboi. A doua obsesie, momentul executarii sublocotenentului ceh Svoboda, declanseaza criza de constiinta obsesiva care ii zdruncina echilibrul sufletesc. Doborarea reflectorului rusesc nu il salveaza de trimiterea pe frontul romanesc si incercarea de dezertare il duce la un destin similar cu cel al lui Svoboda: condamnarea prin spanzuratoare. Caracterizarea indirecta prin nume ne arata ca Apostol e un nume semnificativ, deoarece Bologa devine un apostol al neamului in contextul in care refuza sa-i atace pe fratii romani. Astfel, desi sfarseste tragic, prin convingerile sale morale, Bologa e un invingator. Gestul sau de a dezerta nu e atat un act de patriotism, cat un act de eliberare a unei constiinte incarcate care realizeaza tarziu notiunea de datorie.