Sunteți pe pagina 1din 342

- M d lin-Cornel VALEANU

nr

- |

-

PIA A "MIHAI EMINESCU" DIN IA I

A

-

Repere istorice i cercetare arheologic

35

-

s

-

a

-s

*

a

;

;, es

-

*

=

-

p

500

(E.

-El

-

-

E --

palatul

/

culturii | 2015,

- 9.
-
9.

Sorin IFTIMI

M d lin-Cornel V LEANU

PIA A "MIHAI EMINESCU" DIN IA I

REPERE ISTORICE I CERCETARE ARHEOLOGIC

edituraculturiipalatul

ia i

2015

EMINESCU" DIN I A I REPERE ISTORICE I CERCETARE ARHEOLOGIC edituraculturiipalatul ia i 2015

Referen i tiin ifici:

Prof. univ. dr. Gheorghe MACARIE

Cercet tor tiin ific I dr.

Silviu V CARU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României IFTIMI, SORIN Pia a "Mihai Eminescu" din
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României
IFTIMI, SORIN
Pia a "Mihai Eminescu" din Ia i. Repere istorice i cercetare arheologic /
Sorin Iftimi, M d lin-Cornel V leanu. - Ia i : Palatul Culturii, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-8547-08-4
I. V leanu, M d lin Cornel
902(498 Ia i)

Volum lansat în cadrul SIMPOZIONULUI INTERNA IONAL MONUMENTUL TRADI IE I VIITOR, edi ia a XVII-a, Ia i, 1-4 Octombrie 2015.

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast publica ie nu poate fi

prin niciun mijloc fotografic, electronic sau

stocare i al editurii i/sau al autorului.

mecanic, inclusiv

reprodus sau folosit în niciun fel i

prin fotocopiere, înregistrare sau sisteme de

interogare a datelor f r acordul prealabil scris

Autorii poart responsabilitatea textului i fotografiilor con inute în aceast

publica ie.

Editura PALATUL CULTURII, 2015

Pia a tefan cel

Tel./fax: 0040 232 218383 www.palatulculturii.ro www.muzeul-moldova.ro

Mare i Sfânt, Nr.

1, Ia i 700028, România

Pentru formatul

Pentru formatul electronic - ISBN 978-606-8547-09-1

tip rit - ISBN 978-606-8547-08-4

România Pentru formatul Pentru formatul electronic - ISBN 978-606-8547-09-1 tip rit - ISBN 978-606-8547-08-4

CUPRINS

INTRODUCERE (dr. M d lin Cornel V LEANU)

5

PIA A "MIHAI EMINESCU". STUDIU ISTORIC (dr. Sorin IFTIMI)

7

Râpa Galben . Evolu ia istoric a zonei (secolele XVII-XIX)

9

Lucr rile de alimentare cu ap la Ia

12

Planul zonei

la începutul secolului XIX

14

Deschiderea

drumului Boto anilor (Bd. Copou)

18

"Uli a Strâmb " din zona Pie ei "Mihai Eminescu"

20

Pia a "Mihai Eminescu" în secolele XIX-XX

24

Cl dirile de pe strada P curari

25

Cl dirile de pe strada L pu neanu

45

Cl dirile

de

pe

strada

Gheorghe Lasc r

66

Cl dirile de pe strada Elisabeta

72

CERCETAREA ARHEOLOGIC , 2012-2014 (dr. M d lin Cornel V LEANU)

77

Rezultatele cercet rii arheologice Materiale arheologice recuperate i incluse în patrimoniul

78

 

Muzeului de Istorie a Moldovei

95

CONSIDERA II ASUPRA RAPEI MUNTENIMII ÎN CONTEXTUL

DEZVOLTARII URBANE A ZONEI (dr. M d lin Cornel VALEANU)

ILUSTRATII

100

105

ASUPRA RAPEI MUNTENIMII ÎN CONTEXTUL DEZVOLTARII URBANE A ZONEI (dr. M d lin Cornel VALEANU) ILUSTRATII

INTRODUCERE

Studiul istoric i cercetarea arheologic au fost realizate în cadrul lucr rilor de construire

a Pasajului rutier Mihai Eminescu din Ia i i au avut la baz contractele încheiate între Prim ria

Municipiului Ia i i Complexul Muzeal Na ional Moldova Ia i, i anume contract nr. 47146/2011 i contract nr. 118421/2012. În baza avizelor eliberate pentru autorizarea la construire a pasajului rutier dec tre Direc ia Jude ean pentru Cultur Ia i, Ministerul Culturii a

eliberat autoriza iile de supraveghere arheologic cu nr. 67/2012, 240/2012, 9/2013, 69/2013, 165/2013, 13/2014 i 97/2014. În vederea realiz rii cercet rilor a fost creat un colectiv de speciali ti de la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Na ional Moldova Ia i, compus din:

dr. Sorin Iftimi consultant istoric, dr. M d lin-Cornel V leanu arheolog expert, dr. Adriana Moglan (Miron) arheolog specialist, drd. Costic As voaie arheolog expert, dr. L cr mioara Stratulat arheolog specialist, dr. Senica urcanu arheolog specialist,

dr.

dr. Ioan Ia cu arheolog debutant, dr. Loredana- tefania Solcan arheolog debutant.

Responsabil tiin ific i coordonator al colectivului de arheologi a fost ini ial dr. Adriana Moglan (Miron), în perioada martie - septembrie 2012 i ulterior dr. M d lin-Cornel V leanu, în perioada octombrie 2012 - iunie 2014. Supravegherea arheologic a fost dependent de graficul de lucr ri al constructorului i de procesele i fazele tehnologice de realizare a proiectului, fiind realizat în perioada martie 2012 - iunie 2014. Trebuie men ionat colaborarea cu beneficiarul lucr rilor, Prim ria Municipiului Ia i, reprezentat atât prin primarul Gheorghe Nichita i viceprimarul Mihai Chirica, precum i prin directorii, efii de departamente i speciali tii din cadrul acestora, precum i responsabilii de proiect: Iuliu Cosmin Coman, Petru Tomorug, Claudia Stoica, Daniela Ac t noaie (Coman), C t lin Bejan, Corneliu Dimitriu, Irina Anghelache, Cristina Elena Popa, Radu Onofrei, precum i cu proiectantul pasajului, SC Pod-Proiect SRL, prin univ. dr. ing. Cristian-Claudiu Comisu. De asemenea, trebuie amintit colaborarea cu executantul lucr rii, SC Construc ii

Feroviare Moldova SA i SC Loial

Br nici, Mihai Moisiuc i Gheorghe

Tamilia Marin arheolog specialist, dr. C t lin Iulian Hriban arheolog specialist,

Impex SRL, i men ion m pe efii de proiect, Alexandru Rusanovschi, dar i pe efii de antier, inginerii i mai trii

implica i în lucr ri: Adrian Duca, Dumitru Ganea, Gabriel Caranfil, Cristi Matei, Marcel

Dumitriu, Lauren iu Ancu a. Men ion m i colaborarea avut cu subcontractan i precum SC Zublin SA, prin ing. Irinel Graur i ing. Mircea Airinei.

ai lucr rii,

Trebuie subliniat colaborarea

deosebit cu

dr. Sebastian Peterc , diriginte de

antier, din

partea SC Medos MEDOS Construct & Consulting SRL.

Dorim a men iona faptul c dat fiind pozi ionarea zonei în care s-a realizat cercetarea arheologic , la baza Copoului, în zon central a urbei, antierul a fost în aten ia mass-mediei

care a reflectat constant evolu ia lucr rilor de construc ie, chiar dac uneori aceasta manier neconform cu realitatea. Lucr rile au fost i în aten ia institu iilor abilitate

care le-au supravegheat permanent i constant, dar într-un mod care aduce în prezent timpuri trecute. Iar acest fapt reliefeaz , o dat în plus, dac mai era nevoie, c din punct de vedere istoric, r d cinile morale sunt cele ce sus in în via atitudini i construc ii sociale considerate anacronice, dep ite de vremuri i moarte. Iar situa ia actual din societatea româneasc este o confirmare a acestei crunte i triste realit i.

5

a fost într-o ale statului,

din societatea româneasc este o confirmare a acestei crunte i triste realit i. 5 a fost

antierul a fost deschis publicului larg interesat de istoria ora ului, dar mai ales

speciali tilor din domeniu, care au fost o

Mul umirile noastre se îndreapt spre d-nul prof. univ. dr. Gheorghe Macarie, pre edinte al Asocia iei ACREMIS, care ne-a vizitat în permanen i care ne-a pus la dispozi ie materiale documentare de interes pentru cercetarea noastr , precum i spre d-nul prof. univ. dr. Ioan Capro u, cu care am avut discu ii cu privire la interpretarea istoric a unor aspecte relevate în timpul cercet rilor arheologice. Mul umim d-nei dr. Stela Cheptea care ne-a împ rt it din vasta ei experien profesional în ceea ce prive te cercetarea arheologic medieval , pentru desele vizite f cute pe antierul nostru i pentru sugestiile constructive, fapt pentru care îi suntem recunosc tori. Amintim prezen a în mai multe rânduri pe antierul nostru a doctoranzilor de la Facultatea de Istorie a Universit ii Al. I. Cuza din Ia i, coordona i de prof. univ.

dr. Lucre iu-Ion Bîrliba, a prof. univ. dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, a dr. Silviu V caru, dr. Alexander Rubel. dr. Vasile Chirica, dr. Vasile Cotiug , drd. Bobi Ap v loaei etc.

dr. Ioan Sasu, care ne-a pus la

dispozi ie o colec ie de Dorim a aminti

lucr rilor de cercetare

arheologic cu pasionatul colec ionar Dumitru Grum zescu, dar i a sublinia, în mod special,

efortul i pasiunea pentru istoria Ia ului a d-nului Adrian Serghie, care a reu it a colec iona i a face publice fotografii deosebit de interesante, unele dintre acestea fiindu-ne de un real folos în documentarea necesar cercet rii arheologice.

Cultur Ia i,

cu care am avut o colaborare deosebit i care ne-a sus inut în permanen . Mul umim

d-lui dr. Dan Floare , care a fost o prezen permanent pe antierul nostru, prin prisma atribu iilor specifice func iei sale de inspector de specialitate, dar mai ales pentru schimbul de idei deosebit legat de aria sa de cercetare tiin ific , istoria medieval a Moldovei.

special c tre d-nul Virgil B bîi, directorul

Direc iei Jude ene pentru Cultur Ia i, care a trebuit s suporte consecin ele unei vinov ii imaginare. Adev rata vinov ie a d-lui B bîi este aceea de a se pune în slujba protej rii

patrimoniului cultural i de a avea rela ii de colaborare profesionale corecte cu to i speciali tii implica i în protejarea monumentelor i valorilor istorice ale jude ului Ia i. Ar fi de nepermis s nu o amintim i s nu îi aducem mul umirile cuvenite

d-nei dr.

Aurica Ichim, ini iatoarea Simpozionului Monumentul Tradi ie i Viitor

ajuns ast zi la a XVII-a edi ie, f r efortul i implicarea c reia prezentul volum nu ar fi

v zut lumina tiparului.

prezen constant pe

antierul arheologic.

Nu putem uita vizitele i discu iile avute cu d-nul arhitect

h r i a ora ului Ia i, ce ne-a fost de un real ajutor. aici i frumoasele discu ii avute în timpul realiz rii

Am l sat la final, pentru a aduce în mod

mul umiri Direc iei Jude ene pentru

Mul umirile noastre se îndreapt în mod

Dr. M d lin Cornel V LEANU

6

iei Jude ene pentru Mul umirile noastre se îndreapt în mod Dr. M d lin C

PIA A "MIHAI EMINESCU". STUDIU ISTORIC.

Pia a Mihai Eminescu este locul numit de ie eni La Funda ie , de i cei mai mul i nu cunosc de unde vine acest nume. Denumirea p streaz memoria Funda iei Regale Regele

Ferdinand I (construit în 1934), cl dire emblematic pentru Ia i, ce g zduie te ast zi Biblioteca Central Universitar . În perioada anterioar aceasta era pia a Jockey-Clubului, loc în care pulsa intens via a monden a ora ului, considerat de mul i, metaforic, un fel de centru al lumii

(Vasile

Panopol). Înainte de jum tatea secolului al XIX-lea zona era, totu i, o periferie a târgului

Ia ilor. Dup construirea Casei Tineretului i Studen ilor (str. V. Conta 30), intersec ia a primit

numele

În prezent, Pia a Mihai Eminescu este inclus în perimetrul special de protec ie intitulat

de Pia a Tineretului (1959-1980).

Centrul istoric i Curtea Domneasc , cefigureaz în Lista monumentelor istorice din jude ul

Ia i, (actualizat în 2010) la pozi ia S-I-s-A-03504 (Cod RAN: 95079.04).

În jurul acestei pie e civice exist câteva obiective incluse în aceea i list a monumentelor istorice, cu titlu individual: Biserica Sf. Paraschiva de Sus (1852), str. P curari nr. 6

(IS-II-m-B-03965); Biblioteca Central Universitar Mihai Eminescu (Funda ia Regele Ferdinand I) (1834), str. P curari 4, (IS-II-m-B-03964); Monumentul lui Mihai Eminescu (1912) de Ioan Schmidt-Faur, bd. Carol I nr. 2 (S-III-m-B-04282); Statuile Voievozilor (IS-III-m-B-04283 IS-III-m-B-04289), bd. Carol I, nr. 2, în Parcul Casei Tineretului; Casa Canano (fosta închisoare Poarta Verde ), azi corp al Universit ii Al. I. Cuza ,

str. P curari, nr. 9 (IS-II-m-B-03967); Casa Cantacuzino-Cozadini (Palatul Copiilor), bd. Carol I, nr. 12 (IS-II-m-B-03778); Hotelul Binder, str. Vasile Conta nr. 23 (IS-II-m-B-03814); Casa Savagoiu (Procuratura), str. Vasile Conta nr. 28 (IS-II-m-B-03815); Casa Ghica-Chefal (fostul Conservator Filarmonico-Dramatic), str. Gavril Muzicescu nr. 18 (S-II-m-B-03951); Esplanada Râpa Galben (1896), denumit cândva i Regina Elisabeta . Toate aceste monumente definesc valoarea istoric a zonei. O perspectiv aerian ofer imaginea de ansamblu

a acestei zone de interes (Fig. 1-2). Pia a Mihai Eminescu a fost i mai bogat în monumente, unele dintre ele disp rând, la jum tatea secolului XX: Cl direa Jockey-Clubului (fosta Cofet rie Tuffli) cl dire de

referin a Ia ilor de alt dat , situat la intersec ia str zilor L pu neanu i P curari; biserica Sf. Nicolae cel S rac, pe locul c reia s-a construit Casa Studen ilor (1960-1962);

Monumentul Marii Uniri, d ruit ora ului

Ia i de Olga Sturdza, la 1924, ce se afla pe locul actual

al statuii poetului Mihai Eminescu (Fig. 14). Acestea merit a fi rememorate pentru a vedea c

zona pie ei i-a pl tit tributul s u de monumente disp rute, ceea ce reclam o mai mare grij din partea genera iei actuale. Studiul istoric a fost întocmit în sprijinul cercet rilor arheologice care s-au desf urat cu

prilejul amenaj rii pasajului subteran ce acum str bate Pia a M. Eminescu. Era previzibil

c

s p turile aveau s scoat la lumin numeroase temelii i bol i de pivni e ale unor cl diri din

secolele XIX-XX, pentru a c ror în elegere a fost necesar aceast ampl investiga ie în dosarele aflate la Arhivele Na ionale Ia i. Pentru perioada mai veche, a secolelor XVII-XVIII, exista

7

ie în dosarele aflate la Arhivele Na ionale Ia i. Pentru perioada mai veche, a secolelor

ansa ca s p turile arheologice s intercepteze conducte de ceramic (olane) pentru aduc iunea

din dealul Copoului, dar i alte elemente. Un rezultat spectaculos ar fi fost dac cercet rile

ar fi surprins acel zid al apei , amintit în documentele scrise, care ar fi putut explica sistemul de alimentare cu ap a vechii capitale a Moldovei, îns asupra acestui subiect se vor face unele considera ii în cuprinsul lucr rii de fa .

apei

*

Analizând Planul ora ului Ia i din 1857, realizat de Fr. Peytavin, pot fi f cute câteva

observa ii interesante (Fig. 8). se întâlneau un mare num r de

necesitatea amenaj rii unei pie e. Mai întâi Strada Mare (L pu neanu) se întâlnea cu

Uli a Sf. Spiridon (Bd. Independen ei) i apoi cu uli a Sf. Nicolae (str. Vasile Conta) i abia apoi se întâlnea cu strada P curari, care înainta în acest spa iu dup întâlnirea cu str. Copou (Podul Verde). Întreaga re ea de uli e era aici destul de complicat . O intersec ie sau o pia c tre

s ridice numeroase probleme asupra r spund i pasajul subteran construit

recent de Prim rie. La 1857 str zile cele mai importante din acest ghem erau Uli a Sârbeasc (L pu neanu) i Copou (Podul Verde), ambele componente ale proiectului numit Uli a Mare (1832). Traseul acestui ax al ora ului, numit Strada Mare, forma aici un unghi incomod ( traseu frânt ), care se cerea rezolvat din punct de vedere urbanistic, pentru a avea, de pe Bd. Copou, capul de perspectiv deschis spre Palatul Ocârmuirii (Palatul Culturii) a a cum este ast zi. Din acela i Plan al ora ului de la 1857, vedem c perimetrul supus cercet rii nu c p tase

înc o identitate distinct , nu alc tuia un cvartal de cl diri, ci era o parte sau un col al caselor de

în spatele

pe partea stâng a Uli ei Mari. Doar eroziunea de teren numit Râpa Galben , aflat

caselor de aici, contribuia la delimitarea zonei. Deschiderea a dou noi str zi a dus la separarea

a fost efectul secundar al unui alt

unei zone construite (cvartal). Aceast remodelare a spa iului

care converg nu mai pu in de ase str zi1 este de natur traficului urban. La rezolvarea acestei situa ii încearc s

Mai întâi vedem c în aceast zon , pe un spa iu destul de mic, uli e, dar ele nu convergeau spre un punct unic, care s genereze

proiect urban, ce a fost pus în oper între anii 1900-1930. Mai întâi, imediat dup 1900, a fost deschis strada Regina Elisabeta, numit preten ios bulevard , pentru scurtimea sa i pentru modestia cl dirilor ce o m rgineau. Aceast strad era

o continuare a Bd. Carol I (Copou), care cobora din intersec ie pe axul noii amenaj ri de la Râpa

Galben , denumit oficial în epoc Esplanada Regina Elisabeta . Al doilea moment a fost realizarea unei str pungeri care f cea leg tura între intersec ia str zilor L pu neanu i Strada de Sus (Bd. Independen ei) cu Esplanada Regina Elisabeta . Deoarece aceast mic strad s-a realizat în mandatul primarului Gheorghe Lasc r, o vreme i-a purtat numele. Pe unele planuri

Maria . Astfel a ap rut pe harta

str du a (sau o parte a ei) apare sub denumirea de Principesa

ora ului un nou cvartal, de sine st t tor. Aceast zon construit a fost eliberat ulterior de

imobile pentru amenajarea pie ei Mihai Eminescu .

considerat a fi prea mare, lipsit de coeren , având o arhitectur foarte Pia a Funda iei, ie it din scara uman , cu fronturi discontinui de cl diri

prezint doi factori de concuren ce merit accentua i: axa format de grupul statuar

eterogen . S-a ar tat c pe contur,

al Voievozilor i vederea panoramic spre colinele Galata i Cet uia. În plus, concordan a cu

conota ii istorice dintre siluetele bisericilor m n stirilor Galata i Cet uia i grupul statuar pune

accent pe caracterul de

ora istoric al Ia ului. Aceast deschidere spre natur este un factor care

Pia a actual este

1 În Ia i

vechime chiar La cinci drumuri .

8

mai era cunoscut un nod similar, situat între Târgul Cucului i sta ia P dure, dinspre T t ra i, numit din

era cunoscut un nod similar, situat între Târgul Cucului i sta ia P dure, dinspre T

trebuie conservat i puncte de vedere ale

Elementul dominant al pie ei este, în prezent, cl direa Bibliotecii Centrale Universitare, care în momentul construirii ei era lipsit de perspectiv , fiind acoperit de cl dirile mai vechi din zon . Peste ani a primit o replic din beton i sticl , de cealalt parte a pie ii prin construirea noului sediu al Romtelecom (în prezent corp al Universit ii Alexandru Ioan Cuza ). Dialogul dintre cele dou construc ii este îns dificil de observat. Cl diri precum Casa Cantacuzino-Cozadini nu f ceau parte din peisajul ini ial al acestei pie e. Aceasta era înconjurat cu gard de zid rie ce o ascundeau privirilor. S-a deschis perspectiva spre Pia prin demolarea fostei cl diri Jockey-Club/Tuffli ( Cartea Rus ), prin anul

1960. În anii

L pu neanu,

imediat urm tori au disp rut din peisajul stradal mai multe cl diri din cap tul str zii între care i impun torul palat comercial Walter-Diamant (1962).

accentuat. Din p cate, silueta bisericii Cet uia a fost acoperit , în unele pie ei, prin amplasarea unei noi cl diri în perioada actual 2.

RÂPA GALBEN . EVOLU IA ISTORIC A ZONEI (secolele XVII-XIX)

Documentele vechi ale ora ului Ia i permit reconstituirea evolu iei acestei zonei pe timp de trei-patru secole. Locul este denumit în mai multe feluri precum Râpa cea Mare sau Râpa Muntenimii . Râpa a fost un obstacol însemnat în calea extinderii ora ului spre nord, în secolul al XVIII-lea. Dou dinte uli ele însemnate ale Ia ilor se sfâr eau la limita trasat de

acest obstacol natural: Uli a Târgului de Sus (Uli a Hagioaiei, Sf. Spiridon) i Uli a Sârbeasc (str. L pu neanu). Probabil tot marea râp a oferit delimitarea dintre dou mahalale periferice ale vechii capitale a Moldovei. Este vorba despre Muntenimea de Sus i Muntenimea de Mijloc, care se învecinau undeva în aceast zon .

documentele ora ului oferind

informa ii suficiente în acest sens. Un

asemenea demers nu a mai fost întreprins pân acum, a a

c rezultatul ar putea fi unul interesant pentru cei preocupa i

Poate fi încercat o delimitare a acestei Râpe istorice ,

de istoria Ia ilor.

Sârbeasc . Propriet ile situate pe marginea de est a actele epocii ca apar inând de Mahalaua Sârbeasc ,

Râpei, dinspre ora , sunt considerate în

i nu de Muntenimile periferice. Astfel, la 2 ianuarie 1742, fra ii tefan i Ilie chiopul vindeau

lui Gheorghe t lp lar loc de cas din capul Uli ei Hagioaie, cu

jum tate3. Locul era

lâng Adam pietrar i lâng Andrei cantaragiul. Ei au construit o cas pe acest loc, pe care au revândut-o dup pu in vreme. Gheorghe talpalar, la 21 iunie 1745, a vândut lui Niculai neam ul o cas cu loc pe Uli a Hagioaiei, cu 120 lei, descriindu-se hotarnica. Se arat c aceast cas este pe Uli a Mare a Hagioaiei, lâng Râpa Mare4. La 6 martie 1774, preotul Neculai de la

biserica Vulpe, fiul r posatului preot Ion, vindea lui Toma ciubotar un loc de cas în Mahalaua Sârbeasc . Locul fusese cump rat de preotul Ion de la Catrina Buchinoaia. Acest loc se hot rnicea dinspre r s rit cu locul Catrinii Gherm nesii i din fa se hot ra cu Uli a Sârbeasc (str. L pu neanu), iar dinapoi este hotar pârâul i ruptura Râpii celei Mari5. Cap tul Râpei, dinspre Muntenime. Straja Marginii. Locul din cap tul Râpei celei Mari

Se tie c Ioni gr m tic de la

vam avea o cas în mahalaua Muntenime, la capul Râpii , pe care a trebuit s o vând , pentru

20 iulie 1749, vornicii

datoriile f cute în

era situat îns în Muntenime, dup cum reiese din documente.

Marginea Râpei dinspre mahalaua

9 lei i

leg tur cu exploatarea unui hele teu. Pentru aceasta, la

2 Maria Urm , Ora ul Ia i conservarea imaginilor tradi ionale, în Monumentul , X/1,

3Ioan Capro u, Documentele ora ului

Ia i, 2009, p. 241-248.

Ia i. Acte interne, V, Ia i, Editura Dosoftei , nr. 146, p. 80.

4Documente Ia i, V,

nr. 484, p. 278.

5Documente Ia i, VII, nr. 103, p. 92-93.

Dosoftei , nr. 146, p. 80. 4Documente Ia i, V, nr. 484, p. 278. 5Documente Ia

9

de poart evaluau proprietate ar tat la 50 lei fiind cu mult loc i bun cas , cu c mar în cas ,

1780, Anastasie meserciu vindea,

zid , împreun cu hotarnica i

zapisele vechi. Locul se învecina de la vale cu locul lui tefan croitorul i de la deal cu a lui

în malul Râpii,

Dinu, fecior lui Antohi croitorul, i mai dinspre amiaz (sud, n. ns.) pân i despre apus pân în drumul vechi7.

cu cel men ionat documentar la 1665, ca aflându-se în

c el apar inea unei fortifica ii care indica limita

ora ului, dar putea, la fel de bine, s fie în leg tur cu un

o lucrare menit s sprijine terenul din capul Râpei celei Mari. Zidul acesta aminte te de

amenajarea din piatr de la Râpa Galben (1896), aflat i ast zi în oper : sus inerea malului i

drenarea apelor freatice. Drumul vechi men ionat aici, ce cobora cam abrupt spre Bahlui, pe malul dinspre mahalaua Sârbeasc , a disp rut în timp, fiind probabil surpat în Râp , dar este desenat pe planul din 1807, despre care va fi vorba mai jos. Era numit în documente Drumul Neam ului i a Siretului . Propriet ile la care am f cut referire se aflau pe platou, pe marginea Râpei celei Mari.

Documentele amintesc îns i propriet i aflate sub malul Râpei, în

cap tul Uli ei Sârbe ti8. Mult vreme s-a

rezervor de ap , un apeduct sau

c mar în cu 30 lei,

tind , cu ograd , cu grajd de bârne 6. La 16 iunie preotului Damian un loc de cas în capu Râpei,

la

Zidul amintit trebuie s fie acela i

crezut

vale. De pild , aici avea cas ,

un Ion Teac -de-Aram , care a

vândut-o

apoi lui Iorgu medelnicer i so ia sa Ilinca. La 3 martie

1752, Iorgu

medelnicer vindea

locul, cu

80 lei, lui Nedelcu v taf. Documentul arat c aceast

cas se afla în Muntenimea de Mijloc, de la vale de Straj , în malul Râpii, den vale de Sfeti

cas , arat c aceasta era situat de la vale de drum,

între râpi 10. Dintr-un alt act se tie c Nedelcu v taful, ce avea aici cas cu cârcium , intrase cu

s treac chiar, cu a ezarea sa, peste uli , pe

locul lui Vasile oroag 11, dar judecata nu i-a dat dreptate12.

acela i cu Nedelcu etrar, poate fi urm rit evolu ia propriet ii în

continuare. Astfel, la 1782, un Mihalache, fiul lui Nedelcu etrar, vindea aceast proprietate lui Ioni Ghind . La 25 octombrie 1786, Ruxandra, so ia lui Ioni Ghind fost logof t de tain ,

vinde lui Costache Benescul fost c m ra de izvoade, casele din mahalaua Muntenimea de Sus, cu 660 lei13. Vânz toarea inea s precizeze c , de i vechiul zapis de cump rare a fost f cut pe numele so ului s u de atunci, Ioni Ghind , banii i-a pl tit chiar ea, din averea r mas de la

s u Pascal. Costache B nescu fost c m ra de izvoade a la 3 noiembrie 1795, casele din Ia i cu pivni de piatr

i cu jigni deasupra, grajd, ur i deosebit cu cuhne i od i pentru calabalâc i cu tot locul,

care pe larg se cuprind în scrisorile vechi, cu pre ul de 4000 lei. În actul de vânzare se precizeaz c o c su ce este în afar din ograd , în malul Râpii, dinspre drum, pe un col de loc, ace

c su cu locul ei nu este intrat în vânzare; i cât loc vine

ogr zii, este a

i primarul N.

Documentele Ia ilor amintesc i alte propriet i situate sub malul Râpei celei

Mari. Astfel, se tie c Obreja a vândut, la 27 mai 1754, unei anume Lupa a noastr dreapt ocin i

Neculai de Sus 9. Un alt

act, privitor la

cârciuma în drumul P curariului, umblând apoi

Dac Nedelcu v taf este

so ul dintâi, Tudorii beceriul, tat l fiului vândut lui Ioni Gane fost mare clucer,

prin dreptul c su ii dinafar de gardul

c su ii 14. Astfel a Gane, care avea s

ajuns acest loc în proprietatea familiei Gane, din care provenea ini ieze lucr rile de amenajarea a Râpei, la 1896.

Straja Marginii.

6 V, nr. 605, p. 384.

Documente

Ia i,

7 VII,

Documente

Documente

Ia i,

Ia i,

II,

nr.

p.

478,

478,

93,

p.

p.

627-628.

91.

8 9 V, nr. 680, p. 436.

Documente

Ia i,

10Documente Ia i, V,

11

Locul
12

V,
13

lui

nr.

688,

p.

441.

14Documente Ia i,

10

Vasile oroag era în zona Bibliotecii Centrale Universitare de ast zi.

nr. 4165, p. 379-380.

IX, nr. 398,

p.

381.

Documente Ia i,

Documente Ia i, VIII, nr. 395, p. 493-494.

de ast zi. nr. 4165, p. 379-380. IX, nr. 398, p. 381. Documente Ia i, Documente

mo ie ce aveam noi aice în Ia i, în capul Râpii, de la vale de Straj 15. Vânz torii aveau mo tenire de

la Maria R potoaie, care l-a dat danie lui T nase, iar T nase a dat danie lui Pavel vame .

Lupa i P v loaia (so ia lui Pavel vame ) s-au judecat pentru acest loc cu Ioni Bejan, care era

descendent din aceea i Maria R potoaia. Un alt exemplu este documentul din 8 mai

Gavril Ciubotaru, seimen al Agiei, a cerut de la Domnie, pentru slujba sa, o bucat de p mânt pe care

s - i construiasc

Straja M rginenilor, din Drumul cel

Într-un studiu mai vechi privitor la aceast zon a ora ului, s-a ar tat c , înc din secolul XVIII, sub Râpa Galben era un post de straj de la marginea ora ului, straja m rginenilor , pentru paza drumurilor mari de atunci, din direc ia vest: drumul P curarilor i drumul

Siret-Neam 17. Subiectul privitor la str jile

pentru o anumit relevan pe care

luat m suri în acest deajuns i zapcii de

trebuia s stabileasc str jile în ora , cu zapcii aferen i, iar vel c pitanul de darabani avea grij de

a treia straja a târgului19. Cu alte cuvinte, dac straja din capul Râpei celei Mari sau din dreptul bisericii Sf. Nicolae din Sus era în subordinea marelui ag , înseamn c zona era considerat de administra ie ca f când parte efectiv din ora ; dac îns aceast straj era sub controlul hatmanului, zona inea de mahalalele m rgina e (Muntenime).

O situa ie asem n toare era la începutul secolului al XIX-lea, în domnia lui Alexandru

Moruzi (1803-1806), când a fost organizat garda urban format din culuccii (termen turcesc) i

a str jilor mobile. Culucciii, pu i sub comanda vel c pitanului Agiei, erau repartiza i în

principalele intersec ii ale târgului. Straja Agiei, format din ro ii, din lefegii i târgove i, patrula numai prin ora , sub comanda v tafului de lefegii. Straja H tm niei, era format din arn u i, din

seimeni i din bulucba ei, fiind condus de Ba -buluca sau de v taful de H tm nie, î i

atribu iile numai în mahalale20. Un post de culucciu a existat în aceast zon i în deceniile urm toare. La 1837 se ar ta c

un asemenea post de caraul se afla în Uli a P curariului: în cap tul dinspre Uli a Mare urmeaz a sluji culucu di la Sveti Neculaiu 21. Alt culucciu era în r spântia despre

Ber ria Veche, din P curari, iar altul în dreptul Ci melii P curarilor, aflat mai în vale;

de acolo se apropie

rohatca (bariera), care î i avea proprii slujitori. i mai târziu, în 1846, un

post de culucciu se afla în col ul dughenelor din dreptul bisericii Sf. Neculai cel Mic. Acesta

n. ns.)

avea în grij la vali pân la dugheana lui Bogus i dosul pân la Sfântului Spiridon 22.

În urma cercet rilor am identificat o imagine necunoscut a Ia ilor, care înf i eaz chiar

zona Râpei Galbene. Este vorba despre o acuarel realizat de Mihail Mateievici Ivanov, la 1790. Imaginea poart titlul Vedere din Ia i, capitala Moldovei (32,1 x 51,2 cm)23. Este o

1766, prin care

o c scioar . Locul

era situat în mahalaua Sârbeasc , lâng râpa ce este al turi cu Mare, pe sub costi a Râpei 16.

urbane este pu in cunoscut, dar merit a fi reluat, s o aib 18. La 1776 domnitorul Grigore III Ghica a

s-ar putea

sens: Hatmanul s fie dator a rândui str jile de la mahalale cu slujitori credin , ca s str juiasc neadormit de cu sear pân în ziu . Vel aga,

exercita

medeanul (pia a,

15

16

Documente Ia i,

Documente Ia i, VI, nr. 704, p. 610-611.

V, nr. 784, p. 513-514.

17C.

Turcu, Îmbog irea depozitelor Arhivelor Statului Ia i, Revista Arhivelor (RA), Bucure ti, 1961, nr. 2, p.

107.

18

Dan Dumitru Iacob, Din istoria str jilor urbane ie ene: culuciii (secolul XVIII mijlocul secolului XIX), Ioan

Neculce . Buletinul

19

de

Istorie a Moldovei (serie nou ), Ia i (IN), II-III, 1996-1997, p.

la

1776, Ia i, 1887, p.

9.

125-148.

Petre Râ canu, Lefile i veniturile boierilor Moldovei

20 Dan Dumitru Iacob,

21Ibidem,

22Ibidem,

23

p.

p.

140.

146.

op.

cit.,

p.

126-127.

Muzeul de Stat Rus, Saint-Petersburg, Fondul de acuarele i desene din secolele din XVII-XIX,

P-30900,

Ia i, capitala Moldovei, P-30126. Hârtie, acuarel ,

tu ,

32,1x51,2 cm (nr. vechi 9960).

11

XVII-XIX, P-30900, Ia i, capitala Moldovei, P-30126. Hârtie, acuarel , tu , 32,1x51,2 cm (nr. vechi

perspectiv asupra ora ului dinspre vest, de la poalele dealului Copou (Fig. 15). În prim plan este înf i at Râpa Galben . Malurile lutoase, roase de toren i i n p dite de buruieni ofereau o imagine deplorabil i pitoreasc , în acela i timp. Pe promontoriul din stânga se observ punctul de control i observa ie, îngr dit cu un gard din nuiele împletite. Probabil c aceast amenajare era în leg tur cu Straja Marginii. Marginea Râpei dinspre P curari. Zidul haznalei. Malul de vest al Râpei celei Mari este

cunoscut din alte câteva documente, deosebit de interesante. La 9 octombrie 1756 aici î i avea casa Vasile bl nar, primit ca zestre de la Iordachi Cracti . Acest loc era în mahalaua

Muntenimii, pe Uli a P curariului, la Râpa de Sus a haznali cei vechi. Se arat c locul casei pe

din sus se

ig nu 24. La facerea hotarnicii, vornicii au început întâi a m sura din drumul haznali de la

s-au pus o piatr hotar în col . A ijdere s-au m surat locul i la mijlocul lungului, r sufl toarei haznalei (gânsca, n. ns.), din gios de uli , pân în locul lui Grigore

fu ta ul, în col ul strea inii casei Sandei, unde s-au pus piatr 25.

Un alt loc de cas din mahalaua Muntenimii de Sus, cunoscut dintr-un document din 17 mai 1780, apar inea lui Nastasie casap. M rturia hotarnic privitoare la acest teren arat c

întâi am pus dou petri hotar chiotori locului, lâng drumul ce vine din

coboar pe lâng locul acesta în Bahlui i dintre aceste dou pietre hotar am purces cu m sura la vale, al ture cu drumul, pân unde s-au împlinit 14 stânjeni, i am pus dou pietre hotar chiotoare locului, lâng drum, i lâng hudi a ce merge peste zidul haznalei; i de acole am întors m sura pe de la vale, despre miaz zi, pân unde s-au împlinit 18 stânjeni, i am pus dou pietri hotar chiotoare în malul Râpei 26. Este bine de precizat c la vremea respectiv cap tul Drumului P curarilor înainta mult în spa iul Pie ei Eminescu, pân în fa a Casei Tineretului. La 16 iunie 1780, Anastasie meserciu a vândut preotului Damian un loc de cas în capu Râpei, la Zid . Locul a fost vândut cu 30 lei, împreun cu hotarnica i zapisele vechi. Locul se învecina dinspre amiaz -zi (sud, n. ns.) pân în malul Râpii, i despre apus pân în drumul

vechi27.

Drumul P curarului, ce

hot r te cu uli a ce iese de la haznaua cea veche din deal, în dreptul locului lui

vale, unde

în dreptul

Într-un document din 18 septembrie 1780 men ioneaz Drumul Aparilor, situat în Muntenimea de Sus, care cuprindea poalele dealului Copou, cu partea de sus a uli ei P curarilor28.

Lucr rile de alimentare cu ap la Ia i.

Aducerea apei în ora , în secolele XVII-XVIII, a fost un subiect care a preocupat pe mai

mul i istorici sau pasiona i ai trecutului, fiecare aducând

cunoa terea acestui subiect29. Credem c este necesar deschiderea acestei paranteze pentru o

mai bun în elegere a subiectului i pentru a ti mai exact la ce ne puteam a tepta din perspectiva

cu un real folos. Consider m

s p turilor arheologice. Documentele epocii se cer mereu studiate,

o contribu ie mai mare sau mai mic la

24

25

26

27

28

29

Documente

Documente

Documente

Documente

Documente

Ia i, Ia i, Ia i, Ia i, Ia i,

VI, nr. 60, p. 50-51.

VI,

618.

VII,

VII, nr. 469,

nr.

p.

60, p. 51.

p.

478,

p.

627-628.

VII, nr. 497, p. 644.

Informa ii diverse despre asemenea lucr ri sunt oferite în unele scrieri mai vechi: C. Andreescu, tiri noui asupra aducerii apei în Ia i în cursul sec. XVIII i la începutul sec. XIX, în Arhiva Româneasc , III, 1939, p.193-273; Dan B d r u, Ioan

Capro u, Ia ii vechilor zidiri, edi ia a doua rev zut , Casa Editorial Demiurg, Ia i, 2007, p. 286; Nicolae Peiu, Dionisie

Simionescu, Lungul drum al apei c tre Ia i. Istoricul aducerii apei în dulcele târg, Editura Gamma, Ia i, 290 p.

12

Lungul drum al apei c tre Ia i. Istoricul aducerii apei în dulcele târg, Editura Gamma,

c subiectul trebuie rezumat aici, pentru a oferi contextul discu iilor despre zidul apei ,

ci melele i celelalte amenaj ri specifice din zona Pie ei Eminescu. Se tie c , pe la 1730, Grigore II Ghica vod a adus me teri suiulgii de la Constantinopol i

a f cut dou ci mele, una dinaintea Cur ii Domne ti i alta dinaintea Feredeielor30. Apa era adus

din dealul Copoului pe conducte de ceramic , traseul acestora str b tând întreg ora ul, începând

an adânc de cca. 1,20 m, cu pere ii

de ceramic ; acestea erau protejate de

alte pietre sau c r mizi a ezate în triunghi 31. Din epoc , a fost delimitat terenul de protec ie din jurul haznalelor i pe tot drumul suiului apei , pân la Copou: de la gura lagâmului drept în sus, al ture cu Uli a Mare i pân la gânsc ; documentul arat c înainte suiul a avut loc slobod de o parte i de alta câte 7,5 stânjeni, pe care nu avea voie nimeni s construiasc nimic; acum

îns , în ora au r mas doar câte 4,5

i de acolo,

c ptu i i cu lespezi de piatr , prin care treceau conductele

cu zona pie ei care ne intereseaz aici. Suiul apei era un

stânjeni, pân la zidul apei ce este la Râpa Muntenimii, s-a m surat câte 6,5 stânjeni pe partea de r s rit i câte

din capul zidului apei,

7,5 stânjeni pe partea de apus, ca spa iu de protec ie pentru suiul apei, fiind tot loc domnesc, câmp deschis; i a a s urmeze pân la gânsc 32. Zidul apei de la Râpa Muntenimii era

important i pentru c aici se începea lagâmul (tunelul) de piatr prin care apa circula pe teritoriul ora ului, fiind adus prin conducte de ceramic , pân în fa a Cur ii Domne ti. În document se arat , privitor la spa iul de protec ie de 7,5 stânjeni de o parte i de alta a suiului apei, c a a a fost mai înainte, la facerea haznalei cele vechi , în perioada mai nou

spa iul

similar mai veche, ce urma acela i traseu. Referirea ar putea fi la aduc iunea de ap înf ptuit la

1677 de Antonie vod Ruset, cel care a construit ci meaua cea veche, din fa a Cur ii Domne ti,

aducând ap tot de la Copou33. Cu toate acestea, nici aceast a doua sugestie, nu ofer o

explica ie pentru

1665. Dac r mânem pe aceea i ipotez , putem presupune c zidul apar inea unei epoci mai

men ionarea amintitului zid din cap tul Uli ei Sârbe ti, mai devreme, la anul

fiind restrâns la 4,5 stânjeni de o parte i de alta, în ora . Este amintit , deci, o lucrare

vechi, i anume domniei lui Vasile Lupu, cel care a construit Feredeul Turcesc de pe Uli a Ciubot reasc , din spatele Mitropoliei i care func iona i în secolul al XVIII-lea34. Au fost

la sursa aliment rii cu ap a acestei b i publice, dar cea

de la Copou. Dac este a a, zidul amintit ar fi o m rturie a a apei la Ia i, efectuate în domnia lui Vasile Lupu, înainte de

exprimate mai multe ipoteze privitoare

mai probabil este primelor amenaj ri

tot izvoarele de aduc iune

1640. Am ar tat c s p turile din anii 2012-2014, efectuate pentru amenajarea pasajului subteran, nu au interceptat o asemenea construc ie masiv , din piatr . Poate c aceasta nu a fost pe traseul

lucr rilor sau poate a disp rut, prin refolosirea pietrei, f r s lase urme suficient de vizibile. În aceast ipotez , amintim o cunoscut imagine a Ia ilor, din 1793, atribuit tot lui

M. M. Ivanov, publicat de Dan B d r u (1958). Vederea Ia ilor dinspre T t ra i, de cealalt

parte a ora ului, surprinde existen a unui apeduct, lucrare masiv din piatr , din care nu a mai

r mas nimic ast zi, decât aceast ilustra ie35.

30 Documente Ia i, VI,
31

32 Documente Ia i, VI,

33 Dan B d r u, Ioan Capro u, op. cit.,
34

Istorie i Arheologie «A. D. Xenopol», Ia i, nr. XXX, 1993, p. 442-443.

35 Dan B d r u, O vedere panoramic a Ia ilor la 1793 datorat pictorului

muzee . Buletinul

Bucure ti, 1958, p. 73-81.

nr.

53, p. 43-46.

Detalii despre acest fel

nr.

Maria

de

amenaj ri se ofer Dan B d r u, Ioan Capro u, op. cit., p. 286.

53, p. 45.

p.

86.

Magdalena Székely, tefan S. Gorovei, Contribu ii la istoria Trei-Ierarhilor, în Anuarul Institutului de

Comisiei tiin ifice a Muzeelor

i

M.M. Ivanov, în Monumente i

Monumentelor Istorice i Artistice, Editura Academiei,

rus

13

ifice a Muzeelor i M.M. Ivanov, în Monumente i Monumentelor Istorice i Artistice, Editura Academiei, rus

Planul zonei la începutul secolului XIX

În colec iile Arhivelor Na ionale Ia i se afl Planul propriet ilor Bisericii Sf. Nicolae cel

S rac, realizat la 20 iunie 1807. Acesta nu este un document inedit, fiind publicat în 1961 de

c tre Constantin Turcu36 (Fig. 5). Cu toate acestea, el nu a intrat în circuitul tiin ific, r mânând aproape necunoscut37. Documentele istorice care explicau acest plan al locului se p strau separat

i au fost mai bun

Biserica Sf. Nicolae cel S rac, ast zi disp rut , se afla la intersec ia str zilor Vasile Conta,

din 1866, Bd. Carol I)39

L pu neanu i P curari i Bulevardul Copou (Podul Verde, denumit, (Fig. 18). Aceasta era situat pe locul Casei Tineretului. Prima biseric de aici a fost construit din lemn, pe la 1670, de

Chi in u, pe Uli a din Afar (str. Vasile Conta). Biserica a fost reconstruit din zid rie, pe 1786, de c tre Manolache Bal , fratele marelui logof t Constantin Bal , cunoscut ca nazir

podurilor din capital (administrator, inspector). Pe la încât, dup marele cutremur din 1803 (când s-au surpat

a trebuit reconstruit . La 1804, mitropolitul Veniamin Costachi a încredin at rezidirea l ca ului tot polcovnicului Manolache Bal , care avea calitatea i de epitrop al biserici40. Biserica a fost puternic afectat de cutremurul din 1898, fiind închis dup acest

eveniment. Mai târziu s-a decis demantelarea ei, spre a fi rezidit . La 1906, inginerul ora ului

Ia i a f cut un raport pentru demolarea

c tre Luca pârc labul de

la

al

biserica era destul de avariat , a a cupole i turnuri clopotni e în Ia i)

publicate independent38. Puse împreun , planul i documentele amintite contribuie la o

în elegere a situa iei acestei zone, a a cum se prezenta aceasta acum 200

de ani.

1800,

multe

bisericii, ca nefiind reparabil . Dup mai multe dispute,

biserica a fost demolat în 191341. În

(la construirea Casei Tineretului) i s-au descoperit temeliile. La

dou pachete de documente privitoare la aceast biseric 42.

S-a p strat jalba preo ilor de biserica Sf. Nicolae împotriva lui Ioni Cerchez pentru un loc de bezmen al bisericii (10 septembrie 1800)43.

f r epitropi, preo ii ce slujeau aici s-au învoit cu un jidov

s fac o bina, o dughean pe locul bisericii din afara îngr diturii, iar pentru folosirea

acest loc s p turi arheologice Arhivele Na ionale Ia i se afl

anul 1960 s-au f cut pe

Pe când era biserica stricat i

locului avea s cump rat acea

epitrop al bisericii. De atunci nu a mai pl tit, ar tând c acea bina este dat cu chirie i c , dup încheierea anului de învoial , o va face danie bisericii; dar au trecut 16 ani i nu

pl teasc bezmen câte 10 lei pe an. Pitarul Ioni Cerchez, pe când tr ia, a dughean i a pl tit bezmen câte 5 lei pe an, pân în 1784, când a devenit

în Revista Arhivelor, 1961, nr. 2, p. 214-216

(planul este reprodus

Ia i (Bd. Independen ei), în Monumentul.

Tradi ie i viitor, XI, partea I, Ia i, 2010, p.

38 Gh. Ghib nescu, Documente, IN,

Originalele documentelor amintite aici republicat

disp rut : Sf. Nicolae cel S rac din Muntenime, Mitropolia Moldovei i

Sucevei (MMS), XLII, 1966, 1-2, p. 96-108. Vezi i Vasile S rman, Altare cu candele stinse din Ia ul de alt dat ,

183-220. Semnal m i recentul studiu

37Cf. Sorin Iftimi, Vechi planuri privitoare

61-65 (referire la acest plan).

nr. XIV-XXIX, comunicate de N.A. Bogdan.

36 C. Turcu, Îmbog irea depozitelor Arhivelor Statului Ia i,

la p.

215).

la

Uli a Târgului de Sus din

fasc. 5, 1925, p. 146, documentele

Ia i

de I. Capro u, Documente Ia i, I-X.

p.

39

Constantin Turcu, O biseric din

Editura Timpul, Ia i, 2008, cap. VII, Biserica Sf. Neculai cel S rac ,

semnat de Iuliana Stavarachi, Biserica Sf. Nicolae cel S rac din

ale Universit ii «Alexandru Ioan Cuza» Ia i (A UI) (serie nou ), Istorie, LIX, 2013, p. 201-210.

40 Constantin Turcu,

41 Obiectele de cult ale

biserica din Române ti, jud. Ia i.

Muntenimea Ia ilor, publicat în Analele tiin ifice

op.

cit., p. 101.

Bisericii Sf. Nicolae cel S rac a ajuns la biserica Metocul Maicilor, iar catapeteasma la

de Hu i Iacob (Ioan) Antonovici