PIATA MUZEULUI

Prima incinta medievala a orasului Cluj-Napoca recunoscuta in 1316 era marginita de

actualele strazi Ferdinand,Memorandumului,Emil Isac si George Baritiu si avea in centru actual
piata a Muzeului,prima piata a Clujului si biserica pe locul careia se va fonda manastirea
dominicana de mai tarziu.
Actuala biserica si manastire a franciscanilor din piata Muzeului dateaza din secolul al
XV-lea si constituie cea mai de seama constructive manastireasca pastrata in Transilvania
fiind prima data pomenita intr-un process din 1428.Aspectul baroc actual se datoreaza
reconstructiei franciscanilor din secolul al XVIII-lea dup ace au preluat manastirea de la
coreligionarii lor dominicani.
In perioada comunista,piata Muzeului si-a pierdut din importanta devenind practice un
spatiu de transit si apoi odata cu intensificarea traficului auto un simplu loc de parcare adhoc,subordonat Muzeului de Istorie de la care isi trage si numele si apoi Directiei de Postasi
Telecomunicatii.
Un alt monument important al pietei,cel care i-a dat numele in secolul al XIX-lea si care
alaturi de turnul bisericii este o dominant vertical a pietei,este obeliscul Karolina,numit astfel
dupa sotia imparatului Francisc I.Monumentul este format dintr-un stalp vertical cu forma de
trunchi de piramida,asezat pe un soclu cu colturile iesite si avand o inaltime totala de 10 metrii.
Facultatea de Design a Institutului de arta Ion Andreescu se afla pe coltul cu strada
Roosvelt,Vis--vis de aceasta se regaseste casa Kovary,casa memorial a istoricului maghiar
Kovacs Laszlo.Alte imobile importante ale pietei sunt Palatul Mikes,o veche casa a unei familii
de patricieni si Palatul telefoanelor,construit in anii 80 in stil postmodernist.
Astazi,activitatile noi care au cautat sa se implementeze in piata sunt de mica avengura
din domeniul alimentatiei publice si prestarilor de servicii,care mizeaza mai mult pe reamenajari
iar agentiile guvernamentale amplasate aici par a fi sub zodiac provizoratului. Tarabele rustice,
mesterii populari care isi prezinta obiectele de arta, pavajul micilor stradute, numeroasele terase
din timpul sezonului calduros, obeliscul Carolina, casa Matei, pana si localurile din zona care siau creat o atmosfera distincta, reprezentatiile stradale, expozitiile, concertele sau targurile toate
contribuie la specificul acestei piete.
Imaginile de epoca pastrate dezvaluie ca amenajarea cu vegetatie joaca,parter inierbat si
inflorat,este cea avuta in vedere de arhitectii si peisagistii care au stramutat aici
obeliscul.Vegetatia inalta (respective copacii) nu este simetrica,nu se incadreaza in axul pietei iar
fotografiile de apoca marturisesc despre ea ca a aparut accidental si a devenit impozanta prin
crestere in timp.Exista astfel o tensiune intre vechea organizare in spiritual peisagistic al
simetriei,al igienismului din epoca respective si dezvoltarea haotica de astazi.
Iluminatul in piata se face prin corpuri de iluminat inalte dispuse paralel cu fronturile
cladirilor.Pavajul este format din dale de piatra dispuse liniar in zona unde circulatia pietonala
este mai densa si circular in locurile ocupate de terase pentru a se crea texture diferite si pentru a
anima locul.

Mobilierul urban regasit in piata se compune din mese,scaune,umbrele care tin de terasele
existente aici dar si mici tarabe,chioscuri destinate mestesugarilor.In jurul copacilor din central
pietei regasim banci cu structura metalica si lemn pe care trecatorii se pot odihni.

Plan de situatie sc 1:200

Sectiune transversal si longitudinala

Cartarea cladirilor adiacente Pietei Muzeului inainte de executarea Palatului

Telefoanelor anii 70

Principalele ziduri si ruine dezgropate in Piata Muzeului

Fatadele cladirilor