P. 1
Teorie gramatica

Teorie gramatica

|Views: 972|Likes:
Published by Bingman

More info:

Published by: Bingman on Aug 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/13/2013

pdf

text

original

SUBIECTUL – Cine? Ce? Despre cine se vorbeste?

Def) Partea de propozitie principala care arata despre cine sau despre ce se vorbeste in proprozitie. ex: Pe masa o carte. Ion citeste o carte. Clasificare I. Subiectul exprimat (apare in proprozitie) 1. simplu : Ion invata. 2. multiplu : Ion si Maria invata. 3. reluat : Omul parasit, el crede tot. II. Subiectul neexprimat (nu apare in proprozitii) 1. subinteles (pt pers III – sg,pl); se subintelege dintr-o propozitie anterioara sau ulterioara ex. : Maria a sosit.Suna la usa. (Maria) 2. inclus (pt pers I si a II, sg,pl); este inclus in terminatiile verbelor predicat ex. : Invat. (eu) 3. nedeterminat – nu se indica precis prin care face actiunea, subintelegandu-se pronumele nehotarat, „cineva”; ex. : Suna la usa. 4. inexistent – actiunea nu poate fi atribuita unei persoane, deci propozitia nu are subiect ex. : Ninge. OBS!!! Subiectul se afla de regula in Nominativ. EXCEPTIE: Cand este exprimat prin pronumele relativ sau nehotarat care in fraza introduce altfel de subordonata decat subiectiva, iar predicatul este la pesoana III, sg. REGULI: 1. Subiectul se afla de obicei cu CINE? 2. Propozitiile interogative ce pot citi si de la coada, iar pronumele interogativ se inlocuieste cu un subiect (pronumele , numerar) 3. Fraza se desparte obligatoriu in propozitii lucrandu-se separat in fiecare dintre ele; pronumele relativ sau nehotarat tine locul unui substantiv ( pronume/numerar ) din propozitii regenta sau a unuia persoane de catre noi. FONETICA - ramura lingvisticii ce studiaza sunetele vorbirii Sunetele – cele mai mici elemente ale limbii: - vocalele = sunete care se pot rosti singure si pot constitui singure silabe - semivocale = sunete asemanatoare vocalelor, dar care nu se pot rosti singure si nu pot forma singure silaba (e,i,o,u); !!! Acestea pot fi si vocale daca se pronunta mai intens. - consoanele Diftongul - grupul de sunete format dintr-o vocala si semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba) - ascendent: s->v.(ex: oa-ie) - descendent: v->s (ex: hai-na)

SA sunt adverbe predicative si formeaza P.ghe.. 3. 6. A RAMANE. ex.substantiv : El este elev. a) verbe copulative – arata o transformare: A DEVENI (intotdeauna).adjectiv: El este unic. gi) transcriu : a) un sunet [c] cand sunt urmate de o vocala sau se afla la sfarsitul cuvantului fara a forma singura silaba.8s) PREDICATUL . – PV) P2 = SB 2.interjectie : (E) Vai de noi. ge. pesemne.V.: hi-at. fireste. ex.numeral: El este primul. Vb la inf. 6s) ve-ghea (6lit. Grupurile de litere – transcriu 1 sau 2 sunete: -1 : grupurile de 2 litere (ce. negresit. . . destul. sau P.N. 4s) gher-ghe-lit (10l. 7. posibil. A INSEMNA.Clasificare 1. c) interjectie : Hai la scoala. 5. Hiatul . sti-au Silaba – este sunetul (o vocala) care cuprinde obligatoriu o vocala si numai una si care se pronunta cu o singura deschidere de gura .pronume: El este acesta. mi-au spus . A PAREA.Triftongul .PV (ce face?) – PN ( cine este? ce este? cum este? ) Def) Partea principala de propozitie care arata ce se spune despre subiect. iar propozitia secundara este tot timpul SB. ster-ge = 6l. A SE CONSTITUI. 4. ex: cea-ra = 5l. A REPREZENTA. A SE CHEMA. Vb la gerunziu: Mana este tremuranda. b) locutiune verbala ( un grup de cuvinte cu sens untar format din mai multe parti de vorbire ce tine locul unui verb: ex: Si-a dat seama de intamplare. cu siguranta. dar h nu este sunet in aceasta combinatie: ex. ci.adverbe: El este altfel.rostirea consecutiva a 2 vocale alaturate aflate in silabe diferite ce nu fac parte din diftongi sau triftongi. 2.6s .chi. A IESI.: ghioz-dan (8l. bineinteles. A FI (3 feluri).ghi) transcriu regula de mai sus. bine. 3s b) 2 sunete [ce] cand sunt urmate de o consoana sau formeaza singura silaba ex: cer-nut = 6l.grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba) ex: le-oai-ca. A SE FACE. -2 : grupuri de 3 litere ( che. A AJUNGE. A SE NASTE.: Vine poate si el. Litera – semnul grafic al sunetului. aproape) urmate de conjuctiile CA. 4s .: Dorinta este de a invata. – adv de mod Poate/ ca vine si el/ P1= PP ( adv pred. 6s . 8. Predicat nominal -> verb copulativ + nume predicativ. maci = 4l. poate. > Nume predicative: 1. Predicat verbal – se exprima prin: a) verb predicativ: Elevii invata. d) adverb ( locutiune adverbiala) predicativa OBS !!! Locutiune adverbiala ( probabil.

Mi-e sete. a proveni. biron. a dura.9. vornic. fagadau.Vb la supin: Tema este de scris. ( a fi = predicativ – PV. hitlean. fond principal lexical) – in limba romana : 1500 cuvinte. cuvintele folosite de toti vorbitorii cu frecventa mare de circulatie. iar subs – S) 2) auxiliar ( ajuta la formarea modulilor si timpurilor compuse si a diatezei pasive ) : . d) semantice: a saruta (a saluta).conditional perfect: As fi citit . (D cu fct de atribut) 2 – regionalisme a) lexicale: barabule.. . umbla. . a costa. complement de agent 3) nominal ( verb copulativ + nume predicativ) . verbele auxiliare. barbat. pre c) gramatical: aripe. vb la participiu) OBS !!! Majoritatea verbelor copulative se pot inlocui cu a deveni. vb cop – n. numeralele pana la 10. frace . a se duce. VOCABULARUL – lexic . se afla.diateza pasiva: El este vazut de mama. a tabara ( a aseza tabara) .: El este plecat. derivare si care pot fi polisemantice) OBS! Selectam in principal articole. etc) ex.Vb la participiu: El este plecat. a se implini. hatman.totalitatea cuvintelor dintr-o limba I vocabular fundamental (vocabular de baza. vb auxiliar. b) fonetice: gios. a avea loc. .: El este acasa.. prepozitii.NU primeste exista.verb conjugat la participiu . Diateza Pasiva . samadaie. a merge. ex. vazduh.conjuctiv perfect: Sa fi citit. conjuctii.indicativ ( viitor II ) : Voi fi citit. – PV. (PV) In constructii de genul: Mi-e frica.infinitiv perfect: A fi citit .verb auxiliar „ a fi” . – (PN. A FI 10. plaies b) fonetice : adeuge. Mi-e bine.NU primeste complement de agent. se afla. palaturi. cu mare capacitate de compunere. 1) predicativ ( formeaza predicatul verbal cand se poate inlocui cu exista. mandru ( intelept) e) sintactice: El este nepot Mariei. a se intampla.complement de agent ( de catre cine?) Ex. perja.predicativ. pronume.: El este vazut de mama. II masa vocabularului (aproximativ 90%) 1 – arhaisme a) lexicale: ienicer.

halva.substantive provenite din: . vesel. brazda.interjectii ( Oful meu.).balon. engleza: offside.Originile geto dacice: a bagat. cort. . -greaca: agonisi.substantivale: bucatar. cneaz. baiat. pilaf. > Limbajul stiitific (cilindre. 4 – neologisme – cuvinte imprumutate sau create recent in limba romaneasca ( aprox. .adverbe ( Vara se apropie. ) . untdelemn.I.prin abrevieri + cuv intregi: ROMARTA 3) schimbarea valorii gramaticale ( conversiune ) 1. economicas -> mijloace interne: 1) derivarea cu afixe (sufix + prefix) -sufixe: . . dulap. sasiu) Limba romana are la baza limba latina populas din cele aprox 150 000 de cuvinte 60-66% sunt latine. germana: sortiment. acent.Derivarea parasintetica – concomitenta cu sufixe si prefixe (infrunzi) 2) compunerea . doua. de agent: cojocar .coeziune. a proba. fabula. viclean. belsug. weekend.electron. arividerci.) . italiana: capodopera.adjective (Frumosul place. coaja. drag. campron. dusumea. arivist.gara. hotar. franceza: poezie. 3 – jargon (barbarisme) cuvinte folosite gresit : barjou. 50 000 cuvinte) -cuvinte noi imprumutate : latina savanta: pictura. segment. diminutivale: baietel.c) gramaticale : a fost.prin initiere + fragmente: TAROM.colective: bradet. lacat. d) prin abreviere – fragmente: aprozar . . . start. -sufixe: .) . monument.) . > Limbaj tehnic (cuvinte tehnice) : fotosinteza. ADAS. faradelege. plug..a) contopire – aglutinare. adjective provenite din: . parataxa c) cu elemente de compunere – microproductie. -prin initiere: CFR. colocviu. footbal.avion. b) prin alaturare – juxtapunere. branza.argumentative: baietoi. sprinter. tin.vb la infinitiv lung ( astept la iesire ) 2. bunavointa. -turca: basma.adjectivale: amarnic.motionale: ratoi. parol.verbale : a curata OBS !!! Exista false sufixe (sufixoide) si false prefixe (prefixoide) (-> vezi tabel C. prunc. sac. ciao. chiftea. Mijloace de imbogatire -> mijloace extreme = imprumuturile: Imprumuturile noi se adauga celor vechi: -slava : apostol.cascaval. ganirament. oras. spaghetti. o sa fie !!! Regionalismele nu trebuie confundate cu unele cuvinte populare: muiere. -maghiara : chip.unele numerale ( Doiul m-a suparat.unele pronume ( Eul liric ) .

3. antonime 3.: a nu fi in apele sale ). Tema alcatuita din radical + sufix sau prefix la care se adauga un alt sufix sau prefix. Cuvinte de baza : floare – rad. polisemantice FORMA diferita diferita apropiata identica identica INTELES identic opus diferit diferit EXEMPLU nea-omat-zapada mic-mare oral-orar broasca(vietate. sinonime 2. (element) 2. tata.substantive ( seara aceasta e minunata ) . Expresiile : grupul de cuvinte cu sens unitar. ex.conjunctii ( a venit si el ) 5. flor + arie. prepozitii din adverbe (priveste inaintea lui) Familia lexicala = totalitatea cuvintelor inrudite ca sens formate din acelasi cuvant de baza si avand acelasi radical.gerunziu acordat ( cosuri fumegande ) . cu forta expresiva mai puternica decat a structurilor care formeaza structuri metaforice. Expresii idiomatice = imbinari de cuvinte cu sens figurat propriu uneu sungure limbi si care nu se pot traduce cuvant cu cuvant (ex. pronume reflexive . inflorit. sens propriu ( obisnuit ) a) de baza : Am un picior rupt.cada.: a face pe mortul in papusoi. ar. paronime 4. iala) multiplu baie(dus.din pronume personale ( ea ma cheama ) 4.studiaza sensul cuvintelor: 1.: Ex: radical – bun --> stra + bun + ic.7 tipuri de pronume ( uratul acesta ).adjective ( canta frumos ) . b) propriu. adverbe provenite din: . secundar: Masa are un picior rupt.pronume ( ce frumos ) . omonime 5.vb la participiu ( Cartea citita ) . sora). Camp lexical = toate cuvintele subordonate ca inteles unei idei comune (mama.Cuprinde cuvinte derivate compuse. frate. Semantica: . figurat : pe un picior de plai.verbe la participiu (spune deschis ) ..camera) . icica. ( panta ) FELUL 1. cu valoare gramaticala schimbata si neologismele daca au fost create in limba romana.rau.

) Partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. . . OBS(privind cazulrile) !!! La persoana I nu are G si V. dansii.are doua forme: . noi. D-lor. D siesi. Forme accentuate Forme neaccentuate AC (pe) sine .forme populare : mata.: Sa mi te omoare (f. iti.persoana a III are si cazul G.are numai persoana a II si a III. Alteta Sa. la persoana II nu are G. pe tine. (c.pronume personal forma neutrala : a luat-o la vale (f.nu are forme accentuate dar se poate scrie abreviat: D-ta. Maria Ta. ca si substantivele dupa cazul in care se afla. D-tale. ra.PRONUMELE Def.s) -> la persoana III cazul D poate fi posesiv (pronumele se inlocuieste cu un adjectiv pronominal posesiv) Ex. nehotarat 8. -> la persoana I si a II.Clasificare – I.s. pronumele posesiv II. D-lui. Cu forme personale ( isi schimba forma dupa persoana si in analiza lor se precizeaza persoana) 1. . .are numai cazurile Ac si D. D-ei. voi.) da-i cu bere. 1.) 3. taluca. demonstrativ 7. tu. cazul D poate fi ETIC : ex.locutiuni pronominale de politete : Domnia Ta. interogativ 9. matale. ti. Pronumele personal: . da-i cu vin ( f.are forme proprii numai pentru persoana a III. le . ii.f. Pronumele personal de politete : . relativ 10.o.dvs. D-voastra.S. Pronume reflexiv : .neaccentuata(scurte): cazul Ac (pe cine? de regula): ma.accentuata: eu.f. pronumele de intarire 5. dansele = pronume personale. . taluta. s.si . Fara forma personala ( nu isi schimba forma si in analiza lor nu se precizeaza persoana ) 6.dansul. mie. la persoana III nu are V. isi. pronumele personal de politete |  NU AU ADJECTIVE PRONOMINALE! 3. pronumele reflexiv | 4. tie. . .: Haina-i = haina sa 2.d. ne.f. i.. sie . . pe mine. . cazul D (cui?): imi. mi. . negativ OBS !!! Pronumele au aceleasi F.s) A luat-o pe Alexandra. pronumele personal propriu-zis | 2. t.il. se.

v OBS !!! Pentru a deosebi pronumele reflexive de cele personale tinem cont: daca este pronume reflexiv subiectul face actiunea si tot el suporta consecintele.ale. personal. ( n.l. CD in AC => d. .: Cartea de la ai mei. nu devin adj pron. reflexiv.mi Pl ne ne. Sg Pl I \ II \ III I \ II \ III N\AC insami\insati\insasi insene\inseva\insesi G\D insemi\inseti\insesi insene\inseva\insesi 5.activ pronominala. forma alor ( Cadoul alor mei. obiect posedat devine adj pronominal posesiv cu doua exceptii: .daca este insotit de art. ( pron. (C.: Mama ma spala. 4.AC.pronumele posesiv se acorda cu obiectul posedat in gen. nr.D insumi\insuti\insusi insine\insiva\insisi Feminin – a. care este element constitutiv formand impreuna cu pronumele posesiv un singur cuvant.m imi. Ex. N ) Cartea este a baiatului. CD ) => d.l.pronumele posesiv se acorda cu posesorul in persoana si numar.activa ) OBS !!! Pronumele reflexive sunt marca diatezei reflexive. Persoana I AC D Sg ma.l.: Venea in urma baiatului.vi. in G ) Venea in urma lor. gen.G.p.ti va.c. in G – pron pos ) Venea in urma noastra.e. (Adj pron in AC ) . G ) a) LOR LUI EI sunt pronume personale desi sugereaza posesia.pronumele posesiv este insotit intotdeauna de articol posesiv genitival (a. Pronumele de intarire Masculin – u. de aceea cand intalnim un nume predicativ format din pron posesiv acesta va fi in cazul N...p. Eu ma gandesc ( pron reflexiv. reflexiva. ) .al).: Eu ma spal ( pron.c. Pronumele posesiv . . pos.c.OBS !!! Pentru persoana I si a II imprumuta formele neaccentuate de AC si D ale pronumelor personale. Daca este pronume personal subiectul face actiunea si altcineva suporta consecinta.ai. ffs ) => d.daca este insotit de prepozitie ( ex. in G ) – pron pers Venea in urma alor nostrii. Cartea este a mea. ) c) Cand este insotit de prepozitii sau locutiuni prepozitionale cu regim de genitiv si fara art pos alor pronumele pos devine adj pron pos in AC: ex. (n.i Sg Pl I \ II \ III I \ II \ III N. Ex. b) Orice pronume posesiv care sta langa substantivul. ( C. si caz.ni Persoana II Sg Pl te va iti. (C.

Pronume interogativ – apare in propozitia interogativa si tine locul substantivului asteptat ca raspuns: -> cine? – N-AC = cine? . cestalalt. cineva. cazul se imprumuta de la cuv.G-D: aceleiasi. alde. > Cuvintele fiece. . celui ce. 6. altul citeste. cineva. nimeni ==> NU DEVIN ADJECTIVE PRONOMINALE! b) compuse: .sg. Feminin – N-AC: aceeasi. aceiasi. cat. fiece. cele ce. | unul = pronume 8. tot.invariabil -> care? – N-AC = care? . careva. posesor. cutare. niciuni. fiecine.G-D: cati? -> al catelea? . > Acordul pronumelui relativ „care” in genitiv: El este colegul/ al carui mama vine. 9. b) compuse: altcineva. 7. alde sunt numai adj pron nehotarate.N-AC = cat? cata? cate? cati? . c) de identitate: masculin – N-AC : acelasi. numeral) 2. altul. ) b) compuse – N-AC: cel ce . oricine. Pronumele demonstrativ a) de apropiere: acesta. celalalt. ilalalt. scriitor – masc. aceleasi. de ( ex: A venit fata / de am chemat-o. cei ce. Se stabileste daca este pronume ( tine locul unui substantiv) sau adj pronominal ( determina un subst.sg.sg. b) de departare: acela.G-D: celui ce.G. altcineva.fem. ce.N-AC: niciunul. ) 10.sg. – alt baiat = adjectiv. > Cuvintele altceva. al catelea. Daca este adjectiv pronominal. niscai. celor ce. Pronume relativ – partea de vorbire flexibila care apare in fraza care leaga PS de regenta. Pronumele negativ a) simple: nimic. iar F. o => acord imbratisat. cateva.sg. fiecine sunt numai pronume nehotarate.G. carui – masc. adj . vreounul. asta. ceea ce. astalalt. niciunele./ ( colegul – masc. . acelorasi. ala. aceloras. niscaiva. = Atr.posesor. Pronume nehotarat: a) simple: unul. det.OBS!!! Mod de lucru la pronume 1. Daca este pronume – cazul si F. al – fem.S.N-AC al catelea ? al cata? > Acordul adj pron interogativ „care” in G: A carui scriitor este opera? ( a – fem.G-D : aceluiasi. se afla prin intrebari 3.obiect posedat carui – masc. mama – fem.: Un baiat scrie. niscai. celei ce. ex. . pron. atata.niciuna. sg. a) simple – cine.S.sg. opera – sg.G-D = cui? -> ce? . . care.G-D = carui? carei? caror? carei? -> cat? .

.niciunul – ambele. .auxiliare. Verbele predicative formeaza singure predicatul verbal.nimeni – se refera la nume de fiinte. . A FI . Verbul . a ramane . viitor 2: voi fi citit. niciunor. a se chema.ind. a fi. Dupa formele personale: a) vb personale = au forma pt toate persoanele – a scrie. a insemna. a reprezenta. Copulative A FI.conditional perfect: as fi citit. . forma de singular.) Partea de vorbire flexibila care arata o actiune.conjuctiv perfect: sa fi citit.nicio. A SE PAREA.verbe predicative au inteles de sine statator si pot forma singure predicatul verbal. A VREA ( a voii) – indicativ viitor I : voi citi. a se constitui. a-i fi scris. .indicativ viitor popular: am sa citesc. niciunora. . a se zice. a parea. b) verbe auxiliare ajuta la formarea modurilor si timpului compus si al diatezei pasive. . pare simplu.verbe nepredicative – nu pot forma singure predicatul. . . II. avand pers III. a se naste. a se face. OBS !!! Aceste verbe nu se analizaeaza separat.conditional prezent: as citi. a) verbe copulative: a deveni.moduri nepersonale ( nepredicative – alte functii sintactice) . a-i ramane) A AVEA – indicativ perfect compus: am citit. . sg: a trebui. OBS !!! Pot deveni impersonale si unele verbe predicative personale prin adaugarea unor forme neaccentuate a pronumelor personale (a-i ajunge. Ca adjectiv pron. . OBS !!! Nimic – invariabil. Dupa inteles si predicativitate: . a vedea.G-D: niciunuia. b) vb impersonale = ca inteles actiunea nu poate fi atribuita unei persoane. a iesi.nimic – se refera la lucruri.viitor II : voi fi citit. .Clasificare – I. negativ posesiv are formele – niciun.infinitiv perfect: a fi citit. existenta. nu au inteles. stare. a se cadea. VERBUL Def. . iar ca forma sunt unipersonale. OBS !!! Tot impersonale sunt si vb. . . a ajunge.vb predicative – moduri personale ( predicative – PV) .conditional perfect: as fi citit.vb nepredicative – copulative. cand intra in expresii vb impersonale: este bine.diateza pasiva: el este vazut de mama.

) Eu ma imbrac.perfect: (eu) sa fi citit. activ pron.. -> vb de miscare. ... ma = pron reflex. Diateza activa – actiunea facuta de s. .f. a da.vb tranzitive ( au sau pot avea C.perfect simplu: eu citii -perfect compus: eu am citit II. La diateza reflexiva (maj). -> vb impersonale. gramatical ce participa intens la actiunea pe care o face in interesul lui. b) vb neregulate – isi schimba radicalul in timpul flexiunii (a avea. . . reflexiv marca. Diateza pasiva – actiunea suferita de subiectul gramatical si este facuta de altcineva ( de un agent al actiunii cu f.2.: El este vazut de mama.i.neaccentuate de N-AC. a sta) Conjugarea – I – a : a canta. a se grabil. IV. -> vb de la d. 2. 2.cd. OBS !!! Unele vb pot fi intranzitive: -> vb copulative. -> vb. 3. la aceasta diateza sunt insotite de pron reflex. . ( pe cine? pe mine ma. Pt a trece de la diateza activa  diateza pasiva se scrie A FI pus la modul si timpul verbului dat si se adauga vb dat pus la participiu.imperfect: eu citeam. a citi.IV – i. . .Moduri personale (predicative) => Predicat Verbal I. a ura Diatezele: 1. . : a invata. Pt a trece un vb de la diateza activa  diateza reflexiva se copiaza vb dat si se adauga pron. ( d.III. gramatical si se rasfrange direct/indirect asupra unui obiect.s. Vb intranzitive nu au CD – a se teme.prezent : eu citesc. Vb.) – unele au dubla tranzitiv.s.III – e : a scrie. a vrea. reflexiva – pron reflexiv. . a fi. f.d. Dupa tranzitivitate – 1. CD in AC) Diateza activa sa roage sa fi rugat ar fi rugat a ruga rugand ruga a rugat rugase va ruga va fi rugat Diateza reflexiva sa se roage sa se fi rugat s-ar fi rugat a se ruga rugandu-se se ruga s-a rugat se rugase se va ruga se va fi rugat Diateza pasiva sa fie rugat sa fi fost rugat ar fi fost rugat a fi rugat fiind rugat era rugat a fost rugat fusese rugat va fi rugat va fi fost rugat Reguli pentru a trece un vb la o diateza la alta!!! 1. a bea.pas. Conjunctiv (posibilitate) . (marca) f. in AC ) Mama ma spala ( d.prezent: (eu) sa citesc. Moduri si timpuri A.activa = > pron pers. => d. de compl de agent si subiect logic al propozitiei) ex. Diateza reflexiva – actiunea este savarsita de s.: Eu ma gandesc. Dupa flexiune: a) vb regulate – nu-si schimba radicalul in timpul flexiunii:. Ex.II – ea : a bea. Indicativ (actiune sigura) .

b) G-D – unui/unei.prepozitionala : de. din cauza de. posesive si a numeralelor ordinale. in jur de.fetelor.) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura numai in prepozitie unde leaga un ATR sau COMPLEMENT de termenul regent intre ele stabilindu-se un raport de subordonare. Supin (scopul): de citit.: cu. cei/cele. sau numeralul sau este element constitutiv al gradului superlativ relativ (cel harnic. Participiu (valoarea unui adj. in dosul. pron. ARTICOLUL Def. adj. Gerunziu (imprejurarea) – ex: citind . carti citite PREPOZITIA Def.pe. niste/niste.etc.. Imperativ (porunca) – are numai timp. in spatele. de catre. . datorita.perfect: eu as fi citit IV. de pe la. in susul.prep. N-AC – cel/cea.sg : forma afirmativa : citeste f.viitor II : voi fi citit III. Dupa alcatuire – 1) simple: cu. la citit. fetele. potrivit. Moduri nepersonale(nepredicative) – alte functii sintactice ! I. G-D – celui/celei. la. contra.baiatul. asupra. inspre.dupa.prep.perfect: a fi citit IV. unor/unor. dupa citit. pentru citit . nr sg/pl) . celor/celor d) articol nehotarat a) N-AC – un/o.de. inapoia. deasupra.etc 2) loc. etc. Clasificare I.negativa: nu citi! .baietilor. Infintiv (numele actiunii) II.: in fata. determinat purtand substantiviza adj. Dupa caz – 1) cu regim de AC .mai mult ca perfectul: citisem .prezent: a citi III. Conditional-optativ (dorinta) . b) articol posesiv genitival = face legatura intre posesor(aflat in G) si obiectul posedat sau apare ca element constitutiv al pron.prezent: eu as citi . II.viitor I : voi citi . pe.fetei. aidoma.prep: fata de. .negativa: nu cititi! B. 3) cu regim de D .) Partea de vorbire flexibila care individualizeaza intr-un anumit grad obiectul denumit de substantiv. . din cauza.pl: f afirmativa: cititi! f. de.loc. Clasificare I. asemenea. cel mai harnic). conform.la. pers II. prezent. multumita. OBS!!! Prepozitia nu au functia sintactica.) : carte citita. Dupa gradul de individualizare: a) articole hotarate (definite): a) propriu-zise: fata. la.: impotriva. ele intra in alcatuirea partilor de propozitie pe care le subordoneaza termenului regent. c) articol demonstrativ genitival = leaga de regula adjectivul sau un numeral de subst.gratie. 2) cu regim de G .loc.

sporturile. ma vad. cu vecinul.nehotarat (intotdeauna) . visuri. Cazurile I.: Elevul Marian nu invata.P. ordonanta. coale. OBS!!! Cand adjectivele stau in fata substantivelor acestea imprumuta articolul de la substantiv. actiuni din vb la participiu.sange. stari. Declinarea = trecerea unui substantiv prin toate cazurile. 4) Atribut apoz. 2) propriu: Ion. actiuni provenite din infinitivele lungi (culcare. lunile anului. beizadea.art.fuga).petrol. Numarul a) defective de numar . notele muzicale. lucruri. . Dupa alcatuire: 1) simple: caine. b) mobile (motionale): rata-ratoi. II. e) cu o contradictie evidenta intre gen si sex: baboi.roua. d) invariabile: ochi. prin-purica. Ana. 2) Atribut prep. cireada. : Cartea de romana s-a rupt. Clasificare Dupa inteles: 1) comune: om. hotarat propriu-zis: forma G-D sg [lui] cand insoteste un nume masculin sau unul feminin strain : lui Ion.cele mai multe cifre. fenomene. . stare psihica.) Partea de vorbire flexibila care se declina si denumeste obiecte: fiinte. Ana-Maria Genul 1) masculin – nume de munti. papa-lapte. baiat-fata.(prepozitional): Florile sunt pentru mama. Dupa pozitia fata de cuvantul articulat a) proclitice (antepuse) . Iasi. 2) feminin – zilele saptamanilor. majoritatea numelor care exprima atitudine. ochelari. oras. c) epicene (=aceeasi forma ale ambelor sexe): pelicane.P. girafa. vanturi.cu forma numai de sg-defective de plural: miere. stol. propriu-zis ori demonstrativ. materii si insusiri. porumbiste. Cluj-Napoca. 2) compuse: caine-lup. continente. b) euclitice (post-puse) = articol hotarat propriu-zis cu exceptia celor de mai sus. Grivei.II. Alte tipuri de substantive: a) heteronime: mama-tata.: El este elev. Acuzativ: 1) N. OBS!!! Substantivele se recunosc prin numarare sau prin adaugarea unui adj. 2) N. 3) neutru – simturile.cu forma numai de pl – defective de sg: calti. c) cu forme multiple: vise. insusiri. literele alfabetului. 3) Atribut apoz. ardei.etc.(prep): Cu Ion. coli. mutulica. d) substantive care actioneaza dupa imprejurari (masc si fem) : gura-casca.art. icre. insule. SUBSTANTIVUL Def.unt. aplauze.om. pui. catel. Iasi. localitati. 3) Atribut: Satisfacerea in timp a cerintelor. nume de tari. Nominativ: 1) Subiect: Elevul invata. lui Carmen. bradet. b) colective (forma de sg si inteles de pl) : taranime. actiuni.

circ. indirect(prep spec. 5) Comp. 9) Comp. 11) Comp.(prepozitional): Reusita a fost gratie muncii. 6) Comp circ.P.) Partea de vorbire flexibila care arata o insusire a unui obiect denumit de substantiv cu care se acorda => adj propriu-zis sau calificative. 4) Atribut apoz.) ex: El este nepot mamei mele. / Este necesara acordaarea ajutor saracilor. circ. gen. invata! 2) Atribut apoz. 10) Comp. de caz: Nu mai pot de sete. 3) Atribut (=dativ adnobinal) = determina substantivul nearticulat.P. : Meritul fetei creste.f. de scop: Pleaca dupa cumparaturi. Dativ: 1) N. circ. 3) Atribut prep specif. circ. 2) Atribut prep. conditional(prep spec): In locul baiatului as fi plecat.: Ioane.Ioane! / .: Ei sunt contra masurilor. conditional: In caz de ploaie plec. 5) Comp. 6) Comp circ.s (=exprima strigarea): Elevule.: Cartea este a fetei. nume de persoana care indica rudenie sau atributii speciale ori determina un nume de actiuni articulat euclitic si caruia ii urmeaza un ATR neart.): Se catara asemenea unei maimute. 14) Comp. indirect: I-am dat vecinului carte. al Mariei. 7) Comp. 4) Atribut apoz. 10) Comp. III. 8) Comp circ. 1) F. : Intarzierea datorita accidentului.cu art pos.): Masura a derapat datorita palcului. circ. 13) Comp. de mod(prep spec. circ. de scop(prep spec): Studiaza in vederea examenului.(prepozitional): . 1) N. 13) Element predicativ suplimentar: Te credeam impotriva baietilor.cu prep.spec. creste. lui Ion. de loc(prep spec): S-au oprit inaintea scolii. de caz(cu prep. de loc (=D locativ – apare in expresii): S-a oprit locului. 8) Comp. 9) Comp. de caz(prep spec): Nu invata din cauza lenei.: Meritul fetei. vino! 3) Valoarea unei prop neanalizabile: .5) Comp. de mod(prep spec): Merge contra vantului. specif. carte. 8) Comp.): S-au ridicat impotriva raufacatorilor. indirect: Vorbesc despre lectie. concesiv: In ciuda ploii toti vor veni. vecine. de timp: A stat acolo zile intregi. / ADJECTIVUL Def.: Lupta impotriva coruptiei continua. 7) Comp. circ. . Genitiv: V. 2) Atribut adj gen. 12) Comp. circ. IV.(prep): I-am dat vecinului. de timp(prep spec): A ajuns acolo inaintea colegilor. Vocativ . circ. de loc: Merg la scoala. direct: Invat lectia/ Il vad pe Ion. de mod: El citeste cu placere. 12) Comp. concesiv: Cu tot efortul nu a terminat. 7) Comp de Agent: Sunt vazut de coleg. 6) Comp. circ.Da. 11) Comp.

ba. sg. ori. nemaipomenit. extrem. in schimb. verde.: oricine.: cine. coordonatoare = in propozitie si in fraza leaga propozitiile si parti de propozitie de acelasi fel. b) adversative: dar.) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura in propozitie si in fraza. iar. de treaba. nici. insa. fiindca. CONJUCTIA Def.de egalitate: la fel de frumoasa. pronominale relative): ex. de inf: cea mai putin frumoasa). adjectivul este in cazul N realizand acordul cu S.P. ultrasupraaglomerat. Ex. 2. oricare. viu. optim. major. arhiplin. rascunoscut. deoarece. in concluzie. OBS!!! 1) Fara grad de comparatie.: Ion si Maria invata. . fel de fel. 3) superlativ: .S. prin urmare. greu. care. de regenta. OBS!!! 1) Cand are functia de N. oricat. nici. OBS!!! Forme expresive ale superlativului absolut: tare. suprem. ca lumea. a) copulative: si.cu 2 terminatii (la sg – 1 t fem. d) conclusive: deci.iar. precum si. atroce. .Clasificare 1) dupa structura sau alcatuire – a) simple: mic. ci. determinat. nu numai si. cumsecade. fie. Gradele de comparatie 1) pozitiv: frumoasa. ce.daca. sg) b) invariabile (nu-si schimba forma): aievea. grozav. 2.3/ Clasificare I Dupa alcatuire – simple: si.gri.dar. b) unele pronume/adjectivale pronominale nehotarate: ex. cat. frumoasaaa. . superior. cu judecata. extraordinar. asemenea. II Dupa rolul lor: 1. intreg. 2) Adjectivul se acorda in gen. Ex. -de inf: mai putin frumoasa. 1 t masc) baiat mic/fata mica OBS!!! Pentru forme flexionare se ia in considerare si pl (masc.relativ ( de sup: cea mai frumoasa. Locutiuni adjectivale!!! cu dare de mana.compuse: ca sa. In propozitie – leaga 2 parti de propozitie de aceleasi fel. o frumusete de. sau. intrucat. nr si caz cu subst.In fraza – leaga 2 propozitii de acelasi fel ori diferite. subordonatoare = numai in fraza leaga P. iar. III Cuvinte cu rol de conjuctie subordonatoare: a) pronume (adj. desi.de superioritate: mai frumoasa. sa . 2) comparativ: . etc. anterior. exterior. cel mai de pret.2/ Vreau 1/ sa scriu 2/si sa citesc. c) disjunctive: ori. cel ce.cu o terminatie (la sg pt masc si fem) fata mare/baiat mare . fem. stravechi. daldora. unic.: Scriu 1/ si invat. asadar. 1. nevoie mare. b) compuse: cumsecade 2) dupa flexiune: a) variabile (isi schimba forma) .absolut (foarte frumoasa). eficace.

ag): Sunt vazut1/ de care vine. 2/ 11) Comp.oricum. un nou predicat si deci o noua propozitie. cum. etc. 2/ (de indata ce) = locutiune conjuctionala. cand. de mod (C. FRAZA 1) Subiectiva (SB): Este bine.circ.2/ .apozitie fata de predicatul din regenta 16) Comp. .S.t. Contragerea = procedeu gramatical prin care o proportie secundare se transforma in parte de propozitie corespunzatoare. 17) Comp.circ. cumulativa (CUM): Dupa ce ca este astfel1/ e ucis si cantecul.circ.2/ 8) Comp.circ.m.circ.circ. 2/ 6) Completiva de agent (C.: A ramas 1/ cum a fost.c. predicatul acestuia care se poate inlocui cu substantiv.2/ . de timp (C.exprima instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza actiunea unui verb.2/ 12) Comp.: unde.2/ .): Invat1/ cand pot.: Trenul a sosit la ora stabilita.circ. de relatie (CR): Spiritele primare sunt atente1/ la ceea ce se petrece in umbra. 19) Comp. din cauza ca.circ. indata ce.2/ 7) Comp. P2 = ATR. 2/ 2) Predicativa (PR): Problema este1/ ca nu invata.2/ . incotro. verb.2/ 10) Conditionala (CDT): Invat1/ daca vreau.exprima adaugarea la ceva existent interior. 2/ 5) Completiva indirecta (CI): Ma gandesc1/ sa invat.exprima exceptia fata de predicatul din regenta. Ex. au de obicei in subordonata pe care o introduc numai cuvintele cu rol de conjunctie subordonatoare.arata punctul de vedere din care este privita o actiune sau o fiinta. concesiva (CV): Invat1/ desi stiu.c) adverbe relative + compusele lor nehotarate: ex. de exceptie (CEX): Nu inseamna altceva1/ decat ca te iubeste.circ. probabil ca 1/ ca vine.): Invat1/ cum pot. trebuie. = Atr Trenul a sosit la ora 1/ care a fost stabilita 2/ P1= PP.circ. Ex. daca se inlocuiesc cu o conjunctie sau locutiuni conjuctionale adverbe relative nu mai au functie sintactica.in ciuda carui fapt? 14) Comp. F. Locutiuni conjuctionale: va sa zica. ffs. Ex. chiar daca.2/ . de loc (C. 18) Comp.: Cand m-am desteptat 1/ era tarziu.circ.2/ 9) Comp. propozitie secundare.c.oriunde. precum. dispar elementul de relatie. de scop (CS): Invat1/ca sa stiu.2/ .2/ 3) Atributiva (ATR): Se pune problema1/ sa invat. 2/ Cum l-a vazut 1/ a si plecat. OBS!!! Conjuctiile nu au Functie Sintactica. apar elemente de relatie. = CCT Expansiunea(extinctia sau dezvoltarea): procedeul invers contragerii prin care o parte de propozitie se dezvolta in propozitie corespunzatoare. macar sa. de cauza (CZ): Invat1/ caci este necesar2/ 13) Comp. instrumentala (CINS): Luptam1/ cu ce avem la indemana. pana ce. cat. apozitionala (CA): Se grabeste1/ in loc sa astepte.2/ 4) Completiva directa (CD): El stie1/ daca invata.c. 2/ P1 = CCT P2 = PP La desteptare era tarziu.l): Invat1/unde pot. consecutiva (CNS): Invat asa de mult1/ incat stiu. numerar.2/ 15) Comp.

. (val. S – Atr. suta. .numeral cardinal 1. prep. subst. substantivele avand avand f. subs.. adj. Atr adj) OBS!!! Cand apar singure numerale cardinale propriu-zise formeaza G(genitivul) cu prepozitia "a" si D cu "la".20) Comp. sociativa (CSC): Ai fost vazut1/ cu cine te insoteste.compuse: the rest of us  -> valori: .2/ .: Cartile a doi dintre ei.s. mie. de atribut substantival. Numeralul Def. Le-am dat la doi.exprima asocierea fata de SB impreuna cu care se desfasoara actiunea verbului. ex.) Partea de vorbire flexibila care exprima un numar sau determinarea numerica a obiectelor prin numarare. OBS!!! Cand este urmat de un substantiv procedat de prepozita de numeral care are val. . propriu-zis are functie substantivala.: In clasa sunt douazeci de elevi. propriu-zis -> dupa alcatuire – simple: 1-10. miliard. zero. .adjectivala: Doi elevi au plecat. I.prep) In clasa sunt nouasprezece elevi.circ. ex.substantivale: Doi au plecat. (val.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->