Sunteți pe pagina 1din 3

Povestirea Iapa lui Voda - momentele subiectului - HANU Ancutei

HANU-ANCUTEI

Iapa lui Voda

(povestire)

ky453k8137iyyb

ky453k8137iyyb de Mihail Sadoveanu

EXPOZITIUNEA:

,,Hanu – Ancutei’’ este o colectie de noua povestiri scrise de Mihail Sadoveanu ,


auzite la Hanu - Ancutei si transmise din generatie in generatie. Una dintre ele
este ,,Iapa lui Voda’’.

Iar asta se intampla intr-o ,,departata vreme’’ , cand se spune ca au cazut ploi
naprasnice vara , iar culturile de toamna au fost pe masura.

In acel an s-au adunat la Hanu-Ancutei toti oamenii ce veneau din ,,Tara de jos’’
cu vin  in care  si voiau sa ajunga in ,,Tara de sus’’ , Moldova. Stateau la focuri si
parleau ,,hartane’’ de vitel sau de berbec , ,,ori clean  si mreana din Moldova’’.
Se simteau la adapost caci acest han semana cu o cetate si ,,nici habar n-avea
dinspre partea hotilor’’.

Iar in aceste zile ,,grase si vesele’’ statea nemiscat acolo un razas strain caruia ii
placea voia buna si veselia. Era un om inalt, carunt, nici tanar nici batran si cu
fata ,,adanc brazdata’’. Avea niste ochi ageri si o mustata tusinata. Se vedea ca
este un om trecut prin viata si sociabil. 18453kkn37iyb6f

INTRIGA:

Il chema Ionita comisul , era de la Draganesti si venise pe un cal roib ,


pintenog de trei picioare si slab i se puteau numara oasele , si care statea cu
,,saua nalta’’ ,,intr-un dos de parete’’. Desi arata astfel comisul se lauda cu el
spunand ca nimeni nu mai are cal ca al dumnealui. Mos Leonte aproba in
batjocura . Comisul Ionita nu a fost de acord cu replica  lui Mos Leonte si-si
lauda din nou calul spunand ca este dintr-o vita aleasa si se trage dintr+o iapa la
care s-a uitat cu uimire chiar Voda Mihalache Sturza. ,,Este o istorisire pe care as
pute a sa v-o spun’’ completa comisul. Auzind provocarea comisului Mos Leonte
il asigura ca va fi ascultat si il ruga sa isi inceapa povestirea.
 

DESFASURAREA ACTIUNII :

Comisul Ionita isi incepu istorisirea amintindu-si de vremurile tineretii cand


se afla tot la Hanu-Ancutei , insa la care era hangita alta Ancuta, mama acesteia.
Venise cu iapa pe care tot o lauda si statea cu alti oameni care ,,acuma-s oale si
ulcele’’. Deodata toti cei prezenti vazura un boier iesind dintr-o drosca si
indreptandu-se spre ei. Era un boier voini , cu barba rosa , si cu un lantug de aur
la gat. Politicosi , oamenii il invitara la masa s-ii spusera Ancutei sa-i aduca o iala
cu vin pe care a platit-o comisul ,,trei parale’’.Intrand in vorba razasul incepu sa i
se planga boierului de o ,,pricina’’ pe care a mostenit-o de lsa stramosii sai. Era
vorba despre un vecin de la Draganesti care i-a furat pe nedrept o bucata de
pamant . Hotarat, Ionita comisul insista spunand ca este an stare sa mearga,
inarmat cu acte si dovezi, si la Voda , iar daca nici el nu-i va face dreptate sa-i
pupe iapa nu departe de coada.La aceasta replica  toti cei prezenti ancepura sa
rada , inclusiv boierul.

PUNCTUL CULMINANT  :

Pus pe fapte , razasul pleca , iar a doua zise infatisa la curte spalat si
aranjat. Imediat o sluga aparu si-l intreba cu ce treaba a venit. Dupa ce auzi
totul soldatul ii dadu voie sa intre in  camera  lui Voda.

Luandu-si inima in dinti , comisul intra si cazu in genunchi in fata


domnitorului. Acesta ii porunci imediat sa se ridice , iar razasul recunoscu mai
intai vocea iar apoi fata boierului de la han. Dupa ce ii arata toate actele si
dovezile pe care le avea domnitorul ii recunoscu dreptatea si imediat trimise
sluga la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile. Inainte de a pleca boierul il lua
deoparte pe comis si-l intreba ce s-ar fi intamplat daca nu i se facea dreptate.
Ionita comisul , vazand ca boierul are simtul umorului , raspunse hotarat : ,,Eu
vorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum’’.

Mult haz a facut voda pe raspunsul razasului si batandu-l iar pe umar isi
aminti de oala cu vin rosu pe care i-o plati comisul la han.

DEZNODAMANTUL  :

Si iata de aceea se mandreste acum Ionita comisul cu roibul sau  : pentru


ca se trage din iapa lui voda , care era si ea tot si rancheza si ea tot la fel
speriind o alta Ancuta.