Autorul ritualului nostru – Frank a.

Marshall

Frumosul ritual al DeMolay a fost scris de Frank A. Marshall din Kansas City,
Missouri, iar circumstantele care au insotit scrierea acestei minunate lucrari
sunt foarte interesante, mai ales pentru cei care au vazut exemplificari ale
ritualului. Fratele Marshall este unul din acei frati energici, loiali si sinceri ai
fraternitatii, pe care ai o placere sa-l cunosti. A fost implicat activ si a primit
toate onorurile oficiale atat din partea Ritului Scotian, cat si din partea celui de
York. Fratele Marshall si sotia lui sunt oaspeti frecventi in St Louis, petrecand
aici timp cu fiica lor, dna Mamie Ocker, Inalta Preoteasa OF SPRIG OF
ACACIA CONCLAVE, U.D., TRUE KINDRER, sotia a Veneravbilului Frate
Erwin L. Ocker, Maestru Venerabil al Lojii Magnolia No 626.

Frank Marshall – In propriile sale cuvinte

Copiat din Jurnalul Masonic din St. Louis, 1928

Urmatoarea istorie a Ritualului DeMolay este descrisa de insusi Fratele

Marshall:

Am fost intrebat deseori „Cum ai ajuns sa scrii ritualul DeMolay?”Faptele pot fi

descrise pe scurt. L-am scris pentru ca Frank S Land m-a rugat sa o fac, si
pentru ca Atotputernicul Dumnezeu, caruia i-am multumit in inima mea de mii
de ori, mi-a dat impulsul de a raspunde oportunitatii pe care a adus-o aceasta
cerere.

Dar in spatele faptelor pure, exista alte lucruri care ar putea fi de interes
pentru zecile de mii de membri DeMolay, pentru care numele meu inseamna
ceva mai putin decatnimic, dar pentru care Ordinul si ritualul sau inseamna
totul.

L-am cunoscut pe Fratele Land, un adevarat si devotat membru al Lojii

Ivanhoe No 446 A.F. & A.M. din Kansas City, Diacon Junior in linie si
proprietar al unei afaceri fara nici o legatura cu masoneria sau activitatile
DeMolay. Am pretuit prietenia sa, care a fost cimentata de legaturile formate
cand am fost implicat in activitati legat de ritual in Ivanhoe.

La scurt timp dupa ce l-am cunoscut pe Fratele Lans, el a renuntat la

afacerea sa privata pentru a deveni secretar al Biroului Ritului Scotian pentru
Sprijin si Ocupare a Fortei de Munca. Relatiile noastre personale au devenit
mai stranse prin alaturarea in randul oficialilor din Consiliul DeMolay, a
organismelor de Cavaleri Kadosh in Rit Scotian din Valley of Kansas City.

Frank Marshall – DeMolay e aici

Dati-mi voie sa fac o paranteza si sa spun ca cu multi ani inainte de a deveni

mason, Jacques DeMolay era unul dintre eroii mei. Acum peste 40 de ani, am
scris un mic credo personal in care il plasam pe Jacques DeMolay drept un
model exemplar de loialitate fata de propria constiinta.
De aceea, cand am devenit membru al Consiliului DeMolai (de retinut faptul
ca numele acestui organism se scrie cu „i”, nu cu „y”), DeMolay mi-a atras in
mod special imaginatia. Ca membru in linie, in timp ce Fratele land era
comandant, am fost din ce in ce mai atras de DeMolay, poate in mod
inconstient pregatindu-ma pentru munca ce avea sa urmeze.

La inceputul verii anului 1919, Fratele Land m-a invitat sa scriu un ritual
pentru micul club de baieti pe care ii atrasera in timpul activitatilor sale, care
deseori il aduceau in contact cu diferite familii in care exista nevoia de o
influenta puternica. Mi-a explicat in mare, doar cu cateva detalii, cam la ce se
gandise, si mi-a impregnat instinctul feluli de a fi al baietilot, care a prins
expresie prin ritual. Asa cum am aratat mai devreme, i-am multumit lui
Dumnezeu de nenumarate ori ca Fratele Land m-a onorat cu invitatia, dar in
mod special pentru ca el a pus in inima mea nevoia de a incerca sa fac acest
lucru cat de bine pot. Intr-un fel, am fost alegerea fireasca pentru o asemenea
sarcina, din perspectiva Fratelui Land, intrucat eram unul din putinii oameni
de gazeta din organismele Ritului Scotian, desi desigur ca nu singurul cu
condei. Oricum, am fost invitat, am acceptat si am scris un ritual despre care
nici unul dintre noi nu visase vreodata ca va fi unul din punctele de pornire
pentru o armata de sute de baieti americani si din alte tari.

Nu am avut baieti, desi casa mea a fost binecuvantata cu doua fete.

Avusesem frumosul vis al lui Ingersoll de a avea ”fete mici care sa imi stea pe
genunchi” iar acest frumos vis s-a indeplinit pe masura ce a trecut timpul. Am
doi nepoti pentru care ma rog sa ajunga sa vada DeMolay”.

Frank Marshall – Schitarea ritualului

Am avut parte de multe momente deosebite in viata mea, dar una din cele
mai mari bucurii pe care le-am avut vreodata a fost cand am citit prima schita
a Ritualului de deschidere si de inchidere si cel de initiere, precum si Gradele
DeMolay in fata fratelui Land. Chiar si locul unde am citit acestea era unul
sfant pentru mine. Fratele Land statea la biroul secretarului din auditoriumul
Templului de Rit Scotian de la intersectia strazilor Fifteenth Street si Troost
Avenue, in Kansas City, iar eu stateam pe treapta.

Mi s-a parut ca putea vedea mareata viziune care urma sa devina realitate in
mintea fratelui Land pe masura ce desfasuram ritualul in fata lui, atat cat il
scrisesem. Geniul lui remarcabil pentru detalii de ordin executiv i-a permis sa
dezvolte aceasta baza si pe splendizii baieti din club, insufland ritualului
suflarea vitala, ceea ce m-a facut sa vad in aceasta una din marile realizari
ale vietii mele.

Auditoriumul Templului de Rit Scotian a fi mereu un loc sacru pentru mine.

Aici am depus voturile in cadrul ritului; la altarul de aici am primit un inel din
partea baietilor din Capitolul Mama, care este unul din cele mai dragi obiecte
ale mele. La altar aici am vazut, pentru prima data, niste tineri splendizi
depunandu-si voturile in cadrul DeMolay, iar ritualul s-a desfasurat intr-o
maniera care era o profetie pentru viitoarea dezvoltare, ceea ce niciunul dintre
noi nu visase la inceput.
Poate cea mai importanta sarcina a mea la inceput a fost sa evit frazeologia
masonica, intrucat la inceputuri teama ca masoneria sa fie plagiata era foarte
reala, si exista o opozitie foarte clara fata de orice sugera o apropiere de
masonerie sau faptul ca DeMolay ar fi trebuit sa se prezinte ca o pepiniera
pentru viitori masoni.

Frank Marshall - Coroana Tineretii

Marturisesc ca, timp de mai multe saptamani, nu s-a intampalt nimic, pana la
mica inspiratie cu Coroana Tineretii, care a deschis calea spre Gradele de
Initiere. De atunci incolo, ritualul practic s-a scris singur, Estul semnifica
dimineata vietii. Sudul semnifica maturitatea, iar Vestul – lectiile solemne ale
vietii. Acestea au devenit atunci evidente.

In mod intentionat am scris gradele DeMolay intr-o cheie foarte diferita de

didactica Gradele de Initiere. Am incercat sa il fac in asa fel incat sa se
adreseze instinctului dramatic interent al oricarui tanar, si sa evit astfel orice
monotonie in comparatie cu Gradele de Initiere.

Din cand in cand, Fratele Land imi sugera anumite schimbari verbale si
inserari in sectiunile de baza ale ritualului. Mai tarziu a solicitat un serviciu de
comemorare, ceea ce este lucrul pe care il prefer. A solicitat un Serviciu
Institutional pentru deschiderea de noi capitole iar apoi a cerut un MAJORITY
SERVICE pentru a-si lua la revedere de la membrii DeMolay care au atins
varsta maturitatii. Mai tarziu, el a cerut si un serviciu funerar, in afara celui de
comemorare si, in cele din urma, un grad de Legiune de Onoare. Fata de
toate aceste cereri, am raspuns cum am putut mai bine, iar in forma sa
actuala, ritualul DeMolay reprezinta cea mai reverentioasa contributie la
starea de bine a comunitatii, a tarii si a natiunii.

Modestul meu camin din Strada Jefferson 4506 si in mod special pinul si
gardul viu din curtea din fata sunt locuri sacre pentru mine, pentru ca aici, sub
acesti copaci, ritualul DeMolay a fost creat pe nicovala sufletului meu in timpul
verii anului 1919, pe masura ce gaseam timp in afara indatoririlor zilnice ale
profesiei mele curente.

Initial, am numit unitatile „consilii” in loc de „capitole”, dar intrucat eram un

membru al Consiliului DeMolay, era logic sa numesc principaii consilieri
„ofiteri”, simbolizand astfel functiuile consultative de conducere.

Poate daca am fi putut sa anticipam proportiile pe care urma sa le ia Ordinul

DeMolay, as fi fost terifiat de sarcina pe care mi-o asumasem. Totusi, am
facut ceea ce am putut. Am incercat sa plantez o mica samanta, care speram
ca va deveni un copac sub care cateva sute sau mii de tineri vor gasi umbra
necesara si inspiratia pentru o viata mai buna. Faptul ca a crescut asa incat a
devenit o intreaga padure umbroasa este o mare bucurie a vietii mele si a
fratelui Land, precum si a tuturor celorlalrti care s-au implicat in aceasta
miscare la inceput si ulterior.
I-am multumit de asemenea Bunului Dumnezeu in mod repetat ca a adus in
ajutorul DeMolay, in vremurile de la inceput, luminata minte, marele suflet si
extraordinara influenta a ilustrului frate Alexander G. Cochran of St. Louis,
Mare Inspector General Suveran al Ritului Scotian pentru Missouri si Mare
Maestru Consilier al Ordinului DeMolay.

Intr-o vreme cand indiferenta in cercurile inalte, din orice motiv, ar fi insemnat
caderea in uitare a DeMolay, el a fost insufletit de viziunea Fratelui Land, iar
gentilele sale cuvinte de elogiu la adresa propriilor mele eforturi au fost printre
cele mai pretioase amintiri ale colaborarii mele cu DeMolay

Asadar, cele de mai sus reprezinta raspunsul la intrebarea “Cum ai ajuns sa

scrii Ritualul DeMolay?”