Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Algebra 1
Algebra 1
Facultatea de Matematica-Informatica
Algebră 1
Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore
semestru 56; 6 credite; examen.
2. Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe
pe un monoid, monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism. (I.D. Ion,
S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2004 Cap II pag. 22-41)
3. Grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală
de izomorfism. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulţimi
finite. (I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004, cap. III, pag. 42-88 )
4. Inele, corpuri, algebre: inel, subinel, ideal. Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism.
Inele booleene, Corpuri, corpul fracţiilor unui domeniu. Algebre, algebra metricelor, Algebra
polinoamelor. Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. Corpuri finite. Teorema
fundamentală a algebrei. (I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, cap. V, pag. 103-135)
Solutie
1.a)Sa aratam ca daca a, b ∈ Z ( G ) atunci ab ∈ Z ( G ) .
Din a, b ∈ Z ( G ) ⇒ ax = xa, by = yb, ∀x, y ∈ G . Atunci avem
( ab ) x = a ( bx ) = a ( xb ) = ( xa ) b = x ( ab ) si deci ab ∈ Z ( G ) .
b) Fie a ∈ Z ( G ) si sa aratam ca a −1 ∈ Z ( G ) . Pentru x ∈ Z ( G ) arbitrar avem
( ) = ( x a)
−1 −1
ax −1 = x −1 a ⇒ ax −1 −1
⇒
⇒ xa −1 = a −1 x
adica a −1 ∈ Z ( G ) .
Din a) si b) avem ca Z ( G ) este un subgrup al lui G.
1.b) Fie a, b ∈ Z ( G ) . Deci ax = xa, ∀x ∈ G . In particular pentru x = b ∈ Z ( G ) rezulta ab = ba .
( )
1.c) Fie z = xy ∈ Z ( G ) . Atunci y = x −1 z si yx = x −1 z x = x −1 ( zx ) = x −1 ( xz ) = z = xy .
1.d)Din cele de mai sus Z ( G ) = G .
1 2 3
2. Stabiliti ordinul lui σ , σ ∈ S3 , σ = .
3 1 2
Solutie
{
ord (σ ) = 3, σ = e, σ , σ 2 }
3. Determinati grupurile de ordin 4.
Fie G un grup de ordinul 4. Daca exista un element avand ordinul egal cu 4, atunci a = 4 si
deci G = a , adica G este grup ciclic. In caz contar pentru orice a ∈ G , a ≠ e, avem ord ( a ) = 2
(din Teorema lui Lagrange ordinul elementului divide ordinul grupului). Rezulta x 2 = e, ∀x ∈ G si
deci grupul G este abelian.
Daca a ∈ G , a ≠ e, atunci H = a = {e, a} . Daca b ∈ G / H , atunci G = {e, a, b, ab} . Grupul G este
definit de generatorii a si b si relatiile a 2 = e, b 2 = e, ab = ba , iar tabla sa de multiplicare este
. e a b ab
e e a b ab
a a e ab b
b b ab e a
ab ab b a e
Acesta este de fapt grupul lui Klein.
Deci exista 2 tipuri de grupuri de ordinul 4: grupul ciclic generat de un element si grupul lui
Klein.
Pentru grupurile cu trei elemente exista un singur tip de grup si anume cel ciclic.
( )
5. Pentru morfismul f : ( R, + ) → R+∗ , ⋅ , f ( x ) = e x stabiliti Kerf = ?, Im f = ?
Solutie
Kerf = {0} , Im f = ( 0, ∞ ) .
Solutie
Orice subinel al lui Z trebuie sa fie un subgrup al grupului aditiv ( Z , + ) . Stiim ca subgrupuri lui Z
sunt de forma nZ , n ∈ N . Produsul a doi multipli de n este inca un multiplu de n. Asadar
multimile nZ reprezinta subinele lui ( Z , +, ⋅) . Deoarece subinelele trebuie sa fie unitare trebuie sa
avem 1∈ nZ ⇒ n = 1 , adica gasim ca 1 ⋅ Z = Z . Deci Z este subinel al lui Z (subinelul Z al lui Z se
numeste subinel impropriu)
SUBIECTE PROPUSE
I. Stabiliti daca
{ }
1. Fie H = 2n n ∈ N , atunci H este submonoid al monoidului ( N , +, 0 ) ?
{ }
2. Daca H = 2n + 1 n ∈ N , atunci H este submonoid al monoidului ( N , ⋅,1) ?
a b
3. Fie T2 ( R ) = a, b, c ∈ R multimea matricelor superior triunghiulare din M 2 ( R ) . Atunci
0 c
T2 ( R ) nu este submonoid al monoidului ( M 2 ( R ) , ⋅, I 2 )
( )
4. Aplicatia f : M 2 ( Z ) → Z , f ( A) = A este morfism de la monoidul M 2 ( Z ) , ⋅, I 2 la monoidul
( Z , ⋅,1)
( )
5. Fie n ∈ N ∗ si Z n , ⋅,1ˆ monoidul multiplicativ al claselor de resturi modulo n.
(
Aplicatia f : Z → Z n , f (a ) = aˆ este morfism de la monoidul ( Z , ⋅,1) la monoidul Z n , ⋅,1ˆ ? )
6. Fie (G,⋅, e ) un grup. Pentru orice a ∈ G , aplicatiile λ a : G → G , λ a ( x) = ax si ρ a : G → G ,
ρ a ( x) = xa nu sunt bijective.
{ }
7. Fie H = σ ∈ S n σ(n ) = n , atunci H nu este subgrup al lui S n .
8. Fie (G,⋅, e ) un grup finit si H un subgrup al lui G . Atunci
G = H ⋅ [G : H ].
9. Dacă a este element de ordin finit, atunci numarul natural notat cu ord (a ) ,
{
ord (a ) = min k ∈ N * a k = e }
se numeste ordinul lui a .
10. Dacă G este grup finit, atunci orice element a ∈ G are ordinul finit si ord (a ) ordG .
11. Fie (G,⋅, e ) un grup finit si n = G . Atunci a n = e , ∀a ∈ G .
12. Dată σ ∈ S n , n ≥ 2 , notam cu Inv (σ ) numarul perechilor (i, j ) cu i < j astfel incat σ(i ) > σ( j ) .
Vom spune ca Inv (σ ) este numarul inversiunilor permutarii σ .
13. O permutare σ ∈ S n este para daca ε(σ ) = −1 .
14. O permutare σ ∈ S n este impara daca ε(σ ) = 1
20. Daca (G,⋅, e ) este grup abelian atunci orice subgrup H al lui G nu este subgrup normal.
21. Un grup (G,⋅, e ) se numeşte simplu daca are cel puţin doua elemente si nu are subgrupuri normale
diferite de 1 = {e} si G .
22. Orice grup G de ordin p , p numar prim, nu este simplu.
23. Daca n ≥ 5 , atunci grupul altern An este simplu.
24. Daca n ≥ 3 , grupul altern An este generat de ciclurile de ordin 3.
25. Fie (G,⋅, e ) şi (G ′,⋅e′) doua grupuri. O aplicatie f : G → G ′ se numeste morfism de la grupul G
la grupul G ′ daca f ( xy ) = f ( x) f ( y ) oricare ar fi x, y ∈ G .
26. Un inel comutativ R cu 1 ≠ 0 si cu divizori ai lui zero se numeste domeniu de integritate sau inel
integru
27. Inelul ( Z , +, ⋅) al numerelor intregi nu este domeniu de integritate.
28. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci ∀x ∈ R avem x ⋅ 0 = 0 ⋅ x = 0 .
29. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci daca R > 1 , atunci 1 ≠ 0 .
30. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci x(− y ) = (− x ) y = − xy şi (− x )(− y ) = xy oricare ar fi x, y ∈ R .
31. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci x( y − z ) = xy − xz şi ( y − z )x = yx − zx oricare ar fi x, y, z ∈ R .
32. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci daca R nu are divizori ai lui zero, iar xy = xz sau yx = zx cu
x ≠ 0 , atunci y = z .
33. M 2 ( Z ) nu este subinel al inelului M 2 ( R ) ?
34. Dacă R este un inel. Atunci
a b
T2 (R ) = a, b, c ∈ R
0 c
nu este subinel al inelului M 2 (R ) ,
35. Mulţimea S a şirurilor Cauchy de numere reale este subinel al inelului al şirurilor de numere
reale.
{ }
36. Daca n ∈ N şi I = nZ = nq q ∈ Z atunci I este ideal al lui Z?
37. Daca I < R , atunci I este subgrup al grupului ( R, +, 0 ) ?
na nb
38. Dacă n ∈ iar I = a, b, c, d ∈ , atunci I nu este ideal bilateral al lui R .
nc nd
39. Aplicaţia f : Z → Z n , ( )
este morfism surjectiv de la inelul ( Z , ⋅,1) la inelul Z n , ⋅,1ˆ ? .
ˆ =
a c aˆ cˆ
40. Aplicatia f : M 2 ( Z ) → Z , = ∈ ( ) bˆ dˆ
f ( A) = A ˆ , unde A M 2 Z , A , nu este
b d
morfism surjectiv de inele?
41. Fie f : R → R ′ un morfism de inele, atunci Ker ( f ) este ideal bilateral al lui R , iar Im( f ) este
subinel al lui R ′ .
R
42. Dacă f : R → R ′ este un morfism de inele, atunci Im( f ) ~ .
Ker ( f )
43. Fie M 2 ( nZ ) multimea matricelor patrate cu coeficienti in nZ. Daca f : M 2 ( Z ) → M 2 ( Z n ) este
morfismul cu actiunea
a b aˆ bˆ
f
d = cˆ dˆ
c
avem Ker ( f ) = M 2 ( nZ ) şi Im ( f ) = M 2 ( Z n ) ?
44. M 2 ( Z n ) nu este ideal bilateral al lui M 2 ( Z ) ?
45. Daca m, n ∈ N ∗ sunt prime între ele, atunci inelul Z mn nu este izomorf cu produsul direct al
inelului Z m cu inelul Z n ?
46. Fie K şi K ′ doua corpuri. O aplicatie f : K → K ′ se numeste morfism (izomorfism) de corpuri
daca este morfism (izomorfism) de la K la K ′ considerate ca inele.
47. Un domeniu de integritate finit este corp. Inelul ( Z p , +, ⋅) este corp daca si numai daca p este
numar prim?
48. Dacă R este un domeniu de integritate există un corp comutativ K , numit corpul fracţiilor lui
R , astfel încât R este subinel al lui K şi pentru orice x ∈ K există a, b ∈ R , b ≠ 0 astfel încât
x = ab −1 .
49.
x y
T2 ( Z ) = x , y , z ∈ Z ⊂ M 2 ( Z ) este o Z-subalgebră a Z-algebrei M 2 ( Z ) ?
0 z
a b
51. K = a, b ∈ R este corp in raport cu adunarea si inmulţirea matricelor şi K ≈ C ?
−b a
−1
52. Daca f : M → M ′ este un morfism bijectiv de monoizi iar f este inversa aplicatiei f , atunci
f −1
este morfism bijectiv de la monoidul (M ′,⋅, e′) la monoidul (M ,⋅, e ) .
53. Pentru monoidul multimea elementelor inversabile din este
, unde s-a notat cu (a, n ) cel mai mare divizor comun al numerelor
intregi a si n .
54. Orice grup (G,⋅, e ) de ordin 3 este izomorf cu grupul aditiv al claselor de resturi modulo
3.
55. Daca (G,⋅, e ) este un grup, a ∈ G , aplicatia ϕ : G → G ϕ( x ) = axa −1 este bijectiva .
56. Aplicatia f : C ∗ → R+∗ , f ( z ) = z = zz = a 2 + b 2 daca z = a + i b, este morfism de la grupul
( C , +, ⋅) la grupul ( R , +, ⋅) ?
∗ ∗
+
57. Dacă (G,⋅, e ) şi (G ′,⋅, e′) sunt două grupuri, aplicaţia f : G → G ′ , f ( x) = e′ este morfism de
grupuri .
58. Fie (G,⋅, e ) şi (G ′,⋅, e′) două grupuri şi f : G → G ′ un morfism de grupuri. Atunci
f (e) = e′ şi f (x −1 ) = ( f ( x) ) , oricare ar fi x ∈ G .
−1
70. Fie M si N două multimi finite avand m, respectiv m elemente. Cate functii bijective definite pe M
cu valori în N exista ?
71. Fie M si N două multimi finite avand m, respectiv n elemente, m ≤ n . Cate functii injective
definite pe M cu valori in N exista ?
72. Pe multimea numerelor naturale considerăm operatia algebrică m ⊥ n = m n . Atunci
operatia este asociativă si nu este comutativă?
73. Fie z ∈ C ∗ , z = i , atunci ord(i)=…?
2π 2π
74. Dacă m ∈ N ∗ şi z = cos + i sin , atunci ord(z)=…?
m m
75. Dacă z = 1 + i ∈ C ∗ , atunci ord(z)=…?
( )
76. Fie grupul Z 4 , +, 0ˆ şi 3̂ ∈ Z 4 , atunci ?
77. Dacă ∀x, y ∈ R , x ≠ 0 , y ≠ 0 , avem spunem că R este inel fără divizori ai lui zero?
78. Elementul zero al inelului Z8 × Z este ?
79. Elementul unitate al inelului Z8 × Z este 1̂,1 ? ( )
80. In inelul Z8 × Z , produsul direct al inelului ( Z8 , +, ⋅) cu inelul ( Z , +, ⋅) , avem ( 5̂,3) + ( 3, )
ˆ −7 =
?
81. Astfel în inelul Z8 × Z , produsul direct al inelului ( Z8 , +, ⋅) cu inelul ( Z , +, ⋅) ,
avem
(5̂, 3) ⋅ (3,ˆ −7 ) =
?
a 0
82. Fie R = M 2 ( Z ) şi I = a, b ∈ Z , atunci I este ideal la stanga al lui R şi nu este ideal la
b 0
dreapta?
0 0
83. Fie R = M 2 ( Z ) şi J = a, b ∈ Z atunci J este ideal la stanga al lui R si este ideal la
a b
dreapta al lui R?
84. Fie f : R → R ′ un morfism de inele,atunci f este injectiv dacă şi numai dacă
85. Fie . Să se calculeze f (3) .
86. Fie . Să se determine catul impartirii lui f la
a b
Dacă A = ∈ M 2 ( Z ) şi f = X − (a + d ) X + ad − bc din
2
87. ,
c d
atunci ?
2x − 2
1. Functia f : ( 0, ∞ ) → ( −2, 2 ) , f ( x ) = este injectivă si nu este surjectivă?
x +1
( )
2. Câte morfisme de monoizi există de la Z * , ⋅ la ( N , + ) ?
123456
6. Fie permutarea τ ∈ S6 ,τ = . Determinati ordinul permutării τ .
2
512436
7. Fie G un grup cu 6 elemente. Atunci G este întotdeauna izomorf cu grupul ( Z 6 , + ) ?
{ }
9. Fie multimea U = z ∈ C z 5 = 1 . Câte elemente are această multime ?
{ }
15. Fie multimea U = z ∈ C z 7 = 1 . Câte elemente are această multime ?
16. Considerăm multimea numerelor reale si relatia binară definită pe această multime astfel:
ρ = {( x, y ) x, y ∈ R, x = y ∨ x + y = 3}
Atunci relatia este reflexivă si nu este tranzitivă?
2 x − 3, x ≤ 0
17. Fie f : R → R, f ( x) = . Atunci f este injectivă ?
7 x, x > 0
x
18. Fie f : Z → Z , f ( x) = , unde prin [ q ] se întelege partea întreagă a numărului q. Atunci f
2
este surjectivă?
19. Fie f : A → B si g : B → C două functii surjective. Atunci g o f este surjectivă?
20. Fie M o multime cu 3 elemente. Câte legi de compozitie se pot defini pe M ?
21. Fie un grup G si x un element de ordin finit din G. Daca m, n sunt doi intregi pozitivi cu proprietatile
, atunci ?
42. Daca (C*,.,1) este grupul multiplicativ al numerelor complexe, atunci cate subgrupuri de ordin 10
ale acestui grup exista ?
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
43. Se considera permutarea σ ∈ S10 , σ = . Gasti
3 5 1 4 7 10 8 2 6 9
ordinul permutarii.
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
44. Se considera permutarile σ,τ ∈ S5, σ = , τ = . Determinati
3 4 2 1 5 2 5 4 1 3
permutarea x ∈ S3 cu proprietatea ca x o σ = τ .
1 2 3 4 5
46.Se considera permutarea σ ∈ S5, σ = . Atunci determinati σ120 .
3 4 2 1 5
12
51. Fie A un inel unitar cu proprietatea ca x = x, (∀) x ∈ A. Atunci, oricare ar fi x ∈ A :x2 = 1?
52. Fie A un inel unitar inclus in corpul C al numerelor complexe si care include intervalul (0,1).
Operatiile inelului sunt cele induse de operatiile din C. Atunci A=R sau A=C, R si C avand
semnificatia de mai sus
2
53. Determinati solutiile ecuatiei 3x – 4x + 1 =0 in Z5 .
2
54. Gasiti solutiile ecuatiei 3x – 4x + 1 =0 in Z11.
2
55. Determimati solutiile ecuatiei x – x + 5 =0 in Z7.
2
56. Gasiti solutiile ecuatiei x – x + 5 =0 in Z17
2
59. Gasiti solutiile ecuatiei 3x – 4x + 1 =0 in Z19 .
2
60. Determinati solutiile ecuatiei x – x + 5 =0 in Z19 .
61. Stabiliti daca
62. Fie cu coeficienti in , atunci avem ?
63. Stabiliti .... in
64. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci ?
65. Pe multimea se considera legea de compozitie determinati
elementul neutru.
66. Stiind ca legea de compozitie admite element neutru sa se
determine acesta.
67. Stiind ca legea de compozitie admite element neutru sa se determine
acesta.
68. Pe multimea se considera legea de compozitie . Determinati
grupul astfel incat functia , data de relatia sa fie un izomorfism al
celor doua grupuri.
69. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci
?
70. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci ?
71. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci
?
72. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci solutia ecuatiei
va fi ?
73. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci este parte stabila in
raport cu legea “ ”?
74. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci stabiliti daca
este parte stabila in raport cu legea “ ”.
75. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci nu este parte stabila ?
76. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci stabiliti daca este parte
stabila in raport cu legea “ ”.
77. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci determinati elementul neutru.
78. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci gasiti solutia ecuatiei
.
atunci ?
determinati A ,A ∈ G
3
Stabiliti daca .
93. Fie G un grup. Exista o submultime stricta H a lui G (adica H sa fie strict inclusa in G) astfel incat
(∀) a∈ H si ∀b∈ G sa rezulte ab ∈ H ?
94. Orice subgrup al unui grup abelian este normal ?
95. Fie A un inel cu proprietatea ca x3 = x, (∀) x ∈ A. Atunci inelul este comutativ ?
96. Orice grup G de ordin p2, cu p numar prim, este comutativ ?
97. Fie grupul simetric ( S3 , o ) . Atunci stabiliti numărul subgrupurilor lui S3 .
98. Fie grupul simetric ( S3 , o ) . Atunci gasiti numărul subgrupurilor normale ale lui S3 .
2 kπ 2 kπ
99. Fie f : Z → C * , f ( k ) = cos + i sin , unde n ∈ N * . Atunci ∀ ( h, k ) ∈ Z × Z
n n
avem f ( hk ) = f ( h ) f ( k ) ?
100. Fie grupul ( Z , + ) si multimea 5Z = {5m m ∈ Z } . Stabiliti daca 5Z este subgrup al grupului
( Z , + ) , dar nu este normal?
{ } (
101. Fie multimea U = z ∈ C z = 1 . Stabiliti daca U este subgrup al grupului C * , ⋅ , dar nu este )
normal?
102. Fie M 2 ( R ) multimea matricilor cu două linii, două coloane si elemente din multimea numerelor
0 0
reale. Multimea I = a, b ∈ R este ideal la stânga al inelului ( M 2 ( R ) , +, ⋅) , dar nu este
a b
ideal la dreapta al acestui inel?
103. Fie Q ( 2 ) = {a + b }
2 a, b ∈ Q . Atunci Q ( ( 2 ) , +, ⋅) este corp necomutativ?
104. Fie f = 2$ X + 2$ ∈ Z 4 [ X ] . Atunci ∃g ( X ) ∈ Z 4 [ X ] astfel încât f ( X ) g ( X ) = 0$ ?
128. Fie Q( 2 )={a+b 2 |a,b∈Q}. Atunci (Q( 2 ),+,•) este inel comutativ cu divizori ai lui zero?
130. Fie f = ˆ3 + ˆ2X ∈ Z4[X]. Atunci: ∃ g(X) ∈ Z4[X] astfel încât f(X)g(X)= 1̂ ?
2π 2π
cos − sin
n n 1 0
131. Fie A,B ∈ M2(R), A= , B= , n∈N*. Atunci An-1 = I2?
2π 2π 0 − 1
sin cos
n n
ˆ1 ˆa ˆb
133. Fie G= ˆ0 ˆ1 ˆc | ˆa ,ˆb ,ˆc ∈ Z 3 . Atunci ∀A ∈ G: A3=I3?
ˆ ˆ0 ˆ1
0
134. Fie σ ∈ Sn, n=3, cu proprietatea ∀π∈Sn: σ o π = π o σ . Atunci stabiliti daca σ = e=permutarea identică.
135. Fie G un grup cu proprietatea ∀x∈G: x2 = e. Atunci stabiliti daca grupul G este izomorf cu (Z6,+)
ˆa ˆb
136. Fie K= | ˆa , ˆb ∈ Z 3 . Atunci stabiliti daca (K,+,•) este inel cu divizori ai lui zero.
− ˆb ˆa