Universitate Spiru Haret

Facultatea de Matematica-Informatica

Algebră 1

Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore
semestru 56; 6 credite; examen.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Structuri algebrice: Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, proprietăţi. Relaţii de echivalenţă,
mulţime factor. (I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004, Cap. I, pag.9-19)

2. Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe
pe un monoid, monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism. (I.D. Ion,
S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2004 Cap II pag. 22-41)

3. Grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală
de izomorfism. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulţimi
finite. (I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004, cap. III, pag. 42-88 )

4. Inele, corpuri, algebre: inel, subinel, ideal. Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism.
Inele booleene, Corpuri, corpul fracţiilor unui domeniu. Algebre, algebra metricelor, Algebra
polinoamelor. Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. Corpuri finite. Teorema
fundamentală a algebrei. (I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, cap. V, pag. 103-135)

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

5. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2004
6. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2005
7. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991
8. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986
Test de autoevaluare rezolvat

1.a)Sa se arate ca multimea Z ( G ) = {a ∈ G ax = xa, ∀x ∈ G} numita centrul grupului G este un

subgrup al lui G.
1.b)Sa se arate ca Z ( G ) este abelian.
1.c) Daca x, y ∈ G astfel incat xy ∈ Z ( G ) atunci xy = yx .
1.d)Daca ( G, ⋅) este abelian, care este Z ( G ) ?

Solutie
1.a)Sa aratam ca daca a, b ∈ Z ( G ) atunci ab ∈ Z ( G ) .
Din a, b ∈ Z ( G ) ⇒ ax = xa, by = yb, ∀x, y ∈ G . Atunci avem
( ab ) x = a ( bx ) = a ( xb ) = ( xa ) b = x ( ab ) si deci ab ∈ Z ( G ) .
b) Fie a ∈ Z ( G ) si sa aratam ca a −1 ∈ Z ( G ) . Pentru x ∈ Z ( G ) arbitrar avem

( ) = ( x a)
−1 −1
ax −1 = x −1 a ⇒ ax −1 −1
⇒

⇒ xa −1 = a −1 x
adica a −1 ∈ Z ( G ) .
Din a) si b) avem ca Z ( G ) este un subgrup al lui G.
1.b) Fie a, b ∈ Z ( G ) . Deci ax = xa, ∀x ∈ G . In particular pentru x = b ∈ Z ( G ) rezulta ab = ba .
( )
1.c) Fie z = xy ∈ Z ( G ) . Atunci y = x −1 z si yx = x −1 z x = x −1 ( zx ) = x −1 ( xz ) = z = xy .
1.d)Din cele de mai sus Z ( G ) = G .
1 2 3
2. Stabiliti ordinul lui σ , σ ∈ S3 , σ =  .
3 1 2
Solutie
{
ord (σ ) = 3, σ = e, σ , σ 2 }
3. Determinati grupurile de ordin 4.
Fie G un grup de ordinul 4. Daca exista un element avand ordinul egal cu 4, atunci a = 4 si
deci G = a , adica G este grup ciclic. In caz contar pentru orice a ∈ G , a ≠ e, avem ord ( a ) = 2
(din Teorema lui Lagrange ordinul elementului divide ordinul grupului). Rezulta x 2 = e, ∀x ∈ G si
deci grupul G este abelian.
Daca a ∈ G , a ≠ e, atunci H = a = {e, a} . Daca b ∈ G / H , atunci G = {e, a, b, ab} . Grupul G este
definit de generatorii a si b si relatiile a 2 = e, b 2 = e, ab = ba , iar tabla sa de multiplicare este
. e a b ab
e e a b ab
a a e ab b
b b ab e a
ab ab b a e
Acesta este de fapt grupul lui Klein.
Deci exista 2 tipuri de grupuri de ordinul 4: grupul ciclic generat de un element si grupul lui
Klein.
Pentru grupurile cu trei elemente exista un singur tip de grup si anume cel ciclic.

4. Stabiliti un morfism de la grupul ( R, + ) la grupul R∗ , ⋅ . ( )

Solutie.
( )
Functia f : ( R, + ) → R∗ , ⋅ , f ( x ) = e x este morfism de grupuri pentru ca
f ( x + y ) = e x + y = e x e y = f ( x ) f ( y ) , ∀x, y ∈ R .

( )
5. Pentru morfismul f : ( R, + ) → R+∗ , ⋅ , f ( x ) = e x stabiliti Kerf = ?, Im f = ?

Solutie
Kerf = {0} , Im f = ( 0, ∞ ) .

6. Sa se arate ca urmatoarele grupuri nu sunt izomorfe: ( Z , + ) , ( Q, + ) .

Solutie
Daca grupurile sunt izomorfe, atunci ele ar trebui sa aiba acelasi proprietati. Cum Z este grup
ciclic (generat de 1), iar Q nu este ciclic, rezulta ca cele doua grupuri nu sunt izomorfe.

7. Determinati subinelele inelului Z al numerelor intregi.

Solutie
Orice subinel al lui Z trebuie sa fie un subgrup al grupului aditiv ( Z , + ) . Stiim ca subgrupuri lui Z
sunt de forma nZ , n ∈ N . Produsul a doi multipli de n este inca un multiplu de n. Asadar
multimile nZ reprezinta subinele lui ( Z , +, ⋅) . Deoarece subinelele trebuie sa fie unitare trebuie sa
avem 1∈ nZ ⇒ n = 1 , adica gasim ca 1 ⋅ Z = Z . Deci Z este subinel al lui Z (subinelul Z al lui Z se
numeste subinel impropriu)

8. Fie A = { f : [0,1] → R f continua} .

a) Sa se arate ca impreuna cu adunarea si inmultirea functiilor formeaza un inel comutativ.
b) Pentru f ∈ A, f ≠ 0, ∃g ∈ A, g ≠ 0 a.i f ⋅ g = 0 daca si numai daca { x f ( x ) = 0} contine un interval.
Solutie
a) Definim operatiile de adunarea si inmultirea functiilor din A astfel
∀f , g ∈ A, f + g : [ 0,1] → R, ( f + g )( x ) = f ( x ) + g ( x ) , ∀x, y ∈ [ 0,1]
∀f , g ∈ A, f + g : [ 0,1] → R, ( f ⋅ g )( x ) = f ( x ) ⋅ g ( x ) , ∀x, y ∈ [ 0,1] .
Verificam axiomele inelului.
1) ( A, + ) este grup abelian.
2) ( A, ⋅) este monoid comutativ.
3) Distributivitatea inmultirii in raport cu adunarea functiilor din A.
1) ( A, + ) este grup abelian.
∀f , g ∈ A, f + g ∈ A ( adunarea pe A este lege de compozitie)
G1) Adunarea functiilor este intotdeauna asociativa, deci se pastreaza si pe A.
G2) Adunarea functiilor este intotdeauna comutativa, deci se pastreaza si pe A.
G3) Elementul neutru pentru adunare este functia zero, 0 : [ 0,1] → R,0 ( x ) = 0, ∀x ∈ [0,1] pentru care
f + 0 = 0 + f = f , ∀f ∈ A .
G4) Elemente simetrizabile
∀f ∈ A, ∃ ( − f ) ∈ A a.i f + ( − f ) = ( − f ) + f = 0 .
2) ( A, ⋅) este monoid comutativ
∀f , g ∈ A, f ⋅ g ∈ A ( inmultirea pe A este lege de compozitie)
M1) Inmultirea functiilor este intotdeauna asociativa, deci se pastreaza si pe A.
M2) Elementul neutru la inmultire este functia constanta 1, 1: [0,1] → R,1( x ) = 1, ∀x ∈ [0,1] pentru
care
f ⋅ 1 = 1 ⋅ f = f , ∀f ∈ A .
M3) Inmultirea functiilor este intotdeauna comutativa, deci se pastreaza si pe A.

3) Distributivitatea inmultirii in raport cu adunarea functiilor din A. (stiim ca in general

inmultirea functiilor este distributiva in raport cu adunarea functiilor, aceasta proprietate se
pastreaza i pe A)
Din 1), 2), 3) avem ( A, +, ⋅) inel comutativ.
b) Pentru f ∈ A, f ≠ 0, ∃g ∈ A, g ≠ 0 a.i f ⋅ g = 0 daca si numai daca { x f ( x ) = 0} contine un interval.
,, ⇒ ”
Daca g : [0,1] → R, g ≠ 0 atunci exista x0 ∈ [0,1] a.i g ( x0 ) ≠ 0 .
Presupunem ca g ( x0 ) > 0 . Cum g continua in x0 , deducem ca exista V ∈Vx0 astfel incat
g ( x0 ) > 0, ∀x ∈V (daca x0 = 0 se ia V = [ 0, ε ) , iar pentru x0 = 1 se ia V = (1 − ε ,1] , ε > 0 )
Dar f ( x ) ⋅ g ( x ) = 0, ∀x ∈V , ceea ce ne conduce la f ( x ) = 0, ∀x ∈V .
,, ⇐ ”
Sa presupunem ca f ( x ) = 0, pentru x ∈ [ x1 , x2 ] , x1 , x2 ∈ [0,1] , x1 < x2 .
Consideram
 0, x ∈ [ 0,1] / [ x1 , x2 ]
g ( x) = 
( x − x1 )( x − x2 ) , x ∈ [ x1 , x2 ]
Se verifica cu usurinta ca g este continua pe [0,1] , g ≠ 0 si este clar ca f ( x ) ⋅ g ( x ) = 0, ∀x ∈ [ 0,1] .
9. Fie ( A, +, ⋅) inel cu element unitate 1 ≠ 0 , cu proprietatea x 2 = 1 , penru orice x ∈ A / {0} . Sa se
arate ca ( A, +, ⋅) este corp izomorf cu Z2 sau Z3.
Solutie
Din x 2 = 1 rezulta ca x ≠ 0 este inversabil si x −1 = x . Deci ( A, +, ⋅) este corp.
Observam ca ( x + 1)( x − 1) = x 2 − x + x − 1 = 0 . Cum A corp (nu are divizori ai lui zero) rezulta ca
x + 1 = 0 sau x − 1 = 0 , adica x ∈ {−1,1} , ∀x ≠ 0 . Prin urmare A = {0,1, −1} .
Avem doua posibilitati:
1) 1 = −1 , adica A = {0,1} si avem aplicatia 0 → 0,
ˆ 1 → 1ˆ este izomorfismul de la A la Z2.
2) 1 ≠ −1 , adica A = {0,1, −1} si avem aplicatia 0 → 0,
ˆ 1 → 1,
ˆ − 1 → 2ˆ este izomorfismul de la A la Z3.
10. Sa se arate ca nu exista f ∈ Z [ X ] pentru care f (1) = 5, f ( 3) = 8 .
Solutie
Pentru f ∈ Z [ X ] si a ≠ b, a, b ∈ Z se verifica cu usurinta ca f ( a ) − f ( b )M a − b .
Daca in cazul de fata ar exista f ∈ Z [ X ] , atunci f ( 3) − f (1)M( 3 − 1) sau 8 − 5M 2 , fals.
 ALGEBRA I
Anul I, semestrul I

SUBIECTE PROPUSE

I. Stabiliti daca
{ }
1. Fie H = 2n n ∈ N , atunci H este submonoid al monoidului ( N , +, 0 ) ?

{ }
2. Daca H = 2n + 1 n ∈ N , atunci H este submonoid al monoidului ( N , ⋅,1) ?
 a b  
3. Fie T2 ( R ) =   a, b, c ∈ R  multimea matricelor superior triunghiulare din M 2 ( R ) . Atunci
 0 c  
T2 ( R ) nu este submonoid al monoidului ( M 2 ( R ) , ⋅, I 2 )
( )
4. Aplicatia f : M 2 ( Z ) → Z , f ( A) = A este morfism de la monoidul M 2 ( Z ) , ⋅, I 2 la monoidul
( Z , ⋅,1)
( )
5. Fie n ∈ N ∗ si Z n , ⋅,1ˆ monoidul multiplicativ al claselor de resturi modulo n.

(
Aplicatia f : Z → Z n , f (a ) = aˆ este morfism de la monoidul ( Z , ⋅,1) la monoidul Z n , ⋅,1ˆ ? )
6. Fie (G,⋅, e ) un grup. Pentru orice a ∈ G , aplicatiile λ a : G → G , λ a ( x) = ax si ρ a : G → G ,
ρ a ( x) = xa nu sunt bijective.
{ }
7. Fie H = σ ∈ S n σ(n ) = n , atunci H nu este subgrup al lui S n .
8. Fie (G,⋅, e ) un grup finit si H un subgrup al lui G . Atunci
G = H ⋅ [G : H ].
9. Dacă a este element de ordin finit, atunci numarul natural notat cu ord (a ) ,
{
ord (a ) = min k ∈ N * a k = e }
se numeste ordinul lui a .

10. Dacă G este grup finit, atunci orice element a ∈ G are ordinul finit si ord (a ) ordG .
11. Fie (G,⋅, e ) un grup finit si n = G . Atunci a n = e , ∀a ∈ G .
12. Dată σ ∈ S n , n ≥ 2 , notam cu Inv (σ ) numarul perechilor (i, j ) cu i < j astfel incat σ(i ) > σ( j ) .
Vom spune ca Inv (σ ) este numarul inversiunilor permutarii σ .
13. O permutare σ ∈ S n este para daca ε(σ ) = −1 .
14. O permutare σ ∈ S n este impara daca ε(σ ) = 1

15. Fie σ ∈ S n , n > 1 şi σ = τ1 o τ 2 o ... o τ m o reprezentare a lui σ ca produs de transpozitii. Atunci

numerele m şi Inv (σ ) au aceeasi paritate si deci ε(σ ) = (− 1) .
m
 { } n!
16. Daca n > 1 , atunci An = σ ∈ S n ε(σ ) = 1 nu este un subgrup de ordin al lui S n .
2
17. Fie (G,⋅, e ) un grup. Un subgrup N al grupului G se numeşte subgrup normal al lui G daca
∀a ∈ G , ∀x ∈ N ⇒ axa −1 ∈ N .
{
18. SL2 ( R ) < GL2 ( R ) , unde SL2 ( R ) = X ∈ M 2 ( R ) X = 1 ? }
19. Daca (G,⋅, e ) este un grup atunci subgrupul unitate 1 = {e} şi G sunt subgrupuri normale ale lui
G.

20. Daca (G,⋅, e ) este grup abelian atunci orice subgrup H al lui G nu este subgrup normal.
21. Un grup (G,⋅, e ) se numeşte simplu daca are cel puţin doua elemente si nu are subgrupuri normale
diferite de 1 = {e} si G .
22. Orice grup G de ordin p , p numar prim, nu este simplu.
23. Daca n ≥ 5 , atunci grupul altern An este simplu.
24. Daca n ≥ 3 , grupul altern An este generat de ciclurile de ordin 3.
25. Fie (G,⋅, e ) şi (G ′,⋅e′) doua grupuri. O aplicatie f : G → G ′ se numeste morfism de la grupul G
la grupul G ′ daca f ( xy ) = f ( x) f ( y ) oricare ar fi x, y ∈ G .
26. Un inel comutativ R cu 1 ≠ 0 si cu divizori ai lui zero se numeste domeniu de integritate sau inel
integru
27. Inelul ( Z , +, ⋅) al numerelor intregi nu este domeniu de integritate.
28. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci ∀x ∈ R avem x ⋅ 0 = 0 ⋅ x = 0 .
29. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci daca R > 1 , atunci 1 ≠ 0 .
30. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci x(− y ) = (− x ) y = − xy şi (− x )(− y ) = xy oricare ar fi x, y ∈ R .
31. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci x( y − z ) = xy − xz şi ( y − z )x = yx − zx oricare ar fi x, y, z ∈ R .
32. Daca (R,+,⋅) este un inel, atunci daca R nu are divizori ai lui zero, iar xy = xz sau yx = zx cu
x ≠ 0 , atunci y = z .
33. M 2 ( Z ) nu este subinel al inelului M 2 ( R ) ?
34. Dacă R este un inel. Atunci
 a b  
T2 (R ) =   a, b, c ∈ R 
 0 c  
nu este subinel al inelului M 2 (R ) ,
35. Mulţimea S a şirurilor Cauchy de numere reale este subinel al inelului al şirurilor de numere
reale.

{ }
36. Daca n ∈ N şi I = nZ = nq q ∈ Z atunci I este ideal al lui Z?
37. Daca I < R , atunci I este subgrup al grupului ( R, +, 0 ) ?
 na nb  
38. Dacă n ∈ iar I =   a, b, c, d ∈  , atunci I nu este ideal bilateral al lui R .
 nc nd  
39. Aplicaţia f : Z → Z n , ( )
este morfism surjectiv de la inelul ( Z , ⋅,1) la inelul Z n , ⋅,1ˆ ? .

ˆ = 
a c  aˆ cˆ 
40. Aplicatia f : M 2 ( Z ) → Z , = ∈ ( )  bˆ dˆ 
f ( A) = A ˆ , unde A   M 2 Z , A , nu este
b d   
morfism surjectiv de inele?
41. Fie f : R → R ′ un morfism de inele, atunci Ker ( f ) este ideal bilateral al lui R , iar Im( f ) este
subinel al lui R ′ .
R
42. Dacă f : R → R ′ este un morfism de inele, atunci Im( f ) ~ .
Ker ( f )
43. Fie M 2 ( nZ ) multimea matricelor patrate cu coeficienti in nZ. Daca f : M 2 ( Z ) → M 2 ( Z n ) este
morfismul cu actiunea
a b    aˆ bˆ 
f   
 d  =  cˆ dˆ 
 c   
avem Ker ( f ) = M 2 ( nZ ) şi Im ( f ) = M 2 ( Z n ) ?
44. M 2 ( Z n ) nu este ideal bilateral al lui M 2 ( Z ) ?
45. Daca m, n ∈ N ∗ sunt prime între ele, atunci inelul Z mn nu este izomorf cu produsul direct al
inelului Z m cu inelul Z n ?
46. Fie K şi K ′ doua corpuri. O aplicatie f : K → K ′ se numeste morfism (izomorfism) de corpuri
daca este morfism (izomorfism) de la K la K ′ considerate ca inele.
47. Un domeniu de integritate finit este corp. Inelul ( Z p , +, ⋅) este corp daca si numai daca p este
numar prim?
48. Dacă R este un domeniu de integritate există un corp comutativ K , numit corpul fracţiilor lui
R , astfel încât R este subinel al lui K şi pentru orice x ∈ K există a, b ∈ R , b ≠ 0 astfel încât
x = ab −1 .
49.
 x y 
T2 ( Z ) =   x , y , z ∈ Z  ⊂ M 2 ( Z ) este o Z-subalgebră a Z-algebrei M 2 ( Z ) ?
 0 z 

50. Dacă R este un domeniu de integritate, atunci R[ X ] este domeniu de integritate şi

grad ( fg ) = grad ( f ) + grad ( g )
oricare ar fi f , g ∈ R[ X ], f ≠ 0 , g ≠ 0 .

 a b  
51. K =   a, b ∈ R  este corp in raport cu adunarea si inmulţirea matricelor şi K ≈ C ?
 −b a  

−1
52. Daca f : M → M ′ este un morfism bijectiv de monoizi iar f este inversa aplicatiei f , atunci
f −1
este morfism bijectiv de la monoidul (M ′,⋅, e′) la monoidul (M ,⋅, e ) .
53. Pentru monoidul multimea elementelor inversabile din este

, unde s-a notat cu (a, n ) cel mai mare divizor comun al numerelor
intregi a si n .
54. Orice grup (G,⋅, e ) de ordin 3 este izomorf cu grupul aditiv al claselor de resturi modulo
3.
55. Daca (G,⋅, e ) este un grup, a ∈ G , aplicatia ϕ : G → G ϕ( x ) = axa −1 este bijectiva .
56. Aplicatia f : C ∗ → R+∗ , f ( z ) = z = zz = a 2 + b 2 daca z = a + i b, este morfism de la grupul
( C , +, ⋅) la grupul ( R , +, ⋅) ?
∗ ∗
+

57. Dacă (G,⋅, e ) şi (G ′,⋅, e′) sunt două grupuri, aplicaţia f : G → G ′ , f ( x) = e′ este morfism de
grupuri .
58. Fie (G,⋅, e ) şi (G ′,⋅, e′) două grupuri şi f : G → G ′ un morfism de grupuri. Atunci
f (e) = e′ şi f (x −1 ) = ( f ( x) ) , oricare ar fi x ∈ G .
−1

59. Grupurile ( , +, 0 ) şi ( , +, 0 ) sunt izomorfe

60. Grupurile ( *
) (
, ⋅,1 şi *
)
, ⋅,1 nu sunt izomorfe
61. Grupurile ( , +, 0 ) şi ( *
+ )
, ⋅,1 nu sunt izomorfe
( )
62. Pentru orice x, y ∈ R se defineste legea de compozitie x * y = ln e x + e y . Multimea solutiilor
ecuatiei ( x * x ) * x = 0 este…
63. Pe Z definim legea de compozitie x * y = xy − 6 x − 6 y + 42 . Suma elementelor simetrizabile in
raport cu această lege este…
64. Pe R este definita legea de compozitie x * y = xy + 3 x + 3 y + m . Egalitatea ( 2*3) * 4 = 175 are loc
pentru …
65. Fie grupul ( Z10 , + ) . Cate subgrupuri are acest grup ?
66. Fie grupul ( Z12 , + ) . Cate grupuri factor are acest grup ?
G
67. Afirmatia este adevărată [G : H ] =
H
68. Cate morfisme exista de la grupul ( Q, + ) la grupul ( Z , + ) ?
69. Fie M si N doua multimi finite avand m, respectiv n elemente. Cate functii definite pe M cu valori
in N exista ?

70. Fie M si N două multimi finite avand m, respectiv m elemente. Cate functii bijective definite pe M
cu valori în N exista ?
71. Fie M si N două multimi finite avand m, respectiv n elemente, m ≤ n . Cate functii injective
definite pe M cu valori in N exista ?
72. Pe multimea numerelor naturale considerăm operatia algebrică m ⊥ n = m n . Atunci
operatia este asociativă si nu este comutativă?
73. Fie z ∈ C ∗ , z = i , atunci ord(i)=…?
 2π 2π
74. Dacă m ∈ N ∗ şi z = cos + i sin , atunci ord(z)=…?
m m
75. Dacă z = 1 + i ∈ C ∗ , atunci ord(z)=…?
( )
76. Fie grupul Z 4 , +, 0ˆ şi 3̂ ∈ Z 4 , atunci ?
77. Dacă ∀x, y ∈ R , x ≠ 0 , y ≠ 0 , avem spunem că R este inel fără divizori ai lui zero?
78. Elementul zero al inelului Z8 × Z este ?
79. Elementul unitate al inelului Z8 × Z este 1̂,1 ? ( )
80. In inelul Z8 × Z , produsul direct al inelului ( Z8 , +, ⋅) cu inelul ( Z , +, ⋅) , avem ( 5̂,3) + ( 3, )
ˆ −7 =
?
81. Astfel în inelul Z8 × Z , produsul direct al inelului ( Z8 , +, ⋅) cu inelul ( Z , +, ⋅) ,

avem
(5̂, 3) ⋅ (3,ˆ −7 ) =
?
 a 0  
82. Fie R = M 2 ( Z ) şi I =   a, b ∈ Z  , atunci I este ideal la stanga al lui R şi nu este ideal la
 b 0  
dreapta?
 0 0  
83. Fie R = M 2 ( Z ) şi J =   a, b ∈ Z  atunci J este ideal la stanga al lui R si este ideal la
 a b  
dreapta al lui R?
84. Fie f : R → R ′ un morfism de inele,atunci f este injectiv dacă şi numai dacă
85. Fie . Să se calculeze f (3) .
86. Fie . Să se determine catul impartirii lui f la
a b
Dacă A =   ∈ M 2 ( Z ) şi f = X − (a + d ) X + ad − bc din
2
87. ,
c d

atunci ?

88. Fie R un inel astfel incat x 6 = x , ∀x ∈ R . Stabilti daca ?

89. Fie R un inel astfel incat x 6 = x , ∀x ∈ R . Stabilti daca ?

II. Probleme cu grad mediu de dificultate

2x − 2
1. Functia f : ( 0, ∞ ) → ( −2, 2 ) , f ( x ) = este injectivă si nu este surjectivă?
x +1
 ( )
2. Câte morfisme de monoizi există de la Z * , ⋅ la ( N , + ) ?

3. Pe R se defineste legea de compozitie astfel x * y = ax + by + c, ∀x, y ∈ R unde a, b, c ∈ R .

Calculati suma S = a 2 + b 2 + c 2 stiind că acestă lege de compozitie admite elementul neutru e = 3

4. Se consideră inelul ( Z ,*, ⊥ ) unde

x* y = x + y + 2
x ⊥ y = xy + 2 x + 2 y + 2
∀x, y ∈ Z . Fie T numărul divizorilor lui zero ai acestui inel. Atunci T=…
5. Grupul ( Z × Z 20 , + ) este finit generat, dar nu este cyclic.

123456 
6. Fie permutarea τ ∈ S6 ,τ =   . Determinati ordinul permutării τ .
2

 512436 
7. Fie G un grup cu 6 elemente. Atunci G este întotdeauna izomorf cu grupul ( Z 6 , + ) ?

8. Fie ( S3 , o ) grupul permutarilor de ordin 3 si H un subgrup cu 3 elemente al acestui grup. Câte

elemente are grupul factor S3 / H ?

{ }
9. Fie multimea U = z ∈ C z 5 = 1 . Câte elemente are această multime ?

10. Functia f : R → R, f ( x ) = x 2007 − 4 x 2005 + 2 este bijectivă ?

11. Câte morfisme de monoizi există de la ( Q, + ) la ( Q, + ) ?

12. Se consideră inelul ( Z ,*, ⊥ ) unde

x* y = x + y −3
x ⊥ y = xy − 3 x − 3 y + 12
∀x, y ∈ Z . Fie P ∈ Z [ X ] polinomul care are drept rădăcini elementele inversabile ale inelului si
coeficientul dominant egal cu unu. Notăm cu S suma pătratelor elementelor inversabile. Atunci
S=?
13. Grupul ( Z15 , + ) este ciclic?
123456 
14. Fie permutarea τ ∈ S6 ,τ = 
−1
 . Stabiliti ordinul permutării τ .
 512436 

{ }
15. Fie multimea U = z ∈ C z 7 = 1 . Câte elemente are această multime ?
16. Considerăm multimea numerelor reale si relatia binară definită pe această multime astfel:
ρ = {( x, y ) x, y ∈ R, x = y ∨ x + y = 3}
Atunci relatia este reflexivă si nu este tranzitivă?
2 x − 3, x ≤ 0
17. Fie f : R → R, f ( x) = . Atunci f este injectivă ?
7 x, x > 0

x
18. Fie f : Z → Z , f ( x) =   , unde prin [ q ] se întelege partea întreagă a numărului q. Atunci f
2 
este surjectivă?
19. Fie f : A → B si g : B → C două functii surjective. Atunci g o f este surjectivă?
20. Fie M o multime cu 3 elemente. Câte legi de compozitie se pot defini pe M ?

21. Fie un grup G si x un element de ordin finit din G. Daca m, n sunt doi intregi pozitivi cu proprietatile
, atunci ?

22. Fie permutarea are descompunerea

23. Fie permutarea are descompunerea ?

24. Fie . Stabiliti daca face ca sa fie un grup abelian

25. Fie . Daca atunci avem grup abelian?

26. Care sunt elementele inversabile ale inelului ?

27. Legea de compozitie . Gasiti elementul neutru.
28. Legea de compozitie Gasiti elementul neutru .

29. Legea de compozitie . Gasiti elementul neutru.

30. Legea de compozitie
31. Fie legea de compozitie
ecuatiei sunt
32. Se considera multimea
33. Se considera multimea
34. Fie
admite ca element simetric pe ?
, unde .Solutiile
?
pe care se defineste lege de compozitie
, gasiti elementul neutru?
pe care se defineste lege de compozitie
, gasiti elementul simetrizabil ?
Determinaţi mulţimea elementelor sale inversabile, .
35. Daca f si g sunt doua functii monotone, de monotonii diferite, atunci gof (i.e. g compus cu f) este
crescatoare?
36. Daca A si B sunt multimi care verifica proprietatile : A∪B={1,2,3,4,5,6,7,8,9}; B-A={4,5,6,7,8};
{3,9}∩B=∅ ; A∩B={1}, determinati multimile A si B .
37. Se considera multimea G={ a + b 2 | a,b∈Q, a + b ≠ 0}, care impreuna cu operatia de inmultire
2 2

formeaza un grup abelian. Determinati inversul lui 6 + 7 2 .

38. Daca G e grup si H1, H2 subgrupuri ale sale, atunci H1∪H2 nu poate fi subgrup al lui G?
39. Daca definim aZ + bZ ={x+y | x ∈ aZ, y ∈ bZ}, unde prin Z am notat multimea numerelor
intregi, atunci determinati 25Z + 20Z.
7 7
40. Se considera elementul z = cos( π ) + i sin( π ) apartinand grupului multiplicativ al numerelor
5 5
complexe (C*,.,1). Atunci determinati ordinul lui z .
41. Se considera elementul z = cos( 7π ) + i sin( 7π ) apartinand grupului multiplicativ al numerelor
complexe (C*,.,1). Determinati ordinul lui z .

42. Daca (C*,.,1) este grupul multiplicativ al numerelor complexe, atunci cate subgrupuri de ordin 10
ale acestui grup exista ?
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 
43. Se considera permutarea σ ∈ S10 , σ =   . Gasti
 3 5 1 4 7 10 8 2 6 9 
ordinul permutarii.

 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
44. Se considera permutarile σ,τ ∈ S5, σ =   , τ =   . Determinati
3 4 2 1 5  2 5 4 1 3
permutarea x ∈ S3 cu proprietatea ca x o σ = τ .

45. Se considera permutarile σ,τ ∈ S4, . Sa se rezolve ecuatia

 1 2 3 4 5
46.Se considera permutarea σ ∈ S5, σ =   . Atunci determinati σ120 .
3 4 2 1 5

47. Ce morfism(morfisme) de la (Q,+) (Q fiind multimea numerelor rationale) la (Z,+) (Z fiind

multimea numerelor intregi) putem defini ?
48. Cu cine este izomorf grupul multiplicativ ( R+* ,⋅ ) (unde prin R+* am notat multimea numerelor reale
strict pozitive)?
49. Care sunt automorfismele grupului (Z,+) (Z fiind multimea numerelor intregi) ?

50. Se considera multimea M = {1,2,3,4}. Cate submultimi cu doua elemente exista?

12
51. Fie A un inel unitar cu proprietatea ca x = x, (∀) x ∈ A. Atunci, oricare ar fi x ∈ A :x2 = 1?
 52. Fie A un inel unitar inclus in corpul C al numerelor complexe si care include intervalul (0,1).
Operatiile inelului sunt cele induse de operatiile din C. Atunci A=R sau A=C, R si C avand
semnificatia de mai sus
2
53. Determinati solutiile ecuatiei 3x – 4x + 1 =0 in Z5 .
2
54. Gasiti solutiile ecuatiei 3x – 4x + 1 =0 in Z11.
2
55. Determimati solutiile ecuatiei x – x + 5 =0 in Z7.

2
56. Gasiti solutiile ecuatiei x – x + 5 =0 in Z17

57. Care este polinomul g ∈ Z8[X] astfel incat (2̂ X + 3̂) g = 1̂

2
58. Determinati solutiile ecuatiei 3x – 4x + 1 =0 in Z17 .

2
59. Gasiti solutiile ecuatiei 3x – 4x + 1 =0 in Z19 .

2
60. Determinati solutiile ecuatiei x – x + 5 =0 in Z19 .
61. Stabiliti daca
62. Fie cu coeficienti in , atunci avem ?
63. Stabiliti .... in
64. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci ?
65. Pe multimea se considera legea de compozitie determinati
elementul neutru.
66. Stiind ca legea de compozitie admite element neutru sa se
determine acesta.
67. Stiind ca legea de compozitie admite element neutru sa se determine
acesta.
68. Pe multimea se considera legea de compozitie . Determinati
grupul astfel incat functia , data de relatia sa fie un izomorfism al
celor doua grupuri.
69. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci
?
70. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci ?
71. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci
?
72. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci solutia ecuatiei
va fi ?
73. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci este parte stabila in
raport cu legea “ ”?
74. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci stabiliti daca
este parte stabila in raport cu legea “ ”.
75. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci nu este parte stabila ?
76. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci stabiliti daca este parte
stabila in raport cu legea “ ”.
77. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci determinati elementul neutru.
78. Pe multimea se considera legea de compozitie atunci gasiti solutia ecuatiei
.

79. In multimea se considera multimea atunci ?

80. In multimea se considera multimea

atunci ?

81. In multimea se considera multimea atunci

determinati A ,A ∈ G
3

82. In multimea se considera multimea atunci stabiliti daca

83. In multimea se considera multimea si atunci

Stabiliti daca .

84. In multimea se considera multimea gasiti doua matrice P,Q

astfel incat

85. In multimea se considera multimea determinati matrice a U, daca

este o matrice inversabila.
86. In multimea se considera multimea sa se determine numarul de
elemente din G.
87. Determinati numarul de elemente din multimea

88. Determinati in restul impartirii polinomului la polinomul .

 89. Cate elemente inversabile sunt in inelul
90. Sa se determine polinoamele astfel incat

91. Sa se calculeze elementul in

92. Sa se calculeze elementul in

93. Fie G un grup. Exista o submultime stricta H a lui G (adica H sa fie strict inclusa in G) astfel incat
(∀) a∈ H si ∀b∈ G sa rezulte ab ∈ H ?
94. Orice subgrup al unui grup abelian este normal ?
95. Fie A un inel cu proprietatea ca x3 = x, (∀) x ∈ A. Atunci inelul este comutativ ?
96. Orice grup G de ordin p2, cu p numar prim, este comutativ ?
97. Fie grupul simetric ( S3 , o ) . Atunci stabiliti numărul subgrupurilor lui S3 .
98. Fie grupul simetric ( S3 , o ) . Atunci gasiti numărul subgrupurilor normale ale lui S3 .
2 kπ 2 kπ
99. Fie f : Z → C * , f ( k ) = cos + i sin , unde n ∈ N * . Atunci ∀ ( h, k ) ∈ Z × Z
n n
avem f ( hk ) = f ( h ) f ( k ) ?
100. Fie grupul ( Z , + ) si multimea 5Z = {5m m ∈ Z } . Stabiliti daca 5Z este subgrup al grupului
( Z , + ) , dar nu este normal?
{ } (
101. Fie multimea U = z ∈ C z = 1 . Stabiliti daca U este subgrup al grupului C * , ⋅ , dar nu este )
normal?
102. Fie M 2 ( R ) multimea matricilor cu două linii, două coloane si elemente din multimea numerelor
 0 0  
reale. Multimea I =   a, b ∈ R  este ideal la stânga al inelului ( M 2 ( R ) , +, ⋅) , dar nu este
 a b  
ideal la dreapta al acestui inel?
103. Fie Q ( 2 ) = {a + b }
2 a, b ∈ Q . Atunci Q ( ( 2 ) , +, ⋅) este corp necomutativ?
104. Fie f = 2$ X + 2$ ∈ Z 4 [ X ] . Atunci ∃g ( X ) ∈ Z 4 [ X ] astfel încât f ( X ) g ( X ) = 0$ ?

105. Fie A un inel si I, J, L ideale bilaterale în A astfel încât I + J = A si I ⊇ JL . Atunci I ⊇ J ?

106. Fie U grupul multiplicativ al al numerelor complexe de modul 1, C * grupul
multiplicativ al numerelor complexe si R+* grupul multiplicativ al numerelor reale pozitive si
nenule. Stabiliti daca C * / R+* este izomorf cu U.
107. Stabiliti daca ( R, + ) si ( Q, + ) sunt izomorfe.
108. Fie G un grup finit si a, b ∈ G două elemente oarecare astfel încât ab = ba . Dacă
ord ( a) = m, ord (b) = n si ( m, n ) = 1 atunci ord (ab) = mn
123456789 
109. Fie permutarea τ ∈ S9 ,τ =   . Descompuneti permutarea în produs de ciclii disjuncti.
 469732185 
110. Fie functiile f , g : R → R date de f ( x ) = ax + b cu a, b ∈ R, a ≠ 0 , respectiv g ( x ) = 3 x + 5 . Să se
determine a si b astfel încât f o g = g o f .
111. Fie f : R → R o functie cu proprietatea ( f o f )( x ) = x 2 − x + 1 pentru oricare x ∈ R . Atunci
calculati f(1) .
112. Pe R se defineste legea de compozitie x * y = xy − 2 x − 2 y + 6 pentru oricare x, y ∈ R . Atunci
gasiti suma elementelor din R care coincid cu simetricele lor fată de această lege .
113. Polinomul X 3 + X + 1 ∈ Z 2 [ X ] este ireductibil ?
 5 1 2 x2 + 3
114. Fie functia f : ( −1, 0 ) →  ,  , f ( x) = 2 . Stabiliti daca functia este bijectivă.
 11 2  5x + 6

115. Pe R se defineste legea de compozitie x * y = x + y + mxy , unde m ∈ R , cu proprietatea că

multimea [−1, ∞) este parte stabilă a lui R în raport cu această operatie algebrică. Determinati e
elementul neutru al acestei legi de compozitie.
116. Se consideră corpurile ( R, +, ⋅) si ( R, o,*) , unde
∀x, y ∈ R, x o y = x + y − 2, x * y = xy − 2 x − 2 y + 6
Dacă f : R → R, f ( x ) = ax + b este izomorfism de corpuri de la ( R, +, ⋅) la ( R, o,*) , atunci
determinati a si b?
117. Fie funcţia f : A → B cu proprietatea: este adevărată
afirmatia f este bijectivă?
118. Fie f : → , f(x)=2x+1. este adevărată afirmatia f este bijectivă?
119. Fie f : → , f(x)=2x+1. este adevărată afirmatia f nu este bijectivă?
120. Fie si două functii injective.Atunci g o f nu este injectiva ?
121. Fie A={0,1,2,3,4}. Atunci ?
122. Constanta este astfel încât legea de compoziţie definită prin

este asociativă pentru a=…

123. Fie grupul simetric . Atunci numărul subgrupurilor lui S3 este…
124. Fie grupul simetric . Atunci numărul subgrupurilor normale ale lui S3 este:
125. Fie permutarea

Atunci numărul inversiunilor permutării σ este…

126. Fie permutarea

Atunci ordinul lui este:

 2kπ 2kπ
127. Fie morfismul de grupuri f : Z → C ∗ , f (k ) = cos + i sin . Atunci Kerf=…
5 5

128. Fie Q( 2 )={a+b 2 |a,b∈Q}. Atunci (Q( 2 ),+,•) este inel comutativ cu divizori ai lui zero?

129. Fie K un subcorp al corpului R. Atunci: Q ∩ K=Z?

130. Fie f = ˆ3 + ˆ2X ∈ Z4[X]. Atunci: ∃ g(X) ∈ Z4[X] astfel încât f(X)g(X)= 1̂ ?

 2π 2π 
 cos − sin 
n n  1 0
131. Fie A,B ∈ M2(R), A=  , B=   , n∈N*. Atunci An-1 = I2?
 2π 2π  0 − 1
 sin cos 
 n n 

132. Stabiliti daca: ∃ ˆa , ˆb ∈Z5 astfel încât ˆa + ˆb ( )5

≠ ˆa 5 + ˆb 5 .

ˆ1 ˆa ˆb  
  
133. Fie G=  ˆ0 ˆ1 ˆc  | ˆa ,ˆb ,ˆc ∈ Z 3  . Atunci ∀A ∈ G: A3=I3?
 ˆ ˆ0 ˆ1 
 
 0  

134. Fie σ ∈ Sn, n=3, cu proprietatea ∀π∈Sn: σ o π = π o σ . Atunci stabiliti daca σ = e=permutarea identică.

135. Fie G un grup cu proprietatea ∀x∈G: x2 = e. Atunci stabiliti daca grupul G este izomorf cu (Z6,+)

 ˆa ˆb  
136. Fie K=   | ˆa , ˆb ∈ Z 3  . Atunci stabiliti daca (K,+,•) este inel cu divizori ai lui zero.
 − ˆb ˆa  