P. 1
AUTOCAD carte incepatori

AUTOCAD carte incepatori

|Views: 4,437|Likes:
Published by totonel

More info:

Published by: totonel on Dec 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2013

pdf

text

original

Grafica pe calculator

5

CAPITOLUL I INTRODUCERE
Desenarea si proiectarea asistata de calculator, cunosc în prezent o dezvoltare deosebita, datorita acuratetii si rapiditatii pe care calculatorul le pune la dispozitia proiectantului. CAD = Computer Aided Design Avantajele utilizarii AutoCAD 1. AutoCAD-ul are un caracter general putând fi utilizat într-o varietate de domenii; 2. AutoCAD-ul este un produs de desenare eficient si flexibil, permitând realizarea desenelor bidimensionale si tridimensionale, prin modelarea suprafetelor si a corpurilor solide. De asemenea, exista multiple posibilitati de vizualizare a desenelor, la scara si cu precizia dorita. 3. Dispune de o precizie foarte buna a desenelor; 4. Permite modelarea dinamica a unor procese (AutoDesk Animator); 5. Permite crearea simbolurilor si a elementelor tipizate; 6. AutoCAD-ul permite si proiectarea asistata, prin limbajul de programare AutoLisp, ce are la baza posibilitatea de a realiza calcule si desene, dar si a realizarii unei interfete cu alte limbaje de programare (C+, C++); 7. Ofera posibilitatea transferului comod al informatiilor spre sau dinspre alte produse informatice. 1.1. Lansarea programului AutoCAD si descrierea ecranului de lucru Incepând cu versiunea 12, AutoCAD-ul a fost conceput sa ruleze sub Windows si ca urmare lansarea în executie a programului se face cu usurinta executând dublu clic pe pictograma respectiva sau lansând programul direct din directorul ACAD, acad.exe. O data cu lansarea programului se deschide o fereastra de lucru în care se pot identifica elemente de interfatadin figura 1. Observatie Ecranul AutoCAD este foarte usor configurabil, iar ceea ce a fost prezentat înainte reprezinta configurarile AutoCAD prestabilite.

6

Grafica pe calculator

:

BARA DE TITLU (TITLE BAR) Afiseaza numele programului, urmat de numele fisierului deschis. In momentul lansarii apare cuvântul <DRAWING> In stânga acestei bare se afla caseta de control a meniului (Control Menu), iar în dreapa butoanele de minimizare / maximizare, având aceleasi functii ca în orice aplicatie Windows. Observatie: Se poate rula concomitent o singura sesiune AutoCAD, care nu are decât o singura zona de desenare. BARA DE MENIURI (MENU BAR) Permite accesul la meniurile derulante. Alegând o optiune din bara de meniuri se provoaca derularea meniurilor AutoCAD. Meniurile derulante pot fi adaptate cerintelor utilizatorului, putând fi modificate. BARA CU INSTRUMENTE STANDARD (TOOLBAR) Contine comenzile folosite în mod uzual: New - creeaza noi fisiere; Open - deschide fisiere create anterior; Save - Salveaza fisierele activate;

:

:

Grafica pe calculator

7

Print - Tipareste, etc. Bara cu instrumente standard poate fi pozitionata pe ecran în orice locatie, în functie de preferintele utilizatorului. Implicit, ea este asezata în partea superioara, sub bara de meniuri. Deplasarea acesteia, în versiunile superioare versiunii 12 se face prin clic pe butonul din stânga al mouse-ului urmat de “drag” (târâre) pâna la locatia dorita.

:

BARELE MOBILE CU INSTRUMENTE Au fost introduse începând cu versiunea 13, fiind organizate pe categorii. Exemplu: Object SNAP; View; Dimensioning; Draw; Modify. FEREASTRA DE COMANDA Se afla în partea de jos a ecranului si cuprinde linia de comanda care arata ceea ce se introduce de la tastatura. Command: Aceasta este invitatia pe care o face programul pentru a comunica cu utilizatorul. Dupa introducerea unei comenzi vor apare invitatii sau comenzi aditionale, precum si rezultatele unor actiuni ale utilizatorului. Fereastra de comanda trebuie privita întotdeauna cu atentie, deoarece programul o foloseste pentru comunicare. Aici sunt afisate mesajele de eroare, optiunile de comanda si alte invitatii. Aceasta fereastra este de asemenea mobila, putând fi mutata în orice locatie. BARA DE STARE (STATUS BAR) Afiseaza numele stratului curent (LAYER), coordonatele cursorului, starea diferitelor moduri operationale AutoCAD (Ortho, Snap etc.). Acestea pot fi activate / dezactivate (ON/OF) cu dublu clic executat pe ele. Pâna la versiunea 12 aceasta bara a fost la partea superioara si începând cu versiunea 13 a fost pozitionata la baza ecranului. SUPRAFATA DE DESENARE /FEREASTRA DE VIZUALIZARE Zona din centrul ecranului se numeste DRAWING AREA sau VIEW WINDOW si reprezinta foaia de hârtie pe care se executa un

:

:

:

O comanda se poate lansa: . . F6 Activeaza modul de afisare a coordonatelor. .din bara mobila de meniuri (începând cu versiunea 13). în diverse moduri: .din meniurile derulante. Shift + <tasta> Se scriu caracterele din partea superioara a tastei. tastatura. Incheierea unei comenzi se realizeaza cu apasarea tastei ENTER (↵) Observatie: In AutoCAD tastele Return (Enter) si bara de spatiu au acelasi rol functional. cursorul poate avea diverse forme: cursor în cruce (cross-hair). La invitatia calculatorului se introduc coordonatele punctului din care va începe linia.deplaseaza cursorul în zona meniului. o sageata folosita pentru accesarea meniurilor si a barelor cu instrumente. reprezentând cele 2 axe de coordonate. . fiind practic infinite. pentru întreruperea fortata se foloseste tasta ESC.cu ajutorul tastaturii.cu barele de instrumente. . programul este gata sa accepte o noua comanda. APELAREA COMENZILOR Când în linia de comanda nu se afiseaza nimic. . TASTE FUNCTIONALE Ctrl+C (utilizata în versiunile inferioare versiunii 13) Întrerupe fortat executia comenzii.8 Grafica pe calculator desen. : : : : : CURSORUL În functie de comanda care se executa. caseta de selectie (pick-box) reprezentând un patrat utilizat pentru selectarea obiectelor.din meniul principal. Se revine la promptul Command: ESC Începând cu versiunea 13. Insert Ins .de la tastatura. F1 Help. Exemplu: Command: Line ↵ From point: clic. cu exceptia faptului ca dimensiunile pot avea orice valori.

Arhitectural. de la dreapta spre stânga. Unitati topometrice. 2. alb. . În continuare se indica precizia dorita prin numarul de zecimale. 3. Crearea unui desen în AutoCAD Pentru realizarea unui desen cu ajutorul mediului de desenare AutoCAD. F9 Apeleaza modul Snap. utilizatorul fiind invitat sa aleaga pe cel dorit. Engineering. Fractional. 5.Grafica pe calculator 9 F7 Apeleaza afisarea grilei (retelei de puncte). Se precizeaza sistemele pentru masurarea unghiurilor: 1. Decimal. 1. Începând cu versiunea 13. cu un desen nou. Radiani.2. selectarea optiunilor 2. Comenzile sunt: C: UNITS La lansare se afiseaza sistemele de masura disponibile pentru lungimi. 4. fara nume. Backspace Stergerea caracterelor din linia de comanda. Home Revenirea cursorului în zona de desenare.1. F10 Activeaza bara de meniuri. Se indica precizia si directia de masurare a unghiului de 00. Lansarea în executie a programului AutoCAD se concretizeaza prin aparitie pe ecranul monitorului a unei fereastre standard. F8 Apeleaza modul Ortho. Initializarea spatiului de lucru presupune: 2. se parcurg urmatoarele etape: 1. prin introducerea numarului de ordine al sistemului. 2. de dialog. 4.se executa ultima comanda lansata. Scientific. Acesta este editorul de desenare si permite crearea imediata a elementelor geometrice. pentru unitatile de masura se face printr-o caseta 3. Când se tasteaza <↵> la invitatia Command . Stabilirea formatului ecranului si a unitatilor de masura. Enter Încheie orice raspuns dat de utilizator. Optiunile pe care le poate selecta utilizatorul sunt: 1. Grade centezimale. Grade/minute/secunde.

Se precizeaza limitele prin indicarea coordonatelor colturilor (de ex.297 x 0 WC S 2. pentru un format A3).3. 0>: ↵ Upper Right Corner < >: 420. cum ar fi: C: GRID o retea de puncte la distanta dorita:10 Command: grid ↵ Grid Spacing (x) or ON/OFF/Snap/Aspect <valoarea curenta>:10↵ Optiunea Aspect permite spatieri diferite pe orizontala si pe verticala. 2. ON/OFF <Lower Left Corner> <0. Cu tasta F7 se realizeaza comutarea între optiunile ON/OFFale retelei de puncte Observatii: 1) Se poate realiza o retea de puncte cu distante diferite pe X si pe Y. care permite vizualizarea pe ecran a limitelor suprafetei de desenare. Aceste operatii de initializare sunt urmate de comanda C: ZOOM cu optiunea All. Pentru usurarea lucrului în AutoCAD se folosesc si mijloace auxiliare de proiectare.10 Grafica pe calculator C: LIMITS Prin care se stabilesc dimensiunile desenului.2. 297 ↵ y 420. . 2) Grila poate fi rotita si aliniata pentru realizarea de reprezentari izometrice.

fise derulante. DESCHIDEREA UNUI DESEN EXISTENT ÎN VEDEREA EDITARII Din File.Grafica pe calculator 11 Concluzii: Grila ofera un cadru de referinta pentru estimarea distantelor în desen. În mod implicit. . C:SNAP La apelare. de unde se poate indica desenul care va fi deschis în vederea editarii. Open . directoare.dwg CREAREA UNUI NOU DESEN (NEW) Se obtine prin activarea din meniul File a optiunii New (sau tastând New în linia de comanda) prin care se acceseaza o caseta de dialog folosita pentru a preciza numele noului fisier si de asemenea.chenarul. . El contine configurari ale variabilelor de genul: .limitelor. cere utilizatorului indicarea destinatiei desenului salvat si numele acestuia. cursorul “sare” cu pasul de incrementare dorit de utilizator Snap Spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<Current Value>: Cu tasta F9 se comuta între modurile Snap ON/OFF. .pasului de incrementare al grilei. Un desen prototip este un fisier de desenare care poate fi utilizat ca sablon pentru alte desene. SALVAREA DESENELOR Comanda SAVE sau SAVE AS. Cu tasta F6 se comuta ON/OFF. ORTHO Permite realizarea de linii orizontale si verticale sau paralele între ele. Cu tasta F8 se comuta ON/OFF.pasului de incrementare al saltului.bara de meniuri sau introducând Open de la tastatura se deschide o caseta de dialog care afiseaza unitati. . se poate preciza daca acesta va fi folosit ca desen prototip sau nu.indicatorul. . C: COORDS Utilizata pentru afisarea coordonatelor punctului curent în acre se afla cursorul. Exemplu: Desen 1. fiecare desen salvat va primi extensia dwg.

12

Grafica pe calculator

ÎNCHIDEREA SESIUNII DE LUCRU AUTOCAD File, Exit (bara de meniuri) sau Quit din linia de comanda. Închiderea sesiunii de lucru se poate face si cu comanda End care combina functionarea comenzilor Save si Quit. Comanda End creeaza o copie a fisierului cu extensia Bak sau Dwk. 1.3. Coordonate si unitati de masura AutoCAD-ul permite utilizarea a 4 metode de introducere a coordonatelor: Carteziene - absolute; - relative. Polare - absolute; - relative. Ecranul standard AutoCAD este în relatie directa cu sistemul cartezian. Originea se afla în coltul din stânga jos în sistemul de coordonate al lumii (WCS) sau în alta locatie pe care o poate da utilizatorul (UCS). y

-x

0 -y

x

:

COORDONATELE ABSOLUTE Se indica fata de originea sistemului si sunt separate între ele prin virgula. Exemplu: y (30,25)
∆y

(10,15) 0 C: Line ↵ From point: 10, 15 ↵ To point: 30, +25 ↵

∆x

x

Grafica pe calculator

13

To point ↵

:

COORDONATELE RELATIVE Sunt utilizate pentru a localiza punctele în functie de selectia punctului anterior si nu de origine. Ele sunt precedate de simbolul :@ [shift+2]. Exemplu: C: Line ↵ From point: 10, 15 ↵ To point: @ 20, 10 ↵ To point: ↵ Rezultatul acestei executii este identic cu cel precedent.

COORDONATELE POLARE Sunt date de distanta si de unghiul fata de un punct specificat. Pentru coordonatele polare absolute, se introduce mai întâi distanta si apoi unghiul, între ele fiind simbolul “<”. Exemplu: 900 To point: 10<60↵ dist = 10 10 unghiul = 600 600 180

:

0

0,0

00

Coordonatele polare relative sunt masurate în functie de ultimul 270 punct introdus, precedate de @. Exemplu: @10<60 0

CAPITOLUL II TEHNICI ELEMENTARE DE DESENARE 2D
2.1. Principalele comenzi de desenare Comanda LINE deseneaza o linie. C: Line ↵ From point: (se indica punctul de start) ↵ To point: (se indica al doilea punct) ↵ To point: (la ultimul mesaj se raspunde cu <Enter>) Daca la ultima invitatie “To point” se raspunde cu “C” de la Close, linia se închide.

14

Grafica pe calculator

Comanda CIRCLE deseneaza cercuri. AutoCAD-ul ofera cinci posibilitati de desenare a unui cerc: 1. Center, Radius = se specifica mai întâi centrul si apoi raza (C, R); 2. Center, Diameter = se specifica mai întâi centrul si apoi diametrul (C,D); 3. 2 Point (2 puncte) = se precizeaza doua puncte care definesc diametrul cercului (2P); 4. 3 Point (3 puncte) = se specifica 3 puncte de pe circumferinta cercului (3P); 5. Tangent, Tangent, Radius (tangenta, tangenta, raza) = 2 entitati (cerc, dreapta, arc) care vor fi tangente la cerc si raza acestuia (TTR). Observatie: Variabila de sistem CIRCLERAD are valoarea razei ultimului cerc desenat. La tastarea comenzii CIRCLE: C: CIRCLE ↵ 3P/2P/TTR/<Center point>: 36,65↵ Diameter /<Radius>: 30 ↵ Command: se deseneaza un cerc cu centrul în punctul de coordonate (36, 65) si cu raza de 30 unitati. Comanda ARC AutoCAD-ul ofera 11 metode pentru desenarea unui arc: 1. 3 Puncte de pe arc indicate în sens trigonometric.

2. Start, Center, End (SCE); Se indica punctul de început, centrul si capatul arcului.

3. Start, Center, Angle (SCA), unde Angle reprezinta unghiul inclus cuprins între cele doua raze care încep din centrul arcului si se termina la capetele lui.

4. Start, Center, Lenght (SCL), unde Lenght se refera la lungimea coardei (o valoare pozitiva = arcul mai mic; o valoare negativa = arcul mai mare);

8. End (CSE).Directia de start a arcului este tangenta la directia specificata. Center. 7. Cu ajutorul optiunii “Continue” se continua un arc din cel desenat anterior. 6. iar daca Angle este negativ. 2. daca Angle este pozitiv. circumscrise cercului sau prin precizarea marimii laturilor acestuia. Start. Center. Start. 9. Start. End.Grafica pe calculator 15 5.2. Start. Angle (SEA). End. Poligoanele pot fi înscrise în cerc.se deseneaza numai în sens trigonometric. . arcul este mai scurt. Continuarea unui arc dintr-unul existent. Lengh (CSL). Angle (CSA). Desenarea poligoanelor regulate si a dreptunghiurilor C: POLYGON ↵ Se deseneaza cu o polilinie închisa. fiecare arc este tangent la arcul anterior. Direction (SED) unde Direction se refera la directia de rotatie a arcului în grade. End. Start. 11.Distanta dintre punctul de început si cel de sfârsit al arcului si numarul de grade determina pozitia si marimea acestuia. Radius (SER) . Exemplu: C: Polygon ↵ . iar daca Radius este negativa arcul este mai lung. Center. 10. Start. Daca Radius este pozitiva. arcul = în sensul arcelor de ceasornic. . fiind deci o singura entitate. arcul = în sens trigonometric.

obtinându-se o polilinie.. Ajutoarele grafice ale AutoCAD-ului Modurile de fixare pe obiecte (OBJECT SNAP) OSNAP Intersectio In End point scopul efectuarii unor reprezentari precise . 2. Obiecte grafice uzuale si punctele lor de salt End point Center Mid point TEXT Intersection (punct de inserare) . ci ele se utilizeaza în nt Center conexiune cu comenzile AutoCAD de desenare si editare.este un instrument foarte util care permite cursorului r sa Tangent salt într-un anumit punct sau obiect existent. Perpendicula Object SNAP .centrul poligonului Inscribed in circle / Circumscribed about circle (i/c): <I>: . adica dreoptunghiul realizat cu aceasta comanda este considerat de program o entitate de sine statatoare.se indica 2 colturi opuse ale dreptunghiului prin diverse metode. Radius of circle: (raza) Midpoint C: RECTANG .16 Grafica pe calculator Number of sides <4>: (numar de laturi) ↵ Edge/<Center of Polygon>: . AutoCAD-ul ofera n metode prin care se poate controla miscarea cursorului în cruce. faca un Quadra Modurile Object SNAP NU sunt comenzi.3.

QUADRANT . 1200. al unui cerc sau al unei coroane circulare. PERPENDICULAR . APPARENT INTERSECTION . NEAREST .se realizeaza saltul într-un punct de intersectie aparenta. La folosirea modurilor de fixare pe obiecte. Selectia se face incluzând ambele entitati în patratelul de selectie. acolo unde se intersecteaza crucea vizorului. CENTER .constructia unei perpendiculare pe un obiect selectat.Grafica pe calculator 17 END POINT .se realizeaza salt în centrul unui arc. 900. un arc sau alt obiect care este apropiat de centrul cutiei vizorului.permite fixarea pe o dreapta.se pot construi drepte tangente la cercuri sau la arce. spre capatul în care se doreste saltul. Selectia se face relativ la mijlocul entitatii.se realizeaza saltul în mijlocul unei drepte sau al unui arc. TANGENT . 2700 INTERSECTION .cursorul “sare” la capatul unei entitati. cursorul dispare .salt în punctul de intersectie a doua entitati.se realizeaza salt într-un obiect punctual. NODE .în pozitiile unghiurilor de 00. pe un cerc. Modurile de fixare pe obiecte pot fi: temporare si continue (permanente). MID POINT .

Un mod de fixare pe obiecte este continuu daca se lanseaza comanda OSNAP↵ Object snap modes: (se introduc primele trei litere ale modului dorit). este activ ori de câte ori se face o selectie. In aceasta situatie modul de fixare pe obiecte ales. se introduce none la invitatia: Object snap modes. în functie de necesitati. Modurile multiple de fixare pe obiecte Aceasta optiune permite selectia punctului cel mai apropiat de caseta de selectie. . separate prin virgula) Se poate folosi caseta de dialog OSNAP Settings indicându-se modurile continue de fixare pe obiecte. ale carei dimensiuni se pot ajusta în functie de necesitati.18 Grafica pe calculator si pe ecran apare caseta vizorului. Modurile continue de fixare pe obiecte Modurile OSNAP temporare pot fi accesate introducând primele trei litere în dreptul invitatiei care apare în timpul unei secvente de comanda si ele sunt active doar pentru o selectie. Comanda utilizata este: APERTURE. C: OSNAP ↵ Object snap modes: (se tasteaza primele 3 litere ale modurilor dorite. Daca un anumit mod de fixare este utilizat frecvent. Pentru a întrerupe folosirea modului continuu de fixare pe obiecte. el poate fi definit (configurat) ca si continuu. care corespunde unui criteriu indicat de modurile de selectie.

5. Straturile pot fi înghetate (dezactivate) pentru a reduce cantitatea de informatii de pe ecran. pe straturi separate. 3.4. AutoCAD-ul permite un numar nelimitat de straturi. _. 2. se pot adauga noi straturi cu ajutorul casetei de dialog LAYER CONTROL. Denumirea straturilor AutoCAD este definita în functie de standardele de proiectare ale unei firme. pe orice format. fiecaruia putându-i-se atribui un nume. Dimensiunile vizorului pot fi controlate cu comanda APERTURE.Grafica pe calculator 19 Controlarea dimensiunilor casetei vizorului La introducerea modului de fixare pe obiecte. tip linie. Permite lucrul simultan a mai multor proiectanti. Creste productivitatea. unui strat. Se pot grupa informatiile distinct. Când se lucreaza la un desen. Numele unui strat poate contine 31 caractere (cifre. C: LAYER ↵ Invita utilizatorul sa atribuie nume. prin care se pot introduce dimensiunile (pixeli). Straturile pot fi tiparite individual sau combinate.DDLMODES Avantaje: 1. Lucrul cu straturi (Layers) Straturile (layers) ofera un mijloc de a grupa obiectele si AutoCADul a împrumutat tehnica pin drafting . 4. culoare. $) Schimbarea stratului curent (CLAYER) . o culoare si un tip de linie. pe ecran apare caseta vizorului. _. 2. Fiecare strat poate avea o culoare proprie pentru a-i mari claritatea si entitatile din stratul respectiv pot fi desenate cu un anumit tip de linie si cu o anumita grosime. Caseta de selectie nu trebuie confundata cu vizorul. ale carei dimensiuni pot fi modificate (marite sau micsorate).

din caseta de dialog Layer Control se activeaza optiunea RENAME. Atribuirea unor tipuri de linie (LINETYPE) Înainte se aceasta operatie se încarca tipurile de linie introducând de la tastatura (LINETYPE) LOAD Toate entitatile (obiecte) dintr-un strat vor fi desenate cu acelasi tip de linie. toate constructiile geometrice care se afla pe acel strat. iar înghetarea arata ca stratul nu este regenerat.5. Stratul curent nu poate fi încuiat. Înghetarea si dezghetarea straturilor se realizeaza cu ajutorul comenzilor: Freeze si Thaw. Modificarea culorii stratului Din caseta de dialog LAYER CONTROL se acceseaza caseta SET COLOR. 2. vizualizarea desenului devine mai usoara. obtinându-se paleta de culori. Observatie: Dezactivarea presupune regenerarea stratului o data cu întreg desenul. din care se alege culoare dorita pentru un anumit strat. Stratul curent nu poate fi dezactivat. Comanda este LOCK Daca un strat a fost denumit gresit si se doreste redenumirea lui. O alta etapa importanta este încarcarea tipului de linie. stare). C: CLAYER ↵ New value for clayer <current layer>: (noua valoare pentru stratul curent). . aceasta însemnând economie de timp. Din bara de stare.20 Grafica pe calculator Când un strat devine curent. Numele startului curent este afisat în bara de stare. Conceptul de tip de linie (LINETYPE) In desenul tehnic fiecare tip de linie are un scop precis si este desenata într-un anumit mod. tip de linie. Controlarea vizibilitatii straturilor ON/OFF Ofera posibilitatea On sau OFF. se deruleaza straturile create si se alege stratul care trebuie sa devina curent. dar se pot crea de utilizator si alte tipuri de linii. vor primi caracteristicile acestuia (culoare. Încuierea si descuierea straturilor Un strat se încuie atunci când se doreste ca acesta sa nu poata fi editat sau modificat. Stratul nu este afisat pe ecran si nici plotat. Programul AutoCAD contine un alfabet de linii predefinit incluzând tipurile de linii conform ISO (standarde internationale).

distantele dintre ele sunt cele care au fost definite initial pentru fiecare tip de linie. AutoCAD este încarcat cu tipul de linie Continous. Seturile de selectie Lansarea unor comenzi are drept urmare invitatia de a selecta anumite obiecte în vederea editarii. Selectia se realizeaza în mai multe moduri. In mod prestabilit. C: LTSCALE ↵ New scale factor <1. Foarte importanta este scara unui tip de linie. din caseta de dialog Select Linetype se alege optiunea Load. Toate tipurile de linii se gasesc în fisierul acad.Grafica pe calculator 21 Pentru a vizualiza tipurile de linii. se tasteaza: C: LINETYPE ↵ ? / Create/Set/Load: ? ↵ (se vizualizeaza liniile) Pentru încarcarea lor. scara este 1.1. . CAPITOLUL III EDITAREA DESENELOR 3. Prestabilit.lin. Comanda LTSCALE permite modificarea scarii relative a acesteia. Cele mai uzuale tipuri de linii folosite pentru realizarea desenelor tehnice sunt cele prezentate în caseta de dialog de mai jos.00>: (noul factor de scala). iar lungimile segmentelor. iar obiectele selectate apar pe ecran puse în evidenta prin schimbarea culorii si a conturului (highlighted).

La invitatia: Select object se pot tasta urmatoarele optiuni: W (window) . ÎNCHEIEREA SELECTIEI se face prin apasarea tastei <Enter> sau <Space bar> obtinându-se un raspuns nul (null response). iar AutoCAD-ul continua comanda de editare pe baza setului de selectie. AutoCAD furnizeaza si o comanda separata SELECT care creeaza un set de selectie.se selecteaza toate obiectele vizibile de pe straturile dezghetate. . AutoCAD-ul permite corectarea cu usurinta a greselilor accidentale.se selecteaza toate obiectele incluse într-o fereastra sau care o traverseaza. G (group) . C: SELECT↵ Select object: (se selecteaza obiectele) AutoCAD-ul ofera doua posibilitati de constructie a unui set de selectie: . Tehnici de editare Realizarea unui desen presupune etapele de creare sau desenare si de editare.se selecteaza toate obiectele incluse într-o fereastra. 3.se selecteaza ultimul obiect creat.22 Grafica pe calculator Selectia unui obiect se face cu usurinta. C (crossing) . Observatie: dimensiunea casetei de selectie poate fi ajustata în functie de necesitati. Aceasta se plaseaza pe obiect si se executa clic pe butonul din stânga al mouse-ului.2. L (last) .se selecteaza un grup.metoda pick after (se lanseaza comanda si selectia). F (fence) . Pentru adaugarea obiectelor într-un set de selectie. AutoCAD-ul ofera o multitudine de metode pentru selectarea obiectelor. P (previous) . cu ajutorul comenzii UNDO care merge pâna la deschiderea fisierului. se poate folosi si tasta SHIFT ca în Windows. alegând obiectul cu ajutorul casetei de selectie (pick box).selecteaza obiectele cuprinse în ultimul set de selectie.se selecteaza toate obiectele care traverseaza un gard de selectie. A (all) .metoda pick first (se face selectia si apoi se lanseaza comanda). .

rupere. <Second point of displacement>: (locul în care vor fi copiate obiectele). ERASE permite stergerea obiectelor. Succesiunea invitatiilor este: C: MOVE↵ Select object: (selectie)↵ Base point or displacement (punct de baza sau deplasament) se indica locul de unde vor fi mutate obiectele. deplasare. rotire. deoarece reface ultimul set de obiecte eliminat din desen. C: ERASE↵ Select object: (se selecteaza obiectul) Pentru a anula o stergere gresita se pot utiliza comenzile OOPS sau UNDO. MOVE permite deplasarea entitatilor între doua puncte precizate. deformare. OOPS trebuie sa urmeze imediat dupa ERASE. Succesiunea invitatiilor este: C: COPY↵ Select object: (selectia) <Base point or displacement> / Multiple: (locul de unde sunt copiate. Second point of displacement (unde vor fi mutate obiectele) COPY realizeaza multiplicarea unor entitati într-o noua locatie. tesire. Succesiunea invitatiilor este: C: STRETCH ↵ Select object to stretch by crossing window or polygon…↵ (Obligatorie utilizarea acestor tipuri de selectie) ⇒ selectia Base point of displacement: (locul de la care vor fi modificate obiectele) .Grafica pe calculator 23 Editarea desenelor consta în: stergere. decalare. taiere. multiplicare de entitati. racordare. Daca se alege optiunea M se creeaza mai multe copii ale obiectelor originale si apoi se solicita indicarea unui punct de baza). extindere. STRETCH permite deformarea unor parti din desen prin alungirea sau scurtarea unor portiuni.

Select object to offset: (selectie)↵ Through point: (selectie într-un punct sau spre un obiect) .daca acesta trebuie sa ramâna în aceeasi pozitie) <Scale factor> / Reference: (factorul de scara/referinta) Reference lenght <1>: (lungimea de referinta . SCALE permite aducerea la scara a unor parti din desen. Succesiunea invitatiilor este: C: SCALE↵ Select object: (selectie)↵ Base point (punctul de baza. Observatie: Comanda STRETCH lucreaza cu ajutorul unui punct de ancorare (anchor point) care împiedica modificarea unuia din capetele obiectului. Succesiunea invitatiilor este: C: ROTATE↵ Select object: (se face selectia cu oricare din modurile de selectie) Base point: (punctul indicat este centrul cercului imaginar folosit pentru rotirea obiectelor).valoarea introdusa este comparata cu valoarea anterioara. <Rotation angle> / Reference: (unghiul de rotatie / referinta). • Tastând t se poate preciza un punct prin care sa treaca dupa deplasare obiectul selectat.24 Grafica pe calculator Second place of displacement: (pâna unde vor fi modificate obiectele). Unghiul de rotatie se masoara fata de pozitia originala. Nu actioneaza asupra blocurilor. care este punctul de referinta de la care sau spre care se aduc la scara obiectele. Referinta are trimitere spre indicarea unghiurilor de început si de sfârsit ale obiectelor. asupra entitatilor de tip text.se introduce valoarea de scara initiala. ROTATE permite rotirea obiectelor. Succesiunea invitatiilor este: C: OFFSET↵ Offset distance or through <through> ⇒ (distanta sau spre) • se introduce o valoare numerica sau un punct initial si altul final care sa serveasca drept distanta de offset. adica lungimea reala a obiectului) New lenght (noua lungime) . el se indica oriunde sau pe obiectul selectat . OFFSET realizeaza copii ale unor obiecte.

polilinii . Edgemode = No extend) Select object: (se selecteaza entitatile care sunt utilizate drept muchii taietoare). TRIM permite eliminarea unor parti din obiecte.prelungirea planului de taiere la infinit.Grafica pe calculator 25 select object to offset: (arc. EXTEND permite prelungirea obiectelor.ofera posibilitatea precizarii modului în care vor fi taiate obiectele care nu sunt în sistemul de coordonate utilizator curent. PROJECT . Aceasta comanda se executa numai asupra unui singur obiect.se precizeaza modul în care se extind obiecte care nu sunt în UCS curent. puncte care delimiteaza portiunea care se sterge. Succesiunea invitatiilor este: C: EXTEND↵ Select boundary edges (Projmode = UCS. Edgemode = No extend) Select object: (se selecteaza obiectele care reprezinta granitele)↵ <Select object to extend> / Project / Edge / Undo: (selectia obiectelor care se alungesc . linie. cerc.)↵ Project . se tasteaza F. UNDO .se selecteaza obiectele care se taie pe partea care se doreste înlaturata. Succesiunea invitatiilor este: C:BREAK ↵ Select object: (selectia)↵ Enter second point (or F for first point): .iar daca se doreste un alt punct de început. arce.lanseaza o alta lista de optiuni: Extend / No extend <No extend>: .permite stergerea unor parti din obiecte prin indicarea a doua puncte pe un obiect. BREAK . Se introduc pe rând punctul de început si de sfârsit.linii. Succesiunea invitatiilor este: C:TRIM↵ Select cutting edges (Projmode = UCS. elipsa) Side to offset: (partea în care se doreste copierea). EDGE .anuleaza taierea. Selectia se încheie cu <Enter> <Select object to trim> / Project / Edge / Undo: . polilinie. . Aceasta optiune este utilizata pentru editarea 3D.se introduce al doilea punct.

permite tesirea obiectelor.se realizeaza racordari în toate punctele de inflexiune ale poliliniei selectate. Programul cere doua distante fata de punctul în care obiectele selectate se pot întâlni si care vor constitui punctele de început si de final pentru tesitura care uneste obiectele.se realizeaza extinderea liniei de frontiera pâna la infinit. Succesiunea invitatiilor este: C:CHAMFER↵ Polyline/Distances/Angle/Trim/Method/ < Select first line>:↵ (prestabilit se cere selectarea celor doua obiecte care se unesc printr-o linie de tesire) • Polyline .în mod prestabilit se înlatura portiunea ce depaseste arcul de racordare.lanseaza urmatorul mesaj: Enter first chamfer distance: .se introduce lungimea de tesire de pe primul obiect selectat si apoi se cere unghiul de tesire de la prima linie selectata. FILLET permite racordarea obiectelor. Enter second chamfer distance: <0. CHAMFER .se aplica tesirea pentru fiecare punct de inflexiune al poliliniei.0000> punctul de intersectie la începutul liniei de tesire pentru primul obiect selectat. • Angle .se selecteaza primul obiect.26 Grafica pe calculator Edge ↵ Extend / No extend <No extend > .apare urmatorul mesaj: Enter chamfer lengh on the first line <0.0000>: .a doua distanta. • Radius .0000>: .0000>: . • Distances .se initializeaza raza de racordare Fillet radius <0. Succesiunea invitatiilor este: C: FILLET↵ Polyline / Radius / Trim / <Select first object>: . • Pentru optiunea TRIM mesajul este: Trim / No trim <Trim>: .se introduce distanta de la <0. . Cu valoarea 0 a razei se realizeaza alungirea sau scurtarea obiectelor pentru a forma un unghi. Impune indicarea razei de racordare. sau • Polyline .se introduce raza cercului de racordare.

programul AutoCAD mentine un fisier secundar cu informatii despre starea desenului. • Mark . C: U↵ .permite definirea unei matrice de desene si/sau actiuni de editare care sa fie tratate de UNDO ca un grup. Control permite stabilirea numarului de informatii memorate: All/None/One<All>:↵ • Begin .daca Auto este stabilita pe ON. • Back .defineste numarul de comenzi care se anuleaza.aceasta optiune readuce desenul în starea initiala la un punct selectat. În mod prestabilit UNDO anuleaza o comanda. • Control . sunt memorate toate informatiile despre modificarile facute în desenul curent. Distance/Angle<Distance>:↵ UNDO Atât timp cât un desen nu este parasit sau încheiat. • Number . anulând efectul acestei comenzi.defineste sfârsitul grupului de comenzi început cu BEGIN. . Comanda UNDO poate anula modificarile efectuate. • End . La lansarea acestei comenzi apare urmatoarea succesiune a invitatiilor: C:UNDO↵ Auto/Control/Begin/End/Mark/Back/<Number>: • Auto .Grafica pe calculator 27 • Trim permite comutarea între modurile care realizeaza îndepartarea colturilor si modul care adauga linia de tesire fara stergerea colturilor.nu afiseaza mesaj si anuleaza rând pe rând o comanda.pentru anularea modificarilor facute în desen. în functie de necesitati.lucreaza împreuna cu BACK si permite întoarcerea pe parcursul desenarii în anumite puncte. REDO nu are optiuni si functioneaza doar imediat dupa UNDO. Trim No Trim • Method permite comutarea între optiunile Distance si Angle.automat .

Unit cell or distance between rows . identificatori de aplicatii. Number of items: . stiluri de multilinii. Se pot elimina urmatoarele obiecte: straturi (LAYERS). blocuri.numarul de elemente. Succesiunea invitatiilor este: C:ARRAY ↵ Select objects: (selectia obiectelor care se vor multiplica)↵ Rectangular or Polar array (R/P) <R>: .numar de coloane.apar urmatoarele mesaje: Number of rows <1>: .distanta dintre coloane.se indica pe a câta parte din cerc vor fi distribuite obiectele copiate. fie polare. tipuri de linii (LTYPES). • . Valorile pozitive multiplica obiectele selectate deasupra si la dreapta. R . . care nu sunt folosite în desen si programul cere confirmarea înainte de a sterge un element. Number of columns <1>: . fie dreptunghiulare. forme (SHAPES).se selecteaza tipul de matrice.= c w) <360> . inclusiv obiectul selectat.se indica punctul de centru în jurul caruia programul AutoCAD copiaza obiectele. stiluri de cotare (Dim Styles).realizeaza eliminarea obiectelor nedorite dintr-un desen care maresc dimensiunea fisierului si timpul necesar pentru încarcare.apar invitatiile: Center point of array: .distanta dintre linii sau dimensiunea casutei. ARRAY Permite realizarea unor matrice de obiecte. stiluri de text (STYLES). Succesiunea invitatiilor este: C: PURGE↵ Purge unused Blocks / Dimstyles / Layers / Ltypes / Shapes / Styles / Appids / Mlinestyles / All:↵ Aceasta comanda nu sterge decât obiectele specificate.28 Grafica pe calculator • • • • • • • • PURGE . iar valorile negative plaseaza matricea dedesubt si la stânga obiectelor originale. Angle to fill (+ = c c w.numar de linii. Distance between columns . • P .

Vizualizarea unui desen REDRAW permite curatarea ecranului dupa editare. ALL .Grafica pe calculator 29 Implicit.3. Rotate object as they are copied ? <Y> . CENTER . Apar mesajele: Do you want fast zooms ? <y>↵ Enter circle zoom percent (1-20000) <100>:↵ C: ZOOM ↵ All / Center / Dynamic / Extends / Left / Previous / Vmax / Window / <Scale (x/xP)>:↵ Semnificatia fiecarei optiuni este descrisa în continuare.rotirea obiectelor fata de centrul cercului. se pot indica unghiurile dintre copii.redimensionari rapide (fast zooms) .afiseaza desenul pâna la limitele sau marginile sale stabilite cu comanda LIMITS.pot fi ON sau OFF. Se poate realiza si regenerare automata cu comanda REGENAUTO. Viteza redimensionarilor si regenerarile sunt controlate în doua moduri: .controleaza regenerarea desenului si aspectul curbelor în desen. Nu se regenereaza layerele înghetate. Daca se introduce valoarea 0. Comanda poate fi transparenta (se poate executa în interiorul altei comenzi) daca este precedata de apostrof. Center point: <indicarea centrului>↵ Magnification or Height < >:↵ . C: VIEWRES (View Resolution) .finetea trasarii curbelor (numarul de vectori drepti din care este alcatuita curba pe monitor) Tiparirea nu este afectata. 3. C: REGEN permite regenerarea desenului. se considera ca este un cerc întreg. .se creeaza o noua vedere a desenului si trebuie precizat punctul central pentru noua vedere.

WINDOW . DYNAMIC .o valoare fara x este considerata înaltimea noii vederi. >1 = marire.se comuta pe informatiile din vederea anterioara. Se utilizeaza atunci când pe ecran dorim sa apara o parte a desenului care este în afara ferestrei de vizualizare. redimensionata.creeaza o noua vedere. Pot fi aduse pe ecran 10 imagini anterioare.30 Grafica pe calculator . . Left point: (indicarea punctului din stânga-jos)↵ Magnification or Height < >: (la fel ca la Zoom Center) ↵ PREVIOUS . PAN .se indica o fereastra de redimensionare. daca se specifica noua pozitie a cursorului din stânga-jos si înaltimea imaginii.redimensioneaza partea din desen care are obiecte. denumite “puncte permanente”. VMAX .micsoreaza imaginea pâna când apar limitele ecranului virtual al desenului.realizeaza deplasarea imaginii. Produce regenerare. 3. LEFT . Tehnici avansate de desenare si editare POINT . .permite o redimensionare dinamica prin intermediul unei casete de vizualizare (view box) care se pozitioneaza în fereastra în care dorim sa fie afisata.permite crearea unor entitati punctuale. fara regenerare. Comanda PAN cere utilizatorului indicarea distantei pe care se va face deplasarea.o valoare urmata de x indica de câte ori se modifica scara unui desen si este denumita putere de redimensionare.4. EXTENDS . prin indicarea vectorului de deplasare. <1 = micsorare. în unitatile de masura curente.

polilinii. chiar daca au fost create anterior cu alt stil.realizeaza divizarea unui obiect de tip: linie. coroana circulara. Marimea punctului poate fi modificata cu PDSIZE. Succesiunea comenzilor este: C: DIVIDE↵ Select object to divide:↵ (selectie) <Number of segments> / Block: ↵ (se precizeaza numarul de segmente în care va fi împartit obiectul). DIVIDE . curbe spline si elipse. Punctul (ca entitate) poate avea urmatoarele stiluri grafice: Observatie: daca se modifica stilul de punct într-un desen toate punctele sunt afisate cu stilul curent. Aceasta comanda plaseaza obiecte punctuale pe obiect. la distante egale. daca se raspunde cu B la invitatia anterioara.Grafica pe calculator 31 Marimea si stilul punctului se pot modifica prin intermediul variabilelor PDSIZE si PDMODE. cerc. Block name to insert: (se tasteaza numele blocului pentru inserare) Align block with object ? <Y>: Daca se tasteaza Y. exprimându-se în unitati absolute sau relative. . Optiunile grafice pentru stilul punctului pot fi vizualizate cu ajutorul casetei de dialog Point Style. Precizia este de 14 zecimale (ca toate celelalte functii AutoCAD). cursorul se poate plasa pe ele cu ajutorul modului Object Snap Mode. Aceasta comanda permite inserarea unor blocuri în fiecare punct de diviziune. care poate fi activata tastând Ddtype la invitatia Command. arc. AutoCAD roteste blocul pentru a urmari conturul obiectului.

y . Sau: ELLIPSE Center of ellipse: (se precizeaza pozitia centrului)↵ .se precizeaza noul diametru interior Outside diameter <Current>: .se precizeaza celalalt capat.se precizeaza diametrul exterior Center of doughnut: . Axis endpoint 2: .se introduce unghiul de rotatie.se precizeaza centrul altui inel sau ↵ pentru iesirea din comanda. Succesiunea comenzilor este: C: ELLIPSE↵ Arc/Center/<Axis end point 1>: . DONUT sau DOUGHNUT . cu deosebirea ca aceasta comanda plaseaza obiecte punctuale în intervale precizate de utilizator.permite desenarea elipselor. Succesiunea comenzilor este: C: MEASURE ↵ Select object to measure: ↵ (selectie) <Segment lenght> / Block: (distanta) b↵ <Block name to insert>: . <Othet axis distance> / Rotation: Al treilea punct este de pe a doua axa R↵ Rotation around major axis . Succesiunea comenzilor este: C: DONUT↵ Inside diameter <Current>: .permite construirea inelelor si a cercurilor pline. fara obligativitatea ca acestea sa fie egale.este similara cu DIVIDE.32 Grafica pe calculator Number of segments: (se precizeaza numarul de segmente).roteste blocul pentru a-l alinia cu obiectul. ELLIPSE .se precizeaza primul capat al unei axe. cu grosime.↵ MEASURE .se tasteaza numele blocului Align block with object <y>: .

este utilizata pentru a desena cu mâna libera Record increment <0.10>: (se precizeaza un increment sau se confirma valoarea curenta) Incrementul înregistrarii determina valoarea distantei pe care se deplaseaza dispozitivul de desenare.capatul celei de-a doua axe.deseneaza un segment între punctul final al ultimei linii trasate si pozitia curenta a penitei. se definesc stiluri de scriere cu comanda: C: STYLE:↵ Text style name (or ?) <STANDARD>: .se înregistreaza desenul fara încheiera comenzii.celalalt capat <Other axis distance> / Rotation: .se introduce numele stilului ales. Sketch Pen eXit Quit Record Erase Connect . .încheie comanda fara înregistrare.încheierea comenzii si înregistrarea partii desenata cu mâna. o înaltime a textului.stergerea liniilor temporare sau o parte a lor. eXit . Q .capatul unei axe <Axis end point 2>: . C: SKETCH↵ . R . Parameter / <Start angle>: de unde începe arcul Parameter / Included / <end angle>: unde se sfârseste. . se selecteaza un font pentru text. Înainte de introducerea textelor. E .coboara penita si continua desenarea din punctul final al ultimei linii desenate cu mâna libera.ridica si coboara penita. C . • • • • • • • TEXT sau DTEXT sau MTEXT Creeaza posibilitatea introducerii unui text sau a unui comentariu într-un desen. Semnificatia optiunilor este urmatoarea: Pen .Grafica pe calculator 33 Axis endpoint: (se precizeaza capatul primei axe) <Other axis distance> / Rotation: (capatul celei de a doua axe sau o axa de rotatie) Se pot construi si arce de elipsa cu optiunea ARC a comenzii ELIPSE a↵ <Axis end point 1> / Center: . .

Fit .34 Grafica pe calculator Stilul de scriere poate fi mult mai usor definit cu ajutorul casetei de dialog TEXT STYLE.top left. Daca nu se precizeaza altfel. Middle . • • • • • • • • Comanda: TEXT↵ Justify / Style / <Start point> j Align / Fit / Center / Middle / Right / TL / TC / TR / ML / MC / MR / BL / BC / BR: Pozitionarea la stânga este cel mai des utilizata. Fit realizeaza umplerea cu text a spatiului între doua puncte precizate. programul AutoCAD foloseste coltul din stânga-jos al textului ca punct de desenare. Centrat . TL .se centreaza textul într-un punct al desenului. Center point: … ↵ Height <0.ajusteaza si înaltimea textului pentru a mentine propozitia între înaltime si lungime.extinde sau comprima textul. C: TEXT sau DTEXT↵ Justify / Style / <Start point>: j Align / Fit / ….2>: … ↵ Rotation angle <0>: … ↵Text: <se tasteaza textul> .coltul din dreapta-jos ca punct de inserare. ML . urmata de centrare.utilizeaza mijlocul exact al textului ca punct de inserare. Align .middle left … etc. La dreapta . Optiunile Alig.

∅. %%d . Exista trei tipuri de modele: 1. precizându-se stilul de hasurare si limitele zonelor care se hasureaza. %%p .Grafica pe calculator 35 • • • • • • Pentru utilizarea caracterelor speciale se folosesc coduri.permite hasurarea unor portiuni din desen.% Codurile pot fi accesate si din caseta MultilineTEXT BHATCH .subliniere. folosind urmatoarele combinatii de semne se pot înscrie unele elemente în textele ce însotesc desenele: %%o . La lansarea comenzii BHATCH se selecteaza sau se defineste modelul de hasura folosit. %%u .(Overscore) . %%% .linie deasupra textului. Astfel.simbol grade. Predefinite.± . %%c . care se aleg din urmatoarea caseta de dialog: .(Underline) .

<Select internal points>: …↵ • Select objects: . arce. . solide. Personalizare. texte. Exista mai multe optiuni: Pick points (selectarea unui punct) . blocuri. Definite de utilizator (User Defined) 3. distanta) care pot fi stabilite de utilizator în functie de necesitati.are rezultate nedorite daca obiectele se suprapun sau se prelungesc unele peste altele.5. Cotarea desenelor Cotele sunt colectii de obiecte specifice: linii. Hasura poate fi previzualizata (Preview).36 Grafica pe calculator 2. Se defineste apoi conturul zonei de hasurare (Boundary). care se aleg din urmatoarea caseta de dialog: • selectie Un model de hasura are anumitezonei selectate Conturul proprietati (unghiul.se detecteaza automat granitele prin selectarea unor puncte interne. 3. iar daca rezultatul este cel dorit se poate opta pentru Apply (realizarea acesteia).

Elementele caracteristice ale cotelor 1.2. Sagetile .5. Aspectul cotelor. Liniile de cota . 7. Modul în care vor fi cotate elementele.utilizata pentru diverse indicatii ce însotesc cotarea. Linia de indicatie (Leader) . Stilurile de cotare Permit utilizatorului sa defineasca: 1. . Marcajul pentru centru .se utilizeaza pentru evidentierea centrelor cercurilor. 3. Cota . Un stil nou creat are un nume si poate fi salvat si utilizat ori de câte ori se doreste cu ajutorul casetei Dimension Styles.text care contine distante sau unghiuri.sunt pozitionate la capatul liniei de cota. 5.se traseaza între punctele de referinta si linia de cota.Grafica pe calculator 37 3. 2. 3. Liniile ajutatoare (Extension Lines) .se sprijina pe liniile ajutatoare si deasupra lor se plaseaza textul cotei.1. 2. Punctele de referinta .5.indica de unde începe si unde se termina dimensiunea care se coteaza. 4. 6. Ideea este de a realiza un sistem unitar de cotare care sa reflecte standardul de cotare al tarii.

din caseta Dimension Styles se pot modifica parametrii care controleaza felul în care sunt generate liniile de cota. liniile ajutatoare de cota. Spatierea liniilor de cota . marcajele de centru.38 Grafica pe calculator • • • • • • • • • • Geometria cotelor .punctul din care începe sa fie trasata linia ajutatoare. Liniile de cota . marimea sagetilor (DIMASZ). Stilurile pentru sageti. Distanta de la origine .pot apare pe ecran sau nu. fata de punctul de referinta (DIMEXO = 0). sagetile. Marcarea centrului (DIMCEN). Culoarea liniei ajutatoare.se refera la spatiul orizontal si vertical dintre doua cote succesive fata de aceeasi baza de referinta (DIMLI distanta. Prelungirea liniilor ajutatoare peste linia de cota (DIMEXE = 2). DIMLI = 7) Culoarea liniei de cota. Factorul de scara al cotei. . Suprimarea liniilor ajutatoare.

textul cotei este plasat lânga a doua linie ajutatoare.textul cotei este plasat lânga prima linie ajutatoare. . Exista urmatoarele optiuni: .OFF este implicit.textul cotei este plasat deasupra unei linii ajutatoare sau Over 2nd Extension Line .introduce sagetile si textul între liniile ajutatoare.1st Extension Line . iar ON se plaseaza între liniile ajutatoare).Grafica pe calculator 39 • • • • Formatul liniilor de cota Din caseta de dialog Dimension Styles se alege fila Format.Over 1st Extension Line . .textul cotei este plasat la mijlocul liniei de cota.ofera posibilitatea de a preciza de fiecare data amplasamentul textului cotei fata de linia de cota (DIMUPT).determina pozitionarea pe orizontala a textului cotei fata de linia de cota si fata de cele ajutatoare. Optiunea Force Line Inside .textul cotei este plasat deasupra celeilalte linii ajutatoare. indiferent de distanta dintre punctele cotate (DIMTOFL .2nd Extension Line . Optiunea User Defined . Optiunea Fit (încadrare) . .Centered (centrarea) .forteaza aparitia liniei de cota între liniile ajutatoare. . Alinierea pe orizontala (Horizontal Justification) .

.orientarea textului fata de linii (Inside Outside) DIMTIH = ON implicit.mijlocul cotei în mijlocul liniei de cota. OFF textul aliniat cu cota.. textul este plasat implicit.textul sub linia de cota.Below (dedesubt) . .textul deasupra liniei de cota. Exista urmatoarele optiuni: .40 Grafica pe calculator • • DIMTAD = ON daca textul cotei este centrat si OFF. Textul cotei .JIS (standard Japonez). (DIMTVP) Formatul cotelor Din caseta de dialog Dimension Styles se alege fila Annotation . .Above (deasupra) . Alinierea pe verticala (Vertical Justification).Centered (centrare) .

. tipul (Decimal. Pentru indicarea preciziei se pot folosi tolerante la dimensiuni.Grafica pe calculator 41 Unitatile principale: . Succesiunea comenzilor este: C: DIMLINEAR ↵ .precizia. • Cotarea liniara DIMLINEAR .nu se adauga informatii privind toleranta. 4. Exista mai multe optiuni: 1. Engineering. Limits .se creeaza cote de baza.suprimarea zerourilor. .cote orizontale si verticale.unghiurile. . Symmetrical .(abatere inferioara Lower Value).valori diferite pentru: + (abatere superioara Upper Value). 2.afiseaza ± valoarea tolerantei. 3. . Basic .doua valori în locul unui text de cota. Fractional etc. 5. Deviation .scara cotelor.). None .

cote cu aceeasi baza de cotare. Cote în lant Cote cu aceeasi baza de cotare • Cotarea cercurilor si a arcelor de cerc DIMRADIUS. • Cote aliniate DIMALIGNED .cote în lant. Se selecteaza doua puncte sau se selecteaza obiectul (LINE) (ARC). .42 Grafica pe calculator Se selecteaza originile celor doua linii ajutatoare prin indicarea punctelor de referinta sau se selecteaza un obiect (LINE sau ARC) si AutoCAD depisteaza automat punctele de referinta. DIMBASELINE . 30 plasarea cotei • Cote înlantuite DIMCONTINUE .se creeaza linii de cota paralele cu obiectul înclinat si linii de cota ajutatoare perpendiculare pe obiect.

Cotele vor fi precedate de simbolurile obligatorii R si ∅ 2 3 • 1 Cotarea unghiurilor DIMANGULAR ↵ Se selecteaza doua linii neparalele. ∅ R Se selecteaza arcul sau cercul.Grafica pe calculator ∅ 43 ∅ DIMDIAMETER. Trei puncte (primul punct este vârful unghiului). Un cerc si un punct definit de utilizator. 20 .cu comanda OBLIQUE se modifica aspectul unei cote. Un arc . apoi se indica locul în care va fi plasata cota. prin precizarea unui unghi de înclinare. • Alte comenzi de cotare Cote oblice .sunt folosite punctele de început si de sfârsit pentru a construi unghiul.

None .n .st .none (linie de indicatie fara sageata.se introduce textul.se copiaza texte. .Annotation (sau ↵ pentru optiuni) se înscrie textul sau se apasa ↵ pentru a fi afisata lista cu optiuni: Tolerance / Copy / Block / None / <Mtext>: .se realizeaza cu comanda LEADER From point: (punctul de start)↵ To point: (capatul)↵ To point (Format / Annotation / Undo) <Annotation>: se alege o optiune din sirul de mai sus: Implicit . .0 1 A 1 None Text Tolerance Block • Format .44 Grafica pe calculator • Liniile de indicatie .optiunea Spline . . .se creeaza indicatii de control ce contin tolerante geometrice.linie de indicatie formata din segmente de dreapta.Copy .linie de indicatie formata din curbe spline. • Toate razele R1 0. .linie de indicatie cu sageata în punctul de început.Block . alte entitati care vor fi plasate la capatul liniei de indicatie. Apar optiunile: Spline / Straight / Arrow / None / <Exit>:↵ .se insereaza blocuri. .aceasta optiune permite stabilirea unui format pentru linia de indicatie. . .s .linie de indicatie fara adnotare.Tolerance .a .

Grafica pe calculator

45

st

spline

fara sageata

• •

Undo - se îndeparteaza ultimul punct al liniei de indicatie. Tolerante geometrice Spre deosebire de tolerantele dimensionale, tolerantele geometrice se înscriu pe desen sub forma unui set de control al elementului (feature control frame) alcatuit din casete ce contin diverse simboluri geometrice si valori care descriu forma materialului, pozitia sau excentricitatea.
0,0 2 A

TOLERANCE↵ Se selecteaza simbolurile pentru tolerantele geometrice. 3.6. Utilizarea poliliniilor O polilinie este un obiect compus dintr-un numar oarecare de segmente (linii drepte) si curbe (arce) racordate. PLINE↵ From point: … ↵ (se indica punctul de start) Arc / Close / Half Width / Lengh / Undo / Width / <End point of Line>: Arc - lanseaza o alta lista de optiuni: Angle / CEnter / Close / Direction / Half width / Line / Radius / Second point / Undo / Width / <End point of arc>: - Angle - se precizeaza unghiul la centru corespunzator arcului; - CEnter - se precizeaza centrul arcului si apoi se construieste arcul printr-unul din procedeele cunoscute; - Close - realizeaza închiderea automata a arcelor de cerc; - Direction - permite modificarea directiei spre care va porni arcul prin selectarea unui punct pe directia dorita;

46

Grafica pe calculator

• • • • •

- Half width - permite precizarea jumatatii grosimii totale a poliliniei; - Line - se revine la segmentele de dreapta; - Radius - se precizeaza marimea razei; - Second point - se construieste arcul prin precizarea a trei puncte ale sale; - Undo - sterge ultimul arc desenat dintr-o polilinie; fara paasirea comenzii; - Width - se precizeaza grosimea poliliniei. Close - închide automat ppolilinia, conectând ultimul punct cu primul. Half width - se precizeaza jumatatea grosimii de început si de sfârsit. Daca se introduc valori diferite se vor obtine segmente sau arce care se subtiaza sau se îngroasa. Lengh - se deseneaza un segment de dreapta de lungime data pe aceeasi directie cu cel anterior, sau tangent la arcul desenat selectie Polilinia de anterior. contur Undo - sterge din polilinie ultimul segment desenat. Width - se precizeaza grosimea poliliniei, precizând grosimea de început si de sfârsit. C: BOUNDARY↵ - permite crearea unei polilinii de contur dintr-un numar de obiecte separate prin selectarea unui punct interior.

3.7. Editarea poliliniilor PEDIT ↵ Select polyline … ↵ Close / Join / Width / Edit vertex / Fit / Spline / Decurve / Ltype gen / Undo / eXit <X>:↵ Close - se închide polilinia (daca este deschisa); Open - se deschide polilinia (daca este închisa); Join - se ataeaza unei polilinii care se editeaza alte linii, arce, care sunt cap la cap; Programul comunica numarul de segmente pe care le-a atasat poliliniei.

• • •

Grafica pe calculator

47

• •

• • • • • •

Width - se stabileste o grosime uniforma pentru întreaga polilinie; Edit vertex - permite editarea punctelor de inflexiune ale unei polilinii. Se afiseaza o alta lista de optiuni. Next / Previous / Breack / Insert / Move / Regen / Straighten / Tangent / Width / Exit <N>:↵ - Next - punctul urmator de inflexiune; - Previous - punctul anterior; - Breack - se sectioneaza polilinia în dreptul unui punct de inflexiune, obtinându-se doua polilinii. - Insert - se adauga noi puncte de inflexiune; - Move - deplasarea punctelor de inflexiune; - Regen - regenereaza polilinia; - Straighten - se înlatura punctele de inflexiune; - Tangent - se ataseaza o directie tangenta unui punct de inflexiune; - Width - se ataseaza grosimi variabile diverselor componente ale unei polilinii; - eXit - se revine la optiunile comenzii PEDIT. Fit - deseneaza o curba continua care trece prin toate punctele de inflexiune selectate. Spline - deseneaza o curba spline, utilizând punctele de inflexiune drept puncte de control. Aspectul si generarea curbelor pot fi ajustate prin trei variabile de sistem. Decurve - realizeaza liniarizarea unei curbe, înlocuind-o cu segmente de dreapta. Ltype gen - permite modificarea tipului de linie pentru generarea curbelor. Apare o alta lista de optiuni: Full / Pline / Linetype / On / Off <Off>: - On se aplica un tip de linie pentru întreaga polilinie. Undo - se anuleaza ultima comanda din PEDIT. eXit - se paraseste comanda PEDIT si se revine la promptul Command. 3.7. Modificarea caracteristicilor obiectelor

CHANGE↵ Select object … ↵ Properties <Change point>:↵ • Change point - permite modificarea punctului de început, de sfârsit, de inserare, textul (stilul acestuia), continutul textului.

Point: … selectie ↵ C: AREA . culoarea. înclinarea dreptei determinata de cele doua puncte si valorile ∆x. se revine la ecranul de desenare cu tasta F2. Se pot lista: • Starea curenta a programului AutoCAD (STATUS) • Informatii referitoare la obiectele din desen (LIST) • Distante si unghiuri • Coordonatele unui punct de pe ecran • Aria unei anumite forme.informatii despre obiectele selectate. . C: DIST .furnizeaza informatii referitoare la obiecte. tipul de linie.se refera la listarea bazei de date si sunt afisate informatii despre toate entitatile din fisier.48 Grafica pe calculator • Properties↵ Change what property: Color / Elev / Layer / Ltype / Ltscale / Thicness 3. • Inserarea punctului de baza. ∆y.returneaza perimetrul si aria unei suprafete. • Numarul de obiecte din desen.8. grosimea. • Limitele. memoria fizica. elevatia. ∆z.permite determinarea coordonatelor unor puncte. Daca se tasteaza STATUS la invitatia Dim. Extragerea informatiilor din desen AutoCAD permite extragerea unei cantitati mari de informatii dintrun desen. • DBLIST . • Spatierea grid-ului. Dupa afisarea casetei de dialog cu informatiile despre starea desenului. • LIST . C: ID . C: STATUS . • Stratul. • Spatiul disponibil pe disc si dimensiunea fisierului de transfer. perimetrul • Timpul în care s-a efectuat un desen.se afiseaza starea programului AutoCAD. se obtine descrierea tuturor variabilelor de cotare. adica: • Numele desenului.furnizeaza distanta dintre doua puncte. C: LIST sau DBLIST . • Spatierea snap-ului.

se selecteaza puncte pentru a defini un domeniu. Obiectele initiale care au definit blocul sunt eliminate de pe ecran sau nu în functie de optiunile utilizatorului. CAPITOLUL IV UTILIZAREA SIMBOLURILOR 4.se selecteaza toate obiectele care compun simbolul.selecteaza punctele de inserare utilizând mouse-ul sau prin coordonate.1.Grafica pe calculator 49 • • • <First point> / Object / Add / Subtract: First point .calculeaza aria obiectului selectat.se aduna si se extrag obiecte incluse în/din aria calculata. Select objects: . Utilizarea blocurilor Blocul este un obiect de sine statator compus din multe alte obiecte.last updated (data si ora la care a fost actualizat ultima oara desenul). Un bloc creat pe baza unui grup de obiecte poate fi folosit în fisierul în care a fost desenat.created (data si ora la care a fost creat desenul). este urmata de Next point …↵ Next point … ↵ Object .current time (ora si data curenta).permite aflarea timpului de lucru afectat unui desen Display / On / Off / Reset: Informatiile afisate sunt urmatoarele: .se introduce numele blocului. . . Se poate lucra mult mai usor cu caseta de dialog care se deschide la lansarea comenzii: . Add / Subtract . Insertion base point: . C: BLOCK ↵ Block name (or ?): .total editing time (perioada totala de lucru afectata desenului). C: DTIME . .

Acesta nu este diferit de celelalte fisiere desen salvate. xyz factorii de scara pe xyz). factor de scara pe x. 4. Avantajul este conferit de faptul ca acest bloc extern poate fi utilizat si în afara desenului curent.bloc.2. Un bloc poate fi salvat într-un fisier . cu comanda WBLOCK. C: INSERT ↵ Block name (or ?): se introduce numele blocului ↵ (din fisierul curent sau din biblioteca de simboluri). Inserarea blocurilor într-un desen Dupa definirea unui bloc într-un desen. • Factorii de scara ai blocului de-a lungul axelor x. La inserarea unui bloc într-un desen trebuie precizate patru lucruri: • Numele blocului sau al fisierului care urmeaza a fi inserat. Rotation angle <0>: . x Scale factor <1> / Corner / xyz: (optiunea x. • Punctul de inserare. Insertion point: … ↵ (punctul care se va suprapune punctului de baza indicat la crearea simbolului). Un bloc creat pe baza unui grup de obiecte poate fi utilizat numai în desenul curent. y si z.se obtine lista blocurilor.50 Grafica pe calculator Pentru a lista blocurile din desenul curent se introduce mai întâi comanda BLOCK si la invitatia: Block name (or ?): se introduce un semn de întrebare ↵ Block (s) to list <*>: . • Unghiul de rotatie a blocului. acesta poate fi inserat în desen.

C: MINSERT ↵ Block name (or ?): se introduce numele blocului) Insertion point: (punctul de inserare) x Scale factor <1> / Corner / xyz: . Se insereaza blocul si se introduc datele ca raspuns la invitatiile atributului. Definirea unui atribut C: ATTDEF . C EXPLODE Utilizatorului i se cere sa selecteze blocul (blocurile) care urmeaza a fi descompuse în parti componente. Toate blocurile din matrice sunt recunoscute ca un singur obiect.1.unghiul de rotatie Number of rows ( _ _ _ ) <1>: .factor de scara pe y Rotation angle <0>: . care combina facilitatile comenzilor INSERT si ARRAY. se foloseste comada EXPLODE.Grafica pe calculator 51 Inserarea mai multor blocuri simultan se realizeaza cu comanda C: MINSERT (inserare multipla). 3. Lucrul cu atribute Blocurile pot fi perfectionate prin adaugarea unor noi obiecte numite: atribute. Daca blocula are atribute.numar de coloane Observatie: blocurile create cu MINSERT nu pot fi explodate Pentru descompunerea blocurilor în entitatile din acre au fost alcatuite.3. atunci elementele componente ale acesteia îsi vor pierde grosimea.factor scara pe x Y Scale factor (default = x): . 4. Pentru a crea un atribut se parcurg trei etape: 1. Se ataseaza astfel blocurilor informatii sub forma de text. 2. care pot fi extrase ulterior pentru a fi analizate într-un programul de baze de date. Daca se explodeaza o polilinie cu o anumita grosime. Se defineste atributul. 4.numar de linii Number of columns ( I I I) <1>: .3. Se include definitia atributului ca parte a unui bloc. Avantaje: economie de timp si spatiu pe disc. atunci acestea îsi pierd semnificatia.

Dupa ajustarea modurilor se trece la restul parametrilor: Attribute tag: Attribute prompt: Default attribute value: Punctul de inserare: . Return when done: Pentru a comuta un mod din starea N în starea Y. un atribut se explodeaza mai întâi si abia apoi se modifica definitia acestuia.stilul de scriere. înainte de transformarea acestuia în bloc. . Pot fi modificate ulterior sau pot fi afisate ulterior cu comanda ATTDISP.2. C: ATTEDIT↵ Edit attributes one at a time ? <Y> .atributul este invizibil la inserare.J .atributele cu berificare. Daca a fost transformat în bloc. <Select a text or ATTDEF object> / Undo: Se modifica pe rând: . . Modificarea definitiei unui atributului Se pot modifica cu ajutorul comenzii DDEDIT.S . se cere confirmarea înainte de inserare.modifica atributele pe rând. Justify / Style / <Start point>: .optiuni de aliniere ale programului AutoCAD.invitatia. Modificarea atributelor într-un bloc se poate face cu comenzile: 1.invisibile: N Constant: N Verify: N Preset N Enter (ICVP) to change. . Invisibile . • invitatie (Prompt) • valoare (Value) În linia de comanda se afiseaza urmatoarea succesiune de invitatii: Atribute modes . se tasteaza prima litera a modului respectiv urmata de enter.atributele au valor prestabilite.se precizeaza locul în care va apare atributul în desen.punct de încarcare. dar pot fi modificate ulterior.valoarea.52 Grafica pe calculator • • • • Orice atribut are: • eticheta (Tag) = numele atributului.atributele primesc întotdeauna aceeasi valoare la inserare si nu pot fi modificate. Text height: Rotation angle: 4. Verify .3. Constant . . .eticheta. Preset .

b) se creeaza. C: ATTDISP↵ . ON .se modifica parametrii de afisare prestabiliti. .lasa nemodificate modurile de afisare declarate la crearea atributelor. c) se lanseaza ATTREDEF si se redefineste blocul cu modificarile necesare. C: ATTREDEF↵ Comporta trei etape: a) se copiaza sau se insereaza si se explodeaza blocul.face toate atributele invizibile. se modifica definitiile atributelor. OFF . 3. 2.Grafica pe calculator 53 • Y • • • • Block name specification <*>: Attribute tag specification <*>: Attribute value specification <*>: Select atributes: ↵ Este afisat numarul de atribute selectate si este lansata invitatia: Value / Position / Height / Angle / Style / Layer / Color / Next: <N>: N Se modifica global toate atributele.face toate atributele vizibile. Normal / ON / OFF / <Normal>: N .

sus 1500 stânga 900 300 dreapta Se stabileste o retea de puncte de salt izometric cu ajutorul butoanelor din caseta de dialog Drawing Aids.sau comutarea se face cu Ctrl. C: ISOPLANE↵ Left / Top / Right / <Toggle>: . Intr-un desen izometric obiectele sunt desenate în unul din cele trei planuri izometrice. • • . 1500.54 Grafica pe calculator CAPITOLUL V CREAREA DESENELOR IZOMETRICE Reprezentarile izometrice sunt reprezentari plane care simuleaza aspectul unui model 3D.+E Desenarea cercurilor si arcelor de cerc. 900. Alegerea planului izometric se face cu comanda ISOPLANE. C: ELLIPSE↵ Arc / Center / Isocircle / <Axis end point 1>: A↵ Center of circle: <Circle radius> / Diameter: Parameter / <Start angle>: (unghiul initial) Parameter / Included / <end angle>: (unghiul final). izometrice Se utilizeaza optiunea izometric a comenzii ELLIPSE. Se stabileste si reteaua de puncte ajutatoare GRID care corespunde directiilor axelor izometrice: 300. C: ELLIPSE↵ Arc / Center / Isocircle / <Axis end point 1>: i Center of circle: (selectia centrului) <Circle radius> / Diameter: se indica raza sau diametrul. Fiecare plan izometric este definit de câte o pereche de axe.

Modelele solide au în plus fata de modelele superficiale si “miez”. Nu mai este necesara crearea prototipurilor.se precizeaza noua origine.se defineste un UCS care are axa OZ paralela cu o directie precizata. Modele de sârma (Wireframe). C: UCS ↵ Origin / ZAxis / 3point / Entity / View / x / y / z / Prev / Restore / Save / Dell? / <World>: • • • • • O . adica au substanta. cercurile. Modele solide.Grafica pe calculator 55 CAPITOLUL VI MODELAREA ÎN SPATIUL TRIDIMENSIONAL AutoCAD-ul permite realizarea a trei tipuri de modele tridimensionale: 1. Modelarea tridimensionala se bazeaza pe întelegerea sistemului de coordonate si a tuturor facilitatilor de orientare în spatiu pe care le pune la dispozitia utilizatorului programul AutoCAD. 2. Modelele superficiale adauga suprafata laterala pe schelet. fara a se modifica sensurile axelor. 3. arcele. Se defineste originea si un punct de pe axa pozitiva a lui Z. ZA . având drept fundament liniile.1. Modelele de sârma realizeaza scheletul unei piese. Sisteme de coordonate AutoCAD permite definirea a doua tipuri de sisteme de coordonate: WCS (World Coordinate System) UCS (User Coordinate System). Avantajele desenarii în 3D Se pot stabili vederile pe baza unui model. Modele superficiale. . 6. Modelele pot fi transformate în imagini fotografice si în cod CNC (cod numeric computerizat) pentru a crea modele reale.

perpendicular pe xoy.asigura efectul de spatialitate prin efectuarea unei proiectii paralele dupa directia specificata de utilizator. Implicit. observatorul se afla pe axa Oz. care priveste catre centrul sistemului de coordonate.se defineste un sistem de coordonate prin selectarea unei entitati.sterge un UCS salvat cu optiunea Save. 1>: ↵ Implicit se precizeaza coordonatele punctului în care va sta observatorul.denumeste si salveaza UCS-ul curent.se defineste un sistem de coordonate ce are planul xoy paralel cu ecranul monitorului. C: VPOINT ↵ .comuta pe UCS-ul anterior. Utilizatorul îsi poate fixa punctul de vedere si în mod dinamic. Vizualizarea desenelor tridimensionale Imaginea desenelor tridimensionale este controlata de comenzile VPOINT. • • • • • • x/y/z/: . 6. Rotate / <View point> <0.se revine la WCS. D . V . W . S .încarca un UCS salvat cu optiunea Save si îl face UCS curent.2.56 Grafica pe calculator • • • 3 . VIEW si DVIEW.defineste un UCS prin specificarea originii si a sensurilor pozitive ale axelor Ox si Oy. Raspunzând ↵ la invitatia anterioara se obtine figura: . E . R . 0.se roteste UCS-ul curent cu un unghi în jurul axei specificate. P . PLAN.

. plane from X axis <270>: … ↵ Enter angle from X. 0. 1) Ecuatorul (x. 0. x. o. Cercul exterior = polul S. 1) Daca se foloseste optiunea Rotate se defineste directia de vizualizare prin coordonate polare.permite salvarea sub un anumit nume a unei vederi si restaurarea unei vederi salvate anterior.salvarea vederii curente. • S . Cercul interior = ecuatorul Polul N se afla la intersectia axelor. z Unghiul din planul xy z Unghiul fata de planul xy x z C: PLAN ↵ .permite revenirea la planul x. • R .punctele (0.stergere. Pozitia curenta este marcata cu x Miscând mouse-ul tripodul îsi schimba forma. 0) S . Y plane <90>: … ↵ Regenerating drawing Semnificatia unghiurilor este urmatoarea: x. Y.salvarea unei ferestre din ecranul curent. y al WCS-ului sau al unui UCS <Current UCS> / UCS / World: C: VIEW↵ . • D .Grafica pe calculator z N Sud 57 y Ecuator Tripod xCompasul . Enter angle in X.punctele (0.listare. • W .un model sub forma unui glob transparent. ? / Delete / Restore / Save / Window: • ? .restaurarea unei vederi salvate anterior. N . y.

Spre deosebire de PLINE.creeaza un obiect 3D.permite deplasarea planului de lucru cu o distanta precizata dupa o directie perpendiculara pe acesta.58 Grafica pe calculator 6. Obtinerea modelelor tridimensionale prin stabilirea de grosimi si cote C: ELEV↵ .3.0000>: {noua elevatie}↵ New current thickness <0. C: 3DFACE↵ . nu permite desenarea de arce în cadrul poliliniei. First point: … ↵ Second point: … ↵ Third point: … ↵ Fourth point: … ↵ Third point: … ↵ 6.4. Obtinerea comenzilor 3D modelelor tridimensionale cu ajutorul C: 3DPOLY ↵ .0000>: {noua grosime}↵ Desenarea cu grosime nenula poarta numele de extrudare.1. Generarea suprafetelor . iar rezultatul este o suprafata riglata generata prin deplasarea unui segment de dreapta paralel cu axa Oz a UCS-ului curent.4. New current elevation <0.permite desenarea unei polilinii în spatiu. C: EXTRUDE↵ Select pline:↵ Height of extrusion: … ↵ Exemplu: 6.

1 Mesh M size: 3↵ Mesh N size: 2↵ 1.1↵ 5.4 Vertex (0. Vertex 1: (numarul de ordine a vârfului)↵ Face 1. … ↵ Mesh N size: … ↵ Vertex (m. Se modifica n si m fixat.1>↵ C: PFACE ↵ .2 1.3 Vertex (0.1): 5. .5.1.0): 5.5. Fiecare patru puncte învecinate formeaza o fateta de tip 3DFACE care este considerata opaca.1↵ m Vertex (1. Exemplu: suprafata poligonala cu 3x2 vârfuri C: 3Dmesh↵ 5.3↵ 4. Mesh M size. n = coloana.permite definirea unei suprafete în spatiu prin specificarea dimensiunilor retelei si a pozitiei fiecarui vârf.0): 1.0). n): (coordonatele vârfurilor): <Return> m = rândul.3. C: 3DMESH ↵ .Grafica pe calculator 59 Se face cu ajutorul unor retele matriceale M X N puncte în spatiu numite VERTEX-uri.4↵ 4. apoi se trece la m+1.4 Vertex (2.genereaza o suprafata riglata prin rularea (deplasarea) unei drepte pe doua curbe.genereaza o suprafata poligonala cu topologie arbitrara prin specificarea pozitiei vârfurilor si apoi a fiecarei fete în reteaua poligonala a suprafetei.1): 1.2.4↵ n Vertex (2.3↵ VPOINT: <1.1): 4.1 Vertex (1. Se începe cu vârful (0. Precizia de aproximare a unei curbe este data de densitatea retelei folosite pentru aproximare.0): 4. Vertex 1: … ↵ Face 1. Vertex 2: … ↵ C: RULESURF ↵ .

.polilinii.puncte.arce. Trasarea curbei riglate începe din extremitatea cea mai apropiata de punctul de selectie. . . trebuie ca si cealalta curba sa fie închisa.curbe.60 Grafica pe calculator Select first defining curve: (prima curba) ↵ Select second defining curve: (a doua curba) ↵ Entitatile selectate pot fi: .cercuri. . . Daca o curba este închisa.

.(directia) ↵ Se construieste o suprafata riglata cu 2N puncte. C: TABSURF:↵ . Select path curve: .creeaza o suprafata de revolutie prin rotirea unei curbe în jurul unei axe. De exemplu. Select path curve: {curba de rotit} ↵ Select axis of revolution: {axa de rotatie} ↵ Start angle <0>: {unghiul de început} ↵ Included angle (+ = CCW. axa de rotatie si unghiul de început si de sfârsit al rotirii. numita dreapta directoare. jumatate pe curba generatoare si jumatate pe directia vectorului indicat. Se precizeaza curba de rotit.= CCW) <Full circle>: {unghiul de sfârsit} ↵ Densitatea retelei de curbe este controlata de variabilele SURFTAB 1.genereaza o suprafata riglata prin deplasarea unei curbe numita curba generatoare pe o directie de deplasare. C: REVSURF ↵ .(selecteaza curba generatoare) ↵ Select direction vector: .Grafica pe calculator 61 Curbele generatoare pot fi în acelasi plan sau în plane diferite. prin rotirea conturului închis din figura în jurul axei se obtine suprafata din cea de-a doua figura. 2.controleaza densitatea retelei de puncte. Variabila SURFTAB1 . . 3.

paralelipiped sau cub. TORUS . Select edge 1: {prima curba} ↵ Select edge 2: {a doua curba} ↵ Select edge 3: {a treia curba} ↵ Select edge 4: {a patra curba} ↵ Variabila SURFTAB1 = densitatea retelei pe directia M.5.sfere.semisfera închisa.pene. Rezultatul este o retea de (SURFTAB1 + 1) x (SURFTAB2 + 1) linii. 6. CONE .genereaza un paralelipiped definit prin: colt. SPHERE .piramida sau trunchi de piramida. Primitive de desenare 3D • • Principalele primitive de desenare tridimensionala sunt: BOX . Variabila SURFTAB2 = densitatea retelei pe directia N. DOME . lungime. MESH . C: BOX ↵ .tor. Utilizarea entitatilor 3D.o retea de tip mesh prin precizarea a patru puncte. care în general pot fi curbe în spatiu.semisfera deschisa. DISH . • • • • • • • • • . WEDGE . Se obtine o suprafata bicubica interpolata între cele patru muchii. PYRAMID .62 Grafica pe calculator C: EDGESURF ↵ .construieste o suprafata pornind de la patru muchii ce o marginesc.con sau trunchi de con.

Baza paralelipipedului este în planul XOY al UCS-ului curent. înaltime. trunchi de con. Center of dome: (centrul semisferei) ↵ .genereaza o semisfera deschisa definita prin centru si raza. rezulta un con. cilindru. Se definesc razele celor doua baze si înaltimea. daca razele sunt egale rezulta un cilindru.înaltimea (masurata pe z)↵ Rotation angle about z axis: .unghiul de rotatie ↵ C: CONE ↵ . unghiul de rotatie în jurul coltului. C: CYLINDER↵ Base center point: (centrul primei baze) ↵ Diameter / <radius> of base: (raza bazei) ↵ Heigh: (înaltimea) ↵ Number of segments <16> … ↵ C: DOME ↵ .genereaza con. Daca o raza este 0. iar rotirea se face în jurul axei OZ a UCS-ului curent. iar daca razele sunt pozitive rezulta un trunchi de con.lungimea (se masoara de-a lungul axei x în UCS-ul curent)↵ Cube / <Width>: . Corner box: .Grafica pe calculator 63 • • • latime.coltul paralelipipedului ↵ Lenght: .latimea (se masoara de-a lungul axei y)↵ Height: .

64 Grafica pe calculator Diameter <Radius>: (raza) ↵ Number of longitudinal segments: <16> ↵ Number of latitudinal segments: <8> ↵ Ex. C: MESH ↵ .genereaza o retea plana. definita prin coordonatele a patru puncte si dimensiunile M si N.genereaza o semisfera închisa. First base point: … ↵ Second base point: … ↵ Third base point: … ↵ Tetraedron / <Fourth base point>: . First corner: … ↵ Second point: … ↵ Third point: … ↵ Fourth point: … ↵ Mesh M size: … ↵ Mesh N size: … ↵ Observatie: . C: PYRAMID ↵ .punctele sunt specificate în sens trigonometric sau orar.genereaza piramide sau trunchiuri de piramida.: Dome Dish C: DISH ↵ .

Tetraedron ↵ Top / <Apex point>: … ↵ . .Grafica pe calculator 65 Implicit al IV-lea punct al bazei: … ↵ Ridge / Top / <Apex point>: . se genereaza o piramida cu fete laterale care se întâlnesc într-un punct.daca se introduce un punct.genereaza o suprafata de forma unei 3 pene.Top se vor cere trei puncte care genereaza cealalta baza a piramidei. . B B 1 2 A • B C: WEDGE ↵ .vârful piramidei.sunt cerute punctele bazei superioare.Ridge .Top .se indica doua puncte care vor forma extremitatile unei muchii. Corner of edge: … ↵ Lenght: … ↵ Width: … ↵ Height: … ↵ Rotation about Z axis: … ↵ C: SPHERE ↵ .genereaza o sfera Center of sphere: … ↵ Diameter / <radius>: … ↵ Number of Longitudinal segments <16>: … ↵ . .Apex point .

Select objects: … ↵ Axis by object / Last / View / XAxis / YAxis / ZAxis / <2 points>: ↵ <Rotation angle> / Reference: … ↵ C: MIRROR3D ↵ . 6.creeaza matrice polare sau ortogonale în 3D Select objects: Rectangular or Polar array (R / P): • R Number of rows ( . Select objects: … ↵ Plane by object / Last / ZAxis / View / XY / YZ / ZX / <3 points>: ↵ Delete old objects ? <N>: C: 3DARRAY ↵ .66 Grafica pe calculator Number of Latitudinal segments <16>: … ↵ C: TORUS ↵ .) <1>: Number of columns ( |||) <1>: Number of Levels ( … ) <1>: + distantele între linii. coloane. Editarea obiectelor tridimensionale C: ROTATE3D ↵ ... diametrului (raza) diametrului (raza) tubului.genereaza un tor prin precizarea centrului.creeaza imaginea în oglinda a obiectelor fata de un plan.realizeaza rotirea obiectelor tridimensionale în jurul unei axe. niveluri. .6.

con. 0. 0>: C: CONE ↵ C: SOLSPHERE ↵ C: SOLTHORUS ↵ 6. cilindru. 0. Modele solide. Primitive solide C: BOX ↵. 0>: Diameter / <Radius>: … Center of other end / <Height>: … C: SOLWEDGE ↵ Center / <Corner of wedge> <0. H sau coordonatele vârfului opus. . 0.Grafica pe calculator 67 • P Number of items: Angle to fill <360>: Rotate objects as they are copied ? <Y>: Center point of array: … Second point of axis of rotation: … 6. l. C: CYLINDER↵ Elliptical / <Center point> <0.7.8. Crearea modelelor solide compozite Pentru a obtine un model solid compozit se parcurg urmatoarele etape: 1. tor). 0>: se introduc L. sfera. Crearea unora sau mai multor primitive (prisma.creeaza un paralelipiped solid cu baza paralela cu UCS curent Center / <Corner of box> <0.

Obiectele adunate pot fi: .se elimina liniile ascunse si se picteaza suprafata modelului. 6.combina doua sau mai multe obiecte solide care se intersecteaza pentru a creea un solid complex. Operatiile booleene sunt: • reuniunea. • scaderea. Este folosit la crearea gaurilor. Editarea modelelor solide .elimina muchiile ascunse: Regenerating drawing Hiding lines: … 100% done Command: … C: SUBTRACT ↵ . Utilizarea operatiilor booleene. C: SHADE .68 Grafica pe calculator 2. C UNION ↵ .realizeaza scaderea unui solid din altul. Se utilizeaza pentru umbrire o singura sursa de lumina situata în spatele punctului de vedere. santurilor.solide compozite.primitive solide. .creeaza un nou solid reprezentând volumul intersectiei a doua sau mai multe obiecte selectate. Obiectele selectate trebuie sa aiba o regiune comuna. pieselor cu forme interioare. Select solids and regions to subtract form: (se indica sursa) ↵ Select objects: … ↵ Select solids and regions subtract : … ↵ Select objects: … ↵ Select objects: … ↵ C: INTERSECTION ↵ . C: HIDE .9. • intersectia. Select objects: … ↵ Observatie: pentru a obtine o imagine mai fidela se umbreste obiectul creat cu SHADE sau se elimina liniile ascunse cu HIDE.

doua puncte. Select objects: … CAmera / TArget / DIstance / POints / PAn / Zoom / TWist / CLip / Hide / Off / Undo / <Exit>: CAmera .realizeaza modificarea dinamica a punctului de vedere. Rotirea în spatiul 3D (ROTATE 3D ↵) Axa de rotatie poate fi o axa oarecare în spatiul 3D. . z.) <1>: Number of columns ( |||) <1>: Number of Levels ( … ) <1>: + distantele între linii.. Tesirea solidelor . daca este polara. Select objects: Rectangular or Polar array (R / P): • R Number of rows ( . Select objects: … ↵ Plane by Object / Last / Zaxis / XY / YZ / ZX / <3 points>: … ↵ Delete old objects ? <N>: Matrice în 3D (3DARRAY ↵) O matrice 3D are linii.10.. Vizualizarea obiectelor tridimensionale C: DVIEW ↵ . niveluri daca este ortogonala si are centru si un al doilea punct care defineste axa de rotatie.se realizeaza cu ajutorul comenzii FILLET care functioneaza la fel ca în 2D. coloane.un obiect.precizarea axei x sau y. Ea poate fi precizata în diverse moduri: .Grafica pe calculator 69 Racordarea solidelor . niveluri. • P Number of items: Angle to fill <360>: Rotate objects as they are copied ? <Y>: Center point of array: … Second point of axis of rotation: … 6. . Select objects: … ↵ Axis by object / Last / View / XZxis / YAxis / ZAxis / <2 points>: … <Rotation angle> / Reference: … ↵ Oglindirea în spatiul 3D (MIRROR 3D ↵) Se creeaza imaginea în oglinda a unui obiect fata de un plan.se realizeaza cu ajutorul comenzii CHAMFER. coloane.

Toggle angle in / Enter angle from xy plane <10>: (Comutarea unghiului în / introducerea unghiului fata de planul xy) • T↵ Toggle angle from / Enter angle in xy plane from x axis <-45. Apar optiunile: Back / Front / <Off>: (fata / spate / <dezactivare> 6.70 Grafica pe calculator TArget controleaza amplasarea aparatului fotografic si a tintei. • CLip sunt utilizate pentru a elimina din vedere anumite parti ale modelului. CA . iar tinta este locul spre care se priveste. TA .se stabilesc pozitia aparatului fotografic si a tintei (mai întâi tinta si apoi aparatul fotografic) • D .duce la activarea modului de afisare în perspectiva. Pentru a stabili distanta la care se afla aparatul fotografic fata de tinta. CLip este utilizata pentru a defini un plan de sectionare.permite împartirea spatiului model de pe ecran în mai multe vederi diferite. Pentru a dezactiva afisarea în perspectiva (revenind la proiectia paralela) se utilizeaza optiunea Off.11. Se elimina obiectele situate în fata planului de sectionare. Save / Restore / Delete / Join / Single / ? / 2 / <3> / 4: . se introduce un numar la invitatia: New camera / Target distance: sau se utilizeaza bara de reglaj pentru a preciza valoarea. Hide ascunde doar obiectele de referinta. Ox 1x 4x 9x 15x Optiunile Zoom si Pan functioneaza la fel ca la comanda View. • TWist . POints Aparatul fotografic este locul din care se priveste. Afisarea simultana a mai multor vederi C: VPORTS ↵ .00>: • POints .se ajusteaza pozitia aparatului fotografic.permite rotirea vederii curente în jurul axei privirii (definita de aparatul fotografic si de tinta) New view twist (noul unghi de rotatie al vederii) • Hide.se ajusteaza pozitia tintei.

.centrul de greutate.volum.masa.momentele principale de inertie si axele principale de inertie. . Aceste informatii pot fi înscrise într-un fisier.Grafica pe calculator 71 Horizontal / Vertical / Above / Below / Left / <Right>: Se poate activa caseta de dialog Viewport Layout si astfel se pot alege dintre mai multe configuratii de vederi adiacente: Tiled Viewport Layout 6. Regiunea creata este plasata în pozitia planului definit . .permite sectionarea unui solid cu ajutorul unui plan.12. .permite calcularea si afisarea proprietatilor masice ale modelului solid selectat. Select objects: … ↵ Select objects: … ↵ Selection plane by Object / ZAxis / View / XY / YZ / ZX <3 points>: In planul curent este creata o regiune care este conturul sectiunii din planul selectat.paralelipipedul de volum minim în care se poate încadra obiectul. . Lucrul cu modele solide C: MASS PROP ↵ . .momentul de inertie.momentele de inertie centrifugale. Programul furnizeaza urmatoarele informatii: .razele de inertie. C: SECTION ↵ . .

. .lumina paralela. • SURSELE DE LUMINA Plasarea acestora afecteaza culorile obiectului si poate genera umbre.13. C: LIGHT ↵ . Cu comanda MOVE se deplaseaza sectiunea în alta locatie si apoi se utilizeaza BHATCH pentru a o hasura. . fara a permite plotari sau fara posibilitatea de a modifica pozitia sursei de lumina.apare o caseta de dialog care pune diverse optiuni la dispozitia utilizatorului.Materiale.Sursele de lumina. Randarea obiectelor solide Comenzile HIDE si SHADE creeaza imagini umbrite ale obiectelor.lumini. . . .Scene. Randarea presupune obtinerea unor imagini realiste ale obiectelor 3D. Notiunile noi care apar sunt: .surse punctiforme.texturi superficiale. Facilitatile de randare pun la dispozitia utilizatorului: . Se utilizeaza patru tipuri diferite de surse de lumihna: . 6. .72 Grafica pe calculator anterior.umbre. .lumina ambianta.conuri de lumina.

se definesc pozitiile sursei si ale tintei. . . • Sursa punctiforma: . . .Grafica pe calculator 73 • Lumina ambianta: . .razele sunt paralele. • Lumina paralela: . Efecte de lumini pe suprafete In cazul surselor punctuale si conurilor luminoase.produce o iluminare uniforma. suprafetele mai departate de sursa sunt mai întunecate decât cele mai apropiate.Unghiul zonei de penumbra. Astfel.seamana cu un bec.intensitatea scade cu distanta si lumineaza în toate directiile. un vector de directie si un unghi care caracterizeaza deschiderea conului.intensitatea ei poate fi modificata. • distanta.culoarea poate fi modificata. Conul luminos este definit printr-un punct de inserare.. Nu este nevoie sa fie specificata tinta. Se apreciaza pozitia sursei si culoarea acesteia. New. Con luminos Se definesc urmatoarele elemente • parametrii unui con luminos: . Din caseta de dialog Lights se alege Point Light . stralucirea suprafetei depinde de urmatorii trei factori: 1.Punctul de vedere. Din caseta de dialog Lights se opteaza pentru Spotlight.Unghiul conului. Unghiuri Stralucirea unei suprafete depinde de unghiul sub care este intersectata de razele de lumina. .este asemanatoare cu lumina naturala.are aceeasi intensitate în orice punct.. . Fetele obiectului . • pozitia tintei. New. .

2. • daca unghiul creste.invers proportionala cu patratul distantei.atenuare 0 (zero). în trei moduri: • None .74 Grafica pe calculator fetele perpendiculare pe razele de lumina primesc majoritatea luminii si par mai stralucitoare. Materiale Pentru ca obiectul sa para mai realist.invers proportionala cu distanta. conjugat cu unghiul sub care cade lumina pe obiect. cantitatea de lumina care loveste suprafata descreste.suprafetele netede reflecta mai multa lumina decât o suprafata rugoasa. • Inverse Square . suprafata apare mai întunecata. Razele de lumina sunt reflectate sub un unghi de reflexie egal cu unghiul de incidenta.afiseaza o caseta de dialog prin care se poate crea sau se poate modifica materialul unei suprafete. Cantitatea de lumina reflectata de o suprafata este influentata de urmatorii factori: • unghiul sub care este privit obiectul. C: RMAT ↵ . Reflexia Luminozitatea unei suprafete este determinata de numarul de raze de lumina reflectate. Atenuarea liminii poate fi ajustata din caseta de dialog Lights.se modifica culoarea materialului. Fete mai întunecate αi • αr Fete mai 3. cu atât este mai slaba lumina care ajunge la el. Intensitatea luminii depinde de distanta. • tipul suprafetei . • Inverse Linear . i se poate asocia un material care poate fi creat sau exportat dintr-o biblioteca de materiale. Se pot modifica urmatorii parametri: • Culoarea (Color) . . Distanta luminate Cu cât un obiect este situat la distanta mai mare de sursa de lumina.

determina rugozitatea. .reprezinta culoarea fundalului. Definirea uneia sau mai multor vederi ale modelului cu ajutorul comenzilor VIEW. Plasarea maselor de lumina (daca sunt necesare). Cu cât valoarea este mai mica. • ROughness . .modificarea uneia definite anterior (Modify). o vedere care a fost creata anterior si o sursa de lumina creata de asemenea. Un material creat poate fi inclus în biblioteca de materiale a programului AutoCAD. Lansarea comenzii SCENE. Etapele necesare pentr a crea o scena: 1. salvate apoi cu comanda VIEW. • REflection . . Valoarea prestabilita este 30% si reprezinta procentul de lumina reflectata de catre suprafata. 3.schimba culoarea reflectata a materialului. O scena nou creata va avea un nume. cu atât suprafata este mai stralucitoare. 2.crearea unei noi scene (New). VPOINT sau DVIEW. • Scena Este alcatuita dintr-o vedere si informatiile referitoare la iluminare. Apare o caseta de dialog care permite: . Materialul creat se poate atasa obiectului cu optiunea Attach sau se poate detasa cu Detach.stergerea unei scene (Delete).Grafica pe calculator 75 AMbient . anterior. Se recomanda pastrarea acestei valori.

2. Spatiul de modelare 1. Spatiul de modelare (este un spatiu tridimensional în care se creeaza modelele). nu se poate plota decât o singura fereastra. Exemplu: .76 Grafica pe calculator CAPITOLUL VII SPATIUL DE MODELARE SI SPATIUL HÂRTIEI Programul AutoCAD lucreaza cu doua tipuri de spatii: 1. Spatiului de modelare i se poate asocia una sau mai multe ferestre de vizualizare. Spatiul hârtiei (este un mediu optional în doua dimensiuni. Desi pot fi afisate mai multe ferestre de vizualizare în mozaic. foarte potrivit pentru plotarea vederilor 2D si 3D. Ferestrele pot fi dispuse în mozaic (Tiled).) 7.1.

readuce afisajul la o singura fereastra.creeaza trei ferestre. modifica obiectele. restaurare.Vertical.Above (sus). cu optiunea Tiled Viewports sau tastând c: VPORTS ↵. . În aceasta fereastra se pot genera. . utilizatorul este invitat sa precizeze daca cele doua ferestre vor avea margine orizontala sau verticala comuna.realizeaza unirea a doua ferestre care au o margine comuna si sunt dreptunghiulare. edita. 7. Ea este indicata de un chenar îngrosat si este acea fereastra în care se afla cursorul în cruce. numai o singura fereastra poate fi activata la un moment dat.2. cu urmatoarele optiuni: . Spatiul hârtiei . . R. . • 3 (implicit) .Grafica pe calculator 77 Se pot configura ferestrele multiple de vizualizare din meniul derulant View.Below (jos). Desi pot fi create mai multe ferestre de vizualizare. D = salvare.Horizontal. • 2 .creeaza doua ferestre de vizualizare. La lansarea acestei comenzi apar optiunile: Save / Restore / Delete / Join / Single / ? / 2 / <3> 4: • S. în functie de performantele calculatorului. • SI . . Se pot genera peste 40 de ferestre în mozaic. • J .Right. stergere.Left.

3. • Originea plotarii . 7. fiecare fereastra din spatiul de modelare fiind afisata în spatiul hârtiei. Diferenta esentiala între o fereastra în spatiul hârtiei si o fereastra în spatiul de modelare este aceea ca fereastra mobila este un obiect ca oricare alt obiect AutoCAD. dar nu pot fi manipulate ca atare. Pentru a genera corect o imagine plotata. 2. Chenarele ferestrelor de vizualizare pot fi facute invizibile si se pot adauga titluri sau alte adnotari. 4. De regula. astfel încât desenul în marime naturala sa se încadreze pe foaia de hârtie dorita. Plotarea unui desen În vederea plotarii unui desen se realizeaza mai întâi configurarea corecta a programului AutoCAD pentru a accepta Plotterul si imprimanta. care la început arata ca o foaie alba. . Plotterele au o margine (de regula 1/2”) pe care nu se poate imprima. Plotarea din spatiul hârtiei presupune urmatoarea procedura: 1. • Parametrii de configurare: . Se insereaza un bloc de titlu la scara 1:1.Plotarea din spatiul de modelare presupune o redimensionare a desenului.Plotarea din spatiul hârtiei elimina necesitatea de a plota desenul la o alta scara decât 1:1 • Dimensiunile formatului . putând fi marita sau deplasata. Se creeaza ferestrele de vizualizare mobile. Ele sunt afisate în vederea pregatirii pentru imprimare sau plotare. electrostatice sau cu penita. Dupa ce obiectele au fost desenate în spatiul de modelare. • Penitele . 5. Se creeaza sau se restaureaza vederile spatiului de modelare si se redimensioneaza la o scara potrivita. trebuie luate în considerare urmatoarele aspecte: • Scara . aceste puncte sunt în coltul din stânga-jos.sunt dependente de tipul de plotter.sunt de diverse tipuri: termice.este punctul din care porneste penita plotterului.3. se afiseaza spatiul hârtiei.78 Grafica pe calculator Spatiul hârtiei (Paper space) În acest spatiu desenele apar ca imagini în 3D.

tot ceea ce este între limitele stabilite.se precizeaza originea plotarii.permite utilizatorului sa precizeze ce portiune din desen doreste sa fie plotata. . C: PLOT ↵ sau din File. Exista urmatoarele optiuni: . Optiunea Scaled to fit calculeaza scara necesara astfel încât desenul sa se încadreze pe hârtie. .Limits . • . • Previzualizare . Caseta de dialog prin care se realizeaza configurarea plotarii are sase zone principale. Print. indiferent de limite. . • Parametrii aditionali .desenul pâna la marginile sale.tot ceea ce exista în zona ferestrei de vizualizare.se poate realiza rotirea imaginii trimise la plotter. segmentarea (clipping) rotatia.Display .se defineste o fereastra care se va plota.Grafica pe calculator 79 • • • scara plotarii. AutoCAD-ul permite previzualizarea imaginii pe ecranul calculatorului. • Rotation and origin .eXtends . înainte ca aceasta sa fie plotata efectiv.Window .

.Trasarea liniilor. fie introducând de la tastaura DDUNITS. Coordonatele se indica în unitatile de masura adoptate. . Comanda utilizata pentru stabilirea limitelor de desenare este LIMITS si poate fi accesata direct de la tastatura sau din meniul derulant DATA alegând Drawing Limits.Utilizarea instrumentelor de desenare AutoCAD. Pentru crearea unui nou desen se selecteaza butonul NEW din bara de instrumente standard. COORDS. Instrumentele de desenare AutoCAD furnizeaza mijloace auxiliare care servesc la cresterea eficientei desenarii. Se selecteaza unitatea de masura dorita pentru desenul propus. UNITS. I se cere utilizatorului sa introduca limitele spatiului de desenare. fie alegând din meniul derulant DATA. ORTHO.Stabilirea limitelor de desenare si a unitatilor de masura. Extensia fisierelor AutoCAd este . separate prin virgula. 1. In caseta de editare New Drawing Name se introduce numele noului fisier care va fi “Chenar” si care va avea drept destinatie directorul grupei din care faceti parte (creat în prealabil).80 Grafica pe calculator CAPITOLUL VIII APLICATII 8. se stabilesc unitatile de masura. 3. Modul de lucru I Initializarea spatiului de lucru . Acestea sunt: GRID. . din comanda ZOOM se alege optiunea ZOOM ALL. Înainte de a trece la stabilirea limitelor de desenare. . 2. SNAP. .1.dwg si nu trebuie introdusa de la tastatura.Curatarea de marcatori. atribuindu-se automat oricarui desen executat sub mediul AutoCAD. în acest caz fiind Decimal. precizând coordonatele coltului din stânga jos si ale coltului din dreapta sus.Salvarea desenului. Crearea primului desen Trasarea chenarului si executarea indicatorului Obiective: . Pentru a vizualiza pe desen limitele suprafetei de desenare.Crearea unui nou desen.

0).↵ III Trasarea indicatorului C: PLINE: From point: 225. 10 ↵ Arc / close / Half /width / Lenght / Undo / Width / < Endpoint of Line > : @ 400.alegerea sistemului de masurare a unghiurilor. Observatie: Modul de afisare permanenta a coordonatelor se activeaza cu combinatia de taste ctrl+D. grd.permite vizualizarea unei retele rectangulare de puncte prin precizarea densitatii punctelor.Grafica pe calculator 81 Comanda: UNITS .0↵ Arc / close / …………………………………: C Modificarea grosimii liniei cu care s-a trasat chenarul se realizează cu ajutorul comenzii: Command: PEDIT Select polyline: (se selecteaza polilinia) Close / Join / Width / Edit nod / Fit Curve / Spline curve / Decurve / Undo / exit < x > : W↵ Enter new width for all segments: 0.permite stabilirea limitelor de desenare prin precizarea coordonatelor colturilor din stânga-jos si dreapta-sus (în WCS).engineering . Optional: GRID . min.alegerea directiei unghiului 0 si a sensului pozitiv de masurare a unghiurilor. Coordonatele colturilor sunt: (0.237).architectural .277↵ Arc / close /…………………………………: @ .5↵ Close / Join / Width/ ……………………. Comanda: LIMITS . Pentru vizualizarea întregului spatiu de lucru se utilizeaza comanda ZOOM cu optiunea ALL.decimal * . sec.scientific .400.selectarea unitatilor si conventiilor de masurare .0 ↵ Arc / close /…………………………………: @ 0. (grade. (420. II Trasarea chenarului Command: PLINE From point: 10.10↵ .fractional . radiani) ..

56↵ Arc / close / ………………………………. -28↵ Sau: C: OFFSET Offset distance or Throught < >: 4 Select object to offset: (selectia II) Side to offset: Se marcheaza zona în care se face trasarea Se repeta pâna când se construiesc toate paralelele Sau: C: ARRAY (efectuarea de copii multiple dispuse rectangular sau circular) Select object: se selecteaza linia Rectangular or Polar array (R/P): R↵ Number of Rows (…): 8↵ Number of Columns ( ): 1↵ .. : @ 185. fara a fi necesara reselectarea originalului) Select objects: (se selecteazaaentitatea) < Base point or displacement > / Multiple: M Base point: End of (se selecteaza entitatea) Second point of displacement: @ 0.0↵ Arc / close / ……………………………….0↵ To point: C: COPY (asigura efectuarea de copii multiple pentru obiectele selectate de utilizator. : @ 185. -20↵ Second point of displacement: @ 0. -16↵ Second point of displacement: @ 0.:↵ C: OFFSET Offset distance or Through < >: 20 Select object to offset: (se selecteaza polilinia trasata anterior). -8↵ Second point of displacement: @ 0. -4↵ Second point of displacement: @ 0. Slide to offset: (se marcheaza zona în care se face trasarea) C: LINE From point: 225.62↵ To point: @ 185.0↵ Arc / close / :↵ C: PLINE: From point: 225. : @ 0.50↵ Arc / close / ………………………………. -24↵ Second point of displacement: @ 0.82 Grafica pe calculator Arc / close /……………………………….

Se salvează fisierul creat. . sub numele INDICATOR. END. ORTHO. Pentru stergerea portiunilor din linii care au fost trasate în plus se utilizează comanda TRIM care solicită utilizatorului indicarea muchiilor tăietoare si a portiunilor din drepte situate între acestea. REDRAW . Alte comenzi utilizate: ERASE.Grafica pe calculator 83 Unit cell or distance between rows: -4 Se traseaza în acelasi mod toate celelalte linii si se modifică grosimile liniilor cu comanda PEDIT. Se mai utilizează si modul de fixare pe obiecte SNAP cu optiunile MID. într-un director creat în prealabil si care va purta numele grupei.

Array (cu optiunea Polar). Cu comanda Array. Hatch. Linetype. Comanda Hatch sau Bhatch permite trasarea hasurilor.dwg. Se va lucra la scara 1:1. iar vizualizarea acestora este permisa abia dupa ce s-a lansat comanda ltscale (linetype scale). Extend permite prelungire unor entitati pâna la o limita precizata de utilizator. Linetype permite încarcarea unor tipuri noi de linii (dashdot. Mirror. . coordonatele unui punct precizat de utilizator. Comanda Ucs permite schimbarea originii sistemului de referinta în functie de necesitati. se activeaza submeniul Open. . fie într-un stil definit de utilizator.84 Grafica pe calculator 8. iar Trim permite înlaturarea unor portiuni dintr-o entitate. fie folosind stilurile preexistente.linie punct subtire) dashed (linie întrerupta). Point. In cazul îî care indicatorul nu a fost complet trasat se finalizeaza si abia dupa aceea se începe realizarea proiectiilor ortogonale ale celor doua flanse. Reprezentarea flanselor în dubla proiectie ortogonala (flansa cilindrica si flansa triunghiulara) Obiective: . obligatorie fiind pastrarea corespondentelor între proiectii si a dimensiunilor. indicâdu-se muchiile taietoare. . Ucs.schimbarea tipurilor de linie utilizate. Change. pe masura dispunerii lor pe un cerc precizat de catre utilizator. .2. sub numele indicator. Amplasarea proiectiilor pe format ramâne la latitudinea fiecaruia. Mirror permite reprezentarea în oglinda a unor elemente. Ltscale. de asemenea în directorul grupei.dwg. cu posibilitatea rotirii acestora.trasarea contururilor exterioare si interioare. Comanda utilizata pentru salvare va fi Save as:. iar cu comanda Point se atribuie variabilelor de sistem. Modul de lucru: Din meniul File. indicându-se linia de oglindire. optiunea Polar se realizeaza dispunerea radiala a unor elemente. Trim. Extend.învatarea unor comenzi noi: Circle. iar fisierul nou creat se va salva sub numele Flanse. deschizându-se fişierul salvat în directorul grupei. Indicatii privind comenzile recomandate Comanda Circle permite constructia cercurilor si ofera utilizatorului mai multe optiuni pentru indicarea elementelor ce-l definesc.haşurarea secţiunilor.

Se va utiliza pe tot parcursul lucrarii modul de fixare pe obiecte Object Snap (Mid = indicarea mijlocului. Modificarea grosimii liniilor se va face abia dupa ce au fost complet reprezentate proiectiile celor doua flanse. Per = indicarea piciorului unei perpendiculare.Grafica pe calculator 85 Observatii importante: 1.) . Cen = indicarea centrului unui cerc. 2. etc. End = indicarea capetelor unei entitati.

dotted. cu optiunea LT(linetype). unghiul de hasurare este de 450. se transforma cercul într-o polilinie cu ajutorul comenzii Break. optiunea W. Se selecteaza fie un punct din interiorul unei zone care se va hasura. se încarca diverse tipuri de linii predefinite (dupa necesitati). Aplicaţii la comenzile: BHatch. etc. se lanseaza comanda Ltscale. Pentru schimbarea tipurilor de linie se pot folosi comenzile: Pedit . Pentru schimbarea grosimii liniei cu care au fost trasate cercurile. • • • Cotarea desenelor executate si completarea indicatorului . Change. cu optiunea Properties. Linetype. se modifica grosimea liniei si apoi se alege optiunea C pentru închiderea conturului. cu optiunea w. dashed. Break.3. indicând grosimea liniilor w=1mm). In prealabil. definindu-se un stil de hasurare propriu fiecarui utilizator (Ex. fie entitatile care definesc conturul zonelor ce trebuie hasurate. Change. Cu comanda Pedit. distanta dintre liniile de hasura este de 2mm). Pentru schimbarea grosimilor liniilor care definesc muchii reale (interioare si exterioare) se foloseste comanda Pedit. indicându-se doua puncte ale acestuia în care se va face întreruperea liniei. In acest scop se lanseaza comanda Hatch sau Bhatch.86 Grafica pe calculator 8. stabilindu-se noul factor de scara (valoarea 10). Pentru a putea vizualiza aspectul liniei pe monitor. Dtext Pentru finalizarea desenului este necesara haşurarea porţiunilor în care planul de sectionare întâlneste material. Ex. Linetype. dashdot (linie punct subtire). Ltscale. Pedit.

Pentru cote orizontale si verticale: Horizontal. La invitatia Coomand : se tasteaza LAYER. Pentru realizarea cotarii conform standardelor românesti. Se seteaza la valoarea 1. Vertical au fost înlocuite începând cu versiunea 13 cu comanda DIMLINEAR. DIMTOFL. Pentru schimbarea culorilor unui strat se foloseste caseta de dialog Layer control din care se alege optiunea Set COLOR. Pentru ca un strat definit sa devina curent se lanseaza comanda Clayer. Pentru cotarea unghiurilor: DIMANGULAR Cotarea se va realiza pe straturi.controleaza pozitia verticala a cotei în raport cu linia de cota. Pentru scrierea textului din indicator se foloseste comanda Dtext. DIMTOH .controleaza alinierea textului cu linia de cota. . înghetate/dezghetate (butonul FREEZE din aceeasi caseta). Pentru cotele din stratul Cote_Ver se va folosi culoarea Rosie (RED). Se seteaza la valoarea 0. Se seteaza la valoarea 1. Se seteaza la valoarea 0. Straturile curente nu se dezactiveaza si nu se îngheata. respectiv Cote_Lat. variabilele de cotare se initializeaza astfel: DIMTAD . o înaltime de scriere si precizând punctul de start.controleaza pozitia textului în interiorul liniilor ajutatoare de cota. câte unul pentru fiecare proiectie a flanselor. iar pentru cele din stratul Cote_Lat se va folosi culoarea albastra (BLUE) Straturile pot fi activate/dezactivate (butonul OFF din caseta Layer Control). DIMTIH . Pentru cotarea razelor si a diametrelor: DIMRADIUS. alegându-se un stil de scriere. DIMDIAMETER. introducându-se numele noilor straturi: Cote_Ver .Grafica pe calculator 87 Cotarea desenelor se realizeaza cu ajutorul comenzii DDIM. introducându-se numele stratului care va deveni curent.stabileşte daca linia de cota este fortata sa apara între liniile ajutatoare.

alcatuita din mai multe obiecte. Cu ajutorul comenzii BLOCK se pot crea biblioteci de simboluri care pot fi utilizate atât în desenul curent cât si în alte desene. Aplicatii ale comenzilor BLOCK.88 Grafica pe calculator 8. EXPLODE.4. ATTDISP. Pentru realizarea schemei electrice din figura se deseneaza mai întâi entitatile care definesc: rezistenta. . ATTDEF. condensatorul si tranzistorul. care pot avea diverse caracteristici numite atribute. Ele se insereaza cu ajutorul comenzii INSERT. ATTREDEF Un bloc este definit ca o entitate de sine statatoare. INSERT.

invitatiile vor fi: . ATTREDEF Parametrii de afisare ai unui atribut se modifica cu comanda ATTDISP.. iar pentru Valoare: 200K. cele doua linii laterale si cele doua atribute definite anterior). Dupa precizarea opţiunilor anterioare. Eticheta este folosita pentru sortarea atributelor atunci când se face sortarea acestora. . Invitatia reprezinta mesajul care va fi afisat pe linia de comanda. Atributele unui bloc se pot modifica cu comanda ATTEDIT. etc. (dreptunghiul. Autocad lanseaza invitatia: Justify/Style/<Start Point>: se definesc parametrii de inserarea ai atributului Pentru fiecare atribut în parte se definesc: o eticheta (Tag) . La lansarea comenzii ATTDEF.Grafica pe calculator 89 Cu ajutorul comenzii ATTDEF se definesc pentru fiecare entitate în parte atributele Tip si Valoare. Se deseneaza rezistenta : Se definesc cele doua atribute : TIP si VALOARE (acestea sunt etichetele (tag). Definitia unui atribut poate fi modificata cu ajutorul comenzii DDEDIT. Pentru Tip se va introduce R1.Invisible:N Constant:N Verify:N Preset:N Enter (ICVP) to change. verificarea acestora dupa ce au fost definite. Ex: “Introduceti numele produsului”: Valoarea reprezinta valoarea pe care o introduce utilizatorul la invitatia anterioara. Return when done: (se realizeaza comutarea pentru a face atributele vizibile. variabile la fiecare inserare. R2. o invitatie (Prompt) si o valoare (Value). Exemplificare pentru crearea unui bloc cu atribute. sau pentru a defini valori prestabilite ale atributelor). Se lanseaza comada BLOCK: Block name (or ?): se tasteaza numele blocului (REZISTENTA) Insertion base point: Se selecteaza punctul de inserare a blocului (se va indica un capat al unui segment lateral) Select Object: Se selecteaza entitatile care compun blocul.Introduceti tipul . respectiv Introduceti valoarea. Autocad lanseaza urmatoarea linie de comanda: Attribute modes . 500K etc.

Se insereaza blocurile în desen cu ajutorul comenzii INSERT. In acelasi mod se definesc si celelalte doua blocuri din aceasta schema electrica. blocurile: CONDENSATOR si TRANZISTOR. nu si în alte desene. Blocurile inserate cu MINSERT nu pot fi explodate.punctul de insertie. Precizare: Pentru a crea blocuri ce se pot insera în orice desen se poate folosi comanda WBLOCK. blocul definit fiind parte integranta a fisierului desen. elementele lor neputând fi modificate individual decât dupa lansarea comenzii EXPLODE. . blocul astfel creat fiind un fisier-bloc.unghiul de rotatie al blocului. care duce la pierderea atributelor care au fost definite o data cu blocul. Observatie: Cu ajutorul comenzii MINSERT se pot insera mai multe blocuri simultan. y si z . folosind facilitatile comenzii ARRAY.90 Grafica pe calculator Dupa parcurgerea acestei etape. . precizându-se 4 caracteristici: .factorii de scara ai blocului pe axele x. blocul dispare de pe ecran. . Urmeaza apoi atributele fiecarui bloc în parte cu lansarea invitatiilor precizate de utilizator si introducerea de la tastatura a valorilor corespunzatoare. El poate fi utilizat doar în fisierul în care a fost creat. Blocurile sunt entitati de sine statatoare.numele blocului sau al fisierului ce urmeaza a fi inserat.

Grafica pe calculator 91 8. cu optiunea I (Isocircle). ele simuleaza aspectul unui model tridimensional. . Comanda Isoplane este utilizata pentru trecerea de la un plan izometric la altul. planul din dreapta. planul de sus. Pentru desenarea cercurilor izometrice se foloseste comanda Ellipse.5. se bifeaza caseta de validare din sectiunea Isometric Snap/Grid a casetei de dialog obtinuta prin activarea submeniului Drawing Aids. Pentru activarea axelor ce definesc fiecare din cele trei plane. Crearea desenelor izometrice Desenele izometrice nu sunt desene tridimensionale. Un desen izometric este realizat pe trei plane izometrice: planul din stânga.

cote_hor.0. Se vor crea straturile: secţiune. Cu comanda VPORTS se realizeaza 3 ferestre si apoi cu aceeasi comanda si optiunea Save se salveaza configuratia de ferestre. Succesiunea comenzilor pentru realizarea reprezentarii ortogonale pornind de la reprezentarea tridimensionala 1. Se revine în prima fereastra. straturi înghetate în toate ferestrele. dupa ce în prealabil a fost orientat UCS-ul. deoarece straturile respective sunt înghetate. cu optiunea Newfrz. Se hasureaza sectiunea. Se revine în spatiul model cu comanda MS (Model Space) si în prima fereastra de vizualizare se realizeaza sectiunea cu un plan convenabil ales (se vor preciza trei puncte ale planului). Se creează vederile mobile cu comanda MVIEW. Se îngheata în vederea curenta stratul Model_3D si conturul obtinut cu SOLPROF se suprapune peste sectiune. In acest moment vor dispare toate entitatile de pe ecran. 4. 10. 2. Se creeaza cu comanda VPLAYER. In cea de-a treia fereastra se dezgheata stratul Model_3D si se obtine reprezentarea axonometrica a piesei. cote_ver. Se transforma vederea de sus în vedere curenta. Se . se dezgheata stratul Model_3D.0).6. Setup) se realizeaza profilul piesei. 6. cu optiunea Restore refacându-se configuraţia salvata anterior. iar modelul 3D pe stratul Model_3D. 3. Se îngheata stratul Model_3D si se obtine vederea de sus. Se muta sectiunea împreuna cu hasura pe stratul Sectiune. se dezgheata stratul axe_ver. se transforma în strat curent si se deseneaza axele proiectiei principale. se comuta în PS si cu comanda SOLPROF (sau PROFILE -din meniul Draw. 9. In acest moment pe cele trei ferestre vor fi afisate atât modelul 3D cât si sectiunea. 8. model_3d. 7. In proiectia principala se dezgheata straturile Sectiune si Model_3D.1. Se comuta în spatiul hârtie. axe_ver. cu comanda TILEMODE =0. Solids. 5. dupa ce în prealabil a fost schimbat punctul de vedere (Vpoint: 0. se schimba punctul de vedere (Vpoint: 0. axe_hor.92 Grafica pe calculator 8.1) si cu SOLPROF se realizeaza conturul acestei vederi. Se realizeaza modelul 3D.

. Observatie: -se pot folosi culori diferite pentru evidentierea straturilor. 2. 3. Se transforma vederea de sus în vedere curenta si se dezgheata straturile cote_hor si axe_hor. 11. trasarea axelor si cotarea pe fiecare proiectie în parte se va face numai dupa ce sistemul de axe (UCS) a fost orientat corespunzator.Grafica pe calculator 93 dezgheata stratul cote_ver si se realizeaza cotarea pe acest strat. realizându-se în mod similar trasarea axelor si cotarea. Se mai poate crea un strat cote_3d pe care sa se realizeze si cotarea modelului 3D. Observatii: 1. se va raspunde cu Y(yes) la toate invitatiile care urmeaza dupa lansarea acestei comenzi. Comanda SOLPROF creează pentru fiecare profil obtinut câte doua straturi (unul pentru muchiile vizibile si altul pentru muchiile invizibile).

51 CAPITOLUL IV UTILIZAREA SIMBOLURILOR ……………………………………54 4.56 4..17 2. Ajutoarele grafice ale AutoCAD-ului ………………………. Lucrul cu atribute …………………………………………….1. Tehnici avansate de desenare si editare ………………………33 3.2.4.6.5.5. Coordonate si unitati de masura ………………………………12 CAPITOLUL II TEHNICI ELEMENTARE DE DESENARE 2D ……………………15 2.5 1. Conceptul de tip de linie (LINETYPE) ………………………23 CAPITOLUL III EDITAREA DESENELOR ……………………………………………24 3. Crearea unui desen în AutoCAD ………………………………9 1. Tehnici de editare …………………………………………….3.3. Vizualizarea unui desen ………………………………………32 3. Modificarea caracteristicilor obiectelor ………………………51 3..3.3. Utilizarea poliliniilor …………………………………………49 3.40 3.40 3. Cotarea desenelor …………………………………………….1. Inserarea blocurilor într-un desen ……………………………55 4..25 3.3.1.8.2.57 .2.4. Modificarea definitiei unui atributului ………………….5. Stilurile de cotare …………………………………….1. Lucrul cu straturi (Layers) ……………………………………21 2.2.3.Elementele caracteristice ale cotelor …………………. Lansarea programului AutoCAD si descrierea ecranului de lucru…………………………………………………………………5 1..41 3. Utilizarea blocurilor …………………………………………. Desenarea poligoanelor regulate si a dreptunghiurilor ………17 2. Principalele comenzi de desenare ……………………………15 2. Definirea unui atribut ………………………………….56 4.2.2.54 4.94 Grafica pe calculator CUPRINS CAPITOLUL I INTRODUCERE ……………………………………………………….7.. Seturile de selectie ……………………………………………24 3.1. Extragerea informatiilor din desen ………………………….1.5.

Editarea obiectelor tridimensionale …………………………. Afisarea simultana a mai multor vederi …………………….60 6. Change.. Vizualizarea desenelor tridimensionale ………………………61 6. Crearea modelelor solide compozite …………………………. Crearea desenelor izometrice …………………………………99 . Lucrul cu modele solide ……………………………………. Utilizarea entitatilor 3D.Grafica pe calculator 95 CAPITOLUL V CREAREA DESENELOR IZOMETRICE ………………………….83 7.1.77 6. Aplicatii ale comenzilor BLOCK.2. Dtext ………………………………………………..2.64 6. Sisteme de coordonate ……………………………………….9. EXPLODE. Primitive solide ………………………………..4.96 8.5.83 7. ATTREDEF ……………………………….6.73 6.8. Randarea obiectelor solide ………………………………….64 6.76 6. Ltscale.13.4. Pedit. Obtinerea modelelor tridimensionale cu ajutorul comenzilor 3D…………………………………………………………………. ATTDISP.72 6.4. Break.7. Primitive de desenare 3D ………….12.68 6. Linetype.93 8.2.3.1.. Aplicaţii la comenzile: Bhatch. Spatiul hârtiei …………………………………………………84 7.11. Generarea suprafetelor …………………………………..59 CAPITOLUL VI MODELAREA ÎN SPATIUL TRIDIMENSIONAL …………………60 6.75 6.. Spatiul de modelare ………………………………………….1.. Obtinerea modelelor tridimensionale prin stabilirea de grosimi si cote …………………………………………………………………63 6. INSERT. Plotarea unui desen …………………………………………. Reprezentarea flanselor în dubla proiectie ortogonala (flansa cilindrica si flansa triunghiulara) …………………………………91 8.3.85 CAPITOLUL VIII APLICATII …………………………………………………………….3. Vizualizarea obiectelor tridimensionale ……………………. Editarea modelelor solide …………………………………….1. Modele solide.78 CAPITOLUL VII SPATIUL DE MODELARE SI SPATIUL HÂRTIEI ……………….10. Crearea primului desen ………………………………………87 8..5.74 6.87 8.77 6. ATTDEF.

Succesiunea comenzilor pentru realizarea reprezentarii ortogonale pornind de la reprezentarea tridimensionala …………100 .96 Grafica pe calculator 8.6.

Fundamentals of CAD. Bucuresti. David. R. Simion. H. Editura BREN. User’s Guide. 1998 7. Timisoara... I... S. Fulmer. J. Editura Teora. 2000 2. Editura FAST IMPEX. M. I. Aldea..a.. B. Zirbei.. 1988 4. Grafica asistata de calculator. M. S. Desen si grafica pe calculator. Bertoline. Principii ale Graficii pe Calculator Editura Excelsior. 1996 9. versiunea 13 pentru Windows. Cohn. Bucuresti. Editura Teora. s. I.. AutoCAD 14 . 12. Simion. 1998 8.. Editura BREN. *** Hello CAD-Fans. Bucuresti. Beall. H. Bucuresti. S. 1995 6.. S. Bucuresti. 1999 3. E.. 1991-1998 10. Combs.. Delmar Publisher Inc. Petcu D. 13. Initiere în AutoCad si MicroStation. Simion.Grafica pe calculator 97 Bibliografie 1. 1995 5. *** AutoCAD Release 10. Editura Teora. 14. Aldea.Fundamente. . 11. Bucuresti.. Utilizarea programului AutoCAD. a doua editie. AutoCAD 12. Editura BREN. G.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->