Nutație

Rotaţia (în verde), precesia (în albastru) şi nutaţia (în roşu) a axei de rotaţie a Pământului
într-o reprezentare schematică.

În mecanică, nutația constă în variația unghiului (numit unghi de nutație) pe care îl face
axa de rotație a unui corp rigid cu axa lui de precesie.

Astronomie
Variația unghiului pe care îl face axa de rotație a Pământului cu axa de precesie
(perpendiculară pe ecliptică) are un ciclu de circa 18,6 ani și se consideră că își are
originea în forța gravitațională cu care Luna acționează asupra geoidului de rotație al
Pământului [necesită citare].

În afară de oscilația cu o perioadă de 18,6 ani mai există și o nutație secundară, având o
perioadă scurtă de timp de numai o lună, a cărei amplitudine însă este de doar 0,01".

Efectul de nutație a fost descoperit de astronomul englez James Bradley în 1728 în timp
ce analiza coordonatele unor stele. Explicația corectă a cauzei sale nu a putut fi însă
determinată decât 20 de ani mai târziu.