Istoric • Cuprul a jucat un rol însemnat în istoria civilizaţiei omeneşti, fiind primul metal fabricat pe scară mai mare si utilizat pentru scopuri practice • Cuprul era cunoscut şi el din cea mai veche Antichitate şi aproape sigur imediat după aur şi argint • Denumirea latină ,,aes Cyprium” înseamnă metal din Cipru ; numele aes reprezintă atât cuprul, cât şi bronzul (aliajul cupru-cositor) şi apoi chiar alama (aliajul cupru-zinc). O lămurire este însă necesară. În mica introducere, de la metelele cunoscute în lumea antică, sunt menţionate 7 metale, între care nu este cuprins zincul. Şi totuşi au fost găsite obiectele, care la analiza chimică arată neândoios prezenţa zincului. •
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 2
Istoric • Cuprul se găseşte în natură, foarte rar, şi sub formă nativă • Purificarea cuprului se făcea, la început, tranformându-l într-o stare solubilă din care prin cimentare (cu fier) se elibera cuprul metalic. Procedeul electrolizei se întrebuinţează şi astăzi. • În Evul mediu exploatarea sa se extinde în Boemia,Turnigia, Saxonia, Suedia, îar din secolul al XVIII-lea devin mari furnizori de cupru S.U.A., Canada, Chile, Katanga (Congo de azi).
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 3
Istoric • Epoca bronzului se caracterizează prin înlocuirea treptată a uneltelor, podoabelor şi armelor de aramă cu cele de bronz, aliaj de cupru cu cositor (uneori cu arsen, antimoniu sau plumb), aliaj superior cuprului, atât în privinţa procesului tehnologic, cât şi a eficienţei obiectelor. • Epoca bronzului a marcat aparitia metalurgiei, o metoda de extragere a metalelor din minereuri prin utilizarea furnalelor de temperatura ridicata pentru topirea cuprului la 1084 C pentru obtinerea bronzului (un aliaj cu 90% cupru si 10% cositor).
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 4
Domeniu de utilizare • Cuprul este, după fier, metalul cel mai mult utilizat. Aproximativ jumătate din producţia mondială de cupru serveşte în scopuri electrotehnice.
• Cuprul în contact cu acidul acetic, în prezenţa
aerului, formează un amestec de acetaţi bazici de cupru, de culoare variabilă între verde şi albastru care se foloseşte la prepararea unor pigmenţi şi ca insecticid.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 5
Domeniu de utilizare-Bronz • Aerospatiale: Fabricarea lagărelor trenului de aterizare a aparatelor de zbor civile şi militare
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 6
Domeniu de utilizare-Bronz • Industria auto: In indrustria auto sunt folosite aliaje de cupru cum ar fi: CuNiSi,CuNiSn, bronz fosforos, alamă turnată, bronz cu Al. Din aceste materiale sunt fabricate piese pentru motoarele Diesel, Maşini de Formula 1 cât şi pentru maşinile obişnuite. Aliajele de Cu sunt folosite în acest domeniu datorită următoarelor motive: proprietăţi de autoungere, preînâmpinarea uzurii unor piese ale motorului, capacitate de amortizare a vibraţiilor.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 7
Domeniu de utilizare-Bronz • Aliajele cuprului cu staniul, bronzurile,conţin 1- 20% Sn şi se utilizează pentru confecţionarea de bucşe, lagăre, şuruburi, arcuri, monezi sau aparatură chimică.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 8
Domeniu de utilizare-Bronz • Arhitectura • In arhitectură aliajele de Cu sunt folosite pentru următoarele aplicaţii: mână curentă, grinzi , rame de pat de bronz, crucifix, ţigle,balustrade.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 9
Domeniu de utilizare-Bronz • Petrochimica Aliajele de Cu sunt folosite la fabricarea componentelor în mişcare şi/sau a celor în contact cu apa de mare. Aceste aliaje sunt cele mai potrivite pentru mediul marin şi submarin. CuNi şi Bz cu Al sunt mai bune decât oţelurile deoarece în apa de mare nu sunt supuse coroziunii la efort sau la fisurare corozivă datorită stratului protector de oxid de Al.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 10
Domeniu de utilizare-Bronz • Schimbătoare de căldură şi desalinizare: Fabricarea barelor şi tuburilor cu pereţi subţiri.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 11
Domeniu de utilizare-Bronz Inginerie generala: • Conductivitate termică: cele mai inalte aliaje de cupru sunt utilizate la motor de rulmenţi, deoarece comportamentul la căldură trebuie sa stea departe de motor ( motivul principal pentru eşecul motorului în Autosport). • Rezistenta la coroziune: când cupru este aliat cu nichel şi / sau aluminiu, aliajul rezultat (de cupru-nichel sau nichel-aluminiu-Bronz) nu este doar greu, dar , de asemenea, are proprietăţi excelente de coroziune. • Rezistenta la uzura: Bronz este excelent pentru rulmenţi, bucşe sau orice altă aplicaţie rezistenta
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 12
Domeniu de utilizare-Bronz Detalii turnate: • Bronzul cu aspectul coloristic specific, a fost mai rar folosit de cât fierul forjat şi ulterior fonta şi oţelul, deoarece executarea pieselor din bronz necesită costuri mai ridicate, dar şi o îndemânare deosebită în obţinerea detaliilor ornamentelor precum şi precizie şi măiestrie tehnică la prelucrarea modelului şi la turnarea metalului în formă. • Un alt aspect ar fi că obiectele din bronz se degradează uşor în timp, ceea ce duce încet, dar sigur la deteriorarea lor estetică şi chiar funcţională. De aceea pentru protejarea acestor piese şi pentru a le înfrumuseţa ele sunt supuse unui procedeu de patinare. Patină reprezintă stratul care se formează prin tratarea chimică a suprafeţei cu diferite substanţe. Acest strat are rolul de a proteja suprafaţa împotriva degradării în timp, dar şi pentru obţinerea unei suprafeţe estetice din punct de vedere al culorii
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 13
Domeniu de utilizare-Bronz • Constructia de nave - submarine nucleare, aeronave, nave de croazieră
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 14
Clasificare • Bronzurile cu plumb au în jur de 30% Pb. Plumbul este puţin solubil în cupru, astfel că se regăseşte sub formă de incluziuni sferoidale într-o masă de soluţie , foarte bogată în cupru Au calităţi antifricţiune foarte bune, fiind folosite pentru lagăre de alunecare, dar au caracteristici mecanice scăzute.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 15
Clasificare • Bronzurile cu beriliu prezintă proprietăţi complexe: rezistenţă la rupere, elasticitate, rezistenţă la coroziune de valori mari, prelucrabilitate bună prin deformare şi aşchiere bună, sudabilitate bună şi nu produc scântei la lovire
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 16
Clasificare • Contin pana la 30 % Sn, fiind recunoscute pentru aptitudinile lor la uzura si oboseala, proprietati antifrictiune, sudabilitate, prelucrabilitate prin achiere,turnabilitate.Se topesc la temperaturi ridicate si au tendinta sa absoarba gaze in intervalul de solidificare prezentand o puternica tendinta la formarea segregatiilor si microretasurilor.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 17
Clasificare • Bronzul rosu este o forma de bronz care contine zinc. Bronzurile rosii traditionale contin aproximativ 88% cupru, 8- 10% staniu si 2-4% zinc . Bronzurile rosii cu nichel contin pana la 5% nichel.Unele forme de bronz rosu contin pana la 5% plumb. Initial folosit la fabricarea tevilor de pusti
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 18
Clasificare • Bronzul cu alumniu este un aliaj de cupru si aluminiu, adesea cu cantitati mici de alte metale , precum nichel, fier sau mangan. Desi se numeste bronz, adesea nu contine staniu . Bronzul cu aluminiu este la fel de rezistent ca si otelul moale si are o buna rezistenta la coroziune inclusiv la actiunea acizilor diluati
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 19
Clasificare Bronzurile fosforoase • Bronzurile fosforoase, facute prin adaugarea de pana la 0.5% fosfor la un bronz cupru si staniu ce contine 85-90% cupru. Cu mai putin de 0.3% fosfor, aliajul este elastic si nemagnetic. Un astfel de aliaj este folosit la fabricarea armaturilor de contact pentru relee- întrerupatoare actionate de electromagneti.Armaturile de aliaj sunt unite usor pentru a face contact.Ele nu se magnetizeaza, astfel se desprind la întreruperea curentului electric.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 20
Proprietati fizice - Cu • Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 în scara Mohs), destul de rezistent la rupere şi foarte ductil; se lucrează bine cu ciocanul, la rece, şi se modelează la presiuni mari. Conductibilitatea calorică a cuprului este tot atât de mare ca a argintului ( 0,93 faţă de a argintului, considerată egală cu 1) şi mult mai mare decît a altor metale uzuale. De aceea se utilizează cupru ori de câte ori este nevoie să se transmită uşor căldura ( ţevi fierbătoare la locomotive, cazane de distilare etc.). De asemenea conductibilitatea electrică a cuprului, apropiată de a argintului, întrece mult pe a celorlalte metale. • Conductibilitatea scade însă considerabil,când cuprul este impurificat,chiar cu cantităţi mici de P, As, Si sau Fe. ( Cantităţi sub 0,1% din aceste elemente reduce valoarea conductibilităţii electrice cu 20% sau chiar mai mult ). Din cauza aceasta, în electrotehnică se utilizează pe scară mare cuprul cel mai pur, electrolitic
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 21
Proprietati chimice - Cu • Potenţialul de oxidare al cuprului fiind negativ, cuprul nu se dizolvă în acizi diluaţi, ci numai în acizii oxidanţi concentraţi . • Dizolvarea are loc mai uşor în prezenţa oxigenului. Cu amoniacul ( de asemenea în prezenţa oxigenului) cuprul metalic reacşionează formând amino-complecşi.
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 22
Proprietatile bronzului • Proprietatii fizice: • Proprietatii mecanice: • Gravitatia 7.58 g/cm3 • Duritatea Brinell HB(85 - 95) • Coeficientul de dilatare termica pe°C • Rezistenta la rupere la tractiune N/mm (20-300°C) 2(250-280) • Conductibilitate electrica(%): 7% • Densitatea kg/dm 3(9,00-9,25) • Conductibilitate termica 22.60 • Alungirea la rupere%(5,0-5,2) • Modulul de elasticitate in tensiune • 17500 ksi • Proprietăţi magnetice: • Proprietatii chimice: • Permeabilitate magnetică variabilă sau • Al: 8.50-11.00% constantă, pentru magneţi permanenti • Fe: 2.00-5.00% • Proprietăţi antifricţiune: • Ni: 4.00-6.00% • Coeficient de dilatare practic nul în • Mn: 1.50% Max. domeniul de temperatură 0...100 °C • sau apropiat de cel al platinei şi sticlei Sn: 0.20% Max. • Rezistivitate electrică constantă, în • Zn: 0.30% Max. intervalul 0...100°C • Cu: cintarit • Forţă termoelectromotoare ridicată •
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 23
Comportarea la sudare a aliajelor • Conductivitatea termică: din Cu • În funcţie de secţiunea de sudat, se poate prescrie preîncălzire pentru aliajele de cupru cu conductivitatea termică scăzută. Temperatura între treceri trebuie să fie similar cu cea corespunzătoare preîncălzirii. Aliajele de cupru nu se tratează termic după sudare, frecvent, aşa cum este cazul oţelurilor, dar există unele tipuri de aliaje care necesită controlarea vitezei de răcire pentru minimizarea efectelor tensiunilor reziduale sau deformaţiilor. • Poziţia de sudare • Datorită fluidităţii mari a cuprului şi aliajelor sale se recomandă sudarea în poziţie orizontală . Este aplicabilă pentru îmbinările de colţ, cap la cap sau în T. Poziţiile de sudare în plan vertical sau peste cap sunt de regulă evitate, mai ales pentru procedeele WIG, MIG şi cu plasmă, în cazul aliajelor puţin conductive(bronzuri cu aluminiu, siliciu sau aliaje Cu-Ni).
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 24
Comportarea la sudare a aliajelor din Cu Porozitatea: • Anumite elemente, ca de exemplu Zn, Cd şi P prezintă puncte de topire scăzute. Ca urmare, vaporizarea acestora în timpul sudării poate determina apariţia porilor. Tendinţa de formare a porilor poate fi redusă prin aplicarea unor viteze de sudare mai mari şi alegerea unor materiale de adaos cu conţinut scăzut în astfel de elemente. Condiţiile de suprafaţă: • Grăsimea şi oxizii prezenţi pe suprafaţa componentelor de sudat trebuie îndepărtate înainte de sudare, utilizând metode mecanice (perii de sârma, polizoare) sau chimice (fluxuri decapante). Impurităţile de pe suprafeţe, în cazul bronzurilor cu aluminiu şi siliciu trebuie îndepărtate pe distanţe de minim 13 mm de o parte şi de alta a rostului, de regulă prin metode mecanice. Grăsimea, vopseaua, trasajul cu markere, murdăria sau alte impurităţi pot determina, în cazul aliajelor Cu-Ni, apariţia fragilizării la sudare. Acestea trebuie îndepărtate prin metode combinate, mecanice (polizare) şi chimice, deoarece doar perierea nu este eficientă
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 25
Aspect structural
RECOPT(750 °C ) SI DETENSIONT RECOPT FARA DETENSIONARE
(300 °C, mentinuta 30 min)
CALIRE la 750 °C in apa
M.C.S. Paiu Mihai-Viorel 26
Aspect morfologic Se poate remarca faptul ca pulberea are fie forme alungite, fie sferice cu suprafete netede.