Zeii

In perioada straveche, locuitorii Greciei si ai insulei Creta par sa fi adorat Pamantul Mama, ca
zeita a fecunditatii dar si a reintoarcerii finale. Din cercetarile savantilor putem spune ca exista
un cult la Cnossos si Pylos si ca era adorata o divinitate a naturii si a animalelor, Potnia Teron.
Apar treptat date despre zeitati ca Zeus, Hera, Poseidon, Demeter, Atena, Ares, Hermes,
Dyonisos.

Zeus era zeul suprem al grecilor, parintele zeilor si al oamenilor. Ca zeu al cerului, el locuieste pe
varful muntelui Ohmp, varf care era socotit a fi in cer, si tot ca zeu al cerului, el este stapanul
norilor, al ploii, al zapezii, al tunetului si al fulgerului, fiind reprezentat cu un fulger in mana. Ca
zeu al luminii, Zeus vede toate, nu-i scapa nimic. El supravegheaza implinirea justa a
angajamentelor, respectarea dreptatii, implinirea obligatiilor conjugale. El protejeaza familia,
fratria, cetatea. Mitologia a intunecat figura mareata a lui Zeus, atribuindu-i o seama de aventuri
amoroase cu totul imorale.

Hera este personificarea feminina a cerului, in special a cerului nocturn. Ea este sora si sotie in
acelasi timp a lui Zeus, impartind cu acesta puterea. Este zeita femeilor si a casatoriei.

Atena (Athena, numita si Palas Athena) este, dintre toate zeitatile panteonului grecesc, cea mai
apropiata de Zeus, ca una ce este nascuta, fara mama, direct din capul lui si intrupand o parte din
insusirile tatalui sau. Ea conduce armatele la victorie si tot ea prezideaza la incheierea pacii. Si
Ares este zeul razboiului, dar acesta este un zeu sangeros, iubind varsarea de sange pentru
varsarea de sange insasi. Atena este inteleapta, prudenta, duce luptele la bun sfarsit, apoi
prezideaza operele din timp de pace: adunarile din agora (piata publica), sedintele senatului etc.
Ea protejeaza munca, meseriile, artele.

Apolo (Apollo) este unul dintre cei mai importanti zei ai grecilor. Numele sau inseamna soarele
"stralucitor". De la inceput Apolo a fost o zeitate pastorala. In general insa el este cunoscut ca
zeu al poeziei si al artelor.

Artemis este zeita fecunditatii, a castitatii si a iubirii legitime. Ca sora a lui Apolo impartaseste
unele din insusirile acestuia, ca de exemplu aceea de a feri pe oameni de boli, dar este in stare si
sa provoace epidemiile si sa omoare cu repeziciune mai ales femei. Identificandu-se cu zeitatile
lunare Hecate si Selene, ea apare ca zeita a luminii nocturne, zeita care iubeste locurile retrase,
intunecoase.

Hermes era socotit zeu al vantului, alcomertului, al castigului rapid, al artei de a trage profit in
dauna altuia. Tot el este si zeul drumurilor.

Hefaistos este in panteonul grecesc zeul focului, in special al focului din adancul pamantului.
Mai tarziu, in poemele homerice, apare ca mesterul iscusit care cladeste palatele zeilor si faureste
toate obiectele de confort si de podoaba ale zeilor; la care, fireste, se foloseste in primul rand
focul.

Afrodita, sotia lui Hefaistos, dupa alta versiune sotia lui Ares, zeul razboiului, este zeita iubirii
senzuale.

Poseidon, zeul marilor, fratele Iui Zeus, este de asemenea una dintre zeitatile importante ale
panteonului grecescca si Atena zeita a intelepciunii .

In lumea subpamanteana locuiau: Hades (fratele lui Zeus), zeitele Persefona si Hecate.
Grecii au fost un popor compozit, in care au intrat bastinasi si noi veniti. Peste populatia mai
veche a "pelasgilor", "mediteraneenilor", au venit triburi nomade indo-europene, printre care si
aheii. Influentati de civilizatia cretana ("minoica", dupa regele semilegendar Minos), aheii au
intemeiat o civilizatie proprie, cunoscuta sub numele de civilizatia "aheeana" sau "miceniana".
Aceasta este prima civilizatie greceasca, civilizatia cretana fiind considerata ca preelenica.

Civilizatia aheeana a fost si ea distrusa de ultimul val de greci, dorienii, care au venit in Grecia,
dupa ionieni si eolieni

Insulele grecesti sunt recunoscute drept locul de nastere al vietii intelectuale occidentale. Pentru
a intelege impactul considerabil al civilizatiei grecesti asupra tuturor realizarilor culturale
viitoare ale Europei, trebuie sa ne intoarcem la perioada primordiala a umanitatii, cea mitologica.
Mitologia greaca reprezinta un ansamblu de legende care provin din religia vechii civilizatii
elene, cu zei creatori, intrigi in Eden si eroi civilizatori. Aceste povesti erau cunoscute de catre
toti grecii din antichitate si, in pofida scepticismului unor ganditori, le ofereau oamenilor atat
ritualuri, cat si istorie.

In mitologia greaca zeii panteonului capata insusiri omenesti, insa raman, inainte de toate,
personificari ale fortelor universului, care actioneaza asupra vietii si destinului oamenilor,
explicand ceea ce pare inexplicabil intr-un mod rational. Ei sunt mai mult sau mai putin
schimbatori si, cu toate ca uneori par a avea simtul dreptatii, sunt adesea meschini sau
razbunatori. Lumea mitologiei grecesti este complexa, plina de m...