DE DOUA MII DE ANI

Prefata lui Nae Ionescu la romanul De doua mii de ani sustine ireconciliabilitatea dintre iudaism si
crestinism. Milenarul conflict nu poate fi rezolvat, crede prefatatorul, decit prin disparitia cauzei: evreul.
Prefata focalizeaza asupra existentei inacceptabile a evreului in lumea crestina.
Disocierile filozofului finalizeaza intr-o adresare directa catre autorul cartii, identificat nu ca scriitor, ci
prin numele evreiesc, primit la nastere: "Mesia a venit " Iosif Hechter " si tu nu l-ai cunoscut... pentru ca
orgoliul ti-a pus solzi pe ochi... Iosif Hechter, nu simti ca te cuprinde frigul si intunericul?".

Intrebarea-sentinta este motivata de faptul ca cele "doua corpuri straine", crestinii si evreii, nu pot
fuziona intr-o sinteza, raminind adversitati "intre care nu poate exista pace decit prin disparitia unuia
dintre ele". Ireconciliabila opozitie Nae Ionescu o explica astfel: "Iuda sufera pentru ca l-a nascut pe
Cristos, l-a vazut si nu a crezut". Iuda-Hechter-Sebastian si coreligionarii acestuia, indiferent daca sint
credinciosi sau atei, rebeli sau apatici, dedicati "cosului de fabrica" sau "butucului de vie" sau izolati in
"inchisoarea cartilor", sint condamnati. "Iuda va agoniza de-a pururi", decreteaza fostul mentor si
prieten al lui Sebastian, devenit mentor si prieten al celor care ii vor disparitia. Incendiara prefata
anuleaza brutal premisa "dezbaterii" din roman. Acordul valorilor iudaice si al valorilor romanesti la care
visa protagonistul? "Tradatorul" evreu, chiar daca nedovedit, se vede canonizat ca vinovat esential si
perpetuu. Riscul de a iubi "ceea ce nu ai dreptul sa iubesti"?... Faptul "irevocabil" de a fi nascut la
Dunare si de a iubi acest pamint?... Naluciri naive, extravagante, utopice. "Pamintul" la care se referisera
si Parlea si Blidaru se dovedeste otravit.

Tematica romanului, inconfortabila pentru toata lumea, ca si facila identificare a unor importante figuri
ale intelectualitatii bucurestene (Blidaru " Nae Ionescu, Parlea " Emil Cioran, Vieru " Camil Petrescu, STH
" Belu Silber Sarbulescu), momentul istoric exploziv si, mai ales, scandaloasa prefata antisemita au
provocat o uriasa cacofonie de urlete in presa timpului. Mihail Sebastian s-a trezit atacat, deopotriva, de
stingisti, legionari si democrati, de evrei si crestini. Singuratatea se absolutiza.

Romanul De doua mii de ani evoca drama insingurarii "strainului" in contextul istoric al unei Romanii in
criza. O compozitie dupa natura, am putea spune, o creatie literara dupa model, aproape un codificat
reportaj superior. Raportul dintre realitate si fictiune este ambiguizat de finetea observatiei psihologice
si subtilitatea stilistica. Fluiditatea narativa si acuitatea analitica potenteaza valoarea literara a cartii.
Ponderea estetica a romanului nu a beneficiat, insa, in timp, de avantajul distantarii de conjunctura.
Realitatea din carte nu a devenit, in timp, mai "fictiva", prin separarea de actualitatea imediata, ci
fictiunea s-a vazut somata a-si abandona vanitatile si a se supune realitatii care si-a explodat ingradirile.