Sunteți pe pagina 1din 99
Sunt _anumite apropieri de structuri ontologicd intre rmesianismul rusese si universalismul catolic. Aceasti idee de uuniversaltate au ne intr nowl in cap. Pentru noi nu existd singura credin{& si necesitatea unei singure credinje; pentru noi exist altceva: imposibiltatea penteu fiecare dintre noi de a avea alt credinja decit aceea pe care o avem. Atit si nimic mai mult. De aceea, poate c& singurul principiu din constiinja noastr& care este in adevar crescut de la noi, de aci, este principiul privitor la via religions: toate confesiunile sunt libere in Tara Romineasc’, dar nici una n-are dreptul si fac& prozelti. In acest articol din Constitujie trieste, in adevér, oat tradijiunea noastrA spiritual, ‘Bieste constiinja ‘cA exist un element istoric in congtiinja religioas, ISBN 973-22-0624.1, Coperta de DANIEL NICOLESCU Iustratia copertei I: EPITAF - Mindstirea Cozia IV: Portret de SABIN POPP ISBN 973-22-0624-1 NAE IONESCU CURS DE FILOSOFIE A RELIGIEI 1924 - 1925 Prefata de NICOLAE TATU Postfati de MIRCEA VULCANESCU dite ingrijité de MARIN DIACONU EDITURA EMINESCU 1998 (Cantea a apizut cu spsijnal Minsteru Cut NAE IONESCU Va trebuis3 mai reach vreme pin ce pessonalitatea ciara si ulburitor de complexs a lui Nac lonescu se va dezvil in touts Smploarea ei. Absa dups tecere anilr se vor putes pereepe dimensit. nile acest exitete, aged prinrbuciuml, mati inline Intro viet selativ scurth gi prea mult bridata de lupe, Nac Tonescu a Isat tol wimg cai nse vor strge. Nae vorba, frst numa de lersle serse fn filosofie mai ales, a sens prea patin. Nu pentru cA mar fi avut ce sore sau nar fe putt face, ci Flindehavea redings eX inaine de a fi tei, controls si cpt, un gind mu webuie Sslemut pe hire. Ate se explicd st lap ca in cusurile sale din aceeasi materi, dnt ear fecare 6 pUtut consi o cart pling de tex, profesor Nae lonescy, dugman al obinuins, in care vedea © lene de gandie", nu sa repeal niciodata. De eile on relua pro bemele, Is interval de 3-4 ai inftigarea cursuli era alta In cee din rm, aceasti gldire vie gar gist desiguralbia propre, forma care Sh fi ngidut a i comunical sub chipul clr pint. A comunica, in forma onrecum defnkiv ascii, ceea ce gies, insemnesza 3 fi intrs si fimdntt pe toate feeleanumite probleme, af ajuns a an- rite incheer satiefSdtoae in primol rind penrs tne iu. Finds, in probleme capita ale viet spntului,n-a avut impul necesar, au sca erezt cha ajuns in sitaia de a formula frctal meditaidor sale, Nae Tonescu na seris ei. Cei cari au eunoscut si au sUutce-ar put dau vor putea eprelaindajuns cf mosriea prematurh a disrus 5 Aefintiv posibilitatea eristaliziit si a reaizSriidepline a unei gtndsi tit de inzestrate Daci n-a avut linisea gi ragazul de a serie citi de filosofie, aceasta nu insemneazi ed Nae lonescu n-8 fost oprezentd reals elec tivd in vija spiritual a ultimelor genera, Forma ei a fos ish alta ect cele obignuite. fn timpul indeletnicirilor sale de profesor, Nae Tonescu a preferat inrfurres directs si vie, contactul nemijlecit cu spiritele Pentru generatile de studeni cari -au avut profesor, cursurile de Logica, metafizcd, teoria cunostntl si ilosofia religiejnute de Nae Tonescu sau avut semnificatia lor s vor mane de neuitat. Ele fereau rara ocazie de a urmiri un om care trdieste problemele, Je ddespicd cu o puere de analizd so lucditate Fird egal. Era un moment de neintrecuté, unied saisfactie spiritual s8 fi vernrit pe omul acesta indind, luptindu-se eu dificultile problemelor, eueerind spritele Prin verva dialectica-i demoniaed, Daci studenfi nu pariseau sale de ‘urs cu bagajul de cunostinge sporit ~ cunostintele e pot aduna 3 din ‘rt ~, plecau, in schimb, cu altceva, mult mai pretios, mai rar si mai ‘eu de gisit cu indemnul de a nu se reauma st Invete numai, sh Drimeascd ieile de-a gaa, si acumuleze pur gi simptu cinostnte,cis3 rediteze, si udiased si si verfice personal problemele. Problemele ‘or, in primal rind, Farmecul acestor cursui wi, peniu care profesorul [Nae Ionescu si-a mirtuisttotdeauna prefernta, nu poate firedat prin ‘vine. Ce cari le-au ascultat si pot da seama cau avut exceptionala ocazie de a vedea o inteligenté sctpiritoure, cutioasi, in plind desfiguare ‘Spiritu filosofic al lui Nae Tonescu udieste gi va tri in oei cari hau ascultat, hau iubit si -au Igeles. Nu este aceasta o inure ‘mai rodnica deeat toate cele de natura livresc¥? Actiunea seestu spirit sa exercitat ins pe o razd care rece ‘mult dincolo de indatoririle catedrei. Ziaristica romfneasea a eunoseut jn Nae Tonescu pe unul dintre cele mai stllucite si prestigioase ‘condeie. Prin felul cum a ingeles-o si « practicato, et a arlal cd _puztiria nu este 0 profesiune cio chemare, 0 lupts de fiecare 21 pe ru biruntaunei credinfe a intereselorvitale ale comunitii de vata si jubire a neamului. Cum tnsusi a ardtat-, actvitalea sa de gazetar ‘feprezinta un efort disciplinal, metodic, cinstit si dezineresat Je 4 Priv cotidianul pentru permanente luigi de a desprinde din intim- pliri —sensuri gi probleme". Pentru noi, cei ear ii agteptam anticolul 6 sisi eu emoti gl soream cu asa, gaze ui Nat Tone 8 feat gcolain cr am vt indi. St gindim pole, peUinia

S-ar putea să vă placă și