P. 1
ROLUL SI IMPORTANTA MUNTILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICA

ROLUL SI IMPORTANTA MUNTILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICA

|Views: 460|Likes:
Published by Miu Dan

More info:

Published by: Miu Dan on Jan 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/06/2013

pdf

text

original

ROLUL SI IMPORTANTA MUNTILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICA Odinioara muntii erau considerati tinuturi misterioase si periculoase.

Teoria revolitionara a placilor tectonice, elaborata in ultimii douazeci de ani a dezlegat majoritatea misterelor formarii muntilor. Unii munti sunt rezultatul activitatii vulcanice, altii insa s-au format din straturi de roci plate, ca urmare a unei presiuni laterale extraordinar de mari, care le misca si le deforma. Astfel de munti se nasc acolo unde scoarta pamantului este in miscare - la marginea placilor rigide, care formeaza scoarta dura a Pamantului. Muntii vulcanici Muntii vulcanici Se forrmeaza acolo unde placile tectonice se departeaza una de cealalta. Magma nu ajunge intotdeauna la suprafata prin vulcani. Cateodata ridica, ca o bolta, stratunile de roci aflate deasupra ei, de exemplu Muntii Negri din S.U.A. statul Dakota. Prin racirea magmei se formeaza granitul, care ajunge si el la suprafata dupa ce stratul ce-l acopera se macina prin eroziune. Dar cele mai lungi si mai frumoase lanturi muntoase de pe Pamant printre care Himalaia, Anzii, Muntii Stancosi si Alpii sunt roci sedimentare, supuse unor forte mecanice uriase. O parte din aceste roci s-au format pe fundul unor mari putin adanci, din aluviunile transportate de rauri, adica din mal, nisip si faramaturi de roci. Calcarul, in schimb, s-a format in ape mai adanci, din carcasele calcaroase ale unor vietuitoare primitive, din erele geologice primare. Muntii de incretire Pentru formarea straturilor sedimentare, cateodata mai groase de 10 km, a fost nevoie de peste 10 milioane de ani. Sub actiunea acestei greutati uriase, fundul oceanului s-a lasat si s-au format geosinclinale cu suprafete foarte mari, de forma unui jgheab. MAjoritatea cercetarilor sunt siguri ca presiunea necesara incretirii muntilor este produsa de miscarea placilor. Placile tectonice se deplaseaza anual doar cativa centimetri. Dar daca placile, care poarta pe ele continente, se ciocnesc. rocile aflate pe marginile lor, impreuna cu straturile sedimentare aflate pe fundul marii, se ridica treptat, dand nastere unor noi lanturi muntoase. Ca rezultat al miscarii placilor se elibereaza o cantitate mare de energie termica si se nasc presiuni uriase. Datorita efortului acestor doi factori, straturile de roca se inmoaie si se deformeaza, ca un material plastic expus caldurii si cedeaza fortei mecanice, adica se incretesc in cute uriase. Asemenea munti se gasesc in nord-estul Amenicii de Nord, in Groenlanda de Est, in partea de vest a Iriandei si in Scotia. Ei s-au format in urma ciocnirii Americii de Nord cu Europa, si s-au unit intr-un continent urias. Acest lant muntos foarte vast denumit Caledonia s-a divizat acum circa 100 milioane de ani, cand s-a format Oceanul Atlantic. Condiţiile naturale ale muntelui, cele mai aspre în comparaţie cu celelalte forme de relief, au impus activităţi economice dintre cele mai austere, ca mineritul, păstoritul şi muncile forestiere. Aşa au apărut diferenţele deosebit de pronunţate între formele de existenţă şi activităţile social-economice ale ariei de munte, faţă de celelalte. Economia muntilor are un caracter compensator în raport cu podişurile şi câmpiile. Pasurile şi trecătorile au funcţionat, de-a lungul mileniilor, drept axe de

cu excepţia industriei celulozei şi hârtiei. Industria chimică are o pondere mai mică. Regiunea muntoasă.convergenţă şi de dispersie a oamenilor. exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului. În schimb. mai ales. oamenii au mai practicat. în depresiuni. mai cu seamă în extracţia rocilor. impune restabilirea unor raporturi deseori zdruncinate între natura muntelui şi activităţile societăţii şi. în condiţiile unei societăţi umane superior organizate. Potenţialul economic natural se caracterizează printr-o varietate de resurse a căror valorificare a apărut şi s-a dezvoltat în acelaşi timp cu umanizarea muntelui şi cu evoluţia social-economică a populaţiei. Din punct de vedere social-economic. şi li s-au adăugat industria prelucrătoare şi economia turismului. muntele a exercitat o puternică influenţă asupra forţei de muncă şi economiei . În privinţa industriei metalurgice. cultura unor plante-au fost modernizate. a contribuit din cele mai vechi timpuri. a produs importante modificări în ecosistemele de munte şi nu numai asupra acestora. şi creşterea pomilor fructiferi şi albinăritul. de-a lungul existenţei lor milenare. creşterea animalelor şi. În regiunea de munte. muntele asigură cea mai mare parte din minereurile feroase. dar şi în sfera tradiţiilor economice şi culturale. nefiind specifică ariei carpatice. amplificat de pătrunderea în intimitatea muntelui a civilizaţiei moderne. Creşterea ovinelor şi bovinelor a fost favorizată de existenţa păşunilor şi fâneţelor. Economia forestieră şi industria de prelucrare a lemnului reprezintă o ramură industrială specifică muntelui. Activităţile economice tradiţionale-mineritul. . Contactul dintre natură şi societate. acestea generând chiar importante grupări industriale. la apariţia şi dezvoltarea unei culturi materiale şi spirituale alcătuite din elemente de mare însemnătate. Agricultura şi creşterea animalelor au îndelungate tradiţii în regiunea de munte. cu valorile sale naturale şi economice. neferoase şi cărbuni cocsificabili. protejarea valorilor naturale umane şi spirituale. bunurilor materiale şi valorilor spirituale. dar şi în producţia lianţilor. component dinamic al mediului geografic. care se desfăşoară în condiţii dificile. Continua modernizare a activităţilor economice. industria materialelor de construcţii deţine un loc important. în cea mai mare parte.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->