AVAl'IPKEFATA

© Dicrionnaire de psychleuic et de psychopetboksgie cliniquc suus la direction de Jacques Postel, Larousse. Paris, 1993 Pentru traducerea in limba romana toate drepturile apertin EDITURII UNIVERS ENCICLOPEDIC

Articolul .Psihiatrie'' din dictionarul de fata, redactat chiar de Jacques Postel, coordonatorul intregii lucrari. ni se pare a constitui cea mai buna prefata a accsteia, fiind textul care reflecta ell prccizie orientarca ei, care se vrca dincolo de orice "ideologic etiologica", adica dincolo de mice deniers reductionist. Lee Lura dictionarului ne dovedeste ca 5-a optat pcntru .Jripla paradigma" bio-psiho-sociala (transcricm dinadins .xlesfasurat" accst termen compus). care nu exclude niei una din dille majore de intelegere a patologiei cerebraJe si de instituire a unor tratamente care sa atace simultan maladii care de fapt niciodata nu sunt pur .anentalc' ~i nici fenornenc generate de individul izolat de semenii sai. Efortul de a depasi abordarile unilatcrale ....: fie ele psihogenetice. organogenetice sau sociogenetice - este mereu vizibil si asigura dictionarului o valoare aparte atat in plan teoretic dit si in plan practic, de organizare sociala a profilaxiei primare :;:i a tratamentului curativ , acesta din urma presupunand si profilaxia secundara, de prevenire a recidivelor. Patologia cercbrala (cerebropatologia) lnseamna prin excelenta patoJogla psihicuJui, eu nosografia sa specifica, in functie de localizarea leziunilor sau a dereglarilor metabolic-functionale, ca ~i'in functie de istoria trairilor individului, inclusiv trairilc sale din prezcnt, care, fireste, nu pot avea loe in afara creierului. Dcsi niei 0 vatamare a organismului (traumatisme, intcxicatii , boli contagioase , nutritionale. parazitoze etc.) nu lasa neafectat psihicul, acesta este cu atat mai afectat eu focarul afectiunii este unul cerebral. Modelul biopsihcsocial, asadar modelul .jntegrativ'' al Iui Reynaud, este modelul care corespunde acestci realuau. punand Ia lueru toate celelaltc abordari posibile: anatomo-organicista, neurobicchimica, psihanalitica, psihosociclogica etc. Este meritul deosebit al acestui Dictioner de psihiatrie $i de psinopetologsc ctintce

cat

de a promova cu talent didactic aceasta viziune holism, axata lnsa pc cntitati nesografice reale , binc ccnturate , care in definitiv dezmint mitul indistinctiei dintre normal si patologic. care il fascineaza Intrucatva si pc Jacques Postel, atunei cand. iluzionat de metafizica nebuniei , estc ispitit sa-i dca 0 dimensrunc antropologica. cxistentiala Ind. si a/j mai pcrsista. la unii ncurologi )1 psihiatri. ideea eronata d ieziuniJc orgenicc sunt una, iar lunqionaJitatc/l ahcranlil altceva. eu toate cil nu exista leziuni organicc care sa nu afecteze functiilc si nici functicnalitati aberantc care sa nu fie cxprcsia modificarii patologicc a structurilcr orgarucc. fie si numai la nivcl molecular sau ionic. Ncurologi ~1 psihiatri cantonati trur-o viziune parcelara 5i.ln fond. reductionistli, vorbesc de .hard"-u! rcprczentat de creier ~ide "soft"-ul rcprczentat de viata psihica. sprc a putcn astfcl difcrcntia bohle .mcurologicc" de cctc .cpxiluatricc", ca si cum hoala ..hardv-ului nu ar f in acclasi limp ~ihoala .xoft't-ului si ca ~icum intr-un "hard" holnav <If putea functiona un "soft" sanatos! Fste o conccptic TIU numai simplista. ci sr daunatoarc . pc care numai 0 ccrcbrologic ~i () cerebropaloiogic de sollda fundamcntarc stiintifica 0 pot amcnda dccisiv. Dictionnrnt de p.~·ihialrie;;i de [).'iihopa{ologie cliniclf coordonat de Jacques Postel implica un pas important in accasta dircctic Este losa de asteptat 0 amphi rcvolutic nosologies post DSM-III R in psihiatric. bazatii pc 0 patologjc ccrcbrala topogratica elaborate priu prisma dimensiunii psihologice si socioculturalc a individului , inclusiv prin prisma asa-numitelor vit,d events. ca prolog Ja o tcrapie plurifactoriala sixtcmatic instituita In cditia in limba romana a dictionarului am indus uncle dintre pcrsonalitarile reprezentativc ale psihiatrici romancsu. 11U prea multe. din moment cc chiar edina originalf nu se oprcstc la mai mull de cateva zcc! de nume proprii din psihiatna mondiala. cu accent pe unele rnari figuri ale psihiatrici franceze , deschizatoure de Jargi perspective in dorncniul dificil al patoiogici ccrcbmlc, care ohliga Ia 0 paradignui a ruaximci complcxitati. Dr. LEO:-';ARD GAYRIUL'

PKEFATA

Dicuvnnnsl de psihiatric si de psihopat%gic clinicii 1 este 0 initiativa indrazncata, un pariu terncrar , dad avem in vedcrc contractul implicit continut in titlu. Jacques Postel ,5icchipa sa de colaboratori ne ofera Q lucrare vesta, de o mare bogatie de informutie ~i cunoasterc 10 domeniul irnens al psihiatrici si psihopatologiei clinice si , dincolo de accstea, in domcnii care sunt mai mult sau ruai putin limitrofc. lmr-adcvar, psihiatria si psihopatologia cumca sunt spccialitati in pcrmaaeuta mutalie , care se imbogatcsc fill-a incetare prin contribuui noi vcnite din filosofle, sociologic. etologie. stiintcle cognitive, comportamentalism, psihanaliza. psihopatologrc , farmacologic., neurobiologie si genetica. Nici unul dintre aceste aspccte nu a fost lasat in umbra. iar echipa pluridisciplinara.jn mod judicios ajcatuita de Jacques Postel. descric ~idelimitcaza cu claritatc si precizie toti termenii pc care ii fasoneaza psihiatria, psihopatologia clinica si toate spccialitatilc conexc, insa nu acccsorii. Textele redactate dcpascsc deci in mod judicios semiologia si nosografia clasice. [ntreprinderea este gigantica, iar lucrarea care a rezultat estc de 0 amploare exccptionala. Fiecare termcn este definit intr-un Iimbaj pe care in mod dclibcrat autorii l-au vrut concret, pracuc , accesihil ncinitiatilor. Diferitii termeni retinuti determine dczvoltari de 0 importanta foartc difenta, iar alegcrca facuta este perfect legiMaladiile mentale, elementele semiologice majorc, principalcle teoni etiopatogcnice si curcntele de idci care influenteaza psihiatria si principalele terapeutici - chimioterapii, psihotcrapii, terapii cognitivo-comportamentale ~i socioterapii - sunt privilegiate si fac loc unor veritabile capitcle de Inalta tinuta pedagogica, aureolate de utile rcferiri bibliografice. Orice cititor poate gasi in dictionar 0 precizare semiologica, explicatia unui tetmen. 0 infcrmatie asupra unui simptom, asupra unui concept, asupra unui

uma.

tratament ~i chiar asupra autorilor care au lucrat ~i au imbogatit sfera psihologiei si psihiatriei. Remarcabila cutrura a lui Jacques Postel in ceea ce priveste istoria ideilor care a facilitat elaborarea psihopatologiei choice :;it a psihiatriei a permis acest aport suplimcntar. Echipa diversificata2 care a lucrat sub egida lui Jacques Postel, psihiatri si neurologi clinicieni. farmacologi , psihanalisti, spccialisti in stiintc urnaniste si In neurostiinte. a stint. in aceasta lucrarc. sa tina scama de noutatile conceptuale si practice care all imbogatit disciplinele care participa la psihologie si psihiatrie Lucrarea atesta. de asemenea , diversificarea abordanlor ideologice care fee subintelese optiunile etiopatogenicc ~i cxplica varictatea si complemenlaritatea diferitelor abordari terapeutice. Acest dictionar consutuie un bilant foarLe modern. exhaustiv, stralucit 5i pragmatic in psihoparologia clinica si tn psihiatrie. El poate fi considcrat atat ca un document de haza pentru cititorul care doreste sa se initieze in aceste domenii pasionante. care intcrcscaza pc fiecare dintre noi , cat si ca 0 informare la zi , somptuoasfi si precise, pcntru tou cei care sc preocupa de psihologie si de sanatatca mentala. Vointa pedagogica transpare din fiecare termen definit Cll claritatc prin substantive ~i calificativc precise. Este un exercitiu dificil de rcalizare, pe care autorii l-au dus la bun sfar~it eu un talent rar. Veritabila munca a lui Hercufe. Dictionerul de peibinttic si de psihopatologic dinicaa izbutit sa-~i atinga obiecnvul: acela de a fi, in aceste domenii , un ansamblu de lectii bcgat. corhplct si accesihil tuturor HENRI L60·~ Note
l Acesr dicrionar rcunexte articojele de psihiatrie ;oi cateva arucolc dill aile discipline deja apfmte in Ie Gr<lllJ eictionneire de la ps}chologie (Larouvsc , 19<:11;reed. 19(2), precum ~i numeroase articole noi -, adica circa 840 nume comune sail conccpte: 40 de nume proprii Z 45 de colaboraton 3 Chef du service hcspitalo-universuaire Sainte-Aline, Paris; Membre correspondent de Sante Mentale et de Therapeutique de jAcademie natioualc de Medecine
11.

AUfORlI

DICTIONAR.ULUI

M6lin6c Agathon, responsabila ell ccrcetarea la eN ,R.S .. conferentiar la Universitatea Paris V. director al unitatii de rerapie comportamentala de la centrul spitalicesc Sainte-Anne. David F, Allen, psihanalist, cadru didactic la Conscrvatorul rneserii. Isabelle Amado-Boccara, spitalicesc univcrsitar national de arte si

intcrna in psihialrie la spitale din Paris, serviciul de sanatate mentala si terapeutica de sub conducerea

profesorului H. Leo. Spitalul Sainte-Anne. Nicole Anquetil, psihiatru , psihanalist. Fnmf;o:is Bing, serviciul condus de doctorul Jacques Postel, C.H.S. Sainte-Anne. Henriette: Bloch, director Ia Scoala practica de inaltc studii, director al U.R.A. 315 din cadrul C.NR.S.

Mimillc Bonnard, cercetator la C.N.E.S,

Didier A. Chartier, psihiatru , psihanalist, profesor mcmbru al Ccntrului la Universitatea de studiu ~ide de stiinte ~i expnmare. Jean-Marie Coqeery,

l'hopital

de psihobiologic

tehnica din Flandre-Artois (Lille I). Jean-Michel Crwmes. psihiatru la Spitalul inremanonal al Universitatii din Paris. Blandinc Didier. intern la serviciul spitalicese univcrsitar condus de profesorul H. L60, Spitalul Sainte-Anne, Jacqueline Fagard. responsabila ell eercetarea la C.N ,R.S. Pierre Ferrari, profesor de psihiatrie infantila la Universitatea medic-sef

Paris-Sud,

Picue

FouQuet,

la fundatia Vallee (Gentilly). pre~edtnte fondator a1 Societatii

franceze

de alcoologie.

An.dr6 Galinowslri.?ef de chnica, scrviciul spitalicesc universitar de sanatate mentala si de terapeutica de sub conducerca protesorului Henri L60, SpiLalul Sainte-Anne. Jacques Gervet, director de ccrcetare (DR 2). C'.N.R.S .. echipa de ctologie U.P.R. 51. Institutul de ncurofixiologie si psihofiziologie, Marsilia. Michel Godfryd. psihiatru spitale . mcdic-scf serviciul spitalicesc.Ticentiat in drept. Fran~ Hartmann. sef de clinica, scrviciul profesorului H. [J}O, SpitaJul Sainte-Anne. Jean-Paul Hiltenbrand. doctor in mcdicina. psihanali st C6ile Imbert-Collee. doctor in psihanaliza si in psihopatologie clinica , titular al unci catedrc de filosofic si a unui D.E.A. .n filosofie., psihorerapcut. Francois Jouen, rcsponsabil ClI cercetarca la C.N.R.S. Sage Kannas. psihiatrula spitale , sef de serviciu. mcmbru al Institutului farnilici - Toulouse Nicolle Kress-Rosen, agrcgat la Univcrsitatc , psihanalist. Christiane Lacete. fusHi eleva a E.N.S., agrcgat de filosofic , psihanalista. membra <I Asocianci trcudicne Pierre Lecocq, protcsor de psihologic cogrutiva la laboratorul de achizitii cognitive 5i lingvisticc , Univcrsitatca Lille HI. Pierre Leconte. profcsor de psihologic 1<1 nivcrsitatea Lillc Ill. U Jean-Prancois Le Ny. profcsor la Universitatca Paris-Sud, ccntrul stiintific de la Orsay Claude Uvy-Leboyer. profcsor de psihologic , Universitatea Paris V. director allaboratorului de psihologie a mediului (asocial la C.N.R.S.) Edmond Marc Lipianski, psiholog, confcrentiar la Universitatea Pans X. ccrcetator la laboratorul de psihologie social Paris X. Jean Maisonneuve, profcsor ernerit la Universitatea Paris X, Nanterre. Pierre Marcie, rcsponsubil cu cercetarea la l.N .S.E.R.M Daniel Mellier. confcrcntiar in psihologia copilului , Universitatea din HauteNormandie. Charles Melman. exruedic spitalc psihiatrice., rnembru fondator al Asociatiei freudicne. Birgitta Orfali. doctor in psihologie, confercntiar la Universitatca Paris I, departamcntul stiintc socialc Jean Pailhous, director de cercetare la C.N.R.S., Marsilia. director al laboratorului Scolii practice de inalte studii. Claude Parada. intern in psihiatrie.

Maric-Germai.ne

P&:heux, director de cercetarc la C.N.R.S.,

Paris, doctor in

litcrc si stiinte umaniste. Aonick psiholog clinician, psihanahst. Marie-France Poirier-Littre. C.R.I. -I.N.s.E.RM .. Spitalul Sainte-Anne. Jacques Postel, mcdic-sef l~ ccntrul spita1i.ccsc Sain~-Anne. fest profesor asociat de psihopatologie clinica la U.niversltatea P~flS vn. . .' Maurice Reucblin, profesor crncnt de psihologie difercntialf la Univcrsitatca

P6~~pmn.

Paris V. Jean-Claude Roy. profcsor de psihofiziolo.gie la Univcrsitatea [jllc .1. GUard Scbmaltz, confercnpar de psihofiziologie III Universitatea Lillo 1. Xavier Seron, protcsor la Univcrsitatca catolica din Louvain. Facultatca de psihologie , unitatca de ueuropvihologie cognitiva Marc Vallcur. psihiatru spitale , Centrul medical Marrnottan , Paris.

ABREYIEREA DEZY. DlFER FlZlOL GENER PSIHAN. PSIHIATR. PSIHOFIZIOL BIBL

TlTLURILOR

DE RUBRICI

Psihologi a copilului si a dezvoltarii Psihologie difcrentiala Fiziologie Psihologie gcnerala Psihanaliza Psihiatric Psibofiziologie B iblicgrafie

10

11

A
ABANDONIC (eng!. abamlollic). Se spune despre 0 persoana, indeosebi despre un copll, care sutera de abandonism * • sau dcspre un copil sau adult care prezinta tulburart de ordin depreslv legate de un abandon real.
Abandonicul marnei iar conflictul complexullui san interprcteazh se situeazf utitudinea mate me , dincclo de sentica pc un refuz al dregostei Oedip. Exista Jed la acestia din urma 0 predispczitie sau tnteractium parentale patogene prcccce care ,HI facut din ci subiecti hipersensibili, anxiosi , lnstabili pc plan caracterial. reacuonand, fragili pe plan emotional de nesatis~i in general, extrem

fadltor la orice frustrate. Analiza psihologica arata cl1 exista 1<1i c o suferinta cauzatn de tnsingurare, 0 inch idere in sine, a regresa infantile, mereu reactional
0

Dupa G.Guex,

aurodevalorizare, de sugar

tendintc

lie

mentul de insecuritate <IIpersoanei in cauza ar fi, dad ti crcdcm pe unii autori, bazat pc un factor constitutional. ABANDON.SM (engl. eouulonment complex). Sentiment ~i stare psihoafecuva de insecuritate permanenta, legate de teama irationala. de III n abandonat de catre perfnte sau de cei aproplatl, fAra raport CD vreo shuatle reala de abandon.
Para tndoiala, Iaria pacientului abandon gale, parte, catre parinp In biografia gasim adesea privind copide de episoade

Ia conditia precum

~i in pozitii de a-I agresa

pc ccilalti,

~i tendinta un fel lie

compcrtamcnt cum crede

impulsiv.

Dupa

J,L. Fame, problema psihoafectiva estc 13 ei "de ordinul unci frustrari resirntlte pe plan imaginar sau temura si de neacceptat, ca ~i um soar gasi in asteptarea unui abanc
don tntotdeauna a carui survine, asupra masura substituie paradoxal, realizare acestui virtnalrnente concreta, sentiment posibil (dar dad! Intamplator intluenta in mod in sau chiar. fMa reala

se dovedeste 11 atenueaza,

a nu avea

real sau de doliu, de respingere In contextul discordiei stim, erau orfani

C311Zli

indoiaili.

conjuseperan mid

in care experienta aeteptarii

vine sa se

al divortului: d multi lor din copii aceasta

dar

pc de alta sau foarte

imaginare)".

de parintii nu devm

de cand

abandonici".

Psihenalistii elvetieni C, Oilier si G. Guex au tncercat s!i izoleze 0 entitate nosologica, zevroza de ebendon. Aceasra soar 13

ABSENT'"
caractcriza la copil insatiabilc decat angoasci cstc prin ace! abandonism dezvoltat afectivc asociere , a
J

ACCES ABSINT (engl. ub."inlhe). Llchler obtlnut prin djsnlarea unei plante aromatke (Artemisia absinthium), varletate de pelin, dupa maccrarea in aleooL
Aceusta dupa bautura alcoolicti. ccmsumata adaugarea de apa. sub forma de eperitiv , a cunoscur 0 raspundire extraordinarii lncepand din 1850, mai inlai la clasa burgheza, Toxicitatea 1915. iar mni t3rzill la muncitori. sa, datcratn

DEURAN'T

InooIIt de 1uIbura<I

pe

fomJul (mai

unel Jegraba

avidirmi

constitutionaln reacnonale

c~ntlictllalal ,a

~i printr-c

agrcsivirani

nonvalorixnrii de nciubit) Ficc, ell riccul

de sine {neiubit ~i a mentalitatii treccrilor

din caozn d catasrro.

1<1 <!CIIIJ suicidar.

G\lCX di~til1gc dOHa tipuri:

ncgntivut-ngrc~i P07lmai fuvorahil ~i J_ Fa\'C/cat -:.i crt uban[tast:iri-

siv,

care trccc cu ll~1lfiIlP Ia ad, lin pronocric

nC\TOZC

fi\'l1/-illhifor.cu Izolarea (in special Boutonierj pe eel clinic. donismul dcstul ucestei

a deterrninat prchibirca

unci escnte. tuiona. tot,,]fl in Franta, din

hahtcinalorti multiple, care snrvin bruse la un subject pana 8tunci scutit de tufburar! psihice grave ,I can cedeaza in mod spontan, dupa doua san trei saptamsnt, facand loe vlndecarti, de cele mai rnulte ori fara a lase sechele. V. Magnan si scoala sa de la Spitalnl Sainte-Anne (tndeoscbi M. Legrain) all descris. Intre 1880 ~i 1890, accstc manifcstari delirante asteptat, subacute cu debut brutal si nesistematizat, adesea ilogice
IlC-

.nestructurata". deoarece nu mai este .nici constllnta lumii interne. niei a obiectivita~ii Inmii exteme". Acest din urrna
autor, cu acea notume, fundarrentala penuu cl. a "destnaeturarii campului constiintei". a dat adevaratu idcntitatc psibopatologica

acestor accese :;i stari delirante

le-a opus afcctiunilor report cu
0

mentale

subacute. eroniee,

EI
in

atingcre

a personalitatii.

H. Ey

a aratat. pe de alta parte, ca conrcxtul

apariuei accesului delirant poate f foarte divers: poare fi lcgat de 0 stare distirnica asociata cu 0 .xlcstructurarc de constunta" mal profunda dccat in simpla manie sal! melancolie. poatc rcprczenta debutul sal!

a fost contcvtata structural

~i

de dire D_ Laguche atat pc planul Aceusta

Ill]

tnseumna

IlU exi,~t~ ell un mod de reactic al unor p:Tsonalitilti

de specific (:Iasl.ltc de

unii

1I111ori in cadrul

narcisice pot beneficia Jar psihanaliza de tip ~i

(D. Kornberg) de psihoterupic. ortodox esrc in

ABSTINENTA (engl. ;JtH(iIJCIICe, rectot"Ji.~m).in ulcoologle, abscnta voluntara a uelcarui consum de bautur! alcoolicc san de preparate cultnarc alcoolh.atc, fie din convingere religloasa sau datortta unor principii morale, fie din necesitate tcrapcunca 13 bolnavll alcoollci. ABULIE (engl. :Jbuulia S,I\1 abulia). Diminuare a vointei, care rlctcrmfna starca de indecizlc .':Oi neputluta de a acuona. Estc 0 tulburare dcstul de trecventa la
psihastcnici (P. r()lllljui~) rationale ,i la obsexionali. 0 abulic Se distinge comportarii prin neputinta vein-

absurde, eu continuturi multiple si variabilc (cu 0 anumita predominanta a temelor persecutorii si rnistice), care adcsea sc jnsorcsc

de fenon~ene

halucinatoni

plurisenzoriale

cxaccrbarca unei schizofrenii pan~ atune!

latcruc: suu poate fi reactionala, in raport cu 0 stare de stres sau. unecri , 0 malad.e orgunica;o intoxicatie , un sindrom de sec sau de epuizare nale ale (accese delirante unui reactiode

~icare se produc la subiecu predispusi , cu terenul psihic deoset»t de fragil: degeneratii. Subicctii utinsi de dcgcncrcsccrua sunt pentru Magnan subiecti .farati", fie arierati

~i

debili

mintali,

fie .xlcgenerati

vietimelor

currcmur

general

inoperanm

de

nerecomaudat

supenon". atinsi de .uezechilibru'' ~i Je lacune ale sinnului moral, ale cmctivitatii sau inteligentei. Potrivit conceptiilor scolii de la Spitalul Sainte-Anne. ucccsul ddinl1lC ,,1 Jegellcmtilorse opune psiborci dciimntc CT(1II1CC cu dclirul ci hint construir vi cu evoluua sonuliture cinatorii,

pamant

sau ale uuui bornbardamenr, de exernplu). Fanl a evoca din nou vechea

nalitate

degenerescenta, imatura.

Ey admire ca fragila. labila aparttia prccizata catrc

persoPc plan

ABSENTA
perfoada

(engl.

absence). 12 secunde)

Scurta
de ate-

(de 101Sla

emotional, afectiuni Aceesta

favonzeazn a Yost recent

unei atare III diug-

nuare sal! de plerdere a constllntci, manlfestandu-se printr-o suspcndarc a actlvltatii voluntare, cu pastrarca de
obkei de
0

tci. () ubulie prin incapacitatea .~iparubulii. ideative , une i idei

sa sistematica inrervenit anterior ncrrnala.

la 0

per

nosricul

shu

clinic

de

C.

Pull

"i

a automatlsmelor amnczlc lacunar-a

motorfi, prfvind la istericL

urmata evenldar eslc ne-

d.uorate unci obsesi i fixe impulsive sau unei

In atara

de tulburanle delirante ~i aluh in accesele delirante notrim pre-

P. Picher. prin uulizarca sistcmului L1CET (Listes Integrees de Crireres d'Evaluations Taxinomiquesj, pale: 1) felul dupa debutului,

fobii. ACALCULIE (eng!. aCiJlculiiJ). Forma de afazic caractcrizata prin pierderea capacita.pi de a reeunoa~te sau forma cifre $i ~imboluri aritrnetiee ~i de a trectua calcule matematice clemt'ntare. ACCES
siollal printr-un

mentcle din accasta pcrioada,

Ab~n\a ml.li ales insotita ri.~tidi
0

zenta unei tulburari nmice, rnergand depresie !?i la excita!ia de aliuril

pana

de

la ma-

trei

criterii princiacut :;i nira ante-

se intJlne~te vl.lrictak

niacala

lie niza

epilepticii

~i eon~ticnt:i aprosexie. faptul

la 0 ohi~nuiti1alterare
~i de vigilitate: mareare

a stolrii de Jistractivitate,

cedente
acces

convulsii gencralizalc, earacle"eriza minora", forma ce:.l mai frecvcnt~i a epilepsiei infantil-juvcnilc. Electrocncefalografic sc ex prima prill punetc-unuc bilatcrale ~i .~incrone, eu 0 frecvenU'i de 2-3 cicluri pe secuntUi, Jispanlnd la finalul paroxismului critic.
de penlru ~ EPILEPSIE,

orienUirii In spatiu

suhconfuzionala a ~i timp. Ceea ce explid\

DELIRANT

(engl.

briefdeluJi.wmier).

cii E. Regis va veJea aid un delir oniric de origine toxidi., inscris in cadml eonfuziei mentale, E. Dupre 0 psihozJ imiJginativa XUli1, W. Mayer-Gross 0 crizl, Olljroid.'1, veritabila st,1re crepw;cuJilr:.l " colI~tiilltei, iar H. Ey 0 Slare contluoonirid in care con~(ijn\a ef;te in maTe parte

;JIJJ

.~chizophrellirorm

lin alt anterior; 2) absenta de cronicitate, fazck activc Ji~par:lnJ Jupi! cateva saptamfini, iar, in cal. Je rccidiva, intervalul Jintre accese nu se insote~te de nici 0 anomalic psihica gravri; 3) semnclc c1inice earacteristke. reprezentate de idei delimnte ~i/sau halucina~iilc cele mai Ji· verse; de depersonalizarc ~i/sau JereJ.li· p~ihiatrice oedL eventual, delirant
7.are,

Epi.sod psihotic tranzitoriu

caraclerizat
adesea

eu sau tara eonfuzie;

de

delir pc terne poIimorfe,

normala, fie in !\ensul euforiei,

stare timid!: flc in sensu I

14

15

ACCESE DE PANleI.
depresiei; de variabiliratea simptomelor si instabilitetee lor de la 0 zi la alta, ba chiar la I) OTa la alta. acute" a noii clasificari (C.I.M. 9) ~i in lntemationele a genetice. posibilitatea ficiala a crizelor (de

lie

bclilor
zelor (298-80) (295-40)

Pronosticul rarnsne problema cea rnai dificila a accesului dclirunt. Potrivit unei
stetistici recente (L. Barrelet, 1986), evo-

dellrante

categoriile psiho~i reacuonale scurte

de declansare artiexemplu, prin injec-

~ia tulburarilor schizofreruforme ale DSM-lll revizult

tarea de lactat de sodiu sau pur ~i simplu prin hiperventiletie) I' ANXIOLITICI si efi-

periferica (jonctiune neurnmusculara ~i sistem parasimpatic), caracterizat prin siuteza, stocarea, ellberarea ~i actfunea sa postsinaptica sl prin inactivarea sa.
Aceulcolina (ACh) este sintetizara in neuron pomind de la celina (Chj ~i de la acetilcoenzima A (AcCoA), reectie catali-

cacitatea elecriva a anudepresorilor sum,

pentru Klein ~i scoala sa, argumente in

luna sa esre departe de a fi uniforma: tntr-nn caz din sapre, accesul delirant a fost primul diagnostic al unci schizofrenii aflate in faza lie debut; tnrr-un caz din patru,

ACCESE DE PANIC.i. (engl. penic attack). Criza acute de angoasa. Denumirea de penic att:Jck apart in anii 1960 in psihiatriu engleza si americana: in
1962. psihiatrul american D. Klein indiviacut de angoasa ca pe o patologie calitativ difenta de enxietatca cronies, aratand ca imiprumina tl prevlne (pe cfind acest produs dill claxa anndepresorilor nu ameliurenza anxietatea cronies. ci chiur 0 agraveaza). Entitatea freudiana a nevrozei anxioase, reluata de psihiutria clasicn (H. Ey}, se divide deci In doua concepte nosologice. Accusta distinctie va fi ratificara in 1980111 manualul diagnostic :;i statistic al bolilur mentale (DSM-IIl), care proplll1e 0 clasificare ateorctica, descriptiva a tulburerilor mentale. in psihiatria franccza aces! concept a fost introdus de traducerea, in 1983, a manualului. Serruologia accesului de panica se amesled. cu aceea a crizei clasice de angoasa acuta: debut brutal, tara factor declansaror: durata scurta: semne psihice care ascciaza indispozitia ierensa. senzatia de pericol, de moarte iminenta, uneori impresii de depcrsonalizarc ~i derealizare: In sfarsit, semne fizice (palpitatii, jena respiratorie, transpiratie, vertije), care se pot situa pe primul plan, simllH~nd 0 patologie somatiea. Repetarea crizelor ell 0 anumita freeven~11 define~te ttllburarea, care ea insi1~i paate evolua spre 0 agorafobie, subiectul temfuKlu-se ca acce.~u1 sll. nu aiba loe undeva unde 511IlU i se poata da cuvenitul ajutor. Redefmirea clinica de angoasa corespunde a acestor conceple de a>remenea unei

favoarea unei origini in parte hiologice a rulburarii. Actualmente notiunea de acces de penica ramane strsns legara de curentu!
comportamentalist grafice ale DSM-lli. zA ANX!OASA. ~i de conceptiilc noso-. ANGOASA; NEVRO-

zara

de enzima colinacetiltransferazn AcCoA + Ch ~ Acetilcolina + Acetilcoenzima A esre produsa de la piruvarul poruind

Coa.
ul

in rnitoderivat

evolutia a fost aceea a unei psihoze maniaco-depresive; reprczcntat nalitati din cazuri borderline in care lntr-un caz din zece , ca a acut al unci pcrsoaproape a fast accidentul

dualizeaza accesul

condrii. gIUCOlCi.

Stccarea acetilcolinci cste ACEDIE (engl. aa'lija). Depresle care se manitesta prlntr-un dczgust de a trw, indiferenta afectlva, inhjbitie st chlar torpoare, mcdiu fiiod considerata de tcologf evului ca un pacat, deoarecc de sublect in mod fuptul d\ Dante ar Ii fost voluntar, lc rezer~i specific. Elibcrarea rizari i terminatiei dcnta). Actiunea interactiuni colinergici:

un proces

activ

~ Raman ucccsul

S(}t,V
UT-

cste datorata

depcla-

tara

rnari. lata de ce pronosticul poate fi optimist, rotusi ell 0 anumita prudenta.

nervoasc rcalciudcpenpostsinuptica corespunde

Pronosticu! exre, fl1r.1 indoialJ:, ~iill functic de tratamcnt. pentru care spitalizurea
este indispensabila, CU, daca cste uevoie. rccursul la 0 masura de spitalizare farol constrangere. neral Tratamcruul incisiv asociaza in genn neuroleptic ell uu neuro-

i cu receptorii rncrnbrauari receprori muscariuici .5i »ico

jntretlnuta

Este cunoscur vase .ncritilor'' nul sau, alaturi erau cufundari abia dad puteau "CUltl:; in guri1"

tinici suu placi moroni Curarclc nondepolarizuntc ccptorii colinergici

neuromuscutarc.
blocheazn reai placii

("aciJiosi")
de violenti in namolul

un I~ In Infersi colcnci: ei unui

postsinaptici

leptic sedal-iv 5i esre prescris initial eel mai adesca pc calc intramusculura. data fiind reticentu rratament. calc obisnuita cu a pacicntului f<ltil de Medicnmentul esrc upoi luat a tratamentului

vorbi, ca si cum in medicine mcdicvula,

acetilcotinci cstc hidrolizei in colma :;i in acctava xmilrc .~i datoratn acctilcolinesterazci la niar II aV1l1 prin intcrvcmia
a velul joncriunii Acetilcolina a neuronilcr pilor striati. cacitatea sinaptice. sufcd 0 actiune inhibitoare corefiin

motuni. Inactivarea

pc

acedia sc upune, in culitate de sufletului. mclancoliei sau tristetii care deprinde dintJi de un tratament ar f mai degraba un pacat,

tnstete
corpului,

orala,

continuare

medical.

Cea

dopaminergici Aceasta rcglarc

la nivelul ar explica

neuroleptic exrcrnarii favorabila rante recta), continue

in saptamanile care urmeaza pacientului. in caz de evolutte (disparitia totala a Ideilor delicooprirea sA ~ socioprofesionala in considerare pacientului

un fel de

unci tcrapcutici

anricolinergicc

delcctare morocanoasa in care s-ar com" place pacientul, dovedindu-sc totodata deosebit de slab fata de uneltinle diavolului. A ueverut c1asi~ de a face din sfantul Antonie. in reprczentarile celebre privind "ispita" datoram sa, Indcoscbi in aceea pc care 0 lui Jacques Callot, un "acidiosu" fantasmelor utllli sadomaso5i al unei analiUi~i pe care un

sindroamele de eliberare extrapiramidale. ca III boala Parkinson, xau in cazul utilizarii de neuroleptice.vSOALA PARKINSON

5i reinsertia poate

fi luata

sa progresiva.

Dar este indispcmabil

supravegherea

pe

parcunml a cel pu!in doi ani, Uneori s-a recomandat, in caz de recidivl'i pc un fond maniaco-depresiv, sa se inceapa, preventiv, 0 litioterapie. in mod

Adrenocorticotrophic Hormone). Hormon de origint: hipotizaca care controleaza sccrc\ia cortizolului de

(cngl. catre cortexul cortico.litimuLina, r.:orticotrop.) ACTH este suprarenal. (Sinonime: corlicotrofina, hormon formal dintr-un lant de 39

ACTH

prada lururor chism moral

Entitate nowlogica descrisa acum un secol excillsiv de ditre psihiatrii francezi, accesul delirant ~i-a gasit pu!in cate putin locul ... 111 in c1asificilrile < internationale. 11 regl1sim tn categoria "reactWor' delirante

Karl Abr.aham 0 va pune din nou in evidenfa la mai multe secole uup1i marele desenator-gravor din Nancy. ~ MELANCOLIE

concep~ii etiopatogenice diferite. Punerea in evident~ a unei probabile predispoziJii

ACETILCOLINA (eng!. acetylcholine). Neurotransmitator cu actiune ceolr~ ~

de verigi de acizi amina~i, dintre care primele 24 sunl identicc la toate speciile ::;i sum responsabile de activitatea biologicil. Secrea~ia de ACTH este supusa 1a trei 17

16

ADIC'JlE
factori de reglare: retroreglarea (feedback ritmata de altemanta agresiune hemoragii Excesul de

flecare an sunt pronuntate

adoptii, pe cand nurnarul

negattv): regjarea

4 OOO-S O(X}de de cereri esje cu

Copilul adopter poate pune probleme de educatie in cazul in care si-a schimbat edcsea doica crescut sau sau colectivitarea Posibile de sau daca a fost carente (mc~s, a stebili afective, vorbire) legatun de corevelarea eutorilor
0

degraba

decllt subcorticale $I in emisfera stanga mai degraba dedit in cea dreapta, In clinics ncurologica se disting de obieei mai multe forme de alterare a debimlui afaziile fluente) fluente, 5i dupa de afazie. dupa tipul verbal (rapid pentru

veghe-somn: reglarea printr-o oarecare (stare Lie ~OC, arsuri. [sindromul secrctic de alanna Selycl).
uri

mull superior accstei cifre. Codul civil distinge uou a tipun de adoptie: adoptia
deplina si adoptia sirnpla. Adopt!a deplina confers copilului 0 filiatie care se substituie filiatiei sale de originc: eel adoptat inceteal.a de a mai

la cresa.

o tntarziere i~ dezvoltare
imposibilitatea pot sa dud durabile adoptiunii pilului crcd -

ACTH

provoaca

hipcrcorticism

(boala Cushing).

la grave

tulburilri

tncetinit pentru cele nOI1predorninanta tulburarilor verbalc pe care Ie

COI1-

personaluate.

ADICTIE
IJdJictioll).

(engl. sddicuon xau uwg Rclatic de dependents alienanta, in special farrnacodcpendenta, vieii sau toxfcomanle.
Tcrrncnul engjez addictioll (dedare la, Iasarc in voia unei petimi. patima. viciut este In general tradns prin :l,~.~ucwdc [obisnuire. ascrvire], iar dmg <J(/dicrioll prin .joxicomanic''. Reluand termenul de suet adictie , unii autun francofoni pun acccntul al

apartinc familiei sale de sange. Adoptia confera copitului numele adoptatorului (in cazul adoptiei de catrc dot soti, numele
soruluij. eel adoptat are in familia adoptarorului aceleasi dtcpturi garii ca un copillegitir». ncccsua III prirrtul dud scric de conditii, atat de ~i accleasi obliAdoptia deplinl!:

Iaduccrca

In ceea ce

pnvestc

in diversele

aetivilfiti

ci la cunostinta majoritarea de a Aceesra

nota L.G.I,

in prezenr adaptat

col modul anterioara facuta

face treso-

stituie denumirea, repentia orala ~icomprehensiunea audiuva (a sc vcdca tabloul de maijos) Aceasta din cauza rcgrupati ~i pentru acrualc pacientilor sindroame rnodclctc ticc.In tomice afaziilor clasificare este astazi ccnrcstata tulburanlor cadrul ca nu are legat\lr:) si a ell acelorasi lingvix-

buie
lernna de

la varsta.

conrrasreaza
la varsta

cu conceptia

de dezvaluire copilului

a adopnei ani

carre

tndcplinirea viitorii

a0 edop-

4-5

ale functionarii

tatori cat ~ide catrc viitorul adoptat (conditii de varsta. copil adoptabil din punct de vederc juridic). Adoptia este pronuntata, dupa instruirca si plasamentul provizoriu al copilului , J.:- entre un complet de judecata al unui tribunal de mare illstan~a. Recursul in apcl e-re posibif, Jar, de inJala cc decizia juJici;uil cstc definitive. adcpua deplina cste irevocabita Adoptia simpHl cstc o forma de adoptie mai rara, care mentinc lcgJ.iurile copilului cu hunilia va de originc. Copilul Isi pastreaza in accusta siruane reate drepturile, mai ales dreprurile crcditare. Adoptia simpla confera adoptatului »urnele aJoptatorului ca un adaos cstc la numele sau. dupa Adopna cum
C!>U:

ADOAMIRE (engl. steep onset). Trccere de la starca de veghe Ia somn.

in mod arbitrar. prin aparitia prirnului udonnirca .xplindtc" cste definita (activiratc

sITlr~it, fundamcnrele ramanc totusi

sale neuroana("0-

nu truruncsc unaninutatca. Clasificarea

() bazi'! penrru cerceratori. gcncraln i de ofcrindu-le n a tulbur anlor . .xtislexic") la ni velul

pc vervautul toxicofifiei
Tcrrneuul

psihogen al toxicomaniilor. sau al ccrcctari i dependcntci aJictie,w,fc .xclavaj pentru daturii'

provine din cuvnmul

latin care inseamnil

E.E.(j.lll fuse) III stadiul al tknlca de somn. • SOMN

municarca rntrc pruna descnerc Termenul trimite cititului,

de- "alexic" la tulhuriir

hall limbaj

lil(ldic(u s == eel dcvcnit sclav din cauza dutonilor .......nota L.G.I suu "C()!lstri'mgere tizicn" mania, face , de!'.emneazd Intr-o conccptie din dcpclllienp mctafonc psihologica fizica toxtcocare ,11

AFAZIE (engl.
dy!>pha,\'i:Jj. Iimbajului

,JphIJ,\ia sau , mult mai rur , de tulburari ale

uce!a de .agratie'' [xau "Jisgrafie") la nivclul forme scnsului. fuc obiecrul infantila, Dchu mirc afazia de afazie

Ansamblu

la tulburar! Anumitc unor descricn

cchivaleutul

brale.

eel

consecutive uncl leziuni ceremai adeseu certlcalc mai

Debit

spccifice:

unei pedcpse auroaplicute. Chei<l dependentei ar Ii de caurat in sursa acelui

,,1 ... 1 este

Jamentele unueva"

~~nt'iment

de daturic yorba

In trairea

subiectului

..

Repetiue

Comprchcsiune
I

de a examine

in urma carer

Afazie globala Afazic Broca

nontluenr

carentc afecrive subicctul dependent esre detcrminat !'.ilpl:1teasca cu eorpul sau anganctinute ,!i cllnlraclatc pe all(J. Bergerel) ... ~ ASUETUDINE (eng!. adoption). Act juridic care

simpla

revocabi!a.

~---i'Iluent

nonflucnt Ilonllucnt

-r·-----r

posihilll transfonnarea pe parcursul imrcgului Copiii pupili

ei in adoptie deplini:i minorat al copilului.

t---++-~-

r--.+----'I lattllla __ -"--,--

de :'otat pot

fi

ad.optati

de

Afali~ Wernicke Afazie de condll.;:cre At",;,

-+---

ADOPTIE

care creeaza, intre doua persoane nu sunt in mod nccesar rude de

sangc,

dtre persoane care ob\:in un eonsimtt1.mant de la comisia Jeparlamenta1a instituiti1 de preijcJintele consiliului general. Viilorii adopta\i
ViZCllla

legatura de nlia~ie. Adoptia vizcal.a ~-i inzestreze ell ¢riali pe copiii abandonati sau orfani ~i sa doteze batarii)
ClI

fac ohiectulunor

investigatii

care

copii cuplurile (uneori pc celi care nu reu~esc sii-i procreeze. in

aprecierea conditiilor de primire pe plan familial, edUCaliy, financiar ~ipsihologic. Adesea se cere ~iUll examen psihilltriC in accastol pri vintlL

At.,.;, senzoriala -: +

,=",i" '"",,o"i""

n"-,-,, -+-thenl

1l11'-"-'

--+----1,,,

--t-'. +---. r-----

gray pertllrbala normala: ~all mou<::ral perturbatl

18

19

,.
AFEMIE
afazia descrie poliglotilor

AGOMSIRE DE JETOANE ~i fazta a

stangacilor. Se congruent obisnuite. contirmrul miliei cu modalitatile sale relationale [n (racking terapeurul .nrmeaza cornurucatiilor comportamennnui urmeaza el tncearca mernbrilor santuletele faunui din lor", asa cum sa semene al XIX-lea "i in primajumiUate a secolului XX, iar agitetia apare ca simptomul eel

'5i 0 afazie congenitala, precum ~i o afazie de dezvoltare in cezul in care tulburanle leziuni cedat de limbaj sunt rezultatul 13 copil, sunt extrem subdiscipiina, sau dcscnneurotie
nCUrD-

unei

~ial

mal

important pe care II are de tratat alienisrul. J.B.M. Parchappe scria in 1853 .. a~ tncepur sa ne ocupam de

tnizate printr-o incapacitate tlnea unele obiecte $I forme.

Dupa Jistingem ale (mirosul de agnozii tiule.jn agnozii vcniti dcscnu: etcxie dcscrlu, crireriul agnozii modalitatti tactile. mai putin nu permit Uncle

de

a iden-

seuzoriale, si vizuUtill7.ate la

cerebrale dezvoltarea

perinetale limbajutui afazici

san care a pre-

<leu I unui picup cat mai mult grupul familial.

ca. de cand

auditive

disc. Prill rnirnetism

Cercctarile nurncroase psihologici, numita. dupa

asupra
0

posibil cu persoanele

~i constituic veritabilti

, in cndrul

cO?di!iile specrale de locuir pentru alieneti, aguunu este considerata drept starea Intrucstva obisnuita a alienatului, iar azilul de ulienati a fost in mod cxclusiv sau aproape exclusiv constituir dintr-o scrie de celule in nurnhr aproapc cgal cu acela al bolnavilor". ~fortul terapeutic va avea dcci ca scop principal calmarca agitatiei !oiide aceea medicamente.le celc mal tnceputul neurosedattve vor fi de departe utiltzate in psihiatrte, Abia la ani lor '50 .\-J tnreles ca agitatia

si gustul, spccifice).

nivelul simbolicului.
t~nl~i ;~l]pramodale. ta~i senzoriale, potrivit agnozia agnozidfl de

reperarea
sunt spa-

agnozii

cum sunt agnoziile aceleiasi stimulilor dcscriu vizual,

cal,

.neurohngvistica'' ohiect

AGEUZIE
Scadere

(engl.

agell..,i<l, sau abolire

ageustia) completa leziunigloso-

Smr~il, In cadrul

rnodali. inter, sc fctclor

"afaliologie"
Aceste ccrcetart au drept erea tulburanlor de limbaj, ariilor cerebrate detcrnunarca

accentuata

se

t..Iiferit~ tip uri de

aslrntulul gustatlv.ca urmare a lor nervului facial ~i ale ncrvului

faringian.

en natura ohiectelor ~i legate

(in dornenml

de cxcmpin
, agnozia

~ia mccanixmclor intclcgerti

Ib.iologice
exprirnare psihologice ritelor verbalc sintactic

subiaccnte
verbalil51 rcsponsabile lingvisricc

activitarilor
proceselor de ahcrarea

de AGITATIE
ment ric. (engl. agifiltion). Cotnportapsihomotodifecare are la baza excitatia

[sail prmvpIlgnozia], asernenea,

agnozialiterclor agnozii corticate sc parietal

Isail

niveluri (fonologic, .•

.t1c activita~ii

Istructura

Iexicallmtrare , mortologiel

icsirc].

, semantic

~i pragmatic)

NEUROLlNGV1ST1CA.

AFEMIE (engl. i.lphemi;l). Imposibllitate pentru 0 persoana de a pronunta cuvinte despre care foartc arc totust depllna ocvenita conne-

sttlnta a reprezcntartl
Dcnumirc uzuala, datoratc mite mcnul pcntru prcferat, refcrindu-se leziunilor a fest utilizat a denumi efonii

lor.
motorii Tcrpc a

in care se pot manifesta egre ...vltatea, l furla, turbulenta, teatrallsmul, erotlsmul, vfolcnta, anxietatea si, pe un plan mai general, toate Ienomcnele ell expresic emotlonata &i motorie ale unei slAri de neadaptare grava ~i actuala care depind in acelast timp de 0 structura psihopatologica pertkulara sl de condhll de medlu nefavorabile.
Putem care pauce, isterice frecvcnte dcclan~eaza situatie raport intolemnfa anxioase descric de tot atatea upurt de agitane maladii rncntale. deficitarc Starile , psihoepilepnce, cele mui nu sc intr-o
Cll

putea f provocata si tntretinuta chiar instirutia azilara ca atare. In teza sa privind

de

agnozia culcrilor. Se
somance scheres ponsitucuza cc III occiin ceca de perturbhnle

Tretemcntut cotectiv tntr-un csutier de seitati, P. Paumelle arata ca "modifica~a

atmo<;~crei generale eel mal adcsea
~l

(somarognosjh mel. corporate. sabile pnveste auditive de esenrialmenre ~obultemPO~1I (ana

Leziunile

a pavilionului' agitatiei progresiv de agitati,

permire bolnavifor

aceste

tulburari lobul ractltc

potolirea

ill

poate conduce totala a scctorului

CII

dispertna in acclasi limp

.Ja

agnoziile

sl snmatice, agnoziilc si in lohul

in ceea ce priveste lui Heschl)

transformare., aceasta perioada neuroleptic,

lntreguhn spital". Tot in (1952) tncepe 8 fi utiiizat ctorpromaziua, medicaputcmic. La sal atilt de

generala, cerebrale

pnmul

~ital (~riile. asociati~e) in.~eea ce priveste ugnoziile vizuale. Om ann '70, aSlst3.m·la o profunda mcniul cognitive cercetari citelor carc ~i rnodclclor retnnoire care a cercetarilor provin I)a precizeze ,situandu-le din in doagncziilor , sub impulsul artificiala. natura

atilt la afaziilc si istence.

tipuri

cftt ~i la anu'in I !S61,

, confuzionalc, maniacalc. ~i alcootice cel vor mai

mcnt care are un efect sedariv fel stall Iucrunle ell denvarf

lucranlor
psihologia Aceste

functionale

schizofrcnice,

de P. Broca,

cadrele

rnult lolosiu in xilelc noastrc.jar utilizarea neurolepticelor a facut, III consecinta, uitu-

.~iinteligenta vizceza agnozice.

tulbururea
0

de lirnbaj A. Trousseau

ale agitatiei. particulara, mediului pentru

Dar aceasta adesea decat

ta problema.

destul

de spinoasa,

a generani

defi-

care a ue.<;cris-o .~i pc care din I X65, sa

~i lntretinerii agitatici institu(lci psihiatrice. griji1 ata! de elementele ~atoare cat pre<;crip[ie Anumite

prin Inse~i structurile ~tim asti1zi si1 avem contextualc dcdaninsu~i, printr-o apropriata. pozi!ionat chiar

in modelele si functlonarea ,.ie

descriu

organilarea

numca~dl

"afazic··. de

In general

in ralXlrt

fata de pacient acesta,

sall in

AFILIERE

(engl. joining). care

Ansamhlu

Cli conditiilc

de viata grele, devenite fie aca.\a, tie 1a ~ a ..ociaz<'1 adesea

.~ide accesul medicamentoasa s-au

nonnala a dift.."I"ilclor etape informa~ici perceptive.

de trata~ent

acte ale terapeutului

reet legarea de membrii sisternul familial.

Principalele ac'Omodarca,

au ell ... op dic familiei sau de

insuportabile

molecule

~pita1. lat! de ce agitatia

trei tehllici t..Ieafilicre sunt trackiJlg-lil (sau calcarea pe pennitc deveninJ.

cu urgenta psihiatridi, tlino in acela::;i timp cauza !oiicon~ecinta ~a ~i aparand ca principala manifestare a "nebuniei interni1rii", ~i in a~a masur1'l incat cunfunda pe intreg

ca specifice tratamentului agitaliei (fluanizon,. haloperidol, levomeproma7.ina, sultopnd etc.) ........ NEUROlEPTIC

AGONISIRE DE ,JETOANE (eng!. tokell economy; fr. 6c:onomie de jet01JS).

Te1Inic.A hazata: n:;.rli operante pe paradigmele condi1ioscop facia de sociale

llnna) ~imimetisrnul. Acomod.area tempeutului .'ill se afilieze farnilici, 20

nebul1
parcursul

agitat
secolului

se

AGNOZIE (engl. agnosia). Tulburare a funcliilor de integrare perttptlva earac~

~iBvand drept Htarca reabilitarti ~i insertiei

bolnavilor in iR!lrtitutie pozitive prin

Intermediul

lntra.rilor

materializate

21

AOORAFOBIE jetoane (sau uneorl de puncter.care servl drept moneda de schimb.

Precticata.din N.H. Azrin. navilor cronici initiative (psihotici. lui T. Ayllon de primire dcbili. de exemin serviciile

AGRESMTATE

pot
5i

bolnevii tratati prin sisremu! agonisirii de jetoane ~i di se are mai frecvent in vedere
extemarea. gesticnar perfecta care in Sistemul este totusi greu de
0

felul acesta ipoteza potrivu careia 0 angoasa de separare aparuta in copilarie ar sa la originea tutnror agorafobiilor. Atentia
este lndreptata tndeosebi asupra srudierii

a 001-

mod

satisfacator. a echipet sunt irnplicati

EI necesita
de tngrijire, in mod

coeziune

in cu

plu). agonisirea de jetoane urrnareste sa fad. s~ functioneze ecestc servicii ca niste rnicrocosmosuri guvemare de legi asemanatoare ell acelea ale economiei sociale. Aceasta tehnica de moJificare a comportamentului difcra de sistcrnele "note lor
buue", cative, adesea in vigoarc unui contract, in mediile in general eduanal prin faptul di ubtinerea unui psiholog

infirmierii deosebit

totul

Bibl.: Agathon, M, "Ther~pie comportamentale des schizofrcncs". in Ellcydop. A1&J. ChUg., Paris. Psychiatric 372:>5 D 'l07-19R3~ Ayllon, T., Azrin, :-';.H ..
Tr;lilemerrl cnmpoctumentel

comportamentclor somatice ale acceselor de panica, a caror aparitie brusca ~i adesea inopinata ccnstituie un enorm handicap care, in afara de teama de <I nu putea scapa
chntr-un loc, deterrnina teama de a nu puree

"II

institution

psychi;dique,

Dessart , Bruxcltes

de tntariri
~i admi-

197:l (trad fr.)

face obiectut nistrat

in responsabilitateu

dupa un prugram bine speclficat. o data ce contractul este acceptat de catre bolnav, jetonul cste datorat. axa cum este un salariu, ~i estc sanjabil, ca banii. contra obtectc sau avanraje De [a tnceputul anilor '70, tin numar considcrabil de servicii de psihiatne de dincolo de Atlantic. iar ulterior ~i din Europa, pun in practice tipuri de func[ionare similure. In Franta, 0 prima. expericnta de genu! acosta a fost lncercata In 1975, la Paris, la ceutrul psihiatric Sainte-Anne. Agonisirea de jctoane permite adesea reducerea apragmatismului bolnavilor ~i redobsndirea de carre ei a autonomiei in activiUi.tilecotidienc: alimentalie, toaleta, sarcini menajere, iucd.lri ~·impie etc. La schizofrenici sc urmi1re.,te ~icre~terea posibiliUitilor lor de comunicare sociala. Scopul este,' evident. generalizarea progreselor dobandite ~i alte activitati decal acelea la care au fost incurajate, du ~ifavorizarea de
init-iative reinsertie eare sii-i pennita bolnavuiui
0

AGORAFOBIE (engl. agoraphobia) Teama nemotlvata care uneori se exprtrna prin lmposlbtlltatca de a traversa singur pjete, poduri, strazl, de a trece printr-un tunel sau printr-un spatiu deschls. Agorafobia ascunde, de aserncnea, reama de a se duce in locuri publico. de a f prins tntr-o mulume. tntr-o adunare sau intr-un nujloc de transport In comun.
Descrisa de C. Westphal in 1871,agora-

fi ajutat 1<1timp ~i,de uscmeneu, pe aceca de a se da in specracol. Agorafobia debuteaza rarcori inainte de varsra de 20 de ani ~i pare sa prevaleze la fernci. La barbati. consecintele sale pe plan profcsional ~i social Ii sporesc gravitatea. Este ciasifi(.;ata printre tulburanle anxioase ~i constituie 0 indicatie de psihoterapie sau de tcrapie comportamentaln. Ramane totusi de precizar etiologia simptomelor agorafobici arunci r.and sc a.o.;clI.:i<ll.a ell accese de paniea sau cu mamfcstari ca palpiratiile , senzanilc
de apasare imprcsie , de jcna toracicn. rranspiratie,

de vertij "au de lcsin etc

fobia este insoliti! de angoase si de senzutf de vertij a cnror lnteusitate poatc fi atat dc mare rncst snbicctul sa evite sa se duca in IOCllTipublice, ramangnd uncort claustrat acasa si ncputandu-se tndeparta de domiciliu decat intr-un pcrimetru de securitate in care toatc ungherele Ii sum cunoscute. in cazuriic cele mai grave ii e.ste eu neplltinta sa rlhnana singur aeas-a.

AGRAFIE (engl. agmphia). Alterare grave a scrtsulci, Independcnta de !'Nulburare moturie, care se poate vedea in anumite afazii de expresle 5i in sindroameje demeutlale. AGRAMATISM (engl. egremmstism). Pierdere a cepacitatli de a-si construi corect frazele, cu folosirea gre~ita sau disparitia desinentelor ~i a semnclor sintactice.
Este,
ill

cela:lalt sau orice oblect susceptibil de a constitui un obstacol in calea unei satisimediate. Agresivitarea, care nu este sinonirnul violentei , se poare mamfesta prin numeroase cornportamente diferite. Acte1c agrcsive sunt ace lea care retin eel mai adesea arcnt!a din cauza caracterului lor >;pectacular ~ipotential periculos. Ele merg de la gestunle de ume nintarc pana 13 ornor , utilizeaza forta agresorului S,IU un mediator (arrna) ~i sc pot cxercita in mod indirect (contra unor obiecte neanimute ). De tolerarua mai mare sau rnai puti» marc a societatii fata de cle depinoe pragul pornind de la care clc dcvin delicre, ha chiar crime. Atitudinilc agresive Ipriviri, mimica etc.) au lin caractcr extrem de provncaror ~i pol dcclansa 0 agresivitare mai acrivn drept rti~ptlns. Cuvintele agresive pot f f1:W~ (amenimari. insulte, critici) san pot fi invidioase (defttimare, irnnie , causucitate). til sfar~it, fantasmele ~i formatiunilc inconsticntului cu valoare ugrcsiva sunt cxtrcm de Irecvente ~i de altfel sunt utilizutc de tcrapeur in cura analitica. La copil ~i adolescent, nurneroase rulburan de comportamcru pot avca 0 eonoratie agresiva latenta. minciuni.tulburnri alimentare, fuga de acasa, proastc rezultete scolarc, conduite marginate etc.
fact,ii

In

prczent,

clasifici'irile

americane

ale

carea

s.ocialli. ~i profesiona1li..

Swdii contI'olate au aratat di. comportamentele ~i verbalizarea se amelioreazi:i; la

rulhuri!rilor mentale. care pennit diagnostilor (DSM-lli ~iDSM-IH R), !listing. run punet de ved.ere clinic. doua tipuri de agorafobie. dupli. cum ele sunt sau nu ini'iotite de accese de panica. tulbudrile din urmi1 putand si:i; survina, in unele cazuri, independent de agorafobie. Se inlatura in

general,

forma

de afazie

dc

expresie, numita ~iafazie sintacticil. Uneori este 0 fonna de dezintegrare a limbajului in schizofrenie, 0 dislogie. AGRESIVITATE (engl. aggressivicy. aggressjve1Je.~.... Tendinta de a-I ataca pe )

EVALUARE. Fie d1 este filculii pcnlru ulul psihiatrului, al psihologului sau al crimiIloiogului, evaluarea agresh ..iUitii unui irn.livid este 0 problem::!. rccventli. esen!iaHi. f ~iextrem Je Jificil::i. La baza ei sti:iideea de a prevedea, deci de a preveni aparitia conduitelor agresive. Este imposibil sa .~e faca 0 asemenea predictic slltlcient de siguri'i.indi! ea .d. fie acceptabiHi pe plan ctie ~iutilizabila in practici:i;.
ZI

AGRESMTATE

AGRESMTATE agresiunii, chiar daca el pare s.1 joace mod efectiv un TOI in sensibilitatea arnenintare , $i la ftustrare. TEORETICE. au dar Diferite curenfenoteoretice agresivitatu scxualitarea sa leorie notiunea vietii au de a de ~i in

pot

~ plan~. fi totusi

degajate

ca

fiind

Cstevaelemente factori care potentialitare in copilane

a dorintelcr, fie apararea

ameninta relational. posibile: "reflex", genetic, asociara trairea cognitiva experierucle cultural. centru respinsa. esential modcrarea sogeni' musul refeului. majorttutea scrctoninergic integritatea

contra

a ceea

ee

Ia

flzica

sau echilibrul

predispun agresiva:

antecedente perscnale de agrc~jvitate rata de ceilalti, dar ~i rata de sine ill~U~i, precum ~i anumitc trasntun de personalitare. ca
impulsiviratea. iritabilitatca labilitatca caructcriala, ernotionala inroleranta la pot

la 0 mai mare violente suferite

ABORDARI
tc psihologice menologie) agresivitatii. si legatura fost catre

Blaborarea acestei strategii ar cuprinde. in mod schematic, trei niveluri

un in nivel mare de parte comportament preprogramar ii csre de in functie in

marcere de ambivalenta, de rernuscari .~i e d dorinta de pedeapsa. In isterie. agresivitatea se tnscne rnai deschis in esec sl in
culpabilizarea celuilalt. trecerile elaborarea frustrare la acte .. agresive auloc
0

(comportamentalism, interpretari lrnportanta Psihanaliza sa cornplexa

La psihopati, scurtcircuireaza
la cca biografic agreslve vitate tid, mai midi chinuita.

ps.ihicil,

ne of era abordarca

un nivel 0 conotatie individuala, in care

la care stimululut

cea rnai cornpleta. suhliniate psihanalisti.

afectiva.
un nivel sunt

$i jaloneaza

frustrari (ca in abendomsm) La aceste date foartc disparate adauga

ell

de elaborare seema sociounui totuJ rolul in "agrehipotala~i nucleii se af1a ceca de seroIn

in starile eu

psihotice mecanisme directs psihozele

apar comportemcnte diverse: cu angoasa constiintei delirante discordanta ca reactie reprezinra altruist repera agrcsipsiho~i trairca acute; la schila persede cum caznri , iar sa nc

sc

din ce in cc mai precis in ultima introduce

Iuate

rezultatcle

pcrsonale

~icontextul
cxistenta este structuri tntru demonstra

testclor

psthologice.

in relatle in

MMPI [tcstul Minnesota Personality Inventory nu profileaza sive, adesca

Multiphasic nota L.G_Ldadi agrcpsihoa

impulsiilcr. mortii, mului narc ml~tere iprima joaca

S. Freud

Pe plan fiziologie, <II ugresivitatii dar s-a putut al anumitor reactivitatii ar interveni ventromedian, Tocmai ncuronilor in cazul excesiva. pare a fi unui mnezice, sa
0

destrucrurarea nernotivata, agresivitare depresive de autoarata Dar, putem discrete de un rise orice caurarea suicidul

contopirc-tiezhinarc corespunzand Iriumra

a irnpulsiilor in moo global disrrucuvlt ugrcsiv. din

deliranta agresivitate zofrenici; Starilc amcstcc ne-o colicilor. extreme, agresive rernem nccesita ele trebuie adolescent,

tipul unei pcrsonalitsti

dualis~i ia Pentru in Inn; 5i

arata

crestere

scarilor

agresivitate-scxualitate: impulsia cornpcrtamentul copitaric , apare

din dezbi-

cerebrate:

patiei. paranoiei. manici. TC'..tele proiectivc permit 0 abordarc rnai globala a agresi. vitatii, in conrextul structurarii personal tatii ~i al mecanismclor de acestciu. In smr~i(, se cuvine aparare ale :;.;1 semnalam

la stimulii in special septul nuclei

cutii in delirurile

paranoice. un model si heteroagrcsivitate. in afara adesea de accste

M. Klein agresivitatca. (tantasme personalitatii. progrcsiva ubiectul. portament ag~vitatea. tementele an<llitidi afcctivc de foarte duce deficit nu-si privati de ura" la
0

foarte importanta prirnelc ~i de devorare) in maturizareu prin in structurarca raport

\111

in accsti

(II melunmanifestari

de distructie in special a subiectului Pentru uman

cu serotonina. manifestanlor neuroni

existema unor instrumcrue spccifice de evaluare cantitativa si calitanva a agresivitltii (chestionarul tate, scaru lui Caine ustilitJtii cu privire la cstiliIlU

un TOI fundamental

ce se coroboreaza agresivitate proiecteaza toninergici, elaborarca tocmai nificatia prefrontal la urmele

cu notiunca Amigdala, structure

LIe deficit pe care sc ccntrala agrcsiv: prin

in cursu I depresiilor tntotdeauna La copil suicidar.

ell comell

Pc plan t:i.dogic.

Busx-Duokce Nici un element

etc.) a fost

D. Lagachc.

niei

0 parte din acesti comportement

sa nc fad

~ila

glhit ca fiiml lcgat in mod specific

~i indis-

nil estc lipsit de raport ccea ee privestc patologicc. a:;.upra rolului si al vioientelor de catre simbolice: sensu! vor deveni este Pentru agresiv scopuri tara, a idennficani pozitiv. clinica

eomportament unei patologii starilor deficitare

agresiv depresive organice

cutahil de agresiviterc Cercctirile gcneticc au provocat multe discutii pc aceasta [emil, inducand al notiunea ultim unui pretins avatar .xromoznm biouncle studii din comnn a (XYY) periclllo~i

In
agresive insista precoce

comporpsihcareutelor exercitare ceea ce si [a un "Cop iii plini de

la acest nivel stimulul,

refcrhua
semc'ontextul

isi dobandeste in sfarsit.

subiacente.
Agresivitatea

afecnva.

crimci".

al curentului

antropologic au constatar criminali

III criminologie: frecveuta iesita Y ~i la bolnavii mintali

tirnpuriu tulburare gasi

are un rol esenual

de modulare

~ide

control. PSIHIATRICE in starile nevrotic~ SI AGREagresivisa

cste expresia alrerarii conrroluhn emotional La epileptic ea se tnscrte, in mod clasic, in tulburnrile de personalitare. dar poate de
asemenea mergand deviolenla Trebuie expresii agresivita~ii: agresivitatea la perver~i seenariul ca alcoolul mentionate patologice la doua eu toml pacientul exemple speciale psihosomatic, pc corp; in ue ale surveni in paroxisruele crizelor deosebit , pana Ia furia epileptics.

unui cromozcrn
in Danemarca, dul recfU\ilor mai marcatala

suprauumerar

la

al claborarii poate de dragoste (R, Spitz)

agresivitatea adulti dominata mai acest

PATOLOGII SIVITATE. mecanismele se exprirne Tocrnai vitatea mascata de izbucniri

nn studiu sistemalic In rJ.nar fi constalat 0 impulsivitate aee~ti suhiecti. Dar aceste

Mea este cu atat mai pU!in aparentJ!l Cll cat de aparare, codificat, in nevroza de fonnatiuni Se care ii permit efieiente. agresis.unt mai obsesionali1 dar reaqionale

Abordarea cerceU\rile acelea orice ale

biologica lui Karli.

notiuni sunt de examimH in contextul unei pe;sona1it<1ti marcate de alte anomalii (in special 0 retardare memam). oriee interpretare univod fiind abuzivl!i. PcplaDhonnoDal. Este eu totul simplifkator 24 sa facem din tcstosteron hormonui

ncurofiziologilor,

ales de autor,

este cea rnai intensA,

~i cea

mai

prizonierli ales. se impune

se inserie

comportament instrumental ale drei

este lin com-

extrem di.teva adesea

ea este erotizata

~i canalizata
semnalat prill efeclul

portament strategie . de sine

care sc insLTie intr-o sunt fie afrrmarea trebuin~lor sau

organizale. (furie.

pot

manifcsta ~i sunt

tieuri, ironie),

dartrecerile

tn sfar~it,

fapml lor 25

~i satisfacerea

la act dmful

exceptionale

~i drogllrile,

AGRESIVITATE dezinhibitor, favorizeaza trecerea 1a acte agresivitate.

TRATAMENT. nosticatn, vitatca nivelun totul zante. care de l-a inviter specifice. dupa trebuie Punctul modificar impulsii: tncepgnd Aceasta sa,
0

ALCOOUSM
din 1908 in spatele

BibI,:

conduitelor agresive parerea

opera

ln afura

de cazurile

in care

specificitate dedit

sc tnscric tntr-o maladie psihiatnca diagarc tratarnentul ei. agresi0 interventie ell atarc poete ueccsita de actiune. pot uvea aici un loc ell unele perspecriva situatii sedanv Lie justificat: un Dintr-o

unei impulsii nil ar fi fest. aceeu a oricarei

care obstacolelor. va fi sensibil

propulsie de

constrangatoare vedere

sa duca la tnvingerea acesta

Castel", P., La mor1de J'autre. Essei sur l'agrcssiYitc de Tcnteru el de l'ad01C5CCllf, Privat. Toulouse, 1lf74; Karli, P., Neurolugic des c;(}mpor1emelJt.~ d'egression, P.U.F., Paris, 19Iol2; Vincent, J .D., Biologic des pa.~.'i()IIS, O. Jacob. Paris, 1986.

analizor al respiratiei
tectia ajutorul etenolului analizei

sau etilometru expirat). a sangelui

(defie ell pre-

in aerul chirnice venoasa.

levat prin puuctle

tcrapcutica, adesea usociabila la diferite

Chirniorerapiile neceslta

101920,0 data eu introducerea irnpulsiei mortii; Freud expllca atunci

sadismul prin acea parte in serviciul erogen cste a impulsiei impulsiei il explica care mortii legata mcrtii sexuale, printr-o pus;} direct

urgenta

tratament

ell

tranchili In ill

mai

profilactica, utilizate eficacltatea Accca

iar rnasochisrnul organism, cxcitatia undc sexuala.

unele tratamente mod specific timoreglatonlor aces!

sunt in prezenr

aM parte a lrnpulsiei

rarnnne

in

AJUTOR SOCIAL PENTRU COP" aide socielcs l'enfance, A.S.E.). Servlelu administrativ departamental cu rolul de a aslgura copiilor protectla "i condltllle afective si educative cele mai favorabile.
(fr. De la promulgarca centralizurea presedintele specialtzate, din anul lcgilor 1983 privind ~i din desanii

ALCOOLIC PERICULOS (eng!. dengerous alcoholic). Alcoclic despre care se poate presupune ca este periculos pentru semenul sau.
Adoptand ritoare punea la 15 aprilie 19540 lege rcfcpcttculosi in mod care nu prezinta (] interdc~i penCOIl-

la tratemenrul

alcoolicilor s.1 fie tngrijiti

pentru serncni. parlamentul franccz i5i pro-

sa

determine alcoolicu

ea agrestvolltice:

de libido

prin

obligatoriu
tulburhri narc.

periculosl
I1lI

de agresiune apare deci ea insa~i impulsiei mortii oricntata sprc (eciing-outs. Viziunea lui J .Lacan este oarccurn diferita (1 'Agrcssivite ell Pot f indicate Jifcritc pvihntcrapii: te1948, in Bents, 1966), derapiile ccmpcrtarocntalc permit modifi- p.~ych;jIJ;Jly.~c, oarece el emite ipoteza unci agresivitati curea destul de mpidtl a comportarnentelor: care at fi legata "ell rclatia nurclstca ~i ell rcrapiilc psihanalitice ofera 0 tntclcgcrc mai globaH a mecanisrnelor care intra 111 structurile de contestare ~i de obicctivarc sistematica, structuri care caractcrizcaza joe, ins:'\: dimensiunea relationala a pm torrnarea Eului": aceasta agresivitate nu va blcmci incita 13 privilegicrea. in maxuru putcu fi depa5ita decaf prin identificare posibilutui , a terapiilor fumiliale". de grup. in ."f:ir~it, interventiilc socialc se vor ocdipiana. putea dovedi adesca cscntiale: ameliorarea D1FER.Declansarea agresiunii .xpcruane". conditiilor de viata, rcmativcle de mediere care pare sa nu se poata explica dedit prin sens pare in prezent "tabilill'i. a entidepresorilor ipoteticn. serotoninergici

(luiu-carbamuzepinaj

In viziunea

lui Freud,

impulsia

urmatori , acest serviciu public depinde de

consiliulni A.S.E arc general. Gerand in

sunt delincventi menrale

5i pe cci care

care

sa justifice aceste

ramane

cxprcsia exterior

caminele de copii, precum 5i srabilimentele

de usemenea

lntr-adevar,

numerosl

alcoolici,

nu intra in nici una dintre gorii. nu prezinta lor lcgca tnate accstea. sUl. aceasta

doua call>

atributiile sale plasamentele in famifii ~i adoptarea copiilor apti pcntru accasta din tru anturajul
punct de vedere juridic. .=:::>

mai putin un pericol nu defineste in ce

;;i pcntru societate. Cu

Or, Ia alcoolic,

pcriculozitare.

III caz de contlicte, dinilor

vlzeaza tntarirea. prin valorizare. a antude tolerarua, comprchcnsiune etc., denvarea agresivitatii spre sltuatii sunbolice (sarbatori.jocuri , sporturi etc.). Psn IAN. .Ansamblu san &i.une. a
Conceptia evoluat pulsiile. refuzl! ale

f_
sa
rntr-o

AKINEZIE (eng. akinesia). Semn major al sindrumului parkinsonian, care se exprfma prin absenta aproape talala. a gestfculatlel, diticultatea loccmotlel, lncetarea balansartl bratelcr in timpuJ mersului, ceea ce in mare parte. sta la originea amimiei ~ia rarltatll clipitului. ALCOOLEMIE (engl. blood alcohol level, BAL). Prezenta alcoolului in singe. Procentul de alcoclemie se expruna in grame de alcool intr-un litru de sange. In Franta, legea fixceza la 0,80 g de etanol pur pe litrul de sange procentul dincolo de
care conducerea unui autornobil rutier. este Legea crimelor M.l.'mrarea unul un sau se ~j

actiuni

pcdagogice

care

satisfuctiu depinde so af]a in

intrinseca de anumui

procurata fuctori

agresorului, care factor!

efectul dezinhibator al alcoolului ;;i rolul Still de facilitator al trcccrii la act rae ca periculozitatea sa fie mcrcu potcntialn. Mai mult, trebuie tinut seama de factorii situetionali ;;i sociali III aprecicrca pcnculozhatii. Acesti Iactcri ramsnand eel mai edcsca contingenti, este deci deosebit Lie greu sa se puna diagnosticul de atcoolic
periculos.

de situatie

interactiune

ell anumiti

al manifeadrilor realc impuWei de agrodespre agresivitate privind imS. Freud. A. Adler

freuuianA

in paralel

cu (coria

personali, cum ar fi .apetitul de stimulure'', posibil de evaluat cu ajutorul chestionarului lui J. Strelau. Subiectii de tip A sunt ruai agresivi in uncle tmprejurari decat subieqii de tip B. Subiectii care ob~in 0 notA ridicat.1 pe seara eoniitjinrei de sine (eng!. self-consciowmcss scale) i~ionc
troleaza

ALCOOLISM (engl. alcoholi.~m).l) Dependenta de alccol sl ansamblul manifestarilor patologice datorate aceste! dependente. 2) Pterderea hbertatll de a se abtine de la alcool (P. Fouquet).
In IH49, un medic cA numeroase suedez, afectiuni M. Huss, gastroobservand

delict,

chiar

~i in absen\a ale Codului de drept

de accidente

de ind.ldUi. delictelor alcoolemiei

primA perioaoa, recunoasd - a~a cum

mm bine

aplidi. ~i autorilor

~ivictimelor comun.

agresivitatea.-->

TIP A $1

enterologice. neurologice. diologice erau in mod absorbpa nesabuitli

psihiatrice. carmanifest legate de cu un ridicat

TIP B.

se face

fie cu ajutorul

de rachiu

ALCOOUSM
procent de alcool. a creat tennenul elcootism. ca numitor cornun al unei patologii foarte diverse. dum} uvantajul meniul vremc Tcrrrenul folosit termen pe panll atunei era avea stiau

ALCOOUSM sa
fabrice
0

varietate au

de bere. marcat

Doua
istoria

BilutuTile

fCrtnelll;lle.

Vinurile de in

sunt

zata

in

acetat , care

este eliminat
pun in

din

evenimente alcoolului: - in secolul

majore

obtinure prin fermentarea strugurilor. Ele sunl extrem

in numeroase soiuri:

alcoolica a diversificate
roz, dar 1}i

organism.

Cercetan recente
capital al dependentei melabolismuhri fala

evidenta rolul
in instalarea fie la nivelul

beuci.

Acest ii

in "ism"

al VTJ-Iea d. Chr.,

Mahomet

rosii, elbe, de alcool. unor

acetaldehidei LIe a1cool,

de a nil mal vehicula

afectiva care

arunca
Acest

tncarcaturu betivi in domulti'!.

pacatului.

"viciu",

considerat de clasele conducaroare drept epanej exclusiv al maselor trudiroarc, a fost exceslv biluturile reputatia dioase. mondial caparat ccrcetari schimburi Orgunizatiei ALCOOLUL. zorii umanitatii. liber, devenea la tnceput raportar (vinu!, III consumul doar de bauturi distilatc, berea)
~j

a interzis consumul oricarei subsrante care putea ~<'i dauneze purttatii sufletului. in special consumul vinului. Dupa moartea proferului, cnceririle arabe au prohibit timp
de secole folosirea islarnizate: alcoolului la toate popoarclc

dupa
gustul

specificul

locului,

functie

de

lor si de gradele

Gradele vinuri prin

de alcool turale

pot varia uneori mal rnult. in

dulci. Berea

de la 8,5 cazul este obtinuta

la 13°, iar

tesutului cerebral, fie la contacrul membranelor celulare. Depistarea

biolcgica in mod a alcoolismului, practicata asti"izi

nafercu
CII

pc

cand

fermcntarc
Numai

eveau razboi a

de a fi .Jgiemce' noriunea prevalcnta, objective Mcndiale intemationalc a de alcoolism au si au , fest

ueprimejca boala tntreprinse instuurate

dupa eel de al doilea

- descopcrirea mestesugului distilarit. la smr.~itulprimului rnilcniu d. Chr., nu a fest cunoscuta in Europa dccat in secolul al Xlll-lea (Raymond Lullus ~iArnaud de
Villeneuve), vernia datonta cui sau arabilor. desi nu s-a stabilir se datorcaza proccdeu daca inalambicului Rachiul acestui grecilor

rnentarea alcoolica a unui must fubricat mei ~icu malt de orz pur sau asociat
30% eel rnult boabe tntre face provin de pere ejungjtnd 4 si 9" alcool, cu
0

teste hepatice masurarca dozarea macrocitoze alcoolisrnului, poate,

curent, cuprtnde. in afara de unele (transarninaza, de exemplu),

volumului unei enzime. globular rnijlociu ~i unei Constatarcu

de orz crude; dupa cum de masa ~irachiul sucului

berea are avem de de-a

0

here

blonde

sau cu

este lin stigrnat frccvcnr ~1 pc cand cresterea gnma G.T

rezerve, sa sernnifice in-

here bruna

de lux. Cidrul

here

eu unele

din fermentarea la 5-6° alcccl. unci

de mere sau prolie

toxicatia alcoolica.
REALIT MENULUI ALCOOLISM. tele individuale

fost
ell

participarca (O.M.S.). din

Sanatatii

ca

bautura decar din

(aqua ~'itac) obtinut nu a fest curiossecolul a.l XVII-lea,

in scopun tineturilor far~i

proasperc. ell xau

f"iid adaos de epa, Hidromelul, se obtine

A TI

~I AMPLOAREA ALCOOL-ALCOLIZARETirnp indelungat, fost inxuficient

FENOconsecin-

babil cea L1inlfii bauturu prin ferrnentarea albine numara mentate mare 45°: kirsch gin, de in api1 de ploaie.

alcoolica,
solutii Printrc

Este Fapt admis

ca, tnca
expus

pil.nl1 atunci rnaceutice rcrapeutice -

fiind
, tntru

rezervat

de mierc

primii
in catcva
0

oameni

au observat la aer levu-

prepararea

ca un sue de fructe rilor din arnbianta,

zaharat,

zile, datonra

Iungirea
Huss. juristii duhla mentate tare, cadere "sanatate",

vietii.

pastrarea tinereui ~ipreDe la Pleron .5i panl1 la

oarnenii Bisericii. fer~i de ~ide desi poetii a bauturilcr fennenti recunoscusera alcoolice de reconfor-

Bsuturilc iiistitstc.
rachiuriJe.

acestea se
bill/fUrile de fermai tip tip rom Spirde zaaro-

Pc rand

de alcool au mod dclibcrat

gerate asupra Comitctul

~icolective ale consumului cunoscute ~iin subcstimete sau. invers, exaAstazi ,In Franta, an de studiu publica ~i informatie In ficcare

baurura cu proprietati psihotrope speciale. Inainte de a f utilizata de catre protani, aceasta a Iosr folosira in scopuri mistice ~i sucre. Berea ~ivi nul au
fost cunoseute si de chinezi,cu lisus Christos. vcrbeste cate mai de catre sumerieni, Mai tfirziu, de lu greci, ~i poate de Homer patru mii LIe ani tnuintc

medicii tnfatisare

, filosofii,

nu pot avea un grad de alcool

in mod ocazional. superior alccolismului (pe

, scriirorii

16, rachiurilc titrceza

rachiurile rachiurile vodca. (40"), de

la 40la

de exernplu,

de cidru fructe

sau distilatc:

calvados

de bucurie. pentru unii. imnuri

de convivialitate

(50"), rachiurile de ienupar, sau agricol sunt aperitive Lichiorurilc pe bazli de care titreazli

din grsu tip whisky, aquavit, (pil.ni1 la 50°). de

intormani productia
rom etc.), numhrul ansamblul si acelea

dar si surse de

rruzerie

rachiu

De unde , in literature

industrial toasele bitters. harate matizat,

demne de tncredere privind categorii: vin, here, cidru. distribuirea (numarul de debne), de locuri de rnunca existente pe
activitatilor legate de alcool, de stat pentru finantele

in moll exprcs timp

ele

in I1iada ~i

mondiala, fie
fie condamnari

de glorificare excesiva.
(de exemplu, din de prohihitia numele

Odiseea, in

cc acele bauturi erau fabriin Culdeea, in Iudeea, in Palestina ~i ales in Egip[. Vinul esre foarte de.~ dtat

vebemente islamica, din perioada

201l, madera

pe baza 171l) sau pc baza

rachiu intre

de Yin (porto

alcool
foarte

cosrul ulcoolismului ale

L1upl\ prohibilia Slatele "Apa alcool chimidi Unite prin a care arde",

sunt bauturi

in Biblie. consacrli
Romanii curnli de vie. manl'i

in

1919-1933). abia in sein familia numele de

puternic IS 5i 60".

Evanghelii,

lisu .. Christos de imparta~anie. de a de butuci, a men;

vinul 5i de

ca a

care a primit a fost introdusl1 sub

securitatii sociale, mortalitatea (a treia ceuza de deces in Franta, dupa bolile cardiovaseulare ~icancere), morbiditatea (circa 2-2.5 milioane de alcoolici in
Franta, dinlre care 25% femei, si aproape cu un tot a~atia supraconsumatori, rise rimcat, bolnavi noscul pentru alcoolici pe pun{.1ul alcoolici). indi'vizi

materie selectiona secole

1635 (Bornehave),

METABOLlSMUL coolul denului matice etaIonul ingerat

ALCOOLULUI. la nivelul EI ajunge

AIduoma!>iv enzi-

cuno5teau

arta de a cultiva,

via

tn primele

vi~a
in

eolu! al XIX-lea ef<1llol, avand BAUTURILE compun

este absorbit

ale erei noastre,

alcoolurilor
formula

sau jejunumului.

expansiunea Clit prive~te

ere~tinismului bamarii

mana

CHz CH2 OH. Acestea se

tn ficat prin vena portl'i. Trei sisterne

(ADH,

ell ex.tinderea

viticulturii din noroul

in Galia. Europei, ei

ALCOOLlCE. mari grope:

eatalaza in aceta1dehidi:l.

~imeos)
Aceasta,

transforma la randu-i,

ca. absenteismul
boaHi (de dedit

de a deveni autentici Este de asemenea cuell oprirea ori mai un lucrului ridicat la

patru la

din doua

prin mecanisme

complexe,

este metaboli-

grup-martor), 2S

ALCOOUSM schimbarile cazuri) totalitatea consecintele consurnului ETIOLOGIE. alcocl (devenit locului de munca fac de (in 40% din (19% parte din din ale alcoolism. anomalii flcaroare punand inittale eu ajutorul in

ALCOOUSM

cauza

eel

rnai

adesea identiAlte sau

masura

tn care el apertine dintr-un moravuri concepti!

unui anumit

mc-

caberetului, taverreloe sociebilitate.

el

debitelor in care

de

bauturi,

al de

sau incidentele infractiunilorj colective patologic Pcnrru

juri dice

sau alterari

ale schemelor narcisice.

diu, face parte respectand anurnite sau in masura

grup etnic definit. ~i darini

sau cafenelelor Multe leaeuri

este acela al unui

si deficite testelor avflnd

traditionae,
la 0 religie, capitelista in care la sau morale.

loe privilegiat loe

important Atitudinile exprima Alccolul

se tes legaturile
populare

sau individuule

npuri
culese de

de

studii se bazeaza pe
drept

informatii obiecti v speciflce Se studisi

in care adera metaflzicc

Inc un se mal

alcool.
conditiile patogen) ,~a die sindroIii unii indipsihoputosusceptibili apariria notiunea unei de patopcntru angoasa poate san a ,

de eficienta

alcoolului.
culturale

a sesiza

personalitate,
0

etiologicc susccptibile sl'i taca vulnerabil la

in acesr caz agent sau, un individ examinam mului vizi logici. Factori factori tnnascuti in mediul estc ncccsar

discernerea pcntru

trasarurilor personalitatc parentale.

presupuse alcoolica. In

lntluenta strucrurii socictatii, socialisra, mrala sau urbana,

individul aceasta, profesional piramidei educatiei individul stabil sociale. evolueaza

sau traieste

[ala

de alcccl publica mult

in anchetele simbolizeaza

de opinie ~i evoca

are un rol important. sau variabil,

in afarilde la un nivel in interioml

37.11, de asemenea, anomaliile (1960).

conditiile

de educetie

cele trei dimcnsiuni psihologici. psihologici Bxistn san

alcoclic.

sfarsit. se fae cercetari longitudinalc predictive: W. Macr.'ord

C. Robins (1962) si G. H. Jones

In

mult rcuniunile agreabile si mesele bune decat eventualele decadcri pe care Ie poate mimi dcterrnina. betiei Chiar daca il respinge pe

.~rar~it, rnodalitajile lor

sau dobanditi, Ponte fi retinuta

(\96~). Ansamblul acestor cercetari multiple.

divergerue. trasarea viu irucrcsul de provccarii tatea conduitei Factori uncori [lid unui pcntru conrradicrorii, proff ipotczclc
0

fatA

de

sale, pozitia grupului alcoolisrn au pondcrea individuate sau colective. exemplc. rcpuraria a efecruar

sau social in con-

alcoolic, opinia publica franceza adrnitc

voioase clemcntelor distributia ~i virile.

duitele

nu permit formulate

lata cnteva dlntotdeauna S. Snyder Statele alcoolismului Unite,

sa provoacc alcoolopatii? personalitate psihorrope: unii vimptorn psihotice.sa anumitor de unde poare dentei. rclariv eoolism studii anumite depresive lului,

sail .~a inrcrzica prealcoolica? pentru multi angoasei. al patologiei expresia strucrun

tn mod

Factori economici.
traditional, totalitatcu ductia,

Acestia constinue
care privesc prode alcool,

tipic . Dar rarnane

evreii. consumatori

de bauturi mai multe

alcoolice.au
sobn. tn anchcte

5i consurnul

pc

de a ramflne

Consumul placerca. Or, menrale, nevroticc

logic de alcocl esre legat de efectele sale

anihilarea major

plan psihologic,

lncercancu-se

a se raspunopaciansam

precum ~i presiunile exercitate asupra grupului sau indivizllor care au interese

angajate Franta, in aces! primul sector rnilioane de acrivirare mondial de La cu de producator

pc

care

rcprczinta

demonstrand in grupul religie lnsa, iuugrati

ca proccntajul ace lora care observarea in

alcoolice. Ei ronvtituie soruatice susccptibilc ~i toleranta rcfcriroare trolul la nivelul sau predispo-

pncde drea

fiziologici.

rica efectiv mic. ritelor revelat Imigrantii numerosi ccputul engine mari

aceasta 'gO, de

esrc dcoscbit Israel

vin, nnmliri1 rachiu comertul sc ajunge persoanc, populatia din

1.5

viriculton
face

fi. dupa J.

blul
zitiilcr mu1tc

dispozmilor atipicc ipotezc

In anii grupuri faptul

un lee ell prcducarorii san industria la un adidi activa.

de bere, de cidru. de au de-a de baumri alcoolice, de 35 milioane de hine de IOO,{, din adaugam ca 20%

Bergeret. unei stari-limita.

unei structuri la alcool rernporar, ceca ce depen-

sa

inf'lucntczc Mai

~i cu tori cei care

vulnerabilitatea

la alcool.

e11 problema la aceasta in Sratele XX,

alcoolismului tanlrl1 natiuec. Unite, foarte de si la 'nadesea

Recursul dar nurnai de noi libatii, pe culea traditirmala in sectorul obscrvatii

lu mecanisme de con~i al ce-

exist'} real mente irlandczi

numar
mai Dad

pcure linisti tcnsiunile. necesitatea Psihiatria putin rodnica insernna intrarea

biochimice au fest ermse: la nivelul neurotransmitatorilcr densare., scrctowiaei). ill functie teresului smdii milerii rolul produsilor catecolaminelor metebclismului membrane

in secolul secolului rurala.

al XIX-lea eel mai

exporturile
importanta

agroalimentare
de bauturilc iruereselor sunt relativ

francezc
rnain joe. iar

s-a

ararat
al.~i in

au trebuit
la indivizii ridicat,

50:1 fad fa\;1 uror Procerrtejul acest eare compun

sunt constiruite suram Preturile eforturile accesibilitale

alccolice, aflate scazute, slistinute

atccologic, c!inice

rehral ~i la nivelul l:1rile de aent gcnetice, tip

lor neuronale. in· fel, trans· au prode

dificulrtiti

de adaptare.

cu exceptia relatiilcr posibile dintre

$i depresie: genelice cazuri, lind sa punli in evident;1, alcoolismul~i 1972). la inceputul S, RaJo ca

de structurile cercetfrrilor care

acestOT<l. Cen;e·

alcoolismului generatie, mllnitatile exereil1i, , fome foarte

de vfinzare de difuzare,

.;;c aflii in centrul conlemporanc, pun problema ereditare

gnlp este foarte

insii, de la a doua in Statele tradi~ii familial Unite

de prezentare Aceasla

~ide
de f:'kut nc-

La

cJ
din

~cadc de la 38%, hi 2tl(iA:,. Coinstalate unar caUla fata culturale ~i social control americaniinu A. Roben, islorice, alcoolice. a SlIsocoRolu!

sun! rnanifeste, deosebitli_ mid

starile seco(1933). Clavreul Bergeret (197~), pentru

chineze

publieitate dtorva

(0. Winokur, a elaoorat, psihogcnetice: (1911), aurori Perrier (1979)

unei dispozitii

ce provoaci"l la akool, geme-

obiectul factorilor

limiti1ri in 1988. Pondcrea in tinuturilc

Psihanaliza ipoteze

o vulncrabilitatc .~cos in evident1i, nilar sau copiilor babiH'i a unul profil genetic

innasclitti datorit;i adopta~i,

vechi, vigilenl

un control

economici,

K. Abraham

ohservarii contribu\ia

de alcool,

pc

(190~), S. Ferenczi Mai recent, (1959), (1973), (l97~), F.

care contactele I-au ~tirbit. Un antropolog diat logice populare indeaproape

ell civilizatia francez, datele

productive. este mare in cele prooud'ltoare. Intricarea celor!rei categorii de factori, psihofiziologici, sociocultumli

francezi (1974),

J. J,

A. de Mijolla

~i S. A. Shentoub Brissel

factor eredilar specific).

(notiunea

~ieconomici,

este

Factori 1IOcioculturali.
cuhural se intelege care se exercitli

Prin factor

socio-

constanta.lnfluenta Fonnularea lui E.M.

lor este reciproc~. JelJinek. care uateaza

F. CUrtet (1978),C.

M. Lasselin 30

au arlital interes

ansamblul de influente asupra individului in

::;i etnologice
fatl

ale comportamentelor

de biiulurile

din 1960, rl:i.mane mereu valabila: "in grupurile sociale care nu tolereazli decat 31

ALCOOUSM
mici consumuri cotidiene de alcool, numai

acei indivizi care. din ceuza unei mari vulnerabilitati. au tendinta de a se opune
acestor nonne sociaje sunt pilmlip de riscul care intoxlcarii. Invers. in grupurile sociale

disirnutand fnrr-o m!sur.li.sau alta; se poate, in sfirlit. sl'i existe 0 perologie asociata, fizica ~i sihica (stare depresiva, de exemp plu, in spatele careia se ascunde sindromul
toxic pe care trebuie s.1 stim sa-l depistam). Majoritatea clincienilor sunt de acord ell nu exists nn alcoolism, ci alcoolisme. Po!imorfismul alcoolopatiilor a incitat la c1asifican in interiorul sindrornului alcoolic. In 196<),E. M. Jellinek (1890-1963) a publica!
0

auronzeaza mari consumuri ziinice, este suficient s1iprezinti 0 vulnerabilitate minora, de ordin psihologic. spre a fi expus
acestui fuctori actiune, rise". Bticlogia alcoolismului a defini mcdul este acesti lor de multifactonala. multipli, A distinge, a preciza
0

de consum petologic definit eu acuratete cat si un handicap al functicnarii sociale ~j profesionale legat de acest consum; sindromul de dependenta care comporta cresterea tolerantei ~i sindromul de sevrej". Multe alte tentative nosclogice au uvut lac in ultimii 40 de ani. Nici una nu este pe deplin satisfacatoere, dar toate au meritul de a stimula reflectia cu privire la ceca ce un mod O.M.s. a decis

pe

cand in

Martinica aproape petologic,

numarul
egal care eu

femeilor ecele debuteaza mai el

alcoolice

este

barbatilor; 2) consumul mai tarziu; 3) durata citarea barbar; la

devreme decat la barber. se stinge intoxicatiei,

Inainte

de soliuecat la

de Ingrijiri,

este mai scurta

clasificare

a alccolopatiilor

pen-

sa numeasca

sindromul

de

4) tipul de a\cool consumat variaza de a tarala aha. In Scotia, de exernplu, nu

0

a Ie atribui

valoare

sunt operatii

dificile, ell atat mai mult ell cat exista intotdeauna 0 intersectare ~i 0 interactiune a
acestcra ALCOOLOPATIlLE. start patologlce Diagnosticul este teoretic la simplu: acestor
COI1-

tru care s-a servit

de prirnele cinci Iitere din alfabetul grec. Alcoofismul alfa comporta un recurs hi alccol tn mod pur psihologic. Alcoolul este folosir pentru a calma dureri somatice sau emotionale. ln reelitate, aceasta
forma descrise pundc durata. ar constitui mai unci jos. preludiul formei gama

versaui
informatii mcdicale

ell pacientul
referitoare , psihiatrice

pentru a culege antecedcnrelc sale

sal! propriu-zis

Alcoolismul bet.. coresal~oolizl1ricxccsivc ~ide lunga

csreia survin
0

alcoolica. Complicatitle alcoolopatiilor nu pot decat ~ fad! obiectul unor enurnerarl suecinte. Ele sunt fie de ordin gastroenterologic ~ihepatic (gastrite..cancer esofagian, pancrcatitc, stcatoza, ciroza). fie de crdin neuropsihianic (betii simple ... u patoloa
dependenta gicc, dclir alcoolic optica ucut, subacut retrobulbara, sau cronic. nevrita encefalopatii). polincvritc,

exista bali

deosebire pe au
0

semnificativa

intre

M-

~i

femei,

alcoolice atcoolurife

cand in Franta femeile preferinta aparte pentru tari si adesea pentru bauturi de

felul upei de colonie. organismul lie acela

eat

Exista unanimitate in a rccunoaste d1 feminin este mai vulnerabil

al barbatului. Vursta medie de a cirozelor la temei este cu 10 ani

in cursul

complicatii far~ a alegerea dependents alcoolurilc baucare

aparitic

alcoolcgice , ca ~i referitoarc lu ecourilc sau aSl!pra vietii sale familiale.profesionale 5i scciale. Se pracrica in aceasta privinta teste psihclogicc. cxamcnc fizicc ~i biologice (in ceea ce
comportamcntului privesre centului acestea din urma, ccrcetarcu pro-

de

tip somatic Pe cnnd aici avem ferment

(ciroze.
ill

polincvrirc),

se putea pune fizidi.. tari, turi alcoolului hipertoleranti

cvidcntn tndeosebi face

logie cardicvasculara

Exista.ce asemenea, 0 patolegum de alcoolopaai.

in forma

gama

priveste

de-a
care

ell consurnaton alcoolic. mai jos.

aleg mai degraba heta ar fi forma delta deserts cu pierderea

ALCOOLISMUL FEMININ, Timp lndelungat ocolir de specialisri, care, lmpar~ind nerecunoasterea coiectiva. ll acopereau eu un val pudic, drept caracteristica alcoolismul gravitatea al unor feminin are sa, amestecul

inferioara aceleia a barbatilor. La un Mrbat 0 cirozii se constituie In 10-20 de ani, pc cand la 0 femeie in numai 5 ani. A nornaliilc frecvente polincvritelc atrice sunt Supramortalitatca marcate clectrocnccfulografice Ia ternei decat sunt rnai iar

la

barbati.

)i complicatiile

neuropsihi~i rnai severe alcoolice

de gama G.T. .~i volumului gloa bular mediu). De fapt, primul contact cu pacientul elite deosebir de complex, punand In cauza personalitatea acestuia ~ia medicului. Intr-adevar, polimorflsmul rablourilor c!inice elite deosebir de dennant, did uneori nici un semn nu este aparent: bolnavul solicita
consultarea pentru sunt manifestAri patologice

ate ell slab continut

mai

precoce la

De fapt , alcoolismul precede alcoolismul gama, Alcoolismul

femcile

conrrolului

care deja

compliea;:ii, dar care, pentru dan.sul, nu sunt in moo evident legate de intoxieatia sa (despre care el nu vorbe~te). De buni1-credintl1, el poute ignore faptul ca
deja dependent de alcool;
0

asupra consumului de alcool, corespundc tntrucatva alcoolozei" A1coolismul delta, cu lncapacitatea de a se ebtine de Ia alcool fie ~imacer 0 zi. prezinta 0 puternica componenta toxica ~i corespunde alcoolitci· A1coolismul epsilolJ are caracteristici comparabile cu soma1coolozele". tn 1980, Asociatia americana de psihiatrie a editat un manual diagnostic ~i statistic al tulburruilor mentale, DSM-IlI·,

unor factori psihctulburari organice cu care se ascciaza, dificultatea instituirii tcrupiei, clandestinitatea la care tl condamna oprobriul social.
constant nevrotici, amploarea Alcoolismul feminin se deosebesre de

aproapc

tinere arata, de asemenea, ca ele sunt mai vursta.

dedit barbetii alcoolici de aceeasi Inegaliratea fiziologica se adauga sociologice.

deci unei inegalirati problemelor

alcoolismul masculin prin: I) 0 mai mica importanta numeridt 30% femei din numi1ru1 total de alcoolici din Frartta. adid. 80] 1X)()--90J (XXj. Acea.st:1 proportie pare in cre~terc de 25 de ani in
ceea ce prive~te bolnavii spitalizati. Dar

este poate

bolnavul

adopta

fat.1 de medic cooperarea,

atitudine negand

de~au

fensiv.1. refuzand 32

care distinge in ceea ce prive~te alcoolismul: criteriile abuzului de alcool. ad.ic~atat

trebuie relativizat.1, deoarece poate varia in proportii uimitoare: in Staere~terea lele Unite, un alcoolic din trei eliote temeie.

Din punct de vedere clinic, importama psihonevrotiee este majora. Se repercaza structuri nevrotice sau putemice elemente depresive; abord:1rile psihanalitiee III Fran~a (M. Fontan, Lasselin) arata ca totul se petrece ea ~i cum fcmeia alcoolic~ are despre ea insa/ii 0 imagine lacunara, segmentarl1 ~ise vede ca pe un teren de falii ~i de leziuni nareisice necicatrizate. Acest vid central nu paale fi umplut provizoriu dedit prin ingestia unui 33

ALCOOUSM

ALCOOUSM . Dincolo organismului de ponderea feminin, rile de in cea coolizarea torira sambata rnai marc juvenile alcoolic

obiect

real. alcootuf sociolozici proprie

pot fi
parte

udate

in

mod alda-

investit multi terapie: consilieri mien, grupuriie a acestui

Cll

functia

retapeutica. in mod sociah,

factorilor Iiziologica

si de vulnerabihtetea

copies.
a cazurilor, adulta, nu duce 1a constitulrea 13 varsta ~i unei

altii purticipa asisrcnti precum

De fept, tnsa, activ Ia aceasta

sociali, , infirla rnai

necesara sau nu 0 spitalizare? Optiunca f dlauzita de aprecieri prtviud:

va

vizitatori psihologi

recur ... l patologic al femeii la alcool are u aceeasi semnificatie ca la barbat, accca a unei amageli ~ia unui cscc
Pronosticul vida pentru este greu fetus pot la
0

in alcoologje, nefalisre". personal contact

- stares bolnavului.care manifesta sau nu imposibilitatea unui sevraj ambulator o alterare suicidare tiala:

unui sindrorn

si fosti bolnavi Cepacitatea

aderenti rerapeutica lung

grave
posibile,

a starii
0

sale

generalc. a reactiilor poren-

rneturizarii Dimporrtva,

ferneie stabilit.

alcoolicf

gra-

augur.
lice

srabilizari de hun anxietatea, depresia.

structuri prepsiho-

comportamentelor

psihiatrice.

cstc incontestabila,

pcriculozitare

de

Consecintele

rnahmureala

san unele

ale ... in demersurile Primul relatie este un act important. Indelungata. sa-.5i demcnstreze ell tact si rabdare pune pune pacient tand

pc
dintre

tcrrncn pacient

f fuartc severe (intar7.iere de crcsrcrc. anornalii morfologice specifice ale creniutui ~i membrelor, malformarii). Conrraceptia pune probleme specificc
ALCOOLUL decenii nale prin caractcnstica SI T1NERII. tincrilcr Atcoolizarii din obicei dar nona. irnltaric, De vreo doua a capatat traditiosau gust
C<lTC 0

subiacente alcocliznrilor precoce pot necesita 0 inrcrvcntte terapeunca.

TERAPIE. utie de pana in strucmri de snnntatea nia publica Obiectivele gorii. sale, Trcbuic adica alcoolismul toxicul, cnrul Apasarorulut pesimism substiruit terapeconin 19S0 is-au originalc. opinia muir. sunr de doua cate~a fie tratate ell de Pacisa-~i ~i complicatiilc la o ruptura urmat

si tcrapeur
0

- gradul

de intoleranra

al anturajului. momentana con, de x! avcr.-:ivc

care inaugureaza Se enville nu »urnai ell medical stiinta, vorba face alcoolic. situatia, a adevarului. de

care ncccsita sau eu mediul. Chirniorcrapiile stituire utilizeaza interdicnc firam c! pmic pcuucc din ncuroleptice

nu 0 rupmra

ci ,

sunt esentialrncmc Tehuicilc

tillite terapeutice sanitare

foarte diverse,

care uu

lee

, ~i capecitatca Nu

SCIde a 0

tranchilizantc, .51vitarrune. rccurz

»ntidepresori

alcoolizurca

Rcsponsabilii medicalh, opi-

in pracuca.
un

mai este
ci de drept

a
pc de

publica, all cvoluat

i-a

~ase

diagnostic. recunoasca prea total

a-t

apomorflna. pc

cand tebruci!c la alte mcdicuni Magncziultace scheme chimiorcra

succedat un recurs In alcool care uneori sc

substttuie menea acest i sc poatc caz toxicomaniei. poatc
lll1

unnaritc simptornatic sa se ajunga

u.i cxpune Practica eflcienta) fel

san in parte

evi sal! de

~i·metrolliJazoIJ. din anumire

de asesau in

lntr-adevar

travestirea rcstclcr poatc

fati5a

conduce cnracrcr

la toxicomanie eapata particular. , delincventa,

(de personalnate

asocia.

Alcoolizarea

tusctmtendinta

ta operarea trebuie de

unui scvraj. nscmcnca unei

ca

~i r-xamcnchcorrtnbui orienteze

Ii un mijloc de contact, la biologice. A ~ti~a assau ulc anturajului prim bilaru global, terapeuuc. ansamhlul de In.~iilXIU' ill acestuia, este la
WI

Au foxt utifizatc toatc psihoterapu!c dividuale san de grup. Nici una dintnnu se poare rcrmcn Pt1S~ bautori prcvala in afara de de
0

in-

etc
pe

du-se de agrcsivitare

o abstincnta reconstruiasca

total:\. si neeonditionatl1. ajutat ansamblul

culti plangerile va putea care cccrcm logicc. acord carllia, definite cuviintu unui

familici

supcnonrare
aeCC':L

suicidad, Imprudenta deliberate tn metcric de eondueere a automobilului sal! vehiculului pe doua roti
Vflrsta sa scada regulata medic de vreo rnediile fetele. JlIveniia (aneheta ~i J.·P. Choquet, ~eolar::t meJiocra adesea muncitori recruti alcoolul a primului iuccpe , baietii eonsum tindc 10 ani, iar alcoolizarea intre 12 $1 14 consuma mai

traiectoni

_,h

programlll

rn

lung,

de

originala. tostilor de si sau de "i clea

practice

asocianile

lczarc de ulcool. s~hi reorganizeze viata . sa-si resraureze capacitarile rclationulc. sa-si regaseascn autcnornia ~i mod de a un
trai fericit fura alcool. User de enuntat. ncestc principii solicitarea explicita. "lint greu de urmat. este rareort de imprumm, Adesea de publid

Progrumul

terapeutic

sau de grupunlc

de nefulisu. este prcsarata irnprevizihihRccidiva consumuhn din elementele nici Cxal!cr.ltu Aparitia '-de mcrita sale free-

~i previzional Ales de tcrapcut

ell

<IImijloacclor psihologicc ~i
ell

grijirc mcdiourentoase, pacicntul sa tina

Evolutia rcrapcutica incidcnre xau uccidente scapa alcool, nid mente oricarei , adica
IlU

sau excexiva

sau de terapeun, anturajul de vituatiilc au crewt restallrarca Rcluarea

descried. reluarea unul

ani. in toate mult dccat Alcoolizarea I) ::.colari F. Davidson o adaptare JeternUnant; eu tutunul; 2) tinen suma 3) tinen (numai ritate 34

De

recidivcte traicctorici. trecuta

fapt, ~i

de ingrijiri

clara

el rrcbuic

seama

fie
de

cstc dedi sub

include:
I.N.S.E.R.M., 198()) la care joad. estc

Ea este uncon mascata

in spatele digespalron, poli\ie, sa nu prea risea sa. se

spre sa-~i

a 'Hinge

cele Joua terapeuti

obiective

Ea nu trebuie taecre.

unci simplomatologii tiva sal! neurologica. indirect. medicul autoritfiti solicite de de de

(I

mai sus.

Unii

este formulata mnnea,

l"ixeze ea seop nomlule mntrolcit la alcoo!.

Jepre<;ive,

ell risc ~llieidar,

un

rol

tenti

persoana: sot.

unei tolcrantc
COI1Sllm

fi men(ionatl"i

din caUlil relativei

asociat ei cooliceeni; la cazarslab

la

iocul

ar fi posihila psihiee, alcoolicc. majoritatca

tara fizicc Dupa auto-

ven\e. Caracteml repetiti\' .llllllor secventc - spitalizarc, rc(-illi.,:!, respitalizare, iara5i recidiva e~timare etc. a trehuie sa incite la
0

sanatate
temeiul.

etc. impim

reaparitia sau socialc numeroase rilor conchiJ ac:estei

manifeslarilor ale maladici experimclltari, asupra

noua la ea si sau

(1. Zourhas): decat tincrii

un ajutor

terapeutic,caruia pacientul

programului

rerapemie.

mai mull alcool

ii recunoa~te arate reticent

(J.G. Bemard): este reemti

fa!l1 de rerapeut, medicul. (in acest caz

ba chiar ostil fie el genemlist rnai degraha este singurul

caracteruJui apJid.rii

falados progra-

rna consumul hauNri

de alcool alcoolice).

relativ

in mod
sau

clasic,

notllllll.
dc la inceplltul ~ pune lerapeutic problema:

punerca in cauza a terapell!ilm in~i"i. 411 la aprecierea unor factori illdividuali

25% dintre

beau cu regulaDimpotriva, ie~i-

speciali,;t

ind.
mului

situa!i(lIlali tn care alcoolielll se afltl prizonier. Daell clementele de prono_~tie :i.e arata in general neadecviltc, rezultatcle ca 35

ga'itroenterolog

sau psihiatru),

este

ALCOOUSM
atare.

ALEGERE 250 tizare dintre mului), aparure de centre ele sunt de

PSIHICA

INVlZlIIIlA

pe termen scurt, mediu sau lung. in functie de numerosi parametri, nu pot fi evaluate in mod global. Curare alcoclic,
care timp a fost de obiectul
ell

ecest
Frantei.

fel

pe teritoriul

Cele

all fest reparmai multe

(Asoalcoolisde ditsi rutiluatc heca~i mai ri-

gerate pentru

de A.N.P.A, prevenirea a Comitctului atat in Franta mlul au in accidentele 1955, fost stavilirea Studu

ALCOOLITi. (eng!. aJcoholitis). Una din formele elinice ale aleoolopatiilor, cea mai raspandlta la barbat in Franta.
Alcoolita predominant individ adolescentei, importante
~ TIll

ALCOOLOPATIE
Stare

(eng!. aJrohoJopa<hy).

unor esecuri

ingrijiri

aterne si de

ciatia nationala contra

comporta la

un factor care, zilnic

psihic

ne-

10 ani, poste

reiterate. cxcelenra 10-20

.~a ejunga

consrante

succcsoare anchete, alcoolica din (circa

tnceput:

subiectul

la n perioeda

stabilitate

in anii urmatori.Invers. un rezultat bun rimp de graY ~i de Co grave . severa echipclc altul va recidiva parclogica

ulcoclisrnului. demonstrcaza avut de

.paranormal"

Je la smr~inIl

dupa ce a vadit

Nurncroase In strainaratc. imprcgnarca ere. tcmbci 300()OO guroase la spiralul accident' alccolemic [rtccpdnd pentru rutiere rnttsuri

consume
cantltati psihotica jcaca

,i in

comportamentala eonsUtuita. de tulburari ale tojerantei Ia elanol $i de instalarea unei dependente rata de acest produs. Ansamblu etcrogen, al carui pofimorfism expresional patiile capata este foarte la comun nivelul foarte vast, alcooloindividului diverse, Etiolcgia

rovarasic
san cidru srructura Pactorii sexuaservirc iar cstc unor
tOXlC 0

de vin , here nici

0

de ani. curare trur-o Accsre

5i

va intra

fala

prezinth

in apurenta

sernntrrcatf! extstenttalc
caror numitor de a Se abtine

al
lor

nevrotica. de rncdiu alitatea betiile lenta, progresiva

san perversn. un rul important:

este pierderea

libertatii

durabila. titudini terapeuti exceptio sau a este

imprevizibilitati Sd incite

5i incer-

nu trebuie unor

a se Incerca in J976).

de Ia alcool.

la descurajare complicutii deteriorart

~i abandon. orgamce psibice ireversibite

16000

de morti

este normala. Se observa a fuctorului relutiv rare. sunt

este slab cunoscuta.

de raniti

de roleranta, Evolutia de aparitia

"<Ill

L11l0T

au fest Facute in Franta din Garchcs: sunt xupcnoara aproapc proccnrului tncearca recentc in corclatie

de C. (jot 40% dintre ell

necesar

sa

se urmeze

ell tenaciratc

10--20 de ani, inainte hepato-digcstive de cornporrament. in paralel ell fuctcrul (engl.

terapiile

intreprinse MEDICO-SOCIALA. unsamblu eu privire IY50. Cauzele in care supraconsumul. a privilegiului a debitelor ~i franarea
0

directa

manifestari urlburnn creste

a unor

ALCOOLOZA (eng!. a/whulO!.i8). Una din formele eUnice ale alcoolopatiilor, foarte frecventa la femeic.
Pactorul deprc~ie, afeeliva tale, ere. psihic este dominant: Irustrari, stari este tulburan psihopatic. rolerama care alcoolut toxic ramftnc cpisoadele solitar de scurta dupa
0

ALCOOLOGIE borarea lutia cepand vinue tarivcle unui ideilor din ~i reglcmcntare

Eta cu evo1"11sunt tende

LCgCd

legal de

Pactorul

angoasa, cautare Iimita de sexual imediu dccat

de tcxtc

legislanve

(),~ g de ulcool fenomenul, in pofida dozere

pe litrul de sangc.

serie

de to1cran\ll. ;1Icohofogy)

slabh tolerantala ncsatisfacuta. de

este coutemporana

de noi leg! sau decrctc progrcsclor

~iI domino de

la alcoolism. econornicc de unde povamagiilcr, pentru publidt{lfii, supraproductia

dar eJe raman

greu de apticut , 'in marerie

AlCOOLOGIE
.Dlsclphna con sac

dezechilibru Facrorui penrru

in' masura de limirarc

a alcoolului ceca

in silngc (alcooltestului ALCOOLEMtE prcvenirea, de indivizi ingrata, insa multe

fuvorizcaza progresiva contingentare distributiei pled) acelasi paruri ramIDe snldiu 1970,

i-a succcdat

etilometrul).> cc privesre Sarei~a

a viticulturii.

de ubolire moderarca (prca compericutosi dar in de de a

In
ctorturi opinic cesara,

rata la tot ceea ce are kgatura, in lurne, CD akoolul etilic: productle, conservare, dlstrjbutlc, consum normal ~i patologic, cu impllcattlte
acestui fenomen, cauze ei conseclnte, tie

Ia
prin

subiecrf gust.

tare este utilide intcnsitatc parologice intermitente s.a conrelativ din de ani ,

zat mai mult ca agent Factorul mijlucic, discontinui Acesti suite scurta cauza unor deoarcce

terapcutic

au Ioc la nivel publica. prevenirea

~i de
ncpc de rnaunui sub de Jc oazc

Incii nu dispune epidemiologicc), sunt greu corcspunde

din 1954 a insrituit de incitare timp de a solicita stabilimente

procedure

la nlvel cojectlv, national "i international, social, economic st juridic, fie la nivel individual, spiritual, psihologic ~i
somatic. Aceasta dlscfpllna aetonoma lsl

ule consumului

sunt

:;;i

durata. evolutie

bolnavl

sunt determinati a cutiva grave atipice)

~Iiin~ifice sural. sistem dublul

(in special

medicul

a alcoolicilcr

tngrijirea de Ingrijire

medicala,
, centre de

cand efectele Medicine control

sale reale rnuucii

si in prerniera

au fest create

IO()

de medicine

preventive

situat (cornitet

sau sectii

de 25 de puturi. Comitetul asupra sanalatii alimentm" unui medic

Aplicarea superior

ul bcneficiarilor ~idc stat (inspectia

insuficienta. ::;iinfonnatie in acela~i ministerul

tntreprindere) Examcnul dcpislarca barile grupurile de

munciil permite ~i alcooli(schimtn unele in acord ell poate juca

ia instrumentele de cunoastere de la principalcle ~tiinte umanlste, economlce, jur-idice ~imedicate, descoperlnd, in evoJulia sa, propriile-i legi" (P. Fouquct, 1%7).
Acest alcool, cOl1cept a pennis
110l1,

de ordinul tufburari (bctii

si precoce

ccmportament

alcoolismului a creat centre

perioJic

al ~aluriatilor unar accidente de munca), muncii,

ALEGERE PSIHICA INVIZIBILA (eng!. im'isibJe p.~ychic chuice).· Mudel

etiologic aI unor crize sau dt!compensari acea&ta isterice. Introdusa sintagma o agitatie de dltre E. KreL~chmer, procesul atunci un subiect material desemneaza dezordonaUi. psihologic cand se ana

centrat

pe obiectul ,i ~i

fost creat

an. {neepam.!

din anii

supracom.umatorilor loe nefaliste

0 largire, vizavi Alcoologia universitar, unei

u fmboga!ire de psihiatrie face obiectuJ

eilor ~i prevenirea intreprindcri, un rol activ

o mai buna coeziune de toxlcomanii. illva~amantului condus la crearea de alcoo.!ogie.

zise "de igiena alcoologice din initiativa S.N.C.f<:"dr.

(de fapt, centre ~i de tratament), din cadrul

de prevenire

medicina in infonnare

iar in 1978 a franceze

care propulseaza in rata unui rerieol

spre 0 fuga sal! sau psihologic;

corporati,,re,

Societlti

u Go.

tn 1989, mai bine de

~i in prevenire.

r1'
ALEXlE
o atare rcactie fcsture a aviu la pertcol vieui implica
0

mani-

Asemenea emouonala rilor lor tmr-udevar. dmamicii corpornle. Acest II tnntlnim

pncierui exclusiv somaticc. mad lor

pot lasa prin Ei

sa. apara
prisma

starea plunge-

a impulsiei
0

~i a

urma Ustului.

sfaturite

lrnpulslei asupra lui din

!!Ii intuiliile
care
0

psibana-

eceasta transferul

modaJitate rational la

de cura deja descrisa al lui O. Fenichel repera pacientului sa se intereseze ~a

0

in

rnorni (besic arivcsv. anurruta tar titlul

De

efrfel, Kretschmer acestuia

demontreaza.
in distingcrca de senzajiile asocial cu statut grave.

(1941) cu reaii-

influetua articolutui psychiquc",

Penrru aceasta partida tmpiedica

psihanalistii alianta necesara

preconizeaza. ar fi contraEa ar de transfer, a acesteia

si in ceea privire psihanalisrul,

ce R. Sterba identificarea

in 1929 cu

dificultati afective

J.

Lacan.

terapeutica a nevrozet

care II facea

urma ("La causalitc

1947) eve

de fapt titlul unui subcapitol

Jin P"iiho!ogia In consecinm, invizibila" dcznodund ar lasa sa • FURTUNA

care II leaga tab lou clinic free vent scazut, este adesea wmatid1 la subiectii traumaticc
0

pe pacient analizei ar

de tcrapcut. definitive tntr-o un

tie activitatea zeze ln comun. Sterba aceasta valoriflca devar, entul

pe care ei trebuia de ascmcnca, de colaborare Eul rational relatic

0

malicnlii
putcrn unci realul. i.lpJra

a lui Kretschmer. .nlcgcrea fun ate"

msteurarea

ell u simptomurologic socioeconomic si dllpa mahuliile defavorabilfl psihcrcrapic. alexitimia rcrcbrale concxiuni'cr corpului cates. Tcnhoutcn

importanra

opuuc "aleg.eri

psihica care. imaginarul,

~i transforrnarca

uncdiicbc alt
tip de rcucsa in

notasc vointa .Jnrre

in 1934, mutuala al pecientului

ca
xc

Anslysc. Cad
sa stahileasca rupert tiilor situatia F. Zerzel, tanta. a a Annei Iizeazn ferului. sale

fi

necesar

ca .nevrozutul

la unii toxicomani

simbcliculsi fenomenul

psihotic

evenirncruc

ill

~i sa mentina daca

cu psihanalistul, de transfer,

in rnarginea

~i Eul analizalll in aceastf realizeaza

al psihanulistului". de alianra. identificare asupra asa trebuie

intr-apaci en face partiala

MOTORIE; ISTERIE BibL Kretschmer, E_, Ifysl<:rie. Re/Tt:xe, r'l.'.til1kt,

psibosornatice, prczinta decat Ei suut prea

ca astmul, cvolutic

pacinet mai de la di

el dorestc de egalitatc

cntii alcxitirnici 1'011'11: alexitimie.

intre ~i sa lucreze aualuica" Tennenul

pe picior

eel care puti»

nu sufera sensibili crcd chiar

fR.R. Greenson). de cerre irnpor-

psihanalistul, pretanda-si rerapeutul eapahil forma subicctii de accasta. de

0

uctionand rezistentele, snu. Dar

sa si intercum
0

1423, trad. cng!.. Loudon, Peter Owen,

pare a f fast introdus in 1956, care i-a dezvaluir ca este lesne ctasici

Lucan. J .. "Propos sur [a causalitc psychique". I t)..j_6.n ~-'-ri'.';,Lc Scud, Paris ]!)66; Lacan. J , i Le" p,~yc-hu,e.,. Le SeuiL Parb, IlJXI

Unii clinicicni esre consecinta ':'oi in special sechele si Hope). interhemisfericc

ca el sa fie accasta "rational, d'l ~i psibopati sa aibtt,

unei malformatii a unei dcficiente urgcnczic de comisurotornie

subliruind Freud acest dupa

sa-i ueosesat! urial transsa

sa rnentina de transfer

~i sa controleze ruluti v borderline, ca pacientul

besti pe psihanalisui aspect

de cei ai scolii

cum ei ignora particular in lucrarca nouunea timp

desexualizat

5i neagresiv''.

Este evident

ALEXIE tcngl. alexia). Forma de agnuzle vlzuela curacterlzata prtn picrderca capecltatll de a citi limba scrtsa sau Imprjmata in pot1da ccnservarf intellgentel ~i a Iunctiel vizuale.
Se impune inrcrior,o culcrilor. care pacientul sa distingcm
0

narcisici. Trebuie

Intr-adevar.

But ~'i
Anna ~i Ell

eu atflt mai mult psihcncii

nu sunt capabili

mccenismctc

de apJrarc

(1936), rezisrentclc ale acestui

pc

alexic

oprica agnozia o alexic sene

pura, fad agrafic

,i f::iT:)

tulburare

de limbaj

alexic optico ..agnozica.cu a obiectelor uu poatc si spuuului.si nici ell agrafia.

ALIANTA (engl. alli'lIIcej. Uniune.acurd intre doua sau mai multe persoane pentru promovarea unor scopurl sau Interese comunc.
La nivcl gel1cra~iona);1 mcdificarca familial. cste icrarhiei mice ilegitima. Iunctionalc ahanta transla Ea duce a familici

Freud promovcaza asimilund mecanismele Paralcl , scoala ell H. Hartmann, a dezvoltar Hartmann Eului, aperpne anumitor autonoma sa aliantei descna

de Eu adaptativ,

in acclasi

~ide
parte,

parte, nevoie de reactiile de transfer capacjtatca de a regresa, iar, pe lie aWl

de aparare americana

.am

Eu

putemic

suu

ace a forma care sa.i pentru

a egopsihologici. Din 1939, ale vor

particulara perrnita a srabili motivata" Aceasta numeroase tndeosebi Dad "aeeasta pacientul a in aceasta analizei. unii
0

de plasticitate sn-si tntrerupa alianta (H.W. varianta critici din partca s-au

a Eului regrcsiunca

E. Kris ~i R. Loewenstein, conceptii. functiile rudimente anmci Notumi ale cand si-ar autonome

de lucru Locwald). a curei-tip din partea acclora

rezonabila a tntampinat psihanalistilor, care

aceleasi

~i

sc asociaza

cuz ill care

citi ~i nici

si se

poate

ana asttel
natural

la originea la unul

unor
dinrre

ale carui Eului funetii

face apa-

ALEXITIMIE
citate Tennenu! Unite In jurul \c aplid boillavi

(engl. Jlexirhymiil), emotiile. apanllill

IncapaStlllC\c unor ..

~\llburari membrii

psihoparologicc grupului

ritia din primele individuallza.

luni de viatil

~i care

se opu ..

acesta

se va

de a-sl exprima anului

neau egopsihologiei mergea

din care ea se inspira cu atat mal Lacan

cum sunt autonomia

de illexitimie,

1971 (P. E_ Sifneosj, personalitii!ii

ALiANTA
therapeutic

la dcscricrea psihosomatici

nne
ematiilor

sc eameteri de verbalilor. printr-o

Leaza pril1lr ..o marc Jificultale zare a semimentelor;;i viata fanta~atica preocupari concrele foarte SMa(;a

::;i

u gandire spre

~i un diseur<; escniialmente

orientate

(- .... PSIHOSOMATICA).

TERAPEUTICA (eng!. l\-Iodalitate a unor psihanalizc, nrach:rizata printr-un ajutor dal padentului de caire Eul adaptaliv Intru continuarea analizei ~i intretinuta de dorinta de a-!jii iDliinge ne'\iroza, \lointa cun~tienta !)ii ralionala de a coopera la cura ~iaptitudinea de a
i1//i'JI)ce).

au olerit

Jeci baz~

Elilui si dez\"oltarea ~iustificarea j

H.W. LoewalJ anilar

multumu sa spuna ca bine cu c5.t

bolnav", altii. a psihde anaJiz~

nll era ell adevarat

0

terapeutiee. L. Stone. ded, analizele in Statele curci la fmele '50, in pentru mai rcpede de altfel a

eei mai multi,J. Pentru

In special,
pervertire
0

all vlizut

Green.~ofl. vor prccuniza

veritabi!a Lacan

astfel

epoca In care
intenninabile permite la sfilr~itul

tocmai devenisera
Unite.

nu f.1cca tie fapt dedit unui Eu Cll un Eu". enmlui in partea

0

sl deseneze .,relalia Divizand Elil pacisanatoasli

pacientului

sa ajung~

~i

partea ale 39

saJe. Ej regAsesc

bolnav.1, se creeaz11

serie de "bipartl\ii

38

AlOCAllA

DE EDUCATIE SPEClALl.
care, duse ad infinitum. Lacan, F" Varianlcs de /a cure·fype, E.M.C., Paris, 1955

ALClCATlE prin asigurarile ajutorul social,

Parintii

PENTR\J

ADUL TI HANOICN'ATI

Eului subiectului'', s-arreduce

pentru

la limita 13 Bul psihanalistului. lar pe aceasta cale .putin intereseaza ca se prccedeeza dupa 0 formula in care se refleets retntoarcerea la dispretul traditional a] savantufui pentru «gundirea morbida». iar vorbind i ire carea once lisrul terminarea ell pacientul «pe limba sa», nu

boala.
sti

stat sau alba

rezi-

d~ In fond cuvantul". Socotindu-se d. psihanalizei implica identiflsubicctului fondare

Illl

ell Bul

psihanalistului de

(W. Hoffer), se exclude subicctul

in limbajul "care
S:!Il_

la

ALOCATIA DE EDUCATIE SPE. CIALA (fr. etiocetion J'e;ju~ation spcciale). Prestatle soclala pe care 0 poate percepe familia unui copll handicapat sau handicapatul insuSi, daca este rnajar. cu condttla de a indeplini modalitattle de atribuire. Legea de orientare din 30 iunie 1975 in
tavoarea persoanelor handicapere alocatic csre accca de edncatic cstc care a instaurat aceasta

copilului

trebuie

denta in rretropcla sau tntr-un departament d'outre mer ~i sa exercite 0 ectivitate profesionala normala: in caz contrar, trebuic sli justifice imposibilitatea de a rmmci. Nu
exista,

adu/tes handica¢s). Prestade scelala care poate n perceputa de aduatll handicapati care indepllnesc eondltllle de atrfbufre.
Aceasta alocatie pentru adulti de handi-

capati

(A.A.H.)

a fost insteurera

legea

de orientare

din 3U iunie

1975 in favoarea

persoanclor handicapate de altfel , nici 0 conditio prtvlnd Conditiilc medicale sunt apreciate de resursele. Cei interesati trebuie de asemenea sa-~i asume obligetta efectiva ~i comisia tehnica de orientare si de reclasarc profesionala (COTOREP), care exista in permanenta privind copilul care tndeplineste conditiile de succesiune. care fiecare departament. sa justifice Persoana handicapara

Iar psthananimic o imediata.

ar putea

pacientului adicf

sa

sa-i
0

comunicc intuitie

nu fie luat drept

speciala

(A .ES .). Comisia specials sa atribuie anumite

depertamcntala

~tiinta preconceputa

sau

de educane competenta Trebuie partea insu~i Copilul

(C.D.E.S.)

singura
alocatic

sa nu fi fest supus organizani propriului sau Ell" (Lucan. veriuuos de /,1 cure-type).

aceasta conditii

reunite parintilor sau

, aHit din copilului trebuie sa

fixeaza durata atribuirii alocatiel; durata este 1ntotdeauna temporara. tntre 1 si 5 ani; alocatia esre reinnoibila in eceleasi conditii cu ale primei atribuiri. varsamantul alocariei speC.D.E.S. cste aceea dale este asigurat (C.A,F,). de casa de alocatii acestei fumiliale Atribuirea

trebuie

un procentaj

de incapa-

citate permanents de eel putin 80%. Acest prccenraj cste epreciat dupa ghidul-berem ill mvaliditatilor. aplicabil cu titlul de pensii militarc de invaliditate si al victimelor de
rnzboi. In lipsa atingerii proccntului prevaznt, pcrsoana trebuic sa justtflce un handicap permanent, fizic , senzorial sau mental incapabil ~a'5i procure un loc Conditiile administrative de casa de alocarii farnifiale interesat trebuie sa fie de ani, sa aiba rezidenta sunt v erificate (C.A.F.). eel

cat si din partca adolescentul de 20 de ani sau intr-un in afara

in pofida acestor critici ~ia faptului eli C<I ar fi cazut in desuetudine 0 datol C11 dcclinul egopsihologiei la psihanalisti. alianta terapeutica ramane larg preconizara
.~iutj}jza\li spiratic explica calitatea In diverse psihcrerapii sau cogniuva. de inA5d se psihanalitica

aiba mai putin

Iii sit

aiba rezi-

alocaui dererrnina afilicrea automata 13 care il face asigurarea pentru bJ\trfinetc a mamclor sau de munca
femeilor care au in sarcina poate fi acordat a carui deosebit frecvenr de persoana pentru natura hendicopilul si grasau unci caparn de cet putin 20 de ani. Un suphment de educatie atins de un handicap vitate ccr cheltuieli necesita [n caz recurs comisiei de rccursul de

denta in metropola

departamenr de

J'outrc mer, Trcbuie,

aceasra,
proa] si al sau sa

su justifice
pcrmancnta centaj pcnsiilor victirnclor arins mental este invaliditatilor

un

proccntaj

de incapacitate HO%. Acest

in

faptul eli: cxista, pcntru a masura relatiei dintre pacient 51 terapeutul san, un HeJpiJJg Altumce Oucsuonnsirc care prezinta doua versiuni paralele, una dcstinata bolnavului, iar cealalra tugnjitorului. Penlru multi psihotcrapeuti, efici-

de eel putin , aplicabil rnilitare de de razboi. procenraj 50

v.irsta de peste 20 in Franta, sa fie de

este uprcciat

dupa ghidul-barem invaliditate Dad Iizic, copilul senzorial

de ridicatc la ajutorul

nationalitate
dintr-o

tranceza
Franta

sau resortizant
~A f incheiat ()

ell titlul de Cod al este

\arh cu care

terte pcrsoane
litigiu ordin tehnic , un loc in

conventie privind alocarea acestei alocani. Conditiile legate dc resurse sunt verifi-

de lin handicap al carui cuprins tntre

enta psihorcrapici lor ar dcpiudc in mare parte de calitatca acestci aliante de lucru, pc care ci cautf sa 0 insrituic si sa u repereze inca de Ja IIlCt:putUJ cureL lar in
scudh!e de succes terapeutidi. cele mai recente ai psihoterapiilor, asupra factorilor alialJ~a rMeori

grape
respective:

poate loe

avea

futa
con-

rate

tot de C.A.F.

Totaliratea resurselor
sa depaseasca fixeta uu de tem-

de incapacitate HO%. el poate Ima sa frecvenleze ~pecialii pentru respecial~ in cadrul departanu sa s:1 ceara unci asc-

la fcl, un recurs

celui intcrcsat

nu trcbuic

.:;i

rencios
regionale

poate

avea

fud't obiectul menea aloca!ii. un ~tabiliment handicapa[i cur~ul ~au de

~i penlru Trebuie

atribuirca

a conteneio~ului incepil:nd handicapata penlru

riti1~ii sociale.
ani. persoanll. de
0

in fate comisiei tehnic ill Sccueu varsta de 29 de

poate beneficia ~i handicapali, de orientare legale

anumit plafon. Durata atribuirii alocatici cste

caIre porara, COTOREP, cliprins:1 fiind intre 1 in acelea~i intotdeauna

de educa[ie sau ea ~tarea

~i5

ani;

alocatia initialc.

este reinnoibila

conditii

aloeatie

adul~ii tehnid

nu este citata ca fiind una dintre

1a un serviciu Ingrijire preconizate de educa~ie atunei eu plata

de educatie de eOffiisia specialli.

acordata

de comisia

cele mai determinante. Bibl.: Freud, A., Le mo; el /es meCil/Jismes de deJ'ellse, (193tl), trad.fr., P.U.F., Paris, 1950; Green~on, R.R., TC("hllique ef p/,atil/ue de Iii
psychwJalyse(1967),

la domiciliu

de

reclasare

profesionaHI. condipile

(COTOREP),

Plata cat 5i lichidarea aloeatiei sunt asigur<lte de C.A.F. Perceperea A.A,H. determinA afilierea cu titlll personal 5i obligatoriu la rcgimul general de securitate socialA. tn eaz de spitalizare a persoanei handicapate pc 0 perioad~ de peste 50 de rile, euantumul alocatiei se reduce: eu 20% 41

masurilor mentala se acordll internat,

daea indepline~te

Aloea!ia a cheltuielilor

cAnd copilul imegral:i

este plasat in

trad.ti:., P.U.F.Paris,

1977;

ALOCATIE PI!NTRU ADULTI HANDICAPATI (fr. allocation aux

40

AMFETAMINOMANIE dace alocatarul ese casatont, cu 50% daca este celibatar, vaduv sal! divortar. Nici 0 reducere nu estc operata in cczur in care alocatarul are un copil xau un a ... endent pe c care il intrctine. alocatia A.A.H. poate f ... ponta eu subicctul compensaroare corporale convulsii. excitatie curnula esre si eu rniscari ale pc Ioc, fitra

cauza.
~i de [. I ]

utilizat

in de

Orient

dinrotdeauna, 1930, in Statcle au fest

prime Ie

Amfetaminele, unor

"speed"-ul. Ele se opun favorizeaza

corespund

cu tremuraturi

membrelor, posibile, ba chiar

vertije care

tncercari
avut Derivati

sintetizare a
~i mai activi

amfetaminei

au
Unite.

valori

de

eficecitate.energie,

ecpune,
'in

Pot sa apara toarc simptorrele functional sau succcda, de

loc, in anii inca

chiar de vtolenta. care, dimporriva. sine sau experienta Efectele telor cantate

alter drogun tnchiderea

se pot

curand cu

daca

pot

lipsi I

experimentati: metilamtetarnina anul prin 1938 etc.

dexurnfctarnma in Gcrmania,

in Franta. tncepand

interioara.
sunt de mai multe fcluri.

necesna ajutorul unci terte per~mll1e, .... au dad activitatcu sa profesionaln Ii impune chcuuieli intercsuti pentru suplimemure. C.A.F. cairo batranetc lrccpand ii oriemeuza de
Cll

Ceea ce rciese absente prin Mcyncrt intre ele confuzia color pentru

din toate aceste legatura dementa, asrfel amentia avem drcptu! dupii

tablouri

a simptornelor sa traducem exemplul Asadar anxiclipsite de acor,

Vdrs[a pc cci

I....Nu ]

Acest grup de substantc efecte (vasoconstrictic. diac, bronhcdilatatie, doua uccclcrarcu

csre caracterizar ritmului car-

de 611 de ani,

perifcricc simpaticornimetice rrudriaza

etc.) .5i prin psiho-

amfetammele contact varar". explica tui toxic. descris cu

0

in primul rand ~ica un corolar al cfcceutorizanre :;i psihostimularoare, le dau mulror subiecti impreexprima, de a intra in cu ceilalti. Aceasta Fiorul ill numeroasc cu prcgnuuta: de orgasm la fata. _Acest fior este de "a exista dezinhibanta cazuri vcritabil alcgcrca cu adepoale acesadesea

organismul competent

asigurarc

care defincsc confuzic aurori

idioria''
<If

sia de a se puteu

~i Ii in vita .".1

inglcba

ceara. daca esre cazul, alocapa suplimen~ara de la Fondul national de solidaritatc. In caz de litigiu tehmc. un recurs poutc f

tate, egiratic. Numeros.

~i perceptf

tipuri

de cfcctc centrale:

efecr anorexi-

actiunc

comprebensiune.

gen (coupc-Iuims de lirnba engleza stirnutcru. crestcrca oboscala Prima minele thnpul vigjlitatii ~i a ncvoii utilizare fiind celui

~i mai ales efecr

0

tnaintat la corni:...a regionala a contencii

osului tehnic al Sccuritatii sociale.

termen alte ,<;("mnifica\ii:unecri urnentia desemneaza rulburari. atribuite unci cauzc biologicc (delir , srupoare, coma),
alteori tului Jescmncaza (itlin!ic),
1I

ua aceluiasi

uxociat cu

anumita

euforie,
de

amfctamimc

cstc

, scaderca de somn. irnportanta

senzatiei

soc pc cant! comparat uncurl umiat fuartc de To rer>e

acul seringf a fest deci amfctuamcriin rnondial scnzatie lccalizatn gcnitalc sen7a\ii leranta de,

sc mal affa in brat. generalizat, imediat la rinichi,

AMENTIA (engl. emcmuu. Vechca denumlre a nebuniei sau B debilltatii, de care sc foloseste S. Freud.
Acest nificani !lim In. cu termen, ;lci dcsuet. are d(lua semscns , "inlldczvoltat de fundamenrale. Primul

tulburare suu

a inrclccdobandita. este lnnassau

Iegata de aceste

ultime

proprietau. de arrnarclc razboi limitele

la organcle

inn:tscLlta maiadii

Iclosire

Daca se considers

ca tulburarea sc pune tulburarea

cum, uarorita unci

vic-ill constitutional, de sunentis

a mamci

unui

cana, britanica, germana

de al doilea

'ji japoncl.:1

de hipervigilitarc, robisnuirca) rnz

de cuf'ortc.

dctcrmina utilizate. (cum in mod ar

diagnosticu! amel!tia)~ sc

Poarte curand au aparut

.xtopanre'' (tulburari primul

acestor
a ateu-

III

de comU1T1 regular. 0 cresterc

a dozelor de speed la dreg

"f.._-"pnfuzia·', a fost la Viena.cccu

pl"il1ladi

(primury

de concentrare prccum

spectaculara Utilizatorii rccurg dorind mum

nUl

cc exptica utilizarea acestui cuvanr de catre Freud. Sunt de memionat ~i alte sincnime: ,.delir acut".
Meynert .dclir nezie", general", "melancoiic dupa coneep!ie se risipcsc Manifesta
0

dimpotnva, mal tarziu. unci infeqii,

MENTAL~;

daca

manifests
suu a
SCCUIl-

tiei,

stan psihotice). cu umfetanunc

~i poxibilitatile de texicoin Japonia

fi

cocamaj

ca urmare

a unui accident de amentia •

de abuz: manic

val important a survenit razbci

uneori

permanent. sau un maxi-

se vorbestc
DEBILITATE

~a se afle

sub efectul

.manie", agilata",

"stare

de freuUlorilor expune amentia Jiplipsite Irc

J;j_ril (!>lxUJluary umenue).

CONFUZIE

in anii de dupa

"rnclancolie

de timp. in Statele Unite se numeste u atere perioada de lItilizare perma· in timpul careia sllbiectul lSi poatc cateva

.. .tuporoasa·', unnatoarea "ace~ti bolnavi

preferinta Meyncrl de~pre

(C. Levy-Friesachen.

Bibl.: Levy-Frie_~acher. Co, Meynert-Fn:ud "I'Amentia",P.U.F_, Paris.14lCl

AMFETAMINOMANIE (engl. imlphccarniIJe ;lbusc, addidiun). Toxicomanie cu amretamine.

nenta.

face pana la 1U injeqii },ile sau si1ptamani, dipata

0

pe

zi. Dupa

hipera.ctivitarea

pOale
aliii

in asimilari canu 0 frich

site de judecatl'i, de moth·ape.

in aete ue violenla su(icien~a tred1toare

catoarc,
Spuscle larh Apoi mutism discurs, monotolla. sens

I.;and

1... 1.

lor ~unt vide. constand ~i in pure intr-o insu~iri cad absen~a Sau se

din asonan~e de cu\·intc. stupoarc in chip adesea

AMFETAMINA (cllgl. wnphetamine). Drog sintetic deri'l'.at din fenilelilamim'i. psihostimulent (nooanaleptid, ale carui proprietali !:'i slruclura se inrudesc eu a(:eiea ale efedrinei ~i adrenalinci.
AmfetamincJc mare alaturi feina, parte constituie clasa minori major, 1a inceputul Ephedra actualmente
0

In
minele

perioada -

aniJor

1960, -

data

cu dcami"etaa sc .\pecd la fabri-

tenta feaqii

Jin

ce

in ce mai patologidi. ... ereotipe, t chiar in treecri acest bine

c1an~area ribpandi Unite. {rcah) fabricate carea

loxicomaniilor •..\pccd"-ul in Occidenl ulilizau

aclllale, ~pecial

Ullii sc ineh.id

in activitap agresive. este

au inccput (cng!.

prezinta
Efcctul regula, "parano", de politie

la
(,'aL

!~i in

in Stalclc

acte pericllloase. paranoid impresia iar tox.icomanii

CU110SC

Amfelaminum,wii c1ande.~tin re\ete. de dar mani repede efecte

.~ubslan~e de cuntrabanJa sau recurgeau toxicomani calea Se lntillllesc toate moJurile au adopintravenoasi"i.

ace!

lotall'l. de mani-

festiUi, intr-Q stare de tolala imagjnar.

0

-\ii

de de

ue

din

psihoslimulenp.lor. cum este ca· cncaina. secolului a

tie a fi observat.
sllperim lablou

unnllrit de JeJir apar de·a

slimulenti

de

etc., care este Ull Jehut La un sladiu auuitiye ~i un

afera,

~all de un drag alcaloidul

de utilizare. lat dcstul care procura

interpretativ. halucinatii dreptul

mimidi. Boala

barodt.

foane aliludini

Dup:!. izolarea cfedrinei,

asociaz.::i. eu

vulgaris

cu totul deosebite.

psihotic. 43

AMU2lE lnainte
comanul de a ajunge se decide aici, In general

toxi-

numllrului

celor

care

folosesc

cocaina

sli. opreasca,

eel putin

ternporar , luarea drogului (siesccnte de .~peed). In{arcarea de amferamine nu dererrnina. dupa majoritatea autonlor. rulburari fiziee (ell reate ca pot fi notate

determinat in acea sta privinta un fel de ...opare. Cu toate acesrea. derivam emfetet minici raman tnca prizati de toxicomani: anorexigenele, denvati amfetaminici deturnati de la utilizarea ln lor; .... ubstante siritetice, apmar f san pace],

sexuale ~i frecventa la isreric: amnezia iacunarll e.. ue ceractensnca crizelor comitiele. acceselor delirante si confuzionale
.5i cnzelor emotion
0

ale paroxisticc, In

lasand care surblocheaza

dupa

crizl1

lacuna

istoria subiectului:
cranian.

modifican electroencefalografice). Dar aceasta descindere este adesea drametica. cauza angoasei si depresiei, care pot sl1 conduca la sinucidere. Depresia In cursul
din sevrajului constituie psihice
0

1. engleza
de al

designer

drugs, cu efect (cum

smnczis evocarea

po.~·rtriJumarjdf, amnezie pertoadei imcdiat de In

AMNEZIE DE FIXATIE (engl. anterograde amnesia). Forma: de arnnezie caraderlzata prin imposlhiJitatea de a memoriza noi arnintiri . Nurnita ~iamrezie anterograda.ea apare in st1l.rile confuzionale 5i in special in
psihoza Korsakov ...... AMNEZIE.

piar

halucinogenelor

vine dupa un traumatism accidentului (de [a d.teva

S.T.P,) lserenitate, tranchilizame,

D.O,M. [dimetoximetilamfetamtns] M ,D.M ,A. [metilendioximetamfetdmina],

precedente la cjttemai freesi rnari

secunde mull

AMNEZIE

manifestare se refugiaza

serioasa Pcntru adesea , hipsi vcin cu

a dependentei

de amfctarninc.
la tranchilizante

va si a

minute Ele

tnainre
sunt fiiud

survenirea acestuia)
sunt

a scapa de ea, subiectul in somn. rccurgjlnd notice, barhiturice Utilizarca de barbirurice ghc-~omn este mod artificial Complicana a fost

redescopertre
mass-media

unor

consumatori de
"e{_"~fij.\'y"\

Amneziiie vente. tipuri. priu trecut general delungat. tiri1c cele afectiv. rarea extensive.

rotate

sub numele

general

evolutive in doua

RETROGRADi (engl. retrogrJJe smncsie). Tulburare caracterizata prin imposihilitatca de reproducere a amintirilor vechi.
Accasta opune amnezie, zisa "de cvocarc". care este
+

repartizatc rerrogradJ total

xe
0

ultermmtf in acest majora

de amfetarnine

frecverua:
caz

ritmul mentinut

AMIGDALA (engl. amygdala). Complex nuclear sltuat pe fata lnterna a flecarui lob temporal, intr-o structura in forma de earlig, numlta de aceea "uncus".
Acest sisternul Complexul borarea nucleu Iimbic; subcortical are conexiuni face parte rcciprccc din cu

Amnezia
de

sc caracrerizcaza

cclci

anterograde,

impovibilitatca a evoca orgunizat. corect

din cc in sau

cc

rnai pronn in deci la

tulburare a mcmoriei de fixaric.

NEZIE; DE MENTA.

AM·

nlln~atli memoria

partial un mers

Ea se refera avand

a toxicomanici

de eVOCIre, regrestv, potrivit

amfetamine cste deci pM'hoL,1 nmicteminice. Porma minora a efectului paral10 se poate complcta, intr-adevar-, cu hatucinani
auditive, matism ca fundabil un cpiscd incereaza ba-chiar mental. cu un sindrom Caractcrul tim de autoconsau eu decal cu unevag al delirului. II fae edesea

prezenrsndu

se timp Inumin-

hipocampul,

talarnusul arnigdalian

~i hipotatamusu! intervinc cmotiitor in cla-

legii lui Th. Ribot. si cclc mai ;mremgradil . Este

0

~i in expresia

mai vechi

Amnezia
se manifests

tncarcare suu memode a fixasi chiar si tmpte-

~i tulburarile

ice

mai degraba

cu un debut

fecund de schizofrenic dupa suspcndarca de

o paranoia, eel mai adesea aceste stari

drogului, ori in cureva zile. Unii autori au sustinut Este totusi sunt adcsea extrern

AMIMIE (engl. amimill), Pierderc mal mutt sau rnai putfn complcta a mimicit, observatafn anumite afectluni neurologlee, cum este boala Parkinson. AMNEZIE (eng!. amnesia). Pierderc a memorjef.marcata tndeosebl de imposibilitatea de a-si arninti experiente din treeut atune! cand se jncearca evocarea lor. Amnexie reprczinta 0 deteriorare senoasa unei a functiilor le7.iuni rulburiiri cognitive, ca rezultat organice, care psihice. fie

prin irnposibilitarea tulburare in mod cvasiconstam a constiintei prczcntul

AMOK (engl. amuck seu amok). Stare de cxaltare emotlonala tnsotlta de tendintc impulsive la omucidere st la goana salbatjca. Trecerea la act estc frccvenra In cursul unei cnze de .func sangumura", in general
urmata evoca de
0

a fixa noi amintiri tiel mnezice. de

0

amnezie

lacunara

care

poatc sau un aCU!J, ale pentru

legala generala perturband

lin acces

acces dclirant. care nu-i apuca cifica prima conditiilor Malaysiei

epileptic crepuscular De fapt , aceesta stare

decst pe barbati, descrisa culturale a fost particulare

tulburarc

pare spe-

a vigilitatii. dicand

posibilitatea
de notat

crearii

start psihotice .cro-

nice cu ajutorul

amfcraminelor. substante
0

ca aceste

urilizare de subiecti de perturbata.

cu personalitatea

Provocand so. domine

stare deli ranta, foarte mult

organizarea in trecut. Este.Ia Iimita, uitarea imediata. a~a cum poare fi observata in psihoza Korsakov, undc deosebit de deteriorate este fixarea mnezica Adesea acesre dona tipuri cc amnezic sc asociaza, mai ales atunci caml starea demcn~iala tive sunt se agraveaza, global iar funqiile perturbate: din cogni· este dementa

(undc

oara)

~i Asiei de Sud-Est.

ei

cautl\ uneori Controalele

0 trliire psihotidL

a1 unor
existenta

cerebrate
pur afective

fie al
exprimi=i

AMUZIE (engl. umusie), Forma de agnolie auditiv.a caractcrfzata prin incapacitatea de a identifiea mclodii sl timbre rnuzicale.
Amuzia lcziuni poral din se datoreaza, asociative emisfera amuzia sau fredona in general, unei temPrin a ariilor

stri.cte au rcdus

~igray
i-ar

folosirea acestor sllbstan~e ca "dopanW·. Cvasidisparitia amfetaminelor ca medicamente, precum )ji evolutia toxieomaniilor au flkut ca, in anii uin urma. abuzul de asemenea 44

unor conflicte

amllCZJ'a retroaJJterogradii

ale lobului

Se disting lotaJe sau

amnezii parriale ~iamnezii extensive. Dintre amJleziile PaI1i,,electiva" eslC In general unor ps.ihode refularea conflicte

avansata, oricare AMNEZIE

AMNEZIE.

fI natura ~ioriginea. -

nondominanta.
0

substante

sa fie

mai

ale, amnezia
geni=i, legata

extemiune,

este ~i imposibilitatea arie. Ea este insa

rar. Cre~terea

ANTEROGRADi

de a dinta

rara la afazici.

-. AFAZIE.

45

ANARTRIE ANALIZA TRANZACTIONALA (engl. transactional a/Jaly.~;,~).Tehnica psihoterapeutica bazata 'pe 0 conceptje destul de scbemetka.fuata in parte din psihanaLiza freudiana, despre comunicare st relatte. ln aceasta rehnica. interactiunile dintre
cei doi parteneri trunzactlonalc sc pot user reduce la unitati Ij-i de rede enalieat emitaror de. reactie stimul care atunei
flU

de srirnul suu

nu este starea

starea

receptor

dad

receptor

de
in ~i

este emitatorul de reectie, caz comunicarea este confhctuala

"eu dublu fond" sau .voalata'' simultana cfind exista actiune

se analizeze rapid relatiile de cuplu si de familie. comunicarea in grupurile si in rnediilc profcsionale ~i aduce marl scrvicii responsahililor ell resursele umane In intreprinderi. sirnplist se retina adult. cunoaste explica Iimitele Aspectul (Berne cele copil , joe atst sale. spunea cinci ei schematic notiuni analiza ~i cam sa a se de el) cat si ca este suficient de "parinte, penrru propusa

pe

trei

teorii:

teorie

a reminiscentei,
menrale,

o tcorie

a etiologiei

tulburarllor

o teortc a tehnicii conduceni convorbirii"

(D. Anzieu).

disconlanta:

a mai

rnult de JOlla sHiri ale Bului , lip de tranzactii pc care se lnterneiaza .jocurile''. ansamblul de tranzactii cnzute in cepcana.
Dincolo proicct nu de jocuti,
0

~i scenariu"

perat, In care fiecare xc prezinta ell "EIII adult" atunci csnd tranzactia este normala. ell .Bul infantil' (corcspunzator 'ill parte
Sinclui cului) Travaliul escntial din topicu csnd Ireudiana} ea csre sau cu .Eul Surrascop
ill

~i praetiea marea

ANANCASTIC (engl. anancilsfic). Se spune despre 0 stare in care cfneva sc simte Iortat sa gandeasca, sa acnoneze sau "a: simta impotriva voiei sale.
Accst german l1alit:lfC sentiment tnsotestc indeosebi ccmpulsiile'vobsesiile

individul net

are

51 un

populuritatc

dc viata de mod

mai mare inserrmatare,

in

nccesar
Sl'

(N.

Sinelnikoff).

constient: scenariul Terapia Ii va ajuta pe

de trcbuinta intimitutca. aces0 ar eLL adevaratele

parental" (corespunzand in parte

arunci tcrapeutic restabilirea
0

pacienti tor jccuri. sutisfucrii lrchui,a riului

UJ

sa

dcbaraseze

Bibl.: Heme, E., Comes People Play' The Psy,,'hojogy of Human Rda!iuJl.~hip., ([%4). tradfr. Des jcux et de.~ nc.nuncs, Stock, Pariv, ]'}h(i: .laoui, G., Le triple MOl. Laffont, Parts , 1t)79: Krack,M.elcI1tl .. L'all;llysctrail.';;J(;Ij!,IIclle.
10'11 mflhIJtie,~

1'i fobiilc. Psihiatrul a deserts 0 perm8fJaI1C'ISrica ale carci rrasaturi sunt K.

Schneider timp , ordine. deosebit
0

III acelasi ob ..esionalc (obsnnane ca subiecti unumita

acclca

ale

pervonaliratii anal ell tendinta xc prczinta , cu

0

perturbata drept a posibilitll\ii

s.pre a le lnlocui Pc care ccnduca "aJuita".

S\JC(.TS

si acclca

ale caracterului

va avea Iii pncient

lc oter5

economie). .Anancastii" atirudine

analiza tranracrionala
si la rclnroarcerea analiza en

bme condusa
la
0

de a rncruinc comcnicarea Fondatorul lI91(}-197{1), logicc analist a fest 111orasul

relatic

de .. Eu adult" sale ell scrrcnul anatizc,

Iu abandonarea

,,('("11<1-

J'applic;Jlil!/l ctinieuo,

ell traYilils()(.,iill

ct

la introvcrsiunc. pedanrcric.

~i schimbarile uccstei

viata afectiva a permis ~i a ncvropsihode destul Ea poate

p.~y~'h%gie

19KI: Sinefnikoff,

N ..

de meticulosi pe

E. Berne ~i psibopsihundc de al

adevaret Daca

Lcs p.~ychl)lher;lpic~, tttitillll M ,A.,P:lri~.19~7

exngerat

de

corecrti.

dllP.1 studii mcdicale

sat!

natal.

oevenn
Unite, celui

tratarca aceleasi zclc.

tranzactionaln a alcoolicitcr
de cuplu,

sj s-a instalar naturalizar

In Statetc 1<1 sfarsitul

tic+lor ell problcme reusitc simpl:'i anurmre

eu nu a avut

ill ceca ce privcste de psibctcrupic rcrnanicri a Eului.

do ilea ra7.hui apoi la Carmel.

rnondial.

La San Francisco, psihunaliza rranzactiotmr-o

Inspiratn
0

psihanatiza. ea esre

el a abundonat a crea analiza

fapt
obtine

orrodoxa

pcruru

de dircctiva

(sl chiar educationala).

nala, careia ii

va .Iezvolra

principiilc

ale personalitatii

ANAMNEZi Icngl, WJaI1Ule.,·is). Ansamblu de lnformatf pc care medicul Ie poate culege de la pacient ~i de la anturajul acestula spre a-l cunoaste istoria maladiei. Vorbim de aucheta anamncsticn arunci csnd trebuie sa adunam toate datele referiroare Ia antecedentele si la dcbutul ufcc-

cu de netinistc ell ritualuri foarte la

grija de amanunre.
si chiar de anxierate si fenomene

fond asociata

un

fcboobsesionalc predispusi

frecvente.

Ei sunt toarte

deccmpensnri depresivc.

carte care I-a Ilicut celebru, Pl;1.Y: The Psychology ,~hlps, publicata in

Gmm~.' People (rradusf in frun-

or HWni.1Jl Rclution-

pacientuor , dar nu sc subsutuic unei cure ell adcvarat pvihunalirice. Ea cenrreaza de

fapt unele travaliul simptome. terapeurutui dnar "scellarii pe plangcrca fad sa dicntlllui abandoneze :;i il ajutri unele sa-,:;i <ltenlleze existentiale a Ie rcpeta refuza ri1m:1nl1

1%4
titlul

cezn in

1966

ell

homme.". humi:line,.;) E. Berne .,starea copi!.

P.,ychologie dcscne stare3 suhiect >i dupa Tranzaetiile !lonnal special

0

Des jcux ec tie,,,; dc', relation. ...

tiurui. Este, asadar , daca avcm In vedere etirnologiu greaca. de fapr 0 lntoarccrc: 0 "rememorare" ~i .fecapitularc' 0 a amintirilor privind sale. Este Mellon, incult geometrie ne7.a roate mlhurArilor 3!lamnc;;tici1 logiell.
0

ANARTRIE (engl. enentwia), Af'lzie mot rice subcorticala. caracterfzata prfntr-o tulburare a artlculatfel cuvuntului, Iara a exista Ieziuni ale organelor fonatcare.
Anartria tate male. de de se exprirna articula cititul afazie sc prinrr-o imposibiliin timp raman ullor Jcloc Jescrisa lcl.iulli sc at unci dteva ce
IlOT-

cuvintele, ~i ~crisul datorellza lenticulare. este cateva totalil. mai dar

S'u poate insa sal

trecutul veritabila aWt tn Socrale

bolnavului

~i al bolii (cvo-

inte1cgerea. Aceasta P. Maric,

"reminisccn{iJ"

deci trci stari ale Eului 3dlllt, starea 0 poate parintc", dllp1'i ~ale se vor cal in Dar sLarea adapt3

infantile"

pc

care el "e complace Dar multi

cata de Platon unde

la ncsfflr~it, aceasta

in Ji,;pretn1

unci reu~ite a vietii pacic-n!i sl nimic

Republica dt ~i In II ajuta pc sc1avul

0

pur motorie,

cerebrale exprima caml pnmunta injuriHuri. vorbirea

ale zonei foarte dedit este

Bolnavul

pe

care fiecare

saJe de aJult.

sa regaSe<lSCa Clinoscuta

demon'Otratic originea. eereetare

ue caUla etio-

greu sau chiar

circumstante ncvrotice. face mentar, aeeasta 46 .In poate in mod

dispoLitiile ell semenul intr-un

sehimbare

~i preferti

m<li demult).

Anam-

afectiunea

EI nu poute putin este

cum sunt, fi1r:1 a schimba lor de vla!li.

din moJul

pune

in eviden!li

interjeqii,

fel comple--

morbide. Insote~te

De

aceca

investigatia in domesprijinirea

In formele
posihila,

intense,
extrem

"al!ult-:ldlll(", armonioas:i. dad

care intretin

eomunicare

Amtliza tranzacrionalil a eunoscut 0 mare r:ispandire mai ales III domeniul mundi sociale. Ea permite, Intr-adevar. sa

arice

"A eoneepe

a anamnezli presupune

fi "incnJci~at:i"

niul psihopatologiei

de deformata. ell disartria·.

Avem in acest caz de-a face Tulbllrarea nu se refer:1 la 47

ANCHETA

DE

PERSONAUTATE

locutiunile conservate. ci numai 1a celelalte care i se cere pacientului 1ia Ie pronunte, in special cuvinrele de testate c1asice.
cuvinte

ln

niei

un

Cal

acesra

nu

are

drept

seep

cautarea

de probe

privind

culpebilitatea.

Anxiety, New Re.<JeaIf:h and Changing Raven Press, New York, 1981.

Concepr,

constructiei relatiilor joaca un rcl decisiv

obiectale: frustrarea in constituirea Eului

hemiplegic

cu

paralizie minutios

faciala

se

asociaza in general cu anartria (latura dominanta). bajului pure, Un examen permite

adesea descoperirea unei tulburan a liminterior, ceca cc l-a deterrninat pc H. Head sa recuzc cxistenta unci anartrii
considersnd cu
0

di uvern

de-a

face mai

ccgruba a reluat rareu

aceasta

"afazie verbala''. J. Froment idee, afirmand ca rulbucuvanrului

fill

articularii

este

decat

o similianertrie, decat 0 amnezie

afazia motorie purl nefiind verbala disociarji: bolnavul

ANGOASi (engl. anxiery). Ansamblu de sentimente $i de fenomene ateettve caracterlaate prtntr-o senzatje fnterna de opresiune si de stramtcrare !fi prin teama reala sau fmagfnara privind 0 mare nenorocire sao 0 mare sufermta, in fata carora insul se simte atat lipsit de mljloace de reactle, cat ~i in tctala neputlata de a sc apara. S. Freud a descris-o pe larg ca pe 0 teama tn futa unui pcricol necunoscut. nedeterminat, interior. venind
0 COl

ANGOASA A LUNII A 8-a (engl. In eight month anxiety). Reactle negetiva noii-nascuti discrimineaza mirosul matcm fata de persoane straine, reactie caee de un mires strain ~i vocea marnei de vomarcheaza 0 etapa cruciala in dezvol- cilc strainc: putem torus! argumenta aici di tarea psttnea a eopilului foarte mie o reactivitate diferentiala a organismului (R.Spilz). trebuie dcosebita de 0 relatie obiectula. De in jurul vgrstei de 8 luni. sugarul devine altfel, aceasta penoada de reactii negative
capabil noscute unei de mama din luna a nrnane. acesteia. sa fad distinctie necunoscutc, intre fetele cula ceca cc cstc strain vflrsta legntura la mama. survcni acesteia piere ca
0

Diferitc observatii au pus sub sernnul lntrebani teoria lui Spitz. primul rand,

aparc (Intre

Intr-o

marja

de in

~ifetele

iar prczcnta

foarte

lerga

6 ~i 15 luni}, al copilului reactle

persoane

cel

mai

adcsca arhaic.

din

straine reactiveaza dorinta absenta. Mai tnuinte. tncepgnd 3-a, sugarul sursdca andrei fete neplbcere la disparitia ale relatiile carei spacare consriruic nn "Cre.5ta/r·Signa/" de clemente stngurelc vlizutli

cu tipul

de atasament aceasta marnci

ClI

in sfursit, in prczcnta pcate altema

poatc de apro-:;i

, iur in ubscnta fi intcrprctatn fata de noutate. rnatcmc.

lSi reprezinta vizual cuvantul ~i ll poate deci scrie, Jar nu il mai tntelcge ~i dcci nu-l poate pronunta .... ~ AFAZ1E; AFEMIE.

Este

reactie de alarms
un reflex

primitiva,

manifestfind

tenrativele

lnscrisa
este

in corp,

Fata

de adult; reactie

ea ar putea amblvalenta imaginii

Distincna

dintre

angoasa
Limba

si anxietetc nu cu-

(0 configuratie atribure pale nu superficialc dcrcrmlnate. intre prczinta

semnificanta). (prczcnta sunt ca ochii ~i nasul:

greu de facut.

engleza

rara spccificiratca

ANCHETA DE PERSONAL.TATE (eng!. personality inquiry). Masura de instructie ordonata de un magistrat, care are drept obiect punerea la dispozltla autorhatil judiciare, sub 0 forma oblectlva sl fanl a trage vreo eoncluzie eu prtvire la ceuza in curs, clemente de apreciere asupra modului de vtata trecut ~i prezent at inculpatulul.
Articolul pcnala dispune R I din Codul de procedure de instructic ca judccatorul

noaste dedit termenul illlxiecy, iar limbe germana termenul Ang.~t.lIl franceza a devenit clasic sa se rezerve angoasei formelc
cele mai grave
0

clemente) importanta:

rata

din profil prin in si

de anxietate. psihotica.

De uceea
0

se de

descrie

angoasa

angoasa

provoaca surasul Surasul cstc primul orgenizstor

dl rnarcheazf trcccrca interne, singurele luate

tmbucaratire (angoisse de morcellemenr), o angoasa de castrare. 0 angoasa de moarte, o angoasa a diseugeni etc. Pe cand anxieratea ramane tditl'i eel mai adesea la un nivel esentialmente psihic, angoasa , prin definitie , xe asocieza eu manifestari somatiee stricti! tahicardie ~i neurovegetative esofagiene. , tremuraturi, extcrioara), uncori de multiple: hipersudatie de efort spasme diaree
COI1-

faptul searna accst riente

intrc rcceptia de viata, Dar dad

de cxpcricme

in primele saptamani perceperea de stimuli extcmi. stadiu sugarul unor in prezenta stimuli

la

poate manifesta usociuti

teama la expe-

ANOREXIE MENTALA (engl. an()rexin »ervosa). Tulburare a conduitei alimcntarc caracterizata printr-un retuz mai mult sau mai putln slstematlzat de a se alimenta, intervenind ca mod de raspuns la conflicte pslhlce. Aceasta conduita de resrrictie alimentara metodica, insotita de slabire, survine eel mai adcsca [a 0 adolescenta care prezinta, pe de
alta parte, asociate tulburnri din cu
0

amenoree si

hiperactivitate ca si eu propriu. dcscnse dar fest creat din acea sau mai a fost

sa procedczc sau sa dispuna sa sc procedeze. fie de entre ofiteri ai politiei judiclare, fie de entre orice persoana abilirata, la 0 ancheta asupra personalitatii inculpa!ilor, ca ~i asupra sitlla~iei lor materiale, familiale obligatorie facultativa sau sociale. Aeeast1l. ancheti1, In caz de crima, nu este decat in Cal. de delict. Ancheta de medical ~i exa(expertiza penali1 personaliHi.lii ~i a

precordialgii,

dispree, (in

angoasa propriu-zisa nu survine dedit in jurul varsrei de M luni, atunci cand a fast construita 0 relauc cu un
ncplacute. object dincolo pule, aspecte libidinal, obiect obiect care poate sliperficialc Spitz de subliniaza angoasa
0

rnodifican

de caracter, a corpului au

de perceptie al XI-lea

Conduirele onorexicc
secolul de termenul perioaf.ia nevr07.a tarziu

fest

felul sudorilor de temperatura tinale inso!ite (P. Moebius).

rcci, nclcgate

.~i iei n
intes-

fi evocar perccdoua al doiJea

(Avicenna),

de atributele dorit. importanre eonstituit

prafuza uncle eriz.e

de H. Huchard

snorexie mentaJa a in 1883. Ata5at1i

mentale anorexia

ale acestui

la tulburfu"i obsesionalA,

ca isteria

personalitate, examenul menul medicopsihologie care vizeazJ:i. clarifiearea

Aceste lulburllri de angoasa sele de pallid"'

acompaniaza precum

organizator extrem mergfuld parte,

lunii
parte, alml,

paroxistica,

~i "acce-

a 8-a. ManifesU1rile sale

de variabile la urlete etapa de la nonrlispuns

sunt, pc de

atribuila

unei insuficiente

hipofiwre

.......ACCESE

DE PANICA.

de la un copilla 1a avansuri

~ide
de alta

(c~xie hipofLZarll) de catre endocrinologi. Cu toate acestea. dup1i eel de-al doi1ea rd7.-

mobilurilor Jelincvenmlui) constituie dosarul personalitatii inelllpatului. 48

Bibl.: Favez-Boutonier, S., L 'angoisse, P.UF., Paris, I~td; Klein, D.F., Rabkin, J.G., ed.,

la mefientA

de

nepotolit.

Pe

boi

mondial.

progresele

neuroendoerinaoriginea [unetionala

aceasUi

esre absolut

necesara

logiei

au demonstrat

ANOREXIE

MENTAlA ale anorexiei,

Cercetarile numeroase sindromului

ANOREXIGEN citul de investire erogena

lnvestirea intelectuala inrema creatlvitatli. teama psihica cesara anorexicei cu privire detcrminn Sectoarcle a

a tulburlirilor endocrine
confirmand psihopatologice uneori anorexic tnainte justiflca activa asocia special diurctice. atingc
S<HI

corpului.
dar sa in ne-

erogen direct

primer, de refuzul

in care placerea de satisfacere de

este legata a trebuln-

originea

sa psibica. dar definnia

pare stralucita. la realitatea un refugin

miner punda

".1 respinga hrana, refuzand sl\ rascererii excesive a unei marne care

sunt foarte

~i

telor. Modelul
psihanalitice Insistenta ptacerii minare blernaticu Jeammet conflictului

dezvoltare
pune asupra

al scolii

divergenre, este blue

arnerieane parintilor

in evidema ccrurolului

confunda hrana si inbirea. a unei marne careia Ii place prea mult .~.1hraneasca din neputinra de a iubi. .Tocmai copilul pe care Il hranim cu cea mai mare dragoste refuza s-ur hrana juca cu 1966). si se joaca
0

.<;tabilita (G_ P. Feighner, DSM-lll), Vanta de debut xe situeaza

de 2S de ani la un regim de restrictie foamei'' ncccsc aid
0

conforrnlsm

si in fipsa de irnaginatie sunr profesiilc sau care fac apcl dans, girrmastica). in special \i gesticc Moartca , mfburari reunimari cste perioada frccvcnte
l1U

profeslonalc rnedicalc la estcEcourile tulbusi detes.'i poate cardiace orale prea se poatc

adolesccnta printr-o de
0

care

cclc mai lnvestitc 5i paramedicale rica (desen. sornatice rttnle riornrilc fie suu survcni in brntale produce Recidivcle vindecarc.

~i irnpcrtantei activitatilor de doanala. Teate studiile plaseaza proidentitatii arrage In centrul a"upra anorexiei. irnportantei arcntia

cu rcfuzul scrie

sau cum J. Lacun unci con-

alimentar alimentara de bulimic. rituri de 25% feminine

o1Sde

dorinta''

creta tngrasare. lupta contra

Este vorba

.cnnduita Se pot interes

(Ecrils,

De uncle indicatia

inso\ica
1lI1

ale anorexiei, dcntarc

auronornic-dependenta.

Masuri-

(P. Jearnmct).

hidroclectroliticc tntotdcuuna cazut dupa unci

0

rae ca accasta gravJ,

afectiune

Ie terapeutice tin scama de pozinile teorcticc ale autorilor. Spitalizarea, in care xe face daca
0

duitc psihoterapcutice de rcspcctat in tandem cu tratamentul si ell xupravegherea organica. in cazul anorexiei mentale a HIgarului , tocmai relatia obiectala a marnei Trccu copilul rrcbuie sa fie modificata.

pentru

hranti.

alimentarc.

rcalimentare
Cll

prudenta, de entre pcrrnitc

pe
0

cale orala. echipa de

vcmisrnente

~i luurca
Slttbirca, depascsrc forrnelnr

laxative din

~i de

prin dcnutriric . Suicidul sunt

putinta, stabilita,

adesca

spectacularn, grcutatcu ell care ~i topireu este legara de axei hipotulaadcsca

IlU

ingrijitori o rclatic

s1"ise Incbcgc , LIe la tncoace, rcleritor va Acest ~i de

mai

confianta cstc

~i sa se realizeze convidcratil Laseguc

buie deci tretuta mama rpsihoterapie sau psibanaliza) pcnrru a-l vindcca Pc copil La potriva, familial adolescent tocmai sau ndolesccnta. stricta interveruia sustras dimmajora astfel in izolarea de mediul

rar , dar

initialti.
stergerea rnusculara tulburiln aparitia tulburnri

Axpectul

flzic csrc caructcristic. Iu memhrc, ale

de ucces bulimic. . Normalizareu

0

izolarea. care J. M. Charcot drept El merge la sporul putea contract

~i Ch.

eel mai bun tratament in paralel ponderal, trebuie pornind

simptomatic. de lu care

se va rezolva

prcdominanta Amenorcea functionale

grcutatii corporate

ece

dovada Je

cu contractu! cxtcmarea.

care \a·i permita de sub influcnta sa-~i modifice rcrapeutice. tntrerine

subiecrului. conflicruala

slim descarnare. mo-hipofizare mcntale

a anturajului. masuri lor psihope care in mod

0

~i ea

coincide

cu

Simptume pxihiatricc abunda in cvoluria anorexiei: fobii, obsesii, accese de depersonalizare conduita , st<1ri dcprevive, (toxicornanic tulburari de , alcoolism. indco-

fi avuta

in vederc respectat

, ell ajutorul relutia

Je Ingrijitori

patologica tar aceasta.

arrcrexici. perintilor adesea

Dar mai ales aparentc. de a ucccpta san

exista

ceca ce explica origincu rulatribnite Je ditre nelini,~tii etl (<1 csic slaha a~upra

familie. EI pennite pacientei sA-.':iiintegreze agresivitatea ~isa tcsteze fiabiliratea terapeutilor

cu acesta.

cu

dificultatile psihologica burarilor. unui diagnosticul bolnavil privirc

a anorcxici

~i gruvuarca

sebi cornpulsiv). Unccri asistnrn lu 0 veritahila psihotizare. Problema etiologiei acestei piilor afectiuni aplicate este

banalfzate Or, ceca

vasra.

(Jcarnmes). pe H1.ngli parinti ~i constituie in conceptia AlIi aulori estc chiar intotcsenJe dorit sistemici.

totul special. in ccea cc priveste amhivalcnra (uraliuhire) suhieetului fala de acest mediu, conduits care pare .~a subtcnsioneze anorexica. tntrcagu

acriune

Studiile

psiho-

deanna fanuliali terapiilc

traumatism.

ce man.:heaza

patologice structura consideril

au caotat. pcrsonalit<1\ii

prin prisma acestora,

psihotera-

tiulul trarementului

rcrapeutilor utilil.c<ld

este nereeunoa~terea sa Je sanatate ea estc fcrici(a

0

lu unorexict.

sa descopcrc

Bibl..: Bruch, H. L '':Iligmt: J~ rW)()f"C'.\;~. L<1~'ilge JOffe. P.U.F .. Pari~, 1979: Ke.slcmberg, E. ~iJ . Deabert, S. Lil lililll d Je corps. [lIlt' etl/Je P.l"y~·h;Hlillyti4ueJe i"ullorexie men/ule, P.ll.F.. Pari.~, 1972

a sHihirii .sale, absenta la starea

H. Bmch
~i perpre

comportamentale. copilul Obicctul sc

ca tulhurarea 0 tulburare

fundamentali1

Dimpotriv;:1,

spccifidl.e:-;te ptllui. ("eNiei corporale). coce, mama ile ei sen/.a!ii

de im<lgine a cor· (.\Cnz3!ii, trebuin!e propri-

P~!HAN. Inca de la na~tcre, prins inlT-o rclalic intTe trebuin!u mentar abieclul
Cli

aO;1
ali·

~i(:1
ronnei grash ~Ior. seala

poate exercita corpului

totala luraurire

sccundara

fa!l'I de perturM.ri!e inva!<1rilor

mama

care se inserie

ei. Persista in special "'iolenle.

In a sc gasi prca veririd'iri, cuapobonu ~i-ar ue sine. prill uefipcrimetrul

interoceptive i-ar

':ii solicitare.

~i recurge
inceard\

la frecvenle

Pe parcursul

m<1surandu-~i prin ex.ercitii turbal, ing<1dui redus.

fi

impu~ copill.llui

care satisface L1nci solicillTi Copilul

trebuinta e~te ~i de iuhire din partea pretinde sa fie hrl1nit care sa absoarba eopilului se

Se

ANOREXIGEN spune despre

(Cilgl. UJ10rectic agenr.sj. substanta. psihotropa

este suprimarea eficientc a caror fonne substante pun sunt in

sa-~i Jomine

ponderahtatca este per-

~i trebuin!e

in loc ~a·l lljllte

mamei-doidl..

al ca.rei elect "Taietoare principiu indicatie blema

princiP'"dl de foame"

necllnosciind

~i c.1utam.l aSCCla, Somnul ca ,;,i cum anorexiea ~i uitarea masiv este refulata de~lindcrea

sa perceapa ~i Sa-5i reellnoase1i prapriile lui tfehuinte. M. Palazzoli-Selvini face din anorexie a formil de psihozl\ monosimptomatic.1. F. Kestemberg subliniaza dl. organizarea printr-un impulsiilor recurs specific se caraclerizeaza let masochismul

~i iubit, tn ,Icela!?i timp in care mama il iuhe~te ii cere, de asemenea, hrana pc care i-o pregale~te. Din moment ee liorinla

senzatiei de foame.
medicamentele ar fi anumite Aceste "peciaHt. deoarece singura
0

dc abezitate proin 51 speciali~tii

Sex.uahtatea 50

imereaz<1 Intre trebuintii ~icerin!<1. interneindu-se pe 0 lip<;i1, copilul poate fl deter-

prin bulimic.

tot,i

ANOSMIE
obezitate sunt de acord asupra faptului eli

ANTlDEPRESOR Ia negare, a 00111 sale sau a pierderii capaeltetllor saI~ senzoriale sau motoril. Poate fi yorba de inconstienta in ceca ce priveste 0 hemiplegic de partea nondominanta (sindromul Babinski) sau de 0 cecitate corticala ca unnare a unci leziuni a cortextului occipital. ANTIDEPRESOR (engl. antidt:pressant). Substanta care are capacitatea de a inversa dtspozltla celul deprimat. (Sinonim: timoanaleptic.) constituic un ansamblu structurii Timp tratarea lui
0

- in pofida unui efect spectacular pe termen scurt - anorexigenele nu sunt de nici un ajutor in tratamentul obezitatii (un efect-rtcoseu la oprirea tratamentului Ie face rum degraba deunatcare. iar obisnuirea lmpiedica orice tratament pe termen lung). Cu exceptia penfluraminei, toate anorextgenele sunt tnrudite Cli amfetaminele 5i trebuie randuite in aceasta categone. Dad oriee utilizare a unui anorexigen esre tntrucatva abuziva, se pune problema unci toxicomanii Cll anorexigene: s-ar cauta In acest caz atar efectul .xoupc-teim" dH si efecrul psihostimularor. A-~i domina corpul si impulsiile, a atinge stareu de cxtaz la
lirnita nului. usociatc amfctamine decaderii Exista ell un fizice cazuri ~i chiar sunt clinicc clemente de co-

Antideprcsorii de substantc molecularc Indeiungat starilor T. scdare Sydenharn si al

cterogene

pc planul pentru

efccrului
decat (morfina),

biochimic.

nu s-a dispus

dcpresivc a suferintei spontane depresia naturala cvolutia iar riscul Recursul.

de laudanumul

mune trairilor anorexicului ~itoxicomaanorexic de (al carei

care aducea
in asteptarea lrur-adcpsihiprintr-o

DESCOPERIREA PRIMILOR ANTIDEPRESORL 1957 au fost descoperitl aproape simultan capii de serie ai principalelor doua familii de aruidepresori: iproniazida ~i imipramina. Acesre familii s-au tmbogatit cu numerosi compusi. Mai tarziu au aparut .noi antidepresori", molecule din a doua generatie, mult mai eterogene in ceea ce pnveste structure lor. Psihiatrii francezi (G. Buisson.J. Delay, P. Deniker si T. Laine) au fest cei dintfli care au rcmarcat, din 1952, actiunea antidepresiva a isoniazidei, medicament antituberculos utilizat in pneumologie. Clnci ani mai tarziu, N.S. Kline, notnnd cfecrul activator al unui anrituberculos cu structura inrut.iita, iproniazida, asupra soarecilor adusi in stare de mertie ell ajutorul rezerpinei, a

tn

nou produsul, presia. pentru

cu 0 indicatie care

originala:

de-

nu se dispunea

de alt

tratamenr decat electrosocul. Imipramine s-a dcvedit eficace, fMl1 efectele secundare
periculoase noxidazelor, mecarusm sorii triciclici Ar ale IMAO. care de ectiune
ell

Contrar definite

monoamiprintr-un antidepreprin strucaromatice. de trtciclice

sunt

biochimica, trei cicluri s1 vorbim

suut caracterizatl

rura lor chimica

fi

mai riguros

imipraminice, dnnd

alti compusi structura

nonantidepre, posetricicltca. anridepreinhibitorii

sori, ca neuroiepticele ~i ele aceeasi

fenotiazinicc

CLASTFlCARE.

Putem lor

clasifica rriciclici,

sorii, dupa
grupe:

formula

chimica. in trei ~iantidepre-

antidepresorit

pacientului, a episodului.

putut leptica

confirma la dcprimat. mare

eflcacitarea Aceasta

sa timoanacficacitate este

monoamlnoxtdazci sorii nontriclclici

(IMAO) Ilon-TMAO

abuz de

anorexigene,

tncheierii arrice, evolutie acestea,

de cocaina

var , contrar

celorlalte

sindroame

cu atat mai
.endogen",

cu 5i

cat depresia este de tip

fara factori declande semnc

efect anorexigen cstc foartc important). Dat fiindfaptul d celelelte indicatii tcrapcuticc ale amfctaminelor legale au disparut (efectul stimulator amfetamine gene. Deviate sau antidepresor), existente rnajcritatea de la folosirea consumate singurele sunt anorcxilor, de

se caracterizeaza sprc rcmisiunc. respcctiva suicidar inainte poate ramane

survenind

Antidcpresorii triciclici Deriveti ei imioreminci,

diferf lateral. praminh, pusul Franta. tntre Unele ele prin sttuctura sunt foarte

Triciclicele lautului lor de imicornin [010de

Cu toate dura ani foarte

satori existentiali

fiind tnsotita

~i ani,
ridicat.

de eel de al doilea

stituie actualmenre sau a "amfe"

COI1razboi mondial, la metodele de soc, in "spcL--d"·ului specialla socul electric (electrosoc sau sis-

neurovegetative rnarcatc. Ccrcctatorii americani au em is ipoteza, valabila ~i azi, a unei inhibitii cnzimatice responsubile de efecrul antidepresor. Iprcniazida. ea toatc mcdicamcntcle din grupul de inhibitori ai
monoaminoxidazei distrugerea al caror Cornpusii prin procent brale (noradrenalina, din acest (lMAO) oxidare creste dopamina, , tmpiedica serotonina), a amine lor eerein Fanta sinaprlca. al efectului introdus

apropiate a devenit

ca desipramine

~i clomipramina. tndeosebi

Acesl din urma antidepresor Lie referinta Trimiprimina, in Europa,

III mod curcnr are originaliratea

sita

de nord-americani,

de catrc

toxlco-

motcrapie).

a trunsforrnar

pronosticul

de-

ANOSMIE (engl. srosmis). Pierdere a simtului mirosului.

Uneon tale: incapacitate sau anosmie de a simri multe corpuri avcm de-a face cu forme care limieste
0

prcsiilor. Se dispunea de un tratament activ al tulburarii dispozipei ca atare. Datorna unesteziei gencralc ~i curarizantelor cu actiune rapida, clectrosocul, numit de-acum ~i lcctrotuucozs. a devenit tratamentul eel e
mai cire, eficient al efectul si , probabil, eel mai putin periculo»

grup sunt deci definiti

prin mecanismul

presupus aceea

lor
III

ancsmie preferentiala,
de a simti dear specifidi, chimice adidi ~i deci recunoa~tc

antidepresor Putin dupa

terapeutica imipramina, unui analog

a fast antidepresor

uncle nurosuri, im.:apacitatea

starilor
sau

depresive.

Din neferiiar con-

primul prototip

triciclic, mari fa-

nu este durabil,

al celeilalte

a asocia la nucleul de irniprarnina un [ant corespunzator unui neuroleptic sedativ, levomepromazina. ceca cc ar cxplica proprietatile sale sedative adaugutc la puterea sa antidcpresiva. Dibencociclobeptsaiene. Gasirn in aceasta grupa amitriptilina. care asociaza proprierati sedative la 0 activitate antidepresiva egala cu aceea a imipraminei. lateral Unii compu~i dcpresiva pina posed! din aceastJt familie 0 (nortriantidoxein doz.li.

unul sau

mai

particulare.

tinuarea in mod prevemiv a ~edin\elor de eleetronarcozli zise "de intreiinere", in general 0 data pe luna, reprenntJt 0 metoill'i
prea constrictiva pentru majoritatea celor deprimati.

milii de antiJepresori.

Se

dorea

sintetizarea
Elvetianul a la din

al neurolepticelor.

ptilin.1. protriptilina)
mai putin proprieliiti Dibenzoxepine.

au

at..1iunc

ANOSOGNOZIE (engl. aJlOsogllosia). Necec~re de caire un patient, pillA

52

Kuhn, insltrcinat ell incercru-i clinice, recunoscut ineficacitatea imipraminei schizofrenici. EI a avut ideea s~ incerce

marca~.

in aceastli. grupli,
anxiolirice

63

slaba ~ipropnetan antidepresive mai ridicara. Dibenzepine. Dibem:epina este

menea tranchilizanta in doza

AN'T1DEPRESOR
in

doza

lor nu [MAO

ar fi totusi comparabila cu aceea a

traditionale clasice apartin la laterale predominante: lent) sau sedativ. psihotonic (stimu-

de aseslaba ~i

antidepresiva trur-o doza ridicata. Dibellzooxazepinc. Amoxapina apartine acclci familii care cuprindc si un neuro, lep,tic.loxapina. Folosita in a~elea~i indicalli ca ~itriciclicelc , cu aceleasi efeete secundare, amoxapina a putut dcrermina unele efecte extrapiramid<lle de tip neuroleptic

Monoaminoxidazele doua subgrupe. . - ~iJr.azinele ipromazlda. clasice nialamida

sau hidrazidele: (cele

in
doua

CARACTERISTICI
special IMAO ANTIDEPRESORILOR. lor, antidcpresoni

GENERALE
Oricare

ALE

anumitor monoamine cerebrale: (MAO inhiba procesul oxidativ de rJegradare; mejoritatea celorlalti antidepresort inhiba
recaptarea de dtre neuron a diferitelor

ar fi tipul , 'in grade

cornereializatc in Franta in 1989)~ - compusi nonhidra7.inici: tranilciprornina ---+ IMAO. Antidoprcsooi

Acest de antrdepreson

au In cornun

difcrite, anumitc cfecte caracteristice: Actiune timoanalepticl. Antidepresorii

redrcscaza di s pozitia depresiva. Depasin-

IIOIIiriciclici oon-IMAO.
Ull

~mp cuprinde

ansarnbfu etemgcn au facut eficaci doveda dccsr

.Amincptillii.
~lrln efe~·tlll
S1lu

Compus selecev

tricichc asupra

original ,

care sau decst

doparninei

eficacitatii imiprarninicele

lor. Ftha a

fi mai

arruneptma exercitann efect stimulant care amintesre de aceta al IMAO, Pc de alta

parte. ea nu dcrcrminn. ca imiprarnina,

elcctronarcoza este de al primilor pcrmire,

du-~i scopul, ci pot determine 0 inversnre a dispozitiei. care devine eufonca. Accesta capacitate de a induce .virajc'' timice 'ii distingc de alte psihotropc care pot s.ti-laline pe deprimar fYrra a Ii ill.leviirati antidepresori
(tranchilizanrcle, dispozitici mnlte, de exemplu). Invcrxarca de uueori se produce Jupii un interval

monoamine. 1. Glowinski si J. Axelrod (964) au ararat c1i imtprarmna inhiba recaptarea sinoptica a noredrenalinei, sporind concentrarea sa in fanta sinaptica. Creicrul celui care suferf de deprc s ie ar dispune ustfcl de tin Sloe mai important, pfma atunci insuficicnt. de neuromediatori rnonoarrnnergici. depresorii neuronal! mari sisterne ninergici. a intervalului in interacuunc contradictorii la alta (bicchimic, are lee onentarea cu mal multe porti deprcsorii ar veni S.» dcrnonsrrat, ar diminua postsinaptici de altfel, di antidon serotodiminuari

numarul
ale

de receptor! celor ...ie:

surn In
regula deer,

general

mai bine rolcruti. Mccantsmonoamine~gic decal noilor acela substantc mecanism

mul Ior de actiune mai specific anridcpresori. clasificaren

de

neurotrunsrni

receptorii

efectc sccundare ~llpl1r1'iloarcde felul hipotensnmn arteriale ~i al uscaciunii mucoaselcr

zece pana la cincisprezece

zilc

Acest

indiferent

de riput de compus

mai san de

bcranoradrenergjc! Tiropul de

~i unii
necexar receptori totusi,
0

receptori acestei

tratarnent

(elcctronarcoza.

de exemplu).

numarului

ur corespunde sisteme sunt sum

Compll,~i tctreciclici.

Modelul

acestor

substan!c inrudite ell mcicliccle ramane maprotilina. derivar a] unui tranchilizant , dar dotat aurenuce. senna, tonlor ou propnetan antidcprcsive Ace s t grup cupnnde si mienell un efcct asupra recepcare regleaza

prcprietanlc,

~ Vi~oxalina, cu mecanism noradrencrgic, rnrudita ell bctablocantele. fill"l1 le pcscda a arc un efect antidepresiv ~i stimulator E~lc lipsita de efecte .',eeundare
ceca ce permite utilizarca unul ales contraindicatii mai dcgraba altul clinice, reperate foarte ale tnciclicefor. stimulanti, mal

Actiune neurologica. Inversarea efectului unui neuroleptic, rezerpina. constitute rnodelu! eel rnai clasic al efccrnlui antideprcstv la animal, La om, antideprexorjj

de

acuune

ill antidepresonlor. multc uneon Azi

in aceste proccse,

Rezultarele , de [a metoda

de observaue intcructiv care antiechilibrul

de tip atropillic, ci in unele Dei ccmpust (nomifensuiaj doparninergic, cficacitmh cundare specifier in grupa

dorata

(lMAO). zate mai

fluxul Inhibitorii de monoaminoxidad Monoaminoxidazele sunt utiliputin frecvent decat tricicficclc

cltnlca nccesara, numaru! de

neuronal! presinapnci noradrenalinei.

cu un mecanisru (ind<llpina)

serotonifn pofida se-

ncrgic.' au lost retrase

de

pe

piara,

din cauza studiata trazodona noi,

efectelor a inhibitorilor

Supravegherea

in fannacovigilenta, serotoninei, putem c;

ridicat
indicate

asocieri medicamentoase contrasi climinarea lor lenta explica

IMAO. zise "revermai specifice dedit

ai recupcrani

prudenta clinicienilor. sibile ,51competitive",

cira fluvcxamina,

si fluxoetina sau in 'faza de acti-

reduc akinezi« iodusli de neurolepnce seu cauzata de boaia Parkinson. Antidepresorii pot determine tremurlwrl ,1 disartrie (dificultatea Jr: a vorbi), tn general discrete Antideple'lOl'il aq:ioneazlasuprd sistcmului neurovegeranv, determinAnd 0 hipotensiline ortouatici (cadere de presiune arteriala dnd subiectul se ridica de pc scaunj. mai rar eccese de temperatura si transpirane. Foarte caracterisrice irniprumiuicelor sunt efectele etropmice sau anncolinergice:
uscarc a gurii, con.'~tipatie, \Ie-Jere ince!o-

clectrotlziologtej. entre un mood

de inttare , in sa restabilcasca
Dad!

UTILIZAREA
sorii sunt prin

ANTIDEPRESORlLOR
untldeprc-

iN AL TE AFECTlUNl. deprcsicl, ei sunt

definittc rncdicamentc <lie uulizati ~iIn alte prescriptii. A fast crtticat de altfel insusi termenu I de ul1tidcpresor, termen care culifica
foarte in care diferite. afara risea Aeeste substan\c poate,

una dintre enzimele de degradare ale monoaminelor. MAOA, suscitA tOllisi un

interes Ele
I1U

Unii antidepre50ri
medifoxamina

com~rcializati

!iau tianeptina, mecanisme

nou (toloxatonli, detenninl1 eu efectcle

mudobemid·a secundare clasice

... ). ale

de dezvoltare, poseda une originalc. tnai~ltea cterogcnitatii

monoarninoxidazelor interactiune mentele potenVai

in

cal. sau

de
ali-

medicamentele perieuloase.

Efieaeitatea

~i mec~ll1smelor biochimice, Deniker, uupJi P. Klelholz, propune 0 clasifieare clin.id a

strueturilor antidepresorilor potrivit cfectelor lor

~atJ:i. ji mai a!e~ rise de glMICOO'I ! de retentie urinatA 18 .WbM:ctU ptedUpufi, care nu trebuie trala1i cu inlipraminice. Tn tJozA fT13I\.ivl (tentativa de sinucidere, de excmp1u). :mtidepresorli pot ,~a induca
crile epileptice.

,i

substan!c au, dad proprietati

campului depresiei. a fi nerecunoscute

prill au unul dintre

Ie de~mnilln

doar

efectele

in schizofrenie.

lor. Antidepresorii

fost utilizap:
sehizofre(indispoziS-a incercat

Cllnd tabloul

niei cste t.1ominat de atimonnie

M:;unc biochimicl. Antidepres.orii au in comun proprietatea de a cre~te procentul

tie

~ipierderea elanului

vital), neurolepticele

54

se dovedesc

mai pU\in eficace.

55

ANTJPARKINSONINI in aceste cazuri si! fie asociate cu

antidepresor nesedativ. un

In sindroame/e purenoicc. Asociati sau

nu cu neuroiepticele, antidepresorii in doza slaba s-an ararat eficaci in cazul in care pacieruii par deprimati. cantonati in
comportamente poate sine. mentul Irata Intr-un E.Kretschmer masochiste delirul sens doze (subiectul persecutor. si pesimiste. deserts comportasum raportcaza rriciclicele Se de la de relutie

afara oricarui sindrom depresiv. aliment consumer pare important

terminal: zaharate, dad pacientii consuma

Tipul

de

de dealimente

continua ~i,dinnefericire, nll sunt lipsite de efecte secundare snparatoare. Folosirea lor trebuie deci adaptata de medic la fiecare
bolnav ~i supravegheeta cu regularitate

mtnel,

in special in cazurile
alergice

de urticarie
se gru,

!11de afectiunl Medicamentele minele.

diverse.

entihistaminice

s-a recurs mal degraba la antidcpresori serotcninerglci (flurovamina. rrazodona, fluoxetina). lntr-adevar. triptofarm!' precursor mai al seroroninei. degraba (maprotilina). site pmotogii, Unele pateau putut ar regla

peaza in cinci clase principale: etalonaetllendriaminele, alkiarninele

consumul
utilizeaza

de glucide.

'In bulimiile sarate se

antideprescrii

anturajului

sau):
medii,

noradrenergici logii, legate

utilizate in
neu.!"olcptic

asociate cu un
hipcrstenica. ncvroricc de si la de con-

rll nnmcronsc

(control electroencefalografic periodic). Penobarbitalul este singurul barbituric tnca utilizat din plln, sub forma unei singure prize cotidtene, seara. Hidantoinele sunt ~ide foarte eficace, dar dificil de rnanipulat. deoarece necesita 0 supraveghere sustinuta a procentelor in sange
Carbernazepina. este cxtrcm prevenirea sodiu contra este crizei crizelor utilizat minore cfectelor caractcrialc. activa de utilizata, in in diverse Indcosebi special la crize, pentru de copii ~i a au
0

in caz de reectte nCVTOze. Structurile de psihastenic indccizie sunt sensibile srimulenti nevrozc

xau nil de depresic, la durerea de alcool

piperozinclc sau cicllzinele 5ifenotiazincle. Tocmai in aceasra ultima clasa au cxperimentat D. Bovet, P. Charpentier ~i P. Decourt 0 noua molecula antihisturninica, clorpromazinu, ale caret efecte sedative sunt foarte importante in ceca cc
priveste produs in sisternul a devenit nerves central. J. Acest utilizer Delay ~i primulneuroleptie (J. M. in anii

In unctc
dominate oboseala. cenrrare)

beneficia

de chirnioterapia

tcaracterizate la IMAO obsesionale.

Ne refcrim
subiectlv

antidcpresiva. crcnica, la sindromul

craniene, sau de opiacee, ...

partiale.

valproatul

~i dificulrati

lcgat de traumatismelc narcolepsic prescriptiilor dezvoltare in ceca

psihiatrie

Hart,
1951-1952.

la

sevrajul Multimea

enu-

(petit mal)
tranchilizante,

P. Deniker),

unii aruldcprcscri La fel, vcchile azi mina. rulburarl Aceasra amclioreazn receptarca antidepresori. did. In sttmlc vadesc plangeri

(arnineptina).

rezia

la copil,

rulburarilor timoanalcpa unor mole. ce privestc in caliterc actiune ani din

Benzodiazepinele, de cfltiva

numite
se

de

care, in afara

obscsional-cornpulsive, cu doze ridicule inhiba in mod de clomiprapreferential

tice ~i permanenta cule de

noi

stau marturie

unticonvulsivanra, sunt pliu prescrise, in special

clobaza-

ANTI PARKINSONIAN (engl. antiperkinsoeien drug). Substanta care trateaza boala Parkinson.
Boala pnntr-o Parkinson nerves disparitie estc boala degenerative central de neuroni a sistemului

eficacitatea

lor. Pe plan teorcuc, ipoteze

mul.clonezeparnul

~i diazepamul.rezervat

serotouinei.

ncuromediaror obsesionals.

care

instrumente farmacologice. antidepremonoaminergice, In prezent modelele care se lntemeiaza ale depresiei. P. P~y"buph1J/-mac()l()gie. Lcs cr tcs drogues peyctunropcs,

intra in joe in putclogia

Noii

sorii au generar

serotcninergici iponcmdriecc. stari depresive

puri , revenAceste tablouri prin

pc

aceeasi cficacitate.
adcscu mascatc

biologice

Bibl.: Deniker, miJicament,~

somatice netnccrate ale paciennla araidcprcsori. In MarjIe anxioasc. Mai ales in .nccesele de panica" (tulburari caracterizate prin repetarea de eplsoade acute de angoasa) antilor, stan care sunr sensibile depresorii (Klein). imipramina) depresori diferentieze tulburari s-au dovedit Compusii stimulenti. accesele anxinase, mai eficace utilizati decat c1asice (lMAO, anti~ alte de tranchilizantele benzodiazepinicc sunr in mod de sensibile paradoxa! panid la

Editions

Marketing, Paris, 19R7; Burrows. G.D.,

penoadelor de crize subintrante ~i in srarca de rau. Aceasta lista. care nu este Iimitativa, ar purea fi completata ~j cu alte produse. Spectrul de alegere este tntins si, in caz de esec, permite ell usurinta schimberea medicamentului. Pare in schimb intelept ca, in masura posibilului, si1 sc
respecte monoterapia, supraveghindu-se

Norman, T. Davies, B. (eds), Drugs tn Psychiatry: Antulcpresssnts, Elsevier, Amsterdam, New York.Oxford. 1~83; Zarifian, E., 1'&'1, H., Les ;.mtiJepre.,.~eur~, Roche, Neuilly-sur-Seine, 191)2,

tndeaproape. In primcle luni de tratament, aparitia semnelor de intoleranta sau de supradozaj. In cuzul in care, in anurnite forme severe de cornitialitate, se va dovedi
necesara asccierea de medicarnente antiepi-

caractenzuta dopaminergici. Ea beneficiaza de administrarca unui precursor al dopaminei: Ievodopa. Instaurarea tratamentului dopaminerglc este in general precedata de 0 prima faza de tratament ell substante anticolinergice sail cu amantadina, agonist dopaminergic.
Psihiatrii pentru neurolepticelor. au recurs la antiparkinsonicne secundare ale a corecta efecrele

fapt

responsabile

Neurolepticele pot fi de de trei tipuri de strnprome

la nivclul sisternului precoce sau hipcrkinetice tasikinezie), parkinsonian secundare, tardive al~

ANTIEPILEPTIC
Se spune despre tratarea numlir

(engl.

enticpiteptic), sau stoeste

ceea ce previne epileptice epUepsiei. de mcdicamente Irebuie

ceca ce a contribult

peaza
pentru

crizele

sau

folosit

leptice, aceasta supraveghere va trebui sa fie si rnai riguroasa.din cauza interactiunii medicamentoase care necesita indeosebi dozaje plasmatice repetate. ANTIHISTAMINIC minic). Se spune despre
care se opune actiunil (engl. nocive

motorii, tardive

esentialmente (akatizic,

extrapiramidal.

akinetohiper-

tonice de tip
trei tipuri efectele akinezia

~i akinetice.
in cele dad!. ales chiar i;ii mai

substan~e

Tratamentul antiepileptic se bazeaza pc

un anumit care au

Antiparkinsonienele de efecre hiperkinetice pot

sunt utilizate

traditional sedative ~ianxiolitice Tn uncle tulburi1n' aijmellCare. raspund 56

antihistaa hista·

lIneori

la

Bulimiile antidepresori. chiar in

o actiune esen!ialmente impiedicarea crizei. Ele

~implomatici1:

un medicament

luate

s~ necesite

compu~i.

CLASIFICAREA
ENELOR. trei familii principale:

ANTIPARKINSONIapertin la

PROBLEMA
NEUROLEPTlCE.
Wilt

TRATAMENTELOR
Antiparkinsonienele

Antiperkinsorucnele

Daivuu de benzhidroJ. Utilizan foarte frecvent, acesti compusi (trihexifrenidil,

biperiuen) au in general afara Unii ,
0

actiune

psibo-

stimulenta. in
extrapirarnidal. eubenzatropina

de

efectul lor I:; nivel Mint mai sedativi. ell pc rule parenacute, si distonicc

sistematico ell titlu prncntiv,incazul unui tr'........,."'.tii!'uro· lepuce. AceMti pmi(t1p'ie CIte centrovenNltl,deoarece efcctc1e extrapiramidale. dcsi frecvente In cazul adminis!.rArii unor
uneori prescrise neuroleptice medie la decal incisive. in 20% unci la subiccrii nu
lie

ell eel psihanalizat;o .,ipocrlzie confortabila ~i autoprotectoare", 0 veritebila complicitate ell societatea tntru
psihanalistului apararea supunere necunoastere sadism, totuI atrii ar trebui difcrita unei .normalitati" la ordinea adesea
0

care separa personal .. pacient, ,i sanatate ~inebunie". Dar, dupa cum spune ell regret Cooper. .faspunsul oficial a fost nintatoare departe eceste facut serviciilor Association, sai Estergon de a fi favorabil''. antisphale publice., creata in cadrul asa El consiliaza cum el inslI!fi cu prietenii 1965. Ccl mai
ell

exorbitante, stabillta nuantatli atitudine bolnav. dee ~i Psihi-

0 0

servile a celui

sa fie fondate asoctariv in

in afara a

profunda, deci dudi

de cu

considerat vor

rroanifesta

in

sa adopte
sa-i

a] Philadelphia

impreuna

utilizata

uin caaun
patologii in crate.

pe plan pot xta

cuvantul

~i Laing.

rerala in caz de episoade

clinic, pe
indeoxehi

cand antiperkinsonienelc

benzatropina , preferata de psihiatrii anglo-saxoni. Dcnveti de dibemotiezcpinc. Tropetepina deterrnina

0

origineu

iarrogcne,

acestuia din urma. antudine facuta din unulinta si modestie, care i-ar lasa tntr-un
fel primul Penttu rol Cooper si prietenii sai. dcci , ar

celebru
Kingsley

dintre

aceste homes a fest faimosul Hall, centru comunitar din periunde s-au stabilit care aici , vedeta a miscarii i-a pavespe

feria din estul londonez., 119 persoane Mary Barnes, amipsihiatricc tit istoria, tnceour un picror decal tnabusi (Cooper).
0

(din

1%5 in 197fl),printre Ea a parcurs

sedatic.

Ea pcseda, proprictati

ca

~i derivati

i benzhidrolului,

anticolincrglcc.

ANTIPSIHIATRIE (engl. Anti-Peycbi;llr}'). Miscare aparuta la tnceputul anilor 1960, de Interogatle crttlca,
punand sub semnul tntrebarll psihiatria

trebui s<1 dat uitarii tot ce s-a tnvatat in fie psihiatrie. sa fie parasite institutiile ~i spitalele, sa nu xc mai Singura cu nebunii: sale.sa crcada in progresele de a eu ei. in psihiatriu intr-un Fel terapcuticii. [rai Iaclalta mici calc ar fi accea ~i'i loeuim devenim

veritabila engleze. luuga

ajutata de psihiatrul

J. Berke .care

Deriveti de (cllnti,vill£L Mai putin tolositi la ora acruala. acesti compusi de

structura fcnotiaainicc prea putin ALTl raman tadina, utilizat lactinc sec-retia amenoreele cazul sunt in mod apropiata srimulcnte. Au ~i fest propose ca ell a neurolepticeror profenamina) sunt (dictazina.

regresiune-renastere,

tradttlonala 1)i notlunea de boala mentala pe care accasta se bazeaza de Ia rnijlocul secolului al xrx-ies.
ANTlPSTlUATRIA accasrf psihiatrul inJoiala face
til/C),

devenind, Incepand cu frescele

Ie realiza de talent. 0 eticheta revolta din materiile Schizofrenia

care la

cornunitati,

sa ltI.sam balta

sale fecale sa nu era i-a

~idiagnosticele ~i,de ee nu numai

elevii schvofrcnicilor, Caci .nebunii

ENGLEZA.
apsrea din

Daca ell

COMPUS!. rareon agonist ~i ca Inhibiting de folosite

contestare american realitatea simplu

1957,

antiparkinsoniene

alte substante. dar ele tn psibiarne: amancare a fast ~i antiviral. care

plntindu-ne cota- parte nu. lectiile pe care ei ni Ie pot da. au a ne Tnv:1~amulte lucruri. in ceea ce ti priveste, ci ~iin ceea La limita, numai expeell adevnrat Iormatoare si viitorul antipvihiatru.

pe

care

societatea

impus-o spre
ciale , .ancrcu

a-i tnchide gura , spre a-i , ClI ajutoml psihiatriei ofigala sa violenteze nebunia"

T. Szasz , care pune la holii mcntale. "mit" (in din care el sale menepoca miscare engleEi lucrarite maJ"uiei in

ce ne priveste'':

dopamincrgic. medicament care stirnuleaza Factor),

un

ricntele
didacticc

lor

pot

Metanoia.
engleza diagnostice

Durere ca

~i plsccrc

5i

Mimi

pentru

Daca determine

miscarca

anripsihiarrica dispuritiu diverselor cronice acute". , in contestotusi evohnia trataDar in cazul admitea

bromocriptina,

PIF (Proreduce de ~i in

iar dintr-un

unghi

accenruat

filosofic in 1961,

faimoasa

i.<;[oria

nebunici
aparuta 5i marea

prolactina glactorcice. curent

responsabila obscrvarc Acesti

cliJ.~·iCil a lui M. Foucault, tcrrncnul Ami-Psychiatry psihiatria care a rascclit eei dintai

Antispit.aIul. Spitalului clasic trebuie sa-i succeada "antispitalul". Cooper relereaza cxpcrienta organizata in pavilionul 21,0 unitate de schizofrenici dintr-un mare
spital acel clasice psihiatric pavilion, de Ia periferia metodele 5i Londrei. atitudinile in

de psihoze unor .psihozc

tarea
acesta

sa

antinosografica, ea

existenta normala. tan

era suficieru care trebuia

sa se

respecte toemai

neurclepticelor: Parkinson compu$i Jupta

doi compusi in tratamentul In afar:':! au fust care dectele Amdin psiho-

se datoceaza la capat

sa duca in mod spon-

utilizau

zilor D. Cooper, au dus unei dirui critici dcfinitie in

A. Esterson

bolii

pana

~i R. Laing. consecintele

la vindecare,

deoarece

Numcro.~i utilizate in eel

stimulenli, propriu-zisc, akineziei, dintre

mereu este este veJerea deept

refulale impus:1 nebuni",

de p.sihiatrii social unora psihia de societate datorith

de antiparkinsonienele

i'n5i~i: nebunia utilizaU. "etichetati atrului

un fenomen surghiunirii psihialrice,

au fost sisternatic eliminate sau total inversate. in pofida dificultatilor intampinate de personalul ingrijitor, di.ei "IlU se poate tutional accede decat la realitatea eu gmpului insticondi~ia sacrifidi.rii

contm Frcevent mai sunt

~i

romane
secundare eauza Adesea tonici

mai nu

provocate

de neuroleptice. indicate,

fetaminicele
riscurilor

~i inslitutiei

emanatii

~i

mijloacelor de existenl:1 sau de a Ie pune, eel pu!ln, tntnJcalva in pericol", bolnavii au devenit, bineinteles, intf-un Fel, ingrijitori. deosebit Trebuie, de arneca s:1 se ajungl'i aici, s:1 fie de"frontierli.

mentele ~intemarea provoceu cronicizarea. i Era suficient sa fie urmarit bolna ...ul in dili'itoria sa. Laing admite di unii subiecti pot prezenta ~rize psihotice acute, veritabile caUitorii metanoice in care spiritui se schimba ~icare pot fi provocate cu substall~e psihomimelice de felul L.S.D. Aceste voiajuri sunt bune sau rele, dup:1 cum mediuI Ie favorizeaza sau Ie contr.lriaz:1. Serviciile

de resurgentlli la antidepre.sori

delinmt:1.

s·a recurs imipraminici

instrumente aJe acestei societ!i!l zise "aliename". AI exista deci, in relapa psihiatruilli cu bolnavul mental

in dozli redu.\a.

~i chiar

in aceea

p:1~it:1 acea

~i

clinicile

psihialrice 59

58

ANTlPSIHIATRIE
clasice. cronice, consideraadu-Ie schizofrenii. de ca rnaladii, in schimb,
0

ANTPSIHIATAIE
Ie trainteresul acele L.S.D. pentru lar in Laing anumite cum stari psihedelice, amatorii de Aceasta a mediului _ adica unui

teaza ca atare ~i fac deci din ele psihoze

daca mediul descoperire este favorabil, acel voiaj este Catastrofa social, politist

voiajuri,

Ie numesc

boalA

nu ar

fi deci decAt

creede

mai profunda
lutionar opune de fapt decat aperarul

sire. ell un dinamism revonu ar surveni se ~i medical. in care la aceasta

benefic.

in cazul

vciaj" expenemei, a adevarara PaIogcnia. perspectiva,

accenrul,

reirereeza .Jnviraua la certea sa urmatoare, Politica

pe care unii au putut-o provocere socoti

sociofamilial.

Ei s-au interesat .procesuale". perspective direcre descris perspectiva biologica'' inveruata de In ceea ce Regasim ale de

esenne! in eparitia ale scmzofreniei. Dar toate aceste

~imanifestarile
cercetart

ennice sa

indeosebi de simptomeie zise acelea care ar fi. dintr-o

manifestlirile biologic Or, astfel proces

nu cauta

familia1I ifi socialI. In aceasta

Esterson
~i Laing au pus pe
0

I a

toxicomanie.

psihobiologica. E. Bleuler. sociofamiliala, pentru subiect a aparea pentru pentru unei

faca inteligibile relariile familiale ale schlzofrenulul dedit conform ipotezei

psihosociologice nefiind copilului astazi chcie. familialf tinuundu-si arnageasca gaseasca pare bine conceptul final mente dedit introduse tmplicati acestui modele de a la nivelul decat eceste opera, pc ..facrcri stabilit initial, in parintii maladia nu Ie dau

ca acela dintr-o strategie

de simptome,

atunci

Laing avea sa numeasdi aceasta criza, aceasta odisee. 0 messnoiu, cuvant grec gltsir in Bvanghelii ~j care arc sensul de podiin!1i. de regret. dar ,~i conversiune. de
de transfcrmare subiectul eI sa stea antispitale, catva pentru spirituala. limp Atunei din crizei, cand aceste care este in metanoia. este de ajuns ea

pomind la familiile

de la studiilc de schizotrenici. sociala

lor refe5i fami-

cand sun! reexaminare ca

0

model.Ier

ritoare

ies din .reduta a reusi s1'itraiasca el de netrair. drarnatice

se stie eli aceste Toate

cauzalitate problema fizica

csentialmcnte denuntarii

cercetatorilor

iluzia sisteme ar risca

fi

gasir

liaJ.Ua rulburarii meruale. Pentru

ei se

punea

de organizare consa~l sa ca ~1 intronu au preeel mult prea .Iar grabit

unci anumite 5i orientarea

COIlCercercetarii se al

a devenit festartle individ funda, Family

~i ideologiile terapeutul parogeni"

respective,

tii eronate despre individualitatea psihoa bolnavului spre procesul dialectic ljoi istoric care dezvolta in contextul jocului complex

deci , in simptomarologta
adaptari fel, Intr-o

bleuleriana, familiaie veritabila privinta.

maniale unui 'il insituatie filmul a fost a nu men-

in unul

ca derularea

pc

care

conditiile [n aceasta

in prezent

nu ar fi rolerata sub

in ntci un rnediu, psihietric sau nu, s1l.aiba loe pana la capar, in general 0 forma regresiva. Laing rclareaza unui tfmar medic paranoid Ia tnceputul pacientului ejectrosocuri asocial faptul Robin acut. militar, de care sale, traramentele Delirase atins de un s-a ocupat

intr-un

eli dubla de echipa

legatura, Wynne, factori

relatiilor interpersonale.
.Jnteresul tntordeauna pului primul si nostru in rclarie

Dupa

cum aratf ei, persoanele grueste in ale

0

de snpravietuire. o ilustrare

de "deviere

a comunicaril",

are In vedere in lumina in acest

Life (1972).

al lui K. Leach.

dus si dezvoltat rrimic specific dictivi de schizofrenie. Antipsihiatrie aceasra opozhu roate miscare fa~a de normele ment eroic

cazul acces chiar aplice

cu noi sau Jntre ele contextului travaliu, extrafumiliale clad! acestea au

cinematografid amtpsthiatrtt

exemplera englezi

$i nu consnruie suficienti politica,

5i truotdcauna lor, care.

carierei

in

loc sa-i clasicc el a cu el, Cezar ,

acestor teze. Ft1ra Jndoiala, sunt primii tala intrafamiliala. un mare interes T. Lidz ~i grupul psihanalitica,

~i diagnosrici

In marerie A cxisrat in unci cu ea Ic cu ar sccietari mai user decat la tra-

rand familia, pcrsonale familiei, speciflca

dar care pcate include im-

care au studiat pentru

(insulina, petrecut Bancii Hamlet tentei devenindu-i

sau sedative), Ja proiecte: de a fi luliu Wood.

retelele

tn Statele

patologia

Unite a existat familiala.

0

engleza
0

un fel de angajaalienanta, pc care

are in sir 'cu dnnsul. Angliei.

~embrilor portenta

patologia triada

de a se situa in paradoxul societare

atacarea

eu privire

13 elemenlele Familia
0

silu au aplicat

lecnua tntre

pe care tncercarn relauonala.

sa Ie clanficam".

privilegiind decalajul constienta

famiiiala parentale schizoWynne famiiiala ale a in dezvcl-

~i ortodoxia
asociata care urma revolta

sau
sale

linisritoare La capatul

~i al companiei

In afara exispe
deci nici

este deci considerata de ei ca

crete, in care tnfruntarile

.jexturn
COIl-

~ireliefand
organizarea sl ceutarea frenic" tarea reperat

cere, opozitie bolnavul personejul bolnave. sa pa.rticipi

unei identitican finalmente urmei.cste aceluia

care ar aparea a rolurilor "viitor

ca un camp de inreractiuni si influentele

mintal, sanatos Dar.Ia la

fi

care i-o tinea, o rerapeutica. de nontratament, fantasmele

Laing nu i-a aplicat militarul

reci-

in fata numitei

de catre copilul sale. relaliile

a sase saotamar» si-a abandonat capabil sa-.~i ar purta

proce sunt amplificate in tunctie de proximitatea fiintelor aflate tntr -0 confruntare permanenra''. menul structurli. prin care nodala Nexus familia} ei desemneazi1 privilegiala este teraeea

a propnei personalitatii

sale identitati

delinmte

~iil fost

r.c.

~i el, in psihoparogeneza

reforma acesteia. A critica in mod exagerer ditional! inseamna,

psihiatria

reia viata nonnala. in ea in'sl!.~i .~olu~ia care. foarte evolutia treba vocAm sinelui profund Laing

Asa.dar, psiho],a

.~i mijloacele
cotitura

a schizofreniei, pseudomutualitatii

particulare pseudoostilitlilii.

de vindefavoraoill\ putea sa
0

care permile in interaqiunile a unsprezece cate clinic familiale. un ca arata eli complan nu e~te

t-ard indoiala,

Ba

~i

chiar cste, adauga

,,0

el, a expcrientA In inproNe-am uneori

unui individ sale familiale.

~ se inteleaga lor asupra carora

Dar mai ales scoala a dobandit un' anumit tulburlirilor

zisa .,de la Palo Alto" renume in studierea

nih sa pui in cauzii ~i analizczi propria-~i agresivitate. Orientand~o pe aceasta in acelasi sens cu aceea problema a bolnavului, propriei Te siruezi. instituliei. Pur inseamangoa._~ in "Ia un adminu ai Or, 61 nA a ~uprima

sa

a risea sa

profitabiHi., dacii

personalitiitii". nu at trebui a face (engl. pentro artificial (Eu}

in cercetarea faroilii in cadrul schizofren, portamentul simptomatic dedit rezultatul

se gasea

de eomunieare. au utilizat

J.

Weaakland n,*unea

sA aparA.

in spatele sinele

Esterson pentrU

~ Laing

fal.~e sell),

considerat

pc

de

5i D.

Jackson

in special

dubUl

legatura (eng!. double bind)

de etnosociologul G. Bateson, a cornu~ un rol juca

fata aceleia a holnavului. loe cu bolnavii", contra nistra!iei. suprimat societalii. problema ieftin

$i aurell[ic (engl. diyizat).

inner self). Dupti. ar consta

sch-izofrenie

introdusA nidlrii

Dar prin aceasta nebuniei.

0

in aceasta

interactiunilor

care a arAtat eli aceasUi distorsiune intrafamiliale poate

~isimplu
buna.

p-ai cumpmat

con~tiinlli.

60

ANTIPSlHtATRIE

ANTIPSIHIATRIE
~liinta. Un om care spune ca el este
0

se stie d. aceasta constiinta buna I1U este rumic altceva decst un fa/,>;e self. sediu prin excelenta al celei mal profunde necunoasteri de sine. Este asttel tntretinuta necunoasterea motivatiilor psihiatrului in

ANTIPSIHIATRIA ITALlANA.ln
chiar daca lui F. Ba .. agha s

Italia,

masina este «depersonelizat» in jargon psihiatric. Un om care proclama eli negrii sunr 0 rasa inferioara poare fi respectat de
multi. este
0

nu-i prea placea

fcndata de elevii sai, preccnizeaza 0 rastumare a tuturor institutiilor psihlatrice:

"negarea (instinuiilor) ca singura care ~i sa fie
0

sli fie numit antipsthiatru. miscarea a condus Ia 0 reforma radicalrc suprimarea vechii legi din 1904 din care impunea similar internarea

modaliunui sprc atat de

rnarerie. a culpabilitatii sale de a ramane de .partea buna'' ~i de a se retrage ell abilitarc dintr-o afacere delicata, chiar "din egresivitatea sa inconstienta pe care se pune
problema agresatul traditionalist

Un om care forma de

prctinde cancer abunda

di albeata risca sa fie conceptul

sa inde

tale acnralrnente viabilll sistem politico-economic

el a
Of lie

in interiorul utilizeaza rrnscare

absoarbe ill

'intr-un mod destul de

franceza 1838. lnceput. azil, al unde la

cu

legea

ice noua afirmatie consolida". nu Aceasta

temat." sanatate

Si

Cooper,

rnsturnand

menrala.

in aceeasi

reto-

tn
marea Acesta,

1962

Gorizia.

transfermedi-

.radicalizatn
de toti dimpotriva, ~i foarte comisie zcntate greze legii din

uvea

urrneta

tn Italia A fost. de
0

sa 0 anulezi,

idcntificgndu-re poate ca psihiatrul ell agresorul),

ell

(ecolo

unde

s-ar ideuufica

rica: .Sanaratea rrentela, asu cum 0 concep eu , este posibilitarea pentru fiecare fiinta umaria de a se angaja nu numai pana in
rniezul pentru nebuniei. ci 5i in miczul cale oricarei
0

vechiului

sub impulsul

profesiomstli intotdeauna

psihiatnei. reprezentata

cului-director

acestuia. cum

care a lucrat tndeosebi

la Londra.
o comunitate psihiatnc. midi seama efectelor pacicntilor. ternarea mcntala. bolnavi''.

a inya!al

F. Basaglia. cu E. Jones, functioneeza

bazele sau

minoritate dintre
activa.

ei, dar

In asa

puremic politizata fel ind.t, in 1978,0

in care eruu care reprcsti integlospitalului

in oricc caz al bolnavului sau ill orice relane de putere. aici ncganvata de angajamentul antipsihiatnc'' (J. L. Faure ~i E. Orugues). Exista, de rapt. In oriee institutic rcra-

revoluni, gasind pe aceasta prezervarea Eului." Ninuc de mirare , asadar,

antipsihiatrii englezi

snluue

terapcutica, Cu u cchipa de

a instituir

parlamenrara, 1904 si sl't dud

0

unei victi comunitare

in stabilimcntul in acelasi

toate partidele, a propus suprimarea

noualege psihiatria care tntr-o

in faptul asttel

ca
pe

timp dinael si-a

se angejcaza

~iextrem

peurica;o relarie de putere din ce IIIce mai greu de precizat, om care in nici un caz nu
poate a porni f escamotata. de lu filosofia de vcdcre lui far aceasta lui Sartre, politic. tnseamna pc care la

revolutionara. Iar documentcle acelui Congre s.~ Oll the Diekxucs uf Libcralioll, [inut Ja Londra in 1967, sunt
autentic in accasta S-au Scopul rcgasit Cooper, priviruf aid, extrem de elocvente. de Laing ~i de a veri-

o cute

ca lucrul

accsta nu era ale

polirizata, de
constatand

dar

ajuns pentru pcrsistenta asupra

schimberca

azilului,
iatrogcre

beta
care

reforma

samtarri

la disparitia

acestuia

A tras de nu poatc Trebuia, Acestia

Laing ~i Cooper din puuct dedit

s-au siradliit

sA 0 analizeze Ei runoxc mull mai francezi.

alatun
~i

H. Marcuse
congrcsului

S.

Carmichael.

aici concluzia d. indecnt agrava boule deci, su-i .elibereze pc

Lcgca 180· Aceasta conduce tnsa Iu 0 anurnita medicalizare a psihiatrici ,

pvihiatric:
IlU

mai estc toate

decal

specialitate

mereal ai data fur-

dicala

intre

celelalre. mulror

Aceasta
strict

tntoarcere rnedicinei

a nebuniei

in cadrul

pertecrie opera
rnajoritatea

Sartre,

lui Ssrtre. pentru care filosoful a scns un cuvant tnainre. Ei studiaza aici Criti411C dc la raison aietccticue. Qve,~cioll." de ,nethode si Seim Genet, cameaicn et milrtyr. Deja In 1960, in SuI divizac Laing t;inusc sa de· serie in termeni existenliali~li si rel<ltionali
boala mentala ~i mai opera ales s~hizuircnia. el duta sa occidentala Farli a neglija demonstreze lui Freud,

~:'~~n~:7 ~~:~~;:~:l V~~;:~l~~~:;ll ~1;;~~~~:Ic~

indivizi

psihiutrilor

bine De

era sa .xreeze

erau mai ales .xlezrnostc-

rabila constiinta rcvolunonara, facand jonctiunea dintre ideologic i)'i actiune. de Ia

la muse. fari1 a refuza Sc pare
IlU

nitl", victime ale unci societati intolerante., care respingca once deviere. La urrna
urrnci. .munca un alibi pcntru in comunitate" tngrijirori.
IlU

displace
care

.Psychiatria
Basagfia, cepur cu dispuritia atune!

Dcmocratlca". a obtinut acilurilor. o dezbarere

ell toate
destul

rnilitanti
1I

acestca, A tnde

satisfactic nu ~-a opus.

violenta, lnsa ca lui decal par sa desrul

este dedit nu csrc

dadl

ea este

necesara'' privima iar

Azilul

aconJul deanna

in aceasta complet, sunt

a fost tntot-

lied! un instrument de rcspingere ~i de lncarcerare ~i trcbule distrus La uceasta

concluzie ajunge refuza ded Basaglia la srar~itul tehnic de

pcrspectivele

Carmichael acelea practice utopic.

Ull

net mai "angajate" _ AntipsihialTii in dcfiniliv

cartii

sale

Instituue ill Ilega,ie (1968).

perfectionismul abon..lfui Pentru lerapcutice, diferitele al muncii

tunoasa tntre opozantii acestor refonne -5i partizanii acestora, in detrimental bolnaviler, care nu mai gasesc tntordeauea structura sanitara de care ar avea nevoie

ale lui Cooper

anarhism

de

Ba~aglia sector terapiei rarea intiirzie

al comunita!ii

Este greu sit vezi un act de rezi,~Cll

tenIa
public atrica utopie.

adevarat

di societatea

Ill)

fapllll, cum povi1l:uiau cotidianul chiu-\iClIl

reprimll numai instinclele ~i~xualitalca, ~itoate fonnele de transcendenta. "Un

scrle el dedil care prefera comunist dcgraba este normal.

l'i
om Un

~i periculos in ei, de a sHi)ia in mod "putreu" cumparat de la serios antipsihiin aceastA aceea~i fi.ind

~ichiar
tehnicilor

ale

psiho" sit sa

ANTIPSIHIATRIA IN FRANTA. A cuIloscul un mare succes in rilnduri1e intelectualilor pu~ne atrilor stilngi~ti crez:1nd in 1968, dar a avul psihi-

illstitu~ionale. momentul Caei c1asei violentei"

el ameliotrebuie spitalul "insli-

psihiatrice ,,~tiin\a decat este

nu fac dedit mereu iar una dintre

aplica~ii practice,
francezi antipsihiatrid institutionalli.

majoritatea printr-o psihiatricl:"i

in care azilul

eli pot depl1,~i

pro-

sA tie mort mai

de ziare. lar mi.~carea engleza s-a cufundat

liispara.
viciul psihiatric rutiile

in ser-

blematica lerapie atria primire

politica

dominante",

sanitarl1 de sectorizare S-au inaugurat

~ipsihoin psihide de

nu este

sa ~i-a pieroul sufletul este nebun. Un om care spune cA oamenii sum mai)'ini poale fi considerat un mare om de om care decladl. 62

Nu a fost 5i cazul ltaliei, mi~<U"e a cOlldus la disparitia

de altfel5i mai politizatli.

unue

azilu1ui.

~i opriml muscle. Psihialrul de mi~area "Psych.iatrla

prin care aceasta conduce italian, urmat r>emocratica",

totll~i, mai dl.teva pentru

ales

infanto-juvenili1, 5i de Iibertate

I:enlre t.1evianta

63

ANIlPSIHIATFUE diverse forme, ell 0 anurnita proportie de esecuri care ar putea fi un prilej pretios de reflectii teoretice $i eritice. Cnuca esentiala este poate aceea di aceste spetii s-au prezentat, in mod tacit, drept spatii de viata
ideale. dezvolte oricarui Cum esre irnposibil ~i conflicte ca alci sa nu se ca in sanul tensiuni gAnd sA 0 nege. yorba o poate decat de

ANXlETATE Pentru
0

Ey, asader,

nu este a

psihiatriei , negare
admite.

negare pur si simplu pe care, binetnteles,

nu

interventia psihiatrica, dar uneori In sensul cronicizarii. Vedem lucrul acesta foarte bine in unele accese delirante care, tratate iJ 1 'occidentale, se transforma in schizofrenii.

ce

de

grup Iipsit de mcdiere -, vedern reproducandu-se aceeasi situatie ca tntr-o familie. Conflictele $i tensiumle familialc
sunt zdrobtte de idealizarea familiei, eel

CE RAMANE, DUPA DouAzECI DE ANJ, DIN ANTlPSIfflA TRIE? Inca rnainte de moartea lui Basaglia (1980) !;'i a lui Cooper (1986), miscarea lor deja parea uitata. Farli. tndoiala, ramsne "in inconstientul rilor optiuni colectiv. ale ~i mai ales in acela till "ecou antipsihiatriei. al tineschizofrcnici", al marilor

Si "daca

psihiarrul

nu este mocent?'

(L. Israel).

Aceasta este Inrrebarea pe care acesta din urrna. ea ~i antipsihiatrii, nu trcbuie sl1inceteze de a si-c pune in exercitiul uiverselor modalitati ale practicii sale.
Bib!.: Cooper, D., Psychiatrie er alltipsychiatrie. &titiuns du Seuil, Paris, 19711;Dclacampagne.c., AntipsychiatIic, Grasset, Paris.1974~ Koupernfk, C. L 'entipeyctnettic, sens ou lIoll-sens,Grdsset, Paris, 1~74

eorespunde in limbaj complemenrului nume al cuvantului {ricA sau cornplementului direct al verbului ese terne (de): "lui ii esre tearna de X" sau "M! Ierne de X" (de exemplu: "lui ii este frica de ciiine"~; sau "ii este teama el'll p' sau ..se terne d'i p , dad este yorba de un eveniment dcscns printr-o propozitie mai degraba decnt de un simplu obiect in sensul propriu al termenului (de ex:emplu "sc tcme ca dulaul sti
nu-\ muste"}. cu aceste situatii, cazurilor tn contrast adesea obiectul vedere

putin pennu copilul mie. eel care opun acesre sputii comunitare famlliei nu baga de seama ca 0 rcprcduc, asa tncat aceste comunitati se prezinta ell ideule ~i viseazs sAse instaureze pe vee; (0. Mannoni)
lntr-un M. .spatiu zis antipsihiatrie' (Scoala de expenmenrala t-1annoni de aceste inspirer critica rientei de la Bonneuil-sur-Mame), a d\utat Putem la Kingsley sa ~ina seama spune Hall,

Ramane din aceasta aventura generoasa lin fel de noslalgie generoasa a unui lac de primire a
, antiteza a lugubrei servituti Critica a neurolcpticelor.." (e. Koupernik).

rczcrvam
in care de

cuvantul enxicuuc
cognltiv.

este slab diferentiat Dar ll putern defininv, intense

din punct de ascrrenea

nebuniei

radtcala a instirutici spitalicesti psihiatrice clasice a jucat de asemenea un £01 nenegli-

ANTIPSIHOTIC (eng!. entipsycnouc) Se spune despre orice medicament care arc un efect in tratarea psihozclor.
Antipsihoticelc neurolepticclc. zantcle majore nitie . Dar pentru (H. Loo) cuprind esenpalmentc antldepresorii ~i tranchilicare intra in aceasta defiterrnenul utile in schizofreruc

uplica fricilor

sau acelora

repetitive.

cronice ~i, in
OASE.

patologice. LA STARI ANXIcu totul In mod

dificultati. facuta

ca
dar

ea s-a ~i din expcde 21

jabil

in refonnele

tntreprinsc ~in miscarea. i

PREDISPOZITIE
Trebuie
5111.

care continua, a "disparitiei despre Laing, care avca ~i Esterson. familiilor zcnt. impreunh la Palo familiale ..in garda datonta de schizofrenici,

de reoria psihunalitica

\a moera

azilului''. Gil in 1989. lor asupru din scoala de

facem

studiilor

britanice. a organizat

uzajul rezerva torusi

>

riguros distinctie tntre ceea ce uncori numim .nnxletate-stare'' ~i.nnxietate-trssatura". stnri Notiunea de stare ernotionala. a~a unei la cum nc-o arata nurnele

E~

la

ei apar in pre-

Paris,

in zilele

medicamentele

si 22 ocrornbrie 1967, lIll colocviu asupra psihozelor, Ia care, pentru prima data in Franta, au luat cuvantul Cooper ~i Laing,
expunandu-si rnetanoiei, scop de concepnile. celalalt asupra "care eel dintai marilor renunta asupra principii la mice

cu cercetatorii

NEUAOlEPTIC~ SCHIZOFRENIE

ei,

corcspunde survcni

Alto, drepr Antipsihiatria in mod

pionierii terapiilor ne-u pus mai ales contra

salutar

mite rcificari

a psihiatriei",

anureprezenteta in
unei

ale unci antipsihiatrii .eliberarea

readeprare", vizand.

special prin utilizarea unui "DSM-IIl revizuit", ell .xaracterul sju prettns areoreric''
~i"prin ambitia de asepsie a comportamentalistilor", care. la urma urmei, nu vizeaza

ANXIETATE (engl. !lllxiety). GENER. I) Stare emotionala de tensiune nervoasa, de Irlca, puternica, slab diferentiatA sl
adesea cronies. GEI"ER. 2) Predlspozltle

nccatoare,
individ

care

poate

orice

dimpotriva,

a unci persoane pentru start anxioase. STARE EMOTIONALI\_. Difcrenta dintre

frica si anxietate {ricil
0

celui care ne cautli.·· (Entencc alienee,l1). Dar entuziasmul nu a fest general, iar H. Ey a adunat in jurul silu pc psihiatrii cei mai critici reprezinlli la adresa
0

decat sa stearga cu guma un simptorn, recuzund astfel ,,0 conceptie holistica

despre ~i om ~i nebunia ne va convinge sa" (C. Koupemik).

esre

chestiune Numim obiect

0

de grad de

~i mai

ferinta

ales de cognitie.
stare al de subiect,

carer

preare al

cstc hll1e

antipsihialriei. crede de fapt psihiatricida" pentru notiunea de

Medi-

cine

ca

ceea

ce inie-

cui de la Bonneval bit de primejdioasli.

di aceasla
deosesa ea de maladie

cunoscut obiectului

adicu

stare

care

Anxietarea-trasntura estc 0 caracterisnca individuaUi., aparent lnn;':lscut:1, care la rfindu-i se manifesta in doua feluri: predispozitia de a trai stan de frica in prezcnta stimulilor care, penuu alti indivizi, suru mai putin anxiogeni , chiar cu totul neanxiogeni (in uncle cazuri se pare ca abscnteaza orice stirnul sau obiect anxiogen); predispozilia de a dezvolta stari de teat~~
conditionata falii de stimult anxiogeni. este patologic. care in ei In!)l.~i Un nivel ridinu su~l nemijlocit

"tendinta

legem de obieei prin psihoz~ este uneori 0 simpl~ complicat.ie psiholice care ar

cronica nu
a unei stan fecund in

un conti nut emotional siiu. In loe de a vorbi

~i reprezentaliv obiect, despre concep-

specialitatea

01ci,

confundfu1d

fi

acute, a unui moment trebuit sl-i permitem

persoanei

despre

cat de anxietate-trasatura avea un caraeter

considerat

mentalli. si tulbur:irjle vie~ii de relatie, risd sli. ,,'se izbeasdi. de impo)j,ibilitatea a defini

tiile behavioriste

vorbesc

dec1;m{i<J-

sli. acceada la statutlll de subiect, respectandu-i traiectul metanoic? Cad evolutia

torol sau
sensul

~i sesiza

maladia

mentalil",

ajun-

bolii

rnentale

rJepinde

tara

desprc ... imulul fricii. t Putem de asemenea vorbi de fenomenologic

imenpe.

in

i'ndoiai!

de

al termenului,

ceea

PsIHIATR. Stare de nelini.tte to. care predominl peroeperea UDCi lituaCii care, dcfi 65

64

ANXIETAre

11111"""1-. .... ..-_ dezasreabiIl. ba chiar pericuk>aaIl.

angoasa) este
0

Pentru P. Picher (1987). .jmxiererea (sau

stare ernotionala care consra

pe plan fenomenologic din trei clemente fundamentale: perceperea unui pericol

iminent, acestui 0 etitudinc pericol de asteptare in fata

~iun sentiment de dczorgunizurc lcgat lie consttinta unei neputinte totale in Iata acesrui pencol".
10 afara care
LLI10f

patologica are ~i eomponente comportamentale care inhiba actiunea subiectului sail il fac si1evite numeroase situatii , precnm ~i componente cognitive care tl fac sa-~; subestimeze capacitatile reale. asa incat eceasta anxietate estc adesea in raport cu efecte depresive
Anxietatea Tulburarile nul anxioase raman in prim-pia-

anxietatii
individ tatea

ITAiIC

acrualmente

de privlnd

catre

un

("anxietate-stare"). diferentiale in teoriilor ca evaluarea generale anxielor, din ar putea

Cercerarile diversitatea Cu toate

considera dl. factorul de anxietate se reduce la 0 combinare a celor doi fuctori fundamental! prin care descrie el
personalirarea: linea. nevrozismul si introversi-

s-au inspirat,

diversitatea
anxietatii

ale anxietatii.

ea

insa~i

Pentru I.A. Gray anxietatea constitute unul dintre factorii fundamental!

(celalalt ea fiind
-+

nevrozelor. a carer clasificare a fest inspinna de conceptele lui S. Freud. Cer

biocbirnice. pe de
0

utiliza masuran fiziologice, de observari ale comportamentului lntr-o situarie determinata sau de teste de personalitate (ca
testul Rorschach), eel mai adesea ... nt n

ai personalitatii

impulsiviANGOASA;

tareaj.chiar dad
asemenea

se poere descrie prinrr-o

combinare.

CHESTIONAR DE ANXIETATE: STRES. Bibl.; Eysenck. H.J., A Model tor Personetity Springer Verlag, Rerlin, 19H1~ Pichut, Po. L ',lIlxibe. Masson, Paris. 19R7: Sclye. H_. The Stress otLitc. McGraw-IIill. New'r'ork , 1')70; Spielberg~r. CD.. Em()tioll~, their Parameter.; allti Meamremellt, Raven Press, New York, 197;

de aceasta

asteptare

nclinistita survcnirii se

cerarile strand

parte,

demonsi

anticipeaza evenirnentc tnsoti de

posihilitatea nefericitc tenslune

, anxictatea

posibila utilizare a

anxioliticelor

a propus

musculara, de inhibine motorie si mal ales de manifcsrar!

puate neurovegetative. curente sunt: care pulsul de vertij de acccsc ciune dieree Dintrc palpitatii accstca, rele mai , in ell sal! san tahicanlie se accelereaza, bufeuri de febra

unxietatii. pe de alta parte, care rccurg Ia tehnici de relaxare . permit abordarea acestor tulburari lntr-o
a betablocantelor trararnentele 'in calmarea cornportamentale. opticri mai biologica. numai , ci ~i aceleia Anxietatea este

folosite chestionarc specificc. J,A, Taylor 0 seers de snxieuue msnitests (eng!. Manifest Anxiety Scale sau M.A.S,), alcatuira din itemuri tmprumutate de la
Minnesota Multiphasic sc dcscrie sau in ceca accstui Personality in ceea ce lipsa Inven(-> CHESTIONAR DE ANXIETATE).

tory

Subiectul sentimentele credere

pnveste
de 'inanumite realizate de

~i respiratia

toate c11subiectnl se aOa ill fcpaos; scnzatii

sau de lcsin: sal!
0

astfel supusa nu
tori cxtcriori

inftuentei

unor fac-

de insecuritate.

a predispozitiilor

ce privcstc

ANXIOLITIC (engl. unxiotytic). cament al anxletatll.

Anxietatea diferite compusi. de separat cstc un sindrom ~i sensibil de calmare Majoritarca curegorie (1. Delay In subgrupa xi a sedative se dcfincsc din furrnacologic neuroleptice, istorie, patologii anxioliza

I\lediin

raceala

transpiratic senzutie in golul frccvcma unxioase ~i real, sau boala

0

cxcesiva, 0 uscade bula de stomacului: de a urine ocazionate prczenta situatie unci de rude

de Tn5CuP. suu de paloare. a gU{ii; greturi: sau

0

intcrue , psihofiziologicc, care se rnanifesta cu mill rnulta san mai putina inrensitare, dupa subiecti.
Cu toutc acestea, pusa In evidenta in

simptome fiziologice. Cercetanle

cu ajutorul anxietate propuse situatii testelor,
0

regasit la numerosi

instrument

pot conduce individuale tcndinta all

Ia a considcra

diferentele

tn practica,

sc dovedcste

dificil

ca explicabile chcstionarc specifice, luarea

printr-o de anxictarc

aer in giit sal! de jcna trebuinta recctii irnincnt doliu NUIDcrousc de factori unui pencol , un cxarnen apropiatc) sa

psihologic cu ajutorul a nurneroase chestionarc, anxictatea se prezmta ca 0 uasatura

de pcrsonalirate prin mai multe accstc distinctic. intre acelasi care.ea insa$i,:c.e defineste Unele sol se dinrre taca componente. permit

dobanditn. In aceeasi oriemare,

examinarea in considerare

fest

sau reductia anxioliria psiholepDcniker,

de activiratca anumitor functii fiziologice,

trure care vigiliratea. cclor 1957). zantelor ratio nid cu upartin tic vasta

pentru

ell ajutorul a cituatiilor

de stres

(de cxcrnplu,

ticelor sau sedauvelor

Le situam rninorc

.~i P.

chcstionare o anxietate subiect si

sunr normale. Ele ar putea chiar aiba un rol protector. inhibflnd 0 actiunc intempestiva a subiectului. Ca si reacriile cle se risipe~c ce factonJl au disparut. definita in mod previzibil insa. este fllra de sires sun pericolul Anxieratea, manifestandu-sc-

cat se ponte

de utila in a

clinica,
la intenin tim-

sociale. a situatiilor R.B. Cattell a pus [a punct anxierare rezultat doua acestui faetoriaH'i respectiv,
0

scolare etc. un chcstionur de care are ca si de anxictatc manifesta Studierea analiza al Joilea, primari la de relativa altul:

trancbililor clasice. in compapsihcnu sunt nici descopedotate cu

cu 40 de iternuri, nota general

care ar fi perrnanenta
(I

anxietete

carei

Tranchilizantele

note privind chestionar

anxieratea a

si,

alti

compusi nici de vedere

familia

lepticelor: rcglalori rirea

pe plan de dispozitie.

de frica. de indata perceput in genera]

vitatc ar varia pul reac~iilor

DlI';ER.

cu starca

~ubiectului

anxietatea

voaLlla. utitizat la

hipnotice, Din punet

sule emotionale. individuale relativ intr-o

~i
ca
llil

conduce factor cinci la un

considerarea

ca

Diferentele pcrsonala sa ~ manifesle obiectul

anxieta!ii

de ordinul factori importanta indiviJ

cauza valabila .,.i constituie un greu handicap di.ruia clinicienii eaula sa~i evalueze natura tn si intensitatea.

dispozitic. tindc

genemll1lcare anxicClllea cercetan. in~trumente. ("anxietatede evaluarea au pri-

substantelor

neuroleptice

la care contribuie personalitate, poute varia de

iru.1iferent de situa\ie)

a dimr

..,.i
componcntele in mai anxielatea durabil. mai sus apar e~acerbate

proprieti1~i predominant. fondar

sedative fl'ira efect hipnotic ca c1orpromazina (1952), a Acestea din

relaliy

stab.iHi de a Irai a nurneroase mai multor Jispozi!ii deosebitli aeeslei trebuie

elasa tranchiliz'mtelor.

U/;xietarea patoJugicii,
descrise lua, de un exemplu earacter

facut Jcjuind

autonomc (oii pot generalizat:1.

COllstmirea

structuri caracteriale socialmente aprobate. dahiciunea Eului, '\Cntiment de insecuritate socialli. impulsionale presiunea ale Supraeuiui, Sinelui. H. forte Eysenck

Evaluarea ITasaturl1")

urma pot avea efecte antipsihotice sau neuroJeptice. Anglo-saxonii Ie numesc rraJ)chi/izante majore (eng!. major tram-/ui/lj-

J.

zers)

sau

antipsihorice,

pe cfind

francezii

prefera
parte, minor tomatic,

tennenul ,.neuroleptice". Pe de alta exista tranchilizante minore (eng!. trdl1Chillizers), care au un efect simpfliri!! a modiflca si profund efecte altfel, cursu!
COl

Benzodiezcpinete.
relaxante prin utilizati (blocann caracteristice ai transmisiei in anestezie),

Prcprietatile grupei

mio-

in afara acestor serie clese de substante terapeutice in unor

difcrite care poseda

tranchilizente. apartin diverselor anxioproprietati

ciclicele nou sub ditionala

(imipramine), semnul despre

ceca

ee pune conceptia Farmacologia

din tra-

se explica

tntrebarii" anxiolitice. coneeptului

legatura

initiala cu

curarizantele care

neuromusculare ca rnefenezina.

nuce. unecri
este cazul

functie

de

dozele utlhzate:
in doza slaba laterale fizioapar enxiede la

si-a adus contributia a eterogenitatii

la punerea

in lumina

maladiei neurologice chilizantele pund plan

fliro

s!!. induca

secundare tranele cores-

neuroleptice ~i

de tip extrapirarnidal. majore.

De
Aiei

fac d~vada unui efect central. In afara efecrelor lor la animal, ecesre rranchilizamc
au particularitatea de a inhiba (care ci reflcxele

~ial unor antidepresori anxiolitice. Vom cita

deosebit logice tura}. de eficace ale anxietatii Aceste efecte

cu efecte semnelor

beteblocantele,
tremuranu

A1~ indicaIii poihiatrice ale ttandliIiZ8IJtelCX'. Ne referim la accesele confuzconirice (delirium (fobice, ale alcoolicilor tremens); hipocondriace instabilitate la copil; in faza sevrajului structurate spaiin asosau nu. speciaitzan tulburari ... ); insomnic, motorie, psihoze. nevrozele

de anxietate.

unui ansamblu

mult rnai elerogen

farmacologic.
in

vom
de

analiza

pe tran-

asupra

polisinaptice
maduva

chllizantele minore. CLASIFICAREA TELOR DrriVll(i tnruditi efect sunt

sens

tranchilizantc

spinarii,

lari}.
TRANCHILlZAN~ Acesri corupnsi au un si nu vigilitatea ,

Ele au

implica nu nurnai ~i ccntrii suprameduinconvenienrul de a determina care sc exprima brutal, prin rcactii este a utiltzare tn care tratamentul

(tahicardie, clinice

a dependenta de sevraj tntrerupt prelungita. tratamentul chilizant poseda,

tntotdeauna in modelele animale de tate, construite esentialmente pomind

propnetati INDICATII TELOR ale benzodiazepinelor. ALE

me nocturne, ciatie wnt

de comportement

in cazul in mod

~icu alte tratamentc.chimice IlOIlpIihiattic. de utilizate numercase

aihipooticc1or. Ei alrereaza

dupa

TRANCHILlZAN~ anxioasi, in primul a DSM-IIl,

Jndica1ii

Tranchilizantele

cu rnetilpentinolcarbamatul, sedetiv.

Hpsiti de actiune hipnotica. TrancbiliDnlc cu cfc:cte neurovegetative pmdominantc. Aceasta clash regrupeaza antagonistii sistemelor simpatic si parasimpatico Astfel, hidergina, constiruita este cu indiceta expresie traditionale substanta din acaloizi ai in uncle neuro(belaantiadrcnergica comului-de-secara, tulburari vegetetiva. dona,
<HI

Meprob:lmatul. Este utilizat mal ales in scvrajelcr alcoolice. Cioraiezcpoxine. A fost eel dint:'ii tran(1959) In grade din lunge Teare diferitc, sene a benzoanxio,~i limp de benzodiazepinele proprietati miorclaxanrc

Anxietate
chilizantele pentru urmcle distinga Anxietatea in fubii pulsive. succesiuni terizcaza scolil mai a reduce

'Ii nevrom
sunt utilizate anxietatca. emericane multe

Trunrand

medicale: in premedicatte tnainte de 0 ancstezie, in cardiologic, efccriuni psibosomatice etc. Ca ~i In pstbiatne, tranehi-

Se tinde azi, de anxierate

pe

sa sc

diazcpinclor. litice, sedative antlconvulsivante.

tipun

lizantete IlU exercita dedit 0 actiunc simptomatica si, spre deosebire de alte
psthotrope, sorii, de fond ca neurolepticele sa constitute al afectiunii Fill'l1 a enumera etcrogcne punete comune. din toate contraansamblu punct ~i antidepretratamcntul nu trebuie

gcneraflzeta seu in tulbur.1ri Ea nu evolueaza de accese printr-o a tensiune

nu este structurata obscsional-comsub forma motorie. unei Se caracprintr-o

<~ihipnonce.

lntcrvalul

anxioase

necesar
plasmatic parametrii

spre

Medicamente , derivati lip de acriune.

atropinice

ai ergotarninei) I) dcrimai substante

a obtinc punctul culminant .~injumatatirea de eliminate sunt l Iarmacocinetici care il ghideaza care face prescriptia. Face

tic panica.

PRECAUTII. medicamcntc vedere varn cateva

indicatiile tranchilizantelor.
farmacologic,

de
de

hiperactlvitare

acelasi

pe medicul

OpiprumuluJ. sorii diazepinici. sc situeaza derivati,

Antihistaminicc. vatii de benzhidrol; stimulcnti, degraba

Elc cuprind: acesti regrupcaza

tranzitia

la antidepre-

sistemului nerves autonom, 0 asteptarc unxioasa ~i 0 hipervigilitate care evolueaza in mod durabil.
lranehilizantelor clasice tulburarile .atecuri" .5i in special se arata eficace panice in

este posibil

sa rclc-

Toralitatea acest

Compup de tranzipc. Accste substante Intre antidepresort ~i neurovariate ca azaciclonolul, captodiamina ~i leptice. lntr-adevar, uncle tranchilizante hidroxizina (sedativa); 2) Ienotiazincle: poseda proprietati entldeprcsivc, insufiaccusta grupa cuprinde substante de large cienre totusi penrru a Ie clasiflca UrA reutilizare cunoscura hipnouce. ca prometazina, pentru precursor proprieratile al c1orsale Aceasta eel mai in spezerve in randul dihenzepinei, minei. S-au putut antidepresorilor: al doxepinei este cazul benzoctaprornazinei,

benzodiazepinele Dimpotriva, din veritabilc de durata

Riscul major a] folosirii tranchilizantelor in scop enxiolitic. considerate uneori ca

medicamente de contort, "aspirinii psiho-

tip de anxietate constau acuta, de anxietatc

zcruat reactii

logica" de care se abuzeaza, esre reprelie dczvoltarea unei dependente

si fiziologice la oprirea determina responsabile tratarnentului
0

limitata,

care nu sunt deer reac-

psihologicc

tie a

~i alirncmazina,

tot mal mult

~i al

tii la stimulii temuti de pacient. Benzodiazepinele clasice sunt putin eficaee in aceste manife.~IAri. care sunz sensibile Ia un
campus tulbUrllri depresori. (inhibitori din noua class raspund a triazolobenzo-

de sevraj

Tranchilizantele vigilita~ij motorii tatii este conducerea frecvenm chilizantele complexe potenlata la

scadere

care poare jena activi[<)~ile psfho-

cle siflca ln eceasta categorie

unele tioxantene la animal. care ca toate efecte catalepsie

~ipericuloa
de aleool in

... , cum este e vigilimai Tran-

TranchilizaDte
categorie regrupeaza larg ut:llizate

IJlkxe1u.aatc.
substan~le

~i neurolepticele: detennin1i
0

diazepinelor:
panice

alprazolamul.

Dar aceste
antiIMAO ~i tri-

automobilului, subiectul

ScarJerea varstt'l.

~i la agenti

~ieste

~i cele mai originale,

neurolepticele. extrapiramiJale

Jar

care indue putine

considerali

nonsedativi:

cial benwdiazepinele.

la om.

ai monoaminooxidazei)

sunt in general

contraindicate 611

68

ANXIOI.ITIC in cezuri de miesrenie si in primele luni de

graviditate.

Descoperirea de molecule noi , care derermina un raspuns terapeutic mai bun, dar
care ccnstituie si instrumente farmaco-

nisme biochimicc care survin in zorele cerebrale ale vietii errotionale. cum esre sislemul limbic. ar f declansete de semnale interne ~iexterne, responsabile de anxietatea endogena si, respectiv .exogena. Afinitatea pentru
receptorul tici (cum gaba Azbenzodiazepinic, activitatea intrinseca

proprietati exemplu,

anxiolitice liganti

~i hipnotice. ai omega

sunt, I.

de

mupi 5i toere

induce acestea.

fenomene distrugerea

anxioase, la

la fel ca

selectivi

snmularea sistemului NA

am. Cu
sau sll. de

logice originale. reprezinta una din mlzele cercetarii privind anxicratea. Benzodiazepinele, anxioliticele de departe cele mai

urilizare, au suscitat nurneroase ipotezc asupra mecanisrnclor biologice ale anxteta!ii. Cu toate acestea, pe planul terapeutic,
Ii s-a reprosar de actiunea posibila efectul enxiolinca, sedetiv efectul a unci du disociar disrnnezic,

~iparumctrii farmacocineeste lnjumatatirea de eliminare) vanazn dupa tipul de anxiolitic. Potrivit accstui mOOeI, a benzodiazepina eu lnalta
afinitate pentru receptorul gebu A/benzo-

cum receptorh opiacei au condus ulterior la identificarea de opiacee endogene, receprorii de benzcdiazepine pot. oare . sa indice exrstenra unor liganti
fel dupa endogcni acest care intervin in anxietate? natural. Nu-

La

chirurgicala

farmacologica a sistemului NA nu pare aiba efect anxiolitic in testele animale

conflict, important toninergic spre deosebire apare mai ales de benzodiazepine. in anxietare

insli din cc in ce mai rolul sistemului a serohiperaclivitate

rnerosi compos! au fest evocati pentru

roJ de anxiolitic ca N-des-

(5HT). 0
unele tipuri rnai rnulte ai sirurilor

5HT
S-au seraIA

diezepinic, eu activitate intrinxec ridicata ';ii cu lnjurnatatire scurta este responsabil dc

fenomenele fidri devenind agonisri! de scvraj mal intense. Moditnsusi. la dezstructurale inversi, ale receptorului ar putea cronica, duce

rnetil-diazepamul, identiticct cu ajutorul unor anticorpi monoc\onali antihenzodiazcpinici. gib;ita subiccti ipoteza mclecutele provcni annmite tribulina (Diazepam creierul de Accasta substanta a fost chiar ale

insotcstc
descris partial! eaza

de anxietare.
de rcccprori

tipuri

tcninergici implicati in enxietate.

receptoare (buspirona.

Agonisn 5HT

ill creierele conservate

decedati unui , Inainte ceea cc pare artefact. la bactcrii Cu

cnor

tolerante ~i a unci stan de depcndenta care poate antrena un sindrom de sevraj. Noii compusi, care se fixeaza sau nu pe receprcni
dezvoltare gubabcnzodiazcpinici. inccnvenicntc. RECEPTORU DIAZEPINELOR. CENTRAL! Inceprtnd AI BENZOdin \977, nu ar avca aceste

de descoperirea toatc

bcnzodiazepinclor.

in mod progresiv

mal scnsibilla

sa elimine
accstea, ar putea sau din ca in S-a

simihbenzodiazepine saprofite (984) 5i coleb., alimcnte (Sandler uman Binding; Invcrs. si colah.,

gepirona, isepironaj dirninuflucmatia seroroninei. Sc sne , pe de alta parte, ca leztunile sisternului 5HT fee ca buspirona s:1-,~i piarda proprietatile anxiolitice ale ligantilor Receptorii in testele de conflict. proprietatile

voftarea toleramci. til administrarea

In sf3r~it,

totu:;>i,lcgarea

in vivo a bcnzodiazcpinelor radiomarcate diminueaza. evocdnd 0 «esensibilizare a

receptcrilor: derea
0

substantc izolal

c1inica a confirmat 5HT

anxioliticc eel

sau OBI 19R3),

5HT lAo
2 sunr actualmentc auronomia celorlalte

modificare de vituri) tolerantei. gaba

cantjtativa

(sea-

Inhibitor),

doua laboraroare concurenlc (Squires ~i Braestrup, Mohler ~iOkada) coostata di. diazcparnul tritiat sc fixeaza pe sinmle de
legatura Utilizarea Ion care predomina de antagonisti in cortexul ai acesror a aratat eli frontal. recep-

nurnarului

~i nu ralitativf a au

(Guidotti

mai binc caractcrizati,

ar ~ta la originea Receptorul fost izolat fost donate.

sunt antagonisti

ai benzodiazepinelor.

Azbenzodiazepinic iar gcnele analiza codante

in 1987,

permitand

la ni .... ] e

ararat. de exemplu. di procentuj de DBI Ilncrneaza la jucatoru parcloglci tn Iunctic de castiguri ::;i pierderi
Accste erelor anxietatil, cercetan stresului lor: pun problema farmacologicc 5i depresiei echipe frontiale ararat ~i manidintre definitiilc

siruri receptoare nefiind suficient stabilita. dupa pi1rerea unor autori , Un antagonist
5HT2, ritanserina , si-a dovedit asupra efi.cacitat('.a si in f calianxiolitica tativ diferit ceea ficare in studii de acela anirnalelor la om

cluuca. Etectul anxiolitic ce cvoca

exisrcnta probabil

ar

acuunea benzodiazepinelor trece printr-o subclasa de receptori ai acidului gamaaminobutiric, principal neurotransmitsror inhibitor al sistemului nerves central: complexul gaba Ai
benzodiezepinic. Benzodiazepinele, legfm-

tenzodiazepinici

molecular a sintezci si a
acesmi imagerie receptor. ccrebrala

metabolisrnului a

al benzodiazepinelor,

Ca 5i' pentru la

serotomna.
de pozitroni

punerca

punct

uopamina .... i tehnicilot de

camerci

unor mecanisme
printr-o modi-

prin utilizarea

festarile

astfel. unele
de betacarboline.

all

onginele.frecand

(PbT.~can), sociata eu studiul a debitelor sanguine cerehrale regionale sub

benzodiazepine, "in~elegere gur, care se crede va detennina
0

ca derivatii disper.are le.~.mes.'i), "depresie" NOlLE

antagonisti Teamed in situatii

ai

benzodiazepinclor, lnviItatiI la animal.

pot si1 induca (eng]

sUiri de helpde

a ciclului sornnului. Agonlstii 5HT IB ,~ianragonistii 5HT 3 ar poseda .5i

ei proprietati Modelele Tent construlte anxiolitice. animale au fast pan:! in prepornindll-~ ,k: 1a proprietati

du-se ell 0 suhunitate a acestui complex, sporirn1 capacitatea GABA de a activa fluxul de ioni dor spre interiorul neuronului, Jiminueazli a'itfel excitahilital:ea neuronaJa.. Alli compu~i sedativi (barbiturice, etanol)
sporesc vit. cum acest de asemenea zise unele aces! flux. Dimpotri"agoniste inverse", contreaza la substan(:ele sunt efect

mai buna des.i-

a fenomenului

loleran\ci)

caracteristice

azi d eMe strID1s legC!1 tie c5 exista de mai multe recep-

ale benzodiazepinelor. ROLUL inlervin GABA. larg control SEROau fixat moJelelc efect antidepresor. respingll. molecule in unor

a5a cum tricidicele

aparitiC! dependcnlei. Se ~tie, de altfel, tipuri omega de receptori ~iomega

ANXIOLITICE, In anxietate ded_( (NA), exercit1'l

Ull

de preJictivitate Se eficace, risdi Daca animale astfel

ale

unlli sa se sa. se

TONINEI.
ncuromediatori noradrenergic organism. comportamente

~i alii
Sistemul

benzodiazepine:

dar prea diferite trebuie ale anxiede 71

2, care corespund

distribuit asupra ~i adaptarea

de

compu~ii

cunoscu\i. de asemenea

betacarboline. animale.

aI GABA

~i sum anxiogene

tori lor cemrali, ~i omega 3, care desemneaza un receptor gasit la periferie. Imidazopiridinele. eompu~i care posedi\

reeurga de

la noi modele

ca vigilitatea

tll.tii, trebuie remanierea

si\ se tinA ~eama a eonceptului

om, ca in modelele

Aceste

meca-

la stre.~. Stimularea

locus coeruJem la mai-

actuaJ.1

70

N'AffrfWlENr

TERAPEUTIC autonornia senspecial tntrea priori in semnul experimental de propus de numeroase echipe de tnvataminte tionarea grupului. in

anxietate. DSM-III R sublirueza

rulburarilor sibile anxiogeni. antagonistii sj ne oblige panice, Noile la antidepreson stimutenti. anxiolitice. ar putea sub

ceea

ce priveste

tunc-

cutie'' alege

(P. Guiraud) tnrre doua

provocata tipuri

de tndoiala
de a intre doua de
0

in mod paradoxal

cercetaiori nord-americani. La Montreal, J. Bradwe]n a provocar accese de panlca injectand unor voluntari colecistochinina.
Subiectii mati au accepter in general

perpetua
doua obiecte in asociata

a obsesionalului contradictorii. cazuri ell este

incapabil de actiune, tmre yorba

5HT2,

in anii ce vin

sa

fie fil-

sa punem

Mrii conceptiile clasice despre anxietate.

EFECTE LITICELOR. <lie anxioliticclor COGNITIVE Dintre ALE efectclc ANXIOindezirabilc tutburarite

.51 s-au ararat cooperanti tntr-o cercctare consecrate unei patologii relativ
trecvente (0,4% din populatie, Weissman.

APARARE (engl. defence). Act prin care un subiect confruntat cu 0 reprezentare insuportabUa 0 refujeaza, din ceuza ca n llpsesc mijloacele de a 0 lega, prfntr-un traveliu al gandirii, de eelelalte tipice idei. mecanisme afcctiunc de S. Freud a degajat penrru flecare somerica conversiunea anularea nale in cazul in cazul

atitudini diferite. arnbe!c

tulburare gravf a conractului cu realitatea.

freevent ~i depersonalizare --+ DEREAL (A)

1978)

si deosebit

de

invalidante.

stan

senti mente de derealtzare.

de

traditionalc.

cognitive sunt in general infraclinice, Jar pot f obscrvatc la doze terapcutice . Pentru
a le aprccia, a
S-3

BiN.: Britton, K.T., "The Neurobiology of Anxiety", in Psychi<!rry. R. Michels et alii {ejs.], Lippincott, Philadelphia, 19i11!;Gardner, C.R., Porenti<!l Use of Dmg~ Mouul<!ting 5HT Activity in the Treatment of An.tiely, Gen. Pharmac , \0,347-356

apsrare

psihogena: izolarea. reactiotrans-

ill

rstene:

retroactive.

formatiunile

recurs viata

la studierea curcnta, cum

la om ar fi de

nevrozei-ohscsionale: Refulerea lui Freud,

situauilor

din studia

pozitia afectului in cazul Iobici: prciectia

paranoiei. In opera are un statut

conducerea ascmcnea, usupra Fusion Test

autornobilului. efectul la care

Se poare. anxioliticclor Critical exprirnf

rezultarelor (CFF),

Flicker nivelul

global de vigilitate ~ide reactivitate scnzoriomotorie. Subiecrul trcbuie s11determine.

tntr-o situatie cu \
0

de test standardizatn, frecvcnta vuri abila

prugul sunt sau

de

frecvcrua

la care puncte luminoasc care

ca clipind (frecvcnta joasa)

clipesc perceputc fiind

TERAPEUTIC (engl. tnerepeuuc apartamcJlc). Mica ..unitate de ingrijire, in scop de retnsertle soclala, pusa la dtspozitia catorva paclenti pe durate de timp limitate sl nccesltand 0 pre'1,cn~ tmportanta, daca nu continua, a personalulul sanltar".
Decizia
.j

APARTAMENT

o parte, ea instituie

pe de inconstientul , iar, pe de alta parte, cstc mecanismul de aparare prin excelenta, potrivit caruia xe modeleaza celelalre. La uccstc destine impulsionale considerate defensive se adauga tntcarccspecial oeoarece, rea contra contrariu mecanismele propriei persoanc , ranversarea in ~i sublimarea. de aparare

APRAXIE (eng!. apraxia). Tutburare a activitatii gestualc care apare la un subleet ale carui organe de execute sunt Jntacte (neexi s tend paratizic motorie sl nicl de coordonare) !iii care poseda deplina cunostfnta a actului de indeplinit

(rara

deficit deci

intelectual).
0

Este

incapacitate

de a executa

acte voluntare adeptate, devenite mai mull sau mai pupn automate In urma executarii lor repetate. Darorira unor lexiuni cerebrale
multiple, apraxia
0

poate

avea

mai

multe
0

ministeriala

dill 14 martie

19R6,

ln ansamblullor,
inrrh in joe spre a

aspecte clinice.
Disnngern orgunizarc dinamica forma melocinerica, destul elementare. prin a-~i de
0

fixe (Irccvcnra ridicata). Ben7.0diazcpinele, de cxemplu , fac sa coboare pragul Critical Ricker Fusion. INDUqlE i\CCESE pallid EXPERlMENT DE PANICA.

cfcritoarc contra

Ja echipemente aeesta care

lupta
zeazh

I:'i servicii de maladiilor mentale", precidefinitia unui

0 ..

Jez-

evita agrestunile interne ale irnpulsiilor sexuale a carer satisfaccre se dovedeste

conflictuala lila angoasa acestcr pentru care subiect oeriva 5i spre a neutrade aiei. cste Agentul

a rniscarilor motorii , care

de Inrudita forma perscsupune

cu tulburarile veran si
acriunea general obiect interzice tnlanmire elementare constructiva optic.!J Kleist), le realizarea (imposibilitatea plan,

in felul

apar-

ALA

tament terapeutic,
inrermediara" mintal totala Esre intre icsirea tn societare.
0

esre deci

strucrura

se manifests

imposibilitatea

A Ur;OR de

pusa la dispozitia

bolnavului

opcratii

defensive

Eul.

Acceselc

sa din spital 5i rcinsertia spitalizarca prelunsec-

unui plan, 0 forma bilaterala (apraxie in gesruri complexe posibile) (salurul

ideomotorie.Jn

(po:wic attacks/' pot fi provocate priu diverse metode expenmentale. Pacicruii care sufera in general latie opiniei tine sodiu. panica, cu CO2, crizc alcaloza in schirnb de accese in situatie Inhalarea de

altemativala in general

panica

nu fae

gita, Hicand tor psihiatric

parte

dintr-un

de hrpervenricontrar accese de lactat eficaci de de in s-au de aer care con-

respiratorie, , induce

~icontinuarea

~iasigurand terapiei.

alat gazduirca

cat

APRAGMATISM (engl. epregmetism), Incapacitate de origine pur pslhlca de a menune 0 activitate ~ un comportament bine adaptate la trebulntele ~icondhlile
de vlata. Aceasta tulburare la
0

care se manifesta gesturile

larn

ideomotorics,
utilizare de care
0

militar , de exernplu). (pe cand si moton"e tulburarea concretizate

0

ce necesita gesrurile
0

armonioasa

raman
in

forma

curente.

grava adesea

a activitetii un sociala merge

vo-

(apraxia

sau apraxia se refera

la fel ca si perfuziile Lactatul de sodiu ramane Compuijoii de eficaci aceeselor asemenea sanatos.

flira efecr

APARTOGRAMA (fr. appartogramme). Plan de locuinta familiala, asa cum tl deseneaza un membru, bolnav sau nu, al
familiei. Atribuirea de teritoriu

luntare fesionala

conduce progreslva

schizofrenic ~i propfina

care

apragmatic

dezinsertie

de forme
0

in spatiu
figura, apraxic gesturile 73 un a

care poate

de a desena marunta de asemenea,

la subiectul tratamentul dovedit 7l!

panicil

~iutilizarea
familial

spafiului

la nivel pline

la intemarea definitiv~ in mediul spitalicesc sau p§n~ la vagabondaj. Avem tn aeest caz de-a face cu
0

de a reus!

constructie).
0

Se descriu, imbrac8tului,

de

in ace! model

sunt intotd.eauna

"abulie

de exe-

in care sUnt alterate

APROSeXIE ue tmbracare ~idezbracare, ,5i 0 sprssie buco-linguo-teciels, care se refera la gesmalitatea orala si feciala. Dupa caz (natura leziunii cerebrale), apraxiile sunt uni- sau
bilarerale nala dad cotidiana; in chiar sfiir5it, prin posibila

ARIERATJE - arierati profunzi. at drat' Q .1.ramane inferior punctajului 0,30; sunt .Jdiotii" descrisi de 1. Esquirol, care nu au niei limbe]. nici control sfincrerian suficient,
nici autonomie via~ vegctativa, iar psihomotorie; la pal; al redusi Ia
0

MENTAlJ. sunt orga-

sunt reaImente

multiple.

Unele

reversibilitate,
Aceasta

~idupa

mai multi poate

ani,

nice

are loc sevrajul. stare infractinica ramsne

(enzimopatii eredirere, ca fenilceronuria detectata prin testullui Guthrie, encefalopatli endocrine, embriofetopatii facornatoze, multiple trisornia 21, peri-

ln

report putin

ell alte dorneniul

domenii apraxiilor ani.

ale neuroa cvoluat luterpreterile

psihologiei, relativ

in u1timii

necunoscuta ani in sir sau poate face obiectul unei descoperiri tnramplaroare. de exemplu cu prilejul unui control inopinat pe stradn sau in urma unui accident de
munca. rea de Apsihognoziu belie si sc sirueaza anumitc tntre stacncefalopatii

~iaccidente

ei sunt total dependenti

de

mediu,

uneori zac
profunzi, 0,30

narale); altele sunt mai ales psihogenetice, destul de apropiate in dezvoltarea lor de cvo-

- debilii

actuale oscileaza tntre doua curente principale: unul care pune accenrui pe deficire ell privire la aspcctclc de reprezentare a
gesturilor nostinte de tndeplinit referitoare in sarcinile motor (de exernplu. noumotorii), cusi care (plala utilizarea obiecrelor

eaza rntre
becili' partial

si

0,50;

carer Q.I. se situsunt clasicii .Jmnu dispun si nu sunt Q.l. de ei decal dccst

Iutiilc psihotice sau dizannonice ale copilsriei.

Cel mai adesea amestecap miter Factorii etiologici sum ,51 nu rareon esistam Ia "Jebilizarea sccundara'' de catre rnediu a anudcficiente initial limitate. generica In prczcnt, ~i IlCUfOo mai buna cunoastere

sau .crctini'v.carc rudimentar al educabili; rnijlocii,

ireductibile.

de un limbaj -debilii Intre0,50 autonomic adesea sociale rnari

~i implicate
intervin nificarea

altul care pune eccentul in controlul

pe tutburarile
prcpriu-zis actiunilor).

ARIERAT PROFUND (fr. emcre pmfond). Subiect care prezlnta n deflcienta mentala severa. _,_ARIERATIE MENTAlA:
DEFICIENr,.!i MENTAL..!i

caror

se situeaza
0

~i (),70; suscepubili si semieducabili,

anumita

prezinta

tulburari

ale

competentei caracrcriala: in

biologica pcrmitc s<1 mai binc tntelese fie unele forme organicc si, deci, prcvcnirea lor ~iratarea mai eficienta. Teoria psihanat
litica buna a putut, clarificare pe un a1t plan, sa dea
0

~iprogramarea

~i 0 mare

instabilitatc

mui

APROSEXIE (engl. aprosexi<l).lmposibiUtate de susunere a atentjcl, care survine De atunci cand vigilitalea sufera din cauza oboselll sau a unci afectlunl organice, fic in cazurile de confuzie mentala, starlle crepusculare ,:,i anumite faze procesuale ale unei psihoze, fie in lsterje, psihaslenie $i in cursul acceselor de anxictate paroxistice. APSIHOGNOZIE (engl. apsychognosy). Stare psihopatologica lnstalata lent la unil pactentl care prezfnta forma clinica alcoolica, din cauza unei etilemii permancnte patologice care evolucaza de mai muhi enl. Apsihognozia esre caracrcrizata. prin
inconstienta a vigiiilapi, vedea, raport rolului starii morbide, cu pienierca printr-o capaci!atii prin ~adere de a se in absenta instincde unue prin

ARIERATIE MENTALA (engl. mental retardation, tnckwerdness, mente! deficicncy). Carenta de fntellgenta congenitala prccoce, care se caracterlzcaza prlntr-o functlonarc tntclectuala globata in mod semnlflcatlv inlertoara mediei generate a populatkt, asoclata cu detlciente ale conduitelor adaptative care determlna 0 lncompetcnta soclala seu incapacitate de a se adapta corect la exigentele rnediului, Exista in eceasta definitie doua dimensiuni ale uricratici: aceca a tntarziem dezvoltarii intclect~ale ~i aceea a insuficientei sau dobandlta comportamcntului Prima nale, corespunde se de uatorita in care adaptativ. clesificarii pe traditio-

- debilii cadrul dobflndi sa Invetc corect, unei

0

cducubili, socierati

al carer Q.l. se situspecializate sociula simpla (sunt ~i sa

0

in ceea ce prlveste

psiho-

eaza intre 0,75 ~i O,ES; ei sunt instnubili autonomic

~i pot

geneza ~i sa oricnrczc astfel abordanle psihoterapcuticc si educative ale aricratie)

capabifi
cxercitc nu sunt cate-

in
Iial

s[;lryit,o

analiza

critica

a mediului
adesea care SUII. ~i

fatuicopiful cvita do-

o mescrie dad

~iinstitutional

in care traieste

exigentele ca aceastn criticarea lirnita mai

mediului din

prca ridicate}. Se Intelege goric

3

anerat (M. Mannoni) a putut aceasta dcbitizarc sccundurn vedeste ncfusta Binet pcntru viitorul

sc

urma

prilejuit

nottunii
0

de ariecu sa

ratic , a caret norme

superloarf

pare legata

DIl-"ER. . A

a propus Intre 1905

1911

mai ales de criterii scolare secrete mai multi cert calegea lui obligatorie pana mediu pentru unei populatii

sociale,
ridicatc "debili"

socierare riscsnd

o metoda care permite stabilirea unui diagnostic .11 nivelului intelectual in termeni de vfrrsti'l mentala: flecare varstli

rnentala
au

este

J. Ferry,

decflt alta. Este care face scoala aparitia care la un meninadaptati" bine

definita

in principiu

prin performanta

meaceeasi

toti, a determinat adapta foarte

die a copiilor normali care v§.rsta cronotogica. Putern

de ,,~colari

tnterneiaza

coeficientului W. Stern), gentci 1937 prezent, (WISe). T. Simon, creatl:'l

de a se judeca, cu ceHalti cele de ghid jucat caracteriale aparentelor

de a se aprecia de instantele

masurarea inteligenta (Q ,I. aI lui sdirii metrice a inteli1905 de A. Binet ~i

de L. Terman in scarile utilil.ate in in

atunci se
profesional
0

printr-un numhr
zentata coeficient

de "ani" de un copil urierat. fast de inteligen~a

deci cvalua tntsrzierea preUlterior aceasra de variabila

analfabet. a arieratiilor de inteligen~a inexacta

tntnrziere a ~i

exprimata in termeni
(Q,l.),

lata de ce este

clasificare timp

tale CD ajutorul in acela~i insuficienta.

coeficientului arbitrara, un studiu

~i cu sine; mai

perfeqionata

"Numai

clinic atent,

mai intai definita de coeficienrul, ex primal in l:entime, at divizarii varstei mentalc prin vat-sta cronologid\, deci to mod constant egala cu 100, in principiu, la un subiect nonnal. PenlTU a se descrie gradele de arieralie fost definite in mod conventional

~i modificata.

tivo-afective perturbi1ri mentinerea

arhaice, in rutina

cum sunt aceea a lui Brunet-Uzine alui Wechsler, tn acest adaptata. la copil caz distingem:

bazat pc largi referinte teoretice, paate, in fiecare caz in parte, sa defineasca joeul complex (R. Mists,

~i relalionale;

sau aceea

at

profesio-

condiPilor ~iactorilor in cauza" f R. Perron ~ R. Salbreux). Cauzele

74

75

ARTTEIW'IE categorii. Aceste conventii variaza de la 0 tarala alta ~i adesea de la un autor la altu!. Esre de subliniet ea. termenul .,arieratie", care se aplica in sens larg ruturor intarzierilor in dezvolrare. se poate substitui, Intr-un sens larg. aceluia de "debilitate",

cum $1 obicctul sau, $1 se refera in mod explicit Ia categorii ale artei.

Artterapia metoda dificultsti situata prin ea i'mi~i in cadrul este uneori pentru consideratli ea
0

Inspiratie

~tiinlificA terapeutice de terapie in de aid.

in scopul a

explorarii lor

tnsusi limitele seasca

conceptul
0

de

arta

sA-,i depaseasca sli-,i gacopiii,

validitatii
decurg la rangul din

tehnicilor care
utilizarea era el carui seop plasarea in care sli

Ele au redus auxiliara. explicit exteme mai

traditionele inrudire ce este putea

0

si ca artistii eu .,primitivii,

terapeutica psihologice. general

originala rezolvarea

si suficieata anurnitor este

pcntru a desernna intarzierile cele mai

importante. Terman. autorul unei scari a nivelului mental inspirata de aceea a lui Binet ~i care a fast larg utilizata, a propus ciasificarea urmatoarc, care csre un exemplu de termlnologic americana: dullness (Q.L tntre 80 ~i9()); teeblemindtcssness (7()""80); moron (50--70); imbeciJe(20-50);

Cel mai adesea

ce

ce

nebunii d1 ceea bolnavilor lor de deca''.

~i prizonierii

pentru a se observa expresie spontana a

pacientului intervina preocuparile in paralel, tat asupra integrate

in conditii morbide atentia

metodelor

de ajutor psihodin artele sculptura. rnuzicale, mimica sau

terapeutice. in
in scopun plastice: acelea teatrul. ISTORIC

ea priveste utilizerea
a tehnicilor modelaj, terapiile dansul,

arta, spre a-i detuma

arentia de la Face sii explosi de ideatie. s-a oriena

a se

ingriji,

terapeutice pictura, desen. uncori

~i a-I

Devenea

reze alte campuri expresiei

de perceptie clinicienilor spontane

Ie permiteau ocupa, occlind

de bine un fel al ba chiar de a se vindar ca realizarile plastice sa exprime ceea ce Ii prefi tot atat limitele impuse de rnamfeslor propria

dar tnglobeaza

care utilizeaza

alieneri

lor.

Realizarile plastice
in descrierile in acelasi creatiei asistat, psihologia

ale acestora simptomelor la

0

au fast lor. S-a a a anexa a bolnaal acesteia

tanlor lor verbale atflt reticenta dt ~i de inefabilul

morbide.ln s-a cative prelungit ale asupra felul acesta, tntr-un

experientei lor observatia clinics dinamic

idiot (sub 2U). Organizatia Mondiala a SllilMl"itii a recomandat in 1968 0 alta clasificare': arieralie u~m'f (52--67), moderat.,;1 (36-51), scvera (20-35), proflflldif (mai
putin de 20). Aparitia unui alt mod de definire a Q.I., propus de D. Wechsler.uccentueaza aceasra confuzic. care ilustreaza din plin caracterul pur conventional al segrnentarilor srabilite pe 0 variabila. adaugand ni' ... lul intelecrual, care este de fapr continuu. e Bihl.: Mannoni, M., L'cntent arriere ct se mere, Editions du Seuil, Paris, 1464; Mises , R., L 'enfant d6Jideill mental. Approche dynarmquc, P.U.F., Paris, lY75; Mises , R., Perron, R .. Salbreux, R., "Arricratioll et dehiliu;; njentale", in Encyclopedic mCdico-chirurgicaJe, Psychiatric, 32270A,lO, 191m

~I SITU AREA

PROBLEMEI.

timp,

reinnoire de

travaliu gesruale

Conceptul de artterapie s-a nascut, in forma sa actuala, din observatia clinica, bazsndu-se pe constatarca cxpresiei
sponrane conduite derate artistic. Daca rnentalc artci, eli era stimulari care terapeuticile nu sc fereau vorba artistice, vechi ,~i1 includa ale bolilor la utilizarea a bolnavilor lise .norrnalc",
0

tentativelor Constatarea vilor ~i efectul

psihopetologici artistice. creatici unei prime

dirnensiunilor

~i comunircacpllor S-a putut tntr-un joe

spontane

bilateralc

crcatiel ~i asupra pe care ea Ie genereaza. expresia spontana

azilari, viziune

care

evoca consi-

cornportamental

deci integra

de cbicei

a fest sursa

ca prezentand

de ordin

ceptuale, ca origine Observatia este simpla: navii

0

organizan cona terapiei ocupationale.

in mod cert, bolde

relational tn care este suficienr ca celalalt sa se situeze pe pozitia terapeutului, marcera de

0

due rnai bine

dar torusi,
0

tndata

ce Ii se

dl:l.

o ocupatie. eeva peete. moneda zare. plastid care,

due mai bine sa. se ocupe este in stransa

~iin

cazul

pcntru ca de terupie ,

.~a sc

anumita

dorintii

de a se ingriji,

degaje

de la sine nonunca

de un recur .. "pasiv" dcspre spiritul ba chiar (mai care se considera

in care sunt lasati cu boala

de la sine de corelatie noi asacestui lor ca de de sociall-

ARTTERAPIE, Artterapia tehnica a unui realizarea obiect

SmpURI

~I MIlLO ca prima urtistica

ACE

presupune de natura

cxigenta In sedinta elaborat, sau

reintroduc in Ii hpsea,

bolnavulut armenia
ca ii ternpereaza se prelungeste muzicale) zise

lor. ba rhiar

ii dezvaluie tncurajarea utilizarea

sau aducerea ~i "arlitat"

Pare deci logica de schimb

pasiunile. "receptive",

Aceasta

practica ales

gen de activitati, Se lrece din

ba chiar in acest

creat de pacient anirnatorului. un obiect procesul capat1l. sens in considerare ~i obiectului variabile. Statea diversi[atea concret, atat

terapeurului al acelui Modurile

azi in' terapiile frecventarii ell terapiile este invitat Excmplul confinne in aceasta al XIX·lea,

in tentativele

Ea inregreaza produs prin

deci un gest si act care de a lua gestului de cat ~i prin

in care "active"

subiectul este supus

artistic. tn opozitie in care regelui caz sa secolul
0

caz de Ia ideea devine autorizata.

ARITMOMANIE (engl. arithmomal1ia). Tendinta compulsiva de a numara obkctele, care apare eel mal adesea fntr-un context fobo-obsesional, ca un mijloc de )uptll contra anxietatii.
Subiectul mereu nu se poate impiedica asupra a tot ceea

unui produs

distractie la aceea de expresie. Expresia

spontena lor initiala apoi favorizara, de la functia S[reaza diferitele entului domeniul'estetic, cli alienatul modalitli,ti tn mod paralel, iar lucrarile sunt demmate astfel

el tnsusi

sau "creative", rnelancoliei pare

care l-a generat. Iocul

sa-l

realizeze.

~ipolariratea

"curei"

sa fadl
ce

Saul eu lira lui David prescripp.ile privintA dezvoltarea terapeuticilor aceasta Au fost

in

acest

de care

demonsrreriva catre

se demon-

sunt de aceea extraordinar actualA a artterapiei mascheaza

antice ~i sa serveasca de model. clinicii

nu este strltin. psihanaliza de expresie Ea intervinc continutul se ocupa de ale paci· nu numai manifes-

calcule,

it

In

originilor
0

sale conceptuale

~ia

inconjoar~.

p.sihiatrice la

:;;i

avantul

au detenninat

~inu

1n mod exclusiv

de manifes-

apartenen~elor ale ce10r can:,

ideologice ~i profesionalc gereaza, in pofida referirii

0

ARTTERAPIE

(engl.m-therdpy).Orice

mare donatli.

relativizare

a recursului efectuate

artA,

fua de

tlirile

sale verbale. ce prive~te

intreprindere cu scop terapeutic care ulilizeaz& medbllia unei conduile, pre78

ca totu~i

sA fie cu adev1l.rat experiente

aban-

in ceea

generale la creati"itatea de greu sli se gaseasc1i artterapiei, cel mai iar teoriile adesea, tocmai

lioom. Ar fi destul teorie general1l. a se situeazii. di. au in T7

tmlor artistice, procesul creator

ci ~i in ceca ce prive~te ca atare. Era necesar ca

propuse

pentru

ARTTERAP1E
vedere 0 expresie nonverbela, fie in pre-

continut a carui
mult seu mal rcveleeza vechi acest

valoare putin

cap~t~ simbolic

lungirea teoriilor psihanallnce. fie in opozltic cu ecestea. care cap~t1\ valoare de

garantie In (lucrarile lui D.W. Winnicott
0

un sens mai ~i care se

de legi noi, din in de din

nu mai este

totusi

reperata

ca un simplu

in constientizarea

sunt cvasi-

neiesite din contexrul sociocultural sau

ucenicii , ci din rezistentele Punctul in forma proiect ultim suportului exprcslv. sine, prin pe celalalt. Largirca utilizer. intr-un este

eceasra

privinta

refennta

proprii

fenomen de exteriorizare a lucrurilor ascunse. disimulare sau retinute, in mod volunrar sau nu. A expnma este ~ia arata, a arata cuiva, ceea ce introduce problema transferului terapeutului deratii ~i duce in functie la diverse de starea luari sa, de de

siderenel gandirii , al expreslei brute. Aceasta tnsearnna a sirua artterapia intr-un proiect care ar merge de la afirmarea de
sine, de la subieetului semnificatje interactive:
0

srabilire a identitatii proprii la crearea unci Iegaturi de

constantaj. Paptul line ~i de diversitatea practicilor: daca ertterapia are repuratia de a privi mai ales referirea la artele plasrlce., muzica, dans, tearru, masca .~imarionetelc
prilejuieso toate, rnai ~i ele mult meditatii sail mai care putin xe vor , specifice. sti aduca ell

caz punerea

a unui conti nut care n implica direct

poziue asupra conduitei obligaroni a

forrnatia ~ide tclurile sale. Aceste consireprezmta retroactiv justificari cu privire Ia pertinenta cutarei sau cutarei formatii (artterapcutul trcbuie sau nu sl"i. tie un artistv} Se cuvine notat ca recursul la idees de frurnos. introducerea in estetica, este in acest caz sistematic indepartata. beneficiul asteptat nu este realizarea unui obiect care sa placa. ci a unui obicct semnificant pentru subiecr in raport cu cI tnsusi 51 ell dinarnica deplasat sa interne. Accentul placerii este astlel de la categoriile la ace lea

de comunicare

zcntata
dialog

prisrna unui codaj

de largirca cu sine insusi. Extrema

fondatoare a unei comunicari legatura intersistemica represpatiului intern de

dar care nil decurge posibilitarilor de

autontatea proprte acehna.

expresie

CREATIE.

diversitate des~1

a teoriilor teoreticc ale

Bxaminsndu-Ie. tnsa, nu putcm izola in

artterapiile scriptiilor. dcgraba mijloc propuse ceva care par

sau, mai exact, carnctereje situatic

u referinlelor

c ccnceptualizare
din

discriminativa

De fupr accstca tonalitattle

a presa reiasa mai

prela iar

dincolo tie limbajul verbal nu poate cxclu. de 0 ultima tnroarcere la accsta. considerar In accst caz ca tclul final (le fill du fill) 'II
oricarui proiect terapcutic autentic. in

arttcrapici ilustreaza

de hine UI1ul dill crcarivitatea pus tntr-o dk el xe dezvaluic gnsind lucrul narcixlca.

sale fundamcntalc:

bilaterala. Dad pacicntul cstc

in care se sccoate creatoarc
0

emoticnale

supuse a fi favorizarc de curare sail cutare

de expresic suu lu poate dcsml
0

~i nu de vrec referirc psihopatologie. unii poli de interes. invcstita

accastf privinta. artteropia se apropic de conceprul de iJIlalizlf fmllZiriollaUi elaborar

de O. Anzieu.adica ~i tranzitorii, intr-o tnca situatie al unci practici sa recesurc destinata

tntr-o dinumica

personala.

in aceasta
acesta

restaurare

o clinica artterapia axe, nneori s-ar

se face in prezenta

unui artterupeut, s;i se plascvc

Se dcgaja

totusi

plaseze pacienrut
dar rcspcctand, interne Ia cleo geneza care

a unui "animator"

susceptibil

fi

Pc

mai rnultc de ceca ce terapie

0

psihanaliuca, accesul

lie tndepnrtatc in
0

ba chiar satisfacand

trebumtele

inte\eg.e

in mod

cla .. ic prin expresie

ti

mai interzic expresia

ale cunoasteru de sine, estenca fiind considcrara ca dczvcltandu-se In campul

transferential ~i nemanifestsndu-se aid

1n conditiile personale obisnuite ale unci tcrupii. dar fiind tn acelasi timp purtator <II unci expenente tehmce a artei ~ial unei
experiente o relatic personale idennficaroare sil poata de creane. li permite Aceasta sa crcczc axu si din urrna caracteristica Incflt acesta

Astfcl sc propune, ficii, 0 activirare,

posibila
II

speranta unor benediferita.

La origine psihenalizei, avand tificarea eundar

0

~i paralcl

ell
putea

tnsasi a fi prczentata ca
prin degajarea Prezen.

mutatie. chiar 0 placere. Intelegnnuu-se ca, dad expresia nonverbala este priori exista locul In in de moll sensul punere ba chtar unci ohligaloriu III forma un dect De a a inefabilului, schimhari. niveluri

functie reulitaui

cathartica, inrcnoere. va

in act a unui

preaplin

emotional.

deneconceputului. nu terapcutic se situeal.a evolutii pationale contactul potriva., prin sonala dintr-un sfa~ind Expresia genereze

expresia spontana,
scopul

favonzata de deveni in mod seSe impullc interioare, in manifestul a acestuia primitive,

COIl-

un stadiu prcliminar. Cand artrerapia se apropie de psihoterapiile clastce, sc pune problema analizei ooiecrului creer. Tehniciie diverg Intre
la acelea care propun 0 analiza a continutului expresiei, acelea care nu au In vcdcre dedit

dccat

cu pacientul, (rai in mod creator dezvoltat

dinamic travaliul psihic intcns

prifcjul rcauzani devine oglinda. in a~ela5i timp

artistice .5i caruia opera Opera este astfc l chemata sa fie martorul

cu ii

s:!u (erapcutic. realitati

in
0

acesl caz s.l'i consiliemm o tractucere transmisie operei, Amerapia subiectul siderali1 interne. dar, pc mediere sia "pivot ci a acestei dirceta

di expresia

nu e~te

fapt, beneticiile

scontate

ale unei amerapii ale unei de la aetivitliti trece sau, tloeiUi

o analiza a formei ~i aedell care pe asociapile verbale facilitate

creal. proJus, sa Juci1la Opera estc in aeest uaca ea determina
0

se baze,ua de ohiectul ea 5i

mid psihice ~i asupfll stahilitatii zili"uncinate

sa

unei

dina-

Iini~teasdl. subiectul unci identitati tOlUsi travaliu, da; pe ca;e in mod per· este clar drcpt prin scap

la diferitele

a: latentului

caz considerala la creator,

de ~ecst

care pomeste

ocupri n dimsa per-

0 reprezentare

~i

crgoterapeutiec. in' mod

,!)oi

propune mtiullca

in aees.t eaz sa punl"i. ell senzatii rationalizanra

1a spectator, Capacitatea

Un efecl de SUrpril.a slIsl."eptibil dczvoltare operei a gandirii de a crea reflexive. surprizA

o .semneazi1 ,i desemneaza manent. in acea~1a calitate,

artterapia diutare realizata urma Opera nu-,i oan:care poate pune a mantuirii
0

ca
11

eu a malerie rezistenta
0

"in contact

semnific<lciv, susceptihile timp sine legat~ ceilalti, eu

scurteireuitand

invatarea

de Ichnici pentru dialog

a se

pune in serviciul artterapiei ale

rczistentelar sprijinti, terapii a.~a-

productie

in aeel~i

Teoriile aeelea

se

poale fi priviti'i ca un fel de consecinta terapeutidl, in ml'i.sura in care implid, Ull codaj a ceea ee mai inainte evidentA. nu em aseuns avand in dedit de propria eodajul

in terapie urmei. decal realizati1 este

nu trebuie

art1!. Opera sa fie, 1a

~i admisibili1 veritabil e~te

apamtA insll~i. noL de un

diverselor

eu

realizare de sine. ccva prin care paci-

corporali1.

in verbalizarea in acesl

de impresii eaz

Dincolo de aceste finalit:a\i al eonceptului

primaR:,
de

expre-

arnerapie"

acest Cal fUlietia de punere in perspecti"i1, de degajare a efectului traumatic, in sensul

entul se realizeazl'i. el insu~i. Riscul unei asemenea intreprinderi (rise 1a care de altfel chiar ~i atti~tii se expull in pennanent~)

78

79

este stare

ea opera sl nu menpnl. subiectul tntr-c

de infirmitate de creetoare. prin realizarea ea ins~i

ca

~ispatiul
despre

amenajat, opozitia

delimiter, in~untru-tn de

0 functie pe care a afara.

restructuranta ofera Sedintele fie al unei

prin reprezentarea de artterapie atmosfere

operei

arta

tntrecand

interesul
de eceea

terapeutic artterapia

al

demersului.

Tocmai
care

se rae in cadrul

poarta

un nume

grup, fie al unei

sedintelor tntr-un caz

risca
cste

lnduca in eroare, caci obiectul s~u procesuJ creator si nu obiectul creal

sli TEHNlCE. de arcliere profund
,~j, in

relatii
estedeci

individuale. esentlalmente

Oestiunea difenta in interiorul

BibI.: 8roustra. J., Ex,pression et psychose. E.SF., Paris, 1987; Chemama. S .• Roussel. M.-H., .Dynamique du travail ell art-therapie", in Expression er signes, psychologic mtdicalc, 14,8, 1982,pp. 1249-1254; Wiart.CI.",L'art-therapic sur la sellette", in E;{pre.~sjon et siglles, 4,
1974, pp. 193-212.

Aceste

tehnici apella

asertive,

care fae in per-

manen~ frecvera
mentala

factori cognitivi, sunt foarte utilizate in terapia comportaatunci cand enxietatea generata de

situ alii sociale ramane in registrul nevrozelor. Ele au fest totusi de asemenea propuse, atribuindu-li-se scopuri comportarnentale limitate - de exemplu , insertia Intr-un rnediu profcsional - unor bolnavi mintali mai grav handicapeti, fiind de a se obtine ca progreselc in sedimelc de antrenament tivitate si1 se generalizeze vietii curcntc. prohlema realizate aser-

si in cetalalt. SPATH dezvoltari in pofida actualei arttcrapia sale de [a propuse categoriile artterapeutii: artistica pe "in eras", eel putin lema influcntelc emctii pentru suporturi. artterapic, entului pot pedagog dinilor inductie ineat fie de

In primul reciproce

caz., interventiile grupulut, de ca de ~i comunicarea se consrituie individuale artrerapeutului grad a de

COIl-

~i7.eazli interactiunile

rarnane
azilare care serviciilc depind acestea Accentul tehnica

marcata aceasta

de onginilc emana

care opcrele sedintelor

Franta,

comunicarile dar ~i de

se fac

pe

In cazul

totul depindc interventiile

de trebuintele

peci-

ASERTIVITATE (engl. a.'isertivenes.5). Caracteristica. a unel persoane care i~i exprima. cu usurfnta punctul de venere ~I interesele, fara anxietate, fara a Ie nega pe ale celorfaltl.
Tehnicile tivitatii, de antrenament nurnira destul in sensul aseruneori de care

pentru

la circumstantcle

de spitalizare eel mai carore

a adultilor. Tehnicile de

, iar

la cele infante-juvenile. adesea profesionale cata formatie poate proprie, poate

sa mearga minimale acestea

de Ia lin anurnit unei ucenicii de exercitiu de opere. purta

de

impropriu

ie , in sensul in realizarea sa poata

etirmere
subiect. exprime

Ie apartin

tehnic.

la

social sau de

inc1ud tot atata formatic psihologica fi pus in acest fie pc obiccrul accsteia. luat fie

in asa fel
0

sine, i~i propune sa ajute un se pHlnge de iClhibj~e pc plamn dificulrad de comunicare. sa-si
mai bine punctul Se pune problema dimisale sociale, fie inv~tandll-I dificultati timiditatii le pe sale. care fie, el Ie dimagresi-

~i sli-~i suslina

sau psihiatrica. caz fie pe realizat, eu tillu Aspectul

stilul personal imagine de se sale in jocul si ceea

ASFA (acic/u14 sultonsmiao-tcnoxiecccc). Substanta nootropa slntetizata in 1958 de Botez st testata de psihiatrul P. Rran7.ci*, care a retfnut in primul rand actiunea
supreslva ASFA a starii de adiclie arc un efect salutar ". in alcoolism

al auturului dialectic

lor si sa-i transmita ale functionarii cc se arata a ceea

sau de vedere. nuarii anxietatii sa-si irnputa potriva. Invinga uneort

a unor aspecre aecunde. Dimensiunea a artterapiei valiul ramane tnseamna recte asupra are in vedere la creatorul Prezenta verbal unei

pc

relatie

~i de,"'enirca

pedagogic, initiere di.~m)Creaza prin uccnicic. fondatoare Pe plan printr-un tainingul el insusi acest in
II

si drcgodependenta, cu tulburari psihice crize algice.

in epilepsic asociata importanre si in unele

incitandu-I

sa-~i modereze

tnrr-o

tehnica subiecml

desprc

care se crede former

mai pur psihoterapeutica de izclat. interventii picrural. suscitate Tradifixat pe verbalizarc. ceea ce Travaliul de opera cuplului limbajul contra conca parte

de piedicile terapeutulut

este mai dificll ca nu presupune continutului asocianile

viratea si sa modifice (gestuale, rnimice, vocale) tului

componentele comportamenmai

fie cu titlul cu dorinta tehnie,

unei identificari se definestc coneel

sau, in

asa

fel

incat sa Ie integreze

artterapia

bine in normele anturajului sau si o mai buna cooperare cu acesta. Aceste individuate, Terapeutul.dupa tehnici se practice de
0

sli obtina

catcrul unui

ASISTENTA EDUCATIVA (engl. educative help). Masur! impuse de judede copii atunci cand sanatatea, securltatea sau conditiile de educatle ale
minor neemancfpat in pericol nu sunt aslhol-

containing este atelierul.

~i un coruinut: jar coruinutul

fie in sedinte eomportamen-

situ si presupune operei cornpleteeza

0

d'i nu-l reduc.

ell un rcrapeut

care se gasesc unil, Il exclude): sens, afara loe "nonmedical"

in el. Atelierul

se defineste (sau, pentru in defini ca un sau, a bolii.

in fata privirilor reastgurare

tal, fie in grupuri

trei

gurate, asa iDeal el este in perlcol.

Sunt considerati sa-i unor copilul

sau einci persoane. adesee colectiva

prin ceca ce atelieruJ referinteior

iI include
sc poatc

terapeut-pacient si constituie pi~rderi

analiza

spitalul

sau societatea;

a inefabilului

a comportarnenrelor dore~te sa Ie vada joeuri de joaca rol int§lnite situatiile Uneori

pe care

fiecare subiect modificate, propune vizand la grup. sau

0

nay fizic si/sau mintal caruia panntii refuza asigure tngnjirea, copilul vlctirna a
maltratari, eopilul grav fugar,
Cll

copi!ul etc sesizat,

in spital,

un loc de taina

stitutiva a limbajului. La urma unnei, artterapia, un ansamblu destul este un caJru pennite folosiri

comportamentale de participantii adaptat se peale la simalie. doMndi

victilTlli a llnlli conflict

p5rintii

care cuprinde de practici,

1a nebunie

conuarjo,
libertate

de eterogell

e\ insu~i rolul modelului

Pentru fiecare caz de care este judeeatorul de eopii (Je juge des

ca un loe de tag1id~ sale, inchidere sau organizare ca avand de tngrijire.

Caraeteristicile dere, sunt insele considerate func~ii

sau deschia accesului deja Ritmul prin ele ~din-

destul de suplu pentru a adaptate la ficcare C3Z. Ea

sufla un rlispuns tn felul accsta

anu-

pare sll of ere in prezent un complement la alte practici terapemice considerate reduditDare in relatiile lor cu primatul acordat expresiei verbale.

mitll. "competentl1 sociall1" sau mai mulUi. indemfinare in modul de a-~i apl1ta drepturile, de a-~i expune opinia ~i,de asemenea, de a nu Ie leza pe ale a1tora.

audiaz1i tatli.!. ~i mama. pe tulore titorul copilului. fI audiaz.ll de asemenea pe copil, in afara de cazul in care starea fizica 5i mentalll sau varsta prea mic~ nu 0 permit. EI poate ordona orice m~surli de infonnare ~imai ales procedeze la studierea

enfants) ~ipe ocro-

telar. arganizarea

lor au, in aceeai):i mlsurn

sa

80

81

ASOMATOGNOZIE
A1B.IER personalitatii medicate. observarea celui in cauza. tn special edmite hemiplegia Babinski). rnasiva (sindrom rotusi. englez freevent adktic-,
0

PfIOTEJAT

printr-o ancheta scciala. prin examene

psihiatrice sau psihologice, prin comportameruutui ~i un exa.
0

utilizat anmci rela~ie

in locul termenului cand ahenanta. acest Pentru cuvant multi forme (in limba depnnderc. nu neepatoxicomania

men de orienrare profesionala. Dupa audiere ncpublica.judecatorul ia deciziile care ~ tmpun. On

de cate

on

este

posibil,

rninorul

trebuie rnentinut in mediul sau actual. In acest caz , magjstratul desemncaza fie 0 pcrsoana observatie, calificata. de educatie fie un serviciu de in sau de reeducare

ASTAZIE-ABAZIE (engl. astasjaabasia). Diflcultate de a se tine pc picioarc (astazie) sl de a merge (abazie), rare a exista tulburart motorii sau senzftlve care sa. 0 jnstifice. Astazla-abazia poate fi legara de lcziuni
ale labinntului, ilor ccnusii echilibrului. conversiune cerebelului xau ale nuclecontrclul tara subde centra li care asigura Apare , de asemcnca, in istenc. destul de frecvent.

desemneaza autori posibiJe latina,

ATAXIE MENTALi (sau psihicA). Pierdere a coerentel ideilor, scntimentelor ~i a expresjet lor emeucnale.
Esre cazul, de exemplu, al unui hohot de ras nemotivat, care survme atunci cand se descne un accident tragic. Aceesta este tnrudita eu discordanta descrisa de P. Chaslin in 1912. .ataxie'' afectiva

rat ell 0 snbstanra (de exemplu ale patologiei

3S.5I1Ctudo

chimica. , S. Peele)

nu este dedit

una din numeroasele asuetudinf = cbisnuinta. In relatia

0

- nota L. G.). 5iun dreg cxista lntre totala. sltua sens nimi:
~\1

dincre un subiect infinita

vanetare

de struatii
s-ar ci lui ano-

indepcndcnta numai diferir subicct de-a in mod sau altlll dogmci ,,0 data

absoluta d fiecare in acest lungul

.~i alienarea individ

mediu deschis ell misiunca de a du ajutor si sfarurt familici in scopul surmonrarii dificultiHilor se conrr~nti'i. matcriale Acea sau morale ell cafe
SC[-

strat anatomic,

ca un simptom

contlnuu
existentet

unul ~i acelasi

s-ar deplasa Alcoolicii

tnrr-un

persoana

sau acel

viciu are tnsarcinarce sa urmarcasca delvoltarea copilului ~'i reporteze periodic.

sa

Judecatorul mcntinerea obtigutii ventarca snu de activitati retragcrea

poate

de asemenea in rnediul

subordona sau unor

copilului

bine preeizat~, cu.m ar fi fr~eregulate a unui stabilirnent sam tar educatic sau cxercuarea uner psofesionaie. ccpilului Daca cste neccsera din mcdiul

ASTEREOGNOZIE (engl. asrereoglJosi.~). Forma de agnozie caracterlzata prin incapacitatea de a recunoeste obiectele cu ajutorul pipaJtului !loi manipularii, in general consecutlva unor leziunl ale lobului parietal.
Alrituri care nu pot fognoziej a deserts de 0 astercognozic primara in

ATELIER PROTEJAT (engl. scncttcred workshop). Unitate economlea de productle care da posibilitate muneltorilor handfcapatt sa exerclte 0 activltate profesionala salarfata, in condltn adaptate capacitatilor lor.
Atelierele protcjatc trebuie s.'\ favorizeze promovarea muneitorilor handicapar; 5i accesul lor [a posturi in mediul de rnunca

(contrar

socictatf

ce esti alccolic, eu

csti pentru accst concept

totdeauna"). permite cercetan ale erctice,

Pe de alta pane,
0

suplu si care nu implied relutia

sa se aplice reflectie de toxicomanie umane: munca alimentar al clinicii psihosociale ulienante

un

"toxic" pc

bazata

discriminate

tormcle

(amor-

in alte dornenii relatu exclusiv asuetudine (workaho/ic.~ sport, tulburari etc, Depasmd toxicomaniilor, se Jntalnesc bazare pe cu

obisnuit. Ele nu pot angaja dedit muncitori hantiicapali a caror capacitate de munca esre egala eel putin cu 0 treime din cca
normala. Numai comisia tehnica de orientare s! reclasare prolesicnala (COTOREP) poatc apar!ine declara d.
0

"all actual,

si materia (ahiiognozic). 0 astcreognoz,c secundara

J. Delay
In care

expenenm de televiziune.

~i distrucnve,

judecatorul poate decide sa-l tncredinteze unuia diutre pannti, unu! membru ,11 lamiliei, (sanitar unui serviciu suu de sau unui stahillrnenr obisnuit sau de dcpartamental educatic.

acestc caracteristici ca obiectul poata

sa

sunt rccunoscute, flira fi idcntificat (asimbolie sementicaj. a.~rhelli4 fizica

fata

persoana

handicapata protcjat Pot

formulei

atelterului

din lumca domcniul

amcricanaj.jo-, strict

tactila

sau agnozie (engl.

de cornportamenr uncle unile abordari

crca uteliere organismele

protejare cclectivitatih, sau publice .5i private si rnai ales sa f primit Mcncitorul ca salariat

specializat), serviciului ajutorare a copiilor.

ASTENIE
oboseala

Stare de
care

tntrepnndenle, dar ele trebuie aprobarea ministrU1LJi Muncii. handicapat este aiel considcrat

gencrala,

si pslhlca,

conccptiilc

psihanalitice

non-

Deciziilc judecatorului put in oricc moment sa fie abrogate sau modificate; elc sum de a~menea unul susceptibile de a face ohiectul

se asodaza cu 0 dimlnuare a dinamismului psihomotor, cu 0 relaxere a aten~iei!loi un deficit al vomtei. ASUETUDINE (eng!. addictioll). Aservire rata de un drog, dependenla fiind psihica ~i adesea rmcA. sinonim
Asuerudinea este.pentru al toxicomaniej. ex.peI1ii OM.s., ell alte euvime

de dependentn

sau de adictie.

in ceea ce privcstc aplicarea dispozitiilor legislative, regulamcnrare );'i conventtonale ill vigoare (conditii de munch, reprezentare a muncitonlor). EI primeste un salariu care tine seama calitieareit rapart de locul de mund ocupat. de sa ~i de ralldamcntul ~·allin produqia normaHi. Accst slliariu

ape!.

ASOMATOGNOZIE (engl. a.mmatogno,5ia). Forma de agnozie caracteri:tata ptintt-o afectlune a schemei eorporale care eonsta dinh-o nerecuno~tere mai mutt san mal putin eompleta. a corpului. Poate fi vorba de 0 hemiawmatogoozie,
legatli rninore 82 de leziuni ale emisferei cerebraJe de a

ATAXIE (engl. ntsxie), Pierdere a bunel coordonari a mi~arilor voluntare, in timp I..'e furla mu.sculara rAmane intacta. Se datoreaza unui deficit al controlului normal exercitat de cetebel (ataxie cerebeloasa) ~i al fotmatillor senzitive kineslezice (ataxie senzitiva),
Astfel, ale leziuni ale cordoanelor (in tabes), parietal produc
0

eu

nu poate fi In niei un caz inferior jllmata~ii unui salariu nonnal acordat unui muncitor salariat care Acest salariu complement efectueazA aceea~i sarcina. este eventual afectat de un viirsat de Slat, de

deselTUleaza 0 relatie de dependenlii ex.trem de alienant<1, spre deosebire de simpla obi~nuire. Tennenul este utili1.at a1.i mai putin dedt

posteriataxie,

oare ale rrulduvei cortexului eventual unilaterala

ale taJrnusului,

de resun:e,

~i care

se inso~~te

de refuzul

acela

de farmacudepel1delltJ.

Este.

(hemiataxie).

pent:ru a se atinge minimum garantat 90% din salariul mediu (S.M.I.C.).

as

Ateliere numite "centre de distribuire a muncii la domiclliu'' pot procure muncitorttor nandicapati munci efectuate la domiciliu. Aceste centre sunt de cele mai multe ori atasate la un atelier protejat si , in oriee caz , asirrnlate acestuia. Cu acordul lor si in vederea unei angajari. muncitorii handicapari pot fi pusi la dispozitia unui alt patron.

schizorrenica in care jumea este redusa Ia un ratlonament stereotfp $i dual. Bste 0 notiure introdusa de E. Minkawski spre a exprima forma si iogica anumitor aspecte ale gandirti schizofrenice. Nu avem de-a face ell un echivalent strict al disocicrii cescrise de E_ Bleuler, prin care trcbuie si1tutelegem dezagregarea tuturor functiilor psthice. nici un sinonim strict al notiunii de dlscordanta introdusa de ATETOZA (engl. athctosi.~J. 'Iulburare Ph. Chaslin. Gandirea antitetica implica 0 a motridtaUi caractcrizata prin mlscarl rupture cu ambianta, un rationament in alb parazite anormaIe, lente, de tip rasucire, si negru.o preliominantti. a gandirii identijnteresand mana, gatul, limba, fata sl ficatoare , precum ~i 0 oecaderc a sesizarii alte regiuni ale corpului. in mod cvasl- dialcctice a realului sau picrderea de contact permanent. vital. Acest postulut allui Minkowski va Aceste miscari au aspect de t:1r.lre, ell sue- strabare aproape tntreaga sa opera si va f ccsiuni de hipercxtenl<>ie de flexic. apoi conflrrnat de A. Korzybski in 1933, apoi ~i de rotatie. Ble se asociaza ell 0 hipcrtonie de S. Arieti (1952). Notiunlle de logica mu.~cularti ~i sunt agravate de cmotie ~ide reificata, de hipertrofic a tunctiilor idcntistimulari senzortale intense, alterand in ficatoarc ale Eului si de gupraidentificare mod series rnorricitatea voluntara in tcrtsunt adesea folosite' ca sinonirnc. Aceasta toriul afectat ~i rtscand sa crccze un verinoriune. care implica a aplatizare a afectahil handicap motor tului suu abamJonul sentimcntelor, se Tufburarca este consecutiva unei tntreapropie de rationalismul morbid si de nona ruperi a circuitelor de retroactie intre nudeii ierarhie lie serrmificaui iruroduse de ~~~~~i~ 'estt~l~:~~atii cl~~~~~~~~ro~r~~:~\il~ R.D. Laing. Ea permite reformularea problemei schizofreniei intr-a perspective (coreo-atetoza). axiologica. in mnsura in care perceperea unei ierarhii de sernnificatii sau de valori ATIMHORMIE (Fr . athymhormic). Dencit al dlnemlsmulul vital im;tinctiv ~i irnplica 0 perccptie liialecti~a (ipotez~ axiodialectica). Cel de al doilea avantaj timic. Termon creat de M_Didc ~i P. Guiraud. csre ca ea nu pretinde nici un model in 1922, pentru a descrie acea tulburare a priori, ci, dimpotriva. ,,0 subiecrivitatc tundarnentala pe care ei 0 considerau ca care tinde Jill toate fcrtele sale entre abieefiind parognomonica pentru forma hebe- tivitate".-~ FALSA CON$TIINTA; RATIO· frenica a schizofreniei. Din atimhormle ar NALISM MORBID. deriva "toate simptomele esentia1e: liezinteres, inert;ie, inafectivitate" (P. Guiraud: AUTISM (eng\. auti.~m). Rcplierc asu· Psychiarrie generaJe, p. 493). _,. HEBE· pra lumii sale interioare a subiectului FRENIE; SCHIZOFRENIE. care refuza contactul cu lumea exterioara.. ATITUDINE ANTITETICA (eng!. antitherjc attitude). Forma. de logica
84

derivat din cuvantul grec auto, care in:' searrma "sine tnsusi". El a fost introdus pentru prima cera in psthiatrie in 1911 de catre E. Bleuler, in lucrarea sa Oropa sentrotreniilor. pentru a desemna. Ia bolnavii schizofrenici aduln, pienJerea contactului cu reelltetea. avand drept consectnta 0 mare dificultate de a comunica cu sernenul. viata interioara capi1tanu a predominanta morbida, in dauna raportului cu realitatea. Alti aurori vor dcscric mai rarziu, in mod analog, autismul ca pe un simptom important, desi TIll specific, al schizofreniei infantile. In 1943, tnsa, in originalul san articol Autistic Disturbencc of Attectivc Contact, psihiatrul american L. Kanner va descrie , sub tcrmcnul autism intentlt precoce, un rablcu difcrit al schizofrcnici infantile. caracterizat dupa el prinrr-o incapacitate a copilului mic , tnca lie la nastcrc, de a stabili coutacte afective ell meJiul. Dc8crierea lui Kanner. tn descrtcrea sa, Kanner a izolar uu numar de semne clinice
caracterisrice psihozci autisticc constiruirc:

toarcen
ritmica

la stanga-mprejur, balansarea inainte ~iinapoi; - tulburorile de Umbaj, acestea sunt permanente: fie copilul nu poseda nici un limbaj, fie emite un jargon care are melodia limbajului, dar fi1r1\. semniflcatie, fie, in sfar~it, poseda un limbaj cu 0 oerecare veloare cornunicativa, marcat de ccolelie (repetarea in ecou a cuvintelor sau frazelor pronuntate de semeni), incapacitatea de a utiliza pronumele personale ("tu" in loc de .eu"). cuvinte deformate. inventie de
neologisme. .

- debutul precoce sl tulburenloc. in general in primii doi ani de viata; - izouues extrema; autudinea de copil care sufera de indifcrcrua ~i de total dczintcres fatil lie persoanele .?i obiectele care
iJ inccnjcara;

DEFINITIILE SI DESCRIERILE AUTlSMULUl'. Ter~enul de "autism" este

- trcbuime de imuebilitste; este Yorba de trebuinta impenoasa a copilului de a-si rnentine stabil mediul material obisnuit, perrnancnja ~i stabilitatea reperelor facand obiectul, din partca copifului, a unor freevente \'erifid1ri, mai mult sau mai pu!in ritualizate; - stereotipiiJe geMuaJe; este yorba de gesturi repetate fi1ri1 incetare, dintre care unele frapeaza prin stranietatea lor: mi/iearea degetelor in fala ochilor. mersul mecanic in vanul degetelor, excesive in-

In descrierea pe care 0 face autismului, Kanner insisra asupra mernortel remarcabile a unora dintre acesti eopii .~iasupra aspectului lor inteligcnt, caracrcr diferential fata de starile de aneratie descrise anter'ior de psihlatrii clasici. ca Bsqulrol. Cu timpul, si alte efectiuni aproplere de autismul descris de Kanner sunr regrupatc sub termenul generic de psihoze illfantiJe prccocc. Ele au in eomun ell autismul fuptul cii dcbutcaza preeoee, in primii doi ani de viata, si ca sunt marcate lie 0 tulburare pr~fu~da a contactului cu lumea exrerioara, diferentiindu-se rotodara prin unele particularitnti clinice Astfel, in 1957, M. Mahler a descris psihoza .~imbioticj, careia ea se srraduieste si1-iprecizeze particularitatile: . - deburul in cursul celui de al doilca an de viata, precedat de 0 faza normala de dezvoltare, cel mull marcata de 0 hipersensibihtare la stimulii senzoriali ~i prin unele rulburan de somn: - aparitia sa in uneJe momente-cheie ale dezvoltarii, care implid1 abandonul fuziunii simbiotice eu mama si inflori.rea .'ientimentului de individu4ie: Psihoza simbiotici1este astfel clinic marcatj, de 0 angoa<>l1 puremici1de anihilare, ea r1i.spunsla aceste experienle de separare, cum sum intrarea la cre~a sau 0 spitalizare.

Ea se inaugureeza prin aparitia unei bruste

dezorganizari a personalitl1~ii, cu pierderea

accenruata a anurruror functii , 0 deteriorare a limbajului ~i aparitia de sirnptome psihotice. Mai tarziu. Mahler recunoaste exis-

due corespunde de fapt schlzofreniei infantile. ln aceasta forma, dupa 0 evolutie in aparenta norrnala. ar aparea rnenifcstari regresive. cu retragerea copilului tntr-o viata Iantasmarica destul de bogata cerarata
pc senzutiile caz pentru eI corporale. copil amesrec Ar exista in acest lntre ~i contuzie

in luna a treia 5i a angoasei din a opta, dezlnreres pentru jucarii sau interes prea exclusiv penrru jocurile mainilor in fate ochilor, existenta unor purernice angoase fobice. surasului luna GENEZA AUTISMULUI. Etiologia pstho-

in

plachetele

copiilor

autisti

(Launay,

rente unor combinetii si forme de tranxitie posibile tntre cele doua tipuri de organizare. autistic ~i simbiotic. Dcsaicrea lui Tustin. Ulterior, In 1977, psihenalista engleza F. Tustin, In iucrarca sa Autismu! ~ipsiboze copitutui. a propus
clasificarea Autiemul de prelungire drept autismului in trei grupe. primer encrmet. Ar fi un fcl anormala

mar normal. Aceasta

"amibiana"

de carre

caracteriza prin faptul sugar a adeverara diferenriere

autism priforma, calificata autoarc. s-ar dI. nu ar exista la

a unui int~
0

5i mama sa, proces sustinut de meeanlsmul identificani projective deserts de aulorii kleinieni. Autorii francezi (R. Mises, S. Lcbovici, J .-L. Lang) all adus. din partea lor, 0 COI1trtbutie original a la clinica afectiunilor psihotice precocc. Ei au integtar , ustfel. in cadrul psihozelor infantile prccoce "psihozele ell expresie deficitara", marcate de
cocxistcnta unei simptomatologii de tipul

zelor autistice a dat loe la multiple coruroverse tntre partizanii organogenezei ~iai psihogenezei. De fapt , geneza acestor afectiuru este foarte verosimil multifactoriala si nu esrc posibil sa se separe in mod simplist factorii orgnnici ~iIactorii psihologici, atat unii c5.t 51 ceilalti intrand ill interactiune perrnanenta in procesul de structurure

Ferrari). in ceea ce priveste sistemeie doparmnergice si noradrenergice. unii autori au pus in evidenta 0 dirninuare a proceruajului de noradrenalina, de adrenaline ~l de dopamtna in plachere. asociatf cu 0 crcsrere a adrenalinei 5i noradrenaline! in plasma copiilor autisti (Launay. Ferrari). Acicul homovanilic (HVA) urinar, principal metabolit al dopaminei, a fest gasit in procentaj ridicat la copiii autisti. in timp ce rnetoxi-hidroxt-fenilglicolul (M .H.F.G.),
principal in metabolit a! noradrenalinei. spare care,

corpul Functio-

dcficienta
fapWl

sail
narea

~i acela al mamei

~i nici

veritebila

inrelectualn ~i a unci rclarii psihotiel' ell mediul. Au subliniat de ascrnenea

psihologlca a copilului. Domeniu genetic. Cercetarile in ecest domeruu l:lrata d riscul de autixm cste
crescut in familia unui subicct eutist. in raport cu populatia gcnerala. mcnilor aruta eli concordanta lui este mai ridicat~ la gemenii Metoda gediagnosticumonoz'gon

proccnt scazut
Din aces!

(G, ansambiu

Lelord).
de cercetari

dehmitare

suprafctei

corporate.

eli orice psihoza preccce poarta in

ca

mentum

senzatn foarte
fi rezultaml ciuni csentiale

s-ur organiza in jurul unor primitive. Aceasta forma ar si al unei de slabi-

germcnii unci posibile evclutii dcficitarc. De ascmenca, au integrat in accsr cadru "diSlorsiullilc prin caracterul care psihorice mui precoce masiv die pcrxoal rctra-

unci carentc

In domeniul unor perioade

cresrcre

naiitatii". forme care se decsebesc de autism

putin
Cll 0

AUli.~muI secunasr cu cempscc. Accasra forma pare a corespunde autismului a~a cum l-u descris Kanner: nu ar mai exista aici, ca in forma precedeuta, indistinctic
tntre Eu si non-Eu. ci , dirnpotriva. supraevaluare~

gerii,

cocxisra

anumira mentinere

a contactului. intr-un mod

care pate a avca loc totusi extrem de parologic, care

corespunde unormcdalitati
de investire obiectala. Alti autori francezi D. H~uzel)

foarte primitive
Soule,

deosebirii. S-ar crea a adevfu-ata bariera amistica, o carapace, destinat1i sa interzica acccsulia "non-Eul" terifianl. Corpul copilului ar aparea in acest eaz rigid, insensibil, fugind de eontactul fizie. Aelivitatea fantasmatidi ar fi saracl1. centrdta in jurul anumitor proeese eorporale, iar actul de gandire inhihaL Tustin califidi aceasta forma drept "crustaeeu" ~ireleva rolul important al hipersensibiliti1~i copilului la stimuli senzoriali ~i la depresia mamei. AutismuJ secundar regresiv. tn sfar~it. Tustin descrie autismul secundar regresiv,

(Lebovici.M.

s-au straduit sa repereze scmnele extrem de precoce ale evoiuiiei pl'iihotice in sanlll diadci interaqionale mamll-copil, prime semne care expriml1 prin jocul somatic 0 difieultate dc slabilirc a rela\ici obiective, primfi amorsare a instaurl1rii procesului psihotic. [ntelegem importanta acestor semne, care pennit un diagnostic precoce al afeq:iunii: refuzul
biberonului, insomnii agitate eu mi~cari

autoagresive sau, dimpolrivl1, calm. absentA de atitudini anticipatoare ale copilului ~i ajustare posturail1 a acestuia. neaparipa

decat la gemenii dizigoti , ceea ce cste in fuvoarea interventiei posibifc a urtor factori genetici in anumite cazuri de autism. Torusi, aceasta mfluenra a unor factori genetici nu este niciodata exclusa ~ilas~ un loc targ influcntelor mecnului. oricare ar fi natura acestora. Se cuvlne, pe de alta parte, s~ subliniem eli autisrnul estc de trei san patru ori mal freevent la baiat decat la fata. Au fest efectuate nurneroase cercctari in domeniul neurochimiei. Ace-ste studii au pennis punerea in evidenta a unor modificari biochimice, dar niei una nu se arata a fi ~pecifid\ autismului. Anomalia eea mai frecvent glisiti1 este flirli indoiali1 cre~terea serotoninei sanguine ~i plachetare (E.R. Ritvo, '.M. Launay, P. Ferrari), dar urni autori cred eli aceasta cre~tere este mai legatl de intiirzierea de.zvoltruii intelectuale decAt de procesul psihotic ca atare. Recent, unii auton au pus in eviden~ 0 cre~tere a sintezei serotoninei.pomind de la triptofan,

pentru unii, cer sa fie confirmare. nu este posibil in prezcnr s;1 sc degaje 0 explicatic tnochirnica univoc aplicabila la autism 5i la psihozcle prccoce Studiile In domeniul neurofiziologic au aratut, pe de alta: parte, ca amplitudinilc componenlelor tardive ale potentialelor evocate auditive ~i vizuale sun! mai slabe, pot fi intcrpretate err marten slabiri a functiei de filtru scnzorial ar putea cxplica tendinta organismului
unei a respinge influx uri Ie senzoriale privind somnul iar timpii rezultare de latenth mai scurti. Acestc ei ~i

de (Garreau, autist,

Omitrl.
Srudiilc copilului

in sfarsit, au aratat ca exista mooifiCll,n calilative ale acestuia, cu 0 importa.nlli Jiminuare a mi~cl1rilor oculare HlpiJe care insO"t;cscctivitll.ti1e visului. a Ullii autori insista asupra frec\'entei asocierii la sindTomui autistic a unei afec~ tiuni organice clinic repembile (encefalopatie. anomalie genetica, deficit sen.zorial. suferin!a neonatall'i.). Nu este actualmenle posibiHi. precizarea narurii legAturii care une~te cele doua. afCC1iuni,dar pare indoielnic ca. ar putea fi vorba de 0 leglituri1 eauzail'i simpli1 ~iunivoca. In sfiir~it, unii
87

AUTISM
autori ar fi pus in evidenta recent 0 anomalie de dezvoltere a lobulilor VI si VII ai vermisului cerebelos la unii copii autisti (E. Courchesne). suprafa~. Absente de spatiu intern pentru •<>elf si nonelaborarea funcdei de .. piele psihi~a" (E. Hick) at sta la originea unui deficit de tensiune al .~lf-ului. incapabil s:i retlna continuturile mentale si fizice. I'aulisme (1989), ed. Odile Jacob, Paris, trad.fr . 1992; LeIord.G. et aJii, Autismc et troubJesdu dtveJoppement global de I'enfant, Expansion sciennfiqae frsncaise, Paris, 1989; Mahler. M., Psychose infllJlliJe, Payot, Paris, 1917; Meltzer, D. et alii. Aufisme infantile, Payot. Paris, 1980; Rutter, M .• Scbop1er,E.,L'aulisme, unt: reevaluation des ccocepts et du tr.:litement (1978), tradJr .• P.U.F., Paris, 1991; Sauvage, D., Autisme du noumsson et du foune enfanr (fJ.-3 an.~). Signes precoce.<;et diagnostics. Rapport de psychiatrie. Congres de psychlatne et de neurologic de langue francaise (Luxembourg, 11J84), Masson, Paris, 1984; Schopfer, E., Reicher, R., Lansing, M., Sfrulegi~ eJucafives de Teutisme, Masson. Paris, 1988; Tustin, F., Aulisme et psychose de l'en[anl,B.!ition~ du Seuil. Paris, 1Y77 (engl. scit-eccuacuzare de sine pentru fapte imaginare sau foarte exagerate in raport cu realitatea lor. Legata de senrimentul de culpabilitete 5i de pierderea de sine, autoacuzatia estc un sirnptom obisnuit at dcpresiei melancolice

AUTOMATISM

MENTAL

dirijindu·i

Domc:uii paihana1iticc.

Numeroase

cerari psihanalitice au rncercat mecanismele psihopatologice

elucideze care intervin

sa

cer-

" exterIoarA lui actlontaza asupra.i $i ii controleaza. mtreaga actlvltate psihic.a, actele, gindurile ifI perceptnle. Se dieting un mare ~i un mic automental. Primul consta atat dintr-un automatism ideoverbal (halucinatii verbale eu comentarii ale actelor ~iecoul gandirii, sentiment al ghicirii ~i furtuiui ideilor, repetari de Fraze eu aspect impersonal, care i-ar f impuse subiectului). dintr-un automatism motor care se traduce prin impulsii ce determina ticuri ~i stereotipii gestuale care peraziteeza rnotricitatea voluntara a pacientului , cat si dintr-un automatism senzorial ~i senzitiv eu multiple halucinatii vizuale. gustative (gusturi bizare in gura). olfactivc (mirosuri dezagreabile), tactile, genitale (senzatii volupmoase) .5i ceres rezice (dureri viscerale inexplicabilc. spa<;me, descarcari electrice) -. toate aceste tulburari psihosenzoriale ramanand anidcice, adica fara a fi tnsotite. la tnceput, de delir in micul automatism, tulburarile sunt mal discrete, mai subtile: simple sentimente de stranietatc a gandirii, de Jcvidare a unor amintiri nesolicitate. de emancipate de idei ubstracte, de reflectii si serii de cuvinre irnpuse, de oprire s~bit~ a curentului gandirii, toate acesrea dfuldu-i subiectului impresia unei functionari pasive a gandirii, ca prin constrangere, prin acpune din exterior (xenopetie). Automatismul mental ii apare lui Clerambault ca punct de plecare aI psihozei halucinatorii cronice. Fenomenul initial este pentru el 0 tulburare cerebraJa de naturl1 probabil organid, pomind de la care .~e dezvolt~, intr-o fazl1 secundaril. delirul. Este 0 explicatie mecanicist<'i a constructiei delirante, JegaUi de 0 psihopatologie localizatoare ~i tomistiea actuala mente far~ adepti. Ramane 0 descriere c1inica, foarte finlk pe plan fenomenologic. matism

INGRVlREA COPILULUl AUTIST. In

tl\.rile europene, copiii autisti sunt in f~n~~~~:n~~jiSel~nes~~:~~p~:!~IO~~~~~ eu familia, terapia se spirit pluridisciplinar: care vizeaza determin;-1TCa copilulul de a ,~e recunoaste ca individ ~i de a-i recunoaste ca indivizi pc

in psibozele precoce. Celc mai multe introduc notiunile de narcisism primer, de autoerotism, de sistem paraexcitatie. Mahler insista asupra rolului, in starilc

~~~~~t'a~~~~~~l~I~~~u~;~~a!~::~~~~~~~\~
a ... pra rolului, u in sterile simbioticc, a men-

mentinerea legarurii etectueaza tntr-un activitate educativa

linerii unei rclatii sirnbiotice ell mama. , B. Bettelhci~, in lucrarca sa Fonetcete goa/if, considera ca copilul autist ar Il prada unci adevarare Jrici de mourrc, din cauza ca ur fi confrunlat prca de timpuriu ell 0 situatie IraiUi. de el ca fiind extrem de arnenin(Moare. In parulel ell aecusta perceptic J. unei amenintari mortalc s-ar efectua (I rctragcre din lurnea exterioarf 'ii 0 Jezinvcstire a lumii interioarc care ....zeazf i dispantia njturor afectelor Inspirandu-se din ccnccpria Melanie! Klein, unii autori au dczvolrat noi ccncepte pnvind psihopatologia autismului. Astfel,

ceilalti

membri ai grupului: acuvitate

pedagogidi ~iscolara udaptata la starea capillllui; munca reeducativa de tip psihomotor sail rnunca de rceducare a limbajului, tinundu-se seama de caracteristlcile

AUTOACUZATIE satiOJ1). Actlune de

tulburerii instrumentale; psihoterepie individuala a copilului, supraveghere 5i tngrijiri pediatrice. 0 integrare partialf In mcdiul scolar normal este in general inccrcata anmci cand starea copilului 0 permite. [n sfjtrsit, spitalul de zi da posibilitatea, dad este necesar, se of ere parintilor tndurerati un ajutor psiholcgic Educarea copilului autist , centrata pc simpla obtinere de modificari de comportament tntr-o perspective behaviorista si prin metode de conditionare. estc uneori practicara, dar pare putin dezirabila Pronosticul pe tennen lung a fast ameliorat de terapeutii actuali. dar tnca mai

sa

Twain a introdus notlunea de .xlcprcsie

psihotica". relueta ~i de D.w. Winnkott. Este yorba de 0 traire a rupturii in continuitatea corporala, un fel de gaura neagra persecutorie care risipeste in mod balta] iluzia continuitatii ccrporalc. D. Meltzer introduce notiunea unui autoerotism disociet legat de 0 .nimicire'' a .\eJf-ului~. Nimicirea .relf-ului,rezuitac al sltibirii fot1ei liante a acentiei, ar Hha Jiferitele .~imturi exteme si interne s;! se ata.5eze in ~oJ izolat d~ obieetul eel ;nai stimulator al momentului. Rezultatlll aee.stui proces ar fi crearea de evenimente unisenzoriale nedisponibile pentru memorie sau gandire. Aeela~i autor a insistat asupra absentei de spa~iu interior al self-ului ~i al obiectului, !mite ca pura

AUTODEPRECIERE (engl. self-depreciiJIionJ- Profunda: afectare a stimei de sine, care conduce subteetul la a emite despre sine judecati defavorablle ~i peloratlve.
Este un simptom melancolice. frecvent al depresiei

ramane uneori rezcrvar. Evolutia deficitara,

fie globala, fie secroriala, este tara Indoiala riseul evolutiv major. Uneori evolutia sc face spre a persistenta a procesului psihotic, eu posibilitatea de evolu!ie schizofrenica la ad.olescenUI.. Nevrotizarea, in smn;it. apare ca 0 for~;! mai favorabila a evolutiei in eazul in care aceasta permite stabitirea unei legaturi relationale satisflic;!loare eu semenul. 8lbl.: Bcuelheim, B" La fortef'elJse vide, GaJliOlaro, Paris, 1974; Frith. U .. L'enigme de

AUTOLlzA
tament

(eng!. autodistrugator

autolysis). Comporcare duce la in

moarte.
Sinonim cu sinuciderea (suicidul), limbajul psihologic ~i psihiatric

AUTOMATISM MENTAL (engl. De CJCrambaul,'s S}7ldrome). ~'indrom _ de G.G, de Clerambault, earacterlzat de

asoderea de fenomene psihopatoloa:ice

care delermlna la padent sentimenlul $i convingerea deliranta ca el nll mai este stapan pe "ointa sa $i ea 0 for~ slrAin.a

88

AlrTOMATISM

PSliIC

a unui sindrom care sl-a plistrat tot interesul chiar ~iin precttca cea mai recenta a dlagnosncului psihiatric. AUTOMATISM PSIHIC (engl. I"ych;c aurom"ti. ..m). Activitate mentala $i psihomotorie care scapa controlulul vointci constjente a subiectului. Uncle dintre acesre automatisme fac parte din viata cotidiana, reprezentand in particular 0 intrcaga serie de cornportamente rcflexe si de acte obisnuite in udapterea norrnala a subicctului Allele, insa, sunt conduite care pot exprima alterarea cnrnpului constiintei (P. Janet) sau elibcrarea de infrastructuri inconstiente care la..a ~'i scapc exigente instinctivu-afeclive profunde. Scri ..ul automat. alai de cultivat de poetii suprarealisti , a pU!U! fi a..tfel considerat ca un mijloc de ridicare a

slmultana a placerii ::>i neplacerii. Specific relational. acest comportament it solicit! pe semen la ruvelul propriei sale angoase. Un aspect heteroagresiv este finalmente indus in orice conduita auroagreslva. copilul l-ar acuza pe celalalt cli il lasa singur in unlversul sau vid ~i segmentat. Automutilarea este astfel 0 conduita ultima in fata retragerii autiste profunde. 0 ultima tentative de a mentine un contact cu mediul , de a-i solieit~ celuilalt de a avea eel putin cunostinta de cxistenta cuiva care nu este el ~i pentru a-si afirma propria existenta AUTOPUNITIE (engl .... Jf-pulli.~hmeJJt). e Conduita. de pedepsire de sine lnsusl, in general legata de puternice sentimente de culpabllltate imaginan\. III teoria psihanalitica. conduitele autopunitive sunt legate de ~ensiun~adintre un Supraeu eutontar ~iexigent ~l Eu. Ele se constata la nevrotici. sub forma conduitei de csec, de refuz al placerii sexuale (dispareunie. Irigiditate) suu de tulburari functionale visccrale. Sunt de ,Isemenea caracteristice depresiei melancclice. cal. in care se asociaza cu autoacuzarea ~i pot conduce la automutilare si chiar lu suicid. AUTORITATE
parelltal

ei. In Cal de exercitare in comun a ecestei puteri, judecatorul indica parintele la care copiii au domiciliul lor stabil. AUTOSCOPIE (fr. heallcm.copie; engl. alltoscopy). Rcprezcntare partiala sau totala a imaginii de sine. ca prolectata in afara sa. Accst fenomen, care se situeaza eel mai adesea intrc 0 simpln iluzic ~ia vcritabila halucinatie, in mod normal se tnralneste in vis. Poat~ insl'i sii apara ~iin stari t1e·confuzo-onirice (in special dupa administrarea unui halucinogcn"). fic dcmentiale (cazul din Haria de Guy de Maupassant). Se scmnaleaza si in unele faze delirunte ale
istcrici (psthoza istenca). --->- HALUCINATIE SPECULAAA; ILUZIA DUBLlLQR Bibl.: Lherrrritte , J. L·ilIlii};!e de notre Nouvelle revue critique, Paris. jlJJ9.
COlp5,

lac de a educa autosugestia" (c. Baudoin). Regasim aceleasi principii la baza metedelor actuate de sugestopedie. AUTOTOPOAGNOZII! (engl. suretopoag1Jo,~ja). Agnozie spatlo-corporala descrtsa de F. Pick, earacterfzata prin lncapacitatea de a recunoaste Jocabzarea dllerftejor parti ale corpului. Se daroreaza. in general. unor leziuni parietate din cmisfcni dominarua si care ~e tnund .,i in regiuni Ironrale ~ioccipitulc. Paptul accsta cxplica de cc autoropoagnozia se asociazn eel mai adesea ell tulburari afazice 5i agnostice cornplexe , care fac dificila punerea in evidenta a simptomelor sale sornatognozicc spccificc. AZIL sau AZIL DE ALlENA,!,1 (engl a.~yJ[1m). Stabillment spitalicesc public in care erau tratat! bolnavii mintali; termen inlocuit in Franta, lncepdnd din 1938, cu accla de· spital psihiatric, iar mai recent cu termenul de centru psihotcrapeutic san de centru spltallcesc specializat (1968), Legea din 3U iunie 1838 obliga ficcarc uepartameru francez sa deschida un stabiliment public de internare si tratare a alienatilor. Deja P. Pinel consiliase crcarea unor asrfel de institutii, lntre care Bicetre pentru barbati ~iSalpetriere pentru fernei. care, Impreuna cu Charenton, reprezinta primele experiente pariziene. In pofida reformelor propuse de Pinel ~i aplicare partial. aceste institutii nu erau exemple de imirat. fie ~i umai din cauza eccentuatului n lor autoritarism ~i a functionarii medico-administrative greoaie. Ceea ce a preconizat in mod deasehit Pinel, urmat in acest sens de E. Georget. elev al eleYului sli.u E. Esquirol. era izolarea a1ienatului spre a-I scuti. eel pUlin pc parcursul primei pli.t1ia curei, de contacrele eu mediul sau familial si social. ci1ruia ii yazuse hine efecOOlepatogene In ceca ce prive~te atat
91

cenzuni care interzice acestor exigente sil

Aut()miJli.~me/e p.~jhomntorjj pot ~a apara In cursul unor stari ,,!'.ecumlc" la isterici. suu unor sW.ricrepusClllare la cpiIeptici. Uncle victime ale comotiilot cerebrule se pot dcplasa, pot lua trenul in minutclc care urmcaza accidentului lor, tntr-un rei de automatism ambulator , tara a pastra ulterior niei cea mai mid. arnintire despre accste fapte. <c rnnnifcste.

PARENTALA(engl. authority). Putere pe care legca o recunoaste tatalui sau mamei asupra persoanei sl bunurllor copUului lor AUTOMUTILARE (engl .. 'teli-mutilaciolJ). Comportement autedistructlv care poate minor ~i neemancipat. Din 1971. autoritatea perentala tnlocuconduce la sfnucldere, comportament ieste notiunea de putere paterna. In familia care apare la adult in cadrul unci depreIegjtima aceasta autoritate este exercitata sit melancolice sau a1 unei schizufrenii (in ultimul caz sub forma frecventA a tmpreuna de carre tata ~imama. Daca este impulsiilor 8utOCa<.itratoare),iar la copil vorba de pannti naturali, legea din 22 iulie in cadrul unei arieratii mentaIe sao al 1987 Ie pcnnite sll.ceara s1'texerdte impreunli autoritatea parentall1(care. in lipsli, unci evolutli psihotice. este exercitatA cu prioritate de clitre mam::!.) Automutilarea ar fi la copil rezultatul prin simpla dedar~e tn rata judeclU<:,rului uoui e~ec in stabilirea de relatii obiectale precoce. e~c care il face sli nu dispuna de tutele. tn cal de divort. autontarea decat de corpul slID pentru 0 rela~ie eu parentala. este e~ercitatA fie in comun ~ celAialt.printr-un comportament de clIDtare clUre eei doi plirin\l. fie de catre unol dm

AUTOSUGESTIE (engl. ,wtOl)uggc.,lion). Sugestie data de sine Insusl, in mod constlent sau nu, in asa fel ineat conduita sugerata (~i lmagtnata) la un moment dat se tcalizeaza, in afar-a volntel consfente, iutr-un mod aproape automat. Aceasta influcnta asupra victii psihice ,~i a comportamentului, a unci idei care , la inceput, a fast privilegiata in mod voluntar, serveste drcpt tcmei metodel lui E. Coue, elev al lui A.A. Liebeault si al lui H. Bernheim. EI a Inteles eel dintai ca nu trebuie confundata sugestia cu a simpla educatie a vointci. Autosugcstia ar f rnai
degraba
,,0

educatie

a imaginatiei".

Nu ar

exista sugestte decst atunci cand vointa ~i efortul sunt suspcndate. Ceca ce i1 facea sa socoata di oriee l)ugeslie trcee in mod necesar prin autosugeslie. "Subieclul eslc opus sugestionatorului mai mult in aparentli. decat in realitate: el este supus in miisura in care ~i-o imagineazli ~i se autosugestioneazli eli trebuie sli fie astfel. Practicianul sli. se slujea~cli deci de sugestie (heterosugestie). dar numai ea de un mij-

AZlUSM
declanserea cat si perpetuarea tulburarilor menta1e. Izolarea este de altfel pentru el conditia esentiala a tratamentului moral, atunei cflrul ii expune pentru prima data

AZlLISM

(engl. asylum dementia). liune pslhic. pseudedemeatlala _,

Afec·

prtncipiile. in 1798. Dar

deveni treptat insl\~i

aceasta conditio axa tratamentului:

va
0

glisare este de perceput intre cele doua editii ale Traire mMico-philo.mphique I..., J care va deveni un veritabil derapej sub penita lui Esquirol, in memoriul ,~~1I dill 1832, in care izolarea a devenit pentru el .jm mare mijloc de vindecare a alienatilor".
Ea este atat utila cat ~inecesara, tndeosebi

"pentru sccurltetca lor, a familiilor lor ~i pentru orJinea publica". In aceasta C011ceptie sc tnscric Iegca din 1838 pc CClTe Bsqoirol a inspirat-o nunistrului de Interne din acel timp, conrele lie Gasparin. Nu esrc
de mirare discutata socotind se felicila di in Camera pairilor. unde a fast legea. unul dintre rcprezcntarui. perfects enalogia dintrc "iz.olarea ~i .plasarca In mcdiu tnchis". de "aceasli'i fericita coinciderua''

de origine tatrogena, legah\ de 0 spltali· zare prelungita. tntr-un mediu azilar. Azilismul a purut fi comparat cu unele psihoze carcerale ~i a fest denuntar de la sfhsitul secolului al XIX-lea inca de catre psthiatrii englezi, care l-eu denurnit Asytum Dementia. In Franta, Marandon de Montyel, medic la azilul din Ville-Evrard, a fost acela care a scris In 1896: .Azilurile noastre actuate sunt fabrici de incurabili prin izclarea pe care le-o impunem bolnavilor nostri I.... Igienei izolarii trebuie ] sa-i substituim igicna libcrtatii". o forma minora, Jar inca foarte free-

B
BARAJ blocking).
de
0

venta. a azilismului

reprezinta nevrozs

terapeutica'

care, aplicand masuri nguroase, face sa coincida avantajul bolnavului cu binelc general". Se Intelege ca aceasta recuperate politica a unei metodc rnedicale deja pervertite a adus mari servicii Imperiu cum societatii bur-

gheze a monarhiei constitutionalc,

celui de el doilea Republtci. azilnrile Dupa

apoi

5i celei de a III-a

a ararar

R. Castel,

de alienati au devenit astfel "excluSIV Iocuri de paza, terenuri sumbre , pentru Psihiatrii segreglirij au repetat sociale. ritualismul Nu moncton al

o gestiune pur ajmlnistretiva a deviantei. Ii se

cere-a altceve".

lar azilurile au provocat si agravar cronicizarea

astfel. au bolnavilcr

Intretinut
mintali risca eel

tot mai numerosi;a carer intemare mai adesea sa fie definitive.

institutiolJIJliI descrisa de R. Barton. In 1959. "a schizofrenicii spitalizati de rna! bine de dci ani. "Maladia ~ scrie el ~ se caracterizeaza prin apatie. lipsa de initiativa, pieruerea interesului, in special pentru lucrurile care nu-l privesc direct pe bolnav, supunerea pasiva, inaptitudinea vadita de a clabora plauuri pentru v iitor, absente individualitatil ~i.uneori, atitudine posturala si un umble! caructcrisric". Chiar deca dlsringe ceea ce poate sa tina de schizofrenia bolnavului.el considera ca izolarea, pierderea contactului cu Iurnea cxterioara ~icu fostii prieteni, suprimarca prezcntei .~i a folcsintei unor bunuri ~i obiecte personale, paternalismul tngrijorator, medicamentele neurolcpticc, atmosfera de pavilion crc., toti accsti factori produc acea stare de regresie ~i de indifercnta afectiva in definitiv rnai grave dedit boala ima~i. Asemenea constatari, lmpartasite de multi observatori, stau la originea psihoterapici Institutionale si it miscarilor antipsihiatrice care au condus Ia rarirea si chiar la supnmarea azilurilor in unele t1iri.

(engl. Brusca.

vb.t;truction. thought
intrerupere profunda a discursua cursului psihomotorii,legata

barbitalul ramsne
bune antiepileptice) barbituricele Medicamente

unul sau

dintre cele rnui

anesrezie (teorapida tsi au locul barbitu-

lui sau a actlvltatli tulburare

cu actiune ale

lor in aces! domeniu). sorrmului,

gandirii. Este un sirnprorn descris de E. Kraepelin In cadrul negativismului" dementei prcccce

5i rcluat de E. Blculer, care a facut din el unul din semnele erii schlzofrcnicc. fundarnentale ale disoci-

ricele devin rcpcde in spiritul publicului drogurilc sirmciderh: ele inca mai raman unul dinrre rnijloacele cele mai eficacc de luare a vietii. Sum.de asemenca. obiecr de
unlizari abuzive. si apare sedativ daca nu toxicomaniace. foarte repedc in caz de

Toleranta (obisnuirea) la barbiturice este BARBITURIC

spune bituric, despre (engl. barbiturate). Se barales s-a clara efect dozelor alcool crucisate. dente toleranta un derlvat

al

addului

folosite reguleta. Pentru a obtine

sau hipnotic Exista

un acelasi ajunge si in-

sau malonilurce,

folosit

ca enes-

se poare

tezjc, antiepileptic, sedatlv sl mai hlpnotie. Descoperirea in 1863 a malonilureei

datorat obtlnuta prima bitalul bine devin impunea actiunea diversele de lui A. von Baeyer. de E. Fischer sinteza
0

la uriiizarea
0

de doze de zece on superioare intre barblturice toleranta de dependeoarece mult mai pur letala:

initiate.

potentializare Pericolele organismuhn sunt

ln

~i 0

1903 a fast von Mering bara mai cele medici mai se

unei astfel evidente, este doze

ell

~iJ.

progresive

a unui derivat de secol

hipnotic,

sau veronalul. jumatate hipnoticele deosebirea lor rapida lor prescriptii: dar

Pe parcursul

midi. in ceea ce priveste simplu spre a adormi.unii in mod regular eu doza Barbituricele tinerilor aeeste efectul efectul substan~ terapeutic paradoxa1 toxicomani

~i

barbituricele

(somniferele) Pentru barbiruncelor sau prelungita insollUlii

subiecti mortals.

flirteeza

raspandite

si mai eficace.

fac parte doua

$i din panoplia cauta in $1 tn feluri de efecte:

dupa ~idupa
de ador(feno-

de azi. care

al .~edl!.rii ')oi somnului al betiei barbiturice.

mire sau de trezire,

~i epilepsie

BARBITURISM primul caz, barbitnricele servesc la evitarea sufertntelor unei "descinderi 1a speed" (amfetamine) sau al unei lipse de opiacee . Ele pot f luate $i direct, in asociere ell alte
droguri. cufunda tn al doileu cal. provoaca
0

dus.dimensiunee ordahca, vsnarea

sunt "mleta aici la apogeul lor. Acea de vertij ruseaeca", in fata

riscului de mortii.

Mal tarziu,

efectueazli

cercetari

asupra

functie

de apel [a come.

bene

0 putere Alta ~isperanta intr-o supravietuirc rniraculoasa exista in multo

care survine atunci dod subiectul nu se rapid in inconstienta. Comparabila intru totul ell bctia alcoolica, inclusiv tn ceea ce privesrc rulburarilc motorii de tip cerebelos, ea dcpaseste mai usor stadiul de
locvacitate episoade majoritatca sau de eufonc de excitatie celorlaltc crcnica . spre a produce
S<.IlI

0 rccrudescenta cu actiunc

a acestor

practici

a B

comunicarii si rneracomunicarii la animale. Se inrereseaza ~i de procesele invatarii. Numesre .Jnvatare zero" receptarea ~nui mesaj, .Jnvatare I" schimbarile intervenite in lnvatarea zero ~j .Jnvatare II" fapml de
a "invata 1971, in Spre revista sli tnver! sa receptezi toate
0

de eni. Dar aceste cifre nu au decal: a valoare extrem de relativa, deoarece totul
depinde Nu de procesul trebuie va uirat de senescenta bio-

logica ~ipsihologica
blllnmului personalitatca

.
c.1 comportamentul In funcne de

fi
sa

Intotdeauna

dus la clasarea,

in I 9gg, a secobarbitalului Tap ida) in tablou! Alte scopuri psihotrcpe de catre ~i cam cu sunt utilizate otrtiviroure.

un semnal".

(barbituric
de subsrante sedative toxicornam

in

aceste

teme

sunt regrupate (1979), Irece in r:;i

ecologic a spiritului.
~j galldireiJ cercetarilor pune mai ales in antropoproblema

anterioara. Dad accasta este cchilibrata, persoana in varsta va suporta chiar mai u50T Imbatranirea 5i va putea sa aiba de castiget daca. respingjtnd solieit<1ri mai tinerc.

si hipnotice in acelcusi

in Natura
logic.
psihiatrie.

rezuhatele ctnologie,

agresiva .planere". urrnata determinn devenind

sin-

droame confuzionalc. Spre deosebirc de

betia harde amnczie tulburari exploziv, de de dis-

aceleasi pcricole. A fest cazul metaqualonci, iar azi estc cazu! uncr sedative si hipnoricc din seria benzodiazcpinelor. BARBITURISM (cngl. barbitl./J71te dqlCllJence). Intoxkatle cronica cu barbiturke.
(Sinonim: barbiturornanie.t ...... BARBITURIC

hi

erologic. cibemenca

numeroaselc persoanclor

51 invitatii

din partea in, In

stie ~li. ramana

o intoxlcare
mcrnorie pozitie imprevizibil

biturica

cxte in general si de arentie,

.xtructurn care leaga toute fiintele vii"; inslsta din nou asupra contextului, fara de
care cuvintele Ansamblul bazele familiale ~iactcle lucranlor nu all nici un sells. sale constituie

telept. Personalitatile
vad accentuandu-se teriale.

psihopaticc cusururile

schimb.

lor catac-

modificar!

, ~\lbiectul'

genezei
.•

Numercase difiClJIIi:i~i privinta batrain nilor iau nastcrc ointr-un comportement care este mai putin dlt a unor frasaluri de altiidari:\ facea dificila Cei care au sufertt san rnai atitudine exernplu, la consccinta de
0

, in contrast unei

ell personalitatea adcvarate, serioase

0

~i dezvoltarii unor terapii $COALA DE LA PALO ALTO.

van.tei

lor

sa antcnoara. in sevrajul Acest satun, goasa Pericclul uccursul obisnuiri riscuri

poate
sindsom putcrnica major

prezenta

comports

gretur i 51 varan-

un sentiment

de indispozitic.

BATESON (Gregory). Antropolog ~i etnolog american de origine brjtanlca (Cambridge, Marea Britanic, 1904 San Francisco, 1980). In 1936, ca urmate a nne; gjizduiri
tntr-un trih unde din Nouu care, Ouinee In special cu timpul, duce , publica difcrendaca are ce el

BATRANETE (engl. old age). Ultima perioada a vtetu, corcspunzand rezultatului normal al senescentel.
Termenul

viara in vor avca Ei

nil

punn grava
suporta rcsemnare.

care s i tovarasia lo~ ~evroza m~i mlll~

caracter
I)

Cll

totul alta decal

0

apropicrca mature. ideea

batranetii

crize , ba chiar

5i iritabilirate. tremuratun. consra in posibilitatea unor a unei ~tari de r311 epileptic.

un delirium cu delirium de sevraj tremens autorilor pro-

Neveu,
tierea

descrie progresiv,

grupunlor

Mai rar a fost descris

lee in mod

Ia ceca

barbituric,
de origine proslavesc uulizjtndu-se

comparabil ulcoolica. un sevraj

0

Majoriratea
in mediu

numesre schismogeneza. In felul acesta, in general, se pot descrie intcractiunilc indivizilor , in tennent complcmentaritate. nerii adopla pe fie de simetric.

seniJjeatc·, Trebuie Insa s.1 recunoesrern ca barrfmerea extrema nu se disnnge prin nimic de seniHtate. in schimb esrc ccrt ca bntranetea apare r:;i se agraveaza mai mult sau mai
putin repede, de la individ la individ.

se opune uneori care ar fi aspectul

aceluia de patolcgic.

personalitatile

vor putea.de sc intulnesc lor cu copiii ,

d cste necesara

enumha
ncvronci

Nu rareori

care,
lor, pe

ill raporturile

au aceleasi

dificultat;

parintii
nevrotici apropierea mane ori. nand

pe care Ie-au avut eu cand erau copii. La multi

se accentueazh eu la

spitaliccsc.

metoda majora

de diminuare

in

fie de

primul

caz., parte-

gresivlt
Complica~ia manii cste coma a seJani

a ace.<;.tei toxicoell ri.~c de

barbiturica, sau uitani,

Ull comporlamClli in oglinda, dnd in al doilea caz comportamentul unuia i1 completeazli. pc al altuia.ln 1956,
dupa
0

Gerontologia diferentiala (F. Bourtiere) a cercetat indelung cauzele ~i facrorii acestor deosebiri (....... SENESCENTA).
Clasic, Sana[a~ii intinde peTSoanelor pentm (O.M.S.), intinde Organiza!ia MOlldiala mijlocie ani, aceea a se a

simptornele

barrsnctii, din ce
in

tendinta

de

a raUnela

pasivi subieqii prin

~i a se lasa rngrijiti,

adoptand devin mai

o pozitie batrancte

cc

mai regresiv.l!.. paranoid'

45

~i

vanta 59 de

"nilei furii

adevara~i

tirani

ai ea.<;ei, rcacliola eea m:ica

moarte. tara a
0

Unii barbituromani

crorud, in

C~ll-

mund.

de

cercctare

la cartea

spitalul Spre Haley ipoteza

0

violente

in varsla

de la 6U la 74 de ani,

tm-ea beliei,

se apropie

psihiatric leone
i1

penUlJ rQ~ti combatanti a publicat .Khizofrclliei. eu D. D. Jackson, descrie (double inJeosebi bind) ....

de la Palo

~ti de doza mortala: acestc cazuri istorice sun! mai rare aLi. 0 utilizare exploziva de barbiturice de catre toxicomani e,',lc mereu posibiUi,uneori prin utilizare pe eale
intravenoasJ:'i. 94 FMl a fi apanajul acestui pro-

Alto (California), impreun:l dublei legaturi

J.

~i

aceea a batrane~ii de la 75 la 90 de ani. jar aceea a marilor blitriini d.incolo de varsta lie 90 de ani. tn concep~iile meilico-sociale fra.nceze actuale se vorbe~te mai degraba
de "varsta a lreia" dupa 65 de ani, va.rsta a patra" dup.1 ~U pensioni1rii,!j.i de "varsta

frustrare, la eel mai mic semn de ne<lscultare Jin partea copiilor sau ingrijitorilor lor.
Ei .~e pot ar.l!.ta deosebit intoleranfi fata orice sehimbare, repulsiei grave vor de agresivi :joi de de anturajul lor, refuzand orice inovare, din cauza

J. H. Weakland,

faf.1 de noutate. prezentu

in

cazurile

mai

veritabile

tulburari

95

BEjlE
psihotice senila (_,. SENIUTATE) de tip paranoia silabe.

Propuse
muh

initial

de

G.

Van Riper, compor-

in

Regulile sunt logice. Viteza valul de

de prescriptie

a acestor date

substante ferrnacode inter-

de ani apar in lumea "ciuma

-+-

sau parafrerue tardiva. Dupa seizeci dementele", care, 0 data cu prelungirea considerebila a duratei de viata.
occidentala, au devenit adevarate de

rraramentul In ce mai

b8ibilielil

sunt practicate tebnici de

din ce

calauzite

de anumite

depaseste 1-1,50 g. Se observa 0 excitatie inlelectual1i ~imalone pasagera (I san 2 ore).

cu facilitarea vorbirii. dtspozine joviula ..

diverse

tamentale: relaxare.jocun bilizare sistematica, metode

asertive. Va trebui

rcl, desensicognitiviste ~i
in evo-

de absorbtie, limp necesar

reflectata
pentru

neagre'' a acestu i sfarsit

secol.

sa distingern,

GERONTOPS1HIATRtE

Bibl.: Ferrey, C., Le Coves. Jogicrlu.wjet

age, Masson,

G., Psychopa/hu-

Paris, 1989; Herfray,

Ch., L! viallesse, un.-: intcrpn:tation psychana/ytique: Desclee de Brouwer-Epi, 1988; Thevenet, A., Le quetriemo Paris, 1989 jge, P.U.F., "Que sais-je?",

lutie. rezultate pe termen scurt ~i tebilizari s prelungite. Recidivele sunt indo intotdeauna posibile, In special ca urmare a urei emotii violente san care se asociaza cu 0 stare de stres. BEHAVIOR THERAPY VIOUR THERAPY
PORT AMENT ALA

concentraril plasmatice interes practic pentru tratarea rapida a unei crize de angoasa acuta. Durata actiunii benzodiazepinei este un all paramerru care permite orientarea prescriptiei in functie de
patologia de tratat.

atingerea mexime, este de

hiperexpansivitare. in cursul ecestei start, resimtita ca euforica, trairile psihomotorii care necesita un control de sine sum deja alterate, pe cnml subiecrul nu este constient de aceasta
si i~i supraestimcaza La un stadiu capacitatilc. (peste 2 g). se rnai avansar

sau BEHA.
TERAPIE COM-

--)0

BALBAIALA (engl. -"£uttering). Ditieultate a limbajului vorblt earacterizata BENZODIAZEPINA (eng!. benzode plerderea nuiditAtii discursului, ell diazepinc). Familie de substante chimice ezitart, cu tulburarl de ritm, intrerupcri care poseda, in grade diferite, proprlerepetate de nux verbal ~i uneor! spasme tatl anxiolitice, sedative, rmorelaxante, ale muschdor respiratorii sau fonatori. anticonvulsivante ~i hipnotice. Balbaiala se integrcal.i1 in tulburarile de Termenul diazcpioif desemneaza un Invatere a limbajului , legate atat de rae ton ciclu lie 7 atomi la care se adauga un ciclu somanci dt si de factor i psihologici ~i renzenic (benzo-). Prima benzodiazepina, socicculturuli. Pentru E. Pichon ~i clordiazepoxida, a fast sintetizata in 1959. S. Borel- Maisonny (1937), cste verba esenurmata de diazepam. De atunei Incoace au tialmente lie 0 .jnsuficicnta linguospecuaparut pe piata mai mult de 0 duzma de lativa". Actualmente sc considera d prodese. Veriatii millime ale structurii depinde de ereditate, de alrerarile domi- ehimice a benzodiazepinelor pot modifica nantei ccrcbrale ~ide procesele senzono-moprofilul de actiune farmacologlca a acestor torii (R. Diatkine '5i J. de Ajuriaguerra) ~i substantc. In consecinta, uncle benzodiazeadesea de tulburari psihoafective nevrotice. pine sunt utilizate in special in traramentul
Iata baielii de ce
0

Daca benzodiazepinele au facur uovada formalf a eficacitatii ~i caracterului lor nevatamator, recursul Ia clc trebuie sa fie prudent in cal de tratament prelungir , din cauza aparitiei fenomenelor de toleranta si
de dependenta. Un veritabil sindrom de

consteta nurneroase tulburari: necoorJonare COl exprcsic a unor tulburari cerebeloase, umblet ebnos. cu cadcri , vorbire
Incttlcira, dezordini vegetative (grcata. de

vomismcnte. rnidriaza) , tulburnri ~i somnolenta.

Daca intoxicatia

atentie
exista

este rnai grava,

sevraj la benzodiazepine a fost recent descris dupa stoparea brutal a a medicamentului. lungita lata trcbuie de ce prescrtptia rczcrvara biolcgica lor preIa bolnavilor asupra proprie-

o intensificare masiva a tuturor sirnptometer citatc rnai sus: se spune despre

subiect eil este "beat patologiee mort" particulare se pot Elcmcnte

care alte rnedicamente Cereetarea tatilor

nu au dat rczultarc

adauga la tubloul precedent: raptus impulsiv (subicctul devine furies. agresiv ~i

sparge torul). Dupa lung, un paroxism torpoarc mai mu1t

acestor substante a fast stirnulata de descoperirea unor receptori specifici [a

benzodiazepine. lizati tndeosebi Acesti receptori sunt locain cortex ~i in sistemul

limbic,

structuri anaromice cnroru Ii sc cunoaste implicarea in viata emotionala.

~iprestratie: reactii violentc ~i imprevizibile: delir pe teme megalomanice, de gdozie sau de persecutie; clemente depresive eu rise de trecere la actul suicidar.
sau mai putin

halucinaui

~ioninsm. eu

reeducare

ortofonica decat

a baldupa un

epilepsiei Multi mentul

(proprietati compusl tulburarilor sunt de

anticonvulsivante) (efect miorelaxent). in tratacum sunt propusi somn,

nu este de conceput

sau in reumatologie

examen complet at personalitatii pacientului.care poare trage concluzia necesitatii unui acompaniament psihorerapeutic. Clasic 'ie distinge 0 bfilbfuaHi "touid\" ~i o bftlbiliali1 "cionic1i". Prima se caracterizeaz1i printr -un aspect spasmodic al vorbirii, cu blocaje frazei. unei la Inceputul san grup pe prin de parcursul A doua

BEliE (engl. drullkellIe. ... ·).l) in akoologie, ~ stan de exchatle psihomotorie datorata ingestiei masive de bauturl alcoolice. De la beua usoara, repede risipita. pana
Ia betia coma unor gradele GRADE. grava, care poate merge pana la

rutntZepamul tate hipnotica). diazepinelor ea primarli. tulburare tenninologia unei patologii

sau flunirrazepamul (proprieIndic3f.ia principalli a benzo...

rlirn1ine totu~i ca anxietatea, anxioa<;a sau sau fie (sau dupa

si care

este susceptibila

de antrenarea

Gravitatea acestor manifestan impune masuri de supraveghcre si ingrijiri urgenta. Dad. betiile au tendinta de a recidiva 1a unul 5i acelasi subiect, etc tmbraca adesea aceleasi forme. Nu exista proportionalitate tntre gradul de alcoclemie fNGRUlRI. de ~iintensitarca sfar~it, "be!ia evenimenrelor la petologicc.

a.ccidente posibile.

redutabile, gasim toate

ln

in

neretinlll,
c1'existlt

deoarece

volan" este 0 expresie de desemneaza impregfie

nevroza

de anxietate americana),

generalizata.

se

traduce

secundad
medicale.

repetarea
98

sHabe

san

a unui

psihiatrice

Se face pe nedrept distinctie InDe betia zisll "normaill" ~ibetia patologica. Orice belie este anormaHI. atunci dnd 1Jurvme la un subiect a dirui alcoolemie nu

natia a1coolid

mll<;uratli eu etilometrul,

sau nu semne de betic. 2) Alterapea sta.rii de coR!stiinta ca efect al dlferitelor drogurl (exemplu:

BlNSWANGER
belie canableaj.' ... CANABISM; DROG; ale sale din Archives et de psychiatde, Doin , sau , mai privire publicatc Desi ortodoxia mane pana consacrn exact, [a fuga suisseI'

BlEUlER fie neurologic

la constiinta maniaca", cu prin electromiograf culare, nu ar reus! acest decis dobandeasca dacn el este crescand unora mult de ra.~i Ii Artititlu! ficare dintre obtinuta, a unei

ectivitati

mussii , sau

TOXICOMANIE; TRIP. Bibl.: Ades, 1., Lr:.~ ('()u{lujle,~ a/c()(J1iques, Paris, 1985

cu privire la .Jumea

sli-I sli

(melaneonca),

cele merge fie

doua

start

fiind

fad

pe subiect Bste necesar

separate
care poete

prlntr-un

interval de Is cateva
OpUSC

de remisiune saptamani bipulare lor mai de ) , in acccsc cursu! , forrnclor

control. vada

de idei din

(Vber klecntlucnt,

diminuand

serie de articole

1930 5i pana in 1932. titlu in 1933). tot mal fidel sa carle Binswangcr lui Freud de Freud), sub

ritmul

sau cardiac chiar

sau tensiunea modirorusi a sc si'i-i fie scnzorial si dar

BINSWANGER (Ludwig). Pslhlatru clvetian (Kreuzhngen, 1881 - Id., 1966). A tnccrcar 0 sinteza lntrc psthanaliza ~i
Ienomenologie, covarseste Provenit posedau vecinatatea dii medicate Heidelberg. asistentul atric e.G. Viena Jung. in care accasta cea dinutl. familie de psihiatri a facut care din stu~i din

sub acest

la dltlva ani. Este clasic sa

ale acestei mull sau maniace monopolare si mai

formele

muschil

sai, ca orice infima, rmniatunzat. Aceasta unui sernna! pozitiv

xe tndeparteaza psihanelitica. la capat ultima

psihoze. putin (san accese

cu alternanta rcgulata dcprcxive uuipnlare

decelabila aparatejului rcrransmisa

prin dispoxitivul electronic irnediat.

de inrcgrare transrrusic

urma

pe

umintin tradusc

dintr-o lacului

(ErillncrrmgeJJ cole irnportante si publicete

an Sigmund in limba Lucrarile

carora bolnavii
fie maniac. actual mente mai

prezinta tnrotdcauna rar). (creat rezervat MUlti p-Jhiutri de E.Kracpelin

acetasi
cred in ale

clinic a de la Kreuzlingcn. Constanta,

au fost regrupate. francczn

face prin intermediul care acticneazn opcranta. du-l

tip de ucces (fie depresiv, d. terrnenul

eel mai adese;. de p.~ihodf msniformelor bipolare.

'in termeni

de conditionarc

~ifuosoficc
l.a Zurich

la Lausanne , la spitalul l-a cunoscut

lntrcducuon
reed. cantc 1989).

Ii J 'aJJaly.\c cxi stavielle

( 1971;

ca un tntaritor

incitnn-

a fest elevul

$i apoi psi hipe

sale cc!e mai mar-

lui E. Bleulcr Acolo

Burgholzli.

pc care in 1907 l-a in ..otit la pe Freud Aceasta director clinica in 1919. farniliala.se lui lui acestora psihocare a in

ill die Problcme dcr ullgcmcincn P.. ycnologic (1922), Grunds tormen LIllJ Bmcnruni s mcnscbticncn
sunt EjJJfiihnmg O:l.\cln .. (1942), accasta
SUZ,IIJ

pc subiecr s1l.dispuna de orgunisrnul s:1n i'n a~a fel inC,lt sa faca .~liapara eel mai adesca ~icflt mui mult timp posibf uce!
tnradtor. in joe tcoriilc ccvc: Cu toatc acestea. upar implies procesele ca Iiind cbiar si ruse prca prin

:'lcn-depre.\i~·:I 18<)9) ar rrcbui lntr-adeva-, psihoze\or rncnca prin lentci, recurentc marie "de /J.Guelfi). Ar exista ditenre: ceu numele ales

cpisoadele pcriodicc clinic

melancolicc bipolare prin predomi

sprc a-I tntalni psihanalitica.

~i a

tncepe

Scnicopincnic lucrare (rrad.fr.

(\ 957).

in

ill

sunt de ascpsihomotorii, si somnodcpresiilor vimptoanxioase'' periodic -ingura recurenta pe de alta ar

hiofccdb:lck pentru

caracteroutc prcdcminanta pc cand unipclare impcrtama dcei

o Iormatie clvetiene [n timp inreresa E.Hus<;erl,

formatie

din urma lIrhall

se gaseste

Cezut
de

cornplexe

a fi analizate

in 1957 _ prefatii

IIlVa(arii. ucestea sunt

E1e

nan\a simptomatica

a inhihi\iei acclca ale

~i alte pro-

l-u adus in comitetul

al Socicunii

de psihanaliza,

Binswanger)

mcdiationalc cbtinutc

raman

tncctinirii
sum marcate agitatiei psihoze , Care psihoza Sc pare, face

lllc:1 slab explorare: divcrxitutca Aplicuuilc xunt fourtc clinice diverse:

ccea cc pourc cxplica ale hi(~fceJh;Jck-lll\li tulburari cscntiula. cardiovascureeducare

te

ccmducea de

tot mai mult Lie fenomenologia apoi cxlstentialismul aplicani sai. desprc devenirc ~i la studiul in scopul

M. Hcidcgger, la observarea patologic publicat speeial West. esle catcva

clinica
cazuri

BIOFEEDBACK (termen englezr. Tchnka comportamentala care, jntr-un scop terapeutic, vlzeaza sa stabileasca un autocontrol a...upra anumltor functf fiziologice. anumite tradu:;,e adesea mis (Sincnim: seep unui ritmuri inlr-un luminos retroactiune sunt culese si reacrii aparataj scmnal biologica.j

rczultatelor

JOlla

Iare , hiperteusiune neuromusculara, exund exemplu pacient cerebrale. la diarcc la problcmc

ccfulcc

d~ rensiune.

Ele

bipolurii

sc

menta
!TIJi

de psihuL,llwllli,i:lco-Jcprc-

al bolnavilor

til ucest
cu ajutorul

~i mpliflcate u
care. sum eel mai rctran,,electronic,

gasuuintcsunaje suu la constipane, facandu-I de ritmuriJe ale undelor care ,,~tilp,lncasca pare

, de

celebre,

acelca ale Suzanei Urban st Ellenei (-I- CAZUL ELLEN WEST). in cartea
(traJ. engl. Basic Books, 195~)

fiziologice sell7.orial.

dupa
IX alra sale rit-

!)ivil, ~icea monopolura. depresiva. distincua preventive recidivele. bipolare in cazul decat parte, efectelor priye~te mai periodice re-curente.

cum au abordut sau de ritlllurilc

~iinsomniile,
de rcpaos

ca

se

I:'i Iu nivelu 1
in ceca ce pare inuit psihol.e psiho7.ei

sa ia cunostinra Biofeedback-uJ,

ale litiuJui Litiulcnlpia v('ritubilei in callli

Existence

sau ~onor. imedial Datoritti feedback-nl, de fune!ionarea

pe larg prezenlata aceasta din unna ob~rvatie, ca mood a1 illlulirei existentia1e

preconizate psihiatrul leaga vindece. "Dasein" centrol dezvoltat-o 98 interioare de trebuie Bimwanger. sa recunstituie lumea sau, dad\ trebuie care Pentru experientei vrca sa-l ace! in a el, ~isl:i.in~e-

suhiectului.

informatiei suhiectlll treplat

pe
cstc

11:'i propune

CClre i-o aduce flieut con5tient

sa-I

inve~e pe subiect corpului asupra sau"

sa

eficace

~ipoate
Modul explka operanla. biologic,

inva!a

sa exercite
schema

sa biol0gicli un Clnu se

murile exercite

(B. Brown),

sa

aIlXietaj:ii 0 al'\iulle

sedLllivi:i

fenomenologic a bolnavului Tocmai analizei (Hcidegger)

mit control

asuprd

lui insu~i. al feedback-ului de conditionare panuTletru prin sau relransmisia cardiac lmui singur a ritmului

nenegJijabilA.

BLEULER
(Zollikon, in

(Eugen).

Psihiatru

elvt:tian 1857

de actiune printr-o de Perceperea exemplu

,,fiin!arca-in-lumc", sa ramana

pe
indelete

2inswanger anicole

BIPOLAR (engJ. bipoJilJ'). Se spune despre evolutia alternanta a unei psihoze maniaco-depresh·e. trccimd de la 0 stare
de excitatie (maniad:t) Ia
0

apropieu
studiile

de

Zurich,

- id.,1939).
Si-a facut inainte la Spitalul medicale ucenicia la Zurich. in psihiatrie de a-~i incepe Waldau

pe

in cele ~~

electroci:l.rdiograf

stare deprcsiva

din Bema (cu Schaerer).

99

I!OALA AUHEIMEII

hi completeaza
J. M. Charcot von Gudden termire lui A. aststentia Florel:

apoi

formatia

la Paris,

eu ell s<l-~i al

~ V. Magnan,

la MUnchen umversitar

gam de reprezentari, contradictorii care senzatiile Tocmai includa inaladiei paratia seniHi" de aceea,

~itendinte se manifesra in gandirea,

sentimente schizofrenicului. Bleuler nu voia sa in denurrurea comeu dementa

eceasta

meledie:

,In

toate

cazurile

pronuncu

global. cetiruta,

Activitatea cu apatie uneori

tate de schizofrenie anatornopatologice un ceracter lntensitatea aproape entitete vorbeste adopta organicista Asadar giind dintr-o care suficient accstor

se constata in creier,

modificari

~ila

ZUrich, la aid

unde revine

~i actiunile cuvanrul dcmentei (trad.

modiflcari

presarata
anxietate. debut zo-oninc,

este inprogresiva si lndiferenta, de eccese de furie sau de

psihomotorie mai este uneori tip un

in serviciul Burgholzli. ii succede

de deterrninat in celela.lte simptomelor este astfet Vedem pozitia timp mcdifican

In

acesr

«dementas precoce

nu .'Iegasesc nicidecum
cu gravitatea

~icare psihoze.
primare
0 0

De notat halucinatii

cu tulburiiri

psihorice de
diverse de

confu-

stabiliment

psihiatric

lui Forel in

si tot de aceea el dezaproba

corespunde nu numai entitate ~i ca ~i critiidcnPrivilebiologice aplicatc

0

sau idei deli-

1898, 'ramanand

pfma la pensionarea rand care unul din primii lie

sa.In

[927. A fast in primul universitari Jung,

de S. von de Fenn) . Si de-

[ ... 1. Schizofrenia

ranre putin structurate, pe terre sau de gelozie. In unele cazuri

rornatologic nica. lnca gandirea ,'ji chiar, esre deschis de
0

prejudiciu
simpcro-

tabloul depresic

oarece aceasta
interioare nu este mentale, dementei multo (germ. proprie cum afectiuni
0

psihiatri psihanalizh. sau e.G. si a editat iogischc

s-a interesat ell asistcntut

dislocere a proceselor Spaltung, engl. splitting)

une.i voia psihice singure Kraepelin putcm eu origini disociatie. maladii in cazul ca diferitc lata de

clinica,

ci in acelasi

anatomopatologica.' final mente

ca el nu mai 1<1plural unicista

Concomitent a stabilit cu el lshsbucn

de "schizofrenii" a lui Kraepelin, in 1911. , Bleuler

de pe ecum puate fi afectara simbolica. Aceasra detcriorere este de apraxii, de veritabile disgrafii, apraxii dislexii Nu a sau afazii, simbclica de tulburari in lntelegerea de Iimbaj.

relutit

cu S, Freud F()TSChrmgell.

responsabtla este yorba

fiir psycnoputocntuziasta ~i Jung, de a lui

prccocc,

consicera

pe

care

uneori.

uml psychoaJlalitische
0

case vehement

tn 1910 publica

aparare ins::i, ca

sunt marcate

de aceasta

a dat schizofreniei

ci de dificultati

Freud. ln
acordurilor Asociatia fondeaza numita }jfJaJjtidi Bleuler ales imediat valenta tomele termon tnlocui impus

1912,

urmare a dezparasestc ~i la Zurich.

(Entre Freud Psihanalttica eu Jung accea

ce Bleuler prcfera sA vorteasca sehizofreniilor". A~a xe explica grafiei psihiatrie praecox sale din 1911 pentru al lui Aschaffenburg

de "grupul titlul mono-

titatea sa chrnca
data

~i psihopetologica. tratamentele sistemaric

In~il organogeneza toatc 1930.

sa, el a justiflcet

consemnetor ~iin activitatea operatorie. Deficit de gnndire cu rcprezemari, operatone si instrumentala tn 'perioada de s rare, care decat fllnda, dupa cativa ani, cementa masiva, est referindu-se functiile nu survine este pro-

Internationals

Ttetetul de
, Demcsui« prima data

scoala

ii

VOT

fi in mod

dupa

scoele

de p.5iho/ogie rnai

oacr die Grupoc

El expllJle aiel sale cu privire

der ScnizopbrcIa aceasta

Incepand

din

men.
die,

pcntru

atilt Ja functiile abstractie, Me~i eu un dede Iixure ~i provocatf de orlentarc ~irealiin orientarea perturbate: elernentare. alterata.

a introdus de pentru care aceta de Freud era

ill psihanaliza

conceptiilc

malasa
0 0

notiuaea

ambi~'aJc/l{j,

adoptata sai. Ambisimpa-I

pc

care ar fi putut

la fcl de bine

~i discipolii
el unul ale ll utilizeaza de

dintre

numeasca .urebunie tacuse P, Chaslm.daca de lucrarilc sale,

discordanrn". cum ar f avut cunosrmta va spune-o adesea

fundamentale

scbizofrenici, pentru precoce" a descrie parea Tocmai de

cum

pe
pe de

mai

.dementa
pentru

tun.ill Bleuler utilizeaza gasirea

psihanaliza sensului

aratsnd unei

ca

E.

Kraepelin cronica

ea permite pentru provocata tomele tomcle

tnrregi Caci.

acea psihoza ineluctabtl se ridid!. numai intacte serva MaJadia termenul

a carei evolutie

serii de simptome dansul este expresia

ale schiz.ofreniei.

defieitara,demenliala. Bleuler. Pentm intelectuale

, aceasta unei miscari

simptomatologie psfhoparologice Dar numai simpSimp· organice cercetari sau a Bleuler organicl1 1926, la

irnpotriva acestui pronostic atat

funetiile

pesirrust
IlU

el, de f<lpt, raman foarte Bleuler)

de maladie. "primare"

praetie bogatli.. este nu este

"secundare"

sunt analizabile. trimit la

la .,dementul

precoce",

ci el con(acesta

procese
oridirei

BOALA ALZHEIMER (engl. Alzheimer's discw,e). Dementa prcscnjla desertsa pentru prima data in 1906 de A.Alzheimer, care debuteaza catrc varsta de 55 de ani, caracterfzandu-se printr-o deterksrare lntelectuala progresiva. $i globala, produsa de 0 atrofle eerebrala dltuza eu doua caractertstiei pe planul histopatologic: cromatoliza totala a celulelor nervoase, in care Impregnarile argenttce arata 0 retea puternic colorate (degenerescenta neurotibrllara); frecventa placitoI' speciale argirofile, zise ,,senile".
Clinic, gresiv, vedere debutul este tent, insidios, proadesea greu de precizat Este marcat din punet de de un defilent, (Ie

intelecruale sintcza, moria ficit

supcrioare.judecata,

~ila

csrc considerabil global privind Atentia

functnle spontana Tulburarile dominant;

remernorare. este serios zcaza spatiul bolnavii temporo-spetiala

afectata.

sunt foarte intense este mereu unde cea mai

un simprorn imediat se pierd

in apartarrenrullor

sat! in spueiul Disparilia o deteriorare rii ~i simboliee

au fest intemati. in acest caz cu forsindrom

compleGi. a activit!1{ilor operatose asociazA a gandirii reprezentatl\'e un veritabil

~i 0

viati:i interioarli.

si sunt ded pentru ramane

inaccesibile

maJe, ceea ce detenninl:l afazQ-aproKo-agnozie Afazia, zall:l de siunii care ecou"

0

"schizofrenicului" pe care tl preferii caracterizata prin

~ sensu lui. CJ:lci, In pofida interpretarea convins

intcresului

(J. de Ajuriaguerra). este earacteria comprehenecolalia, fonna! "in fraze, 101 repetitie completti Este rl1spunsul

psihanalitidi, de originea

cronologic.

de tip senzorial, pienlere

lied

disparitia

~i

pierderea Asa cum

de activit1l.p psihice. a scris disociere fiul sau,

ci prin Jipsa mentalli.. Bleuler. M.

lor de armonizare, "a~easta

prin disocierea se combin1i

schizofreniei. EI confinnl1 gresul care I-a seris

cit mnezic glob<ll, care se agraveaz1i trui1 fabulatie .'Ii fitrlt fa1.~l1recunoastere acest stadi~)

aceasta in limba

in

eOll-

de la Lausanne,

In singurul francezi'l

text

pe

;i

simboJice. nu este

de notat

de

dezorientare

~patiall1

dedit

cu un

amal-

despre

dintr-o data destul de intensa. tncti de 1a acest stadiu este de notat un deficit menta!

al intrebWi.i puse, de cuvinte

~ipalilalia,
sau de scurte

de silabe.

100

8OAl.A ALZHEIMER prin asociatie pur

cuvant formala, imediat

BOAlA emisiunea unui

.ecoul'' san. tul avand mediu impresia ~i ostil. ca se gAse~te lntr-un

GAYET-wERNICKE

determinand

strain

Aceste tulburan se tnsotesc de 0 jargonafazie neinteligibila. Aceasta din urrna poatc fi consioerata ca 0 "jncon~lien!a a afazici", daca admitem ca afazia senzonala cste ini~ial1'i(ceea ce este cazul in unele afectiurn
cerebrnle vasculare). Aiel aralia cstc mai

J. Delay si S. Brion noreaza ca "eon~tiinta tulburarii morbide este in mod paradoxa! destul de mulra vreme reactionale". sunt foarte funciare Pick. propriu variabilitate xau atcnuarea variaell holii a lor conservata, Aceste in

adapteaza perfect la 0 schema de dezorganizere progresiva a functiilor, in asa masura lncat Ajuriaguerra a pntut vorbi de
.nlzheimerizarea" atat presenile rill aceasta tendirua nosologic primare". perspective al unei dementa progresiva ~i senile. exista. .oememe presenila senile Se vcrbesrc a dementelor

deteriorare pslhlcA a.~iata cu mtodonii. 0 hipertonie genera6zata lJi fulburart ataxke, de origine infectioasa !jli transmislblla la unele primate apropiate
de om. Simptornatologia "demente cercetan: observatia in in 1921, de semne privind particulara originala 192U. memoriul trei cazuri de tulburari cxtraptramidale, tulburan psihice a acestei de la primc1c a lui lui anapiracu de tip a fest bine precizara

Tocmai
de cutiva

in ani,

pofida

dementei.vi

a putut detcrmina scmruficative

accereactii

se deprcsive .xatastrofrce'' se opun care sufera Alzheimer tulburarilor limp

de a confunda.

in acelasi

cadru

Sf

degenerative Alzheimer degeneracaz (SOAT), ncmai[a care in acest

deteriorarii glcbalc 5i pare rnai C)!;3Ct sl1 vorbim de .rpseudoafaz.ic" Cititul si scrisul raman uncori pcsibik. dar pe un plan pur formal ~i automat, citire
mult consecinta silahid. lui:
TIll

indiferentci

a subiecrilor

H'Gc

Creutzfeldt,

de rnaladia este

stricto

,~CrJ.')!/

~i dcrnentele

A. Jakob, tomoclirucc. midale. miscnri

..in srar~it,

un alt element 0 anumita

tive mai tardive. de .dementa diferenta dintre

Asocierea

senila tip Alzheimer" cele doua afcctiuni decat de varsta

scris-copie, putem vorbi

tara

fntelegcrca de

sensu"pseudo-

, ell exagcrarea

anormale,

dedit

de cstcva tranzitorie.

zile

san saptamxni,

atazle"

51 lie .pseudoagrane"

hilitate

care nu

rnodifica

nimic

fiind rcprezentata ell' apar . Etiologic primare predispozuie

(0

dements cu evolutic rapida constituie esentialul tabloului clinic al acestei afcctiuni caiificeta drept de catrc pscudosclcroza D. C. Wilson, denumirea vreme
0

Disparitia functiilor operatorii dctermina tulbnrari praxice foarte importante. Apraxia

ideatorie de curie. aproapc este Jar manif{'suL doar din
0

progresiu Sf Brion).

inexorabiia

a afecnunii''

(Delay

acestor ind

clemente insuficient factcri dar

degenerative

spastica cortico-strioin tirnp

de

cu conscrvaren estc freest acolo a imhddlrii unui dcscn mediocre. Sc tntrtrnplarc

Marufestarilc
mente reprezentatc de rcnsiune accentueaza apare

neurologice de
0

sunt escntial(exces reuli-

ramane
Cll

cunoscuta:
congenital!
IlU

carre
spinala

Jakob,

degenerescerua
propunc rnults

ereditara. trisomia

ce

uncr gcsturi unde trcbuie). rczultatclcvsunt

automate

(chibritul

hipertunie cu akinezie.

eprupiere

21 s-a aratar la un a putu! diverse, aceste [m-

Spiel meyer Considerate gencrativa, dedit panzeu D.

de buala boala de-

muscularaj progresiv. desrul 0 stare

Exi"ta

complcta.

Tn

apraxic
copicrea de

zand un aspect psendoparkinsoman.

tardiv , In uncle cezuri. stfu$it, III perioaJa sprc cu apragmausrn Crizele

care se
comi-

moment infectie cauze batranirea

dat promitatoare, tulburari ell virusuri

fi

Creurzreldt-Jakob. aceasta maladic, care nu afecta la cimsi in encc(c. J. Hibbs

confirmata),

metabolice Ientc etc. Teate a populatiei afecriunc

Uu grasping-ref1ex de free vente. fcrmilJaJJ, demenuala

cxtrcm

raman

indl. ipotcze de ccrcctare.

omul , a putut in 1960

fi transmisa

noteaza adc,.ca fcnomenul cla,illg-in. Tulburarilc gnosticc sunt. binetntclcs. foarte rnarcarc: rCClJ1ltXL51creimperfccta lor, agnozic fizionomii o apraxic Pe planul p",ihomotoric (uma, pcntru , agnozia gcometrica forme spatiala ~i uncuri a culori pcntru eu ale

riulc sum, clusic,

in
funda,

rnaladia
pro-

progresiva

occidenredutabila

~i in 1%9

[ale a Iacut ca aceasta

C. Gaidusek).

Eu soar lncadra

evolueaza complet arhaice total. progresivn cazuri Ca5exia starea lInor in cursu!
0

~i rarnolisment de comportamente

sa fie din ce in ce rnai frecvema, neexistand inca pcntru ea, dcci. 0 posibila profilaxic. intemiva via!a (sprc un ajutcr tenta pennit Doar a ingrijire a pacientului mcdicopsthologica , vizsnd menpncrea sau de de asisdin neferipsihica). in cadrul

talopatiile spongjforrnc de natura infectioasa. Agentul infcctios nu a fast torusi tnca izolat; ar putea fi yorba de un virus lent. S-a evccat ~i 0 transmitere ereditara autosomata. pentru nucleoeda Ar exista protein» dudind Ia nivelul
0

, ell uparijia (reflex a jargonafaziei

cocxistund

oral, bulimie) poate ngidirare

~i dirninuarca
sprc un mutism in unele atunci slln-ine ~i a (escare,

''ii cu tulburari

schemci corporalc
comportamentului, Juce aparitia, lncetinirea Jin mai ales nocintens.5. psiho!a LIn apragmatism

Hipertonia verirabila

dcveni insote~te

sa timp cat mui Indelungar al familici,

0

AD.N.

codant

de decerebrare.

a sc evitu u decadere orgunizare foam: 0 evolu~ie

prion

modiflcare

unica de cu

in prima (Hsiao.

pozitie

a codonului a lizillei

(~H1.bire extrema)
de zacere unei complica~ii afectiuni lie

ce In ce mill total,cll Sunt adesea de prejudiciu, inso\ite propria datorata noaliterii 102 Agresivitatea

la pat, iar moartea intcrcurente decubitus

medicosociala sa se intarzie

divc[sifil:ati'i

200,

la 0 substituirc Gabizon).

glutamina

a Ullor aizc de agi(a(ie semnalate de gelozie,

tulburari

eire ineluctabila. Bibl.: Signorel, 1. L., Hauw, J.J .. Maladie d'Alzheimer et aufre.~demences. Flammarion. Paris, 1991.

tice: idei delirallle

~lab structurale,

pe

teme

de persccutie, halucinatorii, .~au fatA de este ade~a subiecsau nerecu-

afec\iuni pulmonare) Evolut_ia totaia dureaza

lie la doi 1<1 cinei

sau nu de fenomene fa!A de anturaj ~pecular~ recunoa~teri sa imagine falselor

ani, rareoTi mai mult de zece ani. Boala Alzheimer, pnn leziunile .~ale cerebT"dle diful.e, reprezinti! progresive nervoase astfel cazul tipic Ea se

BOALA CREUTZFELDT-"AKOB
(eng!. Creutzfeldt-lakob disease). Demenprintr-o

a1 deterior~rii
tiilor activitatii

~i globale .~uperioare.

a func-

unor fizionomii

famiJiare.

fa

preseniill

caracterlzata

BOALA GAYET-WERNICKE (eng!. Wernicke'!> Encephalopachy). Arectiune carentialj), (avitaminoz.a Bl) care poate surveni la un alcoolic puwrnk intoxicat !jli caracterizat din pund de l'edere allatomopatologic prin Iexiuni ale substant-ei cenU$1i din jurul ventriculilor III ~i IV !jll tuberculilor mamiJari. 100

IIOALA QIUES DE LA TOURETTE Clinic, debutul bolii este marcat de tulaJe constuntei (obnubilare, lentoare ideatica, dezorientare, somnolenta), unnate de tulburari de echilibru ~i aralizii p oculomotorii. Daca nu este instituit un tratament de aport vitaminic ~iprotidic, evolutia spre casexie ~irnoarte este rapida. 0 psihoza Korsakov Ii poate succede acestel encefaIopatii. cronicizandu-se.
burari

BOALA GILLES DE LA TOURETTE (engl. Gilles de la TOIlICUC'S de ticuri. Aceste cuvinte, rostite involunrar, syndromes. Maladle caracterfzata in uneori in [ala unor persoane pe care belnavul Ie iubeste mult , nu sunt niciodata primul rand prin ticuri si necoordonarl motorll, iar secundar prin ecolalie ~i Insotite de gcsruri pe rnasura serrmificetiei lor. In concluzie, evolutia maladiel este coprolalle. meuta din altemanta de exacerban si acalin 1885, Gilles de la Tourctte publica Etude sur IIIlC affection nctvcusc came- mii, fiiril ca vindecarea cornpleta sa poatf teri.~ee par de t'incoordoneuon morrice, surveni in cazul in care cele trci simptome sccompegnec d'ccboleue er de coprolelie. (nccoordonare motorie. ecolalie, coproCauzele declansatoare ocazicnale pot fi lalie) sunt prczentc. Trebute totnsi de notat emotiile , in special frica, dar C<IUla veri- ca sanatarea Iizica a pacientilor cste rabilaeste, sustine automl, creditatea. Boala pastrata. La mai bine de 0 suta de ani de la accasta exista pretutindeni pe glob. Ea aceasta descrierc, cxista 0 ascutita poledebuteeza tntordeauna printr-o necoormica in ceca cc priveste etiologia bolii. donare motorie. Miscarile neccordonate. numite .jicun'' de chue J.M. Charcot, sunt Pentru unit autori psihanalisti exista a secuse musculare care tncep eel rnai ade- tntrudire tntre aceasta boala ~inevrozele sea la fall sau 13unul din membrele superi- copilului. S. Freud apropia ticurile de isteoare, ale carui degete sc imino ~i se ria de conversiune (el vorbeste de convulsiunea vorbirii). Pe urmele sale, S. Ferenczi flecteaza; umerii sc ridica, gatul se inclina. La nivelul fetei, ochii clipesc anormal. gura cauta hI.tic amintirea traumatismului organic. Autorul ticurilor (Ie tiqueur), coplesit se deformeaza. Uneori dintii scrasnesc, ca urmare a contractiei maseterilor. In sfjrsit, de excitatii impulsionale intense, ar cauta bolnavul bate din picior, se apleaca, sc re- sa se debarascze de excirane prin conrractii t dreseeza, dar mai ales toplie. Toale aceste musculare. S. Lebovici considera ci"'l icumi~c8ri.sunt executate in mod simultan sau rile se pot inscrie in cadrul isteriei prenevrotice care comporta. putine simptome altemativ, eu 0 foarte mare rapiditate. mentale la copit. Aceastil organizare poate Somnul face sl disparl seeusele. Secundar apar ecolalia ~icoprolalia. In evolua, in cursul fazei de laten~, ditre nevroza fobid sau obsesiona1a. CealalUi. timpul secuselor musculare. bolnavul seoate un striglt nearticulat sau articulat, tentativa de inlClegere a bolli se bazeazli pe 104

uneori cu caracter ecola1ic. El este perfect consnent de ceea ce face ~i auta sit impiec dice imitatia, tnsa tara a reusi. Aceasta irezistibila capacitate de imitatie ti poate pune uneori pe bolnavi intr-o situatie periculoasa, pentru ei tnsisi sau pentru ceilalti. Ecolalia se usociaza aproape la roti bolnavii cu coprolalia care, pentru Gilles de la Tourette..este semnul caracteristic al maladici. Pacientul profereaza cu voce tare cuvintc uneori obscene, pe care ar dori st'l Ie evite, Intotdeuuna eu ocazia unui acees

neurofiriologie. Bxistenta de semne neurolcgice mioore, de tulbudri nonspecifice ale electroencefalograrnei ~idominanta laterala rau definita ti rncurejeaza pe unii autori, mai ales nord-americam, in cercetarile lor de etiologie organica cerebraia. Cu toate acestea, nici 0 leziune nu a putut fa pusa in evidenta, in pofida rnijloacelor modeme de investigatie, care nu au permis decat presupunerea unei activitati particulate a nudeilor ccnusii centrali. Utilizarea de neuroleptice a fost propusa eu succes in csreva cazuri. Lucrul acesra este de ajuns, pentru unii , ca sa lege etiologia bolii de 0
hlperactivitare a neuromediatcrilor.

consumarii altor tipuri de alcool. A vitaminoza ar putea juca acelasi rol neurotoxic ca [iiin alte encefalopatii. BOALA PARKINSON (eng!. Perkineon's disease). Afec~une neurologica datorata unel degenerescente a substanlei negre (locus niger), care determfna jndeosebl un ddici1 dopaminergic marcat. Trei semne clinice majore caracterizeaza aceasta maladie: tremurat de rapaus , care afecteaza in special mainile, rigiditare, akinezie (dificultatea de a dcclansa 0 miscare vcluntara). Se observa adese~ anom,~Iii ale posturii ~i mersului, precum si rulburari psihice. Accasra boala, a carei cauza este necunoscuta, afecteaza tndeosebi pcrsoanele in varsta. BOALA PICK (eng!. Pick 's disease) Dementa presenila, caracterfzata clinic prlntr-o deteriorare rnentala progreslva, eu tulburarl de d~pozitie, fm-a efectarea orfentarfl spattale (la debut), iar anatomic printr-o atrofle cerebrala localizata in regiuni frontale $i temporale (ell excluderea prfmei clrcumvolutil temporale). Boola Pick a fast individualizata in 1~92 de catre medicul ceh A. Pick(1867-1926). Este 0 dementa de tip frontal care afecteaza. la debut. tndeosebi "stocul de idei". care este redus, ~i functiile intelecruele superioare (abstractizare. judecata, autocrlrlca). Dar Jecurrarne elementare si functiile mnezice sunt conservate ~i nu exista tulbunu~ de orientare spaliall. Activitateaeste eel mai adesea redusl, cu apatie, aspontaneitate, pierderea initiativei, ceca ce adesea conduce la forma "akineticli" deserisa de Schneider. Stereotipiile sunt obi'inuite. afectand limbajul (repetarea de 105

BOALA MARCHIAFAVA-8IGNAMI (eng!. Marchiafava-Bignami dj_~ea.<.e). Varidate de encefejopatje alcoolka, pe plan anatomic caracterizata de 0 necroza axlala. a corpuJui calos, banda. de substanta alba care Jeaga cele doua emisCere cerebrale. Aceasta varietare rara de enccfalopatie a fest mai Intai descrisa 1a alcoolicii cronici bautori de Yin rosu italian. Tabloul cuprinde initial 0 stare psihotica acuta. cu egitetie, confuzie mentala, ataxie si apraxic. Pe masura ce progreseaza leziunile anatomice, pacientul devine, dimpotriva, apatic ~i bulic, suferind de tulburari de erenne. a dementl ar fi observata in aproximativ 30% din cazuri. Pacientul poare prczenta tulburari de tonus muscular, 0 paralizie oculara, chiar hemiplegie. Bvolutia conduce, in general, Ia deces, precedat de 0 faza de convulsii sau de coma.; afeq.iunea, inslt, se poate uneori vindeca in c§.tevaluni. Etiologia precisli a bolii rc:imanenecunoscutii..La inceput au fost incriminate unele impuriUi.~imetalice con~nute in vin, dar acelru;i tabloD a fost observat ~i in cazul

Fraze identice, de refrene) ~i comportamentul. Este clasic sa se considere eli tulburarile

de dispozitie ghioabe exista oricarci merg in sensu I euforiei de tipul moriei neintoili;i puerile,

La un stadiu tala. inertie.

avansat.

dementa

devine 10Apar flexia Stereoin

din ce tn ce mal cornpleta: amimie foarte tonus,

indiferenta ~i rare.

~i mutism.

nitc in sindroamele frontale. Intr-adcvar ,

desrul de des cebuturi initiative, considerata

tulburari

ripiiie nevin de
membrelor automate

sarace

conrracturi

siei cronice. ell apragmatism,

de tipul dcprcpierdere a ill acest cal.

ticatie.
reflex).

de

inferioare 5i comportamente foarte arhaice. de sngcrc. de masdoscniacrc a gurii (engl. oral

terrninala este moartea idcnrica cu survenind

o "mclanc;lie de involupc''. Bste de norat. In sfursir. inca din Iaza de debut. 0 bulimic
dcstul timp tnchela racterizer de frecvcnta. de doi panrl culacomia la cinci perioadei dementi! ani, extrem sprc de a se caell un

Paza

aceea a bolii Alzheimer,

caracteristica. Aceasta fad. sc prelungcsrc

cu tabloul pnntr-o de stare, asociatii

intr-un marasm de zacere la pat, In urma unci afectiuni intercurente sau a unor
complicati! zece ani de de decubitus, la tre i panli la etiologia racauzc ipoteze acesra in

13 dcbutul

BRiESCU (Alexandru). Psibiatru roman (Zeletin,judetul Bacau.l860 - Iest, 1917). BOVARISM (fr. boverysme; engl. Dupa absolvirea Pacultatii de medicina bovarism). Comportament 31 uoui subila Iasi 5i obunerea doctoratului cu 0 tcza pe ect la care msatlstactla, mai ales pstho- tema nefritelor (1892), s-a format ca neuroafectlva, determinA dedarea 13 reverii log 5i psihiatru la Paris. sub tndrurnarea lui dlurne in care acesta tst crccaza 0 ima- J. Dejerine , P. Marie ~i a alrora. A srudiat gine deosehit de stralcclta, freallsta ~i modul de organizare ~i functionarc a stabilimentelor psihiarricc in mai multe tari avantajoasa intr-un plan compensatorfu. europene. in 1899 a devenit seful catedrei Termenul. introdus de J. de Gaultier, de psituarne din capirala MOldovei, din pornind de la numele eroinc; romanului lui 1903 si-a desfasurat acrivitatea la ospiciul O. Flaubcrt. dcscric 0 ccnduita nevrorica
ttat.Ii iar anglicismul tinde sa: fie treptat suprimer. narcisica, asociata ell 0 perturbate a funcGolia, iar In. 1905 mare a tost numit director al

timites,

afectiunii. iur difcritcle

Ca ~i in boala mfll1e nedctcrrninata. incriminate de cercetarc. este plus, lcpticc identic Doar tulburanle prescrierea sedative raman

Alzheimer, pentru

stndrom Frontal lncxpresivitarea

i;i tulburari de limbaj. csrc Irecventa. ell fizio-

!iei rcalului ~i cu 0 cxagcrare a acnvitaulor imaginative, frecventa la istcrici (1. Delay)

~iIn unele zarc H. Kohut) start limita ("Sinclc ell ststcm grandios" de idealia lui

primului

spital .Socole",

din Romania,

moment tratament.

palla

modern de psihiauic pc care l-a condus

(27 fcbruarie s-au formulat asasicitiirn:

la enigrnatica in lcgatura ipoteze

sa moarte ell care scnerile

nomic lncrcmenita ::;i .smiimie'' foarte caractenstica. In CUf';U\ acestei dctcriorari progresive se poatc usista, rnai

Cat de-pre ell acela

(II holii

Alzheimer. justifidi, ncuro-

dcfcnsiv

1917)' multiple

(tifos cxantcrnatic. sale

rutin

net

de dispozuie ~I antidepresive.

nat, suicid ... ). Dintre

dedit in boala Alzheimer". la distructia gandirii sirnbolice, cu uparitia lie usociatii pur formate care produc ccolalie lalie, ca .-:;1a pierderea progresiva l tiilor opcratorii care conduc apruxice ~i agnoxrice. Acestea din urrna, un stadiu considera sindrorn
S-3

de medicarncntc

,~i pali-

a func

Ia tulburnri apar decat la

BOALA

MENTALA

(eng!.

mcmsl

i1l/Je.~.\·). ,NEBUNIE;

PSIHIATRIE.

BRADIKINEZIE (engl. bradykinesia). incetinire globala a mlscartlor sl actlvltatnor psihomotorii, fara patulogte neurologjca.
Bradikinezia Parkinson mice ~i poate se merge intalnc~tc cncefalirei sub efectul in boala epide~iin scchclcle paradoxale

inlrefmjnt.irca clccuicitstii ill medidna (1895); COlltrihlltie hi ..,:llld1U1 clinic ill polinevritclo[ (1896); Trsuuncmut psibo. zctor acute prin rcpuus 14 pill (1899); As[.,rCIl!a alicllilp10r ill Scoria (11)()2); Cum SWlt am.,,·idem_ri si ,lsi!it;lti slicnsui ill Romania
(1903).· .

relativ rardiv, tara a se putea ca ecolulia. palilalia sau lin ar bolii

insl'i. nu

afazo-apraxo-ugnozic scrnnc sa specifice

fi.

cum de-

crezut.

Pick. Elc

nu fac dedt

tnsoteasca procesul face

mential, nesurvenind decat cnnd de fapt nu avem de-a

tardiv , atunci dedit ell 0 ca

boala
Pick.

Alzheimer

Iuata

pc ncdrept

in consecin!:1,

~mnele

eelc

mai

bcala ea-

racteri ... ke t progresivii

aJe ace.~!eja sun! reducerea vocahularului, stereolipiiie,

BORDERLINE (eng!. borderline caxe}. Caz limita care se deflneste pe planul nosologic ~i structural ca fntermediar sau ,,la frontiera" intre 0 structura nevrotica sl 0 structure psihotica. Este deci vorba de tulburan mentale a cnror pcznie nosografica ramgne desrul de ambigua. termenii de psibcmevrozc grave, pe de 0 parte, de schjzofrenii p ... udonevroe tice, pe de aha, au putut, intr-o "'feme, sli
Ie situeze pc plan diagnostic. predzat personali(~lii Kernberg indeosebi Dar notiunea la nivelul

uneori pana la akine-

zie

(ell kinexii

unor

emotii).

asponlaneita!Ca ~iinexpresivitatea. Persisten~a unei orientari in spatiul imediat ~i

s-a

mai

stmeturii lui O.

0 dati!. eu lucrl'irile Kohut in Statele

absenta

de 1. Delay,

tulburlli"i
0

psihotice ar avea, dupa anumiU1 valoare de semne

~i H.

BRADIPSIHIE (engl. bradyp.<;ychism). jncctinfre a gandirii, eu dlmlauarea atennel vohmtare, a lnteresulul spontan ~i a tnittatlvei. Esle 0 Icntoarc d prm:eselor psihice pc care 0 observam in starlle confuzo-uememiaie, in sechelele de enccfalita cpidemidi, in epilepsie ~i in uncle maladii ncurologice ca boala Parkinson. Trebuie
deosebitl'l nu
0

BRA.NZEI (Petre). Psihiatru roman friha.ne~ti. judetul Iasi, 1916 - Iasl, 1985).' rnd. din anii studiilor medicale la lasi I-a intcresat in mod dcoscbit domeniul
boJilor timpuriu mintale. ca intern a~a lncat ~-a instalat de undc la Spitalul "Socola",

in 1964 aVea sa uevina director, funqie pe care a lm.leplini[-o pful.li.la moarte, A fost, tOlooato1, ~eful catedrci de psihiatrie din capitala Moldovei ~imentorul intregii retele psihiatrice din aceastll. parte a tmi. Sub patronajul eu fewltate EURO-OMS sau a luat fiillto1 ~ia funqionat remarcahile baza de stuuij pilot "Socola" Ia.-:;i. L-a intercsat, 107

negative. 106

Unite. ale lui 1. Bergeret in Franta. Se vorbe~te in prezent de pcn;onnaJite.<; ljmires ~i

de Jetcriorarea

intelectualo1,

care

inso!e~te

in mod necesar.

BUTON

SlNAPTIC

tntre altele,

problema

pa1udoterapiei

tn

alta. decat

.bruna" "alba",

va

fi

rnai

buna

sac

mai rea etc,

psihoza hipotimica discordanta. incidenta suicidului in Spitalul clinic de psihiatrie "Socola" in pertoada 1959-1979, a initiat

"roza",

.franiana''

este adesea independent dupa

0

brutala: acesta se desfasoara, de mese , la sfarsitul zilei sau Pacientul cantitati peste sub se izoleaza, inde alimente bogate unt , abdoun de de de EI al

semenului la esec schimbe". in raport interiorizare cu anturajul. logici raporteze dispozitie, familiali. terapiile" deci dificil pacicnrului. zarea, ~i

si capebil sli.se
orice tentativa Aceasta cu un ~

opuna ~i sA

duca
sli. se de

de

a-t

face

disputa. marl (uneori

vaste studii epidemiologice

5i a

testat

mijloaee farrnacologice de suprtmare a starii de adictie [a droguri, eft ~ide tratare a alcoolismului ~i alcoolofiliei. Serieri principale: Conuibuuc te smdiul Jiehidu/ui cefaJoraiJidian in cluuce

psihiatricJ(

BULB sau BULB RAHIDIAN (engJ. Partea trunchiulul cerebral can continua extremitatea supeeloara a maduvet spmarli, travereseaza gaura occipitala $i se lermina unindu-se cu protuberanta jnelara.
bulb).

dependenta relativ relatii

ar f de pus ale copilului Pentru biosa de factorii diutat

gereaza in calorii stint paste resimte minale. sentiment laxative, cste

al proceselor cu mama.

10 lX)O de calorii de paine, duren Adesea pacientul

absorbite

forma
cazuri

a primelor In special

,~i ciocolata). in asemenea

0

altii pe prim-plan aceste

se situeaza conduite

numeroase studii au
tragand concluzii unor pacienti obtinerea cstc are
0

1%7);

ttinerer pslnisuic (1975); Sequences vie de I'HopitaJ .Socole" (1980); euie.

(1981). in colaborare eu Aurelia

de /a PsituSnrbu

senzatie de indispozitie, de msine ~i 0 frica patologica ceea ce favonzeaza produse de care care taie abuzul pofta

la mlburart!c din biologic!

BULIMIE (engl.
comportament

bulimia),

Tulburare de
prin acccse

factorii ai depre-

a se Ingrasa, de

din marcatcrii antidepresive. si necesita Uneori

caracterizata

BREAK-DOWN (termen englez). Prabustre a activitatii mentele, in raport cu o stare depreslva.

Termenul limbajul anumite torate M.R. adolescent Laufer adolescenta" fragilitate permanenta reprezentarii {ln particular tinuitarea predispunand break-dowl] esre de fapt sinoncrvoasa" spre in ~i a intrat a califica daLa limita. la anumira subacute stari
0

incoercibile de foame excesiva, cu absorbtie masiva ~i nelntrerupta de mari canlih}~i de nrene, urmate de vomismente provocate sau de adormfre.
Greutatea fluctuanta, prin regim Accesclc o entitate de engine corespunde mente logii unele rexia itelor anorexie autori duitele tinerele chine. de recunoscut menrale, demente. mentala bulimice subiectului din cauza alimentar se tnsotesc psihiatrica este normala suu adesea medicamente de
0

siel, din raspunsul

la chimiocstc spitalilimitata este uneeste indisde grnp. mai in5i5i a colaborarti

mancare.Iansandu-se constient comportamentului vomisrnente, Accesele cursulunei Tulburarile rnai frecvent tentative runta unor nalitatea

in hiperactivitate. caracterul anorrnal automate. .~au ~i i.~i provoaca

Traramcntul necesara eficacitatc dietetica

pot

deveni

sau

se

pot produce sau chiur aile. psihologice sunt

0

de mai multe se POl succeda asociate

ori
In eel

dar aceasta

in timp. Tratamenrul ori eficace. pensabila, ales acelea Abordarea generate care

antidepresiv

tentativelor

de a slabi dispozitic recent, bulimia de aliEste sau de parede anoei, in anii conduanorexiei. ~j de de unii Conales la

pe sapt<1mana

singure

nim al termenului popular forme epdizarii in vocabularul

"ocpresie anglo-american psihiatric de dcpresii sau unor

la fel ca ~i terapiile tic inspinuie vizeaza

0

de paciemii

depresi ....'l si de culpabilitate. 1 nord-americana. consumului

0

Estc vorba de Clasic, exagerat

stare depresiva, anxietate

0

uneori ~i intolePersoa nevrotice

individualizata

Psihoterapiilc psihoterapii personalitatii

psihanalitica, modificare pregatire este sa se sociala acestora.

de sinucidere, bulimicilor limita,

la frustrari

~i la singuratate. evoca cu trasaturi

surrnenajului. de "brei/k·dowlI .amenintare in continuitatea imaginii

~i in cadrul

legat de

foame este

de nepotolit. forme suscitat schizofrenia

vorbeste
pentru de

stan

pc aceca

subiacente, experimentati.

necesita Scopul dezinsertia investirilor

~ierapeuti t
a pecientilor

in anumite cum Interesul

a ceracteriza

variate. Impulsiviratea ~iusurinta trecerii la act sunt cele care jeneaza demersurile terapeutice. drcguri contra Aceasta sfarsitul este putin abuzul digestive de stabilit. asupra a Pacientul rccurge la alcool, pentru la ~i la medicamente angoasei conduita pubertatii apare a lupta sale. la ani mai dar de

evite sau sa se rcstranga

~iimiterea l
1979;

a personalitatii: ruptura de sine imaginea investirilor

Bibl.: Igoin,
P.U.F., mnnriture,

L., La boulimia III. ,mci6t6 ct tc symptome

ct son inJ{)rtunc, M.,

~j de tratamentul a permis pe recunoastcrea parcursul subliniata

Paris,

Laxenaire,

La

~i a

de sine ~i'n conpsihoucc

19ffI-197(}, Alternants

si a dificultadlor ~i se poate social acela Pe plan prelungi

meaccin,

Masson, in

corpului)

eel mai adesea

Paris, 1983; Samuel-Lajeunesse, "La boulimie,

B., Pass, D., 142, no 1,

de sine ~i de obiect",

de episoade a fost de altfel bulimice studente

de bulimie

ou syndrome?",

la decompensari

in sir. Ecoul aparent

familial, decat prejudicii

~iprofesional
fizic este legate

sub numele

de .bullmiarexie''. se tntalnesc sau la tinerele mai

considerabil.

Annales medico-psycnotogiqecs. 1984, pp. 1-23.

BROWN
Varietate

SUGAR (termen englez). de heroina.numita. astfel din cauza aspedului ei cafeniu-inchis.

fmpura

al anorexiei,

care exer(mane0

identiflcam

bioiogice ~i diuretice.

rn anii

citli. profesii proliferare occidentale

care

valorizeaz.l1 estetica Se pare cil existA conduite vorbesc in

de laxative

Leziunile

1970, heroina net

brown trecea inferior

drept face ca nu la alese

dansatoare).

neta.

(mai ales gastrice) bulimiei rela~iei Vnii autori

sunt frecvente. rmnane

un

succedaneu Difuzarea varietali

al heroinei sJ:idifere
0

a acestor (unli auton

Imle

Psihopar:ologia importanlei

inca. greu
insistA in

white.
prin pentru

actua11i a heroinei tn circulalie prin

de 7-20%

(P. Jeammet)

BUTON SINAPTIC (engl. synoptic knob, button). Extrernitate a fiecareia dintre ramificaliiJe axonuJui celuJei nervoase, avind rorma unei mid sfere, bogatA in mitoocondrii ~i in vezicule
sinaptlce. Butonii sinaptici mai sum denumiti ~i

diversele a

puritate,
0

ci
suprima,

substantele la

dintre adole.,>cente ~i tinerele adulte). Forma tipic1l este bulimia normoponde· ralii eu vomismente. Declan~area accesului

de dependentii El este atitudinile

paciemului

fata. de anturaj. ..foarte sensibilia

De

perioada

acelaJ:ii timp

bUlOm

tenninaIj

(engl.

end buttons).

108

1011

CANAB1SM
subsnruie azi altele.

pe

merglnea

exisrentei indnse de

rat sub dulceturi. [STORIe. din cele

forma

de bauturi,

de dulciuri.

de

unor stari psihotice nooaneleptice sau cocama. De fupt. cafeismul redus pentru fizice: la
0

interpretative

puternice.

ca amtetarninclc este azi adesea cu eparuia.

Efectele cnnepei erau cunoscute

mai vechi timpun in China, in

c
CACOFAGIE rcngl. GJ(.uphugii:J). Comportarnent patologic caracterfzat prfn ingestia mala: de substante Improprll consumului alimentar.
Acest cuvsnt a tnlocuit rermenul aproaNurueroase coffee dependence sau cateina. Cafeina lepticul actiune duratei doze bauturi nealcoolice con tin pc aharulonal ales Fildes In Bruzilia , Columbia, Coastu de si In Enopia. Principiul activ al cafelci, CAFElNA,

cronic

obismure

la cafeina,

unii autori , chiar a unei dcpcnucntc sevrajul duce in acest caz la ccfulci cu oboscala intoxicatici

India, in Asiria. Multiplicitatea unbzanlor sc It.~ociaza cu polemic] pc marginea acesrora. Medicament tezic ~isedativj. ajutand
<Ill

in China

amid

(ca aneshinduxi , , ;;ei\ii Egip~i ar fi pre-

importante. Efcctclc

st

iritare sunt Iruleo-

substantnsacrsla , III rncditatic religioase. cunosteau Dioscoride ~i afrodiziac. unui cnnsum a fest mai ales

cronicc

la interiorizarc in ccrcmonii romanii canepei. pericolul

sebi insomnia durabila si cresterea anxieta\ii. Daca recursul la cafea IlU constitute un .flagel social" ~i nu este real mente SLlrsa de roxicornanie. obisnuirca poate In schimb S(I dud lu sporirca dificulratilor pxihclogice ale unor subiecp.

utilizar-o

tcnii. grccii. proprietarile subliniind

tolosinta

scrts-o ca eufortzanr In
India, canabis

Galen
abuziv.

acuzata
Dar

d'i tncurajeaza

pasivitatea

~i supunerea.

pic;/
(engl.

CANABISM (engl. cannabis adJiction) Intoxicarc acuta sau prclunalta cu canepa indiana (Cannahi.{ .~atil-·a) sau eu dertvatl al acesteia.
CANABIS. care poare care poate globului. buna texnla

la tel de bine poare fi fbcuta rcsponsahilli de violenta, de exaltarea virtutilor razbcinice.ca talii. de manti". In istoria Marco secolului Polo, III XI-lea, rcladin

a "bi'itranlllui
s-a raspnndit Europa, In

Ciuepu

illJi,mu din familia

suu

Cnnnsbis

COI1.S11mllide cenabis
toata Iumea aceasta lui araba. plantJ in

In uupii

CAFE.S__'
cottcc efec1e

Obi~nnire la carea san ale unul consum ahuaiv de cafea.

uddie/iulJ)_ Cultivata evul mediu, subsranta Jin lume.

este lin stimulent J, Delay K.

psihic (nooanasan exctS<I

,~arjliJ este 0 plama

erbaceelor.

tntercsul Carre

lui

':ii

P. Denikcr vigilitatii. sornnului. ~i chiar

I'>C

Callcia a lui

Lewin).

Prineipala dirninuarea

atinge pami. la 4 In InafPmc~i f cultivata pc toata suprafata Rabelais cclcbrcaza tn al sau

pentru

exotica "cluhul ca drag pcruru

a crescur Bglpt.

cxpcdltia

Bonaparte

CAFEAUA. inca din tndoiala raspandita (originea secolului ment debit din

tn

rord-estul cafeauu

Africii csrc cea f;1ra mai

este crcstcrea 5i profunzimii

Pe plan

PUlllUgmC/ioli

urifiratea canepet ca planta

Trebuie sa distingem canepa tarile temperate, bogata in penrru fabric area de funii),

184(), in Franta, consacra canabisul lnitiatii se reuneau .Dawarnesk", Gautier sale Baudelaire dezordonat". a putut

hasisienilor" al ·Iitera~ilor. acolo a gulzac

psibotrcpa Din Arabia

fizic, produce man In doze

tahicardie ccfalci

~i rremuraturi. convulsii. cxercita

in
la

la toare.
din

a consume ell hasis.

dulccuta scrte extrem a dcnuntat contrar Moreau

~iTurciu
a Inceput

survin

fibre (urilizate de canepa 'fi deci ru Principiul binolul

refuzat s:i guste. In'

povestin

timp despre de

ce Theophile
experientele .psihedelice". "demon calmant.

cuvantului esrc arahaj.ea

in Europa al Xvl-lea

obisnuire. minute me.

acriunca

a xe raspandi

de pe la sfftrsitul ca medicapopulara ar ca Primul

careva
cJteva

dupa

ingestie

5i durcaza

tropicala, mai bogata tn ra~ini1 0 actiune psjhotropa mai ridicata. ei stall activ este retrahidrocanuconcentratii de cfcct ale in variatele diferentele

cuuoscuta

hasisul,
opiului. de Tours

157U, ea a devenit prima

5i tocmai

CAFEINOMANIE! ecoul lui cafeismului discutar. a secolului

Daca cronic Unii

cfecrelc asupra autori,

pc tcr-

drog de confortsi specializer fast deschisa

de convivialitate. cafenea in 1MB. privind a devenir

fi

men scurr ale cafeinei sunr bine cunoscure,

psihismuIn prima cafeisdin In i
i>Oe

ale

THe

Psihiatrul J.
unul dintre farrnacologice, efectele bolnavilor

a devenir
psihcdlntre

preparatelor din canebis: Irunzele uscate ~i locate constituie iIllba san mutijuenn, kifin Africa furnata de Nord. sub forma Ea este eel mai de •.joint" sau de adesea

pionieri

i cxperimcntarii
Iegaturlle

cercctand

In pofida

la Venetia polemicilor ei san cafeaua

esre

canabisului mintali.

si vise le si delirurile

pericolul pasager

jumatare

XX.

au indus

.,Mick·~

consurnani acestei produsele na~ionale. 110 mode,

ceracterul

a1

mul in geneza cauza exacerbarii interprctarea

paranoiei evenimentelor, Acestei

(tara tndoiala. ~ia usurintei comune vechi teorii

unul din intermai

vigilitatii

hasisul, snit, este rastna de canabis (in India, charas). Poate fi fumat in pipe speciale (chi/om) sau in "joint", amestecat cu tutun. Poate, de asemenea, si1i fie inge-

de bazl1 in schimburile Actualrnente este cuhivaUi.

eelor

EFECTELE CANABISULUi. cannabidi, lotr-o prima faza, eonsta senzatie de plutire. eel mai adesea

Betia dintr-o

doua.

"patologii").

agreabila. 111

CANCEAClFOBIE
Subiectul are lnteligenta distorsiuni. tezii , chlar ace! "high"

CATAI..EPS1E
luciditatea, senzatiile ba chiar sale ~i aeeea, snrvin sinesDupa subiectul fli.ra a cadea alcoolului

impresia

i~isstreazs p d. toate

deliberat,
voluntara. Nu exista

in relatie

eu a Intoxicare

care de asemenea Ie considera contaminate.

ii sum exacerbate. modificari fenomene si poate aceasta

Dupa

mal ales in cazuiunor

doze ridicate, de perceptie, halucinatorii. dormi

sau acea "planare", ca in cazul midriaza

intra in repaus in rnahmureala.

sau dependents fizica fa~a de canabis 5i este greu sl1 se poata vorbi de toxicomanie. Foarte numerosi tineri au experimentat in Occident, din anii '70, in mod punctual sau regulat lin consum de marijuana. Foarte putini devin robi ai drogului care sJi poata fi considerati
deci obisnuire psihic dependenti. Aceasra situatie a facut a

CARACTI!RIAL (i,
behavioral di.<;orden~).

Pc plan fizic
mina
0

experienta ~i
0

deterrcsire ~i0 foamei acestui timpului ~i a

SlI-

anumita care

conjunctivclor , 0 usoara tahicardie

glicemic rncrcu Doua voiaj (care acta ur sta la originea importante perceptiei foarte tncet) ale prczcntc aspcctc sunt modificarca pare a sc derula contagiune

hipo-

din canabis "drogul blsnd", deoarece este mai putin periculos decal a1coolul, iar
socialmente rnai putin nefast decar tuturml

gcstibilitatii.

Accst din urrna aspect de eufone

explica

Punerea sub scmnul tntrebarii a legislatiei care reprima utiltzarea sa, de la tnceputul secolului, este unul dintre elementele eel rnai adesea reluat de sustinatorii unei .jlelegislatii" in materie de droguri
Bibl.: Snyder, S.H.. La

(eng!. [cnitd] w;!h Se spune eel mai adesea despre un copil al earul cemportament este perturbet Si a carul adaptare la medtu este dtnctla 1\11nstabila, f fara ca el sa prezinte 0 verftablla maladie mentala. Originea tulburarilor earacteriale este uneori constirutionala. Ba cstc eel mai adesea legata de probleme afeetive ~i relationale, in raport eu 0 organizare nevrotica a personalitatii subiectului. Aceste probleme se exprima prin tulburari ale activitatil ~i conduitc agresive. Primele se caractcrizeaza printr-o instabilitate psihomotorie, cu turbulenta. agitatie , grimase , spaimc noc-

durabil handicapati, incapabili de 0 viata autonorna. Deca ei necesita oricum 0 asis0 supraveghere ~i ingrijiri pennanente, acestea nu mai tin de un tratament in centrul spitalicesc psihiatnc. Lipsa de locuri in M.A.S. cbliga torusi actualmente la mentinerea unui numar dintre acesti pacienti in institutia spitaliccasca. Multi psihiatri se tnrreaba de altfel daca M.A ,S sunt bine adaptate pentru asemenea bolnavi. lntr-adevar, ei sc tern di de risca sa Ie fixeze handicapul, instalandu-I tntr-un statut de 'runic dcfinitiv, din cauza insuficientei mijloacelor acordate de legislator ~i care fae din ele de fapt prea adesea "noi aziluri de rebuturi" (Ch. Brisset). tenta,

in grupurile til care circula un ,Joint", Aceste efcctc sunt resimrite diferit, potrivit ell
care survine ambianta ~i experienta utilizatorului.

meriiuens.

tdilions

du Seuil, Paris. 1973 CANCEROFOBIE (engl. csnccrophobia). Frka obsedanta st tara temei de a se Imbolnavi de cancer sau de a se gasl in contact ell 0 persoana care sufera de aceasta maladie. Nu numai eli subiectul se teme sl1nu fie el tnsusi conraminat. dar se poate socoti
responsabil contactul ell cu de a le transmite
0

ill

conditii peoaste sau pentru un novice anxios expertenta va putea f extrem de angoasanta. dezagreabila: pot surveni in acesr caz vertije, greturi.In mod curios, sc pare chier ca exista un fenomen invers tolcrantei sau obisnuirii: efeetele sunt rnui rapide 5i mai controlahile atunci cfirul subiectul estc un obisnuit. un Pof Hem}. Riscurile de utiltzare prelungira a canabisului sunt foarte controversare. Desigur ,

celor upropiati sau chiar

a contaminate care a putut avea Ioc prin

persoana suspccta

riscul cancerigen 1~ fumatori pare hine stabilit, dar polemica are in vedere posibilitatea unei diminuari durabile a capacitatilor intelecruale, mai ales a memoriei si aten~ei. "Sindromul amotivaJ:ional" adesea descris constl1 dintr-o retragere din lumea exterioarl1.o mare pasivitate, un deficit al atenpei: pentru unil este vorba de tulburnri neurologice, pc cand penbU allii este yorba de efeete eliutate mm mult sau mai pupn 112

un loc frecventar de acca persoana. La fel ca in nosofobiile caracterizate de frica nejustiflcata de a fi atins de diferite maladii, taprul ca examenele medicale practicate se arata negative nu-l linistesc dedit temporar pe subiect. Aceasta fobie capl1Uiin acest caz un camcrer obsesional, subiectul neputindu-se debarasa de ideea obsedanta a cWlcerului ~i vliz§ndu-sc obligat 1aritualuri de splUat, curalat vc¥mintele ~j mobila, tapetele, pe

CASE·WORK (termen englez). Tehnlca de ajutor, edesea utilizata de a'iistentii soclali, care vizeaza constienttzarea turne ~i mai ales dispersia continua a sublectului, prin intcnnediul unor conatentiei, ceea ce conditioneaza insuficienta vorblrt, cu privire Ia dfflcultanle pslhorandamentului scolar. Cocxistcnta unor logiec care subtenstoneaza pretentla pe srereotipii gestuale (ticuri , onicofagie) nu care el 0 formuleaza pornind de la este rara. Cat priveste celelalte, ele se probleme sociale concrete, in scopul de exprima adesea prin reactii f5li~ opozante. a-l ajuta sa ia 0 declzie privind mal buna explozii de furie care pot merge palla Ia beneflclere de masurile care l-ar putea violenta elastica, crize de irnpulsivirere, sau n propuse. printr-o opozitie mai camuf'lata: forta de Fireste, anchera de informare asupra inertie sau lcntoarea executarii ordinclor. mediului social a1 subiectului nu esre imbufnare anorrnala prin repetarea ~i exclusa de aceasta metoda. Deosebirea fata durata sa, ostilitate mai mull sau mai putin de tratamentul psihoterapeutic traditional latent". Uneori va fi yorba de conduire la este ca aceasta metoda se Hmltea 'c a 1<1 limita delincventei, caracrerialul devenind problema precis pusa de consultant si nu un adevaret psihopat. vizeaza sa reecbilibreze ansamblul perso-

CAsi DE PRIMIRE SPECIALIZATi sau M.A.S. (fr. meison d'eccucil

specialise}.lnstitutJe specializata. de gaz· duke prelungitA a unor sublecU gray bandicapap l\Ii Hpsiti de autonomic_ Prev!iz.ute prin legea din 30 iunie 1975, unele dintre aceste case de primire pot fi TCZCrvateunor bolnavi mintali sever ~i

nalitatii.

CAT _,. CHILDREN'S

APPERCEPTION catalepsy),

TEST.

CATALEPSIE

(eng!.

Stare

caraderizala printr-o rigiditate museu· larA spedala, zisa "plastJca". Autorii vechi descriau aceast~ stare ca pc a flexibilitate CeTOa'ia(lat. flexibilitas 113

CATAPI.EXIE cerea). Subiectul cataleptic. in mod spontan imobil, rezlsta la mobilizarea pasiva asa cum rerista cceara moale''. EI poate pastra limp foarte tndelungar pozitiile
care i x-au dar. Bxista ~i forme rigida ciindu-se gestuale preeum adesea cu impulsii si stereotipii folie lonique", 11l74), trad.fr. in I1volution psyctnsuiquc, I. 52, no 2, IlJ87, pp. 367-439

CAZIA. EU.EH WEST articulare a

autonom. Nu apare leziune acesnn alter ulcerul sistem versanti gastric deci surprinzator Ia nivelul faptul unei ca asupra ascciat cu
0

sistemului

nerves

central

si

(manlerism.

rieur! de balansare),

in care
a

ill.

de catatonic

se

observa in

aceeasi
pozitie

~i u catalepsie (mentinerea de atic tudini rigide. cu irnpresia penrru observetor a flexibiliratii ceroase). Se disting forme melancolice sau periodice ~i forme schizofrenice. tonia
Sf

flexibilitate

membrelor

In cazul poate

acesteia

din brusc

urma.

cata-

cataleptica.
Cu toate d\ este atasata de anumitc sindroame organice. tndcosebi infectioase (cataleptocatatonie lepsia in febra tifcida) 5i

transforma mai intai

in agitetie in

si violcnta irnpulsiva.
Descrisa de K. Kahlbeum

neurologice (patologic ccrcbeloasa), caraeste mai inainte de toate observata in psihiatrie: schizofrenie. isterie de conversiunc, catalepsie indusa prin hipnoza. in
farrnacotogia provoca lepticele
0

1S74 ca netnmie de tensiune (germ. Spennungisteseirn, cu 0 evolutie in patru faze succesive (melancolica, maniaca. confuzo-stuporoasa si dementiala). catatonia cste integrata de E. Kraepelin, in
1899, in cadrul 5i devine accusta apare dernentei adcsca precoce, careia ea Deoarccc tineri, cu deosebit de hebefremai in tip", reluata E. Bleuler motoric tax ice halncinogene forma cataronica. la bolnavii de forma ~i negarivista forma P. Chaslin clinica

CATECOLAMINE (engl. catecholamine). Grup de neuromedlatori prezenti in diferite organe st caracterjzati prin exlstenta unui nudeu catecol, pe care vine sa. se grcfczc un lant amino lateral. Doua molecule, noradrenaline ~idopamina, se diferentiaza net ca protagonisti in acest grup.
Sistemelc recepton, pielea, digestiv ronilor catccolamincrgicc neuromediatori) ochiul, inima, in rnulte organc (ncuroni, sunt localizutc cum sunr sistcmul ai nelllocalizati cerebral. spre ensprc Gru-

Iocalizara

parti

se poate (exemplu

repercuta de stres de sistemc

sau cu hipertiroidiaj. explica de

0

Accasta dificuttatea chiar poate dad. face

divcrsitate

de a trata tulburari Astfel,

legate

leziune specificn.
tratcaza a gica prcsupusa

un

neuroleptic, dopaminer-

disfunctia

in ccntrul diskinezii

schizofreniei. ~i chiur la impactul

0

sa apara care

la nivcl pcrifcdc

dezvoltare exagerata a sarulor

(ginecornasrie). aces tor substante functiilor endocrine. rcvelcaza asupra

barbat sau

plarnnnii.
genital. celulari

animala, catalepsie

capacitatea

de neuro-

a ,

sau aparatul central, la nivehil uxoni nota sunt rcgrupati

motricitattt

caracterizcaza

La nivel in principal

corpii

~i Ie distinge

de alte psiholeptice

in nuclei, rrunchiuh» care urea

lndeosebi de tranchilizante. CATAPLEXIE (engl. cataplexy). Pierdere sublta a tonusului muscular. in general msotlta de 0 diminuare a fortei musculare ~j de 0 incoercibila trebufnta de a dormi.
Ea afectcaza trunchiului. tabloul clinic narcolcpsia dis, plans). poate lenta. asupn.l actiona dar rnuschii Cataptexia al unei cscntiala membrclor face tulburari sau boala intense parte sau ui din

o fuza depreslva no-catatonica, tarziu tonie cu cativa a "nebunie schtzofrenie. iar H. Baruk capnina) rrenea,

lunga. se va vorbi

De
ccfal

aici pomesc [vic! formand

L.G.]

sau descind sistcmc.

CAZUL ELLEN WEST (eng!. the case urEllc" Wcst), Caz de schlzofrente facut celebru de L Blnswanger ,
Istoncestc.
WOf>S

ani de catrc discordaruti

maduva, a veritabila rului. de

udcvaratc

cazul

Ellen West Urban, dill Acest

face pane, Lola lui este

COII-

va face

din catain 1928 tbulboDe asevor

purile celulare

constitute, anatomic astfel gropurilc

dupa 1. Olowinski, biochimicn patru mari bulbarc. a creiegrupuri pontice .

la un loc ell cazurile si Suzanne Binswanger

lise, Ji.irg, Sund. cartea

~iDe long vor descric (cclibacile).

Sc disting nuclei:

Sctuzotrcnic.

cutsnonii expaimcntelc.
~i infectioase unele drcguri

mezencefalice rilor accstor actiune diaca tractusului tiile sexuale este

~i diencefalice. sisteme foarte digestiv, si ovulatia, ale receptoau ararat ca aria lor de modularea influenta termoreglarea, functiile carasupra

suficicnt de rcprczcntativ pcntru siderat drept moue! suu referinta. Caracterul rie. Este ascultarcare, vesure Matura favoarea ~i sensibila, ei se afirma incapatfulala,

cal af

de scmn: Gelineau. (surpriza. de somnofara efect

Manipularile farmacologice
vasts:

inca din copilazburdalnica, nede intreaca ill care Ii mult ~iit Ca

Este declansata

In nercolepsie,
asupra in

de emotii

chimioterapia

perrnite experimentatorilor sa produca 0 farmacocatatonie (L.S.D., canabis). Catatonia rara

0

dar buna ~cul.1ri~a, ambitioasa. este obiecr

acceselor general

estc

insa,

tnainrc

de toare, asistentei in

forma mai psihispecial

~i vasomororie,

iar tot ce tntreprinde iruensa. (bacalaureatul), unui examen

ramane

clinica
utrice. penrru

a schizofrcnici. data ell progresele Pentru (F. multi cei din scoala

Ea a devenit psihiatri. de psihiatric unei

func-

Inccarca

sn-si

endocrine, ciclul

la care

renunta

acccselor

caruleptice.

comportamentul alimcruar, comportamentul de autostimulare, veghe-somn. Aceste acestor toare date sisteme simple rnotivatie. ugresivitate, kinezie. importanta reglalii in creat~ grad de ca ajustare precum vor

de profesor, citeste atee vie!)i

CATATONIE (engl. catatonia). Stare patologica a psihomotricita.tii caracterizata. printr-o pierdere a sponta:neitatii $1 initiativei motorii, prln mertie !ji negativism.
Este un comportament motor mai mult sau mai putin permanent, care nu raspunde in mod adaptat la stimulii d.in mediu, aso-

dinamica regresiuni efectiv

deschide portilc Universitarii. E inteligenta

scrie poeme, tndeosebi a lecturilor de revoha vars[a Dore~te dulciuri, devine contra apreciaza urmare pozi~ii Catre ceput lngra~a. mai ales IX Rilke ~i Goethe.

din

Chicago stadiu arhaic,

Alexander.J.
expresia atitudini

Masserman).

ca nu va fi decat la un foarte frccvente cu

dernonstreaza sau elementare, sau termid1, in care reveleazli

psihoafectiy

~i psihomotor fetale

atat in fenumenelc

~i adopta burgheze. ani a inde a se timp, 115

la bolnavii

catatonici.

vasomotorie comportamentele raspunsuri de aceste

de doull..zeci cu ardoare dar,

de

fi

integrate

sa se strecoare

in ea teama in acel~i

Bibl,: Baruk, H .. Precis de psychiatrie, Masson, Paris, 1959; Kahlbaum, K., ,,La catatonie ou

vegetative. structuri

Interpretarea inalrul

sa miinance,

114

CALAuzlREA COPtlULUI traieste angoasa ingrA.~rij. care educe eu 0 idee tixli.. Adesea este deprimata. Spre a-si pastra silueta, recurge la laxative putemice, din care tnghite pan1l. la saptezeci de casete pe zi. ln urma unui avort. suspenda Iexativele, deoerece doreste sa aiba un copil, dar dorinta de a-si pastra siluera 0 face din nou sa renunte la alimentarea normala ~ireia laxativele. Menstruatia dispare. dar faptul de a nu se lngra$a ii evita 0 noua depresie.
Ellen decide, la treizeci si unu de ani,

CENTRU srupizi si, finalmente, manifesta toate semnele unci demente severe". Dupa Lasegue, posibil pare diagnosricul de anorexie isterica; pentru Maleval este un caz de nebunie isterica. Diagnosticul de schizofrenie (Bleuler, Binswanger, DSM-lIl [sic! - nota L.G.] subliniaza geometria variabila a istoriei acestui concept. Studierea cazului Ellen West a eontribuit la tndepartarea lui R. D. Laing de psihiatria traditional a, de preocuparea pentru diagnostic si apoi lie conceptul de schizofrenie sirnpltt: aceasta poveste tragica ilustreazn nu nurnai certurile diagnostice, ci ~i implicatia umana a diagnosticului distructiv.
Bibl~ Binswanger.L; "The Case of Ellen West", in Exi.~tence, May, R_ {ed.), Basic Books, 1958; feed. Simon & Schuster, New York, 1967; Bteuler. E.. Dementia praecox or the Group of the Schizophrellia." IUP,Madison,Conn., 1950; rebl_ 1987; Textbook of Psychiatry, MacMillan, New York, 1924; Reprint Amo , New Yurk, 1~76; Lasegue..Ch., Ecrits psychatriques, Privat. Toulouse, 1971; Needelman, J., Being-ill-theWOf/d, Basic Books. Souvenir New York, 1963; reed. 1975 Press, London,

DE A.IU1'ORARE

sa-i marturiseasca sotului problemele ei. Precventeaza sanatorii , intalneste elita psihiatrica a epocii. tntre care E.'B1euler, Kraepelin si Binswangcr. Ei nu sum de acord asupra diagnosticului. Krecpelln se gjmdeste la 0 melancolie; Bleuler la 0 "schizofrenie sirnpla"; un al treilea psihiatru strain, nenominalizat, crede c:1 pacienta are 0 constitutie psihopattca. Cu toate acestea, toti trei cad de <Icard asupra urmatoarelor aspecte: I) rulburarea nu este de tip maniaco-depresiv; 2) nu este verba de d nevroza obsestonala: 3) nu exista nici 0 terapie fiebila care sli. poata fi luata in considerare. Ellen nu se tnsanatoseste si. de mai multe ori, tncearca sa se sin~cidi. In pofida acestui fapt, psihietrli decid sa 0 extemeze din sanatoriu. Dupa plecare, simptomele i se accentueaza. A treia zi, 1ns11, a e schimbata. Nu e ezita!ill rnanance, chiar ~ibiscuiti ~iciocolata, sc plimba eu sotul ei.ciresre poeme ~i redecteaza corespondents. Seara la culeare, ia 0 doza mortals de otrava, iar a doua zi, dimineata, esre glisitli.moarta. A vern aici un caz paradigmatic de "schizofrerue simpla", bleuleriena. Bleuler o deflneste in felul urmator: .Pacientii sunt slabiti la nivelul afectului ~iintelecmlui. i~i pierd voin~, iar capacitatea lor de a munci ~i de a se ocupa de ei este diminuata. Par 116

CALAUZIREA COPILULUI (engl. child guidance). Structura de ingrijiri medieale care functioneaza dupa modelui consunatle! medlcale si are ca obiectiv ejuterarea copiilor care au probleme afectfve, cat si a anturajului ler , Acest concept de origine americana a fost utilizat in Franta, dupa eel de al doilea razboi monilial, spre a defini 0 ncua orientare medico-psiho-sociala a dispensarelor publice de psihiatrie infantila. Centrul de calauzire infantila este "destinat mai presus de toate .~li. amelioreze adaptarea copiilor la amurajul lor irnediat, preocupandu-se in special de relatiile lor afective !ii sociale.

spre a Ie permire sll. profile din plin de tlta in_tr-un mod anormal $1 totodata aptitudinile lor individuale" (Buckle ~i nepllkut. S. Lebovici, 1958). A fost necesara forAcest terrren, creal de Dupre ~iCamus, marea de echipe pluridisciplinare, care au regrepeazadiversele anomalil (nonorganice) stabilit contacte Cll celelalte servicii scciele din acest domeniu perceptiv intern ~itn si medicale, clientela putand proveni din special iluziile ~ibalucinatiile cenestezice ~coli, spitale si servicii sociale. Aporturile pe care Ie putem regasi in unele deliruri teoretice ale pedopsihanalistilor, ca A. Freud ipohcndrice. si S. Lebovici, in special, pureau fi in acest CEMTRU DE A,JUTORARE PRIM caz utilizate pentru a ameliora sanatatea mentala a eopiilor in tarile europene, ingriMUNCA. sau C.A.T. (fr.cenrre (i'aide jindu-se de copil ~i de mediul sau, pe care par lc travail). Stabiliment care le ofera era yorba sii. se lnccrce a-i schimba la adolescentllor sl adultllor handlcapatf, nevoie. Centrele de calauzire a copilului care, pentru moment sau in mod duras-au dezvoltat in paralel cu CM.P.P" ~iau bil, nu pot mund niei intr-o tntredevenit;o data cu crearea In 1972 a inter- prindere oblsnufta, nici lntr-un atelier scctoarelor de psihiatrie infanto-juveniln. protejat sl Diei DU pot exercita 0 actlcentre de sanatatc mentaia sau, mai recent, vitate profeslonala jndependenta, un centre medico-psihclcgice. sprijin medko-soclal ~ educativ, precum ~i un mediu de vista. care favcrfzeaza CA.MA$A. DE FORTA (engl. strsit dezvoltarea lor personals ~i fntegrarea jacket). Bluza din panza foarte rezistenta soclala. Centrele de ajutorare prin munca care impicdica. mtscartle membrelor (C.A.T.) nu pot angaja, cu exceptia unor superfuare. Este un mijloc de imobilizurc utilizat necesitati speciale, decst muncitori hanpentru a-i stapani pc unii bolnavi minlali dicapati a caror capacitale de munca este deosebit de agitati. W. Battie in Anglia, inferioara unei treimi. Numai comisia tehnidi de orientare si de reclasare proW. Cullen in Scotia, P. Pinel ~i .B. Pussin J III Franta au Iost printrc primii care au fesiomtli1 (COTOREP), comisie departatnlocuit lanturile, care pana atunci ii tineau mentala instaurata prin Icgea din 30 iunie in loja lor pe marii ncbuni, prin ,Jiletci de t 975, poatc declare ca 0 persoana handiforte". care, 0 dara.cu E. Bsquircl ~i capata tine de formula C.A.T. Pentru perW. Tuke, au devenit "ca.ma~i". La mijlocul scanele handicapate in varsta de 16 pana secolului al XIX-lea, R. Gardiner ~i la 21)de ani, decizia nu poete fi luata decat 1. Conolly au deconsiliar folosirea lor ~iau Cll avizul comisiei departameruale de edupreconizat nonconstrangerea corporala" catie specialaIn toate cazurile COTOREP sistematica. Azi ele nu mai sunt practic ia 0 decizie provizorie valabila pentru 0 durata de incercare de maximum sase luni: utiliz.ate. aceasta perioada poate fi reirmoita 0 sinCENESTOPATII! (engl. coenesthogum data, daca este eazul. Decizia definipathy). Puturbare a cenesteziei, resimtivli. nu poate fi luatli.decat ulterior. 117

CENTRU

DE CIZAAE. parte gerate de Asociatia nationala pentru prevemia alcoolismului (AN.PA.), functioneaza fie prin simpla consultare, fie aplicand programe rnai complete, mergand de la informarie la spitalizare. CENTRU DE IGIENA ALI MEN· TARA 51 DE ALCOOLOGIE sau C.H.A.A. Sltudura de ajutorare, de ingrijiri ~i de preventle care asigura
frecventarea ambulatorle a ortcarel peraltul
C011COI1-

Unele C.A.T. dispun de un camin de cazare; handicapeui gazduiri aid trebuie sA

conmbuie la aceasta. f]d1 a putea fi privati

de un minimum de resurse. Persoanele handicapate primite in C.A.T. nu depind de

Codul salariat exista rrnmcii niei in acelasi privet. din sectorul

rei ca orice In CA.T.

all nu

contract de rnunca ?i nici angajare in sensul Codului muncii: ell toare acestea.conditiilc de igienn si de securitate. ca si regulile de medicina a rnuncii. ramall
aplicabilc. statu! esre

In

ceca

obligat carora

eg .. ell u
decst

,~aVCf!iC

ce

privesre

salariul.

un vuplimcnt

55% din S.M.I.C.

muncitorii

maximum, pentru CA.T. nu lc ponte vnn..a

Pentru ceilalti.

soane confruntate in vreun fel sau eu 0 problema de alcoolizare. lnccpand din 1970, au fast create
sultatii xultatii de igicna allmentara; accste sun! usigurute sitptarnanal Au drept

15% sau rnai putin.

acesr supiirnent este cafcular in asa fcl Incat sa asigure resurse provenind din munca egale ell 70% din S.M.I.C., [a care sc
adauga eventualele bonificatii handicapate
0

de catre scap de excesivi'' Idcca cstc

un medic a raspundc

)'i

infirmicrg.

13 ncvoilc

"bautorilor
psihiatrice.

, care admise

tin in

care nu au problernc

seama de cfortunfe depusc. In anumitc

cazuri , persoane CAT. riorul

pot

excrcira

activitare

in exte-

stabillmentului

ca alcoolismul rrebuic abordat ca u boaln de nutntie in general. de unde dcnumirea acestor consultani. Dar aceaxta formula necorespunzand decjtt in mod imperfect
obtecrivelor Iost fixate. incepand din 1975 au

informarea si educatia senitara. Aceste ectiuni sum de efectuat pe langAconsultenti, in mediu profesional, in mediu scolar, universitar ~i spitelicesc. Centrele trebuie de preferinta sa fie situate fie tnrr-o cllidire arnenajata conform trebuintelor, fie in perimetrul unui centru de s1\natate, al unui dispenser seu altui stabiliment de preventie ~i jngrijire. Centrele trebuie sa fie user accesibile ~isa fie in strans1\ relatie cu diferitele organisme sau stabilirnente care concura la reinsertia bolnavului alcoolic: stabilimente spitalicesti, specializate sau nu , sectoare de psihierrie , servicii socialc. justitie. A.N.P.A., miscari de ajutorare a bautorilor. Centrc1c de igienli alimcntara ~i de alcoologie pot f gerate de 0 asociatie , dar pot fi de ascrnenca comunale san departamcntalc. Unii consultanti care prezinta tulburari psihiatrice Importante nu pot f supraveghcati de aceste centre 5i trebuic spiralizati in rnediu psihiatric. in general,
atunci aceasta cand trebuie estc necesara
0

Cu subventii importante de la Securitatea sociala, primele centre sunt implantate in provincie, la Bonneval (gure-etLoir), cu H. Ey, iar in regiunea pariziana. la Villejuif, cu L. Le Guillant, ~i la VilleEvrard, CU P. Sivadon. Acesta din urma i-a deflnit principiile: "Tempi a 5i reeducarea bolnavilcr constitute celc doua aspecre complemenrare aJe unei psihiatrti eficace r ... 1. Metodele de rceducare VOt fi metode active, punand la lucru expresivitarea ~i
creativitetea tntr-un mod concret (uctivitati

fizice, expresie plastid, munca, acrivitati sociale); ete utilizeaza functiile adaptative
rcziduale tnnd ale handicapetului mental, cauin mod sistcmatic sa-i dezvolre nivelurile functionale inracte: ele cauta sa dezvolte eficucitarea functiilor astfcl restebilite, favonzand mecunismele de

spitulizarea,

sa fie

CENTRU DE CAZARE 51 DE READAPTARE SOCIALA sau C.H.R.S. (fr. ceerre d'Mbcrgemclll el de rcwiaptation sociuie). Structura de adaposttre soctata care poate primi indivizi sau famiUi aflate in dificuitate, dar ~i alcoolk! care ies dintr-o cure sphaliceasca, jzolati, rata familie, rata domlciliu, Iara loe de munca; aceasta cazare temporara vlzeaza relasertia sl readaptarea. Acest tip de stabiliment cste Inrudit cu centrele de ajutorare 5i centrele de adaptare la via~ activA (C.A.V.A.). Nu trebuie eonfunuat eu centrele de igien~ aIimentar~ ~i de a1coologie (C.H.A.A.). locuri de preventie ~ide ingrijire. Acestea din unn~ (aproximativ 250 in Franta, Jin care mare 118

create centre de igiena alimentara, cuprinzjtnd lin medic, una sau mai multe infirmicre,o secretara, 0 asistenta scciala ~i un vizitator social benevol. Centrul de igiena alimentara este descris ca LIn post Je ajurorare, de uscultare si de urgenta, dcscbis in permanenta; accenrul esre pus pe ejutorarea ~i tratarnentul reeducativ al bautorului excesiv. o circnlara mirusteriala din 1983 redcflneste organizerea ~imisiunea acesror centre. pe care Ie numeste de acum inainte "centre de igienA alimentarA ~ide aleoologie". Se atribuie acestor centre 0 rnisiune de asisten~<'i a bolnavuiui alcoo[ic; aceastA asistentii trebuie sA fie meweaHl. reia~ionala. ~i socialii. Centrele trebuie de asemenea sA efectueze ac~iuni de preventie, cum ar fi

privilegiata a asistentei lara din rezervate

de scnsibilizare tcrapeuticc,

pcrioada de limp ~i de arnorsare care va continua

privinta. circuca, in fiecare alcoolici, ~i
0

dupii extemarc.

[n accastn

19M3 preCOnileaZa ajurorarii bulnavilor

centrn spitalicesc , cateva patun sa fie ca, in cazul ca esre necesar, sa fie creata veritabila unitate de a1coologie.

oompcnsatie, de obicci detorith specializani si utilizarii de medii protejate''. Dupa cum vedem, aceste centre sunt orientate spre 0 readaptare ~ socioprofcsionala precocc ~i' rczerva un roI esential ergoterapiei". Ele deschid celea politicii de sector care avea sa fie pusa in apJicare un deceniu mai tarziu. Dar poatc ca dau prca marc importanta aspecrului educariv in tngrijirea bolnavului mintal. privind handicapul sau mai ales in perspective juncnonalista a neojacksonismului organodinamic allui Ey. CENTRU MEDICO·EDUCATIV sau C.M.E. (fr. centre mooico-6ducatif); eng!. child guidance clinic). Stabiliment care prim~te persoane in vlirsta de la 3 la 20 de ani suferind de un deficit intelec:tual care necesita. tlXursui. sub control medical, Ia tehnici nu in exclusivitate pedagogicc. Aceste centre sau institute medico-educarive cuprind: institutele medico--peJagogice, 118

CENTRU DE TRATAMENT $1 DE READAPTARE SOCIALA sau C. T .R.S. (fr. centre de traitemellt et de readapMioll socia/e). Serviau.pilot creat in dteva spitale psihiatrice publice franceze, dupA Ellberare, pentru 8 trata bolnavii mlntali in vederea reinsertiei lor sodak rapide $i a eviWii cronkizatii tulburAriIor lor.

CENTRU MEDICO-PSIHOLOOIC
care primesc copii in v !trs1J de 3ta 16 ani, asigurandu-Je un invlti1rnant general, precum ~i 0 formatie gestuaUi.; instirutele medico-profesionale, care continua ~iasigura fiecarui adaptata opera
0

Acelasi text precizeaza ca,

circumstante. cc:ntclrii lntr-un sector, centrele tuturor centro fie unei se va'da

in

functie de:
fie con-

nelucrativ.

gerate

de esociatii

reglementete

detenninat tamental

crearea

unui stabiliment

depar-

prioritate

institutiilor extraspitalicesti de sanatate mentala de

formule dispersate. ecestea sunt

stabilimentelor
matie dicap. Toate ca externate

precedente
aceste institute sau intemate.

for-

profesicnala

han-

functioneaza

In 1986, 0 decizie ministeriala defineste

medico-psihologice; de coordonare

de legea din 190 1. Unele sunr subventionate de Educetia Nationala sub forma de detasament de personal sau de chirie pentru localuri. Altele apartin de Casa de alocatil familiale, de municipalitati. Spre
deosebire de dispensarele de igiena menremunerarea se face prin plata actului prcfesional, asumata de Securitatea sociala. La vocatia lor prima de structuri de ingrijire care completeaza mijloacele puse taUl gratuite, in functiune public, adauga rarilor centrele de inva~mantul specializat

desunat s~
,,aliena,ii". mente este edmnustrape,

(eel mai adesea), in mod special primeasca si s1 ingrijeasca

Fiecare
administrat

dintre aceste stabilide un consiliu de

CENTRU MEDICO.PSIHOLOGIC sau C.M.P. (fr. centre medico-psychologique;engl. medico-psychological center). Unitale de preventje.de diagnostic $i de ingrijire organizata penlru a hrpta contra maladiilor mentale. Stramosii acestor centre au fost rnai i'nui.i dispensarcle de igiena mentala. care
functionau dupa acelasi model ca dispen-

si de ajutorare in mediu deschis, care organizeaza actiuni de preventie. de diagnostic, de tngrijire ambulatorie ~i de inrerventie Ia domiciliu,
puse la dispozitia populatiei. Aceste centre stabiliprestatii

unltati

a1 carui presedinte este presedintele consiliului general. Directorul spitalului, numit de ministrul Sllilat1pi, este reprezentantul legal al stabilimentului. Piecare spital cuprinde servicii administrative, tehnice ~i medicale. ln fruntea fiecarui serviciu lie afli'!.un medic-sef de
serviciu ~i de sector psihiatric. 0 serie de

pot

cuprindc

antene sau

pe
care

langa orice

ment

sau institutie de

necesita

medico-psiho-pedagogice depistarea ~i diagnosttcul tulbuale copiitcr , cooperand ". dispensarele clientele parte

psihiarrice

de sustinere

psihologica

mentale

Centrete
asemenea logice

ajutorare
sa

permanenta

sunt

de

astfel cu
toate blerne in tntr-c

medico-psihologice
de pedopsihiatrie lor continua din copii C.M.P

cornisii concura de asemenea la buna functionare a ansamblului, intr-un spirit de concertare: comisie medicala de stabiliment, comitet tehnic paritar, comisii comitet administra1985 dispune de igiena ~ide securitate, tive pari tare. Legea eli. fiecare departarnent sa aiba un stabiliment ci numai

considerate abilitate fiind

centre
raspunda

rnedico-psihoIa urgenta

ale intersectoarelor acestea, constituita prezent in mare foarte

ell

sarele anntuberculoase. Din 1937,0 circuiara mimsteriala permite luarea ill

considerare mcntale profilaxia a unei in afara rhaladiilor organizari a igienei psrhiatric. ca depistarea ~i a alcoolisspitalului mentale

s:1 fie
cu proP. sum

psihiatrica, pot cuprinde

care nu pot fiecare pune echipa

In
~i

deschise zi 5i noapte: ele cateva paturi pentru tngrijirile depasi 48 de ore. Acrualmente,
de psibiatne sau mai multe in care care sectcriaet centre dismediaceeasi la

de adaptare asociatie

scolara.

din 31 decembrie

numeroase,

regrupate

nu mai este obligat dcstinat alienatilor, ingrijirea bolnavilor

1955. un decret

precizeaza

serviciu de unul

nationala.

sa

asigurc

mului sunt asigurare prin dispensare de igiena memala; la fel stau lucrurile ell postcurele bolnavilor care au facur obiectul unor spitalizari psihiatrtce sau el curelor de
dezintoxicare 1960, care alcoolica. instaureaza Circulara sectorul suplimentare din de psihi-

co-psihologice,

lucreaza

pluridisciplinara

intervine

spital ~iin structurile extraspitalicesti ale sectorului (urie geografica de 70000

locuitori)

mintali in unul suu mai multe stebilimcnte CENTRU SPITALICESC SPE· spitaficcsti cu caracter public. Aceeesi lege CIALIZAT sau C.H.S. (fr. centre nos- face lnsii din atari stabilimcntc centrul pitalierspeciaij,..e). Stabillment spitellcesc dlspozitivului de preventie , de Ingrijire ~i public specializat eel mai adesea in de postcura pentru bolnavi[ mintali, in psihiatrie. . scctoarele psihiatrice deservite. Bunurile,
Legea din 31 decembrie 1970 a remobiliare

atrie, di'!.cateva informatii Acest dispensar trebuie

resedinta orasele departamentului,

prevazut
precum

in
~i in £1

eu mai rnult de 20 OCIOlocuitori.

poate f instalat fie in localuri independente, fie Intr-un dispensar polivalent. in 1974,0 alta circulara precizeeza eli acest local. dotat eu telefon ~i cu secretariat, constitute un loe de referinta pentru echi-

CENTRU MEDIC()'PSIHO·PEDA. GOGIC (fr. centre medico-peycno-peaegogique). Centru de ingrijire ambulatorie in care copiii ell dificultaU psihologice sunt ingrijlU de 0 ectu'pa pluridiscipH. nara compusa din pslhiatrl, psihologi. asistenti sodaIi $1pslhoterapeutl.
Create cupa al doilea prima rlizboi mondial, de psihiatrie nu au sunt orcu scop in

botezat spitalele psihiatrice , pentru a le

clasa in categoria cializate. Acestea administrative, nare centrelor spitalicesti spesunt stabilimente publice a carer organizare, functio-

pub1ice de lupta

si imobiliare afectate serviciilor contra ecestor afectluni

sunt pose la dispozitia centrelor spiralkesti specializate. Cheltuielile accstor stabilimente gime sunt actualmente de asumate in tntrepentru de regimurile boala. in cadrul unei asigurare dotari globale

~i contencios respecta regulile de drept administrativ. Aceste spitale sunt dotate cu personalitare rnorala ~i utonomic a financiara din 1968. Aceasra autonomie
este totusi relariva in masura in care aceste spitale administrative autontatilor sunt supuse unor controale si financiare din partea turetare I; care sunt arasare a

anuale

acelasi
infantile

timp

cu

ceredra

pa: el

pennite de

nu numai

acordarea

de con-

Ja universitate,

C.M.P.P. Acestea

CEREBEL (engl. cerebellum). Structura nervoasa Impara sltuata 1n spatele tnmchlului cerebeal sl dedembtuI emisfe-relor cerebrale.
Cerebelul cuprinde un lob impar, vermisul, ~i douil emisfere cerebrate laterale, Acest creier mic posed:!i un cortex cenu~iu

sulIatH, perioade

ci ~i ajmorarea terapeutiee

de mici grupuri

fast

recunoscute decat private

~i finan~
in 1956.

de Ministerul

permanente

bolnavi Iii ingrijirea

partiale.

lor

in

Sl1natiltij ganisme

sau sernipublice

(D.D.AS.S., prefect. D.R A.S.S., Ministerul Sllil:1tlltii). Legea din 30 iunie 1938

120

121

C.H.AA
~iplisat. Cortexul dintre substanta albl1 ~i nuclei profunzi. este format din trei strenm. este stratul IgS2, la
0

C1BERNETICA
catedra creata special pentru el,

care eel mai caracteristic

la propunerea Cu prilejul

lui Gambetta. unei reorganizl'rri

a localu-

subiec:t:Uor intr-o ordJne rnereu idendell, in vederea aprecierll ~i evaluArii anxie-..til lor.
Utillzate logia mente de de trei decenii in psihopato-

celulelor

Purkinje.

Mesajele

nervoase

ejung la cerebel prin fibrele cataratoare si fibrele mansonate. Cailc aferente pornesc de

rilor .Ia serviciul sao de la Salpernere a fost atasat "cartieroi epilepticilor simpli'', in
care se gaseau sioneaza pur numeroase isterice. Se panurnaidecet de isterie, sperand sa admita .Jeziuni pe care 0 18

Toate acesre chestionare nu prealnta decar un interes relativ pentru clinician, care prefera in general scarile de hereroevaluare de felul scani lui M. Hamilton
(Hamilton utilizata nerele Anxiety din 1960. Rating Scale, HARS), chestiotimp lntr-adevar,

cantitativa, chestionarele
de auroevaluate care Ie dcoscbcsrc sunt

(engl. !.elfraling) net de instrumente

la

celuleic

Purkinje.

lnainte

de

a parasi
aco-

care P. Pichot evaluare, Dintre hererocvaluarc.

cerebelul,

ele fac releu

fie in nucleii

cerceteazli printr-un demers pc care Il voia

anatomoclinic, torusi nnor sa ajunga

sunt instruPc scarile

de unele rnulte printr-o Sympun ca

de autoevaluare

sunt in ecelesi

prea sensibile iar rczulratclc cu acelea

~i prea putin

discrirninantc, corelate

pensului. fie In nucleii cercbeloase. Se disting tionule care au

0

dlntati sau olivele trei sectoare funcfilogenetica in mcntiavand ca musmola miscarilor: ell ariilc participa in dcrivatie

aceleasi reusite ell in

,Trebuie datoreaza ci eel mult straduieste nevrozei intercritice unor leziuni sa descric

precedentele cerebrale un "tablou

cercetari.
nu se Sc al sa, anatomice, clinic"

lor sunt insuficient ~i rnai objective.

chestionarele

de anxierate. incluznnd

ale scarilor

de heteroevaluare.

originc

ca isteria functionale"

raman destul de generale, elcrncnrc psihoparologicc analiza tom factor nalc HSCL americani (J.Guelfi, pe anxietate Este Zung factoriala. Checklist ..anxretare" compulsive este Astfel. (HSCL) izolabil (T.O.C.), de
0

mult mai sigure

diferita: arhiccrebelul, implicat nerca echilibrului: paleccerebclul, functti cular toni principale si controlul ale cortexului miscarilor. inervatie rcglarea cxecutarii cerebral, Situat senzitiva, joaca aetiviti'l.tii ~i motorii

rcpcrubile
Hopkins

tonusului

CHILD GUIDANCE
COPllULUI

--lo

CALAUZIREA

, ell rnanifestarilc , cu "stigmatcle" eli. nu estc cxercitate

sale entice ~i verba

~ievoluua dedit

prezinta de factori

ncoccrebelul pregntirca u bogata prioccptiva.

, aflat in relatic

raTa

a se lndoi
sugestiei

de
cum ~i daca ori ca a

somarizarea.

depresia, autilizat

tulburarile psihiatrii adaprare

obsesionordfranccza

pc

efectul

de medic,

senzitivitatca.

mari1e cai senzortale ccrebelul

si prirnind

o ucrnonstrau A. A. Liebeault, admite

pe

atunci

H. P. Bernheim,

mai ales proun TOI impormotorii. DE IGIENA ALI-

ca bolnavcle
dedit Acest

Ia Nancy.

~i chiar

~i a cunoscut 19~n). Altele ~i diversele

sale erau de multe e~te pentru de

0

sun! mai centrate sale manifestari.

CHILDREN'S APPERCEPTION TEST sau C.A.T. Test prolectlv derlvat din TAT (Thematic Apperception Te.~t),care punc in sccna animale ~i este destinat copiilor de mal putln de 8 ani, C.H.R.S. •
CENTRU DE CAZARE SI DE

tant in reglarea

in stare de hipnoza. nu era vorbu Isterici. in latura unul dintre parte ascmenea, mare . S. Freud, 1885-1886, clinic din Nancy, si , mal motor fi

a edauga

alta
de

manitestare va fi distrus.

C.H.A.A:

-.~ CENTRU

edificiu

clinic

cazul chestionarului lui W.W.K. (1974). Acosta din urma, dcnurnit

Status Inventory , dintrc care direct, ccruratc (ASI), iar pc cuprinde 5 sc adrcscaza

READAPTARE SOCIALA

MENT ARA $1 DE ALCOOlOGIE.

sa neurologica, elevii drepratc. stagiar va profita spre ca scoala

J.

Babinski, Sc stie. de avea in in iama celor prova care

Anxiety anxietatii tarilor precis. chcstionarc

rnagistrului.

20 de itcrnuri sale

C.H.S.
CIALIZAT

CENTRU

SPITALICESC SPE-

CHARCOT (Jean Martin). Neurolog trancez (paris, 1825 - Montsauchc, Nievre, 1893).
Devine agregat numit medic de spital tn 1856 ~i este de medicina sef de serviciu batntnilor.apoi fast metodei scleroza numele), 'in lR60.

de 13 Nancy

resimtite sunt

J 5 manifesunele
UTI

Dar mui ales tanarul de Salpetrtere atat de J:nvi1\ilinantul

somatice. tn

sfiir~it,

simptom

In

1862 este undc a bolicare, (Ii in localiafectiune a indivi-

al magisuului

cat

~ide

cnticile P. Janet, dinamice.

la Salpetriere, in eceea eel

a descoperi psihanalizu. fidei

inconstientul

va eol~bora patologiei datorita dua1izat poarta placi zate. patiile

eu A. Vulpian

in cercetarea

tarziu,
un

De exemplu, scara fricilor a lui J. Wolpe ~i P. J. Lang (1967) sc adrcscaza bolnavilor fobici, eele 72 de itemuri ale
sale grupandu-se frica in de 6 categorii frica determinate: de animale, de situatii eorporale, si frici allui

al unei psihopatologii

lor neurologice. A

dintai

.~lel

elev

a1

lui Charcot, nu numai

anatornoclinice, laterals unele forme efectiuni cronica

apare Iogiei,

asrfel, ci

in pofida

esecului

sau in feta

interpersonale. frica
frica de zgomote., diverse.

suferinte

amictrofica de scleroza
0

isteriei, un mare maestro

a1 neurode

alte fobii clasice fricilor in (tradus

~i al

neurcpsihiatriei al

franceze

La fel, chestionarul Mathews

CIBERNETICA (engl. Cybcmcticsv. $tiinta care studlaza mecanlsmelc de comunlcare 'Ii de controlla maslni 'Ii la fiintele vii. Introdusa de N. Wiener in 1848, eibemetiea a fost aplicata de G. Bateson in tntelegerea sisternelor umane , cum ar f grupul familial. Unul din marile merite ale acestei discipline este acela de a fi explicat
fenomenele prin feedback) de autoreglare negativa De familiale. ale sistemelor

~idiverse Descne,
tabesului.

medulare

la

sfu~itul

secolului

Xlx-lea.

de asernenea, Aceste de lucrnri

L Marks ~iM. de J. Cortreux

reumatismala

deformanta

~iartrofae sl:i. fie in

ales profesor la clinica 122

boli

nervoase,

CHESTIONAR DE ANXIETATE (engl. anxiety questiolUllill"e). Ansamblu de intrebQri elabo["ate sistematic $1 pu.se

franceza in 1985) permite "autoevaluarea intensitatii angoesei ~i a evitarii la pacientii fobici, ca ~i a eventualelor elemente depresive ~ianxioase".

mecanlsmul
L.G.I.

nota

de rerroectiune (sau ~icirculatia [sic! unde marele ei interes in

terapiile

123

CICLOTIMIE CICLOTIMII! (engl. cyclothymia).

AIter-

ClS'ltlMANIE CINGUWM (engl. cingulum). FasdcuI de asoclaUe intraemisferk, incolAclt c. 0 centura (de unde numele saul in Jurul pragulul ernisferei cerebrate, reunind Iobul frontalcu lobul temporal. Abletia partii anterioare (cingulectomie)
a fost catre psihotici preconizata in psihochirurgie penrru a trata de pe unii

nanta de dispozitic care treee de la trtstete 18 euforie, sau vtceversa, intr-un mod repetat $1 cu 0 trecventa varlahila, dupa 0 evolutJe mai mult sau mal putln regulata, zisa. dclica.
Cand morbida, euforia aceasta tristetea tnsotindu-se alrernanta devenind capl'ill:!. 0 alum
0

depresie,

iar

J. Le

Beau

de excitade,

avern de-a

face cu 0 veritabila nehunie ciclica. Psihiatrul german K. Kahlbaum a utilizat eel Llintili terrnenul spre a a desemna pe aceasta din urma. E. Kraepelin II va relua , dar nurnai spre a descrie formete minore sau larvare ale psihozei rnaniaco-ceprcsivc E. Kretschmer a facut din ciclotimie un slmplu temperament, fM1i tndoiala predispozant Ia maladia respectiva, dar ramanand totusi in normalitare. El opunea tipul ciclotimic tipului schizotimic. predispozant de schizofrcnic CICLU DE VIAli. (engl. life cycle). Succesiune de faze pc care Ie traverseaza un individ sau un grup natural de Ia constituire -':ii ana la dlsparltle. p In ceea ce privesre familia. se pot descrie urmatoarele faze principale: constituirea cuplului (lcgodna, casarorie):
nasterea copilului
f;UU

agitati, furiosi ~iviolenti. ca ~ipe unit epileptici caracteriali ~i impulsivi. Acest tip de interventie nu mai este actualmente practicat.

CIRCUITUL LUI PAPEZ (engl. Papcz's circle). Circuit neuronal care joaca un rol important in vlata emotkmala. tn 1937, J. Papcz , un neuroanatomist american, descopera clrcuitul care avca sli-i poarte numele. Pomind de la gyms cinguli,
informanile campului, la intermediul ajung la circumvolutia hipoduce iar de aici apuca Fibrclc fornixului,

o cauzaUtate IlnearA de tip A-8 retreactioneaza tot hnear asupre orlglnii A a peccesulul in curs. Bucla astfel fermata se repeta periodic in timp. facand imposlbila izolarea cauzet de efecr. In psihoterapiile familiale, circularitatea a devenit un instrument conceptual care permite explicarea cauzalitatii circulare a simptornelor, a retroactiunilor familiei la informatiile care Ii sunt cerute in legatura cu relatiile interfamiliale, ca si explicarea individualizarii fiecaruia dintre membrii sl1i.Circularitatea se efla asrfcl la baza unci tehnici a convorbirii In psihoterapiilc
fumilialc

pierea unei iesiri, pe dnd altii nu suporU transportul tn comun (fie el terestru, marttim sau aerian). nu pot tnchide usa de la bale, se feresc sA ia ascensorul. Claustrofobia este 0 tulburere anxloasa care, in subiecti de toate varstele. In forrnele sale cclc mai grave bolnavul QU poate ramsne singur acasa. CLAUSTROMANIE (engl. cleusuomelila). Comportament al orica.rui sublect care i~ impune 0 cJaustrare fndehmgata sau repetltlva. ~iasociaHi. mergsnd de la tendinta de izolare la replierea autistica a unor schizofreni 5i psihotici cronlci (care se cred persecutati, tinta a unor amenintari exterioare). Se poate asocia cu clinofilia * . CLEPTOMANII! sau KLEPTOMAN IE (eng!. kleptomania). Impulsie obsedenta de a fura, in absente ortcarel necesitatl economice si chiar a orjcarel dormte constlente de a poseda obiectul. Estc 0 trebuinta irezistibila ~iirationala de care asculta subiectul, in pofida unei lupte anxioase intre constiinta sa morala ,~i
acea veritabila impulsie-obsesie. ComporEste eel mai adesea
0

forma

sa benigna,

se tntnlneste

frecvent

la

reactic

antisociala

calea care
la

cingulum.

hipocampice, proiecteaza

prin ran-

dullor asupra unui nucicu din hipotalarnus corpul mamilar. De la corpul mamilar porneste un fascicul (zis "allui Vicq d' Azyr") de fibre care ajunge in nucleul anterior al
talamusului. Flnalrnente. intormatiile revin

CLASTIC (engl. clssticv. Se spune despre 0 crfza sau furie viclenta, marcata de spergere de oblecte. Aceste stari acute sc intalnesc in perioade de ugitatic ~ide agrcsivitate din cursul unor evolutii epileptice (stari crepusculare), maniace .5i catatonice. Ele sum, de asemerea. foart.e frecvente in comportamentul reactional aI psihopatilor si istericilor. CLAUSTROFOBIE (engJ. cteusuophobi,1). Teama de a se gast inchis intr-un spatlu imprejmuit. Claustrofobului ii este frica de posibilitatea inchiderii iesirilor din locul in care se afla, el se teme ca nu le-ar putea deschide in caz de nevcie. Aceasta team! se refera nu numai la evenirnente exterioare (incendiu, de exemplu) care ar motlva necesitatea de a iesi c~t mai grabnic din acelloc, ci ~i 1a senzatil interne (impresia de SUfOCllfC. de exemplu] care l-ar putea determine sa caute rapid ajutor. A~a se explica faptnl ca unii claustrofobi, daca nu evita salile de spectacol, trebuie neaparat si1se a~ze in apro--

copiilor;

scolarizarea

la gyrus cinguli.

copiilor: plecarea copiilor din vatra familiara; viata copllulul [lid copii (varsta mature, batranetea): sfursitul cuplului prin separare, divert sau deces. Din punct de vedere terapeutic, in caz de tulburari psihiatrice la unul dintre membri, este important slt se repereze sradiul care nu a fast integrat si surmontal pnnrr-c reamenajare a relatiilor interindividua1e.

perieto-remporo-occipttala

de asociatie ~i prefrontal a exercira 0 actiune modulatoare asupra "circuitului lui Papez" la nivelul gyrusului cingular. La om, intreruperile bilaterale ale acestui circuit la nivelul hipocampulul .~i corpilor mamilari provoaca tulburari de memorie. CiRCULARITATE Propcletate a unui (engl. circulanty). potrivit carela

Anile

ramentul cleptomanului esre adesea repetitiv ~ideterrnina in mod inevitabil, dupa un anumit timp, consecinte juridice 5i medico-legale. Psihanalistii explica lesne acest comportement, aratand ca obiectul furat este investit in mod simbolic cu 0 mare valoare erotica, furtul semniflcsnd in acest caz repararea unui doliu sau a unei desparpri de care subiectul ar suferi in mod
inconstient.

sistem

124

125

CI.!RAMI!AUL T
CLI!RAMBAUL T (Gaetan Galian de). Psihiatru " medic leg_ francez
(Bourges.1872 Este cunoscut speclala Malakoff, 1934). mai ales prin cercetarile

pavilionul sau
lasese mostenire documente Muzeului

de la Malakoff, mai bine

s-a

eflat eli. terna

de

0 mie de Trocadero.

fotografice Omului

pe

aceasta

de la palatul

multe functii: 0 functie analgezlca fi sodala datorita efectului stimulant, antiobo~ianorexigen, precum ~i 0 functie religioasa. Obiect de cult. de ofranda
seal:l adusa coca puterilor superioere
0

succesul atractiei

Coca-Cola marelui public

a fost pentru

un

semn

al

coca.

VOOA COCAINOMANIEI.
a toxicomaniilor Arbustul zone din spre Unite, Bolivia, teaza Statc1e a devenit toxicomaru. trararea coca cocaina, dupa
0

sale clinice ~i sihopatologice p

a arestului ce i-a prefecturii din Paris, unde i-a succedat

la infirmeria
de politie saU mai bine

magistrului adjunct

E. Dupre. dupa
de 15 ani. Primelc la psihozelc alcool, delirantc. o distingc Cea patologie "automatism delirului drept atcmiste

fest

sale studii toxice

psihiatrice si Ja

sc refera intcxicanle ell insl1. se pesionale

ell cloral in

$1 ell ctcr

Curand,

CLINOFILIE (engl. cJinophi/ia). Comportament OIl unui subiect care sta culcat In afara perioadelor oblsnufte de somn, uncori in permanenta. Esre 0 reactie de rerragcre din mediul social ~ide dezintercs pentru viata famili:ill1 cotidiana ~iprofesionala. Se asociaza
edesea tid cu apragmatismul ~i replierca antisla cole la schizofrenic. cu tcarna trebui

sau

mortilor.

a rcadus de Sud

coca

Actuala voga la moda.

in anumite in ales de se mienrnai cocaina si

a fest considerata istoria cocainei

plarua diabolica

este cultivat America tarlle untie, Dupa principala cu acid aceasta practica Peru, Columbia),

intensiv

de catre cuceritorii

crestini. ce drug

(lndeosebi

DdT
1859 clinicc;

modem dateain

Traficul 1980,

z1i de la izolarea

ei de entre C. Niemann de la primele S. Freud publica lema: botanica"

occidentale, in anii subsranta macerarca sulfuric, din destul

~imai

ales

tncercan
primul el stucautat sa

in 1884,

utilizata In kcrosen frunzele de bogata

din rcxtcle sale pc uceasta ln uccasta diaza sale "monografie originea celor substanta.

Uber Coca.

va ilustra in descrierea

psihozelor a croromanict",

special

pe

care

de

de
in de in estc

a Infrunta

radical se

de paranoia. lucrare la ceea ca a sa de psihocc el numestc generator explicariilc ca urrnarc si primitive l-eu condus al dclirurilor. de teoria generatii acestiu. sa maazi, ramane dintrc ell la a care ar (II (H. Ey)

dificultati psihastcnici. de noi holi existenre anxios

~I de a

sa ia dccizii agrava

ei, proprietatile entuziasrmu

Se obtine

pasta;

rnai vestita

cu tearna sau de a la ipohondru

de a nu se molipsi

stirnulante ~i ntidcpresive. A a
apropiati

substenta r:tspandita.

poate

fumata,

referf

~iIe

pe

Ie cornunice

in America uti1izat~ alba:

mental", croruc.

san

la ncvroticul

Tax ate de unii ~i rnecanicisre. delirurdor autonome mental, precoce ucbarasata tnvecbira sai. Unul cerebrate

~i nosofobic.
>

pentru acesr produs. L-a recomandat chiar ca tratamenr al morflnomaniet colegului si

prietenului Moartea cocainei penibila ascuns shu acestuia E, von Fleischl-Merxov. cat ~ipunerea la index a ca drag periculos (L. Lewintrebuie sa fi fest 0 fazil din viata sa. Daca el Insusi nu a aces lei deziluzii in

Slid. Prin tratarea crack-ul, Statele clorhidratul ceea ce se subsranta Unite.

cu bicarbonar cristalina tratamente pudra .zhpada", permit ucci. Alte

de obtine produc "coke". obnnerea mai multe ell Lin a cocainci:

date de el aparitici unci disfunctii cxprirna f~~mcnele

C.M.E. C.M.P. C.M.P.P.

>

de cocaina, numesre

CENTRU MEOICO-EDUCATIV CENTRU MEDICO-PSIHOLOGIC

--+

localizare.

R. Erlenmayer)

Manipulart suplimenrare
cocaine; forme pudra de baza. si mcduri se rrage Exista.

ale automatismului

o descnere clinics
de tina Aceasta gisrrala dinrre a stadiului dcscriere,

~ifcnomenologica

cxtrem

CENTRU

MEDICO-PSIHO-

importanta

de utilizare

PEDAGOGIC

organogenetica, internii

si a influentat

mai multo

COALITIE (engl. coalitinn). Allanta a doua (sao mai multe) persoane lndreptata contra unei a trela.
Coahjiile institutiilc negate .... unt frecvcnte psihiatrice in farrulii 51 in sau sau rnedico-socialc:

cariera sa, numerosi autori se straduiesc sa defineascalocul cocainci in viata ~iopera lui Freud. Tot in 1884, C. Koller, un alt
prieten rindu.! al lui Freud, local proprictati a demonstrat ale cocainei; mcdicale la raspandirea efectcle descopcapreciabilc acestei , de anestezic a contribuit subsrante. La sfarsitul ceputul cunoscut Unite, citata, menului Voga acestei nWturie

pal. prccursnd

pe lias, eel mai Ea se poate ~i injecta,

adesea

.Jmpusca'', constituie
a irnpus

in acest caz un n;jsh~. Asccierea

cu herolna xau cu sedative speed billt. Yoga crscc-ului

meta", Free care procura

un .fu-

~i ea un efeet Intr-o inhalure.

irnediat

J.

Lacan,

dupa

ee s-a certat

c\

limp

de

!i-i

el

Basing

consta

cativa singurul dea stofe, diruia

ani (~i a reunir slli.! magistru

psihozele in

pasionalc

eu paranoia),

I-a recunoscut

rnai tfuziu drept clmica psthiatrica.

oficial se ascunde falJulul, natioun illhitor

eel mai adesea,

insli, ele sunr ascunsc

ln spate lc psihiatrului un al doilea care

,;e

pcrsonaj,

pasiona

de sludiuJ

COCA.Hi. (engl. cocaine). Akaloid psihotrop ell efede euforizante ~i excitante, extras din frunzele de coca_
ISTORlC. Mesrecarea frunzelor lie coca de

al XIX-lea ~i IIlXX, cocainornania a 0 mare vega. rnai intal in Statelc apai in Europa. Chiar dad cifra sccolului secolului parizieni fenoindoiaI:l. importan~a de orice

EFECTELE cocaina este

COCAINEI. un euforlzant, ca esle treziei.

ea
un

~ihercina,
de ~iinterzis. psihotrop explica in anu-

de foartc

timpunu considerat ell. ~i arnfctaminele, ex.dtant, un drog al

imaginea mite medii: sa mitica

srupeflant

Aecasta de lux

de 80 000 de cocainomani este in afara Mariani,

~i raspandirea

i-a eonsacrat

un curs la ~oala ~i cerceti1ri

in 1924, este di~cutabilll.,

coke, prodm

~ieufori-

naJa de hele-arte aprofundate. lsinucidere cu

0

etnografice sa dramatic

Dupl1 moartea sale

a
in

(ale arbustllilli trat1itie milenarl:i Sud. Acest

ErychroxyJum 1a indienii foarte

coca) este 0 are mai

vinului

pc

bazl:i de coca, .'Ita mai-marilor pe dind

zant, Ie poate folosi M:riitorilor, pnandu·j ~ir. fltra somn, senzatie de luciditate

arti~tilor, ziari~tilor, treji mai multe zile in

0

annA de foc, in fata oglinmanechine),

din America ra;;pandit

cu privire lumi pentru

Ia interesul

dandu-Ie

extraordinara eficienp ..

zii ~i a numeroaselor

obicei

acel stimulem,

-5i de

La

126

127

COMPl.EMENTARlTATE acea<d. stare de excitatie se adaugA un anorexigen, iar pe plan flzic 0 midrieza. 0 tahicardie ~i hipertensiune. Supradoza determina tulbursri respiratorii ~i ardiece. c Principalele riscuri ale cocainei provin de la dependenta deosebita pe care 0 determina ~icare 0 apropie de arnfetamine. Bfectul eocainei este foarte scurt, ceea ce explica raritatea sa ca monotoxicornanie: cste. tntr-edevar, posibila apropicrea de un consurn de 10 g pe zi (prescriptiile ca medicament se fuc in miligrame), chiar si in cazul in care nu existh toleranta fizica. Utilizata in mod recrcativ sau episodic. cocaine poate treee drept un stimulent anodin. 0 utilizare intensiva, ins-a. poate conduce la 0 stare psthotica halucinatorie Inrudita cu psihozele amfctarnmicc. Sentimentele "parano", de persecutie, sunt prezente. La acestea se adeuga adesea halucinatii tactice, cu senzatic de paraziti care mis~na sub piele, in cadrul unei stari vecine ~u bufeuloniroid. Dependenta psihologica este subliniata de dificultati in cezut stoparii intoxicatiei: indispozitia. senzatia de flip se conjuga ell angcasa, depresia ~i elemente confuzionale. Ulterior pot surveni slndroarne depresive autentice. Spre a-l ajuta pc subicct sli tread sevrajul, medicii recurg la prescrierca de tranchilizante sau de hipnotice (multi rcxicomani i~iuroprescriu aceste a subsrante spre a intrerupe, printr-c cura de sornn, a faza de intoxicatie). COCAINISM (engl. cocein Sindrom a1 cocainomaniei.
addiction).

erect cOlli

(engl. coma). Plerdn-e pretungita a cunO$tintel. care se asodaza co 0 pierdere mal mult sau mal putin com· piela • reactlv1latll. In functie de reactivitete. comele prezinta trei stadii: - !icadiul /: bolnavul poate emite cateva cuvinre mai mult sau mai putin inteligihi1e, ca unnare a unor stimulari auditive puternice sau nociceptive usoare; - stsdiul ll: reactioneaza exclusiv la stimularile nociceptive sustinute; - ,<;tadiullTl: nu mal reactioneaza. In acest al IH-Iea stadiu, daca starea de coma se agraveazh, paeientul intra tntr-o existenta vegetativa, III care se mai conserva doar marile functii neurovegetative ~i activitatile trunchiului cerebral. Aceasta stare se deosebeste de moartea cerebrala. care se caractenzeaza prin leziuni ireversibile ale ansamblului structurilor cerebraIe, cu un rraseu plat al clectroencefalogramei si cu posibilitatea de mcntinere, timp de cateva saptarnani, prin masuri de reanimate continue, a activitatilor vegetative. lntrctinerea unor atari stan, prin procedee anificialc. pune probleme etice uneori greu de rezoivar: dar starea vegetativa persisrenta nu trebuie confundeta ell rnoartea cercbrala, care este definitiva. COMISIE DEPARTAMENTALA DE EDUCATIE SPECIALA sau C.D.E.S. (fr. commission departamentale d'ooucation specia/e). Comisie departsmen1ala ins1aurata prin kgea de din 30 Junie 1975 in favoarea persoanelor handkapate (copi! ~I adoiescenli). Comisia departarnentala de educatie speciala (C.D.E.S.) se compune din 12 membri, numiri pe 3 ani de catre prefect. C.O.E.S. cuprinde eel putin un medic ~i reprezentanp ai inspectiei de la academie,

to eaz de boala. organisrne de prestatii

de la D.D.A.SS., organisrne de asigurare

_tare

COCAINOMANIE (engl. cocumomania). Toxicomanle eu cocaina. (Sinorum: cocainism.) 128

COMISURI INTEREMISFERICE (engl. interhemispheric commissuresv. Formatf telencefalice. in numar de trei, formate din fascicule de fibre nervoase care constituie lame de substanta alba ce unesc eete doua emisfere cerebrale. Dona dintre ele sunt de origine arhepaliena: comisure alM alllcrioara (care uneste eel doi lobi temporal i) ~i ttigonul sau psalteriul, sau fomixul" (triunghiular. in forma de bclta, care reuneste anile arhicortexului). Cealalta este 0 ongine neopaliala si, de departe. estc cca mai imccnditii; - sli arribuie suplimentul alocatie i portanta (aproape 250 rnilioane de fibre, pentru educatie speciala, in cazul in care dupa N. Cook): corpel calos". sunt indeplinite conditiile cerute; - sli se pronunte asupra admiterii 'tn COIlITIALITATE -;. EPtLEPSIE centrul de ejutorare prin munca sau in casa de ajutoare specializata a unui adolescent COMPLEMENTARITATE (cng!. comtn vilrsti1de 16-20 ani; plementaricy). Modalitate de Jnteractfune - sli atribuie 0 carte de invaliditate. in care, Intr-o diada, comportamentul Luarea in posesiure a deciziilor C.D.E.s. unui partener cempleteaza comportapoate fi efectueta de parintii copilului, de mentul celuilalt. seful stabilimenrului scolar frecventat de Acest fenomen a fest deserts de copil, de autoritatea responsabila a oricarui centru, stabiliment sau serviciu medical, G. Bateson, in 1935, in urma unei descinderi tntr-un (fib din Noua-Ouinee. social sau adminisrrariv intereser. Instruirea dosarului este pusa in practica la cererea Complementaritatea se deosebeste de simetrie, aceasta din urma realizand comsecretariatului comisiei, care sesizeeza echipa tehnica. Decizla luata de C.D.E.S. portamente in oglinda (de exemplu, cursa se impune diferitelor organisme sociale tnarmarilor). Complementeritatea presuimplicate, ca ~i diferitelor stabilimente. fie pune 0 diferenta, pe cfuld simetria este 0 cl este yorba de stahilimente ~o1are obi~- egalitate. 128

familiale. Comisia dispune de 0 echipa tehnica de instruire a fiecarui dosar ~icare ti prezinta sinteza ectivitatii sale. C.D.E.S. poate delega unele dintre atributiile sale unor cornisii de circumscriptie, cu exceptia acelora- care presupun 0 incidenta financlara (asumeta de Securitarea sociala, atribuirea de alocatii). C.D .E.S. arc competenta: - sa desemneze stabilimentele sau scrviciile care distribuie san nu educatia speciala, corespunzator ell trebuintele copilului sau adolescentului in rnasura 5li o primeasca: clasa obisnuita, eventual co cursuri de sustinere, actiuni de reeducare sau tratarnente embulatorii: clasa sau sectiune de adaptare sau de educane speciala, intr-un stabiliment scolar obisnuit: stabiliment sau servlciu specializat: - sa atribuie alocatia pentru cducatie speciala, dad sunt Indeplinite anumtte

nuite sao stabilimente de educetie speciala; nu se impure ins! parintilor sau persoanelor care raspund de copil. Ram1indeschise ciii de recurs: un recurs gratuit poate fi lnaintat Ja C.D.E.S. de ditre orice persoana care este in drept sa 0 feca; un recurs contencios poate fi exercitat in fata comisiei regionale a contenciosului tehnic al Securitatii sociale.

COMPlEX lntr-c relaue compiementarli sunt de luat in considerare doua pozitii diferite. In consecinta. unul din parteneri ocupa pozitia care a fost uescrisa ca .Jnalta", pe cand celalalt partener se gaseste in pozltia
.,joasl\". Exemplele clasice sum cuplurlle medic-belavem ceea ce se tigida. parinte-copil impinge numeste , protesor-elev. extrema,

lac. eCorturi de uWimre a medlului social allnstitutiei sanitare ea element integrat in demersul terapeutic.
Aceasta preconizata M. Jones, Inrroducerea Statele veritebila mai intai la sf5.r~itul psthietriei Unite .rerepie prin mediu", Britame. '40, de a permis

Mai ales duplli episoade tn rulburan asa cum Korsakov umplandu-i grave se constata

confuzlonale

~i

la subiect decisiv

trece prin rezolvarea care este complexul

conflictului lui Oedip.

ale memoriei acestea

de fixade.
in psihoza re-

5i presbiofrenie. lacunele

confabulatil

tn

Marea sociale

petare orneaza discursul pecientului,

mnezice.

enilor

in spitalele

nav. Dad! unul dintre protagonisri

rolulla
0

i~i din

si din

principalele definite

tari
de lncat sA se

compiementaritate

europene Pnncipiilc acestci terapii ,

Jones ~iR. Rapaport, individ prevad

transformarea

COMPLEX (eng!. complex). Ansamhlu de sentlmente ~ide reprezentart partial sau total incom;tiente. prevazute CD 0 putere afeetlva care organtzeaza personalltatea fiecaruia. it mercheaza afectele $1 ii orienteaza actlunlle.
Termenul, S. Freud, cazuri: introduv foartc de E. Bteuler folosit restrans '5i de de e.G, Jung , a fost in afara complexul putin

organizhrii
ficcare poata comuna; mand

spitalului
(lngrijitor

in asa fel
sau tngrijit)

CONFLICT PSIHIC (eng!. psycnicel . contiictv. Expeesle a. unnr exigente laterne inconeiliabilc, ea, de exemplu, dorfnte ~i reprezentarl opuse, iar, pc un plan mai specific, forte impulsionale antagoniste. (Conflictul p.'\iihic poate fi manifest san doua eadrul conflictul latent.) a propus reorii , in mad a aparatului ca expresia pe de
0

CONFUZIE MENTAL;' (eng!. confusion). Stare pslhica merblda caracterfzata prlatr-o obnubDare a constdntei, o dezorientare spatlala ~i temporala, un delir oniric helucleater si 0 tulburare a
memcrarti Obnubilarea care determina la
0

amnezie tulburarc
0

Iacunara postconfuzlonala.
se raporteaza vigilitatii, si de sinteza. eficienta
0

a atentiei si
organizare volitionale

determinsnd a activitatilor Obnubilarea inrclcctuala akinezia.

dezeste

importaraa

psihice mergand

angaja 111 tntrepnnderca sa perrruta diverselor

dh rnai liber despartiton in comun special luarea pcretii

terapeutica comunrcari suprisA ierarhici: a deciziilcr,

S. Freud descneri primei

succesiv, psihic.

ale conflictului conccput

sa circule Iavonzezc

ell putinta,

In

mai mult sau mai putin profunda, de lu lipscsc anxioasa. Dezorientarea mai mult suu mai spano-remporata punn
0

rclativa stupoarea,

pftni1
nu AJe-

psihic. opoparte, de ale

0

la un tab lou pscudodcmcntial mutismul, ell

0

din care de perptexitate

cstc

l';itiei sistemelor ~i irnpulsiile constiinta. sunt sexuale

inconsrient, meutinute
0

sea se asociaza

stare

[ncurajand
deschise "grupuri de

In

reuniuni
pe

foarte
activitari

lie un numar

~i prcconstient-constient,
de catrc

pe de alta parte: 1(1 distanta refulatoare, formatii suferind cu ultima psihic 51 anima

castrani, Oedip, complexul pater».

in care cle se vor putea

realiza

complexullui

este Estc in locuri confuzie spre

0

actiunc" axate
se efectueaza

instanta

accenruata.

COMPULSIE (engl. computsions. Tendinta laterloara Imperativa care it determina pe un "ubiect sa. fndepllneasca 0 anumlta actfuae sa" sa se gandeesca 1a o a.numita idee, in timp ce 0 reproba ,;,i ~i.-o interzice pe plan ccastlent,
In pofida biectul a carei generatoare poate ea:racterului lupta contra esre la de angoasa. nu ei irezisribil, acestei pentru Uneori sutendinte.

sociale specifice in felul acesta veritabile care, sensu! starii gicilor ti Foarte vor reusi lor. cnticata. printr-o
0

reprezentare

in diverse (vise, lapsusuri), cenzurii. data

clernentara pierderea rccunoastcrii topograflce, fuga casa. Tulburarea amnezie reeente, determina general lntlltreaza Este
0

atllt in grupuri adevarata ameliorari evolutic

cat si

schirnbarl la pucicnti. sociala, edesea in a

inccnsticruului deformare Incepand teorie nuantat: esrc dcscris

imposibilitatea a bolnavului incapabil

de orientare suferind de

din partea din intr-un

rotusi Jamiliare, amnczica,

ratacirea.

Este esa-nurnira

ucenicie

1920,0 psihic, mod

psihosociala.

a aparatului diverse

ccnfllcrul

de a gasi drumul

unei

considerabile nostal-

mai complex

forte itnpulsionale (impulsia

de memorie
0

esre de fapt dczorientarea se mamfesta

atAt din partea de tratarnent moral unor psihanalisti

instantcle psihice, iar opozitiile confllctuale

ale impulsiilor de autoconscrvare a specie! de cadrul obiect) 1938). sau "se Cat pol in de este urml!.

de fixare,
eeea arnnezia in perioada

uitare

a faptelor
si In

sisternului

autocare

ce explica care

neexecutare

dsnsul

ritar cat si din partea

~iimpulsia
inbirea situeazf priveste conflictllai
Se

de conservare 5i iubirea tnsele in ele

tampH1 sa
in ritualuri nu este biruie allxioasa.

rreaca

i se inact sau sa-l transforrre

inofensive. unde In aceasta Ceea ce a actiona IUplA

reproseaza sociologismul. rniscarea oomuniratii terapeutice a contribuit din plin

la progresul bolnavilor tratamentului mintali , permitand a psihiatriei institutional dezvolterea saciale. al

Eului

confuzionala.

Erosului"

Cit priveste

delirul

oniric, acesta se
ca visul in sornn. pe de grefate parte uneori proacelalfi in care.

(Compcnaiu

de psihanaJiza,
mortii.ea in masllra impulsia decal de

in confuzie perreptiile

repetitive

impulsia

nu devine vietii, ca

stare confuzo-onirica senzoriale loe th.cand mai

cezul aproape

Impulsiei, imediat

In care !inde a

o parte, pe aeeste

sunt atenuate iluzii

in bun!!. masura

despi'tn;i

~ideformare,

unor

COMUNITATE
(engl. therapeutic tratament a bolilor

TERAPEUTIC;'
community). mentale Metoda de se

CONFABULATIE (engl. confabulation). Relatare lmaginan\ care se mani·

festa ca 0

melancolie. Freud psihic, primordial.

tn fiecare
pentru rolnl

false senzatii, olfacto-gustative intrefinut

iar pe de ales vizuale,

alta

tip de opozitie a da Or.

0

examinal conflictului

apar

halueinatii,

compeasafie

explicatie

auditive. Dehrul, ieqii

5i cenestezice. diverse in

a unui

deficit

de

in C81'C

menlOl'le prh1Dd trewtul sau prezcntul.

acordat sexualitAtii e'Volutiaacesteia din

de aceste conpnutun

onince.

are

130

131

timp fentastice ~i profesionale: bestiate terifiante ~ite de

catastrofe, bolnav in

cerebrale, extredurale traumatice. Korsakov, veritebile sfarsit, conditiile de intensa, dispusa

diversele precum

hemoragi.i

cerebropostpsihozei unei ln in

meningeale,

si
ales

hematoamele revine

mijlocul reprezentarilor
cotidiene, de scenenu cu
0

activitatii djstan~, compiet

sale
in

~i
care

mai

subdurale lua aspectul cronice. pur

anumita i-ar

ca un fel le-ar st1~ ca

Un loe aparte poate confuzii

care

scapa

unele
printr-o

momente stimulare si1

~ipe care elteori

Asa se explica putemica,

mentale adesea

CONFUZO-ONIRIC (engl. deHrious). Se spone despre 0 sian psihka morbid. care asociaza 0 confuzie mentala cu seaderea nivelului de vigilitate, cu tulburarea grava a co"iin1:ei ~i eu un delir care amiateste visul.
Delirul halucinatii este caracterizat vizuale adesea tndeosebi terifiante total, ca prin

CON.IMTAIIANT (engl. consent). ManfCestare a vointel exprese sau tacite prln care 0 persoana aproba un act pe care trebuie sa-I dud Ia indeplinire altclaeva. Intre medic ~i pacient se instinne un
veritabil bolnavul contract, mai ales en conditia "tiber ca (sau reprezentantul sau) sa~~i dea

pAni Partial. bolnavul

de ce uneori, este posibil

cauza

este

psihogena. deosebit

Este cazul nnor confuzii unni traumatism

care, survenind psihic

0

poata fi scos din delirul sau. Dar foarte repede pecientul recede in starea sa confuzo-onirica, aceasta evoluand pe un
fond de anxietate me permanenta, panrofobie cu peroxis(teama vega,

trliire la care bolnavul s-ar gasi Intr-un deschisi. reprezinta forma

adera
tremens

~i 0 ~i um c

consimtamantul

~i lamurit''.

putemic, declanseaza
la 0 personalitate

stare emotionala fragila

fel de cosrnar

trait cu ochii al alcoolicilor

~ipre-

Delirium

cea

mai tipica

starilor

de

groaza de

.;;i

confuzo-onirice.

generalizata,

deosebit
irninente.

difuza - nota L.G.), trliiri dramatice ~isentimentul rnortii

OIF!CULTATILE
de ce confuzia

CAUZE ALE CONFUZIEI MENTALE.

Aceasta mare origine evolutie infectioasa:
0

CLASIFlCARlI. j,t~ nu poate fi considerata 0 psihoza acuta de origine exclusiv neurobiologica. Uneori este foarte aproape
mentala de bufeul delirant acute schizofrenice. sau care de unele in cursul Putem accese unei regreta apar

va depinde, Poate febra

de eltfel,

in
0

parte,

de cauza.

fi

vorba

de palu-

catatonice evolutii

tifoida,

dismul. gripa, brucelozele,

pot provoca confuzie cauza rand,

encefalitcle
in

de felul acesta. alcootistablou

general
Foerte

mat mult stuporoasa decn deliranta.

adesea esre toxica: cu clasicul al

tendinta nosologlca actuala. care urmareste sa 0 reduca Ia un sindrom mental organic (OSM-III R). L. Delasiauve, care a intrcdus in 1851 termenul de contuzic mental."i,
Ph. Chaslin vcritabil dcspre care, in 1895, a erijat-o sindrom .confuzia psihiatric, Intr-un sa in cartea

CONOTATIE POZITIVA (cng! positive connot.ation). Principiu tcrapeutic utilizat frutlal de terapcutll farniliali din sccala de la Milano (M. Sclvini-Palazzoli ~i colab.), prin care tcrapcutul lasa in mod voluntar impresia ca accepta familia in totalitatea ei, regulile ei de functlonare etc., ~i ell are 0 atltudine in intreglme favorablla.
Conotatia de functionare terapie familie sistematica, pozitiva ale calitatea tcrapeutii fie ghicite. In presupune grupului Pentru ei ca reguliJc familial a accede de unitate ,jocul", in la

CONSTRANGERE (engl. consueint, restraint). Totalitatea atitudinilor, a metodeb tehnicc prm care j se impune unui bolnav, contra Iibertatii ~ivointei sale, 0 spitalizare, un tratament, 0 ahmentatie, o limitare a actlvhenl. Este cazul intcmarii si al tuturor formelor de terapeurica prescrise far~ consim~amannil imobilizarea locuita bolnavului. in secolul Bste, de asemenea, inprin jiletci izolare

cu ajutorul lanturilor,
al Xlx-lea legare de pat,

~i
in

ci1ma~i de furta,

mul in primul

delirium tremens. dar ~istupefiantele, cum ar fi hasisul, cocaina, si mai ales numeroase medica.mente (amferamine, barbiturice. benzodiezepine, antidepresori !!oi neuroleptice). Toate in medicamentele in doze excesive, sa citarn psihotrope. risca s1 se metaadministrate

sa

celule zise "de securitate''. I se etribuie alienistului briranic J. Conolly meritul de a fi suprimat eel dintai constrangerea din tratamentul bolnavilor mintali, apartuid
principiul cate spune in practica principiu. Inlaturarii de catre berator tratament Iibertatii" tntotdeauna a nonconstrdngerii". A. Scull, sa cotidiana lanturilor P. Pinel, oculteaza psihiatric: (boala Ia tnceput bclnavului. in el insusi Dar, dupa acest legendu elinu respect»

memala primara", cat ~i scoala frenceza ti dau, dimpotriva, un statut ~osografic cu totul special. E. Minkowski
0

nu explica

ti face

analiza

fenomenologica

in al slu

trensforme
de asemenea

agenti confuzionanti. Trebuie

tulburarile hiponatremie,

Tralat de psihopatoJogie, facand distinctie tntre categoric de "confu1." si aceea de

"vag" iar H. ierarhia regresiva greu (separfind-o astfel de schizofrenie), specific constiintei.
0

nu-l interprercaza, nu critica nimic ~ipar a nu voi s~ schimbe aici nimic. Situnndu-se in mod consriem de partea femiliei, ei 0
accepts si mai ales recomanda sli nu se

in lntregime

Ca ~iin ceea ce priveste alienatilor mitul

la Bicetre,

psihiatrului

bolice (hipoglicemie,
sau hipocalcemle. crine (hipocorticism,

hiperboli endc-

Ey

ti etribuie

un nivel

in

dezhidrarare

sau hiperBasedow).

sa privind in cursul

desnucturarea

hidratare.biperezotemie) Cauzele cerebrale

meroase: fuziile epilepsia debuturile sale postcritice demen~iale,

~i nele u
mixedem, sunt

G. Daurnezon

vede uneori la unii

aici

conduita
Toate

unei faze

conflictuale

modifice nimic. Facandu-se girantii continuarii functionarii familiale obisnuite. ei anuleaza 'in secret 0 regula. a sistemului: metacomunica asupra jocului, it descopera, 11 exagereaza. pentru ca in final sa-l taca
inacceptabil. in consecinta, daca tornele regulile prezentate in paredigma jccului sistemica, simpal famise modifica, un membru

dictia fundamentala

permanenta contra*i dramaticl1 a oricarui

a trata
0 ..patologie

mentala) 0

cere

aproape lezare

violenta ~i0

directe

~i le e

nu-

de surmonrat insli, dispar

istenci.

libertatii

tn primul

rand.cu

consimi

acestea,
ment unor

sau din timpul confuzionale

pragmatice baWl factori

de
stari

rou,

ale unor ~i infarctele

in fate unor preocupari legate de urgenta unui trataesentialmente pe cercetarea

etiologici organici.

de

tumorile

liei pot s1 disparli.

MI!NTA"" (engl. Trammilere. prin relatie d..irecta, a uuor tuiburAri meniale

mental cOIJtagion).

CONTAGIUNE

132

133

ale unullndtvid zis ,,inductor" I. unul multi altil. Peate fi vorba de fenomene isterice. corpul medical tnsust putand Iavonza contagiunea. care se produce prin sugestle si imitatie. in cazul acesta putem vorbi de isterie de cutture. ca in serviciul de la Salpetnere. untie J .M. Charcot si elevtt s~i sugerau , fara a-51 da seama de lucrul acesta. tulburari bolnavilor lor 7.i5i .Jsterici' Este 5i cazul unor cpidemii de convulsii in lccurile religioase (posedatii din Loudun, .xxmvulsionarii" de la
58U mal Saint-Medard)

Daca definim transferal ea pe 0 manirestart efectiva a paci.entului, esre tentant sl\ gjtndim simetric manifestarile afective de rll.. puns ale psihanalisrului ~isa definim contratransferul ca fiind pasiunile provocate la acesta de persoana unallzanruhn: rnult limp 3 parur cli aceste efecte sunt ceea ce ii impunea 0 analiza didactica. 'in asa fel incat sa-i permita sa suporte efectele inconstientc cfecte provocate de pacient. Psihanadar

jadecaUI celtlee sau demonstrarll evldentel faJsitalillor. Convingerea deli.rantl'i. de 0 credinta tine patolcgica situata chiar la baza psihoafectiva a delimlui. Este 0 evidenta intema in raport cu 0 perturbare profunda a integrarii Eului pacientului in mediul sliu,
perturbare care determina pierderea conrac-

tului normal ell realul. Bste esentiala a oricarei psihoze.

caracteristica

listul , fttra tndciala,

ale transferului

rccepteaza destule
analizantului,

Uneori cste un edevarar delir , care se

transmitc un subiect de la un holnav mai pasiv deliranr activ la

acestca nu sunt dedit in mod superficial efcctive. Ele ridid la psihanalist problema
cauzei intcrcsulul liau fa~a de psihanaliza. nc prupunc a ceca ce J. Lacan .dorirua analistului"

in preajma sa. Esre nebuniu in doi descrisa de Ch. Lasegue ~iJ. Fairer (1877), cal in care
traieste cupful tncepe sri delireze in comun. Adesea

care

~anumim

CONTRAVOINTA (engl. counter w 'ill). Tulburare Isterjca a volntel, in care suo bjectul face contrurul a ceea ce doreste in mod constlent. Contravointa estc u notiunc curenra in Adesea, tnsa. este greu sa-i deosebesti Iimba germana, intrcdusa de J. Breuer ~i etunci cund, de exemp!u, doi paranoici S. Freud (1893-1895) pcntru a califica un delireaza trnpreuna, lmbogatindu-si mutual gesr care at fi tocmai accla care nu se delirul. In sfarsit. uneori putem observa ade- doreste sa fie facur in mod constient: de exemplu, a tusi atunci cand 0 siruatte imvarate conduite delirante colective care tin de psihopatologia unei multimi antrenate pune iinistea. tn unele cazun extrem de de unul sau mai multi conducatori, ei In~i~i marcate de contrevoima putem avea de-a celiranti. Un exemplu s-a Inregistrat In face cu 0 incapacitate de a raspundc corect Guyana, unde mai multe sute de persoane. lu a lntrebare sau de a face gesturi obis. ce apertineau unei secte religioase, s-au nuite; In consecinta, se merufesta 0 rnotisinuds impreunli, la instigarea Iiderului lor, vatic incon5tientli."'" ISTERIE; SINDROMUL GANSER. intr-un delir mistic colectiv. sublectul inductor cste usor de rccunoscut falli de eel indus, subiect plastic sugestionat, simplu debil mintal sau imatur. CONTRATRANSFER (engl. Coulltertransference). Ansamb)u de efede inc~nte receptate de cAire psihanaUst, pornlDd de Ia transferul anallzantului. indeosebl asupra analistului in~i. 134 CONVINGERE DELIRANTA(engl. delusional conviction). ~ntimen' de certitudine absoluta cu privire la 0 idee deliranta sau fenomen interpretatlv, intuitiv sau.halucinator. inaccesibU

CONVULSIE (engl. COnVllbiioll). Contractle musculara patcloglca, lnvohmtara, mal mult sau mal putln localizata sau generalizata la tntregul corp. Aceste contractii se numcsc (Oil icc in cazul in care au un caractcr continuu, fara interval de rezoluue musculara (de~i ele constituie un fenomen pasager, contrar contracturii). Se numesc clonicc in cazul in care sunt sacadate. In acesr caz secusele au o inrensitate ~i 0 regularitaze variabile. In general, vorbim tic convulsii mai ales in cazul celor clcnicc. flc c11 0 contractie scurta se rcpeta 13 scurre intervale, mai rnult sau mai putin regulate, fie ca 0 (';00tracue prelungita esre tntrcrupta de scurte relaxari musculare. Convulsiile sunt uneori de origine medulara, dar eel mai adesea cerebrala, depinzand de 0 hlpertermie (in specialla sugarul febril). de 0 anoxie (in cazul unei .sincope prelungite). de 0 intoxicatie (otravirea cu stricnina), 0 encefalita. 0 hipertensiune intracraniani (de origine tumoralli., de exemplu) sau de 0 simplli. nevrozli isteridl. Dar cauza cea mai frecventa a convulsi:ilor, indeosebi la adult, rimane epilepsia·, CONVULSIOTERAPIE (engl. con· vulsive thCI1IPY). Ansamblu de tebnkl de

utiUzate to tratamentul pslbozelor. (Sinonim: sismoterapie.) Termenul se refera la convulsii epileptice induse prin anumite tehnici, dar a dl.plHat 0 acceptiune rnai larga. Azi aceste metode de 50C au cazut in desuetudine in fata succcsului chirmorerepiei. in afara electrosocului, totusi. care, practicat in conditii tchnice specialc, inca mai rl\mane cel mai bun tratament al rnelancoliei. Dintre numeroasele tipuri de 50C cu efect fericit asupra unor pacicnti (soc coloidoclasic , pneumosoc), uncle au devenit in Irecut merode tcrapeuticc rccunoscute. Astfel , Wagner von Jauregg a primit Premiul Nobel pentru faptul ca, ill 191 &. a intrcdus rnalariotcrapia. Inoculand paludismul la pacicntii care sufereau de paralizic gcncrala sifilitich. Wagner von Jauregg Ie reducea tulburarilc psihiatncc.
$OC M. Sake! (1933) inducea
0

scrie de start

comatoase hipoglieemice prin administrarea Ia pacientii sai a insulinei. Cura lui Sakel, metoda practic ebandonata in zilele noastre. a fost modificata: sccurile "umede" corespund unor stari hipoglicemice mai putin profunde ~imai putin periculoase. in accasra tehnica, rezahararea, care aduce glicemia [a normal ~i scoete subiectul din corna, pare sa aiba un rol determinant. creand cu echipa de tngrijire conditiile unui schimb psihoterapeutic. L. von Meduna a observat ca subiectii epileptici sufera rareori de tulburari schizofrenice. Aceastl'i. dee, care s-a dovedit falsl\, i I-a tacut totu~i sa proV08i.'e crize comi{iaie artificiaJe la pacientii Sili schizofrenici. Crizele erau induse cu ajutorul convulsivantelor. Unele forme de schizofrenie pot beneficia de eonvulsioterapie. dar sensibH11a ac:easta este mai ales melaneolia. 135

CONVIJUIIVANT Convulsioterapiaprin e~. introdusa de U. Cerlettt ~i L. Bini (1938). to a face: ~ treaca un curent electric prin creier, limp de cateva zecimi de secunda (---+ ELECTRO$OC). Se declanseaza asrfel 0 criza epileptica majora. Recurgerea la substante narcotice Inainte de socul electric (elecrronarcoza) ~i1a 0 curarizare care reduce conlractiile musculere a arneliorat muir confort~l bolnavului. Sismoterapia prin electrosoc nu menta proasta reputatie care continua uneori a-i fi nkuta.
consta

COPIL sAl.JlATlC atrica, in cedrul unui spital ps.ihlatrn: londonez), el denuntl psibiatria oficiaUi.ca fiind instrtlinati de trebumtele societatil ~i pusa 511. tradeze esttel minoritatea acestei societlili careia i se atribuie 0 situatie psihiatric1l. P5ihiatrie $i antip. sihiatrie, 1967). ln (
Moartea famiJiei calatorie (1971) prezinta nebunia

pennanerui, de a informa Ii oonsilia pe proffiionitti. de a-i asculta ~iajuta pe pArinti. Codul muncii prevede un statut specific pentru copiii care apar in spectacole ~i copiii-manechini.Iimitand numarul ~idurata zilelor de munc:l.__" COPILMALTRATAT. COPIL MALTRATAT (engl. battered chUd). Copil care face obiectul unor acre de violen~ fizica (sau de neglijare de ordin psihoafcctiv) din partea parfntllcr sau a unui adult din anturajul sau. Mai multe zeci de mii de copii sunr in fiecare an, in Franta. in aceasta situatie. Majoritatea conser..:.! ulterior sechele, ·iar cateva sure mar. Simplul fupt de a semnala

in sine tnsusi. in scopul de familial ~i social, determinism inc~ ~imai tntarit de psihaneliza, pe care el 0 critica in mod vehement ca pe
0

a scapa

de

dererminismul

in LimbajuJ

ncbunici

(1978).0

gramatica

flin{e umanc care au trlit intrcaga ccpilarie sau 0 parte din ea cu totul izolati de CODgenerii lor. fiind ~iti in medii popu.late de animale salbatice :jii uneori in campania unora dintre ele. Acest numar este iluzoriu: reiatarile care mentioneeza asemenea copii sunt eel mai adesea de la a doua sau a treia mana. au caracter anecdotic ~i sunt pline de detalii inverificabile, rocambolesti sau fantastice. Cunostintele noastre se Iimiteaza. de fapt.!a cateva cazuri (5 sail 6) relarate de cei care au urmarit evolutia copiilor
dupa capturarea Il lor. Dintre aceste repoarte,

pentru foJosinp

CONVULSIVANT (engl. convutsivant). Substanta capabila sa provoace la adult convuIsll, in doze de ordin terapeutie, eel mai adesea la sublecti predlspusl). Ccnvulsiile apar in cursul supradozajului masiv al diferitelor medicamente. Factorii impllcatl sunt multipli (actiunc ncurocxcitatoare. dezechilibru ionic al activitatii GABA [acid y - aminobutiric] sau asfixie). Pentetrazolul, precum si sarurile de stricnina sunt sttrnulenti centreli ai respiratiei prin ectiunea lor excitatoare reflexa asupra bulbului 5i maduvel. facilitand astfel convulsli generalizate. Stricnina este antidorul de preferinta in intoxicatia ell barbiturice si viceversa. Pentetrazolul a fost utilizat ca adjuvant diagnostic al epilepsiei.
AI~i convulsivanti: bemegride, cemforul

ector vii (1976) se prezlnta ca un mestesug de distrugere a limbajului alienat prin tntoarcerea impotriva lui tnsusr.

COPILARIE
maladjmted

INADAPTATA (engl. childhood). Totalitate a ccpiilor care justiflca masurt educative difcrite de acejea folosite pentru majoritatea copiilor. lnadaptarea poate tine de copil (handicap motor sau senzorial , deficients intelecmala, tulburari afective) sau de mediul sau social (cazuri zise "sadale", minori in pericol etc. COPIL iN PERICOL (engl. child ill danger). I) Copil despre can se presupune ca sanatatea, securjtatea sau moralitatea nu mal sunt in masura de a-i fi asigurate, pentru 0 cat mai buna dezvoltare a sa. 2) CopU ale earu! condi(ii de educatle sunt grav cempeemlse, In aceste siruatii, masun de asistenta educativa pot fi pronuntate de catre judecl\torul de copii competent.legea din 10 julie 1989 a instaurat in Franta, ca principala lnovatie. un serviciu national de ajutorare telefonic, graruit, functionand 24 de ore din 24 (numilr verde O~5-41-41). Acest serviciu are sarcina de a oferi 0 audientli

*i

doxapramul. COOPER (David). Psihiatru britanic (Le Cap, 1931 - Parts, 1986). Protagonist, cu RD. Laing, al curentului antipsihiatric, el a scris cu acesta, in 1964, RapwJC # violenrJI, carte In care sunt ebordate tntr-o perspecrlva sartriana problema nebuniei ~ialte teme tratate de J.-P. Sartre. Am. in lucdrile sale cit ~i in pglCticil (intre 1961-1966 a dirijat 0 experic:n~ antipsihi136

putem cita pe acela a1 lui J. Itard desprc Victor, salbaticul din Aveyron. pe care filmul lui F. Truffaut, L 'Bntent sauvage (1970), deosebit de fidel, I-a pcpularizat, aceste cazuri eutoritaulor judiciare (procurorul Republicii de pe lfulga tribunalul ca ~i azul descris in dccumentele c Iasate de reverendul Singb si de. Sarbadhlcart.care de mare lnstan\~) seu administrative (D.D.A.S.S.) permite evitarea unor atari s-au ocupat de cele doua fete-lupoaice, evolutii .. , CoPIL iN PERICOL. Amala $i Kama1a. Carecterul salbatic al acestor copii , de varsre diferite, este in primul rand atestat, COPIL SALBATIC (engl. wildchild sau walfchiJd). Copil care a fost print de in momcntul capturarii lor, de locomotia petrupeda; de nutritia lor: vegetarians I" orice mediu uman ~i care prezfnta reaccopitul-urs din Hesse ~ila Victor, carnivora til simHare cu acelea ale unor animale la Amala ~i Kamala. ga. ... te trur-o pestera i salbatlce, eeea ce a determinat denumide Iupi; de activitatile lor spontane, de rile de copil-lup, copll-urs, copll-leopard. Denumirea de copil salbatic a fest, culegatori sau de vanatoare; de nictalopia pentru prima data. adoptata de Guiraud si lor; de ciclul veghe-somn; de altemanta dintre apatie ~i exciratie; de absenta limConstant de Saini-Esteve, in raporturile lor de politie care relateaza prima ~i a doua bajului ~i totala nelruelegere a unui Iimbaj uman; de frica lor de oameni; nici unul nu capturare a "sl1lbaticului din Aveyron", s-a apropiat de bunavoie de specia sa. frtrli tndoiala cazul eel mai celebru aI unui La aceasta populatie a fost adesea asiam considerat ,,a nu fi in niei un fel civimilara categoria copiilor secbestreti , care Hut". ln psihologie, copiii salbatici au alimentat doua dezbateri: aceea a raporturilor este una aparte; izolarea lor a putut fi mai profunda dedi.t aceea a copiilor salbatici; dintre naruri1 ~i culrum (engl. namre-nurture) ~i eceea, in parte independenta de ei au putut trai mrl1 niei 0 legatura eu vreo fiinta vie. animal sau om. Dar aceasta prima. a determinismului precoce al ontocaregorie este de asemenea heteroclita: toti genezei. Din secoful al Xlv-lea ~i pliml in zilele au beneficiat de un aport cultural sau altul; IlOI:lstres-au recenzat vreo cincizeci de unii au fost imbrll.cap, altii au fast hrAniti 137

CORTEX
eu alirnente ente: fierte $i prezeotate folosi in recipi0

altii,

in sfll.n:;it. puteau un pieptene.

hngura Hauser.

carer capecitati inuiale nu Ie cunoastem. a fost gray ~i efinitiv inglOlfa~ In datorii de d

ansamblul puriu. ne aflam privatinnilor acestea. privire copiilor cu luarea suferite ignoranta la varsta salbatici ~i durata de tima un Cu toate in care Ia care drept

Coprofagia

este

forma

deosebit in

de si

grava a
fund

cacofugiei"

intalnite

stan prola

sau un cutit,

Kaspar

regresive.

in cursul

schizofreniei fixate

fara tndoiala cazul eel mai ilustru, desi ambiguu, si-a scris el Insusi numele. presupus al sau. In regisrrul de pelitic, la sosirea sa in Ntimherg. Mersul Ii era biped, desi clatinaror. .
Bvolutia societatea dczvoltare resul acestor umaria, .normala" acesror copii.dupa reinsertia in

dernentelor si in arieratiile
idiotiei.

sradiul

lmpreuna cu comisura emerioera, corpul calos are drept rol transrniterea de informarie localizata tnrr-o arie corticala la aria controlaterala omoloaga. Drept urmare. sectiunea acestor ccmisuri (.~p1it brain)
lmpiedica transferul de informatie a ernisferei tntre aria domiinterpretativa nante generala

mtervenit privatiunea. cat

dificill1

sa, Iac COPAOFILIE (engl. coprophilia). Interes anonnal pentru materlile fecale, Jegat de 0 erotlzare exagerata a zonei cloacalc ':Ii de conduite excrementiale. COREE (eng!. chorea). Tulburare neuroJogica a motrtcttatli, caracterizata prin mfscar! bruste ':Ii sacadate, in acelasi
timp variabile hard s! XXTf'SYf.:OL., Les $i imprevizihiJe, prtvind

cflt

~i sansele lor de JOdi. ruai suscita inreeducative rationale. fie ca la Singh,

psihologilor. Pie

Tentativele di. ele sunt , ca

model pertinent de explicate a ontogenezei eel mult putem trage ccncluzii din convergenta dintre anumite rrasaturi prezente la acesti subiccti ~irasarurile observate in t
experientele animal, de in privatiune efecte realizate diferite la ale sprc a presupune

si cortexul motor controlateral, ceca ce derermina a perturbare a activitatilor

motorii sranga la nivelul si abscnta m§.inii oricarei si bratului tulburari asistam de informani lntre din la
0

motorii
1;0-

elernentare. perturbere mestexice. sfera dreapta tulburari auditiei cerebrala nate a

De asemenea, a transferului auditive ~i viznale

aplicete
coerente sunr bilantul decal care
0

subiecti au fosr tncercan de

ca Ia Itard,

normalizare. intuitive

si planificate. lor global salbatic la pane

privatiunilor,
Bibl.: Gineste. eopiiui

functic

de varstli..

emi-

~iaria inrerprctativa

generala , ale

~i ratonante

Th., Postel, J., "JM.G. de I'enumt,

nu se urata de lac pozinu reuseste reusite cu anterioare

CUllOSCUt

sub numete de «siHbatieul de

tiv: copilul nonsalbatici.

sa obtina
de copii aceleia

la AV~YI1_)n", in La psychiatrie

din achizitiile

191«1: Gtneste , Th .. Vicrurd'Avc_}7l)D,Le d'Aveynlll, entents 19M Payot, Paris, 1<n9; Mabon, Christian

unul sau mai multe segmente corporate. Bxista dcua feluri de coree: - corccu Sydenham sau dansul Sfantului
Guy, agitatie, boaln a copilariei , sindrom coreic asocia
Cll

a crnisfcrei stsngii , ceea ce poutc provoca

ale recunoasterii dihotice
0

obiectelor

si ale scheme.

corporale. Iunctio-

Corpul calos este deei

indispensebila doua
CclOT

structura intra-

vsrste

more, Paris. 19R2; Lane, H., L'el1fanl sauvage seuveges, Bourgois , Paris

indivizi nonsalbauci de acceasi v§.rs~ cronologica. deosebinle lor in materie de discriminate perceptive' de abilirate motorie ~ide cooratribuua. Cornperati rli.m§.n evtdentc; la fel de nete apar de vorbire. de dcficientele lor in materie

ii este

sever ~i generalizat, iritabilitate ,:;i

care se poate ~i uneori

cooperrlrii

cu tulburan sau luni;

emisfere

coofuzionalc
mod spontan.

subdclirante. vindecabile in
saptamaru

in catcva

donate

rationameru operator, de tntelegcre a eonceprelor, ca si de reglare soctoemotiouula: sociallzarea lor ramane rudimcntera. inclusiv in schimburile cu educatorii. Distantcle raman atat de mari indi.1 acesti copii sunt suspectati de oligofrenie. Cu toate acestea, a cvaluare strict individuala a evolutiei lor, absolnta ~i u dow- in n report cu performantele unui grup-martor,

COPING prin care propriHor face Iata stresante

(tcrrnen englez). Proces actlv indlvldul, prin autoapreclerea capacitatl, a motlvatlllcr sale. vietil ~i mai ales unei snuetn ~i reuseste sa 0 domlne.

- coree.. Huntington, en 0 evotupe eTOnidi $i progresiva, datorata unei afectiuni

ereditare degenerative care afecteazh

CORTEX (engl. cortex). Parte periIerfca a emisferelor cerebrate, numlta sl manta sau pallium.
EMBRIOLOGIE. pomind narc. catre Cortexul se oezvolta, ernbrio-

nucleii cenusii ccnrrali \,i cortcxul cerebral ~icare provoaca a dereriorare a functiilor
cognitive casexie dupa care conduc ~i emaciere, inexorabilla la cincisprezece
0

de 1a srructuri

nervoasc

stare ani

COPROLALIE (engl. coprolalia). Tendln~ mai mult sau mal putfn irezlstlbila de a utillza un Iimbaj doosebit de grosolan. Acest discurs obscen apare uneort la
copii in faze "preocupanlor anale"·,'la ado-

dementiala. apoi la moarrc, intr-o debutul tulburarilor.

stare de

luna a 5-a a vietii intrauterine. Activitatea sa functionala tncepe la nastere si se intensifica 0 datli. cu dezvoltarea pSihicli.. in plan morfologic, intensiflcarea
activitatii se caracterizeaza prinlr-o tngro-

asa cum a facur-o lrard ~j pe care au proslavit-o mai tarziu Gesell ~i KeUog, doveJeste schimbl1ri adaptative importante ~i ~ p cognitive. Dar aceste schlm~ ~iaceste progrese sunt obpnute prin procedee coercitive, prin dresaj ~i nu determina 0 dinamid a schimb11rii. Vedem, ~adar, di dezvoltarea acestor indivizi. ale 138

jescentii care doresc sa se aflrrne in fata anmrajului lor ~i la unii demcnp, El ca~ un caracter impulsiv in boala Gilles de La Tourette·. COPROFAGII! (eng!. coprophagy). Ingestie de excremente. de materii feeale.

CORP CALOS (engl. CDIpU.S callosum). Lama densa de substanta alba care reuneste cele doua emisfere cerebrale, Este cea mai importanta dintre comisurile interemisfe.rice, formand un veritabil pod telencefalic de la 0 emisferl1 la cealalta, cuprinde pe dedesubtul aproximativ diencefalului. 200 milioane sum mielinizate. EI de

sare a panmi corticale ~iprintr-o densificare a conexiunilor sale. STRUCTURA ~I ASPECf Alpc:ctDllClUlCqlic. Cortexul formew o paturo de substan~ cenu~ie care acopem intreaga suprafatli a emisfereloT. panli. in interiorul ~{urilor corticale. St:ruc:lUli hiItologic:I. Se disting mai mulre straturi cetulare. de la suprafalli. in 138

fibre.

din care majoritatea

CORTEX profunzime, denurnirea acestora corespunzand forrrei celulelor: plcxifonne (stratul I); granulare exteme (stratul ll); piramidale exteme (stratul Ill); granulare interne
(stratuIIV); plramidale interne (stretulv); conform maselor nivelul prezinta importantei musculare.

~i finetei
care

miscarilor la

crizelor

spontane

ale

pacientului.

Dupa
poate

cortectomie, se gaseste somatotopica de-a parte scizurii superioare la nivelul

electrocorticografia postoperator

CoriDXUl 1ICDZOrial,
circumvolutiei
aceeasi

executata

pe

marginile

fi exe-

panetale ascendente,

dispozitie

rezei, pentru a se supraveghea derulare a perioadei postcritice.

buna

de orientate din 30 lunle 1975, in fa........ _lor handlcapale (adulte). COTOREP se compune din 20 de membri numiti pe 3 ani de prefect (cu
exceptia ales consilierului general, care este eel boala, de egaJii sili). Comisia de asigurare cuprinde pentru

fusiforme (stratul VI). Descrierea substenlei albe permite apoi distingerea a trei striatii in interiorul straturilor corticate: striatia Kass-Behterev, in partea superioara
a stratului piramidal externa, in extern, stratul striatia granular strand Baillarger

existeruala cortextul motor. Cortcxul vizual este situat de alta, precum ~iin fundul
carine. iecteaza sciziurii, buzei primei Carnpul la iar superior campul nivelul buzei inferior

~i

cala

al retinei

se pro-

intern,

~istriatia

Bailiarger intema In

inferioare. circumvolutii

BibI.: Ajuriaguerra, 1., Hecaen , H., Le cortex ct!rebral. Etude neuro-psycho-pathologique. Masson, Paris, 1960; Cheucherd, 1., Le cerveae hUmain, P.UF., Paris, 1974; Lanteri-Laura, G., Le cerveau, Seghers. Paris, 1987; Scurry, 1., Le systeme nerveux central, Carre et Nand, Paris, 1989

putin 3 medici, reprezentanti ai D.D.A.S.S.,

ai organismelor ai organisrnelor ciale, in directii si folosire debitoare de prestatii sodepartamenta1e de munca se de

pirarnidal

intern. Exista.de asemenea, fibre albe radiale perpendiculare pe striatii, avandu-si originea in profunzime ~i terminatia la nivelul stnatiilor Baillarger.

Cortexul

auditiv se gaseste la nivelul temporale ~i al sci-

CORTIZOL
seeretat

(engl.

corti.'iOI).

Hormon

Prima munca

de munca. Comisia scindeeza in doua sectiuni specializate. sectiune apreciaza capacitatca ~ipropune 0 orientare profesionala. a fortei sectiune aprecieza gradul
0

zurii Sylvius •.

de glanda

corticosuprarenala,

A doua

de in-

Cortcxul
\a nivelul mai specific,

olfacti.v

ti gustativ
pentru sunt

sc gaseste
si, seuzatiile la nieste

circumvolutiei in uncus, psihice prefrontal. specific,

hipocampului

DESCRIERE

GENERA de sau arhipalliurn,

LA.

Se
0

dieting

hormon ce apartlne grupulul glucocorticoizilor ~I stimuleaza catabolismul proteic si forrnarca glicogenului la nivelul
ficatului.

validitate ~i poate atribui alocatii in raport cu gradul COTOREP Jnsarcinara membru sectiunii

alocatie sau de invaliditate.

diverse tipuri
alocortexul celule cortex

cortex. Pe de
granulare lobul

parte,

gustative.

dispunc de 0 echipa rehnica sli instruiasca ficcarc dosar: un

care cuprinde ~i un strat de ecest parte, ~i circumalta

Localizlrilc
velul lobului

situate Memoria

un strat de celule piramidale.In taRiseaz<1

Proprietatile sale antiinflamatorii explica folosirea cortizonului in terapeurica. Atentie psihiatrilor, insl1, a fest retinuta de rolul sliu in stres ~i in dcpresie: cortizolul a devenit un indice biologic al anurnitor stan psihopatologice. Este studiat in starea de baza si In cursul unor probe dinamice ca

a1 acesteia este raportor

specializate comperente. are urmatoarele

in

fata

plan functional, limbic Pe de

Iocalizata mai
temporal. sfera stangl,

[a nivelullobului
se efla in emiin cadrileterullui de (zona Broca)

COTOREP

competente:

SediulIimbajului mai precis,

volutia hipocampului.
izocortexul

de a recunoaste. dad este cazul, calitarca muncitorului handicapat, reclasandu-l in

sau neopallium,

care cuprinde

Wernicke.In este sediul

cepcrii

aceasza zona, piciorui celei

frontale se lirnbajului

sese srraturi celulare ~icorespunde, in plan functional, zonelor de ascciarie (izocortex

homotipic). menea dente, eu lzocortexul motor strat un consrituie al frontalei senzorial, granulase. de aseascenprecortexul

cita{ilor sale
asupru

una din ceregoriile corespunzatoare profesionale; de a se orientarii persoanei asupra rnasurilor sale (formatie de asigurare profesionala,

capa-

a treia circumvolutii lirnbajului

articular. Sediul pergaseste Ia nivclul circumvolutiei Tl (zona Wernicke). EXPLORAREA CORTEXULUI CEREBRAL. Tehnica de explorare se bazeaza esentialmentc pe electrocorticografie. Aceasta consta in inregistrarea activitatii
electrtce craniotomii. cert interes ce privesre cortexului cerebrale Aceasta in chirurgia jocalizarea epileptogen. cu ajutorul cortex, tehnica precisa unor in cursul prezinta elecunci un

DST

(Dexamethasone Suppression Test, adica rcstul de rcprimare prin deximetazona), care pune in joe intregul sau sistcm de reglare.

handicapate

pronunta ~i

a reclasani stagiu de

de celule

piramidale

readaptare sau de reeducare); de a desemna stabilimente sau servicii care coopereze

sa

predominante. ponderente

In cortexul sunt celulele

COTERAPIE
efectuata

(engl. cotherapy).

Terapie

la reeducarea, adultilor centru

la reclasarea prin

~ila
munca,

ajutorarea protejate, case de atribude a

in comun

de doi sau mal multi

handicapati de ajutorare

(ateliere

LOCALIZAREA CORTEXULUI LA NIVELUL CREIERULUI Cortcxul motor se situeaza la nivelul

frontalei poral cu
0

terapeutl. Este frecvent

rrozi aphcati direct pc

practicata in tratamentele unor grupuri familiale. Ofera numeroase avantaje, cum ar fi repartizarea sarcinilor

ajutorare specializate); de a decide irea unui loe de munca rezervat: atribui

0

prima

de reclaaere:

de

a atribui

ascendente.
0

Piecare

teritoriu Membrele inferioara

corina -

tom

are

reprezentare somatotopie. iar capul

corncala

potrivit

epilepsiei,

in ceea posibila

anumita

a tntinderii

terapeuti, facilitarea distantarii in cu familia ~i posibilitarea de a stiip§ni mai hine situetiile complexe.

raport

alocatia pentru edultii bandicepati si/sau 0 alta alocatie, daca anumite conditii sum indeplinite; ditate. Decizia de a atribui comisiei poate cartea de invaliin prac-

ferioare sunt reprezentate la nivelullobului

paracentral, circumvolutiei nolii in partea frontale (ascendente

Bste

astfel

tnregistrarea unei activitati electrice anormale in repeus sau stimularea electrica in scopul reproducerii simptomului initial al

COTOREP.

Comlsie

tehnica.

de orieninstaulegIl

fi pusa

tare ~ de reelasaee

profesionaIa,

L.a.).' Aria

de reprezenlare

variaz<1

rat<\ ih fIecare departament

potrlvit

tica de handicapatul lnsusi, de p~ntii slii, de autoritatea responsabilli a oriclirui 141

140

centru,

stabiliment

seu

serviciu

medical, Instru-

ales. se crispeaza,

flkiind

scrisul

din ce in

social sau administrativ interesaL irea doserului este facuta la cererea

secretaechipa se im(Sccudar nu

riatului
tehnica. ritate

COTOREP, Decizia sociata,

care sesizeaza

luara
ujutcr

ce mai dificil. Esre, in general, 0 tulburare psihomotorie de origine pur nevrotica (E. Trillat r:;i J .de Ajunaguerra), neasociindu-se Uneori Wilson mangan ell vreo anomalie neurologica.

lui XX marcheazl varsta de aur a locaiizlrilor cerebrale, chiar daca alte teoril, mai
glo-ballzante, (1. s-au succedat mai inainte

(compus bazali

din

neocortex, limbic)

nuclei!

cenusli

~i sistemul

~idiencefalul

de corrusie abilitare social),

M. nicilor
CD

Charcot).

Actualmente,

neurobiologice
0

aportul teh~ielectrofiziologice. cerebrala, de precisa.

(constituit din tala mus, epitalamus ~ihipotalarnus). Creieroi mijlociu este campus din mezencefal. Creierul posterior este
format din metencefal ~i din mielencefal de

pune organismelor

sociale

este rotusi simptomul unei boli sau Parkinson, al unei intcxicatii cu

sau cu unele neuroleptice. relax area, Tra-

~i al tehnicilor descriere

de imagerie extrem

permite

persoanei handicapate. Sunt deschise cal de recurs.

EMBRIOLOGIE. DESCRIERE creierului GENERAL-A.. Greutatea 1450 g. placa constirui pentru encefalul. pomind neurala tubul a forma, Creierul de la adult este de aproximativ

Pornind se formeazf neural.

la ectoblast,
tnainte se de a

cursu!

are in

muncitorului punzstoare competenta

Daca revedere recunoastereu calitatii handicapat sau categoric coressale cptionalc. departarnentala a

ramentele propuse snnt

a capacitatilor este comisia

desensibilizarea sistematica, biofeedback-ul J. Cottraux a creal 0 scar;;! de rnasurare care perrnite evaluarea evolutiei maladiei ~ia
rezultatelor diversclor tcrapcutici.

Acesta

lngroasa
asadar , vezicula

muncitorilor handicapati. Daca recursul are in VeOCfC embuirca unci ulocetii sau desemnarea tehnic stabilimentului al Securitatii specializat, sociale. comperenta esre comisia

regionala

a contenciosului

CREDIBILITATE (engl. reliability). Caracter a ceea ce este credibil, demn de

Problema credibilitate binc

E1 estc campus din celule nervoase san neuroni (inlre lO si 100 miliarde). In stare nealterata. se disting doua substante caracteristice de culoare diferita: 0 materic alba (compusa din axon! acopcriti cu 0 patura
izclanta sau teaca de rnielina) ~i 0 materie

in partea trei

sa anterioara.

se constituie, urnflaturi:

cerebrala antcrioara, care va deveni telencefalul (acesta constituind. la randu-i , emisferele cerebrale), vezicula cerebrala
mijlocic. ~i vezicula constitui care va dcveni creierul mijlociu, care va cerebrala mielcncefalul SPECIFICE posterioara,

CRACK rterrnen englez). Preparat chimle pe baza de cocaina, dcstinat fumat.ului. Acest ustfel sale zgcmotului alcaloid produs de cocainn utilizatorii caldurii fumului. durata, avand repida. de spargerea tigarii. careva prize Acest drept este sal din numit cauza

punc in cazul unei lipse de privind () relatare. 0 marturie

sc suu de delir ~i organizat. pcntru
0

cenusie (carpi celulari ~i axoni nernieuilizati), care se gasesc la suprafata, formnnd

astfel cortexul cerebral. Creierul Peretli (aldituite este
OS05i

~i metencefalul.

care pare sa tina de mitomanie sistcmatizat judiciare tnainte autoriratile credibilitate. unor acuzatii

De

aceea de

SISTEM protejat Invelisul interrnediara tema exteme. spatule cerebrale terne patru: tnsusi sau doua ai craniului

PROTECTOR. de diverse extern san strucruri. sau ~i meningele arahnoida

STRUCTURI

pot apela la un psihclog expertiza de a preciza valoarea

Mctcncefalu1.
nenta care protuberantu tnconjoara constituit partea importante, doi superiori a mezencefalului formatia veghe reticulata ~i somn. Mezencefalul

este

suprafata proemisa extema, fibre care este iar in vizuale inrerna nuclei. , inel de

san la un psihiatru.

din
Un)

prezinta, inclara, trunchiul

In partea cerebral.

de eatrc sub efectul

durarnater constituie

, pritura inin inde prin venstructurile circula

cristalelor Un cfccr

sau a unor mnrturii.

~ipat

sau piamater) Lichidul interne. subarahnoidiene

san creicrol cuprinde ruberculii

mijlociu relee Partee

cuforizant puremic apare la

de la inhalarea foarte sive scurta apropiate, impune

secunde
erect. de
0

succe-

consecinta

dependenta

CREIER (eng!. bnlin). Mesa nervoasa contlnuta in cutla craniana sl invelita, ca $i cerebelu! ~i trunchiul cerebral, de meninge. Termenul encefal ii esre adcsea prcferat
in Iimbajul ISTORlC. studiul Teoriile (dcscrierile stiintific.

cefulorahidian Cavitatile sunt laterale,

din pedunculi! sa dorsala adica

cercbrali,

~i in cavitanle cerebrale in nurnar legate

cvadrigemeni: printrc

ventriculele ventricule Monro

si dol inferiori.

continc,

aiti

orificiile secolul rarnune al XVIII-lea, strict anatomic apar Sccolul acestei de asesecolutricul

cu ventriculul Sylvius. substantelor in lichidul difuzarea

Ill, care el Bariera biologic nutritive cefalorahiUnor produse

implicata

in vigilitate

CRAMPA SCRIITORULUI (engl. writer\ cramp). Dlstonie de atitudine a membrului superior, caractcrfzata printr-o jena resunnta mai mult sau mai putm dureros, care incepe in mana ~i se difuuaza in lntregul antebrat, Illnd declan~ de gesturile scrisului.
Nu este dureroasl!. dar termenul degetele,
0

comunica prin

cu eel de al patrulea este un proces

Pana-tn
creicrului functionale lui Galen.

apeductul trecerea sanguin

hematoencefalica care permite din mediul dian nocive.

Vesal si Vicq d' Azyr). si localizationiste lui P. Broca. Pe parcu~ul este, descrierea inceputul

o data cu descoperirile al XIX-lea morfologicli perioatle, menea, (C. Golgi). veritabila. aponul decisiv pentru

~i impiedic1

Creierul anterior este compus din diencefal ~i telencefal. in diencefal se disti ng talamusul. epitalamusul ~ihipotalamusul. Talamusul cuprinde mai multi nuclei care pot fi regrupati dupa prolectii sau dupa
func\iile relee lor. Primul tip de nuclei constituie spre de AI doilea in ariile 143 ale tuturor corticaJe care c<1ilor care corespuozo1toare. este constituit
!;C:

veLIe LlezvoJtandu-se histologiei

aboniarea

crampa

veritabiHi a unui

(contntc~ic mu~chi), deoarece mare mai

conduc

~iinvoluntarl
ar!itatorul

DlFERITELE
RULUI. Crejerul Creierul

pART!
cuprinde

ALE

CREIE-

ariile

este totw,;i utilizat.

creierului

este divizat

in trei pli.r:{.i. telencefalul

tip de nuclei asociat:ie

din structuri

.~idegetul

In sfar~it.

amtrior

proiecteazli.

142

corticele specifice, esccietive. tIrii. a recepta proiectii senzoriaJe. AI rreilea grup de nuclei este format din nuclei tal amici intrinseci. Acestta recepteaza proiectil de Ia alti nuclei talarnici, in care la randul lor se proiecteaza. Ei sunt, de asemenea, in legarura cu formatia reticulata. Epitalamusul esre compus esenpalmenre din epifiz~ ~ipare sa aiba un rol important in procesul de regularizare a ritrnurilor circadiene. ln sfarsit, hipotalamusul este constituit dintr-o serie de nuclei, struati sub talamus. Acesti nuclei au 0 actiune preponderenta in activitatea vegetativa ~i endocrina a organismului ~isunt implicati in foarne. sere, reglarea termica ~i comportamentele emotionale. Tc:lcncefalul se divide in trei parti: nucleii cenusii bazali, sistemul limbic ~i neocortexu!. Nucleii cenusii bazali formeaza, Impreuna cu talamusul, nucleii cenusii cenlrali ai creierului, ocupand aproape Intreaga p~ interna a emisferelor. Distingem printre acestia nucleul caudal, nucleul lenticular, nucleul amigdalian. precum si corpul Iui Luys. locus niger ~inucleul rosu. Acesti nuclei sum legati ell majoritatea structurilor creicrului. Ei par implicati in activitarea motorie extrapiramidela si, in mod potential, in procesele mnezice. Sistemul limbic este compus din mai multe structuri legate intre ele (corpii marnilari. cortexul cingular, hipocampul etc.). Aceste structuri ar fi implicate in memorie si in relatiile emotionale. Neocortexul este a parte a creierului care cuprinde un nurnar foarte mare de scizun. Nu exlsta Ia animal (sic! - nota L.G.) ~i constituie la om cortexul cerebral. Emisferele cerebntle sunt separate una de alta prin scizura interemisfericl1. Aceasta se tennina pe 0 structurl de fibre albe care leagl1cele douli emisfere: corpul calos. Celelalte scizuri, de

dimensiune mai mstrAnsA ~i vanabila, delimiteaza lobii ~ circurnvclutiile. LOBH CREIERULUI Lobul frooIal cuprinde partea anterioera a emisferelor, situeta in fata scizurii Lui Rolando ~i lateral de scizura lui Sylvius. in pertea caudala a ecestni lob se gaseste circumvoluria frontala ascendenta, care contine celuleje sistemului motor piramidal. Fata ventrala este uneori numita lob orbirar."Lobul frontal cuprinde arii motorii primate responsabile de principalcle miscan, arii motorii secundarc, care organizeaza ~i controleaza miscarile fine si. in sfar~it, cortexul prefrontal (sau zona tertiara). arie de integrare conectata la ceiclalte structurt corticale ~i la talamus, vasculanzata Indeosebi de artera cerebral a unterioara. Lobul parietal esre delimitat in fa~l1 de scizura lui Rolando, in partea sa inferioara de seizure lui Sylvius, iar in partea caudala de 0 lillie imaginara care merge de la seizure lui Sylvius la scizura parieto-occipitala. Acest lob cuprindc trei circumvolutii: parietala ascendenta, lac de proiectie a informatiilor somestezice care provin de la caile spino-talamice. circumvclutia parieta1l1superioara ~iclrcumvclutia parietalii inferioara. Aceasta din urma pare a fi implicata in limbaj. Ariile parietale posterioare recepteaza proiectii de Ia aria sornatosenzitiva a cortexului asociativ frontal ~itemporal, precum ~i e la unele d structuri subcorticale. Lobul parietal este vasculanzat de artera cerebrala mijlocie pe fa~a sa externa. Lobul tcmpon1 include structurile cerebrale subiacente scizurii lui Sylvius. EI elite delimitat in partea sa inferioar~ de scizura preoccipilala, iar in partea medianli de gyru~hippocampi. Neocortexul temporal cuprinde girusul fusifonn ~i girusul

transvers allui Heschl. Aceste formetiuni Distingem succesiv, de la exterior spre constituie ariile primare ale proiectiilor interior: celulele plexifonne (strarul I), auditive. Portiunea limbica a lobului tem- stratul granular extern (strarul II), strarul poral include circumvolutia a cincea pirattudal extern (stratul III), stratal gratemporaia ~i hipocarnpul (numit ureon nular intern (strarul IV), srratul piramidal lobullimbic), amigdala, formatiile olfac- intern (stratul V), celulele fusiforme (strarul VI). Cercetarile actuale au permis tive, uncusul ~i septumul. Conexiunile intracorticale ale neocortexului temporal co ilustrarea legaturilor functionale pe care fiecare dintre aceste straturi le poate stabif lobii tnvecineti sunt multiple. Structurile neocorticale ale celor doi lobi remporali cu celelalre 5icu restul creierului. Tehniciie sunt interconectate de corpul calos. Cele de stimulate electrica si de tnrcgisrrare doua structuri Iirnbice sunt conectate de electrofiziologica au demonstret 0 mare cornisura alba anterioara. Complexul arnig- specificitate in organizarea informatiei in dalian are aterente sOj1zoriale ~i somes- acestc ani. A fest de asernenea stabilit un tezice multiple ~iasigura reprezentarea ~i izomorftsm Intre sistemul senzorial periintegrarea functiilor auditive. Hipocampul fenc ~ireprezentaree sa centrala. este implicat in controlul vietii cmotionalc NEUROCHIMIA SISTEMULUI CEREsi in memorizare. Lobul temporal este BRAL. Creierul se compune din neuroru si vascularizar tndecsebi de artera cerebrala din cclule gliale. Neuronii sunt legati unii posterioara. lie ceilalti prin sinapse, iar informatia se Lobul insulei, lob profund. este pus in transmire de la un neuron la altul tree and eviderua priu tndeparterea buzelor scizurii prin spatiul sinaptic. Celula nervoasa este. lui Sylvius. Are 0 forma triunghiulara 5i in stare de repaus, i'llcarcati1 electric cuprinde cinci circumvolutii. Depolarizarea induce eliberarea unei canLobul occipital este situat In partea tita!i precise de neurotransmitatori in postericara a creierului. Feta sa intema spatiul sinaptic (respective celula este cuprinde mai multe scizuri ~icircumvolu- elementul presinaptic). Neurotransmitatii. Scizura corpului calos ~i scizura calotorul se leaga de receptor! specific! Pc somarginala delirrureaza circumvolutia care'Il recunoaste la nivelul membrane! corpului calos. Seizure parieto-occipitala postsinapticc (apartinand celulei recepestc situata pe fata cxtema a emisferei. in roarc). Urmeaza producerea unui semnal la timp ce cuneus, 0 alta circumvolutie a 10- nivelul acestei celule, care se traduce prin bului occipital, este delimitata de seizure modificarl aJe conformarii membranei si celcarina. tn jurul acesteia ajung infor- inrrarea de sodiu sau de potasiu in matiile de la structurile senzoriale vizuale interioruf celulei. Aceasta modificare poate ale retinei. Pe partea interna a Iobului se avea rclul de excitatie san de inhibitie la gl1se*tegirosullingual. Lobul occipital este nivelul caii respective. Dupa activarea sinapticl1, neurotransmitlilorul poate fi vascularizat ck artera cerebrdHi.posteriori. degradat in spatiul sinaptie sau recaplat de D1VIZIUNEA CITOARHITECfONICA elementul presi.naptic pentru a fi reutiJjzal. A CORTEXULUI CEREBRAL. In cee. Existli mai multe tipuri de neurotransmitlice prive*te morfologia celularli, cortexul tori cerebrali. Moleculele c1asice de tip cerebral poate fi divizat in ~ase straturi. acetilcolinli, noradrenalirlik, serotorunl1 sau
145

144

CURA LUI SAKE!. uopamina sunt amine cu greutate moleculara redusa. Ultimele trei fac parte din sisremul carecoiaminergic. Existi\ ~i reurotransmitatori constituiti din acizi aminati (glicina. acid gamu-aminobutirtc, acid
glutamic). marcati tn sfarsit, ami din urma au fest de descoperirca unui mare numar

de neurotransmitaron care apartin sistemului peptidcrgic (substanta P, cnkcfaline, endorflne etc.). Unii neurotransrnitatori au
o localizerc ccrcbrala preferentiala
Cll

este folosita in studierea epilepsiei ~i a miscanlor anormaie. Poren{ialeie evocate mascara raspunsurile electrice date de sisternel nerves unor stimuli extenu specifici, care pot fi vizuali, auditivi sau oomatosenzitivi. Aceasta tehruca permite diagnosticarea unui obstacol pc 0 calc senzoriala sau 0 scleroza in
placi in fuzu tie debut.

a studia

debitul

cerebral

~i merabolismul

celular. Al doilea, prin proceuee tomografice, perrnite studierea debitului in regim cerebral.
BibI.: Ajuriaguerra.}. de, Hecaen, H_,Le cones cerebral. Erude lleum-p~ycho--pathoJvgi4ue, Masson, Paris, II)fj(J: Oelmas.L. V()ie.~cl ccnlrc.~ nerveux, Masson, Paris, 11)45 (reed_ 1975): Hubel. D et alii, Le cervcess, "Pour la Science" Belin, JInx; Lanteri-Laura, G., Lc rcrvcau, Scghers, Paris, IYln: Lezonhcs.Br.Oouaze , A_, Salomon. G .. VaKufari.~.ati()n er circutntion de rellcepha/e,2 vol , Ma<;<;on,Paris, 1971'>,197X

matica, acestea indicand lnstaurerea imediata a tratamentului hormonal substitutiv ~ireluarea maturatiei cerebrale. CRETINISM (engl. I-retinism).l\-lixedem caracteristic copilului cretfn.

endemic,

.51II detrasca unei cerebrale.

venit
rilor

posibila radioactivi

stabilirea.

ajutorul

Tehnici de imageric CCIObraII Reaiogretin perrnite aprecierea difcritelor structuri osoase ale craniului si diagnosticarea unor evcntuale in mai leziuni osoase.

CRIZA UNCINEE (eng!. IJllcitate fit). varjetate de crfza de epilepsic tempo. rala, al cerel focar se skueaza in uncusul girusului hipocampului (partea anterolnterna Sc a lobului rnanifesta temporaf). clinic printr-o stare de

sat] irrmnologici. a sistemelor tip particular

lin

cartografii utifizandu-se

selective

de neuroneuron si pot

Tomogretie esre.un care studiaza eramul

Actualrncntc ccle

proccdeu utilizare

nlJiol~gic pentru

sectiuni succesive.

transrrutaton. Mai multi neurorransnutaton

pot s;:i cccxiste fi eliberati In cadrulunui stimulitrilor in cazut electrice.

CRETIN

(eng!.

cretin).

Sc spunea, dcspre

la un

explorarea tesuturnor cerebrale sunt tomodcnsitornetria sal! scanografia (.~ca/Jf)er) ~i

sf:1r1)ilul sccolului

al XIX.]ca,

romografla magnetica sau rezonanta magnetica permit nucleara depistarea (R.M_N.). cu

0

copil care prezenta 0 artcratlc mcntala Jegata de 0 hipotiruidie, eu gusa endemica, Gusa in care rnunri. manifesta ciata prezinta ombilicala,
0

obnubilare a constiintei , mai mull suu mai putin onirica. eu frccvcnte iluzi i sau halucinatii oltactive si, ureori, eu sentimenre de dijii-YU. CRONICITATE (engl.
chronicity).

EXPLORAREA Aceasta este in

mente tehnici nuclearc

CREIERULUI
prezenr constituita

UMAN.
esential-

Acestc tnalta

rchnici a

in

precizic

cstc

foartc de

frccvcnta borrnon oprire

in

rcgiunilc v~i din sc usomemhernie inlntarHormonii cres-

patologla

mentala,

permanent-a

a unei

din tehnici electroflziologice. din de irnagertc 51 din investigatli .• tnregistraell ajuEa

majoritatii leziunilor ann ce Yin, rezonanta

ccrcbralc organice. In magnetics va inlocui

lipsestc Carcnta

iodul,

ell in uncle a cresterii,

tiroidian

Tehnici electrotlziologice
Electroe11l.:efiJlogrilma permite rea activitatii [ami unor localizeaza, anormala, electrice electrozi prin cerebrale. aplicati activitatea lor

scannerul datorita prcciziei sale mai mario Aceastn tehnica este, tntr-adcvar, dcosebit de lItiH1 in stabilirea

prinrr-o mortologie

pe scalp.

scleroza ill placi S,H) scapa scannerului.

Angiogntfi"a brule. Ea a fost treptat

unui diagnostic unor tumori

arterele

ell intarziere

psihornotorie.

Copilnl

de care cere-

caracterisnca.
proeminenr,

bre scurte.

un abdomen o infiltrure

maladii a caret evolutle are loc in mod contmuu sail progresiv, pc parcursul unei lungi pcrioadc de limp, activitatea pslhlca alterandu-se durabll. Este cazul unor nevroze grave ~i al psihozclor lise "eronice", ca delirunte
calificatc usrfcl 5i schizofrenia. dc accasta azilul

electnca

exploreaza

a tegumenrelor .5i Iimba ~i rar ,

zone\e patologice ~idiagnosticheaza epilepsia. Eicctroconicogratiu este 0 tnrcgistrare a acuvitatii electrice cercbraie cfecruata ell ajutcrul unor electrozi aplicap direct pc cortex, in cursu I unci creniotomil. Ea per0

tnlocuita prin seanarc, dar prezirua inca intercs in depistarea leziunilor vasculare Tehnici nucleare. Radioizotopia cerebra/ll permtte.cu ajutorul leasca fluxul unui
0

(nuexedem), facies rotund grosata. Tipatul este ragusir

uscata zierii rerea nroidieni ~i granuloasa. dezvoltani sum cerebrala, este

pieleu

Ca responsabil purut f incriminat

general, once

cronicizare a
si, in psihi-

de tip vechi spitaliccsc

Mecanismul
CUll0SCut.

stabilimcnt

indispensabili pentru ~i fie

pentru

trasor

radioactiv. cerebrala.

sa se stabiEe studiaza intra-

sinteza sunt fie

constitumielinei. absente a ale

cartografie

enulcr lipidici
Cauzele glandei acesteia tiroide, sau

elaborarea
0

atric. Din nefericire azi se constata ca 0 abordare terapeutica rnai diversificara ~i cxtraspitaliceasca nu a dus , cum se putea spcra, la disparitia totala a crouicitatii.
Aceasta dear s-a deplaxat medii in alte locuri, cele (unde, familiale fie mai de

mite unele

explorare cazuri

privilegiata extrem cu permite

a cortexului de utila
0

cerebral complex1'i.

~i se dovedeste de epilepsie

in

sanguin

~idetecteazaleziunile

hipotircidiei tlJlburari

localizare inregistra-

cerebrale. Recent au apillut OOul1dezvolt1ri importante. Este vorba de aparate eu pozitroni, Positon Emission ~i de Single Photon terized Tomography utilizeaza pozitroni Tomography (PEf). Emission Compu(SPECf). Primul

pozi~ie

anormala

de
altfel,

structurile
fie unele intotdeauna

imermediare

congenitale

variate,

Stereoencefalografla

rea activit::i.tii electrice cerebntle cu ajutoml unor eleclrozi implan[ap in profunzime

hormonogenezei, cu transmisie genetica autusumica recesiva. Importanta depisti1rii precoce pentru

prevenirea practica arieratiei testelur inteleetuale nconatale a fikut sl1 fie ca siste·

a fust Intretinuta).

prill 146

tehnici

stereotaxice.

Acea~.;tli.

metodA

substante marcate eare elibereaz! (deoxiglucozi\, oxigen), pentru

CURA LUI SAKEL. Tehnica de ~oc utilizata.odinioari in lralamentul psihozelor. _,.

CONVULSIOTERAPIE.

147

CURARA (engl. curare). Otrave de origlne vegetaIA care are 0 ac:Uune paraUzantA, prin suprfmarea contrac:tiilor museulare.
Utilizata uneori de indienii din America sau dussub forma spre a se

bolnavi care numai

mintali impiedica bolnavii

sau

prezinta inflrmitati
discemarnantul.

~iat unor persoare care corporale. tulburari

vointei obiectul sau unei de legea din 1968,

act

de

dispunere. cu

EI.

i:!ioi

poete
numai

totu~i

percepc:
in care este cheldar

maniilor

modeme.

in a doua

jumatate

veniturile, abilitat tuielile curatela curator, ditii tor.

exceptia

cazului

exprimarea lnalnte care faceau

jucecatorul dispone ca
... Ie perceapa ~

curatorul
vota,

:!ioi s! reg1eze El

secolului al Xlx-lea. s-au referit la dependenta fata de opiacee ~indeosebi la i morfinism (5. Levinstein, B. Ball,
E. Chamberd, pendentei carecterul sevraj primul flzice E. Pichon). in aceasta ca eccentul Prima spectacular lmportanta toxicornanie de-

fa!a

de

terti.

poate

nu

de

Sud,

care

ungeau cu ea varfurile saa-si paraliza prada in anestezie, sintetici,

getilor , spre manii, a numerosi

este folosita

intemsri erau petrimoniului zarii. La iesire

toate drepturile 1968, astfel, ianuane separate; unei

deposedati de gestiunea lor. pe toata durata spitaliei i~i recapatau de tndata

civile. medicalul de exemplu, poate in urma cutare legii din stint pecienr spitalizar juridicf .~j prin-

mai este eligibil. a savar~it sl1v~i nu-l putea

Daca decat

persoana

aflat1i in unui

~i
de rna-

singura

lin act pe care

a] sindromului

cu asistenta

au facut

sa

fie pus in

curarizanti

evita conrractiile musculaturti bolnavului. Este cazul, in special, in medicatia pregatitoare pentru electrosoc.

~ijuridicul

actul este anulabil in anumite confi confirmat de catre curaIn sltuatiile in care curatorul refuza
sau poate pentru poate un act, persoana cere judecatorului Un recurs aflata tutelar contra in
0

rand pe mijloacele fizice.

de a depasi

tratat in ambularoriu curatele, psihiarric, (putandu-.5i obligutiile). cipiul general i'~i va

sa faca obiecrul

asistenta curatela

metoda utilizata a fest aceea a suprimarii bruste (Levinstein). constend pur ~i simplu In a izola pacienml,
mentullipsei tara siva tratament, acestei atata timp metode,

CURARIZARE (engl. cuarisatioll). VtiIizarea curarei sau a unul curarizant sintetic, in scopul suprtmarf cnntractlilor musculare in anumite interventil chlrurgfcale sau in cazul aplicartl electrosoculut.

pe cand pastra
din

un altul, capacitatea 1968 a

cat

era necesar. progrc~i subiecti decat

eurcrizatic supletiva.
rurii care deschide euratela mare cauzele csre posibil

hotade
CII

Opusul ea

diminuarea multi intoxicati s-a sub

pracrica Legea

personal

drcpturile enunta

(sau refuzi1 sa Jcschida) in fata unui tribunal

a ratiei de drog (Pichon). prezenta

cateva la inconveniente, rnai din tratamcnt de diminuare

In cursul

acestuia

din urrna,

contrectiile

musculare putemice. provocare de criza elecrrica, sunt uneori cauza unor fracturi ~i tasari de xertebre. De aceea curarizarea este in prezent in mod sisternatic asocieta
electrosocului, plicatii. anestezie Se de evitandu-se folosesc in curarizanti astfel acesr de comscop, sinretici sub cu

actelor juri dice In cal: de insanitate mentala ~iinstituie trei mati regimuri de protecrie: salvgardarea judiciara. tutela ~icuratela. Salvgardarea judiciara este a masura de urgenta. pe dind
de nulitate tutela este
0

instanta.
de ridicare, poate
0

CUratela

tnceteaza

data

iesind

care au dererminat-o, In unele

0

prinrr-o

jude-

erau

tnceput. Cu timpul
rapida etc.).

impus
control

cata
roru!

dupa accleasi Iorrnalitati

cazuri,judediprin care

metoda

ca la deschidere. instituie tutela

(Ball, R. Erlenmeyer

pronunta

hctarare

ca

in

paralel

sa

Dar era necesar tentative de (ell aceste

sc

dezvolrc
etc.).

masura

in caz de incapacitate de judecatorul de insranta. apropiatii dintre

trararnente traramente

paliative

sau de substiruue Adesea

rotala.
Curatcla de tutele Sesizat cste pronuntata tribunalului unuia la nivelul Ia cererea

cocaina, eu hcroina CURA DE DEZINTOXICARE (engl de sintoxiceuon treatment sau witndmwet treatment). Tretament care are drept scop vindecarea unel ietoxlcatti cronice; in sens restrans, tratamentul slndromufui de sevraj (eura de sevraj); prin extensje, tratament al toxicomanilor.
Pentru vizeaza in a desemna diminuarea in care azi traramentele simptomelor toxicoman drogul. care de lipsa, me de toxicomanie.

s-au aflat Ia originea

a noi for-

generala,

actiune

scurta durata,

in general

derivan

celui interesat.judecatorul se poate sesiza ~i din oficiu, pc baza avizului unui tert.
Prccedeeza ceni: avizul partea curatelei jucecatorul care persoana audierea in acest caz la instruirea curant, specialist certificat afadin pe lista celui interesat si a familiei,

Frecventa recidivelor a ararat in scurt timp limitele curei de dezintoxicarc ~ia

subliniat [nainte moral, importanta de psihanaliza. al hipnozei continuarii s-a tncercat sugestiei. DE nu este DEZacesreia. preve-

ai succinilcolinei.

nirea recidivelor

cu ajutorul

tratamenrului

CUAATELA (eng!. curace/age). Masura de prctectie pronuntata de un judecator cu privire la persoane majore care, din cama unei alterari B facultatuor lor mentale. au nevoie de consiliere ~ de control continuu in aetele vietii lor civile. CUratela a fost lnsraurara prin Iegea din
3 ianuarie dreptul Ie persoane interesele, vietii civile. 1968. care a reformat majore actele cazul in Franta Une· ale de persoanelor incapabile. elementare unui numh

rncdicului

*1

unui

medic trur-o poate

procurorului sau

Republicii. enumera

In

tnscris

deschiderea postenoara. acte

cazul

un

tnceteaza
spccialistii

METODELE INTOXICARE. sunt se de acord poate element al tratarii

ACTUALE Majoritatea

judecata

sl1-~i mai administreze

specialistilor

unele

pe

in cauza

va avea capacitatea

de a Ie face singura sau, invers. va adauga alte acte [a ecelea cerute de asistenfa cura·
torului. Curatorul este sol;lll, un membru de Camille sau 0 asociatie tutelam agreat~. Majorul aflat in curateHi nu poate, fM~ asistenta curatorului si1u, s11efectueze acte ca folosirea de capitaluri, disi1torie, donalie,

de t-ura de scvrz]. Dezmtoxicarea rarnane t01U~i un concept mitic, atat la marele public cat si [a toxicomant
vorbesc Trebuie toate maniilor. PRIMELE CARE. METODE Primele DE DEZINTOXIale toxieodeci s~ regruprun abordmle sub acesl termen ale toxieoterapeutice

ca

curs
in

decat
zile

un sau

toxicomanilor:

un sevraj se intiru..le ani. lntre acel "Cold practicat in toxicomani, exist!

efectua

cateva

sli.pdhn.§ni, adesea Turkey" sevrajul-bloc

pe cand rretamentul a mai multi brutalli, de (metodl1 gerate

pe parcursul

nu mw sunt in stare sli-~j apere sli practice Este

al

anglo-saxonilor),

uncle comunitliti

fO!;iti

deserieri

~i sevrajul

cu totul

progresiv

~i azi 148

148

CURiI DE DEZ1NTOXlCARE
o multime de tehnici lntermediare. Utilizarea de antalgice, de tranchilizante blocheaza face $1 de efectele din randu-se ~i stabilizandu-se si efectiv: eceasta ebordare pe plan social esre extrem de

derivati ai clonidinei (care, fill"1i efecte

prihotrope sevrajului irnportante, lie opiacee) totusi

constrangaroare pentru pacient (obligatia de priza cotidiana a drogului legal, intr-un

sevraj

enntate bine cunoscuta pe plan medical ~idestul de U50r de tratat. Mutte scvrajese pot astfel opera ambulatonu, tara
0

recurgerea

la spitalizare. toxicornaniilor, ca si tch-

Tretamentul

centru , dupa analiza urinei etc .). Tratamente berete pc ;zolarca eunicew/ui de restul socierurjj, Prirnul model al acestor tratamcnte a fest, III cadrul eriminalizarii toxicornaniilor. crearea de mari .xpirale-tnchisoarc' in Statcle Unite (Fort
Worth in Texas, de pentru Lexington in Kentucky). pe toxicomani de unii de Iosti

sedere de eel putin careva ,~.1pUimani tntr-un centru de postcura sau tntr-o familie de ajurorare etc, Considerandu-l pe toxicoman persoena responsabila, snstinatorii acestui model srarule asupra importaruei unei optium voluntare a subiecnnui. in orice etapa a tratamentului , ~i asupra esecului oricarui tratament impus. Aceasta conccptie irnplica 0 enumitn functie .pozitiva" a drogului: tratamentul prct. nu trece prin prin accederea de a opta la abstinerua de catre

balonari

abdominale,

colici

intestinali,

rmctiuni frecvente ~i mai ales dureri de dinti. Acestea din urma ar fi provocate de
un fel de simpatie bazarf "sarcina magica fat:' de mama. populara poate ca ade-

pe vechea credinta strica dintii".

tatalui

ldentiflcarea

cu mama

nicile de sevraj, cste miza unor polemici care depasesc ell mult simplul cadru al
tehnicilor specialisn biologice, rnentiste). sunt etectul ar , cal tclcgcre practici publice medicale. (care Dincclo de luartle de

Idcea
soarc

ncirnuginabile chinuri ca de Inchia-i .Jngriji" redescoperita geratc

cu

once

ci

subject

la capacitatea vorbeste

sea sii dud palla 1<1 picrdere H identitatii 0 ~i la adevarate crtze de delir rcectional etunci cand sotia sa nasre. Aceste psihozc puerperale masculine survin la barbati a carer identitate sexuala este fragile
(E, Jacobson), porte nine" o purcmica ei fiind "pizmuire incapabili barbati a capacirani ~i exprima Sa-5i supasrreaza femidec! nurolul petem. Acesti

pozitic teorctice sail de ccrturtle dintre

pledeaza pentru snu strategii lor concepti: comportaterapeutice de ina acestor morale, psihanaliticc diferitcle modele clarifica a toxtcornanici.

(C. Olievenstein .xlcrnccratia

de eccederea

este ell regularitate

oameni politici.
Cornunitritile terapeutice

psihica").

implicitc 0 teorie

toxicornam participa adesea ta acelasi model: se pune problema .xpargerii'' personalitatii timp cultatea institutie ector noi, a inregrani intr-un de restul aceste acestor extenoare «tructuri structun lor, pcntru grup, societatii. un nedeterrninat, izolura dintrc controalelor polernici. intr-o Difistnrnesc centrale ell unele

Bibl.: Len, F., Fonbonne , E. La toxicomente ve t: .'i U/IC evulunon de restreitcmcnts, I,N.SE.R.M" 1989 "La Documentation francaise",

de a uvea copii . Ei se identifies fantasme de reproductie rarnnne

profund cu cea care nusre

meroase benigna. lor, a carui evclutie

in delirul

eel mai adesea delirante usori , care anxiosum tulburarile 0 psihopoate mai bune ill

conccptiile

.~i hiologice

sau

psihologice.

CUAA II,.SULINICA·
TERAPIE

CONVULSIO-

~idezvol

ln

afara ~i

de episoadcle

TRATAMEl';TUL

TOXICOMANIlLOR. toxicomanilor rctca se de

(area uncra eel nurncroase cste

neccsira

un trararnenr de ejuns de

neuroleptic,

Supravegherea
mal 1970, cific. adesea spccializare.

Lice

0 problema

CUVADi
ment urmeaza

(eng.

collvade). care

Comporta~

liticele general minore terapie

amicepresorii

printr-o fiecare

iustitutii din anii spe-

asirnilarca

al tatalui nasterh

ia Jocul sau.

~ara tmzgnd, ca ,

sa

secte.

creeze

un sistem

de ingrijiri

Unele cormmitati includ lor colaborareu en alte insritutii, liile etc Modele

In actiunea
ell fami-

mamei in zilele care preced

copilului

.,i

rolul

ca sa calrnczc cuvedei''.

care

ale "sintiromului inspiratie

psihanalitica unci

Schematic,

cste posibil

vedere modelele propnse, in doua sisteme. Luetea lIt san:inl globalll a toxiccmenului. Accasta vizeaza disparitia toxicomaniei ~ise exprima ebordare. prin doua mud de moduri de

avand in sa Ie diferennem

complexe.

La

cealalta extrema
complexe, care infinita Modelul sa para, EI de unul pnvinta. de insotire, de reime~ie

se afla asa-zisele rind sa tinl'l. seama a psihologiei francez, este cricat

modele

de diversitatca ar putea

toxicornanilor. de anarhic

~ipracticata In diverse forme in multe sccietati tradiuonale (E.B. Tyler) ~i chiar ~i recent in Franta, trur-o anumita regiune (P. Abely), cuvada sernmfica in psihiatrie .mauifestari psihoCunoscuta
din antichitate patologice (A. Haynal). burarile ma ..culina. [a barbatt Estc deci legate in perioada de gra-

apoi ajuta la restabilirea identitati sexuale. Bibl.: Enoch. Psycnisuic D., Trehowan, Svnaroms, 1991.

W,. Uncommon Butterworth

G,B"

Heinemaun.Oxtord.

Tretementele
mainrenance). cl'l.tre americanii aceast!i acest administrarea opiaceu deci yorba

inueunetc
in unii

(engl. '60 de

un exemplu in aceasta consta dintr-o retea evcluava de ajutoare, de cazare, de de cura, de po~tcura,

viditare a souei
mentale

sau putin

structuri

dupa nastere'' yorba de toate tulde puerperelitatea

Propusl'l.

CVERULENTA (engl. querulousness). Tendinf.a patolcglca de a reclama repaearea de pagube .p de injustitii care par
imaginlllre. Fie intT-un mod exclusiv unul procesiv, tendinlA cu angajarea sau poate deveni administrative aceasta deliranti1. delirul expresiv, de fie in

V. Dole ~iM. Nyswander, cu metaJonl'l. a unci constli. in doze din cotidianl'i cu acpune de a admite

audiere, ~ociala.

maintenance

Pli.stdi.ndll-~i

posibilitatea

de lungl'l. dUrdta. imposibilitatea subiectului un reinse-

terapeut referent, intr-o relape in care poote avea loe audierea psihanalitic.li., subjectul trebuie sa gaseasdi. raspuns sale imediate: loc pentru deplirtare de mediul 1a problemele un sevraj, inprintr-o

Oupa: W.H. Trehovan, cel mai adesea este yorba de simple manifestm anxiooepresive, asociate in special dintre care ell tulbunlri strins alterpsihosomatice,

proceduri
abuzive, caz cu

judiciare

Este
drag 150

uncle par

de-a dreptul

sevr:ajului

~i de a-i furniza

legal, in speran~

de a-I vedea

obi~nuit,

legate de 0 simbolistica nantA de anorexie ~i

puerperalii: bulimie,

Ea se confundi1

in acest

dureri

~i

de revendicare. 151

D
DEBIL (engl. mental deficiellf). Persoana atinsa de debilitate mentala. Se face distinctie intre dcbilul uyor. subiect caracterizat de un coeficient de intcligenta situar intre 50 ~i 75 la probele psihometnce. ~j debilul profund, subiecr caractenzat de un coeficient de inteligenta care nu ~pa~e~tc 50 la probele psihometncc. DEBILITATE (engl. mental aeticiCI1CY). State pennanenta de Insutlclenta lntelectuala, care nu permite sa se raspunda cerfntelor mediului. CARACTERlSTlCI. Dad luam drept referinta teoria lui J. Piaget despre inteligenta, debilii ajung la stadiul operatiilor concrete, dar niciodata Ja stediul formal, care implica rationernenrul ascpra propoziuilor. Dintr-o perspective developrnentala, debilitatea se caracterizeaza prin jncetineala ~i limitarea dezvoltarii intelectuale. Comparana cu copiii mai mid, a carer "varsta mentala" este aceeasi cu varsta cronologica, trebuie facuta cu precautie: lnrarzierea nu este eceeasi in toere sectoarele 152 de dezvoltere; mai midi in ceea ce priveste sarcinile psihomotoni. ea esre rnai importanta in ceea ce privestc sarcinile spatlotemporale (heterccronic). Deficitul intelectua] tine pasul eu un anumit deficit social, care se manifests tndeosebi- prin egocentrism, sugestibilitate , rigiditare ~i diflcuhatea de a se adapra la situatii noi. Nouunea de debilitate se refers in mare parte la exigentele mediului. DlAGNOSTICUL. Diagnosticul de debilitate sc face pornind de la testele de inteligcn{li generala, construite in asa fel inca! un individ mijlociu sa aiba lin coeficient de inteligenta (Q.1.) egal ell 100 ~i ca aproximanv 2% din populatie sli aiba un Q.l. inferior lui 70. Validarea externa a rezultatelor la aceste teste se face in principal pnn reusua scotara. Un proces-verbal de debilitate, pomind de la asemenea criterii psihometrice, pune problema eticlogiei ~i pronosticului. Penrru un anumit numar de cezuri in care debilitarea este adesea profunda (Q.l. cuprins intre 30 ~i 50). poate fi pusa in evident!' originea organica. In cazurile de debilitate usoara, in schimb, al carer diagnostic se face eel moo

adesea dupl intrerea in scolantatea obligatorie, pot ti formulate difente ipoteze. Pe de 0 parte, ar exisra 0 debilitate endogena, legatll de transmiterea geneticll a aptitudinilor (~i inaptitudinilor) intelecruale. Pe de alta. parte, debilitates ar f consecinta circumsrantelor de mediu nefasre: intr-adevar, ea este rnai frecventa in mediile defavorizate economic, social si cultural. Mecanismele de constructie ale unei asemenea dcbilitati sunt multiple si amestecate: malnutritie. lipsa de stimulare, absente predictibilitlttii evenimentelor , lipsa de sclutii pozitive la initiative ~i la tentative le de autonomie. Chiar dad la acesri copii poate fi pm in cauza echipamentul genetic (cu reate di cercetarile privind copiii adoptati au demonstrat importanta lor redusa), factorii de mediu pot lmpovara mull factorii genetici. Notiunea de debilitate include ideea de permanenta ~i de ireversibilitate. Cu toate acestea, constarua Q.I. depindc de sustinerea , cognitiva ~i afectiva, ucordata debililor pentru a se insera In socierate: urui debili scolari nu mai sunt debili mai tarziu, in masura in care au fast gasite conditiile propice dezvoltarii lor. Aceasta Inseamna a releva importanta unei educatii speciale, care ti face pe debili sll stapaneasca anumite deprindcri fundamentale (cirit, rudimente de calcul) ~i sa tnvete 0 meserie care ~ Ie permita s<1fie independenti la vsrsta adulta. DEFIC1ENTELE ORGAN1CE. Debilitatea mentala nu apace ea 0 entitate izolabila, dar autorii subliniaza diversitatea structurilor morbide care includ deficierua intelecruala. Arieratiile ~idebiliratile profunde se regasesc la subiecti atinsi de hendicapurr multiple.

dc:piIQR. Cauzele identificate se pot situa inainte sau dupa nastere. Cause antenaraJe. Acestea sunt encefalopatiile progresive care afecteaza ereditar un sisrern enzimatic. rea mai cunoscuta fiind fenilcetonuria, depistata de restul Guthrie· ~ievitabila printr-un regim sarac in fenilalamna; encefalopatiile endocrine (_,. CRETIN). malformatiile cerebrale (spina bifida, microcefalie) sunt cauze de debilitate de diverse grade. Aberatiile cromozomice, tntre care trizorniile 21, reprezinta un deficient mental din cinci. Unele embriofetopatii, ca rubeola, asociaza la detenorarea intelectuala enomalii vizuale, auditive ~i cardiace. lntoxicetlile cu tutun si alcool, in special, favorizeaza suferinta ferala, asociata cu tntarziere de crestere si prematuritate. Cauze posmststc. Meningitele, sursa de convulsu, stau uneon la originea unor leziurn cerebrale definitive; la fel stau lucrurile in cazul eneefalopatiilor acute. Cu toate acestea, mccanismele care leaga acesti factori organici de insuficienta intelcctuala nu sunt cunoscute ~inu exista proportionallrate riguroasa intre difuzarca leziunilor ~i radul de deficienta. Aceasta deteriorare g neurologica nu este dedit rareori regasita la eopiii eu debilitate mijlocie ~iusoara. Studiite cpidcmiologicc. Dimpotriva. studiile epidemiologice pun in evidenta, la acesti copii, factorii afectivi, carentele socioculrurale. absenta stimularii din partea anturajului ~i olul adesea nefast al masur rilor segregative luate prea de timpuriu Unii dintre el prezinta tulburari psihiatrice, psihoze infantile deficitare, dizarmonii evolutive" sau tulburari nevrcnce. Depistarea precoce a acestor tulbur!ri ~i luarea de masuri, in special psihoterepeutice. pennit evitarea sau tntarzierea debililArii, care duce la 0 deflclenta ermonica, edica 153

CMJZe"

DECEAEBRAAE la un mod de functionare mental! stereotipa, sablonarda. T~rapiile psihanalitice au permis mai buna tntelegere a dinamicii psihice a copiilor deficienti ~ievaluarea lmportantet mecamsrnelcr de identificare a copilului co parintii. • ARIEAATIE
MENTAL.A. Bibl.: lnizan, A., Tastovrc , Los elltall/_~ dit_~

pcrlculoasa, eareia nu-i poate race rata pe plan emotional. Y. Pelicier a definit-e. in 1971. ca pe ,.a tulburare de comportament, mai mult sau mai putin acuta, care survine in istona unui nevrotic ~j care se marufesta prin mai multe simptome nespccifice" Poete fi
vorba de fapt de un paroxism pantofobic

debilt:~. Appn)(..hc$ psy,·h()pCJ!Jg(/f,;4Ue,~. E.S.F., Paris, 1l}7K; Mirail, M. (edv.}. La d<fbiJirrf I1leilW}e de t'cntum, Privet. T()ul()u~e, I ~7l}; Z~l/o, R '. Les debilites mcntetes, A.Colin. Paris. 1971 (trad. in romaneste de Sergio ~tctancscu-PI1)l[anovici ,~i Florica Nicolescu, Editura Didactica ~i Pcdagogica, Bur.;ure~ti.1974 noLi LG.)

DECEREBRARE (engl. decercbr[Jtioll). Transectloeare a trunchiului cerebral in partea sa supcrioara, intrc tuberculii cvadrlgement antcriori st tuberculii cvadrfgemcnl posteriori (scctfune intercohculara). Decercbearea a Iost rcalizata pentru prima data In animal Jc catre Ch. Shcmngron. Animalul deccrebrat ramane intr-o atitudine pietrificata datorita unci exagerari a activitatii tonicc a muschilor extcnsori antigruvitari. Aceasta ngiditatc cu pronatia mcmbrelor superioare ~i cxtensia membrelor infcrioare se regasestc in paralogia urnuna in cazurile de sufcrinta corticala extinsa, in special in uncle come, pentru care consriruie un semn de gravitate. DECOMPENSARE NEVROTICA (engl. neurouc decumpensation). Dintr-o perspectiva. psihodinamica., crlza. asociala ell prabu~irea defenselor nevrotice ob~nulte la un subiect a carui nevroza era paM atWIci relaliv compensata ~i care este brlJS1Cconfruntat ell 0 situatie dincill1 din ponct de vedere arectiv sau 154

(adica de 0 fohie extrema. difuzn. in care angoasa se dcpluscaza de la un obiect 1'1 altul}, de un episod contuzional sau chiar de 0 stare psihotica in general tranzitoric ~i lie tip rcacponal. Mal rar, decompcnsarca poate fi culca de intrare lntr-o psihoza cronica, la un pacient decsebit de vulnerabil. Uneori sc afla ~i la originea unor rnaladi i psihosomaticc care, intr-un fel, iau Iocul nevrozei de pana atunci. DECONDITIONAAE (engl. dcconditionillg). Proces la capatul carula 0 reactje dobandlta fnceteaza de a se mal manifesta. Termenul estc uneori foloslt in terapia comportementala atunci cand sc considerf ca originea unci rcactii (de exemplu,o reaerie anxioasa) se datoreaza unei coudiiio'nm 51di. rerapia are drept scop disparitia acelei reactii. Se crede in acest caz eli pro, cesul de formare al unui simptom poare fi asimilat en acela al unui reflex conditional. Deconditionarea prezinta, tntr-edevar , analogii Cll procesul in care un raspuns conditioner stabilit in mod experimental Inceteazlt de a se manifesta fie din cauza disparitiei srimulului, fie din cauza ca reactia Insesi tnccteaza de a fi tntarita. DEDUBLARI!A PERSONALlTATil <engl. dual personality). secunda, de origine isterid, a carel caracteristica este apariUa altemanta a unor personalitati distlncte, la acel~i subiect.

[n aceasta atingere a unitatii personalita{ii sale, pacientut este convins ell exisra in el mai multe personaje diterite. care rraicsc pe rand sau simultan, fiecare pentru sine, 0 viata total difcrua. Marton Prince (1854-1920), Th. Flournoy (1857-1919):;i P. Janet (1859-1947) all efectuat observatii Indelungate ale bolnavilor de tipul acesta. La subiecni predispusi. hipnoza ~isugestia pot produce in mod artificial asemenca decublari. in ale lor Studii usupre isteriei (1895), J. Breuer ~iS. Freud au dcmonstrat ca astfcl de manifestari se observa prin cxcelenta la istcrici. DEFICIENTA MENTALA (eng!. mental acticicncy sau impairment). Orice lnsufjclenta psihica, fic ca dobandlta sau congenitala. Termenul vizeaza mal ales insuficientete sal! aneratiile inrelectualc. Ca urmare a studiilor lui ~f. Bury ~iP. Minaire..distingem in prezent trci planun: Jeficicnta
(engl. impairrnclll), care dcsernneaza maladia menrala ~itulburaritc sale; incepeci-

intelectuala.rep ....... _ unul db!...,..,. tele cfinice jmportante ale one' deficient.e mentale, facand un subiect incapabiJ de a raspcnde in mod adaptat cerfntetor
medjulut,
-+

AAIERATIE MENTAL-A..

DEGENERESCENTA (engl. dcgenerldtiOIl). Degredare a unei flinte vii. Termenul a dcgenere apare in secolul al Xlv-lea.cusensulnteral de "a-~i pierde calitatile naturale ale rasei'' La sfarsitul secolului al XVIII-lea, dcgencrsrc ~i acgClleresccn_tli apata foarte repede un scm; c medical precis, specific anatomopatologiei nascande, sensul de .jransformare patologica unui tesut" (tocmai cu acest sens conceptul continua sa fie larg utiltzar de catre neurologi). Naturalisri ca J. Lamarck sau nuffon dcfinesc degenerescenta ca pc o "deviatie namrala a speciei''. B.A. Morel face din ea 0 "dcvia~ie rnaladiva a speciei". Conceptul nu tncetcazf sll evolueze in cursul elaborarii unor reorli succcsivc pc care Ie sustine: tccmile acgeneresccmci,
<I

zarca (engl. desability), care rezulta din deflcienta-si dcfincstc conseclutclc mor. bide runqionale, d~ficitul care' poute fi masurat ~i care dl1dreptul la compensate flnanciara: tumaicepul, care corespunde consecintelor socioprofcsionale ale deficientel ~i deficitului. Acesta din urrna, dupa cum vedem, Ill) estc cuantificabit si trehuie
analizat in rermeni siruationali. '--. ARIERATIE MENTALA; HANDICAP MENTAL

DEFICITAR (A) (engl. defective), Se

spune despre 0 persoana care prezinta un dertcit inteleetual fie prio deficienla sau arieratie mentaJa, fie prin detedorare dementiala_ DEFICIT INTELECTUAL (engl. mental defect). Insuficienta de eficienta

S_

TEORIA LUI r.,·10REL. Pormalizata in Franta lu mijlocul sccolului al XIX-lea, aceasta teone cunoaste 0 foarte larga raspeudire in Intreaga Europa ~i functioneaza practic ca 0 dogma palla la primul razboi rnondial. Prima tcorie etiologica globala a nebuniei, care permite inserarea psibiatriei in cudrul medicinel, ea raspunde proiecrului cu rotul pozitivisr allui B.A. Morel de a Invedera prineipiul de baza al bolilor mintale ~i de a Ie rega s i lntr-o clasificere naturals. Ca majoritatea alieni~tilor epoci! sale, Morel dA eredita~ii un loe absolut central In teoria sa. In ceea ce prive~te problema evolutiei. catolicul convins care era Morel nu este r.laJwini!>t, adera la transformis~ dar mullui Buffon ~ Lamarck,degenerescenta 155

DEGENERESCENT"
fiind omul
0

transformare patclogica survenita

Dumnezeu relatii l-a creal perfect.

la

progresiva. curente; centa la

cu exceptia daca aceasta

regenerarii Iipseste.

interrepede

pe care

degeneres-

Credinta sa il conduce in ecelasi tel la

descrierea cauzele permite unei fizice consubstantiale pe morale, dccat a

duce mai mult referirea

sau mai putin la

Sd&m*:Ie. Vechea idee ell soma (corpul) exprirna calitatile sufletului a fest deja reluata de Morel, citiror al lui FJ. Gall.
Stigmatele sunt "atributele

maselor, depistarea

profilaxia degeneratilor eugenice

individuala care se

devine izo-

trebuie

disparitia speciei".
Asadar,

noii

flinte

care (arie-

sufletului cu corpul, plesand

si cauzele sa nu atribuie

acelasi plan
ceea ce ii lac

generatorii irnediati
perfect) din Morel, si introviatti lntr-un un contextul pentru

(~i nu la tipul ducerea deplaseaza religios. context model Magnan

primordial

un singur

conceptului in care evolutionist propune. de

0

de lupta a situase

tie actiunc degenerescentei: sistemul nerves. El descrie cauzc predispozarue,

fizice sau morale, care, prin sumaue stiruirea individuate ereditara. nebunia, sau generate. due la conde

degenerescenta darwinist

sau atectiva. inadaptare (atrofii, hipertrofii sau distrofii). Stigmatele tsi pun pecetea pe degenerescenta ~i unr eel mai adesea mars
sociala)

este degeneratul". raue intelecruala

Ele pot fi morale

fixeaza in legislatii uneori draconice. care due pan1i la interdictia casatonei, ba chiar la sterilizare
lati , sfaturile GENIUL nu putea ~I CRIMA. 0 asemenea asupra teorie raper-

sau

fizice

lipsi din polemicile

pe de alta parte,

torii functiei exercitat in

asupra

careia

aceasta

s-a

"predispozi!iej",

teren ceosebit

anatomic

fregit pe care survine apar cauzcle

de indaHi cc

caracterizar
de la maduva anterior,

al sistemului nerves, ierarhizare a nevraxului

palla
0

mod deosebit. Sindroamclc episodice. Sunt situatii rnentale contingente, episodice ~isecundare care survin la cei predispusi: manie ~i melancolie., mitente la Iucida debt polimorf alicnare delir cronic predispusii impulsie), ~i nebunii intersimpli: ncbunic manic rationala. de

rurilor nebuniei eu geniul ~i rima. F. Voisin c indi ... dualizeaza conceptul de geniu partial. i iar J. Moreau de Tours arata eli geniul cste o nevroza care tst ana sursa pe acelasi
teren cipolii ca nebunia. sai, acest Pentru teren este Magnan in mod ~i disfircsc

dererminanre care il trnping pe eel predispus catrc cuture sau cutare tip morhid. In clasificerea ne icste atectiunilc nebuniilc cptleptica sa din . I MOO,

inferioara

la creierul ierarhizare la

careia

Ii corespunde

a functiilor

, de la cele

rnai instinctive

Morel

OpU-

accidentale prin intoxicare,

afectiunilor grupa el randunebuniile nebu-

constitutionale. in prima
isterice.

ccle mai elaborate. Hecarei leziuni ii corespunde deci 0 patologie precisa ~i onstanta c Magnan L~i elaboreaza teoria uxand-o pc
patru ccncepte

(obsesie.

sau dclir subit la predispusii la degenerad, Magnan

degencrcsccnta. iar geniul nu este, eel rnai adesea. decal un .xlcgenerat superior". Ideea estc reluata de C. Lombroso
Cat despre repede utila in excelase bilitatea accidental, cnminclcgi, de ei sunt care foarte

maximali. Pc l:inga eceasta categoric

care survine
0

atrasi

accasta teorie.
a crimei, psihiatrica, Expcrtii

pcrmite
de deja posi-

~i ipohondriaca.

niile simpatice , nebnniile idiopaticc si dementa. i{l a doua grupa, cea rnai importanta, clasifica nebuniilc ereditare, pe
care lc impartc crescanda, pcramentului lilor , idioplor TEOR1A In parru clase, nerves" de gravitate a ternde 13 simple "exagerare

Predispozitia. initiala a degenerarului, in absenta complicatiei. Predispozitia poate fi organidi, psihologica

sau social.li. Ea poate fi dobandita sfarsit. anatomic a crelerului, lezare cercbrala destul simpla prin sau (sau tea creditara. latenta] mai slaba Poate

fundamerualc. Este starea

descrie
tale", unici de1iruri

legate

categoric de alienari .accidende factori etiologici putemki.

care febrila sifllis regrupeaza etc.) etc.). unelc .5i isteric), nebuniile

o explicetie

ccerenta Morel.

deosebit in care

expcrtiza

~i dobanditi, (epileptic

au de acurn

de a face disrinctie dispensat

tnrre criminalul mental

fi, in

, caracterizath

tcxice (alcoolica. crganice (turnori.

~idementele

de maladia

a 5i

pana

la clasa imbeci-

rezistenta
cu
0

sau poatc imporde

~i cretinilor. MAGNAN.

fi maximala,

tanta ~i difuza.

LUI

este,
bateri tncep nitiva. fiintei

din

1860,

Opera lui Morel obiect a numeroase dezasupra degenerescentei cste tnsa defi1895; a s~ rezisdear viat.li: prin din V. Magnan sistematizarea la definitia este stMea

Dezcchilibrul.
dezechilibrul tntre centrii disparitie nervosi

Notiune
~i se

vaga,

PROBLEMA TRATAMENTULUI. IJeplasand problematica bolii rnentale pe terenul ereditatii. teoria degeneresccmei deplasa in
acelasi individual timp prcblematica aceleia tratamentului a profilaxiei soasupra

deci responsabil, ~icrlrninalul .dcgenerar si iresponsabil. Dad crima nu este pcntru Morel ~i Magnan dedit un stigmal printre
altele, unei cuti", Lombroso ...eritabile degenerati propune individualizarea

clase
tntr-un

de

.criminali tnnasdecompensate mod antisocial se

callfica

pierdcrea

!)oi lucrarile

de expnma

a caror

sinergie printr-o functii. distrua unor ale unor supra-

face inelucrabil

~ se muitlplice. ti datoram uuce care

a armoniei mecanismul

Intre diferitele in trei termeni:

eel caruia

Pe scurt,
poate

dezechilibrarii se
unor centri; sau durabiHl imediate centrilor exageraUl valizi.

ciale. De fapt, degenerescenta poarta deja in ea tnsasi un remediu cficace, dcoarece ajunge cateva teaza cauzelor

DESTINUL
CENTEI.

TEO RIEl
Psihiatna ideile

"i~mod
generatii. 1a a ajuta

descompune

natural" la sterilitate dupa Rolul medicului se liminatura, reducand prin reguli efcctele de igi-

aproape
datorita

imediat

DEGENERESgermane accepta noi ale lui Morel,

H. Schule Dar, din

"Degenerescen~a imedia!i, tu\ional ten\a aceasdi. stigmate sa incomplet

patologica consti-

gere sau oprire supraactivitate centri; a altor acestei functii; excitati; asupra centri. dezordini diminuare

in dezvoltarea episodicli de moment Cons.ecinleie sunt:

lui W. Griesinger, Krafft-Ebing.

care, in compara!ie este din punet imputinat psihologicl1 condi~ile impulinare, permanente,

cu generatorii de vedere

sau dumbilli

predispozante

R .... on
T. Ziehen contm tanie

~i 1890,
Bri-

in ceea ce prive~te

ena (hidroterapie, de exempJu), sfaturi pedagogice (metod::t ,~enzorialli) ~i sfaturi eugenice nerativli". teorlile moral peotro "a jugula progresia dege+ Foarte repede, insa. in contact ell de defensl1 sociala, tratamentul devine moralizarea

~i E.
8elgia, prin

Kraepelin teoria scrierile

reactioneaza degenerescentei lui Maudsley criminalului cele mai

schematismului

lOT. in Marea

~i
care

realizeaz.li pentru se exprim.li

I) suprimarea

~i in

luptei este

2) automatismul 3) inhibitia centrUor mal pu~n

este introdus~ ~iDallemagne. innliscut

exercitatli.

in lta1ia. teoria

esen!ialmente

al individului

a lui Lombroso

stame~te

156

157

OEUR
ascutite critici. C~l priveste Franta, a numindu-l mai

intai

.cenroplegx".

iar

in

trebuit sa. fie asteptat G. Genii-Perrin pentru a se tndrazni atacarea monumentului lui Morel, dllP~ 0 jumatate de sccol
de imperialism. ell toate acestea, de E. Dupre, S.'Freud. Bihl.: Genii-Perrin, de rivulutioll medccille broso,C, G. Histcirc de:>(JrJJ;illes el Segmenre J.I.H. intregi Jackson subzlsta. adaptare sl chiar in unele conceptc

cele din urma "neuroleptic". Scriiror srralucit. a fest ales membru al Academiei Franceze in 1959. A lasat studii biografice remarcabile asuora Tinererji lui Andre Gide (1956-1957) ~i asupra strarnosllor volume sl'ii pe linic materna. in patru

Delincventa caracrerizeaza 0 conduita antisoclala care exprima inadaptarea unui individ la societate. Schematic, putem Iua
in considerare sens, un sistem relational exprima in dublu 0 pretentie

ISTORIC, Descris de E. Esquirol in cadrul monomanulor", 0 data eu Ch. Lasegue. J. Falret *i V, Magnan modelul sau devine deJiruJ 8i.~tematizat cronic de rececupe, cu
ale sale patru faze evolutive (neliniste

in

care individul

(Alrant-Mcmoire.

1979-19R6).

unei treceri Ia actul delictuos, societarea fiind pusa in situatia de a-i raspunde intr-un mod represiv la fel
intermedinl de dezadaprat. Iar dad acea pretentie tntr-un mat user prose

prin

de I 'idee de Jcgencresr.:em:e ell

meetsle. Leclerc, Pane, II)J3; LcnuL 'humme crimiuel. 2 vol . Bailliere,

Paris, 1&87; Magnan, V _,Lcgrain, ~., Lc Jib':' wir6. erat mentel er synrJfllJlleS epi,o<iique;;, Ruer, Paris, 1895; Morel, B.A" Trilirl.."Jr:.',-m,ll'ldies meJlfalcs, Masson, Paris, 1~60

DELlNCVENTA (engl. delinquellcy), Totalitate a lnfracthmilor comlse tntr-un Ioc $1 Intr-o perioada data. Sociologia folcscste Hid. distinctte
tcrrnenul de deJinc\'clI.ti) sau pc acela rczcrvandu-l mai perscauniversal socieratc primr-un poiirica sunt crimide a
0

exprirna printr-o trecere ca actul Inlocuieste

conflict funda poete in care individul

la act , cstc cuvantul poate

pentru

anxioasa, persecutie, megalomanie ~i dementa vesanica terminala). La Inceputul secolului XX, se va incerca reperarea unor forme clinice in raport eu mecanismul preponderenr: deJirul de iutcrpretere allui P. Serieux 5i J. Capgras (DELIA DE
INTEAPRETAAE), G. Ballet. G.G. Clerambault psihoza halucinarorie ale a lui lui

actiona dedit verbaliza pretentta sa

fala de ceilalti. nosografica, JnlT-O abordare

deJirurile pesionsle

de

csiminetuetc. limbajul pc acesta din urma

grave. Se disting contra cste infracnuni nelor. contra Dellncventa legar neaza de viata la accste

curent

delincventa

infractiunilor contra

, in scopul statului, contra

clastficarii. moravurilor

"DEJA. VU" -.

ILUZIA .DE:JA

vu.

fi observata intr-o multitudine de strucruri meruale posibilc , de la normalla patologic. Ea se poatc deci situa Intr-un
context reactional mai putin patclogic.

(ca erotomania), delirurile de imnginmic ale lui E. Dupre, dctimt senzitiv de relatic al lui E. Kretschmer etc., deosebite clar de detirurite psuunokie .~chi7ofrcllicc. Ceea ce nu va face scoala anglo-americana, tendinta ale care va avca mai degraba

bunurilor, sociala: actc

DELAY (Jean), Psihiatru .5i scrtitor Irancez (Bayonne, 1907 - Paris, 1987).
Fiul unui chirurg facut logic studii-de la Paris, cu tela din Bayonnc apoi , Delay de neuroa medicina,

Lin fcnornen nu exista untisociule care constitute

fiiri1 delincventa. Colcctivitatea rcucrioansarnblu destinate nalitatca. supnma de masuri sa previna

la

Salpetrierc. sa desprc

pe care le-a
astereognozii".

tcrrninat in 1935,

sa in dorneniu!

criminalitani.

Acestca

A facut apoi studii lie fllosofie lu Sorbona, Inchciate cu 0 lC7a asupra maladiilor memorici. in 1942, ~i 0 formanc
psihiatrica Sainte-Anne. titular in clinica. cu H, Ey, la Spitalul stabiliment devine el

sau ",a reprirnc este rnai puun indigui ~ia

0

Poate aparea in cadrul unor tulburari caractenale, care odinioara emu considerate a line de registrul perversiunu. Delincventa se poate insi'l. situa tntr-un context net patologic, exprimiind 0 structura nevrotica sau psihotica. Delincveuta nil esre in ucest caz decat un simptom
dintre allele al unei tulburan profunde a

de a Ie tngloba in formele delirantc schizofreniei, fara a da importanta

lor, sisremanzdrii .5i mentinerii ceea ee cu realitatea.

coercnjci

unui anum it contact

le deoscbcste totusi de aceasta psihoza disociariva. Trebuie insa notal ca, a data ell
revizuirea DSM-III,
0

psihiatrii

nord-amen-

cat

Problema de a
S-<lU 0

canl rccunosc
aces tor deliruri .Dclusional SEMIOLOGIE, rurile nismele lor

anumita

specificitate
aici 297 .10). delimeca-

face mai

putin nociva. in acest scop.

al XIX-lea, cauzclor denta Iacut eforturi deliucvcntei.

din

sccolul

ln acest

in cercctarea

al catcdrei clinicii de boli mcnrale. 1946. Efcctueazf nurneroase cercetari clinice ~i psihofarmaceutice, in special asupra clorprornazinci. protagonists viitoarelor neuroleptice *, careia Ii studiaza deetele sedative in starile de agitatie, tncepand din 1952, in eolaborare cu J.M. Harl ~i P. Deniker, COilsiderarnJ acest medicamenl mai intai ca pc un "ganglioplegic", 1<1
"Joumees thempeutiques de Paris" Cll aq.iune (Therdcenlrala, pje, 8, 3, 1953,

Au fost pusi in evi-

perscnalitatii. Tocmai eceasta tulburare profunda va trebui sa privilegieze reeducarea socials: psihoterapia, terapeuticile rnedicarnenroase, masuri institutionale
individualizate.

cron ice, considerate (categoria semiologic,

Disorders' Pe plan (halucinator,

Iacron de mai multe categorii: - fuctori sociali: carente ale mediului familial ~i scolar, proasta folosire a timpului liber, agrcsivitatea culrivata de mass-media, prea adesea apolcgeta <I
, sexului ~i violentei; dcnsitatea insulide simI populatiei cienta - factori civic; _ factori

cronice sunt descrise dupa

interprerativ.

luxului

Jin

rnarile

ceOlee urbane. socioculturale; crize, absenta

eehipamentelor politici: individuali

DELIA (engl. delusion), Psihoza legata de 0 organizare psihopatologica a personalitatil ,p de raportul ei Cll realitatea, in general durabila, care se manifesta prin tulburari de perceptie ~i producerea de idei delirant:e.
Delirul griji'l distins cronic ca studiat aici acnt trebuie cn de tlelirul san

imaginativ. imuinv), dupa teme sau continut (persecutie, gelozic, erotomanie, culpabilitete, inf'luenta, megalomanic) si
dupa crganizarile lor (constructie deliranra

pp.

347-364},e!

it detlne~te

delirium

mai mutt sau mai putin bine sistematizata ~icoerenta, in sector sau difuza), numite 5i ..struCluri": distingem in acest caz, pe unnele lui Ch. Nodet. stnlctum paranoica
(delir lura bine construit parafrenica ~i sistematizat), (deEr fantastic struca carui

apoi ca pe un psmotrup

greu de categorisil.

tremens·,

~i de accesul

delirant·,

158

158

DELlR
constructie ramane total merge in toate sensurile, desi insidios. varsta fie in urma de treizeci indelungat:1, nu deterrnina Starea odini03r:1
0

DELlR
unui acces delirant de c evolutie deficitare, deteriorere vesruca" nu ,

3) delirul
Kretschmer,

de

relatie,
la
0

descris
personahtate asupra

de lor

organizara)

Incoerenta

~istructure ~idiscciata,

paranoida, ca in boala

subacut. Nu apar niciodata

de ani. Avand nu sunt veritebila

vedere, esential S. Freud. celebru,

tocmai

proiectia

ar

fi

mecanismul Se stie c1i unui delirant a demonin declansau , are , perde distl'ileste ,,0 perceptie

inainte

se dezvolta ... (subiecti prea

al acestei studiind presedintele

productii. memoriile Schreber, proiectii delirului:

0

zisai "scnzitiva.
in~i~i, facuti

repliati
putin care

Bleuler. Caracterul sele modalitati de acelea nucleul lor

foarte
halucinetor auditivo-verbale depinde de halucinare automatism lnvers,

introvertiti. de ei

tnclinan
nesatisnil le-ar a unui soi timp care

de diver~iin special
ell dcscris inter-

adica

s1i-~i exteriorizeze

sentimentele, ceilalti. psihica ca urmare

strat importenta intema dupa ajunge ceptii madre resimtir perceput acesru proiectie intolerabil mente la ia persecutie

acestor

intelectuala. descrisa prelungit.

de "demen~ consecinta

~i de

sarea si lntretirerea ce a suferit la constiinta deformarea

~i psihice. mental" in delirurile

in faza sa terminala.

recunoaste depresiva survine

meritele), 5i deliranta,

este reprimata,

iar coruinutul transform unei ln deli.rul tnrr-o sub forma consta

de

este de fapt decar

unui azilism"

de decompensare

in acelasi

anumita

de Clerarnbault. cepura corect

interprerativa,

pretative, realitatea exterioara este perin ansamblu, care Jar pacientul ti sunt in moo CLASIFICAREA dupa furctie cum am DELIRURILOR. vazut, sunt principal, cronica, irnegtnatiu Cla ..ic, in in trei in care este rJedeslusesre aici semne jmpartite.

dupe un escc profesional sau un eveniment nefericit din viata Iarniliala sau sociala. Persecutie, care izbucnesre lntr-un
mod destul sarea de stenic , in contrast ~i timida apropiat mediul cu infa!ise din modestl'i anterioara, al subiectuiui, membri

care vine din exterior. a efectului: ceea interior

ce ar trcbui ca dragoste ca ura". unui

"Ell

special destinate ~i care i1 conving de autenticitatea persecutiei seu a pasiunii sale dureroase. Acesrea sunt, in gem:nt.l, dehrun
paranoice. Delirurile mult tid de
0

sa fie

de mecanismullor halucinatorie este dcminat in care

pc

plan nasrere

mar! grupe _ psihoza tabloul clinic

de halucinatii: deliranta;

Iimiteeza la persecutorii
propria dupa Aparitia treizeci

pe plan exterior defensiva pe care

0

in felul printr-o

fiind adesea
delirurilor cronice

"persecutia", contra Freud unlca: il reduce propozitic

sentiment

de imaginatie relatare romancsca

sc apropic

mai

- parafrenia", aCeea care ea ramane jntretine

familie in general adesea de ani 5i la subiecti

sau fantas-

constructia

propozitle

run om),
pc care "i'l"u·1

final-

~incep in general ell 0 constructie de t tip parafrenic. Cit pnveste delirurile intuitive, care depind de innnni delirante
(E. Targowla), nerate chlar convingere i se impune, delirante. ele par pentru in cadrul subita Trebuie pacrent sale. geell 0

distincta

de schizofrenie,

il iubesc (pc el, Lin om)",

gandini

oarece nu se asociaza nici cu disccierc menrala, nici ell discordanta afectiva ~i nu-l tmpiedica pc pacient sa. pastreze un contact
destul de bun ell mediul paranoia", deosebit prin din care sau; se caracterizeaza "~I

predispusi i-a facur pe unii psihiatri (E, Kraepelin, R. Gaupp) sa le considere maladii vazut ruptura delir. sonalitatii tntre endogene, in ele
0

delirantu!
lubesc, au ramanc perceptia canisrnul in proiectiei,

contrazice , proclarnand:
Dar aceasta ~i este printr-o "il urasc'',

Il urasc". inconsticnta interioarh proiectiv devine

contrudictie

Altii,

ca K. Jaspers. morbida fli.rl'i

0

exprtmata in rnecare ceea datorita perceptie cure,

dezvoltere normala

a per-

fiind tnlocuita

si de nezdruncinat, absolut insl'i stiut ca

care al ideii

antenoare, viata

veritabila

a adevarului

rarcori delirurile depind de en rnecanism urnc ~i ca, in general, intuitiile se asociaza ell interpretari si ell uncle tulburari halucinatorii. Tipul de organizare .~i e eon. ..tructie delirant permite d
dlstingerea tematizate, inlantuie delirurilor vagi, flir:1logica., paranoide nestsale carer continutun se greu penetrabile, delitndeosebi in schizofrenie" Cll

printr-o constructie deliranta extrem de

coerenra, care de bine sistemarizata
0

si intrarea perspecriva

vine din exterior: ce justifica persecutorii

Urui. in schimb, au vazut unui

0

dintr-o

"el rna persecute", cclur care

adesea

se dezvoltala incapat;lnare

personalitate judecata.

organicista,

in cle mai bulversare

dcgraba a acti-

caracrerizata
rigiditate, rnari tipuri 1) delirul nulta

hipertrofia Eului. psiho5i falsa

manifestarea
care determina vitatii psihice Experiente fie adesea afecliuni unei prea

proces cerebral patologic

mare K. Schneider). crize prccesa al evolutiei par, e adevarat,

ura

contra sai.

au devenn

ln aceasta

urma grupa se disting trei pe

tema obisin a~
0

(Clerambault, prirnare, fecunde fie

TRATAMENTELE. vire 13 patogenia

Divergentclc delirului explica

cu prifaptul d

de delir paranoic: de interpretare adesea .:;.iorganizat megalomanic, in re~ capl1ta eonvin·

delirante punctul encefalice, mari

suale, momente

tratamentele
tate mai

vor

fi atat
prin active sensul

medicamentoase

cat

de plecare

ruri

i~Hnnite
0

a persecutiei, fiecare

'5i psiboterapeutice. ales sunt (in produse a proceselor termenului) Jaspers,

Primele

sunt reprezenAceste asupra Jaspers ceca ce de ce

de delirurile

sLstematizate, logid1

teme precise care Ie ~i de

bine s~ stematizat
fel ineat semniflcape

dellrerue, considerara
perspectivl1 caz, subiectul

manifestare

a unci
dinlr-o tn acest printr-o ~i

neuroleptice. indcoscbi dat de

fie, dimpotrivl, psihice. suferinla

~iCll

anumitll.

~i coercnta,

nou eveniment intarind

psihogenetic~, suferinte at sunnonta deliranUi numeroase pana care atunei sus~n

0 consecin!a

fae susceptibile a Jeterrnina

de a fi luate in serios convingerea

persecutorie, pasionaie, la un sector, fixata pe tema

uneori

semenului,

ca in "nebunia in doi" (Lasegue ~iFalret). Numai acestea din urm:1 fae cu adevhat parte din grupa delirurilor cronice (deoarece primele sunt inglobate in schizofrenie). Ele se

gerea delirantli; 2) delirurile timitfu1du-se pasional:1 dieare·, erotomanie·

tine de camcter,

~inu

ating eu

adcva.rat
lata

ceea ce inseamn<1. tot dup<1 personalitl1tii.

care se dezvolta eu 0 exaltare delirului: revensau gelozie·

ventabila prinlr-O fi

spargere produqie

a re1atiei cu realitatea reprezenlari refulate. acest Pentru

evolulia

in care ar putea

exprimate

adevaralii paranoici (Cll exceplia senzitivilor) sunt atat de greu de ameliorat. Modalitl1tile sunt diverse.

invenlie *, ipuhondrie·. , ca terne principale;

fantasmatiee. psihanali~ti,

pot

dezvolta

fie inlr-un

mod

PUDct de

de reductic De exernplu,

la care asist:1m
0

convingere 161

180

DEUR
delirenta sustina explica poate supravietui extinctiei unui sau

DEUR DE INFlUENT'" statutul sau de obiect iubit in aeela de persecutor demn de urn. lat! de ce psihananstii de cabinet. care gloseeza mult, pe urrnele lui Freud. pe marginea scnenlor si biografiiior catorva marl paranoici, ca presedintele Schreber, nu prea risca sa ia in cura psihanalitica asemenea pacienti. TIPURILE DE EVOLlJ11E. Putem repera trei genuri de evohuie ale acestor deliruri cronice astfel tratate. lntr-un prim caz. in care culpabilitatea sta la origines delirului, ca la boluava Aimee descrisa in teza de doctorat a lui J. Lacan, tulburarile deliranre raman eel mai adcsca minore., trcccrile la act sum rare !joi rnai ales personalitateu cste aceca care sc precizeaza. cu trasaturi din ce in ce mai paranoice. Auropunitiunea l;ii alacui masochist de sine depasesc la pacient proiectiilc persecutorii hereroagresive. care rfunan limitate. Hipersensibilttarea, mcfienta, 'inchiderca in sine sunt constante. in aceste forme, care rareori capata uu aspect medico-legal, 0 simpla psihorerapie de sustinere este acesea sufjcicnta penrru a-i mentine pc bolnavi tntr-o adaptare socioprofesionala relativa. care nu se prabuseste decat daca mediul devine el tnsusi intolerant sau agresiv. In at doilea caz, acela al delirurilor prin pierderea stimei de sine ~i prin ofensa narcisica profunda. angoasa este mult mai intensa. Evolutia oscileaza adesea tntre 0 depresie cvasimelancolica ~i un delir de perseculie destul de sarac l;ii limitat (in sector. In modul revendicaliv). 0 pse:udovinUccare are adesea loe, cum a remarcat deja J. SCglas in ale sale Leetli elinice, eu aparitia unet ipohondrii agresive ~irevendicauve. tn al treilea caz, in care deHrul este dintru inceput persecutoriu. asociindu-se adesea eu fenomene halucinatorii ~i xenopatice, evolutia ramane grava, in pofida psihoterapiei. Adesea asemenea forme evolueaza spre 0 stare schizofrenica. Presedintele Schreber esre diagnosticat, de Freud tnsusi, ca "dement paranoid" (in sensul dat tennenului de Kraepelin). Se pare ca exista 0 asemenea dezintegrare a personalltatn. 0 asemenea pierdere nu numai a sentimenrului de identirare, ci ~ial celui de uuitatc corporala ~ide autonomic. indl.t psihorerapia nu mai gaseste in Eul subicctului ruci cea mai midi poxibilitatc
trcbujc

proces halucinator: subiecrul continua sa

ca tot ceea ce a trait el a existet disparitia (un aparat
0

acelei experiente

in mod care a fast

delirant
deplasat,

de persecutie
a ostilitatilcr

pauza

erc.). Dim-

potriva, putem vedea haluciuatii care persista, dar flirli a determine acte in
consecinta: subiectul se dezintereseeza de

care au exegerat-o, ell..acurn Iucrurile se aranjeaza ". lar aceasta transformare a unui delir acriv, care invada vista subiecrulur, intr-un fel de delir Inchistet, parafrenizat, a permis stabilirea unei relatii destul de bune cu realitatea ~i valoreaza poete mat mult decat 0 eradicare rotala. care provoaca o stare depresiva cu rise de raptus suicidar.
Bibl.: Clerambault, G.G., Oeu~·re.~ psychiafrique.~. PU.F .. Paris, 1942; Freud, S., Cin4 psychaJJa/ysf.~ (1911), trad.fr .. P.UF.. Paris,

ele. nu Ie baga in seama sau le supune criticii (halucinoza terapeutica). Aceste fenomene au fast studiate de C. Conte intr-o lucrare in care a incercat sa demonstreze paraielismul dintre efectele neurolcgice ~i psihologice ~i rolul psihodinamic al rnodificarilcr cenestczice. in
domeniul halucinatiilor. celc olfecto-gusta-

live ar fi primele care dispar, urmate de pe dind cele mororii-verbale, kinestczice si ccnestezice se dovedesc mai rebele. Trebuie 511Utca extinctia completa a unui delir cronic, printr-un tratament CU, neurolepticc (In special cu actiune preluugita) , poere provoca 0 veritabila stare depresiva. Bolnavii .vindecen'' sc plang de deceptie. de dezurnagire, de vid, de "de~ert interior". Suprimarea unei funcui compensatoare. ca ~iefeete biologice intrinseci par ~ contribuie la aceasta.
celc ideo-verbalc. Numeroase plangeri somatice, asociate
Cll

o neliniste de tip ipobondric. sfarsesc de asemenea destul de frecvenr prin a se mani.festa la bolnavi care nu mai delireaza, dar care ~ examineaza ei ill~i~i intr-un mod din ce fn ce mai medical. Cat despre terapia de inspiralie psihanalitidi, ea este departe de a fi lesnicioa..a. .. bolnavii moo in generdl Jestul de putin cooperanp. Dadl. sunt, este Je vbut ca transferul narcisic sau homosexual masiv, care pennite relatia terapeutici1, sa nu Uevinii ingrijora.toare pentru "protectorul·terapeu(', care bruse paate bascula din 182

1954; wan, J., De la p.~y,... bose parallolaqtle pentru 0 allanta tcrapeuticn. Acesti pacienti de fapt tratari ca vcritabili schizo- dalls ses rapports avec la personnaJire (1932), Le Seuil, Paris, 1972; Seglas, J., Le\-'Oll.~cliniques frenici, cu aceeasi asordare terapeutica, eventual foarte regresiva. Pronosticul este sur tes maladies mcntetcs, A.~.~elinet Houzeau, Paris, 1895; Sutter, J .• Les dCJire.~ chmniques. adesea desrul de sumbru. Cu roate acestea. E.M.C., Psychiatric, AlO, 2. 19R] puncrea in pracnca a secrorizarii psihiarri. ce, ca si 0 practica privata rnai disponibila, DELIR DE FILIATIE (engl. delusion permit in prezent ingrijiri pennanentc, of filiation). Credtnta dehranta a unui medicale ~i sociafe in care se sintetizeaza sublect convins ca descinde dintr-n rnctcdelc cxistenre. Aceasta a pcrmis jugularea evolutiei defavorabilc a majorirhn; familie celebra sau regale. Bste 0 forma deosebita de mcgalodelirurilor paranoice. in numernase cazuri manic", care se poate manifesta In deliobtinem , pe de 0 parte, 0 rarefiere a prorurile paranoidc ale schizofrentctlor si in ductici dclirante, iar, Pc de alta parte, 0 mai . buna adaptare la viata cotidiana. Sa unele psihozc pasionale. amintim faptul ca externare sau adeptare DELIR DE GRANDOARE (engl. denu lnseamna in mod nccesar vindecare. 0 Jusiun of grandeur). Delir in care padadapt are ramane cnreodara foarte rclativa tributara unor conditii azilare sau unei entul tst atribuie 0 putere sl darurt cxcepnonale,u imensa avere ~i proprfedependente extreme fata de anruraj. unei flxitati de arnbianta, unei izolari etc. Se tati nenumarate. observa 0 disrantarc, un fel de izolare de Accst delir se manifesta mai ales la fosh vechile idei delirante, a cAror situatie in delinmti cronici, la parafrenici $i la ~lpersoana devine foarte grcu de pre~izat. navii de paralizic generala progresiv:i. Acestea par inHl.turate. devalorizate; ele sunt intrucatva uitale ~i Iljii pierd impactul DELIR DE IMAGINATIE _ I" •. asupm activitatii; su...citli pu!:inereacpi, f"&ii GINATIE DEUAICA. a fi totu~i criticale. Ace~ti pacienp nu spun. cum fae cd care isi amintesc de accesul lor DELIR DE INFLUENTA (engl. deliraflt. cii au av~t in cap lucruri absurde. delusioll of influence). DeUr caracterizat ci mai degraba d. eSle ,,0 istorie veche" pc prin credinta cll persoane din exterior

163

DEUR DE INTERPRETARE nament fats. care are drept punet de exercfta 0 innuentA ocolta asupra plecere 0 senzatie real~, un fapt exact, care subledului. 1...1 caplitl1, cu ajutorul inductiilor sau al Experientele delirante de inffuenta sunt persofrecvente in fazele procesuale ale schizo- deductiilor eronate, 0 serrmificatie freniei", asociindu-se en sentirnente de nala pentru bolnav, in mod invincibil trnpins sa reporteze totul la el". Pomind de stranietate ~ide depersonelizare. Subiectul se simte supus [a 0 sene de teleghideje ale la aceasta. se dezvolta un delir care, teoretic , ar f pur interpretativ. in real itate , gjmdirii , 1a 0 serie de comunicart misteactivitatea deliranta face apeJ 'ji la alte rioase ~ilnvizibile, de efractii ale propriei persoane. Are irnpresia di i se ghiccsc mecanisme, in special la eel halucinaror, fiind rare cazurile in care un delir ramane gandunle sau di i sc sustrag idei, spre a-i In mod strict la interprctare. Structura parafi impuse altele. din exterior. Delirul de influenta se manifesta ~i 10 ncica a unnr asemenea deliruri Ie face sa intre in cadrul mai general a! paranoiei. psihozele cronice halucinatorii. Impreuna
ell

DEURIUM mEMENS DELIR DE POSI!DARI!; (engl. delusion of possession). Dclir in care subiectul se crede "prins", .,Iocuit" de 0 nlnta stra.lna de sine. care se manifesta prfn acte, jdei, cuvlnte de nerecunoscut de aceta care ii este receptacuful. Ritualurile posedarii sunt vechi si multiple, avsnd 0 functie sociala de desc:1\rcare, de penetrare de catre sacru ~i simbolic: ele sum stapanite de catrc grup. .Fiintarea' ~inede registrul .xepraomcnescuhn'' sau al "extraomenescului": divtn, demonic, spiritulunui mort, larve. Djini; uneori .xcl ce nn poare fi numit" _Domcniul psihanalitic este lnrudit ell domeniul psihiatrtc fnrrucsr trirnite Ia irnaginarul umn inconstient care
In subordona rnu'' Melanie Dotiu subiectul. (in Klein) poate Inte~iorizarea termenului ca ~i de (1915), fi evocata. istoricul cuvantul .obiectului

mic accident, conflict de munca sau cu vecinii), poate antrena treceri la acte grave ~i ericuloase pentru entura]. - PARANOIA; p
SINtSTAozA.

delusion).

DELIR FANTASTIC (engi. {",,"Wic Delir imaginaUv total extra. vaganr, incredihil ~ihimeric.
Asemenea del iruri apar In schizofrenie

si, uneori, in psihozele isterice. Dar, atunci cand sunt cronicc ~i pastreaza 0 oarecare coerenta, sunt caracteristice mal ales parafreniilcr"

ccoul gjndirii.

pierderca

.sentimentului vorbirea

-+

DELlR; PARANO~.

de spontaneitate

~ide

autonomic.

fortara, rulburari xenopatice. face parte din xmdromul de automatism mental" descris

de G.Gatian de Clerambeult. .Masiua de intluentare" este 0 lema obisnuita in asemenea deliruri, srudiate pe plan psihanalitic de V_ Tausk. DELIR DE INTERPRETARE (engl. incerpretative delu.~ion). Forma clfnica de delir cronic sistematizat, in general pe tema persecutlel, avand 0 constructle delrranta caracterjzata prin preponderenta mecanismului fnterpretatlv !;Ii 0 extensle in retea. Individualizar de P. Serieux si J, Capgras sub denumirea de ncbunie {a{iollaJii, in 1909, delirul de interpretare face parte din dezrrernbrarea clinica a delirului cronic allui Ch. Lasegue ~iV. Magnan, tmprcuna cu psihoza halucillacode a lui G. Ballet, delirurile pesioneie ale lui G. Gatian de Clerambault ~i£leHrurile imaginative ale lui E. Dupre. De fapt este yorba de privilegierea unui mecanism al produq:iei delirante, aid interpretarea. pentru a defini 0 fonna clinidL Pentnl Serieux ~i Capgras, interpretarea delirant! este deci un .,ralio184

DELIR DE PERSECUTIE (engl , delusion ofper.~ecufion), Credlnta patologtca a unui sublect convfns ca. este objectul unor atacurt Si al ostilitatll din partea unor persoane reate sau imaginarc. Este tema poate cea mal frecventa a starilor delirante. fie ele acute, ea delirium tremens, fie cronice, ca paranoia. De accea primii alienist! care cauta sii imlividualizeze delirul descnerea cronic sunt tentau continut ("Lc sa-si axeze persecutoriu

sensu I dar

de

eseul Exista tului

.~i

mctencolic intre

DELIRIUM TREMENS (engl. delirium tremens). Delir alcoolie aeut caracterizat de 0 stare confuzo-onirica, asoclata eu halucfnatd teriliante, agio taue, tremuratur! 'Ii tulburarl neurovegetative foarte grave.
Esre catiei
0

S. Freud.

care

arnintcstc

posedarii. subicc-

complicane

secundara

a intoxi-

dtscordanta

pe aces!
, in

~i insertia sa in ordinea simbolica, delirul fiind 0 rentariva de a-l regasi: in. scnppa senuuficanra 15~ne~[e dinauntru, flira recunoasterea de carre constiinta.
----'>

Este

delire des Fragments p.~ychologique.~ $ur fa folie, 1834) si rnai ales <II lui Ch. Lasegue (Du deli~e de persecuuons. 1852) si ellui V. Magnan (1890). Acesta din unna tl descrie eu cvolutia sa in patru perioade: tndoiala ~ianxietate, persecutie exprimeta, megalornarue, dements vesanica terminala ("delir cronic eu evolutie sistematica"). Succcsorii lor. Insl1,abandoneaza aceasta perspectiva pentru a clasa delirurile dupl1 mecanismullor, apoi dupl1 organizarea, structura lor, iar de la E. Bleuler ineoace, dup11aparttnenla sau neapartenen!a lor la schizofrenie. - DElIR; SCH1ZOcazul lui F. Leuret arrangeurs'' FRENIE.

DEMONOPATIE.

DELIR DE REVENDICARE (engl. delusioJl<Jl revenaicsuonv. Delir pasional de structura paranoica, manifestat prin certitudinea indiscutablla de a Ii victima unel Injustltf sau a unei daune imaginare ~i prin vointa ireductibila de a obtlne prin toate mijloaeele satlsfactle sau reparatle. Acesr delir Il conduce pe pacient la un comportament din ce in ce maj supilrator ~i agresiv fa~ de societate, pc care 0 acuza de illjustitie in privinta sa. Evoluand eel mw adesea la un subiect paranoic ~i dedan~t uneori de 0 eauro neinsemnati1 (un

alcoolice, adesea provocara de oprirea brutala a consumului de alcool ("Of pow suspcnso"),in urma unei boli infectioase. a unei spitalizari , a unei interventii chirurgicale. a unui accident. Descris de H. Sutton (1813),P. Reyer (1819)_ V. Magnan (I 874J, ale carui observant i-au servir lui E. Zola pentru a-I de sene in romanul Cnl.;;miJ, ~i de Ch. Lasegue (1881), delirium tremens este in acelasi timp 0 stare confuzionala ascciata cu dezorientare ternporo-spatiala, delir de tip oniric, trait cu 0 foarte intensa anxietate, halucinatii multiple, dar moo ales vizuale ~i tenfiante, adesea zoopsh (mid animale care alearga pe percti, pe corpul bolnavului etc,), sindrom neurologic (tremur;1turl1, tulburari de echilibru ~ide coor· donare motorie. dizartrie) ~i tulburare serioasa a stMii generale, eu hipertermie, tahicardie ~i dezhidratare. Tratamentul este mai ales preventiv ~i trebuie prescrise sedative de fiecare datA
Q

166

!lEUR

MlSTIC

cand sunt
1a alcoolic

tntrunite circum stantele instelarii a delirului. In cez de delirium tremens dovedir, tratamentul consta in rehidratare ~ireechilibrare ionica (dad este necesara) clorazepam. si
0

semnifiealiei
experiente P. Janet, subzista. mentale''

~i functiei unor asrfel de existentiale. Si, asa cum a scris "sentimentele religioase , cand sunt foarte user trezite in bolile

etico-sexuale" problematici relatiile ell

care s-ar afla in centrul nevrotice predispozante

unei to

-ln mediu

specializat,

calmare sau

ell tranchilizante vitaminoterapie VaT mai aceasta ramsnc

de tip meprobamat B intensive.

semenul, verirabila llC¥rozff de refape, deosebit de evidenta la unele femei celibetare care ocupa functii modeste si devalorizante tntr-o familie, un atelier,
un magazin.

un senzltiv atins de 0 psihoza senzitivl fi un obsedat". Ceea ee explica posibila intricatie a unui delir al senzrtivilor CO a evclutie nevrotic-obsesionala fi 0 psihoza
maniaco-depresiva.

neuroleptice

(clorprcmazina) lnfectiilc ell ell antibiotice

intcrcurente

fi

tratate rara

spectru larg.
Devenita deronta rnui bunei si. dad! nu

profilaxii.
etrica acuta c ..te trateta moartea.

atectiune neuropsihiredutabiln determina

la limp. poere uneori

DELIRUL SENZITIVILDR. (engl. .~em;tivc delusion of reference). Delir de structure parancica eparut 13 0 personalltate lipsita de caractertsttclle stenice $i expansive proprti paranoieului. personalitate care, dlmpotrfva, este hipostenka, mai degraba introvertita: $i timidi. zlsa ,,senzitiva" dUPA caractero(ogia lui E. Kretschmer. (Sinonim: delir
de relade al senzitivilor.j senzirivilor, sistematizat 111 Delirul sector, tului

cu ocazia unei noi vexatii, a unci ultime lezari a stimei de sine se va

Tocrnai produce nevroze delir situata decompensarea relarionale, deliranta care izbucneste este reprezentat a acestei brusc.

"Nuc1eul m~ladiei
de relatie intre
0

porn ire tntr-o

auroacuzatie mentale drii

de un de baza afectiva nuentata, insecuritate umilitoare \,1 0

polartzat, cu puncrul de desperare".

Evolutivitatea este de altfel eel mal adesea bemgna. vindecarea aparand in cateva luni si rrentinandu-se in caznl in care reinsertia socioprofesionala are lac 'in bune conditli. Rare sunt cazurile care evolueaza spre un delir paranoic cronic. cu riscul de trecerc la un act foarte grav, ca In
cuzul intregii bolnav cinci institutorului fumilii tratat de ani. Wagner, ucigas persoane, lui ~i magistrul al ~i al altor de R. Gaupp.

opt

provocatoare

Kretschmer, timp de aproape douazeci

DELIR MISTIC (engJ. mystic de1(1.';ioo). De.ir pe terne religioase, adesea megalomenlc (ales al dlvinltatll ~i chiar identfflearea cu divtnltatea) ~i persecutoriu Iposesie sau hnpresla de a n obiectul vlndictei unor grupuri antirellgjoase) , co paroxismc\halucinatorii mai ales vizuek, care sc pot confunda ell adevarate viziunl mistice.
Cunoscuta religioasa" matizat analogia natorii cronic, de multa a fast descrisa iar evolutiei vremc, .mebunia ca un delir sistea demonstrat a delirului

Penrru Kretschmer,
delirante sunt:

clementele

funda-

ramane cu mediul narcisice

profesional)

si apare

ofensc
ncfiind de

central pe relatiile subiecsau apropiat (familial sau adesea in urma unei cstcodata mini me, accesta
picarura s.1 se

ale simptomatologiei

decompensistemului de viata re-

I) subordonarea ideo-afecriv cunoscuta cipalelor senzitive:

ansamblului

fati1 de experienta ca patogena:

de

cele mai multe ori decst

api1 care

face
reactic

reverse paharul
suportate Bvolutia

2) ecccnruerea.

numeroaselor arunci uneori curabila. de

rara
mai

umilmte

palla

chiar cxaccrbarea printrasatun ale personahtatii neuras0

Bihl.: Bscande, M., Bonner, B_. ,.Le dellre de relation sensitif de Kretschmer", Semaine des Hopitaux de Paris, 61,14,1985; Kretschmer, E., Der sensnive Bczichungswahn, 1918; Lempenere , Th .• Feline, A., Abrege de psycmetric de l'adu.Jie, Masson, Paris. 1977.

vizibila.

sa,

cronica,

esre in rnajoritatea

cazurilor cste izolet

3)
tenice".

frecventa

ales

cnnd pacientul

unel .epuizan care poate fi considerata

el recunoasre de alremanta de

inflatie

P. Chaslin

sale cu aceea mistice

de persecutie.

Fenomene onirice,

~i alucih
delirante.

apar,

fnsl1, ~i in accesele

in contuziile ale

in unele slilli epileptice .•

crepusculare .~i cursul tazelor procesuale in schizofreruei". Unele druguri,ca L.s.D pot ~i ele provoca trairi halucinatoru
rnisrice deosebit care de nu tntctdeauna .misticismul sunt nonnal:',

mediul sau patogen. Pentru Kretschmer cstc tipu! de psihoza reacponala al unei personalttati hipersensibilc. Caracterul senzitiv, scrie cl in 1918. prezinta, .pe de 0 parte, 0 blandete extrema, 0 slabiciune, 0 subtilitate. 0 vulnerabilirare. iar, pe de aM parte, un anurnit grad de ambitle, de constunta de sine ~i de
tenacitate". Este yorba de un tandru , de un

depresiva. Asadar, posibilitati dh la delirul senzitiv aUl.t in dispozitie postulatului deliric. tntre si senticu

~i in certitudinea "Oscilatiile deosebit

convingerea maladiei, clantatea mentul morbida fluiditatea, redusa permanent

profunde

~i

constientizarea re~lului, fluctuatiile,

influentabilitatea al bolii,

a sensului

usor de re-

cunoscut de catre credinciosi. lntr-adevar, uneori este foarre greu sl1 deosebe~tj, in acest domeniu, ceea ce este de ordinul patologiclllui de ceea ce ar fi de natura divina. Pentru W.N. Pahnke deosebirea nu ar fi ciinica, ci exc1usiv de ordinul

timid, dar ~i de un subiect "complicat, susceptibil, suspicios'' eel mai adesea

discret. na1itatea cului este compllicandu-se in introspec{:ie, in

scrupule,

in rumina~ii obsedante, persosa este similarli cu a anancasti~iobsesionallilui. Pentru Kretschmer vorba in aces! Cal de "confiicte

toate gradele lor de tranzitie. tntre 0 verirabiia reprezentare deliranta ~i ventabila 0 reprezentare obsedanra reflecta in acelasi EVOLVTIA CONCEPTULUI DE DEtimp fidel eapacitatea crescutii. de aut~MENTA. Conceptul de dementA s-a <legacritid a unui senzitiv, cat ~i indecizia sa ~i jat incetul ell ineetul dintr-un cadru !ipsa de voin~ combativl. Aceste oscilapi nosologic foarte largo pomind de la termenul latin dementia., care inseamnl aradi de asemenea strausa inrudire dintre 187

DEMENTi (eng!. demenr.ia). DebiUtare mentala gjobala care afecteeza totalitatea facuftatllor psihlce 'Ii altereaza. progresiv,o data. cu afectivitatea ~ activnatea voluntara a pacientului, conduitele sale soclale. Caracterizata prinrr-o evolutie iremediabil progresiva a acestui deficit, cementa este in general datorata unor lexiuni cerebrule organice mai mult sau mai putin difuze. de natura abiotrofica, vasculara, infectioasa, traumetica. roxica sau tumorala.

168

.nebunie'' adjectivul

in general, asa cum ll regasim in actual demential, Se opune

organica incA nu menra vesanicJ

(E. Georget) nalA le-arn monomanii,

este certa. sau dements

Dovada desecundara termi-

termenului amcnria (,.lipsa de minre''). care are un sens rnai limiter st se refera la 0 deficients rnentala din congerutata. Numai

care survine deliruri,

in evolutia

a maniilor, rnelanccliilor. diverselor

neburui pe care Oleum

sccoiul al XIX-lea smenue se defineste mai ales ca 0 efectiunc acuta (dementa ecuta a lui Esquirol. stupiditatea lui Georget, confuzia mentala primitiva a lui Chaslin ~i amentia lui Meynen) In rapon
Cll

tncepand

starca

de dcmenta.de (-Jo AMENTIA).

ncbunie

generala i5i

cronica

Dementa

pastrea-

numi ,,))I'iihoze". Facuta dintr-o dezinvestire progresiva 'ii din senilitate Ia psihoucii cronici, ea nu-i mai nelinistesre alat de mult pe psihialri. Numai englezii tndraznesc sa vorbeasca, din 1~7U. de .,demen\a de azil" ("iJsylum-dcmcntia"). Cadrul aceeasi dementei se largeste
0

sociaie, stlri carectenzate printr-o evolurie boaIa Pick"), fie de 0 abiotrofie mai terdiva iremediabil progre.fjivll a acesrui deficit ~i a tesurului cerebral (eazul dementei senile, care au 0 cauzA organjcA: toxica (oxiearcare in prezent esre considerate ea 0 adebonata, alcoolica). traumatica, infecuoesa, varata boala Alzheimer cu aparitie tumorala, vasculara ~i mai ales abiocroficJ intllrziata).
cerebra/il. Aceasta permite exclude rea pseudo-

bruse,

din pre-

za sensul foarte general in Ccdul civil din 1808 (articolul 489) 5i mai ales in Codul penal din "Nu poate

aememelor de engine afectiva prin pierdere de inve s ciri de activitati intelectuale, ca in anumite stan depresive 5i melancolice , in special ale senilitatii. sau prin regrceiunc etccuve (Slltri rcgresive ale
batranilor. descrise de O. Daumezon. mai

Putem include aici, ca manifestandu-se detericrare mentala globala tcu toate di sirnetomatologia ar putea fi rnai degraba una In focar), scleroza consecntiva unci arteriopatii cerebrale (erterioscleroza).
tot printr-o care produce dementa

prin infarcte

multiple.

perspectiva.

data cu dementa

PHU. Este faimosul articol 64: fi yorba nici de crlrna .~i ici de n

coce a lui E. Kraepelin, pana la dementa intennla a lui Haller ~ichiar la cementa cxtrem de precoce despre care vorbeste
Sanctls. la acoperind domeniu 5i la copil. psihozelor, in cele din urrna aproaal psihozelor Numai in treptat spre special cronice a iesi din datorita , pc intregul

delict atunci cnnd acuzarul era in stare de cementa in timpul actiunii cnminale." Acest M!I1S foarte general persista in cadrul procedurilor judiciare actuate, chiar daca este ce In ce mai discutat. Cu toate acesrea.deja la P. Pinel, care lua exemplul din

adult

conceptul

de dementa cnmpul lucrarilor

se limireaza.

scnilitatii, dcmenta este un termen rezervat .unei debilitati gencrale'' care .Jovcste functiile intclectuale ~i afective ca la batranete" (Traire meaico-pbitosopbique. 2-e ed.). I. Esquirol ii da 0 semnificatle identica ("demen~ ll priveaza pe om de facultarca de a percepe obiectele. de a

sesiza raporturile ecestora, de a le compara, de a pasrra desprc de amintirca complers:

de unde rezulra imposibilitatea de a ratione just" - art.i.Dementa", IHI8),opunand-o

lui A. Alzheimer, Klippel si L. Binswanger , primii care vor studia leziunea abiotrofica cerebrala, scparsnd-o, pc de alta parte. de leziunea arteriopatica, usa cum vor constata-o in sterile de debilitate intelectuala globala ale seniliratu ~i presenilitadi. In ufara de dernenta paralinea, care bencficiaza de nete ameliorari
prin malarioterapie. nice egravarc aceste demente orga-

mult sau mai putin prelungite, adesea provocare de anruraj ~i survenind la 0 personalitate nevrotica, deosebit de fragila). Diagnosticul difcrentlal dintre pseudodementa .5i dements nu este tntotdeauna user. C. Wells a pus accentul pe deosebirile in evolutie (mai rapids dedit in pseudodementa), accentuarea noctuma a
simptomelor in dementa. deteriorarca

In acest caz., nu exista dements dedit dad lcziunile sunt destnl de intinse ~idifuze. La fel stall lucrurile in prcsbiofrenie , al carei loc, in pofida unci anurnite individualitati
clintce vasculare Dementa de Iapt, ·5i anatomice, senile
Cll

cste in cadrul ~i mal

general dernentei

al dementei

infarcte senila

ales al multiple.

propriu-zisa sindroamelor sau

va regrupa,

majoritarca

demende ani, ale

tia1c care survin

dupa 65

70

dar idiotiei,
faimoasa politic al epocii: slhac, dementul acei;[ea

care

esie

congenitali'i, totul

cu

comparatie, idiotul

intm

in stilul

este un

a fos( "intotdeauna bogata.5 minat. La de cronicitate

se adauga

notiunile

se caracterizeaxa printr-un proces de progresiva 5i prin incurabilitate. Tocmai pornind de la aceste lucrari, de la critica no\iunii de demen\l precoce tlcuta de E. Bleuler ~i,tarn indoiala,~i din cauza disparitiei eel putin partiale a dementei vesanice, datorita ameliormi condiriiior progresiv rezervat de tcatament termenul starilor de ale p.sihoticilQ(, a fost debilitare dementa

~i de incurabilitate, Cauzalilatea organidi se precizeaz.1 0 data eu descrierea de catre ALJ. Bayle a Ieziunilor de meningit!!.
cranid. in dementa pardlitidi, afectiune care devine "paralizia generali:S progresivi:S" (Ch. Requin). Dar aceasti:S cauzalitate

caret forme pure nu ar f Iinalmenrc dedt memoriei, mai ales a celei anterograde in bolile Alzheimer relativ tardive. Ramune cazul dementei. pe cand ea cste globala in totusi clasic s~ fie descrisa. iar aceasta cu pseudodementa. care se caracrerizeaza ~i atat mai mult cu dit diagnosticul ei inca printr-o variabilitate a performantelor. pe acopera majoritatea debilitarilor psihice cand in cazul dementei acestca ar fi unisenile. Sa retinem dear faptul ca vagul forme. Acesr diagnostic difereruial ramane lirnitelor sale anatomoclinice face dificila ins~ adesea dificil, cu atat mai mull cu cat o descriere precisa a simpromelor. Asociino stare depresiva, 0 regrestune afectiva se du-se cu 0 debilitate psihica generalizata, pot foarte bine asocia cu 0 cementa dernenta scnila i~i .jneaca'' sernnele intr-un autentica. tablou demeniial global. Este in special cazul simptomelor afazo-apraxo-agnozice DEMENTELE PRESENILE ~I SENILE. atat de elar ca A~ar, vom descrie aid demen~le tardive. care nU se individualizeaz<1 in boala Alzheimer. afectiuni care se exprima printr-o deterioDin punet de vedere anatomopatologic. rare mentaliS. progresiva, care sucvine dupa printr-o varsta de cincizeci de ani ~j care se ami in dementa .senija: se earacterizeaz1:l
raport cu procese anatomice de abiotrofie reducere tipuri de atrofie mentar~ ponderala neuronaU, a ereierului, Primul prin trei

dobiillllire

de

sau de sclerou la ni .... tesutului cerebral. eIuI pr!:~e(~S~o~:~:~rO~::;f:re~!. reprezentate de boola Alzheimer~ ~i de

de leziuni.

tip e.ste un

proces
pigeste

mentala globalA (care love~te totalitatea f~ultltilor psihice) care, 0 datA cu afectivitatea bolnavului, altereaza conduirele

cu degenereseent-a

granulopigmentar~

~isup.raIncArcare
nuc1eului;

prin cromatoliza

de 1611

168

notat 0 reta diminuare a densitatii celulare: procesul este difuz. AI doilea tip tl constituie leziunea intracelulara Alzheimer, care se tntalneste cu mare frecvenra. in sfarsit, al treilea tip este caracterizat de placile celulelor senile care se observa mid. Bste argentaflne, in interiorul de dezintcgrare in strarul yorba de din piramidale tncalcite,

brutal,

sal! a unei

evclutia poate ~ tnceapa unei bruste decompensari psihiee, consecinta a unei imposibilitati de edeptare la 0 situatie traumatizanta sau pUT 5i simplu prea noua
in urma sineope (schimbare a cadrului vietii , de exemplu
0

In sf~it,

sl1 combine

.in fraze

cuvinte

date. proba

lnlaneste Insenei
purut a posi-

tuirea
teleasa, in

de

.anici istorii"
a unei istonoare Wechsler-Bellevue. disparitia foarte

nu mai

cum

0 demonstreaza

de imagini
scala de constata bilitatii

de reconstituit

TuIbudri de c::dcDcm:. Dad trebuie ~4 la lndoiaja starea confuzionala, atat frecventa in cazul spitalizarii, pentru a face din dezorientarea spauo-temporala un
punern de semn direct de deteriorare
0

S-a
tirnpurie

demential

a, nu

este rnai putin adevarer eli deteriorarea

memoriei spatiala, atunci (pierderea determine de dad disparitie progresiva

placi
fibrile

putemic

compuse
carora

se gaamorfc ..

seste 0 tngramadire Este, in esenta, 0 ganglionate.

substante

de celule

spitalizare). Aceasta reactie catastrofica se exprima printr-o stare de confuzie anxioasa grava, cu dezorienrare temporo-spatiala completa 5i tulburari neurovegetative uneori extrem de severe. Sincopa psthlca, 0 data vindecara, poate f urmata de 0 revenire la normal. dar uneori ea pune In miscare un
proces demential pana atunci ramas latent.

asociatii inverse sau retrograde (riickIJufige Assotiutioncn ale autorilor gennani). Aceasta pierdere este deosebit de
cvidenta in imposibilitarea ea ~i imposibilitatca de a repeta de de a
0

a facultatilor

orientare

temporal sociale

a st

nu in spatiul

de viata irnediat. obisnuite

eel putin in cadrele

seric fie

foarte scurta

de-a-ndoaselea,

cifre pe numa-

vorbeste J.
simbolice

.memoriei sociale'' despre care Delay). Dad alterarea functiilor

este mai putin ea estc nera dedit gnozice in desunt

ra de Ia 2U Ia I sau de a spune Asociaua pur .formala''

in ordine

PE PLAN CLINIC. Debutul in general, lent ~i insidios.

progresiv, care sc refera

inversa lunilc anului sau zilele saptamanii.

sta la origines atunei

dcmentei

estc. DEMENTA Acest functiiie proces rand la

Bstc un deficit

IN PERIOADA
atinge, in primul Memoria

mentele presenile, Punqii gnozice.

extrem formal agnozice gandirii prin Este adcsca .Aceasta (false

tomsi importanta
la nivel pierderii ca ~i

Functiile

DE STARE rand, toate este abolita

perseveratici
cuvintele devin tat, ecolalie

vcrbale care,
sunt

cand inainSunt
ver-

de perturbate diverse, opcratorii

prin regresie consecutive sail catcgoriale). perceptive scniia consta (H. nu

ill primul

pronuntate ~i palilalie

Iipsitc

de scns ,

recunoasteri

, iluzii , rulburari

functiile mnezice ~ila caracter. Memoria de fixatie esre cea uintai lovira. Tulburarile caractcrialc sunt in functic de 0 perso»alitate care isi vcdc limitate posibilitatile
de adaptarc ~i care, in consecinta, i~i

intelectualc. de

nu numai in ceea ce

ramnezia
vechi nezte mai

pnveste faptele recenre fixarie), ci progresiv faptele

de evocarej. potrivit amintirilor progresiv respectsnd au
0

verbigeratie

si, la un grad mai (autoecolalie).

(amnezie predomina, intai asupra

Aceasta legit celor

ammai cele

TULBURARILE
rcprezentute bela, de

DE LlMBAJ.

nfectarea functiilor
stiut ca dcrnenta tulburare cu apraxic

tnsclc.
Baruk}. numai in

se asociaza

lui Ribot,

de un fel de inconstienta

ideatone

tngusteaza cadrul activitatilor atilt pc plan afectiv citt ~ipc plan social: egoism, misoneism, iritabilitate. Tulbnrarile de judccata se exprirna prin inditcrerua ~iprin primele
actc nesabuirc, co-legale de de ale carer consecinte pot f grave,

apropiate, amintirile H. Baruk,

atingandu-Ie care

pe

mai tndepartate.

III mod relativ

In sfar~it, rulourarile

medi-

afcctiva. A5a dupa

"bolnavul

cum

putemica tncarcatura subliniaza staruitor

face lot ce poare spre

atentie, caracterizatc prin brusre scaderi vigilitare., produc 0 dezorgaruzarc a conduitelor profesionale. intelectuale sau
domesnce.

In

unelc

tic, cu apanne halucinatorii, agitape, anturaj.

cazuri, debutul este mai psihode idei delirante, mai ales pe

onirism eu fenamene chiar fa~ de indeasebi insistat nocturne, asupra

tema de prejudiciu. ell turbulent"e Trebuie

a-si disimula tulburanle" ~i lSi pastreaza intr-un fel .fatada". EI cauta "sa faca fata". Utilizeaza perifraze sprc a-si rnasca deficienta. W dli silinta sa eludeze problemele dificite. umple lacuneJe cu elemente ccnfabulatorii. in general destul de sarace. Pierderea gandirii operatorii (care apare deja in imposibilitatea de memorizare) este

palavrageala sau de vorbarie goala In care predomina auromatismele. persevcrarca si repetitia. Tulburllri de idcap.e, A. Pick a ararat ca fiuxul verbal induce la dernentul senil 0 ideatie fortuitti .5i dezordonata. Deficitul de memorie determina 0 verirabila afazie amnezica, vocabularul reducandu-se in mod progresiv prin pierdere de nurne proprii,
upoi de cuvinte absrracre si, in sfarsir , de

uitarca gcsturilor necesare unui act I...], ci ~iin uitarea concepcrii insli,~ia actului De
cxemplu, lumanare. zarea savar~i vederea automatisme chibritul aprinse. bolnavul EI freaca este rugat lumanarea Bolnavul de aete S-au nu sa aprinda natura
0

de cutia de

chibrituri, nemaicunoscand
cbiectclor."
0

si utilimai poate
ell

serie

succesive. pastrar Asttel, nu vor fi

predud

necesara. este frecat

numai pe curie, niciodata in de

r~i

elementare.

chiar

~i agresivitate

responsabila ideL

de

tulburarea

asociatiei

de

tulburWor

de

sorno

~i de vigilitate,

responsabiJe psihidi intra

de
ce tn

onirism,

Adesea

existA a slaTe depresivl1, eu debilitate

zi.~ "de iovolu\ic"', se agntVeazl1 discutie diagnosticul

progresiv,

putlnd

de

pseudodementl·

tn epoea psihiatriei arocialioniste, F. Ziehen a insistat indeosehi as.upra necoordonArii tot mai mari a mersului asociapei iil,idei. Aceasta devine pupn cale PUtin pur roTmaUi ~i incoerenUi.. Deteriorarea asoci~ atiei productive nu-i mai pennite bolnavului

nume cornune. Existl 0 pseudoetazie nomlnala, cuvantul care denurneste obiecml fiind uiter. El este inlocuit de perifraze care nu se situeaza niciodata la nivelul rlispunsului c<ltegoriaJ <II genuJui !taU speciei, ci, in mod mai general, la acela al definiriei prin imagine ~i,intr-un grad mai avansat, printr-o descrippe mai mult sau mai pUlin
dispersati1, fragmentatli, difluentli, in carc

unde trebuie

lumanarea sau tigara Acest

deficit

intelectual importanre

va detennina tulburrui extreme),

mod secundar J:ie (fatigabilitate Tocmai senil devine

de aten-

~ilabilitate

judeeatll. ~i,bineintelcs,
prin acestea justitiabil

de eomportament. din urrrul dementul

al

unci

mlisuri

de

cuvintele "passe-partout" revin nen~a.

in perma-

protecJ:ie judiciare ~i al unei spita1izm, din cauza pericolului pe care il poate prezenta

170

171

pentru fi

el tnsusi

~i penrru

anturaj:

incurie

eu simptome lezionale este

progresiva, denudate neglijema care poate pe nedrept luata ca atentat la pudoare, uitare foarte grava a unor consemne de securitate elementare privind in special
utilizarea gaze lor ~i a electricitatii. somn

variabile, potnvit localizarilor predominante, chiar dad uneori greu ~ se diferentieze debilitatea intelectuala ca atare ~i eventuate afectare a
functiilor U;ziuni de simbolice necrotice ale limbajului. cortico-sebcorticale in teritoriile

mel mull sau mai putin important,

deficire

'I'u.l1ndri de
rarile de somn lenta, agitatie nocturne,

pi

afect:ive. frecvente:

Tulbuturbu-

topografie

posterioara

sum foarte

~iuneori

crizc

halucinatorii delirante.

incidental

eu elernente

vascularizete de arterele cerebrale posterioare. eele mai frecvente pare-se , dau un tablau demential care se poate asocia eu
tulburari chiar dualizat gnozice pe fondul de in vizuale, de limbaj sindromului fixatie, cazul sunt acestei cenusii hemianopsie, grcu de individemential. tulburari destul dispozitii si in special demen~i eOI1de ~i tulburan

[1\ril 0 adevarata sistematizare ~i rara extensie progresiva (idei de ruinare, de prejudiciu, imprcsia ca anturajul , ca mostenitorii Persista afectiva ii doresc torus! disparitia) pare mult a fi timp foarte
0

de organizare spatiala, constructive. Al treilea suubu, en sindrom amnezic pronuntat, rulburari neurologice (prehensiune fortata, hipertonte de cpozitie), afazie. debut de apraxie ideatorie ~i ideomotorie, apraxic constructiva totala, este stadiul clasicului ~i pretinsului sindrorn "in fccar". Al peuuteu stadiu este caracterizat de 0 .alzheimerizare" avansata. stadiu tncepand ell care functiile .Jnstrumentale" sunt definitiv eu debut de apraxie abolite. EXAMENELE existat tnrotdeauna diagnosticul COMPLEMENTARE. intetesul de a preciza precoce deterioWechslerMTS (pentru de dementa psihologice cognitive: bateria Test-scorej in stadiul evalueaza probele Kendrick, A

operatorii ~ideficite

Mai falografia cerebraia, santurtlor dilatarea

ales

tornodensitometria,

tehnica atrofia a cu

noninvazivl1

care a
gezoasa,

inlocuit
ell

eu torul encelarge injectare in special Atrofia in boala de tip si si

j'n

pune in evidenta

fie corticala, bipertrofiate,

fie subcorticala, ventriculare, laterale.

cavitatilor
lie
0

la nive\ul apere Alzheimer" Alzheimer. clasic

ventriculelor

manlera

dtfuza
mai

5i in dementele Ea ramane la de infarcte regiunile imagini

senile

localizata cerebrale frontale

mullipHI. in cazurile limitata Pick*

boela

Aspecte
palida. ale scnsibtlitate

Ace1e

date de scanner noi de tomo(TEP).

pseudopresbiofrenice.cu

Afeetivitatea

memonci

sum inca ~irnai precise eu tehnicile rezonanta megnetica nucleara si grafia Aceasta punerca discrete degenerative eu emisie in de pozitonl (dupa a atrofiilor

caractcristice lezionale. Afectarea a talamusului uctivitate de dements

care ii permite bolnavului. in pofida decaderii si a imposibilitatii oricarci identificari precise, si1 traiasca tnca atmosfera sociala ~i morala. Aid sta originea unor "desperari", ca urrnare a intcrnarii
dementului a devenit senil despre cy totul care se credea co1 indiferent.

nucleilcr

al maladiei. Testele rarea Bellevue, (Mental

dfn

urma permite

L. Singer)
indl. a dementei

evidenta
(de tip

ar dcrermtna mnezice

tablouri

tiale. ell rulburari deliranta, ~tiin~ a deficitului

predominante

functiilor

5i distingere'a multiple.

precuce

dar ell 0 relative inrclecmal. de infarcte .... ubcorticale

de teste

Aceste forme multiple similar de

si testul Benton

la

Alzheimer) de demon-

prin infarcte

cauzare

(D.T.M.) Evolutia dementei se face progresiv. in 2-5 ani, catre 0 stare de dementa profunda. cu aparitia unui "grasping
EVOLUTIA. reflex" ("reflex si a unor oral", comportemente etc.). arhaicc bulimic Se insraleaza acela wanger.

pot Dar ale

realize un rablou
ne putem

cu

al cncefalopatiei

Bins-

evaluarea retentiei informatiei vizuale). Ele precizeaza. de asemenea, deteriorarea mentala" dupa metoda lui 1. Bubeck.
Se utilizeaza cane, mult, in tarile State anglo-amenExamination" "Minimental

TRAT AMENT. domieiliu anumita poate

Se rccomanda atata 0 permite

tinerea timp

la

a bolnavului autonomic

cal 0

(--t> BOALA

tndoi

anumite
la

ALZHEIMER). dependenta privesre

rulburari
zice' care

serici
pot

.afazo-apracro-agnoface sa ne gandim ell un sindrom

ne

ramolismentul Bolnavul, in cazul cornplicatiilor

~iapragmatismul
care zace la pat, demente. decubitusului

neurocom pler. logic "in focar", pe cand ele nu sunt decar rnoare , ca ~i manifcsrarea unei deteriorari dementiale
arteriopatice din cauzu tot mai STADllLE. Geneva descrie. zare'' Dernentele multiple) ~i a instrumentale.

lcziuni

(M.F. Polstein), care reprezinta eea rnai buna serie actuala de probe psihologice de reperere destul de prccocc a unci deteriorari demennale. poate uriita la Electroencefalografia

0 masura de spitalizare f luata in considerare atune! cand

devine protectla de complcta judiciara. ~i dementul

nu-si mai recunoaste domiciltul

aceasta de

Cil
poate

f propusa

tndata ce tulburarile
bolnavului

jude-

celorlalte pneumopatii

cata nu-i mai permit dovada

comrolul

(escare

tntinse,
stare colaps de

infecrioase) san, turr-o casexie avansata. detorira unui

terminal.

In conceptia scolii lui J. !.k Ajuriaguerra,

de

la

putem

cardiovascular

de

fapt , un .proces ~i care suceesive.

lie alzheimeritrece prin patru PrimuJ stadjl.J simple,

Inceput 0 iruricetie de ritmun rapidc cu ritmul de baza alta, apoi 0 tncetinire a acestui ritm, eu predominanta ritmului teta ~i chiar delta, Se noteaza. de asemenea, 0
diminuare care in a amplitudinii si a reactivitatii,

actelor vietii civile. Trebuie totusi

de tact in ceea ce privesrc care

sa se dea
impu-

nerea masurii de tutela, pensabila dupa 2-3 ani

pana acum. tei, au fost ao;pectele deficitare, dinamice, menle. evitarea in descrierea poate prea neuropsihologiee in detrimentul care Studiul acesteia

devine

de evolutie. evolutiei mult

mdisCaci
demen-

progresiva, tardive evolutive

care se rega seste in multe

DEMENTE
vasculare o evolutie

V ASCULARE, de infarcte

uemente au de au
~i statiii corespunde

(cauzate

poete deveni nula, cum putem vedea special cu metoda potenpalelor evocate.
cantitativ~
Cll

privilegiate

.~i cognitive
proccselor psihoin joe

mai pupn iinearli, determinatli infarcte cerebrale succe~ive, Cum bine amtat J, Delay ~ S, Brion,debilitatea psihid\ dcment.iaUi 172 evolueazi1 adesc:a prin pusee

unei debilizlki

psihice

Electroencefalografia non) zonelor trofic perrnite atinse

(Eteveu~urintil ahioa

pur "nevrotice", specific. Al doilea deterior!iri

fii.ri1 deficit funqional stadiu corespunde unci

eu sindrom mnezic

vizualizarea

~ieJe
angoasei

intr~

eel dima.i de procesul cerebrale,

omului

debi1tran ~i
in de

a memoriei.

sau de infaretele

prin

mecanisme

173

DEMENTA PRECOCE apArare foarte arhaice ar permne. poate. sa. se tnteleaga de ce unii batrani se cufunda
deodata in ,,indiferenta derreruei". Esre ceca

DEMONOPATIE de vedere pur cogrutiv fioi. psihotehnic ar pune intre paranteze lntreg acest aspect psihodinarmc. singurul care permite 0 mai buna determinare a personalitarii subiacenre a dementului ~i intrarea in joe a defenselor sale nevrouce. Permite, de asemenca. definiree rclatiilor sale en mediul ~ieu anturajul familial. Se constata pe zi ce trece ca actiunea terapeutica [a nivel relational derermina adesea 0 mai buna toleranta a dementi lor si, uneori, ameliorari uimitoarc. lata de ee conccptul de dementa rcdus la acela alunui deficit intelectual de origine organicn nu este conccptibil la nivelul ingrijirii cotidiene a acestor stari dernenriale ale senilitatii. Iar ireversibilitatea dcrncntei poate ~aapara drept 0 notiline demobilizatoare in masura in care ar risca sa tntretina lin pcsimism care conduce Ia abtinerea terapeutica ~i la masuri lie simpla pad.
8ibl.: Angeterguev, R., "Le~ demences", Encyclopedie mrflJicn---chirurgiclle. Psychiarrie , Paris, 2. A 10, 196f:; Charazac , P ... ,L 'angoisie du vieillard dement", L 'evulutiun psychiijfri'lUe, Toulouse. 50,3. 14H5; Delay, 1. Brion, So. Lee Jemcilces tsrdivee. Masson, Paris. 1%2; Fraser. M" Demellria: its Nature and Mallijgemenl. Chichester, John Wiley. New York. 1987; Habib. M, Jeanette, y" Puef , M" [)emellce.' et .~y"dromc.s dernellliels, Masson. Paris 1991; Muller, Ch., Wertheimer, J" P~y"hogeriltlrie, Masson, Paris. 19X1; Richard. J _. Constantinidis. J .• .Les demences de Ia vieillasse". Coctronunions psycniIJliqut:s, Paris, 5, 3'J--(i1, 1970

ce a tncercar sl fad! recent P. Charazac. El se inspira din lucrariie lui D.W. Winnicott, punsnd accentul pe nouunile de maruratie
~i de dezvolrare. in ceea ce priveste pcrsoanele in varsta.el arata eli .jrebuie tinut seama de faptul ca potentialul lor de dezvoltare sc reduce ~i i1 au trcbuinte noi c fatJ:lde mediu''. Trebuie, de asemenea, luate in ccnsiderare raspunsurile mediului. in special "cele doua trasaturi obisnuire ale institutiilor geriatrice: caracteru! totalitar al ingrijirilor si intoleranta fata de nevoile ~i dorintele de dependents ale batranului". Nu

Denumna astfel de psihiatrul german E. Kraepelin, care distingea trei marl forme - catatonica, beberfrenica si paranoilil-, acea.s ta psihoza cronica a fost numita, de E. Bleuler, in 1908, schizofrenie*

trebuie sa consideram aceste niveluri de organizare ca pe niste stadii.In perspective

unci demarurizari Iineare ~i progresive

.Piecare din aceste pozitii poate f picrduta, recastigata (ii iarasi pierduta, in mai multe reprize. Astfel, tulburarile de somn ale batranului ne ofera ex empIe de dezorganizare momemana. dearnbulhrile nocturne ~i refuzul de a se culca evoca ungcasa parasirii mediului: panica in cursul trezirilor nocturne (iluzia unei transforman a mediului sau a corpului) exprima tcurna de a gasi corpul modificat la trezire sau macar momente de dezintegrare in care psihicul pierde contactul eu corpul. Experienta arata cit astfel de stari pot survem la persoane spita1izate care inca nu au nici 0 deteriorare intelectuala." Charazac demonstreaza elar ca "dementa "rara angoasa» are 0 valoare defensive pentru Eul amcnintar. el ceuta astfel aneantizarea pe care nu 0 mai poate sau pe care niciodata nu a putut-o resimti. tngrijitorii lfebuie sa sesizeze apari\ia angoasei nu ca pe un simptom jenant ce se impune suprimat, ei ea pe 0 ocazie de inlMnire cu 0 persoana care s-a regasil prin prisma suferinlei sale". A~adar, un punct 174

DEMENT" PRECDCE (eng!. dementia praecox). I\.laladie mentala cronica. care apare la sfar!jOituladolescent.ei sau la in«plltul viirstei adulte, caracterizin· du·se prin tulbura.ri grave de inteligen~ !jOi de afectivitate !jOi parand a evolua catre un dencit inlelectual progresiv.

DEMONOLOGIE ~I REUGIE Bvaogbdiile. Cazurile reletate aiei sunt freevente ~i ocazii de miracole (energumenul din tinutul Gharghesenilor, Luca, VIII, 26-39; copilul sum ,>i mut, Mereu, X, 14-29. care este ~iepileptic). Inca de la DEMONOMANIE (engl. dcmonoorigine, posibila interactiune lntrc 0 malamania). Nebunje care are drept obiect un die pur fizica ~i tulburari datorate posesiei demon.- DEMONOPATIE. este recunoscuta, enalizata ~i dar specificata. DEMONOPATIE (engl. dcmonupathy). Epidemiilc de poeesii diabolice. Franta Deflr sistcmatizat care are drept obiect cste in secolul al XVlI-Iea teatrul unor demonul (demonii) ~i ceea ce n (ti) incrize epiderrnce care socprcpaga in mnnasconjoara: infernul, idei de damnare, tiri , in directa legatura cu perloeda proccatacuri externe sau interne. Populetia respective Deosebirea dintre demonomanie sl selor vrajitoriei". apartine unei clase sociale recunoscute. demonopatie este mai tmportenta decst s-ar citadine 5i nu ruralc si saracc. Procesul este parea In 0 prima abordare. Componenta identic in toate cazurile: un preot este .jnanie'' estc de raportat la etimologia acuzat de a f trinus demoni, de a f sedus greaca mania. adica ratacire, delir , iesire in suu chinuit spiritul uneia sau mai multor afara ratiumi. ctilugarite; sunt convocati exorcisti, larva DEMONOLOGIE ~I DEMONOMANIE. se amplifica, crizele de asemenea, apoi, ell Demonologia esre sriinta demonilor, com- ajutorul torturu, asupra preotului se abate plementara teologiei s! teodiccii (doctrine condamnarca ~i el esre ars. Asttel , justitiei lui Dumnezeu). Notiunca de C. Gaufridy, in 1611, la Aix-en-Provence, demon dateaza din vremuri imemoriale, la cede sub acuzatta a doua calugarite, fel ca ~i tentativclc de a-i sistcmatiza ~i Madeleine de Mandel si Louise Capel; neutraliza pe demoni (Sumeria, Egipt). prima abia a scapat de starurul de vrajiroare Unele teorii contemporane presupun iden- (ea i~i va sHlr~i zile\e in tnchisoare). Nicole titatea originala a divinitatilor Blnelui ~i Aubry a fest condamnat la Laon, Marie de Raului, apoi separarea lor in urma anuSains la Lille (1613); Urbain Grandier nu rnitor cvenimcnte, de exemplu cuceriri scapa nici fulgerelor maicii Jeanne des victoricase. Zeii unui popor Invins s-ar Anges nici acelora ale cornisarului J.M. de vedea dotau cu un semn negativ ~i cu 0 trimis de Richelieu; el periculozitate egala cu dorinta lor de Laubardernont. moare ars de viu in ziua de IH august 1634 razbunare. Acest episod zguduie Franta, nu UrA conCele doua nume, Satana ~i Diavolul, se asociaz1i in aceea*i divinitate care simboli- secinle secunllare. Unele sunt individuale: zeazli Raul d.tce seeolull i.Chr. Demono- decesul I1nor exorci~ti, pi1rinriiLactance ~i Tranquille, innebunit-i de culpabilitate, ~i logia are valoarea ei~ dad pikatul orgoliului a fost eel dintAi plicat. el se obsesia (atac demoniac extern) grava, inalatura aceluia at dorinJ:eide independentli. delungata a parintelui Surin, care a vrut sA Viziunea aceasta intecesea:d1indeapruape ia asupcl-i demonii Jearmei des Anges. ram no~iunea de posesie. a lua aminte la uneltirile acesteia. Alte 175

DEMONOPAllE consecinte sunt sociale: agitatii violente la aceasta rllspftntie unde s-au infruntat Biserica, Staml lfi unele personalitati iesite
din comun. Zece stafeta vicarul cadavrul activ. ani mai tdrziu , Ia sa-l fad Louviers, prinde osandit tmpreuna acuzat 0 Iranciscana, Madelaine reuseste
aTS

DEMONOPA11E
sub presiuni interne ~i exteme, intrarea secuIKUi (pe calea transei, a extapermite nonna1 partiale tnlaturarea si cana!}i receptivirarea

Demonomanie des sorciers (Paris. 1581)

marcbeaza un moment de multe -, crucial, catalizator

erotice. exprimand tntr-o

rredicala partea moni ideile religioase demonilor), seducatori

tenninologie capital, exterior

tre-e stare
sistemului

de pikat

zului , a autohipnozei) inhibitor la mecanisme

a
o

diverse

tendinte, de unde
optica.

va Iua

nestere
desi

de obsesie (atecuri subite din

de posedare, ~i noctumi). Charcot sunt marii influenta

din
(desa de

schimbare

1. Wier,

de spirite

de obicel

respectsnd ceea evite izoleaza fraudelor data femei

*i

Bavent,

pe
Cll

Bouille,

in 1647 Picard.

parintelui

Tetro-

Mai pot fi citati posedatil

din Salem

(Massachusetts) in 1692: Dimpotriva, iezuitul Girard va izbuti sa se faea absolvit de acuzatia adusa de M.e. Cadiere
(Toulon, 1730): rnentaliratile se schimba. de isteric. de fier esre Cu, dar mal ales dincolo tatea acestor vietii si morula

lizate. Nu fli.rn riscuri: fecioarele din Epidaur mureau , pere-se. foarte tinere. Influcn", cullUralk poocdllri buDO Ii rele. lnfluenrata de sacru ~i de simbollc , posedarea cste un mijloc privilegiat de expresie pentru ecestea; influenteta de
angoase opereaza (Siberia, medium naturale. Africa, identificarea Zeu sau Loa, arhaice, ea este un mijloc de a Ie

credinte ale epocii sale ce i-a permis sli.se faca ascultat si sa

rugul srabileste separarii: reper inclusiv acelor fcmeia la acela chiar de de opteaza fizica, melancolia ca trece ba el al otraviton penlru

raufacatoare

masculine

feminine
$i scoala

Versantul tsioic.
la Pitie-Salpetriere ai acestei p5.na in

otravitoare,

protagonisti se extinde

..demoniace", analiza

dintr-o

cai, a carei

ginecologica.

~iatesta

de

anumite

zilele noastre. Posedarea esre legara semne ale misticisrnului isteriexubcrentele atilt grafic lor (tes

batrane
la statutul de

condemnate nota L.G.] .Jnfirma", va riposta rupture

vrajiroare.

cclor

s! de

evita. Aceasta functie social a structuranta conform unor ritualuri: samanul

Asia Centrala, Japcnia) cu este un care supra(Antile, Marele privileglat al lurnii spiritelor, schimb este cu puteri

De

de autoputemica,

analizandu-se

aemomeques
1887) in raporTrebuic,

corporale

[vrajitoare "bolnavU", "dehilil". .Jucrurile celc unul dintre

dans l'en. P. Richer, ciH ~icnomcnologic f

turile si G. lor
Cll

J.M.

Charcot.

simptomele ~i sugestia. notele

necesar saluam in seama contextul: rigidiimpusa a mii de toate femei , prezenta in fundal

Degeaba
0

ll lnzesrreaza
Haiti)

in

puteri
vodu

supranaturalc succesori

J. Bodin ca nu sc judeca dupa

are loc, careia

hipnoza

de ascrnenea.

.~a citim

lui G. Legue

Structure

culrului

naturale",

ruguri aprinse pentru alte femei , irnpactul

Diavolului

*i

diferita: superioare,

"crizele",

ii va fi J .M. Charcot.

al notiunli
0

de pacet: mai mull primilor barbatl

acestea
zentanti Pe de

au general ai acestui

revolta
contra

sau

mai putin

consticnta
parte.

repre0

sistem:

.~i preoti

<lila

exorcismele unei

perrniteau

exprimare.

fie ~i derumata, a unor

grandioase
generate unei

~i denvarea

tnscenari culpabilitati
angoasa atat operata

duhurile mortilor, eroii integreaza ~i ibereeza torcdata sufletul grupuI lui. rltmand echilibrul social. POIedarc ~ boaII. Ccnceptiile potrivit carora 0 boala poate f cauzeta de prezcrua
strain, sau care trebuie prin deci extras suflesa pacientului. prin zborul nercintcgrarea

Teoriile lui J. Wier cat si ale lui I. Michelet sau M. Muray (realitatea revoltei sau a melancoliei contestate facut confuzie vrajitoarei) (N. Cohn, intre sum actualrncnte s-a si posedata general, E. Delcambre); vriljitoare contextul

de La Tourerte.fn Alltobiogmfi,l unei poealstc. sora 1. des Ange.~ (Paris, 1886) Notiunile de fraude ~ide mitomanii rcapar in forta. facand din persoanele in cauza mai
degraba tratat persoane medical de reeducat decat de (Babinski) de

~inu

s-a luar in seama

iN ZILELE NOASTRE. Termenii

putin

unui obiect din corpul rului acestuia

dar doua cai se precizcaza.

de problemanca

sacrului.

Meiancolie zeaza
este mclancolia teza

dem<miaclli

isterice poseutili-

limitari

a lui Dumnezeu,

dete. Este bine cunoseut

0

ca Diavolul

dcmonomemc ~i de dcmonopnuc sunt azi folositi. fiind considerati ea epartinand istoriei. Evolutia socieratii a dat alte
lnfali~ari reprezentantilor privind angoasei, "delirul ocultismul, domeniul precum

de carre stat cat ~i de catre ~tiin!lt NOTIUNEA Seome. DE POSEDARE Penomen foarte vechi. poseun spirit strain de caracteristici transunui fizice

dupa un voiaj noctum

snnt tot atat de vechi

darea sau ocuparea de ditre se recunoaste printr-o serie

mai mult forrnarea profund labile, male; sau mai putin corpului, cu

di! lumca. Deposed-area raspunde, asadar. posedarii. Din aceste teorii decurg practici care vizeaza alungarea sau extragerea intrusului: bclnavul este in acest caz biciuit,
tnsangerat, supus exorcisrnului. Sl DEMONOPATIE: EVOLUTII CATRE

spre a-si atinge sccpunle: veche ~i clasica, de pc vrcmca proccselor. Wier pastreaza aceasra referinta: in 1677, un englez. I. Welster, scriind despre vrajitorie, va asocia .vtsele melancolice cu imaginetiile acestei conceptii isterice". Descendenta este dubla.

~i tcmelor
Ramane, dare",

influenta parte,

~i alienarea.

pe pe

de

de alta

parte

de posedescanpsihanalitic
dcua

recut magic.

deochiul.

In ceea ce priveste
Cit priveste

codificate:

_,. DELIR DE POSEDARE domeniul psihiatric.

alremanta de

calm
anorvaeii;

DEMONOLOGIE ISTORIA MEDICAL Cleves. UNEI

perioade

violente
schimbarea
0

incontro-

stituit in

marc-ate schimbarea

de posibilita~i fetei, ab~olut gllndurile,

mania

posibiliUi~i
(capacitatea cutl!. putinta

mentale

extraoTdinare HmM neCUlmsprofetism,

de a vorbi de a citi

sau

de a citi cu aehii

inchi~i).

De

fapt.

Jem WJa". Cartea acelui medic, duce de intitulatA Histoire, disputes ct discoun; des illusions et impostures des diables (Paris, 1579) ~irlispunsul virulent aI juristului J. Bodin in anexa la a sa

vcrssmut melencolie. Acesta a fast remai tiirziu in Iipemanie+, "monotrista" a lui J. Esquirol, care publidi 1814 De la demonomanie, un studiu
Macario patru mari de dam.interne ~i

asupra melancoliei religioase. reia analiza sa in 1843, izol§nd forme:

Uescem.1entese prelunge.~c; una a~ociazA posedarea ~i is-teria. favorizata de alianta Charcot-Freud; ceaI.alUivo~te de psihozJ:i., fie melancolid. cu 0 evenluali:i aparitie a
sindromului Cotard (l882),'rie de delirul mental de baza al de influen\il ~i de automatismul lui Clerambault (1926), teren

damnomania
damnomaniile

sau delirul exleme,

nare,

pe 177

178

DEPFESIE

care se ancoreeza eonstmctiiledelirante de persecutie ~iunde posedarea este ca un ecou al deposedarii de sine prirnordiale (Levy- Vatensi).

care era pllnl atunci. Obiectele care i1 tnconjoara i se par strlUne, ca ~icum nu le-ar mai recunoaste. Paul si persoanele cele rnai apropiate au pierdut pentru el orice caracter de familiaritate. 0 analiza Bml.: Certeau , M., La p(),~sessjOj de Loudun, psihopatologica permite distingerea a trei "An.:hi",e:>", Julliard-Gallimard . Paris, 1980: niveluri de depersonelizare: nivelul prim, Oayral , L., Gayral, 1., us ul.Hires:le p()s.~essi(J1l in care tulburarea constiintei ramune diaboliques, Paris. 1944; Langton E-, La dcmosuperflciala si In care tulburarea nu se nologk, Payot, Paris, 1951; Ma(;aro, M., ,,t:tude refera la identitate. cum vedem indeoscbi sur la dernonomanie", AllllilJe.~ m(J;co.-psychoin isteric: mvelul doi, in care perturbarea logique.~, T1, Paris, 1R43 csre mai profunda. cu pierderea sentimensi chiar at autonomiei. DEMUTIZARE (engl. dtmuti.~ation). tului spontancftatii usa cum se Intampla in automatismul Oriee actfune care permlte mul mut sa mental ~i sindrornul de actiune exteriin vorbeasca. oara (xenopatic): nivelul trei. in care este eel mai adcsca cstc vorbi de diverse afectaUi.insa~i unitatca corporala, cu sentipcdagogli specializate utilizae pcntru a-i menlul de corp dislocat sau sfjtrtecat. E stc tnvata pe copiii surdo-mun si vorbeasca. ceea ce apare in unelc psihoze schizoAceasta tnvatare este In geneial practicata frenice grave. in care trairea corporala esre de ortotonisti ~i se poate fact cu ajutorul resirmita cu 0 mare angoasa ~ilatr-un mod a diverse aparate electronice: amplificutori , deliranr paranoid. mcdificarori de frccvcnta, mamctofoane 5i magnetoseoape. Uncori cstc »cccdata de DEPRESIE (engl. dcpre.~8ioll). Ma)adie interventii chirurgicale care pemir rederea. mentala caracterizata printr-o rnodificsnd lucru1 acesta e posibil, a mei a.numite care profunda. a star]! timice, a dtsposcnsibilitati auditive. zi\iei. in sensu) trtstetli, al sutermtel morale ~i incetiniril psihomotorii. DEPENDENTi (engl. (lepelJdency). Asociindu-se in general cu anxieratea, Tendinta de a cauta ajutor ~i protectle depresia tntretine la pacient 0 imprcsie la semen, de a se increde h celalah in dureroasa de neputinta globala.de fatalitate Iuarea orjcare! declafl, prin pierdere de disperata, iar uneori antreneaza rurninatii maturhate sau de autonomic. subdelirante pe tema culpabilitatii, a indignitatii, a autodeprecierii. putand conDEPERSONALIZARE (engl.dcoasoduce la luarea in constderare a sinuciderii nalisatioll). Stare psihoafectiv4 partieusi, uneori, la reallzarea acesteia. lara., in care un subiect i!fi pierde sentimentul propriei realita.~i sau ~i CELE DOuA FORME CLASICE ALE simte corpul ca ireal. DEPRESIEI. Aceastli durere morala este Aceastl stare se awcia~ adesea cu deosebit de intensa mai ales in fonna zisa aru..ietatea, c·u impresia de stranietate a "melancolica" san "endogena". Pierderea lumii exterioare. Paeientul Cife suferl de stimei fata de sine ~i dorin!a de a disparea aceastl1 indispozitie se sirnte diferit de eel pot antrena idel suicidare, pe care doar 178

inhibitia Ie rmpiedica de Ia transpunerea in act (de unde perieolul unor rratemente care lnlatura aceasta inhibitie rnai inainte de a actiona asupra starii timice). Aceasra forma. care reprezinta unul din versantii psihozei maniaco-depresive ", se pot asocia cu tulburari neurovegetative si somatice: anorexia, destul de frecventa. va determina 0 slabire careodata considerabila; tulburarile de somn pot merge pana la 0 insomnie completa (macar eli aceasta ar putea fi provocata unccri in scop terapeutic, sub forma de agripnie). o alta forma importanta. zisii .psihogena", cuprinde de fapt toate depresnle
antidepresoare traditionale ~i nevroticc, avsnd uspecte

clinice foarte variate In ceeu ce priveste simptomele 5i gravitatea lor. intenxitatca accstora fiind in general mai putin mare decat in forma melancolica. Idcile de suicid sum totusi frecvcntc. luand mai degrablt aspectul unci solicitari afective suu al unui sentiment al csccului. care trebuie rccunoscut si arenuat. Anxietarea, oboscala generala. adinamia, astenia sunt uneori singura manifestare si nu trehuie tratate doar printr-o medlcatie simptomatica. Exis[:i ~idepresii secundare sau simptcmatice ale unor efectiuui somaricc diverse. Ele sunt destul de numeroase si multa vreme unii medici au sutestimat aceasta frecventa. Au fost avansate mai multc ipoteze pentru a sc cxplica uceasta situatie: ebsenta plangerilor din partea pacicntului somatic cu privire la 0 eventuala traire depresiva, interesul cvasicxclusiv al unor medici pentru problemele somarice. inclinapa de a face din disforie 0 consecinta legitima a bolii fizice. lmeresul psihiatrilor pentm aceasta problemli a fost con temparan cu dezvoltarea psihiatriei de relatie, depresivii reprezenHind un procemaj important al pacientilor spitalizati pentru

boli somatice in eazul carora era ceruta 0 consultare psihiatrica. Dintre acestia, trei patrimi aveau 0 depresie cu adevarat secundara unci efectiuni somatice. Ultima patrimc sufera real mente de a depresie primara autentica, tnsa mascara de plangerea corporala careia ii este simptomul principal. Se descriu, in sfarsit, alte forme secundare unor afectiuni mentale primare, cum sunt schizofrenia ~i unele deliruri cronice. in mod paradoxal, adesea atunci cand dc\iruJ se estompeaza, in urma unui tratament neuroleptic intensiv. apare 0 depresie exrrern de intensa. care nccesita prcscricreu de antidepresori (cu pericolul foarte real ca accstia sa reactiveze delirul). CRITiCA DISTINCTIEI ENDOGENI EXOGE~. Dad timp tndcluugat s-a mennnur dtsuncua dinrre depresia endogene .~i

depresia nevrotic/reactiva. de rnai bine de un deceniu se face simtita orientarca spre un fel de continuum tntre aceste dona tipun. pe care, lie fapt, nu le-ar scpam Jcdt intcnsitatea simptomelor. Astfel , in DSM-III ~i in recenta sa rcvizuire, ca ~i In ncua clasificare intemationala a maladiilor (C.I.M. IU), depresiilc .... unt reunite in acelasi capitol si subdivizare In functic de intcnsitatea sau de durara lor. in DSM~III, clasificarea depresiilor se bazeaza pe prezcnta sau pc absenra unui sindrom deprcsiv numit "episod depresiv major". Depresiile care raspund crireriilor acestui sindrom sunt apoi atasate la tulburarea bipoJarii sau idenriflcare ca depresii majore; acelea care nu rihpund la aceste criterii sunt cJasificafe la "aite tulbur~ri afcctive specifice" (tulburare ciclotimid1 ~i tulburare disti· midi.) sau tu/budri afective atjpjce. Ciit prive~te DSM-1I1revizuit.el cuprinde mai multe modific1i.riimportante: subdivizarea depresiilor majo~ dupa gravitatea 1711

DEPAESIE lor, du~ evolutie. dupa. tip (melancolic sau

nonmeJancolic) rulburarii bipolare; ca un obiect pierderea pierdere persoana abandonat. In felul acesta, ceea ce produce sale
0

DEPAESlE

.,i

dupJi schema prinrre

epaririei tulburarile

obiectuhn se transfcrma tntr-o

a Eului, iar conflictul dintre Eu ~i iubita se transforms tntr-o sciziEului

(sezoniere sau nonsezoniere): includerea

ciclotimice subdivizarea tulburarilor distimice dupa entecedentele psibiarrice ~idupa la care apar. De asemenea,C.I.M. j(J reuneste ansamblul tulburarilor de dispolive in unul ~i acelasi cadru. Tulburlirile depresive sunt aici subdivizare, in functie de gravitatea lor, in tulburari depresive vsrsta grave morfe") stari (caracterizatc zise .jnologice" si tulburari putin pnn prezenta tie .~i simptome sat! .cndogcnoIns! persismillime

une tntre critica idenriflcare" Asadar,

~i Eul

modificat trebuie destinate

prin 1915) sa in

(Dolin

$1 melencotie, bolnavul

in depresie
0

infrunte
mod

pierdere imaginara, adresandu-si

~i agresivltatea obicctului a picrdut.

siesi reprosurile normal

Un alt cognitiva.
perturbate nitive

cure

nt, dorit

care

tine

depreslve cornpleta. CcmpJc:mmbaitaC abcxdIb:ilor. Aceste diverse abordari sunt final mente mai mull complementare dedit opuse. Dup!i cum Nne a arhtat D.Widlocher, trebuie s1i iesim din acest dualism steril. care priveste etiologiu depresiei sub un unghi pur organogenetic sat! pur pslhogenetic. Trcbuie rnrelese
diverselc .Jogici ale dcpresici" dintre care ~i interde depind actiunea constants neurofiziologie Asadar , dcprcsia dispozitiv impune ccnsrrangerile

.,i

neta ameliorate a starii uneori 0 vindecare

Primii, desemneti de sigla comuns ,,JMAO", sunt foarte eficienti, dar diflCil de administrat, necesitand 0 supreveghere deosebita ~i,u exceptia celor mai recenti, c
zi~i .jeverslbili", dicamente Ceilalti utilizata poate pentru asocierea fi extrem prima lor eu alte mede periculoass. in

au drept

prototip imipramlna,
data de R. Kuhn si amitriptilina, au inangurat antidepresive prin inhibarea care
0

1957. Clomipramina pot fi administrate inceputul care tratamentului,

pe cale intravenoasa, Ia

de psihologia din

sa faca

a proceselor

cognitive.

depresie 0 Dupa
cog-

lunga serie de
actioneaza

medicamente in general

depresive usoare
intense,

G. A. Kelly 1:>i T. Beck, "stmcturile A. stabile"

ordln psibosocial si cele

poate

depresive

ar fi in acest caz inadecvate Eul. lumea exterioarf ~i "Iriada cognitiva dcpre-

5i de bicchimia

tie cerebrala.
ca "lin care se

tente, deosebirile dintre celc dona noi

clasiftcari fiind , la urma urme\or, (c. B. Pull). CAUZE BIOLOGlCE, CAUZE PSIIlO-

in trei domenii, viitorul. Aceasta

siva" (Beck,

fi cxarninatf
tnnascut
0

recaptarii neuromediatorilor" intrasinaptict ~ifac sa vireze dispozitia depresiva dupa

12-15 neaza zile cateva de tratament. fenomene uscaciunea acomodarii glaucomului) Acrivitatea secundarc gurii, lor, uneori midrieza. (periinsa, care paralizeaza net nervul vag, antre-

comportamental unor subiccti

1970)

ufectcaza
legate continuturi

cu de

coloratie trei

atunci

cfind circumprcdispozitie Pe stare de a la aceasta''.

negative
domenii.

reprezentarile Aceste

acesre

inadccvare

stantele it solicits sau cand neurobiologica se preteaza scurt. deprcsia acee

LOGICE. Trebuie spus eli vechea separatie lntre cele doua mari Iipuri de dcpresie. unul
endogen, psihogen. ell cauzahtate ~ cauzalitate biologica, psihica, alml tinea de un

conflict ideologic privind eticlogia. Acesta separa in mod radical cele ee retineau 0 ceuza organica. confirmsnd rolel de regulator timic al monoaminelor ar putea cerebrale si tn special la depresivi de al noradrenalinei (al dum deficit

sunt generate de prccescle inadecvate de tipurile logic, stilistic. semantic. Ele suru cele care .Jabrica'' cognitiiie incorecre al carer continut concret sc exprima verbal in discursurile depresivilor si, de asemenea. in irnagistica, in reverii ~i vise. .Acestor trei tipuri de procese Ie corespund erori particulare: inferente arbitrare care, in
intcrpretarea explicatiile unui eveniment, abstractii elirmna selecmai plauzibile,

ar fi un "ruspuns",,,o de imposibiliratea situatic". "stare ccrcbrala mat multe psihoterapia cafe provoaca

dezagreabile: ell dificultateu

de crestere culoasa carea

vizuale, riscuri
intraoculare suu Ptcvo-

cerebrala lcgeta
schimba Daca ccdeeza mentele mele intretin rccidiva, gandurilor agresivitatii

a tensiunii

in cazul

aceesta
de cclc rnodcme,

pnrologica"
<1-

ori la medic va permite mecanissau

unei retentii vezicale (ceca ce se poatc produce in caz de hipertrofie prostatica, de excrnplu). tahicardie 51tulburari tensionale
in primele zile de prescriprie. Provoaca
0

depresivilor psihicc

sa-51 consticntizczc mentala jocui

care

suferinta

~i de

a-i preveni

fi de natura ereditera), aparau, pe urmele lui S. Freud ~i ale progreselor psihanalizei. un puncr de vedere strict psibogenetic. Rep= psihanaIiticc Ii cognitiviste. cele
care Pentru compara izbute~te depresie, pierdut". ambivalente fat1i de obiect: Freud tn acest cade psihanalisti, melancolia al dolilllui eu se poate care nu tn "obieetul ales eu un travaliu s!!. se realizeze Eul luAnd se identifidi

"dominand depresiogene,

permanent ul anxietatii,

<II
al

concenrreaza arentia asupra unui detaliu luat din atara contextului, lasand de-c parte caractcristlci mai evidentc ale
care situatiei. (M. ded tul. generalizari Terapia eronate, incorect.1 abuzive, suprasau

tive

dezmhibare adesca mai precoce decat modificarea stani timice. ceea ce poatc facilita 0 trecere la actul suicidar. Este deci nccesar ca asemenea tratarnente sa se facti
sub supravegherea ccnstanra cu a anturajului

, al of en sci or narcisice

sau al

tncercarilor pierderil'' (Widlocher)

TRATAMENTELE. lamellreJe anliJepre8ive medicamentoase. zat odinioara, decAl in cazuri rezistente grupe de grave, Ace~tia mari nu esle Pe plan Electro~ocul·. de depresie la antidepresori medicamente: ~iderivalii somatic,

si,

ill

cazurile grave

rise de suicid. in data cand

bolnavul s!!. se anxioli· sau unul

subestimari ~i De Bonis).
in a corecta, concept-lile

denumiri in colaborare spre

inadecvate''
cognitiv.1 consUl. ~i eu paciena rectifica

rra-

mcdiu spitalicesc De altfel, de fiecare esre anxios si suicidar,

sunt csentialmente mult l.ltilifolosit de deosebit (}0-15%). de dou~ inhibitorii lriciclici. in prezent

este necesar
~j

("""* DOLlU). sa sentimentele

asocieze medicameme sedative tice, cum sunt lcvopromazina

distorsiunile a evenimentelor

pe

seama

ipotezele Eu!ui care fute yorba evalueze

dezadaptalive. it earacterizeau de a·1 aduce comportamentul

dintre nllmeroasele benzodiazepine de care dispunem actualmente, suspectiind [otu~i riscuri de dependenl1i. Trebuie, de asemenea, sa se prescrie corectori de hipotensiune, cum este, tul de heptaminol, de exemplu, -\ii corectori c1orhidrade efeele

de dragoste "Umbra astfel de

~i mai
obiectului

de ur1i
scrle

acea viziune

~i

pe En, care
0

poate

fi

pe depresiv. pe bolnav s1i-~i in mod realist,

din unnl1 sunl reprezenla~i

caz judecat

instanl1i

special1i

monoaminooxidazei

180

181

ezerina.
decat pozitie, multe produse eficiente caruia cat uxor

anticolinergice, Aces; foarte

cum este anetoltritiona sau tratament nu va fi diminuat dupa

0

progresiv

virajul

de disrecidive

prevenindu-se

posibila

carente afective partiale, este reversibila. Ea lnceteaza adesea foerte rapid de tndata ce mama (salt substitutul matem) este restituita copilului. Depre .... anaclitica se ia
opune caz in sibile. rita durabila, In procesul hospitalismului" .descns tot lie Spitz, totals irevertotusi. difc-

a depresiei.

Multi practicieni il continua luni in sir, cu doze slabe, asociirul norrnoumicc cure s-uu dovedit

care

separarea

mama-copil. dcterioruri fundamental

~i

poare Depresia deprcsia

genera

in prevenirea de noi accese: litiu, psihiatrul duncz M. Shou i-a codififolosirea, administrat, sau dar valpromida, mult mai mai putin

anaclitica ramane.
la adult.

ei dinamic,

bine

de

de

~ DEPRESIE. (cngl. al deswMi-

anormale $I ca1lZAde jen. pentru anumitJ agcnli care, in ei in$i$i, sunl bme suportati de majoritatea subiectilor. Alergiile ~i unele forme de astm sunt tratate prin desensibilizare. Terapia comportamentala, in numeroa se manifestari anxioase sau fobice, a recurs la acest proces. Confrumarea cu obtectele sau cu situatiile se face in mod progresiv. fie in imaginatie. fie in real. DESENSIBILIZAREA
Desensibilizarea psihoterapeutica catrc un psihiatru cercetarilor sub anxioase pusa

DESENSIBILIZAREA IN REAL (IN VIVO), Aceasta se pracnca in absente

invl1t1rii unei metode asemenea. ierarhii. una orice sum Paclentul de relaxare. Situatiile ~i, de

de abordat sunr studiate dinainte

clasiflcate este potrivit epoi confruntat

unei
cu in

dintre ele,
moment

in prezenta el poate

unui terapeut.

s1l.tntrerupa sedinta ~i sa declare ca doreste sa rev ina la a siruatie ell 0 mai mid. valoare anxiogena. MODELAJUL DE PARTICIPARE. Nuuneori .xlesensibilizare de contact", acesta se bazeaza pc ipoteze, verificate
privind tnvatarca sociela prin

eficace.---> PSIHozA

ANTIOEPRESOR;

MElANCOUE;

MANIACO-OEPRESIVA Clini~';" Expcrimentel

eri/ere.\'

DEPSIHIATRIZARE
lIItionali.\<lljun). Ansamblu

SISTEMATICA.
este
0

8ibl.: Beck. AT,

,!lid

7neoIT!ica/ ASl'ed~. Harper and Row. New York , 1967: Berner, P. et coll., Expansion scinufiquc. meccdes dia,!;/If1Sli4Ues Fa]rd,lD_, pour les PSyt:ho.'C8 ,,,"'hiL(lphrr5lliqueset affe('live,~, Paris.19X7;
cl

Des muledics colic". Magnan, colic:

des ssiles d·alit3Ilc.~ .• "Deui[ et (1915),

Baillicre , Paris, lX64; freud,S ill Metap.~ych"/(}gie ~, Chimiotherapic Gallimard,

mctau-

trad.Ir.

proccselor de dezinstilu(iunalizare a bolnaviJor mintali. din ce in ce mai rcinserati sau lasatl in medlul lor social, precum $i tendlnta de a evlta 0 psihiiltrizare abuzlva de cazuri sociale, de devlantl, de persoane in varsta, pe care socletatea le Incredinteaza prea lesne psihiatrilor, cu acordul adcsca complezent al acestora. DEREAL, DEREALA (engl. dereisric) Se spune despre 0 gandlre dcturnata de la real ~i de la necesltatlle logicc, jnchisa lntr-o succesiune de abstractd Icrmale fan\ suport oblectlv sau tntr-o sulta de reprezentarl fantasmaticc lncomprehensibile, tara contact cu medlul social in care se gaseste sublectul.
lndeoscbi de g[inliirc, o replicrc descric uceasta un In scbizofrenie care in general .xindrorn dereula morbid gasim accst tip cu care
I.:U

sistematica

metoda

mit

la

punct

american, sale de aspectul la animal. zis pot actiune a

urmarc a
rcuctiilor manifestari
Stint

conditionara,

in 1958 de 1. Wolpe, ca reflexologic fiziologic al care tnsotesc reactii inhibitie in joe anxi-

experimental,

neurovegetative. de un proces atunci cand

ClI 0

Acesre

inhibare

"de
intra

rcciproca'' reactii asupra adesca creeaza anxietute. de desuns. scene situetia care

Pari~. 19f1X; Ginestct,

D_, PeronH., Li Paris,

metnn-

incornpatibile ecestora. apel

0

raspunsuri!e

observarea unui model, imitare sau tnvatare vicarianta. Tcrapcutul serveste de model, iar pacientul tl tnsotcstc. pastrand ell cl un contact permanent. Nu extsta provocare de anxietate, dcoarccc riscurile de incidente rrunfu1 slabe. Desensibilizarile pot f practicate in grup la bolnavii care
prezil1ta refcritoare simptomatologii la avioane.fa similare animale (fobii etc.}.

psychal{!(/ut:, ]97',1;

oase ~i care poscda

mai buna reglare

Masson, Paris, lYX4~Tellcnbach, (1961). trad fr . P_U,F.,

Pcnrru

inhibitoare obtine la am 0
se face care aceleia ii relaxare.

ncurovegetativa.

Widlijchcr , D_, Lc, Iugi4ucs de til dlfpre.l.liol!, Fayar.1. Paris. ]',IX3

la metode stare

de

antagonisra

de

BiM.: Wolpe,J., P.~ychotherapy by ReciprocaJ Intiibition . Stanford University Press, Stanford, 195H.

data ce subiectul

este suficicnt

ANACLITICi (eng!. snectuic deprc.~!>jo/!). Sindrom depreslv din prima copllarte.

R. Spitz dcscne , din 1945, sub numelc

DEPRESIE

comportamentalisrul au un raport dupa a stabilit-o

0

evcca
cu

tot mai direct

anxiogena,

se usociuzn in

care in prealabil

.Jerarhie'' pe cu el. Este deci

lie deprcsic i.Hlac/ilica un sindrcm care survinc in cursu! primului an de viata al

copilului, mamei, normaia consecutiv unei lndepartan prelungite brua tale ~i mal mult sau mai putin

autistica .. Prancezul dereistic"

Sf

L. Gayrul usociaza auttstica, un

gandire

apragrnetisrnul. rationalisrnul paranoid.

eu memoria

cu delir

dupa ce copilul a avut 0 relatie eu ea. Tabloul clinic este urmaexpresiei anorexie, intfu-ziere anaclitid1, mimice, insomnie; psihomotorie a sura<;upierdere glounei

~i cu

torul: pierderea lui, mutism, in greutate, bala. Depresia 182

rezultat al

drept scop disparitia

DESENSIBILIZARE (engl, (]e ...ew.:ibiJisatioll). Metodik terapeutica avand unei sensibilitati

yorba de a modiflca conditiile in care padenrul perccpe stimulii fcbogeni ~i de a 0 face in a~a fel tncat angoasa sa nu se mai manifeste atunci csnd el si-i reprezinta in imaginatie. Studii controlate au aratar ca atunci dind se gi1se~te. dupa aceea, in prezenla lor, el constaUi ei1 a "labit !oii cl1 adesea a disparut vaJoarea lor anxiogena. Numero~ factori de cognitivi intrA in joe in

DESTRUCTURARE (fro clcstructuration; engl. dcsuucturstiseuonv. Concept utilizat de de H_ Ey, dintr-o perspectlva neojacksoniana, pentro a denni diversele psihoze acute dupa nivelul de disolutie at coru:>tiintdreprezentet de ele.
(Sinorum: destructurarea constiintei.)

"Ordinea insa~i a nivelurilor acestei disolutii dezvaluie In acelasi timp slmtlficarea structural!ia con~tiintei", care, pentru H. Ey, este "organizarea prezentului. tr1iit
in dimp temporo-spa{ial, a experientei sen-

sibile a
actualii".

relatiilor

acest

proces

vindecare.

Ey

precizeaza

subiectului cu lumea sa diferitele nlveluri

DETERIORARE MENTALA ale acestei destructurari, descriind experiente delirante primare. diversele
functie

DETI!RIORARE MENTAL" (engl. mental deterioration). Tolburare a funcUllor cognjtlve.jegata de varsta sau de inceputul unul proces demential. in general freversibn.
Subiectul mental deteriorat pastreaza, in

de v§rstl. Nu vorbim de deteriorare paroligica dedh atunci cand aceasta este net superioara celei dintai. Bste de obicei una dintre manifestarile initiale ale unor leziuni cerebrale difuze, ale unei demente.

DEVIANTA

INDIVIDUAL.

... Pe plan in-

DEVEREUX (Georges). Antropolog ~ psihiatru american originar din Romania (Luge], 1908 - Paris, 1985). anumite domenii ale vietii sale iraelectuale Dupa ce a studiat fizica. rndeosebi ell (exprimare verbala, antomatismc soclale ~i Marie Curie ~i Jean Perrin, in 1926 se profesionale tndeosebi), un nivel de realioricnteaza spre sriintele umaniste, la zare desrul de bun. dar sunt afectute surlnstinrtul de etnologic.unde este elevul lui cinile care cer 0 adaptabiliratc la situatii M. Mauss. L. Levy-Bruhl ~i P. Rivet. Se care ies din cadrul vietii obisnuitc dH ,i stabileste apoi In Statele Unite (lndeosebi cele care cer achizitii 1101. Este deci verba la Universitarca Califomiei, la Berkeley, Ia rnai degrabn de 0 afectare a inteligeruei Topeka, unde se ini!iazi'iin psihanalizh, la zisc "de performanta" decal a intcligentei Philadelphia ~i la New York). Incepand din verbale. De altfeJ, tocmai pc accasta 1963, preda la Scoala de tnalte studii in deosebire :<'-a hazar H. Babcok. in 1930, stiinte sociale. Fondator al etnopsihiatriei. spre a propune 0 evaluare psihometrica a el . e sirueaza la raspantia a trei discipline: s accstci deterioran prin rnasurarca distantei culrura greaca (Tmgediil ,.j poczie grcaci1), dintre nivclul de inreligenta cri.<;talizatJ 1975~ Dreams ill Greek Tragedy. 1976). (rnasurat phn teste verbale) ~i nivelul de psihanaliza ~iantropologia (Escu de ornointeligenta fluid.'i (masurat pnn teste ncpsibieuic gencrali1, in 197fJ; Etllop.~ihallavcrbalc). Se admire, de fapt, di. dereriorarea liza complemel1tarista. 1972). A efectuat o respectn pe eea dintfii , care rnmane mai multo dcscinden ctnografice, rnai ales stabila in cursu! tmbatranini, pe cand ea la populatiile Moi· (Vietnam), Hopi ~i afecteaza inteligenra neverbala, care so Mohave (California). 1i datoram si De la degradeaza ell varsta. Cele dona tipun Lie teste care Ie rnasoara au fost numitc de aJJguasil Ja metodil (1967). Wechsler. primele, teste care {ill (engl. DEVIANTA (engl. deviance). Oricc tip Hold Tc,~c,~), tar celelalte teste care llU till de conduita care lese din normele admise (engl. Don't HoJd Tests). o scara a deteriorarii se poatc dect ban de 0 societate data. Deviatia rfunane diferiUi de delincventi1 pc un test de vocabular. alc dimi rewitatc sunt compamte ell acelca ale ullui test de in sensul crt anorrnalitatea sa nu se asociaza performan~. Diferenta, dupa validare, este in mod obligatoriu cu a indlcare a reguexprimat1i in procenlaj. care aratil direct lilor (civile sau penale) ale societalii. Ea gradul de deteriorare. Trebuie ~tiut eli ~ochem totu~i societatea pein mooUTilede eficienta intelectuaili diminueaz1l. la toti a fi 5i a trlii diferite lie acelea care au curs subiectii. incepand cu v§rsta de 25 de ani. in mediul social ~icultural in care i~i duce Este 0 deteriorare fiziologid1, care cre~te in existenta individul deviant. 184

dividual, devianta nu este dedit 0 tendinta proprie unui actor de a adopta un comportament in contradictie cu unul sau mai rnulte sisteme nonnative institutionallzate. Pe plan social, lnsa.ea poate s1'i para ca un a pericol, rtscand sii perturbe grav interacpunile dintre deviant ~i mediul siiu ~isl1 primejduiasca echiltbrul general al socieh'i.tii.De unde tendinta acesteia de a prevent devianta prin educatie .51,daca nu reuscste, s1l. aure s1'i0 neutralizeze c sau sa 0 recupereze. Neutralizarea se poatc exprima printr-o respingere din partea gmpului, printr-o surghiunire, printr-o izolare. Recuperarea se va face mai degraba in sensul unei orientari mai mult sau mai putin imperioase a deviantului spre un statu! ~i rol rnarginafc (vagabond, de exemplu), de toxicornan, de delincvent (este 0 forma de

proceduri sociale de excludere ~i de etichetare nu reprezinta singura cale de intrare tntr-o patologie rnenrala care se poate dezvclta pomind lie la cauze de ordin pur individual sau familial, cu totul in alte contexte. Dar eforturile societatii de a combate devianta in cadrul ei raman constante. Si adesea Iucratorii sociali, psibologii ~i medicii sunt. f1'irli 0 sti in mod necesar. a agenti naivi sau oportunisti ai acestei lupte netncetate ~iinexorabile. DEVIANTA. STARE ALEASA SAU

STARE IMPUSA, Devianta trebuie considerata ca 0 stare fie aleasa, fie impusa. in primul caz, individul (sau grupul) cauta a f recunoscut, cauta a se face vizibil socialmente. EI vrea sa se distinga de restul grupului sau de restul sccietatii ~i adopta in acest seep un sril de comportement. un criminogeneza sociala) sau chiar de bolnav discurs care 0 nip cu regulile stabilite. mintal. Caci sccieratea tl poate in acest caz Devianja este trruta ca 0 etapa, chiar ca un Iua pe searna ei, tratandu-i pe acesti dcvirau necesar spre a ajunge la un scop definit anti pentru ca ei au devenir cazuri pentru dinainte. Scopul justificand lntr-un fel care dispunc de solutii (de asistenta, adminujloacele, pentru individ sau grup se pune nistrative,judieiare, medicale etc.). problema de a aparea ca diferit, original. Th. Schef ~i adeptii teoriei etichewrii Minontatile turbulente sum astfel adesea (engl. labelling theory) au demonstrat c1l. considerate ca deviame la inceputunle lor. reprezentantii sociali joaca un ro1 fundaDar ceea ce carecterizeaza eel mai mull mental in aceasta orientare a conduitei devianrului spre acea casura care tl va fixa deviants este aceea d ea este mai ales perceputa 1;'i deflnira de 0 privire exterioarf definitiv in adoptarea unuia din aceste sau grupului. Societarea care statute si in special a uceluia de bolnav individului mental. Th. Szasz a inslstar asupra acestei stabilcste nurrne i:;;i aroga dreptul de a .febricarl a nebunier realizata de societete decreta cJeYJ'ant curare individ sau cutare ~i lie rcprezentan\ii ei medicali, spre a grup, peISOI1<lIlOlJ grata. ba chiar disidenta. transforma un simplu deviant, un original Atata timp citt proceseic de influenta sunt jntr-un schizofren cronicizat putin dite percepule dintr-un punet de vedere fUllcpu!in. prin asistenta ~i terapeutica psihi- tionalist ~iacorda un spafiu larg ideii de alricil. Tratamentul unei anumite disidente conformism. devianta este 0 notiulle in regimurile totalitare este. in aceastl pri- extrem de uzitata. Specificitatea unui vinfl, unul dintre exemplele cele mai triste. individ sau a unui grup apare ca dovada Hr1'iindoialli, teza este abuziv1'i.iar aceste inadecvmi. a inallapllUii sociaJe. 186

DIFERENjlERE
Din momentul deviant volunter. pozitiv poate melor simplu teriorul vazur de devianta. admise este poare s-a putut Individul in care comportamenurl ca eventual atribuit care ales, notiunit adopta nOTpur Intelege ca un aspect forma mintali tratament Paris. de Inare fondat in tngrijire primul Spitalul Insa, a bolnavilor Iiber de din H. Rousselle, Ioc at rezisazilar, Bcnnefe, este ce mai mult la varsta adesea Cll

DE SINE
si sa fie de

adulti1 ~i se asociaza socioprofesionala.

proprietate aceea bipolare reductori

controversata (dezinhibiton

lnca

considerat

~i a

serviciu

inadaptarea

considerate

psihietric.

PSIHOPATIE.

drept neuroleptice in doza slaba !:ii

ridicata).

fi finalmente

chiar in incinta tentei deosebit psihiatrii din P. Balvet,

Spitalului

Sainte-Anne

in caz de posologie

(sau grupul)

La Saini-Alban, vechiul faprul

un comportament de socierare, enumitor propriile

scapa

de active in anii 1941-1944, stabiliment

dar nu traieste norme: ncrme.

DEZGUST (engl. di sgu.~t). Repugnanta sau mapetenta (de exemplu, in fata unor alfmenter.care se asoclaaa cu 0 senzatle
de indispo7.itit! apropiata de
0

Suspendare forme de

eu totu1 in afara i.~i Iaurcste sistemului de catre

tn

~i
in-

F. Tosquelles in ansamblul lor).

~i L.
eli azilul

start!

de

constientizeaza de fapt alienat asadar, prinrr-o

lnsusi

greata.
De la tnccputul mondial, a metoda numita emetic curei. sorbtie etilismul aversive cclui de al doilea cstc uneori de condnionare Aceasta a unui la mice metoda la pacient ~i vomismcntc alcool. rrebuie ~i acceptare Aceasta in prealabil al carei razboi clasica consta drog abde 5i ale explicate numeroasc medical etunci 5i cand nu tratat printr-o

(engl. de~illhibifion). totala sau partiaIa a oricarei lnhibiUt (instinctuala. motorle, vclitlva, de cenzura, de judecata. etc.).

DEZINHIBITIE

rnacrosocial

este instaueu totul redefinire

sau (atat bol-

in

psihiatrie, de
0

in special dezinhibitia reducere in sensul

in schizofreniile "reala" ar

rata o microsocietare egalii "nonnal". caz in moo a normelor Devianta text instaurareu schimbare asocial sc adauga (1979), gati, proprii influenta de devianja cxemplu, dcnta individ Definitia

in care se vede ~i cstc sai ca fiind deviantei printr-o treee in ucest

navii cat ~i tngrijitorii munca

Ei

se straduiesc, critica pacienui,

hebcfrenicc, prezentata E. Blculcr, fundamentale

rcde

de analiza

a simpromatologici dat tcrmenului ale asociatiilor,

institutici, facuta
in reuniuni ria

in colaborare

en

obligatoriu

insesi.
poate
lIIU1i

.,i

comune,

sa-i elibereze

pe

.ccura de dezgust''. care greturi de ii va provoca.

aces-

in adrninistrarea

adicil: tulburari

sa se elibcrcze azilului fiinp. 1950

.~ipc ei in~i~i dintre in felul acesta institutionala", franceza tncepand pcrspecde miscarea azilului

pc parcursul

uJc

afectiviti!~ii

.5i volinunii,
de

autism 5i

ambi-

dcvcni, scciula conflict,

de Iapt. un pre~i poate dcci

0

ziJurilc a luat care i tiva

CR. Gentis).

valcnta datorita

, sprc deosebire unei atenuari in starile

de cuforic a delirului. gasim

(tulbueliherare,
0

de inovatie

permitc eventuala negativ po-

p.... ihoterapia
psihiatria

rare timid),
lntr-un inhibitic arieratii.

stimulate ~i de

domina

sociala.

Caracterului

din anii
actiunc

-:;i

1960. In acceasi se tnscrie in efara

dcconditionare, carei sccpuri pacicntului ticata critic!

principiu

seIlS mai general, maniace. forme ca 5i in unele

dez~i

multa

vreme

notiunii
inuinte

de dcvianta un aspect in

a dexalienarii tcrupeutica

de acum

,:,i

in

de el. poate f prac-

dcmente de epilepsie

zitiv reneglijabil. a studiet subliniind grupului asupra a poate

H. S. Becker. de altfel tnsusi impcrtanta

Out.,ider.~
Ia dTOnormclor lor Departe influentei, de

devianta

comunitate, care sta la originea organizarii sectorului psibiatric (_,. SECTOR DE PSI HIATRIE). Aceasta adescu spital ill juru\ general, nu politica unui este continuata, psihiatric de regresiune mereu miscari aceste de serviciu

ill grup. de ordin

Ea tntnrnpina mctooologic, [a ca dedit

~i In tulburarile
FtZ10L.

de personalttatc. sao poate diverse: pierdere din similar caz suprimarea

enc. Nu se rccurgc alte metode sunt practicabile

5i posibila

de tratarc

a alcoolismului

inhibilii
loace rnaduvei reflcxc ccndente supenori;

Disparitia

unei

existeate.
fi obtinuta prin rnijastfel , sectionarea vivacitatcclunor a inhibiuei descentri

lurnii exterioare. in calea caci autonomia, grup. (engl. servi,

tara riscun

Dczinhibitia (engl. sau

a fi un obstacol sa semnaleze sau a cutarui

-:;i

de intoarcerc

la un hospitalism ,:,i sa biruie (raportul Masse). (engl. patologlca fata de mediul

ea pcatc.

gala sa renasca de dezalienism

DEZINHIBITOR
treatmeflt). Psihotrop utica prin

indepena cutarui

disinhibiting metoda tcrapc0 dez5i alte sum suspacient, pot avea In cazul a in in

foarte printr-o

spinarii

sporesre

de judecara

~i de atitudine

cart! se poate

promova

DEZECHILIBAU
b,uallce). Exagerare subject sale agresiv, disaJieni,~m) crlenbela soartel nor unul

mental ima reactlsau, pe

inhibitie.
Anxioliticele, psihoanaleptice ticele in general ceptibile functie actiunc Narcoanaliza sa antidepresorii , precum dezinhibe 5i neurolepticele un ~i psihodislep-

provenita un efect in acest drogului.

anumin
poale

fi cbtinut Dezinhidupa

prin administrarea bitia esre eliminarea

unor droguri. revcrsibila,

DEZALIENISM
Mlscare tata atat navilor ideologic spn
0

A si sociopoliticA arneliorare

fondul unei d!zarmonii

trasaturilor Copilul instabil, ~i frustrdri. controleaza "dezeehilibrat"' intolerant

a tendfntelor sl
este in general la constdngeri intr-un antisocial. trebuin\:Cle devine, mod

de caracter.

mlntali cat st spre disparftla progresiva a sistemullli aziJar. Tennenul a fast creat de L.Bonnafe ¥i
101sfaqitul celui de al doiin contextul lea rozboi mondial ~ise inscrie

de doza ~i de tabloul sau psihoterapia dezinhibitor ar privi dezinhibitoare.

clinic existent.
0

DIFERENTIERE
self differenciation). unei pel'soane. individuaUzare potrivit

DE SINE
Direnn~iert!a cu gradul afectiv plan

(eng!. Rului sau de

G. Daumezon

EI reac~ioneazii adesea violent, clastic·,

deficitar poftele, Adesea comportamentul.

t~i
~i (-

Efectul

"real",

in

~ intetec·

nellrolepticelor, siroptomatologiei doze slabe. par

0 ameliorare bleuleriene ~i pimoziJa.

reziste(l\:ei cootr.:! ocupantului tuturor institutiilor totalitare.

~i distrugerii a
Deja in 1922,
COl

din

furuJamentale mai

tual, pornind de la nedift!rentit!rt!a famillala. de fond (Murray Bowen). AeeastA nOliune rilor fUllllamentale insista care
al;;Upra

E. Toulouse 188

a criticat

intemarea

singun1

adolescen~a, un toxicoman, un delincvent. Actele sale antisociale se repeta din ce in

DEZINHIBITIE). SUlpirida

ales. !>a aibii aceastii

mentin

legatupartea 187

DlFLUENTA
emotive a oricarui individ tntr-o fuziune niciodeta dizolveta co familia sa de origine. Cu toate acestea. membtii farniliei se ceracterizeaza prin grade variabile de diferen-

DISESTEZlE DIPSOMANIE (engl. dipsomaJ'lia), Impulsle extrem de puternka, cvasllrezlstibila, de a bea, care se manifesta prin accese "I se exerclta mal ales in ceea ce prfveste bauturi1e alcoolice. Acest mod de alcoolizare, care determina tulburari masive de comportament, se lnrudcste cu somalcoolozele lui P, Fouquet
~icu alcoolisrnui Dipsomanul contra acestei epsilon in ccnduitc allui E,M, Jellinek. stare de anxierate mrl!: a-i impulsive, lupta

aten~ asupra unor obiccte exterioare preocuparilor sale.

Considerara ebuliei", disbulia (P, Janet) uneori apare ca

forma

minora la psih-

mai

ales

riere de sine. DIFLUENT i. (eng!. diff1uellcy). Tulburare in cursul gandlrii sl dlscursulul, in

care ffuxul ideilor sc rtslpeste dezordo-

astenici

si la obsesionali.

nat in toate dfrectllle, in mod anarhic. Tulburarea se observa la schizofrenici , la suferinzit de confuzic rnentala ~ila dementi. Apare ~i la rnaniaci, asociata cu fuga de idei, dar pasrrand 0 anumita coererua DIHOTIC (engl. dichotic). Se spune despre 0 sftuetle, in general experfmentala, in care stimulii soncrt simultani, insa diferttl, sunt trfrntsi Ia dcua organe senzoriale auditive. drept !lii stang. Pentru a studia atentia selectiva, se utilizeaza pandita intensiv consta
0

DISCALCULIE (engl. dy scalculia). Incapacitate partlculara de a efectua operatfl formate 'fi de a utiliza ~iintegra simbolurile numerice.
Discalculia matcmatice. ufective cetermina Ca ~idislexia, mari dificultati rudimente eel rnai depinde in

maladlei mentaie, in speta schizofrerua, unde ea este tulburarea fundamentalA. Lui P. Chaslin ii datorarn substantivul .niscorcanta'' si adjectivul "di~ordant", atunci cand el defineste .nebuniile discordante", in ale sale Elementes de .~·emjologic er ctmiquc mentales (1912), Aceste .nebunii'' sunt pcnrru el "aproape" echivalentc "gruplll facea ale dernentei precoce (1911); mentala, s-ar descrise care dcscrisese recunoaste din care fi putut Ia
0

de

E. Kraepelin. mai tarziu

~i E. Bleuler, ca disocierea

schizofreniilor" baza ucestei bine numi

putea rezista. EI se simte in general vinevat dnpa cc i-a cedar. Tocmai in aceasta pnvinta se dcoscbcstc de alcoollcul obisnuit: .Dipsomanul pentru ca a baut" este alienat (Y. Magnan). Inainte de a

tnvatarea celcului ~ia primclor

maladii,

adesea, la copil, de pcrturbari

psiho-

feJ de

"discordamll.", distingem la discor-

Pe plan semiologic, bolnavului tatii moroni sii

bea. Alcoolicul nu devine alienat decat DISCALIFICARE (engl. Jisqualifica(ion). Prcces tnteractlv care consta din negarea relatiel in care persoana este implicata. (A IlU sc confunda cu tcrmenul ~inctiunea de dcscetiticere - nota L.G,)
Aceasta adesea disfunctie se observa eu tranzectie eel mai schizoin familiile

dan~a a mimicii inadaptate

(rasere nernotivate, ,
0

sentimentele
de cxcmplu) a uctivicu

san un manierism

discordanta
asocia rniscari Aceasta

tehnica
0

zi~a

"a dublei unor

sarcini", dln can:

reccptoarc sunete ureche.

forma destul de ras-

in a trimite , ell ajutorul

DISARTRIE (engl. dy.<;arthria). Deflcfenta de erticulare verbals datorata unei leziuni cerebrate, cunsiderata 0 forma mmora de anartrie "i rnanifcstandu-sc prin dfflcultatea de a emite sunete intcUgibilc.
Pentru 1878, A. Kussmaul. care a descris-o de dislalie, frccvenr care ar in

care sc poate sau

0

impul~i 0 se

diverse

cu

stereotipe din urma

paraziture, discordanta ceracterizeaza

discordanta

emononala

de limbaj.

frenlca. DISCONFIRMARE (engl. disconfirmstions. Proces interactiv care consta din negarea celuilalt, intr-o relatle data. Aceastn disfunctic sc observa ell 0 frecventa crescuta in familiile cu tranzactie schizofrcnica, adieu in familiile disfunctionale, in care reeunoasterea de sine este
compromisa ("Tu nu exisri!"). Copilul re-

de telcfcn, sunete (note muzicale) sau un mesaj Ia 0 ureche, iar altc (alte note muzicale) la cealalta
0

f sau functionala sau de origine periferica.

se deosebesre Disartna se tnralnestc in paralizia

Conscmnul

prcscrie subiectului
una dinrre sursele alta care s-o utilizcze

prlnrr-o autonomic u expresiei verbale in raport cu ccntinururi!c idcativc, stcrcotipii de cuvinte sal! de frazc, neologisme in care semnificantul nu mai are legnturi precise cu un semnificat st. la extrema, schizofrenia. in care limbajul devine el tnsusl incoerent, dczorgaulzat
Essai sur

sarcina cealalta.
neglijarea

care si'i utilizeze

de informatie

~i a

pc

gcnerala, unde este unul dintre semnele reurologice ccle mai specifice. -~ ANAATRIE. DISBAZIE (engl. dysbasia), Tulburare minora de eehilibru, care determina perturbarl ale locomo~i 'fi mentlnerf in pozlne vertjcala, Disbazia intra in cadrul mill larg al sindromului ataxic. DISBULIE (eng!. dysbulia). Dificultate volaiponala care face un subiect incapabil de a gindi liber ~i de a-'fi concentra

Bibl.: Lanteri-Laura,
disconJiUlce

G_. Orcs. M"

la

A dcua poate

fi pur si simplu
cercbralc

d<ms Ii:!. psychiafIic

contcmporsine.

ca

informatici.

S-a putut axtfel arata

E.P.E.L.,

Paris, 1992.

urechile,

de fapt activitanle

care Ie corespund, pot dupa caz sa disocieze, sa repanizeze sau sa compuna informatiile adresate uneia sau alteia. Aceasta
tehnica este utilizata we ~i pentru a compara asimerunc~iile

ccptcaaa mesajele familiale osciland Intre doua formulari: "Tu esti un copil pervers" ~i "Tu esti un adult nebun" DISCORDANT.i. (engl. discordance). Lips4 de armonie intre giindire sau sentimente tli expresia lor, ceea ce determina 0 incoerent.a a simptomelor

DISESTEZIE (engl. dyse!ithe.~ia),Tulburare a caliia.fi_iperceptillor senzoriale.

Termenul este utilizar penrru a desemna

fun~i1e
cerebrale, tria eomisurilor 188

respective pentru

celor

doua emisfere

a pune in lumina a studia

cerebralA

~i pentm

interemisferice.

mai ales tulburarea sensibilitatii. datorate in general unei teziuni neurologice periferice (simtul tactil). Este folosit ~i~pre a descrie 0 deteriorare cantitativJi: hipoestezie. care poate merge panJi la anestezie, ~i 189

DlSFAGIE

DlSLEXlE unii copii a unei instabilitati psihomotorii ~ia fast unei supravegberi rredicale precoce. care

hiperstezie", care adesea se asociaza senzatii de durere.

CD

a fosr recunoscuta de multa vreme

DISFAQIE (engl. dy.~phagia).DHlCultate de a in~hiti alimente solido, iar uneorl chiar si Iichide.
Disfagia (disfagia semne Adcsea, spasm se poate durcroasa ale datora este unvl unor leziuni

raportata fie la coree, fie Ia hipomanic (P. Chaslin). Actualmente, unit eutori, in-

deosebi anglo-saxoni, atribuie

problema cute), unor factor i organici gcnetici (pcntru

accasta

trebuie ~ ia in seema toli factorii in cauza. Unii preconizeaza administrerea de amfetamine sau de ritalina. care favorizeazf vigilitatea 5i pot ameliora munca scolara

provizoriu printr-o priza de neuroleptic, ceea ee produce un fel de cere vicios terapelitic destul de redutabil. Bibl.: Casey, DE ct alii, Dyskinesie Rescsrcn and Treatment, Spring Verlag, Berlin, J9H5; Jeste, D.V., Wyatt, Undet'!;/anding and Tn:ating Tardive Dyskine.~ia, Guilford Press. New York. 198~

(tulburari care nu de

metabolice, complicatii neonatale necunosunor facrori probe).

organice ale laringelui sau esofagului

din primeJe organ). unui simplu cancerului isterica. acestui

exista

Ei utilizeaza fumiliale ~i

notiunea

anteccdete aliupra

putologicc

ca alcoolisipoteze in

tnsa,

este consecinta

mul , sociopatia mecanismelor

formuleaza

DISGRAFIE (engl. dysgraphia), Tulburare a functiei grafice scripturale care se manifesta la nlvelul componentelor spatiale ale scrtsului, pe cand structurjle morfoslntacnce nu sunt afectate.
In dezvoltarea grafia psihica a copilului disesre 0 rutburare pur funcrionala (flira icziune neurologica 1:'i nira deficienta a lnvatarii grafice. adesea in

de natura

ncuroanatomicc

DISFAZIE (engl. dy!>phasiil). l..copll, a altcrare sl tntarziere importanta a limhajului, marcate de 0 insutlcjcnta de artkulare Iii de 0 dlfercntierc perceptive a sunetelor , ca ~i de 0 proasta lntegrare a unor structurt gramatlcelc sl semantiee ale limbii. DISFUNCTIE CEREBRALA. MINI. MALi. (engl. mi1Jimal brain Jy.~li/J}ction). Sindrom care asociaza 0 hlperactlvitate motorie laveluntara ~itulburart de concentrare ~i ale afectlvitatll, care survln la un copil intact din punet de vederc
neurologic. Tulburarca comportamentului, asociura

cauza, incrirninsnd substanta rctlculata sau neuromcdiatorii. Pentru altii (G. Hellyer, S. Lebovici). cunditiile familiale oefectuoase
(mizcrie , discciatie familiala, abandon de catre tatn. carentn cducativa) sun! factori de insecurirate tor copii, afectiva In pofida dualizarii autorii care tulbura dupa dczvoltarca acescum divorturile ~i plasanle

Intelectuala)

repctate in crese sunt Iactori

si de tulburari divergentelor ~i cauzelor cad de acord

de carenta de comportament lor as.upm individiAr hiperactivittiti, Jin primclc nascuti.

acestei

a:-.upra descricni

nice, Tulburarcu
afecta
Ull

aparc precocc,

iuni de viata, mai ales la primii procent prcpuberi, mama ar

de 3 la suta din cop iii eel mai adesea baieti. Relatia cu fi inadccvata din cauza insecurtambivalentci puti». plangc

DEOSEBIRILE DINTRE OISLEXIA DOBANDIT A ~I DlSLEXIA DEVELOPDISKINEZIE (engl. dyskille.~ia). l\'Ii~MENTAL~. Sc face distinctie tntre care anormala Invohmtara de amplidiflcultattlc de cltire iutfllnite la UTl pacient tudine verjabila, mai rnult sau mai putln Cll leziune cerebral ii, care stia sa citeasca regulata in Irecventa ~J ritmul ei, fie tnaintc de accidentul sau, ~i' ificultatile d pc localizata fntr-o regiune anume (de exemcare lc poate uvea un copil inteligent, fara plu, buco-Iinguo-faclala), fie dituza, patologie ncurologica reperata, Hid tulafectand in acest caz intregul corp, burari emotionalc ~inira dificultati de utdiu Unefe diskinezii pot fi provocutc de tratamente medicamenroase. Este cazul pen- economic sau cultural, atunci cfind c\ trein primul caz., tru Ldopa. utilizata la parkinsonieni, buie s;i tnvete sa citeasca.
ptnand unor Peate survin mcntului pmvoca coreic. vorba neuroleptice asemenea utilizate de diskinezii adrninistrare dupa sau miscari, in adcsca exista Iocul
0

raport cu perturbatii elective ~i0 deficitara organizare a reprezentarii spatiale.

DISLEXIE (engl. dy!;lcxia). I) Dislt'!xie dobandfta, tulburart de citire consecutive unui traumatism sau unci leziuni cerebrate. 2) Dislexie dcvclopmentala, ansamblu de dlflcuhatl specltlce copllului in condlthle tnvatarf cititului.

legatura

de la cauza

lu cfecr

intre

cu dereglari cognitive, detcrmina adcsca dificultati de adaptare la scoala ~i chiur in familie. Bxpresia Minimal Brain Dysfunction a
inlocuit in 1%2 (International accstui Intr-adevar. "Ii ~ localizezc privinf3.. sinonime: sindrom (1947),
0

tatii
reaza

accsteia;u doarme

fata

de ccpi I. pentru 5i
1111

de aspect

dar esre mui ales cazul psihiatrie. care de ore a medicainjectarea la cateva in Alteori precoee

leziuni

i ~i

difcritclc

si ndroame ripuri de

Acesta

mult , explo-

identificabile.

Se disting

trei mari

~i manipuleazf obiecte, adesea

fnv<l!a rcpcdc nici macar ~i Ill! poate Ii este ~a mcsrga Ii; masa. tnregistra Copitul

fi

a le distruge. stit locului estc Iimitata i se spunc, memoria insuficient ~i ~pafiu.

de [a prima

dislexn dobandite: dislexia fonologica, dislexia profunda ~i dislexia supcrficiala

in eel de al doilea caz, dislex!a develop-

Arentia

ii ca

.~icedeazn

Study Group) original, date-

ceca cc parc in timp Evolutia a

eulbenzatroptna,
dupa oprirea

sporuan.

denumirea

ceca ce face sa se considere alterata. lateralizat, ~Iab orientat

tratamemului. riscaml

diskire-

rata lui C. Bradley

Injury.
posibil roase in aceast~

niciodati'i In Franta ... ndrom i millorS.

Minimal Brein nu a fost

exist1i numehiperkinelic. capi/uiui Existenta san la

ziile
gluritia,

apar

tardiv , adesea .5i respira~ia. tulburan s·ar datora

a receptorilor tardive, uneori nefiind

regiunea
de-

buco-linguo-faeiaUi, vorbirea Aceste sensibilita!i Clnd sunt sunt

sa jeneze

le~:iune cerebraIa

E.~te neinJemanatic. marcatii

menrala, cautarea cauzelor constituie unul din obiectivele cercetarilor stiintifice conremporane. Aceste cerceUm s-au efecluat tn diferite domenii ~i cu metooe extrem de diversifieate: puna care mozomice; cercetari in evidenUi cauta. s.1 releve genetice anumite care vizeaza anomalii sa

cste III general

de 0 regresie

unci hipernefericire decat

sillJromui disfuncfie 190

hipeldctivitatii cerebraJa

tulburnrilor la adolcscenti=l, dar £1t adaptarea socialli, in primul

lam, este extrem de compromisa

se constata rand 5coin absenta

dopaminergici din ameliorate

cro-

cercetari

eiectrofi7.iologiee modelele particulare 191

definitive,

DISI.EXIE
ale activitatii cinetica electnce a creierului care sau evocate intiimpina
0

particular. oculare

punerea eratice

in evidenta lor de

a miscarilor

tnsearrma ell. am
ei. iar motivele clasic, putem la
0

identifieat

cauzele este unei

dislexiPrimul, ca nu

Aceste
in. care, cititul,

specifica

a potentialelor la copiii

la dislexici

poole foarte bine

sunt eel putin doua. adesea de la cauzala; neglijat,

metode prin exploram

pot fi sarcini

apoi

asortate cu studii identice eu acelea

[r-+ POTENTIAL)

rezulta
invers.

din dificulratile

a citi ~i nu
dovedi

insa

prezentate

copiilor

care inca nu au capacitatile

0

lnvatar
adulti unor

mari dificultati in tnvatarea cititului seu la adultii care nu au reusit sa tnvete sa citeasca; studii diferentiale ale debirului sanguin cerebral si, in mod general. recursul la imageria rnedicala modema, inccrcandu-se sesizarea eei care recursulla unor diferente functionale tntre

Astfc1, niciodata dislexicii perceptie sa cititul este ~ieli au vizuala.

0

nu s-a putut Se cuvine,

ca
de

'trece

relevarea

corelatii
este faptul

unor

imputatie

al doilea

analfabeti sau inculti. sau

copii care vorbesc Daca. din aceasta respecrar merosi si care nu frecventeaza

capacitatile

dificultati prezenta

generalizate in minte culturala de exista ideea

eli relevarea gam intre deci,

de performante

este un amal-

limba lipsita de scriere gradinita. literatura metodologiee in primul rand traditional stiintifica pe experientele care au evocate ca nuinvocati
Cll

pe deasupra,

avem rnereu

ca.
prin in

ceea

ce este determinant Situatia aceasta metodolcgice. in acest diferire

si ceea
pune,

ce esre determinat. dificile Progrcsele au constat s(i

imensa

activitete

si nu na-

probleme cfcctuate

tcma, selectam criteriile factori

circsc hinc si
autopsia ~i organizarea cu acelea oculare norrnali:

eei care

citesc prost:
dislexicilor a crcicrelor indiale sau ale sau

rurala
prisma tntre dar

este srrans legata

desigur.

limba

dorneniu care

creicrclor celulura studii in nrnpul

scrisului: scris si oral

deosebiri

in a asocia

metode

rnai sus. constetam drept cauze determinant.

rncrti
teetura vizilor

accidental,

pentru

a se compare arhiale ereierelor diferentialc Iecturii a literelor studii de

~i deosebiri
vazut

in modul

care un lip de scriere ceca ce este nurnai sernnele

sc raporteeza in scrts

Ia

lirnba,

pcrmita explorarea progresiva a unor factor! dcterminanti ai dislexiei sau eel

putin tratarii metoda com para a rnanifestarilor accsrora lingvistice. dar pc planul Utilizand la a

in mod

ale dislexiei

i~i pierd caracterul difistall-

dislexicilor rmscarilor capacitatilor culorilor

nu sunt

La fel stau lucrurile de perceptie ca

vizibilc.

ci simbolurile. COGNITIVE DEVEcognitive cauzelor identificar ani dupa in destul raport

inforrnatiei
comparariva, nivel

cultatile
gacia, sau relatii rclatiitc unora purea

de organizare

spatiala, cu

veghind

de identificare in vederea unei

APORTUL LA

PSIHOLQGIEI Psihologiei

cu deflcientele auditiva, intermodalc. nu vrern aceste emotion dificile

vizuala de

parafoveala

~i periepidemil de pre-

STUDIEREA faprul

UISLEXIEI

ferica
ccpii valenta de

in cazul

fixari:

LOPME~'TALE. datcram srudierii cfecte. dislexic tnceput cititorul cxpericnta volrarea poate dezvouarii cognitive avea, dislcxiei, Un copil decat sa

ii
de ca ce a ell

miologice

asupra tulburarii copiii

cohortelor ~i caracterul dislexici, nu este

d'i s-a pus acccntul,

in cazul nu sufera

dislexici.

in scopul

de a evalua

pe

citituri normali si deficienti de intelectual , dar ~ide acclasi nivellcxic [utentic la .muanta": nu lcxicel - nota LG.I (asa lncat sa extregern detele
acelasi efecrului au vocettu contactului repera de af diferential factori idenuficati nu este
Cll

cu capacitatile

de a stabili nu vorbim afcctivc ca aparitia (in special nu

sa

ell ratal sau de rulburari!e ~a spunern tulburari ale dintre

disocierea de alrfel,

Prill aceasta

textul

ei specific. spre dcosebire

care.

Deoarcce adultii' leziuni in toate cauzal Intr-o a nega diticile roase

de niei un deficit tnvetc

nu poatc cititul.
0

fi

scrisj, putem

care, eventual, ca detersuficieut; obserla

tulburarile
unei invalari

sau

afective)
(J

af
a

ccrebrolezati.
cerccU'iri cautat sau pe

sutera

de

la mai multi

fi considerate

drcpr

consecinut

rninanti.
Acest vate tntr-o acesti demcrs, populatie inainte predictive lnsa, mai trebuie _sa aratar» ca dccscbirilc de copii chiar

a cititului CARE Factorii releva STAll care trei

identificahile. aceste trcbuie disfunctie interesul acestui probJeme cazuri nid

ideea care prcveleaza eli factorul fie fie Hidi avea se pun in numesubiecfie la nivcl genetic, embriologice, simerrizere care il ale vazului.

bun, cl are deci diferentiala comperentci la raiujul eoncomitente ~i lingvisticc. deficiemi nivel de probe, inteleclual ceea

de lunga Or, delde citit asupra

FACTOR]] rezisra raman factori de-a sistem citati

POTENTIAL! DISLEXIEI. asemenea sigur din numerosi. nu este

a cititului. in materie ei, efecte

ell privire de tnvatarea in materie longitlldinala a confirma

LA ORIGINEA sitci unui putin

pe parcursul

dezvoltani

factori,

tip de analiza ca nu uvem

a creie-

cititului , sunt
nivelurile citit:

in ceea ce priveste de fi pus in evi-

Putem unul

rului, fie
continuarea

in particularitati

a cepecitatilor Daca ti comparam normali cu

de reu~ita ulrerioara nu poate melooa utilizand tn

~i ind
face de trarare

poate

1ucrul acesta decat

cu factorii

~i acelasi
capa-

tip dc cercetari, de interpretare. proprii

flU

pc

cititorii

eu cititorii supunandu-i ce obtinem ce a putur cat ee prive~te nonnali

denta

subiacent. subiectilor in segmenle rime,

Aceste

acela~j varsta tipuri

~i cu

aceea~i la diferite estc atat

predictiv~, caracterul

.~rar.~it, pentru

ar fi urmlroarele: de a Illa cuvorbirii, silabe, eliziune, de a Ie fOlli. sllbstide diferite ell aeestea de componentele pe acestea (cuvinte,

caracteristicile macar

cronoiogica, a ceea in ceea ~i cititorii de aid,

cauza1 a1 acestor

corelatii

predic-

1) Capacitatea no~tinta analiza foneme) ~ dimensiuni

tilor dislexici

sunt evocate, in evident1i Pe de alt;;\. utilizati sunt sau activitatea

0

~eea ce face dificilli tn eulare parte, activitatea sau cutare

corel area tulbudirilor

manifestarea deficienta deosebirii, cognitivl\ deficienti Pomind corelatii factori

determina

tive, trebuie sa metode adecvate, sistematic care tarilor pozitive induc

putem demonstra, prin antrenandu-i in mod

de citit eu partic111arita~ile atunci

pouse

de citit (cauza), ~i lingvistica,

~iexpresia
experienta citirorii ca g:isim numero~i Aeea.~ta nu

ca,

pe

subiecti

sa efectueze factorului vom obserfa

sarcini sau faeefeele in raport care

domeniu.

implicarea

~i de
diverse

a efectua

mental

clind indieatorii

d:intre

in chestil1ne, asupra

(segmentare,

electrofiziologieti

(conseeinta).

invlij.l!rii cititului.

~iefidenta vizuale, eu greu putem ~Ii dad aceste .particularitat.! sunt 0 cauza sau
eonsecin~ a deficientelor privind

nu este de mirare intre lexidi.

semnificative ~i eompetenta

ell una sau mai multe grupe de control nu au fost supuse la alte antrenamente au flk:ut obieetul niei unei

tutie, fuziune, categorisire spus, copio trebuie sli eapete numai niea, de a utiliza ci de a
0

etc.). Altfel capacitatea Ill! pentru a cornu~i a

~i u n

limba

eitirul. In

interventii.

Iua intr·un

fel ea object

192

1113

DISL.EXJE o analiza independent de serrmificatie. Bsre ceea ce, in jargonul specializet, numim .oezvonerea consnintei fonice". care, de altfel, poate da loc la un antrenament rnai mult sau mai putin sistematico Es te absolur
dar eli dlslexicii au dificultati copiiior consiJerabile ~i di ei ani mai lexic.
ell

DISlEXIE
in cazul care unui tratarnent ceva mai complex in ~i pe ell

mod
tratare

Ie este cerur , nu reusesc sa. gereze convenabil restrictiile de pastrare

a inforrnatici. deei de mirare copiii

o
fleut.

cercetare considerabila rihnftne de pe de 0 parte pentru a cauta sa se

relatiile fonologice s-a iar. care exista si, in putut jntre acesre

dintre Eu ~i non-Eu tranzitionale). Copiii

(zona de fenomene care nu stiu ~ citeas-

lnteleaga deficientc tiile face

arnonte. condiachizitia a se

Nu cste
iveala dedit

ca dificultatile
dislexici
IlU

In care legarura

efectua

care le tntsrnpina

ies la

limbajului.

pe

de alt1i. parte, pentru aceste

ca III sfarsitul cursului pregatiror sunr mai numerosi in mediile socioeconomice defuvorizate. Jar C. Chiland (Copitut 111 var.~t;'1e 6 nni $i viitomt ,~i1u, 1971) a d
con-statal d'i nivelul mai greu dedit jnva~arii nivelului vociocultural Q.1. cititului in cantaresre dercrrninarea ~i a ortografiei

in rcalixarea mid decat

acesrui

tip de sarcini ell doi-trei nivel

atunci cand sunt confmntati

tntre

manifestari disfuncrii

se arata inferior! 2) Capaciratca rapiditate iar ulterior subiccrul Aceasta

ei. dar de acelasi subiectilor imagini, pc scurr, ~i prccizie litere. trcbuie

o sarcina cum este cititul. [nrr-adevar , trebuie stahilit la cc corespund diferitele segmente din care exre constituit Iuzionate aceste integrate scrisul , caz segrnentc cuvirrtele, in prode
V,I

comportamentale si cventualele la nivelu! creierului. PSIHOPATOLOGJA are diferire siva grade:

de a numi culori, stimuli

cifre. carom

In care trehuie apoi accsre

D1SLEXIEI. Dislexia
citirca curerua ~i exprcmai grav, din apoi acestc

'ia

In asa fcl tncat si"ifie recunoscute cuvintc

le gaseasca

numclc. simboluverba literelc tndeomarc cc prode ~i

<ia fie
care

dificultate

estc pustt in cviderua Jar ea I:apata proportit cand este

foartc precoce si rnai stimuli cuvintele dar care scbi. dificultnte. de a citi oricc blcme. toartc cititor bine mati grafici

'in ceca ce privestc atunci

pozitii ru sens , sens ceca cc a ~i Iost tratat

fj tratat. Tinand moria de'1t]cru dad vor

depindc atnt

poare sa IlU fie obtinuta sau, textul citit cste incomprehensibil

confuziilnr sonoruatc cauza sum comise caracterizcaza persistent» dificultarc secinte spccialisti faptului brala sau organica, de litcrc sunt ~i de acestor foartc foarte ale cnror ere. Teare asemanatoarc,

la ~rar~itlll cursului pregatitor. Dislexia reprezinta 0 constelatie de dificultati dinrre care nici una, luata singurn. nu reuseste sa o cxplice. deanna.dar, foartc lexicul, prim-plan, sa-i permita poro-sparialc priveste si/sau conducerea Datorit:111nei accsta abundoneze Disortografia In anurnite Se i se asociaza caznri. in dislexia uparc intoteste in discare ternDislexie sub

cauza
san din erori ~i
0

dB si de ceca ce A.D

grafism

discreta,

iar disortografia

rile nongrafologice,

sccrna de ceca cc cste me[a se vedea Baddeley, nota LG.I, in ceca unui 19::!6 -

inversiunilor

adrnitc

acest caz
dificultatilor

ca

cum sum cifrelc. si cuviruc dislexici, nu cumva care aceusra poetc

Working Memory,
cxtc dar d cc privevtc text ci
Ill]

debutanti.
erori.

care a stiut sa-~i creeze suplinirea in citit. esre pot

rcpcre

dar ceca ce li este

, prccurn

care nu exista. Notam

0

copiii uu dificultati cuvintelor integra putea ~id

pc dislexici raspandita, severe are (a

este frecventa Dislcxia

depasit

in ceca cc

sunt pronuntahile. dad cuvintc

identificarea de acesta

tnvatarca disortogrufic unui

ortografiei. specialist sa-l faea

la copiii

foarte

inlormetia vor reusi preu fi sa-~i care viitorii lor de tntede

care arc eonUnii genetica cereCSlC

fi reeducate

impo<;ibilitate, face unei nira

ccntinutn tcgere alabilc .Iislexici demcnsrrcze

ustfelnu

(rcpcrcntia).
0

in ortofonie de exercitii. copil ,sa-~i fuga in priplaccrc. plan se de pe

nu exist ii, ceea lenroarc

,>J.-I lntclcaga. ~Ilnt ale in

ell
JJU

Nu capacita~ile

sunt de acord ca dislcxia conceptul

In recunoustcrca origine .Ie disfunctie

scrieri judicioase conduitele de escc

mediu

cauzn,
aceusta

ci conditiilc Inainte tnvatarc, rareori ccuzia capacitati, dowdi, eopii vor

ClHe

reuseste

in plus,

ar putea organizan de a

inrclegcrii. au decat direct direct

-;;i de
0

sa fie scrrmul

confrunruti

minirnala

carui

realitarc

dcficiente a lcxicului lor mental 1) In smr~it, capacitatca snbiectilor utilize codaju! fonetic pcnuu

a memorize

accsre legate

malerialnl prezentat viwal sail. in cazul unor sareini complexe, vcrincarea unor fraze, a unui rationament sau lectlira

nu xunt ueloe de a comunica, probe allcevate. au illvatut

de eompetenta folosind ind n1.l daca in probabil Jar ntila

foarre discurabila) permitandu-lc uneori sa ia in considerate existenta unor leziuni cerebralc pc care nici un examen neurologic
Illi

din fata limbajului Atunci situeaza reeducare cand, insa,

scrix, Jricnndu-l

mul r3.nd sa simtn ca a citi esre

Pc

primul

dificultari!e inainte specific:1.

afectivc. de toate,

psihoterapia ca masma

Llnui

text TCsur-

ca acci
0

Pulem

Ie poate

dovedi.

AI!ii (S, Borel-

Maisunny) o elaborMe bajului contrariata pcrcep\ie corelare

identifica incomplctil oral. -, vizuala

In 70%

unn:1rit."capacilatea selc atenponalc

de a'si mobiliza spre a stoea

<;3.cileasca de a face poate

avea

dintre ~i t<lrJivii

se impune

cawri a lim-

::;i

trata in accin loale cele fonesllbiec~i continuu de diferite sa numele

dificulUiti
aceastrl termenii poate dintre probelc vor cand tine

Dificulti1!i prccum (cititul viwale au unele fost. eazuri

dt:: orientare slangikia Je

ulterior; fi foarte ill nici

spalio-temporala

in special

la~i limp infi:lTma~iu extrasa Dupli cum putem constata, Irei eazuri
fiU

prediqie preven!iei, copiii care

ea

un eaz nu intr-adevar. la unii numai

~i tulburi1ri prcsllpunand
eu dalele dislexia nevrotic moment incurajat LIe asemenea,

este

implicata fie pentru llnitati

informatia dllll1ii semnalul

loe de diagnostic. coru:>[iintii fUllologidi difieult:1tile supu~i ullui

tico-fonologica. al vorbirii dimensiuni. de lueruri in

prclinUi. dificultati
lor persistand, antrenament cititului,

semnclor ritm

audiare care In

pot sa descompuna fie pentru

4e
altii,

tive)

~i de

incriminate. valoarea dateaza de mama care capilul din

discrete

"edea

pc
sau i~i

in
unui

simptom copiliirie,

c~ ei nll rCll~esc mental fie pentru

prima

gasea~ea rapid

In lexicullor

fiilld confnmtati vor reeupera

ell invatarea

sau de simboluri,

ca.

este in mod nonnal

intarlierea,

sa sa constituie

zona intennedialti

Bib!.: Bryant, P,E., BraJlty, L" ChiJdreu·., R""uillt,: Dil1i['ulri(;_~, RlaJ.:kwell. Oxford, 1985; C:l~ali~, S, U:CO'-'ll, P .. "Lcs Jyslexies", in Fayot, M, ct alii, P~>ThIJJ()gjc cogllitiw de: 1,1 /t:(;ture. P,UP, Paris. 1992; Critchley,McD., LiJ dyslexie Haie d Je~ djfficultt!s de leduIT '_'!Jcz /'eniiil1t, Prival, Tnl.lt()u~e, tY74; Frilh, 1.1_, .. A developmental framework for developmental dy~lexia", Allnals of Dy!>/ex.ia. 1986,69-81; Galaburua. A.M., "Devetopmental dysle.1{ia Current analomical research-', AllnaJ.~ of dyslexia 13, 191'0,41-53; Johnston, R,S., RugI'" M.D.,

194

195

OISMORFOFOBIE
Scott, T., "Phonological similarity effects, roemory span and developmental Reading Decreers: the nature of the relationship". British loumal ot P~ydlOJogy, 1987, 205-211; Kamhi, A., Calis, U,W., "Toward an understanding of developmental language and reading disorders", Journal of Speech illlJ Hearing, Disorders, 51. 1986,337-347; Lecocq, P. Apprculissilge de la lecture ct dystcxic, Mardaga. Bruxclles, Liege, 19<)1; Lecocq. p" "A. proP()~ de la dyslexie developpmcntale", in 1.M. Monteil. M. Fayal (ed s}. LJ pSY"hologie sciclI/it/,!ue ct se_~eppticilrioll.~, Presses universitaircs de Grenoble. Grenohle, 1989; Lecocq. P., .La dyslexic developpmeutale", Lexique. fl, 1i)H9. ]03-\35; Morais. J .. Bertelson, P., Cary, L., AleJ;,ria, J., .Lireracy training and speech se~mentali[)n". O't!llilion, 24. 19R6. 45-04: Seymour. P.H,K_, Cognitive Anillysys of' Dvetexis, Routledge & Kegan Paul, I':lR6: Snowling. Mc.Goulandris.N. Bowlby. M_. Howell. Po, "Segmentation "IlU speech perception in relation to reading skill: a developmental analysis", Jnurm!l of Expcrimelllal ChiJ~ Psychology, 41, II,lHfi, 4!!9-50:; won. M_, Ooodglass , H., .Dyslexia, dysncmia and lexical retrieval: a longitudinal investigation". Baun una L.IIIguagt', 23,19)16, 154-16H

OISORTOOAAFlE apara ea 0 tulburare izolata [a sm.r~itul perioadei de latenta, cgnd copilul suporta ell greu mutatiile corporate ale
sl1 perioadei pubertare

Poate

chirurgicale realizata

O.M.

Alby, s-ar crede.

1969),

uneon

de un estetochirurg

complezent, nici cea mai

psihoza cronica rmrnita panli arunci .idementa precoce". EI recunoasre mai tnrziu
ca termenul de mentala, estc Ji!iconJan,ril. spre practic introdus in 1912 de

tara a aduce , cum midi ameliorare

pe plan mental.

P. Chaslin,

a defini aceasta maladie

sinonim cu acela

Transformarea mamara la fata, aparitia unor caractere sexuale secundare la cele doua sexe, 0 crestere morfologica intarliati1 sau. dimpotriva. rapida,o usoara obezitate, ori, invers, 0 anumita slabire pot fi substratul
SII

DISOCIATlV,
dis.mciarive).

DISOCIATIVA rengl. Referltor la dlsoclerea

de .,psihoza sau chiar schizofrenia. tulburari cisocietiva" pur ~i simplu II a sc pentru
0

mentela.
Vorbim pentru penlru gasim cairfica secundara de intcgrarc a adesea

obiectiv

al unci

nelinisti

care risca care impune ar fi uncori exclusiv se agraal trebuie vrernc tul-

dcscne
~i in

aisociere. Accasta se manifesta mai ales prin tulburari ale cursului g[mdirii: ratacire.. capriciozital:e~i barujc care, intr-adevar-, eomtituie semnul parognomonic; celelaltc clemente
serniologice Cat au fest descrise in articolul ale OISCQRDANTA priveste marile simptome uutistica. schizofrcmci , repliereu tulburjtri

agraveze

cnticile

mediului sau

a denumi utilizat unele

Adjectivul

canoane estetice corporale. Oricar de putin

timid, introvertit hipersensibil este de ajuns tntr-un primul mod adclcscentul. ea sa dcclansezc care ve.,lla unei poatc evolua Uneori depresiv. aceasra

DSM (1980)

disociarive a functiilor

a caror

.caractcnsticn

esemialn este
ale constiintei,

alterare
norma lc

preocuperea

sa morbida.

~i tranzitoric

ale identitatli

psihosenzonale , prcductii delirice. anomuIii de conduua. ole nu ar fi. pentru Bleuler ,

decar mentale. fcnomenc
---->

, ins;l, tulburarea devcni care multa

.$i comportamentului

motor".

Exte un

accesorii

ale

disocierii

si poate evolutii

viruptom

schtzofrcnice. cu utar mai mult poatc rnmunc al procesului de .care sine

proccs de dezintegrare provizorie a acrivitatii psihice, care sc manife~ti1lndcosehi in istcrie

DEDlJBlAREA

PERSONALITATtl:

ISTERIE: SCHIZOFRENIE

rccnlloscllta, morfofobia singurul

cu cat disdiscciutiv. termenul

0

~i pc
sta

care

l-a

cescris

deja

P. Janet, in 18~9, rmmindu-I ~i arntand ca personalitarii,

"dezagrcgare". dedublarii la isterici

DISORTOGRAFIE
graphi<1). care Tulburare

(engl. a dczvoltarf

aysoaboexprfla pe

simptom Alhy imaginii efectiva 1990).

J ,M.
burfirile srune (Ferrari,

si Ferrari

au rcgrupar sub

atflt

la onginea de frecvenra

martl, prlvind invatarea

apare
0

limbii scrfse,
scolarhatii integri

la inceputul lntengcnta sl motor.

..dismorfestezie'

descmneaza

dirrendedit

de apreciere termen

a frumuseni regrupea-

mai prjtrivit

phobia). a avea

DISMOAFOFOBIE (engl. dysmotpaoPrcocupare exagerata ~i chlar teama obsedanta de a fi dctormet sau de

un aspect pentru de
0

dismorfofobie.

care de asemenea

dizgratfos prima
0

al corpului

in totalitalea
Descrisa denumire morfofobia degrabl\. urat. carc suferti

sa sau partial.
data sub aceasta in 1886, disfobie , ei mai Subiec(ul malformar. E,

za patologia organica referitoare I" rnorfologia subiectului. Dismorfestezia ar fi, deci , 0 preocupare morbiJfi centrara pe infa!j~areacorporals.
Subiectul, diformitetea uratema dante. ca idee dupa gradul
0

DISOCIERE (engl. dj.~s()eiacio!l). Ruptura a unltatii pslhlce care provoaca 0 relaxare a proceselor asocianve pc care s-ar baza functfonarea mentala. Termenul se toloseste In cadrul nevrczei
istence primul amneznle Joilea [reniei de tip .disociativ" caz esre verba "p.~ihogene" si in acela al

copii en plan poate

normala,

senzortel

Discrtcgrafia tnsoteste dislexia", dar

fi .5i independcrua de mice rufburarc
0

a cititului.

Invaturea ortografici necestta

srapanire alrc a limbajului Copiiul fonetice, rnentala forma aptirudini. trebuie

psibozei schizofrenicc
mul "personalita{ii depersonalrzare" ca "psihoza este

.disociative".
de fugilc R).

In
~i de de ill

si a cititului.

tndeosebi

de sindro-

de

aderenta f~i exprima

la

multiple",

rnernoriza

cuvinrelor

anumita dar ~i sa pcara ~i ,"3 f pera-si face sta la sune~i de

Morselli.
simpla

pe care

invoca,
0

~i de "nevro7.a

nu este

cu Indoiala,

eu teama, ca pe obsesie

idei obsede a difonnirelationali1, defavo-

(DSM-11I

In eel

cepur elemcntclc

pentru

o reprezenrare
silabisirea origillca telor lIneon

exacta. El utilizeazf
care adesea

(,:redin~ evasidelinmta. de aceasta anormal.

fixa,

convingere

caz este vorba

de calificarea disociativa'; care

schizodin

cu voce joasa, grc~elilor

este com' ins cli este

nezdruncinat. tatii. privind gradul chiar izolarea,

Aceastli

prin confundarea (areoport).

c:1

are un corp

eel mai adese:t legate

fata, ar explica

E. Bleuler disocierea psihologii epoca

acela

a flkut

(bolta, frala

in loc de borra), de sunete dictat1i in termeni

eliziuni Transcrie apropia!i

Ura~enia. fundament

ehiar dad!. are uneari un anumit real, nu este apreciatl1 obiectiv. de netrecut in normale

de jeni1 sociaii1, evitarea

de judeeata

mentalli (in asociationiste,

perspeetiva lInei prevalent:1 In fundamcntal1i

intervertiri

Ea

este tcliti\ ca un obslacol satisflditoare

ca1ea uoei existen~e socioafeetive

~ia

relatiilar

rabill1 presupusA din partea semenului. Cfunpul de interese se focalizeazA asupra obtinerii presante a unei intervenlii

sa) tulburarea

primara

eu anturajul.

a schizofreniei, grafia sa din

pe care 0 deserie in mono1911 cu privire la aceasta

vorbirea sa abi~nllit:1 (ra metega.1 4uj .~'ell va seuJin loe de m 'e ...e egaJ qu 'il .~'en

ra

a.We seu/).

Unele

gre~eli

sc datoreaza

unei 197

196

DISPAREUNIE proaste invatari

comise inteles prin sensul erori frazei.

DlSTIMIE a cititului, altele snnt

de interpretare, de nefiind c 'eM Jean

De exemplu qui emmcne leur cheval In lac qui emmencnt leur cheval.
Adesea avem de-a face

ces gens
lutarzlere global al El

ell 0

in achizitia limbajului oral. Copilul nu sc

poate detasa de un contmut deci. nu Ie poatc are dificultdti complexe restitui in in limba dad sa-si

mesajului. ca s:l-i analizeze elementele si ,

sensa.

inregrarea , chiar Cauta

morfologiei cunouste

a verbelor

conjugarea acestora.
selC tulburarile raticnamcnt de

compen-

de tntelegere

~idificunatile (lI11e
Ca<;.<;e

DISPAREUNIE (engl. dyspareunia). Durere provocata la femeie de raperturile sexuaje, Ecoul acesteia asupra victii cuplului estc UCOM':hit important 5i csre un motiv de Ioarte frccvent de consultare a gmecologilor Si consilienlor conjugali. Sc disting , in general. dispareunli de penetratic. resirntite de femeile cu vaginul strqmt Sal] In urrna unci suturi perincale prca srrsnse. dispareunii de .prezenja" legate ndesca de vaginite infcctioase, micozicc san trofice, ~i disparcunii profundc. ill
raport ell o retroversie uterina. 0 emlourma este

Create

tn Franta

ca urmare

a legii
mai

Bour"de

gens, in
igiena

1916, dispensarele

, zise arunci 1922,

tei antituberculoase.

in aplicarea regulilor gramaucale printr-un

complicat si eronat

cafe, ij taut un e au hour psrce que c 'est (.hills une rasse). in smr~it, multi copii disortografici sunt
rnascand ortografiei priutr-o grafle confuzn carnesau o opozitie

metrua;o distrofle ovariana. Pe lfll1ga aceste cauze organice.Ia

urrnclor dcstut de rare, dispureunia

ales lupE. Toulouse inaugurcaza la Paris un serviciu dcpartementni de protitsxie mcntaJif, 'in care se gascste primul dispenser rezcrvat bolnaviler mintali. Acest serviciu va deveni, in 1926. Spitalul Henri-Rousselle. Dar numai in 1941 G. Meuyer ~i R.II. Hazcrnann intrcduc consultatii psihiatrice in dispcnsarele de igiena sociala. Decretut din 20 mai 1955 Ie generalizeaza in cadrul prevenuci bolilor mintalc ~i alcoolismuiui, iar circulara din 20 mai 1960 Ie integreuza
sociala'', erau desrmare

in

tnsotite de tulburan psihoafective care pol merge de la 0 slrnpla crtza uepresiva reactionala pana la 0 stare confuzionala ecuta. Subiectul disperar sufera de 0 dispariue a invesutiilor sale afective 5i de o blocarc a mecanisrnelor de aparare. ceea ce poare conduce, mai ales la batranetc. la o grava sincopa psihica". Aceasta cvolutic arata necesitatea unci ejutorari specifice de calitute, care sa tina seama de divcrsii factor! in cauza 5i de irucresul prezentat lie prcvcntia disperarii, in special printr-o rnunca de sector care sa perrnita mentinerea la domiciliu a persoanelor in varsta
DEZV.

in

dispozitivul

scctorizarii

psihiatricc

La copil, fie
fizica sau

ca ea

dcscmnceza disperarea cu eforturilc a combate

disgrafici, igncrarea

udcsca de originc afcctiva. fie ca este prirnara, apriraud de la primclc relatii sexualc, sau sccundara, de cxemplu dupa o nasrere. Ba mascheazn adesea la pacientn

denunundu-le "centre meoico-psihologice''. Desi extraspitalicesti. clc suru, din 19~6, gerate de spitajele psihiatrice, din ratiuni de economic ~i gcstiunc optima. eel mai adesea forrncaza un ansarublu polivalent

stare
estc

uu sentiment.

cvaluata

proportional
de suhiect pcntru

ucsfasuratc

tenula (S. Borel-Maissony) Ca ~iin cazul dislcxici. autorii all divergente'in ceea ce priveste cauzele tulburarii Unii orgamcisri atribuie dislexia-disortografia unei maladu cu ccmponenra

siruatiu acruala. Drept indiciu III evaluarea gravitalii starii subiecrutui avcm funu
raspunsului spontan sau , in suuariilc ,~i urata d ccle mui ,~e\'crc, camitatcu manevrelor

genetics sau constirutionala, in raport ('II disfunctii cerebrate. Altii doresc sa-i disociczc pe ccpiii ell grave tulburari dislexico-disortografice, greu de reeducat ~i care adesea prezirua dereglnri in dezvoltarea psihomolorie ~iafectiva, de mared majoritate a copiilor care prezinta un e~c ~col_ar din cauza conjunqiei unor factori ~ociofamiliali ~i pedagogici defavorabili. ill loate cazurile, insl1, autorii cad de acon.! asupra necesilafii preventiei pcdagogice ~i a depistarii, inca tlin gratlinita de copii, a dificulti1tilQr de invii~are. lnterven~ia unui ortofonist .$i eventual a ahor spccillli.'iti. pentru reeducarea ~i luarea sub supraveghere a aces[Qr copii, nu trebuie arnanaUi. 188

o frigiditate nevrotica, care servesre intr-un fel ca alibi in refuzarea partenerului. lath de ce , in toare cazurile. abordarcu psihoterapcnuca cxte indispensabtla. Accasta va face Sfl aparn cauza originara a dispareuniei: dcliu. teama de 0 noua sarcina, avert ell sentimcnte de culpabilitate. Durerea sexuala se manifcsta ca un refuz al ptacerii.
ca
0

mecico-social.tnsotindu-se in uncle cavuri cuun spital Liezi ~i un ccnrru Lieajutorarc ~i de criza. Orientate IlU nu-nai sprc preventie, ci ~i spre tratament, postcura ~i readaptare sccioprofesionala a bolnavilor ie,~i!idin spiralul psihiatric , acestc ansumblun, cand sunt complete, sunt nurnite "centre de sanatete mentala". \ DISPERARE (engl. ,Ji."tre.\·.<;). Sentiment de delasare, de abandon, resimtit intr·o situatie eritica, ncccsiUind un ojutor din afara ~ilsau determinandu·) pe sublect sa ceara a.iutorul, un sprijin social sau psihologic_ Vorbim. indco,'K:bi"i1l atlrol urgcn!elor c psihiatrice, de starea de disperare care depinde de 0 asislenla imediatll, nu intotdeauna exdusiv de ordin medico·p.sihologic. fntr-adevar, adesea este vorba de 0 dezinser1ie social:1,de 0 pierdere a Cadrulllide vial<'iobi~nuir, de 0 mizerie economic<'i.

concuira

de

uuropunitiune

s:.m ca

de asistenta Ia care s-a recurs. Criza rcspirutoric nconatali1 rcprczinta partea cea mai irnportanta a patnlogiei adaptani noului-nascut. Socul efcctiv manifestat ca raspuns la plecarea mamei sau III prezenta unci persoane straine servcstc drept indicator al dczvoltarii socicafective a copilului ....... TASAMENT. A DISTIMIE (eng!. dysthymia). Forma de deprcsiunc eronica, earactcrizata prinlr~ tulburare de di'ipOzitie de tip depresiv, prezenta. in eea mai mare parte 0 zilei ~i care continua limp de eel puUn dol ani (un an la eopii ~i adolescen~i). Distimia, stare depresivll cronica ell evolufie prelungi[<'i, es[e a~adar de difere~tiat ~e de~Tesiilc peri~i;e ,majore al.e pSlhozel maruaco-depreslve . Ea se llSOCIaL<'i, fn general, Cll tulbur.1ri Je apetit
1119

dezgust fa~a de partener. Se pot propune. de asernenca, uncle tehnici de reeducare sexuala (W.H. Masters ~i V.E, lohnson) ~i pot fi utiliz.ate pe scara larga metodele de rehlx:ue in scopulinccLlrii acestei tulbur::1ri aJesea greu de vinJecat. DISPENSAR (eng!. autopatient's tiepm1menc). lAX decoruiUltare.$i de cura penlru bolnavii in tratament ambulaloriu, eXiraspiialicesc.

DtSTONlE DIZARMONIE EVOLUTIVA (eng!. devaiopmentai dysharrnonia). Perturbare evolutiva complexa a dezvoltaril ccpllului, a mecanismelor de la nlveluri o scadere a stimei de sine, acornpaniara de diversifleate (psihotic, nevrotlc, pslhoo anumita disperare. paticl, care se manifesta printr-o stmptoDescrisa de E. Kraepelin, in 1921 ,ea un matologie in mozaic. fel de temperament care predi spune Ia Notiunea de dizarmonie 0 datoram lui melancolie, distimia a fost lndelung disP. Male,ea si lui T. Simon si G. Vermeylin, cutata in calitatea ci de categoric novo- care au introdus difcrentierea .xfebilirare logica. DSM-III 0 face sa epara ca veritabil armonica 5i dizarmonicn" R. Mises este sind-om, care se deosebesre atat de psihoza in~a acela care, mai recent, a rotunjit maniaco-depresiva cat ~i de dcprcsiiic pur aceast~ entltate nosologica, sprc :1 da nevrotice, ell care rnulta vrcrnc II fost seama de complcxitarea structurarii unor confundata. Este 0 stare cronica ce poate ~tari deficitare ~i psihoticc la copil. Copilul sa apara de Ia sfttrsitul adolescentei si pana dizarmonic prezinta eel mai adesca un la tncepurul senectutii. B.S. Akiskal a pro- deficit intelectual dixarrnonic ~i etercgcn. pus, in 1983, recunoasterea a (rei forme tntrucat nu afecteaza III acelasi mod distinctc: psihomotricitatea, limbajul ~i functiile I) accca in care distimia apare dllP~ un cognitive. Exista, de exemplu, 0 persecpisod deprcsiv major, caruia en ii repre verarc vcrbalti eLi ecolalie (repetarea ca in zinta 0 sccbcla cronica; CCUUll cuvantului interlocutorului); inaccc2) accca.carc csrc secundara fa~a de 0 sui la joe, in pofida unui hun nivel al afccnune orgauica invalidanta sau fata de vocubulurului , ell incapacitates de a strucu maladie psihiatrica far:1 tulburare timica tura 0 istorie sau de II Inccpe u» descn. de:;i initial (nonafectiva): exprimarea cste corccta. 3) aceea care soar aprcpia de vcchca Copilul estc adcsca dispraxic (ncindedescriere a lui Kraepelin, a unui tempera- manarej. disgnozic (dificultate de a rement, a unui caracter depresiv prcdispozant cunoaste forme sau obiecte) ~idisfazic [a veritabile depresii majore. (tulburare de limbaj). Lateralizarca sa esre prost asigurata, copilul este diu DISTONIE (engl. dystonia). Tulburare orientat in timp ~iin spatiu. Pe plan afecriv, contacrul este in general bun, Jar uneori a tonusului muscular care determlna atitudini involuntare;uneori dureroase, tntrerupr de bizarerii , de faze de repliere in ce apar ell prilejul UDOl' mb;cari sau a sine sau de ex.cita!ie. La 1'el, pot ex.ista mentinerii posturale. . episoade de tulburi1ri ale funq.iilor instincDistoniile sunt uneori, ca ~i di~kinezjile, luale (encopresie, cnurezie, bulimic ~i tulprovocate de tratamente neuroleptice. Di.,- burari de somn). Angoasa subiacenta cstc ronja ncUIovegelativfl este 0 penurbare masivl"i,prost controlatil. Ea se manifesta minora a funqionm-ii sistemelor simpatic prin agitalie, treceri subite 1aact, dar ~i prill ~i parasimpatic, sisteme care regleaz:1 ex.primarea unor fantasme bmte ~i priviata vegetativil. mitive, cum ar fi frica de a fi inghipt de un
200

oouu
automobil san de chiuveta din baie. Cu toate acestea, copilul dizarmonic reuseste rnai bine decar psihoucul sil utilizeze mecanismele de aparare contra angoasei, mecanisme care ti permit Partial sa investeases in realitatea exterioara, mai ales in cezul in care a putut fi stabilita 0 supraveghere psihoterapeutica adaptata. Alteori, evolutia personalitatii este amenintata de dehilizarea progresiva. Accentul rnai mull sau mai putin marc at pe deficienta intelcctuala explica Iaprul di unii <l1110ri vorbesc de 0 deficienta dizarmonica de versant psihotic, nevrotic sau depresiv, dupa prevalenta rnecanismelor In cauza, in opozitie cu alti autori care insista mai mutt asupra
aspectului evolutiv, vorbind la
0

(anorexie san hiperfagie) ~i de somn (insomnie sau hipersomme), eu o oboseala generala, cu dificultatea de a lua decizli sau chiar pur !ji simplu de a se concentra ~i ell

Doliut complicat se caracterizeaza printr-un blocaj al travaliulul, Cll prelungirea fazei depresive., prin reactii de stres (ell posibilitatea unor marufestan psihosornatice grave) ~i receri la acte suicidare t deoscbit de frecvente. Do/iui patoJogic tinde sa conflueze in maladia mentala. Criteriile sale sunt a intarziere in aparitia mahnirii profundc, apoi a prelungire a evolutiei sale mai mult de doi ani ~i 0 amenimarc rcala a sl"inl"ili:ilii psihice. Poete f yorba de a veritabila psihcza melancolica sau maniaca (mania

doliului cu negarea picrderii) sau de un doliu obsesicnal , ori de 0 isterie de doliu in aceasta din urma forma, destul Je
frecventn, tndoliarul se cornporta ca ~i cum

defunctul ar fi ramas viu. ii vorbeste. ii pastrcazalocul [a masa, patul ~i camera ell citara distincta a deficientei dlzarmonice. toate lucrurile personalc. intr-un cadru Bibl.: Lang,J.-L .. Aux lio1l/ieres Ii!! Ja psyclw.,e irnaginar de cvasirculitute , veritabilloe de infantile, P.UE, Paris, lInk; Miscs, R., Cina supravietuire. ldenriflcarea Cll disparurul se etudes de psychopiithoJogk de t'entent Privar, exprimn prin reprcduccrca rnai mult san Toulouse, 1987. mal rutin lnconsricnth a simptomelor sale. riscand sa ajunga la tulburari somaticc de DOLIU (engl. bereavement, mouming). conversie uoeori foarte grave. Ideruificarea Stare de plerdere a unei fiint.e dragi, asodevine imuabila ~i necesita ca paciennrl sa clata cu dlsperare sl durerc morala, fie supus psihoterapiei. penrru C<I doliul sau putand determina 0 verhabila reactle sa poatl"ifi rernobilizat ~ireelaborat pana [a depresiva ~i necesftand un travallu finalul evolutiei normalc. Formelc comlntrapsihlc, als "travaliu de doliu" plicate ~ipatologice de doliu trebuie de (S. Freud), pentru a fl surmontata. fapt tratate cat mai precoce posibil, rnai Putem recunoaste. eu D. Lagache ~i lntai prin traramentc spccifice starilor M. Hanus, un dotiu normal, un doliu com- ccpresivc salt maniace , apoi prin terapii de piicat~i un doliu patoiogic. Daca cel dintai lnspiraue psihaaaliuca; acesrea sunt, in mod dispare destul de repede, treca.nd succesi.v nonna!, insotite de m~~uri de readaptare prin cele trei faze, de disperare, de depresie social115i afecti .... l1. ~i de adaptare, datoritl proceM:lar de dezinvestire, interioriza:re ~i identificare a PSIHA.."J. Freud intreprinde, in 1915, un S. obiectului pierdut, de culpabilitate ~i apoi studiu comparat a1 doliuiui ~i al procesului de Jeta~are finall1, 01.1 tot a~a stau lucrurile melancolic (Dalill ~j mclaJico/ie, apilrut in in privinfa_ celorlahe doul1, care imril in 1917). tn fata recllnoasterii Jisparitiei obiectului extern, sUbiectul trebuie sJl.. cadrul patoiogiei psihice.
cvoluriva

de dirarmonic

care

ducc

organizare

defi-

201

DOMINANT"
tndeplineasca doliului. amintlrile obiectul

CEREBAALA
un anumit travaliu, care care de acela at de subiectului butte". in obiectele sale interioare eu ajutorul trice cata evocate, jnregistrarilor prin tebnici magnetiee evaluarea regiuni cognitive fiecare ureche, in tehnici activitatii eleccat ~i in ceea ce priveste bajului. Dimpotriva. sau de orientare parte, din leziuni daca Dar, oricarei adica auzirca la erniceea ca 5i ce ~i imposibil par"l a doi stiIimbajului in di .... eriminarea de
0

produceree

lim-

Libidoul disparut,

rrebuie ~1i. se detaseze de il leaga dupa ajutata Eul reuevine lucrjtnle lui

cerebrale. ~i prin

de potentiale cuantifide tipui Aceasta a activitatu nnei

~i sperantele

de electroencefalografle de imagerie nucleere. cazul eLLprecizie

perturbarile in spatiu in emisfera detalulor activitate

vizuo-spetiale

liher. M_ Klein, K_ Ahraham, ana rirea calitati tuccrcare extern. (Dolilll

va tmbogati fn Tilporturile

conceptia

freudidescopete atru al ale carer

sete ell st;iri/e

meninco-depresivc.
de spatii unor cxistentei

1940)

prin

psihice obiecte

interne, interne

CEREBRALA (engl. Notiune potrivit carela, la sublectli dreptacl, emisfera stanga, speclahzata in functia Iimbajului articular ~i in comanda msinn prevalente, domina cealalta emlstera, consfdcrata. minora.
cerebral dominance). Aceasta ccptul in emisferele ISTORle. umbajulul secolului lexiune nivclul volutii facultatii a demonstrat notiune tnmite, asimetricn Jed, la conde distributie a functiilor

DOMINANTA

rezulta.

in mare chiar pare stsngi.

0

rezonantei permite fiecarei

dreapta, vizuale

derulhrii

s;:! dcpinda intcrmediara

a emisferci pcntru esrc drept La

sarcini
pentru flecare muli sfcrci

sau moroni sau masurarea

de asimetrie cerebrala localizarc.

modul

verbal

consritumd

etapa

anaromica

a gradului

obligatoric perceptive, a creierului precis.

expresia aproapc la particiIn cazu I punerea lcziuni flecarei mcnrala. ~i 0 Iocalitnuinte in in in

functii exclusiva

Ascultarea

dihotica.
ccnfirma

de conchi. s ell privire

de bunatatc ell prilejul

5i tramicie picrderii dureros 5i

Stint

puse la obiect

in mod simultan, tratarii drepte moJul;"trii Inactivarea dintre

uuui

cerebrale. Rolul emisfcrci a stJ.ngi in functia in care mai o cursu I P. Broca avea precis circuma
0

diferip,

suprernatia

unui comportarnent in evtdenta verbale rcgiuni Orice la subiecn cerebrale corelatie

tel.
de

stangi in domeniul a cmisfcrci perceperea melodiilor. a uncia de emotional

a posibilitatilor purtatori lntr-c tntrc

0

de tntelegere

Un travaliu
r-are ajunge pozitii ~i cea soana. doliu, obiecnu Jute, sale. valcnta siva. o proces subiectii atunei inleriarul interne. exlema acestui forml\. un obiccr consricruizcuza care distructivc

de doliu,

si normal. mie de tot. elaborezc copilul ~alc perde ~i pierdurere , arnhideprein el cat faza

~i aceea priveste analiza temporara injectie o asimetrie inactivarea

csrc deja tndeplinit

de copi!ul

fc .... descopcru t lntr-adcvar. subiect sta.ngj, prczcnta articular. cil

lIll

Iirnbajului functionalti , printr-o in sodic

stangi a relativizat

total irnplicariile functie functie

sa

atordeze

depresivc.

tn cursul
faptul in una

sa

al XIX-lea. in cmisfcra piciorului fronrale.. limbajului

a continutului

al vocilor, emisfere

ill

acestora, fantasmclc

ca eel care II iubevtc

ia

zarc ccrcbrala imposibil Cu toare spatial. ceea zunta faciale

unica pare de acum acestea, un

0

il ataca rcprezintf atunci

celei de a treia

pentobarbital (tcstul Walla), drepte In cazul expcrientci emisferei chiar siangi tehnica of era un

una

de stabi!it. ernisfera rol drcupta. sa In domeniul prcponderent umane , eel trateaza vizuo-

~i acecasi
extern copil

pierdere Pominou-sc ideea tlecarei La faptul

dinrre carotidc

a demonstrat cmotionale, fiind tnsotita iar aceea neuro(secde catastrofa.

Fl trcce in care intern

prinrro

afar" de importanta jcaca recunoasrcrca

atfit obiectul pe care travaliu

LIe la accst stere

caz clinic,

s-a dczvoltat umane. stfmga p-oportia motorie de

unei inegalitnti la tunctiilc

~1I

a contributiei mentcle ernisfera sntngaci.

0

emi-

sunt trtiite ea distrusc. putin putin.

ell

de indifcrcma, a cmisferei

de euforie, in domeniul

figurilor stangti

putin
gjcbali-

abandonandu-I Numai unui 5i tmpins intern

depreslei

fel, a
de a drep-

Iost corcl at fi dreptaci racilor tnbuit si localizarca dominallta

In afarl'!

de reacrii

ce

priveste

rccuuoastcre

L1caceasta, calos important. cpilcpsie

(emisfera

trasarurilc trimite, informatiei de ,

sau

supunand

aceasla

chirurgical, tiunea cerebrale) deosebit tntreprinse sliferind permit tentei flecare

.5pJit
aport

brain-ului lntre

de rnarucra la
0

independenraj.Intrarea emotionalc dreapra dupa un mod tratarii

(care all Ia crijarea

ccmanda termenului

stanga) au con-

corpului de dc

emisfcrclc experimental studii,

in joe a proceselor asemenca, in smr~it, emisfera analitic, graba

de culpubilitatea sa restabileasca hun

in stjtnga a limbejului sal! m<ljori'i. Dupa

0

localizare ar proceda integratiy

va rcusi copilul pcrsoana similar, sai

~i secunzam
cauta, parintii fiinta acestei ideca printr-un In e3 ins~.~i iubi~i iubilli prezente eli fiinta E~cul transintr-un credinla in

30 de

cmistcrs ani.
emi· care au a celor noi, ce-

Aceste gray!! predsa

in planui

de eehipe

americane

pc subiecti ~i rehela, a compcernisfere in

stanga

in doliu cei buni, in suporta al doliului,

tnsa. se pare ca s-a operat noua sferei suferit ~i fundamentalli, drepte

0

luare in seama, tntr-3de-

pe cftnd cea dreapta un centru

ar fi mai dc-

sll reinslalere

a participarii fllnC\ii. epileptici chirurgicala ~i tehnicilc ~i imageria acestei

individualizarea ~i contributiei comport'dment.

sau globalizant

la diferitele pacientilor preeum la originea

fied.rei

(--+ TRAVALIUL DOLIULUI). Ea I~i recapata increderea poate travaliu sustine ei ~i, datorita ~i displiruta

VM. ~mdierea dotl:1 emisfere, rehraHi., dedl.ri. siull

SIMILITUDINI
EMISFERE. in asimetrii emisfere Structura multiplele fibre cerebrale, ramane lor de

lNTRE CELE DOUA

pofida evidentei unci functionarca esenpalmente bazli permit tehnicile este prin reteaua legiitura folosite eelar dOlla simetridi.. identicli. dens! iar de Pe

deconexiune

CARACTERIZAREA
FUNCTIONALE. distinqia Un deficit intre funq.lj verbal este, unei pare aexplica In

ASIMETRIEI
domeniul clinic, verbale

cum sunt electrofiziologia

nu era ~rfecta.

reconsi-

~i onverbale n
cazu·

legat de starile

eel mill bine aceastli. noliune.

conexiuni

melancolice persecutor

sau maniaco-depresive. M. Klein ... mortul ~i n11ruie de asemenea

in majoritatea
leziuni

comisurale

perrnase pun de 203

MlILOACE

DE CERCETARE ACfUemisferidi. este analizata

rilor, stangi.

consecin~a

a emisferei int¢legerea

nent.l!. a z.onelor plan fiziologic.

de activitale

similare.

ALE. Spapalizarea

atat in ceea ee prive~te

202