COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA CERCUL DE ASTROFIZICA MODERNA “DIN UNIVERS”

TITLUL LUCRARII:

PROFESOR COORDONATOR: LUCIA GUTU

AUTOR: CATALIN BABOS

ASTROFIZICA MODERNA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………2 2. TRANZITUL PLANETEI VENUS - dupa 122 de ani……………………………….....3 3. TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI:..............8
• •

Primele trei minute ale universului……………………………………………………9 Ultimele patru minute ale universului ……………………………………………….11

4. PERSONALITATI CELEBRE ……………………………………………………......12 5. METEORITII……………………………………………………………………...……19

Legendele meteoritilor………………………………………………………………..22

6. TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU…………………………..…...24 7. ZBORURI IN SPATIU…………………………………………………………...……..26

Istoria zborurilor in spatiu…………………………………………………….......….26

8. DICTIONAR ASTRONOMIC ……………………………….…………………….….28 9. TESTE GRILA ………………………………………………………………..………...34 10. RASPUNSURI……………………………………………………………….…………..38 11. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….……………..39

2

Lucrarea cuprinde cateva studii facute de un grup de elevi astronomi din clasele de liceu participanti la olimpiada judeteana de astronomie coordonati de doamna profesoara de fizica LUCIA GUTU. Cercetarile efectuate au implicat un mare numar de ore de studiu si masuratori(observatii) directe,efectuate la OBSERVATORUL ASTRONOMIC AL UNIVERSITATII”BABES- BOLYAI” Cluj Napoca,la Muzeul de mineralogie din cladirea principala al UBB(studiul meteoritilor ajunsi pe planeta Pamant(Terra),la Centrul Cultural Francez pentru material bibliografic,traduceri si studierea unor programe,CD-uri,enciclopedii despre Istoria Universului si teorii actuale cuprinse in bibliografie. Toate acestea sunt concretizate in urmatoarele teme: 1.TRANZITUL PLANETEI VENUS-dupa 122 de ani 2.TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI 3.CERCETARI ASTRONOMICE DE-A LUNGUL SECOLELOR 4.FIZICIENI SI ASTRONOMI 5.METEORITII 6.CURIOZITATI!-INTREBARI PROBLEMA 7.TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU 8.ZBORURI IN SPATIU 9.GLOSAR DE TERMENI 10.TESTE GRILA COMPUSE DE ELEVI

3

Un tranzit similar are loc daca un satelit sau umbra sa trece pe suprafata unei planete de exemplu corpurile sau umbrele satelitilor galileeni pe Jupiter sau a lui Titan pe Saturn. Aceste evenimente sunt vizibile doar cu telescopul si se numesc tranzituri ale umbrei.

Tranzitul umbrei unui satelit galileean Tranziturile lui Mercur sau Venus se numesc tranzituri planetare si sunt foarte spectaculoase datorita raritatii lor. Se produc atunci cand Mercur sau Venus se afla la conjunctie inferioara (aceasta se intampla in medie, pentru Mercur o data la 116 zile, iar pentru Venus o data la 584 zile) si in acelasi timp aproape de unul din nodurile orbitei (punctul de intersectie a orbitei lui Mercur sau a lui Venus si planul elipticii). Atunci planeta se gaseste pe o linie dreapta intre Pamant si Soare. Deoarece planul orbital al lui Mercur este inclinat cu un unghi de 7 grade in raport cu planul elipticii, iar inclinarea orbitei lui Venus este de 3.3 grade, iar cele doua conditii ca planeta sa fie simultan la conjunctie inferioara si intr-un nod al orbitei - nu sunt intotdeauna indeplinite, aceste tranzituri planetare sunt evenimente ceresti rare. In medie sunt 13 tranzituri ale lui Mercur in fiecare secol, adica in medie unul la 7.5 ani, iar pentru Venus la patru tranzituri in 243 de ani. In trecut astronomii utilizau tranziturile lui Mercur si Venus pentru a obtine informatii despre dimensiunile din Sistemul solar: marimea Soareului,
4

care se numeste unitate astronomica (UA). Pentru a calcula aceasta marime astronomii au folosit metoda triangulatiei. se determina distanta Pamant-Soare. Jamaica. De exemplu observarea tranzitului lui Mercur din 1677 a fost utilizata pentru a determina longitudinea localitatii Port Royal. In timpul fenomenului planeta Venus va avea diametrul aparent de 57. Metoda triangulatiei Prin surprinderea momentelor exacte cand planeta intra prin stanga discului Soarelui din diferite pozitii de pe Pamant.8" iar Soarele de 1890". utilizand paralaxa. la acest tranzit pe discul solar se va vedea planeta cu ochiul liber.8. in alte situatii planetele nedepasind 50". Astronomii au putut uliliza valoarea UA ca o baza pentru a afla distante din Sistemul solar sau distante pana la stelele apropiate.distanta pana la Venus si distanta Pamant-Soare. dar protejat de ochelari de eclipsa sau filtru solar. Este cel mai mare disc planetar observabil. 5 . A fost de asemenea posibil sa se determine longitudinea observatorului. In instrumentele astronomice utilizand de asemenea filtre pe masura se va vedea un disc negru mare de aproape 1'. Astfel spre deosebire de tranzitul lui Mercur.

Fenomen asemanator cu eclipsele. Toti cei aflati in viata nu au trait inca un astfel de eveniment.Diagrama tranzitului Animatia tranzitului Tranzitul lui Venus pe discul Soarelui este un fenomen foarte rar. de fapt Soarele este eclipsat de Venus. unii vor fi dintre putinii fericiti care vor vedea de doua ori in viata lor acest fenomen –urmatorul tranzit 2012. Mai mult. in 2004 va fi la Zenit deasupra Kuweitului. 6 .

618).Alinierea Soarelui.6 grade una fata de cealalta. deci punctele de retrogradare ale lui Venus formeaza acelasi pentagon. acest tranzit ar fi trebuit sa apara la fiecare 584 zile. experimentam un Venus retrograd.6 ani.conjunctai superioara .care duraza aproape 8 ani si consta in cinci ciluri sinodice.primele 236 zile de la conjuctia inferioara apare ca Luceafar de dimineata .Acest an venusian (1. Terrei si lui Venus are loc la fiecare 1. Cand Venus ajunge in aliniere cu Pamantul.6 ani terestri) este impartit in 4 perioade: . Venus are o perioada de revolutie sinodica de 584 zile terestre. astfel ca o aliniere a celor trei corpuri ar trebui sa apara la 215.o perioada de 90 zile este invizibila .o perioada de 8 zile este invizibila . Rezultatul este o "serie sinodica pentagonala ".o perioada de 250 zile dupa conjunctia superioara apare ca Luceafar de seara . 7 . Dar nu toate acestea devin treceri pe discul solar. datorita mersului aparent pe bolta cereasca.conjunctia inferioara Daca Venus ar fi fost in planul ecliptic. In aceste 584 zile si Pamantul se roteste in jurul Soarelui. In acest fel apar 5 localizari pe ecliptica unde fenomenul are loc. De amintit faptul ca pentagrama contine in ea proportia de aur (numarul phi= 1.

Dar inclinarea orbitei venusiene este de 3. deci sunt unice.4 grade. Aceasta face ca intrega serie pentagonala sa fie deplasata. dar deplasate cu 2-3 grade. Corespunzator celor cinci aliniamente. Tranzitele au de obicei loc in lunile iunie sau decembrie. datorita faptului ca fiecare serie apare dupa exact 7. 8 . astfel ca nu orice conjuctie reprezinta automat si un tranzit pe discul Soarelui. pe bolta cereeasca. cele cinci miscari retrograde sunt efectuate diferit fata de ecliptica. cu 2 grade spre vest de precedenta.997 ani si nu 8 ani.Alinierile apartinand unei serii pentagonale urmatoare apar aproape in aceleasi locuri ca cele anterioare.

Schema recurentei fenomenului este data mai jos. la intervale de 8 ani. O fateta posibila a abordarii problematicii originii Universului se regaseste inca in filozofia greaca. din 18 august 2003. 9 . intr-o astfel de serie. In urma aplicarii acestui principiu. Deci. logos=stiinta). sunt surprinse in schema de mai jos. Cosmologia reprezinta stiinta despre lume (Pitagora: kosmos=lume. Ea are drept scop studiul intregului Univers material. perioada principala fiind de 243 ani.5 ani.5 ani si apoi dupa 121. Platon a fost socotit ca unul dintre sustinatorii principiului biblic al genezei determinate. iar fiecare astfel de pereche se produce dupa 105. tranzitele apar perechi. La Aristotel Cosmologia era deja catalogata ca o ramura a Fizicii. Momentele orbitale ale lui Venus. de la ultima sa conjuctie superioara. in principiul "geouniversului" lui Platon: " Unul a creat lumea si omul".

in care fizica determinista nu mai actioneaza ea fiind inlocuita de principiile fizicii cuantice relativiste. apoi cu cea tare si in fine cu cea gravitationala. pornind de la o stare initiala. Intr-un astfel de multiunivers. materia se află într-o formă (geometrie) supradimensională care are 3+1+N dimensiuni.In prezent stiinta (Cosmologia) detine dovezi ale unui proces evolutiv al Universului in care traim. si de intervale foarte restranse de variatie a acestor parametri (vezi cartea recent aparuta a lui Martin Rees "Doar sase numere"). era format din ~10**75 zone cauzale distincte. ci ca un rezultat intamplator al unor conditii initiale arbitrare. Problema a fost tratata cu cateva secole inainte de Platon de catre un alt filozof grec. Astăzi. Putem considera Universul nostru ca fiind unul dintr-o infinitate de sisteme gigantice similare şi că are următoarea geneză. sansa de formare a unui Univers care sa permita aparitia vietii este foarte mica. principiul creationist reprezinta doar una dintre posibilitati (avand insa o pondere infima). intradevar. este suficient de mic ca raza pentru a deveni o gaura neagra masiva . Universul. Aplicarea acestui principiu demonstreaza ca aparitia vietii intr-un Univers depinde de un numar mic de parametri. tot pe baza principiului lui Platon (fiind si cel mai apropiat de principiul creationist). Dar in acelasi timp. Acest principiu stipuleaza ca Universul in care traim nu apare in urma unui act creationist. Printr-o tranziţie "topologică" de fază. Universul nostru initial (t->0). in faza sa cuantica. Acest principiu demonstraza ca. emanând de la o explozie promordială numită Big-Bang. Anaximandru. cele N dimensiuni ale materiei se decuplează de dimensiunile spaţiului şi timpului. Universul isi pierde proprietatea sa de cauzalitate globala. intervalele in care pot varia acesti parametri fac ca numarul de Universuri posibile (pentru aparitia vietii) sa fie infinit (este aceeasi problema cu cea a intervalului limitat [a.b] pe axa numerelor reale a carui multime de numere este infinita).Stiinta actuala opune. Datorita valorii finite a vitezei luminii.principiul antropic. cea mai larg acceptată teorie cosmogonică este teoria Universului în expansiune.Timp de o fracţiune inimaginabil de mică dintr-o secundă. cu temperatura inalta si raza mica. mergand spre inceputurile sale. La temperaturi mari (energii termice inalte) fortele tind sa se unifice: intai cea electromagnetica cu cea slaba. Procesul (privit inapoi ca timp) este de tip termic. Aceasta indica faptul ca. ducând la apariţia 10 . Aceasta demonstraza ca pot exista o infinitate de universuri asemanatoare (dar totusi diferite in structura lor) care sa permita aparitia vietii. aleatoare.

Informaţia necesară acestor auto-reglări se propagă cu viteza luminii pe curbele geodezice spaţiu-timp care se închid în ele însele. nucleară). stocată sub forma unor grupuri de simetrie matematică. electro-magnetică. Ne putem închipui o insulă a stabilităţii unde vârfurile reprezintă elementele chimice stabile. protoni.Faţă de situaţia în care se află Universul în epoca actuală. cum sunt axionii. Această mică regiune. interacţiune slabă. la 20 -109 ani după "clipa zero" şi la o temperatură de de 3 K. în care au loc astfel de transformări. credea că elementele chimice stabile respectă legile armoniei muzicale. nu numai în privinţa substanţei şi a energiei. Formarea galaxiilor şi a stelelor acoperă o perioadă de timp de la 1-109 ani până la 15-109 ani după "clipa zero". separarea materiei de antimaterie. Dar găsim pe unii meteoriţi acizi aminici. creatorul teoriei sonicităţii (propagarea energiei prin vibraţii). după care pot apărea două cazuri: • Dacă densitatea cosmică este mai mică decât densitatea critică.Într-un model de Univers închis. Totul s-a petrecut într-o regiune a spaţiului infimă în raport cu un atom. izotopii sunt elemente chimice disonante. radiaţie electromagnetică. înzestrat cu o cantitate fantastică de informaţie. cauzal conexă. cât şi energeticoinformaţional. atât din punct de vedere topologic (un fel de analog tridimensional al suprafeţei sferei). atunci Universul se va extinde la nesfârşit. se realizează pe baza gândirii lui Einstein. Rezultă astfel simetria SU(3)*SU(2)*SU(1) care însoţeşte apariţia substanţei sub forma cea mai elementară. Evoluţia globală este adiabatică. neutrini. Gogu Constantinescu. câmpia reprezintă izotopii. moleculele din spaţiu. găuri negre.O instabilitate specifică a determinat ulterior ruperea simetriei SU(5) prin mecanismul de rupere simetrică al lui Weinberg (este vorba de corecţii cuantice de "o singură buclă" la potenţialul scalar). având compoziţia actuală (cu hidrogen preponderent şi cu sinteza nucleară a materialelor grele în stele).A urmat. Undeva în acest ocean se află ca un demon vâscozitatea magnetică ce reprezintă un monstru pentru oamenii de ştiinţă care caută elementele materiale supergrele. iar duhurile reprezintă marea de radiaţii. aceea de quark-uri şi probabil sub alte forme. iar oceanul reprezintă radiaţiile. Celelalte planete ale sistemului solar par aride.Totul se petrece în mai puţin de 3 secunde şi după acest timp exista deja materia ordinară: electroni. cantitatea de substanţă. în alte regiuni vor avea loc procese de organizare şi concentrare. viaţa este o manifestare a unor forme de energie.Se ajunge la stadiul de Big-Bang şi de aici încolo Universul. pe planetoizii acum dezgheţaţi. dacă într-o regiune a Universului au loc procese de degradare sau dispariţie.Dicke consideră Universul fizic ca un gigant servo-sistem şi anumiţi parametri care caracterizează evoluţia de ansamblu acestuia. Universul va continua să se dilate încă un timp. ne dovedesc că acestea le găsim peste tot. deja format. Semne ale vieţii se schiţează. atunci toată diversitatea informaţiei actuale ar trebui să provină (potrivit unor legi deocamdată necunoscute .de transformare. energie şi informaţie este constantă. Formularea matematică a Universului fizic. astfel încât. evoluţie şi concentrare a informaţiei) din simetria primordială SU(5) sau eventual dintr-un grup mult mai cuprinzător.unui câmp scalar. 11 . fără îndoială. Universul funcţionează ca un creier care îşi auto-reglează componentele pentru a-şi conserva anumite proprietăţi caracteristice. etc. În miliardele de lumi răspândite în spaţiu totul se dezvoltă progresiv. La fel. organizarea quark-urilor în nucleoni şi antinucleoni. se expandează în mod exponenţial (de unde provine şi denumirea de "scenariu inflaţonist"). evoluează în cadrul modelelor cosmologice relativiste. fruct al evoluţiei chimice interstelare. Viaţa este o formă a mişcării materiei în Univers. Dacă Universul este un sistem conservativ. Lumina stelelor ne confirmă că evoluţia nucleară se continuă în toate galaxiile. într-o fracţiune infimă de secundă. ci şi a informaţiei. Ne putem întreba dacă evoluţia biologică continuă în afara Pământului. Aceşti parametri trebuie să varieze în mod reciproc condiţionat pentru a asigura constanţa unor anumite funcţiuni care depind de aceşti parametri (invarianţă parametrică).Se crede că grupul de simetrie SU(5) corespunde unificării tuturor interacţiunilor fizice posibile (gravitaţie.

faptul ca viteza lor creste odata cu distanta care le desparte si ca aceasta marire a vitezei este aceeasi. care în raport cu infinitul se referă doar la colţul nostru de Univers. este coexistenţa.Comform teoriei Big Bang-ului. Universul Energiei este prezenţa. 1. universal este intr-o continua expansiune.• În caz contrar. Şi totodată. cât de departe continuăm să fim de adevărul ultim. Veşnic va fi. indifferent de viteza. expansiunea Universului se va sfârşi în cele din urmă datorită unei contracţii accelerate. Universul Energiei rămâne neatins şi păstrează tot ce-i aparţine. rezultă că începutul Universului din teoria prezentată nu trebuie interpretat în sensul strict al cuvântului. Timpul îndelungat nu-l măreşte. iar Universul va ajunge din nou într-o stare granulară cu densitate infinită. Universul energiei este o sferă al cărui centru este pretutindeni. ba chiar de cele cu care ne-au deprins manualele de şcoală de acum 20-30 de ani. în devenirea universală şi indestructibilă a materiei. fundamentat pe ansamblul de cunoştinţe furnizate de ştiinţele exacte. de valori. ca un moment în curgerea infinită. Cartea lui Weinberg ne arată cât de departe suntem astăzi de cosmogoniile naive ale mitologiilor. fără început şi fără sfârşit. şi bătrâneţea nu-l micşorează. Pornind de la caracterul indestructibil şi inepuizabil al materiei. pentru că veşnic a fost acelaşi. pe care omul a reuşit să-l exploreze până acum. Aşa-numita "clipă zero" trebuie înţeleasă şi ea doar metaforic. cu toate că ştim din ce în ce mai bine că distanţa până la el nu va fi niciodată cu adevărat consumată. iar circumferinţa nicăieri. a cărui căutare nu ne-o putem refuza. timp de miliarde de ani. Intrebarea care se pune este daca expansiunea va continua la nesfarsit sau se va opri intr-o buna zi pentru a se transforma in contractie ? 12 . Temperatura Universului va creşte din nou. dovada find miscarea generala de departare a galaxiilor. este creaţie de energii. Universul Energiei este permanenţa.

Universul cauta sa se intoarca asupra lui insusi. Chiar daca atomii obisnuitit nu sunt stabili ei au totusi o viata lunga. ca se transforma in radiatie. Temperatura si densitatea vor creste neincetat si vom reface in sens invers. marile etape ale Big Bang-ului. Daca atractia este destul de puternica.000 ani. deci nu vor mai exista structuri solide. Nu s-a dovedit inca acest lucru. intr-o zi galaxiile vor inceta sa se mai departeze unele de atele. Ori se pare ca aceste quarcuri nu sunt stabile. Ele se vor intoarce atunci unele spre celelalte intr-o vasta miscare de contractie universala. Dar experientele sunt in curs de desfasurare fiind sanse reale ca ele sa confirme aceasta teza.Cum? Atomii sunt formati din nucleoni (protoni. Li se prevede un timp de injumatatire de 1032 ani.Avem astazi destule motive sa credem ca nici material nu este vesnica. Produsele acestei dezintegrari vor sfarsi prin a se anihila. cand nu vor mai ramane atomi. 2. Aceasta atractie joaca un rol fundamental in comportamentul si in devenirea lui. dupa de mai multe ori 1032 ani. Dar timpul trece si va veni o vreme. 13 . Materia atrage materie. neutroni) care sunt la randul lor formati din quarcuri. Planeta noastra pierde in acest ritm aproximativ 1 gram de materie la fiecare 20.Exista o forta care se opune expansinuii : gravitatia. Vor redeveni lumina si neutroni. iar soarele aproape 20 grame pe an. Mai precis atomii din care sunt formate lucrurile se vor dezintegra intr-o zi.

critici. Dar. negandind Pamantului orice rol privegiliat in Univers.a trait in secolul al II-lea d. El isi inchipuie pentru prima data ca Pamantul este nemiscat in centrul Universului si propune o teorie care permite aflarea misarilor Soarelui.geograf si matemati grec. in functie de stralucire lor aparenta pe cer. A fost un mare astronom. in care acestea sunt clasificate pentru prima oara pe marimi.sa descopere legile miscarii planetelor in jurul Soarelui. in special in cadrul Bisericii catolice.nascut in Danemarca in anul 1546 si decedat in anul 1601. El intocmeste un catalog precizand pozitia a 1 025 de stele. dupa ani indelungati de studiu.nascut in anul 1473 si moare in anul 1543. Secolele XVII-XIX 14 . Tycho Brahe . A fost un mare astronom polonez care a sugerat.a trait in 201si s-a stins din viata in anul 100.este cel mai mare astronom al Antichitati. In secolulele XV-XVI Nicolaus Copernic . ca Pamantul si celelalte planete se invartesc in aceelas timp in propriei axesi in jurul Soarelui.Din Antichitate Hiparh .A efectuat observatiile astronomice cele mai exacte inaintea inventatorilorii lunetei: cele privind planeta Marte ii vor permite asistentului si elevului sau Johannes Kepler. Claudius Ptolemeu . aceasta conceptie a starnit multe. si descopera precizia echinoctiilor. ale Lunii si ale planetelor printr-o combinatie de miscari circulare. C.

apoi doi sateliti ai lui Saturn.numite de atunci .primul telescop .care a construit numeroase telescoape si descopera planeta Uranus in anul 1781.Construieste.descopera ca Soarele este situat in centrul unui roi de stele cu o forma turtita.(1738-1822) A fost un astronom britanic.care explica miscarile planetelor in jurul Soarelui si ale Lunii in jurul Pamantului.Galileo Galilei . el este deferit unui tribunal al Bisericii catolice. nascut in anul 1564 si decedat in 1642. William Herschel . cei patru steliti principali ai lui Jupiter si o multime de stele in Calea Lactee.partizan al sistemului Copernic.legile miscarii planetelor in jurul Soarelui.cel mai mare astronom german nascut in 1571 si decedat in 1630. nebanuite inainte.Galaxia.In 1992 Galileo Galilei a fost reabilitat de Biserica catolica.. Isaac Newton .Tot el descopera relieful Luni.iar in 1687.precum si doi dintre satelitii sai in 1787. Partizan al sistemului lumii propus de Copernic. care il obliga sa recunoasca ca nu are dreptate. Inchizitia.Tycho Brahe.enunta legea atractiei universale.Legile lui Kepler “.datorita observatiilor facute de maestrul sau.matematician si astronom nascut in anul 1642 in Anglia si moare in anul 1727. 15 . Johannes Kepler .Studiind repartizand stelelor pe diferite directii ale cerului. Este primul care obseva cerul prin luneta intre ani 1609si 1610.un mare fizician.a fost un foarte mare fizician si astronom italian. fazele lui Venus.in 1671.Descopera.

dupa neregularitatile miscari lui Uranus.A demonstrat.Galle . El este totodata primul care a organizat difuzarea de informatii meteorologice in Franta si in Europa. care se deduce din spectrul lor.Pierre-Simon de Laplace . existenat unei planete mai indepartate . el il lesneste descoperirea planetei Neptun de catre germanul J.(1749-1827) Astronom.astronom francez nascut in 1811 si a murit in 1877. Urbain le Verrier . careia ii determina orbita si ii calculeaza pozitia.(1873-1967) Astronom englez. acceptata si astazi . 16 . potrivit careia sistemul solar ar proveni dintr-un nor de gaze si pulberi interstelare (o nebuloasa) care se rotea lent pe loc. Secolul XX Ejnar Hertzsprung . in 1846. descopera o legatura intre luminozitatea stelelor si temperatura de la suprafata acestora. Avanseaza ipoteza.Astfel .matematician si fizician francez.

Diagrama Hertzsprung-Russell este un instrument esential in studierea stelelor. lanseza prima racheta cu ergoli lichizi:acesta functioneza timp de 2. pune in evidenta doua tipuri de stele foarte diferite: stelele din seria principala si gigantele.Primeste premil Nobel pentru fizca in 1921. Pe 16 martie 1926.Este unul dintre precursorii propulsiei cu ajutorul rachetelor. Hertzsprung. 17 . Albert Einstein .Henry Norris Russell .5 metri.a fost cel mai mare fizician german nascutin 1879 decedat 1955.(1882-1945) Inginer si fizician american .nascut in anul 1877 si decedat in 1957. De asemenea. care reinnoieste din temelii fizica si astromia. Este autorul Este autorul teoriei relativitatii. Aceeasi descoperire fusese facuta cu cativa ani inainte de E. Robert Hutchings Goddard . naturalizat american in 1940.5 secunde si se ridica la 12. care in 1913 publica o diagrama in care stelele sunt clasificate dupa spectrul si luminozitatea lor.Astronom american.

Indruma construirea rachetei Saturn 5. el formuleaza ipoteza .(1889-1953) Astronom american.(1906-1966) Inginer sovietic.(1908-1989) Inginer sovietic. si devineunul dintre pincipalii arteziani ai programului spatial al Statelor Unite.acesta este racheta cea mai folosita din lume. in 1946.S.aceasata ipoteaza este predecesoarea teoriei moderne a Big Bang.Este primul care considera. perfectionata in performanta va fi varful de lance al astronauticii sovietice. demonstreaza ca galaxiile se indeparteaza unele de altele cu o viteza proportionala cu distanta dintre ele(1929).Promovat constructor principal pentru motoarele –racheta ale rachetelor balistice cu raza lunga . in 1923-1924. ca Universul ar putea fi in expansiune. Valentin Gluciko .S. Apoi.Stabileste .autonomului primitiv” .(1894-1966) Astronom si matematician belgian. In 1929 intreprinde cercetari privind motoarele-racheta.in peste o mie de exemplare.Edwin Powell Hubble . Serghei Korolev ..U.A. Racheta .S.S.existenta galaxiilor din afara galaxiei noastre.Lansata sub diferute modele .El pune la punct racheta . se stabileste in S.(1912-1977) Inginer germancare din 1930 lucraza la perfectionarea rachetelor experimentale.R. Dupa capitularea Gemaniei. Interprinde cercetari privind propulsia prin reactia din 1931 .aceasta racheta permite lansarea pe orbita a primului satelit artificial al pamantului.potrivit careia Universul actual ar proveni din explozia unei cantitatiuriase de materie care la inceput era concentrata intrun volum mic. in 1927 . folosita pentru lansarea navelor Apollo spre Luna. Wernher von Braun .In 1931.Zemiorka” Pe 4 octombrie 1957 .. el devine imediat unul dintre principalii artizani ai lansatoarelor spatiale ale U. Georges Hendri Lemaitre . 18 .Korolev devine constructor principal al laboratoarelor spatiale ale U.R.

Pilot de modul selenar. pe 12 aprilie 1961:la bordul navei Vostok 1. el este al doilea om dupa N. capsula Mercury Freedom 7. si iesiri in spatiu. 1030) Astrom american care in 1966. se ridica la o altitudine de 187 kilometri.nascut in anul 1930. in care se afla . apoi se prabuseste in Atlantic. care pune piciorul pe Luna . Neil Alden Armstrong . este comandantul de bord al misiunii Gemini 8.nascut in anul 1934 si decedat in 1968. In 1969. Este primul om care realizeazaun zbor spatial. participa in calitate de comandant de bord la misiunea de exploarare selenara Apollo 14.pe 21 iulie 1969.Unul dintre cei mai mari cosmonauti sovietici. A fost un mare astronom american. in cursul unui zbor de 108 minute.se intoarce in spatiu.nascut in anul 1923 si decedat pe 5mai 1961. pe 5 mai 1961. In 1969. in cursul careia a avut loc prima amarare a doua nave spatiale. in timpul unui antrenament militar. pe 21 ilie 1969. Pornita de la Cap Canaveral.Atronom americancare efectueaza 59 de revolutii in jurul Pamantului. efectueaza o revoletie in jurul Pamantulu. Este primul om lansat in spatiu din Statele Unite. Moare pe 27 martie 1968. In 1971. 19 . Cu ocazia zborului Apollo 11. in 1966. intr-un accident de avion. Edwin Alidrin . Amstrong. se intoarce in spatiu in calitate de comandant de bord al misiunii Apollo 11 si devine primul om care paseste pe Luna. Iuri Gagarin .(n.Alan Bartlett Shepard .

1934) Cosmonaut sovietic. pe 18 martie 1965. In iulie 1975. la moartea cuiva. Astfel. I se incredinteaza apoi indrumarea antrenamentelor efectuate de cosmonautii sovietici. dupa care se stinge. Ori. Este primul om care efectueaza o iesire in spatiu imbracat in scafandru. revine in spatiu cu ocazaia zboruluiamericano-sovietic Apollo-Soiuz. Aceasta iesire dureaza 12 minute. ce nu depasesc de regula citeva grame. se iveste pe cer un punct luminos. numit in popor "stea cazatoare". ca o stea. la un anumit moment. fiind 20 .(n. Oricine priveste cerul intr-o noapte senina. in timpul zborului Voshod 2.In trecut oamenii superstitiosi credeau ca stelele cad cu adevarat. numai intr-un singur an se inregistreaza aproape 4 miliarde de astfel de "stele cazatoare"! Ele sunt de fapt corpuri minuscule. in timpul carora el se indepareaza pana la 5 metri de nava spatiala.Aleksei Leonov . poate fi martorul unui cunoscut fenomen luminos. ce pare ca se desprinde de pe bolta cereasca deplasindu-se cu mare viteza vreme de citeva clipe.

Cum se desfasoara o astfel de "intilnire" dintr-o particula meteoritica si Pamint? Un corp meteoritic. ele traverseaza cerul in orice directie. dind nasterela respectivul fenomen luminos. amestecate cu materia meteoritica evaporata si ionizata. Are loc o evaporare intensa. corpul consumindu-se rapid.intr-un anumit loc de pe Pamint se observa 4-6 meteoriti sporadici pina la marimea a sasea pe ora. La altitudinea de 50-70 kilometri cea mai 21 . denumit meteor corpul cosmic numindu-se meteorit. aflat pe o orbita eliptica. avind traiectorii distincte. datorita marii presiuni. iar perna de aer din fata sa. frecarea cu mediul gazos al acesteia devine extrem de intensa. formeaza o adevarata perna de aer. Traiectoriiloe acestora sunt calculate.corpurile cele mai numeroase din sistemul nostru solar si care circula in jurul Soarelui. ce nu au timpul necesarsa se dea la o parte. Daca dimensiuniloe lor sunt mari. cunoscute sub numele de bolizi. cunoscindu-se perioada anuluisi locul pe bolta cereasca (numit radiant) al aparitiei lor. la altitudinea medie de 200 kilometri. in medie. cit si aerul din jurul sau. incep sa se incinga.Exista o categorie interesanta a acestor meteoriti. Dar spatiul cosmic este brazdat si de corpuri izolate. in functie de unghiul de incidenta. Atit corpul meteoritic. meteoritii provoaca fenomene lumiboase deosebite. La inaltimea de 2000-3000 kilometri de suprafata Terrei. ajunge la temperaturi de mii si zeci de mii de grade. are o viteza de 42 km/sec.Comprimarea puternica a particulelor de aer din fata meteoritului. vizibila de pe Pamint. Particulele de aer. in mersul lor. de 30 km/sec. aceste corpuri intilnesc Pamintul si patrund cu mare viteza in atmosfera terestra. formeaza o sfera incandescenta. el patrunzind in atmosfera Pamintului cu o viteza de 12-72 km/sec. curentii meteoritici. La intilnirea acestora cu Pamintul. La inaltimea de 100 kilometri temperatura suprafetei corpului ajunge la 2000oC. cei care dau nastere la "ploile de stele". in raport cu viteza Pamintului. extrem de rarefiate. Atingind treptat regiunile dense ale atmosferei. corpurile meteoritice patrund in straturile superioare ale atmosferei.

care insa au explodat in spatiu. producind cratere de mari dimensiuni. numarul meteoritilor care la impactul cu atmosfera terestra au o masa ce depaseste 5 kilograme. in continuare se situeaza in ordine meteoritii Anihito (Cap York) avind 33 tone. Acesta. ale caror mase nu depasesc citeva miligrame. Numarul meteoritilor avind o greutate initiala de peste 3 tone.mare parte a materiei meteoritului este evaporata si pulverizata. craterul din 22 . Astfel. are o masa de 12-25 mg. de 25 tone. La o masa initiala mai mica ce 5 kilograme.000 tone anual. Acestia din urma reprezinta aproximativ 4 tone pe zi. si meteoritii ce cad efectiv pe suprafata Pamintului. in afara prafului meteoritic. In fiecare an cad pe suprafata Pamintului aproximativ 2 milioane tone de micrometeoriti. in cele 5 miliarde de ani de existenta a Pamintului. meteoritii de dimensiuni medii sau mari sunt mult mai masivi****. ca un astfel de micrometeorit. Marii meteoriti.Acestia produc zgomote asemanatoare unor tunete departate. care se lasa incet la sol. atmosfera terestra cistiga aproximativ 2000 atomi de sodiu pe secunda si pe centimetru patrat. capabili sa produca cratere in momentul impactului. in raport cu micrometeoritii. este de aproape 6 pe an pe o suprafata de 550. ce dau nastere la asa numitul praf meteoritic. ori s-au sfarimat la contactul cu solul. deci complet nesemnificativ din punct de vedere mecanic. provenind din dezintegrarea in atmosfera a micrometeoritilor. aceasta cantitate reprezinta un strat cu o grosime ce nu depaseste 1 centimetru. inegresc zapezile albe ale muntilor inalti si cele ale regiunilor polare.Se formeaza astfel un depozit anual de materie meteoritica pe suprafata Terrei de 4 grame pe kilometru patrat. Numarul micrometeoritilor ce produc efecte luminoase pina la magnitudinea patru este de aproape 24 milioane pe zi. descoperit in Mexic in anul 1863 si Mbosi. de exemplu. avind o greutate de 70 de tone. pe primul loc se situeaza meteoritul Hoba. descoperit in Groenlanda la inceputul secolului trecut. Astfel. este de un neteorit la 20 de ani pentru accasi suprafata. descoperit in anul 1927 in Africa de sud-vest.in afara acestor meteoriti. de dimensiuni cu adevarat impresionante. Bacubirito. un meteorit se volatilizeaza complet la contactul cu atmosfera. lasind in urma sa produse gazoase si pulberi.000 km2. S-a calculat. descoperit in Tanganica in anul 1930. Acestia produc efecte luminoase si sonore extrem de puternice. pe suprafata Pamintului cazind bucati de citeva zeci de grame. avind 25 tone. apar in medie la 150 de ani. Astfel de produse sferice feruginoase au fost gasite si in depunerile milenare de pe fundul oceanelor. in schimb. Pe Pamint ajung corpuri meteoritice avind pina la 55 kilograme. Fenomenul luminos dureaza intre citeva fractiuni de secunda si citeva minute. respectiv 2. Pamintul s-a mai intilnit si cu alti giganti. de materie cosmica ce ajunge pe Pamint. vizibil la altitudinea de 100 kilometri ca o stea de magnitudinea doi.Printre cei mai mari meteoriti cunoscuti pina in prezent.Datele de mai sus includ. el neinfluentind miscarea de rotatie a Pamintului.

Australia (120 metri). reprezentind insusi cerul. denumit de indigeni Groapa Diavolului.statul Arizona (SUA). are un diametru de 1207 metrisi o adincime de 174 metri. Tot de natura meteoritica sunt si craterele din Texas . Webar . in jurul sau se afla zeci de tone de materie meteoritica.SUA (180 metri). ei fiind incarcati de sacralitate celesta. Se recunostea in ei "forma prima" ("pietrele de lumina" in credintele dayaksilor marini din Sarawak) ce reflecta tot ce se petrece pe pamint. meteoritii reprezentau bucati desprinse din aceste roci.Arabia (109 si 60 metri) si altele. sau tronul celest ca fiind din cuart. "pietrele cazute din cer". identificarea lor cu divinitatea. i-au impresionat puternic pe oameni. din America de Nord. sau la Negritos de 23 . Ei erau folositi in initierile ta'anice ale populatiilor bastinase din Australia. Inca din cele mai vechi timpuri meteoritii. La popoarele care isi reprezentau cerul ca fiind din cristal de roca. cel mai mare fragment cintarind 425 kilograme. Hengur . Astfel au aparut cultele inchinate meteoritilor.

viziunea in timp si spatiu. Palladionul Troiei era considerat cazut din cer. de-a lungul veacurilor. contineau aschii meteoritice.si-au mentinut in continuare pozitia. care fusesera semnalate diferite ocazii.printre care si savantul Lavoisier . Astfel samanul (cel care "vede" ceea ce ramine invizibil pentru profani . Un astfel de cult este practicat pina in zilele noastre la Mecca (Arabia Saudita). Meteoritul din Pessinonte. in Frigia. printr-o apropiere mistica cu cerul. sufletul bolnavului. venerata de credinciosi. Este semnificativ evenimentul care a avut loc in anul 1790.Aceste credinte mistice despre meteoriti aveau un singur element real: provenienta lor cosmica. provocat de aprinderea unor vapori de apa care se ridica de la suprafata Pamintului.Iin Creta veche meteoritii erau numiti "pietre de fulger". era venerat ca o imagine a Cybilei. Membrii acesteia . Altii explicau provenienta meteoritilor ca fiind roci terestre ridicate la mari inaltimi de trombe de apa si cazute pe pamint. intocmind un act ce a fost trimis Academiei. puse acolo odata cu mortii. cind sute de oameni au asistat la caderea unui meteorit in Gasconia. fulgerul fiind arma zeului din cer. Abia in anul 1803. originea lor extraterestra a fost nu o data pusa la indoiala. Se facea o asociere cu acele ploi ciudate de viermi.Malacca. in cunoscuta moschee Ka'aba se afla miatra meteoritica Hasdar el-Asvad. caderea pietrelor din cer nu este posibila". Au fost batute monede avind imagini de meteoriti "sfinti" si au fost construite temple pentru divinizarea lor. Aristotel considera ca fenomenul respectiv este exclusiv atmosferic. intr-un mormint mexican a fost gasit un meteorit cintarind 1500 kilograme. originea cosmica a meteoritilor a fost unanim recunoscuta. centrul religios al mahomedanilor. 24 . dupa caderea unei intense ploi meteoritice in oraselul Laigle. inca din antichitate. asemanator fulgerului. iar autorii antici recunosteau in el statuia zeitei Atena. alge sau broaste. spiritele) folosea pietrele ceresti pentru sporirea capacitatilor sale vizionare. punctul de vedere exprimat fiind ca "din punct de vedere fizic. de la cele aztece pina la curganele scite. Dar.Insasi Academia Franceza a impartasit pina in secolul 19 acest punct de vedere. Unele dintre mormintele stravechi din diverse regiuni ale lumii. "dinti de fulger" sau "securile zeilor". El a fost transportat la Roma putin timp dupa al doilea razboi punic.

influenta lipsei de gravitatie asupra fiintelor vii. Victor Anestin. el scria: "in privinta bolizilor e interesant sa-i punem in legatura cu o credinta foarte raspindita in poporul nostruasupra «deschiderii cerului». Scheuchzer. Astfel.F. J. G. emitind ipoteza potrivit careia meteoritii circula in spatiul cosmic ca orice corp ceresc si cad pe Pamint atunci cind. comunicatiile la distante mari etc.O frumoasa legenda referitoare la meteoriti a fost prezentata de ilustrul popularizator al astronomiei in tara noastra. Chladni a ajuns la ideea originii cosmice a acestora. se intersecteaza cu acesta. Pozitii juste in acest sens au avut. Cu ajutorul lor s-a masurat compozitia si parametrii de stare ai atmosferei inalte. E. E.J. in documentata sa lucrare "Cometele. De 25 . Pallas. care este lansat si plasat pe o orbita in jurul unui astru si evolueaza pe aceasta potrivit legilor mecanicii ceresti Aportul satelitilor artificiali in sprijinul cunoasterii umane a fost extrem de important. Lichtenberg. Prin satelit artificial se intelege un corp creat de stiinta si tehnologia umana. eclipsele si bolizii ce s-au observat in Romania intre 1386 si 1853" (Bucuresti 1912). poporul nostru crede ca in noaptea de Boboteaza si in noaptea de Sfintul Andreiu se deschide cerul.S. P. radiatiile cosmice. in drumul lor. la sfirsitul secolului 18. Tot atunci. studiind stirile existente in literatura cu privire la caderile de meteoriti. Nu se putea ca aceasta credintasa nu-si aiba izvorul in vreun fenomen astronomic si singurul fenomen care ar putea talmaci aceasta credinta in deschiderea cerurilor este numai aparitiunea bolizilor".Din aceasta cauza primele cercetari cu caracter stiintific asupra meteoritilor au aparut relativ tiriu. Halley.

sistemelor radar de dimensiuni mici si sistemelor automate de inregistrarea si transmitere a datelor de la bordul satelitilor Lansarea satelitilor si plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. care s-a dezvoltat gratie progreselor realizate in domeniul aparaturii optice de fotografiere de la distante mari. pentru studierea multilaterala a biosferei. radiatia cosmica.O prima clasificare este in sateliti activi si sateliti pasivi. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu si de executare a telecomenzilor de la sol. peliculelor fotografice. si de gradul de ionizare ale straturilor superioare ale atmosferei. iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine. definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol. astronomii au facut primele observatii detaliate cu privire la centrul galaxiei noastre. Instrumentele astrologice de la bordul satelitilor sunt folosite pentru a observa fenomene imposibil de observat de pe Pamant din cauza absorbtiei radiatiilor in atmosfera. temperatura. In anul 1983. O alta caracteristica importanta este aria de vizibilitate.o larga raspandire se bucura in prezent si teledetectia spatiala. numarul si marimea meteoritilor precum si intensitatea si directia campului magnetic al Pamantului. cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol. O caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta. In prezent. oamenii de stiinta depun eforturi pentru cunoasterea unor noi aspecte ale universului. Satelitii folositi in explorare sunt echipati cu instrumente care masoara densitatea. a proceselor extraterestre si a comportarii fiintei umane in spatiul interplanetar Satelitii sunt folositi atat pentru explorare cat si in domeniul comunicatiilor. cu satelitul IRAS. De asemenea a descoperit un inel din corpuri solide in orbita in jurul stelei Vega. satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine. Se presupune ca din asemenea inele s-ar putea forma planete in jurul unei stele. Din punct de vedere al altitudinii. Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este modul de transmitere al informatiilor : in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ). adica domeniul de pe suprafata Pamantului din care satelitul poate fi obesrvat. Un mare numar de surse de raze X au fost descoperite folosind detectoare de raze X si telescoape. precum si pentru aprofundarea cercetarii cosmosului. a scoartei Pamantului. Oservarea radiatiilor ultraviolete si detectarea razelor emise de corpurile ceresti sunt de asemenea posibile. de baterii care folosesc cel mai des acest tip de energie si in multe cazuri de 26 . Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere. camerelor de filmat. Satelitii artificiali sunt alimentati cu energiei solara. cei plasati intre 5000 si 20000 m se numesc de medie altitudine.

O asemenea naveta poate sa-i retraga de pe orbita si sa-i repare. NASA a construit navete spatiale care pot transporta sateliti si pot sa-i lanseze pe orbita.par ireale. treburile. 27 . rachetele si navetele spatiale .generatoare nucleare. existasera vizionari de tip Jules Verne. In comparatie cu nivelul de cunostinte de la începutul veacului. cu radio-receptoare si circuite electronice pentru stocarea datelor. avioanele. precum si cu echipament de control ca radarul si sisteme capabile sa detecteze stele. Satelitii sunt plasati in orbita pe rachete. pregatindu-i pentru relansare sau ii poate readuce pe Pamant. Daca în 1900 ai fi spus cuiva ca omul se va deplasa cu viteze de doua ori mai mari decât sunetul.care manânca spatiul câstiga timp . ti-ar fi râs în nas.posibilitati dovedite pentru prima oara intr-o misiune din 1984. Pentru a reduce costurile de lansare. Sigur. Dar nici ei nu au putut sa-si imagineze viteza cu care secolul XX avea sa faca sa progreseze omenirea. pentru misiuni viitoare . automobilele. Satelitii sunt echipati cu radio-emitatoare pentru transmiterea datelor aflate cu ajutorul instrumentelor de la bord.

va îmbina visul lui Goddard cu cel al lui Oberth. care avea 45 de tone. Herman Oberth. Intre timp. Explorer I. luat prizonier de americani. In 1935 o racheta cu combustibil lichid atingea altitudinea de 2 300 m si depasea vitezasunetului. Kennedy declara în Congresul american: "Cred ca tara noastra trebuie sa se angajeze ca în urmatorii 10 ani sa trimita un om pe Luna si sa-l aduca teafar înapoi pe Pamânt". fara a gresi. Razboiul mondial a fost acela care i-a permis sa progreseze. putem numi secolul nostru secolul vitezei.Oamenii nu credeau în asa ceva. Americanul Robert Goddard si-a scris primele note despre racheta în 1909. sub egida Artileriei.F.a devenit o fantastica aventura industriala si tehnologica. primul satelit artificial al pamântului. si totusi. Von Braun. guvernul german subventiona cercetarile lui Herman Oberth. unii dintre ei pregateau primii pasi spre stele. spre mirarea oamenilor care se considerau normali. In 1913 el decreta ca o racheta de 90 kg poate propulsa în spatiul extraatmosferic o greutate de 450 g. echipa de tehnicieni care lucrase cu Oberth transformase teoriile acestuia în practica. de creare a unui costum adecvat misiunii. Dupa razboi. O luna mai târziu presedintele J. de conceperea modului 28 . nascut la Timisoara. parintele ei. In 1957 rusii lansau Sputnik I. la înaltimea de 12. 3% din bugetul anual al Statelor Unite a fost consacrat acestui obiectiv. Cu el renastea categoria semizeilor din legendele antice. competitia sovieto-americana a demarat în tromba. Paralel. a fost nevoie de identificarea unui loc favorabil aselenizarii. o "Asociatie pentru navigatia spatiala".Iata de ce. Intre 1920 si 1923 Artileria navala i-a oferit 100 dolari pe luna pentru studii.5 m.Prima racheta cu propergol a zburat doua secunde si jumatate. A fost nevoie de crearea unei rachete capabile sa smulga gravitatiei terestre capsula Apollo. tot în Germania. în acelasi an înfiintându-se. facea primele studii asupra rachetelor (1923). Anul 1961 a fost un an crucial pentru omenire. El vine dupa secolul mecanicii sau al industrializarii. care avea sa fie atins 8 ani mai târziu. La 31 ianuarie 1958 o racheta Jupiter C (derivata din V2 si construita chiar de Von Braun) lansa primul satelit american. In 1925 Goddard a reusit sa tina în aer timp de 24 secunde un motorracheta cu combustibil lichid. Membrii acesteia erau priviti cam asa cum era privit muschetarul-spadasin si fanfaron Cyrano de Bergerac. Istoria zborurilor in spatiu Cu sase ani înainte ca dirijabilul german Von Zeppelin sa faca ocolul pamântului (1929). care povestea despre calatorii spatiale si despre asteroizi. La 12 aprilie Iuri Gagarin a zburat primul în spatiul cosmic. Racheta V2 a fost experimentata si definitivata în 1944.Ceea ce la început a fost o sfidare politica demonstrarea superioritatii democratiei americane fata de comunismul sovietic . parcurgând 56 m. Primul pas al omului pe luna a costat 25 miliarde de dolari si s-a bazat pe ambitia nationala si pe munca efectiva a 400 000 americani.

5 la recuplarea cu Apollo). Neil Armstrong cobora pe satelitul natural al Pamântului. 29 .La 20 iulie 1969. prima iesire libera în spatiu (Leonov. La jumatatea lunii iulie. ca membri ai clubului spatial. sase misiuni Apollo au permis ca 12 astronauti sa petreaca pe Luna 12. Oricum. care n-a avut niciodata o comoditate mai mare. la sfârsit de secol. dar un gigantic salt înainte pentru omenire". goana dupa actiune. LEM-ul misiunii Apollo XI aseleniza.Anul 1975. ora 16 si 17 minute. Din iulie 1969 pâna în decembrie 1972. în 1966. omul aspira la instalarea în noile teritorii cosmice. sub ochii a sute de milioane de telespectatori.lunar (15 tone la plecare. informatia se pune în slujba omului. putem spune ca primul secol al mileniului 3 va fi informatic sau nu va fi deloc. China (1970) si Marea Britanie (1971). care la 24 decembrie 1979 folosea prima racheta Ariane. cel mai reusit lansator din acest secol. sufletul. Astru : -orice corp ceresc natural . iar astronautii sovietici si americani au lucrat împreuna timp de doua zile. Ulterior au mai lansat sateliti Israelul si Pakistanul.Acum. Franta (26 nov. Parafrazându-l pe Malraux. Paralel.Se vorbeste chiar de replierea omului spre sine însusi. Programul sovietic a fost încetinit dupa moartea. omul îsi cultiva gradina personala: mintea.Va fi oare secolul XXI un secol al individualismului? Poate. 4. In 1975 s-a nascut Agentia Spatiala Europeana (ESA). capsulele Soiuz si Apollo sau cuplat pe orbita. Japonia (1970).Mai mult ca oricând si la o scara inimaginabila. sovieticii acumulau premiere spatiale: capsule Voshod cu 2-3 cosmonauti (1964).2 kg. sa parcurga 92. explorarea spatiului si cursa pentru viteza nu mai au aerul de epopee eroica. sase ore mai târziu. al destinderii maxime în perioada razboiului rece. principalul lor creator de rachete. a lui Serghei Koroliov.Statelor Unite si Uniunii Sovietice li s-au adaugat.3 km si sa aduca pe pamânt 2196 de mostre de roci lunare. Este un pas mic pentru un om. Dupa ce a pasit pe Luna.5 zile. Faptul ca în statiile orbitale se fac pregatirile si ca descoperirile de pâna acum au aplicatie în cotidian nu mai par spectaculoase. prin apa si via cosmos. 1965. ordinatoarele aduc informatia la domiciliu si preiau rolul mijloacelor de transport care au caracterizat secolul vitezei. prin aer. La ultimii ani ai secolului. a permis efectuarea primei demonstratii ca omenirea trebuie sa coopereze pentru a putea cuceri Cosmosul. Prin sunet si imagine. dupa viteza ca fi înlocuita de inegalabila viteza de circulatie a informatiei. "Acum parasesc LEM-ul spunea Armstrong.1965). pe uscat. cântarind 381. satelitul A1-Asterix). Omul trece la ora comunicatiilor fara limite.

Baterie solara : -dispozitiv care transforma energia luminoasa primita de la Soare in energie electrica . in special al Pamintului . Asteroid : -planeta mica . Avion orbital : -avion prevazut cu motoare capabile sa il propulseze pe orbita in jurul Pamantului . care se bazeaza pe miscarea Pamantului . Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . Bisect : -termen folosit pentru anul care are o zi in plus in luna februarie . s-ar putea sa fi marcat inceputul Universului . Bulb : -parte centrala . situat deasupra fotosferi . Crater ( meteoritic ) : -adancitura circulara la suprafata unui astru . An : -timpul in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui . va marca sfarsitul Universului daca asta se va contracta astfel incat toate galaxiile sa fuzioneze intr-un obiect unic . folosit pentru transportul de animale .Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . regiune a cerului care include acest grup de stele si care a fost delimitata cu precizie de astronomi . Coroana : -strat superior al atmosferei Sorelui . formata prin impactul cu un meteorit . al Pamantului . umflata . care formeaza un desen ce poarta o anumita denumire . ale carei dimensiuni nu depasesc cateva sute de kilometri . in mod particular . din cate stim . Big Beng : -eveniment comparabil cu o explozie gigantica . din cate stim . 30 . care se intine dincolo de cromosfera . Afeliu : -punct al orbitei unei planete situat la distanta cea mai mare de Soare . Capsula spatiala : -mic vehicul spatial recuperabil . Cometa : -mic astru format din roci si gheata . aceasta . Calendar : -sistem de masurare a timpului . materiale sau astronauti . Big Cruch : -eveniment care . care degaja cantitati importante de gaz si pulberi si devine luminos cand se apropie de Soare . Constelatie : -grup de stele invecinate pe cer . Activitate solara : -ansamblu de fenomene observate pe Soare in legatura cu petele solare . a unei galaxi spirale . provocat de patrundera in straturile superioare ale atmosfei a unor particule electrice provenite de la Soare . Cromosfera : -strat inferior al atmosferei Sorelui . Aurora polara : -fenomen luminos frecvent pe cerul regiunilor polare . respectiv 366 de zile in total .

la o altitudine de aproximativ 35800 km . Habitaclu : -partea unei nave spatiale rezervata echipajului . cum sunt astrii .Centrifuga : -instalatie turnata destinata supunerii unui astronaut sau uni material efectelor acceleratiei . Echinoctiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand zilele sunt egale cu noptile . atraganduse reciproc . Gaura neagra :regiune a spatiului aflata sub influenta unei forte de de atractie atat de mari . si care vazut de pe Pamant . Giganta rosie : -stea batrana . care permite observarea obiectelor foarte indepartate. Fotosfera : -strat superficial luminos al soarelui . in care tot hidrogenul din centru s-a transformat in heliu si care se dilata pe masura ce se raceste . Galaxie : -vast ansamblu de stele si materie interstelara care raman apropiate . 31 . Luneta : -instrument optic cu un sistem de lentile de sticla. Imponderabilitate : -disparitia efectelor ponderabilitatii . deasupra unei regiuni de pete solare . ele constituie o insula de materie in Univers . Globula : -nor intunecat . Eruptie solara : -descarcare de energie care se produce in cromosfera si coroana . Fuziune nucleara : -unire a mai multor nuclee de atomi usori intr-un nucleu de atom mai greu . Faza : -fiecare dintre aspectele succesive sub care poate fi vazuta Luna pe cer in timpul miscarilor sale in jurul Pamantului . Geostationar : -se spune despre un satelit artificial care se invarteste in jurul Pamantului in planul ecuatorului . Emisfera : -fiecare din cele doua jumatati ale globului pamantesc sau ale sferei pamantesti . incit nimic nu ii poate scapa . Halo : -regiune sferica din jurul discului unei galaxii spirale in care se gasesc stele batrane grupate in roiuri globulare .pare nemiscat . de materi interstelara care reprezinta unul dintre primele stadii ale formarii unei stele . care se produce la o temperatura foarte inalta si este insotita de o degjare de energie . Galaxia activa : -galaxie de o factura speciala in care nucleul emite o cantitate extraordinara de energie . cuprinzand o multitudine de corpuri solide mici care poate fi observata in jurul celor mai mari planete ale sistemului solar. Inel : -zona aproximativ circulara. cu o forma aproape sferica .

Obiectiv : -oglinda principala a unui telescop sau lentila principala a unei lunete care primeste lumina astrilor observati . Magnetosfera : -volum in care campul magnetic al unei planete este inchis de vantul solar. Meteorit : -corp solid venit din spatiul interplanetar. sau din particule atomice inca necunoscute . Materie neagra : -materie invizibila a carei prezenta pare indispensabila explicarii unor proprietati obsevate la galaxii . Nebuloasa : -nori de gaz si de pulberi situat in spatiul care se intinde intre stele . sonda spatiala. sau echipaj al unei nave spatiale . Orbita : -traiectorie. Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor Lunii . la o luneta sau un telescop. Nava spatiala : -vehicul spatial in general cu pasageri . Misiune (spatiala) : -sarcina specifica incredintata unui lansator. de forma unei curbe inchise. Modul : -partea unui vehicul spatial avand o structura si o functie determinata . satelit automat. este plasata in dreptul ochiului observatorului si permite marirea imaginii oferite de obiectiv . Meteor : -fenomen luminos provocat de intrarea in atmosfera a unui corp solid venit din spatiu . Miscare diurna : -miscare de rotatie pe care cerul pare sa o faca in jurul Pamantului in cursul unei zile . nori de gaze foarte reci. Luna noua : -faza a lunii in care aceasta se afla intre Pamant si Soare si nu este vizibila .Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor lunii . Luna plina : -faza Lunii in care aceasta se afla intr-o pozitie opusa Soarelui in raport cu Pamantul si apare sub forma unui disc intreg care straluceste toata noaptea . Nucleu : -partea centrala a unei planete. 32 . unde materia are cea mai mare masa pe unitatea de volum . Lansator (spatial) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . descrisa de un corp in spatiul in jurul altui corp ceresc cu o masa mai mare . Ocular : -sistem optic care.Ea poate sa fie formata din stele stinse sau prea mici pentru a emite lumina. Luna : -diviziune a calendarului care corespunde aproximativ duratei unei lunatii . care cade pe suprafata unei planete . Naveta (spatiala) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu .

Patrar : -faza Lunii in care aceasta este vizibila sub forma unei jumatati de disc . Roi (de galaxii) : -grup care cuprinde zeci . putin luminoasa.pana la mii de galaxii . fie . cand nu mai emite lumina . Pitica alba : -stea mica foarte densa. Planeta : -corp ceresc fara lumina proprie. Protuberanta : -tasnire a materiei din cromosfera spre coroana . Propulsie : -forta de impingere creata de un motor-racheta . Protostia : -primul stadiu observabil in formarea unei stele . Pitica neagra : -pitica alba ajunsa la sfarsitul vietii. care reprezinta ultimul stadiu de evolutie al unei stele ca Soarele . Revolutie : -miscare a unei planete in jurul Soarelui . care confera masa corpurilr si tinde sa le faca fie sa cada pe astru . saua unui satelit in jurul planetei sale . Radiogalaxie : -galaxie care constituie o sursa foarte puternica de unde radio. Radiotelescop : -instrument care capteaza undele radio emise de astri . Ponderabilitate : -forta exercitata asupra corpurilor situate pe un astru sau in vecinatatea acestuia . Perioada (de revolutie) : -interval de timp care separa cele doua treceri consecutive ale unei planete sau ale unui satelit prin acelasi punct al orbitei sale . Primul patrar este vizibil la inceputul noptii. la sfarsitul noptii . Particula : -constituent fundamental al materiei sau luminii .Orbitor : -vehicul spatial care indeplineste misiunea de a ramane pe orbita in jurul unui astru . Periheliu : -punct al orbitei unei planete situat cel mai aproape de Soare . satisfacatoare pentru organismul uman . Quasar : -nucleu luminos al unui tip special de galaxie foarte indepartata . Rotatie : -miscare a unui astru in jurul axei propriilor poli . ultimul patrar. Planeta : -corp cersc fara lumina proprie . Presurizat : -se spune despre o incinta in care este mentinuta o anumita presiune . Pol ceresc : -fiecare din cele doua puncte imaginare prin care axa polilor terestri strapunge sfera cereasca . sa se satelizeze in jurul lui . care se invarteste in jurul unei stele . 33 . care se invarteste in jurul unei stele . in anumite conditii .

Sfera cereasca : -imensa sfera mobila imaginata de astronomi . cand lumina obijnuita traverseaza o prisma . Regolit : -strat cu fragmente de roci . Stea : -astru gazos foarte cald . Astfel . Satelit : -corp care se invarteste in jurul unei planete . Satelit (artificial) : -obiect construit de om . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar . Stea de neuroni : -stea foarte mica in care materia este atat de comprimata . capabil a se deplasa in afara atmosferei .. 34 . Supernova : -stea masiva care a atins un stadiu avansat de evolute si care explodeaza . Soare : -stea in jurul careia se invartesc Pamantul si celalalte planete ale sistemului solar . Scoarta : -sinonim cu crusta . Supragiganta : -tip de stea foarte luminoasa si cu un diametru foarte mare . Spectru : -imagine obtinuta in urma descompunerii radiatiilor uminoase . la suprafata Lunii . incat s-a redus la un . explozia unei astfel de stele . Stea cazatoare : -sinonim frecvent pentru meteor . Superroiuri : -roiuri de roiuri de galaxii .care produce si emita lumina . destinat explorarii anumitor astri din sistemul solar . Sistem solar : -regiune a spatiului care depinde de Soare . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri. Sarcina utila : -echipament lansat in spatiu pentru a indeplini o anumita functie .care este elementul constitutiv al atmosferei . care se invarteste in jurul unui corp ceresc . ea este descompusa in banda de culori a curcubeului . Solstitiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand Soarele este la cea mai mare distanta de ecuator . Spicula : -jet fin de materie . are Pamantul drept centru si se presupune ca stelele sunt fixate pe ea . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri .Racheta : -vehicul propulsat de unul sau mai multe motoare cu reactie . in forma de spic . piure “ de particule atomice numite neutroni . ansamblu de astri pe care cuprinde ii cuprinde .

conceput in general pentru misiuni de lunga durata .Sonda (spatiala) : -vehicul spatial fara pasageri .) 100 grame.Cat cantareste cel mai mare meteorit gasit pe Pamant? a. 35 . in interiorul aparatului .) 60 tone. c. Vant solar : -flux de particule atomice foarte rapide . Durata poate fi masurata in functie de diferite repere : stele indepartate . Unitate astronomica : -distanta medie de la Pamant la Soare . care paraseste in permanenta Soarele . In viata cotidiana . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar . aflat pe orbita in jurul Pamantului . ziua este impartita in 24 de ore . Zi : -timpul in care Pamantul face o rotatie in jurul propriei axe . Statie orbitala : -vehicul spatial automat sau cu pasageri . timp de cateva momente . Telescop : -instrument optic compus dintr-un sistem de oglinzi . pentru observarea astrilor . Soarele etc. 1. b. d. o ponderabilitate extrem de redusa .) 12 tone. de mari dimensiuni .) 35 kilograme. Zbor parabolic : -zbor care permite plasarea unui avion pe o traiectorie unde aceasta intra in cadere libera obtinandu-se astfel .

) XVII.In ce secol au fost invetate instrumentele optice. b.) Venus.) Saturn.) Pamant.) Mercur.) 400 I.) Vadimir Poliakov.) 3 minute. 7. b. luneta si telescopul? a.) 2 secunde. b. b.) Neil Alden Amstrong. b. d.) aproximativ 4000.) XX. 4. c. d.Cand descopera Grecii ca Pamantul este rotund? a.2. c.Care este planeta cu cel mai mare numar de sateliti naturali? a.) o jumatate de ora.) 1 ora.C. 36 .) 400 D. d.) Isaac Newton. c.) XV.Cat duraza ca lumina sa iasa din Soare.) Venus.) aproximativ 6000.Cine a efectuat cel mai lung zbor spatial? a. b. 8.) Pluto.) Aleksei Leonov. 5. c. e. c. c. daca nu ar intalni nici un obstacol pe traiectoria ei? a.) Albert Einstein.Primul telescop a fost realizat de catre : a. b.Cate stele se pot observa cu ochiul liber intr-o seara senina? a. 3. e.) Pamantul..) XIV.) Pluto.) Neil Alden Armstrong. 9.) aproximativ 5000. c. b.) XIX. 6.C.Care este cea mai calda planeta? a.

d.Jupiter.) Mercur. b.d.Care sunt planetele-gigant ale sistemului solar numite si planetele joviene? a. 11.Saturn.) Pamant.) Uranus.) 70%.) Blocuri de gheata si pulberi.) 366 zile.) Jupiter. b.) 364 zile. 16.Marte. b. 18.Venus.) Johannes Kepler.) 363 zile.Uranus.) 68%.Marte.) 72%. c.Jupiter.) parsec. 17. e. c.Un an bisect are: a.Care este ultima planeta gasita de astronomi? a. d.) raza pamantului.Care sunt cele 5 planete care se pot observa cu ochiul liber in timpul verii? a. b.Venus. b.Pamant.Unde se afla cei mai inalti vulcani ai Sistemului Solar (astazi stinsi)? a. b.) -500 grade C.) Mercur. 12. c. c.Venus. d. f.) Jupiter.) Kilometru.) raza soarelui.) nanometru. 15.Din ce sunt formate inelele planetei Saturn? a.) Mercur.) -170 grade C.) 71%. c. b. c.Noaptea temperatura pe luna poate ajunge pana la: a.) Roci. 14.) 1 metru.Neptun.) Pluto. 13.) Marte.Suprafata Pamantului este acoperita de apa in proportie de: a.) -100 grade C.Aranjati in ordine crescatoare urmatoarele distante? a. 10.) Setna.) Gaze de hidrogen.Saturn . c. 37 . b. b.Pluto.Saturn.) Jupiter.

21. b.crem.U.) Labiratorul spatial american Skylab.) 240 milioane de ani. am avea: a. 20. b. b.Cat face timp face Soarele inconjorul Galaxiei? a. 23.Craterul aflat in Arizona S. c.) opus Soarelui.Din ce se formeaza o gaura neagra? a. b.rosu. b. b.) am fi mai grei decat pe Pamant.Ce culori au stelele ? a.) spre Pamant.portocalie. c. 38 .) in urma impactului cu un asteroid. 24.19.) in urma impactului cu un meteorit urias.Care a fost prima statie Orbitala? a. b.A sa format: a. b.) Totala inelara. b.Mercur.) Maro.) Verde..) Partiala totala. c. d. ani.) Partiala totala inelara. 27. 22.Venus. c.) Din explozia Bog Beng.) perpendicular pe traiectoria lor.) Mercur. b.) Din meteoriti.) aceeasi greutate ca si pe Pamant.) 25 miliarde ani.) 19 mil. aloastru.Cometele au o coada care este indreptata totdeauna? a.Cand a avut loc explozia Big Bang? a.albastru.) 250 milioane de ani.Decate feluri poate fi Eclipsa de Soare? a.Daca am pleca pe Luna. 26.) spre Soare. c.Pamant si Marte.Care sunt planetele telurice situate cel mai aproape de Soare? a.) Din miezul unei stele explodate.) Galben. 25.) 15 miliarde ani. 28.) 260 milioane de ani.) Jupiter. c.Saturn si Pluto.) Laboratorul sovietic.alba.

) Gap= 15 mg c.) Gap= 5 mg b.) 23 zile. c. b.) v1= 1.8 km/s 1.62 m/s2? a. 2.) v = 5.6 km/s b.) 27 zile.) 28 zile.) v = 4.) cele mai apropiate sunt iluminate mai puternic.Sa se calculeze prima viteza cosmica la suprafata lunii stiind raza Lunii R= 1.5 km/s b.-c.Ce masa aparenta are un cosmonaut in timpul decolarii navei cosmice cu acceleratia 5 g? a.-b. c.) cele mai indepartate sunt iluminate mai puternic. 30. 39 .) toate sunt la fel iluminate.) am fi mai usori decat pe Pamant.c.Sorele lumineaza toate planetele sistemului Solar astfel incat: a. 29. b. La altitudinea la care el se misca acceleratia gravitationala este de n = 4 ori mai mica decat la suprafata Pamantului.Perioada de rotatie a Lunii in jurul Pamantului este de: a.7 km/s c.Un satelit se misca pe o orbita circulara in jurul Pamantului.) v1= 1.) v1= 1.9 km/s 33.2 km/s c. Care este viteza satelitului ? a.760 Km iar g0= 1.) v = 6.) Gap= 50 mg 32. 31.

f. 19. 11. 4. 13. 31. 8.-a. 21.-b. A Bucuresti 1983. 7. 14.-b. 20.-e.-c.-c. 30. 28.-c.b. Hristev. 25. 15.-d.-a. 9.-b.-b.-b.e. 1.-a. 17.-a.-c. . 24.-a.-c.-d.-c. 6.-a. 40 .“Probleme de fizica – clasele IX – X” Editura Didactica si Pedagocica. 12.-a. 32. 22.3.-b. 33. 10.-a.-b.-c.-a.-b.-a. 18. 27.-c.-a. 5.-a.a. 16. 23. 29. 26.d.

Teodoru. H 7. Cluj-Napoca 1987.Editura Tehnica.“De la roata la farfuria zburatoare”. . Editura Politica. Merleau – Ponty. Kastler. Editura Dacia. Editura Stiintifica si Enciclopedica. 41 .“Introducere in astrofizica”.“Rabdare in azur”. .II Astrofizica”. . . Ureche. Bucuresti 1986. Matei.“Universul – vol. Editura Humanitas. Toma. V . Bucuresti 1982.2. .“Laboratorul astrofizicianului amator”. A 3.“Cosmologia secolului XX”. E 9. . P 8. Bucureşti 1985. Editura Dacia.“Aceasta stranie materie”. S 6. Reeves. Editura Albatros.Editura Albatros. Moraru. J 5. Bucuresti 1980. Cluj-Napoca 1980. A 4. . Bucureşti 1993. Bucureşti 1978.“Eruptiile solare”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful