COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA CERCUL DE ASTROFIZICA MODERNA “DIN UNIVERS”

TITLUL LUCRARII:

PROFESOR COORDONATOR: LUCIA GUTU

AUTOR: CATALIN BABOS

ASTROFIZICA MODERNA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………2 2. TRANZITUL PLANETEI VENUS - dupa 122 de ani……………………………….....3 3. TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI:..............8
• •

Primele trei minute ale universului……………………………………………………9 Ultimele patru minute ale universului ……………………………………………….11

4. PERSONALITATI CELEBRE ……………………………………………………......12 5. METEORITII……………………………………………………………………...……19

Legendele meteoritilor………………………………………………………………..22

6. TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU…………………………..…...24 7. ZBORURI IN SPATIU…………………………………………………………...……..26

Istoria zborurilor in spatiu…………………………………………………….......….26

8. DICTIONAR ASTRONOMIC ……………………………….…………………….….28 9. TESTE GRILA ………………………………………………………………..………...34 10. RASPUNSURI……………………………………………………………….…………..38 11. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….……………..39

2

Lucrarea cuprinde cateva studii facute de un grup de elevi astronomi din clasele de liceu participanti la olimpiada judeteana de astronomie coordonati de doamna profesoara de fizica LUCIA GUTU. Cercetarile efectuate au implicat un mare numar de ore de studiu si masuratori(observatii) directe,efectuate la OBSERVATORUL ASTRONOMIC AL UNIVERSITATII”BABES- BOLYAI” Cluj Napoca,la Muzeul de mineralogie din cladirea principala al UBB(studiul meteoritilor ajunsi pe planeta Pamant(Terra),la Centrul Cultural Francez pentru material bibliografic,traduceri si studierea unor programe,CD-uri,enciclopedii despre Istoria Universului si teorii actuale cuprinse in bibliografie. Toate acestea sunt concretizate in urmatoarele teme: 1.TRANZITUL PLANETEI VENUS-dupa 122 de ani 2.TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI 3.CERCETARI ASTRONOMICE DE-A LUNGUL SECOLELOR 4.FIZICIENI SI ASTRONOMI 5.METEORITII 6.CURIOZITATI!-INTREBARI PROBLEMA 7.TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU 8.ZBORURI IN SPATIU 9.GLOSAR DE TERMENI 10.TESTE GRILA COMPUSE DE ELEVI

3

Un tranzit similar are loc daca un satelit sau umbra sa trece pe suprafata unei planete de exemplu corpurile sau umbrele satelitilor galileeni pe Jupiter sau a lui Titan pe Saturn. Aceste evenimente sunt vizibile doar cu telescopul si se numesc tranzituri ale umbrei.

Tranzitul umbrei unui satelit galileean Tranziturile lui Mercur sau Venus se numesc tranzituri planetare si sunt foarte spectaculoase datorita raritatii lor. Se produc atunci cand Mercur sau Venus se afla la conjunctie inferioara (aceasta se intampla in medie, pentru Mercur o data la 116 zile, iar pentru Venus o data la 584 zile) si in acelasi timp aproape de unul din nodurile orbitei (punctul de intersectie a orbitei lui Mercur sau a lui Venus si planul elipticii). Atunci planeta se gaseste pe o linie dreapta intre Pamant si Soare. Deoarece planul orbital al lui Mercur este inclinat cu un unghi de 7 grade in raport cu planul elipticii, iar inclinarea orbitei lui Venus este de 3.3 grade, iar cele doua conditii ca planeta sa fie simultan la conjunctie inferioara si intr-un nod al orbitei - nu sunt intotdeauna indeplinite, aceste tranzituri planetare sunt evenimente ceresti rare. In medie sunt 13 tranzituri ale lui Mercur in fiecare secol, adica in medie unul la 7.5 ani, iar pentru Venus la patru tranzituri in 243 de ani. In trecut astronomii utilizau tranziturile lui Mercur si Venus pentru a obtine informatii despre dimensiunile din Sistemul solar: marimea Soareului,
4

in alte situatii planetele nedepasind 50". utilizand paralaxa. Este cel mai mare disc planetar observabil.distanta pana la Venus si distanta Pamant-Soare. In instrumentele astronomice utilizand de asemenea filtre pe masura se va vedea un disc negru mare de aproape 1'. A fost de asemenea posibil sa se determine longitudinea observatorului. dar protejat de ochelari de eclipsa sau filtru solar. Astfel spre deosebire de tranzitul lui Mercur.8. Pentru a calcula aceasta marime astronomii au folosit metoda triangulatiei. In timpul fenomenului planeta Venus va avea diametrul aparent de 57. 5 . Metoda triangulatiei Prin surprinderea momentelor exacte cand planeta intra prin stanga discului Soarelui din diferite pozitii de pe Pamant. Jamaica. De exemplu observarea tranzitului lui Mercur din 1677 a fost utilizata pentru a determina longitudinea localitatii Port Royal. Astronomii au putut uliliza valoarea UA ca o baza pentru a afla distante din Sistemul solar sau distante pana la stelele apropiate.8" iar Soarele de 1890". care se numeste unitate astronomica (UA). la acest tranzit pe discul solar se va vedea planeta cu ochiul liber. se determina distanta Pamant-Soare.

unii vor fi dintre putinii fericiti care vor vedea de doua ori in viata lor acest fenomen –urmatorul tranzit 2012. Fenomen asemanator cu eclipsele. Mai mult. Toti cei aflati in viata nu au trait inca un astfel de eveniment. 6 . de fapt Soarele este eclipsat de Venus.Diagrama tranzitului Animatia tranzitului Tranzitul lui Venus pe discul Soarelui este un fenomen foarte rar. in 2004 va fi la Zenit deasupra Kuweitului.

6 grade una fata de cealalta. Cand Venus ajunge in aliniere cu Pamantul. deci punctele de retrogradare ale lui Venus formeaza acelasi pentagon. Dar nu toate acestea devin treceri pe discul solar. experimentam un Venus retrograd.conjunctia inferioara Daca Venus ar fi fost in planul ecliptic. Rezultatul este o "serie sinodica pentagonala ". In aceste 584 zile si Pamantul se roteste in jurul Soarelui.o perioada de 8 zile este invizibila .conjunctai superioara . De amintit faptul ca pentagrama contine in ea proportia de aur (numarul phi= 1.care duraza aproape 8 ani si consta in cinci ciluri sinodice.618).Alinierea Soarelui.primele 236 zile de la conjuctia inferioara apare ca Luceafar de dimineata . astfel ca o aliniere a celor trei corpuri ar trebui sa apara la 215.o perioada de 90 zile este invizibila . 7 .o perioada de 250 zile dupa conjunctia superioara apare ca Luceafar de seara . Venus are o perioada de revolutie sinodica de 584 zile terestre.6 ani terestri) este impartit in 4 perioade: . acest tranzit ar fi trebuit sa apara la fiecare 584 zile. In acest fel apar 5 localizari pe ecliptica unde fenomenul are loc.Acest an venusian (1. datorita mersului aparent pe bolta cereasca.6 ani. Terrei si lui Venus are loc la fiecare 1.

Tranzitele au de obicei loc in lunile iunie sau decembrie. dar deplasate cu 2-3 grade. Dar inclinarea orbitei venusiene este de 3.997 ani si nu 8 ani. astfel ca nu orice conjuctie reprezinta automat si un tranzit pe discul Soarelui.Alinierile apartinand unei serii pentagonale urmatoare apar aproape in aceleasi locuri ca cele anterioare. 8 .4 grade. datorita faptului ca fiecare serie apare dupa exact 7. Aceasta face ca intrega serie pentagonala sa fie deplasata. Corespunzator celor cinci aliniamente. cu 2 grade spre vest de precedenta. pe bolta cereeasca. cele cinci miscari retrograde sunt efectuate diferit fata de ecliptica. deci sunt unice.

sunt surprinse in schema de mai jos. Momentele orbitale ale lui Venus. tranzitele apar perechi. din 18 august 2003. Ea are drept scop studiul intregului Univers material.5 ani si apoi dupa 121. de la ultima sa conjuctie superioara. intr-o astfel de serie. Deci. iar fiecare astfel de pereche se produce dupa 105. O fateta posibila a abordarii problematicii originii Universului se regaseste inca in filozofia greaca. in principiul "geouniversului" lui Platon: " Unul a creat lumea si omul". Platon a fost socotit ca unul dintre sustinatorii principiului biblic al genezei determinate. perioada principala fiind de 243 ani. la intervale de 8 ani. Cosmologia reprezinta stiinta despre lume (Pitagora: kosmos=lume.5 ani. logos=stiinta). In urma aplicarii acestui principiu. 9 . La Aristotel Cosmologia era deja catalogata ca o ramura a Fizicii.Schema recurentei fenomenului este data mai jos.

Universul nostru initial (t->0). Aceasta demonstraza ca pot exista o infinitate de universuri asemanatoare (dar totusi diferite in structura lor) care sa permita aparitia vietii. materia se află într-o formă (geometrie) supradimensională care are 3+1+N dimensiuni.In prezent stiinta (Cosmologia) detine dovezi ale unui proces evolutiv al Universului in care traim. Putem considera Universul nostru ca fiind unul dintr-o infinitate de sisteme gigantice similare şi că are următoarea geneză. sansa de formare a unui Univers care sa permita aparitia vietii este foarte mica. aleatoare. intervalele in care pot varia acesti parametri fac ca numarul de Universuri posibile (pentru aparitia vietii) sa fie infinit (este aceeasi problema cu cea a intervalului limitat [a. Anaximandru. si de intervale foarte restranse de variatie a acestor parametri (vezi cartea recent aparuta a lui Martin Rees "Doar sase numere"). Universul.b] pe axa numerelor reale a carui multime de numere este infinita). Aplicarea acestui principiu demonstreaza ca aparitia vietii intr-un Univers depinde de un numar mic de parametri. apoi cu cea tare si in fine cu cea gravitationala. este suficient de mic ca raza pentru a deveni o gaura neagra masiva . tot pe baza principiului lui Platon (fiind si cel mai apropiat de principiul creationist). in care fizica determinista nu mai actioneaza ea fiind inlocuita de principiile fizicii cuantice relativiste. Acest principiu stipuleaza ca Universul in care traim nu apare in urma unui act creationist. era format din ~10**75 zone cauzale distincte. Procesul (privit inapoi ca timp) este de tip termic. Problema a fost tratata cu cateva secole inainte de Platon de catre un alt filozof grec. Printr-o tranziţie "topologică" de fază. La temperaturi mari (energii termice inalte) fortele tind sa se unifice: intai cea electromagnetica cu cea slaba. Aceasta indica faptul ca. Astăzi.principiul antropic. Dar in acelasi timp. cea mai larg acceptată teorie cosmogonică este teoria Universului în expansiune. pornind de la o stare initiala. mergand spre inceputurile sale. Acest principiu demonstraza ca. cu temperatura inalta si raza mica. principiul creationist reprezinta doar una dintre posibilitati (avand insa o pondere infima). ducând la apariţia 10 .Stiinta actuala opune. Universul isi pierde proprietatea sa de cauzalitate globala. Intr-un astfel de multiunivers. in faza sa cuantica. intradevar. ci ca un rezultat intamplator al unor conditii initiale arbitrare. cele N dimensiuni ale materiei se decuplează de dimensiunile spaţiului şi timpului. emanând de la o explozie promordială numită Big-Bang.Timp de o fracţiune inimaginabil de mică dintr-o secundă. Datorita valorii finite a vitezei luminii.

Se ajunge la stadiul de Big-Bang şi de aici încolo Universul. Evoluţia globală este adiabatică. astfel încât. Dar găsim pe unii meteoriţi acizi aminici. Semne ale vieţii se schiţează.Faţă de situaţia în care se află Universul în epoca actuală.de transformare. aceea de quark-uri şi probabil sub alte forme.unui câmp scalar. ci şi a informaţiei. separarea materiei de antimaterie. protoni. stocată sub forma unor grupuri de simetrie matematică. Formularea matematică a Universului fizic. în alte regiuni vor avea loc procese de organizare şi concentrare. moleculele din spaţiu. cât şi energeticoinformaţional. creatorul teoriei sonicităţii (propagarea energiei prin vibraţii). Totul s-a petrecut într-o regiune a spaţiului infimă în raport cu un atom. într-o fracţiune infimă de secundă. interacţiune slabă. cum sunt axionii. Gogu Constantinescu. iar duhurile reprezintă marea de radiaţii. credea că elementele chimice stabile respectă legile armoniei muzicale.O instabilitate specifică a determinat ulterior ruperea simetriei SU(5) prin mecanismul de rupere simetrică al lui Weinberg (este vorba de corecţii cuantice de "o singură buclă" la potenţialul scalar). câmpia reprezintă izotopii. izotopii sunt elemente chimice disonante.Totul se petrece în mai puţin de 3 secunde şi după acest timp exista deja materia ordinară: electroni. În miliardele de lumi răspândite în spaţiu totul se dezvoltă progresiv. se expandează în mod exponenţial (de unde provine şi denumirea de "scenariu inflaţonist"). în care au loc astfel de transformări. înzestrat cu o cantitate fantastică de informaţie. La fel. se realizează pe baza gândirii lui Einstein. dacă într-o regiune a Universului au loc procese de degradare sau dispariţie. Această mică regiune. Viaţa este o formă a mişcării materiei în Univers. Informaţia necesară acestor auto-reglări se propagă cu viteza luminii pe curbele geodezice spaţiu-timp care se închid în ele însele. radiaţie electromagnetică. 11 . nucleară). fruct al evoluţiei chimice interstelare.Într-un model de Univers închis. Lumina stelelor ne confirmă că evoluţia nucleară se continuă în toate galaxiile. Ne putem întreba dacă evoluţia biologică continuă în afara Pământului. evoluează în cadrul modelelor cosmologice relativiste. Ne putem închipui o insulă a stabilităţii unde vârfurile reprezintă elementele chimice stabile. cantitatea de substanţă. Celelalte planete ale sistemului solar par aride. Dacă Universul este un sistem conservativ. pe planetoizii acum dezgheţaţi. Rezultă astfel simetria SU(3)*SU(2)*SU(1) care însoţeşte apariţia substanţei sub forma cea mai elementară.Dicke consideră Universul fizic ca un gigant servo-sistem şi anumiţi parametri care caracterizează evoluţia de ansamblu acestuia. Universul va continua să se dilate încă un timp. viaţa este o manifestare a unor forme de energie. etc. fără îndoială. găuri negre. atunci Universul se va extinde la nesfârşit. nu numai în privinţa substanţei şi a energiei. cauzal conexă. Undeva în acest ocean se află ca un demon vâscozitatea magnetică ce reprezintă un monstru pentru oamenii de ştiinţă care caută elementele materiale supergrele. electro-magnetică. Universul funcţionează ca un creier care îşi auto-reglează componentele pentru a-şi conserva anumite proprietăţi caracteristice. având compoziţia actuală (cu hidrogen preponderent şi cu sinteza nucleară a materialelor grele în stele). deja format. iar oceanul reprezintă radiaţiile.Se crede că grupul de simetrie SU(5) corespunde unificării tuturor interacţiunilor fizice posibile (gravitaţie.A urmat. evoluţie şi concentrare a informaţiei) din simetria primordială SU(5) sau eventual dintr-un grup mult mai cuprinzător. ne dovedesc că acestea le găsim peste tot. atât din punct de vedere topologic (un fel de analog tridimensional al suprafeţei sferei). organizarea quark-urilor în nucleoni şi antinucleoni. neutrini. atunci toată diversitatea informaţiei actuale ar trebui să provină (potrivit unor legi deocamdată necunoscute . după care pot apărea două cazuri: • Dacă densitatea cosmică este mai mică decât densitatea critică. energie şi informaţie este constantă. Aceşti parametri trebuie să varieze în mod reciproc condiţionat pentru a asigura constanţa unor anumite funcţiuni care depind de aceşti parametri (invarianţă parametrică). la 20 -109 ani după "clipa zero" şi la o temperatură de de 3 K. Formarea galaxiilor şi a stelelor acoperă o perioadă de timp de la 1-109 ani până la 15-109 ani după "clipa zero".

dovada find miscarea generala de departare a galaxiilor. iar circumferinţa nicăieri. Pornind de la caracterul indestructibil şi inepuizabil al materiei. Cartea lui Weinberg ne arată cât de departe suntem astăzi de cosmogoniile naive ale mitologiilor. cu toate că ştim din ce în ce mai bine că distanţa până la el nu va fi niciodată cu adevărat consumată.Comform teoriei Big Bang-ului. în devenirea universală şi indestructibilă a materiei. Universul Energiei rămâne neatins şi păstrează tot ce-i aparţine. şi bătrâneţea nu-l micşorează.• În caz contrar. ca un moment în curgerea infinită. Aşa-numita "clipă zero" trebuie înţeleasă şi ea doar metaforic. Universul Energiei este permanenţa. Intrebarea care se pune este daca expansiunea va continua la nesfarsit sau se va opri intr-o buna zi pentru a se transforma in contractie ? 12 . expansiunea Universului se va sfârşi în cele din urmă datorită unei contracţii accelerate. de valori. Şi totodată. ba chiar de cele cu care ne-au deprins manualele de şcoală de acum 20-30 de ani. timp de miliarde de ani. 1. Temperatura Universului va creşte din nou. fără început şi fără sfârşit. rezultă că începutul Universului din teoria prezentată nu trebuie interpretat în sensul strict al cuvântului. Universul Energiei este prezenţa. universal este intr-o continua expansiune. este creaţie de energii. faptul ca viteza lor creste odata cu distanta care le desparte si ca aceasta marire a vitezei este aceeasi. pe care omul a reuşit să-l exploreze până acum. cât de departe continuăm să fim de adevărul ultim. pentru că veşnic a fost acelaşi. Universul energiei este o sferă al cărui centru este pretutindeni. Timpul îndelungat nu-l măreşte. este coexistenţa. fundamentat pe ansamblul de cunoştinţe furnizate de ştiinţele exacte. care în raport cu infinitul se referă doar la colţul nostru de Univers. a cărui căutare nu ne-o putem refuza. Veşnic va fi. iar Universul va ajunge din nou într-o stare granulară cu densitate infinită. indifferent de viteza.

neutroni) care sunt la randul lor formati din quarcuri. Universul cauta sa se intoarca asupra lui insusi. Ori se pare ca aceste quarcuri nu sunt stabile. Temperatura si densitatea vor creste neincetat si vom reface in sens invers.Cum? Atomii sunt formati din nucleoni (protoni. ca se transforma in radiatie.Exista o forta care se opune expansinuii : gravitatia. Vor redeveni lumina si neutroni. intr-o zi galaxiile vor inceta sa se mai departeze unele de atele. dupa de mai multe ori 1032 ani. 2. deci nu vor mai exista structuri solide. Produsele acestei dezintegrari vor sfarsi prin a se anihila.000 ani. Chiar daca atomii obisnuitit nu sunt stabili ei au totusi o viata lunga. cand nu vor mai ramane atomi. Li se prevede un timp de injumatatire de 1032 ani. Aceasta atractie joaca un rol fundamental in comportamentul si in devenirea lui. Ele se vor intoarce atunci unele spre celelalte intr-o vasta miscare de contractie universala. Nu s-a dovedit inca acest lucru. Planeta noastra pierde in acest ritm aproximativ 1 gram de materie la fiecare 20. Dar timpul trece si va veni o vreme. Dar experientele sunt in curs de desfasurare fiind sanse reale ca ele sa confirme aceasta teza.Avem astazi destule motive sa credem ca nici material nu este vesnica. 13 . Mai precis atomii din care sunt formate lucrurile se vor dezintegra intr-o zi. iar soarele aproape 20 grame pe an. marile etape ale Big Bang-ului. Materia atrage materie. Daca atractia este destul de puternica.

dupa ani indelungati de studiu. A fost un mare astronom polonez care a sugerat. A fost un mare astronom. in special in cadrul Bisericii catolice. in care acestea sunt clasificate pentru prima oara pe marimi.nascut in anul 1473 si moare in anul 1543.Din Antichitate Hiparh . Tycho Brahe . El isi inchipuie pentru prima data ca Pamantul este nemiscat in centrul Universului si propune o teorie care permite aflarea misarilor Soarelui. Secolele XVII-XIX 14 . ale Lunii si ale planetelor printr-o combinatie de miscari circulare. El intocmeste un catalog precizand pozitia a 1 025 de stele. critici.a trait in 201si s-a stins din viata in anul 100.a trait in secolul al II-lea d. in functie de stralucire lor aparenta pe cer. aceasta conceptie a starnit multe. C.geograf si matemati grec. si descopera precizia echinoctiilor.A efectuat observatiile astronomice cele mai exacte inaintea inventatorilorii lunetei: cele privind planeta Marte ii vor permite asistentului si elevului sau Johannes Kepler.sa descopere legile miscarii planetelor in jurul Soarelui.nascut in Danemarca in anul 1546 si decedat in anul 1601. Claudius Ptolemeu .este cel mai mare astronom al Antichitati. In secolulele XV-XVI Nicolaus Copernic . Dar. ca Pamantul si celelalte planete se invartesc in aceelas timp in propriei axesi in jurul Soarelui. negandind Pamantului orice rol privegiliat in Univers.

. William Herschel .care explica miscarile planetelor in jurul Soarelui si ale Lunii in jurul Pamantului.apoi doi sateliti ai lui Saturn.iar in 1687. nebanuite inainte. Partizan al sistemului lumii propus de Copernic.a fost un foarte mare fizician si astronom italian.datorita observatiilor facute de maestrul sau.Tot el descopera relieful Luni.Galaxia. fazele lui Venus.un mare fizician.partizan al sistemului Copernic. Johannes Kepler .descopera ca Soarele este situat in centrul unui roi de stele cu o forma turtita.legile miscarii planetelor in jurul Soarelui.in 1671.numite de atunci .enunta legea atractiei universale. cei patru steliti principali ai lui Jupiter si o multime de stele in Calea Lactee.Studiind repartizand stelelor pe diferite directii ale cerului. Este primul care obseva cerul prin luneta intre ani 1609si 1610.precum si doi dintre satelitii sai in 1787.matematician si astronom nascut in anul 1642 in Anglia si moare in anul 1727.Construieste. care il obliga sa recunoasca ca nu are dreptate.care a construit numeroase telescoape si descopera planeta Uranus in anul 1781.cel mai mare astronom german nascut in 1571 si decedat in 1630. el este deferit unui tribunal al Bisericii catolice.In 1992 Galileo Galilei a fost reabilitat de Biserica catolica. nascut in anul 1564 si decedat in 1642.Descopera.Tycho Brahe. 15 . Inchizitia. Isaac Newton .(1738-1822) A fost un astronom britanic.Legile lui Kepler “.Galileo Galilei .primul telescop .

(1873-1967) Astronom englez.Galle . existenat unei planete mai indepartate . care se deduce din spectrul lor.Astfel . descopera o legatura intre luminozitatea stelelor si temperatura de la suprafata acestora.matematician si fizician francez. Secolul XX Ejnar Hertzsprung . potrivit careia sistemul solar ar proveni dintr-un nor de gaze si pulberi interstelare (o nebuloasa) care se rotea lent pe loc. careia ii determina orbita si ii calculeaza pozitia. Avanseaza ipoteza. el il lesneste descoperirea planetei Neptun de catre germanul J.(1749-1827) Astronom. 16 .astronom francez nascut in 1811 si a murit in 1877. dupa neregularitatile miscari lui Uranus.Pierre-Simon de Laplace . Urbain le Verrier . acceptata si astazi .A demonstrat. in 1846. El este totodata primul care a organizat difuzarea de informatii meteorologice in Franta si in Europa.

lanseza prima racheta cu ergoli lichizi:acesta functioneza timp de 2. Robert Hutchings Goddard .Este unul dintre precursorii propulsiei cu ajutorul rachetelor.nascut in anul 1877 si decedat in 1957. care in 1913 publica o diagrama in care stelele sunt clasificate dupa spectrul si luminozitatea lor. 17 .5 metri.5 secunde si se ridica la 12.(1882-1945) Inginer si fizician american . Pe 16 martie 1926.Primeste premil Nobel pentru fizca in 1921. pune in evidenta doua tipuri de stele foarte diferite: stelele din seria principala si gigantele. care reinnoieste din temelii fizica si astromia.a fost cel mai mare fizician german nascutin 1879 decedat 1955. naturalizat american in 1940. Diagrama Hertzsprung-Russell este un instrument esential in studierea stelelor.Henry Norris Russell . Este autorul Este autorul teoriei relativitatii. De asemenea. Aceeasi descoperire fusese facuta cu cativa ani inainte de E. Hertzsprung.Astronom american. Albert Einstein .

Lansata sub diferute modele . Valentin Gluciko .potrivit careia Universul actual ar proveni din explozia unei cantitatiuriase de materie care la inceput era concentrata intrun volum mic. Interprinde cercetari privind propulsia prin reactia din 1931 .autonomului primitiv” .Stabileste .U. in 1946.Promovat constructor principal pentru motoarele –racheta ale rachetelor balistice cu raza lunga .S. el formuleaza ipoteza .(1906-1966) Inginer sovietic.Edwin Powell Hubble . perfectionata in performanta va fi varful de lance al astronauticii sovietice. Wernher von Braun . In 1929 intreprinde cercetari privind motoarele-racheta. el devine imediat unul dintre principalii artizani ai lansatoarelor spatiale ale U..(1894-1966) Astronom si matematician belgian.S.S.Este primul care considera.acesta este racheta cea mai folosita din lume.aceasata ipoteaza este predecesoarea teoriei moderne a Big Bang. si devineunul dintre pincipalii arteziani ai programului spatial al Statelor Unite. in 1923-1924. demonstreaza ca galaxiile se indeparteaza unele de altele cu o viteza proportionala cu distanta dintre ele(1929).A..in peste o mie de exemplare.existenta galaxiilor din afara galaxiei noastre. se stabileste in S. Serghei Korolev . in 1927 .Zemiorka” Pe 4 octombrie 1957 .R.El pune la punct racheta .(1908-1989) Inginer sovietic. ca Universul ar putea fi in expansiune.R.Korolev devine constructor principal al laboratoarelor spatiale ale U.(1889-1953) Astronom american.aceasta racheta permite lansarea pe orbita a primului satelit artificial al pamantului.In 1931. folosita pentru lansarea navelor Apollo spre Luna.S. 18 . Indruma construirea rachetei Saturn 5. Georges Hendri Lemaitre . Apoi.(1912-1977) Inginer germancare din 1930 lucraza la perfectionarea rachetelor experimentale. Dupa capitularea Gemaniei. Racheta .

19 . pe 5 mai 1961. 1030) Astrom american care in 1966. si iesiri in spatiu.Alan Bartlett Shepard .(n. Pornita de la Cap Canaveral. el este al doilea om dupa N. apoi se prabuseste in Atlantic. In 1969. este comandantul de bord al misiunii Gemini 8.se intoarce in spatiu. Iuri Gagarin .nascut in anul 1930. In 1971.pe 21 iulie 1969. A fost un mare astronom american.Atronom americancare efectueaza 59 de revolutii in jurul Pamantului. Moare pe 27 martie 1968. Este primul om care realizeazaun zbor spatial. Amstrong. Cu ocazia zborului Apollo 11. Este primul om lansat in spatiu din Statele Unite. in cursul careia a avut loc prima amarare a doua nave spatiale. participa in calitate de comandant de bord la misiunea de exploarare selenara Apollo 14. in care se afla . Edwin Alidrin . capsula Mercury Freedom 7. Pilot de modul selenar. Neil Alden Armstrong . pe 21 ilie 1969. in timpul unui antrenament militar. in cursul unui zbor de 108 minute.Unul dintre cei mai mari cosmonauti sovietici. intr-un accident de avion.nascut in anul 1934 si decedat in 1968. care pune piciorul pe Luna . In 1969. in 1966. se intoarce in spatiu in calitate de comandant de bord al misiunii Apollo 11 si devine primul om care paseste pe Luna. se ridica la o altitudine de 187 kilometri. pe 12 aprilie 1961:la bordul navei Vostok 1.nascut in anul 1923 si decedat pe 5mai 1961. efectueaza o revoletie in jurul Pamantulu.

ce nu depasesc de regula citeva grame. fiind 20 . ce pare ca se desprinde de pe bolta cereasca deplasindu-se cu mare viteza vreme de citeva clipe. pe 18 martie 1965. se iveste pe cer un punct luminos. Oricine priveste cerul intr-o noapte senina.In trecut oamenii superstitiosi credeau ca stelele cad cu adevarat. in timpul carora el se indepareaza pana la 5 metri de nava spatiala. numai intr-un singur an se inregistreaza aproape 4 miliarde de astfel de "stele cazatoare"! Ele sunt de fapt corpuri minuscule. poate fi martorul unui cunoscut fenomen luminos.Aleksei Leonov .(n. In iulie 1975. Aceasta iesire dureaza 12 minute. in timpul zborului Voshod 2. Ori. Astfel. Este primul om care efectueaza o iesire in spatiu imbracat in scafandru. I se incredinteaza apoi indrumarea antrenamentelor efectuate de cosmonautii sovietici. dupa care se stinge. la moartea cuiva. revine in spatiu cu ocazaia zboruluiamericano-sovietic Apollo-Soiuz. la un anumit moment. 1934) Cosmonaut sovietic. numit in popor "stea cazatoare". ca o stea.

corpul consumindu-se rapid. el patrunzind in atmosfera Pamintului cu o viteza de 12-72 km/sec. Daca dimensiuniloe lor sunt mari. meteoritii provoaca fenomene lumiboase deosebite. in medie. La inaltimea de 100 kilometri temperatura suprafetei corpului ajunge la 2000oC.Exista o categorie interesanta a acestor meteoriti. cei care dau nastere la "ploile de stele". Traiectoriiloe acestora sunt calculate. Atit corpul meteoritic. vizibila de pe Pamint. Particulele de aer. amestecate cu materia meteoritica evaporata si ionizata. formeaza o adevarata perna de aer. aflat pe o orbita eliptica. la altitudinea medie de 200 kilometri. in raport cu viteza Pamintului. incep sa se incinga. frecarea cu mediul gazos al acesteia devine extrem de intensa. datorita marii presiuni. dind nasterela respectivul fenomen luminos. denumit meteor corpul cosmic numindu-se meteorit. La inaltimea de 2000-3000 kilometri de suprafata Terrei. Cum se desfasoara o astfel de "intilnire" dintr-o particula meteoritica si Pamint? Un corp meteoritic.intr-un anumit loc de pe Pamint se observa 4-6 meteoriti sporadici pina la marimea a sasea pe ora. aceste corpuri intilnesc Pamintul si patrund cu mare viteza in atmosfera terestra. Dar spatiul cosmic este brazdat si de corpuri izolate. cunoscute sub numele de bolizi. corpurile meteoritice patrund in straturile superioare ale atmosferei. de 30 km/sec. Atingind treptat regiunile dense ale atmosferei. iar perna de aer din fata sa. formeaza o sfera incandescenta. La altitudinea de 50-70 kilometri cea mai 21 . avind traiectorii distincte. extrem de rarefiate. are o viteza de 42 km/sec. Are loc o evaporare intensa. cunoscindu-se perioada anuluisi locul pe bolta cereasca (numit radiant) al aparitiei lor. ajunge la temperaturi de mii si zeci de mii de grade. cit si aerul din jurul sau.corpurile cele mai numeroase din sistemul nostru solar si care circula in jurul Soarelui. La intilnirea acestora cu Pamintul. in functie de unghiul de incidenta.Comprimarea puternica a particulelor de aer din fata meteoritului. ele traverseaza cerul in orice directie. in mersul lor. ce nu au timpul necesarsa se dea la o parte. curentii meteoritici.

Acestia produc efecte luminoase si sonore extrem de puternice. este de un neteorit la 20 de ani pentru accasi suprafata. ca un astfel de micrometeorit. de materie cosmica ce ajunge pe Pamint. care se lasa incet la sol. are o masa de 12-25 mg. Acestia din urma reprezinta aproximativ 4 tone pe zi. de dimensiuni cu adevarat impresionante. La o masa initiala mai mica ce 5 kilograme.in afara acestor meteoriti. meteoritii de dimensiuni medii sau mari sunt mult mai masivi****. inegresc zapezile albe ale muntilor inalti si cele ale regiunilor polare. atmosfera terestra cistiga aproximativ 2000 atomi de sodiu pe secunda si pe centimetru patrat.Se formeaza astfel un depozit anual de materie meteoritica pe suprafata Terrei de 4 grame pe kilometru patrat. capabili sa produca cratere in momentul impactului. Pamintul s-a mai intilnit si cu alti giganti. Numarul meteoritilor avind o greutate initiala de peste 3 tone. si meteoritii ce cad efectiv pe suprafata Pamintului. vizibil la altitudinea de 100 kilometri ca o stea de magnitudinea doi. el neinfluentind miscarea de rotatie a Pamintului. Fenomenul luminos dureaza intre citeva fractiuni de secunda si citeva minute. producind cratere de mari dimensiuni. aceasta cantitate reprezinta un strat cu o grosime ce nu depaseste 1 centimetru. deci complet nesemnificativ din punct de vedere mecanic. Numarul micrometeoritilor ce produc efecte luminoase pina la magnitudinea patru este de aproape 24 milioane pe zi. In fiecare an cad pe suprafata Pamintului aproximativ 2 milioane tone de micrometeoriti. in cele 5 miliarde de ani de existenta a Pamintului. provenind din dezintegrarea in atmosfera a micrometeoritilor. respectiv 2. Astfel. pe suprafata Pamintului cazind bucati de citeva zeci de grame. de 25 tone. Astfel de produse sferice feruginoase au fost gasite si in depunerile milenare de pe fundul oceanelor. care insa au explodat in spatiu. descoperit in Mexic in anul 1863 si Mbosi. Bacubirito. S-a calculat. avind 25 tone.Datele de mai sus includ. in afara prafului meteoritic.000 km2.000 tone anual. Pe Pamint ajung corpuri meteoritice avind pina la 55 kilograme. in raport cu micrometeoritii. in continuare se situeaza in ordine meteoritii Anihito (Cap York) avind 33 tone. ori s-au sfarimat la contactul cu solul. descoperit in Groenlanda la inceputul secolului trecut. este de aproape 6 pe an pe o suprafata de 550. Marii meteoriti. ale caror mase nu depasesc citeva miligrame.Acestia produc zgomote asemanatoare unor tunete departate. in schimb. descoperit in Tanganica in anul 1930.Printre cei mai mari meteoriti cunoscuti pina in prezent. lasind in urma sa produse gazoase si pulberi. Acesta. numarul meteoritilor care la impactul cu atmosfera terestra au o masa ce depaseste 5 kilograme.mare parte a materiei meteoritului este evaporata si pulverizata. apar in medie la 150 de ani. ce dau nastere la asa numitul praf meteoritic. avind o greutate de 70 de tone. craterul din 22 . un meteorit se volatilizeaza complet la contactul cu atmosfera. descoperit in anul 1927 in Africa de sud-vest. de exemplu. Astfel. pe primul loc se situeaza meteoritul Hoba.

are un diametru de 1207 metrisi o adincime de 174 metri.Australia (120 metri).statul Arizona (SUA). Ei erau folositi in initierile ta'anice ale populatiilor bastinase din Australia. reprezentind insusi cerul. Hengur . sau la Negritos de 23 . Tot de natura meteoritica sunt si craterele din Texas . "pietrele cazute din cer". din America de Nord. Se recunostea in ei "forma prima" ("pietrele de lumina" in credintele dayaksilor marini din Sarawak) ce reflecta tot ce se petrece pe pamint. meteoritii reprezentau bucati desprinse din aceste roci. ei fiind incarcati de sacralitate celesta. identificarea lor cu divinitatea. denumit de indigeni Groapa Diavolului. in jurul sau se afla zeci de tone de materie meteoritica. i-au impresionat puternic pe oameni. La popoarele care isi reprezentau cerul ca fiind din cristal de roca. Webar . sau tronul celest ca fiind din cuart.Arabia (109 si 60 metri) si altele. cel mai mare fragment cintarind 425 kilograme. Astfel au aparut cultele inchinate meteoritilor.SUA (180 metri). Inca din cele mai vechi timpuri meteoritii.

Altii explicau provenienta meteoritilor ca fiind roci terestre ridicate la mari inaltimi de trombe de apa si cazute pe pamint. puse acolo odata cu mortii. Unele dintre mormintele stravechi din diverse regiuni ale lumii. Se facea o asociere cu acele ploi ciudate de viermi. originea cosmica a meteoritilor a fost unanim recunoscuta. iar autorii antici recunosteau in el statuia zeitei Atena. in cunoscuta moschee Ka'aba se afla miatra meteoritica Hasdar el-Asvad. fulgerul fiind arma zeului din cer. Aristotel considera ca fenomenul respectiv este exclusiv atmosferic. Un astfel de cult este practicat pina in zilele noastre la Mecca (Arabia Saudita). venerata de credinciosi. centrul religios al mahomedanilor. printr-o apropiere mistica cu cerul. originea lor extraterestra a fost nu o data pusa la indoiala. provocat de aprinderea unor vapori de apa care se ridica de la suprafata Pamintului. Membrii acesteia . "dinti de fulger" sau "securile zeilor". asemanator fulgerului. intocmind un act ce a fost trimis Academiei. Palladionul Troiei era considerat cazut din cer. 24 .Aceste credinte mistice despre meteoriti aveau un singur element real: provenienta lor cosmica. dupa caderea unei intense ploi meteoritice in oraselul Laigle. intr-un mormint mexican a fost gasit un meteorit cintarind 1500 kilograme. Dar. sufletul bolnavului. de la cele aztece pina la curganele scite.viziunea in timp si spatiu.Malacca. Au fost batute monede avind imagini de meteoriti "sfinti" si au fost construite temple pentru divinizarea lor. Astfel samanul (cel care "vede" ceea ce ramine invizibil pentru profani . inca din antichitate. punctul de vedere exprimat fiind ca "din punct de vedere fizic.Insasi Academia Franceza a impartasit pina in secolul 19 acest punct de vedere. care fusesera semnalate diferite ocazii. El a fost transportat la Roma putin timp dupa al doilea razboi punic. spiritele) folosea pietrele ceresti pentru sporirea capacitatilor sale vizionare.si-au mentinut in continuare pozitia. cind sute de oameni au asistat la caderea unui meteorit in Gasconia. caderea pietrelor din cer nu este posibila". era venerat ca o imagine a Cybilei. in Frigia.printre care si savantul Lavoisier . Este semnificativ evenimentul care a avut loc in anul 1790. Meteoritul din Pessinonte. alge sau broaste. contineau aschii meteoritice.Iin Creta veche meteoritii erau numiti "pietre de fulger". Abia in anul 1803. de-a lungul veacurilor.

J. De 25 . el scria: "in privinta bolizilor e interesant sa-i punem in legatura cu o credinta foarte raspindita in poporul nostruasupra «deschiderii cerului». J. Tot atunci. poporul nostru crede ca in noaptea de Boboteaza si in noaptea de Sfintul Andreiu se deschide cerul. in drumul lor. Chladni a ajuns la ideea originii cosmice a acestora. radiatiile cosmice. in documentata sa lucrare "Cometele. eclipsele si bolizii ce s-au observat in Romania intre 1386 si 1853" (Bucuresti 1912).O frumoasa legenda referitoare la meteoriti a fost prezentata de ilustrul popularizator al astronomiei in tara noastra. Lichtenberg.S. emitind ipoteza potrivit careia meteoritii circula in spatiul cosmic ca orice corp ceresc si cad pe Pamint atunci cind. G.F.Din aceasta cauza primele cercetari cu caracter stiintific asupra meteoritilor au aparut relativ tiriu. studiind stirile existente in literatura cu privire la caderile de meteoriti. se intersecteaza cu acesta. E. Pozitii juste in acest sens au avut. comunicatiile la distante mari etc. Pallas. P. Victor Anestin. influenta lipsei de gravitatie asupra fiintelor vii. Prin satelit artificial se intelege un corp creat de stiinta si tehnologia umana. E. Scheuchzer. Astfel. Nu se putea ca aceasta credintasa nu-si aiba izvorul in vreun fenomen astronomic si singurul fenomen care ar putea talmaci aceasta credinta in deschiderea cerurilor este numai aparitiunea bolizilor". la sfirsitul secolului 18. care este lansat si plasat pe o orbita in jurul unui astru si evolueaza pe aceasta potrivit legilor mecanicii ceresti Aportul satelitilor artificiali in sprijinul cunoasterii umane a fost extrem de important. Halley. Cu ajutorul lor s-a masurat compozitia si parametrii de stare ai atmosferei inalte.

adica domeniul de pe suprafata Pamantului din care satelitul poate fi obesrvat. temperatura. In prezent. precum si pentru aprofundarea cercetarii cosmosului. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu si de executare a telecomenzilor de la sol. De asemenea a descoperit un inel din corpuri solide in orbita in jurul stelei Vega. radiatia cosmica. O caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta. peliculelor fotografice. care s-a dezvoltat gratie progreselor realizate in domeniul aparaturii optice de fotografiere de la distante mari. Din punct de vedere al altitudinii. Satelitii artificiali sunt alimentati cu energiei solara. In anul 1983. Se presupune ca din asemenea inele s-ar putea forma planete in jurul unei stele. a proceselor extraterestre si a comportarii fiintei umane in spatiul interplanetar Satelitii sunt folositi atat pentru explorare cat si in domeniul comunicatiilor. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol. iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine. Oservarea radiatiilor ultraviolete si detectarea razelor emise de corpurile ceresti sunt de asemenea posibile. cei plasati intre 5000 si 20000 m se numesc de medie altitudine. de baterii care folosesc cel mai des acest tip de energie si in multe cazuri de 26 . Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este modul de transmitere al informatiilor : in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ). camerelor de filmat. a scoartei Pamantului. cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol. si de gradul de ionizare ale straturilor superioare ale atmosferei. pentru studierea multilaterala a biosferei.o larga raspandire se bucura in prezent si teledetectia spatiala. Satelitii folositi in explorare sunt echipati cu instrumente care masoara densitatea.O prima clasificare este in sateliti activi si sateliti pasivi. numarul si marimea meteoritilor precum si intensitatea si directia campului magnetic al Pamantului. O alta caracteristica importanta este aria de vizibilitate. definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei. Un mare numar de surse de raze X au fost descoperite folosind detectoare de raze X si telescoape. sistemelor radar de dimensiuni mici si sistemelor automate de inregistrarea si transmitere a datelor de la bordul satelitilor Lansarea satelitilor si plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. oamenii de stiinta depun eforturi pentru cunoasterea unor noi aspecte ale universului. astronomii au facut primele observatii detaliate cu privire la centrul galaxiei noastre. Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere. cu satelitul IRAS. satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine. Instrumentele astrologice de la bordul satelitilor sunt folosite pentru a observa fenomene imposibil de observat de pe Pamant din cauza absorbtiei radiatiilor in atmosfera.

NASA a construit navete spatiale care pot transporta sateliti si pot sa-i lanseze pe orbita.care manânca spatiul câstiga timp . ti-ar fi râs în nas. Dar nici ei nu au putut sa-si imagineze viteza cu care secolul XX avea sa faca sa progreseze omenirea. Daca în 1900 ai fi spus cuiva ca omul se va deplasa cu viteze de doua ori mai mari decât sunetul. automobilele. Satelitii sunt plasati in orbita pe rachete. In comparatie cu nivelul de cunostinte de la începutul veacului.generatoare nucleare. existasera vizionari de tip Jules Verne. treburile. Sigur.par ireale. O asemenea naveta poate sa-i retraga de pe orbita si sa-i repare. Satelitii sunt echipati cu radio-emitatoare pentru transmiterea datelor aflate cu ajutorul instrumentelor de la bord. Pentru a reduce costurile de lansare.posibilitati dovedite pentru prima oara intr-o misiune din 1984. rachetele si navetele spatiale . 27 . pentru misiuni viitoare . pregatindu-i pentru relansare sau ii poate readuce pe Pamant. precum si cu echipament de control ca radarul si sisteme capabile sa detecteze stele. cu radio-receptoare si circuite electronice pentru stocarea datelor. avioanele.

In 1957 rusii lansau Sputnik I. Intre timp. Istoria zborurilor in spatiu Cu sase ani înainte ca dirijabilul german Von Zeppelin sa faca ocolul pamântului (1929). va îmbina visul lui Goddard cu cel al lui Oberth. A fost nevoie de crearea unei rachete capabile sa smulga gravitatiei terestre capsula Apollo. de conceperea modului 28 . Explorer I. Von Braun.a devenit o fantastica aventura industriala si tehnologica. In 1913 el decreta ca o racheta de 90 kg poate propulsa în spatiul extraatmosferic o greutate de 450 g. Dupa razboi. tot în Germania. spre mirarea oamenilor care se considerau normali. parintele ei. a fost nevoie de identificarea unui loc favorabil aselenizarii.Prima racheta cu propergol a zburat doua secunde si jumatate. si totusi. care avea sa fie atins 8 ani mai târziu. Paralel. care avea 45 de tone. Intre 1920 si 1923 Artileria navala i-a oferit 100 dolari pe luna pentru studii. primul satelit artificial al pamântului.Iata de ce. sub egida Artileriei. putem numi secolul nostru secolul vitezei. Membrii acesteia erau priviti cam asa cum era privit muschetarul-spadasin si fanfaron Cyrano de Bergerac.Ceea ce la început a fost o sfidare politica demonstrarea superioritatii democratiei americane fata de comunismul sovietic . facea primele studii asupra rachetelor (1923). Anul 1961 a fost un an crucial pentru omenire.Oamenii nu credeau în asa ceva. 3% din bugetul anual al Statelor Unite a fost consacrat acestui obiectiv. la înaltimea de 12. Cu el renastea categoria semizeilor din legendele antice. Americanul Robert Goddard si-a scris primele note despre racheta în 1909. nascut la Timisoara. In 1925 Goddard a reusit sa tina în aer timp de 24 secunde un motorracheta cu combustibil lichid. guvernul german subventiona cercetarile lui Herman Oberth. Herman Oberth.F. La 12 aprilie Iuri Gagarin a zburat primul în spatiul cosmic. care povestea despre calatorii spatiale si despre asteroizi. Razboiul mondial a fost acela care i-a permis sa progreseze. luat prizonier de americani. Racheta V2 a fost experimentata si definitivata în 1944. In 1935 o racheta cu combustibil lichid atingea altitudinea de 2 300 m si depasea vitezasunetului. o "Asociatie pentru navigatia spatiala".5 m. O luna mai târziu presedintele J. de creare a unui costum adecvat misiunii. în acelasi an înfiintându-se. La 31 ianuarie 1958 o racheta Jupiter C (derivata din V2 si construita chiar de Von Braun) lansa primul satelit american. Primul pas al omului pe luna a costat 25 miliarde de dolari si s-a bazat pe ambitia nationala si pe munca efectiva a 400 000 americani. echipa de tehnicieni care lucrase cu Oberth transformase teoriile acestuia în practica. Kennedy declara în Congresul american: "Cred ca tara noastra trebuie sa se angajeze ca în urmatorii 10 ani sa trimita un om pe Luna si sa-l aduca teafar înapoi pe Pamânt". parcurgând 56 m. El vine dupa secolul mecanicii sau al industrializarii. unii dintre ei pregateau primii pasi spre stele. competitia sovieto-americana a demarat în tromba. fara a gresi.

4. sa parcurga 92.Mai mult ca oricând si la o scara inimaginabila. informatia se pune în slujba omului. prima iesire libera în spatiu (Leonov. prin apa si via cosmos. satelitul A1-Asterix).2 kg. 29 . ora 16 si 17 minute.La 20 iulie 1969.5 zile. care la 24 decembrie 1979 folosea prima racheta Ariane. a lui Serghei Koroliov. putem spune ca primul secol al mileniului 3 va fi informatic sau nu va fi deloc.Anul 1975. Omul trece la ora comunicatiilor fara limite. La ultimii ani ai secolului. a permis efectuarea primei demonstratii ca omenirea trebuie sa coopereze pentru a putea cuceri Cosmosul. care n-a avut niciodata o comoditate mai mare.lunar (15 tone la plecare. Faptul ca în statiile orbitale se fac pregatirile si ca descoperirile de pâna acum au aplicatie în cotidian nu mai par spectaculoase. cântarind 381. sufletul.Statelor Unite si Uniunii Sovietice li s-au adaugat. Parafrazându-l pe Malraux. sase misiuni Apollo au permis ca 12 astronauti sa petreaca pe Luna 12. la sfârsit de secol.Acum. pe uscat. goana dupa actiune. Franta (26 nov. în 1966.5 la recuplarea cu Apollo). Programul sovietic a fost încetinit dupa moartea. cel mai reusit lansator din acest secol. La jumatatea lunii iulie.1965). sase ore mai târziu. "Acum parasesc LEM-ul spunea Armstrong. dupa viteza ca fi înlocuita de inegalabila viteza de circulatie a informatiei. Dupa ce a pasit pe Luna.3 km si sa aduca pe pamânt 2196 de mostre de roci lunare. LEM-ul misiunii Apollo XI aseleniza. Paralel. al destinderii maxime în perioada razboiului rece. ca membri ai clubului spatial. Prin sunet si imagine. dar un gigantic salt înainte pentru omenire". explorarea spatiului si cursa pentru viteza nu mai au aerul de epopee eroica. Din iulie 1969 pâna în decembrie 1972. Astru : -orice corp ceresc natural .Se vorbeste chiar de replierea omului spre sine însusi. omul aspira la instalarea în noile teritorii cosmice. capsulele Soiuz si Apollo sau cuplat pe orbita. ordinatoarele aduc informatia la domiciliu si preiau rolul mijloacelor de transport care au caracterizat secolul vitezei. omul îsi cultiva gradina personala: mintea. sub ochii a sute de milioane de telespectatori. Oricum. 1965. Este un pas mic pentru un om. Neil Armstrong cobora pe satelitul natural al Pamântului. prin aer. iar astronautii sovietici si americani au lucrat împreuna timp de doua zile. China (1970) si Marea Britanie (1971). sovieticii acumulau premiere spatiale: capsule Voshod cu 2-3 cosmonauti (1964). Ulterior au mai lansat sateliti Israelul si Pakistanul. principalul lor creator de rachete. Japonia (1970).Va fi oare secolul XXI un secol al individualismului? Poate. In 1975 s-a nascut Agentia Spatiala Europeana (ESA).

Capsula spatiala : -mic vehicul spatial recuperabil . in mod particular . din cate stim . Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . formata prin impactul cu un meteorit . aceasta . situat deasupra fotosferi . care se bazeaza pe miscarea Pamantului . Afeliu : -punct al orbitei unei planete situat la distanta cea mai mare de Soare . Cromosfera : -strat inferior al atmosferei Sorelui . Big Beng : -eveniment comparabil cu o explozie gigantica . An : -timpul in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui . Constelatie : -grup de stele invecinate pe cer . care formeaza un desen ce poarta o anumita denumire . Bulb : -parte centrala . al Pamantului . care se intine dincolo de cromosfera . respectiv 366 de zile in total . 30 . Big Cruch : -eveniment care . Activitate solara : -ansamblu de fenomene observate pe Soare in legatura cu petele solare . care degaja cantitati importante de gaz si pulberi si devine luminos cand se apropie de Soare . Asteroid : -planeta mica . in special al Pamintului . umflata . provocat de patrundera in straturile superioare ale atmosfei a unor particule electrice provenite de la Soare . Bisect : -termen folosit pentru anul care are o zi in plus in luna februarie . din cate stim . folosit pentru transportul de animale . ale carei dimensiuni nu depasesc cateva sute de kilometri . a unei galaxi spirale . materiale sau astronauti . va marca sfarsitul Universului daca asta se va contracta astfel incat toate galaxiile sa fuzioneze intr-un obiect unic . Avion orbital : -avion prevazut cu motoare capabile sa il propulseze pe orbita in jurul Pamantului .Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . Cometa : -mic astru format din roci si gheata . Calendar : -sistem de masurare a timpului . Crater ( meteoritic ) : -adancitura circulara la suprafata unui astru . Aurora polara : -fenomen luminos frecvent pe cerul regiunilor polare . regiune a cerului care include acest grup de stele si care a fost delimitata cu precizie de astronomi . Coroana : -strat superior al atmosferei Sorelui . s-ar putea sa fi marcat inceputul Universului . Baterie solara : -dispozitiv care transforma energia luminoasa primita de la Soare in energie electrica .

Giganta rosie : -stea batrana . cuprinzand o multitudine de corpuri solide mici care poate fi observata in jurul celor mai mari planete ale sistemului solar. ele constituie o insula de materie in Univers . de materi interstelara care reprezinta unul dintre primele stadii ale formarii unei stele . Gaura neagra :regiune a spatiului aflata sub influenta unei forte de de atractie atat de mari . cu o forma aproape sferica . Globula : -nor intunecat . 31 . Emisfera : -fiecare din cele doua jumatati ale globului pamantesc sau ale sferei pamantesti . incit nimic nu ii poate scapa . Geostationar : -se spune despre un satelit artificial care se invarteste in jurul Pamantului in planul ecuatorului . Inel : -zona aproximativ circulara. in care tot hidrogenul din centru s-a transformat in heliu si care se dilata pe masura ce se raceste . atraganduse reciproc . Galaxia activa : -galaxie de o factura speciala in care nucleul emite o cantitate extraordinara de energie . Faza : -fiecare dintre aspectele succesive sub care poate fi vazuta Luna pe cer in timpul miscarilor sale in jurul Pamantului . Habitaclu : -partea unei nave spatiale rezervata echipajului . cum sunt astrii .Centrifuga : -instalatie turnata destinata supunerii unui astronaut sau uni material efectelor acceleratiei . Imponderabilitate : -disparitia efectelor ponderabilitatii . care permite observarea obiectelor foarte indepartate. Eruptie solara : -descarcare de energie care se produce in cromosfera si coroana . si care vazut de pe Pamant . Echinoctiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand zilele sunt egale cu noptile . la o altitudine de aproximativ 35800 km . Luneta : -instrument optic cu un sistem de lentile de sticla.pare nemiscat . deasupra unei regiuni de pete solare . Fotosfera : -strat superficial luminos al soarelui . Halo : -regiune sferica din jurul discului unei galaxii spirale in care se gasesc stele batrane grupate in roiuri globulare . care se produce la o temperatura foarte inalta si este insotita de o degjare de energie . Fuziune nucleara : -unire a mai multor nuclee de atomi usori intr-un nucleu de atom mai greu . Galaxie : -vast ansamblu de stele si materie interstelara care raman apropiate .

Ea poate sa fie formata din stele stinse sau prea mici pentru a emite lumina. sau din particule atomice inca necunoscute .Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor lunii . unde materia are cea mai mare masa pe unitatea de volum . Misiune (spatiala) : -sarcina specifica incredintata unui lansator. Nava spatiala : -vehicul spatial in general cu pasageri . Orbita : -traiectorie. de forma unei curbe inchise. Miscare diurna : -miscare de rotatie pe care cerul pare sa o faca in jurul Pamantului in cursul unei zile . 32 . Naveta (spatiala) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . Luna : -diviziune a calendarului care corespunde aproximativ duratei unei lunatii . Materie neagra : -materie invizibila a carei prezenta pare indispensabila explicarii unor proprietati obsevate la galaxii . este plasata in dreptul ochiului observatorului si permite marirea imaginii oferite de obiectiv . Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor Lunii . care cade pe suprafata unei planete . Lansator (spatial) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . Magnetosfera : -volum in care campul magnetic al unei planete este inchis de vantul solar. Meteorit : -corp solid venit din spatiul interplanetar. satelit automat. Obiectiv : -oglinda principala a unui telescop sau lentila principala a unei lunete care primeste lumina astrilor observati . Nucleu : -partea centrala a unei planete. nori de gaze foarte reci. Nebuloasa : -nori de gaz si de pulberi situat in spatiul care se intinde intre stele . Ocular : -sistem optic care. la o luneta sau un telescop. descrisa de un corp in spatiul in jurul altui corp ceresc cu o masa mai mare . Luna plina : -faza Lunii in care aceasta se afla intr-o pozitie opusa Soarelui in raport cu Pamantul si apare sub forma unui disc intreg care straluceste toata noaptea . sau echipaj al unei nave spatiale . Meteor : -fenomen luminos provocat de intrarea in atmosfera a unui corp solid venit din spatiu . sonda spatiala. Luna noua : -faza a lunii in care aceasta se afla intre Pamant si Soare si nu este vizibila . Modul : -partea unui vehicul spatial avand o structura si o functie determinata .

Patrar : -faza Lunii in care aceasta este vizibila sub forma unei jumatati de disc . putin luminoasa. fie . Pitica neagra : -pitica alba ajunsa la sfarsitul vietii. Presurizat : -se spune despre o incinta in care este mentinuta o anumita presiune .pana la mii de galaxii . Periheliu : -punct al orbitei unei planete situat cel mai aproape de Soare . Planeta : -corp ceresc fara lumina proprie. saua unui satelit in jurul planetei sale . Propulsie : -forta de impingere creata de un motor-racheta . la sfarsitul noptii . Pitica alba : -stea mica foarte densa. satisfacatoare pentru organismul uman .Orbitor : -vehicul spatial care indeplineste misiunea de a ramane pe orbita in jurul unui astru . care confera masa corpurilr si tinde sa le faca fie sa cada pe astru . Planeta : -corp cersc fara lumina proprie . sa se satelizeze in jurul lui . care se invarteste in jurul unei stele . Protuberanta : -tasnire a materiei din cromosfera spre coroana . Ponderabilitate : -forta exercitata asupra corpurilor situate pe un astru sau in vecinatatea acestuia . Quasar : -nucleu luminos al unui tip special de galaxie foarte indepartata . in anumite conditii . cand nu mai emite lumina . care reprezinta ultimul stadiu de evolutie al unei stele ca Soarele . Radiotelescop : -instrument care capteaza undele radio emise de astri . Perioada (de revolutie) : -interval de timp care separa cele doua treceri consecutive ale unei planete sau ale unui satelit prin acelasi punct al orbitei sale . ultimul patrar. Particula : -constituent fundamental al materiei sau luminii . 33 . Roi (de galaxii) : -grup care cuprinde zeci . Rotatie : -miscare a unui astru in jurul axei propriilor poli . Radiogalaxie : -galaxie care constituie o sursa foarte puternica de unde radio. Primul patrar este vizibil la inceputul noptii. care se invarteste in jurul unei stele . Protostia : -primul stadiu observabil in formarea unei stele . Pol ceresc : -fiecare din cele doua puncte imaginare prin care axa polilor terestri strapunge sfera cereasca . Revolutie : -miscare a unei planete in jurul Soarelui .

ansamblu de astri pe care cuprinde ii cuprinde . capabil a se deplasa in afara atmosferei . Scoarta : -sinonim cu crusta . Satelit : -corp care se invarteste in jurul unei planete . Stea : -astru gazos foarte cald . Superroiuri : -roiuri de roiuri de galaxii . cand lumina obijnuita traverseaza o prisma . Stea de neuroni : -stea foarte mica in care materia este atat de comprimata . la suprafata Lunii . piure “ de particule atomice numite neutroni . in forma de spic . Sarcina utila : -echipament lansat in spatiu pentru a indeplini o anumita functie . care se invarteste in jurul unui corp ceresc . ea este descompusa in banda de culori a curcubeului . Spicula : -jet fin de materie . Supernova : -stea masiva care a atins un stadiu avansat de evolute si care explodeaza . Satelit (artificial) : -obiect construit de om . Soare : -stea in jurul careia se invartesc Pamantul si celalalte planete ale sistemului solar . explozia unei astfel de stele . incat s-a redus la un . Spectru : -imagine obtinuta in urma descompunerii radiatiilor uminoase .care este elementul constitutiv al atmosferei .care produce si emita lumina . Regolit : -strat cu fragmente de roci . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar .. 34 . Solstitiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand Soarele este la cea mai mare distanta de ecuator . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri . Stea cazatoare : -sinonim frecvent pentru meteor . destinat explorarii anumitor astri din sistemul solar . Astfel . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri. are Pamantul drept centru si se presupune ca stelele sunt fixate pe ea .Racheta : -vehicul propulsat de unul sau mai multe motoare cu reactie . Sfera cereasca : -imensa sfera mobila imaginata de astronomi . Supragiganta : -tip de stea foarte luminoasa si cu un diametru foarte mare . Sistem solar : -regiune a spatiului care depinde de Soare .

Cat cantareste cel mai mare meteorit gasit pe Pamant? a. 1. care paraseste in permanenta Soarele . c. de mari dimensiuni .) 35 kilograme. d. pentru observarea astrilor . Zi : -timpul in care Pamantul face o rotatie in jurul propriei axe . In viata cotidiana . Unitate astronomica : -distanta medie de la Pamant la Soare . Soarele etc. conceput in general pentru misiuni de lunga durata .) 60 tone. in interiorul aparatului .) 100 grame. timp de cateva momente . Statie orbitala : -vehicul spatial automat sau cu pasageri . Telescop : -instrument optic compus dintr-un sistem de oglinzi . o ponderabilitate extrem de redusa . Durata poate fi masurata in functie de diferite repere : stele indepartate . Vant solar : -flux de particule atomice foarte rapide . Zbor parabolic : -zbor care permite plasarea unui avion pe o traiectorie unde aceasta intra in cadere libera obtinandu-se astfel .) 12 tone. ziua este impartita in 24 de ore . 35 . b. destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar . aflat pe orbita in jurul Pamantului .Sonda (spatiala) : -vehicul spatial fara pasageri .

Care este planeta cu cel mai mare numar de sateliti naturali? a. c.Cine a efectuat cel mai lung zbor spatial? a. 7. 3. 9. d.) 3 minute.) XIX. 4. b.) 2 secunde. c.) Pamantul. 5. b.) Neil Alden Amstrong. c.) Neil Alden Armstrong.) XIV.) Pluto. b.) 1 ora. b.) Saturn.) aproximativ 6000. b.2. luneta si telescopul? a. e. daca nu ar intalni nici un obstacol pe traiectoria ei? a.Primul telescop a fost realizat de catre : a. c.) Venus.) Vadimir Poliakov.) XX.C.) Pluto. c. d. 8.In ce secol au fost invetate instrumentele optice.Cand descopera Grecii ca Pamantul este rotund? a.) Aleksei Leonov.) aproximativ 5000.) 400 D. c.Cate stele se pot observa cu ochiul liber intr-o seara senina? a.) XVII. d.) Isaac Newton.) Albert Einstein. b. 6.) o jumatate de ora. c.C.Cat duraza ca lumina sa iasa din Soare..) XV.) Mercur. e. 36 .Care este cea mai calda planeta? a. b.) aproximativ 4000.) Venus.) 400 I.) Pamant. b.

c.Venus. b.Venus.) 1 metru.Jupiter. c.) -500 grade C.Saturn.) Mercur.d. 15.Unde se afla cei mai inalti vulcani ai Sistemului Solar (astazi stinsi)? a.) Blocuri de gheata si pulberi.) Jupiter. b. d.) 364 zile.) raza soarelui.Marte. 12.Saturn.Noaptea temperatura pe luna poate ajunge pana la: a.) nanometru. b.) Pluto.Aranjati in ordine crescatoare urmatoarele distante? a.Pamant.) 70%.Din ce sunt formate inelele planetei Saturn? a. 13.Uranus.Care sunt cele 5 planete care se pot observa cu ochiul liber in timpul verii? a. 17. 37 . c.) -170 grade C.) raza pamantului. c.Jupiter.) parsec.Marte.Pluto.Care este ultima planeta gasita de astronomi? a.) Pamant. b.) Johannes Kepler. b.Un an bisect are: a.) 72%. 11. b. c. b.) 363 zile. 16. d.) Roci.) 71%.) Uranus.Care sunt planetele-gigant ale sistemului solar numite si planetele joviene? a.) Kilometru.Saturn .Venus. b.) Setna.Neptun. d. c.) Mercur.Suprafata Pamantului este acoperita de apa in proportie de: a. 10.) Marte.) Jupiter. 18. c. 14.) -100 grade C.) 366 zile. f. e.) 68%.) Jupiter.) Gaze de hidrogen. b.) Mercur.

Cand a avut loc explozia Big Bang? a.) Galben.rosu. b.Craterul aflat in Arizona S.Din ce se formeaza o gaura neagra? a. c. am avea: a.U. b.) aceeasi greutate ca si pe Pamant.Care sunt planetele telurice situate cel mai aproape de Soare? a.albastru.Saturn si Pluto.) Verde.) perpendicular pe traiectoria lor.alba. aloastru. b.crem. c. c.Pamant si Marte.) Partiala totala.Decate feluri poate fi Eclipsa de Soare? a. b. 20. c.) 19 mil.) in urma impactului cu un asteroid. d.Mercur. b. b. 22.A sa format: a. 38 .Ce culori au stelele ? a. c. b.) opus Soarelui.) spre Soare.) 260 milioane de ani.Cat face timp face Soarele inconjorul Galaxiei? a.) spre Pamant. ani. 26.) 240 milioane de ani. 24.portocalie.) in urma impactului cu un meteorit urias.) Partiala totala inelara.) 15 miliarde ani.Care a fost prima statie Orbitala? a.) Din explozia Bog Beng.) Jupiter.Venus.Cometele au o coada care este indreptata totdeauna? a. b. 27. b.) Din meteoriti.) 25 miliarde ani.) Laboratorul sovietic.19. b. 28. 25. 23.) Totala inelara. 21. c.) 250 milioane de ani.) Mercur..Daca am pleca pe Luna.) Labiratorul spatial american Skylab.) Maro.) am fi mai grei decat pe Pamant.) Din miezul unei stele explodate.

b.) cele mai indepartate sunt iluminate mai puternic.) Gap= 15 mg c. 29.) cele mai apropiate sunt iluminate mai puternic.Ce masa aparenta are un cosmonaut in timpul decolarii navei cosmice cu acceleratia 5 g? a.) Gap= 50 mg 32.) 23 zile.7 km/s c. 31.Perioada de rotatie a Lunii in jurul Pamantului este de: a. Care este viteza satelitului ? a.5 km/s b.9 km/s 33. c. 39 .) v1= 1.Sorele lumineaza toate planetele sistemului Solar astfel incat: a. La altitudinea la care el se misca acceleratia gravitationala este de n = 4 ori mai mica decat la suprafata Pamantului.-b.) v1= 1.) v = 6.760 Km iar g0= 1.6 km/s b.) 27 zile. c.Un satelit se misca pe o orbita circulara in jurul Pamantului.) v1= 1. 2.2 km/s c.) v = 4.) toate sunt la fel iluminate.) 28 zile. 30.c.-c.) v = 5.) Gap= 5 mg b.62 m/s2? a. b.8 km/s 1.Sa se calculeze prima viteza cosmica la suprafata lunii stiind raza Lunii R= 1.) am fi mai usori decat pe Pamant.

f.-b.“Probleme de fizica – clasele IX – X” Editura Didactica si Pedagocica.-b.-a. 12. 32.-a. 5. 1. 9.-a. 14. A Bucuresti 1983. 6. 40 .-c.-c. 8. 19. Hristev.-b.-a.-a.e.-c.-b. 15.-e.-b. 25.-d. 13. 21. 23. 30.-b.a. 31.-a. 16.-d.-c. 22. 33.-a. 28. 10. 17.-b.b.-c. 20.-a.-c. 11.-a. 27. 24. 18.-a.3. 7.-c.-b. 4. . 29.-a.-c.d. 26.-a.

“Cosmologia secolului XX”. . Teodoru. Toma. Bucureşti 1985. Cluj-Napoca 1987.“Eruptiile solare”. Bucuresti 1980.Editura Albatros. Bucureşti 1978. Ureche. Editura Humanitas. Bucuresti 1982. Editura Dacia. . S 6. A 4.“Rabdare in azur”. A 3.“Aceasta stranie materie”. Cluj-Napoca 1980. H 7. Moraru. Reeves.Editura Tehnica. E 9. Editura Dacia. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Editura Politica.2. Bucureşti 1993. .“De la roata la farfuria zburatoare”. Merleau – Ponty.“Introducere in astrofizica”. . . Editura Albatros. Matei. V . 41 . Kastler. Bucuresti 1986. P 8. J 5. .II Astrofizica”.“Universul – vol.“Laboratorul astrofizicianului amator”. .