COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA CERCUL DE ASTROFIZICA MODERNA “DIN UNIVERS”

TITLUL LUCRARII:

PROFESOR COORDONATOR: LUCIA GUTU

AUTOR: CATALIN BABOS

ASTROFIZICA MODERNA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………2 2. TRANZITUL PLANETEI VENUS - dupa 122 de ani……………………………….....3 3. TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI:..............8
• •

Primele trei minute ale universului……………………………………………………9 Ultimele patru minute ale universului ……………………………………………….11

4. PERSONALITATI CELEBRE ……………………………………………………......12 5. METEORITII……………………………………………………………………...……19

Legendele meteoritilor………………………………………………………………..22

6. TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU…………………………..…...24 7. ZBORURI IN SPATIU…………………………………………………………...……..26

Istoria zborurilor in spatiu…………………………………………………….......….26

8. DICTIONAR ASTRONOMIC ……………………………….…………………….….28 9. TESTE GRILA ………………………………………………………………..………...34 10. RASPUNSURI……………………………………………………………….…………..38 11. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….……………..39

2

Lucrarea cuprinde cateva studii facute de un grup de elevi astronomi din clasele de liceu participanti la olimpiada judeteana de astronomie coordonati de doamna profesoara de fizica LUCIA GUTU. Cercetarile efectuate au implicat un mare numar de ore de studiu si masuratori(observatii) directe,efectuate la OBSERVATORUL ASTRONOMIC AL UNIVERSITATII”BABES- BOLYAI” Cluj Napoca,la Muzeul de mineralogie din cladirea principala al UBB(studiul meteoritilor ajunsi pe planeta Pamant(Terra),la Centrul Cultural Francez pentru material bibliografic,traduceri si studierea unor programe,CD-uri,enciclopedii despre Istoria Universului si teorii actuale cuprinse in bibliografie. Toate acestea sunt concretizate in urmatoarele teme: 1.TRANZITUL PLANETEI VENUS-dupa 122 de ani 2.TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI 3.CERCETARI ASTRONOMICE DE-A LUNGUL SECOLELOR 4.FIZICIENI SI ASTRONOMI 5.METEORITII 6.CURIOZITATI!-INTREBARI PROBLEMA 7.TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU 8.ZBORURI IN SPATIU 9.GLOSAR DE TERMENI 10.TESTE GRILA COMPUSE DE ELEVI

3

Un tranzit similar are loc daca un satelit sau umbra sa trece pe suprafata unei planete de exemplu corpurile sau umbrele satelitilor galileeni pe Jupiter sau a lui Titan pe Saturn. Aceste evenimente sunt vizibile doar cu telescopul si se numesc tranzituri ale umbrei.

Tranzitul umbrei unui satelit galileean Tranziturile lui Mercur sau Venus se numesc tranzituri planetare si sunt foarte spectaculoase datorita raritatii lor. Se produc atunci cand Mercur sau Venus se afla la conjunctie inferioara (aceasta se intampla in medie, pentru Mercur o data la 116 zile, iar pentru Venus o data la 584 zile) si in acelasi timp aproape de unul din nodurile orbitei (punctul de intersectie a orbitei lui Mercur sau a lui Venus si planul elipticii). Atunci planeta se gaseste pe o linie dreapta intre Pamant si Soare. Deoarece planul orbital al lui Mercur este inclinat cu un unghi de 7 grade in raport cu planul elipticii, iar inclinarea orbitei lui Venus este de 3.3 grade, iar cele doua conditii ca planeta sa fie simultan la conjunctie inferioara si intr-un nod al orbitei - nu sunt intotdeauna indeplinite, aceste tranzituri planetare sunt evenimente ceresti rare. In medie sunt 13 tranzituri ale lui Mercur in fiecare secol, adica in medie unul la 7.5 ani, iar pentru Venus la patru tranzituri in 243 de ani. In trecut astronomii utilizau tranziturile lui Mercur si Venus pentru a obtine informatii despre dimensiunile din Sistemul solar: marimea Soareului,
4

Pentru a calcula aceasta marime astronomii au folosit metoda triangulatiei. Metoda triangulatiei Prin surprinderea momentelor exacte cand planeta intra prin stanga discului Soarelui din diferite pozitii de pe Pamant. Astfel spre deosebire de tranzitul lui Mercur. Este cel mai mare disc planetar observabil. In timpul fenomenului planeta Venus va avea diametrul aparent de 57.distanta pana la Venus si distanta Pamant-Soare. in alte situatii planetele nedepasind 50". utilizand paralaxa. Astronomii au putut uliliza valoarea UA ca o baza pentru a afla distante din Sistemul solar sau distante pana la stelele apropiate. De exemplu observarea tranzitului lui Mercur din 1677 a fost utilizata pentru a determina longitudinea localitatii Port Royal. Jamaica. A fost de asemenea posibil sa se determine longitudinea observatorului.8. In instrumentele astronomice utilizand de asemenea filtre pe masura se va vedea un disc negru mare de aproape 1'. la acest tranzit pe discul solar se va vedea planeta cu ochiul liber. dar protejat de ochelari de eclipsa sau filtru solar. 5 . se determina distanta Pamant-Soare.8" iar Soarele de 1890". care se numeste unitate astronomica (UA).

Fenomen asemanator cu eclipsele. de fapt Soarele este eclipsat de Venus.Diagrama tranzitului Animatia tranzitului Tranzitul lui Venus pe discul Soarelui este un fenomen foarte rar. Toti cei aflati in viata nu au trait inca un astfel de eveniment. 6 . in 2004 va fi la Zenit deasupra Kuweitului. Mai mult. unii vor fi dintre putinii fericiti care vor vedea de doua ori in viata lor acest fenomen –urmatorul tranzit 2012.

7 .o perioada de 250 zile dupa conjunctia superioara apare ca Luceafar de seara .6 ani terestri) este impartit in 4 perioade: .conjunctai superioara .6 grade una fata de cealalta. deci punctele de retrogradare ale lui Venus formeaza acelasi pentagon.primele 236 zile de la conjuctia inferioara apare ca Luceafar de dimineata .6 ani.o perioada de 90 zile este invizibila .o perioada de 8 zile este invizibila . In aceste 584 zile si Pamantul se roteste in jurul Soarelui.Acest an venusian (1. Venus are o perioada de revolutie sinodica de 584 zile terestre.618). Dar nu toate acestea devin treceri pe discul solar. experimentam un Venus retrograd. Rezultatul este o "serie sinodica pentagonala ".conjunctia inferioara Daca Venus ar fi fost in planul ecliptic.Alinierea Soarelui.care duraza aproape 8 ani si consta in cinci ciluri sinodice. astfel ca o aliniere a celor trei corpuri ar trebui sa apara la 215. Terrei si lui Venus are loc la fiecare 1. Cand Venus ajunge in aliniere cu Pamantul. acest tranzit ar fi trebuit sa apara la fiecare 584 zile. In acest fel apar 5 localizari pe ecliptica unde fenomenul are loc. De amintit faptul ca pentagrama contine in ea proportia de aur (numarul phi= 1. datorita mersului aparent pe bolta cereasca.

8 . Aceasta face ca intrega serie pentagonala sa fie deplasata. Corespunzator celor cinci aliniamente. dar deplasate cu 2-3 grade. Dar inclinarea orbitei venusiene este de 3. astfel ca nu orice conjuctie reprezinta automat si un tranzit pe discul Soarelui. deci sunt unice. datorita faptului ca fiecare serie apare dupa exact 7. cele cinci miscari retrograde sunt efectuate diferit fata de ecliptica.997 ani si nu 8 ani. Tranzitele au de obicei loc in lunile iunie sau decembrie.Alinierile apartinand unei serii pentagonale urmatoare apar aproape in aceleasi locuri ca cele anterioare. pe bolta cereeasca. cu 2 grade spre vest de precedenta.4 grade.

La Aristotel Cosmologia era deja catalogata ca o ramura a Fizicii. sunt surprinse in schema de mai jos. iar fiecare astfel de pereche se produce dupa 105. intr-o astfel de serie. la intervale de 8 ani. In urma aplicarii acestui principiu. Deci.5 ani si apoi dupa 121. logos=stiinta). de la ultima sa conjuctie superioara. din 18 august 2003. tranzitele apar perechi.5 ani. perioada principala fiind de 243 ani. in principiul "geouniversului" lui Platon: " Unul a creat lumea si omul". Ea are drept scop studiul intregului Univers material. Momentele orbitale ale lui Venus. 9 .Schema recurentei fenomenului este data mai jos. O fateta posibila a abordarii problematicii originii Universului se regaseste inca in filozofia greaca. Cosmologia reprezinta stiinta despre lume (Pitagora: kosmos=lume. Platon a fost socotit ca unul dintre sustinatorii principiului biblic al genezei determinate.

principiul creationist reprezinta doar una dintre posibilitati (avand insa o pondere infima). materia se află într-o formă (geometrie) supradimensională care are 3+1+N dimensiuni. Aceasta demonstraza ca pot exista o infinitate de universuri asemanatoare (dar totusi diferite in structura lor) care sa permita aparitia vietii. emanând de la o explozie promordială numită Big-Bang. in care fizica determinista nu mai actioneaza ea fiind inlocuita de principiile fizicii cuantice relativiste. Problema a fost tratata cu cateva secole inainte de Platon de catre un alt filozof grec. apoi cu cea tare si in fine cu cea gravitationala. cu temperatura inalta si raza mica. sansa de formare a unui Univers care sa permita aparitia vietii este foarte mica. si de intervale foarte restranse de variatie a acestor parametri (vezi cartea recent aparuta a lui Martin Rees "Doar sase numere"). Astăzi. Acest principiu demonstraza ca. Universul nostru initial (t->0). in faza sa cuantica. intradevar. ducând la apariţia 10 .principiul antropic. Anaximandru. Universul isi pierde proprietatea sa de cauzalitate globala. Aplicarea acestui principiu demonstreaza ca aparitia vietii intr-un Univers depinde de un numar mic de parametri.Timp de o fracţiune inimaginabil de mică dintr-o secundă. Procesul (privit inapoi ca timp) este de tip termic.In prezent stiinta (Cosmologia) detine dovezi ale unui proces evolutiv al Universului in care traim. este suficient de mic ca raza pentru a deveni o gaura neagra masiva . Acest principiu stipuleaza ca Universul in care traim nu apare in urma unui act creationist. tot pe baza principiului lui Platon (fiind si cel mai apropiat de principiul creationist). Intr-un astfel de multiunivers. Aceasta indica faptul ca. La temperaturi mari (energii termice inalte) fortele tind sa se unifice: intai cea electromagnetica cu cea slaba. Putem considera Universul nostru ca fiind unul dintr-o infinitate de sisteme gigantice similare şi că are următoarea geneză. cele N dimensiuni ale materiei se decuplează de dimensiunile spaţiului şi timpului. era format din ~10**75 zone cauzale distincte. Printr-o tranziţie "topologică" de fază. pornind de la o stare initiala.b] pe axa numerelor reale a carui multime de numere este infinita). intervalele in care pot varia acesti parametri fac ca numarul de Universuri posibile (pentru aparitia vietii) sa fie infinit (este aceeasi problema cu cea a intervalului limitat [a. aleatoare. ci ca un rezultat intamplator al unor conditii initiale arbitrare. cea mai larg acceptată teorie cosmogonică este teoria Universului în expansiune.Stiinta actuala opune. Dar in acelasi timp. Datorita valorii finite a vitezei luminii. mergand spre inceputurile sale. Universul.

energie şi informaţie este constantă. Universul va continua să se dilate încă un timp. moleculele din spaţiu. nu numai în privinţa substanţei şi a energiei. cum sunt axionii. fără îndoială.Într-un model de Univers închis. separarea materiei de antimaterie.de transformare. stocată sub forma unor grupuri de simetrie matematică. Lumina stelelor ne confirmă că evoluţia nucleară se continuă în toate galaxiile. Informaţia necesară acestor auto-reglări se propagă cu viteza luminii pe curbele geodezice spaţiu-timp care se închid în ele însele. astfel încât. ci şi a informaţiei. Totul s-a petrecut într-o regiune a spaţiului infimă în raport cu un atom. În miliardele de lumi răspândite în spaţiu totul se dezvoltă progresiv. evoluează în cadrul modelelor cosmologice relativiste.O instabilitate specifică a determinat ulterior ruperea simetriei SU(5) prin mecanismul de rupere simetrică al lui Weinberg (este vorba de corecţii cuantice de "o singură buclă" la potenţialul scalar). ne dovedesc că acestea le găsim peste tot. etc. nucleară). Dar găsim pe unii meteoriţi acizi aminici. în care au loc astfel de transformări.unui câmp scalar. Ne putem întreba dacă evoluţia biologică continuă în afara Pământului. electro-magnetică. cantitatea de substanţă. atunci toată diversitatea informaţiei actuale ar trebui să provină (potrivit unor legi deocamdată necunoscute . într-o fracţiune infimă de secundă. atât din punct de vedere topologic (un fel de analog tridimensional al suprafeţei sferei). aceea de quark-uri şi probabil sub alte forme. având compoziţia actuală (cu hidrogen preponderent şi cu sinteza nucleară a materialelor grele în stele). atunci Universul se va extinde la nesfârşit. Semne ale vieţii se schiţează. Viaţa este o formă a mişcării materiei în Univers. pe planetoizii acum dezgheţaţi.Faţă de situaţia în care se află Universul în epoca actuală. protoni. radiaţie electromagnetică.Se ajunge la stadiul de Big-Bang şi de aici încolo Universul. Dacă Universul este un sistem conservativ. organizarea quark-urilor în nucleoni şi antinucleoni. Universul funcţionează ca un creier care îşi auto-reglează componentele pentru a-şi conserva anumite proprietăţi caracteristice. după care pot apărea două cazuri: • Dacă densitatea cosmică este mai mică decât densitatea critică. neutrini. găuri negre. Ne putem închipui o insulă a stabilităţii unde vârfurile reprezintă elementele chimice stabile.A urmat. creatorul teoriei sonicităţii (propagarea energiei prin vibraţii).Dicke consideră Universul fizic ca un gigant servo-sistem şi anumiţi parametri care caracterizează evoluţia de ansamblu acestuia. credea că elementele chimice stabile respectă legile armoniei muzicale. iar duhurile reprezintă marea de radiaţii. la 20 -109 ani după "clipa zero" şi la o temperatură de de 3 K. Rezultă astfel simetria SU(3)*SU(2)*SU(1) care însoţeşte apariţia substanţei sub forma cea mai elementară. evoluţie şi concentrare a informaţiei) din simetria primordială SU(5) sau eventual dintr-un grup mult mai cuprinzător. Aceşti parametri trebuie să varieze în mod reciproc condiţionat pentru a asigura constanţa unor anumite funcţiuni care depind de aceşti parametri (invarianţă parametrică). cauzal conexă.Totul se petrece în mai puţin de 3 secunde şi după acest timp exista deja materia ordinară: electroni. 11 . Formularea matematică a Universului fizic. înzestrat cu o cantitate fantastică de informaţie. izotopii sunt elemente chimice disonante. se expandează în mod exponenţial (de unde provine şi denumirea de "scenariu inflaţonist"). Evoluţia globală este adiabatică. deja format. fruct al evoluţiei chimice interstelare. La fel. cât şi energeticoinformaţional. interacţiune slabă. în alte regiuni vor avea loc procese de organizare şi concentrare. dacă într-o regiune a Universului au loc procese de degradare sau dispariţie. se realizează pe baza gândirii lui Einstein. Gogu Constantinescu. iar oceanul reprezintă radiaţiile. câmpia reprezintă izotopii. viaţa este o manifestare a unor forme de energie. Această mică regiune.Se crede că grupul de simetrie SU(5) corespunde unificării tuturor interacţiunilor fizice posibile (gravitaţie. Undeva în acest ocean se află ca un demon vâscozitatea magnetică ce reprezintă un monstru pentru oamenii de ştiinţă care caută elementele materiale supergrele. Celelalte planete ale sistemului solar par aride. Formarea galaxiilor şi a stelelor acoperă o perioadă de timp de la 1-109 ani până la 15-109 ani după "clipa zero".

1. pe care omul a reuşit să-l exploreze până acum. fundamentat pe ansamblul de cunoştinţe furnizate de ştiinţele exacte. fără început şi fără sfârşit. cât de departe continuăm să fim de adevărul ultim. universal este intr-o continua expansiune.Comform teoriei Big Bang-ului. Timpul îndelungat nu-l măreşte. în devenirea universală şi indestructibilă a materiei. Universul Energiei este prezenţa. ca un moment în curgerea infinită. de valori. ba chiar de cele cu care ne-au deprins manualele de şcoală de acum 20-30 de ani. este creaţie de energii. a cărui căutare nu ne-o putem refuza. faptul ca viteza lor creste odata cu distanta care le desparte si ca aceasta marire a vitezei este aceeasi. Universul Energiei rămâne neatins şi păstrează tot ce-i aparţine. Universul energiei este o sferă al cărui centru este pretutindeni. care în raport cu infinitul se referă doar la colţul nostru de Univers. rezultă că începutul Universului din teoria prezentată nu trebuie interpretat în sensul strict al cuvântului. expansiunea Universului se va sfârşi în cele din urmă datorită unei contracţii accelerate. Universul Energiei este permanenţa. timp de miliarde de ani. iar Universul va ajunge din nou într-o stare granulară cu densitate infinită. şi bătrâneţea nu-l micşorează. cu toate că ştim din ce în ce mai bine că distanţa până la el nu va fi niciodată cu adevărat consumată. Intrebarea care se pune este daca expansiunea va continua la nesfarsit sau se va opri intr-o buna zi pentru a se transforma in contractie ? 12 . Aşa-numita "clipă zero" trebuie înţeleasă şi ea doar metaforic. dovada find miscarea generala de departare a galaxiilor. indifferent de viteza. iar circumferinţa nicăieri. Şi totodată. Pornind de la caracterul indestructibil şi inepuizabil al materiei.• În caz contrar. Cartea lui Weinberg ne arată cât de departe suntem astăzi de cosmogoniile naive ale mitologiilor. Temperatura Universului va creşte din nou. Veşnic va fi. este coexistenţa. pentru că veşnic a fost acelaşi.

000 ani. Dar experientele sunt in curs de desfasurare fiind sanse reale ca ele sa confirme aceasta teza. ca se transforma in radiatie. Produsele acestei dezintegrari vor sfarsi prin a se anihila. Ori se pare ca aceste quarcuri nu sunt stabile. 13 . dupa de mai multe ori 1032 ani. Temperatura si densitatea vor creste neincetat si vom reface in sens invers. Nu s-a dovedit inca acest lucru. Chiar daca atomii obisnuitit nu sunt stabili ei au totusi o viata lunga.Cum? Atomii sunt formati din nucleoni (protoni. Ele se vor intoarce atunci unele spre celelalte intr-o vasta miscare de contractie universala. iar soarele aproape 20 grame pe an. neutroni) care sunt la randul lor formati din quarcuri. 2. intr-o zi galaxiile vor inceta sa se mai departeze unele de atele. deci nu vor mai exista structuri solide. Materia atrage materie. Aceasta atractie joaca un rol fundamental in comportamentul si in devenirea lui.Avem astazi destule motive sa credem ca nici material nu este vesnica. marile etape ale Big Bang-ului. Dar timpul trece si va veni o vreme. Daca atractia este destul de puternica. Universul cauta sa se intoarca asupra lui insusi. Mai precis atomii din care sunt formate lucrurile se vor dezintegra intr-o zi. cand nu vor mai ramane atomi. Vor redeveni lumina si neutroni. Planeta noastra pierde in acest ritm aproximativ 1 gram de materie la fiecare 20. Li se prevede un timp de injumatatire de 1032 ani.Exista o forta care se opune expansinuii : gravitatia.

Dar. negandind Pamantului orice rol privegiliat in Univers. ale Lunii si ale planetelor printr-o combinatie de miscari circulare.Din Antichitate Hiparh .sa descopere legile miscarii planetelor in jurul Soarelui. A fost un mare astronom. in care acestea sunt clasificate pentru prima oara pe marimi. aceasta conceptie a starnit multe. Claudius Ptolemeu . El isi inchipuie pentru prima data ca Pamantul este nemiscat in centrul Universului si propune o teorie care permite aflarea misarilor Soarelui.A efectuat observatiile astronomice cele mai exacte inaintea inventatorilorii lunetei: cele privind planeta Marte ii vor permite asistentului si elevului sau Johannes Kepler. ca Pamantul si celelalte planete se invartesc in aceelas timp in propriei axesi in jurul Soarelui. in functie de stralucire lor aparenta pe cer. Tycho Brahe . A fost un mare astronom polonez care a sugerat. In secolulele XV-XVI Nicolaus Copernic . in special in cadrul Bisericii catolice. dupa ani indelungati de studiu. critici.nascut in anul 1473 si moare in anul 1543. Secolele XVII-XIX 14 .a trait in secolul al II-lea d. El intocmeste un catalog precizand pozitia a 1 025 de stele.este cel mai mare astronom al Antichitati.nascut in Danemarca in anul 1546 si decedat in anul 1601.geograf si matemati grec. si descopera precizia echinoctiilor.a trait in 201si s-a stins din viata in anul 100. C.

descopera ca Soarele este situat in centrul unui roi de stele cu o forma turtita.Tot el descopera relieful Luni.a fost un foarte mare fizician si astronom italian.partizan al sistemului Copernic..matematician si astronom nascut in anul 1642 in Anglia si moare in anul 1727. el este deferit unui tribunal al Bisericii catolice.datorita observatiilor facute de maestrul sau.cel mai mare astronom german nascut in 1571 si decedat in 1630.apoi doi sateliti ai lui Saturn.precum si doi dintre satelitii sai in 1787. cei patru steliti principali ai lui Jupiter si o multime de stele in Calea Lactee.enunta legea atractiei universale.Legile lui Kepler “.legile miscarii planetelor in jurul Soarelui.care a construit numeroase telescoape si descopera planeta Uranus in anul 1781.iar in 1687.Studiind repartizand stelelor pe diferite directii ale cerului. Isaac Newton . nascut in anul 1564 si decedat in 1642. William Herschel .un mare fizician. nebanuite inainte. Johannes Kepler .Descopera. Partizan al sistemului lumii propus de Copernic.Galileo Galilei . Inchizitia.Construieste.in 1671.Galaxia. Este primul care obseva cerul prin luneta intre ani 1609si 1610.primul telescop .Tycho Brahe. fazele lui Venus.(1738-1822) A fost un astronom britanic. care il obliga sa recunoasca ca nu are dreptate.care explica miscarile planetelor in jurul Soarelui si ale Lunii in jurul Pamantului. 15 .numite de atunci .In 1992 Galileo Galilei a fost reabilitat de Biserica catolica.

Avanseaza ipoteza.Galle . acceptata si astazi . careia ii determina orbita si ii calculeaza pozitia. potrivit careia sistemul solar ar proveni dintr-un nor de gaze si pulberi interstelare (o nebuloasa) care se rotea lent pe loc. existenat unei planete mai indepartate .astronom francez nascut in 1811 si a murit in 1877. 16 .(1749-1827) Astronom. el il lesneste descoperirea planetei Neptun de catre germanul J. descopera o legatura intre luminozitatea stelelor si temperatura de la suprafata acestora.A demonstrat. El este totodata primul care a organizat difuzarea de informatii meteorologice in Franta si in Europa. care se deduce din spectrul lor.matematician si fizician francez. dupa neregularitatile miscari lui Uranus.Astfel . Secolul XX Ejnar Hertzsprung . in 1846.Pierre-Simon de Laplace . Urbain le Verrier .(1873-1967) Astronom englez.

5 metri. care in 1913 publica o diagrama in care stelele sunt clasificate dupa spectrul si luminozitatea lor.nascut in anul 1877 si decedat in 1957. lanseza prima racheta cu ergoli lichizi:acesta functioneza timp de 2. Aceeasi descoperire fusese facuta cu cativa ani inainte de E.Henry Norris Russell .Primeste premil Nobel pentru fizca in 1921. Hertzsprung.(1882-1945) Inginer si fizician american . Albert Einstein . Este autorul Este autorul teoriei relativitatii. Robert Hutchings Goddard . De asemenea. naturalizat american in 1940. Diagrama Hertzsprung-Russell este un instrument esential in studierea stelelor.Este unul dintre precursorii propulsiei cu ajutorul rachetelor. care reinnoieste din temelii fizica si astromia. pune in evidenta doua tipuri de stele foarte diferite: stelele din seria principala si gigantele.5 secunde si se ridica la 12. Pe 16 martie 1926.a fost cel mai mare fizician german nascutin 1879 decedat 1955.Astronom american. 17 .

S.(1908-1989) Inginer sovietic.autonomului primitiv” .Lansata sub diferute modele . si devineunul dintre pincipalii arteziani ai programului spatial al Statelor Unite.Korolev devine constructor principal al laboratoarelor spatiale ale U.R. 18 .Stabileste . ca Universul ar putea fi in expansiune.potrivit careia Universul actual ar proveni din explozia unei cantitatiuriase de materie care la inceput era concentrata intrun volum mic.(1889-1953) Astronom american.Edwin Powell Hubble . Serghei Korolev . demonstreaza ca galaxiile se indeparteaza unele de altele cu o viteza proportionala cu distanta dintre ele(1929). el formuleaza ipoteza . in 1946.S.in peste o mie de exemplare. in 1923-1924. Dupa capitularea Gemaniei. folosita pentru lansarea navelor Apollo spre Luna.Zemiorka” Pe 4 octombrie 1957 . Indruma construirea rachetei Saturn 5. Apoi.U. Valentin Gluciko .aceasata ipoteaza este predecesoarea teoriei moderne a Big Bang.(1906-1966) Inginer sovietic.R.A. el devine imediat unul dintre principalii artizani ai lansatoarelor spatiale ale U. in 1927 . Georges Hendri Lemaitre . Racheta .(1894-1966) Astronom si matematician belgian.El pune la punct racheta .In 1931.acesta este racheta cea mai folosita din lume.aceasta racheta permite lansarea pe orbita a primului satelit artificial al pamantului.S.Promovat constructor principal pentru motoarele –racheta ale rachetelor balistice cu raza lunga . se stabileste in S..S. In 1929 intreprinde cercetari privind motoarele-racheta. Interprinde cercetari privind propulsia prin reactia din 1931 .(1912-1977) Inginer germancare din 1930 lucraza la perfectionarea rachetelor experimentale. perfectionata in performanta va fi varful de lance al astronauticii sovietice.existenta galaxiilor din afara galaxiei noastre. Wernher von Braun .Este primul care considera..

in cursul careia a avut loc prima amarare a doua nave spatiale.se intoarce in spatiu. Este primul om lansat in spatiu din Statele Unite. pe 12 aprilie 1961:la bordul navei Vostok 1. el este al doilea om dupa N. 1030) Astrom american care in 1966. apoi se prabuseste in Atlantic. Cu ocazia zborului Apollo 11. 19 . pe 5 mai 1961. capsula Mercury Freedom 7.Alan Bartlett Shepard .(n. intr-un accident de avion. care pune piciorul pe Luna . In 1969. efectueaza o revoletie in jurul Pamantulu. Pilot de modul selenar. Edwin Alidrin . este comandantul de bord al misiunii Gemini 8. in cursul unui zbor de 108 minute. Iuri Gagarin . Pornita de la Cap Canaveral. in care se afla .pe 21 iulie 1969.nascut in anul 1930. si iesiri in spatiu. Moare pe 27 martie 1968. se ridica la o altitudine de 187 kilometri. In 1969. pe 21 ilie 1969. participa in calitate de comandant de bord la misiunea de exploarare selenara Apollo 14. in timpul unui antrenament militar.nascut in anul 1934 si decedat in 1968.nascut in anul 1923 si decedat pe 5mai 1961.Atronom americancare efectueaza 59 de revolutii in jurul Pamantului. Amstrong. se intoarce in spatiu in calitate de comandant de bord al misiunii Apollo 11 si devine primul om care paseste pe Luna. A fost un mare astronom american. Este primul om care realizeazaun zbor spatial. in 1966. Neil Alden Armstrong .Unul dintre cei mai mari cosmonauti sovietici. In 1971.

in timpul zborului Voshod 2. poate fi martorul unui cunoscut fenomen luminos. ce pare ca se desprinde de pe bolta cereasca deplasindu-se cu mare viteza vreme de citeva clipe. numai intr-un singur an se inregistreaza aproape 4 miliarde de astfel de "stele cazatoare"! Ele sunt de fapt corpuri minuscule. ca o stea. in timpul carora el se indepareaza pana la 5 metri de nava spatiala. In iulie 1975. Oricine priveste cerul intr-o noapte senina. Este primul om care efectueaza o iesire in spatiu imbracat in scafandru. se iveste pe cer un punct luminos. I se incredinteaza apoi indrumarea antrenamentelor efectuate de cosmonautii sovietici. Ori. numit in popor "stea cazatoare". fiind 20 . la un anumit moment. Aceasta iesire dureaza 12 minute.(n.In trecut oamenii superstitiosi credeau ca stelele cad cu adevarat. dupa care se stinge.Aleksei Leonov . la moartea cuiva. ce nu depasesc de regula citeva grame. pe 18 martie 1965. revine in spatiu cu ocazaia zboruluiamericano-sovietic Apollo-Soiuz. 1934) Cosmonaut sovietic. Astfel.

in raport cu viteza Pamintului. in medie. datorita marii presiuni.intr-un anumit loc de pe Pamint se observa 4-6 meteoriti sporadici pina la marimea a sasea pe ora. Cum se desfasoara o astfel de "intilnire" dintr-o particula meteoritica si Pamint? Un corp meteoritic. cei care dau nastere la "ploile de stele". La intilnirea acestora cu Pamintul. corpurile meteoritice patrund in straturile superioare ale atmosferei.corpurile cele mai numeroase din sistemul nostru solar si care circula in jurul Soarelui. in functie de unghiul de incidenta. formeaza o adevarata perna de aer. Atit corpul meteoritic. ajunge la temperaturi de mii si zeci de mii de grade. La altitudinea de 50-70 kilometri cea mai 21 . Atingind treptat regiunile dense ale atmosferei. iar perna de aer din fata sa. extrem de rarefiate. are o viteza de 42 km/sec. avind traiectorii distincte. cunoscute sub numele de bolizi. aflat pe o orbita eliptica. Particulele de aer. vizibila de pe Pamint. cit si aerul din jurul sau. meteoritii provoaca fenomene lumiboase deosebite.Comprimarea puternica a particulelor de aer din fata meteoritului. Dar spatiul cosmic este brazdat si de corpuri izolate. aceste corpuri intilnesc Pamintul si patrund cu mare viteza in atmosfera terestra. corpul consumindu-se rapid. de 30 km/sec. in mersul lor.Exista o categorie interesanta a acestor meteoriti. frecarea cu mediul gazos al acesteia devine extrem de intensa. cunoscindu-se perioada anuluisi locul pe bolta cereasca (numit radiant) al aparitiei lor. La inaltimea de 100 kilometri temperatura suprafetei corpului ajunge la 2000oC. ce nu au timpul necesarsa se dea la o parte. ele traverseaza cerul in orice directie. Daca dimensiuniloe lor sunt mari. Are loc o evaporare intensa. denumit meteor corpul cosmic numindu-se meteorit. La inaltimea de 2000-3000 kilometri de suprafata Terrei. la altitudinea medie de 200 kilometri. formeaza o sfera incandescenta. incep sa se incinga. curentii meteoritici. el patrunzind in atmosfera Pamintului cu o viteza de 12-72 km/sec. Traiectoriiloe acestora sunt calculate. amestecate cu materia meteoritica evaporata si ionizata. dind nasterela respectivul fenomen luminos.

el neinfluentind miscarea de rotatie a Pamintului.Acestia produc zgomote asemanatoare unor tunete departate. craterul din 22 . avind 25 tone. Astfel.mare parte a materiei meteoritului este evaporata si pulverizata. Bacubirito. meteoritii de dimensiuni medii sau mari sunt mult mai masivi****. producind cratere de mari dimensiuni. este de aproape 6 pe an pe o suprafata de 550. In fiecare an cad pe suprafata Pamintului aproximativ 2 milioane tone de micrometeoriti. Pe Pamint ajung corpuri meteoritice avind pina la 55 kilograme. numarul meteoritilor care la impactul cu atmosfera terestra au o masa ce depaseste 5 kilograme. Fenomenul luminos dureaza intre citeva fractiuni de secunda si citeva minute. de materie cosmica ce ajunge pe Pamint.Printre cei mai mari meteoriti cunoscuti pina in prezent. Pamintul s-a mai intilnit si cu alti giganti. avind o greutate de 70 de tone. in schimb. de exemplu. ce dau nastere la asa numitul praf meteoritic. ale caror mase nu depasesc citeva miligrame. Astfel de produse sferice feruginoase au fost gasite si in depunerile milenare de pe fundul oceanelor. care se lasa incet la sol.Datele de mai sus includ. de 25 tone.000 tone anual. descoperit in anul 1927 in Africa de sud-vest. ca un astfel de micrometeorit. in raport cu micrometeoritii. Acestia din urma reprezinta aproximativ 4 tone pe zi. Acesta.Se formeaza astfel un depozit anual de materie meteoritica pe suprafata Terrei de 4 grame pe kilometru patrat. in afara prafului meteoritic. S-a calculat.in afara acestor meteoriti. are o masa de 12-25 mg. in cele 5 miliarde de ani de existenta a Pamintului. descoperit in Mexic in anul 1863 si Mbosi. Acestia produc efecte luminoase si sonore extrem de puternice. vizibil la altitudinea de 100 kilometri ca o stea de magnitudinea doi. de dimensiuni cu adevarat impresionante. Astfel. apar in medie la 150 de ani. Numarul meteoritilor avind o greutate initiala de peste 3 tone. descoperit in Tanganica in anul 1930. este de un neteorit la 20 de ani pentru accasi suprafata. deci complet nesemnificativ din punct de vedere mecanic. pe suprafata Pamintului cazind bucati de citeva zeci de grame. aceasta cantitate reprezinta un strat cu o grosime ce nu depaseste 1 centimetru. lasind in urma sa produse gazoase si pulberi. ori s-au sfarimat la contactul cu solul. respectiv 2. pe primul loc se situeaza meteoritul Hoba. descoperit in Groenlanda la inceputul secolului trecut. La o masa initiala mai mica ce 5 kilograme.000 km2. inegresc zapezile albe ale muntilor inalti si cele ale regiunilor polare. atmosfera terestra cistiga aproximativ 2000 atomi de sodiu pe secunda si pe centimetru patrat. provenind din dezintegrarea in atmosfera a micrometeoritilor. Marii meteoriti. Numarul micrometeoritilor ce produc efecte luminoase pina la magnitudinea patru este de aproape 24 milioane pe zi. un meteorit se volatilizeaza complet la contactul cu atmosfera. care insa au explodat in spatiu. in continuare se situeaza in ordine meteoritii Anihito (Cap York) avind 33 tone. capabili sa produca cratere in momentul impactului. si meteoritii ce cad efectiv pe suprafata Pamintului.

i-au impresionat puternic pe oameni. La popoarele care isi reprezentau cerul ca fiind din cristal de roca.SUA (180 metri). cel mai mare fragment cintarind 425 kilograme. "pietrele cazute din cer". meteoritii reprezentau bucati desprinse din aceste roci.Australia (120 metri). identificarea lor cu divinitatea. sau tronul celest ca fiind din cuart. Tot de natura meteoritica sunt si craterele din Texas . Inca din cele mai vechi timpuri meteoritii. Se recunostea in ei "forma prima" ("pietrele de lumina" in credintele dayaksilor marini din Sarawak) ce reflecta tot ce se petrece pe pamint.Arabia (109 si 60 metri) si altele. sau la Negritos de 23 . ei fiind incarcati de sacralitate celesta. Ei erau folositi in initierile ta'anice ale populatiilor bastinase din Australia. in jurul sau se afla zeci de tone de materie meteoritica. din America de Nord. Hengur . are un diametru de 1207 metrisi o adincime de 174 metri. reprezentind insusi cerul. denumit de indigeni Groapa Diavolului. Webar . Astfel au aparut cultele inchinate meteoritilor.statul Arizona (SUA).

punctul de vedere exprimat fiind ca "din punct de vedere fizic.Iin Creta veche meteoritii erau numiti "pietre de fulger". de-a lungul veacurilor. Se facea o asociere cu acele ploi ciudate de viermi. caderea pietrelor din cer nu este posibila".Malacca. Un astfel de cult este practicat pina in zilele noastre la Mecca (Arabia Saudita).Insasi Academia Franceza a impartasit pina in secolul 19 acest punct de vedere. Dar. era venerat ca o imagine a Cybilei. Abia in anul 1803. cind sute de oameni au asistat la caderea unui meteorit in Gasconia. El a fost transportat la Roma putin timp dupa al doilea razboi punic.si-au mentinut in continuare pozitia. in cunoscuta moschee Ka'aba se afla miatra meteoritica Hasdar el-Asvad. originea lor extraterestra a fost nu o data pusa la indoiala. contineau aschii meteoritice. intr-un mormint mexican a fost gasit un meteorit cintarind 1500 kilograme. Aristotel considera ca fenomenul respectiv este exclusiv atmosferic. de la cele aztece pina la curganele scite. dupa caderea unei intense ploi meteoritice in oraselul Laigle. Astfel samanul (cel care "vede" ceea ce ramine invizibil pentru profani .Aceste credinte mistice despre meteoriti aveau un singur element real: provenienta lor cosmica. Au fost batute monede avind imagini de meteoriti "sfinti" si au fost construite temple pentru divinizarea lor. venerata de credinciosi.viziunea in timp si spatiu.printre care si savantul Lavoisier . puse acolo odata cu mortii. intocmind un act ce a fost trimis Academiei. iar autorii antici recunosteau in el statuia zeitei Atena. "dinti de fulger" sau "securile zeilor". inca din antichitate. Altii explicau provenienta meteoritilor ca fiind roci terestre ridicate la mari inaltimi de trombe de apa si cazute pe pamint. Unele dintre mormintele stravechi din diverse regiuni ale lumii. provocat de aprinderea unor vapori de apa care se ridica de la suprafata Pamintului. fulgerul fiind arma zeului din cer. centrul religios al mahomedanilor. spiritele) folosea pietrele ceresti pentru sporirea capacitatilor sale vizionare. alge sau broaste. sufletul bolnavului. asemanator fulgerului. originea cosmica a meteoritilor a fost unanim recunoscuta. Palladionul Troiei era considerat cazut din cer. Membrii acesteia . Meteoritul din Pessinonte. 24 . in Frigia. Este semnificativ evenimentul care a avut loc in anul 1790. care fusesera semnalate diferite ocazii. printr-o apropiere mistica cu cerul.

el scria: "in privinta bolizilor e interesant sa-i punem in legatura cu o credinta foarte raspindita in poporul nostruasupra «deschiderii cerului». eclipsele si bolizii ce s-au observat in Romania intre 1386 si 1853" (Bucuresti 1912). Scheuchzer. Pozitii juste in acest sens au avut.S. influenta lipsei de gravitatie asupra fiintelor vii. Prin satelit artificial se intelege un corp creat de stiinta si tehnologia umana. radiatiile cosmice. Lichtenberg. G. P. la sfirsitul secolului 18. in drumul lor. J.J. Victor Anestin. Tot atunci.O frumoasa legenda referitoare la meteoriti a fost prezentata de ilustrul popularizator al astronomiei in tara noastra. Astfel. De 25 .Din aceasta cauza primele cercetari cu caracter stiintific asupra meteoritilor au aparut relativ tiriu. in documentata sa lucrare "Cometele.F. poporul nostru crede ca in noaptea de Boboteaza si in noaptea de Sfintul Andreiu se deschide cerul. se intersecteaza cu acesta. E. comunicatiile la distante mari etc. studiind stirile existente in literatura cu privire la caderile de meteoriti. Nu se putea ca aceasta credintasa nu-si aiba izvorul in vreun fenomen astronomic si singurul fenomen care ar putea talmaci aceasta credinta in deschiderea cerurilor este numai aparitiunea bolizilor". Pallas. E. emitind ipoteza potrivit careia meteoritii circula in spatiul cosmic ca orice corp ceresc si cad pe Pamint atunci cind. care este lansat si plasat pe o orbita in jurul unui astru si evolueaza pe aceasta potrivit legilor mecanicii ceresti Aportul satelitilor artificiali in sprijinul cunoasterii umane a fost extrem de important. Chladni a ajuns la ideea originii cosmice a acestora. Cu ajutorul lor s-a masurat compozitia si parametrii de stare ai atmosferei inalte. Halley.

astronomii au facut primele observatii detaliate cu privire la centrul galaxiei noastre. In prezent. cei plasati intre 5000 si 20000 m se numesc de medie altitudine. cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol. precum si pentru aprofundarea cercetarii cosmosului. Satelitii artificiali sunt alimentati cu energiei solara.o larga raspandire se bucura in prezent si teledetectia spatiala. Satelitii folositi in explorare sunt echipati cu instrumente care masoara densitatea. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol. Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere. Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este modul de transmitere al informatiilor : in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ). In anul 1983. temperatura. sistemelor radar de dimensiuni mici si sistemelor automate de inregistrarea si transmitere a datelor de la bordul satelitilor Lansarea satelitilor si plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. cu satelitul IRAS.O prima clasificare este in sateliti activi si sateliti pasivi. Oservarea radiatiilor ultraviolete si detectarea razelor emise de corpurile ceresti sunt de asemenea posibile. de baterii care folosesc cel mai des acest tip de energie si in multe cazuri de 26 . numarul si marimea meteoritilor precum si intensitatea si directia campului magnetic al Pamantului. peliculelor fotografice. Din punct de vedere al altitudinii. pentru studierea multilaterala a biosferei. care s-a dezvoltat gratie progreselor realizate in domeniul aparaturii optice de fotografiere de la distante mari. adica domeniul de pe suprafata Pamantului din care satelitul poate fi obesrvat. camerelor de filmat. O caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta. iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine. oamenii de stiinta depun eforturi pentru cunoasterea unor noi aspecte ale universului. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu si de executare a telecomenzilor de la sol. Un mare numar de surse de raze X au fost descoperite folosind detectoare de raze X si telescoape. Instrumentele astrologice de la bordul satelitilor sunt folosite pentru a observa fenomene imposibil de observat de pe Pamant din cauza absorbtiei radiatiilor in atmosfera. satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine. O alta caracteristica importanta este aria de vizibilitate. a proceselor extraterestre si a comportarii fiintei umane in spatiul interplanetar Satelitii sunt folositi atat pentru explorare cat si in domeniul comunicatiilor. a scoartei Pamantului. si de gradul de ionizare ale straturilor superioare ale atmosferei. radiatia cosmica. De asemenea a descoperit un inel din corpuri solide in orbita in jurul stelei Vega. definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei. Se presupune ca din asemenea inele s-ar putea forma planete in jurul unei stele.

treburile.care manânca spatiul câstiga timp . pregatindu-i pentru relansare sau ii poate readuce pe Pamant. cu radio-receptoare si circuite electronice pentru stocarea datelor. In comparatie cu nivelul de cunostinte de la începutul veacului.posibilitati dovedite pentru prima oara intr-o misiune din 1984. Pentru a reduce costurile de lansare. Daca în 1900 ai fi spus cuiva ca omul se va deplasa cu viteze de doua ori mai mari decât sunetul. O asemenea naveta poate sa-i retraga de pe orbita si sa-i repare.generatoare nucleare. rachetele si navetele spatiale . Sigur.par ireale. NASA a construit navete spatiale care pot transporta sateliti si pot sa-i lanseze pe orbita. Dar nici ei nu au putut sa-si imagineze viteza cu care secolul XX avea sa faca sa progreseze omenirea. existasera vizionari de tip Jules Verne. precum si cu echipament de control ca radarul si sisteme capabile sa detecteze stele. Satelitii sunt plasati in orbita pe rachete. automobilele. avioanele. ti-ar fi râs în nas. Satelitii sunt echipati cu radio-emitatoare pentru transmiterea datelor aflate cu ajutorul instrumentelor de la bord. pentru misiuni viitoare . 27 .

luat prizonier de americani. Istoria zborurilor in spatiu Cu sase ani înainte ca dirijabilul german Von Zeppelin sa faca ocolul pamântului (1929). în acelasi an înfiintându-se.F. Anul 1961 a fost un an crucial pentru omenire.Iata de ce. si totusi. la înaltimea de 12. va îmbina visul lui Goddard cu cel al lui Oberth.Prima racheta cu propergol a zburat doua secunde si jumatate. care povestea despre calatorii spatiale si despre asteroizi. nascut la Timisoara. In 1925 Goddard a reusit sa tina în aer timp de 24 secunde un motorracheta cu combustibil lichid. Explorer I. El vine dupa secolul mecanicii sau al industrializarii. In 1957 rusii lansau Sputnik I. Membrii acesteia erau priviti cam asa cum era privit muschetarul-spadasin si fanfaron Cyrano de Bergerac.Oamenii nu credeau în asa ceva. La 31 ianuarie 1958 o racheta Jupiter C (derivata din V2 si construita chiar de Von Braun) lansa primul satelit american. de creare a unui costum adecvat misiunii. Herman Oberth. Americanul Robert Goddard si-a scris primele note despre racheta în 1909.5 m. sub egida Artileriei. Paralel. fara a gresi. O luna mai târziu presedintele J. In 1913 el decreta ca o racheta de 90 kg poate propulsa în spatiul extraatmosferic o greutate de 450 g.Ceea ce la început a fost o sfidare politica demonstrarea superioritatii democratiei americane fata de comunismul sovietic . Intre 1920 si 1923 Artileria navala i-a oferit 100 dolari pe luna pentru studii. Von Braun. Intre timp. Razboiul mondial a fost acela care i-a permis sa progreseze. competitia sovieto-americana a demarat în tromba. primul satelit artificial al pamântului. a fost nevoie de identificarea unui loc favorabil aselenizarii. Dupa razboi. facea primele studii asupra rachetelor (1923). parcurgând 56 m. A fost nevoie de crearea unei rachete capabile sa smulga gravitatiei terestre capsula Apollo. 3% din bugetul anual al Statelor Unite a fost consacrat acestui obiectiv. Racheta V2 a fost experimentata si definitivata în 1944. parintele ei. Cu el renastea categoria semizeilor din legendele antice. o "Asociatie pentru navigatia spatiala". In 1935 o racheta cu combustibil lichid atingea altitudinea de 2 300 m si depasea vitezasunetului. spre mirarea oamenilor care se considerau normali. care avea sa fie atins 8 ani mai târziu. Kennedy declara în Congresul american: "Cred ca tara noastra trebuie sa se angajeze ca în urmatorii 10 ani sa trimita un om pe Luna si sa-l aduca teafar înapoi pe Pamânt". guvernul german subventiona cercetarile lui Herman Oberth. La 12 aprilie Iuri Gagarin a zburat primul în spatiul cosmic. tot în Germania. de conceperea modului 28 . unii dintre ei pregateau primii pasi spre stele.a devenit o fantastica aventura industriala si tehnologica. care avea 45 de tone. putem numi secolul nostru secolul vitezei. echipa de tehnicieni care lucrase cu Oberth transformase teoriile acestuia în practica. Primul pas al omului pe luna a costat 25 miliarde de dolari si s-a bazat pe ambitia nationala si pe munca efectiva a 400 000 americani.

In 1975 s-a nascut Agentia Spatiala Europeana (ESA). Dupa ce a pasit pe Luna. sub ochii a sute de milioane de telespectatori. a permis efectuarea primei demonstratii ca omenirea trebuie sa coopereze pentru a putea cuceri Cosmosul. capsulele Soiuz si Apollo sau cuplat pe orbita. sufletul. omul aspira la instalarea în noile teritorii cosmice. ca membri ai clubului spatial. 4. dar un gigantic salt înainte pentru omenire". iar astronautii sovietici si americani au lucrat împreuna timp de doua zile. sase ore mai târziu. Prin sunet si imagine.5 zile. principalul lor creator de rachete.1965). La jumatatea lunii iulie. Oricum. 1965. Japonia (1970). Faptul ca în statiile orbitale se fac pregatirile si ca descoperirile de pâna acum au aplicatie în cotidian nu mai par spectaculoase. LEM-ul misiunii Apollo XI aseleniza.5 la recuplarea cu Apollo). sa parcurga 92.lunar (15 tone la plecare. Programul sovietic a fost încetinit dupa moartea. care la 24 decembrie 1979 folosea prima racheta Ariane. omul îsi cultiva gradina personala: mintea. care n-a avut niciodata o comoditate mai mare. sovieticii acumulau premiere spatiale: capsule Voshod cu 2-3 cosmonauti (1964). prima iesire libera în spatiu (Leonov.Mai mult ca oricând si la o scara inimaginabila. prin apa si via cosmos. dupa viteza ca fi înlocuita de inegalabila viteza de circulatie a informatiei. 29 .Se vorbeste chiar de replierea omului spre sine însusi.2 kg. prin aer. ordinatoarele aduc informatia la domiciliu si preiau rolul mijloacelor de transport care au caracterizat secolul vitezei. în 1966. Omul trece la ora comunicatiilor fara limite. China (1970) si Marea Britanie (1971). sase misiuni Apollo au permis ca 12 astronauti sa petreaca pe Luna 12. a lui Serghei Koroliov. Ulterior au mai lansat sateliti Israelul si Pakistanul. satelitul A1-Asterix).3 km si sa aduca pe pamânt 2196 de mostre de roci lunare.La 20 iulie 1969. Parafrazându-l pe Malraux. Din iulie 1969 pâna în decembrie 1972. informatia se pune în slujba omului. cântarind 381. Paralel. cel mai reusit lansator din acest secol. Franta (26 nov. putem spune ca primul secol al mileniului 3 va fi informatic sau nu va fi deloc. la sfârsit de secol. Neil Armstrong cobora pe satelitul natural al Pamântului. Este un pas mic pentru un om.Va fi oare secolul XXI un secol al individualismului? Poate. Astru : -orice corp ceresc natural .Statelor Unite si Uniunii Sovietice li s-au adaugat. ora 16 si 17 minute. La ultimii ani ai secolului. "Acum parasesc LEM-ul spunea Armstrong.Anul 1975. al destinderii maxime în perioada razboiului rece. explorarea spatiului si cursa pentru viteza nu mai au aerul de epopee eroica.Acum. pe uscat. goana dupa actiune.

Baterie solara : -dispozitiv care transforma energia luminoasa primita de la Soare in energie electrica . in mod particular . Capsula spatiala : -mic vehicul spatial recuperabil . in special al Pamintului . ale carei dimensiuni nu depasesc cateva sute de kilometri . Bisect : -termen folosit pentru anul care are o zi in plus in luna februarie . din cate stim . va marca sfarsitul Universului daca asta se va contracta astfel incat toate galaxiile sa fuzioneze intr-un obiect unic . situat deasupra fotosferi .Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . aceasta . formata prin impactul cu un meteorit . Big Cruch : -eveniment care . umflata . din cate stim . Afeliu : -punct al orbitei unei planete situat la distanta cea mai mare de Soare . s-ar putea sa fi marcat inceputul Universului . Bulb : -parte centrala . al Pamantului . An : -timpul in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui . materiale sau astronauti . 30 . Activitate solara : -ansamblu de fenomene observate pe Soare in legatura cu petele solare . Aurora polara : -fenomen luminos frecvent pe cerul regiunilor polare . Crater ( meteoritic ) : -adancitura circulara la suprafata unui astru . Asteroid : -planeta mica . care se bazeaza pe miscarea Pamantului . care se intine dincolo de cromosfera . Avion orbital : -avion prevazut cu motoare capabile sa il propulseze pe orbita in jurul Pamantului . care degaja cantitati importante de gaz si pulberi si devine luminos cand se apropie de Soare . Big Beng : -eveniment comparabil cu o explozie gigantica . Cromosfera : -strat inferior al atmosferei Sorelui . provocat de patrundera in straturile superioare ale atmosfei a unor particule electrice provenite de la Soare . Cometa : -mic astru format din roci si gheata . folosit pentru transportul de animale . Coroana : -strat superior al atmosferei Sorelui . care formeaza un desen ce poarta o anumita denumire . a unei galaxi spirale . respectiv 366 de zile in total . regiune a cerului care include acest grup de stele si care a fost delimitata cu precizie de astronomi . Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . Calendar : -sistem de masurare a timpului . Constelatie : -grup de stele invecinate pe cer .

deasupra unei regiuni de pete solare . cuprinzand o multitudine de corpuri solide mici care poate fi observata in jurul celor mai mari planete ale sistemului solar. de materi interstelara care reprezinta unul dintre primele stadii ale formarii unei stele . cum sunt astrii . Eruptie solara : -descarcare de energie care se produce in cromosfera si coroana . Gaura neagra :regiune a spatiului aflata sub influenta unei forte de de atractie atat de mari . Inel : -zona aproximativ circulara. Galaxie : -vast ansamblu de stele si materie interstelara care raman apropiate . 31 .pare nemiscat . Fuziune nucleara : -unire a mai multor nuclee de atomi usori intr-un nucleu de atom mai greu . atraganduse reciproc . cu o forma aproape sferica . incit nimic nu ii poate scapa . Luneta : -instrument optic cu un sistem de lentile de sticla. Galaxia activa : -galaxie de o factura speciala in care nucleul emite o cantitate extraordinara de energie . ele constituie o insula de materie in Univers . Habitaclu : -partea unei nave spatiale rezervata echipajului . Echinoctiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand zilele sunt egale cu noptile . care permite observarea obiectelor foarte indepartate. la o altitudine de aproximativ 35800 km . si care vazut de pe Pamant . Faza : -fiecare dintre aspectele succesive sub care poate fi vazuta Luna pe cer in timpul miscarilor sale in jurul Pamantului . care se produce la o temperatura foarte inalta si este insotita de o degjare de energie . Emisfera : -fiecare din cele doua jumatati ale globului pamantesc sau ale sferei pamantesti .Centrifuga : -instalatie turnata destinata supunerii unui astronaut sau uni material efectelor acceleratiei . Geostationar : -se spune despre un satelit artificial care se invarteste in jurul Pamantului in planul ecuatorului . Imponderabilitate : -disparitia efectelor ponderabilitatii . Fotosfera : -strat superficial luminos al soarelui . Globula : -nor intunecat . in care tot hidrogenul din centru s-a transformat in heliu si care se dilata pe masura ce se raceste . Giganta rosie : -stea batrana . Halo : -regiune sferica din jurul discului unei galaxii spirale in care se gasesc stele batrane grupate in roiuri globulare .

Meteorit : -corp solid venit din spatiul interplanetar. la o luneta sau un telescop. Luna plina : -faza Lunii in care aceasta se afla intr-o pozitie opusa Soarelui in raport cu Pamantul si apare sub forma unui disc intreg care straluceste toata noaptea . Luna : -diviziune a calendarului care corespunde aproximativ duratei unei lunatii . satelit automat.Ea poate sa fie formata din stele stinse sau prea mici pentru a emite lumina. Magnetosfera : -volum in care campul magnetic al unei planete este inchis de vantul solar. Naveta (spatiala) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . sau echipaj al unei nave spatiale . Obiectiv : -oglinda principala a unui telescop sau lentila principala a unei lunete care primeste lumina astrilor observati . de forma unei curbe inchise. este plasata in dreptul ochiului observatorului si permite marirea imaginii oferite de obiectiv . care cade pe suprafata unei planete . sonda spatiala. Ocular : -sistem optic care. Orbita : -traiectorie. unde materia are cea mai mare masa pe unitatea de volum . sau din particule atomice inca necunoscute . Nebuloasa : -nori de gaz si de pulberi situat in spatiul care se intinde intre stele . Luna noua : -faza a lunii in care aceasta se afla intre Pamant si Soare si nu este vizibila . Misiune (spatiala) : -sarcina specifica incredintata unui lansator. Miscare diurna : -miscare de rotatie pe care cerul pare sa o faca in jurul Pamantului in cursul unei zile . Materie neagra : -materie invizibila a carei prezenta pare indispensabila explicarii unor proprietati obsevate la galaxii . Nava spatiala : -vehicul spatial in general cu pasageri . Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor Lunii . Meteor : -fenomen luminos provocat de intrarea in atmosfera a unui corp solid venit din spatiu . descrisa de un corp in spatiul in jurul altui corp ceresc cu o masa mai mare . 32 . Lansator (spatial) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . Nucleu : -partea centrala a unei planete.Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor lunii . nori de gaze foarte reci. Modul : -partea unui vehicul spatial avand o structura si o functie determinata .

cand nu mai emite lumina . Particula : -constituent fundamental al materiei sau luminii . Rotatie : -miscare a unui astru in jurul axei propriilor poli .pana la mii de galaxii . Protostia : -primul stadiu observabil in formarea unei stele . Planeta : -corp cersc fara lumina proprie . saua unui satelit in jurul planetei sale . Perioada (de revolutie) : -interval de timp care separa cele doua treceri consecutive ale unei planete sau ale unui satelit prin acelasi punct al orbitei sale . Pitica alba : -stea mica foarte densa. 33 . Quasar : -nucleu luminos al unui tip special de galaxie foarte indepartata . in anumite conditii . Radiogalaxie : -galaxie care constituie o sursa foarte puternica de unde radio. Patrar : -faza Lunii in care aceasta este vizibila sub forma unei jumatati de disc . Radiotelescop : -instrument care capteaza undele radio emise de astri . Roi (de galaxii) : -grup care cuprinde zeci . Presurizat : -se spune despre o incinta in care este mentinuta o anumita presiune . ultimul patrar. Primul patrar este vizibil la inceputul noptii. putin luminoasa. Periheliu : -punct al orbitei unei planete situat cel mai aproape de Soare . care confera masa corpurilr si tinde sa le faca fie sa cada pe astru . satisfacatoare pentru organismul uman . Pitica neagra : -pitica alba ajunsa la sfarsitul vietii. care reprezinta ultimul stadiu de evolutie al unei stele ca Soarele . Revolutie : -miscare a unei planete in jurul Soarelui . care se invarteste in jurul unei stele . sa se satelizeze in jurul lui . la sfarsitul noptii . fie . Pol ceresc : -fiecare din cele doua puncte imaginare prin care axa polilor terestri strapunge sfera cereasca . Propulsie : -forta de impingere creata de un motor-racheta . care se invarteste in jurul unei stele . Ponderabilitate : -forta exercitata asupra corpurilor situate pe un astru sau in vecinatatea acestuia . Planeta : -corp ceresc fara lumina proprie. Protuberanta : -tasnire a materiei din cromosfera spre coroana .Orbitor : -vehicul spatial care indeplineste misiunea de a ramane pe orbita in jurul unui astru .

Regolit : -strat cu fragmente de roci . Stea de neuroni : -stea foarte mica in care materia este atat de comprimata . la suprafata Lunii .care produce si emita lumina . Sfera cereasca : -imensa sfera mobila imaginata de astronomi . Sistem solar : -regiune a spatiului care depinde de Soare . Soare : -stea in jurul careia se invartesc Pamantul si celalalte planete ale sistemului solar . explozia unei astfel de stele . Sarcina utila : -echipament lansat in spatiu pentru a indeplini o anumita functie . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri. Supernova : -stea masiva care a atins un stadiu avansat de evolute si care explodeaza . Spectru : -imagine obtinuta in urma descompunerii radiatiilor uminoase . Astfel . care se invarteste in jurul unui corp ceresc . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri . Satelit (artificial) : -obiect construit de om . Satelit : -corp care se invarteste in jurul unei planete . capabil a se deplasa in afara atmosferei . Stea cazatoare : -sinonim frecvent pentru meteor . 34 ..Racheta : -vehicul propulsat de unul sau mai multe motoare cu reactie . are Pamantul drept centru si se presupune ca stelele sunt fixate pe ea . ansamblu de astri pe care cuprinde ii cuprinde . in forma de spic . piure “ de particule atomice numite neutroni . Solstitiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand Soarele este la cea mai mare distanta de ecuator . Superroiuri : -roiuri de roiuri de galaxii . Stea : -astru gazos foarte cald .care este elementul constitutiv al atmosferei . ea este descompusa in banda de culori a curcubeului . cand lumina obijnuita traverseaza o prisma . Scoarta : -sinonim cu crusta . Spicula : -jet fin de materie . incat s-a redus la un . Supragiganta : -tip de stea foarte luminoasa si cu un diametru foarte mare . destinat explorarii anumitor astri din sistemul solar . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar .

35 . pentru observarea astrilor . d.Cat cantareste cel mai mare meteorit gasit pe Pamant? a. timp de cateva momente . o ponderabilitate extrem de redusa .) 12 tone. In viata cotidiana . ziua este impartita in 24 de ore .Sonda (spatiala) : -vehicul spatial fara pasageri . c. Soarele etc. Telescop : -instrument optic compus dintr-un sistem de oglinzi . Statie orbitala : -vehicul spatial automat sau cu pasageri . b. destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar . in interiorul aparatului . Unitate astronomica : -distanta medie de la Pamant la Soare .) 100 grame.) 60 tone. conceput in general pentru misiuni de lunga durata . Zbor parabolic : -zbor care permite plasarea unui avion pe o traiectorie unde aceasta intra in cadere libera obtinandu-se astfel . aflat pe orbita in jurul Pamantului . de mari dimensiuni . Zi : -timpul in care Pamantul face o rotatie in jurul propriei axe . 1. Vant solar : -flux de particule atomice foarte rapide . care paraseste in permanenta Soarele .) 35 kilograme. Durata poate fi masurata in functie de diferite repere : stele indepartate .

b.) Saturn. 5. c. c. b.) Albert Einstein.Cate stele se pot observa cu ochiul liber intr-o seara senina? a.) aproximativ 4000. 4.) Pamantul. luneta si telescopul? a. c. 3.) Pamant.) 400 D. c. b.Care este cea mai calda planeta? a. d.) Aleksei Leonov.Cat duraza ca lumina sa iasa din Soare.C.C.Care este planeta cu cel mai mare numar de sateliti naturali? a.) aproximativ 6000.) XX.Cand descopera Grecii ca Pamantul este rotund? a.) 400 I.) XIV. c. 6. d.In ce secol au fost invetate instrumentele optice.) XVII. b.) Venus.) XIX. b. b. 8.) o jumatate de ora.Primul telescop a fost realizat de catre : a.) 1 ora. c.) Neil Alden Amstrong.) Isaac Newton.) 2 secunde.Cine a efectuat cel mai lung zbor spatial? a. c.) Vadimir Poliakov. e..2.) Pluto.) Neil Alden Armstrong.) XV.) Venus.) 3 minute. b.) Pluto. daca nu ar intalni nici un obstacol pe traiectoria ei? a. 7. 9.) Mercur. b. d. 36 . e.) aproximativ 5000.

) parsec.) Mercur.Din ce sunt formate inelele planetei Saturn? a. d.) 363 zile. 17.) Jupiter. c. 37 . 16.) nanometru. d.) 68%.) Mercur.) Johannes Kepler.) 366 zile. c. 11.) Uranus.Care sunt cele 5 planete care se pot observa cu ochiul liber in timpul verii? a.) Setna.Un an bisect are: a.Saturn.) -100 grade C.Jupiter. 14. c. 13.) 72%.) Blocuri de gheata si pulberi.Saturn . c.Pamant.) 364 zile.Neptun.Saturn.Venus.Marte.Uranus. b. c. d.d. b.Pluto. b.) 1 metru.) Pamant.) Jupiter.Unde se afla cei mai inalti vulcani ai Sistemului Solar (astazi stinsi)? a. b. b.) Kilometru.Venus. 18.) -500 grade C.Venus.) raza pamantului. c.) Roci.) 70%.Care este ultima planeta gasita de astronomi? a.) -170 grade C. b.) 71%. 12. b.Noaptea temperatura pe luna poate ajunge pana la: a.) Pluto.) Mercur.Marte.Jupiter.) Jupiter.) raza soarelui. b.Care sunt planetele-gigant ale sistemului solar numite si planetele joviene? a. f.Suprafata Pamantului este acoperita de apa in proportie de: a. 10. 15. b.Aranjati in ordine crescatoare urmatoarele distante? a. e.) Gaze de hidrogen.) Marte. c.

Care sunt planetele telurice situate cel mai aproape de Soare? a. 38 .) perpendicular pe traiectoria lor. c.Craterul aflat in Arizona S.) in urma impactului cu un meteorit urias.) Partiala totala. 24.) 19 mil.) 15 miliarde ani.) Partiala totala inelara.albastru.) 250 milioane de ani.) aceeasi greutate ca si pe Pamant.) Jupiter.) am fi mai grei decat pe Pamant.) opus Soarelui. 26.Care a fost prima statie Orbitala? a. 27.) 260 milioane de ani.Ce culori au stelele ? a. c.Cand a avut loc explozia Big Bang? a. aloastru. b. c. am avea: a.Din ce se formeaza o gaura neagra? a.Cat face timp face Soarele inconjorul Galaxiei? a. b.19.crem.) Totala inelara. ani. b.Venus.) Mercur. b. b.) Laboratorul sovietic. c. d. 22.) spre Soare.) Verde.Decate feluri poate fi Eclipsa de Soare? a. 25.) spre Pamant.Saturn si Pluto. c. b.U. b. b. c. b.) 25 miliarde ani.) Din miezul unei stele explodate. 28.portocalie.) 240 milioane de ani.alba.) Maro.) Din explozia Bog Beng.Daca am pleca pe Luna. 20.Pamant si Marte.) in urma impactului cu un asteroid.rosu. 23.A sa format: a.Mercur. 21.) Galben.Cometele au o coada care este indreptata totdeauna? a.. b.) Labiratorul spatial american Skylab.) Din meteoriti.

30.) v1= 1.2 km/s c.-c.6 km/s b.) 23 zile.) Gap= 5 mg b.Un satelit se misca pe o orbita circulara in jurul Pamantului. 29.Perioada de rotatie a Lunii in jurul Pamantului este de: a.c.Sorele lumineaza toate planetele sistemului Solar astfel incat: a. Care este viteza satelitului ? a.) v = 6.) v1= 1.) Gap= 15 mg c.8 km/s 1. La altitudinea la care el se misca acceleratia gravitationala este de n = 4 ori mai mica decat la suprafata Pamantului. b.) v1= 1.) v = 5. b. 39 . c.9 km/s 33.) am fi mai usori decat pe Pamant. 2.) cele mai apropiate sunt iluminate mai puternic.7 km/s c.) v = 4.) cele mai indepartate sunt iluminate mai puternic.Ce masa aparenta are un cosmonaut in timpul decolarii navei cosmice cu acceleratia 5 g? a. 31.) Gap= 50 mg 32.) 27 zile.) toate sunt la fel iluminate. c.5 km/s b.62 m/s2? a.-b.760 Km iar g0= 1.) 28 zile.Sa se calculeze prima viteza cosmica la suprafata lunii stiind raza Lunii R= 1.

-b. 33.-b.-a. 20. 9.-c. 14.-a.b.-a.e. 15.-b. 25. 19. 18. 26.-b.-a.-e. 40 .-b.-a. 23.-b. 16.f.-a. Hristev. A Bucuresti 1983. 10. 28.-c. 24.-b. 11.-c.d.-c. 22.3. 4. 32. 12.-d. 31.“Probleme de fizica – clasele IX – X” Editura Didactica si Pedagocica. 13. 5. 1.-a. . 29.-b.-d. 27.-a. 8.-a.-a.-c.-a.-a. 6.-c. 30.a. 7. 17.-c. 21.-c.

Bucureşti 1985. Editura Albatros. Moraru. Editura Dacia.“Introducere in astrofizica”. Reeves. Bucureşti 1978. Cluj-Napoca 1980. Ureche. Toma. Bucuresti 1980.“Eruptiile solare”.“Laboratorul astrofizicianului amator”. H 7. .II Astrofizica”. E 9. .“De la roata la farfuria zburatoare”. . Matei. Teodoru.“Rabdare in azur”. . Bucureşti 1993. V . . Editura Politica. Bucuresti 1986.“Aceasta stranie materie”. . A 4.“Universul – vol. Kastler. Editura Dacia. S 6. Bucuresti 1982. Cluj-Napoca 1987. .Editura Albatros. Editura Stiintifica si Enciclopedica.Editura Tehnica. 41 . Editura Humanitas.“Cosmologia secolului XX”.2. Merleau – Ponty. A 3. P 8. J 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful