P. 1
ASTROFIZICA MODERNA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

ASTROFIZICA MODERNA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

|Views: 464|Likes:
Published by diaaannnaaa

More info:

Published by: diaaannnaaa on Jan 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2014

pdf

text

original

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA CERCUL DE ASTROFIZICA MODERNA “DIN UNIVERS”

TITLUL LUCRARII:

PROFESOR COORDONATOR: LUCIA GUTU

AUTOR: CATALIN BABOS

ASTROFIZICA MODERNA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………2 2. TRANZITUL PLANETEI VENUS - dupa 122 de ani……………………………….....3 3. TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI:..............8
• •

Primele trei minute ale universului……………………………………………………9 Ultimele patru minute ale universului ……………………………………………….11

4. PERSONALITATI CELEBRE ……………………………………………………......12 5. METEORITII……………………………………………………………………...……19

Legendele meteoritilor………………………………………………………………..22

6. TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU…………………………..…...24 7. ZBORURI IN SPATIU…………………………………………………………...……..26

Istoria zborurilor in spatiu…………………………………………………….......….26

8. DICTIONAR ASTRONOMIC ……………………………….…………………….….28 9. TESTE GRILA ………………………………………………………………..………...34 10. RASPUNSURI……………………………………………………………….…………..38 11. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….……………..39

2

Lucrarea cuprinde cateva studii facute de un grup de elevi astronomi din clasele de liceu participanti la olimpiada judeteana de astronomie coordonati de doamna profesoara de fizica LUCIA GUTU. Cercetarile efectuate au implicat un mare numar de ore de studiu si masuratori(observatii) directe,efectuate la OBSERVATORUL ASTRONOMIC AL UNIVERSITATII”BABES- BOLYAI” Cluj Napoca,la Muzeul de mineralogie din cladirea principala al UBB(studiul meteoritilor ajunsi pe planeta Pamant(Terra),la Centrul Cultural Francez pentru material bibliografic,traduceri si studierea unor programe,CD-uri,enciclopedii despre Istoria Universului si teorii actuale cuprinse in bibliografie. Toate acestea sunt concretizate in urmatoarele teme: 1.TRANZITUL PLANETEI VENUS-dupa 122 de ani 2.TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI 3.CERCETARI ASTRONOMICE DE-A LUNGUL SECOLELOR 4.FIZICIENI SI ASTRONOMI 5.METEORITII 6.CURIOZITATI!-INTREBARI PROBLEMA 7.TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU 8.ZBORURI IN SPATIU 9.GLOSAR DE TERMENI 10.TESTE GRILA COMPUSE DE ELEVI

3

Un tranzit similar are loc daca un satelit sau umbra sa trece pe suprafata unei planete de exemplu corpurile sau umbrele satelitilor galileeni pe Jupiter sau a lui Titan pe Saturn. Aceste evenimente sunt vizibile doar cu telescopul si se numesc tranzituri ale umbrei.

Tranzitul umbrei unui satelit galileean Tranziturile lui Mercur sau Venus se numesc tranzituri planetare si sunt foarte spectaculoase datorita raritatii lor. Se produc atunci cand Mercur sau Venus se afla la conjunctie inferioara (aceasta se intampla in medie, pentru Mercur o data la 116 zile, iar pentru Venus o data la 584 zile) si in acelasi timp aproape de unul din nodurile orbitei (punctul de intersectie a orbitei lui Mercur sau a lui Venus si planul elipticii). Atunci planeta se gaseste pe o linie dreapta intre Pamant si Soare. Deoarece planul orbital al lui Mercur este inclinat cu un unghi de 7 grade in raport cu planul elipticii, iar inclinarea orbitei lui Venus este de 3.3 grade, iar cele doua conditii ca planeta sa fie simultan la conjunctie inferioara si intr-un nod al orbitei - nu sunt intotdeauna indeplinite, aceste tranzituri planetare sunt evenimente ceresti rare. In medie sunt 13 tranzituri ale lui Mercur in fiecare secol, adica in medie unul la 7.5 ani, iar pentru Venus la patru tranzituri in 243 de ani. In trecut astronomii utilizau tranziturile lui Mercur si Venus pentru a obtine informatii despre dimensiunile din Sistemul solar: marimea Soareului,
4

A fost de asemenea posibil sa se determine longitudinea observatorului. Este cel mai mare disc planetar observabil. In timpul fenomenului planeta Venus va avea diametrul aparent de 57. Jamaica. se determina distanta Pamant-Soare. care se numeste unitate astronomica (UA). In instrumentele astronomice utilizand de asemenea filtre pe masura se va vedea un disc negru mare de aproape 1'.8" iar Soarele de 1890".distanta pana la Venus si distanta Pamant-Soare. Astfel spre deosebire de tranzitul lui Mercur. la acest tranzit pe discul solar se va vedea planeta cu ochiul liber. 5 . in alte situatii planetele nedepasind 50". Astronomii au putut uliliza valoarea UA ca o baza pentru a afla distante din Sistemul solar sau distante pana la stelele apropiate.8. dar protejat de ochelari de eclipsa sau filtru solar. De exemplu observarea tranzitului lui Mercur din 1677 a fost utilizata pentru a determina longitudinea localitatii Port Royal. Metoda triangulatiei Prin surprinderea momentelor exacte cand planeta intra prin stanga discului Soarelui din diferite pozitii de pe Pamant. Pentru a calcula aceasta marime astronomii au folosit metoda triangulatiei. utilizand paralaxa.

Toti cei aflati in viata nu au trait inca un astfel de eveniment. de fapt Soarele este eclipsat de Venus. 6 .Diagrama tranzitului Animatia tranzitului Tranzitul lui Venus pe discul Soarelui este un fenomen foarte rar. in 2004 va fi la Zenit deasupra Kuweitului. Fenomen asemanator cu eclipsele. unii vor fi dintre putinii fericiti care vor vedea de doua ori in viata lor acest fenomen –urmatorul tranzit 2012. Mai mult.

Dar nu toate acestea devin treceri pe discul solar. De amintit faptul ca pentagrama contine in ea proportia de aur (numarul phi= 1. In aceste 584 zile si Pamantul se roteste in jurul Soarelui.6 ani terestri) este impartit in 4 perioade: . deci punctele de retrogradare ale lui Venus formeaza acelasi pentagon. Terrei si lui Venus are loc la fiecare 1.6 grade una fata de cealalta.Acest an venusian (1. 7 .o perioada de 90 zile este invizibila .o perioada de 8 zile este invizibila .care duraza aproape 8 ani si consta in cinci ciluri sinodice.o perioada de 250 zile dupa conjunctia superioara apare ca Luceafar de seara . acest tranzit ar fi trebuit sa apara la fiecare 584 zile. Venus are o perioada de revolutie sinodica de 584 zile terestre. Cand Venus ajunge in aliniere cu Pamantul.conjunctai superioara . In acest fel apar 5 localizari pe ecliptica unde fenomenul are loc. datorita mersului aparent pe bolta cereasca.conjunctia inferioara Daca Venus ar fi fost in planul ecliptic.Alinierea Soarelui.618). Rezultatul este o "serie sinodica pentagonala ".6 ani.primele 236 zile de la conjuctia inferioara apare ca Luceafar de dimineata . astfel ca o aliniere a celor trei corpuri ar trebui sa apara la 215. experimentam un Venus retrograd.

Dar inclinarea orbitei venusiene este de 3. pe bolta cereeasca.4 grade. Tranzitele au de obicei loc in lunile iunie sau decembrie. deci sunt unice. Corespunzator celor cinci aliniamente. dar deplasate cu 2-3 grade. cele cinci miscari retrograde sunt efectuate diferit fata de ecliptica. 8 . datorita faptului ca fiecare serie apare dupa exact 7. cu 2 grade spre vest de precedenta.Alinierile apartinand unei serii pentagonale urmatoare apar aproape in aceleasi locuri ca cele anterioare. astfel ca nu orice conjuctie reprezinta automat si un tranzit pe discul Soarelui. Aceasta face ca intrega serie pentagonala sa fie deplasata.997 ani si nu 8 ani.

in principiul "geouniversului" lui Platon: " Unul a creat lumea si omul". Deci. O fateta posibila a abordarii problematicii originii Universului se regaseste inca in filozofia greaca. In urma aplicarii acestui principiu.Schema recurentei fenomenului este data mai jos. de la ultima sa conjuctie superioara. perioada principala fiind de 243 ani. 9 . din 18 august 2003.5 ani si apoi dupa 121. Momentele orbitale ale lui Venus.5 ani. sunt surprinse in schema de mai jos. logos=stiinta). Ea are drept scop studiul intregului Univers material. Cosmologia reprezinta stiinta despre lume (Pitagora: kosmos=lume. La Aristotel Cosmologia era deja catalogata ca o ramura a Fizicii. iar fiecare astfel de pereche se produce dupa 105. intr-o astfel de serie. la intervale de 8 ani. tranzitele apar perechi. Platon a fost socotit ca unul dintre sustinatorii principiului biblic al genezei determinate.

intradevar. Universul. Putem considera Universul nostru ca fiind unul dintr-o infinitate de sisteme gigantice similare şi că are următoarea geneză. aleatoare. Anaximandru. Acest principiu stipuleaza ca Universul in care traim nu apare in urma unui act creationist. in faza sa cuantica. principiul creationist reprezinta doar una dintre posibilitati (avand insa o pondere infima). ci ca un rezultat intamplator al unor conditii initiale arbitrare. Acest principiu demonstraza ca. cea mai larg acceptată teorie cosmogonică este teoria Universului în expansiune. Problema a fost tratata cu cateva secole inainte de Platon de catre un alt filozof grec.In prezent stiinta (Cosmologia) detine dovezi ale unui proces evolutiv al Universului in care traim. Universul nostru initial (t->0). Intr-un astfel de multiunivers. tot pe baza principiului lui Platon (fiind si cel mai apropiat de principiul creationist). sansa de formare a unui Univers care sa permita aparitia vietii este foarte mica. apoi cu cea tare si in fine cu cea gravitationala. La temperaturi mari (energii termice inalte) fortele tind sa se unifice: intai cea electromagnetica cu cea slaba.Timp de o fracţiune inimaginabil de mică dintr-o secundă. Aceasta indica faptul ca. Procesul (privit inapoi ca timp) este de tip termic. intervalele in care pot varia acesti parametri fac ca numarul de Universuri posibile (pentru aparitia vietii) sa fie infinit (este aceeasi problema cu cea a intervalului limitat [a. emanând de la o explozie promordială numită Big-Bang. Datorita valorii finite a vitezei luminii. si de intervale foarte restranse de variatie a acestor parametri (vezi cartea recent aparuta a lui Martin Rees "Doar sase numere").principiul antropic. materia se află într-o formă (geometrie) supradimensională care are 3+1+N dimensiuni. era format din ~10**75 zone cauzale distincte. cu temperatura inalta si raza mica. Dar in acelasi timp. este suficient de mic ca raza pentru a deveni o gaura neagra masiva . cele N dimensiuni ale materiei se decuplează de dimensiunile spaţiului şi timpului. Aplicarea acestui principiu demonstreaza ca aparitia vietii intr-un Univers depinde de un numar mic de parametri.b] pe axa numerelor reale a carui multime de numere este infinita). Astăzi. pornind de la o stare initiala.Stiinta actuala opune. ducând la apariţia 10 . mergand spre inceputurile sale. in care fizica determinista nu mai actioneaza ea fiind inlocuita de principiile fizicii cuantice relativiste. Universul isi pierde proprietatea sa de cauzalitate globala. Aceasta demonstraza ca pot exista o infinitate de universuri asemanatoare (dar totusi diferite in structura lor) care sa permita aparitia vietii. Printr-o tranziţie "topologică" de fază.

etc. atât din punct de vedere topologic (un fel de analog tridimensional al suprafeţei sferei).Se ajunge la stadiul de Big-Bang şi de aici încolo Universul. 11 . în alte regiuni vor avea loc procese de organizare şi concentrare. înzestrat cu o cantitate fantastică de informaţie. Universul funcţionează ca un creier care îşi auto-reglează componentele pentru a-şi conserva anumite proprietăţi caracteristice. evoluează în cadrul modelelor cosmologice relativiste. stocată sub forma unor grupuri de simetrie matematică. Aceşti parametri trebuie să varieze în mod reciproc condiţionat pentru a asigura constanţa unor anumite funcţiuni care depind de aceşti parametri (invarianţă parametrică). după care pot apărea două cazuri: • Dacă densitatea cosmică este mai mică decât densitatea critică. aceea de quark-uri şi probabil sub alte forme. La fel. Această mică regiune. Gogu Constantinescu. nucleară). ci şi a informaţiei. ne dovedesc că acestea le găsim peste tot. electro-magnetică. izotopii sunt elemente chimice disonante.Se crede că grupul de simetrie SU(5) corespunde unificării tuturor interacţiunilor fizice posibile (gravitaţie. Lumina stelelor ne confirmă că evoluţia nucleară se continuă în toate galaxiile. cauzal conexă. Ne putem închipui o insulă a stabilităţii unde vârfurile reprezintă elementele chimice stabile. Formularea matematică a Universului fizic. cum sunt axionii.Totul se petrece în mai puţin de 3 secunde şi după acest timp exista deja materia ordinară: electroni. În miliardele de lumi răspândite în spaţiu totul se dezvoltă progresiv. cât şi energeticoinformaţional. interacţiune slabă. Celelalte planete ale sistemului solar par aride. viaţa este o manifestare a unor forme de energie. iar oceanul reprezintă radiaţiile. organizarea quark-urilor în nucleoni şi antinucleoni. fruct al evoluţiei chimice interstelare. Formarea galaxiilor şi a stelelor acoperă o perioadă de timp de la 1-109 ani până la 15-109 ani după "clipa zero". Semne ale vieţii se schiţează. într-o fracţiune infimă de secundă.Dicke consideră Universul fizic ca un gigant servo-sistem şi anumiţi parametri care caracterizează evoluţia de ansamblu acestuia. în care au loc astfel de transformări. evoluţie şi concentrare a informaţiei) din simetria primordială SU(5) sau eventual dintr-un grup mult mai cuprinzător. Evoluţia globală este adiabatică.A urmat. câmpia reprezintă izotopii. se realizează pe baza gândirii lui Einstein. deja format. separarea materiei de antimaterie. Dacă Universul este un sistem conservativ. protoni. atunci toată diversitatea informaţiei actuale ar trebui să provină (potrivit unor legi deocamdată necunoscute . se expandează în mod exponenţial (de unde provine şi denumirea de "scenariu inflaţonist"). Rezultă astfel simetria SU(3)*SU(2)*SU(1) care însoţeşte apariţia substanţei sub forma cea mai elementară.O instabilitate specifică a determinat ulterior ruperea simetriei SU(5) prin mecanismul de rupere simetrică al lui Weinberg (este vorba de corecţii cuantice de "o singură buclă" la potenţialul scalar). moleculele din spaţiu. găuri negre. neutrini. astfel încât.Faţă de situaţia în care se află Universul în epoca actuală. energie şi informaţie este constantă. având compoziţia actuală (cu hidrogen preponderent şi cu sinteza nucleară a materialelor grele în stele). credea că elementele chimice stabile respectă legile armoniei muzicale. Undeva în acest ocean se află ca un demon vâscozitatea magnetică ce reprezintă un monstru pentru oamenii de ştiinţă care caută elementele materiale supergrele. la 20 -109 ani după "clipa zero" şi la o temperatură de de 3 K. Totul s-a petrecut într-o regiune a spaţiului infimă în raport cu un atom. Dar găsim pe unii meteoriţi acizi aminici. nu numai în privinţa substanţei şi a energiei.Într-un model de Univers închis. Viaţa este o formă a mişcării materiei în Univers. Ne putem întreba dacă evoluţia biologică continuă în afara Pământului. fără îndoială. creatorul teoriei sonicităţii (propagarea energiei prin vibraţii). dacă într-o regiune a Universului au loc procese de degradare sau dispariţie. atunci Universul se va extinde la nesfârşit. pe planetoizii acum dezgheţaţi. cantitatea de substanţă. iar duhurile reprezintă marea de radiaţii.unui câmp scalar. radiaţie electromagnetică.de transformare. Informaţia necesară acestor auto-reglări se propagă cu viteza luminii pe curbele geodezice spaţiu-timp care se închid în ele însele. Universul va continua să se dilate încă un timp.

Pornind de la caracterul indestructibil şi inepuizabil al materiei. este coexistenţa. Universul Energiei este permanenţa. Universul Energiei rămâne neatins şi păstrează tot ce-i aparţine. pe care omul a reuşit să-l exploreze până acum. rezultă că începutul Universului din teoria prezentată nu trebuie interpretat în sensul strict al cuvântului. ba chiar de cele cu care ne-au deprins manualele de şcoală de acum 20-30 de ani. expansiunea Universului se va sfârşi în cele din urmă datorită unei contracţii accelerate. Veşnic va fi. pentru că veşnic a fost acelaşi. a cărui căutare nu ne-o putem refuza.Comform teoriei Big Bang-ului. fundamentat pe ansamblul de cunoştinţe furnizate de ştiinţele exacte. Şi totodată. iar circumferinţa nicăieri. este creaţie de energii. faptul ca viteza lor creste odata cu distanta care le desparte si ca aceasta marire a vitezei este aceeasi. Universul energiei este o sferă al cărui centru este pretutindeni. iar Universul va ajunge din nou într-o stare granulară cu densitate infinită. care în raport cu infinitul se referă doar la colţul nostru de Univers. şi bătrâneţea nu-l micşorează. cu toate că ştim din ce în ce mai bine că distanţa până la el nu va fi niciodată cu adevărat consumată. indifferent de viteza. de valori. Temperatura Universului va creşte din nou. timp de miliarde de ani. universal este intr-o continua expansiune. Aşa-numita "clipă zero" trebuie înţeleasă şi ea doar metaforic. Intrebarea care se pune este daca expansiunea va continua la nesfarsit sau se va opri intr-o buna zi pentru a se transforma in contractie ? 12 .• În caz contrar. Universul Energiei este prezenţa. dovada find miscarea generala de departare a galaxiilor. ca un moment în curgerea infinită. Cartea lui Weinberg ne arată cât de departe suntem astăzi de cosmogoniile naive ale mitologiilor. în devenirea universală şi indestructibilă a materiei. cât de departe continuăm să fim de adevărul ultim. fără început şi fără sfârşit. 1. Timpul îndelungat nu-l măreşte.

Planeta noastra pierde in acest ritm aproximativ 1 gram de materie la fiecare 20. Mai precis atomii din care sunt formate lucrurile se vor dezintegra intr-o zi. Universul cauta sa se intoarca asupra lui insusi. deci nu vor mai exista structuri solide. Dar timpul trece si va veni o vreme. dupa de mai multe ori 1032 ani. Produsele acestei dezintegrari vor sfarsi prin a se anihila. neutroni) care sunt la randul lor formati din quarcuri. Li se prevede un timp de injumatatire de 1032 ani. marile etape ale Big Bang-ului. Chiar daca atomii obisnuitit nu sunt stabili ei au totusi o viata lunga. ca se transforma in radiatie. 13 . Materia atrage materie.Cum? Atomii sunt formati din nucleoni (protoni. Vor redeveni lumina si neutroni. cand nu vor mai ramane atomi. iar soarele aproape 20 grame pe an. Ele se vor intoarce atunci unele spre celelalte intr-o vasta miscare de contractie universala. Daca atractia este destul de puternica.Avem astazi destule motive sa credem ca nici material nu este vesnica. Temperatura si densitatea vor creste neincetat si vom reface in sens invers. intr-o zi galaxiile vor inceta sa se mai departeze unele de atele.000 ani.Exista o forta care se opune expansinuii : gravitatia. 2. Aceasta atractie joaca un rol fundamental in comportamentul si in devenirea lui. Nu s-a dovedit inca acest lucru. Ori se pare ca aceste quarcuri nu sunt stabile. Dar experientele sunt in curs de desfasurare fiind sanse reale ca ele sa confirme aceasta teza.

este cel mai mare astronom al Antichitati. Claudius Ptolemeu . A fost un mare astronom polonez care a sugerat. ca Pamantul si celelalte planete se invartesc in aceelas timp in propriei axesi in jurul Soarelui. Secolele XVII-XIX 14 . in functie de stralucire lor aparenta pe cer.nascut in anul 1473 si moare in anul 1543. A fost un mare astronom. In secolulele XV-XVI Nicolaus Copernic . critici.Din Antichitate Hiparh . ale Lunii si ale planetelor printr-o combinatie de miscari circulare. aceasta conceptie a starnit multe.A efectuat observatiile astronomice cele mai exacte inaintea inventatorilorii lunetei: cele privind planeta Marte ii vor permite asistentului si elevului sau Johannes Kepler. negandind Pamantului orice rol privegiliat in Univers.a trait in secolul al II-lea d. in special in cadrul Bisericii catolice. El intocmeste un catalog precizand pozitia a 1 025 de stele.a trait in 201si s-a stins din viata in anul 100.sa descopere legile miscarii planetelor in jurul Soarelui. dupa ani indelungati de studiu. Dar. C.nascut in Danemarca in anul 1546 si decedat in anul 1601. si descopera precizia echinoctiilor.geograf si matemati grec. El isi inchipuie pentru prima data ca Pamantul este nemiscat in centrul Universului si propune o teorie care permite aflarea misarilor Soarelui. in care acestea sunt clasificate pentru prima oara pe marimi. Tycho Brahe .

apoi doi sateliti ai lui Saturn.care explica miscarile planetelor in jurul Soarelui si ale Lunii in jurul Pamantului.datorita observatiilor facute de maestrul sau. cei patru steliti principali ai lui Jupiter si o multime de stele in Calea Lactee. el este deferit unui tribunal al Bisericii catolice. 15 .Tot el descopera relieful Luni.iar in 1687. nascut in anul 1564 si decedat in 1642.Tycho Brahe. fazele lui Venus.enunta legea atractiei universale. Partizan al sistemului lumii propus de Copernic.descopera ca Soarele este situat in centrul unui roi de stele cu o forma turtita.un mare fizician. Inchizitia. Johannes Kepler .In 1992 Galileo Galilei a fost reabilitat de Biserica catolica.numite de atunci .primul telescop . nebanuite inainte. Este primul care obseva cerul prin luneta intre ani 1609si 1610.matematician si astronom nascut in anul 1642 in Anglia si moare in anul 1727.precum si doi dintre satelitii sai in 1787.Studiind repartizand stelelor pe diferite directii ale cerului..legile miscarii planetelor in jurul Soarelui.Galaxia. Isaac Newton .Legile lui Kepler “.Construieste.Descopera.care a construit numeroase telescoape si descopera planeta Uranus in anul 1781.Galileo Galilei . care il obliga sa recunoasca ca nu are dreptate.partizan al sistemului Copernic.cel mai mare astronom german nascut in 1571 si decedat in 1630.a fost un foarte mare fizician si astronom italian.(1738-1822) A fost un astronom britanic. William Herschel .in 1671.

16 . dupa neregularitatile miscari lui Uranus.A demonstrat. existenat unei planete mai indepartate .matematician si fizician francez.(1873-1967) Astronom englez. Avanseaza ipoteza.(1749-1827) Astronom. descopera o legatura intre luminozitatea stelelor si temperatura de la suprafata acestora. careia ii determina orbita si ii calculeaza pozitia. acceptata si astazi .Astfel .Galle . Urbain le Verrier . in 1846.astronom francez nascut in 1811 si a murit in 1877. El este totodata primul care a organizat difuzarea de informatii meteorologice in Franta si in Europa.Pierre-Simon de Laplace . potrivit careia sistemul solar ar proveni dintr-un nor de gaze si pulberi interstelare (o nebuloasa) care se rotea lent pe loc. Secolul XX Ejnar Hertzsprung . care se deduce din spectrul lor. el il lesneste descoperirea planetei Neptun de catre germanul J.

Henry Norris Russell . care in 1913 publica o diagrama in care stelele sunt clasificate dupa spectrul si luminozitatea lor.Primeste premil Nobel pentru fizca in 1921.Astronom american. pune in evidenta doua tipuri de stele foarte diferite: stelele din seria principala si gigantele.Este unul dintre precursorii propulsiei cu ajutorul rachetelor. Robert Hutchings Goddard .5 metri. 17 . Diagrama Hertzsprung-Russell este un instrument esential in studierea stelelor. care reinnoieste din temelii fizica si astromia.(1882-1945) Inginer si fizician american . Pe 16 martie 1926. De asemenea. lanseza prima racheta cu ergoli lichizi:acesta functioneza timp de 2. Este autorul Este autorul teoriei relativitatii. Albert Einstein . Aceeasi descoperire fusese facuta cu cativa ani inainte de E.a fost cel mai mare fizician german nascutin 1879 decedat 1955.5 secunde si se ridica la 12. naturalizat american in 1940.nascut in anul 1877 si decedat in 1957. Hertzsprung.

Indruma construirea rachetei Saturn 5..(1912-1977) Inginer germancare din 1930 lucraza la perfectionarea rachetelor experimentale. si devineunul dintre pincipalii arteziani ai programului spatial al Statelor Unite.El pune la punct racheta .S. se stabileste in S.A.Korolev devine constructor principal al laboratoarelor spatiale ale U.U.(1889-1953) Astronom american. perfectionata in performanta va fi varful de lance al astronauticii sovietice.S. in 1946. ca Universul ar putea fi in expansiune. Serghei Korolev .In 1931.(1894-1966) Astronom si matematician belgian.aceasata ipoteaza este predecesoarea teoriei moderne a Big Bang.S. in 1923-1924. Valentin Gluciko .R.(1906-1966) Inginer sovietic. Dupa capitularea Gemaniei.(1908-1989) Inginer sovietic.Stabileste . Apoi.Edwin Powell Hubble .. demonstreaza ca galaxiile se indeparteaza unele de altele cu o viteza proportionala cu distanta dintre ele(1929).Zemiorka” Pe 4 octombrie 1957 . 18 . el devine imediat unul dintre principalii artizani ai lansatoarelor spatiale ale U.existenta galaxiilor din afara galaxiei noastre. In 1929 intreprinde cercetari privind motoarele-racheta. Georges Hendri Lemaitre . el formuleaza ipoteza . folosita pentru lansarea navelor Apollo spre Luna.Promovat constructor principal pentru motoarele –racheta ale rachetelor balistice cu raza lunga . Wernher von Braun . in 1927 .acesta este racheta cea mai folosita din lume.autonomului primitiv” .in peste o mie de exemplare.potrivit careia Universul actual ar proveni din explozia unei cantitatiuriase de materie care la inceput era concentrata intrun volum mic. Interprinde cercetari privind propulsia prin reactia din 1931 .aceasta racheta permite lansarea pe orbita a primului satelit artificial al pamantului.R. Racheta .Este primul care considera.Lansata sub diferute modele .S.

in cursul careia a avut loc prima amarare a doua nave spatiale. 19 .nascut in anul 1923 si decedat pe 5mai 1961.Atronom americancare efectueaza 59 de revolutii in jurul Pamantului. Iuri Gagarin .nascut in anul 1930. in care se afla . se ridica la o altitudine de 187 kilometri.Alan Bartlett Shepard . efectueaza o revoletie in jurul Pamantulu. se intoarce in spatiu in calitate de comandant de bord al misiunii Apollo 11 si devine primul om care paseste pe Luna. Moare pe 27 martie 1968. 1030) Astrom american care in 1966. A fost un mare astronom american. Edwin Alidrin . in cursul unui zbor de 108 minute. Amstrong. In 1971.nascut in anul 1934 si decedat in 1968. participa in calitate de comandant de bord la misiunea de exploarare selenara Apollo 14. Pornita de la Cap Canaveral.(n. In 1969. In 1969. Este primul om care realizeazaun zbor spatial. Neil Alden Armstrong . si iesiri in spatiu. apoi se prabuseste in Atlantic. pe 12 aprilie 1961:la bordul navei Vostok 1.pe 21 iulie 1969. Cu ocazia zborului Apollo 11. pe 21 ilie 1969. in 1966. pe 5 mai 1961. care pune piciorul pe Luna . intr-un accident de avion. capsula Mercury Freedom 7.Unul dintre cei mai mari cosmonauti sovietici. in timpul unui antrenament militar. este comandantul de bord al misiunii Gemini 8.se intoarce in spatiu. Pilot de modul selenar. el este al doilea om dupa N. Este primul om lansat in spatiu din Statele Unite.

Aleksei Leonov . la un anumit moment. in timpul zborului Voshod 2. ce pare ca se desprinde de pe bolta cereasca deplasindu-se cu mare viteza vreme de citeva clipe. numai intr-un singur an se inregistreaza aproape 4 miliarde de astfel de "stele cazatoare"! Ele sunt de fapt corpuri minuscule. ce nu depasesc de regula citeva grame. numit in popor "stea cazatoare". in timpul carora el se indepareaza pana la 5 metri de nava spatiala.In trecut oamenii superstitiosi credeau ca stelele cad cu adevarat. ca o stea. Ori. 1934) Cosmonaut sovietic. fiind 20 . In iulie 1975. la moartea cuiva. I se incredinteaza apoi indrumarea antrenamentelor efectuate de cosmonautii sovietici. pe 18 martie 1965. Aceasta iesire dureaza 12 minute. poate fi martorul unui cunoscut fenomen luminos. Astfel. dupa care se stinge.(n. Este primul om care efectueaza o iesire in spatiu imbracat in scafandru. revine in spatiu cu ocazaia zboruluiamericano-sovietic Apollo-Soiuz. se iveste pe cer un punct luminos. Oricine priveste cerul intr-o noapte senina.

extrem de rarefiate. Atingind treptat regiunile dense ale atmosferei.Comprimarea puternica a particulelor de aer din fata meteoritului. cei care dau nastere la "ploile de stele". aceste corpuri intilnesc Pamintul si patrund cu mare viteza in atmosfera terestra. Dar spatiul cosmic este brazdat si de corpuri izolate. La inaltimea de 2000-3000 kilometri de suprafata Terrei. iar perna de aer din fata sa. formeaza o adevarata perna de aer. La altitudinea de 50-70 kilometri cea mai 21 . avind traiectorii distincte.intr-un anumit loc de pe Pamint se observa 4-6 meteoriti sporadici pina la marimea a sasea pe ora. datorita marii presiuni. cit si aerul din jurul sau. in medie. ele traverseaza cerul in orice directie. in raport cu viteza Pamintului. Atit corpul meteoritic. cunoscute sub numele de bolizi. meteoritii provoaca fenomene lumiboase deosebite. dind nasterela respectivul fenomen luminos. curentii meteoritici. corpul consumindu-se rapid.Exista o categorie interesanta a acestor meteoriti. are o viteza de 42 km/sec. aflat pe o orbita eliptica. ce nu au timpul necesarsa se dea la o parte. Traiectoriiloe acestora sunt calculate.corpurile cele mai numeroase din sistemul nostru solar si care circula in jurul Soarelui. amestecate cu materia meteoritica evaporata si ionizata. La inaltimea de 100 kilometri temperatura suprafetei corpului ajunge la 2000oC. de 30 km/sec. vizibila de pe Pamint. ajunge la temperaturi de mii si zeci de mii de grade. frecarea cu mediul gazos al acesteia devine extrem de intensa. La intilnirea acestora cu Pamintul. incep sa se incinga. la altitudinea medie de 200 kilometri. Cum se desfasoara o astfel de "intilnire" dintr-o particula meteoritica si Pamint? Un corp meteoritic. in mersul lor. Are loc o evaporare intensa. Daca dimensiuniloe lor sunt mari. formeaza o sfera incandescenta. cunoscindu-se perioada anuluisi locul pe bolta cereasca (numit radiant) al aparitiei lor. el patrunzind in atmosfera Pamintului cu o viteza de 12-72 km/sec. Particulele de aer. corpurile meteoritice patrund in straturile superioare ale atmosferei. in functie de unghiul de incidenta. denumit meteor corpul cosmic numindu-se meteorit.

Se formeaza astfel un depozit anual de materie meteoritica pe suprafata Terrei de 4 grame pe kilometru patrat. Fenomenul luminos dureaza intre citeva fractiuni de secunda si citeva minute. el neinfluentind miscarea de rotatie a Pamintului. si meteoritii ce cad efectiv pe suprafata Pamintului. ori s-au sfarimat la contactul cu solul.Datele de mai sus includ. vizibil la altitudinea de 100 kilometri ca o stea de magnitudinea doi. pe primul loc se situeaza meteoritul Hoba. in continuare se situeaza in ordine meteoritii Anihito (Cap York) avind 33 tone. La o masa initiala mai mica ce 5 kilograme. pe suprafata Pamintului cazind bucati de citeva zeci de grame. In fiecare an cad pe suprafata Pamintului aproximativ 2 milioane tone de micrometeoriti.Acestia produc zgomote asemanatoare unor tunete departate.in afara acestor meteoriti. inegresc zapezile albe ale muntilor inalti si cele ale regiunilor polare. in afara prafului meteoritic. are o masa de 12-25 mg. craterul din 22 . ale caror mase nu depasesc citeva miligrame. Acesta. de dimensiuni cu adevarat impresionante. in schimb. avind 25 tone. descoperit in anul 1927 in Africa de sud-vest. Pe Pamint ajung corpuri meteoritice avind pina la 55 kilograme. S-a calculat. este de aproape 6 pe an pe o suprafata de 550. provenind din dezintegrarea in atmosfera a micrometeoritilor. un meteorit se volatilizeaza complet la contactul cu atmosfera. este de un neteorit la 20 de ani pentru accasi suprafata. de exemplu. apar in medie la 150 de ani.000 km2. Astfel de produse sferice feruginoase au fost gasite si in depunerile milenare de pe fundul oceanelor. Acestia produc efecte luminoase si sonore extrem de puternice. ca un astfel de micrometeorit. producind cratere de mari dimensiuni. descoperit in Tanganica in anul 1930. de 25 tone. in raport cu micrometeoritii. deci complet nesemnificativ din punct de vedere mecanic. respectiv 2. Numarul micrometeoritilor ce produc efecte luminoase pina la magnitudinea patru este de aproape 24 milioane pe zi. Astfel. ce dau nastere la asa numitul praf meteoritic. atmosfera terestra cistiga aproximativ 2000 atomi de sodiu pe secunda si pe centimetru patrat. Bacubirito. descoperit in Mexic in anul 1863 si Mbosi. avind o greutate de 70 de tone. de materie cosmica ce ajunge pe Pamint. descoperit in Groenlanda la inceputul secolului trecut. aceasta cantitate reprezinta un strat cu o grosime ce nu depaseste 1 centimetru. Numarul meteoritilor avind o greutate initiala de peste 3 tone. Acestia din urma reprezinta aproximativ 4 tone pe zi.000 tone anual.mare parte a materiei meteoritului este evaporata si pulverizata. Pamintul s-a mai intilnit si cu alti giganti. meteoritii de dimensiuni medii sau mari sunt mult mai masivi****. Astfel. care se lasa incet la sol. lasind in urma sa produse gazoase si pulberi. numarul meteoritilor care la impactul cu atmosfera terestra au o masa ce depaseste 5 kilograme. Marii meteoriti.Printre cei mai mari meteoriti cunoscuti pina in prezent. care insa au explodat in spatiu. in cele 5 miliarde de ani de existenta a Pamintului. capabili sa produca cratere in momentul impactului.

statul Arizona (SUA).Arabia (109 si 60 metri) si altele.SUA (180 metri). in jurul sau se afla zeci de tone de materie meteoritica. "pietrele cazute din cer". identificarea lor cu divinitatea. Hengur . Inca din cele mai vechi timpuri meteoritii. sau tronul celest ca fiind din cuart. cel mai mare fragment cintarind 425 kilograme. meteoritii reprezentau bucati desprinse din aceste roci. ei fiind incarcati de sacralitate celesta. La popoarele care isi reprezentau cerul ca fiind din cristal de roca. are un diametru de 1207 metrisi o adincime de 174 metri. i-au impresionat puternic pe oameni. sau la Negritos de 23 . reprezentind insusi cerul. denumit de indigeni Groapa Diavolului. din America de Nord. Ei erau folositi in initierile ta'anice ale populatiilor bastinase din Australia. Astfel au aparut cultele inchinate meteoritilor. Webar . Se recunostea in ei "forma prima" ("pietrele de lumina" in credintele dayaksilor marini din Sarawak) ce reflecta tot ce se petrece pe pamint. Tot de natura meteoritica sunt si craterele din Texas .Australia (120 metri).

El a fost transportat la Roma putin timp dupa al doilea razboi punic. Unele dintre mormintele stravechi din diverse regiuni ale lumii. care fusesera semnalate diferite ocazii. de-a lungul veacurilor. cind sute de oameni au asistat la caderea unui meteorit in Gasconia. in Frigia. Au fost batute monede avind imagini de meteoriti "sfinti" si au fost construite temple pentru divinizarea lor.Malacca. Meteoritul din Pessinonte. centrul religios al mahomedanilor. Membrii acesteia . dupa caderea unei intense ploi meteoritice in oraselul Laigle. provocat de aprinderea unor vapori de apa care se ridica de la suprafata Pamintului. originea lor extraterestra a fost nu o data pusa la indoiala. venerata de credinciosi. asemanator fulgerului. iar autorii antici recunosteau in el statuia zeitei Atena. Dar. sufletul bolnavului. "dinti de fulger" sau "securile zeilor".Iin Creta veche meteoritii erau numiti "pietre de fulger". Se facea o asociere cu acele ploi ciudate de viermi. de la cele aztece pina la curganele scite. 24 . Astfel samanul (cel care "vede" ceea ce ramine invizibil pentru profani . originea cosmica a meteoritilor a fost unanim recunoscuta.Insasi Academia Franceza a impartasit pina in secolul 19 acest punct de vedere. Aristotel considera ca fenomenul respectiv este exclusiv atmosferic. caderea pietrelor din cer nu este posibila". in cunoscuta moschee Ka'aba se afla miatra meteoritica Hasdar el-Asvad. alge sau broaste. inca din antichitate. printr-o apropiere mistica cu cerul. Un astfel de cult este practicat pina in zilele noastre la Mecca (Arabia Saudita). intocmind un act ce a fost trimis Academiei.viziunea in timp si spatiu. Este semnificativ evenimentul care a avut loc in anul 1790. Palladionul Troiei era considerat cazut din cer.si-au mentinut in continuare pozitia. punctul de vedere exprimat fiind ca "din punct de vedere fizic. spiritele) folosea pietrele ceresti pentru sporirea capacitatilor sale vizionare. contineau aschii meteoritice.printre care si savantul Lavoisier . era venerat ca o imagine a Cybilei.Aceste credinte mistice despre meteoriti aveau un singur element real: provenienta lor cosmica. fulgerul fiind arma zeului din cer. intr-un mormint mexican a fost gasit un meteorit cintarind 1500 kilograme. Abia in anul 1803. Altii explicau provenienta meteoritilor ca fiind roci terestre ridicate la mari inaltimi de trombe de apa si cazute pe pamint. puse acolo odata cu mortii.

J.Din aceasta cauza primele cercetari cu caracter stiintific asupra meteoritilor au aparut relativ tiriu. Chladni a ajuns la ideea originii cosmice a acestora. P. De 25 . in drumul lor. emitind ipoteza potrivit careia meteoritii circula in spatiul cosmic ca orice corp ceresc si cad pe Pamint atunci cind.F. studiind stirile existente in literatura cu privire la caderile de meteoriti. E. Pozitii juste in acest sens au avut. Astfel. in documentata sa lucrare "Cometele. poporul nostru crede ca in noaptea de Boboteaza si in noaptea de Sfintul Andreiu se deschide cerul. Halley. eclipsele si bolizii ce s-au observat in Romania intre 1386 si 1853" (Bucuresti 1912).S. se intersecteaza cu acesta. E. Victor Anestin. Pallas. Nu se putea ca aceasta credintasa nu-si aiba izvorul in vreun fenomen astronomic si singurul fenomen care ar putea talmaci aceasta credinta in deschiderea cerurilor este numai aparitiunea bolizilor". Tot atunci.O frumoasa legenda referitoare la meteoriti a fost prezentata de ilustrul popularizator al astronomiei in tara noastra. Prin satelit artificial se intelege un corp creat de stiinta si tehnologia umana. influenta lipsei de gravitatie asupra fiintelor vii. el scria: "in privinta bolizilor e interesant sa-i punem in legatura cu o credinta foarte raspindita in poporul nostruasupra «deschiderii cerului». Cu ajutorul lor s-a masurat compozitia si parametrii de stare ai atmosferei inalte. care este lansat si plasat pe o orbita in jurul unui astru si evolueaza pe aceasta potrivit legilor mecanicii ceresti Aportul satelitilor artificiali in sprijinul cunoasterii umane a fost extrem de important. radiatiile cosmice. Lichtenberg. G. Scheuchzer. comunicatiile la distante mari etc. la sfirsitul secolului 18.J.

In prezent. In anul 1983. care s-a dezvoltat gratie progreselor realizate in domeniul aparaturii optice de fotografiere de la distante mari. radiatia cosmica. satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine. numarul si marimea meteoritilor precum si intensitatea si directia campului magnetic al Pamantului. a proceselor extraterestre si a comportarii fiintei umane in spatiul interplanetar Satelitii sunt folositi atat pentru explorare cat si in domeniul comunicatiilor. si de gradul de ionizare ale straturilor superioare ale atmosferei. iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine. Satelitii artificiali sunt alimentati cu energiei solara. Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este modul de transmitere al informatiilor : in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ). Din punct de vedere al altitudinii. astronomii au facut primele observatii detaliate cu privire la centrul galaxiei noastre. precum si pentru aprofundarea cercetarii cosmosului. Oservarea radiatiilor ultraviolete si detectarea razelor emise de corpurile ceresti sunt de asemenea posibile. De asemenea a descoperit un inel din corpuri solide in orbita in jurul stelei Vega. Instrumentele astrologice de la bordul satelitilor sunt folosite pentru a observa fenomene imposibil de observat de pe Pamant din cauza absorbtiei radiatiilor in atmosfera. pentru studierea multilaterala a biosferei.O prima clasificare este in sateliti activi si sateliti pasivi. sistemelor radar de dimensiuni mici si sistemelor automate de inregistrarea si transmitere a datelor de la bordul satelitilor Lansarea satelitilor si plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere. definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol. de baterii care folosesc cel mai des acest tip de energie si in multe cazuri de 26 . temperatura. O caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta. cei plasati intre 5000 si 20000 m se numesc de medie altitudine.o larga raspandire se bucura in prezent si teledetectia spatiala. a scoartei Pamantului. adica domeniul de pe suprafata Pamantului din care satelitul poate fi obesrvat. oamenii de stiinta depun eforturi pentru cunoasterea unor noi aspecte ale universului. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu si de executare a telecomenzilor de la sol. camerelor de filmat. cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol. cu satelitul IRAS. peliculelor fotografice. Un mare numar de surse de raze X au fost descoperite folosind detectoare de raze X si telescoape. O alta caracteristica importanta este aria de vizibilitate. Se presupune ca din asemenea inele s-ar putea forma planete in jurul unei stele. Satelitii folositi in explorare sunt echipati cu instrumente care masoara densitatea.

rachetele si navetele spatiale . 27 . O asemenea naveta poate sa-i retraga de pe orbita si sa-i repare. Pentru a reduce costurile de lansare. existasera vizionari de tip Jules Verne.par ireale. NASA a construit navete spatiale care pot transporta sateliti si pot sa-i lanseze pe orbita.generatoare nucleare. Satelitii sunt echipati cu radio-emitatoare pentru transmiterea datelor aflate cu ajutorul instrumentelor de la bord. cu radio-receptoare si circuite electronice pentru stocarea datelor. avioanele. In comparatie cu nivelul de cunostinte de la începutul veacului. Daca în 1900 ai fi spus cuiva ca omul se va deplasa cu viteze de doua ori mai mari decât sunetul. pentru misiuni viitoare .posibilitati dovedite pentru prima oara intr-o misiune din 1984. ti-ar fi râs în nas. treburile. Satelitii sunt plasati in orbita pe rachete. Dar nici ei nu au putut sa-si imagineze viteza cu care secolul XX avea sa faca sa progreseze omenirea. Sigur. automobilele. precum si cu echipament de control ca radarul si sisteme capabile sa detecteze stele.care manânca spatiul câstiga timp . pregatindu-i pentru relansare sau ii poate readuce pe Pamant.

Von Braun. parcurgând 56 m. Primul pas al omului pe luna a costat 25 miliarde de dolari si s-a bazat pe ambitia nationala si pe munca efectiva a 400 000 americani. care avea 45 de tone.5 m. Paralel. luat prizonier de americani. Herman Oberth. Americanul Robert Goddard si-a scris primele note despre racheta în 1909. El vine dupa secolul mecanicii sau al industrializarii. sub egida Artileriei. In 1913 el decreta ca o racheta de 90 kg poate propulsa în spatiul extraatmosferic o greutate de 450 g. o "Asociatie pentru navigatia spatiala". în acelasi an înfiintându-se. tot în Germania. A fost nevoie de crearea unei rachete capabile sa smulga gravitatiei terestre capsula Apollo. parintele ei. putem numi secolul nostru secolul vitezei. facea primele studii asupra rachetelor (1923). 3% din bugetul anual al Statelor Unite a fost consacrat acestui obiectiv. O luna mai târziu presedintele J. Intre 1920 si 1923 Artileria navala i-a oferit 100 dolari pe luna pentru studii. unii dintre ei pregateau primii pasi spre stele.a devenit o fantastica aventura industriala si tehnologica. Explorer I. primul satelit artificial al pamântului. guvernul german subventiona cercetarile lui Herman Oberth. La 12 aprilie Iuri Gagarin a zburat primul în spatiul cosmic. echipa de tehnicieni care lucrase cu Oberth transformase teoriile acestuia în practica. de conceperea modului 28 . La 31 ianuarie 1958 o racheta Jupiter C (derivata din V2 si construita chiar de Von Braun) lansa primul satelit american. Racheta V2 a fost experimentata si definitivata în 1944. Razboiul mondial a fost acela care i-a permis sa progreseze. fara a gresi. Kennedy declara în Congresul american: "Cred ca tara noastra trebuie sa se angajeze ca în urmatorii 10 ani sa trimita un om pe Luna si sa-l aduca teafar înapoi pe Pamânt". care avea sa fie atins 8 ani mai târziu. In 1935 o racheta cu combustibil lichid atingea altitudinea de 2 300 m si depasea vitezasunetului. Istoria zborurilor in spatiu Cu sase ani înainte ca dirijabilul german Von Zeppelin sa faca ocolul pamântului (1929).Ceea ce la început a fost o sfidare politica demonstrarea superioritatii democratiei americane fata de comunismul sovietic .Oamenii nu credeau în asa ceva. nascut la Timisoara. care povestea despre calatorii spatiale si despre asteroizi.Prima racheta cu propergol a zburat doua secunde si jumatate. de creare a unui costum adecvat misiunii. competitia sovieto-americana a demarat în tromba. a fost nevoie de identificarea unui loc favorabil aselenizarii. In 1925 Goddard a reusit sa tina în aer timp de 24 secunde un motorracheta cu combustibil lichid. In 1957 rusii lansau Sputnik I. va îmbina visul lui Goddard cu cel al lui Oberth.Iata de ce. Dupa razboi. Cu el renastea categoria semizeilor din legendele antice. spre mirarea oamenilor care se considerau normali. la înaltimea de 12. Intre timp.F. si totusi. Anul 1961 a fost un an crucial pentru omenire. Membrii acesteia erau priviti cam asa cum era privit muschetarul-spadasin si fanfaron Cyrano de Bergerac.

In 1975 s-a nascut Agentia Spatiala Europeana (ESA). La ultimii ani ai secolului. Omul trece la ora comunicatiilor fara limite. goana dupa actiune. Este un pas mic pentru un om.Acum. sub ochii a sute de milioane de telespectatori. capsulele Soiuz si Apollo sau cuplat pe orbita. Astru : -orice corp ceresc natural . Prin sunet si imagine. LEM-ul misiunii Apollo XI aseleniza. sufletul. Neil Armstrong cobora pe satelitul natural al Pamântului. iar astronautii sovietici si americani au lucrat împreuna timp de doua zile.Se vorbeste chiar de replierea omului spre sine însusi. China (1970) si Marea Britanie (1971).5 la recuplarea cu Apollo). a lui Serghei Koroliov.5 zile. în 1966. prin aer. Programul sovietic a fost încetinit dupa moartea.Mai mult ca oricând si la o scara inimaginabila. ora 16 si 17 minute. 4. sovieticii acumulau premiere spatiale: capsule Voshod cu 2-3 cosmonauti (1964). Oricum. principalul lor creator de rachete. dupa viteza ca fi înlocuita de inegalabila viteza de circulatie a informatiei. 1965. Dupa ce a pasit pe Luna. Faptul ca în statiile orbitale se fac pregatirile si ca descoperirile de pâna acum au aplicatie în cotidian nu mai par spectaculoase.3 km si sa aduca pe pamânt 2196 de mostre de roci lunare.Va fi oare secolul XXI un secol al individualismului? Poate. sase ore mai târziu. Franta (26 nov. ca membri ai clubului spatial. prin apa si via cosmos.2 kg. 29 . informatia se pune în slujba omului. sa parcurga 92. Ulterior au mai lansat sateliti Israelul si Pakistanul. prima iesire libera în spatiu (Leonov. dar un gigantic salt înainte pentru omenire". putem spune ca primul secol al mileniului 3 va fi informatic sau nu va fi deloc.La 20 iulie 1969.1965). omul îsi cultiva gradina personala: mintea. Paralel. Japonia (1970). cel mai reusit lansator din acest secol. sase misiuni Apollo au permis ca 12 astronauti sa petreaca pe Luna 12. ordinatoarele aduc informatia la domiciliu si preiau rolul mijloacelor de transport care au caracterizat secolul vitezei. omul aspira la instalarea în noile teritorii cosmice. La jumatatea lunii iulie. Parafrazându-l pe Malraux. care la 24 decembrie 1979 folosea prima racheta Ariane. care n-a avut niciodata o comoditate mai mare. explorarea spatiului si cursa pentru viteza nu mai au aerul de epopee eroica. la sfârsit de secol. al destinderii maxime în perioada razboiului rece.Anul 1975.Statelor Unite si Uniunii Sovietice li s-au adaugat. cântarind 381. a permis efectuarea primei demonstratii ca omenirea trebuie sa coopereze pentru a putea cuceri Cosmosul.lunar (15 tone la plecare. satelitul A1-Asterix). pe uscat. Din iulie 1969 pâna în decembrie 1972. "Acum parasesc LEM-ul spunea Armstrong.

Coroana : -strat superior al atmosferei Sorelui . Capsula spatiala : -mic vehicul spatial recuperabil . regiune a cerului care include acest grup de stele si care a fost delimitata cu precizie de astronomi . Big Cruch : -eveniment care . Big Beng : -eveniment comparabil cu o explozie gigantica . ale carei dimensiuni nu depasesc cateva sute de kilometri .Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . Cromosfera : -strat inferior al atmosferei Sorelui . Activitate solara : -ansamblu de fenomene observate pe Soare in legatura cu petele solare . Cometa : -mic astru format din roci si gheata . Aurora polara : -fenomen luminos frecvent pe cerul regiunilor polare . din cate stim . in mod particular . care formeaza un desen ce poarta o anumita denumire . Constelatie : -grup de stele invecinate pe cer . Calendar : -sistem de masurare a timpului . umflata . Crater ( meteoritic ) : -adancitura circulara la suprafata unui astru . aceasta . Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . va marca sfarsitul Universului daca asta se va contracta astfel incat toate galaxiile sa fuzioneze intr-un obiect unic . respectiv 366 de zile in total . care se bazeaza pe miscarea Pamantului . din cate stim . materiale sau astronauti . Asteroid : -planeta mica . An : -timpul in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui . Bulb : -parte centrala . formata prin impactul cu un meteorit . Bisect : -termen folosit pentru anul care are o zi in plus in luna februarie . care se intine dincolo de cromosfera . Baterie solara : -dispozitiv care transforma energia luminoasa primita de la Soare in energie electrica . provocat de patrundera in straturile superioare ale atmosfei a unor particule electrice provenite de la Soare . folosit pentru transportul de animale . Afeliu : -punct al orbitei unei planete situat la distanta cea mai mare de Soare . 30 . s-ar putea sa fi marcat inceputul Universului . al Pamantului . a unei galaxi spirale . situat deasupra fotosferi . Avion orbital : -avion prevazut cu motoare capabile sa il propulseze pe orbita in jurul Pamantului . care degaja cantitati importante de gaz si pulberi si devine luminos cand se apropie de Soare . in special al Pamintului .

care permite observarea obiectelor foarte indepartate. Eruptie solara : -descarcare de energie care se produce in cromosfera si coroana . Fuziune nucleara : -unire a mai multor nuclee de atomi usori intr-un nucleu de atom mai greu . deasupra unei regiuni de pete solare . cuprinzand o multitudine de corpuri solide mici care poate fi observata in jurul celor mai mari planete ale sistemului solar. Echinoctiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand zilele sunt egale cu noptile . Inel : -zona aproximativ circulara. Galaxie : -vast ansamblu de stele si materie interstelara care raman apropiate . care se produce la o temperatura foarte inalta si este insotita de o degjare de energie . la o altitudine de aproximativ 35800 km . Fotosfera : -strat superficial luminos al soarelui . Galaxia activa : -galaxie de o factura speciala in care nucleul emite o cantitate extraordinara de energie .pare nemiscat . 31 . cu o forma aproape sferica . Habitaclu : -partea unei nave spatiale rezervata echipajului . atraganduse reciproc . Imponderabilitate : -disparitia efectelor ponderabilitatii . incit nimic nu ii poate scapa . Halo : -regiune sferica din jurul discului unei galaxii spirale in care se gasesc stele batrane grupate in roiuri globulare . Giganta rosie : -stea batrana . Globula : -nor intunecat . in care tot hidrogenul din centru s-a transformat in heliu si care se dilata pe masura ce se raceste .Centrifuga : -instalatie turnata destinata supunerii unui astronaut sau uni material efectelor acceleratiei . cum sunt astrii . Gaura neagra :regiune a spatiului aflata sub influenta unei forte de de atractie atat de mari . Luneta : -instrument optic cu un sistem de lentile de sticla. Faza : -fiecare dintre aspectele succesive sub care poate fi vazuta Luna pe cer in timpul miscarilor sale in jurul Pamantului . Emisfera : -fiecare din cele doua jumatati ale globului pamantesc sau ale sferei pamantesti . ele constituie o insula de materie in Univers . de materi interstelara care reprezinta unul dintre primele stadii ale formarii unei stele . si care vazut de pe Pamant . Geostationar : -se spune despre un satelit artificial care se invarteste in jurul Pamantului in planul ecuatorului .

Nucleu : -partea centrala a unei planete. de forma unei curbe inchise. Misiune (spatiala) : -sarcina specifica incredintata unui lansator. Modul : -partea unui vehicul spatial avand o structura si o functie determinata . Meteorit : -corp solid venit din spatiul interplanetar. Meteor : -fenomen luminos provocat de intrarea in atmosfera a unui corp solid venit din spatiu . Nebuloasa : -nori de gaz si de pulberi situat in spatiul care se intinde intre stele . Obiectiv : -oglinda principala a unui telescop sau lentila principala a unei lunete care primeste lumina astrilor observati . Luna : -diviziune a calendarului care corespunde aproximativ duratei unei lunatii . 32 . care cade pe suprafata unei planete . sau echipaj al unei nave spatiale . Luna plina : -faza Lunii in care aceasta se afla intr-o pozitie opusa Soarelui in raport cu Pamantul si apare sub forma unui disc intreg care straluceste toata noaptea .Ea poate sa fie formata din stele stinse sau prea mici pentru a emite lumina. sau din particule atomice inca necunoscute . Ocular : -sistem optic care. nori de gaze foarte reci. Nava spatiala : -vehicul spatial in general cu pasageri . Magnetosfera : -volum in care campul magnetic al unei planete este inchis de vantul solar.Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor lunii . Lansator (spatial) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . sonda spatiala. este plasata in dreptul ochiului observatorului si permite marirea imaginii oferite de obiectiv . Luna noua : -faza a lunii in care aceasta se afla intre Pamant si Soare si nu este vizibila . Miscare diurna : -miscare de rotatie pe care cerul pare sa o faca in jurul Pamantului in cursul unei zile . satelit automat. descrisa de un corp in spatiul in jurul altui corp ceresc cu o masa mai mare . la o luneta sau un telescop. Materie neagra : -materie invizibila a carei prezenta pare indispensabila explicarii unor proprietati obsevate la galaxii . Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor Lunii . Orbita : -traiectorie. unde materia are cea mai mare masa pe unitatea de volum . Naveta (spatiala) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu .

care se invarteste in jurul unei stele . Protostia : -primul stadiu observabil in formarea unei stele . Primul patrar este vizibil la inceputul noptii. Quasar : -nucleu luminos al unui tip special de galaxie foarte indepartata . Patrar : -faza Lunii in care aceasta este vizibila sub forma unei jumatati de disc . care reprezinta ultimul stadiu de evolutie al unei stele ca Soarele . care se invarteste in jurul unei stele . Planeta : -corp ceresc fara lumina proprie. Particula : -constituent fundamental al materiei sau luminii . in anumite conditii . Revolutie : -miscare a unei planete in jurul Soarelui . cand nu mai emite lumina .Orbitor : -vehicul spatial care indeplineste misiunea de a ramane pe orbita in jurul unui astru . saua unui satelit in jurul planetei sale .pana la mii de galaxii . Radiogalaxie : -galaxie care constituie o sursa foarte puternica de unde radio. fie . care confera masa corpurilr si tinde sa le faca fie sa cada pe astru . Propulsie : -forta de impingere creata de un motor-racheta . putin luminoasa. Pitica alba : -stea mica foarte densa. ultimul patrar. Rotatie : -miscare a unui astru in jurul axei propriilor poli . sa se satelizeze in jurul lui . Roi (de galaxii) : -grup care cuprinde zeci . Presurizat : -se spune despre o incinta in care este mentinuta o anumita presiune . la sfarsitul noptii . Perioada (de revolutie) : -interval de timp care separa cele doua treceri consecutive ale unei planete sau ale unui satelit prin acelasi punct al orbitei sale . Radiotelescop : -instrument care capteaza undele radio emise de astri . Pitica neagra : -pitica alba ajunsa la sfarsitul vietii. Planeta : -corp cersc fara lumina proprie . 33 . Protuberanta : -tasnire a materiei din cromosfera spre coroana . Pol ceresc : -fiecare din cele doua puncte imaginare prin care axa polilor terestri strapunge sfera cereasca . Periheliu : -punct al orbitei unei planete situat cel mai aproape de Soare . satisfacatoare pentru organismul uman . Ponderabilitate : -forta exercitata asupra corpurilor situate pe un astru sau in vecinatatea acestuia .

Astfel . care se invarteste in jurul unui corp ceresc . piure “ de particule atomice numite neutroni . Satelit (artificial) : -obiect construit de om . in forma de spic . destinat explorarii anumitor astri din sistemul solar . are Pamantul drept centru si se presupune ca stelele sunt fixate pe ea . Scoarta : -sinonim cu crusta . Sarcina utila : -echipament lansat in spatiu pentru a indeplini o anumita functie . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri .Racheta : -vehicul propulsat de unul sau mai multe motoare cu reactie . Solstitiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand Soarele este la cea mai mare distanta de ecuator . Supragiganta : -tip de stea foarte luminoasa si cu un diametru foarte mare . la suprafata Lunii . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri. ea este descompusa in banda de culori a curcubeului .care este elementul constitutiv al atmosferei . 34 . Satelit : -corp care se invarteste in jurul unei planete . ansamblu de astri pe care cuprinde ii cuprinde . Sistem solar : -regiune a spatiului care depinde de Soare . Stea cazatoare : -sinonim frecvent pentru meteor . Superroiuri : -roiuri de roiuri de galaxii . Spicula : -jet fin de materie . Stea : -astru gazos foarte cald . Stea de neuroni : -stea foarte mica in care materia este atat de comprimata . explozia unei astfel de stele . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar . cand lumina obijnuita traverseaza o prisma . Supernova : -stea masiva care a atins un stadiu avansat de evolute si care explodeaza . Regolit : -strat cu fragmente de roci .care produce si emita lumina .. incat s-a redus la un . Soare : -stea in jurul careia se invartesc Pamantul si celalalte planete ale sistemului solar . capabil a se deplasa in afara atmosferei . Sfera cereasca : -imensa sfera mobila imaginata de astronomi . Spectru : -imagine obtinuta in urma descompunerii radiatiilor uminoase .

1.Sonda (spatiala) : -vehicul spatial fara pasageri . o ponderabilitate extrem de redusa . timp de cateva momente . Soarele etc. care paraseste in permanenta Soarele . Vant solar : -flux de particule atomice foarte rapide . Telescop : -instrument optic compus dintr-un sistem de oglinzi . 35 .) 100 grame.Cat cantareste cel mai mare meteorit gasit pe Pamant? a. Durata poate fi masurata in functie de diferite repere : stele indepartate .) 12 tone. b. pentru observarea astrilor . conceput in general pentru misiuni de lunga durata . d. In viata cotidiana .) 35 kilograme. aflat pe orbita in jurul Pamantului . Zbor parabolic : -zbor care permite plasarea unui avion pe o traiectorie unde aceasta intra in cadere libera obtinandu-se astfel . Statie orbitala : -vehicul spatial automat sau cu pasageri . ziua este impartita in 24 de ore . in interiorul aparatului . de mari dimensiuni . Zi : -timpul in care Pamantul face o rotatie in jurul propriei axe . c.) 60 tone. Unitate astronomica : -distanta medie de la Pamant la Soare . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar .

b.) Pluto.) 400 D. d.) aproximativ 6000. b.) 1 ora.) Venus.) XIX.) Isaac Newton.) XIV.Cine a efectuat cel mai lung zbor spatial? a.) XVII. b.In ce secol au fost invetate instrumentele optice.) Vadimir Poliakov.) aproximativ 4000. e.Cand descopera Grecii ca Pamantul este rotund? a.) Pamant.Care este cea mai calda planeta? a.) Aleksei Leonov. c. 6.C.) Neil Alden Armstrong. b. 9. e. c.) 400 I.Primul telescop a fost realizat de catre : a. daca nu ar intalni nici un obstacol pe traiectoria ei? a. d.2.Cat duraza ca lumina sa iasa din Soare. luneta si telescopul? a. b.C..) Albert Einstein. c. c. b. b.) Venus.) XX.) Saturn.) Pamantul. c.) Mercur. d. 3.) Pluto.) 2 secunde. 8.) 3 minute. b. 4.) XV.Care este planeta cu cel mai mare numar de sateliti naturali? a.) Neil Alden Amstrong.) o jumatate de ora. c.) aproximativ 5000. 36 .Cate stele se pot observa cu ochiul liber intr-o seara senina? a. 5. 7. c.

b. b.Aranjati in ordine crescatoare urmatoarele distante? a.Care este ultima planeta gasita de astronomi? a. d. b.) 72%.) 71%. d.) Uranus.) Roci.Venus.) 363 zile. c.Noaptea temperatura pe luna poate ajunge pana la: a. c.) Mercur. b.Din ce sunt formate inelele planetei Saturn? a.Uranus. c.) Mercur.) 70%.Unde se afla cei mai inalti vulcani ai Sistemului Solar (astazi stinsi)? a.) Jupiter.) Johannes Kepler.) Pluto.) Gaze de hidrogen. c.Jupiter.Marte. 12. 18. 11. 10.Suprafata Pamantului este acoperita de apa in proportie de: a.) Pamant.Jupiter. b.) -500 grade C.) Marte. b.) 1 metru.Marte.Pluto. 13. 15. c.) Kilometru.) Mercur.) parsec.) nanometru.) Blocuri de gheata si pulberi.Saturn.) Jupiter. 14. b. f. c.Saturn.d.Pamant.Neptun. c.) -100 grade C. 37 .) 364 zile.) 366 zile.Un an bisect are: a. 16.Venus. d.Saturn . b.Care sunt planetele-gigant ale sistemului solar numite si planetele joviene? a.Venus.) raza pamantului.) -170 grade C.) Setna.) 68%. 17. e.Care sunt cele 5 planete care se pot observa cu ochiul liber in timpul verii? a.) Jupiter.) raza soarelui. b.

26.) Partiala totala. 38 . c. b.) aceeasi greutate ca si pe Pamant.. aloastru.Care a fost prima statie Orbitala? a.) 250 milioane de ani. b.) spre Soare.rosu. c.crem.) 240 milioane de ani.) Totala inelara.Cometele au o coada care este indreptata totdeauna? a.Din ce se formeaza o gaura neagra? a. 24. am avea: a. b.Care sunt planetele telurice situate cel mai aproape de Soare? a.) Din miezul unei stele explodate. b.Saturn si Pluto.) 19 mil.Pamant si Marte.) opus Soarelui.) Labiratorul spatial american Skylab.) am fi mai grei decat pe Pamant.) in urma impactului cu un asteroid.Mercur.Cand a avut loc explozia Big Bang? a. b.) Jupiter.) Mercur.) Verde.) Din meteoriti. 21. c.Craterul aflat in Arizona S. 27. 28.) Partiala totala inelara. b.) Laboratorul sovietic.Venus. 23.19. c. 22.alba.) 260 milioane de ani.albastru.A sa format: a.) Galben.portocalie. c. 25. b. d.) spre Pamant. b.Ce culori au stelele ? a.) in urma impactului cu un meteorit urias.Daca am pleca pe Luna. c.) 15 miliarde ani.) 25 miliarde ani.) Maro.Cat face timp face Soarele inconjorul Galaxiei? a. ani.) Din explozia Bog Beng.) perpendicular pe traiectoria lor.U. 20.Decate feluri poate fi Eclipsa de Soare? a. b. b.

) v1= 1.-b.) cele mai apropiate sunt iluminate mai puternic. La altitudinea la care el se misca acceleratia gravitationala este de n = 4 ori mai mica decat la suprafata Pamantului.) Gap= 15 mg c.62 m/s2? a.c.6 km/s b.) v = 5. 29.Perioada de rotatie a Lunii in jurul Pamantului este de: a.) v = 4. 31.) Gap= 5 mg b. c. 2.7 km/s c.) 23 zile. b.Un satelit se misca pe o orbita circulara in jurul Pamantului.) toate sunt la fel iluminate.9 km/s 33.) v1= 1.) v = 6.) cele mai indepartate sunt iluminate mai puternic. c.Sorele lumineaza toate planetele sistemului Solar astfel incat: a.) 27 zile.) Gap= 50 mg 32.2 km/s c.) v1= 1. Care este viteza satelitului ? a.Ce masa aparenta are un cosmonaut in timpul decolarii navei cosmice cu acceleratia 5 g? a.760 Km iar g0= 1.) am fi mai usori decat pe Pamant.5 km/s b.-c. b.8 km/s 1.Sa se calculeze prima viteza cosmica la suprafata lunii stiind raza Lunii R= 1. 39 . 30.) 28 zile.

10.-a.-d.-a.-b.f. Hristev.b.a.-a.-a.-b. 19. 28. 20.-a.-b. 29.-c.“Probleme de fizica – clasele IX – X” Editura Didactica si Pedagocica. 31. 27.-a. 22. 6. 4. 32.-c. 40 . 12. 25. 11.3. 33.-b. 1. 14. 5. 18.-b.-b.-b. 8.-d.-a. 15. 16.-a. 9.d.-c. 7.-e. 23.-c.-a.-a.-c. A Bucuresti 1983.-a.-c. . 30.-c. 24.-b.e. 21.-c. 13. 26. 17.-a.

Bucureşti 1978. Editura Dacia. . Merleau – Ponty. E 9. Cluj-Napoca 1980. Bucuresti 1980. A 3. V . J 5. . 41 . A 4. Bucuresti 1986. . Editura Dacia.II Astrofizica”. Bucureşti 1985. Toma. .“De la roata la farfuria zburatoare”. Bucureşti 1993.“Aceasta stranie materie”. Moraru. Editura Stiintifica si Enciclopedica.2. Kastler. Bucuresti 1982. H 7.Editura Albatros. S 6. . Teodoru. Cluj-Napoca 1987. Editura Politica. Editura Albatros.“Cosmologia secolului XX”. P 8.“Introducere in astrofizica”. .“Laboratorul astrofizicianului amator”. Ureche. .Editura Tehnica. Reeves. Editura Humanitas.“Universul – vol.“Rabdare in azur”.“Eruptiile solare”. Matei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->