COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA CERCUL DE ASTROFIZICA MODERNA “DIN UNIVERS”

TITLUL LUCRARII:

PROFESOR COORDONATOR: LUCIA GUTU

AUTOR: CATALIN BABOS

ASTROFIZICA MODERNA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………2 2. TRANZITUL PLANETEI VENUS - dupa 122 de ani……………………………….....3 3. TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI:..............8
• •

Primele trei minute ale universului……………………………………………………9 Ultimele patru minute ale universului ……………………………………………….11

4. PERSONALITATI CELEBRE ……………………………………………………......12 5. METEORITII……………………………………………………………………...……19

Legendele meteoritilor………………………………………………………………..22

6. TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU…………………………..…...24 7. ZBORURI IN SPATIU…………………………………………………………...……..26

Istoria zborurilor in spatiu…………………………………………………….......….26

8. DICTIONAR ASTRONOMIC ……………………………….…………………….….28 9. TESTE GRILA ………………………………………………………………..………...34 10. RASPUNSURI……………………………………………………………….…………..38 11. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….……………..39

2

Lucrarea cuprinde cateva studii facute de un grup de elevi astronomi din clasele de liceu participanti la olimpiada judeteana de astronomie coordonati de doamna profesoara de fizica LUCIA GUTU. Cercetarile efectuate au implicat un mare numar de ore de studiu si masuratori(observatii) directe,efectuate la OBSERVATORUL ASTRONOMIC AL UNIVERSITATII”BABES- BOLYAI” Cluj Napoca,la Muzeul de mineralogie din cladirea principala al UBB(studiul meteoritilor ajunsi pe planeta Pamant(Terra),la Centrul Cultural Francez pentru material bibliografic,traduceri si studierea unor programe,CD-uri,enciclopedii despre Istoria Universului si teorii actuale cuprinse in bibliografie. Toate acestea sunt concretizate in urmatoarele teme: 1.TRANZITUL PLANETEI VENUS-dupa 122 de ani 2.TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI 3.CERCETARI ASTRONOMICE DE-A LUNGUL SECOLELOR 4.FIZICIENI SI ASTRONOMI 5.METEORITII 6.CURIOZITATI!-INTREBARI PROBLEMA 7.TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU 8.ZBORURI IN SPATIU 9.GLOSAR DE TERMENI 10.TESTE GRILA COMPUSE DE ELEVI

3

Un tranzit similar are loc daca un satelit sau umbra sa trece pe suprafata unei planete de exemplu corpurile sau umbrele satelitilor galileeni pe Jupiter sau a lui Titan pe Saturn. Aceste evenimente sunt vizibile doar cu telescopul si se numesc tranzituri ale umbrei.

Tranzitul umbrei unui satelit galileean Tranziturile lui Mercur sau Venus se numesc tranzituri planetare si sunt foarte spectaculoase datorita raritatii lor. Se produc atunci cand Mercur sau Venus se afla la conjunctie inferioara (aceasta se intampla in medie, pentru Mercur o data la 116 zile, iar pentru Venus o data la 584 zile) si in acelasi timp aproape de unul din nodurile orbitei (punctul de intersectie a orbitei lui Mercur sau a lui Venus si planul elipticii). Atunci planeta se gaseste pe o linie dreapta intre Pamant si Soare. Deoarece planul orbital al lui Mercur este inclinat cu un unghi de 7 grade in raport cu planul elipticii, iar inclinarea orbitei lui Venus este de 3.3 grade, iar cele doua conditii ca planeta sa fie simultan la conjunctie inferioara si intr-un nod al orbitei - nu sunt intotdeauna indeplinite, aceste tranzituri planetare sunt evenimente ceresti rare. In medie sunt 13 tranzituri ale lui Mercur in fiecare secol, adica in medie unul la 7.5 ani, iar pentru Venus la patru tranzituri in 243 de ani. In trecut astronomii utilizau tranziturile lui Mercur si Venus pentru a obtine informatii despre dimensiunile din Sistemul solar: marimea Soareului,
4

5 . In timpul fenomenului planeta Venus va avea diametrul aparent de 57. se determina distanta Pamant-Soare. Astronomii au putut uliliza valoarea UA ca o baza pentru a afla distante din Sistemul solar sau distante pana la stelele apropiate. dar protejat de ochelari de eclipsa sau filtru solar.8. Astfel spre deosebire de tranzitul lui Mercur. in alte situatii planetele nedepasind 50".8" iar Soarele de 1890". Este cel mai mare disc planetar observabil. A fost de asemenea posibil sa se determine longitudinea observatorului.distanta pana la Venus si distanta Pamant-Soare. De exemplu observarea tranzitului lui Mercur din 1677 a fost utilizata pentru a determina longitudinea localitatii Port Royal. care se numeste unitate astronomica (UA). utilizand paralaxa. Metoda triangulatiei Prin surprinderea momentelor exacte cand planeta intra prin stanga discului Soarelui din diferite pozitii de pe Pamant. In instrumentele astronomice utilizand de asemenea filtre pe masura se va vedea un disc negru mare de aproape 1'. la acest tranzit pe discul solar se va vedea planeta cu ochiul liber. Jamaica. Pentru a calcula aceasta marime astronomii au folosit metoda triangulatiei.

Diagrama tranzitului Animatia tranzitului Tranzitul lui Venus pe discul Soarelui este un fenomen foarte rar. in 2004 va fi la Zenit deasupra Kuweitului. 6 . de fapt Soarele este eclipsat de Venus. Mai mult. unii vor fi dintre putinii fericiti care vor vedea de doua ori in viata lor acest fenomen –urmatorul tranzit 2012. Toti cei aflati in viata nu au trait inca un astfel de eveniment. Fenomen asemanator cu eclipsele.

Cand Venus ajunge in aliniere cu Pamantul. Venus are o perioada de revolutie sinodica de 584 zile terestre.Acest an venusian (1.o perioada de 90 zile este invizibila .o perioada de 8 zile este invizibila . datorita mersului aparent pe bolta cereasca. acest tranzit ar fi trebuit sa apara la fiecare 584 zile.6 ani. De amintit faptul ca pentagrama contine in ea proportia de aur (numarul phi= 1. experimentam un Venus retrograd. deci punctele de retrogradare ale lui Venus formeaza acelasi pentagon. Dar nu toate acestea devin treceri pe discul solar. 7 .Alinierea Soarelui. Rezultatul este o "serie sinodica pentagonala ". In acest fel apar 5 localizari pe ecliptica unde fenomenul are loc. astfel ca o aliniere a celor trei corpuri ar trebui sa apara la 215. In aceste 584 zile si Pamantul se roteste in jurul Soarelui.conjunctia inferioara Daca Venus ar fi fost in planul ecliptic.6 grade una fata de cealalta.conjunctai superioara .6 ani terestri) este impartit in 4 perioade: .618). Terrei si lui Venus are loc la fiecare 1.care duraza aproape 8 ani si consta in cinci ciluri sinodice.primele 236 zile de la conjuctia inferioara apare ca Luceafar de dimineata .o perioada de 250 zile dupa conjunctia superioara apare ca Luceafar de seara .

Tranzitele au de obicei loc in lunile iunie sau decembrie. 8 . deci sunt unice. Dar inclinarea orbitei venusiene este de 3. dar deplasate cu 2-3 grade.997 ani si nu 8 ani.Alinierile apartinand unei serii pentagonale urmatoare apar aproape in aceleasi locuri ca cele anterioare. datorita faptului ca fiecare serie apare dupa exact 7. cu 2 grade spre vest de precedenta. Corespunzator celor cinci aliniamente. astfel ca nu orice conjuctie reprezinta automat si un tranzit pe discul Soarelui. cele cinci miscari retrograde sunt efectuate diferit fata de ecliptica. pe bolta cereeasca. Aceasta face ca intrega serie pentagonala sa fie deplasata.4 grade.

Momentele orbitale ale lui Venus. Ea are drept scop studiul intregului Univers material. O fateta posibila a abordarii problematicii originii Universului se regaseste inca in filozofia greaca. de la ultima sa conjuctie superioara. logos=stiinta). in principiul "geouniversului" lui Platon: " Unul a creat lumea si omul". la intervale de 8 ani.5 ani. 9 . La Aristotel Cosmologia era deja catalogata ca o ramura a Fizicii. In urma aplicarii acestui principiu. sunt surprinse in schema de mai jos.5 ani si apoi dupa 121. perioada principala fiind de 243 ani. Cosmologia reprezinta stiinta despre lume (Pitagora: kosmos=lume. din 18 august 2003. Deci. tranzitele apar perechi.Schema recurentei fenomenului este data mai jos. intr-o astfel de serie. iar fiecare astfel de pereche se produce dupa 105. Platon a fost socotit ca unul dintre sustinatorii principiului biblic al genezei determinate.

intradevar.In prezent stiinta (Cosmologia) detine dovezi ale unui proces evolutiv al Universului in care traim. in faza sa cuantica. Procesul (privit inapoi ca timp) este de tip termic. principiul creationist reprezinta doar una dintre posibilitati (avand insa o pondere infima). era format din ~10**75 zone cauzale distincte. materia se află într-o formă (geometrie) supradimensională care are 3+1+N dimensiuni. Intr-un astfel de multiunivers.Stiinta actuala opune. Problema a fost tratata cu cateva secole inainte de Platon de catre un alt filozof grec. ci ca un rezultat intamplator al unor conditii initiale arbitrare. pornind de la o stare initiala. Anaximandru. La temperaturi mari (energii termice inalte) fortele tind sa se unifice: intai cea electromagnetica cu cea slaba. este suficient de mic ca raza pentru a deveni o gaura neagra masiva .Timp de o fracţiune inimaginabil de mică dintr-o secundă. Aplicarea acestui principiu demonstreaza ca aparitia vietii intr-un Univers depinde de un numar mic de parametri. in care fizica determinista nu mai actioneaza ea fiind inlocuita de principiile fizicii cuantice relativiste. cu temperatura inalta si raza mica.b] pe axa numerelor reale a carui multime de numere este infinita). Universul isi pierde proprietatea sa de cauzalitate globala. cea mai larg acceptată teorie cosmogonică este teoria Universului în expansiune. aleatoare. tot pe baza principiului lui Platon (fiind si cel mai apropiat de principiul creationist).principiul antropic. emanând de la o explozie promordială numită Big-Bang. ducând la apariţia 10 . Aceasta indica faptul ca. sansa de formare a unui Univers care sa permita aparitia vietii este foarte mica. Aceasta demonstraza ca pot exista o infinitate de universuri asemanatoare (dar totusi diferite in structura lor) care sa permita aparitia vietii. cele N dimensiuni ale materiei se decuplează de dimensiunile spaţiului şi timpului. Printr-o tranziţie "topologică" de fază. mergand spre inceputurile sale. apoi cu cea tare si in fine cu cea gravitationala. intervalele in care pot varia acesti parametri fac ca numarul de Universuri posibile (pentru aparitia vietii) sa fie infinit (este aceeasi problema cu cea a intervalului limitat [a. Acest principiu demonstraza ca. Universul nostru initial (t->0). Dar in acelasi timp. Putem considera Universul nostru ca fiind unul dintr-o infinitate de sisteme gigantice similare şi că are următoarea geneză. Universul. Astăzi. si de intervale foarte restranse de variatie a acestor parametri (vezi cartea recent aparuta a lui Martin Rees "Doar sase numere"). Datorita valorii finite a vitezei luminii. Acest principiu stipuleaza ca Universul in care traim nu apare in urma unui act creationist.

organizarea quark-urilor în nucleoni şi antinucleoni.Dicke consideră Universul fizic ca un gigant servo-sistem şi anumiţi parametri care caracterizează evoluţia de ansamblu acestuia. Semne ale vieţii se schiţează. fără îndoială. electro-magnetică. Viaţa este o formă a mişcării materiei în Univers. nucleară). Ne putem întreba dacă evoluţia biologică continuă în afara Pământului. 11 . pe planetoizii acum dezgheţaţi. înzestrat cu o cantitate fantastică de informaţie. astfel încât. În miliardele de lumi răspândite în spaţiu totul se dezvoltă progresiv. Rezultă astfel simetria SU(3)*SU(2)*SU(1) care însoţeşte apariţia substanţei sub forma cea mai elementară. radiaţie electromagnetică.A urmat. nu numai în privinţa substanţei şi a energiei.Se ajunge la stadiul de Big-Bang şi de aici încolo Universul. Gogu Constantinescu. evoluează în cadrul modelelor cosmologice relativiste. Totul s-a petrecut într-o regiune a spaţiului infimă în raport cu un atom.unui câmp scalar. Universul funcţionează ca un creier care îşi auto-reglează componentele pentru a-şi conserva anumite proprietăţi caracteristice. găuri negre. Formularea matematică a Universului fizic. neutrini. fruct al evoluţiei chimice interstelare. aceea de quark-uri şi probabil sub alte forme.O instabilitate specifică a determinat ulterior ruperea simetriei SU(5) prin mecanismul de rupere simetrică al lui Weinberg (este vorba de corecţii cuantice de "o singură buclă" la potenţialul scalar). viaţa este o manifestare a unor forme de energie. se expandează în mod exponenţial (de unde provine şi denumirea de "scenariu inflaţonist"). în care au loc astfel de transformări. Dacă Universul este un sistem conservativ. etc. dacă într-o regiune a Universului au loc procese de degradare sau dispariţie. credea că elementele chimice stabile respectă legile armoniei muzicale. Formarea galaxiilor şi a stelelor acoperă o perioadă de timp de la 1-109 ani până la 15-109 ani după "clipa zero". Ne putem închipui o insulă a stabilităţii unde vârfurile reprezintă elementele chimice stabile. separarea materiei de antimaterie.Faţă de situaţia în care se află Universul în epoca actuală. cantitatea de substanţă. câmpia reprezintă izotopii. Această mică regiune. iar duhurile reprezintă marea de radiaţii. Celelalte planete ale sistemului solar par aride. Lumina stelelor ne confirmă că evoluţia nucleară se continuă în toate galaxiile. la 20 -109 ani după "clipa zero" şi la o temperatură de de 3 K.de transformare. ne dovedesc că acestea le găsim peste tot. cum sunt axionii. Evoluţia globală este adiabatică. atât din punct de vedere topologic (un fel de analog tridimensional al suprafeţei sferei). în alte regiuni vor avea loc procese de organizare şi concentrare. energie şi informaţie este constantă. stocată sub forma unor grupuri de simetrie matematică.Totul se petrece în mai puţin de 3 secunde şi după acest timp exista deja materia ordinară: electroni.Se crede că grupul de simetrie SU(5) corespunde unificării tuturor interacţiunilor fizice posibile (gravitaţie. interacţiune slabă. se realizează pe baza gândirii lui Einstein. Undeva în acest ocean se află ca un demon vâscozitatea magnetică ce reprezintă un monstru pentru oamenii de ştiinţă care caută elementele materiale supergrele. având compoziţia actuală (cu hidrogen preponderent şi cu sinteza nucleară a materialelor grele în stele). protoni. atunci Universul se va extinde la nesfârşit. iar oceanul reprezintă radiaţiile. evoluţie şi concentrare a informaţiei) din simetria primordială SU(5) sau eventual dintr-un grup mult mai cuprinzător. după care pot apărea două cazuri: • Dacă densitatea cosmică este mai mică decât densitatea critică. creatorul teoriei sonicităţii (propagarea energiei prin vibraţii). ci şi a informaţiei. La fel. atunci toată diversitatea informaţiei actuale ar trebui să provină (potrivit unor legi deocamdată necunoscute . moleculele din spaţiu.Într-un model de Univers închis. deja format. Dar găsim pe unii meteoriţi acizi aminici. cât şi energeticoinformaţional. izotopii sunt elemente chimice disonante. Aceşti parametri trebuie să varieze în mod reciproc condiţionat pentru a asigura constanţa unor anumite funcţiuni care depind de aceşti parametri (invarianţă parametrică). Informaţia necesară acestor auto-reglări se propagă cu viteza luminii pe curbele geodezice spaţiu-timp care se închid în ele însele. cauzal conexă. într-o fracţiune infimă de secundă. Universul va continua să se dilate încă un timp.

Universul Energiei este permanenţa. ca un moment în curgerea infinită. cu toate că ştim din ce în ce mai bine că distanţa până la el nu va fi niciodată cu adevărat consumată. fundamentat pe ansamblul de cunoştinţe furnizate de ştiinţele exacte. rezultă că începutul Universului din teoria prezentată nu trebuie interpretat în sensul strict al cuvântului. expansiunea Universului se va sfârşi în cele din urmă datorită unei contracţii accelerate. dovada find miscarea generala de departare a galaxiilor. cât de departe continuăm să fim de adevărul ultim. Cartea lui Weinberg ne arată cât de departe suntem astăzi de cosmogoniile naive ale mitologiilor. Şi totodată. universal este intr-o continua expansiune. pentru că veşnic a fost acelaşi. în devenirea universală şi indestructibilă a materiei. Timpul îndelungat nu-l măreşte. şi bătrâneţea nu-l micşorează. iar circumferinţa nicăieri. Universul energiei este o sferă al cărui centru este pretutindeni. faptul ca viteza lor creste odata cu distanta care le desparte si ca aceasta marire a vitezei este aceeasi. care în raport cu infinitul se referă doar la colţul nostru de Univers. Intrebarea care se pune este daca expansiunea va continua la nesfarsit sau se va opri intr-o buna zi pentru a se transforma in contractie ? 12 . este coexistenţa. a cărui căutare nu ne-o putem refuza. este creaţie de energii. indifferent de viteza. ba chiar de cele cu care ne-au deprins manualele de şcoală de acum 20-30 de ani. Universul Energiei rămâne neatins şi păstrează tot ce-i aparţine. Temperatura Universului va creşte din nou. de valori.Comform teoriei Big Bang-ului. Veşnic va fi. pe care omul a reuşit să-l exploreze până acum.• În caz contrar. Aşa-numita "clipă zero" trebuie înţeleasă şi ea doar metaforic. Universul Energiei este prezenţa. timp de miliarde de ani. Pornind de la caracterul indestructibil şi inepuizabil al materiei. fără început şi fără sfârşit. 1. iar Universul va ajunge din nou într-o stare granulară cu densitate infinită.

Dar experientele sunt in curs de desfasurare fiind sanse reale ca ele sa confirme aceasta teza. Nu s-a dovedit inca acest lucru.000 ani. neutroni) care sunt la randul lor formati din quarcuri. Temperatura si densitatea vor creste neincetat si vom reface in sens invers. Universul cauta sa se intoarca asupra lui insusi.Exista o forta care se opune expansinuii : gravitatia.Avem astazi destule motive sa credem ca nici material nu este vesnica. Ori se pare ca aceste quarcuri nu sunt stabile. Materia atrage materie. dupa de mai multe ori 1032 ani. iar soarele aproape 20 grame pe an.Cum? Atomii sunt formati din nucleoni (protoni. 13 . cand nu vor mai ramane atomi. Ele se vor intoarce atunci unele spre celelalte intr-o vasta miscare de contractie universala. intr-o zi galaxiile vor inceta sa se mai departeze unele de atele. Chiar daca atomii obisnuitit nu sunt stabili ei au totusi o viata lunga. Daca atractia este destul de puternica. Mai precis atomii din care sunt formate lucrurile se vor dezintegra intr-o zi. marile etape ale Big Bang-ului. Planeta noastra pierde in acest ritm aproximativ 1 gram de materie la fiecare 20. ca se transforma in radiatie. Aceasta atractie joaca un rol fundamental in comportamentul si in devenirea lui. 2. deci nu vor mai exista structuri solide. Dar timpul trece si va veni o vreme. Vor redeveni lumina si neutroni. Produsele acestei dezintegrari vor sfarsi prin a se anihila. Li se prevede un timp de injumatatire de 1032 ani.

a trait in 201si s-a stins din viata in anul 100. Secolele XVII-XIX 14 . ale Lunii si ale planetelor printr-o combinatie de miscari circulare. in special in cadrul Bisericii catolice.nascut in anul 1473 si moare in anul 1543. Tycho Brahe . El intocmeste un catalog precizand pozitia a 1 025 de stele. C. in functie de stralucire lor aparenta pe cer. aceasta conceptie a starnit multe. In secolulele XV-XVI Nicolaus Copernic . Claudius Ptolemeu . ca Pamantul si celelalte planete se invartesc in aceelas timp in propriei axesi in jurul Soarelui. Dar. A fost un mare astronom polonez care a sugerat. A fost un mare astronom. El isi inchipuie pentru prima data ca Pamantul este nemiscat in centrul Universului si propune o teorie care permite aflarea misarilor Soarelui. negandind Pamantului orice rol privegiliat in Univers.sa descopere legile miscarii planetelor in jurul Soarelui.A efectuat observatiile astronomice cele mai exacte inaintea inventatorilorii lunetei: cele privind planeta Marte ii vor permite asistentului si elevului sau Johannes Kepler.nascut in Danemarca in anul 1546 si decedat in anul 1601.Din Antichitate Hiparh .este cel mai mare astronom al Antichitati. critici. si descopera precizia echinoctiilor.geograf si matemati grec.a trait in secolul al II-lea d. dupa ani indelungati de studiu. in care acestea sunt clasificate pentru prima oara pe marimi.

iar in 1687.un mare fizician. nebanuite inainte.in 1671.datorita observatiilor facute de maestrul sau. Isaac Newton . 15 .Tycho Brahe.. Johannes Kepler . William Herschel . Partizan al sistemului lumii propus de Copernic.numite de atunci .Legile lui Kepler “.cel mai mare astronom german nascut in 1571 si decedat in 1630.legile miscarii planetelor in jurul Soarelui. Este primul care obseva cerul prin luneta intre ani 1609si 1610. nascut in anul 1564 si decedat in 1642.partizan al sistemului Copernic.care explica miscarile planetelor in jurul Soarelui si ale Lunii in jurul Pamantului.care a construit numeroase telescoape si descopera planeta Uranus in anul 1781.Descopera.apoi doi sateliti ai lui Saturn.Galileo Galilei .Construieste.matematician si astronom nascut in anul 1642 in Anglia si moare in anul 1727.precum si doi dintre satelitii sai in 1787.Studiind repartizand stelelor pe diferite directii ale cerului.In 1992 Galileo Galilei a fost reabilitat de Biserica catolica.enunta legea atractiei universale.Galaxia.primul telescop . el este deferit unui tribunal al Bisericii catolice.descopera ca Soarele este situat in centrul unui roi de stele cu o forma turtita. Inchizitia. care il obliga sa recunoasca ca nu are dreptate.Tot el descopera relieful Luni.(1738-1822) A fost un astronom britanic. fazele lui Venus.a fost un foarte mare fizician si astronom italian. cei patru steliti principali ai lui Jupiter si o multime de stele in Calea Lactee.

careia ii determina orbita si ii calculeaza pozitia. descopera o legatura intre luminozitatea stelelor si temperatura de la suprafata acestora. el il lesneste descoperirea planetei Neptun de catre germanul J. potrivit careia sistemul solar ar proveni dintr-un nor de gaze si pulberi interstelare (o nebuloasa) care se rotea lent pe loc. existenat unei planete mai indepartate . care se deduce din spectrul lor. Avanseaza ipoteza. Urbain le Verrier . dupa neregularitatile miscari lui Uranus.Galle . 16 . acceptata si astazi . Secolul XX Ejnar Hertzsprung .astronom francez nascut in 1811 si a murit in 1877.(1873-1967) Astronom englez.(1749-1827) Astronom. El este totodata primul care a organizat difuzarea de informatii meteorologice in Franta si in Europa.matematician si fizician francez.Astfel .A demonstrat. in 1846.Pierre-Simon de Laplace .

Albert Einstein .Astronom american. care in 1913 publica o diagrama in care stelele sunt clasificate dupa spectrul si luminozitatea lor. pune in evidenta doua tipuri de stele foarte diferite: stelele din seria principala si gigantele. Robert Hutchings Goddard . naturalizat american in 1940.nascut in anul 1877 si decedat in 1957. Hertzsprung. Diagrama Hertzsprung-Russell este un instrument esential in studierea stelelor.Este unul dintre precursorii propulsiei cu ajutorul rachetelor. De asemenea. Pe 16 martie 1926. Aceeasi descoperire fusese facuta cu cativa ani inainte de E. Este autorul Este autorul teoriei relativitatii.5 metri. care reinnoieste din temelii fizica si astromia.5 secunde si se ridica la 12. 17 .(1882-1945) Inginer si fizician american .a fost cel mai mare fizician german nascutin 1879 decedat 1955.Henry Norris Russell . lanseza prima racheta cu ergoli lichizi:acesta functioneza timp de 2.Primeste premil Nobel pentru fizca in 1921.

U.Stabileste .(1906-1966) Inginer sovietic.In 1931.R.potrivit careia Universul actual ar proveni din explozia unei cantitatiuriase de materie care la inceput era concentrata intrun volum mic. Georges Hendri Lemaitre .Zemiorka” Pe 4 octombrie 1957 . el devine imediat unul dintre principalii artizani ai lansatoarelor spatiale ale U.R.Promovat constructor principal pentru motoarele –racheta ale rachetelor balistice cu raza lunga . Valentin Gluciko . In 1929 intreprinde cercetari privind motoarele-racheta. demonstreaza ca galaxiile se indeparteaza unele de altele cu o viteza proportionala cu distanta dintre ele(1929).(1889-1953) Astronom american. Indruma construirea rachetei Saturn 5. si devineunul dintre pincipalii arteziani ai programului spatial al Statelor Unite. in 1927 .S.(1912-1977) Inginer germancare din 1930 lucraza la perfectionarea rachetelor experimentale.(1908-1989) Inginer sovietic. 18 .Este primul care considera. folosita pentru lansarea navelor Apollo spre Luna.in peste o mie de exemplare. Apoi. ca Universul ar putea fi in expansiune. Wernher von Braun . Serghei Korolev .S.Korolev devine constructor principal al laboratoarelor spatiale ale U. Interprinde cercetari privind propulsia prin reactia din 1931 . Dupa capitularea Gemaniei.autonomului primitiv” .A.existenta galaxiilor din afara galaxiei noastre.Lansata sub diferute modele . in 1946. Racheta .S.Edwin Powell Hubble .(1894-1966) Astronom si matematician belgian..acesta este racheta cea mai folosita din lume. perfectionata in performanta va fi varful de lance al astronauticii sovietice. se stabileste in S.aceasta racheta permite lansarea pe orbita a primului satelit artificial al pamantului.. el formuleaza ipoteza . in 1923-1924.S.aceasata ipoteaza este predecesoarea teoriei moderne a Big Bang.El pune la punct racheta .

participa in calitate de comandant de bord la misiunea de exploarare selenara Apollo 14. Pilot de modul selenar. se intoarce in spatiu in calitate de comandant de bord al misiunii Apollo 11 si devine primul om care paseste pe Luna. Moare pe 27 martie 1968.nascut in anul 1923 si decedat pe 5mai 1961.pe 21 iulie 1969. in 1966. Cu ocazia zborului Apollo 11. Pornita de la Cap Canaveral. efectueaza o revoletie in jurul Pamantulu.nascut in anul 1934 si decedat in 1968.Alan Bartlett Shepard . Amstrong. care pune piciorul pe Luna . in care se afla . pe 12 aprilie 1961:la bordul navei Vostok 1. In 1971. se ridica la o altitudine de 187 kilometri. apoi se prabuseste in Atlantic. in cursul unui zbor de 108 minute. pe 21 ilie 1969. 1030) Astrom american care in 1966. Este primul om lansat in spatiu din Statele Unite.nascut in anul 1930. in cursul careia a avut loc prima amarare a doua nave spatiale.se intoarce in spatiu. Iuri Gagarin . in timpul unui antrenament militar. Neil Alden Armstrong . el este al doilea om dupa N.(n. si iesiri in spatiu. In 1969. capsula Mercury Freedom 7. 19 . intr-un accident de avion. pe 5 mai 1961. Edwin Alidrin . Este primul om care realizeazaun zbor spatial.Unul dintre cei mai mari cosmonauti sovietici.Atronom americancare efectueaza 59 de revolutii in jurul Pamantului. A fost un mare astronom american. este comandantul de bord al misiunii Gemini 8. In 1969.

In trecut oamenii superstitiosi credeau ca stelele cad cu adevarat. pe 18 martie 1965. Oricine priveste cerul intr-o noapte senina. dupa care se stinge. numai intr-un singur an se inregistreaza aproape 4 miliarde de astfel de "stele cazatoare"! Ele sunt de fapt corpuri minuscule. Aceasta iesire dureaza 12 minute. in timpul carora el se indepareaza pana la 5 metri de nava spatiala. Este primul om care efectueaza o iesire in spatiu imbracat in scafandru. I se incredinteaza apoi indrumarea antrenamentelor efectuate de cosmonautii sovietici. In iulie 1975. la un anumit moment. in timpul zborului Voshod 2. numit in popor "stea cazatoare". Astfel.(n. fiind 20 . poate fi martorul unui cunoscut fenomen luminos.Aleksei Leonov . la moartea cuiva. Ori. ca o stea. se iveste pe cer un punct luminos. revine in spatiu cu ocazaia zboruluiamericano-sovietic Apollo-Soiuz. ce nu depasesc de regula citeva grame. ce pare ca se desprinde de pe bolta cereasca deplasindu-se cu mare viteza vreme de citeva clipe. 1934) Cosmonaut sovietic.

Exista o categorie interesanta a acestor meteoriti. extrem de rarefiate. corpurile meteoritice patrund in straturile superioare ale atmosferei. Traiectoriiloe acestora sunt calculate. formeaza o adevarata perna de aer. el patrunzind in atmosfera Pamintului cu o viteza de 12-72 km/sec. La inaltimea de 100 kilometri temperatura suprafetei corpului ajunge la 2000oC. cit si aerul din jurul sau. aflat pe o orbita eliptica. ajunge la temperaturi de mii si zeci de mii de grade. aceste corpuri intilnesc Pamintul si patrund cu mare viteza in atmosfera terestra.intr-un anumit loc de pe Pamint se observa 4-6 meteoriti sporadici pina la marimea a sasea pe ora. La intilnirea acestora cu Pamintul. Dar spatiul cosmic este brazdat si de corpuri izolate. datorita marii presiuni. Daca dimensiuniloe lor sunt mari. ce nu au timpul necesarsa se dea la o parte.corpurile cele mai numeroase din sistemul nostru solar si care circula in jurul Soarelui. dind nasterela respectivul fenomen luminos.Comprimarea puternica a particulelor de aer din fata meteoritului. in functie de unghiul de incidenta. Are loc o evaporare intensa. curentii meteoritici. in raport cu viteza Pamintului. Cum se desfasoara o astfel de "intilnire" dintr-o particula meteoritica si Pamint? Un corp meteoritic. de 30 km/sec. in medie. La inaltimea de 2000-3000 kilometri de suprafata Terrei. cunoscute sub numele de bolizi. Particulele de aer. ele traverseaza cerul in orice directie. in mersul lor. La altitudinea de 50-70 kilometri cea mai 21 . Atingind treptat regiunile dense ale atmosferei. cei care dau nastere la "ploile de stele". corpul consumindu-se rapid. cunoscindu-se perioada anuluisi locul pe bolta cereasca (numit radiant) al aparitiei lor. vizibila de pe Pamint. avind traiectorii distincte. iar perna de aer din fata sa. meteoritii provoaca fenomene lumiboase deosebite. denumit meteor corpul cosmic numindu-se meteorit. formeaza o sfera incandescenta. frecarea cu mediul gazos al acesteia devine extrem de intensa. are o viteza de 42 km/sec. la altitudinea medie de 200 kilometri. Atit corpul meteoritic. amestecate cu materia meteoritica evaporata si ionizata. incep sa se incinga.

producind cratere de mari dimensiuni.Acestia produc zgomote asemanatoare unor tunete departate. de materie cosmica ce ajunge pe Pamint.Printre cei mai mari meteoriti cunoscuti pina in prezent. in raport cu micrometeoritii.Datele de mai sus includ. inegresc zapezile albe ale muntilor inalti si cele ale regiunilor polare. craterul din 22 . lasind in urma sa produse gazoase si pulberi. si meteoritii ce cad efectiv pe suprafata Pamintului. Astfel. In fiecare an cad pe suprafata Pamintului aproximativ 2 milioane tone de micrometeoriti. Acestia din urma reprezinta aproximativ 4 tone pe zi. Pamintul s-a mai intilnit si cu alti giganti. descoperit in Mexic in anul 1863 si Mbosi. de exemplu. este de aproape 6 pe an pe o suprafata de 550. descoperit in anul 1927 in Africa de sud-vest. numarul meteoritilor care la impactul cu atmosfera terestra au o masa ce depaseste 5 kilograme. ce dau nastere la asa numitul praf meteoritic. in cele 5 miliarde de ani de existenta a Pamintului.in afara acestor meteoriti.000 km2. de 25 tone. el neinfluentind miscarea de rotatie a Pamintului. un meteorit se volatilizeaza complet la contactul cu atmosfera. descoperit in Groenlanda la inceputul secolului trecut.mare parte a materiei meteoritului este evaporata si pulverizata. are o masa de 12-25 mg. La o masa initiala mai mica ce 5 kilograme. Marii meteoriti. care se lasa incet la sol. Pe Pamint ajung corpuri meteoritice avind pina la 55 kilograme. apar in medie la 150 de ani. Acestia produc efecte luminoase si sonore extrem de puternice. care insa au explodat in spatiu.000 tone anual. Numarul meteoritilor avind o greutate initiala de peste 3 tone. pe primul loc se situeaza meteoritul Hoba. atmosfera terestra cistiga aproximativ 2000 atomi de sodiu pe secunda si pe centimetru patrat. Bacubirito. Numarul micrometeoritilor ce produc efecte luminoase pina la magnitudinea patru este de aproape 24 milioane pe zi. in afara prafului meteoritic. ori s-au sfarimat la contactul cu solul. provenind din dezintegrarea in atmosfera a micrometeoritilor. Acesta. meteoritii de dimensiuni medii sau mari sunt mult mai masivi****. in continuare se situeaza in ordine meteoritii Anihito (Cap York) avind 33 tone.Se formeaza astfel un depozit anual de materie meteoritica pe suprafata Terrei de 4 grame pe kilometru patrat. ca un astfel de micrometeorit. Astfel. capabili sa produca cratere in momentul impactului. ale caror mase nu depasesc citeva miligrame. avind 25 tone. de dimensiuni cu adevarat impresionante. este de un neteorit la 20 de ani pentru accasi suprafata. avind o greutate de 70 de tone. Fenomenul luminos dureaza intre citeva fractiuni de secunda si citeva minute. pe suprafata Pamintului cazind bucati de citeva zeci de grame. aceasta cantitate reprezinta un strat cu o grosime ce nu depaseste 1 centimetru. S-a calculat. vizibil la altitudinea de 100 kilometri ca o stea de magnitudinea doi. in schimb. respectiv 2. descoperit in Tanganica in anul 1930. deci complet nesemnificativ din punct de vedere mecanic. Astfel de produse sferice feruginoase au fost gasite si in depunerile milenare de pe fundul oceanelor.

Hengur . Astfel au aparut cultele inchinate meteoritilor.statul Arizona (SUA). Tot de natura meteoritica sunt si craterele din Texas . Ei erau folositi in initierile ta'anice ale populatiilor bastinase din Australia. identificarea lor cu divinitatea. din America de Nord. cel mai mare fragment cintarind 425 kilograme. sau tronul celest ca fiind din cuart. Se recunostea in ei "forma prima" ("pietrele de lumina" in credintele dayaksilor marini din Sarawak) ce reflecta tot ce se petrece pe pamint.Australia (120 metri). Webar . Inca din cele mai vechi timpuri meteoritii. La popoarele care isi reprezentau cerul ca fiind din cristal de roca.Arabia (109 si 60 metri) si altele. ei fiind incarcati de sacralitate celesta. in jurul sau se afla zeci de tone de materie meteoritica. reprezentind insusi cerul. denumit de indigeni Groapa Diavolului.SUA (180 metri). meteoritii reprezentau bucati desprinse din aceste roci. are un diametru de 1207 metrisi o adincime de 174 metri. i-au impresionat puternic pe oameni. "pietrele cazute din cer". sau la Negritos de 23 .

Un astfel de cult este practicat pina in zilele noastre la Mecca (Arabia Saudita). asemanator fulgerului. El a fost transportat la Roma putin timp dupa al doilea razboi punic. Este semnificativ evenimentul care a avut loc in anul 1790. care fusesera semnalate diferite ocazii. 24 . sufletul bolnavului. Abia in anul 1803. Au fost batute monede avind imagini de meteoriti "sfinti" si au fost construite temple pentru divinizarea lor. provocat de aprinderea unor vapori de apa care se ridica de la suprafata Pamintului. dupa caderea unei intense ploi meteoritice in oraselul Laigle. Meteoritul din Pessinonte. caderea pietrelor din cer nu este posibila". intocmind un act ce a fost trimis Academiei. puse acolo odata cu mortii. venerata de credinciosi.Aceste credinte mistice despre meteoriti aveau un singur element real: provenienta lor cosmica. "dinti de fulger" sau "securile zeilor".viziunea in timp si spatiu.si-au mentinut in continuare pozitia. Membrii acesteia . centrul religios al mahomedanilor.Iin Creta veche meteoritii erau numiti "pietre de fulger". Astfel samanul (cel care "vede" ceea ce ramine invizibil pentru profani . cind sute de oameni au asistat la caderea unui meteorit in Gasconia.Insasi Academia Franceza a impartasit pina in secolul 19 acest punct de vedere. Palladionul Troiei era considerat cazut din cer. fulgerul fiind arma zeului din cer. Altii explicau provenienta meteoritilor ca fiind roci terestre ridicate la mari inaltimi de trombe de apa si cazute pe pamint. intr-un mormint mexican a fost gasit un meteorit cintarind 1500 kilograme.Malacca. inca din antichitate. originea cosmica a meteoritilor a fost unanim recunoscuta. iar autorii antici recunosteau in el statuia zeitei Atena. Dar. in Frigia. originea lor extraterestra a fost nu o data pusa la indoiala. punctul de vedere exprimat fiind ca "din punct de vedere fizic.printre care si savantul Lavoisier . alge sau broaste. de-a lungul veacurilor. Aristotel considera ca fenomenul respectiv este exclusiv atmosferic. Se facea o asociere cu acele ploi ciudate de viermi. printr-o apropiere mistica cu cerul. spiritele) folosea pietrele ceresti pentru sporirea capacitatilor sale vizionare. era venerat ca o imagine a Cybilei. contineau aschii meteoritice. in cunoscuta moschee Ka'aba se afla miatra meteoritica Hasdar el-Asvad. Unele dintre mormintele stravechi din diverse regiuni ale lumii. de la cele aztece pina la curganele scite.

se intersecteaza cu acesta.S. Pozitii juste in acest sens au avut. eclipsele si bolizii ce s-au observat in Romania intre 1386 si 1853" (Bucuresti 1912). Tot atunci. influenta lipsei de gravitatie asupra fiintelor vii. Chladni a ajuns la ideea originii cosmice a acestora. Cu ajutorul lor s-a masurat compozitia si parametrii de stare ai atmosferei inalte. De 25 .Din aceasta cauza primele cercetari cu caracter stiintific asupra meteoritilor au aparut relativ tiriu. Pallas. J.O frumoasa legenda referitoare la meteoriti a fost prezentata de ilustrul popularizator al astronomiei in tara noastra. el scria: "in privinta bolizilor e interesant sa-i punem in legatura cu o credinta foarte raspindita in poporul nostruasupra «deschiderii cerului». Victor Anestin. emitind ipoteza potrivit careia meteoritii circula in spatiul cosmic ca orice corp ceresc si cad pe Pamint atunci cind. la sfirsitul secolului 18. Halley. P. E. Nu se putea ca aceasta credintasa nu-si aiba izvorul in vreun fenomen astronomic si singurul fenomen care ar putea talmaci aceasta credinta in deschiderea cerurilor este numai aparitiunea bolizilor". Scheuchzer. in drumul lor.J. E. studiind stirile existente in literatura cu privire la caderile de meteoriti. care este lansat si plasat pe o orbita in jurul unui astru si evolueaza pe aceasta potrivit legilor mecanicii ceresti Aportul satelitilor artificiali in sprijinul cunoasterii umane a fost extrem de important. poporul nostru crede ca in noaptea de Boboteaza si in noaptea de Sfintul Andreiu se deschide cerul. Astfel. G.F. in documentata sa lucrare "Cometele. comunicatiile la distante mari etc. Lichtenberg. Prin satelit artificial se intelege un corp creat de stiinta si tehnologia umana. radiatiile cosmice.

si de gradul de ionizare ale straturilor superioare ale atmosferei. definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei. care s-a dezvoltat gratie progreselor realizate in domeniul aparaturii optice de fotografiere de la distante mari. Un mare numar de surse de raze X au fost descoperite folosind detectoare de raze X si telescoape. Instrumentele astrologice de la bordul satelitilor sunt folosite pentru a observa fenomene imposibil de observat de pe Pamant din cauza absorbtiei radiatiilor in atmosfera. precum si pentru aprofundarea cercetarii cosmosului. Din punct de vedere al altitudinii. satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine. peliculelor fotografice. Oservarea radiatiilor ultraviolete si detectarea razelor emise de corpurile ceresti sunt de asemenea posibile. cu satelitul IRAS. sistemelor radar de dimensiuni mici si sistemelor automate de inregistrarea si transmitere a datelor de la bordul satelitilor Lansarea satelitilor si plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. Satelitii folositi in explorare sunt echipati cu instrumente care masoara densitatea. pentru studierea multilaterala a biosferei. camerelor de filmat. adica domeniul de pe suprafata Pamantului din care satelitul poate fi obesrvat. Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere. a scoartei Pamantului. O alta caracteristica importanta este aria de vizibilitate. astronomii au facut primele observatii detaliate cu privire la centrul galaxiei noastre. In anul 1983. Se presupune ca din asemenea inele s-ar putea forma planete in jurul unei stele.O prima clasificare este in sateliti activi si sateliti pasivi. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu si de executare a telecomenzilor de la sol. iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine. cei plasati intre 5000 si 20000 m se numesc de medie altitudine. radiatia cosmica. cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol. oamenii de stiinta depun eforturi pentru cunoasterea unor noi aspecte ale universului. Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este modul de transmitere al informatiilor : in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ). De asemenea a descoperit un inel din corpuri solide in orbita in jurul stelei Vega. de baterii care folosesc cel mai des acest tip de energie si in multe cazuri de 26 . temperatura. a proceselor extraterestre si a comportarii fiintei umane in spatiul interplanetar Satelitii sunt folositi atat pentru explorare cat si in domeniul comunicatiilor. numarul si marimea meteoritilor precum si intensitatea si directia campului magnetic al Pamantului.o larga raspandire se bucura in prezent si teledetectia spatiala. Satelitii artificiali sunt alimentati cu energiei solara. In prezent. O caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta.

Dar nici ei nu au putut sa-si imagineze viteza cu care secolul XX avea sa faca sa progreseze omenirea. precum si cu echipament de control ca radarul si sisteme capabile sa detecteze stele. O asemenea naveta poate sa-i retraga de pe orbita si sa-i repare. automobilele. In comparatie cu nivelul de cunostinte de la începutul veacului. ti-ar fi râs în nas. Satelitii sunt plasati in orbita pe rachete. Pentru a reduce costurile de lansare.par ireale. pregatindu-i pentru relansare sau ii poate readuce pe Pamant. existasera vizionari de tip Jules Verne. rachetele si navetele spatiale . 27 . Daca în 1900 ai fi spus cuiva ca omul se va deplasa cu viteze de doua ori mai mari decât sunetul. Satelitii sunt echipati cu radio-emitatoare pentru transmiterea datelor aflate cu ajutorul instrumentelor de la bord. treburile. avioanele. NASA a construit navete spatiale care pot transporta sateliti si pot sa-i lanseze pe orbita. Sigur.care manânca spatiul câstiga timp . pentru misiuni viitoare .posibilitati dovedite pentru prima oara intr-o misiune din 1984.generatoare nucleare. cu radio-receptoare si circuite electronice pentru stocarea datelor.

Americanul Robert Goddard si-a scris primele note despre racheta în 1909. In 1925 Goddard a reusit sa tina în aer timp de 24 secunde un motorracheta cu combustibil lichid. Cu el renastea categoria semizeilor din legendele antice. nascut la Timisoara.a devenit o fantastica aventura industriala si tehnologica. care avea sa fie atins 8 ani mai târziu.Iata de ce. facea primele studii asupra rachetelor (1923). luat prizonier de americani. Istoria zborurilor in spatiu Cu sase ani înainte ca dirijabilul german Von Zeppelin sa faca ocolul pamântului (1929). A fost nevoie de crearea unei rachete capabile sa smulga gravitatiei terestre capsula Apollo. echipa de tehnicieni care lucrase cu Oberth transformase teoriile acestuia în practica. Intre 1920 si 1923 Artileria navala i-a oferit 100 dolari pe luna pentru studii. O luna mai târziu presedintele J. de creare a unui costum adecvat misiunii. la înaltimea de 12. spre mirarea oamenilor care se considerau normali. Razboiul mondial a fost acela care i-a permis sa progreseze. sub egida Artileriei.Ceea ce la început a fost o sfidare politica demonstrarea superioritatii democratiei americane fata de comunismul sovietic .F. In 1913 el decreta ca o racheta de 90 kg poate propulsa în spatiul extraatmosferic o greutate de 450 g. Paralel. La 31 ianuarie 1958 o racheta Jupiter C (derivata din V2 si construita chiar de Von Braun) lansa primul satelit american. putem numi secolul nostru secolul vitezei. parintele ei. Anul 1961 a fost un an crucial pentru omenire. primul satelit artificial al pamântului. a fost nevoie de identificarea unui loc favorabil aselenizarii. care avea 45 de tone. de conceperea modului 28 . Explorer I. Membrii acesteia erau priviti cam asa cum era privit muschetarul-spadasin si fanfaron Cyrano de Bergerac. La 12 aprilie Iuri Gagarin a zburat primul în spatiul cosmic. parcurgând 56 m. Herman Oberth. unii dintre ei pregateau primii pasi spre stele. Dupa razboi.Oamenii nu credeau în asa ceva. tot în Germania. o "Asociatie pentru navigatia spatiala". competitia sovieto-americana a demarat în tromba. guvernul german subventiona cercetarile lui Herman Oberth. Kennedy declara în Congresul american: "Cred ca tara noastra trebuie sa se angajeze ca în urmatorii 10 ani sa trimita un om pe Luna si sa-l aduca teafar înapoi pe Pamânt". Intre timp. In 1935 o racheta cu combustibil lichid atingea altitudinea de 2 300 m si depasea vitezasunetului. Von Braun. 3% din bugetul anual al Statelor Unite a fost consacrat acestui obiectiv. Racheta V2 a fost experimentata si definitivata în 1944. care povestea despre calatorii spatiale si despre asteroizi.5 m. în acelasi an înfiintându-se. Primul pas al omului pe luna a costat 25 miliarde de dolari si s-a bazat pe ambitia nationala si pe munca efectiva a 400 000 americani. El vine dupa secolul mecanicii sau al industrializarii. In 1957 rusii lansau Sputnik I.Prima racheta cu propergol a zburat doua secunde si jumatate. va îmbina visul lui Goddard cu cel al lui Oberth. fara a gresi. si totusi.

La 20 iulie 1969. care n-a avut niciodata o comoditate mai mare. a lui Serghei Koroliov. Este un pas mic pentru un om. Neil Armstrong cobora pe satelitul natural al Pamântului. Astru : -orice corp ceresc natural . pe uscat. cântarind 381. ora 16 si 17 minute.Mai mult ca oricând si la o scara inimaginabila. putem spune ca primul secol al mileniului 3 va fi informatic sau nu va fi deloc. Ulterior au mai lansat sateliti Israelul si Pakistanul. ordinatoarele aduc informatia la domiciliu si preiau rolul mijloacelor de transport care au caracterizat secolul vitezei. In 1975 s-a nascut Agentia Spatiala Europeana (ESA).lunar (15 tone la plecare. dar un gigantic salt înainte pentru omenire". omul aspira la instalarea în noile teritorii cosmice. la sfârsit de secol.5 zile. ca membri ai clubului spatial. care la 24 decembrie 1979 folosea prima racheta Ariane. informatia se pune în slujba omului. iar astronautii sovietici si americani au lucrat împreuna timp de doua zile. sovieticii acumulau premiere spatiale: capsule Voshod cu 2-3 cosmonauti (1964).1965). Japonia (1970).Anul 1975. 4.5 la recuplarea cu Apollo). La ultimii ani ai secolului.2 kg. omul îsi cultiva gradina personala: mintea.Statelor Unite si Uniunii Sovietice li s-au adaugat. Din iulie 1969 pâna în decembrie 1972. "Acum parasesc LEM-ul spunea Armstrong. Faptul ca în statiile orbitale se fac pregatirile si ca descoperirile de pâna acum au aplicatie în cotidian nu mai par spectaculoase. sa parcurga 92. prin apa si via cosmos. principalul lor creator de rachete. Oricum. Omul trece la ora comunicatiilor fara limite. sufletul. Prin sunet si imagine. capsulele Soiuz si Apollo sau cuplat pe orbita. în 1966. sase ore mai târziu. Paralel. prima iesire libera în spatiu (Leonov. sase misiuni Apollo au permis ca 12 astronauti sa petreaca pe Luna 12. satelitul A1-Asterix).3 km si sa aduca pe pamânt 2196 de mostre de roci lunare. 1965. La jumatatea lunii iulie. Franta (26 nov. explorarea spatiului si cursa pentru viteza nu mai au aerul de epopee eroica. prin aer. Parafrazându-l pe Malraux. sub ochii a sute de milioane de telespectatori. Programul sovietic a fost încetinit dupa moartea. goana dupa actiune.Acum. al destinderii maxime în perioada razboiului rece. dupa viteza ca fi înlocuita de inegalabila viteza de circulatie a informatiei.Se vorbeste chiar de replierea omului spre sine însusi. China (1970) si Marea Britanie (1971). cel mai reusit lansator din acest secol.Va fi oare secolul XXI un secol al individualismului? Poate. Dupa ce a pasit pe Luna. LEM-ul misiunii Apollo XI aseleniza. a permis efectuarea primei demonstratii ca omenirea trebuie sa coopereze pentru a putea cuceri Cosmosul. 29 .

formata prin impactul cu un meteorit . care degaja cantitati importante de gaz si pulberi si devine luminos cand se apropie de Soare . 30 . An : -timpul in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui . respectiv 366 de zile in total . al Pamantului . Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . care formeaza un desen ce poarta o anumita denumire . Activitate solara : -ansamblu de fenomene observate pe Soare in legatura cu petele solare . Afeliu : -punct al orbitei unei planete situat la distanta cea mai mare de Soare . Calendar : -sistem de masurare a timpului . care se intine dincolo de cromosfera . regiune a cerului care include acest grup de stele si care a fost delimitata cu precizie de astronomi . Avion orbital : -avion prevazut cu motoare capabile sa il propulseze pe orbita in jurul Pamantului . Cometa : -mic astru format din roci si gheata . in special al Pamintului . s-ar putea sa fi marcat inceputul Universului . a unei galaxi spirale . din cate stim . Aurora polara : -fenomen luminos frecvent pe cerul regiunilor polare . provocat de patrundera in straturile superioare ale atmosfei a unor particule electrice provenite de la Soare . va marca sfarsitul Universului daca asta se va contracta astfel incat toate galaxiile sa fuzioneze intr-un obiect unic . Big Beng : -eveniment comparabil cu o explozie gigantica . Baterie solara : -dispozitiv care transforma energia luminoasa primita de la Soare in energie electrica . Capsula spatiala : -mic vehicul spatial recuperabil . folosit pentru transportul de animale . materiale sau astronauti . Bulb : -parte centrala .Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . Cromosfera : -strat inferior al atmosferei Sorelui . Bisect : -termen folosit pentru anul care are o zi in plus in luna februarie . umflata . aceasta . in mod particular . care se bazeaza pe miscarea Pamantului . situat deasupra fotosferi . ale carei dimensiuni nu depasesc cateva sute de kilometri . Constelatie : -grup de stele invecinate pe cer . Crater ( meteoritic ) : -adancitura circulara la suprafata unui astru . Asteroid : -planeta mica . din cate stim . Big Cruch : -eveniment care . Coroana : -strat superior al atmosferei Sorelui .

Luneta : -instrument optic cu un sistem de lentile de sticla. Habitaclu : -partea unei nave spatiale rezervata echipajului . la o altitudine de aproximativ 35800 km . Eruptie solara : -descarcare de energie care se produce in cromosfera si coroana .pare nemiscat . Faza : -fiecare dintre aspectele succesive sub care poate fi vazuta Luna pe cer in timpul miscarilor sale in jurul Pamantului . Gaura neagra :regiune a spatiului aflata sub influenta unei forte de de atractie atat de mari . Fuziune nucleara : -unire a mai multor nuclee de atomi usori intr-un nucleu de atom mai greu . 31 . cuprinzand o multitudine de corpuri solide mici care poate fi observata in jurul celor mai mari planete ale sistemului solar.Centrifuga : -instalatie turnata destinata supunerii unui astronaut sau uni material efectelor acceleratiei . cum sunt astrii . atraganduse reciproc . Halo : -regiune sferica din jurul discului unei galaxii spirale in care se gasesc stele batrane grupate in roiuri globulare . Globula : -nor intunecat . in care tot hidrogenul din centru s-a transformat in heliu si care se dilata pe masura ce se raceste . Fotosfera : -strat superficial luminos al soarelui . ele constituie o insula de materie in Univers . Emisfera : -fiecare din cele doua jumatati ale globului pamantesc sau ale sferei pamantesti . Echinoctiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand zilele sunt egale cu noptile . Imponderabilitate : -disparitia efectelor ponderabilitatii . Inel : -zona aproximativ circulara. cu o forma aproape sferica . deasupra unei regiuni de pete solare . care permite observarea obiectelor foarte indepartate. Giganta rosie : -stea batrana . incit nimic nu ii poate scapa . si care vazut de pe Pamant . care se produce la o temperatura foarte inalta si este insotita de o degjare de energie . Geostationar : -se spune despre un satelit artificial care se invarteste in jurul Pamantului in planul ecuatorului . Galaxie : -vast ansamblu de stele si materie interstelara care raman apropiate . de materi interstelara care reprezinta unul dintre primele stadii ale formarii unei stele . Galaxia activa : -galaxie de o factura speciala in care nucleul emite o cantitate extraordinara de energie .

Luna plina : -faza Lunii in care aceasta se afla intr-o pozitie opusa Soarelui in raport cu Pamantul si apare sub forma unui disc intreg care straluceste toata noaptea . Meteorit : -corp solid venit din spatiul interplanetar. care cade pe suprafata unei planete . Luna noua : -faza a lunii in care aceasta se afla intre Pamant si Soare si nu este vizibila . descrisa de un corp in spatiul in jurul altui corp ceresc cu o masa mai mare . Materie neagra : -materie invizibila a carei prezenta pare indispensabila explicarii unor proprietati obsevate la galaxii . Modul : -partea unui vehicul spatial avand o structura si o functie determinata . Naveta (spatiala) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor Lunii . Magnetosfera : -volum in care campul magnetic al unei planete este inchis de vantul solar. Lansator (spatial) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . sau echipaj al unei nave spatiale .Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor lunii . Nebuloasa : -nori de gaz si de pulberi situat in spatiul care se intinde intre stele . Miscare diurna : -miscare de rotatie pe care cerul pare sa o faca in jurul Pamantului in cursul unei zile . Nucleu : -partea centrala a unei planete. Obiectiv : -oglinda principala a unui telescop sau lentila principala a unei lunete care primeste lumina astrilor observati . Misiune (spatiala) : -sarcina specifica incredintata unui lansator.Ea poate sa fie formata din stele stinse sau prea mici pentru a emite lumina. Meteor : -fenomen luminos provocat de intrarea in atmosfera a unui corp solid venit din spatiu . Ocular : -sistem optic care. sonda spatiala. 32 . este plasata in dreptul ochiului observatorului si permite marirea imaginii oferite de obiectiv . satelit automat. de forma unei curbe inchise. la o luneta sau un telescop. nori de gaze foarte reci. unde materia are cea mai mare masa pe unitatea de volum . Luna : -diviziune a calendarului care corespunde aproximativ duratei unei lunatii . Nava spatiala : -vehicul spatial in general cu pasageri . sau din particule atomice inca necunoscute . Orbita : -traiectorie.

Planeta : -corp ceresc fara lumina proprie. Pitica neagra : -pitica alba ajunsa la sfarsitul vietii. la sfarsitul noptii . putin luminoasa. Rotatie : -miscare a unui astru in jurul axei propriilor poli . care confera masa corpurilr si tinde sa le faca fie sa cada pe astru . Pol ceresc : -fiecare din cele doua puncte imaginare prin care axa polilor terestri strapunge sfera cereasca . Patrar : -faza Lunii in care aceasta este vizibila sub forma unei jumatati de disc . Primul patrar este vizibil la inceputul noptii. care se invarteste in jurul unei stele . Planeta : -corp cersc fara lumina proprie . Protostia : -primul stadiu observabil in formarea unei stele . Roi (de galaxii) : -grup care cuprinde zeci . Presurizat : -se spune despre o incinta in care este mentinuta o anumita presiune .Orbitor : -vehicul spatial care indeplineste misiunea de a ramane pe orbita in jurul unui astru . Periheliu : -punct al orbitei unei planete situat cel mai aproape de Soare . in anumite conditii . Radiogalaxie : -galaxie care constituie o sursa foarte puternica de unde radio. care se invarteste in jurul unei stele . satisfacatoare pentru organismul uman . Ponderabilitate : -forta exercitata asupra corpurilor situate pe un astru sau in vecinatatea acestuia . cand nu mai emite lumina . Pitica alba : -stea mica foarte densa. Revolutie : -miscare a unei planete in jurul Soarelui . Quasar : -nucleu luminos al unui tip special de galaxie foarte indepartata . fie . Particula : -constituent fundamental al materiei sau luminii . Perioada (de revolutie) : -interval de timp care separa cele doua treceri consecutive ale unei planete sau ale unui satelit prin acelasi punct al orbitei sale . saua unui satelit in jurul planetei sale . Radiotelescop : -instrument care capteaza undele radio emise de astri . Propulsie : -forta de impingere creata de un motor-racheta .pana la mii de galaxii . Protuberanta : -tasnire a materiei din cromosfera spre coroana . ultimul patrar. 33 . sa se satelizeze in jurul lui . care reprezinta ultimul stadiu de evolutie al unei stele ca Soarele .

capabil a se deplasa in afara atmosferei . Stea de neuroni : -stea foarte mica in care materia este atat de comprimata . Sistem solar : -regiune a spatiului care depinde de Soare . cand lumina obijnuita traverseaza o prisma . Stea : -astru gazos foarte cald . care se invarteste in jurul unui corp ceresc . 34 . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri . in forma de spic . explozia unei astfel de stele .care este elementul constitutiv al atmosferei . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri. Spicula : -jet fin de materie . Stea cazatoare : -sinonim frecvent pentru meteor . Supernova : -stea masiva care a atins un stadiu avansat de evolute si care explodeaza . Scoarta : -sinonim cu crusta . are Pamantul drept centru si se presupune ca stelele sunt fixate pe ea . Satelit (artificial) : -obiect construit de om .Racheta : -vehicul propulsat de unul sau mai multe motoare cu reactie . piure “ de particule atomice numite neutroni . Superroiuri : -roiuri de roiuri de galaxii . incat s-a redus la un . Spectru : -imagine obtinuta in urma descompunerii radiatiilor uminoase . Supragiganta : -tip de stea foarte luminoasa si cu un diametru foarte mare . Regolit : -strat cu fragmente de roci . destinat explorarii anumitor astri din sistemul solar . ea este descompusa in banda de culori a curcubeului . Sarcina utila : -echipament lansat in spatiu pentru a indeplini o anumita functie . Soare : -stea in jurul careia se invartesc Pamantul si celalalte planete ale sistemului solar .care produce si emita lumina . Solstitiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand Soarele este la cea mai mare distanta de ecuator .. Astfel . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar . ansamblu de astri pe care cuprinde ii cuprinde . Satelit : -corp care se invarteste in jurul unei planete . Sfera cereasca : -imensa sfera mobila imaginata de astronomi . la suprafata Lunii .

In viata cotidiana . conceput in general pentru misiuni de lunga durata . 1. Zbor parabolic : -zbor care permite plasarea unui avion pe o traiectorie unde aceasta intra in cadere libera obtinandu-se astfel . Vant solar : -flux de particule atomice foarte rapide . Soarele etc.) 12 tone. 35 . Statie orbitala : -vehicul spatial automat sau cu pasageri .Sonda (spatiala) : -vehicul spatial fara pasageri . Durata poate fi masurata in functie de diferite repere : stele indepartate . Zi : -timpul in care Pamantul face o rotatie in jurul propriei axe . timp de cateva momente .) 100 grame.Cat cantareste cel mai mare meteorit gasit pe Pamant? a. pentru observarea astrilor .) 60 tone. c. o ponderabilitate extrem de redusa . aflat pe orbita in jurul Pamantului . d. ziua este impartita in 24 de ore . b. de mari dimensiuni . care paraseste in permanenta Soarele . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar . in interiorul aparatului . Telescop : -instrument optic compus dintr-un sistem de oglinzi .) 35 kilograme. Unitate astronomica : -distanta medie de la Pamant la Soare .

36 . c. b.) 400 D. 4. 5.2. b.) o jumatate de ora. 3.) XVII.) XIV.) Pamantul.) XIX.) Mercur. d..) XV.) Pluto. c.) XX.) aproximativ 4000.Primul telescop a fost realizat de catre : a.) aproximativ 6000.) Vadimir Poliakov.) Venus. e. b.C. 7.) Aleksei Leonov. b.) Isaac Newton.) Pluto.Cine a efectuat cel mai lung zbor spatial? a.) Pamant.) 2 secunde.Cate stele se pot observa cu ochiul liber intr-o seara senina? a. d.) Albert Einstein.Care este cea mai calda planeta? a.Care este planeta cu cel mai mare numar de sateliti naturali? a. b. b. c. b. 8. c. b.) 400 I.) 1 ora.) 3 minute.) Neil Alden Armstrong. 9. c.In ce secol au fost invetate instrumentele optice. luneta si telescopul? a.Cat duraza ca lumina sa iasa din Soare.C.) aproximativ 5000.Cand descopera Grecii ca Pamantul este rotund? a. daca nu ar intalni nici un obstacol pe traiectoria ei? a.) Neil Alden Amstrong. 6. d. c.) Venus. e. c.) Saturn.

) nanometru. 18.Saturn.Uranus.Din ce sunt formate inelele planetei Saturn? a.) 364 zile.Suprafata Pamantului este acoperita de apa in proportie de: a. 14. c.Saturn .) Mercur. f.Marte.) Roci.) Uranus.) 1 metru.) Pluto.Care sunt planetele-gigant ale sistemului solar numite si planetele joviene? a.) Pamant.) raza soarelui.) 71%. b. d.Marte.) Mercur. c. e. 11.) Jupiter. 10. b.Jupiter. b. c.) raza pamantului.) -170 grade C.Noaptea temperatura pe luna poate ajunge pana la: a. 15.) Jupiter.) Kilometru.Pluto.Neptun. 12.Care este ultima planeta gasita de astronomi? a.) 68%. d.d.Unde se afla cei mai inalti vulcani ai Sistemului Solar (astazi stinsi)? a.) -100 grade C.Jupiter.Care sunt cele 5 planete care se pot observa cu ochiul liber in timpul verii? a.) Marte.Un an bisect are: a.) 70%. b. 17. 37 . c.) 366 zile.) Mercur.Venus.) Setna.Saturn. b.Venus.) Jupiter.) Gaze de hidrogen. d.Venus. c.Aranjati in ordine crescatoare urmatoarele distante? a.) parsec. c. b.) -500 grade C. b.) 72%.) 363 zile. b.) Johannes Kepler. c. 13.Pamant.) Blocuri de gheata si pulberi. 16. b.

) Din miezul unei stele explodate. c.) 240 milioane de ani.Cat face timp face Soarele inconjorul Galaxiei? a.Cand a avut loc explozia Big Bang? a. c.Decate feluri poate fi Eclipsa de Soare? a. 22.) in urma impactului cu un asteroid.rosu.) am fi mai grei decat pe Pamant.) spre Soare.) opus Soarelui. 24.) Verde. b.) Mercur.Care sunt planetele telurice situate cel mai aproape de Soare? a.) 250 milioane de ani.) Din explozia Bog Beng.Pamant si Marte.) aceeasi greutate ca si pe Pamant. b.) in urma impactului cu un meteorit urias.) 260 milioane de ani.alba.Venus. c.) spre Pamant. b. 25. ani. c.Cometele au o coada care este indreptata totdeauna? a.) Partiala totala. 20. 21.Mercur. am avea: a.Ce culori au stelele ? a.portocalie. 23.Daca am pleca pe Luna. c.Care a fost prima statie Orbitala? a. d. 27.. 28. b. c. 38 .19.A sa format: a.Saturn si Pluto.) Galben.crem. b.) Din meteoriti.) Totala inelara.) Labiratorul spatial american Skylab. 26.) 19 mil.albastru. b.) 15 miliarde ani.) perpendicular pe traiectoria lor. b.U. aloastru.Din ce se formeaza o gaura neagra? a.) Partiala totala inelara.) Jupiter. b.) 25 miliarde ani. b.) Laboratorul sovietic. b.) Maro.Craterul aflat in Arizona S.

6 km/s b.) Gap= 15 mg c.) v = 4. 30.62 m/s2? a. La altitudinea la care el se misca acceleratia gravitationala este de n = 4 ori mai mica decat la suprafata Pamantului.Perioada de rotatie a Lunii in jurul Pamantului este de: a.) am fi mai usori decat pe Pamant.c.) v1= 1.9 km/s 33.) v = 5. 2.760 Km iar g0= 1. 29.-b.) cele mai indepartate sunt iluminate mai puternic.) 27 zile.) v1= 1. c.-c.) Gap= 50 mg 32.) v = 6.) v1= 1. c.8 km/s 1.Sorele lumineaza toate planetele sistemului Solar astfel incat: a. b.) toate sunt la fel iluminate.5 km/s b. 39 .Ce masa aparenta are un cosmonaut in timpul decolarii navei cosmice cu acceleratia 5 g? a.) 28 zile.) 23 zile.Un satelit se misca pe o orbita circulara in jurul Pamantului.2 km/s c.) cele mai apropiate sunt iluminate mai puternic. Care este viteza satelitului ? a. 31.Sa se calculeze prima viteza cosmica la suprafata lunii stiind raza Lunii R= 1. b.7 km/s c.) Gap= 5 mg b.

-a.-a. A Bucuresti 1983.a. 18. Hristev.f.-c.-b. 15.-a.-d.-a.-c.-a. 12. 26.-b. 22.-c.-a. 40 .-a. 21.-e.-c. 4. 14. 31. 27. 8. 7.-b.-c.-a. 11. 33.d. 23. .-b. 9.-c.-a.-d. 30.b. 17. 16. 25. 19.-b.e. 32.-a.3.-b. 20. 1. 13. 6.-a.-b. 28.“Probleme de fizica – clasele IX – X” Editura Didactica si Pedagocica.-c. 5. 10. 24. 29.-c.-a.-b.

A 3. Bucuresti 1982. E 9.“Introducere in astrofizica”. .“Rabdare in azur”.“Laboratorul astrofizicianului amator”. . Matei. .“Universul – vol. A 4.“De la roata la farfuria zburatoare”. V . 41 . . S 6.Editura Albatros. P 8. Editura Humanitas. H 7.Editura Tehnica. Bucureşti 1985.“Eruptiile solare”. Teodoru. . Cluj-Napoca 1987. Reeves. Merleau – Ponty. Bucureşti 1978. Cluj-Napoca 1980. . Moraru. Bucureşti 1993. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Kastler.2.“Cosmologia secolului XX”.II Astrofizica”. Bucuresti 1986. Editura Dacia. Ureche. . J 5. Toma.“Aceasta stranie materie”. Editura Dacia. Bucuresti 1980. Editura Albatros. Editura Politica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful