COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA CERCUL DE ASTROFIZICA MODERNA “DIN UNIVERS”

TITLUL LUCRARII:

PROFESOR COORDONATOR: LUCIA GUTU

AUTOR: CATALIN BABOS

ASTROFIZICA MODERNA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………2 2. TRANZITUL PLANETEI VENUS - dupa 122 de ani……………………………….....3 3. TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI:..............8
• •

Primele trei minute ale universului……………………………………………………9 Ultimele patru minute ale universului ……………………………………………….11

4. PERSONALITATI CELEBRE ……………………………………………………......12 5. METEORITII……………………………………………………………………...……19

Legendele meteoritilor………………………………………………………………..22

6. TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU…………………………..…...24 7. ZBORURI IN SPATIU…………………………………………………………...……..26

Istoria zborurilor in spatiu…………………………………………………….......….26

8. DICTIONAR ASTRONOMIC ……………………………….…………………….….28 9. TESTE GRILA ………………………………………………………………..………...34 10. RASPUNSURI……………………………………………………………….…………..38 11. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….……………..39

2

Lucrarea cuprinde cateva studii facute de un grup de elevi astronomi din clasele de liceu participanti la olimpiada judeteana de astronomie coordonati de doamna profesoara de fizica LUCIA GUTU. Cercetarile efectuate au implicat un mare numar de ore de studiu si masuratori(observatii) directe,efectuate la OBSERVATORUL ASTRONOMIC AL UNIVERSITATII”BABES- BOLYAI” Cluj Napoca,la Muzeul de mineralogie din cladirea principala al UBB(studiul meteoritilor ajunsi pe planeta Pamant(Terra),la Centrul Cultural Francez pentru material bibliografic,traduceri si studierea unor programe,CD-uri,enciclopedii despre Istoria Universului si teorii actuale cuprinse in bibliografie. Toate acestea sunt concretizate in urmatoarele teme: 1.TRANZITUL PLANETEI VENUS-dupa 122 de ani 2.TEORII ACTUALE MONDIALE DESPRE EVOLUTIA UNIVERSULUI 3.CERCETARI ASTRONOMICE DE-A LUNGUL SECOLELOR 4.FIZICIENI SI ASTRONOMI 5.METEORITII 6.CURIOZITATI!-INTREBARI PROBLEMA 7.TRANSMITEREA INFORMATIILOR DIN SPATIU 8.ZBORURI IN SPATIU 9.GLOSAR DE TERMENI 10.TESTE GRILA COMPUSE DE ELEVI

3

Un tranzit similar are loc daca un satelit sau umbra sa trece pe suprafata unei planete de exemplu corpurile sau umbrele satelitilor galileeni pe Jupiter sau a lui Titan pe Saturn. Aceste evenimente sunt vizibile doar cu telescopul si se numesc tranzituri ale umbrei.

Tranzitul umbrei unui satelit galileean Tranziturile lui Mercur sau Venus se numesc tranzituri planetare si sunt foarte spectaculoase datorita raritatii lor. Se produc atunci cand Mercur sau Venus se afla la conjunctie inferioara (aceasta se intampla in medie, pentru Mercur o data la 116 zile, iar pentru Venus o data la 584 zile) si in acelasi timp aproape de unul din nodurile orbitei (punctul de intersectie a orbitei lui Mercur sau a lui Venus si planul elipticii). Atunci planeta se gaseste pe o linie dreapta intre Pamant si Soare. Deoarece planul orbital al lui Mercur este inclinat cu un unghi de 7 grade in raport cu planul elipticii, iar inclinarea orbitei lui Venus este de 3.3 grade, iar cele doua conditii ca planeta sa fie simultan la conjunctie inferioara si intr-un nod al orbitei - nu sunt intotdeauna indeplinite, aceste tranzituri planetare sunt evenimente ceresti rare. In medie sunt 13 tranzituri ale lui Mercur in fiecare secol, adica in medie unul la 7.5 ani, iar pentru Venus la patru tranzituri in 243 de ani. In trecut astronomii utilizau tranziturile lui Mercur si Venus pentru a obtine informatii despre dimensiunile din Sistemul solar: marimea Soareului,
4

5 . Jamaica. A fost de asemenea posibil sa se determine longitudinea observatorului. care se numeste unitate astronomica (UA). Astfel spre deosebire de tranzitul lui Mercur. In timpul fenomenului planeta Venus va avea diametrul aparent de 57. Este cel mai mare disc planetar observabil.distanta pana la Venus si distanta Pamant-Soare.8. in alte situatii planetele nedepasind 50". In instrumentele astronomice utilizand de asemenea filtre pe masura se va vedea un disc negru mare de aproape 1'. utilizand paralaxa. dar protejat de ochelari de eclipsa sau filtru solar. Metoda triangulatiei Prin surprinderea momentelor exacte cand planeta intra prin stanga discului Soarelui din diferite pozitii de pe Pamant. la acest tranzit pe discul solar se va vedea planeta cu ochiul liber. De exemplu observarea tranzitului lui Mercur din 1677 a fost utilizata pentru a determina longitudinea localitatii Port Royal.8" iar Soarele de 1890". Pentru a calcula aceasta marime astronomii au folosit metoda triangulatiei. Astronomii au putut uliliza valoarea UA ca o baza pentru a afla distante din Sistemul solar sau distante pana la stelele apropiate. se determina distanta Pamant-Soare.

de fapt Soarele este eclipsat de Venus. Fenomen asemanator cu eclipsele. Toti cei aflati in viata nu au trait inca un astfel de eveniment. 6 . Mai mult.Diagrama tranzitului Animatia tranzitului Tranzitul lui Venus pe discul Soarelui este un fenomen foarte rar. in 2004 va fi la Zenit deasupra Kuweitului. unii vor fi dintre putinii fericiti care vor vedea de doua ori in viata lor acest fenomen –urmatorul tranzit 2012.

6 ani.618). Venus are o perioada de revolutie sinodica de 584 zile terestre. De amintit faptul ca pentagrama contine in ea proportia de aur (numarul phi= 1. experimentam un Venus retrograd.conjunctia inferioara Daca Venus ar fi fost in planul ecliptic.Alinierea Soarelui.primele 236 zile de la conjuctia inferioara apare ca Luceafar de dimineata .6 ani terestri) este impartit in 4 perioade: . Dar nu toate acestea devin treceri pe discul solar.conjunctai superioara .o perioada de 90 zile este invizibila . datorita mersului aparent pe bolta cereasca. deci punctele de retrogradare ale lui Venus formeaza acelasi pentagon. acest tranzit ar fi trebuit sa apara la fiecare 584 zile.care duraza aproape 8 ani si consta in cinci ciluri sinodice.Acest an venusian (1.6 grade una fata de cealalta.o perioada de 250 zile dupa conjunctia superioara apare ca Luceafar de seara .o perioada de 8 zile este invizibila . 7 . In aceste 584 zile si Pamantul se roteste in jurul Soarelui. In acest fel apar 5 localizari pe ecliptica unde fenomenul are loc. astfel ca o aliniere a celor trei corpuri ar trebui sa apara la 215. Cand Venus ajunge in aliniere cu Pamantul. Terrei si lui Venus are loc la fiecare 1. Rezultatul este o "serie sinodica pentagonala ".

cele cinci miscari retrograde sunt efectuate diferit fata de ecliptica. cu 2 grade spre vest de precedenta. Tranzitele au de obicei loc in lunile iunie sau decembrie. dar deplasate cu 2-3 grade. Corespunzator celor cinci aliniamente. datorita faptului ca fiecare serie apare dupa exact 7.Alinierile apartinand unei serii pentagonale urmatoare apar aproape in aceleasi locuri ca cele anterioare. Dar inclinarea orbitei venusiene este de 3.997 ani si nu 8 ani. pe bolta cereeasca. astfel ca nu orice conjuctie reprezinta automat si un tranzit pe discul Soarelui. Aceasta face ca intrega serie pentagonala sa fie deplasata. deci sunt unice.4 grade. 8 .

Deci. Platon a fost socotit ca unul dintre sustinatorii principiului biblic al genezei determinate. din 18 august 2003. sunt surprinse in schema de mai jos. de la ultima sa conjuctie superioara. Ea are drept scop studiul intregului Univers material. 9 . logos=stiinta). O fateta posibila a abordarii problematicii originii Universului se regaseste inca in filozofia greaca. perioada principala fiind de 243 ani. la intervale de 8 ani. La Aristotel Cosmologia era deja catalogata ca o ramura a Fizicii. Momentele orbitale ale lui Venus.5 ani si apoi dupa 121.Schema recurentei fenomenului este data mai jos. tranzitele apar perechi. Cosmologia reprezinta stiinta despre lume (Pitagora: kosmos=lume. iar fiecare astfel de pereche se produce dupa 105. In urma aplicarii acestui principiu. in principiul "geouniversului" lui Platon: " Unul a creat lumea si omul". intr-o astfel de serie.5 ani.

Printr-o tranziţie "topologică" de fază. Datorita valorii finite a vitezei luminii. apoi cu cea tare si in fine cu cea gravitationala. La temperaturi mari (energii termice inalte) fortele tind sa se unifice: intai cea electromagnetica cu cea slaba. aleatoare. sansa de formare a unui Univers care sa permita aparitia vietii este foarte mica. intervalele in care pot varia acesti parametri fac ca numarul de Universuri posibile (pentru aparitia vietii) sa fie infinit (este aceeasi problema cu cea a intervalului limitat [a. ci ca un rezultat intamplator al unor conditii initiale arbitrare. pornind de la o stare initiala. Universul nostru initial (t->0). emanând de la o explozie promordială numită Big-Bang. Dar in acelasi timp. si de intervale foarte restranse de variatie a acestor parametri (vezi cartea recent aparuta a lui Martin Rees "Doar sase numere"). tot pe baza principiului lui Platon (fiind si cel mai apropiat de principiul creationist). principiul creationist reprezinta doar una dintre posibilitati (avand insa o pondere infima). intradevar. Aplicarea acestui principiu demonstreaza ca aparitia vietii intr-un Univers depinde de un numar mic de parametri. este suficient de mic ca raza pentru a deveni o gaura neagra masiva .b] pe axa numerelor reale a carui multime de numere este infinita). Universul isi pierde proprietatea sa de cauzalitate globala.In prezent stiinta (Cosmologia) detine dovezi ale unui proces evolutiv al Universului in care traim. Aceasta demonstraza ca pot exista o infinitate de universuri asemanatoare (dar totusi diferite in structura lor) care sa permita aparitia vietii. Acest principiu demonstraza ca. era format din ~10**75 zone cauzale distincte. mergand spre inceputurile sale.principiul antropic. Aceasta indica faptul ca.Timp de o fracţiune inimaginabil de mică dintr-o secundă. in faza sa cuantica. Problema a fost tratata cu cateva secole inainte de Platon de catre un alt filozof grec. Anaximandru. Astăzi. ducând la apariţia 10 . materia se află într-o formă (geometrie) supradimensională care are 3+1+N dimensiuni. cu temperatura inalta si raza mica. Intr-un astfel de multiunivers.Stiinta actuala opune. Universul. Acest principiu stipuleaza ca Universul in care traim nu apare in urma unui act creationist. in care fizica determinista nu mai actioneaza ea fiind inlocuita de principiile fizicii cuantice relativiste. Procesul (privit inapoi ca timp) este de tip termic. cele N dimensiuni ale materiei se decuplează de dimensiunile spaţiului şi timpului. Putem considera Universul nostru ca fiind unul dintr-o infinitate de sisteme gigantice similare şi că are următoarea geneză. cea mai larg acceptată teorie cosmogonică este teoria Universului în expansiune.

câmpia reprezintă izotopii.Dicke consideră Universul fizic ca un gigant servo-sistem şi anumiţi parametri care caracterizează evoluţia de ansamblu acestuia. Gogu Constantinescu. într-o fracţiune infimă de secundă. ne dovedesc că acestea le găsim peste tot.A urmat. în alte regiuni vor avea loc procese de organizare şi concentrare. La fel. Dacă Universul este un sistem conservativ. protoni. ci şi a informaţiei.Totul se petrece în mai puţin de 3 secunde şi după acest timp exista deja materia ordinară: electroni. înzestrat cu o cantitate fantastică de informaţie. cauzal conexă. izotopii sunt elemente chimice disonante. la 20 -109 ani după "clipa zero" şi la o temperatură de de 3 K. Lumina stelelor ne confirmă că evoluţia nucleară se continuă în toate galaxiile. neutrini. interacţiune slabă. Formarea galaxiilor şi a stelelor acoperă o perioadă de timp de la 1-109 ani până la 15-109 ani după "clipa zero". credea că elementele chimice stabile respectă legile armoniei muzicale. cât şi energeticoinformaţional. se realizează pe baza gândirii lui Einstein. etc. nu numai în privinţa substanţei şi a energiei. se expandează în mod exponenţial (de unde provine şi denumirea de "scenariu inflaţonist"). astfel încât. deja format. Ne putem întreba dacă evoluţia biologică continuă în afara Pământului. Rezultă astfel simetria SU(3)*SU(2)*SU(1) care însoţeşte apariţia substanţei sub forma cea mai elementară. Totul s-a petrecut într-o regiune a spaţiului infimă în raport cu un atom. atunci Universul se va extinde la nesfârşit. organizarea quark-urilor în nucleoni şi antinucleoni. În miliardele de lumi răspândite în spaţiu totul se dezvoltă progresiv. Celelalte planete ale sistemului solar par aride. după care pot apărea două cazuri: • Dacă densitatea cosmică este mai mică decât densitatea critică.O instabilitate specifică a determinat ulterior ruperea simetriei SU(5) prin mecanismul de rupere simetrică al lui Weinberg (este vorba de corecţii cuantice de "o singură buclă" la potenţialul scalar). pe planetoizii acum dezgheţaţi.Într-un model de Univers închis. Semne ale vieţii se schiţează. cum sunt axionii. 11 . atât din punct de vedere topologic (un fel de analog tridimensional al suprafeţei sferei). aceea de quark-uri şi probabil sub alte forme. evoluează în cadrul modelelor cosmologice relativiste. Evoluţia globală este adiabatică. energie şi informaţie este constantă.Se crede că grupul de simetrie SU(5) corespunde unificării tuturor interacţiunilor fizice posibile (gravitaţie. Această mică regiune.Faţă de situaţia în care se află Universul în epoca actuală. Formularea matematică a Universului fizic. viaţa este o manifestare a unor forme de energie. Universul va continua să se dilate încă un timp. nucleară). Dar găsim pe unii meteoriţi acizi aminici. electro-magnetică. moleculele din spaţiu. separarea materiei de antimaterie. Viaţa este o formă a mişcării materiei în Univers. Undeva în acest ocean se află ca un demon vâscozitatea magnetică ce reprezintă un monstru pentru oamenii de ştiinţă care caută elementele materiale supergrele. iar oceanul reprezintă radiaţiile. fără îndoială. Universul funcţionează ca un creier care îşi auto-reglează componentele pentru a-şi conserva anumite proprietăţi caracteristice. stocată sub forma unor grupuri de simetrie matematică. găuri negre. creatorul teoriei sonicităţii (propagarea energiei prin vibraţii). radiaţie electromagnetică. atunci toată diversitatea informaţiei actuale ar trebui să provină (potrivit unor legi deocamdată necunoscute . Ne putem închipui o insulă a stabilităţii unde vârfurile reprezintă elementele chimice stabile. evoluţie şi concentrare a informaţiei) din simetria primordială SU(5) sau eventual dintr-un grup mult mai cuprinzător. fruct al evoluţiei chimice interstelare. având compoziţia actuală (cu hidrogen preponderent şi cu sinteza nucleară a materialelor grele în stele).unui câmp scalar. Aceşti parametri trebuie să varieze în mod reciproc condiţionat pentru a asigura constanţa unor anumite funcţiuni care depind de aceşti parametri (invarianţă parametrică).Se ajunge la stadiul de Big-Bang şi de aici încolo Universul.de transformare. Informaţia necesară acestor auto-reglări se propagă cu viteza luminii pe curbele geodezice spaţiu-timp care se închid în ele însele. dacă într-o regiune a Universului au loc procese de degradare sau dispariţie. iar duhurile reprezintă marea de radiaţii. cantitatea de substanţă. în care au loc astfel de transformări.

iar Universul va ajunge din nou într-o stare granulară cu densitate infinită. fundamentat pe ansamblul de cunoştinţe furnizate de ştiinţele exacte. 1. de valori. pe care omul a reuşit să-l exploreze până acum. este creaţie de energii. cât de departe continuăm să fim de adevărul ultim. Pornind de la caracterul indestructibil şi inepuizabil al materiei. Universul Energiei este prezenţa. este coexistenţa. în devenirea universală şi indestructibilă a materiei. şi bătrâneţea nu-l micşorează. universal este intr-o continua expansiune. Aşa-numita "clipă zero" trebuie înţeleasă şi ea doar metaforic.• În caz contrar. a cărui căutare nu ne-o putem refuza. dovada find miscarea generala de departare a galaxiilor. Şi totodată. fără început şi fără sfârşit.Comform teoriei Big Bang-ului. Universul Energiei este permanenţa. Veşnic va fi. timp de miliarde de ani. Universul Energiei rămâne neatins şi păstrează tot ce-i aparţine. ca un moment în curgerea infinită. rezultă că începutul Universului din teoria prezentată nu trebuie interpretat în sensul strict al cuvântului. faptul ca viteza lor creste odata cu distanta care le desparte si ca aceasta marire a vitezei este aceeasi. Timpul îndelungat nu-l măreşte. iar circumferinţa nicăieri. pentru că veşnic a fost acelaşi. Universul energiei este o sferă al cărui centru este pretutindeni. expansiunea Universului se va sfârşi în cele din urmă datorită unei contracţii accelerate. ba chiar de cele cu care ne-au deprins manualele de şcoală de acum 20-30 de ani. Temperatura Universului va creşte din nou. Cartea lui Weinberg ne arată cât de departe suntem astăzi de cosmogoniile naive ale mitologiilor. cu toate că ştim din ce în ce mai bine că distanţa până la el nu va fi niciodată cu adevărat consumată. indifferent de viteza. Intrebarea care se pune este daca expansiunea va continua la nesfarsit sau se va opri intr-o buna zi pentru a se transforma in contractie ? 12 . care în raport cu infinitul se referă doar la colţul nostru de Univers.

dupa de mai multe ori 1032 ani.000 ani.Cum? Atomii sunt formati din nucleoni (protoni. Nu s-a dovedit inca acest lucru. Li se prevede un timp de injumatatire de 1032 ani. deci nu vor mai exista structuri solide. marile etape ale Big Bang-ului. ca se transforma in radiatie. neutroni) care sunt la randul lor formati din quarcuri. 2. 13 . cand nu vor mai ramane atomi.Avem astazi destule motive sa credem ca nici material nu este vesnica. Planeta noastra pierde in acest ritm aproximativ 1 gram de materie la fiecare 20. Dar experientele sunt in curs de desfasurare fiind sanse reale ca ele sa confirme aceasta teza. Ele se vor intoarce atunci unele spre celelalte intr-o vasta miscare de contractie universala. Aceasta atractie joaca un rol fundamental in comportamentul si in devenirea lui. Produsele acestei dezintegrari vor sfarsi prin a se anihila. Materia atrage materie. iar soarele aproape 20 grame pe an. Dar timpul trece si va veni o vreme. Chiar daca atomii obisnuitit nu sunt stabili ei au totusi o viata lunga.Exista o forta care se opune expansinuii : gravitatia. Ori se pare ca aceste quarcuri nu sunt stabile. Temperatura si densitatea vor creste neincetat si vom reface in sens invers. Universul cauta sa se intoarca asupra lui insusi. intr-o zi galaxiile vor inceta sa se mai departeze unele de atele. Mai precis atomii din care sunt formate lucrurile se vor dezintegra intr-o zi. Daca atractia este destul de puternica. Vor redeveni lumina si neutroni.

Dar. in special in cadrul Bisericii catolice.nascut in anul 1473 si moare in anul 1543. Claudius Ptolemeu . ca Pamantul si celelalte planete se invartesc in aceelas timp in propriei axesi in jurul Soarelui. El intocmeste un catalog precizand pozitia a 1 025 de stele. Secolele XVII-XIX 14 .A efectuat observatiile astronomice cele mai exacte inaintea inventatorilorii lunetei: cele privind planeta Marte ii vor permite asistentului si elevului sau Johannes Kepler. critici.Din Antichitate Hiparh .a trait in secolul al II-lea d. ale Lunii si ale planetelor printr-o combinatie de miscari circulare.este cel mai mare astronom al Antichitati.geograf si matemati grec.a trait in 201si s-a stins din viata in anul 100. A fost un mare astronom. dupa ani indelungati de studiu. A fost un mare astronom polonez care a sugerat. negandind Pamantului orice rol privegiliat in Univers.sa descopere legile miscarii planetelor in jurul Soarelui. El isi inchipuie pentru prima data ca Pamantul este nemiscat in centrul Universului si propune o teorie care permite aflarea misarilor Soarelui. in functie de stralucire lor aparenta pe cer. si descopera precizia echinoctiilor. Tycho Brahe . In secolulele XV-XVI Nicolaus Copernic .nascut in Danemarca in anul 1546 si decedat in anul 1601. aceasta conceptie a starnit multe. in care acestea sunt clasificate pentru prima oara pe marimi. C.

descopera ca Soarele este situat in centrul unui roi de stele cu o forma turtita.Construieste.(1738-1822) A fost un astronom britanic.a fost un foarte mare fizician si astronom italian.Tycho Brahe.Tot el descopera relieful Luni. Inchizitia. care il obliga sa recunoasca ca nu are dreptate.legile miscarii planetelor in jurul Soarelui.precum si doi dintre satelitii sai in 1787.apoi doi sateliti ai lui Saturn.matematician si astronom nascut in anul 1642 in Anglia si moare in anul 1727.. William Herschel .iar in 1687. Partizan al sistemului lumii propus de Copernic.Studiind repartizand stelelor pe diferite directii ale cerului.un mare fizician. Johannes Kepler .numite de atunci .enunta legea atractiei universale.partizan al sistemului Copernic.care explica miscarile planetelor in jurul Soarelui si ale Lunii in jurul Pamantului. fazele lui Venus.primul telescop .In 1992 Galileo Galilei a fost reabilitat de Biserica catolica. Este primul care obseva cerul prin luneta intre ani 1609si 1610. cei patru steliti principali ai lui Jupiter si o multime de stele in Calea Lactee.Galaxia.in 1671. nebanuite inainte.cel mai mare astronom german nascut in 1571 si decedat in 1630. nascut in anul 1564 si decedat in 1642. el este deferit unui tribunal al Bisericii catolice.datorita observatiilor facute de maestrul sau.Galileo Galilei .Descopera.care a construit numeroase telescoape si descopera planeta Uranus in anul 1781. Isaac Newton .Legile lui Kepler “. 15 .

astronom francez nascut in 1811 si a murit in 1877. el il lesneste descoperirea planetei Neptun de catre germanul J. descopera o legatura intre luminozitatea stelelor si temperatura de la suprafata acestora. in 1846.Galle . dupa neregularitatile miscari lui Uranus. acceptata si astazi . Secolul XX Ejnar Hertzsprung . El este totodata primul care a organizat difuzarea de informatii meteorologice in Franta si in Europa. careia ii determina orbita si ii calculeaza pozitia. existenat unei planete mai indepartate . potrivit careia sistemul solar ar proveni dintr-un nor de gaze si pulberi interstelare (o nebuloasa) care se rotea lent pe loc.(1749-1827) Astronom.Astfel . Avanseaza ipoteza. Urbain le Verrier .matematician si fizician francez. care se deduce din spectrul lor. 16 .A demonstrat.Pierre-Simon de Laplace .(1873-1967) Astronom englez.

Diagrama Hertzsprung-Russell este un instrument esential in studierea stelelor.Henry Norris Russell . Este autorul Este autorul teoriei relativitatii.Este unul dintre precursorii propulsiei cu ajutorul rachetelor. 17 .5 secunde si se ridica la 12. pune in evidenta doua tipuri de stele foarte diferite: stelele din seria principala si gigantele.Primeste premil Nobel pentru fizca in 1921. Hertzsprung. Albert Einstein .(1882-1945) Inginer si fizician american . care reinnoieste din temelii fizica si astromia. care in 1913 publica o diagrama in care stelele sunt clasificate dupa spectrul si luminozitatea lor.Astronom american. Robert Hutchings Goddard . Pe 16 martie 1926. lanseza prima racheta cu ergoli lichizi:acesta functioneza timp de 2.a fost cel mai mare fizician german nascutin 1879 decedat 1955.nascut in anul 1877 si decedat in 1957. Aceeasi descoperire fusese facuta cu cativa ani inainte de E. naturalizat american in 1940. De asemenea.5 metri.

autonomului primitiv” . Wernher von Braun . Serghei Korolev .aceasta racheta permite lansarea pe orbita a primului satelit artificial al pamantului. In 1929 intreprinde cercetari privind motoarele-racheta.El pune la punct racheta .In 1931.(1912-1977) Inginer germancare din 1930 lucraza la perfectionarea rachetelor experimentale.(1906-1966) Inginer sovietic.U.(1908-1989) Inginer sovietic. Racheta . el devine imediat unul dintre principalii artizani ai lansatoarelor spatiale ale U.A.R. demonstreaza ca galaxiile se indeparteaza unele de altele cu o viteza proportionala cu distanta dintre ele(1929).S.R. el formuleaza ipoteza .S. in 1946..Zemiorka” Pe 4 octombrie 1957 .Stabileste . Dupa capitularea Gemaniei.Promovat constructor principal pentru motoarele –racheta ale rachetelor balistice cu raza lunga .Edwin Powell Hubble . in 1923-1924. Georges Hendri Lemaitre .Lansata sub diferute modele .aceasata ipoteaza este predecesoarea teoriei moderne a Big Bang. si devineunul dintre pincipalii arteziani ai programului spatial al Statelor Unite.S.Korolev devine constructor principal al laboratoarelor spatiale ale U. ca Universul ar putea fi in expansiune. 18 .(1889-1953) Astronom american. se stabileste in S. in 1927 .acesta este racheta cea mai folosita din lume. Interprinde cercetari privind propulsia prin reactia din 1931 . perfectionata in performanta va fi varful de lance al astronauticii sovietice.(1894-1966) Astronom si matematician belgian.existenta galaxiilor din afara galaxiei noastre.potrivit careia Universul actual ar proveni din explozia unei cantitatiuriase de materie care la inceput era concentrata intrun volum mic. folosita pentru lansarea navelor Apollo spre Luna. Apoi.S.Este primul care considera. Valentin Gluciko . Indruma construirea rachetei Saturn 5..in peste o mie de exemplare.

este comandantul de bord al misiunii Gemini 8. A fost un mare astronom american. pe 12 aprilie 1961:la bordul navei Vostok 1. pe 5 mai 1961. Amstrong.Unul dintre cei mai mari cosmonauti sovietici. pe 21 ilie 1969. Moare pe 27 martie 1968.Alan Bartlett Shepard . in cursul unui zbor de 108 minute. efectueaza o revoletie in jurul Pamantulu. in 1966. In 1969.se intoarce in spatiu.pe 21 iulie 1969. apoi se prabuseste in Atlantic. care pune piciorul pe Luna . participa in calitate de comandant de bord la misiunea de exploarare selenara Apollo 14. si iesiri in spatiu.(n. se ridica la o altitudine de 187 kilometri.nascut in anul 1930. in care se afla . in cursul careia a avut loc prima amarare a doua nave spatiale. Pilot de modul selenar. In 1969. Iuri Gagarin .nascut in anul 1923 si decedat pe 5mai 1961. Edwin Alidrin . In 1971. Pornita de la Cap Canaveral. Cu ocazia zborului Apollo 11. 1030) Astrom american care in 1966. capsula Mercury Freedom 7.Atronom americancare efectueaza 59 de revolutii in jurul Pamantului. Este primul om care realizeazaun zbor spatial. el este al doilea om dupa N. Neil Alden Armstrong . in timpul unui antrenament militar. intr-un accident de avion. 19 . se intoarce in spatiu in calitate de comandant de bord al misiunii Apollo 11 si devine primul om care paseste pe Luna. Este primul om lansat in spatiu din Statele Unite.nascut in anul 1934 si decedat in 1968.

revine in spatiu cu ocazaia zboruluiamericano-sovietic Apollo-Soiuz. In iulie 1975. ce pare ca se desprinde de pe bolta cereasca deplasindu-se cu mare viteza vreme de citeva clipe. Este primul om care efectueaza o iesire in spatiu imbracat in scafandru. I se incredinteaza apoi indrumarea antrenamentelor efectuate de cosmonautii sovietici. ca o stea. Ori. fiind 20 . Astfel. Aceasta iesire dureaza 12 minute. la un anumit moment. in timpul carora el se indepareaza pana la 5 metri de nava spatiala. poate fi martorul unui cunoscut fenomen luminos.Aleksei Leonov . pe 18 martie 1965. se iveste pe cer un punct luminos. in timpul zborului Voshod 2.In trecut oamenii superstitiosi credeau ca stelele cad cu adevarat. numai intr-un singur an se inregistreaza aproape 4 miliarde de astfel de "stele cazatoare"! Ele sunt de fapt corpuri minuscule. dupa care se stinge. numit in popor "stea cazatoare". ce nu depasesc de regula citeva grame. la moartea cuiva. 1934) Cosmonaut sovietic. Oricine priveste cerul intr-o noapte senina.(n.

cit si aerul din jurul sau. ce nu au timpul necesarsa se dea la o parte. La intilnirea acestora cu Pamintul. iar perna de aer din fata sa. Dar spatiul cosmic este brazdat si de corpuri izolate. cunoscute sub numele de bolizi. formeaza o sfera incandescenta. la altitudinea medie de 200 kilometri. amestecate cu materia meteoritica evaporata si ionizata. corpul consumindu-se rapid. dind nasterela respectivul fenomen luminos.corpurile cele mai numeroase din sistemul nostru solar si care circula in jurul Soarelui. datorita marii presiuni. curentii meteoritici.intr-un anumit loc de pe Pamint se observa 4-6 meteoriti sporadici pina la marimea a sasea pe ora. cunoscindu-se perioada anuluisi locul pe bolta cereasca (numit radiant) al aparitiei lor. aflat pe o orbita eliptica. ele traverseaza cerul in orice directie. La inaltimea de 2000-3000 kilometri de suprafata Terrei. in functie de unghiul de incidenta. extrem de rarefiate.Exista o categorie interesanta a acestor meteoriti. Particulele de aer. in mersul lor. in raport cu viteza Pamintului. aceste corpuri intilnesc Pamintul si patrund cu mare viteza in atmosfera terestra. cei care dau nastere la "ploile de stele". denumit meteor corpul cosmic numindu-se meteorit. el patrunzind in atmosfera Pamintului cu o viteza de 12-72 km/sec.Comprimarea puternica a particulelor de aer din fata meteoritului. Traiectoriiloe acestora sunt calculate. La inaltimea de 100 kilometri temperatura suprafetei corpului ajunge la 2000oC. avind traiectorii distincte. Atingind treptat regiunile dense ale atmosferei. meteoritii provoaca fenomene lumiboase deosebite. ajunge la temperaturi de mii si zeci de mii de grade. Atit corpul meteoritic. are o viteza de 42 km/sec. de 30 km/sec. incep sa se incinga. Cum se desfasoara o astfel de "intilnire" dintr-o particula meteoritica si Pamint? Un corp meteoritic. vizibila de pe Pamint. in medie. Are loc o evaporare intensa. La altitudinea de 50-70 kilometri cea mai 21 . Daca dimensiuniloe lor sunt mari. corpurile meteoritice patrund in straturile superioare ale atmosferei. formeaza o adevarata perna de aer. frecarea cu mediul gazos al acesteia devine extrem de intensa.

este de un neteorit la 20 de ani pentru accasi suprafata. de 25 tone. capabili sa produca cratere in momentul impactului. el neinfluentind miscarea de rotatie a Pamintului. Astfel de produse sferice feruginoase au fost gasite si in depunerile milenare de pe fundul oceanelor.000 km2. In fiecare an cad pe suprafata Pamintului aproximativ 2 milioane tone de micrometeoriti. de dimensiuni cu adevarat impresionante. Pe Pamint ajung corpuri meteoritice avind pina la 55 kilograme. in continuare se situeaza in ordine meteoritii Anihito (Cap York) avind 33 tone.Printre cei mai mari meteoriti cunoscuti pina in prezent.000 tone anual. descoperit in Groenlanda la inceputul secolului trecut.mare parte a materiei meteoritului este evaporata si pulverizata. lasind in urma sa produse gazoase si pulberi. de materie cosmica ce ajunge pe Pamint. care se lasa incet la sol. Bacubirito. respectiv 2. Numarul meteoritilor avind o greutate initiala de peste 3 tone. apar in medie la 150 de ani. descoperit in Tanganica in anul 1930. provenind din dezintegrarea in atmosfera a micrometeoritilor. inegresc zapezile albe ale muntilor inalti si cele ale regiunilor polare. in cele 5 miliarde de ani de existenta a Pamintului. pe suprafata Pamintului cazind bucati de citeva zeci de grame. Acestia din urma reprezinta aproximativ 4 tone pe zi. ori s-au sfarimat la contactul cu solul. numarul meteoritilor care la impactul cu atmosfera terestra au o masa ce depaseste 5 kilograme. S-a calculat. in afara prafului meteoritic. Marii meteoriti. aceasta cantitate reprezinta un strat cu o grosime ce nu depaseste 1 centimetru. are o masa de 12-25 mg. si meteoritii ce cad efectiv pe suprafata Pamintului. vizibil la altitudinea de 100 kilometri ca o stea de magnitudinea doi. avind o greutate de 70 de tone. meteoritii de dimensiuni medii sau mari sunt mult mai masivi****. ca un astfel de micrometeorit. de exemplu.Acestia produc zgomote asemanatoare unor tunete departate.in afara acestor meteoriti. Acesta. producind cratere de mari dimensiuni. este de aproape 6 pe an pe o suprafata de 550. Astfel. descoperit in anul 1927 in Africa de sud-vest.Se formeaza astfel un depozit anual de materie meteoritica pe suprafata Terrei de 4 grame pe kilometru patrat. avind 25 tone. Fenomenul luminos dureaza intre citeva fractiuni de secunda si citeva minute. ce dau nastere la asa numitul praf meteoritic. deci complet nesemnificativ din punct de vedere mecanic. Numarul micrometeoritilor ce produc efecte luminoase pina la magnitudinea patru este de aproape 24 milioane pe zi. atmosfera terestra cistiga aproximativ 2000 atomi de sodiu pe secunda si pe centimetru patrat. in schimb. un meteorit se volatilizeaza complet la contactul cu atmosfera. care insa au explodat in spatiu.Datele de mai sus includ. descoperit in Mexic in anul 1863 si Mbosi. Astfel. pe primul loc se situeaza meteoritul Hoba. in raport cu micrometeoritii. ale caror mase nu depasesc citeva miligrame. La o masa initiala mai mica ce 5 kilograme. craterul din 22 . Acestia produc efecte luminoase si sonore extrem de puternice. Pamintul s-a mai intilnit si cu alti giganti.

La popoarele care isi reprezentau cerul ca fiind din cristal de roca. in jurul sau se afla zeci de tone de materie meteoritica. Hengur . identificarea lor cu divinitatea. sau la Negritos de 23 . are un diametru de 1207 metrisi o adincime de 174 metri.SUA (180 metri). ei fiind incarcati de sacralitate celesta. Webar .Arabia (109 si 60 metri) si altele. sau tronul celest ca fiind din cuart. reprezentind insusi cerul. Inca din cele mai vechi timpuri meteoritii. Ei erau folositi in initierile ta'anice ale populatiilor bastinase din Australia. din America de Nord. denumit de indigeni Groapa Diavolului. Astfel au aparut cultele inchinate meteoritilor.Australia (120 metri).statul Arizona (SUA). Tot de natura meteoritica sunt si craterele din Texas . "pietrele cazute din cer". i-au impresionat puternic pe oameni. meteoritii reprezentau bucati desprinse din aceste roci. Se recunostea in ei "forma prima" ("pietrele de lumina" in credintele dayaksilor marini din Sarawak) ce reflecta tot ce se petrece pe pamint. cel mai mare fragment cintarind 425 kilograme.

Meteoritul din Pessinonte. Membrii acesteia .Iin Creta veche meteoritii erau numiti "pietre de fulger". centrul religios al mahomedanilor. originea cosmica a meteoritilor a fost unanim recunoscuta. Palladionul Troiei era considerat cazut din cer.si-au mentinut in continuare pozitia. punctul de vedere exprimat fiind ca "din punct de vedere fizic. Abia in anul 1803. originea lor extraterestra a fost nu o data pusa la indoiala.Insasi Academia Franceza a impartasit pina in secolul 19 acest punct de vedere. sufletul bolnavului. intocmind un act ce a fost trimis Academiei. spiritele) folosea pietrele ceresti pentru sporirea capacitatilor sale vizionare. printr-o apropiere mistica cu cerul. Un astfel de cult este practicat pina in zilele noastre la Mecca (Arabia Saudita). caderea pietrelor din cer nu este posibila". in Frigia. Aristotel considera ca fenomenul respectiv este exclusiv atmosferic. intr-un mormint mexican a fost gasit un meteorit cintarind 1500 kilograme.viziunea in timp si spatiu. Este semnificativ evenimentul care a avut loc in anul 1790. contineau aschii meteoritice. de la cele aztece pina la curganele scite.Malacca. 24 . dupa caderea unei intense ploi meteoritice in oraselul Laigle. Dar. alge sau broaste. iar autorii antici recunosteau in el statuia zeitei Atena. in cunoscuta moschee Ka'aba se afla miatra meteoritica Hasdar el-Asvad. era venerat ca o imagine a Cybilei.Aceste credinte mistice despre meteoriti aveau un singur element real: provenienta lor cosmica. asemanator fulgerului. El a fost transportat la Roma putin timp dupa al doilea razboi punic.printre care si savantul Lavoisier . Se facea o asociere cu acele ploi ciudate de viermi. Unele dintre mormintele stravechi din diverse regiuni ale lumii. puse acolo odata cu mortii. Au fost batute monede avind imagini de meteoriti "sfinti" si au fost construite temple pentru divinizarea lor. Astfel samanul (cel care "vede" ceea ce ramine invizibil pentru profani . "dinti de fulger" sau "securile zeilor". de-a lungul veacurilor. Altii explicau provenienta meteoritilor ca fiind roci terestre ridicate la mari inaltimi de trombe de apa si cazute pe pamint. inca din antichitate. provocat de aprinderea unor vapori de apa care se ridica de la suprafata Pamintului. fulgerul fiind arma zeului din cer. cind sute de oameni au asistat la caderea unui meteorit in Gasconia. care fusesera semnalate diferite ocazii. venerata de credinciosi.

Cu ajutorul lor s-a masurat compozitia si parametrii de stare ai atmosferei inalte. E. in documentata sa lucrare "Cometele. Halley. studiind stirile existente in literatura cu privire la caderile de meteoriti.J.S. la sfirsitul secolului 18. se intersecteaza cu acesta.Din aceasta cauza primele cercetari cu caracter stiintific asupra meteoritilor au aparut relativ tiriu. Victor Anestin. P. Pallas.F. Astfel. Nu se putea ca aceasta credintasa nu-si aiba izvorul in vreun fenomen astronomic si singurul fenomen care ar putea talmaci aceasta credinta in deschiderea cerurilor este numai aparitiunea bolizilor". el scria: "in privinta bolizilor e interesant sa-i punem in legatura cu o credinta foarte raspindita in poporul nostruasupra «deschiderii cerului». E. Scheuchzer. in drumul lor. Lichtenberg. Tot atunci. poporul nostru crede ca in noaptea de Boboteaza si in noaptea de Sfintul Andreiu se deschide cerul.O frumoasa legenda referitoare la meteoriti a fost prezentata de ilustrul popularizator al astronomiei in tara noastra. radiatiile cosmice. J. Chladni a ajuns la ideea originii cosmice a acestora. De 25 . Prin satelit artificial se intelege un corp creat de stiinta si tehnologia umana. influenta lipsei de gravitatie asupra fiintelor vii. comunicatiile la distante mari etc. eclipsele si bolizii ce s-au observat in Romania intre 1386 si 1853" (Bucuresti 1912). emitind ipoteza potrivit careia meteoritii circula in spatiul cosmic ca orice corp ceresc si cad pe Pamint atunci cind. G. Pozitii juste in acest sens au avut. care este lansat si plasat pe o orbita in jurul unui astru si evolueaza pe aceasta potrivit legilor mecanicii ceresti Aportul satelitilor artificiali in sprijinul cunoasterii umane a fost extrem de important.

de baterii care folosesc cel mai des acest tip de energie si in multe cazuri de 26 . Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este modul de transmitere al informatiilor : in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ). radiatia cosmica. adica domeniul de pe suprafata Pamantului din care satelitul poate fi obesrvat. peliculelor fotografice. O caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta. a proceselor extraterestre si a comportarii fiintei umane in spatiul interplanetar Satelitii sunt folositi atat pentru explorare cat si in domeniul comunicatiilor. In anul 1983. precum si pentru aprofundarea cercetarii cosmosului.o larga raspandire se bucura in prezent si teledetectia spatiala. cu satelitul IRAS. astronomii au facut primele observatii detaliate cu privire la centrul galaxiei noastre. temperatura. Instrumentele astrologice de la bordul satelitilor sunt folosite pentru a observa fenomene imposibil de observat de pe Pamant din cauza absorbtiei radiatiilor in atmosfera. Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere. De asemenea a descoperit un inel din corpuri solide in orbita in jurul stelei Vega.O prima clasificare este in sateliti activi si sateliti pasivi. O alta caracteristica importanta este aria de vizibilitate. Satelitii folositi in explorare sunt echipati cu instrumente care masoara densitatea. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu si de executare a telecomenzilor de la sol. definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei. cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol. In prezent. numarul si marimea meteoritilor precum si intensitatea si directia campului magnetic al Pamantului. si de gradul de ionizare ale straturilor superioare ale atmosferei. Un mare numar de surse de raze X au fost descoperite folosind detectoare de raze X si telescoape. iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine. oamenii de stiinta depun eforturi pentru cunoasterea unor noi aspecte ale universului. cei plasati intre 5000 si 20000 m se numesc de medie altitudine. pentru studierea multilaterala a biosferei. care s-a dezvoltat gratie progreselor realizate in domeniul aparaturii optice de fotografiere de la distante mari. a scoartei Pamantului. Din punct de vedere al altitudinii. camerelor de filmat. Se presupune ca din asemenea inele s-ar putea forma planete in jurul unei stele. Oservarea radiatiilor ultraviolete si detectarea razelor emise de corpurile ceresti sunt de asemenea posibile. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol. sistemelor radar de dimensiuni mici si sistemelor automate de inregistrarea si transmitere a datelor de la bordul satelitilor Lansarea satelitilor si plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. Satelitii artificiali sunt alimentati cu energiei solara. satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine.

precum si cu echipament de control ca radarul si sisteme capabile sa detecteze stele. cu radio-receptoare si circuite electronice pentru stocarea datelor.par ireale. Pentru a reduce costurile de lansare. ti-ar fi râs în nas. Sigur. Daca în 1900 ai fi spus cuiva ca omul se va deplasa cu viteze de doua ori mai mari decât sunetul. 27 . In comparatie cu nivelul de cunostinte de la începutul veacului. avioanele. Satelitii sunt plasati in orbita pe rachete. pregatindu-i pentru relansare sau ii poate readuce pe Pamant. Dar nici ei nu au putut sa-si imagineze viteza cu care secolul XX avea sa faca sa progreseze omenirea. pentru misiuni viitoare . NASA a construit navete spatiale care pot transporta sateliti si pot sa-i lanseze pe orbita.care manânca spatiul câstiga timp . O asemenea naveta poate sa-i retraga de pe orbita si sa-i repare.posibilitati dovedite pentru prima oara intr-o misiune din 1984. existasera vizionari de tip Jules Verne. rachetele si navetele spatiale . automobilele. Satelitii sunt echipati cu radio-emitatoare pentru transmiterea datelor aflate cu ajutorul instrumentelor de la bord. treburile.generatoare nucleare.

competitia sovieto-americana a demarat în tromba. Herman Oberth.Ceea ce la început a fost o sfidare politica demonstrarea superioritatii democratiei americane fata de comunismul sovietic . parintele ei. care avea 45 de tone. Istoria zborurilor in spatiu Cu sase ani înainte ca dirijabilul german Von Zeppelin sa faca ocolul pamântului (1929). fara a gresi. Primul pas al omului pe luna a costat 25 miliarde de dolari si s-a bazat pe ambitia nationala si pe munca efectiva a 400 000 americani. El vine dupa secolul mecanicii sau al industrializarii. Kennedy declara în Congresul american: "Cred ca tara noastra trebuie sa se angajeze ca în urmatorii 10 ani sa trimita un om pe Luna si sa-l aduca teafar înapoi pe Pamânt". 3% din bugetul anual al Statelor Unite a fost consacrat acestui obiectiv. Dupa razboi. si totusi. guvernul german subventiona cercetarile lui Herman Oberth. In 1935 o racheta cu combustibil lichid atingea altitudinea de 2 300 m si depasea vitezasunetului. spre mirarea oamenilor care se considerau normali. Von Braun. O luna mai târziu presedintele J. în acelasi an înfiintându-se. Membrii acesteia erau priviti cam asa cum era privit muschetarul-spadasin si fanfaron Cyrano de Bergerac. Cu el renastea categoria semizeilor din legendele antice. care povestea despre calatorii spatiale si despre asteroizi. primul satelit artificial al pamântului. de creare a unui costum adecvat misiunii.Prima racheta cu propergol a zburat doua secunde si jumatate.Oamenii nu credeau în asa ceva. unii dintre ei pregateau primii pasi spre stele. echipa de tehnicieni care lucrase cu Oberth transformase teoriile acestuia în practica. luat prizonier de americani. facea primele studii asupra rachetelor (1923). sub egida Artileriei. In 1913 el decreta ca o racheta de 90 kg poate propulsa în spatiul extraatmosferic o greutate de 450 g. de conceperea modului 28 . putem numi secolul nostru secolul vitezei. Intre timp. In 1925 Goddard a reusit sa tina în aer timp de 24 secunde un motorracheta cu combustibil lichid. a fost nevoie de identificarea unui loc favorabil aselenizarii. parcurgând 56 m. Explorer I. Paralel. o "Asociatie pentru navigatia spatiala".Iata de ce. va îmbina visul lui Goddard cu cel al lui Oberth. Americanul Robert Goddard si-a scris primele note despre racheta în 1909. care avea sa fie atins 8 ani mai târziu. A fost nevoie de crearea unei rachete capabile sa smulga gravitatiei terestre capsula Apollo.a devenit o fantastica aventura industriala si tehnologica. Anul 1961 a fost un an crucial pentru omenire. La 12 aprilie Iuri Gagarin a zburat primul în spatiul cosmic. Razboiul mondial a fost acela care i-a permis sa progreseze.5 m. la înaltimea de 12. tot în Germania. nascut la Timisoara.F. Intre 1920 si 1923 Artileria navala i-a oferit 100 dolari pe luna pentru studii. In 1957 rusii lansau Sputnik I. La 31 ianuarie 1958 o racheta Jupiter C (derivata din V2 si construita chiar de Von Braun) lansa primul satelit american. Racheta V2 a fost experimentata si definitivata în 1944.

Mai mult ca oricând si la o scara inimaginabila. ca membri ai clubului spatial. LEM-ul misiunii Apollo XI aseleniza. Astru : -orice corp ceresc natural . care n-a avut niciodata o comoditate mai mare.La 20 iulie 1969. China (1970) si Marea Britanie (1971). Prin sunet si imagine. Neil Armstrong cobora pe satelitul natural al Pamântului. principalul lor creator de rachete.Va fi oare secolul XXI un secol al individualismului? Poate. care la 24 decembrie 1979 folosea prima racheta Ariane. Franta (26 nov. Din iulie 1969 pâna în decembrie 1972. Faptul ca în statiile orbitale se fac pregatirile si ca descoperirile de pâna acum au aplicatie în cotidian nu mai par spectaculoase. La jumatatea lunii iulie.Statelor Unite si Uniunii Sovietice li s-au adaugat. cel mai reusit lansator din acest secol. a permis efectuarea primei demonstratii ca omenirea trebuie sa coopereze pentru a putea cuceri Cosmosul. La ultimii ani ai secolului. dar un gigantic salt înainte pentru omenire".Acum.Se vorbeste chiar de replierea omului spre sine însusi. In 1975 s-a nascut Agentia Spatiala Europeana (ESA). la sfârsit de secol.3 km si sa aduca pe pamânt 2196 de mostre de roci lunare. prin aer.Anul 1975. pe uscat.lunar (15 tone la plecare. Omul trece la ora comunicatiilor fara limite. cântarind 381. sufletul. Dupa ce a pasit pe Luna. putem spune ca primul secol al mileniului 3 va fi informatic sau nu va fi deloc. sub ochii a sute de milioane de telespectatori. ora 16 si 17 minute. explorarea spatiului si cursa pentru viteza nu mai au aerul de epopee eroica. sase misiuni Apollo au permis ca 12 astronauti sa petreaca pe Luna 12. Paralel. "Acum parasesc LEM-ul spunea Armstrong. sase ore mai târziu. omul îsi cultiva gradina personala: mintea. sa parcurga 92. iar astronautii sovietici si americani au lucrat împreuna timp de doua zile. a lui Serghei Koroliov. capsulele Soiuz si Apollo sau cuplat pe orbita.2 kg. 1965. dupa viteza ca fi înlocuita de inegalabila viteza de circulatie a informatiei. goana dupa actiune. Este un pas mic pentru un om.1965). ordinatoarele aduc informatia la domiciliu si preiau rolul mijloacelor de transport care au caracterizat secolul vitezei. al destinderii maxime în perioada razboiului rece. prima iesire libera în spatiu (Leonov. informatia se pune în slujba omului.5 la recuplarea cu Apollo). satelitul A1-Asterix). Oricum. Japonia (1970). 29 . omul aspira la instalarea în noile teritorii cosmice. Programul sovietic a fost încetinit dupa moartea. sovieticii acumulau premiere spatiale: capsule Voshod cu 2-3 cosmonauti (1964). în 1966. 4.5 zile. Parafrazându-l pe Malraux. Ulterior au mai lansat sateliti Israelul si Pakistanul. prin apa si via cosmos.

Cometa : -mic astru format din roci si gheata . Activitate solara : -ansamblu de fenomene observate pe Soare in legatura cu petele solare . situat deasupra fotosferi . aceasta . An : -timpul in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui . care se intine dincolo de cromosfera . in mod particular . umflata . Bulb : -parte centrala . care formeaza un desen ce poarta o anumita denumire . materiale sau astronauti . Big Cruch : -eveniment care . Constelatie : -grup de stele invecinate pe cer . din cate stim . 30 . a unei galaxi spirale . in special al Pamintului . Big Beng : -eveniment comparabil cu o explozie gigantica . care se bazeaza pe miscarea Pamantului . Baterie solara : -dispozitiv care transforma energia luminoasa primita de la Soare in energie electrica . Calendar : -sistem de masurare a timpului . Bisect : -termen folosit pentru anul care are o zi in plus in luna februarie . Aurora polara : -fenomen luminos frecvent pe cerul regiunilor polare . Avion orbital : -avion prevazut cu motoare capabile sa il propulseze pe orbita in jurul Pamantului . respectiv 366 de zile in total . Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . regiune a cerului care include acest grup de stele si care a fost delimitata cu precizie de astronomi . folosit pentru transportul de animale . va marca sfarsitul Universului daca asta se va contracta astfel incat toate galaxiile sa fuzioneze intr-un obiect unic .Atmosfera : -invelis de gaz din jurul unor astri . Asteroid : -planeta mica . Coroana : -strat superior al atmosferei Sorelui . care degaja cantitati importante de gaz si pulberi si devine luminos cand se apropie de Soare . provocat de patrundera in straturile superioare ale atmosfei a unor particule electrice provenite de la Soare . Cromosfera : -strat inferior al atmosferei Sorelui . al Pamantului . formata prin impactul cu un meteorit . s-ar putea sa fi marcat inceputul Universului . din cate stim . ale carei dimensiuni nu depasesc cateva sute de kilometri . Capsula spatiala : -mic vehicul spatial recuperabil . Crater ( meteoritic ) : -adancitura circulara la suprafata unui astru . Afeliu : -punct al orbitei unei planete situat la distanta cea mai mare de Soare .

Fotosfera : -strat superficial luminos al soarelui . Globula : -nor intunecat . Giganta rosie : -stea batrana . Halo : -regiune sferica din jurul discului unei galaxii spirale in care se gasesc stele batrane grupate in roiuri globulare . deasupra unei regiuni de pete solare . Geostationar : -se spune despre un satelit artificial care se invarteste in jurul Pamantului in planul ecuatorului . Echinoctiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand zilele sunt egale cu noptile . care permite observarea obiectelor foarte indepartate. Galaxie : -vast ansamblu de stele si materie interstelara care raman apropiate . Habitaclu : -partea unei nave spatiale rezervata echipajului .pare nemiscat . de materi interstelara care reprezinta unul dintre primele stadii ale formarii unei stele . Inel : -zona aproximativ circulara. Imponderabilitate : -disparitia efectelor ponderabilitatii . in care tot hidrogenul din centru s-a transformat in heliu si care se dilata pe masura ce se raceste . cu o forma aproape sferica . ele constituie o insula de materie in Univers . 31 . atraganduse reciproc . si care vazut de pe Pamant . care se produce la o temperatura foarte inalta si este insotita de o degjare de energie . Eruptie solara : -descarcare de energie care se produce in cromosfera si coroana . cuprinzand o multitudine de corpuri solide mici care poate fi observata in jurul celor mai mari planete ale sistemului solar. Faza : -fiecare dintre aspectele succesive sub care poate fi vazuta Luna pe cer in timpul miscarilor sale in jurul Pamantului . Luneta : -instrument optic cu un sistem de lentile de sticla. Emisfera : -fiecare din cele doua jumatati ale globului pamantesc sau ale sferei pamantesti . Gaura neagra :regiune a spatiului aflata sub influenta unei forte de de atractie atat de mari . la o altitudine de aproximativ 35800 km . cum sunt astrii . incit nimic nu ii poate scapa . Fuziune nucleara : -unire a mai multor nuclee de atomi usori intr-un nucleu de atom mai greu .Centrifuga : -instalatie turnata destinata supunerii unui astronaut sau uni material efectelor acceleratiei . Galaxia activa : -galaxie de o factura speciala in care nucleul emite o cantitate extraordinara de energie .

Meteor : -fenomen luminos provocat de intrarea in atmosfera a unui corp solid venit din spatiu . Ocular : -sistem optic care. Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor Lunii . descrisa de un corp in spatiul in jurul altui corp ceresc cu o masa mai mare . sau din particule atomice inca necunoscute . nori de gaze foarte reci. este plasata in dreptul ochiului observatorului si permite marirea imaginii oferite de obiectiv . Naveta (spatiala) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu .Ea poate sa fie formata din stele stinse sau prea mici pentru a emite lumina. la o luneta sau un telescop. unde materia are cea mai mare masa pe unitatea de volum . Meteorit : -corp solid venit din spatiul interplanetar. de forma unei curbe inchise. Nava spatiala : -vehicul spatial in general cu pasageri . Nucleu : -partea centrala a unei planete. sau echipaj al unei nave spatiale . Modul : -partea unui vehicul spatial avand o structura si o functie determinata . Luna noua : -faza a lunii in care aceasta se afla intre Pamant si Soare si nu este vizibila . satelit automat. Lansator (spatial) : -vehicul capabil sa trimita o sarcina utila in spatiu . Obiectiv : -oglinda principala a unui telescop sau lentila principala a unei lunete care primeste lumina astrilor observati . Materie neagra : -materie invizibila a carei prezenta pare indispensabila explicarii unor proprietati obsevate la galaxii . Luna : -diviziune a calendarului care corespunde aproximativ duratei unei lunatii . sonda spatiala. Miscare diurna : -miscare de rotatie pe care cerul pare sa o faca in jurul Pamantului in cursul unei zile .Lunatie : -durata ciclului complet al fazelor lunii . 32 . Luna plina : -faza Lunii in care aceasta se afla intr-o pozitie opusa Soarelui in raport cu Pamantul si apare sub forma unui disc intreg care straluceste toata noaptea . Misiune (spatiala) : -sarcina specifica incredintata unui lansator. Orbita : -traiectorie. care cade pe suprafata unei planete . Magnetosfera : -volum in care campul magnetic al unei planete este inchis de vantul solar. Nebuloasa : -nori de gaz si de pulberi situat in spatiul care se intinde intre stele .

care se invarteste in jurul unei stele . Pol ceresc : -fiecare din cele doua puncte imaginare prin care axa polilor terestri strapunge sfera cereasca . satisfacatoare pentru organismul uman . fie . Protuberanta : -tasnire a materiei din cromosfera spre coroana . putin luminoasa. saua unui satelit in jurul planetei sale . 33 . care confera masa corpurilr si tinde sa le faca fie sa cada pe astru . Rotatie : -miscare a unui astru in jurul axei propriilor poli . Quasar : -nucleu luminos al unui tip special de galaxie foarte indepartata . care reprezinta ultimul stadiu de evolutie al unei stele ca Soarele . Presurizat : -se spune despre o incinta in care este mentinuta o anumita presiune . in anumite conditii . Primul patrar este vizibil la inceputul noptii. la sfarsitul noptii . Pitica alba : -stea mica foarte densa. Pitica neagra : -pitica alba ajunsa la sfarsitul vietii. cand nu mai emite lumina .pana la mii de galaxii . Patrar : -faza Lunii in care aceasta este vizibila sub forma unei jumatati de disc . Planeta : -corp ceresc fara lumina proprie. ultimul patrar. care se invarteste in jurul unei stele . Roi (de galaxii) : -grup care cuprinde zeci . Radiogalaxie : -galaxie care constituie o sursa foarte puternica de unde radio. Ponderabilitate : -forta exercitata asupra corpurilor situate pe un astru sau in vecinatatea acestuia . Protostia : -primul stadiu observabil in formarea unei stele . Revolutie : -miscare a unei planete in jurul Soarelui . Periheliu : -punct al orbitei unei planete situat cel mai aproape de Soare . Radiotelescop : -instrument care capteaza undele radio emise de astri . Propulsie : -forta de impingere creata de un motor-racheta . Planeta : -corp cersc fara lumina proprie . Perioada (de revolutie) : -interval de timp care separa cele doua treceri consecutive ale unei planete sau ale unui satelit prin acelasi punct al orbitei sale . Particula : -constituent fundamental al materiei sau luminii .Orbitor : -vehicul spatial care indeplineste misiunea de a ramane pe orbita in jurul unui astru . sa se satelizeze in jurul lui .

Stea de neuroni : -stea foarte mica in care materia este atat de comprimata . Regolit : -strat cu fragmente de roci . piure “ de particule atomice numite neutroni . Astfel . care se invarteste in jurul unui corp ceresc . Superroiuri : -roiuri de roiuri de galaxii .care este elementul constitutiv al atmosferei . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri . cand lumina obijnuita traverseaza o prisma .. Scoarta : -sinonim cu crusta . ea este descompusa in banda de culori a curcubeului . explozia unei astfel de stele . incat s-a redus la un . Sistem solar : -regiune a spatiului care depinde de Soare . Supragiganta : -tip de stea foarte luminoasa si cu un diametru foarte mare . destinat explorarii anumitor astri din sistemul solar . are Pamantul drept centru si se presupune ca stelele sunt fixate pe ea . Satelit : -corp care se invarteste in jurul unei planete . capabil a se deplasa in afara atmosferei . Solstitiu : -fiecare din cele doua date ale anului cand Soarele este la cea mai mare distanta de ecuator . Spectru : -imagine obtinuta in urma descompunerii radiatiilor uminoase . Sfera cereasca : -imensa sfera mobila imaginata de astronomi .Racheta : -vehicul propulsat de unul sau mai multe motoare cu reactie . Stea cazatoare : -sinonim frecvent pentru meteor . Soare : -stea in jurul careia se invartesc Pamantul si celalalte planete ale sistemului solar .care produce si emita lumina . 34 . Supernova : -stea masiva care a atins un stadiu avansat de evolute si care explodeaza . Sonda spatiala : -vehicul spatial fara pasageri. destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar . Sarcina utila : -echipament lansat in spatiu pentru a indeplini o anumita functie . ansamblu de astri pe care cuprinde ii cuprinde . Stea : -astru gazos foarte cald . la suprafata Lunii . Spicula : -jet fin de materie . Satelit (artificial) : -obiect construit de om . in forma de spic .

b. Telescop : -instrument optic compus dintr-un sistem de oglinzi . ziua este impartita in 24 de ore . 1. d. Durata poate fi masurata in functie de diferite repere : stele indepartate . Vant solar : -flux de particule atomice foarte rapide .Sonda (spatiala) : -vehicul spatial fara pasageri . timp de cateva momente . destinat studierii de aproape a astrilor sau explorarii sistemului solar .Cat cantareste cel mai mare meteorit gasit pe Pamant? a.) 35 kilograme. 35 . c. care paraseste in permanenta Soarele . conceput in general pentru misiuni de lunga durata .) 100 grame. o ponderabilitate extrem de redusa . Zi : -timpul in care Pamantul face o rotatie in jurul propriei axe . Zbor parabolic : -zbor care permite plasarea unui avion pe o traiectorie unde aceasta intra in cadere libera obtinandu-se astfel . In viata cotidiana . Unitate astronomica : -distanta medie de la Pamant la Soare . aflat pe orbita in jurul Pamantului . Statie orbitala : -vehicul spatial automat sau cu pasageri . pentru observarea astrilor .) 12 tone.) 60 tone. de mari dimensiuni . in interiorul aparatului . Soarele etc.

) o jumatate de ora. c.) 3 minute. 3. c.) Pluto.) 400 D.) aproximativ 5000.Cand descopera Grecii ca Pamantul este rotund? a. b. luneta si telescopul? a. c.C. d. b.) aproximativ 4000. c.) XX. e.) 400 I. d.) XVII. 8.Cat duraza ca lumina sa iasa din Soare.) Albert Einstein.) XV.2. 5. c.) Vadimir Poliakov. b. b..) Mercur. d.) aproximativ 6000.) Isaac Newton. e. 36 . b. c.Cine a efectuat cel mai lung zbor spatial? a.) Venus. c. b.) Venus. 7.) Saturn.C. daca nu ar intalni nici un obstacol pe traiectoria ei? a.In ce secol au fost invetate instrumentele optice. 6.Care este cea mai calda planeta? a.Primul telescop a fost realizat de catre : a. b.) XIV.Cate stele se pot observa cu ochiul liber intr-o seara senina? a. 4.) Pluto.) Neil Alden Amstrong.) XIX.) 1 ora.) Pamantul.) 2 secunde. 9.Care este planeta cu cel mai mare numar de sateliti naturali? a.) Aleksei Leonov.) Pamant. b.) Neil Alden Armstrong.

) nanometru.) 364 zile. 12. b.) 70%.Venus.Pluto.Venus.Marte.) Jupiter. f.Care sunt planetele-gigant ale sistemului solar numite si planetele joviene? a. b.) Uranus.) Gaze de hidrogen.Saturn .Pamant. b.Noaptea temperatura pe luna poate ajunge pana la: a.) 72%.) Marte.Aranjati in ordine crescatoare urmatoarele distante? a.Saturn.Unde se afla cei mai inalti vulcani ai Sistemului Solar (astazi stinsi)? a. 18. 11.) Mercur.) 1 metru. c.) Johannes Kepler.Uranus. c.) 366 zile. c.Marte. 10.Jupiter.) Kilometru. b.) Mercur.) Blocuri de gheata si pulberi.) Mercur.Care este ultima planeta gasita de astronomi? a. c.) Pamant.) Pluto. b.d.Neptun.Suprafata Pamantului este acoperita de apa in proportie de: a. 37 .) Jupiter. d.) -100 grade C.) parsec.) Roci. b. 16.Din ce sunt formate inelele planetei Saturn? a. e.) 363 zile. c.) raza soarelui. c. b.) Setna.) 68%. d.) Jupiter. b.) 71%. b. 17.Care sunt cele 5 planete care se pot observa cu ochiul liber in timpul verii? a.) -500 grade C. 13.Un an bisect are: a.Venus.Saturn. d.) raza pamantului. 15.) -170 grade C. 14.Jupiter. c.

) Verde.Venus.) Mercur. 24.albastru.U. b.portocalie. 20.) opus Soarelui.) in urma impactului cu un asteroid. b. b.) 25 miliarde ani.Decate feluri poate fi Eclipsa de Soare? a. c. 25.) 250 milioane de ani.) Din explozia Bog Beng.) Jupiter. 38 . b.) Laboratorul sovietic. b.Saturn si Pluto. 27.) aceeasi greutate ca si pe Pamant.) spre Pamant..) Partiala totala. am avea: a. 23.) Galben.Daca am pleca pe Luna.) 19 mil.Care sunt planetele telurice situate cel mai aproape de Soare? a. 21.) Maro.Craterul aflat in Arizona S. c.) 260 milioane de ani.Pamant si Marte.alba.A sa format: a.) 240 milioane de ani.) in urma impactului cu un meteorit urias.) perpendicular pe traiectoria lor.crem.) Partiala totala inelara.) am fi mai grei decat pe Pamant.19. c. c.) Din meteoriti. c.Cand a avut loc explozia Big Bang? a. 28.Cat face timp face Soarele inconjorul Galaxiei? a.Din ce se formeaza o gaura neagra? a. b. d.) Din miezul unei stele explodate.Cometele au o coada care este indreptata totdeauna? a.rosu. 22. b. aloastru. 26.) spre Soare.) Labiratorul spatial american Skylab.Care a fost prima statie Orbitala? a. ani.Ce culori au stelele ? a.) 15 miliarde ani. b. b.) Totala inelara. b. c.Mercur.

31.) cele mai indepartate sunt iluminate mai puternic.) 27 zile.5 km/s b.Un satelit se misca pe o orbita circulara in jurul Pamantului.9 km/s 33.) cele mai apropiate sunt iluminate mai puternic. 29.) toate sunt la fel iluminate.2 km/s c.) v = 6.-c.c.) v1= 1. c. b.) v = 4.) Gap= 5 mg b.62 m/s2? a.) v1= 1.) 28 zile.8 km/s 1. 2.760 Km iar g0= 1. 30. c.) v = 5.7 km/s c.Sorele lumineaza toate planetele sistemului Solar astfel incat: a.Ce masa aparenta are un cosmonaut in timpul decolarii navei cosmice cu acceleratia 5 g? a. La altitudinea la care el se misca acceleratia gravitationala este de n = 4 ori mai mica decat la suprafata Pamantului.Perioada de rotatie a Lunii in jurul Pamantului este de: a.) am fi mai usori decat pe Pamant.) Gap= 15 mg c.Sa se calculeze prima viteza cosmica la suprafata lunii stiind raza Lunii R= 1.) v1= 1.6 km/s b.) 23 zile. b.) Gap= 50 mg 32. 39 .-b. Care este viteza satelitului ? a.

-c.-b. 15. 33.-a. 11.-a.f. . 10. 4. 9.-b. 25. 29.-b. 6. Hristev.-a. 8.-d. 16.-b. 21. 17.-a.-a. 1.e. 23.-c.-c. 32.-b.-a. 14. 13.-c. 12. 27.-a.-a.-a.-c.“Probleme de fizica – clasele IX – X” Editura Didactica si Pedagocica.-d.-e.3. 5. 19. A Bucuresti 1983. 18. 40 .-a. 30.-b. 20. 31.d. 7. 24. 26.-a.b.-c.-c.-b. 22.-c.-b.-a. 28.a.

“Universul – vol.“Introducere in astrofizica”. Editura Humanitas. Reeves. S 6. .II Astrofizica”. Moraru. V . Editura Stiintifica si Enciclopedica.“Aceasta stranie materie”.“De la roata la farfuria zburatoare”. H 7. . Editura Politica. . . Cluj-Napoca 1980.2. 41 . .“Rabdare in azur”. Editura Dacia. Bucuresti 1980. Merleau – Ponty. J 5. Ureche. . E 9. Teodoru. Bucureşti 1985. Bucuresti 1986. Bucuresti 1982.“Laboratorul astrofizicianului amator”. . Cluj-Napoca 1987. Kastler.“Eruptiile solare”. P 8. Editura Dacia. Editura Albatros.Editura Albatros. A 3. Matei.“Cosmologia secolului XX”.Editura Tehnica. Toma. A 4. Bucureşti 1978. Bucureşti 1993.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful