CONCURSUL DE SOLUŢII

CORP NOU DE DEPOZIT

CU ACCES LIBER LA RAFT
la B.C.U. „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

TEMA DE CONCURS

1. Investiţia de construire a unui depozit nou la BCU „Lucian Blaga”

2. Obiectivele concursului
3. Considerente istorice
4. Condiţii urbanistice şi de patrimoniu: restricţii, permisivităţi,
recomandări
5. Descrierea amplasamentului
6. Obiectul concursului
7. Prezentarea proiectelor
8. Criterii de evaluare, selecţie şi ierarhizare
9. Surse documentare

1
1. Investiţia de construire a unui depozit nou de carte cu acces
liber la raft

Construirea unui depozit cu acces liber la raft în extinderea sediului existent al

Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca se înscrie în
contextul politicilor de dezvoltare şi aliniere la standardele europene stabilite pentru
instituţiile subordonate şi finanţate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului. Având în vedere statutul de DEPOZIT LEGAL al BCU Cluj-Napoca
(teoretic în fondurile Bibliotecii intră tot ce se tipăreşte în ţară), noul depozit ar
asigura noi ”spaţii de creştere” pentru etapa viitoare, în condiţiile epuizării celor
existente în ultimii 50 de ani ce s-au scurs de la construirea aşa numitului „depozit
nou”, corpul de clădire aflat în extremitatea sud-vestică a ansamblului). Investiţia va
fi finanţată de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului prin bugetul
alocat instituţiei publice.

2. Obiectivele concursului

Concursul este iniţiat de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-

Napoca şi are ca scop principal selectarea celor mai bune propuneri pentru
realizarea unui nou corp de clădire ce va îngloba funcţiunile de depozit de carte
cu acces liber la raft, spaţii publice, o sală de conferinţe şi spaţii tehnice.
Amplasamentul este situat la SV de clădirile existente şi reprezintă o suprafaţă
de 1230 mp, conform delimitării zonei de studiu din Anexa 3 - Ridicări topografice a
documentaţiei de concurs.
Concursul de soluţii este deschis, într-o singură fază, ca o procedură de achiziţie
publică care conduce la atribuirea contractului de proiectare, fără organizarea altei
proceduri, şi urmăreşte realizarea următoarelor obiective:
a. realizarea unui corp nou de depozite care să satisfacă necesarul spaţiilor de
creştere pentru următorii 50 de ani, legat de corpul vechi printr-o pasarelă;
b. încadrarea armonioasă din punct de vedere arhitectural în situl existent
(clădirile BCU şi Clinica Medicală 2) conform exigenţelor urbanistice şi în
spiritul unei arhitecturi contemporane;

2
 c. soluţionarea funcţiunii de bază în conformitate cu noile tendinţe în ceea ce
priveşte accesul la carte (acces liber la raft);
d. realizarea unei bune iluminări naturale având în vedere că depozitul de carte
devine şi sală de lectură;
e. realizarea unui spaţiu de primire şi informare pentru public, atractiv şi stimulativ
pentru contacte sociale;
f. mobilierul urban, spaţiile verzi, platformele de odihnă, ambianţa generală vor
avea în vedere exigenţele contemporane fără a neglija preocuparea pentru
definirea unei identităţi a locului.
Se vor privilegia propunerile în care primează calitatea arhitecturală, dialogul cu
urbanismul istoric şi cu monumentul istoric şi respectul faţă de acesta. Ar fi de dorit
ca soluţiile propuse să aibă un caracter exemplar, care să poată constitui un model
de abordare a acestui tip de intervenţii contemporane în context urban istoric,
demarcându-se astfel de practica arhitecturală curentă, care privilegiază obiectul de
arhitectură ca unicat, detaşat de contextul urban şi istoric.
Concursul de soluţii este inclus în planul de investiţii preconizat pentru achiziţia
publică a serviciilor de proiectare şi reprezintă o procedură independentă de atribuire
a contractului de proiectare, conform legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice şi
Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene
din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de
achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, titlul IV, articolele 66-74.
Achiziţia publică a serviciilor de proiectare are ca obiectiv următoarele faze de
proiectare:
- documentaţia planului de urbanism zonal PUZ întocmit în baza soluţiei
câştigătoare;
-documentaţia de avizare a lucrărilor la nivelul studiului de fezabilitate pentru
extindere;
-proiectul tehnic, cu extrasul necesar obţinerii avizelor, acordurilor şi
autorizaţiei de construire şi detaliile de execuţie;
-documentaţia economică, întocmirea caietului de sarcini pentru constructor,
asistenţă primară pe şantier.
Plafonul valoric maxim al tuturor serviciilor de proiectare este de 160.000 euro
fără TVA.

3
 Scopul concursului este selectarea celor mai pertinente soluţii de intervenţie
urbană în context istoric.

3. Considerente istorice

La originea bibliotecii universităţii stă Biblioteca Muzeului Ardelean (Erdélyi

Múzeumi Könyvtár). Aceasta a fost de la început secţiunea cea mai consistentă
a muzeului ce şi-a putut începe activitatea după imediat decretul de înfiinţare.
Lipsa unui spaţiu propriu făcea ca biblioteca să ocupe diverse spaţii obţinute
prin închiriere sau generozitatea proprietarilor. Odată cu înfiinţarea Universităţii
(1872) se stabileşte şi înfiinţarea Bibliotecii Universitare.
Creşterea permanentă a importanţei bibliotecii în mediul universitar, dublată
de achiziţiile tot mai numeroase la fondul de carte, ridicau probleme tot mai
mari în condiţiile crizei de spaţii. Pe fondul acestei situaţii, Asociaţia Muzeului,
Consiliul Universitar şi conducerea bibliotecii au declanşat o energică
campanie, la Cluj şi Budapesta, pentru construirea unei clădiri noi.
AMPLASAMENTUL
Ministerul maghiar al Invăţământului şi Cultelor a cumpărat în anul 1903 un
teren de 6.000 stânjeni (de la Csiky şi Tamási), ce se întindea de la colţul străzilor
Clinicilor şi Petru Maior, aproximativ vizavi de accesul principal în Complexul
Clinicilor. Terenul cumpărat ocupa o parte a laturii vestice a Pieţei Păcii şi oferea
şansa ca viitoarea construcţie a bibliotecii să participe la ansamblul urban al
acesteia.
CONCURSUL DE PROIECTE
În primăvara anului 1904, Ministerul Învăţământului şi Cultelor de la Budapesta
anunţă organizarea unui concurs de proiecte pentru realizarea unei noi clădiri,
având la bază o temă întocmită de directorul bibliotecii Erdély Pál. Programul de
arhitectură ales impunea realizarea unei "biblioteci închise" aşa cum erau toate
marile biblioteci publice ale timpului. În urma cercetărilor făcute în arhiva
bibliotecii universitare, unde se mai păstrează unele din planşele proiectelor
concurente, s-au identificat opt colective de arhitecţi ce au participat, cu
certitudine, la concurs: Kesselbauer Ágoston (Veszprém), Kismarty-Lechner
Jenő & Warga László (Budapesta), Korb Flóris & Giergl Kálmán (Budapesta),
Komor Marcell & Jakab Dezső (Budapesta), Láng Aao If (Budapesta), Orth

4
Ambrus & Somló Emil {Budapesta), Sebestyén Artúr (Budapesta) şi Villányi János
& Hajós Alfréd (Budapesta).
Participanţii proveneau aproape în totalitate din capitala regatului, fiind în
marea lor majoritate "consacraţi" ai arhitecturii maghiare a momentului. Erau
obişnuiţi cu concursurile ca o modalitate curentă de acces la marea
majoritate a comenzilor importante ale statului.
PROIECTUL DE EXECUTIE
În final, tandemul Korb Flóris Nándor & Giergl Kálmán din Budapesta îşi va
adjudeca lucrarea şi cei doi vor fi însărcinaţi să întocmească un proiect de
execuţie a cărui soluţie funcţională să fie inspirată de schema Bibliotecii
Universităţii din Basel, considerată de directorul bibliotecii Erdélyi Pál un model
ideal al bibliotecilor universitare europene.
Data oficială a începerii proiectului de execuţie poate fi considerată ziua
de 14 iunie 1906, când s-a întrunit Comisia de Construcţii a Bibliotecii
(Könyvtár Építési Bizottság) pentru a discuta şi decide asupra ofertelor de
preţuri venite de la Korb şi Giergl. Probabil că aceste oferte reflectau diferite
variante ale proiectului, aflate între limitele minimă şi maximă ale schemei
funcţionale.
EXECUŢIA CLĂDIRII
La 14 iunie 1906, când s-a întrunit Comisia de Construcţii a Bibliotecii pentru
a discuta ofertele de preţ venite de la firma Korb şi Giergl, s-a hotărât şi
încredinţarea execuţiei antreprenorului clujean Reményik Károly. Acesta era unul
din cei mai activi constructori din oraş, având la activ execuţia unor clădiri
importante ale Clujului: Academia Comercială I (azi Rectoratul Universităţii Tehnice)
împreună cu Maetz Frigyes în 1886-87, Sinagoga Neologă (azi Templul Deportaţilor)
împreună cu fraţii Horváth în 1887, Palatul Direcţiei de Poştă în 1891-98 şi Colegiul
Unitarian (azi Liceul Brassai) în 1899-1901.
Presat de toată lumea, antreprenorul a demarat în vara anului 1906 săpăturile şi
imediat s-au turnat fundaţiile. Ritmul susţinut s-a păstrat, iar în toamna anului
1907 clădirea ajunge sub acoperiş. Ritmul de execuţie fusese extrem alert dacă
avem în vedere rigorile unor faţade care combina câmpurile din cărămidă smălţuită
policromă cu elemente de piatră. La acestea se mai adăuga lipsa mijloacelor
mecanice de manipulare care impunea la vremea aceea manipularea "cu spinarea" a
materialelor. Spre dezamăgirea generală lucrările de finisaj s-au prelungit depăşind

5
toate aşteptările, aşa că abia peste un an, la 23 decembrie 1908, a început
mobilarea spaţiilor bibliotecii, iar deschiderea festivă a avut loc abia la 18 mai 1909.
Ultima contribuţie la ansamblul bibliotecii a fost depozitul nou de carte, realizat
la începutul anilor '60. Arhitectul Sovago a reuşit integrarea noii constructii
amplasând-o simetric cu depozitul vechi, adoptând o volumetrie adecvată
şi folosind materiale decorative inspirate de prima construcţie.
ELEMENTELE DE LIMBAJ ARHITECTURAL
Korb Flóris Nandor şi Giergl Kálmán făceau parte dintr-o generaţie de arhitecţi
budapestani ce se exprimau, în mod curent, într-o manieră istoricistă fără însă să
refuze experimente Secession. Clădirile lor cele mai importante din Budapesta:
Palatele Klotild 1900-01, Imobilul de raport Király 1902 şi Academia de Muzică 1904-
07 vădeau o înclinaţie spre motive clasicizante şi baroc (al căror adept era Korb)
combinate cu elemente secession internaţional şi seccession maghiar impuse
probabil de Giergl. Acesta din urmă părea să fie dornic de experimente inovatoare,
completându-l astfel pe mai conservatorul său partener.
La biblioteca clujeană cei doi au adoptat o variantă a secessionului - secessionul
eclectic - rezultat din îmbinarea elementelor istoriciste cu cele secession, obţinând un
vocabular stilistic pigmentat de elemente neo-baroc. O asemenea sinteză fusese
posibilă deoarece Art Nouveau-ul central european "s-a dezvoltat în cadrul modelului
baroc, cu legături mult mai puternice faţă de istoricism decât faţă de mişcările sale paralele
din Franţa, Anglia sau Belgia” (VAIS, Gheorghe, „Biblioteca Centrală Universitară Cluj
1906-1909”, vezi biliografia). Unii chiar erau de părere că Secession-ul nici nu era o
mişcare înnoitoare, ci mai degrabă un moment de apogeu al neo-stilurilor care
reuşiseră să ţină pasul cu moda timpului. În Imperiul Habsburgic se dezvoltase o
versiune sintetică a stilului "art nouveau" care a devenit cu timpul un adevărat "stil
internaţional", la care arhitecţii cu pregătire istoricistă puteau asimila şi adopta cu
uşurinţă elementele "noii ortodoxii".
FAŢADELE ÎNTRE BAROC ŞI SECESSION
Citirea comparativă a diverselor surse grafice (mai ales faţadele concursului) şi a
imaginii actuale a faţadelor bibliotecii, care nu s-au modificat substanţial de la
inaugurare, conduce la concluzia că limbajul arhitectural al faţadelor a suferit o
continuă simplificare, prin renunţarea la unele elemente. Renunţările au vizat mai
ales elementele baroce (bosarea parterului şi a volumului teşit al intrării, frontoanele

6
de peste cornişa principală şi grupurile statuare) din desenul faţadelor, care au fost
înlocuite cu elemente simplificate de factură Secession.

4. Condiţii urbanistice şi de patrimoniu: restricţii, permisivităţi,

recomandări

Amplasamentul este situat în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca în

vecinatatea unor monumente de arhitectură de categoria B: corpul principal actual al
BCU (Str. Clinicilor nr. 2, monument istoric clasat în Lista Monumentelor Istorice la
categoria B, indicativ CJ-II-m-B-07296) şi ansamblul Clinicilor Universitare (amplasat
vizavi de amplasament, Str. Clinicilor nr. 3, clasat în Lista Monumentelor Istorice la
categoria B, indicativ CJ-II-a-A-07297) şi a unor imobile interbelice cu valoare
ambientală (Clinica Medicală 2 situată la vest şi Clinica de Diabet si Boli de Nutritie”
situată la nord ).
Se va avea în vedere funcţiunea sanitară a imobilelor învecinate la nord şi vest,
cu menţiunea că faţada estică a Clinicii Medicale 2 corespunde în mare masură unor
spaţii auxiliare sau amfiteatrului neluminat natural.
Concurenţii vor ţine cont de gabaritul Străzii Clinicilor adiacent căreia se dezvoltă
amplasamentul, de alinierile si aliniamentele existente, de caracteristicile ţesutului
urban în care obiectivul trebuie să se integreze, de relieful amplasamentului şi al
zonei învecinate (o uşoară declivitate pe direcţia sud-nord). Vor fi avute în vedere
regimul de înălţime, volumetria, plastica arhitecturală şi valoarea istorică a
construcţiilor învecinate.
Soluţia se va elabora în conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General
al municipiului Cluj-Napoca ale cărui constrângeri pentru zona propusă studiului sunt
stipulate în Certificatul de Urbanism eliberat de Primăria Cluj-Napoca în vederea
edificării obiectivului, accesibil în Anexa 5 - Reglementări urbanistice a
documentaţiei concursului.
În documentaţie, la Anexa 1 - Temă se află punctele de vedere asupra temei de
concurs formulate de Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a
Primăriei Cluj-Napoca şi de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice 8 Transilvania
Vest.

7
5. Descrierea amplasamentului

Zona de studiu este limitată de Str. Clinicilor (la sud) ,incinta care grupeaza
Clinica ”Medicala II” şi Clinica de Diabet şi Boli de Nutriţie (la vest şi nord) şi de
corpul depozitului de carte actual al Bibliotecii (la est). Delimitarea acesteia este
accesibilă în Anexa 3 - Ridicări toppografice a documentaţiei de concurs.
Pentru alegerea soluţiei de fundare se anexează studiul geotehnic întocmit pentru
amplasamentul propus spre studiu, accesibil în Anexa 4 – Studiu geotehnic a
documentaţiei de concurs.
Corpul de clădire al Bibliotecii cu care obiectivul propus se va articula este un
depozit de carte fără spaţii de lectură. Depozitele actuale sunt împărţite pe nivele de
5 m care la rândul lor sunt sub împărţite în două cu o structură metalică şi planşeu
de sticla
Terenul pe care urmează a se edifica imobilul aparţine Universităţii Babeş-Bolyai
din Cluj-Napoca şi este dat în folosinţă BCU. Terenurile învecinate aparţin Statului
român şi se află în administrarea Spitalului Judeţean Cluj.
În prezent, pe amplasament există un mic pavilion dezafectat ce acoperă o staţie
hidrofor şi care va fi desfiinţat.

6. Obiectul concursului

CONCEPT
- Construcţia nouă a BCU va trebui să asigure în primul rând spaţii pentru
extinderea depozitelor de carte care se vor rezolva în varianta "bibliotecilor
deschise", soluţie utilizată aproape exclusiv la conformarea bibliotecilor
contemporane.
- Se intenţionează în felul acesta o juxtapunere a spaţiilor de depozitare cu cele
de lectură, într-o configuraţie funcţională ce ar asigura accesul liber la raft; s-ar
asigura astfel o legătură nemijlocită între cititori şi carte eliminându-se timpii de
aşteptare precum şi personalul manipulant. Suprapunerea funcţională a depozitelor
de carte cu sălile de lectură ar conduce şi la o semnificativă economie de suprafeţe
cu repercusiuni benefice asupra bugetului investiţiei.

8
 - Soluţia iuminatului spaţiilor de depozit cu acces la raft trebuie să permită
pătrunderea luminii naturale, mult mai benefică, spre spaţiile unde se face lectura.
- Atât concepţia spaţială cât şi volumetria geometrică foarte simplă trebuie
asociate cu un limbaj arhitectural minimalist în care dualitatea planurilor opace şi a
celor vitrate să asigure expresivitatea faţadelor.
- Integrarea noii clădiri în contextul construit al zonei ar trebui să se facă printr-o
volumetrie neutră atent proportionată în raport cu mase construite din context, iar
limbajul arhitectural ar trebui să reflecte tendinţele stilistice ale timpului, evitându-se
pastisarea unor elemente formale sau de material de la clădirea eclectică.

FUNCŢIUNI, SUPRAFEŢE, COMPARTIMENTĂRI

Corpul nou de clădire va fi articulat cu clădirea veche printr-o pasarelă aflată în
prelungirea celei existente între clădirea centrală şi actualul depozit nou la nivelul
etajului 1 şi se va dezvolta pe 6 nivele respectiv subsol, demisol, parter şi trei nivele
fără a depăşi înălţimea depozitului nou cu care va fi articulat, care este de cca. 18 m
la cornişă şi 23 m la coamă.
- Subsolul se va dezvolta pe toată suprafaţa lotului şi va conţine:
- parcări (cca. 40 locuri) 700 mp
- adăpost protecţie civilă 300 mp
- spaţiu tehnic 100 mp
- Demisolul, parterul şi celelalte nivele vor conţine următoarele funcţiuni:
- depozitare carte cu acces liber
la raft (cu pondere 70% depozitare
şi 30% spaţiu de lectură) 2400 mp
- sala servere 50 mp
- secţia de împrumut 250 mp
- atelier legătorie 80 mp
- atelier multiplicare 20 mp
- atelier foto-digitizare 80 mp
- hol, foyer şi bar de incinta 200 mp
- sala de conferinţe 200 mp
- grup sanitar şi vestiare personal
- garderobă şi grupuri sanitare publice
- circulaţii şi lifturi.

9
 Clădirea va trebui să beneficieze de un acces carosabil la nivelul subsolului
pentru aprovizionarea cu materiale şi carte dispus în apropierea unui lift de
materiale. Accesul la parcajul din subsol se va face din Str. Clinicilor pe o rampă.
Accesul pietonal se va face din Str. Clinicilor, iar circulaţia interioară se va face
cu ajutorul unor scări, escalatoare şi lifturi. În proiectarea fluxului cititorilor care au
acces la rafturile depozitelor, se vor prevedea puncte de control al cărţii.
Zona adiacentă clădirii se va amenaja ca zona publică cu spaţii verzi şi de
odihnă.
Clădirea se va racorda la reţelele existente.
Încălzirea şi climatizarea se vor face de la centrala termică şi chillerele existente
cu ventilo-convectoare şi sistem BMS.
Investiţia – costuri C+M – se va situa în jurul a 1000 euro/mp, maxim admisibil
fiind costul de 1100 euro/mp.

7. Prezentarea proiectelor

Proiectele predate în concurs vor fi prezentate prin:

a. piese desenate
b. disc optic.

a. Planşele vor fi prezentate pe hârtie albă, format 940 x 2000 mm, paginate pe
verticală (portrait), în tehnici la alegere, vor fi numerotate şi vor cuprinde:

- planul de situaţie la scara 1/500,

- plan subsol la scara 1/200
- plan demisol la scara 1/100
- plan parter şi planurile tuturor nivelurilor peste parter la scara 1/100 (în cazul
existenţei unui plan de etaj curent se va preda doar acesta)
- 4 faţade la scara 1/100
- 2 secţiuni caracteristice la scara 1/100 cu detalierea unor părţi relevante la
scara 1/50 sau 2 secţiuni caracteristice dintre care una la scara 1/50 şi una la
scara 1/100, la alegerea concurentului
- 2 perspective exterioare din care una cu punctul de vedere situat în Str.
Clinicilor, iar a doua din curtea Clinicii Medicale 2, ambele cuprinzând

10
 fronturile clădirilor propuse, pe cât posibil cu includerea clădirii la care se
articulează intervenţia
- 2 perspective interioare, din care obligatoriu una prezentând spaţiul public
(primire-informare) şi una dintr-un depozit cu acces liber la raft
- alte piese (grafică, text), la alegerea concurentului menite să expliciteze
soluţia propusă (funcţională, tehnică şi/sau economică).
Numărul maxim de planşe pentru un proiect este de 2 (două).

b. Discul optic va conţine imaginile în format ”jpeg”, la o rezoluţie de 72-100 dpi, ale
tuturor planşelor predate.
Condiţiile în care prezentarea proiectelor asigură păstrarea anonimatului sunt
furnizate în regulamentul de concurs.

8. Criterii de evaluare, selecţie şi ierarhizare

Principalele criterii de evaluare, selecţie şi ierarhizare a proiectelor sunt:
1. Implantarea corpului nou în amplasamentul afectat şi în situl existent, cu
limitele impuse de condiţionările urbanistice.
2. Funcţionalitatea soluţiei propuse, eficienţa utilizării spaţiului, siguranţa la
incendiu şi iluminatul.
3. Expresivitatea plastică a volumului propus.
4. Raţionalitatea economică a soluţiei propuse.
5. Armonizarea la nivel funcţional şi plastic cu clădirile din imediata apropiere.

9. Surse documentare
ACTE NORMATIVE
P. 118-99 Normativ de sigranţă la foc a construcţiilor.
ORDIN NR. 1822 din 7 oct. 2004 Pentru aprobarea regulamentului privind
larificarea protestelor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc.
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 37 DIN 12 IAN 2006 Privind notificarea art. 1
din H.G. nr. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este
obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă.

11
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 1739 DIN 6 DECEMBRIE 2006 Pentru
aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau
autorizării privind securitatea la incendiu.
ORDIN NR. 130 DIN 25 IAN 2007 Pentru aprobarea Metodologiei de
elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.
REGLEMENTĂRI TEHNICE
INDICATIV NP 061-2 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de
iluminat artificial din clădiri
I7 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni
până la 1000 V c.a.
I9 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.
I 20 Normativ pentru proiectare şi executarea protecţiei împotriva trăsnetului.
C 58 Norme tehnice privind ignifugarea produselor şi materialelor combustibile din
lemn şi textile utilizate în construcţii.
BIBLIOGRAFIE
1. AGACHI, Mihaela Ioana Maria, „Clujul modern-aspecte urbanistice”, U. T. Press,
Cluj-Napoca, 2004.
2. Biblioteca Centrală Universitară Cluj, 1965.
3. PASCU, Ştefan, „Universitatea din Cluj”, Ed. Dacia, Cluj, 1972.
4. STRÎMBU, Mihaela, „Arhitectura civilă secesionistă în Cluj-Napoca”, în Acta
Mvsei Napocensis, XVII/1980 şi XVIII/1981.
5. VAIS, Gheorghe, „Arhitecţi care au lucrat în Clujul perioadei dualiste (1867-
1918), în 35 de ani de la înfiinţarea şcolii de arhitectură de la Cluj, Simpozion
aniversar, iulie 2005”, U.T. Pres, Cluj-Napoca, 2005.
6. VAIS, Gheorghe, „Biblioteca Centrală Universitară Cluj 1906-1909”, Ed. Alma
Mater, Cluj-Napoca, 2006.

TEMA A FOST APROBATĂ DE PROMOTOR ÎN DATA DE 11.10.2010.

Director general
Prof. univ. dr. Doru RADOSAV

12