Cazino Constanţa

Bistricianu Petruţ
Istoric
Simbol al celui mai mare port al României, Cazinoul de pe faleza din orașul
Constanţa a fost ridicat în 1904-1910 la iniţiativa regelui Carol I. Totuşi acest
monument, ce ar trebui să fie mândria şi punctul de atracţie al oraşului, este într-o
avansată stare de degradare.  
Văzută de la depărtare clădirea Cazinoului impune respect şi eleganţă. În zona în
care se află astăzi mai fusese, între 1880-1902, o construcție de lemn, o cazină, cum
se numea – loc pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreare pentru turiști.
Construcția unui edificiu cu funcții asemănătoare marilor cazinouri europene, a
început prin anul 1904.
Inițial, planurile sunt întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care proiectează
o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradițiile artei românești. După
terminarea fundațiilor, însă, planurile sunt schimbate, Primăria încredințând
modificarea lor unui arhitect de origine franceză (sau elvețiană), Daniel Renard  –
care renunță la principiile stilului românesc, în favoarea unui melanj de motive
decorative ce încarcă și mai mult greoiul ansamblu. Construit (din 1908) în stil Art
Nouveau sub influența cosmopolitană a cazinourilor epocii, edificiul constănțean
este terminat în 1910, când este și inaugurat (în 1912 se fac ultimele retușuri).
Fațada.
Cazinoul noaptea.
 Pe 8 august 1910, ziarul „Conservatorul Constanţei” scria: „Cetăţenii
Constanţei pot acum să se mândrească şi ei cu ceva. Noua clădire a
Cazinului Comunal, despre care începusem să credem că nu se va mai
isprăvi niciodată, întocmai ca mitologica pânză a Penelopei, este în sfârşit
gata. Din punctul de vedere al esteticei arhitectonice, lasă foarte mult de
dorit. Complecta asimetrie şi amestecul babilonic al stilurilor, din care se
desprinde impresiunea nelămurită a unei plăsmuiri hibride, fac din noul
cazin comunal un monument ridicat în cinstea nepriceperei şi prostului
gust”.
  Lucrările au costat 1.300.000 de lei, bani din care s-a înălţat cel mai
frumos edificiu al Constanţei. Parterul avea un hol generos de primire,
continuând cu o scară majestuoasă în trei rampe către etaj. De-o parte şi
de alta a scării se găseau un grup sanitar şi biroul administratorului. 
  În continuare, spre nord erau spaţii pentru garderobă, bufet cu laborator,
sală de lectură, vestiar, două săli de joc şi una de biliard. La etaj era o sala
de spectacole. De-o parte şi de alta a alveolei scenei se găseau foaierul
artiştilor şi budoar pentru doamne. 
Prima „cazină” înainte de 1908.
Vedere din interior.
Cazinoul a fost restaurat și în anul 1986 de către un colectiv de artiști plastici alcătuit
din Sorin Dumitru, Gheorge Firca, Ioan Miturca, Nae Mira, Nicolae Moldoveanu. Au
fost executate restaurări de pictură baroc-frescă, stucatură, vitralii. Vitraliile art
nouveau din zona scărilor principale, cu o suprafață de 50 de mp, au fost realizate de
artistul Ioan Cadar. Lucrările au durat un an. Imediat după Revoluție, edificiul este
repartizat Ministerului Culturii (pe atunci condus de Andrei Pleşu) care la sugestia
profesorului Mihai C. Băcescu (inspirat de Muzeul Oceanugrafic din Monaco)
propune o atribuire științifică, spre a deveni sediul unui „Institut Oceanografic
Român” conform planurilor lui Grigore Antipa(întemeietor al fostului Institut
Biooceanografic din Constanța), o nouă instituție de nivel internațional care ar fi
grupat Institutul Român de Cercetări Marine, Staţiunea Zoologogică Marină creată
de Pr.Dr.Ioan Borcea și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii dar costul renovării,
dezbinarea între instituții și restructurările din guvern pun capăt atât planurilor
oceanografilor români, cât și custodiei Ministerului Culturii. După câteva luni,
cazinoul revine la funcția anterioară: restaurant și local de distracție.
În cazinou a fost turnate în 2007 câteva scene din filmul Tinereţe fără tinereţe regizat
bazat pe nuvela omonimă scrisă de Mircea Eliade.
Din 2014 Cazinoul din Constanța este în paragină ; pentru se evita accidentele și jaful,
accesul în interior este interzis. Un proiect de renovare este publicat la sfârșitul anului
2019, devizul Companiei Naționale de Investiții fiind de 57 milioane de lei pentru o
durată de trei ani.
Cazinoul pe vreme de furtună.
Cazinoul iarna.
Bibliografie
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/povestea-
casino-ului-abandonat-din-constanta
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cazinoul_din_Constan%C8
%9Ba
https://www.litoralulromanesc.ro/cazino.htm