Disciplina : CURS : II Profesor:

Geologie generala Urdea P.

Geologia ca stiinta care se ocupa cu studierea scoartei terestre si a zonelor mai profunde
ale interiorului pamantului sub aspecte multiple care vizeaza: structura interna,
compozitia mineralogica (mineralogia), compozitia petrografica (petrografia/litologie),
structura interna a scoartei privita sub aspectul arhitecturii interne (geologia
structurala/tectonica), studiaza deasemenea organismele fosile(paleontologia si cu
paleobotanica, paleozoologia), studiaza succesiunea stratelor geologice (stratigrafia),
varsta acestora(geocronologia) precum si fenomenele care afecteaza scoarta terestra
(cutremure si miscari tectonice).Prin intermediul unor discipline de granita cum ar fi
geofizica si geochimia sunt studiate caracterele fizice si chimice ale scoartei si interiorul
pamantului.
Sial = siliciu/aluminiu
Sima = siliciu/magneziu
Crofesima = crom/fier/siliciu/aluminiu
Nife = nichel/fier
Preocupari de natura geologica a aparut desigur inca din antichitate.Geologia apare ca
stiinta abea in sec al XIX lea dupa ce in sec al XVIII lea aparusera cateva lucrari cu un
vadit caracter geologic M. V. Lomonosov intitualata „Despre straturile pamantului” apoi
in Germania Wagner a avut preocupari de mineralogie, astfel alaturi de lucrarile lui James
Hutton si Charles Lyell vor fundamenta geologia ca stiinta.George Cuvier a fundamentat
paleontologia.Treptat se pun bazele cristalografiei ca stiinta care studiaza materia
cristalina existenta in scoarta, apoi se pun bazele geochimiei, se pun bazele geologiei
generale si tectonicii.
1.Principiul actualismului
2.Principiul superpozitiei straturilor.
In Romania primul curs de geologie a fost predat de catre profesorul Grigore Cobalcescu
acesta a pus bazele catedrei de geologie si in 1862 a publicat primul articol stiintific cu
caracter geologic intitulat „Calcarul de la Repedea”, mai apoi la Universitatea din
Bucuresti Grigore Stefanescu pune bazele invatamantului geologic , el fiind cel care a pus
bazele biroului geologic al Romaniei (1882), care a avut ca prim scop elaborarea primei
harti geologice a Romaniei.
La inceputul sec al XX lea s-au conturat preocupari clare de paleontologie si stratigrafie
si chiar de tectonica.
Structura interna a Pamantului
-cea mai adanca mina 3200 m Africa de Sud
-6375 km adancime pana in centrul pamantului
-hipocentru: punct de pornire a cutremurului
-epicentru: punctul de la suprafata a cutremurului
Modelul structurii interne a Pamantului a fost realizat in principal prin studierea
comportarii undelor seismice, unde care fiecare au viteze diferite si se propaga diferentiat
in functie de mediul pe care-l strabat.S-a constatat ca la diverse adancimi in interiorul
pamantului apar fenomene de discontinuitate a propagarii undelor, astfel ca au fost

1
identificate asa numitele suprafete de discontinuitati.Astfel au fost puse in evidenta doua
suprafete de discontinuitate de ordinul I si anume suprafata Mohorovicici (Moho) situata
la 5-15-40-80 km adancime si o alta suprafata Gutenberg Wiechert la 2900 km
adancime.Aceste discontinuitati de ordinul I separa cele 3 invelisuri de ordinul I:
-scoarta
-mantaua
-nucleul
In modelul zonar concentric al interiorului pamantului cercetarile de reflectie si refractie
seismica au pus in evidenta in cadrul celor 3 invelisuri majore discontinuitati de ordinul II
care delimiteaza deci invelisuri de ordinul II, astfel au fost evidentiate discontinuitatea
Delta aflata la cca 413 km adancime si care separa mantaua superioara de mantaua medie
sau de tranzitie.La adancimea de 984 km discontinuitatea Repetti care separa mantaua
medie de mantaua inferioara.
In cadrul nucleului a fost pusa in evidenta o discontinuitate de ordinul II la 5154 km
denumita discontinuitatea Lehmann, aceasta separand nucleul extern de cel de tranzitie
(la unii nucleul intern).In cadrul scoartei discontinuitatea de ordinul II cea mai importanta
este discontinuitatea Conrad.
Scoarta apartine la 2 tipuri majore:
-scoarta continentala
-scoarta oceanica
-la care se adauga al treilea tip secundar: scoarta de tranzitie
Scoarta contine trei paturi
La suprafata avem o patura sedimentara sub ea urmeaza patura granitica si sub ea dincolo
de suprafata Conrad , patura bazaltica.
1.Scoarta continentala se diferentiaza si ea in scoarta de tip platforma sau scut la care in
general lipseste patura sedimentara mai subtire ( in scutul baltic, scutul canadian, scutul
brazilian sau scutul sinotibetan, chinezesc)
2.Scoarta de tip orogen (montan) mai groasa si chiar foarte groasa chiar 80 km la
scoarta de tip orogen tanar (sistemele muntoase alpino carpatica-) si orogen batran
(caledonic , hercinic).Scoarta de tip masiv central (masive reintinerite).
3.Scoarta oceanica este de regula mai subtire 5-10 km ,are o patura sedimentara foarte
subtire (in zonele profunde ale oceanului este subtire)si patura bazaltica constituita din
bazalte si oceanite bazaltice.
3.Scoarta de tranzitie face trecerea intre scoarta continentala si cea oceanica
caracterizandu-se printr-o subtiere treptata a paturii granitice si a celei sedimentare
specifica domeniului continental si mediul oceanic.
In cadrul mantalei superioare investigatiile geofizice au pus in evidenta existenta materiei
in stare de plasticitate ( o topitura potentiala care este antrenata intr-o miscare de tip
convectiv.Materia de tip solidus imprima o specificitate distincta acestei parti a mantalei
care este numita astenosfera.In lumina ideilor continute in teoria tectonicii globale sau
teoria tectonicii in placi ( teoria derivei continentelor la Alfred Wegner), se considera ca
miscarea convectiva din astenosfera este responsabila de desfasurarea mecanismului
covorului rulant de aparitia si evolutia rifturilor concretizata prin formarea si reinoirea
mai apoi a scoartei oceanice.Tot datorita miscarii curentilor de convectie in zona
sectoarelor descendente apar fenomenele de subductie adica de scufundare a unei placi
sub placa vecina astfel incat placa va ajunge inapoi unde va fi topita si reintegrata.

2
La nivelul nucleului se considera pe baza informatiilor geofizice ca deasemenea in
conditii de inalta presiune nucleul superior are proprietati solidus si ca el se misca in jurul
celui interior ceea ce conform teoriei dinamului ar explica campul geoelectric profund si
deasemenea geomagnetismul.
Dinamica terestra reprezinta totalitatea proceselor de transformare si evolutie a scoartei
terestre si implica atat procese interne (adica geodinamice interne) cat si endogene(endos-
profund,adancime) dar si procese exogene(externe).

Geodinamica interna

Geodinamica interna se asociaza notiunii de fenomene diastrofice, notiunii de

seismicitate si de vulcanism, diastrofismul cuprinde ansamblul tuturor miscarilor
tectonice ( tine de structura interna).
Miscarile tectonice sunt acele miscari cu cauze interne care determina fragmentarea ,
inaltarea , deplasarea pe orizontala si cutarea unor portiuni ale scoartei terestre).Cauza
generala a miscarilor tectonice se afla in structura interna a pamantului in astenosfera
unde se afla curentii de convectie.
Miscarile tectonice se diferentiaza in mai multe categorii in functie de modul de asociere
a fortelor implicate dar mai ales in functie de sensul acestora.Miscarile verticale trebuiesc
privite la scara globului terestru ele au loc de-a lungul razei terestre sau in prelungirea
acesteia, de aceasta se mai numesc si miscari radiale.Deoarece miscarile verticale
schimba raporturile de suprafata intre continente si bazine oceanice au fost denumite de
catre Gilbert in 1890 miscari epirogenetice (epeiros-continent si ghenesis).
Daca miscarile verticale sunt pozitive avem de a face cu miscari epirogenetice propriu
zise.
Miscarile epirogenetice negative prin care oceanul castiga suprafata se numesc miscari
thalassogenetice (in cazul in care nivelul marii creste si uscatul este invadat in zonele
litorale de catre apele marii vom vorbi despre miscari eustatice pozitive).
Atunci cand miscarile verticale se desfasoara de-a lungul unor falii ele se numesc miscari
tafrogenetice (tafros=sant) si se vor forma grabene (sant tectonic(ex, timis-cerna-
bistra).La scara regionala miscarile verticale sunt numite si miscari izostatice care pot fi
miscari de inaltare regionala sau exondare(din mare), sau ele pot fi negative,lente si se
numesc miscari de subsidenta.
Miscarile orizontale sunt miscari care desfasurandu-se la scara larga se numesc miscari
tangentiale, in cazul in care miscarile orizontale implica coliziunea a doua bucati de
scoarta ele se manifesta ca miscari de cutare deoarece sedimentele prinse intre blocurile
ce se intalnesc vor fi deformate cu aparitia structurii de tipul cutelor sau structuri cutate.
Deoarece procesul de cutare este asociat formarii muntilor ele se numesc si miscari
orogenetice,(oros-munte,genetis-nastere) daca miscarle amintite determina datorita
presiunilor laterale ridicari in bloc avem de-a face cu miscari acroorogenetice .Cele mai
specifce miscari orizontale sunt cele asociate miscarii placilor tectonice sau asa numitul
drift continental si cu deosebire miscarile care au loc de-a lungul faliilor transformante.In
cazul in care miscarile au un caracter mai restrans si se petrec de-a lungul unei falii ele se
numesc miscari de decrosare ( falia Cerna-Jiul miscare de decrosare de 40 cm).Intre cele
doua mari categorii de miscari exista si miscari de tranzitie de tipul miscarilor
suborizontale sau de subimpindere, de supraimpingere ( la panzele de sariaj) precum si

3
miscarile in care sunt implicate placile tectonice majore, miscari de subductie si obductie.
Unii specialisti considera ca miscarile orizontale si verticale sunt momente care au marcat
evolutia unei multimi.Notiunea de miscari neotectonice e aplica miscarilor care au avut
loc in era neozoica dupa cum trebuie sa acceptam si notiunea de miscari contemporane
sau miscari actuale sau miscari crustale , verticale recente.

Vulcanismul

Notiunea de vulcanism include totalitataea proceselor ce au origine in interiorul litosferei

dar a caror activitate principala consta in expulzarea la suprafata litosferei a unor produse
specifice ( lava, bombe vulcanice, scorii , lapini, cenusi, vapori de apa, gaze) si care se
desfasoara in moduri diferite.
Lava este o topitura ce include uneori si cristale izolate insa in marea masa este
reprezentata de o topitura de silicati care pot contine gaze dizolvate si vapori care s-au
format in interiorul pamantului.
Manifestarile vulcanice se desfasoara in functie de specificul lavei astfel daca lavele sunt
foarte fluide vom avea eruptii vulcanice linistite.In cazul lavelor vascoase si foarte
vascoase manifestarile vulcanice sunt cu caracter exploziv, violent.Cele doua tipuri
majore de manifestari isi pun amprenta si pe aparatele vulcanice ce se formeaza si anume
in cazul lavelor fluide aveam vulcani de tip scut ( tipul islandez si tipul hawaian) precum
si platouri vulcanice unde sunt prezente curgeri de lave ce dau de exemplu trappe
bazaltice.Eruptiile violente, explozive dau nastere la vulcani de sfaramaturi (Japonia),
insa apar si vulcani cu manifestari alternante rezultand astfel stratovulcan astfel ca in
structura acestora apar straturi de lava in alternanta cu sfaramaturi (piroclastice).
Cauzele ajungerii la suprafata a lavei:
Diferenta de densitate dintre magma sau magme si rocile vecine
Presiunea litostatica de zacamant (echivalent cu presiunea hidrostatica)
Energia de expansiune a gazelor continute in topitura magmatica si in lava
Presiunea transmisa fluidelor din scoarta datorita miscarilor in care sunt antrenate
bucatile de scoarta ( placi, placi mediane, microplaci) de catre miscarile tectonice si / sau
orizontale
Miscarile seismice
-o zguduire brusca si puternica a scoartei terestre generate de cause naturale si care se
manifesta sub forma unor unde seismice.Acestea fiind cele care imprima scoartei terestre
o solicitare de tip elastic.In fond, un cutremur este o forma de descarcare a energiei
telurice ce s-a acumulat in scoarta terestra si in zone mai profunde ale litosferei acel loc
fiind numit hipocentru apoi epicentru timpul la origine este momentul cand cutremurul a
fost initiat in hipocentru.
Undele seismice si nu in ultimul rand cand energia cutremului care exprima lucrul
mechanic produs in focar (hipocentru).
Cutremurele se clasfica in:
-dupa pozitia geografica a epicentrului sunt cutremure continentale si cutremure de
bazine oceanice(sens geologic)
-dupa marimea distantei epicentrale vom avea cutremure locale sau apropiate cu distanta
la sub 1000 km, cutremure departate intre 1000-10.000km distanta epicentrala ,
cutremure foarte departate –teleseisme la care distanta este mai mare de 10.000 de km

4
-dupa adancimea focarului avem cutremure superficiale atunci cand focarul este la sub 10
km adancime, cutremure normale cu focarul intre 10-60 km adancime , cutremure
intermediare cu focarul intre 60-300km adancime si cutremure adanci la peste 300km si
chiar 800 km adancime (in plina manta)
-fenomenelor ce determina declansarea : cutremure de natura tectonica, cutremure
associate manifestarilor vulcanice si cutremure plutonice
-dupa gradul de marime si anume: dupa intensitate utilizandu-se scara mercali (dupa
efectele produse) cu 12 trepte si dupa magnitudine-cantitatea de energie descarcata in
timpul cutremurului din hipocentru si care are ca reper valoric scara richter cu 10 trepte
in coordinate logaritmice.
In aprecierea cutremurelor se tine cont si de faptul ca trepidatii asemanatoare seismelor
pot sa apara de exemplu si intr-o zona in care valurile se sparg faleza cum apa unei
cascade imprima trepidatii.

Notiuni de cristalografie

Ca parte a geologiei cristalografia se ocupa cu studiul starii materiei aflata in scoarta

pamantului.Aici in scoarta materia minerala se afla in cea mai mare parte in stare
cristalina.Adica elementele constituente ( atomi , ioni) sunt ordonate in retele constituite
dupa reguli geometrice respectandu-se in cele mai multe cazuri regula simetriei.In scoarta
terestra cristalele care se formeaza in mod natural iau forma de poliedre regulate ,
marginite de fete plane acestea intalnindu-se si constituind muchii si colturi.In lumea
cristalelor se manifesta legea fetelor, colturilor si muchiilor conform careia:
Fete+Colturi= Muchii + 2
In natura si desigur in scoarta terestra exista si minerale a caror stare nu este cea
cristalina,nu apare in forma geometrica de exprimare a existentei lor ci ele sunt
considerate a fi minerale amorfe.In cazul mineralelor cristaline fetele cristalelor pot fi :
triunghiuri , patrulatere, hexagoane, octogoane.In functie de modul de asociere a tipurilor
de suprafete de baza determinate in primul rand de conditiile de formare a cristalului
apare o varietate de cristale si o varietate de dimensiuni, de asocieri de cristale si de
asocieri chiar de minerale din specii diferite.Referindu-ne strict la modalitatile de aranjare
a particulelor de baza pentru a se constitui o retea cristalina specialistii au aflat ca exista
230 de posibilitati de aranjare a particulelor.Aceste posibilitatii fiind grupate in 32 de
clase de simetrie care sunt grupate in 7 sisteme cristalografice.Un sistem de cristalizare
sau sistem cristalografic reprezinta totalitatea formelor cristalografice care pot fi deduse
din aceiasi forma fundamentala si care sunt grupate dupa caracterele lor generale de
simetrie.
Cele 7 sisteme sunt:
1. Sistemul cubic sau teseral cu 5 clase
2. Sistemul hexagonal cu 7 clase
3. Sistemul tetragonal sau patratic cu 7 clase
4.Sistemul trigonal sau romboedric cu 5 clase
5. Sistemul rombic cu 3 clase
6.Sistemul monoclinic sau clinorombic cu 3 clase
7. Sistemul triclinic cu 2 clase

5
 Edificii cristaline complexe

In natura exista modalitati de asociere a cristalelor aceleiasi specii minerale astfel incat
apar grupari de cristale cum ar fi de exemplu cazul geodelor sau druzelor care sunt
cavitati captusite cu cristale ce se dezvolta unele din altele si in directa vecinatate
formand o masa compacta fiind cunoscute de exemplu geodele captusite cu cuartz ,
topazul, fluorina.In natura apar asocieri de minerale care se prezinta sub forma unor
concresteri paralele sau concresteri simetrice , astfel de asocieri fiind maclele
(macula=ochi de za).Maclele sunt asociatii regulate ce se constituie dupa reguli
geometrice bine determinate si foarte frecvent caracteristice unei singure specii
minerale.Ele iau nastere fie in urma procesului de cristalizare si sunt macle propriu-zise;
fie apar prin deformari ulterioare cristalizarii si in acest caz avem macle
mecanice(deformare mecanica).Daca se tine cont de modul de asociere a indivizilor
cristalizati se deosebesc macle de alipire sau de juxtapunere si macle de intrepatrundere
sau de penetratie, macle simetrice atunci cand indivizi cristalizati in sisteme cu simetrie
inferioara se asociaza rezultand edificii cristaline (macle) cu simetrie superioara.
Macle specifice:
Maclele gipsului - macla in coada de randunica
7 macla in fier de lance
8 macla staurolitului: -macla in crucea de Bretagne
-macla in crucea Sf. Andrei
- maclele rutilului: -macla in genunchi
- macla ortozei: - macla Karlsbad
-macla cuartzului: -macla japoneza
-macla braziliana
-macla daphinee
In natura pe langa maclele propriu-zise apar si asa numitele concresteri regulate
sferoidale denumite sferocristale.In cazul calcitului, mercasitului, meclasitului,
calcedonitei sau a sideritului.In unele cazuri apar si asocieri de specii de minerale diferite
fenomen numit epitaxie exemplu: intre rutil si biotip
Albit, ortoza si calcit
Staurolit si disten

Proprietatile mineralelor
Datorita conditiilor de formare dar si datorita compozitiei chimice si a starii cristaline
propriu-zise, mineralele privite desigur ca si corpuri naturale au proprietati care sunt in
masura chiar sa le individualizeze astfel ca anumite criterii de recunoastere se bazeaza
intr- o anumita masura pe aceste caracteristici:(ex. diamantul)
Greutatea specifica
-care reprezinta raportul dintre greutate si volum din acest punct de vedere
individualizandu-se chiar asa numita categorie a mineralelor grele cum ar fi: rutilul,
zirconiul.Ca valori specifice amintim de exemplu aurul nativ cu greutatea intre15,6 si
19,4.Platina are greutatea intre 17 si 19 in timp ce unele minerale de natura organica ca
de exemplu cele care intra in compozitia chihlimbarului are valori de sub 1

6
Caldura specifica
-este specifica pentru anumite minerale cu importanta economica ca de exemplu calcitul
cu o valoare de 0,21 calorii/g/0C.Diamantul 0,11 calorii/g/0C, grafitul 0,2 calorii/g/0C,
casiteritul 0,093 calorii/g/0C
Conductibilitatea termica exprima capacitatea pe care o are un mineral de a transmite
caldura.
- Dilatarea este o alta caracteristica ce exprima comportamentul unui mineral la
solicitarile termice
-absortia radiatiei termice este o alta caracteristica existand din acest punct de vedere
minerale aterne cele care opresc in totalitate radiatiile termice de ex: Alaurul si minerale
diatermane sau asa zis transparente care nu absorb radiatia termica ca de ex: halitul sau
sarea, clorura de Na, cea de potasiu si cea de mercur.
Piroelectricitatea
-este proprietatea pe care o are anumite minerale de a se electriza in conditiile supunerii
acestora la caldura din acest punct de vedere existand minerale din categoria
dielectricelor ex: hemimorfitul , turmalina.
Termoelectricitatea
-este asemantoare cu piroelectricitatea doar ca aparitia de sarcini electrice este
determinata de si in prezenta unor diferente de temperatura, socul la care este supus
mineralul respectiv.
Piezoelectricitatea
-este acea proprietate de aparitie a sarcinilor electrice atunci cand cristalele unui mineral
sunt supuse unor actiuni mecanice.Cuartul, topazul, turmalina, blenda sunt minerale care
se comporta in aceasta maniera.
Magnetismul
-este proprietatea specifica multor minerale astfel ca minerale ca fier nativ, sideritul,
turmalina, sunt paramagnetice , adica sunt atrase de un magnet.Alte minerale sunt
diamagnetice nu sunt atrase de un magnet ex : calcitul, topazul, iar altele sunt
feromagnetice adica ele insele se comporta ca un magnet.
Radioactivitatea
-este proprietatea de a emite radiatii prin dezintegrare naturala detasandu-se din acest
punct de vedere compusii naturali ai uraniului adica oxizi, oxizi hidratati, silicati, fosfati,
si vanadati de uraniu, chiar carbonati si sulfati care se constituie in surse de material
fisionabil cel mai important mineral din acest punct de vedere fiind un oxid al uraniului
pehblenda
Clivajul
-este proprietatea pe care o au unele minerale de a se desface dupa fete plane in urma
unei actiuni mecanice de lovire rezultand asa numitele planuri de clivaj care nu sunt
altceva decat planuri reticulare ale retelei cristaline a respectivului mineral din acest
punct de vedere se deosebesc minerale cu clivaj perfect adica apar fete cu un luciu
accentuat denumit luciu adamantin sau de diamant sau luciu sidefos asa cum apar de
exemplu la cele 2 mice ( mica alba muscovit/ mica neagra biotit) la gips si clorit.Clivajul
bun la care fetele plane au luciu ceva mai slab calcit, baritina sau galena.
Clivajul mediu este acel clivaj definit de fete la care se imbina parti stralucitoare cu
suprafete in care apar rupturi adica neuniformitati in ruperea retelei circulare asa cum
apar la hornblenda si la feldspat.Clivajul slab sau imperfect la care suprafata de separatie

7
este mai putin clara iar luciu este predominant gras ex: sulfat nativ, la casiterit, apatit si
beril
Spartura
-este determinata de aspectul suprafetei mai mult sau mai putin regulate pe care il capata
un mineral prin spargere exemplu spartura concoidala ( data de suprafata curba ca o
scoica) este specifica opalului , obsidianului si unor varitati de cuart.Spartura colturoasa
sau aschioasa este specifica la corindon, jadeit, vezuvian.
Spartura fibroasa la gips, la hornblenda, la aragonit
Spartura solzoasa la agat.Spartura radiala de exemplu la marcasit(minereu de
fier).Spartura neregulata apare la anumite varietati de minerale argiloase exemplu caolin,
caolit.
Duritatea exprima de fapt rezistenta pe care o are un mineral care este supus unor forte
care pot sa –i distruga reteaua cristalina.Aceasta caracteristica putand fi aflata ca
rezistenta la zgariere , slefuire, sfredelire utilizandu-se in acest sens scara lui Mohs
(1820-1920) conform careia mineralele sunt ordonate de la cea mai mica duritate 1
specifica talcului pana la 10 specifica diamantului care zgarie si cel mai dur otel.Cuartul
duritate 7, orice diamant de la duritatea 7 in sus zgarie sticla.
Urma sau culoarea de urma este data de pulberea extrem de fina ce ramane pe o suprafata
de portelan prin trecerea pe aceasta a unui mineral exemplu calcopirita si pirita cu urma
bruna.
Culoarea unui mineral :
-este determinata in primul rand de specificul retelei cristaline in functie de care are loc
absorbtia sau reflectia luminii.Aceasta culoare este o culoare idiocromatica exemplu
diamantul pur e incolor, diamante albastre, galbene.Atunci cand culoarea unui mineral
este data de elemente straine foarte fin dispersate este o culoare alocromatica : cuart
verde-gri.

Mineralogeneza

In natura dar mai ales in scoarta terstra substantele chimice se gasesc in diverse stari de
agregare, diversitatea conditiilor de mediu determinand si permitand individualizarea
unor combinatii foarte diverse cu formarea de minerale, cele mai multe dintre ele in stare
cristalina, de asemenea acceptam si formarea de elemente native.Abordarea problemei de
mineralogeneza impune acceptarea diversitatii conditiilor care exista in scoarta terestra la
diverse adancimi in conditi de temperatura si presiune specifice.In zonele profunde ale
litosferei materia este in stare de topitura astfel ca formarea mineralelor are loc pe baza si
din aceste solutii magmatice.
Solutiile magmatice sau topiturile silicatate sunt sisteme multicomponente in care sunt
prezente atat elemente fizice denumite faze ca de exemplu lichida , plutonica, vulcanica
cat si elemente chimice numite generic componenti.Tinand cont de desfasurarea
procesului de cristalizare ce are loc in magme se diferentiaza 3 faze sau stadii distincte:
1.Stadiu lichid magmatic
2.Stadiu pegmatitic pneumatolitic
3.Stadiu hidrotermal
Stadiul lichid magmatic este numit si ortomagmatic sau endomagmatic se caracterizeaza
prin temperaturi ce depasesc 900 0C conditii in care se vor cristaliza cea mai mare parte a

8
silicatilor mai intai mineralele melanocrate ( minerale inchise la culoare) si apoi
mineralele leucocrate (deschise la culoare).
In conditiile specifice topiturilor magmatice gazele si vaporii vor fi eliberate din topituri
ceea ce va schimba conditiile de cristalogeneza.In asa numita faza protomagmatica sau de
segregatiie vor cristaliza magnetitul , ilmenitul, cromitul, granitul, platina ca element
nativ, corindonul si uneori diamantul.La sfarsitul stadiului lichid magmatic in asa numita
faza histeromagmatica se formeaza apatit, nefelin, titano-magnetit.
Stadiu pegmatitic pneumatolitic se caracterizeaza prin temperaturi cuprinse intre 500-
6000C avand loc trecerea de la magme silicatate la solutii reziduale groase concomitent
are loc o imbogatire a magmei in produse volatile (care se dizolva) ceea ce determina o
crestere importanta a fluiditatii magmelor , ceea ce sporeste mobilitatea acestora.Aceste
solutii mobile vor patrunde cu usurinta in spatiile dintre mineralele deja cristalizate
formandu-se astfel prin consolidare filoane de minerale pegmatitice atunci cand
continutul in volatile este ridicat si se vor forma minerale de mari dimensiuni sau filoane
aplitice atunci cand volatilele evadeaza din topituri si rezulta cristale de mici dimensiuni
cu textura aplitica.In cazul in care doar volatilele reactioneaza cu rocile vecine cu
structura aplitica, iau nastere mineralele pneumatolitice bogate in fluor, clor, brom.Sunt si
situatii cand in conditii speciale are loc o separare fractionala a cristalizarii mineralelor,
formandu-se serii genetice ca de exemplu: seria pentlandit, pirotina, calcopirita, magnetit,
cuartul, turmalina: micele potasice, micile litinifere; topazul , granatii, zilconiul, dar si
multe elemente rare ca de exemplu : toriu, uraniu, vanadiu, staniu, wolfram, titan,
molibden, miobiu, cesiu.
Stadiu hidrotermal se desfasoara la temperaturi cuprinse intre 500-1000C diferentiindu-se
in functie de temperatura mai multe faze:
a)faza hipotermala cu temperaturi de la 600-3000C cand se pot depune aur nativ, casiterit,
wolfranit, hematit, magnetit, pirita bismutina si bizmutina
b)faza mezotermala intre 300-1750C si in care vor cristaliza pirita, calcopirita, galena ,
blenda, nichelina, bismutina, telururi de aur si argint
c)faza epitermala intre 175-1000C in care se vor depune cinabru, stibina realgara,
auripigment, sulfo-arseniud, pirita, calcopirita, blenda.In faza hidrotermala compusii
chimici sunt cuprinsi in solutiile apoase ce circula prin scoarta si din care prin cristalizare
se vor individualiza filoane de minerale,( nu orice mineral este minereu.)
Formarea mineralelor din exahalatii vulcanice acestea sunt degajari , vapori, gaze si
produse asociate acestora si care sunt asociate activitatii vulcanice aflandu-se la
temperaturi mai mari sau mai mici de 1000C.Pentru exahaltiile vulcanului activ se
foloseste termenul general de flumarole acestea fiind diferentiate in functie de
temperatura in:
-fumarole uscate degajate direct de catre lavele incandescente si care au temperaturi de
peste 800 0C si care contin in principal acid clorhidric, clorura de sodiu, clorura de
potasiu, dioxid de carbon,bioxid de sulf
-fumarole cu temperaturi cuprinse intre 400-8000C degajate din cratere si sau curgeri de
lave si care au in general un caracter acid fiind formate din hidrogen sulfurat, acid
clorhidric, clorura de amoniu, clorura de fier( cloruri volatile), vapori de apa
-fumarole cu temperaturi intre 100-2000C care au in general un caracter alcalin si sunt
formate in principal din vapori de apa, bioxid de sulf, hidrogen de sulfurat, dioxid de
carbon, trioxid de carbon, clorura de amoniu

9
-fumarole cu temperaturi de sub 1000C si care sunt formate in principal din apa, hidrogen
sulfurat, dioxid de carbon .Sunt formate din dioxid de carbon ele se numesc mofete.
Solfatarele sunt alte exahalatii vulcanice dar de tip post vulcanic au temperaturi scazute si
sunt formate in principal din hidrogen sulfurat, bioxid de sulf,bioxid de carbon astfel ca
se poate depune sulf nativ.
Formarea mineralelor din solutii apoase reci.Apele care circula in scoarta terestra vor
dizolva o parte din mineralele pe care le contin rocile cu care vin in contact ( pot fi roci
magmatice metamorfice, sedimentare) transportandu-le in solutie de unde ele se vor
depune formand asa numitele minerale sedimentare.Unele minerale pot fi antrenate in
apele de circulatie fara sa-si schimbe caracterul chimic, ele schimbandu-si doar forma si
marimea.Astfel ca se vor depune sub forma de minerale detritice sau clastice /allogene.In
cazul in care in scoarta este recunoscuta existenta unor minerale rezistente chiar la atacul
chimic: cuartul, muscovitul, pitica alba, , zirconul unii feldspati , amfiboli se subintelege
de ce se pot forma minerale detritice.Cand apele de circulatie dizolva minerale astfel ca
elementele chimice constituente trec in solutie sub forma de ioni acesti ioni se vor
combina si vor rezulta minerale noi adica minerale de neformatie sau minerale
autigene.Diversitatea conditiilor din scoarta,diversitate atat chimica cat si biochimica si
fzica determina derularea unor procese foarte diverse de formare a noi minerale solutiile
din scoarta au ph-uri diferite si de asemenea pot contine ioni cu sarcini electrice diferite si
de asemenea contin electroliti de exemplu: schimbarea ph-ului poate determina
precipitarea unor compusi minerale astfel ca acestia vor parasi solutia schimband totodata
compozitia chimica a acesteia in plus solutiile din scoarta sunt si solutii coloidale care nu
asigura o foarte buna mobilitate ionilor continuti.Insa atunci cand ph-ul variaza si se
schimba si natura solventului unii coloizi ca de exemplu cei care sunt de natura
arigiloasa, coloizi argilosi , cei din categoria substantelor chimice sau coloizi de dioxid de
siliciu si de dioxid de mangan alaturi de unele sulfuri simple au sarcini negative si vor
precipita.Exista foarte multe minerale sedimentare care se depun in momentul in care se
evapora mediul dizolvant asa cum este cazul majoritatii sarurilor halogenate mai ales din
categoria clorurilor de sodiu,potasiu , magneziu.Bioxidul de siliciu intra foarte frecvent in
compozitia unor coloizi hidrofili care retin multa apa dar care prin pierderea treptata a
apei se vor transforma in geluri din care se vor individualiza compusi amorfi de tip opali
sub forma de concretiuni concentric neuniform.Pierderea tot mai accentuat a apei va
conduce la aparitia in final de minerale cristalizate ca de exemplu in seria opal- SiO2 –
calcedonic-cuart; limonit-goethit-hemalit
In anumite cazuri apele in circulatie dizolva bioxidul de carbon care ajungand in apa va
forma acid carbonic solutia rezultata fiind agresiva fata de mineralele din categoria
carbonatilor ca de exemplu calcitul, aragonit.In momentul in care concentratia de bioxid
de carbon scade datorita scaderii presiuni la care se afla solutia va avea loc precipitarea
carbonatilor.Acest fenomen este unul foarte specific rocilor carbonatice in apar
neoformatii.In zacamintele de minereuri ajunse prin eroziune spre suprafata scoartei
prezenta oxigenului si a apei determina aparitia de minerale noi din categoria oxizilor ,
hidroxizilor si a sulfatilor.Daca mineralele metalice se vor afla sub nivelul apelor freatice
nu vor avea loc reactii de oxidare ci vor avea loc reactii de reducere astfel ca se vor forma
minerale noi din categoria carbonatilor, a sulfatilor sau de exemplu unii carbonati trec in
oxizi si hidroxizi.O serie de minerale sedimentare se formeaza in mediile marine si
lacuste in care pot sa apara concentratii de minerale.Ordinea de depunere a mineralelor

10
fiind mai intai clorurile, sulfati si apoi carbonati mai intai cei de Na apoi de Mg si apoi de
Ca.
Formarea mineralelor in faza solida sau minerale metamorfice.In scoarta terestra mediul
mineralogic solid este supus unor conditii fizice si chimice care intr-un anumit timp si
intr-un anumit spatiu vor schimba echilibrele existente in reteaua reticulara a mineralelor
existente astfel intervine temperatura care creste odata cu adancimea apoi presiunea
litostatica echivalenta cu greutatea coloanei de roca ce apasa pe unitatea de suprafata la o
anumita adancime si presiunea orientata sau stresul determinata de solicitarile orizontale
ce apar intre diversele comportimente ale socartei si desigur tensiunea superifciala
existenta la contactul dintre minerale.Energia libera care este specifica unei substante si
care evolueaza in functie de presiune si care exprima de fapt potentialul chimic al
substantelor respective.
a) Reactii in faza solida
In scoarta pot sa aiba loc mai multe tipuri de reactii impuse atat de catre energia termica
cat si de fluidele care pot circula prin scoarta astfel ca pot sa aiba loc reactii izochimice
determinate exclusiv de temperaturi ridicate de aceea numindu-se si reactii
pirometamorfice fara sa aiba loc insa schimbarea chimismului.Reactiile acestea fiind
specifice aureolelor de contact.Datorita temperaturilor ridicate mineraolele existente vor
creste avand loc astfel procesul de granoblasteza(cresterea cristalelor) de exemplu un
calcar fin care se va transforma intr-un calcar marmoreal si calcar macrogranular.
b) Reactii alochimice atunci cand are loc un transfer de fluide adica gaze sau vapori
care vor reactiona cu mineralele deja existente rezultand noi minerale ca de exemplu:
granati, topaz, magnetit acestea fiind in esenta reactii pneumatolitice.
c) Reactii hidrotermale atunci cand fluidele sunt apoase si fierbinti avand loc
sericitizarea si cloritizarea micelor sau in anumite cazuri reactii de piritizare, albitizare
sau carbonatare.
O categorie aparte de reactie este cea a reactiilor provocate de temperaturi extrem de
inalte specifice zonelor foarte profunde ale scoartei si unde mineralele preexistente pot sa
treaca de la starea solida la o stare de topitura din care iau nastere noi parageneze
(asociatii minerale) acest proces fiind denumit anaxtesie sau palingeneza.O alta
categorie de reactii sunt cele provocate de mediul solid de un complex de factori
( temperatura, presiune, stres) si care pot varia de la loc la loc astfel ca se diferentiaza asa
numitele zone de metamorfism:
Prima zona
Epizona este caracterizata prin temperaturi sub 200 0C, presiune litostatica relativ scazuta,
stres variabil, in aceste conditii formandu-se minerale hidratate specifice fiind talcul,
sericit, clorit, zoizit, grafit, epidot, serpentina.
Mezozona intre 200-400 0C cu presiuni litostatice foarte mari si stres foarte puternic
exemplu: muscovit, hornblenda, ortoza, clorit, epidot, tremolit, distern, staurorit.
Catazona intre 400-7000C cu presiuni litostatice foarte mari insa stres slab se formeaza
piroxeni , feldpati, plagioclazi, casiderit , sillimanit.In mineralogia metamorfica foarte
frecvent se utilizeaza o diferentiere in functie de faciesuri caracterizand o serie de
transformari de natura fizica si chimica ce au loc in interiorul acelorasi limite de
temperatura si presiune astfel se deosebesc faciesul sisturilor verzi, faciesul
amfibolic,faciestul piroxeno-granulitic sau faciesut piroxeno-carmean, faciesul sanidinic,
faciesul cardierit antofilit.

11
 Sistemizarea mineralelor

Problema clasificarii mineralelor este una extrem de complexa si pot fi etalate din diverse
puncte de vedere referitoare la clasificare: cele care tin de proprietatile fizice- specificul
cristalografic si de caracteristicile chimice ale mineralelor.O prima categorie de minerale
este cea a elementelor native: in scoarta terestra se gasesc in stare pura anumite elemente
chimice care au statut de minerale cele mai multe sunt metale si cristalizeaza foarte multe
in sistemul cubic, amintim astfel : Au, Ag, Cu , Fe, Mercur,Zn,Corsitorul, Staniu, Pb,
Platina, piritul, paladiul;carbonul natural se gaseste sub doua forme: -
diamantul(carbonul nativ)
- grafit
Diamantul cristalizeaza in sistemul cubic are duritate de 10 si o greutate specifica
cuprinsa intre 3,5-3,6 cea mai frecventa culoare fiind incolora
Grafitul cristalizeaza in sistemul hexagonal duritate intre 0,5-1, greutate specifica 2-2,2
Sulful nativ cristalizeaza in sistemul ortorombic duritate intre 1-2 greutate specifica 1,9-
2,1, culoare galbena
Seleniul si telurul
Clasa sulfurilor si combinatiile asemanatoare
-sunt compusi simpli ai sulfului cu diverse elemente chimice ( cca 40 elemente chimice
dintre care cele mai multe sunt metale): din punct de vedere genetic foarte multe sulfuri
se formeaza in faz hidrotermala de formare a mineralelor, multe sulfuri in contact cu
agenti atmosferici sunt compusi instabili trecand mai ales in sulfati
Cele mai caracteristice minerale din aceasta clasa sunt:
-sulfura de plumb(PbS):
–galena :-cristalizeaza in sistemul cubic
-duritate 2,5
-greutate specifica 7,4
-culoare cenusiu-albastruie
-luciu metalic
-sulfura de zinc (ZnS):
-blenda :-cristalizeaza in sistemul cubic
-duritate 3,5
-greutate 4
-culoare brun inchis sau chiar neagra (rareori galbena)-luciul:adamantin sau
gras
-sulfura de fier (FeS2)
-pirita:- cristalizeaza in sistemul cubic
- duritate 6-6,5
- greutate 5
-culoare galben spre brun si chiar bruna
-FeS2 :
-marcasita: -cristalizeaza in sistemul ortorombic
-culoare galben verzuie
-sulfura de mercur (HgS):
-cinabru: -cristalizeaza in sistemul romboedric

12
 -duritate 2-2,5
-greutate peste 8
-culoare rosie
-FeS- pirotina
-CuS-covelina
-CuFeS2-calcopirita
Dintre sulfurile de nemetale amintim in primul rand prin frecventa in care apare in
zacaminte :
-realgarul: cristalizeaza in sistemul monoclinic
Duritate 1,5-2
Greutate 3,5
Culoare roscat de aurora
Luciu adamantin
-stibina: cristalizeaza in sistemul rombic
Duritate 2
Greutate 4
Culoare gri-albastrui, negru cenusiu
Luciu metalic
Molibdenitul si bismutina , tumstelitul sulfura de wolfram
Sarurile halogenate
-din punct de vedere chimic mineralele acestei clase sunt compusi derivati de la acizii
halogenilor mai ales cu metale: cloruri, ioduri, bromuri
-in general sunt minerale transparente, multe cristalizeaza in sistemul cubic si sunt foarte
solubile in apa
-cele mai multe saruri halogenate se formeaza prin evaporare din bazine concentrate in
saruri insa pot sa se formeze si din fumarole in faza fumaroliala prin sublinare.
-cele mai importante saruri halogenate:
-sare gema :
halitul(NaCl) : cristalizeaza in sistemul cubic
Duritate 2,5
Greutate 2-2,5
Culoare incolora
Luciu sticlos sau gras
-silvina (KCl) : cristalizeaza in sistemul cubic
Duritate 2,5
Greutate 2,1-2,6
Culoare incolora
Luciu sticlos
HgCl calomelul, AgCl cerargint,: cristalizeaza in sistemul cubic. Salmiacul Na4Cl:
valoare economica
Florurile:-cea mai cunoscuta este florina, viliaurit, selait
Fluorina(CaF2) : cristalizeaza in sistemul cubic
Duritate 4
Greutate 3,1
Culoare galben de miere(mai rar verde sau albastru)
Luciu sticlos spre gras

13
Iodurile:
Marsitul: cristalizeaza in sistemul cubic
Duritate 3,5
Greutate 5,6
Culoare bruna –tenta uleioasa

Iordargiritul(AgI)- cristalizeaza in sistemul hexagonal

Miersic - cristalizeaza in sistemul cubic
Bromurile:
Bromiritul (AgBr): cristalizeaza in sistemul cubic
Greutate 9
Culoare galben spre galben roscat
Oxiclorurile:
Atacamitul (Cu2(OH)2Cl) : cristalizeaza in sistemul ortorombic
Duritate 3-3,5
Greutate 3,6
Culoare verde smarald
Cloruri hidratate
Carnalitul KMgCl2-6H20
Oxizi si hidroxizi-sunt compusi chimici in care metalele si nemetalele formeaza
combinatii simple cu oxigen si in anumite cazuri si cu apa
Oxizi si hidroxizi fiind printre cele mai raspandite minerale
Dintre toti oxizii cea mai mare raspandire o au compusi siliciului (Si) ei fiind raspanditi
in principal in partea superficiala a scoartei terestre, iar hidroxizii sunt foarte raspanditi in
zonele de alterare in partile superioare ale zacamintelor de minereuri si acolo unde de
exemplu mediul sedimentar sunt prezente bazine agvifere
Oxizii de siliciu cuprind minerale cu aceiasi compozitie chimica SiO2 , dar care au
sisteme diferite de cristalizare acest mineral seferind tot odata o serie de modificari
polimorfe.
Cel mai frecvent mineral : cuartul contine mai multe varietati:
-varietatea alfa (format la temperaturi de peste 5750, cristalizeaza in sistemul hexagonal)
-varietatea beta (cristalizeaza la temperaturi sub 5750 cristalizeaza in sistemul trigonal)
Este un mineral care prezinta multe macle specifice, ca si geneza cuartul se poate forma
atat din solutii magmatice.Cat si din solutii apoase reci cat si din reactii in faza solida e
un mineral reper duritate 7 si cu o greutate de 2,73, cel mai frecvent cuartul este incolor
(cristal de stanca denumirea) insa se cunosc si varietati de culoare violeta –ametist;
culoare galbena-citrin; culoare bruna-morion; culoare galben brun-ochi de tigru; culoare
galben roscat-aventurin; culoare verde cu diverse incluziuni de parsen; ochi de pisica
(galben verzui).
O varietate de cuart fibros formata din degelificarea unor geluri de siliciu este calcedonia
care atunci cand are culori diferite are si valoare economica , culoare rosie-carneon;
culoare brun-roscata-sardonix; culoare verde-crisopraz; cand are benzi regulate si mari –
onix-agat.In cazul unor calcedonic foarte compacte este vorba de silex.In cazul in care
bioxidul de siliciu este hidratat adica poate sa contina pana la 21% apa avem de a face cu
un opal.
Oxizi de semimetale:

14
-arsenolitul As2O3
-bismitul Bi2O3
-valentinitul
-teluritul
Dintre oxizi de metale o frecventa mai mare o au :
-cupritul CuO2 sistemul cubic , culoare rosie cu reflexe albastrui, luciu adamantin,
duritate 3,5 , greutatea 6
-periclazul, zincitul cristalizeaza in sistemul cubic :
Corindonul (Al2O3)- cristalizeaza in sistemul romboedric
Duritate 9
Culoare albastrui (safir); rosu(rubin); galben(topaz oriental); verde
(smarald); violete (ametist oriental)
Piatra semipretioasa
Luciu sticlos
-Hematit( cand e umed ) si limonit ( cand e uscat) cele doua se transforma unu in celalalt
atunci cand mediul este umed sau uscat.Sistemul romedric, culoare gri inchis si chiar spre
negru cu reflexe albastrui , luciu metalic, duritate 5,5 si greutatea 5,2
-Magnetitul: cristalizeaza in sistemul cubic
Duritate 5,5
Greutate 5,1
Culoare negru cu reflexe metalice
-casiterit, rutil, piroluzitul sau mangalitul
Saruri oxigenate sunt minerale care deriva din diversi oxi-acizi aici fiind inclusi
carbonati, sulfati , azotati, silicati.
Ca geneza se pot forma in conditii dintre cele mai diverse.
Carbonati sunt saruri ale acidului carbonic detasandu-se mai ales 2 grupe:
a) grupa calcitului
b) grupa aragonitulu
b) Are ca mineral principal calcitul care cristalizeaza in sistemul romboedric, culoare
incolor sau alb laptos, luciu sticlos,dar si luciu sidefos sau gras, duritate 3 greutatea 2,7
Dolomit culoare alb-alb verzui , varietati rosiatice /brune , luciu sticlos,sau luciu
sidefos duritate 3,5 greutatea 2,9
Magnezit , sideritul FeCO3, rodocrozitul
b)Cristalizarea este in sistem ortorombic : culoare cenusiu-bruniu cu varietati galben-
brune, luciu sticlos sau rasinos duritate 3,5-4 greutate 2,9

Witheritul
Sulfati:
a)anhidritul CaSO4- fara apa sistem de cristalizare ortorombic culoare alb galbui,luciu
sidefos
Gips- cu apa sistem de cristalizare monoclinic incolor,luciu sidefos.Gipsul prezinta macle
caracteristice:macla in fier de lanche si in coada de randunica
Celestina sulfat de strontiu
Baritina
Mirabilitul –sarea lui Gaubler- sulfat de sodiu NaSO4-10H2O
Azotati

15
a)nitronatritul- salpetru de Chille sistem romboedric ,culoare incolor/gri galbui, luciu
sticlos
b)nitrocanit –salpetru de India
Fosfati:
a) fosfatul de calciu – apatitul : valoare economica
Cristalizeaza in sistemul hexagonal
Culoare verde oliv
Luciu sticlos /rasinos uneori
Duritate 5
b)turcoaz :valoare economica
Silicatii cuprind un foarte mare numar de minerale care participa in proportii importante
mai ales la alcatuirea rocilor magmatice si metamorfice.Unele dintre ele fiind
transformate datorita impactului cu agentii externi in minerale secundare.
In categoria silicatilor sunt inclusi feldspati si feldspatoizi, piroxeni, amfiboli, micele,
cloritele , apoi silicati de magneziu, de aluminiu, granati, silicotitanati, zeoliti si
borosilicati
Feldspatii pot fi :
-feldspati potasici :-ortoza KalSi3O8 : cristalizeaza in sistemul monoclinic
Culoare alb-galbuie
Luciu sticlos sau perlat
Duritate 5,5-6
Greutate 2,5
-microclinul KalSi3O8 - cristalizeaza in sistemul triclinic
Culoare alba uneori spre roz
Luciu sticlos
Duritate 5,5-6
Greutate 2,5
-Sanidin
-feldspati calcosodici: -albit NaAlSi3O8 - cristalizeaza in sistemul triclinic
Culoare alb alb-galbuie
Luciu sticlos
Duritate 6
Greutate 2,6
-anortitul CaAl2Si2O8 -cristalizeaza in sistemul triclinic
Culoare alb-galbuie
-oligoclazul (NaCa)AlSi3O8
-andezitul
-anortitul
-labradoritul
-bitownit
Feldspatoizii pot fi:
-leucitul KalSi2O6 : cristalizeaza in sistemul tetragonal
Culoare alb-cenusiu
Luciu sticlos
Duritate 5,5
Greutate 2,5

16
-nefelin Kna3(AlSiO4)4
Piroxenii pot fi:
-diopsidul CaMg(Si2O6) - cristalizeaza in sistemul monoclinic
Culoare alb-verde
Luciu sticlos
Duritate 5-6
Greutate 3,2
-hendenbergitul CaFe(Si2O6)
-augitul
-jadeitul
-egirin
-spodumen
-hipersten
-bronzit
-enstatit
Amfibolii pot fi:
-actinotul Ca2(Mg,Fe)Si8O22: - cristalizeaza in sistemul monoclinic
Culoare verde, verde inchis
Luciu sticlos
Duritate 5-6
Greutate 3,1
-hornblenda Ca2Na(MgFe)(Si Al)3O11: culoare verde inchis spre negru
-tremolit
-riblechit
Micele pot fi:
-muscovit - Kal (AlSi3)O10(OH)2 (mica alba)
-silicat hidratat
Luciu metalic spre sidefos
Duritate 2,5
Greutate 2,7
-se tranforma in sericit
-biotitul (mica neagra) K2(OH)4(Mg, Fe, Al)6 (Si Al)O20
-culoare brun inchis spre negru
-asemanator cu muscovitul
Silicatii de magneziu pot fi:
-olivina (Mg, Fe) SiO3
-serpentina
-talc Mg3Si3O10 prezent in sisturi epimetamorfice
Silicatii de aluminiu pot fi:
-andaluzit Al2SiO3
-silimanitul
-topaz Al2SiO4(OH)2 duritate 8, culoare galben , albastru, verdem brun
-staurolitul
Granati si minerale inrudite:
-almandin
-pirocul

17
-grossularul
-zirconul
Silicotitanati:calciul-
-sfenul
-titanul
Notiuni de petrografie

Roca este un ansamblu mineral construit din unul (roca monominerala) sau mai multe
minerale ( poliminerala) in cazul rocilor magmatice si metamorfice sau din fragmente de
dimensiuni diferite ca in cazul multor roci sedimentare.
Rocile se impart in trei mari categori si anume:
-roci magmatice formate prin consolidarea magmelor si lavelor
-roci sedimentare formate prin consolidarea sedimentelor
-roci metamorfice formate prin metamorfozarea rocilor preexistente
Structura rocilor defineste marimea si forma cristalelor sau a componentelor de baza ale
rocilor, cat si relatiile reciproce dintre partile componente ( cristale-sticle, granule-ciment
etc).
Structura rocilor magmatice
1. Dupa gradul de cristalinitate
-holocristalina : toate mineralele sunt cristalizate ( grecescul holos-intreg si krystallos-
cristal ca gheata)
-hemicristalina /hipocristalina : prezenta concomitenta a constituentilor cristalizati si a
sticlei
-vitroasa/hialina/sticloasa: mineralele sunt amorfe ca la sticlele vulcanice
2. Dupa forma cristalelor
-Structura panidiomorfa: alcatuita din minerale idiomorfe ( grecesul idios –particular,
specific; morphos-forma) adica au forme cristalografice proprii
-Structura xenomorfa /panalotriomorfa: alcatuita din minerale xenomorfe ( grecescul
xenos-strain, parazit) adica minerale cu contururi neregulate
-Structura hipidiomorfa: alcatuita atat din minerale idiomorfe, cat si minerale xenomorfe
-Structura ofitica /intersertala : alcatuita din cristale alungite din minerale
leucocrate( minerale leucos- alb stralucitor: deschise la culoare , melococrate sunt cele
inchise la culoare) asezate sub forma unei retele in ochiurile careia se gasesc minerale
melanocrate (fenice)
-Structura pegmatitica/grafica: alcatuite din cristale mari in care sunt incluse cristale mai
mici orientate paralel
-Structura poiklitica :alcatuita din cristale mari in care sunt incluse cristale ciuruite mici
3. Dupa marimea absoluta a cristalelor
-Structura faneritica: cristalele se vad cu ochiul liber au peste 5 mm
-Structura microcristalina: cristalele individuale au intre 1 si 5 mm
-Structura criptocristalina : cristalele individuale au sub 1 mm
4. Dupa marimea relativa a cristalelor
-Structura echigranulara: cristalele au dimensiuni apropiate
-Structura inechigranulara/[porfirica: cristalele sunt inglobate intr-o pasta microlitica sau
sticloasa

18
-Structura rocilor sedimentare:
Stratificatia reprezinta aspectul structural specific al rocilor sedimentare
Strat: unitate fundamentala a structurii rocilor sedimentare, dimensiunile sunt variabile
atat ca grosime cat si ca dezvoltare laterala.Cu geometrie tabulara caracterizata prin
omogenitate interna, compozitie mineralogica granulometrie si culoare specifica si prin
existenta unor suprafete plane de separatie fata de alte strate,fiecare strat corespunde unui
anumit model de asocierea a factorilor care controleasa sedimentarea,iar trecerea de la un
strat la altul corespunde de cele mai multe ori modificarii acestor factori.
-Structuri interne si ale fetelor de strat:
-Structurile interne : mecanice , chimice, biogene
-Structuri mecanice primare/sindepozitionale:
- stratificatia paralela
- stratificatia inclinata
- stratificatia lenticulara
- stratificatia incrucisata
Structuri mecanice secundare (deformarii penecontemporane).
Structuri mecanice de desprindere , de alunecare, de injectie.
Structuri chimice: efecte de dizolvare si de depunere (noduli, septalii, geode)
Structuri biogene: aglomerari de fosile (bioclaste), bioturbatii, structure algale
(stromatobile, orcolile), structure coraligene.
Structuri superficiale
1 Structuri mecanice(mecanoglife):
-de eroziune (turboglife, “scour marks”)
-de tarare (xinmoglife “tool marks”)
-de curgere (reoglife)
-de tasare (tegoglife)
Urme de valuri si de curenti (ripple-marksuri)
2 Structuri chimice (chemoglife) : structure con in con, stiloite
3 Structuri biogene (bioglife): urme de pasi , urme de reptile, mulaje, amprente de
organisme.
Structura rocilor metamorfice
1 Structura cristaloblastica –formata din cristale formate in stare solida, acestea
putand fi idiomorfe (=idioblaste gr idios-particular, specific : blastos – lastar, mugure) sau
xenomorfe (=xeboblaste)
2 Porfiroblaste (fenoblast : un cristaloblast de dimensiuni relativ mari, echivalent al
fenocristalelor
3 Structura granoblastica : formata din cristale de dimensiuni relativ egale si cu
forme izometrice (proprii)
4 Structura lepidoblastica : formata din granoblaste foioase (gr lepis- solz) dispuse
in pozitie subparalela
5 Structura in mosaic ( pavele : formata din granoblaste delimitata de fete plane
6 Structura zimtata : formata din granoblaste delimitata de fete sinuoase sau
crenelate
7 Structura nematoblastica : formata din granoblaste prismatice alurgit ( gr.
Nematos – fir, filament) dispuse paralel structura fibroblastica
Fibroblastica cristale prismatice sunt ca niste fibre

19
1 Structura heteroblastica: formata din granoblaste de dimensiuni inegale
2 Structura porfiroblastica : formata din granoblaste prinse intr-o masca de baza
(mezostaza)
3 Structura diablastica (simplectica : formata din granoblaste cu aspect bacilar
concrescute si intrepatrunse
4 Structura cu incluziuni : - poikiloblastica : granulele mari poikiloblaste (gr
poikilos –pestrit, variat , patat) include granule mici ale altor minerale (incluziuni)
- ciuruite : poikiloblastele cuprind incluziuni foarte abundente si dense
2 Structura helicitica : incluziunile au aspectul unor siruri in forma de S ( gr helix,
helis – melc , spirala)
3 Structura relicta ( palimpsesta : mostenita de la roca preexistenta)
4 Structura cataclistica : sunt prezente deformari rupturale (crapaturi in granule,
fragmente de granule)
5 Structura in mortar: formata din granoblaste relativ mai prinse printr-o masa
marunt macinat, cu aspect de mortar
5 Structura milonitica: formata dintr-o masa intens macinata
6 Structura orientate: formata din granoblaste orientati preferential prinse intr-o
masa de baza ( mezostaza)
Sistozitatea : un caz particular al structurilor metamorfice orientate , cu o dispunere
preferentiala a cristalelor lepidoblastice sau nematoblastice.
Structura laminate, stratificata sau rubanata: prezenta unor benzi si sau compoziti
mineralogica constrastante

Textura rocilor
-textura ( lat textura: urzeala, tesatura) defineste modul de distribuire in spatiul a
elementelor componente ale rocilor ( cristale granule)
-textura masiva : cristalele nu sunt orientate
-textura vargata, tigrata , in slire: cristalele sunt dispuse in siruri sau benzi
-textura crenulata cu aspect de cute
-textura scoriacee vacuelara , celulara , spumoasa
-textura amigdaloida miorolitica
-textura fluidala si textura orbiculara
-textura sferulitica (depusa in straturi concentrice)

Marimea granulelor Clasa de roci Roca mobila Roca cerola

< 0,01 mm Pelite
0,01-0,1 mm Aleurite
0,1-2 mm Psamite
Psefite

Rocile magmatice
Sunt roci a caror geneza este determinata de existenta acelor topituri denumite magme
sau lave.Procesele de formare a magmelor si lavelor sunt dependente de conditiile
specifice zonelor profunde ale scoartei terestre si partilor superioare ale mantalei , mai
exact in domeniul astenosferei, adica acolo unde generarea acestor topituri este un
process natural.

20
Individualizarea celor doua mari categorii de roci magmatice este determinata de locul
unde are loc consolidarea topiturilor.Daca procesul are loc in interiorul scoartei, conditiile
specifice vor permite cristalizarea tuturor mineralelor , formandu-se astfel: rocile
magmatice propriu-zise sau rocile plutonice, rocile magmatice intruzive, sau rocile
magmatice endogene, rocile faneritice.Atunci cand consolidarea are loc la suprafata
scoartei sau in partea sa superficiala si topiturile sunt lave avem de a face cu roci
magmatice efuzive sau roci vulcanice sau roci afanitice.La acestea unele minerale
ramanand in stare amorfa ( nu sunt cristalizate) formand asa zisa sticla vulcanica ( in cele
mai multe cazuri mineralele cristalizate vor fi prinse in masa aceea de baza reprezentata
prin sticla si/ sau o pasta microlitica.
In functie de compozitia chimica a magmelor si lavelor vom avea roci cu compozitii
mineralogice diferite la care vor exista anumite raporturi intre principalele categorii de
minerale si anume: cuart, feldspati alcalini, feldspati, plagioclaizi si amfibol, feldspatoizi.
Forme de zacamant ale rocilor magmatice:
1.Laconit
2.Stock (100 m2 bustean)
3.Batolit
4.Dyke (sant)
5.Sill (prag)
6.Neck(gatul vulcanului)
7.Lapolit

Facolit si lapolit ( ca o cupa cu picior)-injectie magmatica ca o caciula

Neck- mase de roci consolidate
Silluri- mase intruse intre straturile preexistente de roci
Rocile faneritice ( faneros-vizibil)
Cuartolite: compozitie cuart > 90%, pe langa care mai pot sa apara diversi feldspati sau
mice: cuart+mica litinifera=grasene
Cuart+muscovite= esmeraldite
Cuart+topaz=topazite
Cuart+turmalina=turmalinite
Structura: holocristalina, hipidiomorfa, ades echigranulara,
Textura: masiv compacta
Spartura: aschioasa /dreapta
Granitoidele (granul graunte)-cuart> 60%- roci acide dar pe langa cuart contine si
leldspati potasici (ortoclaz, sanidin, microlin) oligoclaz, feldspati plagioclazi (albit, anorit
Labrador) biotit, muscovite <=10%
Structura : holocristalina, hipidiomorfa, ades echigranulara
Textura : masiv-compacta
Spartura: aschioasa /dreapta
Granite alcali- feldspatice
Tonalite= granite ce contin feldspati alcalini.
Grupa granitoidelor
Grandiorite
Compozitie: cuart (52-65%), feldspati potasici, biotit
Hornblenda: minerale accesorii: magnetit, ilimenit, apatit, sfen

21
Structura : holocristalina , hipidiomorfa, ades echigranulara
Textura: masiv- compacta
Spartura: aschioasa / dreapta Batolite, stocuri
Roci magmatice
Sienitoidele (Siena-Assuan , Egipt)
Compozitie : feldspati alcalini, potasici (ortoclaz, sanidini, microclin) , oligoclaz,
feldspati plagioclazi (albit, anortit, labrador)
Cuart < 5%
Structura : holocristalina, mediugranulara spre pegmatitica
Textura : masiv-compacta spre porfirica
Spartura: aschioasa
Sienite alcali-feldspatice
Sienite cuartifere (cuart > 20%)
Monzonite( M-tii Monzoni , Tirol)
Compozitie : feldspati potasici, feldspati plagioclazi, piroxeni, hornblenda, cuart , ilmenit,
biotit
Structura: hipidiomorfa-granulara
Textura: masiv-compacta spre fluidala
Spartura: aschioasa
Apar in corpuri lacolitice sau silluri
Diorite
Compozitie: feldspati , plagioclazi (andezin), biotit, hornblenda, si /sau piroxeni si
secundar cuart, microclina, olivina, actinot, epidot
Accesorii : zircon, apatit, sfen, magnetit, ilmenit
Varietati: cuart-diorite (> 5% cuart), tonalite (20% cuart), monzodiorite(contin feldspati
potasici)
Structura: hipidiomorfa-granulara sau porfirica
Textura: masiv-compacta rar orbiculara
Batolite, stockuri de banatite (+granite si granodiorite)
Anortozite (grecescul anorthos-puternic)
Compozitie: sunt roci ultrabazice: feldspati plagioclazi (labrador, bitownit) piroxeni,
olivina , amfiboli, ilmenit
Labradorite, andezinite, oligoclazite
Structura: holocristalina grauntoasa
Textura: masiv-compacta
Spartura: aschioasa
Apar in corpuri plutonice masive
Gabrou (glabrous- stralucitor)
Compozitie: feldspati :80-100%; feldspati plagioclazi (labrador, bitownit), feldspati
alcalini (ortoclaz): 0-10%; cuart :0-5% +piroxeni, olivina, biotit, hornblenda, magnetit,
ilmenit
Structura: micrograutoasa-porfirica
Textura: masiv-compacta, rar vacuolara
Varietati: kersantit, vogesit, odinite
Lamprofire (grecescul lampros- stralucitor)
Compozitie: feldspati (ortoclaz, labrador), biotit, hornblenda, olivina, magnetit, ilmenit

22
Structura: porfirica, mai rar granular-panidiomorfa
Textura: masiv-compacta, zonala , rar vacuolara
Varietati: spessartit, bergalit
Apar in filoane si silluri asociate cu corpuri granitice , sienitice
Ultramafite: Peridotite
Compozitie: olivina , piroxeni, amfiboli, feldspati, plagioclazi, cuart < = 40%
Alte minerale: feldspati plagioclazi, spinel, cromit, granati (pirop), amfiboli
Varietati: dunite (olivinite) (>90% olivina)
Harxburgite: olivina si ortopiroxeni
Piroxenite
Pegmatite (grecescul pegmatos-intarit)
Roci magmatice: hipoabisale
Compozitie: cca 280 de minerale
Pegmatite: granitice, sienitice, monzonitice, dioritice, gabroice, nefelinice
Structura: gigantograuntoasa-pegmatitica
Textura: masiv-compacta
Rocile vulcanice(afanitice) sunt roci efuzive provenite din consolidarea lavelor vulcanice,
adica din topituri ce au compozitii diferite si care prin solidificare vor da roci vulcanice
alcatuite atat din minerale cristalizate , cat si din minerale necristalizate care vor fi in
stare amorfa si se vor prezenta sub forma unei mase sticloase sau uneori sub forma unei
paste microlitice care va lega mineralele cristalizate
Prima categorie:
Riolitele ( grecescul rys- ceva care curge) (lipalite) (Ins.Lipalice)
Compozitie: cuart( peste 65%), feldspati alcalini si in secundar biotit, magnetit, ilmenit si
sticla
Structura: porfirica cu fenocristale xenomorfe diseminate in masa de baza
Tesxtura: variabila de la masiv poroasa spre masiv compact,fluidala uneori si chiar
sferulitica . - Sunt roci albicioase ,alb cenusiu ,alb verzui. Spartura: aschioasa
Varietati: riolite alcaline, riolite cuartifere (cheratofire) , iar sub aspect structural daca
feurilipsesc fenocristalele apar felsitele riolitice, dintre sticlele riolitice amintim: perlitele
si pehstain, spuma de mare
Dacitele (de la Dacia) –roci afanitice
Compozitie: feldspati plagioclazi , cuart , biotit si hornblenda pe langa care pot sa apara
sanidin,magnetit, piroxeni , sticla
Structura: porfirica
Textura: masiv-compacta mai rar fluidala
Culoare: cenusie bruna cu aspect pestrit
Apar frecvent sub forma de domuri , dar si in corpuri de tipul filoanelor a daicurilor,
apofizelor si curgerilor de lava
Trahitele ( grecescul trachis-fum) (Keneite)
Compozitie : feldspati alcalini, feldspati plagioclazi, biotit in secundar apar amfiboli,
piroxeni, magnetit, granati si sticla
Structura: porfirica data de fenocristale de biotit si sanidin
Textura: masiva mai rar fluidala sau vacuolara
Spartura: aschioasa/ dreapta .Culoare cenusiu spre verzui
Varietati: -trahite alcaline, trahite cuartifere

23
 -se asociaza adesea cu bazalte formand daicuri, apofize si curgeri
Latitele sunt corespondentele de suprafata ale monzonitelor
Compozitie: feldspati plagioclazi si cei alcalini sunt in proportii aproximativ egale.Pot sa
apara : hornblenda, biotit, olivina, cuart si sfen
Structura: porfirica
Textura: masiv-compacta uneori fluidala
Andezitele (M-tii Anzi) (roci vulcanice bazice)
Compozitie: feldspati plagioclazi si biotit pe langa care in secundar apar cuartul,
hornblenda, unii piroxeni si bineinteles sticla
Structura : porfirica
Textura: masiv-compacta mai rar fluidala
Varietati: andezite piroxenice, andezite cu hornblenda, andezite cu biotit, andezite
cuartifere, andezite cu olivina
Apar frecvent ca daicuri, neckuri, filoane si chiar domuri andezitice, putand fi asociate cu
bazalte dacite, riolite
Bazalte –roci vulcanice cu chimism bazic
Compozitie: feldspati plagioclazi, piroxeni; minerale secundare : cuart, olivina si uneori
amfiboli
Structura: holocristalina – la hipocristalina chiar vitrofirica
Textura: masiv-compacta sau uneori vacuolara sau fluidala
Apar frecvent sub forma de panze si de curgeri de lave si in daicuri si uneori domuri si
neckuri
Culoare: de la negru spre cenusiu si mai rar cu nuante roscate
Varietati: bazalte olivinice, iar cand lipseste olivina avem tholeiite bazaltice sau bazalte
oligoclazice: structurale , doleite
Fonolitele- roci vulcanice explozive cu chimism intermediar pana la acid
Compozitie: feldspati potasici, piroxeni ca roci minerale principale
Structura: holocristalina pana la sticloasa
Textura: variabila de la masiva la fluidala
Culoare de la cenusiu la brun
Se formeaza prin diferentiere din lave tahitice
Ultramafite afanitice –fiind incluse toate rocile vulcanice alcatuite aproape din minerale
fenice sau mafice
Compozitie: olivina si augitul alaturi de minerale accesorii si sticla
Apar urmatoarele roci: -ancaramite
-catungite
-limburgite
-picrite
Rocile sedimentare
-fac parte din categoria rocilor care sunt generate pe baza materialului furnizat de catre
rocile preexistente, care au fost erodate , materialele erodate fiind apoi transportate si
depuse intr-un anumit mediu de sedimentare, acesta punandu-si desigur amprenta pe
caracteristicile rocii.
Mediile de sedimentare sunt diferentiate in :
-mediu acvatic
-mediu continental

24
Fiecare dintre aceste doua medii majore avand caracteristici specifice in functie de
adancime si chimism in mediul oceanic, maritime si lacustru si in functie de dinamica in
cadrul albiei la rauri si fluvii
-in mediul terestru sedimentarea si transportul pot avea loc prin intermendiul apelor de
siroire pe suprafata solului prin intermediul vantului si ghetarilor.Fiecare agent avand un
anumit specific de transport ( cu transformari granometrice si de sortare)
Deasemenea in mediul terestru este prezenta si sedimentarea in mediul spelean
( pesterilor, subteran) cu anumite particularitati
Dupa depunerea sedimentelor acestea vor suferi procese primare de transformare si
anume:
-vor pierde aer si apa se vor compactiza si vor castiga in densitate interactionand apoi atat
cu mediul cat si cu elemente proprii sedimente fiind astfel posibila declansarea unor
reactii care sa conduca la aparitia de noi minerale asa numitele minerale de neoformatie.
In foarte multe cazuri acestea intrand in compozitia liantilor (matrice sau ciment)
In cazul in care grosimea sedimentelor depaseste 1000 m atingand chiar 10.000 m se pot
declansa procese de metamorfozare incipienta.Acestea fiind cuprinse in ceea ce se
cheama in literature: procese diagenetice si metasomatice.
Roci clastice – Rocile psefitice (rudite =diametrul >2 mm bolovanisuri pietrisuri, blocuri
Conglomerate
Compozitie: galeti+liant : matrice aleuropelitica (cuart, mice, feldspati-minerale
argiloase)
Ciment(calcitic, silicios, limonitic, hematitic)
Predomina 50% fragmente =ortoconglomorate
Predomina 50% liant-paraconglomerate
Varietati
Oligomictice(cuartoase, calcaroase)
Polimictice(polygene)
Breciile formate din blocuri (fragmente colturoase)
Roci psamitice (arenite) diametru 2-0,063 mm
-nisipuri oligomictice (cuartoase, calcitice, glauconitice, fosfatice)
-polimictice/ polygene
Gresii si graywache
Compozitie: nisip+liant
Componenti alogeni: cuart (Q) , feldspati (F) , fragmente litice (L)
Psamite cu ciment (carbonatic, sulfatic, silicios, limonite,hematitic, fosfatic
-gresii cuartoase (Q>95%)
-gresii litice (L>=25%, F<25%, Q<75%)
-gresii arcoziene (F>=25%, L<25%, Q<75%)
-Psamite cu matrice
-graywache litice(L>F)
-graywache arcoziene (F>L)
Lutile –argile
Compozitie:
-intra particule fine cu dimensiuni pelitice si aleuritice formate in principal din minerale
argiloase in functie de care apar varietati:
-caolin (argila alba , mineral principal caolinitulJ

25
-smectice ( mineral principal montmonoritul)
-bentonitice
-loess:culoare galbuie formata din granule de cuart , feldspat, mice , carbonate ( pot fi
prezente congresiuni de tipul papusilor loess) minerale grele
Atunci cand nisipul are o pondere mai mare avem de a face cu loessuri nisipoase, iar cand
loessul a fost saracti in carbonate insa s-a imbogatit in minerale argiloase avem de a face
cu un lehm- ele fiind cu o plasticitate mai mare decat loessurile obisnuite.
Rocile piroclastice –provin din activitatea vulcanica si sedimentara ele putand avea
dimensiuni variate si anume fragmentele mai mari pot fi brecii si agglomerate vulcanice
sau pot fi de dimensiuni mai mici ca de exemplu tufurile lapirice atunci cand fragmentele
au intre 4-32 mm fiind prinse intr-un liant (cenusa si sticla vulcanica); atunci cand
fragmentele au dimensiuni ce coboara sub 1 mm avem tufuri sau cinerite vulcanice ce se
diferentiaza in primul rand in functie de provenienta cenusii vulcanice ( tufuri dacitice,
rioliti, andezitice).Pe de alta parte differentiate dupa continutul de sticla vulcanica (peste
50% sticla rezulta tufuri vitroclastice si daca peste 50% fragmente litice rezulta tufuri
litoclastice)
Rocile carbonatice formate aproape exclusiv din carbonate in principal din : calcite si
aragonite pe de o parte si dolomite, astfel ca rezulta calcare si respective dolomite.
Calcarele sunt formate in principal din calcite insa pot sa apara in secundar si alte
minerale: dolomite, cuart, limonit, mice.
Calcarele se pot forma in medii diferite astfel ca se deosebesc calcare de precipitare
chimica rezulta calcare litografie numite si micrite sau calcare olitice ; calcare de
precipitare aparute in jurul izvoarelor rezulta travertinele; sinterele textura fibroasa; creta
Calcare biogene sau organogene formate pe seama scheletului unor organisme care pot fi
calcare biaoacumulate ( cuamonit, lamelii branhiate, melci marini) care formeaza
aglomerari denumite calcare lumasenice
Calcare bioconstruite fiind rezultatul activitatii unor animale marine: corali, alge,
briozoane.
Calcare clastice formate din fragmente de calcare preexistente : calcirudite, calcare
aramite, calcisilitite, calcilurite
Roci de tranzitie apar intre calcare si argile: marmele alcatuite atat din carbonate cat si
din minerale argiloase cat si intre marme si calcarele propriu zise si apoi intre calcare si
dolomite constituindu-se mai multe serii litogenetice si anume in primul caz intre marme
si calcarele propriu zise avem argile calcaroase, narme calcaroasem iar in al doilea caz
intre calcare si dolomite avem calcare magnesiene, calcare dolomitice, dolomite
calcaroase si dolomite.Mai exista si serii de trecere de la gresii la calcare: gresii, gresii
calcaroase, calcare grezoase, calcare
Siliconitele sau rocile silicioase sunt formate in principal din silice provenite din
scheletele unor organisme exemplu: diatonitice ( formate din diatonee 50%) prinse intr-o
masa de opal
Spongolitele >50% din spiculi de spongieri prinsi intr-o masa de opal si calcedonie
Radiolaritele>50% din testuri de radiolari prinsi in aceiasi masa
Radiolarite diagenizate-jaspuri
Silicolite de precipitatie: geyzeritul
Accidente silicioase: cherturi, chaille, silexuri, menilite
Roci reziduale

26
Bauxite (denumirea provine de la “le baux”)
-culoare rosie sau bruna
-formate prin procese de olitizare
-sunt roci reziduale de tip laterite, calcarele sunt rocile de baza.
Rocile evaporitice:
-sunt roci monominerale formate prin sedimentarea unor minerale evaporitice: sarea
gema ( formata din halit); gips, anhidrit
Roci fosfatice-fosforite( nodulare, oolitice, peletale/guano, nisipuri fosfatice, chiroptenit)
Compozitie: fosfati de calciu, calcedonie, cuart, mice, feldspati
Roci organogene
Carbuni: turba, lignitul, carbunele brun , huila ,antracit, titei , gaz metan
-sunt roci formate pe seama unor depozite vegetale
Chihlimbarul are culoarea galben ca mierea
Rocile metamorfice
Metamorfismul consta in transformarea in stare solida a unei roci preexistente(protolit) ,
care poate proveni din oricare dintre categoriile de roci cunoscute ( magmatice,
sedimentare) intr-o noua roca (metamorfit) deosebita de prima fie prin structura
petrografica, fie prin alcatuirea mineralogical ori prin schimbarea compozitiei chimice
Factori de control ai metamorfismului:
Temperatura:
-scazuta (anchimorfism) intre 200-400oC :filite
-medie intre 400-650oC: sisturi verzi
-inalta 650-850oC:amfibolite, gnaise
Presiunea:
-scazuta pana la 2-4 kba, cand au loc recristalizari slabe: filite
-medie de 4-7 kba cu recristalizari puternice:amfibolite
-de presiune inalta si foarte inalta 7kba: gnaise, granite-gnaise
Fluidele
Procese : recristalizare simpla
-metamorfismul izochimic: marne-amfibolit
-metamorfism metasomatic sau alochimic: se modifica chimismul global intr-un sistem
mineral solid prin metasomatoza ( process de substitutie ale unor elemente chimice
preexistente cu altele, prin intermediul unor fluide lichide sau gazoase, de unde si numele
de metamorphism.
-metasomatic sau alochimic ( cu aport de substanta), calcare-skarne

Zona de Temperatura Presiune Stressul Tipuri de roci

adancime (oC) litostatica
Epizona 200-400 Slaba Puternic Filite si sisturi
Mezozona 400-600 Medie Slab Micasisturi,
amfibolite,
marmure,
cuartite, gnaise
Catazona 600-700 Puternica Slab/foarte slab Gnaise roci
cuarto-
feldspatice

27
Sistematica rocilor metamorfice:
Roci cu grad redus de metamorphism: la care protolitul este usor de recunoscut motiv
pentru care la denumirea rocii initiale se adauga prefixul “meta-“ de exemplu:
metabazalt, metagranit etc
Roci cu grad avansat de metamorphism: care nu pastreaza structura petrografica a
protolitului si, uneori, nici chimismul acestuia:
-corneene-roci metamorfice izotrope, microgranulare, diverse din punct de vedere
mineralogic
-skarne: in mod obisnuit roci izotrope alcatuite mai ales din silicate calcici
-marmura formata din cristale mari de calcite
-cuartite roci predominant cuartitice
-gnaise roci sistoase alcatuite prevalent din feldspati si mice
-micasisturi roci sistoase constituite mai ales din mice si cuart
-filite roci sistoase fine, alcatuit din filosilicati
-sisturi verzi roci sistoase formate din albit si minerale verzi ( clorit, epidot)
-amfibolite roci sistoase constituie din hornblende si feldspati plagioclazi
-eclogite roci cu densitate mare de peste 3,3 g/cm formate din metamorfozarea
gabbroului.
Roci cu sistozitate bine exprimata
Filite
-specifice metamorfismului de epizona (temperaturi <400oC) faciesul sisturilor verzi
Compozitie: cuart, muscovit, clorit, sericit, hornblende, feldspati plagioclazi, epidot,
magnetit
Structura: nematoblastica, porfiroblastica, poikiloblastica
Textura: sistoasa
Varietati: filite argiloase, filite sericitoase, filite sericito-cloritoase, filite grafitoase, filite
talcoase
Eclogite (grecescul eklektos –rar, ales)
Specifice metamorfismului de mezozona cu chimism basic, derivate din gabbrouri
Compozitie: piroxeni (onfacit, granati/almandine) cuart, rutil, pirita
Structura: granoblastica, uneori porfiroblastica
Textura masiv-compacta
Gnaise (sisturi cuarto-feldspatice)
-specifice mezozo-catazonei
Structura: porfiroblastica, nematoblastica, poikiloblastica
Compozitie: feldspati >20%, cuart, biotit, muscovite
Varietati:
-gnaisuri biotitice, gnaisuri cordieritice sau gnaisuri muscovitice
-paragnaise care au origine sedimentara
-ortognaise de origine magmatica
-magnatite roci care au fost numai partial topite
-granulite la peste 7500C, presiuni de 1,4 gba
Amfibolitele
-specifice metamorfismului regional, mediu (temperature >7500C) faciesul amfibolitic
Compozitie: hornblende, feldspati plagioclazi, cuart, epidot, magnetit
Structura: nematoblastica, porfiroblastica, poikiloblastica

28
Textura: masiva, rubanata
Varietati: amfibolite, cuartifere
Micasisturie
-specifice mezozonei
Compozitie: micelle ( biotitul si/sau muscovitul), cuartul, feldspati, granati, distenul,
staurolitul
Structura: lepidoblastica, sistozitate si foliatie marcanta
Varietati: micasisturi cu disten , cu staurolit etc
Roci cu sistozitate mai putin exprimata sau fara sistozitate
Corneene
-roci de contact termic, faciesul coneean (andaluzit, sillimanit, biotit, feldspati)
Skarne
-roci de metamorphism termic, formate pe seama calcarelor si dolomitelor avand in
compozitie calcite si dolomite alaturi de hendenbergit , tremolit si granati
Marmure
-sunt usor sistoase, formate din calcit, dolomite, mice, muscovit, pirita, granati, magnetit,
ilmenit mai rar si cipoline; marmura alba are valoare economica
-roci massive cu spartura aschioasa sua dreapta
Roci cataclastice
Milonite:
Cataclazite: granitice, gnaisice, gabbroice, marmoreene
Elemente de geologie structurala
Geologia structurala este acea parte a geologiei care se ocupa cu studierea raporturilor
spatiale dintre corpurile de roca aflate in scoarta terestra mai exact de structurile care se
constituie in cadrul scoartei terestre, se mai foloseste si termenul de geologie tectonica
pornind de la termenul din greaca veche tektonikos-ce tine de arhitectura.In general
termenul de tectonica conduce spre necesitatea diferentierii modului in care sunt dispuse
stratele de roca.Stratul fiind unitatea tectonica de baza pentru rocile sedimentare.
In scoarta terestra se deosebesc 2 categorii mari de structure:
-structuri concordante atunci cand straturile sunt depuse unele peste altele in ordinea
genezei
-structuri disconcordante care pot fi disconcordante unghiulare si disconcordante de
eroziune
In functie de oscilatiile nivelului marii ce a ocupat bazine sedimentare se deosebesc:
-structuri transgresive
-structuri regressive
In functie de inclinarea straturilor avem:
-structuri concordant tabulare/orizontale
-structuri monoclinale
-structuri cutate (plicative)
Stratele cutate sunt structurile la care forma elementara este cuta, o cuta fiind formata
dintr-o parte boltita denumita anticlinal si o parte scobita denumita synclinal
In literature geologica se sugereaza faptul ca mai corecta este utilizarea notiunilor de
antiforma (o cuta care are flancurile ce converg in sus) si sinforma ( la care flancurile
converg in jos)
Elementele unei cute sunt:

29
-bolta de anticlinal
-bolta de sinclinal
-flancurile sunt partile care unesc bolta si cuveta
-planul axial este planul care imparte anticlinalul si sinclinalul in doua parti
-sarniera linia care rezulta din intersectia planului axial cu bolta sau cuveta
In functie de pozitia planului sinclinal avem:
-cute normale
-cute inclinate
-cute calcite
-cute rasturnate
Dupa aspectul boltii si al flancurilor se deosebesc:
-cute izoclinale
-cute tehtiforme
-cute cufar
-cute amigdaloide
In foarte multe cazuri cutele formeaza asociatii de cute de mare avergura de tip
anticlinoriu si sinclinoriu.Ca elemente spatial geometrice amintim directia cutei (=directia
planului axial) , plonjul cutei unghiul pe care il face sarniera cu planul orizontal.
Privite ca structuri spatiale complexe cutele pot forma retele sau fascicule de cute ca de
exemplu:
-fascicule paralele
-fascicule in virgatie
-cute in culise
-fascicule de cute amigdaloide
-cute in ghirlanda
-cute in sistem alpin cu schimbari majore de directie
-sistem de cute intermediare
Formele de mare anvergura la care masele de roci sufera deplasari importante inclusiv cu
acoperirea unor roci mai noi sunt cute de supraimpingere sau panzele de saliaj.
Un tip particular de cute este cel al cutelor diapire, sunt cute formate datorita expansiunii
spre suprafata a masivelor de sare, care sunt angajate in fenomenul de diapirism.
Structurile faliate sunt structure care apar ca urmare a deformarilor rupturale ale scoarte
terestre.Aparitia liniilor de ruptura permite deplasarea pe verticala a compartimentelor de
roca aflate de o parte si de alta a planului ruptural (=falii propriu-zise ) sau permite
deplasarea pe orizontala a maselor de roca numita decrosare
Elementele unei falii sunt:
-planul de falie
-compartimentul ridicat sau acoperisul faliei
-compartimentul coborat sau culcusul faliei
-inclinarea= unghiul pe care il face planul faliei cu orizontala
-pasul faliei este diferenta in metri pe verticala a stratelor de reper
Faliile formeaza foarte frecvent asociatii de falii astfel ca se creaza structuri faliate de tip
horst la care un compartiment sau mai multe sunt inaltate fiind marginite de
compartimente coborate.Sau structuri de graben in care compartimentele coborate sunt
marginite de compartimente ridicate.
Structuri ondulate de tip domuri si bazine sau de tip brahianticlinal si brahisinclinal

30
31