MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a

MODULUL: SEMNALE ŞI MEDII DE

COMUNICAŢII

DOMENIU: Electronică şi automatizări

NIVEL: 2
CALIFICARE: Electronist reţele de telecomunicaţii
Martie 2009
AUTOR:
prof.ing. grad didactic I Popa Virgil Vasile – Colegiul Tehnic Comunicaţii
„Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău
CUPRINS
CUPRINS......................................................................................................................................... 4
1. Unitatea de competenţă: .............................................................................................................. 5
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici: .......................................................................6
3. Modalităţi de organizare a practicii..............................................................................................8
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului
.......................................................................................................................................................... 9
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii...................................................................11
JURNALul DE ACTIVITATE al elevului......................................................................................12
Fişă de lucru 1.................................................................................................................................14
Fişă de lucru 2.................................................................................................................................18
Fişă de lucru 3.................................................................................................................................21
Fişă de lucru 4.................................................................................................................................25
Fişă de lucru 5.................................................................................................................................27
Fişă de lucru 6.................................................................................................................................38
Fişa de lucru 7.................................................................................................................................50
Fişă de lucru 8.................................................................................................................................65
Fişă de lucru 9.................................................................................................................................69
Fişă de lucru 10...............................................................................................................................72
Anexă.........................................................................................................................................84
Bibliografie:...............................................................................................................................85
1. Unitatea de competenţă:
Utilizarea semnalelor şi mediilor de comunicaţie

Competenţe:

1. Descrie tipuri de semnale utilizate în comunicaţiile electronice

2. Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor electrice
3. Utilizează cabluri de telecomunicaţii
 2. Informaţii despre specificul agenţilor economici1:
Aceste date le veţi completa sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui de practică,
conform convenţiei încheiate între şcoală şi agentul economic.
 Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic 2

3
 Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic

 Departamentele în care se poate efectua practica:

 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:

 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:

1 În anexa... este prezentat un exemplu pentru completarea acestor secţiuni.

2 De ex: Furnizor de accesorii de telecomunicaţii, accesorii reţelistică, cabluri şi conductori.
3 De ex: Spaţiu de lucru – interior/exterior; Sala luminată natural sau artificial.
 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic 4

4 Conform Convenţiei cadru încheiate între unitatea de învăţământ şi furnizorul de practică-

3. Modalităţi de organizare a practicii5

Nr.crt. Perioada Agentul economic Cadrul didactic Tutore Mod de

responsabil cu organizare
urmărirea
derulării practicii
1. 12 -16.05.2009 UPC Bacau Dascalu Ioan Popa Ionel Grupe
2.
3.

5 Pentru fiecare perioadă de practică veţi indica modul de organizare a practicii (de ex. pe grupe, individual,etc.),
cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării practicii şi tutorele.
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii
potrivit modulului
Înaintea efectuării oricărei operaţiuni, vă rugăm să citiţi următoarele precauţii
pentru evitarea oricăror posibile vătămări corporale şi pentru prevenirea
producerii de stricăciuni acestui aparat sau oricăror aparate conectate la
acesta. Pentru a evita pericolele, acest aparat se va folosi doar în intervalul de
parametri specificaţi.
Lucrările de întreţinere se vor efectua doar de către personal calificat în domeniu.
Prevenirea incendiilor sau a vătămărilor corporale.
Folosiţi cablul de alimentare adecvat. Utilizaţi doar cablul de alimentare livrat
special cu acest aparat sau unul a cărui folosinţă a fost aprobată.
Conectaţi şi deconectaţi sonda în mod corect. Când sonda sau firul de test este
conectat la o bornă de alimentare, nu conectaţi şi deconectaţi sonda sau firul de test
fără protecţie.
Împământare. Acest aparat este împământat prin firul de împământare din cablul de
alimentare. Pentru prevenirea electrocutării, firul de împământare trebuie conectat la
pământ. Aceasta necesită garanţia că aparatul este deja împământat corect înaintea
realizării oricăror conexiuni la bornele sale de intrare sau ieşire.
Conectaţi sonda în mod corect. Contactul de masă al sondei corespunde contactului
de împământare. Nu conectaţi contactul de masă al sondei la fază. Acordaţi
atenţie valorilor nominale aferente fiecărui terminal. Pentru a preveni producerea
incendiilor sau riscurilor de electrocutare, luaţi la cunoştinţă toate valorile şi marcajele
nominale ale acestui produs, şi consultaţi manualul de utilizare pentru a înţelege
complet informaţiile legate de valorile specificate.
Nu efectuaţi nici o operaţiune cât timp capacul aparatului este demontat. În
cazul în care capacul sau carcasa aparatului au fost demontate, vă rugăm să nu
utilizaţi acest aparat.
Folosiţi siguranţe fuzibile adecvate. Se pot utiliza doar siguranţele de acelaşi tip şi
valoare nominală ca cele instalate iniţial.
Evitaţi contactul cu orice circuit expus. Când aparatul este în funcţiune, evitaţi
contactul cu orice parte sau contacte expuse / descoperite.
Nu efectuaţi operaţiuni după apariţiea vreunui semn de funcţionare anormală a
cărui cauză este necunoscută. În cazul suspectării vreunei defecţiuni a acestui
aparat, contactaţi în cel mai scurt timp personalul calificat responsabil cu întreţinerea
pentru efectuarea unei verificări.
Utilizaţi aparatul doar în condiţiile asigurării unei bune ventilări. Vă rugăm să
consultaţi instrucţiunile detaliate pentru instalarea aparatului conţinute în acest
manual, pentru a putea asigura aparatului condiţiile optime de funcţionare, oferindu-i
o bună aerisire.
Nu utilizaţi aparatul în medii cu umiditate sporită.
Nu utilizaţi aparatul în medii inflamabile sau care prezintă pericol de explozie.
Păstraţi suprafeţele aparatului curate şi uscate.
Utilizaţi cu grijă instrumentele de lucru evitând rănirea corpului fizic.
Manevraţi cu atenţie aparatele care sunt alimentate la tensiunea reţelei (220 v).
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii.

În perioadele de practică veţi completa mai multe tipuri de fişe. La sfârşitul stagiului de
practică veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde:

1. jurnalul de practică
2. fişe de documentare
3. fişe tehnologice
4. fişe de lucru
5. diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale promoţionale)
6. fotografii / filme de la locul de muncă
7. proiect /miniproiect
8. studiu de caz
9. alte activităţi
JURNALul DE ACTIVITATE al elevului
- Pentru stagiile de pregătire practică –

Numele elevului Specializarea Clasa

Papuc Sergiu Electronist în reţele de a XI-a D
telecomunicaţii

Denumirea agentului economic Perioada de Nr convenţiei

stagiu de practică
UPC Bacău 12-16.05.09 123

Data Interval Loc de muncă Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I/

orar
interconectarea abonaţilor
Teliviziunea prin
12/05 9-15 cablu- UPC Bc
la reteaua de cablu TV Cuple, cabluri, surubelnite, suruburi,

Cleşte tăietor, cutter, cleşte de sertizat,

confecţionat 25 patchcord-
cleşte de dezizolat, mufe RJ45, cablu UTP
uri
cat 5e
Pozarea cablurilor şi Cleşte tăietor, cutter, cleşte de sertizat,
conectarea lor la cutiile care cleşte de dezizolat, mufe RJ45, cablu UTP
conţin repartitoarele pe cat 5e
apartamente precum şi
amplificatoarele de semnal
Pozarea cablurilor de la Cleşte de tăiat, bormaşină, holşuruburi de
amplificatorul de pe fiecare prindere, cablu coaxial, conectori BNC
etaj la receptorul TV al
abonatului
Verificarea funcţionării Receptorul TV, telecomandă
conexiuni prin cablu TV
 Cadrul didactic Tutorele (persoana care va Observaţii
responsabil cu urmărirea avea responsabilitatea din
derulării stagiului de partea partenerului de
pregătire practică din practică)
partea organizatorului de
practică
Dascălu Ioan Popa Ionel
Fişă de lucru 1
Vizualizarea diferitelor tipuri de semnale electrice.
Echipament recomandat:
1. Generator de semnal
2. Osciloscop

Pasul 1
Se prezintă normele de protecţie a muncii în laboratorul de electronică
Înaintea efectuării oricărei operaţiuni, vă rugăm să citiţi următoarele precauţii
pentru evitarea oricăror posibile vătămări corporale şi pentru prevenirea
producerii de stricăciuni acestui aparat sau oricăror aparate conectate la
acesta. Pentru a evita pericolele, acest aparat se va folosi doar în intervalul de
parametri specificaţi.
Păstraţi suprafeţele aparatului curate şi uscate.
Pasul 2
Se porneşte generatorul de semnal şi osciloscopul.

Fig.2 Panoul frontal al generatorului de functii/counter

 Fig. 1 Panoul frontal al Osciloscopului Digital cu Memorie B12DO
Pasul 3
Se calibrează osciloscopul.
Implementarea autocalibrării
Aplicaţia de autocalibrare dă posibilitatea osciloscopului de a ajunge la condiţiile
optime de măsurare foarte repede, pentru a putea obţine cele mai precise valori ale
măsurătorilor. Autocalibrarea se poate efectua în orice moment, dar când
temperatura ambiantă variază cu mai mult de +/- 5 grade C, execuţia acestei
aplicaţii este necesară.
Pentru efectuarea autocalibrării, toate sondele sai firele de test trebuie deconectate
de la intrările osciloscopului. Apoi, apăsaţi butonul “UTILITY” pentru apelarea
meniului FUNCTION; Apăsaţi butonul de selecţie F3 pentru alegerea opţiunii “ Do
Self Cal”; în final, rulaţi programul după confirmarea condiţiilor de execuţie.
Pasul 4
Se conectează sonda de la generatorul de semnal la intrarea osciloscopului.
Folosirea sondei în condiţii de siguranţă
Gulerul de siguranţă din jurul corpului sondei vă protejează degetele de eventuale
electrocutări, ca în Fig. 10.

Fig. 10 Gulerul de protecţie

 Atenţie: Pentru evitarea electrocutărilor, vă rugăm să vă păstraţi degetele în spatele
gulerului de protecţie în timpul utilizării sondei.
Pentru evitarea electrocutărilor din timpul utilizării sondei, nu atingeţi partea metalică a
vârfului sondei când sonda este conectată la o sursă de tensiune.
Înaintea efectuării oricărei măsurători, vă rugăm să conectaţi întâi sonda la osciloscop şi
contactul de masă la pământ.

Pasul 5
Se poziţionează comutatorul generatorului de semnal pe semnal sinusoidal şi se vizualizează
semnalul pe ecranul osciloscopului
Pasul 6
Se poziţionează comutatorul generatorului de semnal pe semnal dreptunghiular şi se vizualizează
semnalul pe ecranul osciloscopului

Pasul 7
Răspundeți la următoarele întrebări:
1. De ce aparate aveţi nevoie pentru vizualizarea semnalelor sinusoidale şi a
semnalelor dreptunghiulare ?

____

2. Cum se setează generatorul de semnal pentru generarea semnalelor sinusoidale şi

dreptunghiulare?

____

3. Cum se setează osciloscopul pentru vizualizarea semnalelor sinusoidale şi

dreptunghiulare?

_____________________________________________________________
Fişă de lucru 2
Măsurarea cu osciloscopul a amplitudinii şi a frecvenţei semanlelor de la ieşrea
generatorului de semnal.
Echipament recomandat:
1. Generator de semnal
2. Osciloscop

Pasul 1
Setarea generatorului de semnal pentru generarea unui semnal sinusoidal de frecvenţă 10 kHz şi
de amplitudine 2 v.
Pasul 2
Vizualizarea pe osciloscop a semnalului sinusoidal generat la pasul 1.
Pasul 3
Măsurarea cu osciloscopul a frecvenţei şi amplitudinii a semnalului generat şi vizualizat la paşii 1
şi 2.

Utilizarea controalelor VERTICAL POSITION şi VOLTS/DIV

1. Reglajul VERTICAL POSITION este utilizat pentru ajustarea poziţiei
verticale a formelor de undă aferente tuturor canalelor (inclusiv a formelor de
undă rezultate din operaţiile matematice). Rezoluţia analitică a acestui reglaj se
modifică odată cu diviziunea verticală.
2. Reglajul VOLTS/DIV se utilizează pentru reglarea rezoluţiei verticale a
formelor de undă aferente tuturor canalelor (inclusiv a formelor de undă rezultate
din operaţiile matematice), sensibilitatea diviziunilor verticale putându-se regla în
secvenţe de 1-2-5. Sensibilitatea verticală creşte la rotirea în sens orar a
reglajului şi scade la rotirea în sens antiorar.
Setarea sistemului orizontal
Zona HORIZONTAL CONTROLS include butonul HORIZONTAL MENU şi reglajele
 HORIZONTAL POSITION şi SEC/DIV.
1. Reglajul HORIZONTAL POSITION: se utilizează pentru ajustarea poziţiei
orizontale a tuturor canalelor (inclusiv a formelor de undă obţinute în urma
manipulărilor matematice), rezoluţia analitici modificându-se odată cu baza de
timp.
2. Reglajul SEC/DIV: se foloseşte la setarea factorului de scară orizontală
pentru baza de timp principală sau pentru fereastră.
3. Butonul HORIZONTAL NENU: Apăsând acest buton, pe afişaj va apărea
meniul de operare (Fig. 22).

Fig. 22 Meniul de setare a bazei de timp

Descrierea meniului orizontal:
Funcţia din meniu Setting Description
Main Time Base Setarea bazei de timp principale orizontale
pentru afişarea formei de undă.
Window Setup O fereastră este definită de două cursoare.
Window Expansion Suprafaţa definită a ferestrei pentru afişare
este extinsă pe întreg ecranul.
Baza de timp principală
Apăsaţi butonul de selecţie F1 şi selectaţi Main Time Base. Astfel, veţi putea folosi
reglajele HORIZONTAL POSITION şi SEC/DIV pentru a regla fereastra principală.
Un exemplu de afişare este ilustrat în Fig. 23.
 Fig. 23 Baza de timp principală
Pasul 4
Răspundeți la următoarele întrebări:
1. Cum se măsoară cu osciloscopul valoarea amplitudinii unui semnal sinusoidal ?

____

2. Cum se măsoară cu osciloscopul valoarea frecvenţei unui semnal sinusoidal ?

____

3. Cum se măsoară cu osciloscopul valoarea amplitudinii şi a frecvenţei unui semnal

dreptunghiular ?
Fişă de lucru 3
Vizualizarea perturbaţiilor care apar în cazul transmisiilor digitale
Echipament recomandat:
1. Generator de semnal
2. Osciloscop

Pasul 1
Vizualizarea cu osciloscopul un semnal dreptunghiular cu perturbaţii .
Observarea semnalelor care conţin zgomote
Dacă peste semnalul de observat s-au suprapus şi zgomote, acestea pot cauza
defectarea circuitului. Pentru analiza în detaliu a zgomotului, setaţi osciloscopul în
modul descris în cele ce urmează:
1. Apăsaţi butonul ACQUIRE pentru a afişa meniul ACQU MODE.
2. Apăsaţi butonul de selecţie F2 şi alegeţi Peak Detect.
În acest caz, pe ecran se va afişa forma de undă a unui zgomot aleator. Mai ales
când baza de timp este reglată pe o viteză scăzută, zgomotele şi brumul existente în
semnal se pot observa cu ajutorul detecţiei de vârf (Fig. 56).
 Fig. 56 Forma de undă a unui semnal cu zgomot

Pasul 2

Separarea zgomotelor de semnalul util

La analiza formei de undă a unui semnal, este bine de eliminat zgomotul conţinut în
acesta. Pentru reducerea zgomotelor aleatoare afişate pe ecran, se recomandă
setarea osciloscopului în modul următor:
1. Apăsaţi butonul ACQUIRE pentru a afişa meniul ACQU MODE.
2. Apăsaţi butonul de selecţie F3 şi alegeţi Average.
3. Apăsaţi butonul de selecţie F4 şi observaţi forma de undă obţinută în
urma medierii formelor de undă.
În urma medierii, zgomotele aleatoare sunt reduse ca amplitudine, şi detaliile
semnalului util sunt mai uşor observabile. În cele ce urmează, după eliminarea
zgomotelor, vor apărea detaliile pe fronturile ascendente şi descendente (Fig. 57).

Fig. 57 Forma de undă a semnalului cu zgomotul eliminat

Pasul 3
Răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care sunt avantajele folosirii semnalelor digitale ?

____

2. Care sunt principalele surse de “zgomot” în cazul semnalelor electrice ?

____
De asemenea
Fişă de lucru 4
Testarea defazajului unui semnal după trecerea print-un circuit.
Echipament recomandat:
3. Generator de semnal
4. Circuit de probă – amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun
5. Osciloscop

Pasul 1
Conectaţi osciloscopul la circuit şi monitorizaţi semnalele de intrare şi ieşire ale
circuitului.
Pentru examinarea semnalelor de intrare şi ieşire ale circuitului sub forma unui grafic în
coordonate X-Y, efectuaţi setările descrise în cele ce urmează:
1. Setaţi coeficientul de atenuare a sondei din meniu pe 10X şi comutatorul
de pe sondă tot pe 10X.
2. Conectaţi sonda de la canalul 1 la intrarea circuitului şi sonda canalului 2
la ieşirea circuitului.
3. Apăsaţi butonul AUTOSET, osciloscopul pornind semnalele celor două
canale şi afişându-le pe ecran.
5. Ajustaţi reglajul VOLTS/DIV, pentru a aduce semnalele la nivele
aproximativ egale.
6. Apăsaţi butonul DISPLAY şi apelaţi meniul DISP SET.
7. Apăsaţi butonul de selecţie F3 şi alegeţi XY pentru Format. Osciloscopul
va afişa caracteristica semnalelor de intrare respectiv ieşire în forma unui grafic
de tip Lissajous.
8. Ajustaţi reglajele VOLTS/DIV şi VERTICAL POSITION pentru a optimiza
forma de undă afişată.
9. Odată cu adoptarea metodei oscilogramei eliptice, observaţi şi calculaţi
defazajul dintre semnale (Fig. 58).
 Semnalul trebuie centrat
şi menţinut pe direcţie
orizontală.

Fig. 58 Grafic Lissajous

Având ca bază expresia sin q =A/B sau C/D, unde q este unghiul de defazaj, iar A,
B, C, şi D sunt definite din desenul de mai sus. Ca rezultat se poate obţine unghiul
de defazaj ca fiind q =± arcsin (A/B ) sau ± arcsin (C/D). Dacă axa principală a
elipsei este în cadranele I şi III, unghiul de defazaj obţinut ar trebui să fie în
cadranele I şi IV adică în intervalele (0 - π /2) sau (3π/2 - 2π). Dacă axa principală a
elipsei este în cadranele II şi IV, unghiul de defazaj obţinut se află în cadranele II şi
III, adică în intervalele (π/2 - π) sau (π - 3π/2).
Pasul 2
Interpretaţi diagrama obţinută pe ecranul osciloscopului
Pasul 3
Reluaţii paşii 1 şi 2 pentru un circuit de probă de tipul amplificator cu tranzistor bipolar în
conexiune emitor comun
Fişă de lucru 5
Prezentarea principalelor tipuri de modulaţie ale semnalelor
Echipament recomandat:
1. Modul de instruire cu circuite electronice realizate pe o singură placă de circuit
imprimat care permit realizarea experimentală a tehnicilor de modulare a
impulsurilor.
2. Generator de semnal cvadruplu (Se pot genera simultan patru semnale
sinusoidale care se pot sincroniza , nivelul fiecărui semnal fiind reglat separat.)
3. Multiplexor şi Modulator al Impulsurilor în Amplitude [Multiplexer and
Modulator (PAM-TDM), în limba engleză] operînd cu 4 surse analogice
independente (canale)
4. Receptor şi demultiplexor MIA (PAM receiver and demultiplexer, în engleză)
realizînd recepţia în sistemele de transmisiuni MIA (PAM-TDM transmission
system, în engleză).
5. Codor MID/MIP [PWM/PPM (Pulse-Width and Pulse-Position Modulation)
encoder, în enleză]
6. Decodor MID/MIP (PWM/PPM decoder, în engleză)
7. Simularea defectelor prin 8 microcomutatoare protejate de un capac şi
accesibile numai profesorului. Simularea defectelor cu ajutorul PC-ului este
posibilă dacă se utilizează interfaţa “B1178 Fault Simulation PC Interface”

Pasul 1
Enumeraţi tipurile de modulaţie analogică a impulsurilor
Dacă un mesaj poate fi descris adecvat de valoarea eşantioanelor, acesta poate fi
transmis prin modulaţia analogică a impulsurilor, iar valorile eşantioanelor modulează
direct un tren periodic de impulsuri, fiecare impuls corespunzînd unui eşantion. Se
întîlnesc mai multe variante de modulaţie analogică a impulsurilor iar teminologia nu a
fost standardizată. Ne vom ocupa în continuare de 3 variante, cele mai utilizate:
• modulaţia impulsurilor în amplitudine (MIA) - pulse-amplitude modulation
(PAM), în engleză;
• modulaţia impulsurilor în durată (MID) - pulse-width modulation (PWM), în
engleză;
• modulaţia impulsurilor de poziţie (MIP) - pulse-position modulation (PPM), în
engleză.
MID şi MIP sunt grupate sub denumirea modulaţia impulsurilor în timp (pulse-time
modulation, în engleză).
Figura 3 indică un mesaj oarecare şi semnalul corespondent fomat din impulsuri
modulate. Pentru mai multă claritate impulsurile au fost reprezentate sub formă
rectangulară, iar durata acestora a fost mult exagerată.
Mai mult, semnalul modulat este uşor întîrziat în comparaţie cu mesajul întrucît
impulsurile nu pot fi generate înaintea momentelor eşantionării. După cum se poate
observa în figură, parametrii – amplitudine, durată şi poziţie relativă – variază direct
proporţional cu valorile eşantioanelor.
Pasul 2
Prezentaţi modulaţia impulsurilor în amplitudine
Se foloseşte un filtru trece jos şi un comutator electronic si apoi se vizulizează cu un
osciloscop formele de undă dupa FTJ şi după comunatorl electronic.

În cazul MIA (PAM) semnalul este format din impulsuri unipolare sau bipolare a căror
amplitudini sunt direct proporţionale cu valorile instantanee ale eşantioanelor mesajului.
Semnalul MIA este frecvent utilizat ca semnal de intrare aplicat convertoarelor A/D
pentru modulaţia impulsurilor, circuite care realizează conversia semnalelor analogice
în coduri binare.
Anumite asemănări există între MIA şi modulaţia de amplitudine care utilizează semnal
purtător continuu: în ambele cazuri amplitudinea semnalului purtător transportă
informaţia mesajului. MIA prezintă aceleaşi dezavantaje ca modulaţia de amplitudine
clasică (MA), atenuarea datorată transmisiei, distorsiunile şi zgomotul.

Reconstrucţia semnalului original din semnalul MIA

Dacă semnalul MIA este transmis prin linii telefonice, un filtru-trece-jos (FTJ) conectat
la recepţie permite reconstrucţia semnalului original. În cazul utilizării semnalului MIA
pentru modularea unui semnal purtător de înaltă frecvenţă pentru transmisii radio, la fel
ca fitrul–trece-jos, detectorul MA va îndepărta semnalul corespunzător impulsurilor. Şi
în acest caz se păstrează fidelitatea faţă de semnalul original. Singura precauţie ce
trebuie luată este de a utiliza un filtru cu un răspuns în frecvenţă constant în toată banda
de lucru (caracteristică plată) şi o atenuare suficientă în zona frecvenţei de eşantionare.

Pasul 3
Folosind un circuit comparator şi un generator de semnal în formă de dinţi de fierăstrău
să se obţină la ieşirea comparatorului un semnal modulat în durată sau în timp.
Modulaţia impulsurilor în durată - MID

În cazul MID amplitudinea fiecărui eşantion provenit din semnalul original este codată
în durata impulsului corespunzător. Durata impulsului este relativ imună la problemele
ce apar în timpul transmisiei (atenuare şi zgomot), MID prezintă faţă de MIA aceleaşi
avantaje pe care le are modulaţia de frecvenţă MF faţă de modulaţia de amplitudine
MA. Figura 4 prezintă principiul de funcţionare al unui modulator MID.

Reconstrucţia semnalului original din semnalul MID

La recepţia semnalului MID transmis prin liniile telefonice circuitul care realizează
reconstrucţia semnalului original este un integrator (filtru-trece-jos). Tensiunea de
încărcare a condensatorului, ce intră în componenţa filtrului, va fi proporţională cu
durata impulsului. Cînd impulsul are o durată mai mare, 95% din durata perioadei, de
exemplu, tensiunea de încărcare a condensatorului va atinge 95% din valoarea de vîrf a
tensiunii de încărcare. Similar cînd durata impulsului este redusă, să presupunem 5%
din durata unei perioade, tensiunea de încărcare de la bornele condensatorului va atinge
5% din valoarea de vîrf a tensiunii de încărcare a condensatorului. Amplitudinea
semnalului reconstituit în acest mod se va modifica în directă corespondenţă cu durata
impulsurilor semnalului MID.
Dacă semnalul MID este transmis prin canal radio prin sisteme radiante (antene), la
recepţie semnalul modulat cu purtătoare şi ambele benzi laterale trebuie, în primul rînd,
detectat de o diodă detectoare şi apoi aplicat unui circuit integrator (fitru-trece-jos).
Circuitul detector din orice receptor MA poate realiza această operaţie. Mai precis
circuitul detector al unui receptor MA va decoda semnalul MID modulat MA fără alte
modificări ale circuitelor.
MODULAŢIA IMPULSURILOR ÎN DURATĂ

În figura 12 este reprezentat modul de configurare a circuitelor experimentale pentru

studiul filtrelor de demodulare.

Notă: Funcţionarea sistemului MID depinde de precizia cu care este generat semnalul
purtător dinte de fierăstrău (punctul de test “SAWTH” ) de circuitele modulului de
instruire.
Amplitudinea semnalului purtător trebuie să fie suficient de mare pentru a realiza
modularea intrării fără a produce saturaţie dar nici foarte mare pentru a preveni
reducerea excesivă a indicelui de modulaţie (cu cît amplitudinea purtătoarei “dinte de
fierăstrău” este mai mare cu atît modificarea duratei/unitate de amplitudine a semnalului
AF este mai mică).
Ajustaţi trimerul P9 dacă este necesar: menţinînd valoarea semnalului de intrare la
maxim (5Vvv) rotiţi P9 în sensul acelor de ceasornic pentru a obţine un semnal
nedisorsionat în punctul de test “UNFILTERED AF” al filtrului pentru demodulaţie.
Pasul 4
Să se prezinte modulaţia impulsurilor în poziţie – MIP
Folosind schema bloc din figura de mai jos se vizualizează pe ecranul osciloscopului
formele de undă A, B şi C de unde rezultă modulaţia impulsurilor în poziţie sau în fază.

În cazul MIP amplitudinea fiecărui eşantion al semnalului original este pusă în directă
corespondenţă cu poziţia impulsului considerată faţă de o referinţă prestabilită.

În sistemele MIP semnalul analogic este transformat într-un semnal MID iar apoi într-un
semnal MIP. Această dublă modulaţie pare să fie redundantă, dar creşterea imunităţii la
zgomot justifică efortul. Motivul pentru care nu se utilizează semnalul MID devine
evident dacă se compară prezenţa erorilor la recepţie, la transmisiile realizate în condiţii
de zgomot ridicat pentru cele trei tipuri de modulaţie (MIA, MID şi MIP) Transmisia
MIP asigură o mai bună rejecţie a zgomotului care introduce erori în comparaţie cu
celelalte două sisteme. Acesta este avantajul principal. Dezavantajul constă în
complexitatea circuitelor şi costurile mai ridicate de realizare.

Semnalul MID din Fig. 5 se aplică unui circuit derivator urmat de un circuit care
suprimă impulsurile negative şi apoi unui circuit care are rolul de formator şi de a
transmite semnalul rezultat.

Reconstrucţia semnalului original din semnalul MIP recepţionat

La recepţie din semnalul MIP se generează un semnal de referinţă, un tren de impulsuri

avînd o frecvenţă fixă care se aplică unui circuit bistabil (numit şi flip-flop sau
multivibrator). Semnalul MIP se aplică de asemenea terminalului RESET al
bistabilului pentru a opri funcţionarea acestuia. Circuitul bistabil recreează semnalul
MID care poate fi demodulat prin aplicare acestuia la intrarea unui filtru-trece-jos.
MODULAŢIA IMPULSURILOR ÎN POZIŢIE

În figura 13 este prezentat modul de configurare a circuitelor pentru experiment.

Semnalul MIP de la ieşirea modulatorului este aplicat la intrarea convertorului

MIP/MID.

După realizarea procesului de conversie semnalul este demodulat ca un semnal MID

obişnuit .
Fişă de lucru 6
Prezentarea principalelor tehnici de multiplexare
Echipament recomandat:
1. Modulul de instruire (fig. 9 – panoul frontal, fig 10 – schemele electrice ale
modulului) cuprinde:

1 – GENERATOR DE SEMNALE AF ŞI DE CEAS: Acest bloc furnizează semnalele

de ceas şi control pentru circuitele modulului de la un oscilator controlat cu cuarţ.
Conectarea la osciloscop a punctului de test (notat “TRIGGER”) permite sincronizarea
acestuia cu orice semnal al modulului de instruire.

Blocul furnizează de asemenea 4 semnale sinusoidale în banda audio utilizate ca

semnale de test.
Cele 4 semnale se obţin printr-o citire ciclică a ieşirii unei memorii EPROM în care sunt
stocate semnalele sub formă de eşantioane în format digital. Tehnica de codare utilizată
este DELTA.
Nivelul fiecărei dintre cele 4 surse AF poate fi ajustat separat înte 0 şi 5 Vvv, utilizînd
potenţiometrele P1-P4.
Trimerii P5 - P8 fixează nivelul maxim pentru fiecare sursă în parte .

2 – MULTIPLEXOR MIA: Este un multiplexor cu diviziune în timp, cu 4 canale ce

utilizează tehnica de modulaţie MIA. Acceptă la intrare 4 semnale analogice în banda de
audiofrecvenţă (5Vvv max.) şi “construieşte” un semnal multiplexat cu diviziune în
timp disponibil la soclul TX PAM.
Semnalele de sincronizare necesare operaţiei de multiplexare cu diviziune în timp,
semnalul pentru sincronizarea intervalelor de timp (CHANNEL SYNC.) şi respectiv
pentru sincronizarea cadrelor (FRAME SYNC. ) sunt disponibile la 2 puncte de test.
Frecvenţa de eşantionare pentru fiecare canal este de 4,8Kc/s.

3 – DEMULTIPLEXOR MIA: Blocul recepţionează semnalul MIA multiplexat prin

diviziune în timp de la multiplexor la intrarea RX PAM şi realizează funcţia
complementară de reconstrucţie a celor 4 semnale audio, acestea fiind disponibile la
ieşirea AF CHANNEL OUTPUT.
Blocul este compus din două etaje, primul fiind multiplexorul propriu-zis, iar cel de-al
doilea conţine un set de 4 filtre active care au rolul de a suprima zgomotul de înaltă
frecvenţă. Semnalele de la ieşirea primului etaj înaintea filtrării sunt accesibile la
punctele de test PAM1…..PAM4.

4 - MODULATOR MID-MIP: La intrarea (AF INPUT) a acestui circuit se aplică un

semnal audio analogic, semnalul MID este disponibil la ieşirea TX PWM iar semnalul
MIP la ieşirea TX PPM.
5 – FILTRU PENTRU DEMODULARE : Pentru demodularea semnalelor MID se
utilizează filtre-trece-jos. Blocul conţine astfel de filtre.
Semnalele ce trebuie demodulate se aplică la intrarea PWM INPUT iar semnalul AF se
obţine la ieşirea AF OUTPUT.
Reglarea nivelului asigurat de filtrul de demodulare se realizează cu potenţiometrul P11
iar frecvenţa de tăiere cu potenţiometrul P12.
Punctul de test “UNFILTERED AF” permite vizualizarea semnalului înainte de
aplicarea lui la ieşirea filtrului activ.

6 – CONVERTOR MIP-MID: Aşa cum s-a arătat mai sus semnalul MID produs de
modulatorul MID/MIP poate fi uşor demodulat prin filtrare trece jos. Totuşi semnalul
MIP nu poate fi prelucrat la fel de uşor în aceeaşi manieră. Semnalul MIP trebuie mai
întîi convertit în semnal MID şi abia apoi supus filtrării. Convertorul MIP-MID
realizează tocmai această aperaţie.

7 – INTRĂRI ALE SURSEI DE ALIMENTARE: Aici trebuie conectată sursa de

alimentare externă. Sunt necesare două tensiuni stabilizate de +15V şi –15V. Valoarea
de vîrf a curentului corespunzător fiecărei surse este limitată la 100mA.

8 – SIMULATOR DE DEFECTE: Este constituit dintr-o matrice de 8

microcomutatoare plasate sub un capac de plastic. Profesorul setează un defect din cele
8 posibile urmînd instrucţiunile prezentate la sfîrşitul acestui manual.
Funcţionarea normală a modulului de instruire are loc atunci cînd nu se introduce nici
un defect, ceea ce corespunde poziţionării tuturor microcomutatoarelor pe poziţia OFF.

9 – CONECTORUL J1: permite conectarea modulului la interfaţa “B1178 – Fault

Simulation PC Interface” Se creează astfel posibilitatea programării defectelor şi
depanarea acestora prin intermediul PC –ului .
Acelaşi conector permite conectarea modulului la echipamentele de laborator “B1180 –
Computerized Laboratory for Electronic Training”.
Toate facilităţile modulului de instruire, aşa cum este prezentat, sunt disponibile şi pot fi
utilizate chiar fără conectarea modulelor opţionale B1178 sau B1180.
Pasul 1
Prezentarea multiplexorului cu diviziune în timp MIA

Figura 1 prezintă modul de configurare a modulului de instruire pentru realizarea

experimentului. Permite demonstrarea principiilor MIA şi a multiplexării prin diviziune
în timp aşa cum au fost prezentate în prima parte a manualului.Multiplexarea prin
diviziune în timp

În acest paragraf ne vom ocupa de multiplexarea semnalelor MIA. Aceleaşi principii se

aplică şi multiplexării semnalelor MID şi MIP.

MIA se utilizează pentru a conserva puterea semnalului în zona frecvenţelor joase.

În sistemele MIA aproape 75% din durata de timp este neutilizată. Este de dorit ca
această durată de timp să fie utilizată. Se poate realiza aceasta utilizînd tehnica
multiplexării prin diviziune în timp (time sharing sau time-division multiplexing –
TDM- în engleză).

Sistemul de multiplexare din Fig. 6 permite transmisia simultană a patru semnale MIA
printr-o singură pereche de fire, fără interferenţe şi fără a solicita creşterea benzii de
transmisie, aceasta limitîndu-se la banda unui singur semnal. Fiecare dintre cele patru
semnale are banda cuprinsă între 300Hz şi 3KHz, banda specifică unei convorbiri
telefonice; sistemul permite transmiterea simultană a patru convorbiri telefonice.
Circuitul de ceas generează un semnal dreptunghiular avînd frecvenţa de 8kHz şi un
factor de umplere de 25% şi care se aplică comutatorului analogic electronic Q1.
Acelaşi semnal cu o întîrziere de 90° (un sfert de perioadă) este utilizat pentru validarea
comutatorului Q2. După o întîrziere de încă 90° (180° în total) semnalul se aplică
comutatorului Q3 iar Q4 este activat după încă un sfert de perioadă întîrziere faţă de
Q3.
Remarcaţi că fiecare amplificator lucrează o durată de timp egală cu 25% din durata
unei perioade. Cele patru semnale MIA sunt însumate liniar în amplificatorul sumator,
semnalul de la ieşirea acestuia se poate observa în Fig. 7. Banda semnalului de ieşire va
conţine toate componentele de frevenţă cuprinse între 300Hz şi 3kHz şi banda aferentă
semnalului de validare (deschidere) de 8x4 = 32KHz.

Reconstituirea la recepţie a semnalelor transmise prin multiplexarea prin diviziune în

timp:

Transmiterea semnalelor multiplexate prin diviziune în timp printr-o reţea de transmisie

cu fire trebuie însoţită de informaţii de sincronizare care să permită receptorului să
reatribuie corect informaţiile fiecărui interval de timp canalului destinaţie corespunzător.
Aceste informaţii sunt informaţii pentru sincronizarea cadrelor şi pentru sincronizarea
intervalelor de timp. Primele informează receptorul la începerea unui cadru nou iar cele
din cea de-a doua categorie de începerea unui nou interval de timp (corespunzător unui
canal) din interiorul unui cadru.

La primele tipuri de astfel de sisteme, informaţia de sincronizare era transmisă printr-un

canal vocal (semnalizări pe canal asociat), în alte sisteme această informaţie era inclusă
în informaţia de date (Channel by channel semnalizare prin canal). În sistemele
moderne, informaţiile de sincronizare şi alte informaţii auxiliare corespunzătoare mai
multor trunchiuri de multiplexoarei prin diviziune în timp sunt transmise pe o cale
separată (semnalizare pe canal comun).
Receptorul are un oscilator care generează un semnal utilizat pentru validare şi care este
întîrziat într-o manieră asemănătoare ca şi la circuitul modulator. În exemplul nostru
semnalele de validare corespunzătoare celor patru canale ale trunchiului MIA sunt
întîrziate cu 90° unul faţă de celălalt. Un comutator analogic similar cu cel al
emiţătorului va fi asociat canalului 1 şi va fi deschis ori de cîte ori un mesaj
corespunzător canalului 1 este recepţionat. Canalele 2, 3 şi 4 vor fi deschise de fiecare
dată cînd se va recepţiona mesajul corespunzător acelui canal. După separarea celor

patru semnale pe circuite individuale reconstrucţia (reconstituirea) semnalului original

se va realiza cu un filtru-trece-jos (integrator) conectat pe fiecare cale.
Fişa de lucru 7

Prezentarea modulaţiei PCM (eşantionare, cuantizare, codare).

Echipament recomandat:

Figura 20 ilustrează panoul frontal al modulului de instruire iar în Fig.10 sunt

reprezentate schemele electrice ale acestuia. Modulul cuprinde următoarele blocuri:

1 – GENERATOR DE SEMNALE AF ŞI DE CEAS: Acest bloc furnizează semnalele

de ceas şi control pentru circuitele modulului de la un oscilator controlat cu cuarţ.
Conectarea la osciloscop a punctului de test (notat “TRIGGER”) permite sincronizarea
acestuia cu orice semnal al modulului de instruire.

Blocul furnizează de asemenea 4 semnale sinusoidale în banda audio utilizate ca

semnale de test.
Cele 4 semnale se obţin prin citirea ciclică a ieşirii unei memorii EPROM în care sunt
stocate semnalele sub formă de eşantioane în format digital. Tehnica de codare utilizată
este DELTA.
Nivelul fiecărei dintre cele 4 surse AF poate fi ajustat separat înte 0 şi 5 Vvv, utilizînd
potenţiometrele P1-P4.
Trimerii P5 - P8 fixează nivelul maxim pentru fiecare sursă în parte .

2 – MULTIPLEXOR MIA: Este un multiplexor cu diviziune în timp, cu 4 canale ce

utilizează tehnica de modulaţie MIA. Acceptă la intrare 4 semnale analogice în banda de
audiofrecvenţă (5Vvv max.) şi “construieşte” un semnal multiplexat cu diviziune în
timp disponibil la soclul TX PAM.
Semnalele de sincronizare necesare operaţiei de multiplexare cu diviziune în timp,
semnalul pentru sincronizarea intervalelor de timp (CHANNEL SYNC.) şi respectiv
pentru sincronizarea cadrelor (FRAME SYNC. ) sunt disponibile la 2 puncte de test.
Frecvenţa de eşantionare pentru fiecare canal este de 4,8Kc/s.

3 – DEMULTIPLEXOR MIA: Blocul recepţionează semnalul MIA multiplexat prin

diviziune în timp de la multiplexor la intrarea RX PAM şi realizează funcţia
complementară de reconstrucţie a celor 4 semnale audio, acestea fiind disponibile la
ieşirea AF CHANNEL OUTPUT.
Blocul este compus din două etaje, primul fiind multiplexorul propriu-zis, iar cel de-al
doilea conţine un set de 4 filtre active care au rolul de a suprima zgomotul de înaltă
frecvenţă. Semnalele de la ieşirea primului etaj înaintea filtrării sunt accesibile la
punctele de test PAM1…..PAM4.

4 – CODER MIC (PCM): Acest bloc este format dintr-un convertor rapid pe 8 biţi A/D
şi un convertor Paralel-Serial (P/S) care produc un semnal de ieşire serial la soclul TX
PCM. Funcţionarea convertoarelor A/D şi P/S este sincronizată cu multiplexoarele şi
demultiplexoarele MIA pentru a se demonstra funcţionarea transmisiei semnalelor
analogice pe 4 canale MIC multiplexate prin diviziune în timp.
Detalii despre modul de funcţionare vor fi furnizate la prezentarea exerciţiului.

Rata conversiei etajului A/D este de 19,2Keşantioane/s, fiind astfel posibilă transmiterea
a 4 canale cu rata de eşantionare de 4,8Kc/s X 4 = 19,2Kc/s
Rata de transmisie (bit rate) la soclul MIC (PCM) este de 8-biţi X 19,2Kc/s =
153,6Kbit/s

5 – DECODER MIC (PCM): Blocul realizează conversia Serial-Paralelă a fluxului de

date recepţionat la intrarea RX PCM şi conversia sincronă D/A a fiecărui pachet serial
de 8 biţi. Semnalul de la ieşirea OUTPUT este o replică a semnalului aplicat la intrarea
AF INPUT a codorului MIC (PCM ENCODER), dar cu o întîrziere de 2 cadre, unul
corespunzînd conversiei P/S în circuitul codor iar celălalt conversiei S/P în circuitul
decodor.

6 – FILTRU PENTRU DEMODULAŢIE: Pentru demodularea semnalelor

DIFERENŢIALE se utilizează filtre-trece-jos. Acest bloc funcţional cuprinde astfel de
circuite.
Semnalele ce trebuie demodulate se aplică la intrarea INPUT iar semnalul AF se obţine
la ieşirea AF OUTPUT.
Reglarea nivelului asigurat de filtrul de demodulare se realizează cu potenţiometrul P11
iar frecvenţa de tăiere cu potenţiometrul P12.
Punctul de test “UNFILTERED AF” permite vizualizarea semnalului înainte de
aplicarea lui la ieşirea filtrului activ.

7 – MODULATOR DIFERENŢIAL: Acest bloc eşantionează semnalele analogice de

la intrare şi realizează diferenţa analogică între fiecare eşantion şi precedentul.
Ieşirea modulatorului se poate conecta la intrarea unui CODOR/DECODOR MIC (PCM
ENCODER/DECODER) obţinîndu-se un sistem de MODULAŢIE DIFERENŢIALĂ A
IMPULSURILOR ÎN COD (DIFFERENTIAL PCM sau DPCM) sau semnalul poate fi
direct demodulat de un FILTRU DEMODULATOR.

8 – COMPANDOR AF: Aşa cum s-a arătat în prima parte a manualului, schemele de
cuantizare neliniară sunt frecvent utilizate în cazul modulaţiei digitale pentru a obţine o
transmisie de bună calitate a semnalelor analogice.
Blocul oferă o imagine despre cum se implementează o lege de codare neliniară.

Circuitul COMPRESOR realizează conversia amplitudinilor instantanee a semnalului de

intrare (AF INPUT) în valori “compresate” după o lege exponenţială aproximativă.
În acest fel chiar şi vîrfurile de amplitudine înaltă a semnalului audio pot fi comprimate
la o valoare mai mică de 5Vvv ceea ce va permite trecerea semnalului prin
modulatoarele digitale fără saturaţie.

Circuitul EXPANDOR realizează funcţia opusă la recepţie, utilizînd o lege

complementară exponenţială .
Funcţionarea circuitului COMPANDOR AF poate fi ilustrată prin conectarea directă a
ieşirii circuitului compresor la intrarea circuitului expandor, fără a mai conecta sistemul
de transmisiuni între acestea.

9 – INTRĂRI ALE SURSEI DE ALIMENTARE: Aici trebuie conectată sursa de

alimentare externă. Sunt necesare două tensiuni stabilizate de +15V şi –15V. Valoarea
de vîrf a curentului corespunzător fiecărei surse este limitată la 100mA.

10 – SIMULATOR DE DEFECTE: Este constituit dintr-o matrice de 8

microcomutatoare plasate sub un capac de plastic. Profesorul setează un defect din cele
8 posibile urmînd instrucţiunile prezentate la sfîrşitul acestui manual.
Funcţionarea normală a modulului de instruire are loc atunci cînd nu se introduce nici
un defect, ceea ce corespunde poziţionării tuturor microcomutatoarelor pe poziţia OFF.

11 – CONECTORUL J1: permite conectarea modulului la interfaţa “B1178 – Fault

Simulation PC Interface” Se creează astfel posibilitatea programării defectelor şi
depanarea acestora prin intermediul PC –ului .
Acelaşi conector permite conectarea modulului la echipamentele de laborator “B1180 –
Computerized Laboratory for Electronic Training”.
Toate facilităţile modulului de instruire, aşa cum este prezentat, sunt disponibile şi pot fi
utilizate chiar fără conectarea modulelor opţionale B1178 sau B1180.
Pasul 1
Se prezintă modul în care se obţine eşantionarea unui semnal

Se consideră circuitul din Fig.1A. Comutatorul îşi schimbă periodic poziţia (comută)
între cele două contacte cu frecvenţa de eşantionare fs (sampling rate, în engleză).
Durata de timp între două eşantioane succesive se numeşte perioadă de eşantionare Ts
=1/fs. Durata de timp pentru care contactul rămîne pe poziţia ON este notată cu T.

Figura 1B indică forma undei rezultate: semnalul original apare

segmentat, “chopat” cu frecvenţa cu care comută întrerupătorul, dar este “substanţial

recognoscibil”. Vom prezenta într-o secţiune umătoare ce condiţii trebuie îndeplinite
pentru ca să nu se piardă informaţia conţinută de semnalul original.
Banda şi spectrul de frecvenţă

După cum se poate observa din Fig. 1B semnalul de ieşire este format dintr-o serie de
impulsuri ceea ce implică un spectru mai larg al semnalului eşantionat decît al
semnalulului original şi în consecinţă canalul de transmisie trebuie să aibă o bandă mai
largă decît cea necesară pentru transmiterea semnalul original.
Din fericire, mediile care asigură benzi largi de transmisie au devenit din ce în ce mai
accesibile (microunde, laseri, fibre optice) iar “risipa” de bandă a sistemelor cu
modulaţie a impulsurilor este contrabalansată de alte avantaje ale acestei tehnici,
avantaje ce vor fi prezentate într-o secţiune următoare.
Se utilizează mai multe denumiri ale operaţiei realizate de comutator: single-ended
switching (comutare la un singur capăt), “choppare “ unilaterală, etc. Din perspectiva
unui inginer specialist în comunicaţii comutatorul realizează o “mixare neliniară” a
semnalului original cu un semnal dreptunghiular.
Figura 2A reprezintă un posible spectru de frecvenţă al semnalului original de bandă
limitată (frecvenţa maximă fM). Spectrul semnalului obţinut prin mixarea neliniară a
semnalului original cu un semnal dreptunghiular avînd frecvenţa de eşantionare f s este
reprezentat în Fig. 2B. Anvelopa componentelor spectrale este aşa numita curbă sub
formă de “clopot” specifică spectrelor semnalelor formate din succesiuni de impulsuri
dreptunghiulare( square-pulse spectra).
MODULAŢIA IMPULSURILOR ÎN COD: MIC (PCM) ŞI MDIC (DPCM)

Tipurile de modulaţii prezentate pînă acum utilizează reprezentări analogice ale

semnalului. Modulaţia impulsurilor în cod (MIC), Pulse-code modulation (PCM)-în
engleză, este conceptual diferită: în acest caz modulaţia este digitală, mesajul fiind
reprezentat de un grup de impulsuri (amplitudini discrete) codate digital. Modulaţia
diferenţială a impulsurilor în cod MDIC, Differential Pulse-code modulation (DPCM)-
în engleză, este o variantă a MIC. Vom prezenta în continuare motivele care
recomandă utilizarea tehnicilor de digitizare.

În cazul modulaţiei analogice, parametrii modulaţi variază continuu şi pot lua orice
valoare corespunzînd cu amplitudinea mesajului. Cînd semnalul modulat este afectat de
zgomot nu există nici o modalitate practică care să permită receptorului să discearnă
valoarea originală a mesajului.
Să presupunem că se utilizează cîteva valori discrete pentru reprezentarea parametrilor
modulaţi; dacă diferenţa dintre aceste valori este importantă în comparaţie cu nivelul
zgomotului, va fi mult mai simplu să se decidă care sunt valorile care au fost
recepţionate. Astfel, efectul zgomotului aleator poate fi virtual eliminat, aceasta este
ideea de bază a modulaţiei impulsurilor în cod (MIC). În cazul sistemelor MIC pentru
transmiterea semnalelor pe distanţe lungi utilizarea discretizării amplitudinii permite
folosirea unor echipamente repetoare care regenerează semnalul, ceea ce reprezintă un
alt avantaj faţă de transmisiile analogice.

Apare întrebarea: cum se realizează reprezentarea unui semnal analogic în format

digital? Răspunsul este, prin eşantionare, cuantizare şi codare.

În cazul MIC (PCM) amplitudinea fiecărui eşantion a semnalului original este codat
într-un număr binar, uzual reprezentat pe 8 biţi, transmis ca o secvenţă de "0" şi "1",
recepţionat şi decodat la destinaţie.

În cazul MDIC (DPCM), fiecare eşantion este comparat cu precedentul şi doar

diferenţa dintre amplitudinile acestora este codată într-un număr binar (tot pe 8 biţi) şi
trimisă spre recepţie.
Pasul 2
Să se prezinte modul în care se realizează cuantizarea şi codarea.

Schema de principiu utilizată pentru generarea semnalelor MIC este reprezentată în

Fig. 9A. Semnalul continuu este în primul rînd aplicat unui filtru-trece jos (de ce?) şi
apoi eşantionat. Valorile eşantioanelor sunt rotunjite (sau cuantizate) pînă la cea mai
apropiată valoare predeterminată. În cele din urmă un circuit de codare realizează
conversia eşantioanelor cuantizate în CUVINTE CODATE DIGITAL, un cuvînt de cod
pentru fiecare eşantion şi generează semnalul MIC corespunzător în format digital.

Întregul proces, ilustrat în Fig. 9A, poartă numele de CONVERSIE ANALOG-

DIGITALĂ. În Fig. 9B întregul proces este reprezentat într-o formă grafică.
Întrucît pentru reprezentarea eşantioanelor sunt necesari mai mulţi biţi, banda
semnalului MIC va fi mult mai mare decît banda semnalului original.

Să se prezinte eroarea de cuantizare şi zgomotul de cuantizare.

Operaţia de cuantizare introduce o EROARE DE CUANTIZARE datorită rotunjirii

valorii fiecărui eşantion la cel ami apropiat nivel de cuantizare (a se vedea Fig. 9B).
Datorită acestei rotunjiri o parte a informaţiei va fi iremediabil PIERDUTĂ şi va fi
imposibilă reconstruirea EXACTĂ a valorii eşantionului la recepţie.
Valorile eşantioanelor reconstruite la recepţie vor fi astfel aproximative.

În figura 10A este reprezentat semalul de la ieşrea unui convertor DIGITAL -

ANALOG parte componentă a unui receptor MIC. Semnalul obţinut va apărea ca o
aproximare în trepte, în scară a semnalului original. Se poate afirma că semnalul de la
recepţie este format din semnalul original peste care s-a suprapus ZGOMOTUL DE
CUANTIZARE. Eroarea de cuantizare şi zgomotul de cuantizare depind de valoarea,
nivelul pasului de cuanizare (a cuantei) sau altfel spus de numărul de niveluri de
cuantizare disponibile pentru reprezentarea mesajului original.
Pasul 3
FUNCŢIONAREA SISTEMELOR MIC (PCM)

În figura 23 este reprezentat modul de configurare a circuitelor experimentale.

Una din ieşirile generatorului de ton (Test Tone Outputs) se conectează la intrarea
codorului MIC (PCM).
Afişînd pe ecranul unui osciloscop cu 2 spoturi simultan semnalul de la intrare şi
semnalul reconstruit de la ieşire se poate observa o uşoară întîrziere. Aceasta întîrziere
apare în urma conversiei Paralel/Serială în codorul MIC (un interval de timp) şi apoi în
urma conversiei Serial/Paralelă în decodor (un alt interval de timp).
Fişă de lucru 8
Prezentarea tipurilor de suporturi utilizate în reţelele de comunicaţii
Echipament recomandat:
1. cabluri metalice (UTP, FTP, STP, coaxiale)
2. cabluri optice (monomod, multimod)

Pasul 1
Identificaţi şi pregătiţi pentru conectare un cablu UTP

Identificaţi şi pregătiţi pentru conectare un cabluSTP

Pasul 2
Identificaţi şi pregătiţi pentru conectare un cablu coaxial
Pasul 3
Identificaţi şi pregătiţi pentru conectare un cablu cu fibră optică
Pasul 4

1. Realizaţi un tabel în care să scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării cablurilor cu fibre

optice
2. Realizaţi un table în care să scrieţi domeniile în care se utilizează preponderant fiecare tip
de cablu descries mai sus (coaxial, UTP, fibră optică).
Fişă de lucru 9
Prezentarea tehnologiilor de joncţionare a cablurilor optice şi metalice
Echipament recomandat:
1. cabluri metalice (UTP, FTP, STP, coaxiale)
2. cabluri optice (monomod, multimod)
3. aparate de lipit fire metalice
4. aparat de joncţionat fibra optică
Pasul 1
Joncţionarea unui cablu metalic de tip UTP
Se desizolează firele folosind un instrument adecvat. Se asează firele pe culori. Se
lipesc firele cu un aparat de lipit adecvat. Se izolează lipiturile. Se introduc firele lipite
într-un manson de plastic
Pasul 2
Joncţionarea unui cablu optic utilizând dispozitive adecvate
Se pregătesc capetele fibrei optice folosind un aparat special (cuţit special pentru fibra optică) ca
în figură
  Se execută următoarele operaţii necesare pregătirii capetelor de fibră optică:
– Îndepărtarea mantalei
– Îndepărtarea cordelului
– Des-torsoadarea elementelor cablului (buffere, elemente de rezistenţă şi de
umplere)
– Curăţarea gelului
– Uscarea bufferelor
– Marcarea bufferelor
– Indepărtarea tuburilor de protecţie de pe fibre
– Identificarea şi marcarea fibrelor optice
– Fixarea capătului de cablu (în funcţie de manşon)
– Fixarea bufferelor în casetă (suportul pentru fibrele joncţionate)
 Se execută următoarele operaţii necesare pregătirii fibrelor pentru sudare:
– Indepărtarea învelişului de protecţie (denudarea coating-ului)
– Curăţarea capătului de fibră
– Tăierea fibrei
– Aşezarea fibrei în canalele de ghidare ale aparatului de joncţionat
Pasul 3
Se lipeşte fibra optică folosind un aparat special ca în figură

Aparatul de joncţionat fibre optice FSM 50 s de la FUJIKURA

Pasul 4
Se verifică dacă joncţionarea fibrei a fost făcută corect prin citirea indicatorului aparatului de lipit
fibră optică.
Ecranul aparatului de joncţionat:
:
Imaginea de pe ecran în timpul
descărcării arcului electric de sudură

Imaginea de pe ecran la sfârşitul

operaţiei de sudare a fibrelor
Fişă de lucru 10
Prezentarea tehnologiilor de montare a conectorilor la diferite tipuri de cabluri
Echipament recomandat:
1. cabluri metalice (UTP, FTP, STP, coaxiale)
2. cabluri optice (monomod, multimod)
3. conectori BNC, RJ -45 şi conectori optici

Pasul 1
Se montează conectorul BNC la un cablu coaxial.
Se îndepărtează izolaţia de plastic pe o distanţă de 2 cm, se răsucesc spre înapoi firele
care formează ţesătura de protecţie din fire subţiri din cupru, se îndepărtează izolaţia din
plastic a firului central al cablului coaxial. Se introduc pe rând cele două părţi
componente ale conectorului BNC, se unesc prin răsucire cele două părţi ale
conectorului BNC. Se verifică corectitudinea montării conectorului BNC.

Pasul 2
Se pregăteşte cablul UTP sau STP pentru montarea conectorului.
Se îndepărtează mantaua izolatoare de plastic pe o distanţă corespunzătoare.
Se aşează firele în ordinea culorilor conform standardului T568A.
Se foloseşte un cleşte pentru tăierea firelor.
Se asează firele în conector şi apoise foloseşte un cleşte de sertizare pentru montarea
firelor în conector.
Se verifică cu un tester de cablu corectitudinea mufării.
Pasul 3

Se monteaza conectorii la fibra optică.

Se alege un tip de conectori din listă:
SC – contact direct
PC – contact fizic
FC – face coupling
LC – lense coupling
ST,
MU,
F2000
APC - contact fizic cu unghi de polizare,
SPC - contact fizic cu unghi de polizare superior
UPC - contact fizic ultra polizat la conectori SC si FC.
UNGHIUL DE POLISARE
Polisarea poate fi:
 dreapta (cu gol de aer) - FC
 contact fizic (drept) - SC
 contact fizic (inclinat) - APC

Se realizează conectarea la fibra optică.

 Pentru realizarea interconectarii intre echipamentele de transmisiuni, cabluri cu fibre

optice si aparatele utilizate se folosesc cordoane speciale cu conector la unul din capete
(pigtail) sau cu conectori la ambele capete (patchcorduri).
 Patchcordurile SPC, UPC si APC sunt testate 100% pentru pierderea de insertie
(Insertion loss) si pierderea de intoarcere (return loss).
 Obtinerea unei clase de inalta conectivitate se realizeaza printr-un control riguros in
procesul de fabricare a conectorilor mai ales a punctului de contact.
Se verifică corectitudinea conectării cu aparate specializate pentru fibra optică:
Pasul 4
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care sunt avantajele folosirii fibrei optice?
2. Care sunt distanţele maxime pentru transmiterea fără atenuări a semnalelor pe fibra optică
 Studiu de caz

1. Observaţi cu atenţie următoarele figuri şi prezentaţi pe scurt semnificaţia fiecăreia:

2. Identificaţi elementele din aceste figuri în timpul efectuării stagiului de pregătire practică.
3. Ce alte elemente, instrumente, piese şi aparate speciale aţi mai întâlnit în timpul stagiului de
prgătire practică? Vă rog să le descrieţi pe scurt.
 Fișă de observație
a procesului tehnologic de instalare a televiziunii prin cablu
1. Observați procesul de instalare a cablurilor TV.
2. Completați fișa de mai jos:
Ce operațiuni Care a fost ordinea de Cum ar trebui să arate Ce defecte / greutăți pot
pregătitoare au fost instalare a cablurilor? un cablu coaxial apărea în timpul
desfășurate? mufat? instalării?
Pregătirea cablurilor Instalarea cablurilor de la Să nu se vadă nici un Realizarea găurilor în
coaxiale şi tăierea lor la racordul principal de pe fir la exterior. planşeele dintre etaje şi
distanţele corecte. stâlp la cutia de tip rackde Să nu se mişte în pereţi.
Montarea pe scara blocului. conectorul BNC. Montarea greşită a
amplificatoarelor de Instalarea cablurilor de la Să functioneze corect conectorilor BNC.
semnal pe fiecare etaj parter până la etajul 4. receptorul Tv conectat
de la scara blocului de Instalarea la cablul TV.
cablat.. amplificatoarelor de
Montarea conectorilor semnal pe fiecare etaj.
BNC. Instalarea cablurilor TV la
Racordarea fiecare apartament.
receptorului TV al Conectarea cablului
abonatului la reţeaua de coaxial la receptorul Tv al
cablu TV. fiecărui abonat.
Verificarea funcţionării Montarea conectorilor
receptorului TV BNC la cablul coaxial.
conectat la cablul TV. Verificarea funcţionării
receptoului Tv conectat la
reţeaua de cablu TV –
UPC- Bacău.

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică

__________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________
 Fișa tehnologică de instalare a cablului TV

1. Completați fișa tehnologică pentru istalarea cablului TV, urmărind criteriile din
tabelul de mai jos
2. Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeași
fișă tehnologică ca și voi. Unde apar diferențe?

Caracteristici Resurse Operațiuni Pregătirea Pregătirea Finalizarea Teste de

ale reţelei de necesare pregătitoare Cablurilor conectorilor instalării funcţionare
Tv prin cablu coaxiale
Corectitudine Cablu Tăierea Dezizolarea Alegerea Verificarea Verificarea
şi cablare coaxial cablului la cablurilor corectă a cablării şi a funcţionării
estetică Bormaşină dimensiunea coaxiale conectorilor conexiunilor corecte a
Funcţionare Cleşti necesară pentru receptorului
corectă şi de Şurubelniţe Găurire pereţi cablurile TV al
lungă durată Conectori şi planseu coaxiale abonatului la
(fărăr apariţia BNC Cablu TV
defecţiunilor) Bacău- UPC

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică

______________________________________________________________
_______________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
________________________
Anexă
Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic
- Servicii complete de telecomunicatii:
- televiziune + internet + telefonie
- Servicii de:
telefonie fixă, Internet, televiziune digitală, spaţiu de găzduire de date,
servicii combinate de date şi voce , program de Customer Care.
- Furnizor de:
accesorii de telecomunicaţii, accesorii reţelistică, cabluri şi conductori,
materiale pentru joncţiuni, testere de cabluri
- Furnizor de:
internet &date&telefonie
Bibliografie:
 Tatiana Rădulescu. Reţele de telecomunicaţii. Editura Thalia. Bucureşti. 2005
 Documentaţie de la modulele de practică „Electron”
 Internet