Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice

Specializarea Economia comerţului,turismului şi serviciilor

TO DO 8
Formulaţi câteva propuneri pentru îmbunătăţirea amenajării
turistice a unei zone (staţiuni) montane din România
-Bușteni-

Braşov, 2010
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………2
Cap. 1. Amenajarea turistică a teritoriului.Definire……………………………....…3
Cap. 2. Amenajarea turistică montană……………………………………………….4
2.1 Studiu de caz : Staţiunea Busteni………………………………………….5
Propuneri de amenajare turistică a Bușteniului.....................................................7
Bibliografie……………………………………………………….................................9

2
 INTRODUCERE

Turismul este dependent de mediul înconjurător, care reprezintă materia sa primă,

obiectul şi domeniul de activitate şi, totodată, suportul cadru şi purtătorul resurselor sale.
Turismul se desfăşoară în mediu şi prin mediu, şi, ca urmare, de calitatea acestuia
depinde dezvoltarea sau sistarea activităţilor turistice. Între turism şi mediul înconjurător
există o relaţie complexă, legăturile dintre ele manifestându-se în ambele direcţii, mediul
natural (prin componentele sale: apă, aer, sol, floră, faună etc.) reprezintă resursele de
bază ale turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influenţă asupra mediului,
modificându-i elementele componente. Prin relaţia duală dintre turism şi mediul
înconjurător, se evidenţiază strânsa dependenţă a unuia faţă de celălalt şi necesitatea
acordării unei atenţii deosebite calităţii mediului, prin măsuri de conservare şi monitorizare
în zonele intrate în circuitul turistic sau în perspectiva de a intra, precum şi de controlul
consecinţelor activităţii turistice, în vederea utilizării raţionale a resurselor turistice. În
aceste condiţii de protejare şi conservare a mediului înconjurător, este revelat rolul şi
importanţa turismului precum şi a mediului înconjurător în viaţa oamenilor, dar şi
necesitatea introducerii în circuitul intern şi internaţional a amenajării turistice, care
deschide noi şi importante orizonturi ale cunoaşterii, creează repere de referinţă, dă noi
valenţe şi dimensiuni turismului, având precum și menirea de a atrage turiști. Amenajarea
turistică necesită coordonarea activităților economice, sociale, culturale și ecologice pentru
obținerea unui cadru natural și construit armonios, menit să satisfacă nevoile și să
răspundă valorilor recunoscute ale unor comunități.

3
 Cap. 1. Amenajarea turistică a teritoriului. Definire

Ca activitate și preocupare distinctă, amenajarea teritoriului se conturează abia

după anul 1950 când apar primele organisme specializate în acest domeniu, ca
urmare a accelerării procesului de urbanizare 1. Amenajarea teritoriului are la origine
modul în care au evoluat așezările urbane de-a lungul timpului. Astfel, într-o primă
etapă, acestea s-au dezvoltat în raport cu existența unor condiții favorabile: resurse
de hrană și de apă, condiții materiale care să permită dezvoltarea unor aglomerări
umane într-un spațiu restrâns. Dacă inițial dezvoltarea localităților era mai mult sau
mai puțin anarhică, odată cu creșterea dimensiunilor acestora s-a pus problema
unei concepții privitoare la organizarea urbană ca principală preocupare a
amenajării teritoriului.
Amenajarea teritorială (regională) a apărut dintr-o necesitate practică de a utiliza
rațional spațiul, forța de muncă, respectiv de a impune un anumit mod de organizare
a resurselor naturale pentru diverse activități.
Definiție. Amenajarea teritorială este un amsamblu de activități complexe, cu caracter
global și interdisciplinar, având ca obiectiv final organizarea fizică a spațiului; ca obiective
specifice pot fi menționate: localizarea activităților industriale, a marilor infrastructuri
teritoriale, dinamica fenomenelor demografice și migraționiste, protecția mediului,
dezvoltarea urbană ș.a.
Amenajarea teritoriului, ştiinţă cu caracter pluridisciplinar, se ocupă cu organizarea şi
remodelarea complexă a structurilor teritoriale şi localităţilor, în scopul asigurării cadrului
optim necesar desfăşurării activităţilor umane şi a ridicării standardului de viaţă 2.
Amenajarea teritorială este o activitate de interes general, cu caracter continuu și care
se desfășoară, după caz, la nivelul unui teritoriu sub-regional, regional (intranațional),
național sau supra-național. De activitatea de amenajare teritorială sunt responsabile
instituții publice la nivel central și local (în România: Parlament, Guvern, Consilii Județene,
Municipale, Orășenești și Comunale).
Amenajarea turistică a teritoriului este parte integrantă a amenajării teritoriului unei ţări.
Este un proces dinamic şi complex de amenajare ştiinţifică a spaţiului turistic cu luarea în

1
Turek, A. – Amenajarea turistică a teritoriului, Curs, Bucureşti, 2008 pag.2
2
Mic Lexicon ilustrat al noţiunilor de sistematizare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983

4
considerare a relaţiei mediu-colectivităţi umane, precum şi factorii care influenţează aceste
relaţii.
Scopul amenajării teritoriului este punerea în valoare a resurselor regionale,
îmbunătăţirea cadrului de viaţă şi a condiţiilor de existenţă ale locuitorilor, având în
vedere atenuarea dispariţiilor regionale ale dezvoltării economice şi sociale prin
organizarea mediului înconjurător şi orientarea optimă a echipamentelor şi activităţilor.
Amenajarea teritoriului rezultă din necesitatea utilizării teritoriului: - în favoarea omului,
a societății umane;
- astfel încât să fie satisfacute nevoile umane pe termen lung, răspunzând, în același timp,
nevoilor umane pe termen scurt;
- prin prisma dezvoltării durabile, respectiv a conservării resurselor naturale și a evitării
proceselor care declanșeaza degradarea acestora.
Obiective principale ale amenajării teritoriului:
- utilizarea rațională a teritoriului;
- valorificarea eficientă a resurselor existente pe teritoriu (umane, materiale, naturale);
- dezvoltarea armonioasă și echilibrată a localităților;
- păstrarea echilibrului ecologic și protejarea mediului.

Cap. 2. Amenajarea turistică montană

În funcţie de elementele naturale şi condiţiile de accesibilitate se disting 2 două tipuri

de localizări:
1) sub forma punctelor izolate (centre de recepţie turistică de mici dimensiuni distribuite în
jurul masivului, de-a lungul văilor sau chiar în interiorul acestuia)
2) sub forma staţiunilor. Acestea sunt localizări concentrate cu funcţionalitate multiplă
destinate unui număr mare de turişti.
Raportat la aceste tipuri de localizări există 3 forme principale pentru staţiunile
montane, în funcţie de amplasarea echipamentelor faţă de masiv:
a) localizare periferică la marginea masivului montan şi în imediata vecinătate a
unor localităţi: Poiana Ţapului, Azuga, Buşteni
b) localizare liniară de-a lungul culoarelor naturale de pătrundere în masiv:
Valea Prahovei, Valea Oltului

5
c)localizare terminală în zone înalte sau adânci dincolo de limita
aşezărilor umane: localitatea Runcu lângă Tismana
În amenajarea turistică a zonei montane se va ţine seama de:
1)unicitatea prestaţiei; fiecare localizare indiferent de forma sau mărimea ei reprezintă
un caz particular chiar în cadrul aceleiaşi arii geoturistice
2) localizarea turistică se face la sursă datorită caracterului rigid şi netransferabil al ofertei
3)localizarea turistică este îndepărtată de piaţa cumpărătorului. Consumarea
produsului turistic presupune deplasarea cererii, a turistului, de aceea sunt necesare
amenajări complexe cu o gamă largă de prestaţii
4) polivalenţa amenajărilor (a staţiunilor). Sunt necesare dotări şi servicii care
permit satisfacerea în condiţii de calitate specifice fiecărui segment de turişti
5) amenajările turistice se integrează tendinţei de expansiune a terţiarului.

2.1 Studiu de caz : Staţiunea Bușteni

Bușteni (raiul alpin) este un mic oraș de munte în nordul județului Prahova, în
centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, care au
altitudinea maximă de 2.505 m. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-
a lungul văii Prahovei, între "Vadul Cerbului" și tunelul săpat în pintenul muntelui "Muchia
Lungă". Altitudinea medie a orașului Bușteni este de 850 m. Este una din cele mai
populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități și
activități de vacanță, de la schi la excursii montane. Are o populație de 10.463 locuitori 3.
Staţiunea climaterică Buşteni oferă, în orice anotimp, condiţii optime petrecerii concediului,
a vacanţelor, a sfârşitului de săptămână, într-un frumos cadru montan. Străjuită de munţii
Caraiman (2384 m) şi Coştila (2489 m), străbătută de apele râului Prahova, staţiunea se
remarcă atât prin pitorescul ei şi a împrejurimilor, precum şi prin posibilităţile pentru
practicarea unor variate forme de turism: drumeţii montane, alpinism, practicarea
sporturilor de iarnă, excursii la cabane etc.
O diversitate având drept bază cazarea şi masa (hoteluri, case de odihnă, cabane,
popasuri turistice) stă la dispoziţia oaspeţilor staţiunii.
O telecabină urcă de la Hotelul Silva la Cabana Babele, în vârful munţilor. Această zonă
are formaţiuni stâncoase neobişnuite, precum Sfinxul şi Babele. Vârful Omu este cel mai
înalt din munţii Bucegi, având 2504 m.
3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bu%C8%99teni

6
 Staţiunea Buşteni reprezintă punctul de plecare în drumeţii montane pe unele dintre
cele mai atractive trasee din masivul Bucegi. Potecile marcate facilitează excursiile
începând cu durata de ½ oră, până la cele de o zi. Dintre acestea se evidenţiază prin
frumuseţea peisajelor străbătue, a monumentelor naturii întâlnite, a perspectivelor ce le
oferă privirilor, traseele: Buşteni – Valea Urlătoarea Mare – Cascada Urlătoarea (1
oră); Buşteni – Cabana Gura Dihamului – Cabana Diham (3 ore); Buşteni – Pichetu Roşu
– Cabana Omu (6-7 ore, iarna este accesibil doar până la Pichetul Roşu); Buşteni –
Poiana Coştilei – Cabana Mălăieşti (accesibil iarna numai alpiniştilor şi schiorilor
avansaţi); Buşteni – Cantonul Jepi – Cabana Piatra Arsă – Cabana Caraiman – Cabana
Babele (5-6 ore, accesibil iarna numai turiştilor antrenaţi).
În lunile de iarnă staţiunea Buşteni oferă posibilitatea practicării schiului şi săniuşului.
Sunt amenajate pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Pentru schiorii începători, ca
şi pentru săniuş, sunt recomandate pârtiile de la poalele muntelui Zamora. Schiorii
avansaţi au la dispoziţie pârtiile de pe platoul Bucegi, împrejurimile cabanelor Babele şi
Caraiman. Pentru schiorii cu experienţă sunt indicate pârtiile din masivul Caraiman, cele
de pe valea Ialomiţei, valea Cerbului.
Oraşul Buşteni posedă câteva obiective de real interes turistic. Printre acestea se
recomandă: cel mai mare şi valoros monument al staţiunii, unic în ţară, este Crucea
Eroilor Neamului căzuţi pe câmpurile de luptă de pe Valea Prahovei pentru întregirea
neamului în primul război mondial (dimensiunile monumentului sunt impresionante -cea
mai înaltă cruce din Europa- având înălţimea de 48 m şi lăţimea de 14 m), Castelul
Cantacuzino, Biserica Domnească -zidita din piatra de carieră, este o copie redusă a
Mânăstirii Horezu, prin arhitectura, dotările interioare şi vechimea sa, muzeul memorial
Cezar Petrescu (găzduieşte biblioteca personală a scriitorului şi publicistului Cezar
Petrescu), Casa Romano-Franceză este în centrul oraşului, vis a vis de Primăria Buşteni
-scopul acestei instituţii este de a răspândi cultura şi civilizaţia românească în Valea
Prahovei, Mânăstirea Caraiman, monumentul „Ultima grenadă” dedicat eroului Vasile
Muşat, căzut în primul război mondial; Casa de Cultură, crescătoria de păstrăvi.
Staţia meteorologică de pe Vf. Omu, din masivul Bucegi, este una dintre cele mai înalte
asemenea staţii din Europa, cu “echipaj uman la bord”. Prin poziţia ei geografică este
lovită de toate masele de aer în trecere, fiind deosebit de importantă pentru observarea
fronturilor atmosferice, necesară în aprecierea evoluţiei vremii. De aici, de la 2507 metri
altitudine, pe timp senin, se vede jumătate din ţără: până dincolo de Olt, luminile
Bucureştiului noaptea, Carpaţii de curbură şi orientali, iar la nord, Carpaţii răsăriteni.

7
 Staţia meteorologică Babele se află la o altitudine de 2200 metri şi este o staţie de
creastă cu program de radioactivitate privind mediul înconjurător. Urmărindu-se evoluţia
unui fenomen meteorologic la Staţia Babele, unde, datorită poziţiei geografice,
manifestarea elementelor meteo se face în mod cu totul deschis, la staţia de vârf Omu si
la una de versant, cum este Sinaia-Cota 1500, se pot face observaţii comparative asupra
aceluiaşi fenomen: vânt, temperatura aerului, precipitaţii atmosferice. Astfel, dacă la
Babele este o rupere de nori, la Omu poate sa plouă puţin, iar la Cotă deloc. Observatorii
meteo spun că plafonul se formează la 2500 de metri, la Babele aflându-se frecvent la
baza norului, nor care se dezvoltă rapid.
Staţiunea Buşteni este denumită şi “Poarta Bucegilor”

Propuneri de amenajare turistică a Bușteniului

1. -repararea instalației electrice și repunerea în funcțiune a iluminatului crucii de pe

Caraiman-simbolul Bușteniului
2. -restaurarea, reabilitarea, conservarea, întreţinerea şi reintroducerea în circuitul turistic
a Crucii de pe Caraiman
3. -construirea unei mici cabane în apropierea monumentului eroilor de pe muntele
Caraiman, iar cabanierul ar trebui să se îngrijească și de paza și exploatarea
iluminatului crucii, mai ales că unele persoane veneau special și înnoptau în Bușteni ca
să vadă crucea iluminată, întrucât era ceva special
4. -atragerea unui număr cat mai mare de copii de pana la 7 ani prin crearea de spații
special amenajate pentru învățarea schiului
5. -atragerea tinerilor între 10 și 25 ani prin crearea de snow parcuri și half pipe
6. -atragerea segmentului peste 35 ani prin crearea de trasee de schi fond pentru
accelerarea dezvoltării domeniului schiabil – și al stațiunii în general - trebuie
dezvoltate mijloace de transport alternative cum ar fi snow cat sau elicopterul
7. -completarea sau implementarea în paralel a proiectelor privind modernizarea
infrastructurii turistice cu proiecte privind protecția mediului legate în special de
gestionarea deșeurilor și a apelor uzate.
8. -refacerea si modernizarea infrastructurii pentru turism și îmbunătățirea serviciilor
turistice cu prioritatea numărul unu: dezvoltarea agrementului pentru sporturile de iarnă
și de vară. În acest sens, se lucrează la finalizarea proiectului "Infrastructura de acces
Bușteni-Valea Albă-Kalinderu" prin care s-a realizat pârtia de schi Kalinderu,

8
 telescaunul, instalația de zăpadă artificială, care au contribuit la revenirea Bușteniului
în rândul stațiunilor în care sporturile de iarnă se practică la cel mai înalt nivel
9. -expoziţie permanentă a naturii în Parcul Naţional Bucegi şi grădina botanică
10. -amenajarea unui loc de joacă pentru copii
11. -amenajarea unui parc contemplativ
12. -amenajarea unui parc în pădurea de pini
13. -reabilitarea parcului central al staţiunii Buşteni
14. -construcţia unui centru polivalent pentru evenimente sportive
15. -dezvoltarea domeniului schiabil în contextul desfăşurării Jocurilor de Iarnă pentru
Tineret 2013 şi a Olimpiadei de Iarnă 2022

9
 Bibliografie

1. Mic Lexicon ilustrat al noţiunilor de sistematizare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983

2. Turek, A. – Amenajarea turistică a teritoriului, Curs, Bucureşti, 2008 pag.2
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bu%C8%99teni

10