Metoda ordonarii rangurilor

1.Identificarea problemei cercetarii

Intr-un supermarket se efectueaza sondarea aprecierilor consumatorilor asupra unor tipuri de

cafea solubila. Cercetarea se desfasoara pe un esantion de 20 de persoane, carora li s-a cerut sa
indice ordinea de importanta ( locul I,II,III,IV,V si VI) in evaluarea celor 6 caracteristici ale
cafelei: gustul, aroma, calitatea, pretul, continutul de cofeina si gradul de popularitate.
Scopul efectuarii acestei cercetari este determinarea tipul de cafea apreciat cel mai mult de
cumparatori.
2. Stabilirea obiectivelor, ipotezelor cercetarii si necesarului de informatii

 Obiectiv 1: Determinarea gradului de cunoastere a celor 3 tipuri de cafea.

Ipoteza: Toate tipurile de cafea sunt cunoscute, insa gradul de cunoastere este diferit.
Tipul de informatii necesar: Date despre gradul de cunoastere-masura in care un individ
cunoaste produsul-dupa caracteristicile acestuia.

 Obiectiv 2: Determinarea gradului in care sunt consumate aceste tipuri de cafea.

Ipoteza: Din consumatorii de cafea 70% consuma aceste tipuri de cafea.
Tipul de informatii necesar: Date despre preferintele consumatorilor privind cafeaua.

 Obiectiv 3: Cunoasterea opiniei consumatorilor cu privire la preturile cafelei

Ipoteza: Pretul celor 3 tipuri de cafea este apreciat ca avind un nivel moderat
Tipul de informatii necesar: Evaluarea pretului acceptat de catre consumatori.

 Obiectiv 4: Cunoasterea opiniei consumatorilor cu privire la calitatea produselor.

Ipoteza: Toate tipurile de cafea sunt apreciate ca avind o calitate inalta
Tipul de informatii necesar: Opiniile consumatorilor cu privire la principalele
caracteristici ale produselor, conferindu-i o utilitate superioara in satisfacerea nevoilor.

 Obiectiv 5: Apreciera gradului de diversificare sortimentala a produselor

Ipoteza: Gama de produse este suficient de diversificata.
Tipul de informatii necesar: Date despre cuprinderea gamei sortimentale a diferitor
segmente de piata si despre raportarea gamei sortimentale a companiei la cea a
concurentilor

 Obiectiv 6: Determinarea gradului de accesibilitate fizica a cumparatorului potential la

produse
Ipoteza: Produsele pot fi usor gasite si achizitionate din majoritatea centrelor comerciale.
Tipul de informatii necesar: Date despre numarul magazinelor distribuitoare, tinind cont
si de amplasamentul acestora, eventual si de densitatea populatiei in regiune.
 Aprecierea coeficientilor de importanta a caracteristicilor produselor cercetate prin
metoda ordonarii rangurilor

1. Luindu-se in consideratie caracteristicile principale ale produselor, care urmeaza a fi

testate, se elaboreaza un chestionar prin care subiectilor intervievati li se cere sa
ordoneze caracteristicile produsului in ordinea descresterii importantei pe care o au
in evaluarea globala a calitatii sau in luarea deciziei de cumparare a produsului
respectiv. Chestionarul poate avea urmatorul continut:

Stimate domn (doamna),

Va rugam sa ierarhizati in ordinea descresterii importantei pe care o au, dupa parerea Dvs., in
evaluarea globala a calitatii cafelei solubile urmatoarele caracteristici (celei mai importante
caracteristici ii atribuiti locul 1 , mai putin importante-locul 2 s.a.m.d. Daca considerati ca doua
sau mai multe caracteristici au grad de importanta egal, le puteti plasa pe acelasi loc).

Nr. de Caracteristica produselor

respondenti Gustul Aroma Calitatea Cont/cofeina Pret Grad/pop Suma
ularitate
1 1/1 3/3 4/4 5/5 2/2 6/6 21
2 2/3,5 2/3,5 1/1,5 1/1,5 3/5 4/6 21
3 2/3,5 3/5 1/1,5 1/1,5 2/3,5 4/6 21
4 1/1 2/2 5/5 3/3 4/4 6/6 21
5 1/1,5 2/3 3/4 4/5 1/1,5 5/6 21
6 1/1 2/2 3/3 5/5 4/4 6/6 21
7 1/1 2/2 4/4 5/5 3/3 6/6 21
8 1/1 2/2 4/4 5/5 3/3 6/6 21
9 1/1,5 1/1,5 4/5 3/4 2/3 5/6 21
10 2/3,5 1/1,5 3/5 4/6 1/1,5 2/3,5 21
11 1/1,5 2/3 1/1,5 4/5 3/4 5/6 21
12 1/1,5 1/1,5 2/3 3/4 4/5 5/6 21
13 1/1,5 2/4 1/1,5 2/4 2/4 4/6 21
14 1/1 3/3 5/5 4/4 2/2 6/6 21
15 1/1,5 1/1,5 2/3,5 3/5,5 2/3,5 3/5,5 21
16 1/2 1/2 2/4,5 2/4,5 1/2 3/6 21
17 1/1 2/2 3/3 4/4 5/5 6/6 21
18 1/1,5 1/1,5 2/3 3/4 4/5 5/6 21
19 1/2 1/2 2/4,5 2/4,5 1/2 3/6 21
20 1/1,5 1/1,5 2/3,5 3/5,5 2/3,5 3/5,5 21

2.In dependenta de locurile indicate de fiecare respondent pentru toate caracteristicile, se

calculeaza rangurile (ri) in asa mod, incit suma lor sa fie egala cu suma numerelor din rindul
urmator:
n
∑ri= 1+2+3+…+i+…+n= n(n+1)
i=1 n

6
∑ =1+2+3+4+5+6= 21
i=1
 In cazul in care lipsesc ranguri “legate”( doua sa mai multe caracteristici amplasate pe acelasi
loc), rangului ii corespunde numarul locului indicat de respondent.
In cazul in care doua sau mai multe caracteristici sunt amplasate pe acelasi loc (ranguri
“legate”), rangul se apreciza ca media aritmetica a locurilor respective:

Ex:2+3 = 2,5 ( 2 si 3 sunt locurile)

2

Rangurile calculate se indica prin fractie fata de locurile indicate de respondenti.

3. Se calculeaza suma rangurilor(Si) pentru fiecare caracteristica si toti respondentii dupa cum
urmeaza: m
Si= ∑rij
i=1
unde: i-numarul caracteristicii;
j-ia valori de la 1 la m reprezentind numarul respondentului.

Exemplu:
20
S1=∑rij=1+3,5+3,5+1+1,5+1+1+1+1,5+3,5+1,5+1,5+1,5+1+1,5+2+1+1,5+2+1,5=33,5
i=1

S2= 47,5; S3=70; S4=86; S5= 66,5; S6=116,5

Din rezultatele obtinute putem constata ca, cu cit suma Si este mai mica, cu atit este mai
importanta caracteristica respectiva dupa parerea tuturor expertilor. Aici, S1caracteristica gustul
este cea mai mica,prin urmare aceasta caracteristica este cea mai importanta pentru experti. Insa
o valoare mai mare prezinta nu numai ordonarea caracteristicilor (proprietatilor) in ordinea
descresterii importantei lor, ci faptul de cite ori o caracteristica este mai importanta decit alta. In
acest scop se calculeaza coeficientul de importanta.

4. Se calculeaza coeficientul de importanta a caracteristicilor, in asa mod, incit suma lor pentru
toate proprietatile sa fie egala cu 1, adica:
n
∑αi=1
i=1
unde: n-numarul criteriilor de apreciere

Luind in consideratie aceasta cerinta calcularea coeficientului de importanta poate fi efectuata

dupa cum urmeaza:

α1= 0,30 α2= 0,20 α3=0,10 α4= 0,10 α5=0,20 α6=0,08

20
∑αi= 0,30+0,20+0,10+0,10+0,20+0,08=0,98 aproximativ 1
i=1

5. In scopul aprecierii nivelului de concordanta a opiniilor tuturor expertilor referitor la

aprecierile fiecarei proprietati, se caluleaza coeficientii de variatie (vi ), pentru aceasta se
calculeaza media aritmetica simpla pentru fiecare caracteristica:

r1 =33,5/20= 1,675
r2 =2,375
 r3=3,5
r4=4,3
r5=3,325
r6=5,825

5. Se calculeaza abaterea medie patratica de la media rangurilor pentru fiecare caracteristica.

Abaterea medie patratica caracterizeaza dispersia valorilor factorului cercetat. Ea indica cu cit, in
medie, fiecare apreciere se abate de la aprecierea medie si se calculeaza conform relatiei:

 r  2
r
δ= i

m 1

δ1 = 0,846
δ2 =0,971
δ3 = 1,235
δ4 =1,185
δ5 =1,194
δ6 = 0,294

6. Se calculeaza coeficientul de variatie a opiniilor expertilor conform relatiei:


v=  100 %
r

δi- abaterea medie patratica;

ri- media rangurilor caracteristicii i;
Coeficientul de variatie indica modul in care se grupeaza aprecierile particulare in jurul aprecierii
medii ( in cazul dat nivelul de concordanta a opiniilor tuturor expertilor referitor la aprecierile
fiecarei proprietati).
Aprecierile privind concordanta pot fi effectuate pornind de la urmatoarele recomandari:

Pentru: vi ≤ 0,10( sau ≤ 10%)-foarte mare

=0,11-0,15( sau 11-15%)-mare
=0,16-0,25(sau 16-25 %)-potrivita
= 0,26-0,35(sau 26-35%)-putina
=0,36( sau ≥ 36%) – lipseste
Aici: v1= 0,50 - lipseste
v2= 0,40 - lipseste
v3=0,35 - putina
v4=0,27 - putina
v5=0,35 - putina
v6=0,05- foarte mare

In cazul unei concordante scazute a opiniilor expertilor urmeaza sa fie stabilite motivile acestui
fenomen. Ca motive pot fi: respondentii nu cunosc bine proprietatile produselor, inclusiv
importanta lor; unii respondenti au opinii absolute diferite. Dupa stabilirea motivelor si realizarea
unor activitati suplimentare (explicari, consultari etc.) , fiind posibila si excluderea unor
respondenti din grupul de experti sau inlocuirea lor cu altii, ancheta poate fi repetata.
Dupa calcularea coeficientilor de importanta si aprecierea nivelului de concordanta a opiniilor
expertilor, tabelul general al rezultatelor obtinute capata forma urmatoare:

Nr. de Caracteristica produselor

respondenti
 1 1/1 3/3 4/4 5/5 2/2 6/6 21
2 2/3,5 2/3,5 1/1,5 1/1,5 3/5 4/6 21
3 2/3,5 3/5 1/1,5 1/1,5 2/3,5 4/6 21
4 1/1 2/2 5/5 3/3 4/4 6/6 21
5 1/1,5 2/3 3/4 4/5 1/1,5 5/6 21
6 1/1 2/2 3/3 5/5 4/4 6/6 21
7 1/1 2/2 4/4 5/5 3/3 6/6 21
8 1/1 2/2 4/4 5/5 3/3 6/6 21
9 1/1,5 1/1,5 4/5 3/4 2/3 5/6 21
10 2/3,5 1/1,5 3/5 4/6 1/1,5 2/3,5 21
11 1/1,5 2/3 1/1,5 4/5 3/4 5/6 21
12 1/1,5 1/1,5 2/3 3/4 4/5 5/6 21
13 1/1,5 2/4 1/1,5 2/4 2/4 4/6 21
14 1/1 3/3 5/5 4/4 2/2 6/6 21
15 1/1,5 1/1,5 2/3,5 3/5,5 2/3,5 3/5,5 21
16 1/2 1/2 2/4,5 2/4,5 1/2 3/6 21
17 1/1 2/2 3/3 4/4 5/5 6/6 21
18 1/1,5 1/1,5 2/3 3/4 4/5 5/6 21
19 1/2 1/2 2/4,5 2/4,5 1/2 3/6 21
20 1/1,5 1/1,5 2/3,5 3/5,5 2/3,5 3/5,5 21
Suma rangurilor 33,5 47,5 70 86 66,5 116,5
Coeficientul de 0,30 0,20 0,10 0,10 0,20 0.08
importanta
Coeficientul de 0,50 0,40 0,35 0,27 0,35 0,05
variatie
Aprecierea lipseste lipseste putina putina putina foarte
privind mare
concordanta

6.1 Se calculeaza media aritmetica a sumei rangurilor:

m
Si= ∑rij unde S i= 70
j=1

6.2 Se calculeaza suma patratelor abatelor:

n
S= ∑(∆Si) unde S=4269
i=1

6.3 Se calculeaza indicia rangurilor “ legate” (Tj) pentru fiecare respondent conform relatiei:
l
Tj= 1/12∑(t3k-tk)
k=1

unde: l- numarul cazurilor de ranguri “legate” in ordonarea caracteristicilor de catre toti

respondentii;
t- numarul rangurilor “legate” in fiecare caz
In situatia in care toate caracteristicile ordonate de respondent sunt plasate pe locuri diferite
indicele T = 0
Prin urmare:
T1= 0
T2=1
T3= 1
T4=0
T5= 0,5
T6=0
T7=0
T8=0
T9=0,5
T10=1
T11=0,5
T12=0,5
T13=2,5
T14=0
T15=1,5
T16=2,5
T17=0
T18=0,5
T19=2,5
T20=1,5
6.4 Se calculeaza coeficientul de concordant conform relatiei:
S
W= ──────────m──── Aici W= 0,639
1/12 m2(n3-n)-m∑ Tj
j=1

m-numarul respondentilor
n- numarul caracteristicilor

Valoarea tabelata a lui W pentru n=6 si m=20 este egala cu 0,109.

Deoarece W’c = 0,639>Wtabelat =0,109,rezulta ca opiniile respondentilor sunt in mod semnificativ
concordante.

Evaluarea comparativa a nivelului calitatii produselor cercetate

In cazul utilizarii metodei ordonarii rangurilor pentru evaluarea comparativa a nivelului calitatii
produselor in cadrul intreprinderilor producatoare se formeaza grupe de experti din rindul
specialistilor de inalta calificare in domeniul proiectarii, elaborarii, managementului calitatii
produselor, marketingului etc. La lectiile practice grupele de experti se formeaza din rindul
studentilor. E de dorit ca in componenta lor sa fie incluse personae care au participat la ancheta
precedent privind ponderabilitatea caracteristicilor produselor cercetate.
Pentru aprecierea indicatorilor elementari ai calitatii produselor poate fi utilizata o scala u
5,10,40,100 puncte.

Luindu-se in consideratie caracteristicile principale ale produselor, care urmeaza a fi testate,

se elaboreaza un chestionar prin care se solicita aprecierile respondentilor referitoare la produsele
cercetate. Chestionarul poate avea urmatorul continut:

Stimate respondent!

Va rugam sa va expuneti parerile Dvs. Referitoare la produsele prezentate, facind aprecieri

caracteristicilor fiecarui produs dupa o scala cu 10 puncte( nota10-apreciere maximal):
 Cracteristicile: Nota acordata Nota acordata
produselor: produselor:
Nescafe Jacobs Tchibo Nescafe Jacobs Tchibo
1. Gustul 9 10 8 10 10 10
2. Aroma 8 9 8 10 10 10
3. Calitatea Cracteristicile:
9 9 Nota
9 acordata
10 9 8 Nota acordata
4. Cont/cofeina 9 10 8 produselor:
9 10 8 produselor:
5. Pret 9 8 Nescafe
8 Jacobs
9 Tchibo
8 Nescafe
9 Jacobs Tchibo
6. 1. Gustul
Grad/popularitate 9 10 10 9 8 9 10 10 8 8 9 9
2.
Cracteristicile: Aroma Nota acordata10 9 10 8
Nota acordata 10 9
3. Calitatea produselor:8 9 8
produselor:7 9 9
Nescafe Jacobs7 Tchibo6 Nescafe7 Jacobs8 Tchibo 8
4. Cont/cofeina 8
1. Gustul 5. Pret 9 10 10 9 9 9 8 10 10 8 9 9
2. Aroma 9
6. Grad/popularitate9 10 9 7 9 8 9 10 9 8 9
3. Calitatea 9 10 9 9 10 9
4. Cont/cofeina 8 10 8 9 10 8
5. Pret 9 8 8 9 9 8
6. Grad/popularitate 9 10 8 10 10 8
Cracteristicile: Nota acordata Nota acordata
produselor: produselor:
Cracteristicile: Nota acordata
Nescafe Jacobs Tchibo Nescafe Nota acordata
Jacobs Tchibo
1. Gustul 8 produselor:
7 10 9 produselor:
10 9
2. Aroma Nescafe 9Jacobs 10
10 Tchibo 9Nescafe 9Jacobs 9Tchibo
1.
3. Gustul
Calitatea 10
7 95 89 88 99 98
2.
4. Aroma
Cont/cofeina 98 10
8 88 87 10
7 97
3.
5. Calitatea
Pret 10
9 10
8 9
8 8
10 9
8 10
7
4. Cont/cofeina 10 10 10 9 8 8
6. Grad/popularitate 9 10 9 10 9 10
5. Pret 9 10 8 9 8 9
Cracteristicile: Nota acordata Nota acordata
6. Grad/popularitate 10 10 8 9 9 9
produselor: produselor:
Nescafe Jacobs Tchibo Nescafe Jacobs Tchibo
1. Gustul 10 8 9 9 9 9
2. Aroma 9 8 10 9 8 8
3. Calitatea 9 8 9 9 8 9
4. Cont/cofeina 8 7 6 9 9 9
5. Pret 10 9 7 10 9 8
6. Grad/popularitate 10 8 9 10 9 9
Cracteristicile: Nota acordata Nota acordata
produselor: produselor:
Nescafe Jacobs Tchibo Nescafe Jacobs Tchibo
1. Gustul 9 9 10 9 10 7
2. Aroma 9 9 9 9 9 8
3. Calitatea 9 9 9 7 8 7
4. Cont/cofeina 9 9 9 8 9 9
5. Pret 10 8 8 10 8 9
6. Grad/popularitate 10 10 9 9 10 7
Cracteristicile: Nota acordata Nota acordata
produselor: produselor:
Nescafe Jacobs Tchibo Nescafe Jacobs Tchibo
1. Gustul 8 9 9 9 10 9
2. Aroma 9 10 10 10 10 10
3. Calitatea 8 9 9 9 9 9
4. Cont/cofeina 9 9 9 10 10 10
5. Pret 9 9 9 10 10 10
6. Grad/popularitate 10 10 9 9 9 9
 Cracteristicile: Nota acordata Nota acordata
produselor: produselor:
Nescafe Jacobs Tchibo Nescafe Jacobs Tchibo
7. Gustul 10 10 9 9 10 8
8. Aroma 10 10 10 10 10 9
9. Calitatea 9 10 9 9 10 8
10. Cont/cofeina 9 9 9 9 10 9
11. Pret 10 9 9 10 9 9
12. Grad/popularitate 9 9 8 9 9 9
Cracteristicile: Nota acordata Nota acordata
produselor: produselor:
Nescafe Jacobs Tchibo Nescafe Jacobs Tchibo
7. Gustul 9 10 9 8 10 9
8. Aroma 9 10 10 9 10 9
9. Calitatea 8 9 9 8 9 8
10. Cont/cofeina 9 9 9 9 9 9
11. Pret 9 8 8 9 8 8
12. Grad/popularitate 8 10 10 9 10 9
7.Rezultatele anchetei se sistematizeaza intr-o forma convenabila pentru calcularea aprecierilor
medii ale fiecarei caracteristici (Pi), abaterii medii patratice (δi) si coeficientul de variatie a
opiniilor respondentilor (vi).

Gustul (Nescafe)
9 10 9 9 10 8 10 8 8 9 10 9 9 9 8 9 10 9 9 8
Pi 9,0
δi 0,725
vi 0,08
Concordanta Foarte mare

Aroma (Nescafe)
8 10 9 9 10 8 9 8 10 9 9 9 9 9 9 10 10 10 9 9
Pi 9,15
δi 0,670
vi 0,07
Concordanta Foarte mare

Consistenta (Nescafe)
9 10 9 9 8 7 10 8 7 8 9 9 9 7 8 9 9 9 8 8
Pi 8,5
δi 0,671
vi 0,08
Concordanta Foarte mare
 Cont/cofeina (Nescafe)
9 9 8 9 7 8 10 9 8 7 8 9 9 8 9 10 9 9 9 9
Pi 8,65
δi 0,295
vi 0,03
Concordanta Foarte mare
Pret (Nescafe)
9 9 9 9 10 10 9 9 9 10 10 10 10 10 9 10 10 10 9 9
Pi 9,5
δi 0,114
vi 0,01
Concordanta Foarte mare
Grad/popularitate (Nescafe)
9 9 9 10 10 10 10 9 9 10 10 10 10 9 10 9 9 9 8 9
Pi 9,4
δi 0,378
vi 0,04
Concordanta Foarte mare
Gustul (Jacobs)
10 10 10 10 8 9 9 9 7 10 8 9 9 10 9 10 10 10 10 10
Pi 9,0
δi 0,827
vi 0,09
Concordanta Foarte mare
Aroma (Jacobs)
9 10 9 9 9 10 10 10 9 9 8 8 9 9 10 10 10 10 10 10
Pi 9,4
δi 0,680
vi 0,07
Concordanta Foarte mare
Consistenta (Jacobs)
9 9 10 10 9 9 10 9 5 9 8 8 9 8 9 9 10 10 9 9
Pi 8,9
δi 1,118
vi 0,12
Concordanta mare
Cont/cofeina (Jacobs)
10 10 10 10 6 8 10 8 8 7 7 9 9 9 9 10 9 10 9 9
Pi 8,85
δi 1,182
vi 0,13
Concordanta mare

Pret (Jacobs)
8 8 8 9 9 9 10 8 8 8 9 9 8 8 9 10 9 9 8 8
Pi 8,6
δi 0,680
vi 0,07
Concordanta Foarte mare
Grad./popularitate (Jacobs)
 10 10 10 10 7 8 10 9 10 9 8 9 10 10 10 9 9 9 10 10
Pi 9,35
δi 0,429
vi 0,04
Concordanta Foarte mare
Gustul (Tchibo)
8 10 9 8 10 10 8 9 10 9 9 9 10 7 9 9 9 8 9 9
Pi 8,95
δi 0,825
vi 0,09
Concordanta Foarte mare
Aroma (Tchibo)
8 10 9 9 10 10 8 9 10 9 10 8 9 8 10 10 10 9 10 9
Pi 9,25
δi 0,593
vi 0,06
Concordanta Foarte mare
Consistenta (Tchibo)
9 8 9 9 8 9 9 10 9 8 9 9 9 7 9 9 9 8 9 8
Pi 8,7
δi 0,847
vi 0,09
Concordanta Foarte mare
Cont./cofeina (Tchibo)
8 8 8 8 7 8 10 8 8 7 6 9 9 9 9 10 9 9 9 9
Pi 8,4
δi 0,618
vi 0,07
Concordanta Foarte mare
Pret (Tchibo)
8 8 8 8 8 9 8 9 8 7 7 8 8 9 9 10 9 9 8 8
Pi 8,3
δi 0,425
vi 0,05
Concordanta Foarte mare
Grad./popularitate (Tchibo)
9 8 8 8 8 9 8 9 9 10 9 9 9 7 9 9 8 9 10 9
Pi 8,7
δi 0,491
vi 0,05
Concordanta Foarte mare

7.1 Pe baza aprecierilor facute de catre experti caracteristicilor produselor cercetate si

marimea coeficientilor de importanta a caracteristicilor respective, se calculeaza indicatorii
sintetici ai calitatii fiecarui produs :

IA= 9,0*0,30+9,15*0,20+8,5*0,10+8,65*0,10+9,5*0,20+9,4*0,08=8,942
IB=8,823
IC=8,601
 Conform opiniilor tuturor expertilor, cafeaua solubila Nescafe a primit o apreciere relativ mai
mare (8,942),fata de cafeaua Jacobs (8,823) si cafeaua Tchibo (8,601). Analiza poate fi
continuata prin evidentierea caracteristicilor, care au primit o apreciere mai mare si mai mica
pentru ambele produse, stabilindu-se directiile principale de imbunatatire a calitatii produselor
cercetate.
Nivelul de concordanta a opiniilor referitor la fiecare caracteristica a produselor se apreciaza
pornind de la valoarea coieficientului de variatie si recomandarile indicate anterior. In cazul dat
ea variaza de la mare pina la foarte mare.
Valorile obtinute ale indicatorilor sintetici ai calitatii produselor cercetate pot fi comparate
intre ele, in raport cu produsul de referinta sau imaginea produsului ideal. In acest caz, se
apreciaza indicatorul global al nivelului calitatii, folosind relatia: Q= Ia /Ii

unde, Ia – indicatorul sintetic (complex) al calitatii produsului apreciat;

Ii – indicatorul sintetic( imaginea) al produsului considerat ideal
7.2 Indicatorul sintetic al calitatii produsului de referinta poate fi apreciat dupa metoda
indicate mai sus. In lipsa acestuia produsului cercetat poate fi apreciat in raport cu imaginea
produsului considerat ideal si care ar primi aprecierea maximala, in cazul dat-10 puncte.
QA= 8,942/10=0,8942
QB=0.8823
QC=0,8601
Pe masura ce valoarea lui Q se apropie de 1, nivelul calitatii produsului cercetat se apropie de
cel al produsului de referinta sau de imaginea produsului ideal.
Prezinta interes, de asemenea, aprecierea nivelului relative al calitatii produselor cercetate
raportind indicatorul global al produsului cu valoare mai mare la indicatorul cu o valoare mai
mica:
QA/B= 1,01 QB/C= 1,03 QA/C= 1,04
Pornind de la valoarea indicatorului relativ al nivelului calitatii, putem constata ca nivelul
global al calitatii cafelei Nescafe este de 1,01 ori mai ridicat decit indicatorul cafelei Jacobs si de
1,04 ori mai ridicat fata de indicatorul cafelei Tchibo, iar nivelul global al calitatii cafelei Jacobs
de 1,03 mai ridicat decit indicatorul cafelei Tchibo.
Rezultatele cercetarii pot fi utilizate in scopul evaluarii comparative a produselor proprii si
concurente, compararii imaginii reale a produselor fabricate de intreprindere cu imaginea
produsului ideal dorit de consumatori, la fel si in cazul elaborarii in cadrul indreprinderii a
citorva modele ale unui produs, urmind sa fie introdusa in fabricatie varianta care intruneste cele
mai bune aprecieri din partea consumatorilor.
In cazul nostru, supermarket-ul a aflat ce tip de cafea solubila este mai apreciat de consumatori
si este mai des procurata,prin urmare pe rafturile din magazine va fi cautata cafeaua Nescafe.
Tema: Determinarea aprecierilor
consumatorilor asupra unor tipuri de cafea
solubila prin utilizarea metodei de scalare:
metoda ordonarii rangurilor

Profesor: Saharneanu Liliana

Student: Durnescu Silvia