Anxietatea față de testare și auto-eficiența

În ceea ce privește anxietatea față de testare, aceasta este definită drept o stare(condiție)
caracterizată prin simptome specifice, persistente și severe de anxietate, pe care unele persoane
le resimt în diverse situații de testare, simptome care interferează adesea cu rezultatele pe care
le obțin, conform Enciclopediei de Psihologie Gale.1

”Spielberger(1972) descrie persoanele anxioase în raport cu situațiile de testare ca

manifestând atitudini care implică percepții despre sine și expectanțe negative (apud Moore,
2006). Atitudinile auto-depreciative ale persoanelor anxioase față de testare le predispun la
experimentarea fricii în situațiile în care sunt evaluate și la intensitatea activității fiziologice
generale-cele două aspecte influențând maniera în care astfel de persoane interpretează (și
răspund la ) stimulii din mediu.”2

Auto-eficiența este definită ca încrederea pe care o persoană o are în propriile capacități

de mobilizare a resurselor cognitive și motivaționale necesare pentru îndeplinirea cu succes a
anumitor sarcini. (Bandura, 1986, 1933)

Studiile efectuate de către cercetători arată că persoanele anxioase față de testare au un

nivel scăzut al autoeficientei:

 Arch, E.C. (1987). Differential responses of females and males to evaluative stress:
anxiety, self-esteem, efficacy, and willingness to participate. In R. Schwarzer, H.M.
Van der Ploeg, & C.D. Spielberger (Eds.). Advances in test anxiety research, Vol. 5. ,
(pp. 97-106). Lisse, The Netherlands: Sweets& Zeitlinger
 Pintrich , P.R. & De Groot, E.V.(1990). Motivational and self-regulated learning
components of classroom academic performance.Journal of Educational Psychology,
82(1), 33-40
 Zeidner, M. (1998). Test Anxiety: The State og the Art. New York:Kluwer Academic
Publishers

”Conform lui Schwarzer și Jerusalem(1992), atât auto-eficiența, cât și expectanțele cu

privire la rezultate sunt variabile care pot favoriza apariția și dezvoltarea simptomelor de

1
Strickland, B(Ed.) (2001). The Gale Encyclopedia of Psychology (Second Edition). Farmington Hills:Gale Group
2
Robu, V. & Morărașu V.C., (2008). Corelate psihologice ale anxietății față de testare. Psihologia online doi:
www.psihologiaonline.ro/download/art/A044_anxietate_testare.pdf
anxietate în general, precum și a celor specifice anxietății față de testare(apaud Zeidner, 1998).
Datele colectate de cei doi autori în cadrul a nouă studii diferite, toate întreprinse în Germania,
au indicat valori ale corelațiilor între auto-eficiență și anxietatea față de testare cuprinse între
-0,66 și -0.30. Conform celor doi autori, studenții care prezintă un nivel scăzut al auto-eficienței
percepute și expectanțe cu privire la rezultate nefavorabile la teste prezintă, de asemenea, nivele
mai ridicate ale anxietății față de testare.”3

De asemenea, autorii articolului ”Corelate psihologicie ale anxietății față de testare”3 au

obținut corelații semnificative statistic, negative și cu valori moderate între scorurile la
inventarul TAI(Test Anxiety Inventory) și scala utilizată pentru măsurarea auto-eficienței. (r =
-0.43), aceste date empirice susținând existența relației dintre cele două constructe.

2. Definiții operaționale pentru:

 Anxietatea față de testare: 1.Prezența unor schimbări fiziologice precum creșterea

ritmlui cardiac, transpirația palmelor înaintea/ în timpul examinării, 2.evitarea
situațiilor de testare, 3.imposibilitatea de a dormi înaintea examenelor, 4.
incapacitatea de reactualizare a cunoștințelor în timpul testării, 5.incapacitatea de
concentrare pe durata examinării din cauza gândurilor negative.
 Autoeficiență: 1. Frecvența îndeplinirii obiectivelor planificate anterior,
2.perseverența în realizarea acțiunilor care nu au succes de prima dată,
3.capacitatea de a găsi soluții pentru situații neprevăzute, 4.prezența sentimentul de
siguranță în privința abilităților proprii, 5.confruntarea situațiilor dificile, în
schimbul evitării acestora.

3. În ceea ce privește auto-eficiența, am ales prima definiție, întrucât încrederea în

propriile abilități este determinată de îndeplinirea scopurilor și a obiectivelor pe care o persoană
și le propune:item 1- Îmi stabilesc adesea obiective importante pe care le realizez cu succes.

În privința anxietății față de testare, consider că un bun indicator este incapacitatea de

concentrare pe durata examinării din cauza gândurilor negative, deoarece starea de anxietate
provoacă astfel de efecte: item 2-În timpul unui test dificil nu mă pot concentra suficient
pentru că mă gândesc la consecințele nereușitei.

3
Robu, V. & Morărașu V.C., (2008). Corelate psihologice ale anxietății față de testare. Psihologia online
doi:www.psihologiaonline.ro/download/art/A044_anxietate_testare.pdf
În evealuarea comportamentului s-a folosit scala Likert. Pentru cei doi itemi, participanții au
evaluat în ce măsură sunt de acord cu cele două afirmații, atribuind cifra 1-pentru dezacord
total, 2-dezacord partial, 3-neutru, 4-acord parțial și 5-pentru acord total.

4 .Datele brute obținute:

Participant Scoruri auto-eficiență(item1) Scoruri anxietate față de testare(item 2)

1. 2 4
2. 4 1
3. 5 2
4. 4 3
5. 3 4
6. 3 4
7. 3 3
8. 4 2
9. 4 3
10. 2 4
11. 3 2
12. 3 5
13. 4 2
14. 4 3
15. 3 5

5. A.Indicatori statistici pentru:

 Tendința centrală: modul=3 și 4, mediana= 3 și media=3,4

 Varibilitatea: Amplitudinea=3, Varianța=0,64, Abaterea standard=0,8

A.Distribuția datelor pentru variabila

auto-eficiență
Frecvența

6 6

2
1
0
1 2 3 4 5
Scoruri auto-eficiență
B.Indicatori statistici pentru:

 Tendința centrală: modul=2,3 și 4, mediana=3, media=3,13(aproximativ m=3,1(3) )

 Variabilitate:Amplitudinea=4, varianța=1,31, abaterea standard=1,14

B.Distribuția datelor pentru variabila

anxietate față de testare
Frecvența

4 4 4

2
1

1 2 3 4 5
Scoruri anxietate față de testare

6. Calcularea coeficientului de corelație:

X Y X-mx Y-my (X-mx) pătrat (Y-my)pătrat (X-mx)(Y-my)

2 4 -1,4 0,86666667 1,96 0,751111111 -1,213333333
4 1 0,6 -2,1333333 0,36 4,551111111 -1,28
5 2 1,6 -1,1333333 2,56 1,284444444 -1,813333333
4 3 0,6 -0,1333333 0,36 0,017777778 -0,08
3 4 -0,4 0,86666667 0,16 0,751111111 -0,346666667
3 4 -0,4 0,86666667 0,16 0,751111111 -0,346666667
3 3 -0,4 -0,1333333 0,16 0,017777778 0,053333333
4 2 0,6 -1,1333333 0,36 1,284444444 -0,68
4 3 0,6 -0,1333333 0,36 0,017777778 -0,08
2 4 -1,4 0,86666667 1,96 0,751111111 -1,213333333
3 2 -0,4 -1,1333333 0,16 1,284444444 0,453333333
3 5 -0,4 1,86666667 0,16 3,484444444 -0,746666667
4 2 0,6 -1,1333333 0,36 1,284444444 -0,68
4 3 0,6 -0,1333333 0,36 0,017777778 -0,08
3 5 -0,4 1,86666667 0,16 3,484444444 -0,746666667

3,4 3,13333333 0 9,6 19,73333333 -8,8

∑(𝑿−𝒎𝒙)(𝒀−𝒎𝒚) −𝟖,𝟖
r= = = - 0,64
𝒏 𝑺𝒙 𝑺𝒚 𝟏𝟓∗𝟎,𝟖∗𝟏,𝟏𝟒

Coeficientul de corelație arată o relație negativă între cele două variabile, ceea ce înseamnă
că trendul norului de puncte ar trebui să fie de la stânga sus către dreapta jos( fapt ilustrat
 in fig. C). Acest fapt denotă că, în general, o creștere a unei variabile se asociază cu o
descreștere a celeilalte variabile.
C.Corelația dintre auto-eficiență și anxietatea
de testare
6

anxietatea față de testare

5
Pentru a interpreta 4
magnitutdinea coeficientului 3

de corelație, trebuie studiată 2

1
reprezentarea grafică a
0
distribuției bivariate. Aceasta 0 1 2 3 4 5 6
auto-eficiența
arată că nu există valori
extreme(outliners) care să influențeze valoarea coeficientului de corelație. De asemenea,
magnitudinea coeficientului de corelație este suficient de mare pentru ca acesta să aibă
semnificație statitică, adică probabilitatea ca r să fie 0 în populație este foarte mică
(estimare făcută pentru eșantionul de 15 persoane pe baza pragului critic al coeficientului
de corelație)4. Totodată, există posibilitatea ca datele să fie biasate datorită eșantionării de
conveniență (15 studenți din anul I, psihologie), iar coeficientul de corelație să fie o
supraestimarea a valorii reale a acestuia. Cu toate acestea, datele obținute susțin studiile
anterior menționate și arată o corelație puternică între cele două variabile: auto-eficiența și
anxietatea față de testare.

6. În ceea ce privește coeficientul de regresie, acesta a fost calculat atribuind variabilei

auto-eficiență rolul de predictor și variabilei anxietate față de testare rolul de criteriu,
întrucât studiile menționate sugerează că scorurile scăzute la testele de auto-eficiență se
asociază cu scoruri crescute la testele de anxietate față de testare. Astfel, coeficientul de
𝑺𝒚
regresie, bxy=rxy* = -0,91 , ceea ce înseamnă că o creștere cu o unitate a scorurilor
𝑺𝒙
pentru variabila auto-eficiență se asociază cu o descreștere de 0,91 a variabilei anxietate
față de testare.

4
Leary, M. (2001) Introduction to Behavioral Research Methods. Allyn & Bacon, Boston, p148.
Bibliografie:

 Arch, E.C. (1987). Differential responses of females and males to evaluative stress:
anxiety, self-esteem, efficacy, and willingness to participate. In R. Schwarzer, H.M.
Van der Ploeg, & C.D. Spielberger (Eds.). Advances in test anxiety research, Vol. 5. ,
(pp. 97-106). Lisse, The Netherlands: Sweets& Zeitlinger
 Pintrich , P.R. & De Groot, E.V.(1990). Motivational and self-regulated learning
components of classroom academic performance.Journal of Educational Psychology,
82(1), 33-40
 Zeidner, M. (1998). Test Anxiety: The State og the Art. New York:Kluwer Academic
Publishers

 Strickland, B(Ed.) (2001). The Gale Encyclopedia of Psychology (Second Edition).

Farmington Hills:Gale Group
 Robu, V. & Morărașu V.C., (2008). Corelate psihologice ale anxietății față de testare.
Psihologia online doi:
www.psihologiaonline.ro/download/art/A044_anxietate_testare.pdf
 Leary, M. (2001) Introduction to Behavioral Research Methods. Allyn & Bacon,
Boston, p148.
 Cassady,J.C.(2004).The influence of cognitive test anxiety across the learning-testing
cycle. Learning and Instruction, 14, 6,569-592
 Cassady,J.C.&Johnson,R.E.(2002).Cognitive test anxiety and academic performance.
Contemporary Educational Psychology, 27,270–295.