Participarea României la Primul Război Mondial

1. Campania românească a fost parte a campaniei din Balcani a primului război

mondial, ale cărei acțiuni au fost purtate pe teritoriul României, între armatele aliate
ale Regatului Român și Imperiului Rus pe de-o parte și armatele Puterilor Centrale .

România până la intrarea în război

2.România era condusă de regele Carol I de Hohenzollern din 1866.Pentru o perioadă

îndelungată mai înainte de declașarea primului război mondial, România a fost un
aliat al Austro-Ungariei. În conformitate cu termenii alianței dintre cele două state,
România era obligată să intre în război numai dacă aliatul austro-ungar era atacat.
Când a izbucnit războiul, România a considerat că Austria a fost statul care a
declanșat războiul și, prin urmare, Bucureștiul nu era obligat să se alăture efortului
de război al aliatului său.
În cele din urmă, România s-a alăturat celor care luptau împotriva Puterilor Centrale.

3.România și-a negociat cu grijă condițiile pentru intrarea în război de partea

Aliaților. Astfel, Bucureștiul cerea recunoașterea drepturilor României asupra
teritoriului Transilvaniei, care fusese încorporat în Regatul Ungariei în 1867.

4.Aliații au acceptat condițiile românilor în vara anului 1916. Anumiți istorici militari
apreciază că Rusia a întârziat aprobarea cererilor României, deoarece se temea că va
fi pusă în discuție și situația teritoriului smuls din trupul Moldovei în 1812, Basarabia.

5.Guvernul român a semnat un tratat cu Aliații pe 17 august 1916, după care a

declarat război Puterilor Centrale pe 27 august același an. Armata română era destul
de mare – 500.000 de militari, organizați în 23 divizii. Din păcate, armata era
încadrată cu puțini ofițeri profesioniști, era slab pregătită, iar dotarea era insuficientă.

Intrarea României în război, august 1916

6.Primul contraatac al Puterilor Centrale a fost organizat de generalul August von

Mackensen, care a coordonat o armată multinațională formată din trupe germane,
bulgare și otomane. Atacul a fost declanșat din Bulgaria pe direcția nord pe 1
septembrie. Atacul a fost îndreptat dinspre pozițiile de pe Dunăre spre Constanța.

7.Pe 27 august 1916, trei armate române au trecut la atac traversând Carpații
Meridionali, după care au intrat în Transilvania. Primele atacuri au fost încununate de
succes, obligându-i pe austro-ungari să se retragă, dar, la mijlocul lui septembrie,
germanii au transferat pe frontul transilvănean patru divizii, avansarea românilor
fiind oprită.

8.Pe 15 septembrie, Consiliul român de război a hotărât să suspende ofensiva în

Transilvania și să se concentreze pe distrugerea grupului de armate. Planul, cunoscut
sub numele de Ofensiva Flămânda, presupunea atacarea forțelor Puterilor Centrale
printr-o lovitură de flanc și spate. Pe 1 octombrie, 2 divizii românești au forțat cursul
Dunării la Flămânda și au creat un cap de pod lat de 14 kilometri și adânc de 4
kilometri. În aceeași zi, diviziile româno-ruse au declansat ofensiva pe frontul
dobrogean, atac care a înregistrat succese limitate.
Urmari

9.Luptele au continuat în 1917, Moldova rămânâd neocupată datorită stategiei de

apărare în triunghi a Armatei a 4-a , care a rămas neclintită în apărarea Carpaților
Răsăriteni, protejând Iașii împotriva atacurilor germane repetate. În mai 1917,
armata română a atacat alături de aliații ruși pentru a sprijini Ofensivei Kerenski.
După ce au reușit să rupă frontul austro-ungar la Mărăști, avansarea trupelor ruso-
române a trebuit să fie oprită datorită eșecului dezastruos al Ofensivei Kerenski.
Forțele lui Makensen au contraatacat, dar au fost învinse la Mărășești.

10.În mod clar, România a intrat în lupta într-un moment defavorabil.Cauza

principală a întârzierii intrării în război a României a fost neîncrederea cvasigenerală
a liderilor politici și militari români în Rusia.

11.Când bolșevicii au cucerit puterea în urma Revoluției din Octombrie și au semnat

cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost lăsată complet izolată și
încercuită de forțele ostile, neavând altă opțiune decât să iasă la rândul ei din război
și să accepte condițiile umilitoare ale Păcii de la București. După ofensiva încununată
cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei,
România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca
războiul să se încheie în vest.

12.Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o
majoritate zdrobitoare a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanții populației din
Bucovina a votat pentru unirea cu Țara,iar pe 1 decembrie același an, și
reprezentanții românilor și sașilor din Transilvania a adoptat o proclamația de la Alba
Iulia de unire cu Regatul Român.

13.Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamațiile de unire în conformitate

cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declarația celor 14 puncte ale președintelui
american Thomas Woodrow Wilson.