P. 1
modelul japonez de dezvoltare

modelul japonez de dezvoltare

|Views: 730|Likes:
Published by Mustatea Radu

More info:

Published by: Mustatea Radu on Apr 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2013

pdf

text

original

Academia de Studii Economice Facultatea de Relatii Economice Internationale

Modelul japonez de dezvoltare
Cuprins 1. Revolutia Meiji Reforme Relatii Internationale Cultura 2. 3. 4. 5. 6. Dezvoltarea capitalista Japonia moderna Invatamantul japonez Sistemul de munca . Bibliografie

Studenti Andrei Tanase

1. cand patru lorzi locali (daimyo) au fost convinsi sa-si cedeze pamanturile curtii. ajungand ca in 1871 toate domeniile sa revina in mana imparatului. Inceputul este marcat de un juramant prin care in 1868. sustinute de Tosa si Hizen. Taisho (19121926). Denumirea provine de la numele Imparatului Meiji. Acestia au fost numiti guvernatori ai vechilor lor pamanturi. imparatul se angajeaza sa preia puterea. fiind impartita in 4 perioade.). Aceasta a produs o schimbare majora a claselor sociale. au inceput o serie de reforme pentru reorganizarea puterii in stat. si a fost declarat noua capitala. Astfel in 1873. dupa numele purtat de imparati: Meiji (1868-1912). in urma evenimentelor ce poarta denumirea de Restaurarea Meiji. Multi au urmat acest exemplu. samuraii pierzandu-si astfel drepturile si privilegiile. Orasul Edo a fost redenumit Tokyo in 1868. precum si sa abandoneze vechile obiceiuri rele. Intre ianuarie 1968 si iunie 1869 a avut loc razboiul civil Boshin intre fortele imperiale (Meiji) si ramasitele vechiului shogunat Tokugawa. Scopul acestei aliante a fost restituirea puterii in mainile imparatului. Perioada imediat urmatoare acestor evenimente. Acesta a fost propulsat la conducerea Japoniei. Showa (1926-1989) si Heisei (1989-.. Prin aceasta s-a renuntat la domeniile feudale si privilegii. REVOLUTIA MEIJI Perioada Meiji este considerata inceputul epocii moderne a Japoniei. Sistemul prefectural a luat nastere in 1871.1 Reforme Imediat cu instalarea regimului Meiji. Regimul Meiji a inceput ca o alianta intre provinciile Satsuma si Choshu. pana in zilele noastre este considerata epoca moderna. populatia Japoniei se ridica la cifra de 33 milioane. shizoku 2 . tranzitia spre acesta incepand insa in 1869. acesta reimpartindu-le in prefecturi. considerat conducatorul de drept al Japoniei si eliberarea Japoniei de influentele “barbare” (straine)..Andreea Bitanu Grupa 922 1. sa acorde tuturor cetatenilor posibilitatea de decizie. iar clasele sociale cele mai predominante fiind: kazoku (aristocrati).

cand fermierii in datorii au cerut rezolvarea acestor probleme. atacand camatarii si statiile de politie. Cea mai serioasa a fost cea din provincia Satsuma in 1877. cu stagiu militar obligatoriu de 3 ani in serviciu activ si 4 ani in rezerva.5% din valoarea pamantului aflat in gestiune). iar apoi au redus la 2.(samurai . odata cu introducerea banilor tipariti. Yasuda.0. Acesta a introdus noua taxa pe pamant. Mitsubishi. comunicatie si publicitate. 3 . 97% din tineri urmau cei 6 ani de invatamant obligatoriu. a stabilit regulile pentru stabilizarea monezii nationale. pentru inceput in 1879 la 4 ani (16 luni).680 de oameni. iar forta militara in perioada de pace era de 31. In 1884 a avut loc incidentul Chichibu.). Se noteaza ca in acest an (dupa razboiul rusojaponez). Sumitomo. Reformele acestuia au adus in scurt timp o stabilitate economica necesara dezvoltarii rapide. 82. adaptandu-se la noile cerinte economice (Mitsui. in 1873. iar in timp de razboi: 46. guvernul a decis sa taxeze fermele acestora cu 30% din cheltuielile anuale. Totodata a fost introdus invatamantul obligatoriu. mai mult. In acest sens a pornit o campanie sub conducerea lui Matukata Masayoshi. In 1873 a fost introdus un nou sistem militar.0% din barbatii in varsta de 20 ani erau racolati in acest sistem.350. In urma acestei experiente a fost schimbata modalitatea de taxare din procente pe productie (orez) in procente pe pamantul detinut (3% pentru inceput. iar in 1907 stacheta a fost ridicata la 6 ani de invatamant obligatorie. transport. Acest tur poarta denumirea de “misiunea Iwakura”. insa acestea au afectat negativ sectorul agrar. si a privatizat primele institutii guvernamentale. . In 1871-1873.9%). Schimbarea sistemului militar a condus la pierderea semnificatiei cuvantului samurai si la desfintarea acestei clase sociale. heimin (oamenii de rand 93. o mare parte din persoanele la putere au facut un tur in America si Europa pentru a invata despre sistemele moderne de administratie si guvernare.5.6%) si altii (preoti etc. Pretul orezului si a matasii au coborat. iar industriei ii lipsea infrastructura: sisteme de distributie. a infiintat Banca Japoniei in 1882. Astfel in 1877. fermierii in datorii si-au pierdut pamantul pe fundalul unui numar crescand de tarani. initiand o serie de revolte pe tot intinsul tarii. deci sa puna un sfarsit acestei clase sociale. Imediat cu aceasta reforma a aparut problema inflatiei. Capitalul era putin. Corporatiile de comert infiintate in perioadele anterioare si-au schimbat sistemul de structurare. Chiar si samurai care sustinusera restaurarea Meiji au fost complet dezamagiti de aceasta decizie. Furukawa etc. rezultand astfel un “boom” industrial. cand armata fostilor samurai a fost infranta de catre noua armata imperiala dotata cu arme moderne. Totodata clasa samurailor si-a pierdut sursa de venituri. a adoptat standardele internationale cu privire la aur.5% impreuna cu aristocratii).

Insulele Okinawa au fost cucerite de Japonia in 1609. Japonia insa il captureaza si il forteaza sa ceara asistenta Japoniei. Incepand cu 1875. In 1874. Imparatul era comandantul suprem al armatei. in 1889. Un consiliu special (Privy Council) a fost infiintat cu rolul de a revizui si apara constitutia. insa acest fapt nu a fost declarat international. putea dizolva guvernul si sa ceara noi alegeri. putea incheia pace si initia razboi. In 1910 Japonia anexeaza Coreea. si s-au luat o serie de masuri pentru implementarea unui sistem de administratie compatibil cu cel al Japoniei. dar acesta a fost refacut in 1875. s-a incetat plata tributului pentru insulele Okinawa Chinei. Totodata. Pana in 1911 toate tratatele inegale semnate la sfarsitul perioadei Edo au fost terminate sau inlocuite. dar pentru ca acestea sa fie puse in practica era necesar acordul intregii camere. aici si-a amplasat cateva garnizoane militare. intr-un final a fost abrogata constitutia Japoniei. Parlamentul era responsabil de initierea si propunerea legilor. Regele Koreei cere asistenta in terminarea rebelilor Chinei. Totusi.Pe fundalul aparitiei a numeroase partide politice si directii de guvernare. Aceasta a permis o lupta tacita intre Japonia si China purtata pe teritoriul Koreei. Japonia a luat parte la doua mari razboaie: primul cu China (1894-1895). aceasta investind o multime de resurse in acest scop. Doi ani mai tarziu. Japonia anexeaza si insulele Bonins. Aceasta constitutie acorda imparatului puterea absoluta (sacru si inviolabil). s-a semnat un tratat pentru posesia in comun a acestora. Odata cu 1871. preluata dupa modelul german.2 Relatii internationale In perioada Meiji. cu toate ca Korea acceptase schimbul de convoaie cu Japonia. China cedeaza intr-un final. Japonia a distrus 4 . In 1879. 1. pretul fiind care dintre acestea doua sa asiste la modernizarea Koreei. in urma demonstratiilor fortei navale nipone. Korea se consituia ca un stat slab in interioar. In aceasta perioada. in perioada imediat ulterioara 1876-1885 in Koreea a izbucnit un razboi rece intre China si Japonia. Intre 1894 si 1895 are loc razboiul Sino-japonez. In 1890 au loc primele alegeri parlamentare. Dieta era impartita in doua: partea superioara si cea inferioara (parlament). La aceea data. Okinawa a fost pusa sub juristictia prefecturii Kagoshima. In 1878. a fost semnat tratatul Kanhwa prin care era recunoscuta independenta Koreei. apoi cu Rusia (1904-1905). cand sistemul prefectural a fost stabilit. unui convoi i s-a refuzat o audienta imperiala. Inca din 1858 au fost conflicte intre Rusia si Japonia in legatura cu posesia insulelor Sakhalin din nord. populatia ryukyu platind inca tribut Chinei si intrand in relatii independente cu puterile vestice. cand insulele Kurile au fost oferite in schimbul acestora. aflat inca sub suveranitatea Chinei.

postale in 1871. parea inevitabil controlul Rusiei asupra sudului Manciuriei si Koreei. China a fost inlocuita cu Rusia ca inamic al intereselor Japoniei in Asia continentala de nord-est.capabilitatiile militare ale Chinei din Korea. Acesta a aparut deoarece scrisul traditional nipon s-a dovedit depasit in exprimarea noilor ideei ale epoci. In 1900. Totusi Koreea a fost anexata Japoniei de abia in 1910. Intre 1895 si 1904 influenta Rusiei a crescut atat in Manciuria cat si in Koreea. a introdus si popularizat servicile telegrafice in 1870. Ferindu-se de liberalismul vestic si radicalism.. 5 . Odata cu terminarea constructiei liniei de cale ferata transsiberiana. crezand ca pentru atingerea stabilitatii interne este necesara concentrarea pe probleme domestice a realizat urmatoarele reforme sociale: in 1871 a incurajat oamenii sa-si schimbe frezele si culoarea parului. 1. Dupa incheierea acestui conflict. Franta si Rusia au cerut insa retrocedarea Koreei peninsula Liaodong. Cu toate ca acest razboi s-a dovedit foarte costisitor pentru Japonia din punct de vedere finanicar cat si al vietilor omenesti. Odata cu instalarea regimului Meiji. cultivand spre exemplu religia shinto. eliberand de sub dominatia rusa sudul Manciuriei.. iar ponderea industriei (pentru inceput fabricile de textile) era in continua crestere. guvernul Meiji s-a concentrat pe intarirea traditiilor nationale. Koreea si partea de sud a arhipeleagului Sakhalin. a introdus calendarul georgian in 1873 si a inceput constructia de cai ferate in 1873. completat ulterior in 1899. Aceasta cresterea a condus la cresterea oraselor si la nepopularea zonelor rurale. cand a Japonia si-a recastigat intreaga putere diplomatica si comerciala. In 1902 se semneaza pactul intre Anglia si Japonia. Okubo Toshimichi. Greselile facute in semnarea tratatelor de la sfarsitul perioadei Edo. au fost sterse prin semnarea tratatului comercial anglo-japonez (1894). respectiv 1911. care s-a dovedit extrem de fructuos pentru interesele ambelor parti. A aparut astfel un nou stil “oficial” in scrierea japoneza a luat nastere. iar in 1904-1905 are loc razboiul ruso-japonez. s-a oprit folosirea limbii chineze in redactarea documentelor oficiale. initiat de cei din urma. prin tratatul de la Portsmouth din 1905.3 Cultura Economia Japoniei era deja in crestere. agricultura a produs mai putin de jumatate din produsul intern. in 1876 a incurajat oamenii sa nu mai poarte sabii. iar la conferinta de pace a cerut Taiwan-ul si peninsula Liaodong (din Koreea). elaborat de Futabatei Shimei. unul din liderii politici ai Japoniei imediat dupa restaurarea Meiji. Japoniei i-au fost recunoscutele interesele in Koreea. rezultand din incercarea acestuia de a traduce literatura rusa in japoneza. Germania.

un stat capitalist dezvoltat. mentinerii unor salarii reduse si dirijarii directe a economiei de catre stat. Zorul in toate a imprimat un dinamism neobisnuit pentru ochiul iscoditor al Occidentului. tocmai datorita rapiditatii cu care se inainta pe linia industrializarii capitaliste pe baza unei rate ridicate a acumularii.In acelasi timp. Ca atare. viteza in dezvoltarea fortelor de productie si a relatiilor capitaliste corespunzatoare lor. introducerii tehnicii noi. ci si institutiile social-politice si culturale pentru a fi implantate in arhipelag o data cu tehnica. iar din aceasta in primul rand deprinderile etice ale japonezilor si conceptia lor despre societatea noua in care traiesc. in urma carora a cucerit importante pozitii economice. profund disciplinata si deci usor de orientat spre razboaie de cotropire. meseriasii si negustorii -. Foamea de modernizare a determinat pe diriguitorii din perioada Meiji sa aduca din afara nu numai tehnica avansata a timpului. abia iesita din feudalism. s-a prabusit pentru totdeauna sub loviturile din ce in ce mai puternice venite din interior. in cursul primului razboi mondial. care a facut din ea. Niciodata insa acestea nu au putut sa se intrepatrunda in intregime cu traditiile locale. care pe plan extern a inceput sa promoveze o politica expansionista. intre 1904 si 1905 cu Rusia tarista si intre 1914 si 1918 . ce marca trecerea la imperialism. Pionerii restaurarii Meiji au avut. Intr-o perioada scurta (1894-1918) ea a purtat trei razboaie victorioase:intre 1894 si 1895 cu China.2.militariste.Din acest moment Japonia intra intr-o perioada de modernizare. Promotorii 6 . Unul din fenomenele caracteristice ale restaurarii Meiji si ale perioadei care I-a urmat este graba cu care s-a facut trecerea de la societatea feudala la cea moderna si industriala. a ajuns un stat capitalist dezvoltat. in actiunea lor de modernizare a tarii. politice si militare in Asia. samuraii. si a determinat pe ziaristii straini veniti in sa vorbeasca tot mai insistent despre "miracolul" japonez inca de la sfarsitul secolului. DEZVOLTAREA CAPITALISTA Aceasta societate rigida. de partea Antantei. Japonia trebuia ca arhipelag sa parcurga cu viteza maxima o perioada indelungata pentru a ajunge din urma statele cele mai avansate ale lumii.Aproximativ la fel au decurs lucrurile si intre 1930 si 1933. cand Japonia a cucerit Manciuria in urma agresiunii savarsite impotriva Chinei. asa cum isi propusesera imparatul Meiji si oamenii lui.daimio. cu o structura de clasa specifica . mai putine alternative decat alte state feudale datorita izolarii indelungate si mostenirii unei societati feudalo. a bazei societatii noi a fost prea accelerata pentru a se putea modela concomitent si suprastructura. au coexistat. perioada in care Japonia. Evolutia ulterioara a evenimentelor a dovedit ca imperiul nipon a fost cladit in decursul a numai 35 de ani. ci ele s-au suprapus doar. in scurt timp. taranii. ca si sub presiunile mari exercitate din afara. largirii pietei interne.

Marfurile japoneze exportate in acest timp pe pietele straine erau inca slabe din punct de vedere calitativ in comparatie cu cele oferite de Occident. cei care au luat contact cu unitatile de lupta japoneze aveau sa fie surprinsi de calitatea vaselor si cunoscutelor avioane "Zero". intrucat cele mai bune produse ale industriei nipone. care a evoluat cantitativ si calitativ mult mai repede decat banuiau statele occidentale. chiar si astazi. fiind folosite in productia de armament.revolutiei Meiji au alcatuit un grup de oameni remarcabili si ambitiosi. ai caror urmasi conduc si astazi Japonia. a consacrat Japonia ca forta militara de prim rang. Infrangerea armatei Rusiei tariste in razboiul din 1904-1905. in timpul ultimului razboi mondial. cand economia a continuat sa se dezvolte. din care Japonia producea annual circa 28 000 de aparate. venita spre surprinderea intregii lumi. tineri samurai. cand economia Japoniei creste de 12 ori.Asa se si explica faptul ca. dar si pe importul din afara. si nu in mica masura. dupa razboi fortele progresiste din Japonia au obtinut libertati de a actiona la care inainte de razboi nici nu se gandeau. 7 . Ei au continuat sa-i priveasca pe straini cu suspiciune. dar prin fiinta si educatia lor au ramas puternic implantati in societatea traditionala nipona. economia nipona s-a integrat cu sinuozitatile ciclice ale capitalismului imperialist. ei au intreprins calatorii in Occident pentru a lua contact direct cu realitatile lumii de afara. datorita insa orientarii sale catre pregatirile de razboi. Pentru ei tehnica si ideile Occidentului au avut o mare atractie. In numai 30 de ani japonia avea deja un sistem de invatamant general si obligatoriu prin care devenea prima tara asiatica cu o populatie stiutoare de carte. mentinand veniturile populatiei la un nivel foarte scazut. inaintand cu o viteza de trei ori mai mare decat economia oricarei altei tari a lumii. in primul rand de tehnica. care iese din legalitate si se afirma ca unul din partidele politice principale ale tarii. cifra foarte mare pentru acele vremuri. In aceasta perioada. In majoritatea lor.Pentru a imprima o asemenea viteza s-au facut eforturi mari. O alta etapa a modernizarii este cuprinsa intre 1905 si 1940. un sistem financiar si bancar evoluat si o industrie care o facea sa fie inclusa in sistemul economic mondial al lumii capitaliste. inclusiv a Partidului Comunist din Japonia. ceea ce se intampla. inregistrand un boom care a continuat pana in 1929 cand a intrat in marea criza economica de supraproductie. Japonia a trecut apoi printrun interval foarte dificil pe plan politic si militar intre anii 1931 si 1937. cu mare putere imperialista.Samuraii au stiut sa imbine spiritul lor militar cu tehnica moderna. nu paraseau tara. Prima perioada a modernizarii Japoniei poate fi considerata perioada 1870-1905. Constitutia crea pentru prima oara cadrul juridic fundamental pe baza caruia se admitea activitatea legala a tuturor partidelor politice. In general. cand au fost puse bazele unei industrii nationale construite pe fundamentul mestesugurilor traditionale din arhipelag.

Preocupările conducătorilor regimului Meji vizau modificarea statutului internaţional al Japoniei prin anularea tratatelor inegale carei fuseseră impuse. Efectul unor contacte şi schimburi comerciale tot mai intense cu Europa şi S.. Japonia era chemata sa invete din propriile greseli pentru a evita pe viitor reeditarea unei catastrofe. cupru etc. în număr din ce în ce mai mare. a carei evolutie spre modernism si progres nu a incetat in nici un fel. modificări însemnate s-au produs şi în producţia agricolă datorită solicitărilor externe masive de ceai.A. o copiere revizuita a perioadei Meiji. ceai. stofe din lână. diferita de cea militara si in numeroase privinte avea loc o noua reinviere. uleiuri. Preponderenţa accentuată a importului faţă de export a cauzat scurgerea aurului în afara graniţelor Japoniei. a arsenalelor şi şantierelor navale. deşi impuse prin violenţă. mătase şi a altor produse. angrenarea ţării în competiţia marilor puteri pentru acaparări de zone de influenţă şi pieţe de desfacere a produselor industriale şi dobândirea unor resurse de materii prime. a unor întreprinderi metalurgice etc. maşini şi diferite obiecte metalice. bumbac. Pe de altă parte. Totodată. Străinii cumpărau din Japonia mătase. Această pierdere de aur şi dezechilibrarea sistemului monetar au provocat o gravă inflaţie. inlaturandu-se inconvenientele si greselile savarsite pana atunci. JAPONIA MODERNA 8 . a unor întreprinderi industriale în ramurile industriei uşoare. însă. chiar benefic pe diferite planuri pentru societatea japoneză. şi le vindeau japonezilor nave. cât şi împrejurărilor internaţionale favorabile: marile puteri europene şi Statele Unite fuseseră antrenate în conflicte interne şi externe care leau ţinut departe de arhipelagul nipon. ţesături din bumbac şi cânepă. hârtie. îndeosebi după anul 1858.. Cele trei decenii de guvernare Meiji transformaseră Japonia într-un stat capitalist modern atât datorită propriilor eforturi. Pentru toate acestea era necesară o puternică bază militară care a fost sistematic creată. arme. a fost rapid şi spectaculos. De asemenea. a dus la transformarea portului Yokohama într-un însemnat centru comercial.Incetul cu incetul aparea o noua Japonie. Între anii 1859 şi 1868 valoarea comerţului exterior japonez a crescut de la numai 2 milioane la 35 milioane dolari. din ale cărui antrepozite cantităţi mari de mărfuri invadau piaţa japoneză. 3.U. întărirea forţelor sale armate terestre şi navale. Este rationamentul pe care se bazeaza politica de astazi a Japoniei. unelte de pescuit etc. s-a constatat apariţia. concurenţa mărfurilor străine a dus şi la ruinarea producţiei manufacturiere şi meşteşugăreşti autohtone. ceea ce a însemnat constituirea şi creşterea puterii burgheziei japoneze. Sosirea masivă a negustorilor străini.

Politica guvernului in aceste momente grele a fost total gresita. Acest fapt a atras dupa sine pierderea increderii populatiei in parlament si in guvernarea bazata pe partide. un tratat anti-razboi. In 1936. Imediat dupa acest incident. reducand bugetul domenilor cheie pentru redresarea economica. sustinand ministerele militare si birocratice. pe 26 februarie are loc o lovitura de stat in Japonia. un exemplu concludent fiind pactul Kellog-Brian. Japonia parea ca se apropie de convergenta cu democratiile vestice. Depresia Showa din 1929. initiat in 1924. initiate in perioada Taisho. in urma caruia. evenimente de genul: criza financiara din 1927. China se pregateste sa ia masuri impotriva agresiunilor japoneze in Asia. puterea aluneca usor din mainile politicienilor. deci in zonele urbane. sub conducerea unor tineri ofiteri. cu pretextul de exprimare a nemultumirii cu privire la criticile aduse de comisia Lytton asupra agresiunilor japoneze in Manchiuria. zonele rurale si micile intreprinderi fiind lasate in urma. se ascundeau altfel de probleme. Japonia s-a indepartat de parlamentarism si internationalizare inspre militarism si individualism politic in Asia. dar si problemele agriculturale din Tohoku si Hokkaido din 1931. Trupe apartinand marinei. In 1930 la Conferinta Navala de la Londra apar primele semne ale indreptarii Japoniei spre militarism. de aceasta data nu reusesc. Paralel cu aceasta. Militarism: razboiul Sino-Japonez Incetul cu incetul. terminand in acest mod sitemul de guvernare prin intermediul partidelor. Tot in 1932 este asasinat primul ministru japonez Inukai Tsuyoshi de cativa tineri ofiteri in marina. pe fundalul unei dezvoltari pozitive aparente. in numar de 1400 incearca sa ”fure” puterea din mainile politicienilor. Un an mai tarziu. In 1933.Parlamentarism si cooperare internationala La inceputul perioadei Showa. concomitent cu caderea bursei de valori din New York. Insa. Cresterea economica avea loc numai in cadrul clasei sociale a negustorilor. Astfel. ca un stat marioneta sub controlul acestora. si colateral a muncitorilor. in septembrie 1931 are loc Incidentul din Machuria. Japonia se retrage din Liga Natiunilor. incepand din 1920. in 1932 este creat statul Manchukuo sub supravegherea Japoniei. 9 . insa.

iar in iulie Japonia este “invitata” sa capituleze neconditionat. odata cu atacul Japoniei asupra bazelor americane din Pearl Harbour (Hawaii) si peninsula Malay. Totodata. a devenit clar ca Japonia nu detinea forta necesara pentru controlul noilor teritorii cucerite. libertate academica si se tinteste pentru un inalt standard de viata. se semneaza pactul de neutralitate intre Rusia si Japonia. in timpul campaniei din Guadalcanal. Seria succeselor militare japoneze continua cu ocuparea Singapore (colonie engleza). Indonezia (colonie daneza) si Burma (colonie engleza). cu invazia Poloniei si Cehiei de catre Germania. precum si specificarea faptului ca se renunta la razboi ca un intrument al politicii 10 . si totodata nici resursele materiale si logistice pentru sustinerea efortului militar continuu. iar americani arunca bombele atomice in Hiroshima si Nagasaki. America. Japonia pierde insulele Okinawa. pe fundalul continuarii invaziei in Indochina si cuceriri partii de sud. In 1941. In iunie 1945. Tot in 1940 se semneaza alianta intre Germania. Pe celalalt front. egalitate. roata incepe sa se invarta in sens invers.aprilie 1952) In aceasta perioada. si incepe sa fie masiv bombardata de americani. sunt garantate drepturile la viata. guvernul japonez se subordoneaza direct autoritatii SCAP (Supreme Commander for the Allied Powers). Acestea cuprind: un tribunal international militar pentru estul indepartat a fost infiintat in Tokyo. s-a revizuit constitutia Japoniei ( imparatul a devenit simbol al statului. guvernarea isi are puterea in locuitori. Japonia sub ocupatia americana (august 1945 . in 1939 incepe cel de-al doilea razboi mondial. In urma ezitarii raspunsului. in 1944. iar in decembrie 1941 sunt deschise ostilitatiile in Pacific. Al doilea razboi mondial – Pacific Imediat dupa invazia Cehiei si Poloniei. In ciuda acestor cuceriri.In 1937. Filipine (colonie americana). Franta capituleaza si pe frontul asiatic. Astfel. Inca din primele zile de ocupatie. guvernul a fost fortat sa impuna o serie de reforme. Japonia pierde Saipai. Italia si Japonia. un conflict in suburbiile Beijingului se transforma intr-un razboi in adevaratul sens al cuvantului intre China si Japonia. Pe 15 august 1945 Japonia capituleaza si cel de-al doilea razboi mondial i-a sfarsit. Japonia invadeaza partea de nord a coloniei franceze Indochina (Vietnam). Anglia si Olanda initializeaza o blocada economica asupra Japoniei. Rusia declara razboi Japoniei. in 1940. situatia devenind disperata la inceputul anului 1945.

In 1953. In acelasi timp. imediat dupa redobandirea independentei. Uniunea Sovietica (1956. cu privire la pamant. Odata cu anii ‘70 apar primele semne de poluare. in septembrie 1951. Japonia a semnat un tratat de securitate cu SUA. Independenta si dezvoltare economica O serie de factori interni si externi au reusit sa refaca imaginea Japoniei precum si sa ridice rata de crestere economica anuala de la 8. in special in jurul anilor 1960. Printre acesti factori se pot enumera: ajutorul acordat de SUA.nationale). dar progresistii au fost dezamagiti ca nu au fost luate decizii mai drastice. Pentru a indrepta privirea tarii spre alte lucruri. cand a fost revizuit tratatul de securitate in cele doua state. s-a inceput restabilirea relatiilor diplomatice cu restul lumii. la peste 9. urmatorii prim-ministrii dupa Kishi (ce a demisionat in 1960) siau concentrat puterea spre cresterea economica. Alte evenimente ce marcheaza Japonia post-razboi si merita mentionate sunt: introducerea primului tren de mare viteza (Shinkansen) intre Tokyo si Osaka si al 18-lea eveniment al Jocurilor Olimpice de vara in Tokyo in 1964. cu scopul “venituri duble”. in 1963 insulele Ogasawara (Bonin).6% in 1951-1955. semnat de Japonia impreuna cu alte 48 de state non-comuniste. Aceste reforme au zguduit politicienii si adeptii conservatorismului. precum si schimbari complexe la nivel juridic pentru a acorda drepturi egale fiecarui sex si a submina autoritatatea sistemului patriarhal al familiei. marcat de Criza Petrolului (al 4-lea razboi intre Arabia si Israel). Ocupatia a luat sfarsit oficial in aprilie 1952. 11 . Imediat dupa acest pas. semnandu-se tratate de pace cu: India (1952). Korea (1965) si China (in doi pasi. recesiunea economica. odata cu implementarea tratatului de pace din San Francisco. ziua de naştere a împăratului Akihito. urmata de recesiune dramatica). a fost relativ dificila mentinerea relatiilor calme intre SUA si Japonia. an in care Japonia adera la Natiunile Unite).1% in 1955-1960. aparente. si evident dupa 1991. reforme educationale. Totusi. iar in 1972 Okinawa. In 1987-1991 apare efectul de “bubble economy” (crestere economica brusca. 1972 si 1978). o rata stabila de schimb valutar yen/dolar de 360Y/1$ si suportul acordat Americii si Natiunilor Unite in Razboiul din Koreea. insulele Amami sunt returnate Japoniei. născut in 1933. Sărbătoarea naţională a Japoniei este 23 decembrie. In 1973 este sfarsitul perioadei de crestere economica spectaculoasa. Burma (1954).

U. In ceea ce priveste universitatiile. una de anul nou si 2-4 saptamanii vacanta de primavara. iar in cazul universitatilor private pot ajunge la dublul acestei sume. din 1985 a inceput sa functioneze si sistemul de invatamant la distanta.4. 46. 56. Cu toate ca nu este obligatoriu. adica scoala elementara si gimnaziul. admiterea la facultate joaca un rol foarte important. si cel putin in licee si universitati este structurat in 2 semestre. fiind finantata in proportie de 70% de catre stat.000Y (5. Obligatoriu sunt 9 ani.000$) pe an. Concurenta pentru a intra in universitatiile de prestigiu este foarte acerba. 34. 3 ani gimnaziu.2% din studentii care termina liceul sunt acceptati la facultate (comparativ: 48. cu vacante de 6 saptamani in perioada de vara..4% Marea Britanie.6% in S. Taxele sunt mult mai mici insa in cazul universitatiilor de stat. In aceasta perioada acestia invata in scoli suplimentare (fenomen ce se asemana cu meditatiile particulare la noi. si foarte aproape de 0%. fiind considerata foarte grea. Taxele la o universitate de stat variaza in jurul sumei de 500. de sfarsit de an scolar. Un aspect foarte diferit fata de universitatiile din intreaga lume este ca. Un procent infim de studenti de la 12 . in marile orase acest procent ajungand la 100%. Anul scolar incepe in aprilie. raportat la restul lumii. japonezii se situeaza pe primele locuri cu 100% din populatie avand educatia obligatorie de 9 ani. ca cei care dorm mai mult de 4 ore pe noapte in perioada admiterii nu vor intra. despre care voi discuta putin mai jos). unul identic la nivel national (se poate echivala cu bacalaureatul la noi). 3 ani liceu si 4 invatamant superior). in 1998 erau 98 de universitati de stat. Examenele de admitere consta in doua probe (examene distincte). 5 pica”. majoritatea multumindu-se cu a doua sau a treia varianta din lista preferintelor.A. INVATAMANTUL JAPONEZ Sistemul de invatamant nipon are o structura 6-3-3-4 (adica 6 ani scoala elementara. in raport cu cele particulare. Acest lucru nu inseamna ca fiecare isi permite luxul de a alege liceul. De asemenea. Exista de asemenea si scoli primare. in Japonia. Cu toate acestea. gimnazii si licee particulare care necesita taxe de scolarizare. studentii japonezii sunt nevoiti sa faca o multime de teme in aceste perioade. Se spune de asemenea. prin infiintarea unei universitati (University of the Air) de catre fundatia British Open University. procentul de analfabeti. insa putin mai organizat.3% in Germania). dar si examinarea institutiilor in parte (de profil). In ceea ce priveste performantele. Studiile superioare se platesc. iar foarte multi tineri inceraca 2-4 ani la rand. un slogan la moda acum cativa ani fiind: “4 intra. 53 universitati publice (finantate partial de stat) si 425 de universitati private. liceul se bucura de prezenta a 96% din populatie.

o nevasta. Aceasta se rasfrange asupra 13 . asa cum spuneam in majoritatea cazurilor prezenta este punctul forte. au devenit mai putin inovativi si setea de cunoastere s-a diminuat. iar numarul de ore s-a redus si el la o medie de 6 ore/zi. nici unul nu indraznind sa porneasca o afacere sau sa considere alt drum in viata. Spre exemplu. Aceste scoli isi propun sa pregateasca studentii pentru examenele de admitere ale universitatilor si a inceput sa devina o afacere foarte profitabila. oricine poate infiinta o asemenea scoala. Cu toate ca exista intr-o forma legala. exista foarte multe aspecte negative cu care a inceput sa se confrunte Japonia. s-a scurtat saptamana la 5 zile de scoala. sunt fortati de societate sa invete pentru a ajunge in universitati. Primele decizii au fost deja luate. 2 copii si o masina. Asta conduce ca majoritatea studentiilor sa-si stie locul de lucru inainte de terminarea facultatii. Si anume scaderea natalitatii.. Cu un an inainte de terminarea universitatii. Surprinzator este ca un procent de aproape 100% se angajeaza in cadrul companiilor. Probleme in sistemul de invatamant nipon Sistemul de invatamant nipon a fost astfel structurat incat sa produca indivizi calificatii pentru productie de calitate. o obligatie. Cu toate ca admiterea la universitati necesita un efort exagerat. iar parintii considera ca sunt necesare orele suplimentare pentru ca ei nu au timp sa controleze temele copiilor. studentii si elevii. binenteles pe principiul performantei. terminarea acestora necesita uneori numai prezenta. Cu toate ca la prima impresie pare un scop justificat. insa. Partile negative a stucturarii actuale sunt ca indivizii produsi au devenit mai putin capabili sa judece si sa i-a decizii singuri. nimeni la ora actuala nu are o statistica a numarului acestora.universitatiile de stat beneficiaza de burse sau scutirea taxei de studii.. incepe febra cautarii slujbei (job hunting). Aceasta mod de viata este foarte asemanator de adevaratul “vis american”: o slujba. Este o priveliste normala ca 15% din studentii care iau parte la un curs sa doarma. Profesorii clasici sustin ca studentii nu sunt atenti la ore. Aceste aspecte. deci dupa 6 ore pe zi de scoala. de aceea este nevoie de ore suplimentare. o casa. ajungandu-se deseori la crime. Sistemul de invatamant la ora actuala este in stadiul de reforma. se manifesta prin refularile adolescentiilor: violenta in scoli crescand simtitor in ultimii ani. Societatea japoneza se confrunta cu o majora problema in ultimii 10 ani. acestia mai studiaza la scoli suplimentare (“cram schools”) de 2 pana la 5 zile pe saptamana cate 2 sau 3 ore. cunoasterea devenind o povara. insa nu se pot observa inca imbunatatiri. Totusi. Aceste scoli suplimentare (juku) s-au dezvoltat enorm de mult in ultima perioada. Binenteles ca exista o oarecare libertate a profesorilor de stabilire a metodelor de examinare.

implicit calitatea indivizilor rezultati va scade. experimentat in mai multe locuri pe glob presupune o crestere economica rapida. si un sistem de salariare pe baza vechimii. numarul de proaspat absolventi angajati de companii anual este in continua scadere. Fenomenul “freeters” caracterizeaza in primul rand studentii. Acest cuvant. dar profesorii sunt ingrijorati de faptul ca prestigiul universitatilor si. Acesta este o puternica diferenta fata de Europe de astazi.4% in 2002.invatamantului. soferi. statistici 14 . insistand putin pe diferentele de ceea ce suntem noi obisnuiti. iar bonusurile salariale ce veneau odata cu vechimea devin tot mai mici. De abia in 2003. urmandu-si in acelasi timp aspiratiile academice. un important rol in gasirea unei slujbe este nivelul de cunostinte . SISTEMUL DE MUNCA In Japonia. Nu este inca o problema majora in acest caz. ci lucreaza in diverse pozitii si in diverse locuri. Totodata. Universitati nu au fost inca inchise. defineste acele persoane care nu au un loc de munca stabil. rata de somaj in randul tinerilor este de 10%. Dar. unde este valabila afirmatia “cu cat iti schimbi mai des locul de munca cu atat vei avea o cariera mai stralucita”. Acest efect. lucrurile nu stau asa de frumos. Totusi. efect economic cunoscut sub numele de “bubble economy”. 5.1 milioane de astfel de lucratori in limita de varsta de 15-24 de ani. dar a scazut concurenta la examenele la admitere. care se angajeaza ca ospatari. Vom incerca in urmatoarele randuri o analiza a felului in care ea se desfasoara aici. cifra ingrijoratoare aici in Japonia. In 2003. iar in ultima decada acesta a crescut brusc la 5. analizand putin distributia acestei cifre. Urmand acest rationament. urmata apoi de o cadere inevitabila la fel de rapida. calitatea locului de munca. fiind mult mai usor de gasit o slujba ca expert intr-un anumit domeniu. In 1992 in Japonia. Un factor binecunoscut care a sustinut ridicarea Japoniei dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost cariera pe termen lung intr-o singura companie. rata somajului era la procent de 2. productia se muta in statele in care salariul mediu pe economie este mult mai mic. companiile japoneze se straduiesc sa-si mentina competitivitatea pe piata. in tara soarelui rasare.1%. vanzatori. Acum insa. deci se produc numeroase restructurari de personal. Probabil stiti ca economia Japoniei a cunoscut un apogeu in 1992. in 2002 erau in jur de 2. ce oferea un mediu stabil. deja fiind necesara inchiderea a numeroase scolii. Potrivit unei statistici. viata profesionala este mult diferita de cea intalnita in Europa sau America. Un aspect din ce in ce mai important in bursa muncii in Japonia il joaca asa numitii “freeters”. acest indicator arata o oarecare imbunatatire (scadere) la un procent de 5. format din englezul “free” (liber) si germanul “arbeiter” (muncitor).2%.specializare.

chiar daca nu este un cuvant japonez. Cu un an inainte de absolvire. dar nu in ultimul rand nationalismul japonezilor. modul de lucru este un alt impediment. In ultima perioada. Cand au ales compania (daca se poate spune asa). insa mentinerea va fi mult mai grea. in cel mai bun caz. Cu toate ca majoritatea “freeter”-ilor sunt tineri. Cu toate ca au in comun modul de lucru in diverse companii. dar binenteles ca sunt multi care nu prind nimic. Ca absolvent de universitate (asa cum explicam in aricolul cu privire la sistemul de invatamant. iar in ultima perioada scolile nationale incep si ele sa apeleze la profesori de limba engleza straini. exista cazuri in care pe unii japonezi ii prinde batranetea in asemenea pozitie.01 milioane. Urmand studiul. insa multe vor renunta la ea in urma casatoriei. unde diverse companii isi prezinta realizarile si domeniile de activitate.52 milioane. Acestia se concentreaza asupra unei cariere de “freeters” in afara domeniului. Poate ca s-ar reusi obtinerea unui post. urmeaza interviurile si in final acceptarea. Exista numeroase scoli private de limba engleza. aceasta forma de munca nu mai este rentabila. la aceea vreme majoritatea situandu-se in grupa de varsta 20-24.2% ar vrea un post de munca sigur. de la o anumita varsta. In 2001 cel mai mare numar de “freeters” se gasea in grupa de varste 25-29 . strainii in Japonia sunt priviti oarecum cu invidie. de preferinta nativi. pozitia ramanand de obicei aceeiasi. Acestia din urma sunt numai o mica parte din “freeters”. dar nu il gasesc. Din ce in ce mai multe femei urmeaza aceeasi cale in cariera ca un barbat. s-a constantat ca un procent de 72. Cei mai buni prind posturi bune dupa preferinte. Pentru ei sunt organizate targuri de slujbe. Insa. la ora actuala.17 milioane de astfel de lucratori. toti studentii sunt prinsi de aceasta febra timp de cateva luni bune.un numar de 1. Este denumit “jobhunting” (vanatoarea de slujbe). cu varsta intre 15 si 34 (incluzand studenti si gospodine). cei de la mijloc se aleg cu restul. studentii aplica pentru anumite posturi. datorita faptului ca viata incepe sa se ingreuneze pentru japonezii de rand. gaseste un numar de 4. pentru nivelul de calificare necesar. fata de 1998 cand era doar 1.mai exacte facute de Ministerul Muncii japonez. Problema apare din faptul ca. Acest tip de slujba este foarte cautata atat ca si cariera (full-time) cat si cu norma scazuta (part-time) si foarte bine platita. Diferentele de mentalitate sunt imense. un procent de 45% din tineri urmeaza cursuri universitare). de asemenea un interes crescut pentru lucru sub forma de contract pe o 15 . iar multi dintre acestia ajung “cersetori”. Pentru straini in Japonia angajarea pe termen lung la o companie japoneza este greoaie. in gasirea unei slujbe se urmeaza un “ritual” putin neobisnuit pentru ochii unui strain. de obicei “freelancers” sunt profesionisti intr-un anumit domeniu. o adevarata industrie incepe sa se dezvolte in domeniul invatarii limbii engleze. cel putin in posturi fixe. A se face distinctia dintre termenul de “freeters” si termenul de “freelancer”. Exista.

ed. Economica 2002 4. ed. ed. dar aceasta posibilitate este valabila numai in cazul profesionistilor (activitate cunoscuta uneori sub numele de “freelancer”). In asemenea cazuri. Japonia – ghid complet. 8. Economie Mondiala. o alta varianta ar fi gasirea unei companii straine in Japonia. 1996. Sophie Bessis. 6. in contrast cu investitiile intr-o slujba fixa. dar majoritatea au doar birouri pentru obtinerea de contracte si cateva servicii de baza. Pentru majoritatea tipurilor de slujbe explicate mai sus este necesara cunoasterea cel putin la nivel de incepator a limbii japoneze. Sorin Mitu. Bucureşti. 5. Diplomatia. Constantin Buşe. Sterian Dumitrescu. Henry Kissinger. Istoria Asiei moderne.Meridiane. ed.All 2002 6. ed. Insa. Zorin Zamfir. Bucureşti. septembrie 2000) 16 . orice companie ar fi interesat de costurile reduse ale acestor contracte. in diverse domenii.invatand de la altii) si de ce nu. 1990. japonezii sunt fericiti sa aibe ceva de invatat de la straini (de-a lungul istoriei acesta a fost modul in care au avansat . Occidentul si ceilalti. “Restauratia Meiji (1868-1912)”. Civilizaţia japoneză. Mihnea Voicu Simandan. Japonia un secol de istorie 18531945. sau cel putin. BIBLIOGRAFIE 1. ed Aquilla 2001 5. nr. in „Jurnal studentesc” (An V. se va vorbi engleza. Corint 2003 3. Runa 2004 2. 7. In acest caz. ed.anumita perioada. caci au inceput sa apara destule. Vadime şi Danielle Elisseeff. Ana Bal. Humanitas. in aceea firma vor fi majoritatea straini.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->