Cod Deontologic Unic

Adoptat la reuniunea Conventiei Organizatiilor de Media

23 - 24 octombrie 2009

1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA

1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă în mod regulat de colectarea, fotografierea,
înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente
locale, naţionale, internaţionale sau alte probleme de interes public, cu scopul diseminării
publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.

1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei
sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi prezentul Cod
Deontologic.

1.3. Mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă: online, audio-video

sau tipărite, care au fost înfiinţate şi au calitate juridică în acest scop.

2. INTEGRITATE

2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.

2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei
mass media.

2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers
jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această
libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.

2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau
atragerea de sponsorizări este interzisă.

3. CONFLICTE DE INTERESE

3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. În acest scop,
instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o
separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.

3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al

vreunui partid politic.

3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor

mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă
publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică
declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.

4. CADOURI, SPONSORIZÄ‚RI ŞI ALTE BENEFICII

4.1. Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor
terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor etice.

4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt
oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Jurnalistul nu va accepta invitaţii care nu îi sunt
necesare în activitatea jurnalistică. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a
altor obiecte cu valoare foarte mică. Documentarea şi redactarea produselor jurnalistice nu
trebuie să fie influenţate sau împiedicate de cadourile, invitaţiile sau alte avantaje primite.
Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face
publică modalitatea de finanţare a deplasării.

4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu

diverse societăţi comerciale sau de drept privat (fundaţii, asociaţii, partide), jurnalistului îi
sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

5. CORECTITUDINE

5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate,
plagiază, foloseşte fără permisiune fotografii sau înregistrări audio-video sau calomniază,
săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

5.2. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării. Citatele trebuie să fie exacte, iar în
cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.

5.3. În spiritul corectei informări a opiniei publice, în cazul autorilor de produse jurnalistice
care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului social şi
politic al acestora.

5.4. Este obligatorie separarea netă a produselor jurnalistice de cele realizate în scop
publicitar. Publicitatea va fi prezentată astfel încât să nu poată fi confundată cu informaţii
factuale, obiective. Textele, imaginile şi desenele publicitare trebuie să poarte vizibil
menţiunea “PUBLICITATEâ€?.

5.5. Jurnalistul se bucură, potrivit legii, de protecţia drepturilor de autor.

6. VERIFICAREA INFORMAÅ¢IILOR

6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le

publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că
sunt false nu vor fi publicate.

7. RECTIFICAREA ERORILOR

7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare apărută în materialele
sale.
7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi
rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în
cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile de la
apariţia produsului jurnalistic.

8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII

8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.

8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri
rezonabile pentru a separa faptele de opinii.

8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. VIAÅ¢A PRIVATÄ‚

9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor
(inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).

9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în
faţa protecţiei imaginii persoanei. În acest sens, îi este permis jurnalistului să prezinte public
fapte şi informaţii care privesc viaţa privată a persoanelor publice, atunci când acestea se abat
de la normele morale şi legale.

10. PROTECÅ¢IA VICTIMELOR

10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale

agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul
acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când
prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi
persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).

11. PROTECÅ¢IA MINORILOR

11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă

(accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens,
înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.

11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De
asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul prezintă, cu acordul părinţilor sau tutorilor,
situaţii pozitive din viaţa minorilor.

12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE

12.1. Jurnalistul va evita descrierea de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii
şi nu va utilize imagini violente şi alte elemente morbide. De seamenea, jurnalistul va evita să
provoace, să promoveze şi să dezvolte evenimente jurnalistice având ca subiect evenimente
morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu
trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.
13. DISCRIMINAREA

13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor

menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică,
lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul
subiectului tratat.

14. PREZUMÅ¢IA DE NEVINOVÄ‚Å¢IE

14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu
va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat. Excepţie fac
situaţiile când fapta a fost comisă în public sau autorul a mărturisit săvârşirea faptei.

14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime
punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de
vedere ale tuturor părţilor implicate.

15. PROTECÅ¢IA SURSELOR

15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea
solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în
pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un

drept şi o obligaţie al jurnalistului.

15.3. Jurnalistul are obligaţia de a respecta dorinţa interlocutorilor care solicită să discute cu
jurnalistul în condiţii de confidenţialitate (off the record).

16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAÅ¢IILOR

16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent.

Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un
interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.

16.2. Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit

în momentul publicării informaţiilor.

CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA DIN ROMANIA

AUTOREGLEMENTAREA IN MASS MEDIA DIN ROMANIA

- DOCUMENT DE POZITIE

ORGANIZAREA GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Octombrie 2009

Prezentul document a fost elaborat in cadrul reuniunii Conventiei Organizatiilor de Media,

desfasurata la Bucuresti, in zilele de 23 – 24 octombrie.
La reuniune au participat reprezentantii organizatiilor membre COM, Asociatiei Jurnalistilor
din Romania si ai Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind.

Participantii au convenit asupra urmatoarelor principii de organizare a GRUPULUI PENTRU

BUNE PRACTICI JURNALISTICE (mecanismul de implementare a setului unic de
documente de autoreglementare):

Misiunea

GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE isi propune să contribuie la

imbunatatirea calitatii actului jurnalistic prin semnalarea publica si sanctionarea morala a
derapajelor de natura deontologica de care se fac responsabili jurnalistii si companiile de
presa si prin promovarea de programe de educatie in domeniul eticii jurnalistice si al
consumului de presa.

Componenta GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Grupul va fi compus din toate organizatiile care adopta Codul de bune practici. Fiecare
organizatie va fi reprezentata de o persoana in cadrul Grupului.

Criterii de aderare la codul unic si la GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI

JURNALISTICE

Grupul este format, in primele 6 luni de functionare, dintr-un comitet de initiativa. Acestia vor
deveni membri fondatori ai Grupului la infiintarea legala a acestuia. Pot adera companii de
presa si organizatii neguvernamentale de media (asociatii, fundatii) si sindicate.

Aderarea la comitetul de initiativa se face pe baza urmatoarelor documente:

• - cerere tip de adeziune semnata si stampilata;

• - 2 recomandari de la oricare dintre organizatiile membre in Conventia Organizatiilor
de Media, AJR, CRP sau MediaSind (in momentul infiintarii legale, recomandarile vor
fi date de organizatiile membre in Grup);
• - o copie dupa actele constitutive ale asociatiei sau companiei.

Organizarea GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Dupa infiintare, Grupul va lua decizii printr-o comisie compusa din reprezentanti ai profesiei,
ai societatii civile si ai publicului.

Obiectivul principal al activitatii comisiei va fi respectarea Codului Deontologic Unic,

recunoscuta printr-un Certificat de Bune Practici Jurnalistice.

Atributiile principale ale comisiei sunt: analizeaza incalcarile codului si comunica public
concluziile acestor analize.

Grupul va elabora o carta a consumului de presa.

Document in lucru
24 octombrie 2009

Reuniunea Conventiei Organizatiilor de Media

Certificatul de Bune Practici Jurnalistice (CBPJ)

Ce este

O dovadă a faptului că mass-media (publicaţia scrisă, postul TV sau radio sau web-site-ul)
care îl deţine impune (prin reglementări interne, prin atitudinea managementului şi prin
practica de zi cu zi) respectarea CDU (Codul Deontologic Unic) de către angajaţi şi
colaboratori şi, pe cale de consecinţă, este o sursă de informare publică respectabilă şi
credibilă.

Cui se acordă

Produselor jurnalistice care aparţin unor membri ai Grupului.

De asemenea ar putea fi acordat doar unui produs anume (supliment, secţiune, emisiune etc.)
publicat într-o astfel de media care nu solicită certificarea integrală.

În ce condiţii se acordă

1. Publisherul este membru al Grupului.

2. Publisherul solicită acest certificat pentru respectivul produs sau mass-media.

3. În cazul în care solicitarea este pentru certificarea integrală a unei mass-media publisherul
se obligă să facă distincţia clară între produsele jurnalistice şi alte produse (divertisment,
ficţiune, artă etc.) publicate şi care nu respectă CDU.

Cum se foloseşte de către deţinător

Principala utilizare a CBPJ va fi pentru creşterea brandului prin asociere (asemănător cu

BRAT dar cu impact incomparabil mai mare la public). Astfel:

• - produsul certificat CBPJ, va putea fi marcat corespunzător;

• - se va putea uza de CBPJ în toate acţiunile şi toate formele de promovare, construcţie
de brand etc., atât ale produsului cât şi ale publiserului;
• - va putea fi folosit de publisher ori de câte ori consideră că este nevoie să-şi
demonstreze buna-credinţă, inclusiv în justiţie.

Avantaje

1. De fiecare dată când va fi promovat CBPJ, el va promova şi ideile care stau la baza întregii
nostre acţiuni. Prin promovarea CDU şi a spiritului său, CBPJ devine un mijloc ideal de
educare a publicului pentru a discerne, aprecia şi căuta produsele media de calitate în
defavoarea celor de tip tabloid.
2. Va permite elaborarea unei politici de sancţionare concretă – complemetară blamării
publice – din partea Comisiei împotriva celor care încalcă CDU:

- Va putea fi elaborat un sistem de puncte de penalizare (asemănător sancţiunilor de

circulaţie), care să poată duce, dacă este cazul, inclusiv la retragerea CBPJ. De ex.: 3 puncte
pentru orice abatere de la CDU cu posibilitatea de reducere până la 1 punct în caz de
circumstanţe atenuante (condiţii speciale în care s-a produs abaterea, acţiunea ulterioară cu
bună-credinţă pentru corectare etc.) dar şi de majorare nelimitată în caz de circumstanţe
agravante (recidivă, încercarea de a obţine nemeritat avantaje competitive sau câştiguri
materiale directe, încercarea de intimidare a părţii vătămate etc.). Punctele se cumulează şi,
la 40 de puncte/an se retrage CBPJ. Punctele se prescriu după un an.

- Un produs căruia i-a fost retras CBPJ va putea fi re-certificat numai după ce publisherul
aduce dovezi convingătoare că a depus eforturi concrete pentru remiederea problemelor care
au dus la retragerea CBPJ. Un produs căruia i-a fost retras CBPJ pentru a treia oară nu va mai
putea fi certificat niciodată.

- Comisia ar putea face publică în permanenţă (on-line) situaţia „punctajuluiâ€? fiecărui

produs certificat, alcătuind clasamente şi/sau ataşând punctajului un calificativ. De ex.: 0-6
pcte/an = EXCELENT, 7-12 pcte/an = FB, 13-20 pcte/an = B, 21-30 pcte/an = S, peste 30
pcte/an = NS.