Monografia comunei Tileagd

La a 750-a aniversare
Traian Indries

2006

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................... 5
Capitolul I

SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI....................................... 7
Capitolul II

EXISTENŢA ŞI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR.......................... 17
Capitolul III

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI........................................... 24
Capitolul IV

DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD.............................. 29
Capitolul V

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD ŞI A SATELOR APARŢINĂTOARE....................................................................... 84
Capitolul VI

VIAŢA 103 SATUL 164 SATUL 169 SATUL 173 SATUL 233

SPIRITUALĂ

-

BISERICA

...................................................................................................................... UILEACUL DE CRIŞ

..................................................................................................................... POŞALACA

..................................................................................................................... TILECUŞ

..................................................................................................................... BĂLAIA

..................................................................................................................... CĂTUNUL CĂLĂTANI......................................................................................240 GLOSAR ALFABETIC ..................................................................................................................... 253

2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE ..................................................................................................................... 267

INTRODUCERE
Această lucrare intitulată, „MONOGRAFIA COMUNEI TILEAGD" se doreşte a fi o monografie istorică, fără a se neglija aspectele de ordin demografic-etnografic, economic şi spiritual. Nu au fost omise nici problemele fizico-geografice şi pedoclimatice. M-am oferit în mod voluntar să fac această lucrare, întrucât în ORAŞUL Tileagd am făcut cunoştinţă prima dată cu „lumea civilizată", încă din fragedă copilărie, începând cu anul 1925, când mă aduceau părinţii din satul natal Tilecuş, cu ocazia rezolvării problemelor de ordin gospodăresc; la Primărie, la Poştă, la cele două mori de măcinat cereale, care aveau şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi la târgul săptămânal de Vinerea. Aici şi cu aceste ocazii am început să-mi deschid orizontul cunoaşterii, să descopăr „O lume nouă" şi să gândesc ce va trebui să fac, ce sens să dau vieţii mele pentru a reuşi să depăşesc condiţiile în care am văzut lumina zilei şi modul sărăcăcios în care supravieţuia familia din care făceam şi eu parte. Am fost un copil precoce şi mi-am dat seama prea devreme asupra mediului care mă înconjoară. La baza acestei lucrări stau informaţiile de documentare din cărţile de Istorie ale unor scriitori români şi maghiari, precum şi din documentele istorice aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, la Arhivele Statului Filiala Oradea, Biblioteca Orăşenească, Serviciul de Cadastru, Direcţia judeţeană de Statistică Bihor Oradea, Capii Bisericilor Ortodoxe, Catolice, Rabinul Şef al Comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte documente cu conţinut istoric. La toate acestea se mai adaugă studierea toponimiei locale, culegerea şi selectarea creaţiilor folclorice locale, întocmirea unui glosar de cuvinte şi expresii utilizate în plan local, în vorbirea de dinaninte şi după terminarea Primului Război Mondial. Aşa cum am arătat în primele rânduri, această monografie, dorindu-se a fi o lucrare istorică, am considerat că nu este lipsit de interes ca să cuprind în cadrul ei şi un scurt rezumat al

3

Istoriei Transilvaniei, a existenţei de la începutul începuturilor şi a continuităţii Dacilor în judeţul Bihor, cu atât mai mult, cu cât că unii politicieni radicali, nici până în zilele noastre nu reuşesc, sau nu vor să recunoască ADEVĂRUL ISTORIC. Lucrarea este structurată pe mai multe capitole, în ordinea importanţei cunoaşterii conţinutului lor. Primele două capitole le-am dedicat datelor Istorice

4

ale Pământului Transilvan şi a existenţei Dacilor Liberi în judeţul Bihor din Epoca Romană. în capitolul III sunt prezentate aşezarea fizico-geografică şi condiţiile pedo-climatice ale comunei şi ale celor 5 sate aparţinătoare. Cap. IV. cuprinde trecutul încărcat de Istorie al Tileagdului şi ale satelor aparţinătoare, începând cu datele de atestare documentară a fiecăreia. Cap. V. cuprinde problemele demografice şi etnografice, evoluţia lor în timp, limba vorbită în anumite etape de dezvoltare a societăţii. Cap. VI. cuprinde VIAŢA SPIRITUALĂ şi deazvoltarea învăţământului, educaţiei şi culturii, ale populaţiei celor 4 (patru) religii convieţuitoare în aceleaşi spaţii: Ortodoxi, Romanocatolici, Reformaţi şi penticostali. Cap. VIL cuprinde VIAŢA ECONOMICĂ, agricultură, industrie, comerţ, transporturi şi meşteşugurile ţărăneşti, evidenţiind evoluţia lor spectaculoasă postbelică, precum şi involuţia în ultimele decenii, datorită unor factori care depăşeau puterile Administraţiei locale. Cap. VIII. cuprinde obiceiurile vechi, moştenite din generaţie în generaţie, folclorul local în versuri, transmis pe cale orală, colinzi de Crăciun şi de anul nou. Lucrarea se încheie cu un glosar de cuvinte, expresii locale (arhaisme specifice locului) şi cu bibliolteca selectivă a scriitorilor şi cronicarilor din a căror lucrări am extras datele care fac obiectul acestei lucrări.

5

Capitolul I SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI
încă din timpul Comunei Primitive, a existat o organizare TRACO-DACICĂ pe acest pământ Românesc. Sub conducerea lui Burebista, dacii ajung la cea mai dezvoltată formă statală, întemeind un Stat care s-a întins pe întreg terioriul de la Nistru până la Tisa -Dunăre şi Marea Neagră. După moartea lui Burebista, Statul Dac s-a fărâmiţat în opt (8) provincii. Sub conducerea lui Decebal s-a format din nou statul Dac care a fiinţat până în anul 106 e.n. când, după mai multe şi crâncene războaie a fost cucerit de către Romani, în frunte cu împăratul Traian şi transformat în provincie Romană. La data de 11 august 117 e.n., a încetat din viaţă împăratul Traian. După moartea lui, au început din nou ca să năvălească popoarele barbare, care nu mai purtau frică de rezistenţa imperiului Roman. Căutând toate izvoarele istorice, vom afla că în partea de răsărit a Europei meridionale, între Marea Adriatică şi Marea Neagră, trăiesc un adevărat mozaic de Etnii: croaţi, greci, maghiari, sârbi, slovaci, turci şi altele. Tot aici trăiesc însă şi românii, neamul cel mai numeros din această parte a Europei, estimat la cifra de peste 25.000.000 (douăzeci şi cinci) milioane persoane. Aşezările româneşti acoperă întreg teritoriul dintre Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră. Mai sunt însă foarte mulţi români care trăiesc în afara acestui perimetru, cum ar fi Aromânii din Grecia, românii de pe Valea Timocului, din câmpia Panoniei şi dincolo de Nistru. Aşadar, românii, ca şi alte neamuri din Europa, nu trăiesc toţi în Statul care le poartă numele, aflându-se şi dincolo de frontierele naţionale ale României, în statele învecinate. De asemenea, nu toţi cei care trăiesc în România sunt de naţionalitate română, mulţi fiind de naţionalitate maghiară, ţigani, saşi, lipoveni şi alţii. Trebuie însă precizat că numărul românilor care trăiesc ca minoritari în afara graniţelor României, respectiv în ţările învecinate, este mult mai mare, aproape dublu faţă de minorităţile etnice care trăiesc în România. Această situaţie se găseşte mai rar la alte state din Europa. Statisticile făcute estimează că românii

6

după ilustra lor. „înţelepciune" au migrat tocmai din Asia?! (nu cumva bazele ortodoxismului au fost puse în Asia ?!! ce gândiri „ilustre" a unui popor plin de „demnitate"!). în epoca premergătoare acţiunii militare împotriva Daciei. în mod treptat şi cu acordul reciproc. Dunăre şi Marea Neagră. Această situaţie a apărut în urma transformării latifundiilor în terenuri de vânătoare. încă din vara anului 117 e. Cercetând mai adânc izvoarele istorice. Din păcate aceste aberaţii au fost susţinute de către mai mulţi „gânditori" maghiari de-alungul secolelor. neputând suporta umilinţa înfrângerii s-a sinucis. până în zilele noastre. a fost aceea ca să descopere când.n. fiind un popor mult mai civilizat decât triburile dacice. după migrarea ungurilor şi alungarea românilor existenţi în Câmpia Panonică şi din o parte a Transilvaniei. într-adevăr nu se găsesc documente de arhivă care să ateste acest deosebit eveniment. aflăm că împăratul Romanilor Traian. au luat calea oraşelor. Nici un alt popor european. a început lungul proces de romanizare pe întregul teritoriu al Daciei. romanii s-au căsătorit cu fiicele dacilor şi cu văduvele luptătorilor căzuţi în luptele repetate care au avut loc. Decebal. majoritatea îndreptân-du-se sprea Roma. prin violenţă. întins pe întreg teritoriul României. au început să facă diferite construcţii şi să practice agricultura pe teritoriile corespunzătoare acestei îndeletniciri. Aceşti ţărani desrădăcinaţi. care. unde şi de către cine a fost încreştinat marele popor român?. a dat prilej unor cronicari şi istorici maghiari ca să falsifice istoria şi să susţină că atunci când au venit hunii cu conducătorul lor. Cel mai mare excedent a fost în metropolă. se ridică la cifra de 5. în câmpia Panonică şi în Transilvania. Un alt motiv serios pentru declanşarea războiului în Dacia. când au venit ungurii. Faptul că nici un istoric şi nici o cancelarie europeană nu au scris la vremea potrivită despre existenţa daco-romanilor ca un popor mare. nu mai are o asemenea situaţie în vecinătatea graniţelor sale de stat. a fost deposedarea fabulosului ei tezaur.000 (cinci milioane). au găsit toate terenurile pustii. Se ştie însă că poporul Dac era un popor 7 . Tisei. nelocuite. fiind vorba de un mare excedent de populaţie. cu preponderenţă în sudul Italiei. Attila şi mai târziu peste 400 de ani. Coloniştii romani.care trăiesc în afara graniţelor ţării noastre. pretinzând ca ungurii au fost primii ocupanţi şi că li s-a „furat" Transilvania de către românii care nici mai mult nici mai puţin. Din această simbioză s-a format de-alungul anilor ÎNTREGUL POPOR ROMÂN. au migrat din Asia! O altă problemă a istoricilor maghiari.000. alungând ţăranii de pe pământurile lor. cu ecuaţii încă necunoscute. dintre frontierele Nistrului. a avut de rezolvat o serioasă problemă socială.

căpetenia maghiarilor. susţinând că ungurii au fost primii ocupanţi ai teritoriul Transilvaniei. Anonimus mai aminteşte şi alte căpetenii ale Vlahilor din Transilvania: Menumorut. adică după ce Mihai Viteazul s-a încoronat la Alba Iulia ca domn al tuturor românilor. în buna tradiţie Europeană. aflând despre belşugul ţării Transilvane. Tuhutum. Cât priveşte Transilvania. asupra originii românilor. realizând pentru o clipă de neuitat.credincios şi-1 adorau pe Zeul lor Zamolxe. se aflau în Panonia când au venit ungurii. ori de Simon de Geza şi confirmate de Cancelariile maghiare sunt în deplină concordanţă cu mărturiile scrise ale altor izvoare istorice. Un călugăr dominican francez. poporul român s-a încreştinat odată cu formarea lui ca popor. Instructivă pentru motivele care determină schimbările de opinii a istoriografilor maghiari în corpare. la Kiev. Cele arătate de Anonimus sunt confirmate şi de alte cronici maghiare. sălbăticia faţă 8 . care arăta că românii. se găseşte un popor foarte mare. cronicarul maghiar Anonimus. ajunge să se confrunte în lupte grele cu acesta. un deznodământ care nu le convine deloc. Astfel. Nobilimea maghiară din Transilvania şi odată cu ea şi Ştefan Szamoskozy al nostru înţelege spre ce deznodământ se îndreaptă Istoria. scrisă spre cumpăna Veacurilor XI şi XII. afirmă cu seninătate latinitatea neamului românesc şi autohtonia pe meleagurile unde locuieşte. vestitul notar al Regelui Bela al III-lea şi al altui anonim care s-a semnat cu pseudonimul Andrei Du Nay (adică Dunai de la Dunăre) în cronicile lor scrise prin secolul XII sau XlII-lea. în lucrarea „Descrierea Europei". Este vorba despre Simon Geza. unirea într-un singur stat ale celor trei Provincii Româneşti: Moldova. denumiţi vlahi. într-o lucrare apărută în anul 1598. alungându-i pe români. consemnează în anul 1308 că în Sud-Estul Europei. încă de pe vremea năvălirii hunilor conduşi de Attila. unde domneşte un vlah (român) Gelu. aceasta era locuită de slavi. 1-a luat Isus Cristos. iar Apostolul Andrei le-a arătat calea dreptei credinţe. al cărui loc. Acesta. între Someş şi Mureş. Muntenia şi Ardealul. reuşind să-1 omoare şi să ocupe teritoriul pe care îl ocupa. în cronica lui Nestor. După anul 1600. cărora li se spune români şi că sunt păstorii Romanilor. precum şi Vlad în Banat. Astfel. aproximativ prin secolele IV-V-lea. arată că la venirea ungurilor în Panonia. Reacţia nobilimii maghiare a fost promtă! Uciderea mişeleşte a Voievodului Mihai Viteazul pe câmpia Turzii. se afirmă că ungurii s-au aşezat în Transilvania după ce i-au învins pe vlahii şi slavii care trăiau acolo. Anonimus povesteşte în detaliu cum. care a murit şi a înviat. în ciuda încercărilor unor istorici maghiari de a falsifica istoria. într-o ţară mare şi bogată. bulgari şi vlahi. Mai putem preciza că datele oferite de Anonimus. aflat în slujba lui Carol de Valois şi Carol Robert de Anjoux. stă mărturia scriitorului Ştefan Szamoskozy. în credinţa lor.

în deplină legalitate cu nobilimea maghiară. Acesta lansează o teorie istorică prin care susţine că românii au migrat în Transilvania. „în decursul timpului". Istoricii unguri însă nu! Cu privire la venirea românilor în Transilvania. fie înainte de Szulzer. care după anul 1601 „Descoperă" că Romanii şi-au retras coloniştii din Dacia sub Galenius. Printre primii se află acest Ştefan Szamosközy. Continuitatea „Dacilor" nu este încă pusă în discuţie. a cărui acoperire şi falsificare începe astfel să devină o datorie patriotică a oricărui bun istoric maghiar. se sprijinea pe următoarele argumente privind imigraţiile: 9 . Szulzer. cum să falsifice mai credibil Istoria pentru a nega că românii descind din strămoşii lor daco-Romani! Astfel. abia în Secolul al XII-lea. mărturiile antice despre părăsirea Daciei de către Aurelian. lipsa de drepturi politice a românilor din Transilvania. Cu această lucrare. o teorie istorică a migraţiei românilor în Transilvania. au recunoscut în termeni categorici Autohtonia românilor. de o convingătoare competenţă. elveţian de origine. Leipzig 1871. cu saşii şi secuii.de populaţia românească. teza lui Szulzer a fost reluată şi dezvoltată peste aproape un secol de către Robert Roesler în lucrarea: „Rumänische Studien Untersuchungen Zur Aszterar Geschichte Rumänien" (cercetări asupra istoriei mai vechi a României). stabilit în Transilvania prin căsătoria cu fiica unui sas. Alături de refuzul Curţii de la Viena şi a Dietei din Transilvania. fie după acesta. nu numai în urma ungurilor dar şi în urma saşilor. ortodoxismul lor care nu putea fi deprins numai în sudul Dunării. va prezenta cronicarul Francsisek J. Szulzer oferă teoria: „Tăcerea izvoarelor istorice până în Secolul al XIII-lea. Deci. Dar. un Szenturay va susţine supraveţuirea coloniştilor Romani numai în Principatele Româneşti extracarpatice de unde au venit în Transilvania peste munţi. pentru a obţine drepturile ce le fusese uzurpate cu mai bine de trei secole în urmă. care au învăţat limba latină de la stăpânitorii lor Romani. românii de mai târziu fiind de fapt descendenţi ai dacilor. a prezenţei românilor în nordul Dunării şi în Transilvania. Cancelariile maghiare şi-au frământat mult minţile. vechi sau moderni. adică în focul disputei politice iniţiate de români. scrisă în anul 1871-1872. influenţa slavă a limbii române. influenţă care nu se putea exercita decât în sudul Dunării. lucrare care a avut un ecou larg în lumea Europeană. Se ştie însă că toţi istoricii. se înscrie la cuvânt şi Francsisc J. în cartea sa „Geschichtes des transalpinischen Dacien". printre care şi dreptul de a se bucura de legile ţării. absurdă faţă de adevărul istoric. Abia spre sfârşitul Secolului al XVII-lea. pentru început este negată romanitatea românilor. Szulzer. Szulzer a gândit să-i facă pe plac socrului său şi altor saşi! Nu se ştie dacă a reuşit. Teza „Roesleriană" cum a fost numită.

care argumentează că vatra de formare a poporului român trebuie căutată în Asia. prin Secolul al XlII-lea. ei au emigrat în Nord. după „luminata înţelepciune a cronicarilor unguri". Lipsa de valoare documentară a cronicei scrise da Anonimus (notarul Regelui Bela). unde găsesc ungurii care erau instalaţi ca stăpâni ai locului. Piesker. ocupând definitiv Sud-Estul Europei. cu cele două principate care s-au unit în anul 1859. Dacia a fast evacuată de către Aurelian. 3. idee atât de trăznită încât nu a fost împărtăşită de nimeni. al XlII-lea. Teza Roesleriană este susţinută de către istoricul ungar P. Hunfalvi care de fapt şi-a schimbat numele din P. Tăcerea izvoarelor Istorice asupra prezenţei româneşti în nordul Dunării vreme de un mileniu (mileniul imigraţiilor). unde şi-au format o limbă. A. Problema continuităţii românilor în Dacia era cât pe ce să primească o soluţie definitivă la istoricul Austriac J. Dacii au fost exterminaţi de cuceritorii Romani şi nu pot fi consideraţi înaintaşii românilor de azi. românii s-au format ca popor în Munţii Apenini. Apariţia acestei teorii este circumstaţiată politic. 6. 4. cu progres în toate planurile da Stat. care treptat s-a transformat în terenurile goale şi mai puţin populate de la Nord. se explică prin îndelungata vieţuire a românilor în sudul Dunării. Jozsef Karâcsony este mai tranşant: românii s-au format în Romagna de unde au venit în Dacia după anul 1526. Aici în sud. 5. Pentru istoricul Ludovik Rethy. în Secolul al XTX-lea afirmă că românii din Transilvania sunt descendenţi din coloniştii Romani. Influenţa slavă asupra limbii române. Cronicarul I. la al cărui ordin întreaga populaţie a trecut Dunărea în Sud. Makai consemnează ca românii aflaţi în Maramureş au venit din Moldova. 2. limba română a suferit o puternică influenţă albaneză. Dessler. iar de aici au migrat în nordul Dunării. Ştefan Katana şi I. Iosef Kemenyi. Hurdadorfer şi naţionalitatea.1. precum şi nădejdilor de unire ale tuturor românilor din Ardeal. în Sec. având menirea să răspundă opoziţiei româneşti din Ardeal la instaurarea Dualismului şi la suspendarea oricărei autonomii Transilvănene. Peninsula Balcanică a fost deci punctul de plecare a poporului român. susţine în mai multe lucrări că: românii sunt descendenţii tracilor romanizaţi în ţinutul cuprins între Dunăre şi Balcani. la sfârşitul 10 . X. de unde au migrat în Balcani ca păstori romani. conchide Robert Roesler. în Transilvania au ajuns în Sec.

menite să umfle unele cifre şi să scadă altele.909.260 români erau 1. la 2. Cu tot adevărul istoric. Ardealul este mai înainte de toate Românesc! După cum am putut vedea. De asemenea în anul 1740. Deci. a reieşit următorul raport demografic între românii şi maghiarii din Transilvania: în 1880. istoriografia maghiară nu-şi pune problema continuităţii româneşti în Transilvania şi afirmă.231 maghiari şi 441. deşi au trecut atâtea veacuri. Concluzia: Prin proporţia numerică a populaţiei. deşi întocmite prin aplicarea a diferite tertipuri.763. care este un semn sigur că ei sunt în Transilvania urmaşii vechilor coloni Romani. disproporţionat. consemnează că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de limba veche Romană ca naţiunea Vlahilor. erau 916. Recensămintele efectuate de către statul maghiar pentru populaţie înainte de primul război mondial. în veacul al XIX-lea. cu toate dovezile de necontestat. la 2. András Huszti. când propaganda revizionistă a „descoperit" că maghiarii şi secuii sunt de aceeaşi naţionalitate. a preponderenţei elementului românesc în Transilvania. prezenţa românilor în Transilvania la data venirii ungurilor aici. Istoriografia maghiară modernă şi contemporană îşi pune însă problema continuităţii româneşti.617.027 secui. iar în anul 1778. gata ca să sacrifice orice adevăr istoric şi orice principiu. în 1900.636 secui. Iosef Becko precizează că: „Vlahi se trag din Romani.674 români. pentru interesele Statului Maghiar multinaţional. erau 1.394. Astăzi au ajuns în stare de servitute faţă de nobilii maghiari din Transilvania dar. nu au putut ascunde totuşi realitatea cunoscută tuturor.294. De menţionat că statisticele oficiale maghiare făceau distincţie între maghiari şi secui.292 secui. nu şi-au pierdut nici limba. Ungaria anilor 1867-1918. câte odată în termeni dramatici! Istoriografia modernă 11 . nici obiceiurile strămoşeşti". anume din coloniile pe care Traian şi ceilalţi împăraţi le-au adus în Dacia". în raport cu populaţia propriu-zisă maghiară în cadrul Imperiului Habsburgic. Această distincţie străveche a încetat să mai fie făcută după data de 1 decembrie 1918.628 maghiari şi 353. scoasă în evidenţă de cele 3 recensăminte. la 2. conform acestor recensăminte. opiniile maghiare au evoluat între două poziţii radical distincte şi contradictorii. odată cu conflictul făţiş declarat la 1848 între români şi maghiari.647 maghiari şi 404.Secolului al XVUI-lea. agravat prin instituirea Dualismului Austro-Ungar. în 1910. drepturile civile ce se cuvin în mod legal poporului român. Nu le-a contestat-o nimeni această identitate.421 români. La începutul. în termenii cei mai categorici. toţi istoriografii maghiari s-au aliniat într-un front comun antiromânesc. Cancelariile maghiare nu au recunoscut nici în ruptul capului.

care duc poporul la rătăcire. Replica maghiară la cererea românilor de drepturi egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. Cazuri concrete s-au cunoscut în comuna Vârciorog.maghiară încearcă să demonstreze că nu au nici o valoare documentară acele cronici maghiare din Secolele XII—XIII-lea care consemnează o străveche prezenţă românească în Transilvania. Virâg. evrei. Ferencz. ori de câte ori s-a putut. Orbiţi de politica rasistă pe care o aplicau la toate nivelurile. emanând de la Papa Nicolae al IV-lea. deoarece în Secolul al XIII-lea. sfătuindu-i ca să nu-şi schimbe naţionalitatea şi religia. care-i scutise de război pe nobili. Maghiarizarea Ardealului: români. care se străduiau ca să susţină fiinţa naţională a românilor. a fost aplicarea politicei de deznaţionalizare. sârbi. Mai întâi s-a urmărit desfiinţarea a cât mai multe şcoli româneşti. obligaţia s-a transformat repede într-o plăcută îndeletnicire. slovaci. Astfel. cnejii şi ţăranii îşi vor pierde moşiile dacă nu-şi botează copiii în legea Catolică"! O discriminare asemănătoare la nivelul aristocraţiei făcuse incă din anul 1426 acelaşi Rege Sigismund. se ordonă următoarele: „Se despoaie de avere toţi nobilii şi cnejii. încă din Secolul al XIII-lea s-au deslănţuit persecuţiile împotriva preoţilor de religie ortadoxă. localităţi unde funcţionau şcoli ungureşti de stat şi pe a căror teritorii aveau grofii unguri moşii. care ţin pe moşiile lor preoţi ortodoxi. saşi. etc. precum că 12 . prigoană mai puţin creştinească. Alt mod de maghiarizare s-a încercat de către grofi şi latifundiari. prin înşelarea românilor ca să le fie naşi la copiii nou născuţi şi să le dea nume ungureşti la botez ca: Gâspăr. tic. drepturi ce ar decurge din faptul că ei sunt locuitorii cei mai străvechi în Transilvania şi cei mai numeroşi. comuna Ţeţchea şi în satul Hotar judeţul Bihor. deranjează Cancelariile acestora când românii încep ca să emită pretenţii politice. Eszti. la băieţi şi de Rozsi. până ce ortodoxul nu se va boteza la preotul latin. Se pare însă că pentru regii şi nobilii unguri. Nobilii. s-a încercat în primul rând prin şcoli. la fete. deşi acestea se întreţineau din subvenţiile cetăţenilor români. Viola. Să se confişte proprietatea preoţilor români şi să fie expulzaţi din ţară. Lajos. de maghiarizare a acestora şi a celorlalte naţionalităţi din interiorul Imperiului habsburgic de odinioară. Cu aceste nume îi înregistrau la Ofiţerul Stării Civile. românii abia începeau să se stabilească în Dacia! Adevărul este că problema continuităţii românilor în istoriografia maghiară. ideologii unguri făceau afirmaţii prin presă. Presiunea asupra preoţilor venea de la Autoritatea Papală. cu rrecizarea că nu şi pentru cei români. înainte de anul 1918 şi după. Concomitent au făcut colonizări maghiare. armeni. Căsătoria între ortodcşi şi între cei de Legea Romei este oprită. într-o dispoziţie din 1428 a regelui Sigismund.

„maghiarimea este sortită să devină. cea iintâi naţiune a lumii" (A magyar hivatva van reâ hogy elso nemzete legyen a 13 .

bunăstarea acestora depinde de maghiarizarea celorlalte naţii. încă cu o sută de ani înainte de 1867. fără a mai ţine seama cum s-a ajuns la ea. Comisia Internaţională de pe lângă Conferinţa de pace de la Paris. 14 . în judeţul Cojocna. cu scopul de a contracara preponderenţa românilor. la încheierea păcii. tot „Terra deserta" la dispoziţia bunului plac a unor falsificatori ai Istoriei. au devenit cu forţa maghiare în mod artificial. anticipa că nobilimea maghiară este şi va fi mereu îngrozită ca să nu-şi piardă veniturile şi privilegiile. Dobâca. Astfel. suferind o revizuire. care a fost foarte mult influenţată prin politica de colonizare şi de maghiarizare cu orice preţ: Conducătorii Statului „naţional unitar" ungar. câmpia. După o mie de ani. care a verificat pe teren delimitarea demografică dintre cele două state a luat în considerare starea de fapt din acel moment. a stârnit şi o politică de colonizare a Ardealului cu maghiari aduşi din alte părţi ale Ungariei.vilâgnak) şi acest lucru se întâmpla nu la publiciştii de poiezie. Armeni. o serie de comune care mărgineu spre Vest teritoriul preponderent românesc. Opt colonizări au avut loc în Ardeal. Drighin în 1903) precum şi din Viţa. sub preşedinţia contelui Bânffy Béla şi a deputatului Horvâth Gyula. Sărmaşul Mare în anul 1894. în viziunea politică a majorităţii feudalilor unguri. Astfel că până în anul 1918 ca rezultat al acestor colonizări. Szolnok. a Societăţii „Emke". părţile mărginaşe secuimei şi împrejurimile de-alungul râurilor. Nimigea era să fie alipită la judeţul Szolnok. Planul de colonizare a prevăzut mijlocul Ardealului. Nimigea şi Baia Mare. ci la oamenii politici cu trecere cum a fost Hoitsy Pali. Pişchi şi Pociovelişte în anul 1910. unul dintre cei mai tenaci colaboratori la „Budapesti Hîrlap"! Cunoscându-şi bine conaţionalii. comunele Terihas. iar 13 în Caraş-Severin şi Banat. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat secţia colonizării secuilor. printro măsură de Cabinet a primului ministru Besuiet. concomitent cu colonizările făcute. Iosif al II-lea. însăşi marale patriot Kossuth declara că „fără maghiarizarea croaţilor. frontierele de apus ale României nu au fost fireşti. Ardealul era pentru „Emke" şi autorităţile de la Budapesta. îndeosebi din „Pusta". din Caras în 1903. ocupând Ardealul printr-o dispunere continuă de aşezări. de a micşora procentul majoritar românesc. prin colonizările maghiare făcute în anii premergători primului război mondial. S-a mai avut în vedere colonizarea comunelor Feldioara.000 de români. spre ţara mamă. în judeţul Turda (Luduş. au organizat o prigoană poliţienească asupra luptătorilor naţionalităţilor oprimate. poporul maghiar sau privilegiaţii statului maghiar!!? Realitatea celor 3. când s-a constituit Dualismul Austro-Ungar. românilor şi a saşilor. Cu alte cuvinte se poate vorbi de un revizionism maghiar înaintea Păcii de la Trianon.000. noi suntem sortiţi pieirei"! întrebarea s-ar putea pune: „care noi?".

este faptul că atât legislaţiunea. care este nepărtinitor. germani două milioane. în zadar am încercat toate formele şi mijloacele legale!! în zadar ne-am plâns la toţi factorii competenţi ai statului. care toţi doresc ca să trăiască în pace frăţească cu maghiarii. în această cauză este conştiinţa naţională a poporului român. Mai poate fi vorba da judecată dreaptă. am fost terorizaţi într-una de când am demonstrat lumii civilizate asupririle ce le îndurăm. în primul rând intelectualii. La acest proces s-a ajuns în urma acţiunii energice şi în acelaşi timp paşnice a românilor din Ardeal. unde s-a judecat în 1894. românii semnatari ai documentului au ajuns în boxa acuzaţilor la Tribunalul din Cluj.000. Apărătorii noştri au fost siliţi prin violenţă să se îndepărteze. nu însă şi pe conştiinţa noastră care. S-a agitat prin presă opinia publică maghiară reprezentată prin Juriul din Cluj. la insistenţele Guvernului din Budapesta. avocatul Ioan Raţiu. dar Dumneavoastră sunteţi stăpâni pe individualitatea noastră fizică. împăratul. de apărare în interesul juridic? Nu! Puterea. cerând de la dânsul ca să înceteze măsurile de reprimare prin care în Regatul poliglot al Ungariei. Exclusivismul de rasă a declarat război de exterminare a limbii şi naţionalităţii române. în contra noastră şi a întregului popor român.mergând până la omucideri nepedepsite! Se aştepta ca în urma acestor prigoane să părăsească Ardealul un număr cât mai mare da români. Dacă nu sunteţi D-voastră competenţi să ne judecaţi. memorabil printre altele. osândindu-i pe vinovaţi. 15 . cele (6. nici măcar textul memorandului nu 1-a primit.000) şase milioane de maghiari. sub ocrotirea legilor drepte şi egale pentru toţi! (din apelul Academiei Române către toate academiile din lume. face ce voieşte! Nevinovaţi suntem. din toate straturile sociale.000. caută să reducă la tăcere şi supunere oarbă. Publicând acest text. cu misiunea de a înmâna „ÎmpăratuluiRege al Austro-Ungariei" doleanţele româneşti. sârbi. croaţi. la 1 iunie 1894). ci aplicarea forţei. a refuzat să-i primească pe români. vorbă de dreptate nu poate fi. Aţi proclamat că forţa învingă dreptul şi aţi arătat în faţa lumii că nu judecata dreaptă primează.000. cât şi guvernul ne-au dus la convingerea de nestrămutat că în faţa lor. Am fost violentaţi şi aici. Un moment deosebit de important în această confruntare 1-a constituit vestitul proces al „memorandiştilor". slovaci 6.000. Cităm din acest discurs istoric: „Ceia ce ne-a silit pe noi şi pe întregul popor român să facem acest demers. în zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat în repetate rânduri pentru respectarea drepturilor noastre naţionale. pentru cuvântul rostit de unul dintre liderii români. Să nu ne cereţi nouă ca să fim complici în acest proces simulacru. să ne judece Tribunalul lumii civilizate. celelalte unsprezece milioane de nemaghiari: Români 3. care au trimis la Viena o delegaţie de 300 persoane. procesul „memorandiştilor".000. pentru noi.

românii constituind majoritatea covârşitoare a populaţiei ţării. osândindu-ne veţi izbuti numai să dovediţi lumii că maghiarimea este o notă discordantă în concertul civilizaţiilor lumii!!!" Curtea cu Juraţi din Cluj i-a osândit pe memorandişti la ani grei de temniţă.052. revendicare care să fie înscrisă într-o constituţie bazată pe principiul federaţiei. 4. în anul 1919. Ei cereau încorporarea Transilvaniei în Statul Ungar şi să aplice românilor opresiunile devenite de nesupartat. politică pe care o promovează de o mie de ani. Transilvania şi Banat s-au întrunit într-o mare adunare. Sârb şi Slovac.250. ucigând oameni nevinovaţi. atât din punct de vedere politic cât şi eclesistic. a consfinţit unirea Transilvaniei cu România. 0.Prin spiritul da intoleranţă. numai de plăcerea de a vedea curgând sânge. prin tratatul semnat apoi la Trianon. la ură şi la crimă împotriva poporului român. din totalul populaţiei ţării 71. România a rămas un stat naţional unitar. pacea de la Versailles.1% greci 0. 2.3% altele. dar Tribunalul lumii civilizate i-a condamnat pe strâmbii judecători. sloveni.3% ruşi. impunând supremaţia elementului maghiar. au obţinut jumătatea de Nord a mult râvnitului Ardeal.896 locuitori în anul 1930 faţă de aproximativ 7. printr-un fanatism de rasă fără precedent în Europa.5 ţigani.9 maghiari. Românii din Ungaria şi Transilvania. 0. 4% evrei. împrejuriri în care sau comportat tot atât de crud ca hoardele hunilor de odinioară.3% sârbi.3% cehi şi slovaci. revendicînd o administraţie naţională autonomă. 3. 0.16% germani.3% polonezi. O asemenea constituţie o cereau şi popoarele Croat.000 înainte de anul 1918 şi o populaţie de 18. Mai mult. în număr de trei milioane şi jumătate. Maghiarii însă nu au acceptat revendicările legitime ale raselor vecine.000 în anul 1916.000 persoane şi au adoptat în unanimitate o rezoluţie. prin dictatul de la Viena. 7. porniţi pentru a falsifica adevărul istoric. Unind toate provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină. 0. avându-1 în fruntea acţiunii pe ministrul Battyânyi. 0. 1. 0. lipsiţi de apărare. Cu toată înverşunarea politicienilor unguri ale vremii. proclamă detronarea Casei de Austria. 2% bulgari. luptă în continuare ca sa dobândească autonomia.9% erau români. Potrivit Recensământului făcut în anul 1930. Favorizaţi fiind de premizele declanşării celui de-al II-lea război mondial. faţă de 137. România întregită în hotarele sale istorice.2% ruteni şi ucrainieni. nu numai că s-au declarat nemulţumite cu tratatul de la Trianon. râvnind la cucerirea Ardealului.p.049 km.9% turci. avea o suprafaţă de 295. Atunci când le-a sunat 16 . din august 1940. dar au îndemnat timp de douăzeci de ani naţiunea maghiară. în număr de peste 40. românii din Ungaria. croaţi. Cercurile politice de la Budapesta. luându-se în considarare situaţia demografică a acestor regiuni. La data de 15 mai 1848.6% găgăuţi.

Legăturile cu lumea romană ale dacilor din judeţul Bihor.. în perioada secolelor II—IV era noastră. influenţată de rezultatele muncii romanilor. în retragere au făcut alte crime în rândul civililor şi au distrus bunuri materiale. în Secolul al X-lea. atestată documentar din anul 1075. începând cu Secolul al X-lea. Chistag. a urmaşilor lui şi a lui Decebal. După secolul al Xl-lea. teritoriul judeţului Bihor nu a fost încorporat în Imperiul Roman. se găsea pe drumul feudalismului. fiind vorba despre dinari Imperiali care au fost emişi de către Antonius Pius in 138-168 e. o atestă descoperirea de monede romane din Tileagd. alungându-i din proprietăţi?0 lor. treptat are loc şi aici romanizarea. Marius Aurelius în 161-180 şi Lucius Verus 161-169. este semnalată conform documentelor de arhivă. totuşi prin legăturile populaţiei cu lumea Română. cu centrul în Cetatea Biharea.Pădurea Craiului. în mod treptat. 17 . Vadu Crişului. pe fondul populaţiei româneşti.ceasul istoriei. în „Legenda Sancti Gerhardt" se arată că populaţia de pe valea şi terasa Crişului Repede.. Descoperirile arheologice atestă participarea dacilor din Bihor la formarea Daciei libere sub conducerea lui Burebista. de unde au luptat împotriva cotropitorilor care râvneau la tezaurul în aur. populaţia din Bihor a fost organizată în voivodatul condus de Menumorut.n. în anul 106 e. jefuind tot ce s-a putut jefui. După cucerirea Daciei de către Romani. monede despre care vom relata mai pe larg în documentaţia lucrărilor Arheologice de la Cetatea Biharea. Capitolul II EXISTENTA SI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR Existenţa populaţiei Geto-Dace pe cuprinsul actualului judeţ Bihor. adunat de către daci din Munţii Apuseni. atât în agricultură cât şi in construcţii de locuinţe. în cadrul larg al lumii rurale daco-romane. cunoscuţi sub denumirea de Dacii liberi din epoca Romană. Sub conducerea lui Burebista şi a lui Decebal. au început să pătrundă grupuri ungureşti care prin violenţă au ocupat terenurile fertile ale românilor.n. dacii din Bihor au construit cetăţi pe munţii greu accesibili . Călăţea şi Ineu.

documente scrise din arhive. atestă primele aşezări omeneşti Bihorene.începând cu anul 1075 e. printr-un act de danie. redactat 18 . Biharea şi Chistag care.n..

Regele Geza II al Ungariei. Chistagul. se întindea 19 . cum este denumită în tradiţia locală. menţionată „Mezotelegd" şi a fost atestată documentar în 1256. în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săpături sistematice în ultimii ani. 1983. au fost cartografiate în perioada anilor 1527-1598 de către cartograful Abraham Ortelius născut în Anvers. pe atunci se numea Willa Quest (I. în urma descoperirilor arheologice de la Cetatea Biharea.în limba latină. acest act de danie este primul care vorbeşte despre Bihor. se află cetatea de pământ de la Biharea. respective în cea românească din feudalismul timpuriu. locuite de români. Ortelius a făcut călătorii în mai multe ţări Europene. După acest eveniment. Tot în lucrarea respectivă este consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei. lângă un castru Roman de graniţă a luat fiinţă localitatea Tilegd. în perioada anilor menţionaţi. La sud de cetatea de pământ şi pe locul cetăţii. filiala Arhivelor Statului Bihor. Ulterior. în anul 1075 câteva sate din Bihor. p. Aceste ţinuturi şi localităţi Transilvane. 22954. arheologii şi istoricii şi-au dat seama că cetatea de pământ de la Biharia s-a ridicat în. Alte documente de arhivă aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea ne relatează cu lux de amănunte asupra existenţii şi continuităţii dacilor în actualul judeţ Bihor. denumită astfel de către secuii care s-au aşezat aici. în valea Crişului Repede. personalitate care era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. 8). ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadin). în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare. Popovici. aşa cum am mai arătat. în lucrarea sa întitulată „Transilvania Dacică Teatrum Orbis Terarum" se află textul şi harta Transilvaniei (295 x 420). lucrare în care este consemnată localitatea Tileagd. perimetrul unei staţiuni arheologice cu mai multe nivele de locuire. cele din epoca veche (din antichitate). „Pe terasa stângă a pârâului Cismeu. care odinioară era Dacia. Să le derulăm conţinutul după cum apar detaliate în documentele de arhivă. a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sunt bine reprezentate prin descoperiri arheologice. Este normal de presupus că localităţile care au făcut obiectul daniei actului amintit erau sate închegate şi vechi. menţionându-se şi ocupaţia localnicilor cu creşterea vitelor şi albinăritul. Bucureşti. în vremea dacilor liberi de epocă romană şi postromană. prefeudalism şi feudalismul timpuriu. stabilind prietenii cu cartografii vremii. dăruieşte Mănăstirii Gran din Slovacia. cunoscută încă din secolul trecut. în epoca dacică. tot mai multe aşezări omeneşti sunt evidenţiate în documentele vremii şi în mod deosebit prin Recensămintele anuale de impozitare. cetatea lui Menumorut. Din cât cunoaştem. în zona de Nord-Est a satului. Harta şi lucrarea menţionată se găseşte la Britisch Muzeum P. cetate care a fost atestată documentar în anul 1075. demonstrând o continuitate de civilizaţie autohtonă.

singuri sau alături de celţii localizaţi lângă aşezarea dacică. a feudalismului timpuriu din centrul Europei. Cseplo si J. Arheologul Cîujan M. e) Aşezarea a fost locuită în continuare şi în secolele IV-VI e. clar identificată în aşezare prin ceramica sa specifică.n. Rusu. la locul „Lutărie" şi în cetate apare un strat arheologic compact. locuirea staţiunei în epoca Romană a fost observată în mod just de către H. b) Cultura prototracică otomani (II—III) este reprezentativă la Biharea prin ceramică descoperită în aşezarea de la sud de cetate. la locul numit „cărămidărie" şi în depozitul de bromuri de la sfârşitul acestei epoci şi începutul Haltstatului. podoabe. dacic halstatian (C şi D) şi de la începutul „La Teneului" secolele IV—II înaintea erei noastre. In partea de Sud a cetăţii. în cazul în care nu se vor fi asimilat la masa populaţiei dacice. depozit încadrat cronologic de M. specialist în depozitele de bromuri pe întreg teritoriul ţării noastre. ceramică cărămizie şi gălbuie de factură romană provincială.în neolitic o aşezare a purtătorilor culturii Tisa. aşa numită „Cetate a Fetelor". o locuire dacică sigură la Biharea presupune corect. cărora le urmează purtătorii culturilor Baden şi Coţofeni. la începutul secolului XX. unelte. desigur în limitele altor cunoştinţe. cu forme caracteristice şi mult grafit în pastă. în seria depozitelor Cincu-Suseni. că dacii de la Biharea au continuat să locuiască în vechea lor aşezare şi in Epoca Romană. ceramică. încă cu mai bine de 7 (şapte) decenii în urmă. morminte din secolul IV era noastră iar S. şi P. Roska a dezvelit în săpăturile sale din 1924-1925. dacilor de la Biharea li se adaugă un contigent de populaţie Celtică. c) Dacii din epoca arhaică a civilizaţiei lor (Halstathul mijlociu şi târziu de la începutul „La Teneului") au ridicat o cetate de formă neregulată pe terasa Cesmeului. La începutul secolului III înaintea erei noastre. d) Ştim astăzi sigur. terra sigilată. parţial acoperită şi parţial refolosită în cadrul marii cetăţi patrulatere de la începutul feudalismului românesc. pe baza materialului concret. Alături de ceramica dacică tipică (lucrată cu mâna sau la roată) s-au descoperit la Biharea şi multă ceramică Romană. 20 . O cetate dacică. Această realitate. Aşezarea dacică de epocă Romană se întindea în partea de Nord-Est a cetăţii şi pe locul actualei cetăţi. Karâcsony. Cseplo. ustensile. arheolog orădean.

. V-VI e. a descoperit ceramică. M. un bordei din sec. cu ocazia săpăturilor sale de salvare. Rusu a dat la iveală. imitând piese de metal.n.Dumitraşcu în anul 1973. una mai mică şi a doua mai mare. cu ocazia săpăturilor efectuate în cetate şi la locul numit „Lutărie". lucru ce s-a găsit şi la ţipaturile lui Sever Dumitraşcu în anul 1973. VI e..n. ceramică din sec. cu buza lobală şi toarta tersionată. dintre care amintim: ceşti. 21 . In anul 1954. unelte şi podoabe din secolul IV-V era noastră.

a ieşit la iveală în urma săpăturilor din anul 1973. inele de tâmple. de soarta acesteia era legată soarta Ţării Crişurilor. predomină ceramica autohtonă. istoricul Ştefan Pascu scria despre cetatea de la Biharea următoarele: „Castrul de la Biharea era centrul voivodatului lui Menumorut. lângă spaţiul românesc de la Biharea s-au aşezat şi un grup de slavi. eventual germană veche) şi ornamentată cu benzi de linii simple sau în val. ustensile. uneori intercalate. pecinegă) sau mai târziu de cea maghiară. arhaice.n. Construirea cetăţii de la Biharea de către populaţia locului în sec. a fost ridicată cetatea patrulateră de pământ. deosebită de ceramica slavă arhaică. VII-X e. cetatea lui Menumorut. lucrată cu roata înceată. efectuate în cetate şi în aşezarea la sud de cetate. După câte ne dăm seama până în prezent. în sec. la picioarele morţilor fiind depuse cápate de cal -. Rusu. Din această cetate s-au dat luptele dintre populaţia românească şi cetele cotropitoare maghiare. brăţări. podoabe. spre sud până la Crişul Alb. de geografie istorică şi de către medievistul maghiar Gyórgy Gyorfi. de cea turcomana (avară. VIII—IX. Aici au fost descoperite unelte. care au convieţuit cu populaţia autohtonă şi care au fost asimilaţi de români în secolele următoare (IX—XIII). remanent română sau mai degrabă Bizantină.. care au forme neregulată. la locul „Lutărie". deosebită de celelate Slave din centrul Europei. După părerea lui M. lucrate la roata rapidă (pe alocuri mai păstrează elemente tehnologice de factură postromană. arme-vârfuri de săgeţi. greutăţi de lut şi ceramică lucrată cu mâna. nu ar fi exculs ca cele 8 morminte de călăreţi. zăbale. ornamentată cu linii simple sau cu linii în val. Acest proces se oglindeşte în studierea ceramicei din aşezare unde începând cu secolul VIII. Sintetizând ştirile istorice şi arheologice. orientat Est-Vest. Se presupune că în secolele VII—VIII e. alte ustensile amnare.. o sabie. cu inventar caracteristic maghiar pentru prima jumătate a secolului X e. Se pare că din acea vreme datează şi cele câteva 22 . scăriţe pentru şea. Castrul Biharea a fost lăsat mai departe în stăpânirea lui Menumorut dimpreună cu un vast hinterlanat al acasteia. topoare. cetatea de reşedinţă a voivodului. X e. descoperite pe dealul „Şumuleu". să fie aparţinut ungurilor căzuţi în luptă pentru cucerirea cetăţi. piese de harnaşament.n. după împăcarea dintre Ducele Bihorului şi Ducele Árpád. aici au găsit maghiarii mari bogăţii. râşniţe. VIII—IX a fost observată pe criterii istorice. de tipul „Stare-Mesta-Nicoleană". sec. aici s-a organizat cea mai îndârjită rezistenţă. cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. trasă tiroid la pasta moale a vaselor.n. ornamentată în maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia.n. Cetatea patrulateră de pământ de la Biharea indică prin forma sa că este de origină Sudică.f) Un bogat material arheologic din sec.

monede. desvelite deM. pe lângă ceramică. Rusu în anul 1954 la locul „Cărămidărie". coliere. nu pot fi date şi atribuite cu precizie. găsite în cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină. ustensile ci şi cele 506 (cinci sute şase) morminte. pomenite în cronica lui Anonimus. probabil de provenienţă Central Europeană. la sud de cetate. Au fost găsite în schimb podoabe ca: inele de tâmplă. în secolele IX-XI. a inventarului concludent şi a unor analize antropologice ferme. Atât în cetate cât şi în aşezarea din jur. diferită de seria Slavă de tip Moravia de la Ciumbrud. din punct de vedere etnic. dar temporară. Roskaînanii 1924. după trecerea evenimentelor pomenite în cronica lui Anonimus. Şi în incinta cetăţii. o populaţie brahicefală cu evidente urme Mediteraniene. morminte din care lipsesc cu desăvârşire armele. vechea aşezare dezvoltată.fragmente ceramice nelocale. eventual al pecinegilor care au avut o vreme dominaţia politică şi în aceste părţi. din lipsă a materialelor. pandantine. unelte. le corespunde nu numai descoperirea de ceramică. La „Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuinţe datând din aceste secole. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteristice din secolele VIII—EK. ornamentată cu linii incizate striuri (kamatric) şi ceramică ornamentată cu rotiţe. descoperite de M. Acesteia i se adaugă cele două cuptoare. în săpăturile din anul 1973 s-a descoperit ceramică şi piese de inventar datând din aceste secole. vase. Deţinem în schimb concluziile unui studiu recent de antropologie publicat de Olga Necrasov. arătând un cimitir al unei comunităţi paşnice. Acestor secole XI—XII—XIII. în care se consideră că scheletele din cimitirul de la Biharea „Cărămidărie" prezintă certe urme de asemănare cu două grupuri de schelete de la Sud-Est de Carpaţi. cu unele elemente protolrapcide şi Nordice. legată de începuturile istoriei noastre medievale. Din secolele XIII-XVI.1925 şi 18 desvelite de M. După opinia cercetătoarei amintite. au fost descoperite în anul 1973 încă 9 (nouă) morminte (probabil un alt cimitir) cu inventar foarte sărac (inele de bronz şi de argint) şi care. mai amintim descoperirea la Biharea. deocamdată. făcând faţă noilor condiţii istorice. a unor pinteni de fier cu rotiţă (restul elementelor de cultură materială de mai târziu nu interesează rândurile de faţă). viaţa comunităţii locale a continuat în vechile coordonate. posibil mărită. sub nivelul din secolele XI—XIII. brăţări. va fi şi prima cetate dacică din Istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată în 23 . din cimitirul de la locul „Cărămidărie". Se cuvine în schimb să amintim că Cetatea de la Biharea. ele formează o serie autohtonă. mărgele de pastă şi din sticlă. ceramica imitând-o pe cea bizantină. în mijlocul comunităţii locale din cetate. Sporadic îşi face loc elemente noi. este o continuare organică tehnologică şi statistică a ceramicei locale lucrată la roata rapidă şi ornamentată cu benzi de linii simple şi în val. Rusu în anul 1954.

Se pare însă că această încercare nu a dat rezultatele scontate şi Ladislau I. 58). Tot cu ocazia lucrărilor agricole pe terenul localităţii Tileagd. să ridice un alt centru politic şi religios. invazia turcească-turcomană. în încheierea acestei naraţiuni prezentăm biblioteca documentelor istorice privind Cetatea de la Biharea: 1.E. Karăcsony . Oradea de dinainte de invazia tătărească şi de după 1241-1242. în locul vechei cetăţi şi a aşezării de odinioară. M. aşezarea de pe Crişul Repede îşi va câştiga întâietatea. secolul al XI-lea nu a fost liniştit pentru aşezare. când au fost găsite aceste monede în raza localităţii Tileagd. Să mai notăm că în localitatea Tileagd s-au găsit următoarele monede vechi. 69-72. M. G. împrejurimile sale. T. Tocmai pentru condiţionarea politicii. în anul 1907. după 1093-1094. Şerban. Feudalitatea Catolică a încercat să se înstăpânească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător. una drahmă a fost donată Muzeului Cluj iar cele 53 de drahme au intrat în posesie particulară. J. conform Documentelor de Arhivă ale Muzeului Ţării Crişurilor . în A. întemeind capitulul din Oradea. s-au mai găsit 7 (şapte) monede Romane Imperiale şi o monedă de bronz grecească. în rivalitatea dintre Biharea şi Oradea. încă în anul 1061. pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei împărăţiei Bizantine se va încerca stabilirea la Biharea a unei Episcopii Catolice. 4 Dirrhachium. Bratislava 1971 Documentul Nr. 1 neidentificată şi două fragmente. Biharia va mai deţine o vreme primatul puterii Comitaţiunei în Bihor până când. Cluj. în lupta cu feudalitatea catolică. I. seria C. deci cea mai veche atestare documentară în zonă din anul 1075 (vezi documente privind Istoria României. pentru a-şi asigura supremaţia. M. Documentul Nr.XXI 1901 p.Date antrometrice asupra populaţiei vechi „Cetatea Biharea". P.documentele de Cancelarie ale Evului Mediu. 1 Codes Diplomaticun et Epistolares-Slovacia. Farkas. 45 din Apolonia. XXI 1091 p.53 Drahme. Cseplo-RegeszetiÂsatâsokaBihariVârban. De altfel. 72-74.E. care va fi nevoită. va implica mutarea aici a Episcopiei de la Biharea. F. va rămâne doar un sat obişnuit dăinuind până astăzi în haina dobândită în deceniile şi secolele evului Mediu Transilvan. Pierzându-şi importanţa religioasă. Era şi aceasta o expresie a vechilor rivalităţi autohtone. 1 imitaţie de Dirhachium. ce a contribuit la reducerea importanţei politice a vechii aşezări şi a cetăţii sale de pe terasa pârâului Cismei. 1954 pagina 51 şi următoarele. înA.Âsatâsok a Bihari Foldvârban. 3. în articole şi lucrări ştiinţifice I. şi cumani (Euzi) în anul 1068 şi 1091. 2. De altfel. 24 . Transilvania I Bucureşti 1954. au fost călcate de către pecineji. Rusu . Rusu. de la poalele Munţilor Plopişului. Biharea.

I.C.Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia romanica din Transilvania Secolelor Vl-X. Gyorgy Gyorfi –Âz Arpâd Kori Magyarsâg torteneti foldrajza.CetăţiiBiharea"in A.III 1960 pagina 18 – 22. 1971. M.. M. pagina 601-602. Rusu .Contribuţii arheologice la istoricul. 6. 5.I. 1996.4. Rusu . înApulumXI. Budapesta. 25 .

Satul Bălaia este de asemăn ea aşezat în zonă deluroasă. în ultimele decenii apărând şi penticostalii.413 sunt de gen feminin. întreaga populaţie a fost român ortodox. respective de Gara CFR Tileagd. comuna Sârbi şi Brusturi.600 metri pătraţi locuibili. toţi locuitorii sunt de naţionalitate română. în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor. pe care le prezentăm în ordinea atestării lor documentare: 1. Tilecuşul. are o suprafaţă totală de 5131 ha. Cătunul Călătani. La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Sacadat şi Ineu. Uileacul de Criş. SatulPoşolaca. sat care deşi apare în trei documente de arhivă ca existent în anul 1308. A fost atestată documentar în anul 1622. având populaţie de români ortodoxi. 2.Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15. a fost înfiinţat în anul 1900. întemeietorii lui fiind veniţi din satul Călăţea. A fost atestată documentar de către Cancelariile vremii în anul 1256. atestat documentar în 1291. De la începutul începuturilor şi pâna în prezent. 3. la poalele munţilor Plopişului. aşezat în zonă colinară.129 persoane din care 3. pământ şi o populaţie de 7. Reşedinţa de Judeţ Bihor . Are în componenţă alte 5 localităţi. Se compune din 82 gospodării şi 226 persoane. După cele mai nou date statistice ale anului 2003 martie 18. cu populaţie maghiară de religie raformată. 5. la poalele munţilor Pădurea Craiului. Cancelariile Ungariei l-au atestat documentar numai în anul 1552. la Sud cu poalele munţilor Pădurea Craiului. respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. 26 . De asemenea are un număr de 2574 locuinţe cu o suprafaţă de 99. o localitate mică. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului. a fost atestat documentar la anul 1283 având în majoritate populaţie de etnie maghiară şi de religie Reformată. distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-ClujNapoca-Bucureşti. 4.Capitolul III AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede. dată asupra căreia vom mai reveni în Capitolul evenimentelor istorice. districtul Borodului.

întreaga terasă a Crişului Repede este aluvionară. Să mai precizăm că suprafaţa Crişului Repede este de 2405 km pătraţi. De regulă cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile maiiunie şi în sept. Chiar şi ţara vecină. ca urmare a construirii canalului Vadul Crişului-Aştileu. HOLCIM SA). Bulz.Situaţia pedoclimatică a localităţii Tileagdul are relieful fluviátil şi este bine reprezentat prin valea şi lunca Grisului Repede. Vinovată de acest fenomen dăunător sănătăţii se face la Fabrica de Ciment din Chistag (S. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni mai blânde. Ungaria s-a sesizat asupra poluării atmosferice. panta de scurgere este de 3 m/km iar în municipiul Oradea sub un m/km. a devenit alarmant de dăunătoare pentru toate culturile de cereale şi furaje. grosimea stratului de pietriş atingând 1.C. Lugaşul de Jos şi Tileagd.5 la 2 metri peste care s-a format solul bun. punerea în funcţie în anul 1970 a Combinatului de lianţi. în legătură cu nivelurile hidrografice şi de debit. arătăm că pe Crişul Repede apar viituri de apă cu „aizbeerguri" de ghiaţă (în miniatură) în lunile februarie şi martie fără a exclude pe cele din decembrie şi ianuarie. având panta da scurgere de 7 m/km. de la Chistag până la Oradea. Apariţia acestor viituri este determinată de încălzirea bruscă a atmosferei şi de topirea zăpezii abundente 27 . Din punct de vedere genetic. Abia începând cu anul 2002 s-au întreprins unele măsuri pentru eradicarea poluării atmosferei. gradul de poluare a atmosferei pe terasele Crişului Repede. Regimul hidraulic al apelor Crişului Repede dealungul anilor a suferit modificări serioase. respective podzolic pe treapta a IlI-a şi IV-a. La podul din Aleşd. începând cu anul 1950. când au fost date în folosinţă Hidrocentralele electrice Leşu. iar lungimea lui este de 148 km. precum şi ridicarea barajelor şi a digurilor de pe Criş la sfârşitul anului 1980. pe distanţa dintre Aleşd-Tileagd. dării în folosinţă a spălătoriei „Bauxite" din Chistag în anul 1960. Această apă pătrunde pe teritoriul judeţului Bihor în apropiere de localitatea Bucea.+28 de grade iar în timpul iernilor între -10 . Clima este moderat continentală. lăţimea cea mai mare a apei aflându-se între localităţile Fughiu şi Oşorhei. cu aspectul unui râu de munte. de aducţiune a apei la hidrocentrala dată în folosinţă în anul 1953. ajuns la ei din România. vara înregistrându-se temperaturi între +15 .-15 grade.-octomb. cantitate suficientă de umiditate pentru a asigura dezvoltarea normală a plantelor de cultură şi a fâneţelor. roditor pe cea de a I-a şi a Il-a treaptă. Precipitaţiile atmosferice au o medie anuală de 700-800 m/m.

cota maximă de miră atingând 240 centimetri. Inundaţiile care au avut loc în anul 1932 au fost de aşa proporţii încât s-au soldat cu distrugerea podului construit din beton armat.1962 şi 1970. a rezultat că regimul termic al apelor Crişului Repede este în medie de 11. peste râuleţul Copanda. derivat din apele Crişului Repede. care a decimat 2/3 din populaţie.1796.2° C în zona Tileagdului.1942.Fostul pod metalic peste Crişul Repede din Tileagd unde a avut loc VAMA SĂRII. în localitatea Tileagd şi satele mărginaşe a fost epidemie de CIUMĂ. anii 1774. într-un timp foarte scurt. în anul 1833 a avut loc o altă epidemie de holeră.1932.1783.1955. Magistrului Nicolae. boală care de asemenea a redus considerabil numărul populaţiei. Temperatura 28 . în amonte de localitate. Cele mai mari inundaţii cunoscute pe Crişul Repede dealungul secolului trecut în anii: 1925. Conform datelor statistice adunate în ultimii ani. Această „Vamă a Sării" a fost donată în anul 1312 de către Regele Carol Robert de Anjou. Tot din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că în anii 1739-1744. înfiinţată în anul 1308. în centrul comunei. Din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că inundaţii mari au mai fost pe Crişul Repede în secolul alXVIII-lea. Aproape ciclic din zece în zece ani. Tot atunci au fost demolate două case aflate în apropierea malului acestei văi şi au fost avariate un număr foarte mare de case din centrul comunei.

Bălaia şi Tilecuşul. întreprinzătorii şi proprietarii acestor instalaţii profitabile. Vadu Crişului. Aşa cum am mai arătat la pagina 18 din această lucrare. facem precizarea că acestea au aceleaşi condiţii pedoclimatice pe care le-am prezentat la localitatea de reşedinţă. în anul 1898. cu tărie de 100°. aproape de biserica Reformată (declarată monument istoric). Tilecuş şi Uileacul de Criş. Mai rămâne de adăugat că în lunile ultimilor 40-50 de ani. în incinta acestei mori au fost construite câteva catacombe sub formă de pivniţe. dotate cu instalaţii moderne pentru fabricarea şi rafinarea spirtului din cereale. Din păcate şi Tileagdul are o parte de contribuţie la acest fenomen. Tileagdul în actuala formă administrativ-organizatorică. satele Poşolaca şi Uileacul de Criş. toţi locuitorii satului Săbolciu foloseau apa de băut adusă din Criş. Acei care s-a nimerit să-şi umplă ulcioarele din viitura de apă amestecată cu spirt. Cineva i-a denunţat când aveau în stoc câteva tone de spirt. aflându-se amplasate în zone colinare. Pentru ca profitul să le fie cât mai mare posibil. pe domeniile baronului Brachfeld din Tileagd care ulterior şi-a luat numele de Telegdi. au fost câţiva evrei dintre cei 268 persoane din această etnie. s-au îmbătat cu toţii criţă. Aleşd. în ceia ce priveşte cătunul Călătani. temperatura apei scade ajungându-se în luna decembrie-ianuarie la 0°C şi sub acest nivel. Şuncuiuş. apele Crişului Repede şi-au pierdut mult din calitate datorită apelor reziduale preluate. cătunul Călătani. 29 . nu şi-au declarat firma producătoare de valori la organele Administraţiei locale pentru înregistrare şi impozitare legală. au deversat în albia Crişului Repede întreaga cantitate de spirt aflată în depozit. au un regim pedoclimatic mai deosebit pe care îl vom prezenta când vom derula istoria acestor localităţi. încă un amănunt hazliu legat de poluarea apelor Crişului Repede. satele Poşalaca.cea mai ridicată a apei se înregistrează în lunile august (25-28° C) începând cu luna septembrie. Cum apele Crişului Repede erau foarte limpezi în perioada respectivă. La apariţia organelar de control ale fiscului (organe care nu erau coruptibile ca cele crescute în pepiniera Criptocomuniştilor de azi). leau primit ca pe oaspeţi şi i-au ameţit cu vorba până când muncitorii lor. are în componenţă următoarele sate în ordine alfabetică: satul Bălaia. s-a construit o fabrică da spirt aproape de malul Crişului Repede. care se află în aceiaşi zonă şi pe aceleaşi coordonate cu Tileagdul. într-o perioadă când nici nu se cunoştea noţiunea de poluare. Principalele surse de poluare încep de la Huiedin judeţul Cluj şi continuă la Ciucea. lângă moara de piatră sistematică pentru măcinat cereale.

în suprafaţă da 605 hectare. Pe strada Unirei din Tileagd la nr. Se mai găseşte salcâmul. prepeliţe. La aceiaşi greutate se poate găsi şi bibanul sau şalăul. cuprind păişuri stepice. babuşca.P. păiuşca. crapul.S. ceia ce nu se mai găseşte pe arealul judeţului Bihor decât la Dobreşti. Lacul este administrat de către A. fazani. 882. Pajiştile unde au fost cândva păduri. coţofene. în apropiere de oraşul Beiuş. unde se pot adresa pescarii amatori. unde se pot pescui (cu permis de pescuit).J. 30 .V. lostriţă. păstrăv. Fauna Se rezumă la iepuri de câmp. neagara.Vegetaţia Este reprezentată prin etajul stejarului. acolo unde a fost plantat. în pădurile satului Bălaia se găsesc castani ale căror fructe sunt comestibile. mreană. albitura. ştiuca şi somnul care depăşesc un kg în greutate. din care au mai rămas numai pâlcuri şi câte un exemplar răzleţ pentru decor. vrăbii şi o mare varietate de peşte atât în apele Crişului Repede dar mai ales în Lacul de acomulare. ciori. firuţa de fâneţe. predominînd pirul. Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a înregistrat un exemplar de „Tisă" (taxiusbacata) declarat monument al naturii iar în pădurile Uilacului de Criş vegetează circa 200 (două sute) cuiburi de ghimpe (Ruscus Hipodosum) arbori care sunt ocrotiţi de lege.

31 .

în care se vorbea printre altele.Capitolul IV DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD Se cunoaşte faptul că zona în care este aşezată comuna Tileagd a făcut parte din Voievodatul condus de Menumorut. al Ungariei. populaţia de pe întreaga vale şi terasele Grisului Repede fiind români. începând cu secolul al XI-lea. Nucleul 32 . volumul I. pe lângă descoperirile arheologice sau găsit şi documente scrise. al Regelui Géza II al Ungariei. lângă un Castru Roman de graniţă. notarul Regelui Bela al IlI-lea. despre morile şi pivele de pe Crişul Repede (Istoria României. în acele timpuri. Aceste stări de fapt au fost scrise de mai mulţi istorici romani şi maghiari în mod obiectiv. Voievodatul avea forme specific româneşti de organizare. pe fondul populaţiei româneşti autohtone. 110357). La înfiinţarea comitatului în anul 1111. Pe fondul acestor evenimente socio-politice. seria C. printre care creşterea animalelor şi albinăritul. descris în „Gesta Hungarorum" de către Anonimus. în acela timpuri existenţa comitatului. în cadrul teritoriilor cucerite de către regatul feudal maghiar. respectiv în perioada când grupurile de unguri penetrau pe valea Crişului Repede. act în care se arată şi câteva ocupaţii ale locuitorilor autohtoni. Primul document scris în care se vorbeşte despre Bihor. Al doilea document scris din secolul al Xll-lea a fost un alt act de danie din 1160. în districte sau Cnezate şi Obştii săteşti. aveau doar o putere nominală. Editura Academiei Bucureşti. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare care se aşezau pe malurile apelor şi pe terenuri fertile. la începutul secolului Xll-lea a luat fiinţă comuna Tileagd. a morilor şi a pivelor de pe Criş. feudalii care au primit danii în acele locuri. Bihorul a fost primul comitat organizat. în acel timp. locuitorii autohtoni români au vieţuit în cadrul obştiilor săteşti. confirmă temeinicia aşezărilor stabile cu oameni care să cultive cereale şi să crească animale. Bihorul cuprindea partea centrală a vechiului voievodat condus de Menumorut. fiind siliţi ca să accepte această formă de organizare. începând cu acest secol XI. alungându-i pe români din vetrele lor. pag. Transilvania. a fost actul de danie din anul 1075.

Să mai arătăm că în socotelile de dijme PAPALE pe 6 ani (13311336) sunt amintite 26 de localităţi de pe valea Crişului Repede dintre care enumerăm: Aleşd. se mai vămuiau şi carele cu vin. taxa era de un dinar şi o bucată de sare. în anul 1393. arătând că românii şi maghiari din Tileagd au trăit amestecaţi şi că au fost cu toţii iobagi ai moşierilor Csăki Boldizsâr şi Nagy Mihâly. pe lângă carele cu postav şi cu sare. fiul lui Comorzovan. Circulaţia mărfurilor pe acest drum s-a menţinut în mod permanent.opere. Ineul de Criş. în anul 1524 şi-a luat numele de Telegdi. timp de aproape 300 de ani. In această 33 . cu animale şi cu alte mărfuri. Cu toate acestea. denumit „VAMA SĂRII". Vama a fost înfiinţată în anul 1308. Vadu Crişului. Borozel. Scriitorul maghiar Bunyitay Vincze confirmă acest lucru în cronicele sale. magistrului Nicolae. Auşeu. pag. De la aceştia a luat moşia marea familie Csanâd care. înfiinţân-du-se un punct vamal lângă podul de peste Criş. (Tereza Mozes. zona etnografică Crişul Repede. Tileagd. a fost donată de către regele Carol Robert de Anjou. care constituiau districtul Borodului. Pe măsura consolidării statului feudal maghiar şi a Voievodatului Transilvaniei. pe care se făcea schimburi de mărfuri între Dacii liberi de odinioară şi „Lumea Romană". Bucureşti 1948 pagina 12). formele vechi de organizare ale vieţii s-au menţinut până la sfârşitul secolului al XVII-lea. în anul 1392. etc. Editura Sport-Turism. Am mai arătat că Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1256. în acel act de danie se arată că la Vama Tileagd. Corniţei şi Valea Mare. Această localitate a avut avantajul de a fi străbătută de un drum vechi comercial. Poşolaca. după denumirea localităţii şi a moşiei pe care o avea. prin dârzenia elementului românesc. moşiile Borod. succedându-se o mulţime de grofi şi baroni la stăpânirea moşiilor. au revenit Coroanei Ungare prin moartea fără urmaşi a Voievodului Petru. 101). (Liviu Borcea . Csanâd. în anul 1312 această vamă de lângă podul de peste Crişul Repede din Tileagd. cele 26 de sate printre care şi Tileagdul. începând cu secolul al XVI-lea.care a întemeiat această comună a fost populaţia românească la care s-a adăugat şi o bună parte a ungurilor care au venit din Panonia. începutul secolului al XVIII-lea. membrii familiei Telegdi au exploatat în mod nemilos ţărănimea din aşezările de pe valea Crişului Repde. Cetea. ţărănimea de pe valea Crişului Repede. ofensiva împotriva formelor administrative autohtone de organizare a fost tot mai mare. stabilită de împărat în anul 1312. Uilacul de Criş. îşi manifestă nemulţumirea faţă de dijmele din ce în ce mai mari pe care le pretindea Episcopatul Catolic din Oradea şi pentru că făcea presiuni asupra oamenilor ortodocşi ca să treacă la catolicism.

Ştefan Telegdi. Ex domn al ţării Româneşti. Tot în cavoul familiei 34 . Chemarea lui avea mare audienţă în rândul iobagilor. Tot în acest an 1561. în anul 1557 a avut loc Reformaţia Credinţei Evanghelice după ideile lui Luther. condusă de Ştefan Roman din Tileagd şi Gheorghe Doja. Amănunte mai detailate. Şi în cazul acesta s-a confirmat zicala care spune că „de ce ţi-e frică nu scapi". a decedat groful Telegdi Miklos. făcându-se vinovat de infidelitate faţă de soţie şi de familie. respectiv castelul lui Ştefan Telegdi II. iobagii adunaţi sub conducerea lui Ştefan Roman. părţile Mişcai şi moşiile Orădene. a fost înecată în sânge de cătra Andrei Telegdi. au avut loc mai multe răscoale şi revolte ţărăneşti. în drumul lor spre Aleşd. au început să atace curţile nobiliare. fiind înarmată. a căutat să-şi recruteze oşti cu care să încerce a-şi recâştiga domnia. Averea lui a fost preluată de către Jânos Zsigmond şi de către Szigismund Ianos. Zwingli din 1557.perioadă lungă de timp. Zwingli şi alţi reformatori printre care şi Telegdi Miklos a avut un rol deosebit. Fostul domnitor al Ţării Româneşti. Cruciadele au fost organizate şi s-au transformat într-o mare revoluţie ţărănească. soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Motivaţia lui se baza pe frica de a înarma ţărănimea nemulţumită de exploatarea cruntă a feudalilor. conform informaţiilor cronicarului bihorean loan Szalârdi. Ştefan Telegdi. III. dar nobilimea locală. Aceste evenimente s-au petrecut în anul 1659 (Liviu Borcea din opera cronicarului bihorean loan Szalărdi Istoria României vol. Un alt reprezentant al acestei familii. Acesta a fost înmormântat în curtea Bisericii Reformate din Tileagd. alţi doi asociaţi a lui Bekes Găspăr au obţinut o scrisoare de donaţie de la împăratul Jănos II al Ungariei pentru Csăki Boldizsâr şi Ipanit Jânos (din cronica scriitorului maghiar Bunyitay Vincze). Hălmajului. fost episcop de Pecs şi participant activ la Reformaţia lui Luther. pe care l-au omorât ţăranii răsculaţi. Telegdi Iştvan (Istvăn) a fost expropriat de avere. regiunea Băii de Criş. la începutul secolului al XVI-lea. Aici era o curte voivodală românească grupată în jurul lui Constantin Şerban. mişcare ce s-a extins în tot Comitatul Bihor. deţinea funcţia de vistiernic la curtea regală de la Buda. a împiedicat concentrarea în număr mare de iobagi de pe moşiile lor. Răscoala îşi avea comandamentul în Aleşd. Calvin. în replică. Editura Academiei Române 1964 pagina 116-117). în anul 1583. în anul 1561. la începutul lunei martie 1658. asupra acestui subiect o să le dau în Cap. Contrar opoziţiei vistiernicului Curţii Regale. de pe meleagurile Bihorene. VI „Viaţa Spirituală". Calvin. pribegit în Transilvania. Documentele vremii atestă că Răscoala iobagilor din anul 1437 care a avut loc la Bobâlna. Beiuşului şi ţinutul Pomezău. Din această poziţie s-a opus organizării Cruciadelor contra turcilor care ameninţau statul feudal ungar.

în timpul puterii otomane. stăpânind-o 32 de ani. aduce unele mărturii cronicarul maghiar Bunyitai Vincze. spontan a făcut un infarct cardiac. în continuare se întreprind măsuri de extindere a suprafeţelor agricole prin defrişarea pădurilor şi a smârcurilor care cuprindeau mari suprafeţe de terenuri necultivate. Puterea otomană a început să decadă.Telegdi a fost înmormâtată soţia demnitarului Bocskay Istvân din Oradea. Hagymâsi Margit. Secolul al XVII-lea aduce mari schimbări în viaţa politică a Bihorului. daniile regulate la termene ca: găini. care a venit în Tileagd într-o vizită de plăcere la rude. jugul de lemn turcesc a fost înlocuit cu jugul de fier Austriac. pagina 47-48). Despre îndelungata istorie feudală a Tileagdului. dar fără succes. au grăbit aprinderea flăcărilor răscoalei antihabsburgică condusă de Francsiszk Râkoczi al IIlea (1703-1711).monografie 1979. 35 . în anul 1683 la Viena. lucru care a influenţat negativ viaţa tuturor locuitorilor din satele judeţului Bihor. deoarece Toldy Jânos a amanetat terenurile maghiarilor şi ale românilor pentru 24 de forinţi aur lui Telegdi Istvăn. ţăranii erau obligaţi ca să dea atât grofilor cât şi turcilor dela conducere. caş. Satele şi oraşele libere ale haiducilor bihoreni. devenind centru militar şi Paşalâc Turcesc. Puterea imperială Habsburgică a procedat urgent la întocmirea primelor conscrieri ale terenurilor cucerite. în anul 1503 locuiau amestecaţi maghiarii cu românii. zonă cu mănăstiri. gâşte. iepuri fazani şi cerbi. turcii au atacat din nou. Imperiul Habsburgic cucereşte cetatea Oradea. Astfel. conduşi de colonelul Marcu Haţieganu cu peste 300 de luptători (Bihor . pe care l-am mai amintit. Creşterea fiscalităţii precum şi măsurile administrative represive ale habsburgilor. Totodată s-a reorganizat vechea obşte sătească. In perioada acestor ani creşte tot mai mult pericolul otoman care ocupă oraşul Buda. ouă. De notat că la acest insucces al turcilor. Potrivit tradiţiei. au fost vândute contelui Eszterhâzi. Citez „Tileagdul era proprietatea familiei Csanâd. în 1687 la Mohâcs iar la 5 iunie 1692. a contribuit în mod substanţial ajutorul dat Orădenilor de către Voivodul Mihai Viteazul -domnul Ţării Româneşti. în anul 1660 a fost cucerită de către turci Cetatea din Oradea. încercând să asedieze Cetatea din Oradea. au fost înfiinţate de Episcopul Ferencz Csanâd în anul 1335. claponi. pentru a putea fi impuse cât mai eficient la plata dărilor. care şi-au păstrat autonomia în perioada stăpânirii otomane. La această răscoală au participat şi românii bihoreni. întărindu-se şi luându-şi rolul de intermediar pentru plata dărilor către stăpânire. unt. în anul 1591. iar locuitorii acastora au fost transformaţi în iobagi.

vasele sfinte ale mănăstirei şi celelalte obiecte de cult care pe vremea aceia valorau 1200 de forinţi. o sumă foarte mare la data respectivă. precum şi cele mai vechi registre cuprinzând procese verbale de la şedinţele Adunărilor Naţionale în Parlamentul Ungariei. In biserică. Tot în această zonă se află şi castelul familiei Csanâd. Acest mare proprietar avea o bibliotecă impunătoare în care se găseau „multe volume vechi şi de mare valoare istorică. în epoca de referinţă. în curtea bisericii se găseşte mormântul familiei Telegdi.In timpul Reformaţiei religioase Telegdi Miklos şi Telegdi Mihâly au împărţit cere ei bijuteriile şi podoabele de aur. Aceasta în anul 1620 s-a căsătorit cu baronul Sovâgo Szigismund. Ordinul Franciscanilor au părăsit mănăstirea în anul 1561." Am încheiat citatul cronicarului Bunyitai Vincze. Telegdi Istvân a uneltit contra Regelui Jănos al Il-lea. Ambele castele erau înconjurate de un parc deosebit de frumos. La 36 . începând cu secolul al XII-lea Telegdi Csanâd episcop de Esztergom. Aici sau născut şi au trăit. Csâki Boldizsâr şi lui Iponit Jănos. care potrivit unor documente. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. biserica reformată de azi. care au fost dăruite lui Bekes Găspâr. Episcopul de Pecs. Pe partea Nord-Estică je află o tăbliţă pe care au fost notate informaţii despre construcţia bisericii. Se ştia că biserica această a fost construită de către Telegdi Istvân. pe peretele Sudic se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi. Pe celălalt perete se găseşte o statuie iin marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Se mai aminteşte tot din documentele vremii despre existenţa unei şcoli. Telegdi Tamăs boier de Kalocsa şi Esztergom. era cunoscută ca o biserică veche. din care unul era cu un etaj. alungându-l pe răsvrătit din toate drepturile avute. construită de familia moşierului Nagy Mihâly în anul 1463. Telegdi Istvân II fost vistiernic al regelui omorât la răscoala condusă de Gheorghe Dozsa şi Telegdi Miklos episcop reformat. în urma acestei descoperiri Istvân Telegdi şi-a pierdut moşia împreună cu Tileagdul. Hagymâsi Marghit. sumă ce constituia o avere considerabilă. Tot aici se mai găsesc picturi vechi. Valoarea dotărilor acestei biserici l fost apreciată la 200 de forinţi maghiari. Din alte documente istorice am aflat că în anul 1616 a încetat din viaţă groful Telegdi Gyorgy care avea numai o singură fată moştenitoarea castelului şi a moşiei. De asemenea se află aici pentru odihnă de veci. Telegdi Miklos şi soţia demnitarului Bocskai Istvân din Oradea. La acea dată mai era o biserică în comună. în anul 1507. Telegdi Jozsef avea aici cele mai mari proprietăţi şi două castele. Din anul 1524 s-a construit în Tileagd o moară vestită care se numea „Moara Părintelui Istvân". în anul 1561.

rândul ei. a născut numai o singură fată care la vremea potrivită s-a căsătorit cu 37 .

Lonyai Margit. Haller Alexandru (1797-1868) a participat la Revoluţia din 1648 şi a făcut mult necaz populaţiei Tilecuşului. ambii decedaţi în anul 1847. 10.A. Această familie a fost foarte prolifică. din cauza dârzeniei cu care şi-au apărat Tilecuşenii drepturile la pământ şi a decedat în anul 1872. s-a născut în anul 1883 şi a decedat în anul 1944. datorită drumului comercial care o străbătea încă din antichitate. A fost înmormântat în cimitirul Reformaţilor Tileagd. iar suprafaţa mai mare a luat-o I.-ul. 7. A mai avut alţi doi copii Haller Peter şi Haller Ianoş. sărac şi în mizerie. Telegdi Katalin. căsătorită Lonyai Zsigmond. Csâki Mâria născuta în 1650 şi s-a căsătorit cu groful Kornis Găspâr. care potcoveau caii si reparau căruţele cărăuşilor ce transportau sare. decedată în 1614. 3. vinuri. stăpânite dealungul veacurilor de un mare cortegiu de grofi şi conţi. ultimul descendent şi moştenitor al acestei mari şi bogate familii. Telegdi Jozsef. cu toate moşiile ce le avea.episcop de Pecs. S-a recăsătorit cu Csâki Istvân cu care a conveţuit în anii 1635-1699 şi au avut o singură fată. datorită şi faptului că avea o moară de măcinat cereale -moara părintelui Istvân . întinse pe valea şi terasele Crişului Repede. Aceasta la rândul ei a născut o singură fată. căsătorită cu Varkocs Tamâs în 1552. 8. căsătorită cu Telegdi Istvân care a decedat în 1653. S-a îmbolnăvit de nervi.Csâki Istvân. căsătorit cu Hagymâsi Margit. A avut moşii pe arealul a 12 sate bihorene şi tot mai dorea pământ până când a intrat pentru totdeauna în el. fost reformator religios 2. Haller Anna. datorită în primul rând poziţiei sale geografice. pe care i-a hărţuit timp de 5 ani cu tendinţa de a le lua pământul. In anul 1688. grofiţa Kornis Anna care s-a căsătorit cu groful Haller Gyorgy. 6. a decedat în anul 1916. Telegdi Miklos . Aflându-ne la acest subiect al grofilor şi baronilor din Tileagd am să încerc să prezint dinastia succesorală la moşiile vestitului Tileagdi la vremea respectivă: 1. Din averea lui s-a dat pământ săracilor la reforma agrară. fostă soţie a lui Haller Gyorgy.S. animale. postavuri. 11. 5.iar din anul 1463 avea şi o şcoală în mod treptat s-au dezvoltat meşteşugurile ca: ferari forjori. pe drumul 38 . Comuna Tileagd. 9. Telegdi (Brankfeld) Jozsef. căsătorit cu contesa Hagymâsi Katalin (1556-1583) 4. întreaga lor avere a trecut prin moştenire familiei Kornini. a născut un fiu care a decedat în anul 1766. recăsătorit cu Nyâri Borbâla. căsătorită cu Kornis Kâroly (1806— 1872). Kornis Jozsef născut în anul 1829 s-a căsătorit cu Szakolczay Ilona. Varkocs Margit. Varkocs Miklos. etc. Varkocs Gyorgy.

iar în interiorul cercului era inscripţia: TZLEGD MEZO-VÂROS -1692". dezvoltându-se în mod constant din punct de vedere economic ă social. adică oraş de provincie (Mezovâros). Tot atunci. deasupra calului o semilună.comercial. dricari şi altele. Au apărut şi alte meserii necesare dezvoltării economice a comunei ca: lăcătuşi. iar pe parcurs numărul a crescut până la o sută. arămari. Monetăria Statului a stanţat un sigiliu o „PECETĂ" a Tileagdului care reprezenta un turn de cetate tras de un cal. în anul 1692 i s-a acordat titlul de „Târg". dogari. Toate aceste îndeletniciri a făcut să polarizeze în jurul Tileagdului i:eie mărginaşe. în ciuda greutăţilor aduse de către ocupaţia turcească. tinichigii. aflându-se iniţial în comună 14 olari. simbolizând puterea otomană. Olăritul s-a ridicat la loc de frunte. care a durat peste 30 de ani. 39 .

Odată cu stăpânirea habsburgică. i-a revoltat pe ţărani. în anul 1790 s-a revenit la vechea organizare. locul Comitatului Bihor l-a luat un District administrativ cu centrul în Oradea. Să mai arătăm că în anul 1867. domeniile foştilor principi ai Transilvaniei nu au mai fost recunoscute de către noua putere. Bihorul a rămas divizat în 5 plăşi dintre care una a fost Plasa Tileagd. când a fost dat în exploatare linia de cale ferată OradeaCluj cu gară în Tileagd. Ca să-i poată obţine. Sub austrieci. Bihorul a fost despărţit de Transilvania şi a trecut sub administraţia Austriacă. au început să apară o mulţime de întreprinderi industriale. cu scopul întinderii terenurilor moşierilor. Poşolaca şi Uilacul de Criş. In timpul despotismului atroce al Măriei Tereza şi al fiului său Iosif al II-lea. 40 . Incheierea acestui pact a condus la intensificarea asupririi naţionale a românilor din Transilvania în anii următori. ca de altfel pe întreaga vale şi terasele Crişului Repede. printre care şi acelea care au dispus „tragerea la linie" a satelor. pune accent pe folosirea iobagilor şi pe creşterea sarcinilor feudale. despre care vom vorbi pe larg în cadrul capitolului VII. continuând şi după aceia. Curtea de la Viena a încheiat Pactul Dualist cu Ungaria. în urma acestor reforme administrative ale lui Iosif al IIlea. aşa că s-au reconstituit fostele domenii Eclistiastice. iar începând cu anul 1870. ca ciupercile după ploaie. Sporirea de la un an la altul a obligaţiilor iobagilor. Bihorul a fost împărţit în cinci plăşi. Să mai notăm că începând cu anul 1692. Mai multe acte oficiale. aşa cum am mai arătat. Revoluţia Burghezo-democratică din anul 1848 a desfiinţat iobăgia şi a deschis drum larg dezvoltării capitalismului. a condus la nemulţumiri şi frământări sociale care au atins cote alarmante şi în zona Tileagdului. Odată cu revocarea reformelor lui Iosif al II-lea. impusă de guvernanţii de la Budapesta. a bântuit Holera care a redus substanţial situaţia demografică a locuitorilor. bazate pe schimbul de mărfuri. Consider că totuşi necesită o precizare.în anii 1743-1745. aplicându-se politica de deznaţionalizare. inundaţii care au adus mari pagube material populaţiei din Tileagd. în Tileagd şi satele limitrofe. după anul 1764 apar şi se dezvoltă noi legături economice. a impus luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor răscoale ţărăneşti. în aceste condiţii nobilimea intra în circuitul economic şi are mare nevoie de bani. La început sau dezvoltat meşteşugurile. Camerale şi Nobiliare. Situaţia critică din Imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIIIlea. Această acţiune a început înainte de revoluţia din 1784. deci şi în zona în care se găseşte oraşul Tileagd cu satele aparţinătoare. iar în anul 1858 au fost mari inundaţii provacate de Crişul Repede. district care cuprindea teritorii şi din afara fostului Comitat. în Bihor. din punct de vedere administrativ.

insuşindu-şi unii de la alţii limba de vorbire. sau să cunoască şi să-şi însuşească tradiţiile populaţiei majoritare din zonă. face precizări că în data de 24 aprilie 1904. au tras focuri de ară în oameni nevinovaţi (dezarmaţi). Revenind la datele istorice petrecute dealungul timpului pe valea Crişului Repede. Ziarul „CRIŞANA" apărut în data de 20 aprilie 2003. Doc.Partea sedentară . au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le otrăvi sufletele şi a-i îndemna la ură ie rasă. Legat de această problemă am să mai fac a precizare: în primele zile ale lunei ianuarie 1945. în dorinţa lor de dominare şi de a culege mai multe foloase. un pluton de jandarmi şi o companie de husari. Că la data de 24 aprilie 1904. cit. am fost primit şi tratat de către gazde peste orice aşteptări. înainte de 24 aprilie 1904 a unei companii de husari şi a unui pluton de jandarmi nu s-a făcut cu intenţia de a se linişti nişte spirite imaginare. se întâlneau aici la târg unde se făceau învoielile. anunţându-se 32 de morţi şi 35 de răniţi. pe unii împotriva altora. In această deplasare. am fost cazat o noapte în localitatea Piispokladăny şi o noapte în oraşul Debreţin. dar erau români ortodoxi. Putându-mă descurca cu limba maghiară. Guvernanţii şi grofii. la partea operativă care se găsea prin Munţii Tatra din Cehoslovacia. veniţi la Aleşd ca să sărbătorească împreună tradiţionala sărbătoare a Sfântului Gheorghe. zi de joi. 17-18). am fost trimis pe front de la Regimentul 2 Roşiori . după anumite datini strămoşeşti.comentariile sunt de prisos. întrucât era vorba de o tradiţie a sărbătorirei zilei de Sfântu Gheorghe. fiind zi de târg şi zi de sărbătoare a Sfântului Gheorghe când.O. joc şi voie bună. Administraţia maghiară locală. Se poate uşor presupune că aducerea la Aleşd. în cântec. cifre cu totul neverosimile. pag. în piaţa din centrul Aleşdului a fost un adevărat măcel. posedând în locuinţele lor icoane şi alte obiecte de cult religios ortodox . au fost adunaţi în piaţa din centrul oraşului Aleşd peste 4000 (patru mii) de oameni. Fond. Trei zile şi trei nopţi a durat până când mi-am găsit unitatea. 41 . nu putem omite adevăratul măcel care a avut loc la data de 24 aprilie 1904 în piaţa din Centrul Aleşdului când. Nu aveam mijloace de transport numai ocazionale şi era un frig năpraznic. evocând acest eveniment de tristă amintire. PIB. Nimeni din aceste familii nu ştiau nici un cuvânt din limba română. populaţie pe care procurorul Regal Nagy Geza a caracterizat-o ca fiind „cu capacitate spirituală redusă şi aşezată pe treapta cea mai de jos a culturii (A. o dovedeşte numărul mare de morţi şi răniţi de pe întreaga vale a Crişului Repede dintre Ciucea şi Tileagd. cei care doreau să se angajeze ca servitori cu anul şi cei care doreau ca să angajeze. au trăit în pace şi bună înţelegere.Timişoara.S.Maghiarii şi românii care au convieţuit împreună pe aceste meleaguri bihorene. din ordinul autorităţilor maghiare.

premeditând un masacru mascat. a dat autorizaţie de construire în aceiaşi zi a 42 .

fără o pregătire prealabilă. Intrarea României în primul război mondial alături de „Antantă". ca să aibă motiv jandarmii şi husarii să tragă focuri de armă în mulţime de români prezenţi în piaţă. După atentatul de la Saraievo asupra prinţului moştenitor habsburgic. iar restul de 18 au fost din Plasa Aleşd. Foarte mulţi dintre bărbaţii români valizi. aflate sub jurisdicţia Austro-Ungară. o aşezare mică. Deci. Nu s-a ştiut nici odată cifrele exacte de morţi şi răniţi la acest măcel programat. Am mai arătat în cuprinsul acestei lucrări. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". 165 din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă. cineva dintre oamenii puterii. au strigat slogane la adresa conducerii de stat. autorităţile având tot interesul de a le da o dimensiune cât mai mică posibilă. 43 . în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. Tilecuşul. Procesul s-a deschis după 7 luni. cum prindeau hingherii câini. cu o populaţie de 870 persoane. Au fost duşi urgent pe front la războiul care nu le aparţinea şi introduşi în primele linii de foc. şi-au adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. dar nu pot ca să nu subliniez faptul că. în data de 22 decembrie 1904 s-a încheiat una din cele mai negre pagini din istoria acestor meleaguri Bihorene. pus în scenă de către politicienii „Patrioţi" ai guvernului maghiar de atunci. în timp ce toţi ungurii sau retras pe o stradă lăturalnică. cu numele de Popa Flore şi unui din Oradea cu numele Silberstein Dezso. au fost vânaţi şi trimişi de către autorităţile Austro-ungare cu „laţul". vieţile a 26 de locuitori. numai români. după criteriu revanşard a unor oameni bolnavi mental. unul a fost din Tileagd. s-au intensificat măsurile de asimilare ale cetăţenilar aparţinând altor etnii şi în mod deosebit a românilor care formau numărul cel mai mare. nu s-au grăbit să cerceteze cazul şi adevăratele dimensiuni ale acelui măcel abominabil. după încheierea pactului dualist între Curtea Imperială de la Viena şi Ungaria. Celelalte autorităţi competente ale vremii. Dintre cele 20 de persoane „GĂSITE VINOVATE". a condus la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei româneşti din aşezările Bihorene. de la data redactării actului de acuzare şi a durat până la data de 22 decembrie 1904 când s-a pronunţat sentinţa. în temeiul prevederilor art. Pur şi simplu erau condamnaţi la moarte cu premeditare. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să supravieţuiască şi să se reîntoarcă la familiile lor. Au fost găsiţi „vinovaţi şi condamnaţi" (fără vină). Aceste măsuri au fost intensificate şi datorită faptului că se aştepta izbucnirea unei conflagraţii internaţionale. Toţi şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului.unui partid de opoziţie al „Kosutiştilor".

ucideri de bărbaţi. după încetarea primului război mondial. Armata română de ocupaţie s-a oprit pe linia de demarcaţie Zam-Ciucea-Sighet. la data de 12 octombrie 1918 în locuinţa sa din Oradea.Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. stabilită prin armistiţiul de la Belgrad. a sosit primul catalion din regimentul 11 „Dorobanţi" Şiret. Aflânduse despre aceste acţiuni malefice. care au comis în localităţile româneşti pe unde au trecut. Preoţii satelor nu mai reuşeau ca să-şi facă serviciul religios de îngropăciune ale decedaţilor. ceia ce a produs decepţie şi mare durere sufletească tuturor românilor din acest judeţ. când Transilvania se mai afla sub jurisdicţia Imperiului Austro-Ungar. care proclama dreptul românilor din Transilvania la autodeterminarea. bihoreanul Aurel Lazăr. a comunicat că nu recunoaşte hotărârile de la Alba Iulia. pe câmpul lui Horia de odinioară. în data 44 . Batalionul a fost primit de Garda Naţională Română compusă din fraţii Gheorghe şi Irimie Coştean. La 19 aprilie 1919. convocată pentru data de 1 decembrie 1918. cu nenorocirile şi victimele lui. să treacă linia de demarcaţie. Aurel Lazăr. Pe de altă parte. 22 de călăreţi români sub comanda unui locotenent iar la 20 aprilie 1919 ora 10. declaraţie care a fost citită la 18 octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta. expulzându-le peste graniţă. şi-a luat riscanta responsabilitate de a convoca Şedinţa Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român. venind dinspre Ciucea. întreg Bihorul rămânea în afara Statului Român. jafuri şi furtişaguri din gospodăriile acestora. După creiarea Consiliul Naţional Român din Bihor. doctor în ştiinţe juridice. condus de contele Kâroly. au sosit în Tileagd. Aici şi cu acest prilej a fost redactată „Declaraţia de la Oradea". operaţiunile militare fiind conduse de genaralul Traian Moşoiu. la data de 9 aprilie 1919. Consiliul de Caroană al României a hotărât că armata română aflată în Transilvania. în ziua de 15 ianuarie 1919 au fost ucişi Daniel Ţepelea şi fiul său Dumitru Ţepelea. Din toamna anului 1918. guvernul maghiar de la Budapesta. cu misiunea de a elibera şi ultima colibă românească de sub dominaţia străină. Această opoziţie a marcat începutul represaliilor asupra populaţiei româneşti. La începutul lunei ianuarie 1919. au mai fost aleşi 109 reprezentanţi. violuri de femei. Au fost hărţuiţi şi agresaţi fizic nuntaşii satelor şi alte persoane considerate indezirabile. La Bratca. al cărui preşedinte a fost ales Dr. dar şi cu o epidemie de holeră care lua viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. în Tileagd a fost arestat şi maltratat preotul ortodox Gligor Ioan. Valea Crişului Repede a fost împânzită cu soldaţi secui. împuterniciţi de a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

conduse de către generalul Holban.de 21 aprilie 1919 a fost ocupat şi oraşul Oradea de către trupele Diviziei 6 Infanterie. 45 .

Szabó Istvân. Szabó Sândor. Boros Iosif. Baciu Ioan. o casă de cultură. era în mare majoritate de etnie maghiară şi evrei. Harbaly József. Rugóczki József. Dispensar Veterinar. Notariat Administrativ. două şcoli primare. Ile Alexandru. două restaurante. Gònczi Jânos. Dispensar Medical Uman. Oamenii trăind în Statul Austro-Ungar şi vorbindu-se în locurile publice numai în limba maghiară. Balogh Bâlint. târg la care. Mureşan Iosif. Moldovan Gheorghe. Szabó Mihăly. acei care au rezistat măsurilor de asimilare. Lucskai Sândor. Szabó Istvân II. 268 evrei şi 2044 de maghiari. Iozefic Ferencz. Boros Iuliu. Szabó Ferencz. Foras Zsigmond. Post de Jandarmi. Parti Sândor. Lórincz Sândor. Varga Mihâly. Boros Béla. nici românii nu ştiau să vorbească corect româneşte. într-un oraş cu o populaţie de 2736 oameni. Kopânyi Jânos. Erdei Ştefan. 3 măcelării. fiecare având şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi din seminţe de bostan. Bodea Dumitru. Nagy Sândor. începând cu anul 1920 până în anul 1940. Cooperativă de Consum. Gyene Istvân. După terminarea primului război mondial. ţăranii din 36 de localităţi înconjurătoare îşi 46 . 4 magazine de coloniale. Parti Bâlint. Borusz Béla. Pribék Sândor. Varga Jânos. Csapó Laszló. Percepţie.Respectând întru totul adevărul istoric. Tavarnai József. Berkovics Xenopol. o brutărie modernă. Băbuţa Irimie. Szabó Kâlmân. o farmacie. vom arăta că populaţia Tileagdului. Pùnkòsdi Zoltăn. Tălodi Francisc. Sós Lajos. Varga Aladăr. Boradan Gavril. Klein Isidor. Szabó Pai. Trifan Teodor. aşa că nu a fost mare bucurie la acest deosebit eveniment. Foras József. la data sosirei armatei române de ocupaţie. Berecz Gâspâr. un târg mare care se ţinea săptămânal în zilele de vineri. Molnâr Mârton. Firbauser József. Vinyiczki Istvân. Kopânyi Istvân. Bancă de Credit şi Schimb Valutar. Varga Béla. dintre care nominalizăm următorii. după documentele de arhivă care s-au găsit: Bodis Gâbor. un abator pantru sacrificat animale. Fazekas Imre. Baciu Ştefan. Notar Public. Frentsz Ferenc. Kiss Miklós. Bogdan Petru. Kondor Ferencz. Veres József. Erdei Iosif. Să mai arătăm că în primul război mondial şi-au pierdut viaţa peste o sută de bărbaţi din Tileagd. în oraşul Tileagd şi-au desfăşurat activitatea următoarele unităţi administrative şi de deservire a populaţiei: Primăria. Erdei Francisc. două mori de piatră moderne. Griinfeld Mihăly. Poştă-Telegraf. Peter József. La un recensământ al populaţiei făcut la o dată nu prea îndepărtat de luna aprilie 1919. un hotel. două cinematografe. în Tileagd s-au înregistrat: 424 români. lucru uşor de înţeles la primirea Batalionului militar de către numai două persoane. Boros Iosif. Szabó Flora. Baciu Petru. Szabó Pài II. Szóke Jânos. două magazine cu confecţii şi încălţăminte. Bodis Miklós. Cioncaş Petru.

din care 856 reformaţi 309 rom. curci. încălţăminte. Rezumat statistic al fostului oraş Tileagd privind anii 1837-1930 In anul 1837. îşi trăgeau rulotele jos închizându-şi prăvăliile. etc. aducând cu camioanele bunuri industriale de larg consum. Incredibil dar adevărat! Unul dintre aceşti maniaci şi-a dresat un câine femelă hoţ. în 1870 au fost 1755 persoane. raţe. grâu. 363 ortodoxi şi 212 evrei. 534 ortodoxi şi 304 evrei. orz.aduceau spre vânzare o mare diversitate de produse: vite cornute. în Tileagd au fost 284 familii din care 225 au fost reformate. ovăz. se furişa din şatră pe sub pânză şi iucea marfa stăpânului la locul de unde a plecat. 67 greco cat. lapte. 47 .. tricotaje şi ţesături din textile. confecţii de îmbrăcăminte.. în anumite zile de târg veneau la Tileagd manufacturişti din Oradea. 239 ortodoxişi şi 260 evrei. cisme bărbăteşti cu tureac strâmb. Piaţa din centrul oraşului era împânzită de şatre. In anul 1850 au fost 1692 locuitori din care 1085 reformaţi.. 56 greco cat. fasole boabe şi păstăi verzi de sezon. ouă. Câinele se furişa în şatre. 290 rom. Furau cu predilecţie confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte de orice fel. Comercianţi evrei din Tileagd. In anul 1857 au fost total 1314 persoane. etc. înhăţa ce-i venea la îndemână. Scăderea numărului populaţiei în anii 1850-1380 s-a datorat epidemiei de holeră. cai. Mulţi au decedat din cauza acestei boli iar alţii au plecat în alte părţi din ţăra. catolici. din care 1130 reformate. In 1890 au fost 1797 pers. când observau că au apărut Hotăranii la orizont. cat. opinci din cauciuc. cat. porci. găini. 566 rom. ştia să prindă momentul propice când vânzătorul negocia preţul produsului cu clientul. oi.. brânzeturi. liste. în zilele ie târg cu mari aglomeraţii nu lipseau nici hoţii. porumb boabe. 235 romano catolici. In anul 1880 au fost 1385 persoane din care 672 reformaţi. In anul 1900 au fost 2506 pers. 258 ortadoxi şi 170 evrei. trasmitând marfa de la unul la altul. Aceştia proveneau din satul Hotar şi operau în grup. secară.

în Tileagd au rezultat următoarele cifre: 1400 de agricultori.3 . 4. 26 Kovâcs Stann . 13 Soos Bâlint . 31 Gonczy Margit . Boldijar Alexandru 3. .. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 15 Kolozsvâri losif .. 22 . 6. 8. 12 Baciu losif Baciu Imre GlukErno Gliiklosif Weistein Ignaţiu Lucaci Pavel Nagy Karolina Peter Sândor Iile Iozefina rotar tâmplar agricultor " morar comercian pantofar văduvă mun.F.8 4 . In luna decembrie 1934. 23 Nagy loan II Nagy Francisc Negruţ Florian Popovici Alexandru - Varga Andrâsne 24 Varga losif . PROFESIA TOTAL REFOR.1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 3 1 2 1 4 1 1 2 . 116 funcţionari publici. 30 Gonzy Jozsefne . 16 Kolozsvâri Kâlmân . pe cap de familii şi număr de persoane cu arătarea religiilor cărora aparţin asfel: Strada Mare 1. 10 . 5.. 27 Chiş Ştefan . 10 muzicieni şi 10 C.- ...48 - .3 .3 1 5 - Rozs Elisabeta . mecanic mun. 7.. 21 .7 .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI Cu ocazia Recensământului din anul 1930.2 . 9. 29 Brandi Petru .3 1 2 . fabrică pensionar agricultor „ „ văduvă divorţată agricultor „ pantofar 5 2 1 2 3 1 5 8 1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 7 2 3 3 8 2 1 4 5 1 2 3 3 4 2 2 1 2 . 19 20 .R. 38 de comercianţi. 11 .-işti. 17 Kolozsvâri Francisc .3 . 32 Indrieş Teodor 33 Indrieş losif 34 Sabău Mihai . prelaţii Bisericii reformate din Tileagd.8 . 14 Kovâcs Sândorne . zilier văduvă casnică agricultor văduvă agricultor " « „ « « pensionar văduvă lacăt. au făcut recensământul întregii populaţii oraşului. 28 Chiş Alexandru .. Adler loan 2.NR. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 1217 muncitori în fabrici. 18 Nagy loan I . 88 de meseriaşi. pe străzi. 25 Crişan Petru .

I ndri e ş Fl ori an Szi l âgyi L aj os L ori nc z Ioan Hal âsz O donne Horvâth Ioan Sapi L aj os Gonc zi K ârol y C oc i uba I oan C ozma Mi hai Morar Il e ana Morar Vasi l e B ac i u Pe tru B ac i u Vasi l e Tri fan Ghe orghe K i ss Andrâs Rozs J ozse f Hal âsz J ânos C ol ţe a Pe tru Pusk âs F ranc i sc K re me s F ere nc z Szi l âgyi Sând or K ovăc s Andrâ s L uk âc s J ânos De mi an Gavri l Sza bo Il ona Sza bo Ge rge l y F ek e te J ănos B oros Gyul âne Sând or Te odor K ovâc s J ozse f 6 5. 63. 51.- 2 3 3 4 . 40.2 2 . 55. 53. UdvaryMi hâl y agri c ul tor „ " văduv ă zi dar agri c ul tor " „ „ p e nsi ona ră c ul tor a gri " „ „ „ pantofar „ agri c ul tor mun. 61. 56. 41.5 1 5 4 2 3 3 — - 49 . 62. 39. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI 35. 43. Pe te rl osi f 67. Dombi Fe re nc z 5 6. 58. Szabo F e re nc z 68. zi l i e r agri c ul tor pe nsi ona agri c ul tor c asni c ă agri c ul tor « „ tâmpl ar pantofar agri c ul tor văduvă agri c ul tor 2 2 4 1 2 4 2 3 3 4 2 2 2 4 7 2 4 6 4 2 7 6 4 5 3 5 3 3 3 5 4 5 4 2 3 1 4 1 1 4 2 1 1 . 46. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. 52. 64. 49. 47. 57. 42. 54. 45.5 3 5 3 3 3 . 44. CAPULUI FAMILIEI .4 1 6 1 1 4 6 1 3 2 7 6 4 . 60. 37. 38.IZRACRT. 59. 48. 36. Ki ss J ozse fne 69.NR.2 . 50.

Lukàcs Ferencz 98. Siteri Imre 84. Soós Bàlintné 91. Kovàcs Jànos 83. Forràs Józsefné 78. Bejan Aurel 90. Melknek Elek 80. Szabó József 75. Duhi Iulianna 87. Albert József văduvă „ “ 2 1 1 3 5 4 3 2 2 2 3 2 5 5 5 2 2 2 2 5 2 5 9 3 4 8 3 8 4 4 3 3 3 2 1 3 5 4 3 2 _ _ 3 2 5 5 2 2 2 _ 2 5 9 3 _ _ 8 4 4 3 3 3 1 _ _ _ _ _ _ _ 2 _ _ _ _ _ _ __ 3 _ _ - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 5 _ _ _ _ 4 8 _ _ _ _ _ _ 2 _ _ 5 _ _ _ _ _ _ _ - agricultor “ " văduvă agricultor comerciant croitoreasă dogar tâmplar dogar croitor pantofar casnică pensionar agricultor primnotar văduvă agricultor „ „ " văduvă agricultor pensionar ceferist lacăt. Soós Ferencz 93. Kiss Józsefné Strada Maior 97. Tabajdi Kàrolyné 71. Siile Màrtonné 92. Seidler Samuel 85. Batka Jànos 88. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Piombas Teodor 79. Kó'rósi Imre 102. Szabó Sàndor 76. Szabó Bàlint 94. Palotàs Màtyàsné 77. Kopàny Elena 72. Szù'cs Lajos 101. Kovàcs Imre 74.NR. Veir Jànos 99. Kàdàr Regina 81. Kovàcs Lajos 82. Cezar Nicolae 95. Tó'ròs Istvàn 100. Buff Nicolae 96. Pinkovits Màrkné 73. Szabó Ferencz 89. CAPULUI FAMILIEI . PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 70. Tóth Ferencz 86. mecanic agricultor “ _ _ - 50 .

LAZAR FLOAREA 130. HOGYES BENI 116. KÂLLAY IRINA 115. TÂMOK SÂNDOR 125.NR. PETRI SÂNDOR STRADA CĂII FERATE 124. 106. CSUDDM JÂNOS 128. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. SÂNDOR LEHOCZKI ISTVÂN AGRICULTOR RIGO ISTVÂN BODIS FERENCZ BODIS PÂLL PARDI JÂNOS NAGY PÂLL INDRIEŞ FLORIAN BÂNCSA JOZSEF HARSÂNYI ISTVÂN DEBRECZENI „ „ „ „ „ „ PENSIONAR „ AGRICULTOR 5 3 2 3 7 4 6 5 3 6 9 1 2 2 5 6 6 4 5 4 3 5 3 6 2 4 2 2 2 4 2 2 _ 5 3 2 3 7 4 5 2 6 1 6 — 2 2 5 _ 1 — STRADA CIMITIRULUI 113. TOTAL PROFESIA PERS REFOR- CATOMAŢI 103. 105. 108. DOBRA IOSIF COMERCIANT CASNICĂ MUN. BONIŞ IOSIF 114. BACIU IOAN 129.IZRACRT. ROZZEN ELEK 118. 112. CAPULUI FAMILIEI . VARGA KÂROLY 127. MĂCELAR MUN. SZABO KĂROLY 119. ŞERES NICOLAE 133. 104. ZILIER COMERCIANT __ _ 1 1 6 4 5 1 2 2 3 6 2 4 2 1 1 _ _ 3 3 „ „ AGRICULTOR LACĂT. GONCZY ANDRÂS 131. 109. TOTH LÂSZLO 122. SZABO ANDRÂS 120. ZILIER AGRICULTOR „ „ CEFERIST AGRICULTOR VĂDUVĂ MĂCELAR MUN. SCHWARTZ ALADĂR 117. MEC. NAGY LAJOS 121. TAMOK JÂNOS 126. 110. ZILIER COMERCIANT PENSIONAR 1 2 2 4 2 - 51 . MESZÂROS KÂROLY 123. BEŢIE PETRU 132. 107. 111.

156. 154. PROFESIA MUN.4 1 1 2 2 5 5 3 3 13 . MANE IOAN FISCHMAN IZIDOR BAKK IMRE SALCER VICTORIA .. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. 135. 143. 159. 139.- 52 . . 152. ZILIER COMERCIANT CASNICĂ TÂMPLAR MUNC. 162.. CAPULUI FAMILIEI .12 12 . FABRICĂ PENSIONAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ COMERCIANT „ PĂDURAR AGRICULTOR „ AGRICULTOR ZIDAR VĂDUVĂ AGRICULTOR „ „ „ „ „ 2 2 6 1 .3 3 4 4 2 2 5 5 2 1 1 1 1 2 2 4 7 7 4 . 161. 141. 166. ROZENFELD SÂNDOR SZILÂGYI MIKLOSNE PĂSKALYI JOZSEF PÂSKA JÂNOS KOVÂCS GYULA CIANAŞ IOAN HOFFMAN SÂNDOR BACIU ECATERINA KAKUCSI JÂNOS ŞTEF TEODOR SZABO SÂNDOR CUZAC FLOREA COZMA NICOLAE KREMNICZKI ILONA SCHIL ISTVÂN ROŞCOVANI ILEANA HODIŞAN NICOLAE WEISS IZIDOR DOCZY ISTVÂN COCIUBA IOSIF BORODAN IOAN ARDELEAN DUMITRU SZABO ANDREI JANCSOVICHT PÂL KOZMA JÂNOSNE CRĂCIUN DUMITRU PINTEA ALEXANDRU VARGA JOZSEF VASILE ALEXANDRU BRADEA ALEXANDRU EGRI JOZSEF „ CASNICĂ COMERCIANT VĂDUVĂ ZIDAR AGRICULTOR TÂMPLAR MUNC. 145.1 1 3 3 3 9 5 4 3 2 1 4 1 3 9 . 149.5 2 . 160. 153. 148.4 5 .9 4 4 1 .NR. 147. 167. 136.2 2 2 4 . 142. 146.1 3 3 7 7 . FABRICĂ COMERCIANT TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 134. 138. 155. 151. 140. 168. 150.13 8 8 1 1 - 5 3 4 . 165. 163. 164. 158. 157. 137. 144.

Costean Gheorghe 173. Szabo Jânos 193. Forvith Jânos 191. mec. Magyar Lajos 183. zilier munc. CAPULUI FAMILIEI . PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 169. Costean Imre 172. agricultor pantofar comerciant funcţionar şofer brutar văduvă pantofar comerciant şoacter văduvă mun. Goldstein Ferencz 181. Hegedvis Sândor 194. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Szilâgyi Lajos 176. Svăbi Ioan 175. Mateiaş Teodor 170. David Solomon 188. fabrică pensionar pantofar pensionar pantofar C. Krasovatze Amâlia 192. Palotâs Imrene 186. lacăt.Kiss Jozsefne 182.R. zilier comerciant „ „ croitor „ „ pantofar munc. Grunberger Lipot 190. Mălai Lajos 171. Rozenfeld Lajos 178. Schwartz Izidor 189. Szilâgyi Imre 174. Jakab Lajos 177. mecanic comerciant văduvă 2 6 5 9 7 7 10 5 3 2 5 4 2 3 11 9 2 2 5 2 10 4 1 5 4 2 3 2 2 3 2 6 3 2 5 1 7 3 10 5 1 2 2 2 1 1 5 2 2 6 2 — 4 1 5 3 3 4 2 3 3 2 3 5 2 5 5 9 . Tavarnai Istvân 180.F.- 3 4 1 1 9 5 2 1 0 - 53 . Peta Istvân pensionar agricultor „ „ „ lacăt. Oesterreicher Lajos 184. Denennberg Lajos 185.NR. Czenk Ferencz 195. Krânyi Lajos 187.DeliÂrpâd 179. Jerman Mihâly 196.

Nagy Elek 227.AlbuIoan 222. fabrică agricultor căruţaş comerciant profesor funcţionar frizer medic circă pensionar comerciant ■ 3 2 6 1 2 3 4 3 4 4 2 2 2 2 5 3 5 4 8 - 3 2 - - - 6 - 1 - 2 3 3 — 2 4 4 . Cozma Vasile 229. Papp Lajos 212. Ardelean Alexandru 214. Weisz Miksa 209. Ionescu Gheorghe 213. Palotâs Antal 221. Farkas Ignâcz 216. Tuş Nicolae 230. Krausz Mihai 215. Papp Vasile Strada Principală 211. Korosi Francisc 224.NR. Korosi Ştefan 225. Judea Teodor 220. Bica Petru munc. Palotăs Gyula 223. Kovâcs Sândor 234.- 1 1 - 2 2 2 - casnică pantofar agricultor « « a u 2 3 - 2 - 3 1 - 5 3 8 1 1 4 4 2 6 4 3 1 3 7 5 2 3 1 1 - 2 6 - - maistru morar agricultor a u a a 4 3 1 - 3 - 7 5 - lăcătuş mec. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 204.GhiuraIoan 210. pantofar agricultor munc. Bica Teodor 235. Borsi Mihâly 205. Fucs Mor 217. Chiş Iosif 228. Kokos Gergely 206. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Korosi Alexandru 226. zilier 2 — 3 1 - 1 - 54 . Sporleider Etelka 218.Mangra Iosif 232. Bejan Gheorghe 207. Boniş Gheorghe 233. Gâl Sândor 236. Kovăcs Jânos 231. Kiss Carol • 208. CAPULUI FAMILIEI . Gocz Ştefan 219.

Vedinaş Petru 13 „ 248. Flatt Eugen “ 2 263. Vuşcan Romulus “ 1 267. Griinsberger pensionar 8 Alexandru 242. Paşuk Carol agricultor 4 6 3 1 1 4 3 3 1 1 3 1 4 1 1 1 6 2 8 1 5 2 1 5 1 1 3 2 4 2 5 3 1 5 3 3 1 13 6 3 2 7 2 1 1 - 8 - 55 . Postos Ştefan hornar 4 258. Varga Petru “ 7 261. Turcu Ioan func. Grof Rudolf tinichigiu 6 238. Gheorghe Ioan 3 „ 240. public 2 265. Vekony Carol “ 6 253. fabrică 1 244. Gondor Jânos maistru morar 2 259. Molnăr Andrei 2 „ 249.NR. zilier 6 250. Pasuk Iosif 4 „ 255. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Tavarnai Iosif 2 „ 241. Varga Ioan agricultor 2 260. Fiilop Mihâly pantofar 5 271. Chirilă Teodor 1 « 266. Moza Teodor mun. Rozenberg Lâszlo comerciant 8 269. zilier 2 245. Gocz Ştefan agricultor 2 256.Talodi Jânos agricultor 3 252. CAPULUI FAMILIEI . PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 237. Szabo Geza agricultor 5 264. Peter Sândor mun. Griger Jânosne văduvă 4 251. Borodan Sândor 4 „ 254. Orbân Peter preot catolic 1 270. Bogdan Ioan “ 3 257.Telegdi Iosif moşier 5 262. Varga Ferencz agricultor 6 247. Szabo Lajos mun. Vâltozo Imre 4 „ 268. Erdelyi Săndor agricultor 6 239. Barabăs Jănos 4 246. Horvâth Bela brutar 3 243.

Erdelyi Florian 274. Kappel Ignaţiu 301. Cupe 296. Hodos Geza 277. Numele şi prenumele crt. Herskovics Tereza 303. pensionar „ fabricant agricultor „ comerciant morar zilier comerciant văduvă învăţător frizer pantofar văduvă zidar casnică măcelar „ „ dulgher măcelar văduvă tinichigiu comerciant văduvă 5 2 3 4 4 2 1 1 2 1 4 2 1 2 2 2 2 8 1 4 3 4 4 3 1 2 2 3 2 3 1 2 2 8 1 1 1 1 - lici 1 4 - 5 - 1 3 2 1 2 4 3 - 2 1 1 2 2 1 - 4 4 2 4 4 2 3 2 3 casnică comerciant medic 1 3 3 - - - 1 3 3 56 . Bodor Carol 290. Grossman Jeno 273. Refo Cat rmaţi o Orto -doxi Izraieliţi 272. Nemeth Ioan 289.Nr. Tavarnay Elisabeta 293. Weinstein Adolf 304. Dr. Klein Ignâcz 286. Pop Gheorghe 281. Kappel Iosif 283.VatyaIuliu 285. Roxin Iosif 279. Csorsz Iosif 298. Csorsz Ferencz 288. Schwartz Normand Ioan 295. Klein Jenone 299. Schwartz Zsigmond 294. Berkovics Mome Strada Podului 302.Vâradi Imre 292. Kanizsai Bela 275. capului familiei Profesia Total pers. Weiss Samuel comerciant funcţionar pensionar “ medic vet. Gali Ferencz 282. Pataky Lajos 297. Moga Ioan 278. Roxin Augustin 280. Schwartz Samuel 300. Cozac Gavril 276. Vâradi Imrene 291. Zsuthi Gyulăne 287. Gondor Vasile 284.

Henţ Teodor 336. Varga Mihâly 324. Schwartz Dâvid 333. Erdelyi Ioan 334. Csorsz Gâbor 314. Nagy Imre 320. Farago Gâbor comerciant pensionar pantofar comerciant zidar croitor agricultor " funcţionar pensionar „ „ comerciant tâmplar munc. Weiss Jozsefne 318. zilier „ vânzător lăcătuş mec. Tillinger Carol 337. Buda Teodor 229. zilier ceferist agricultor dogar rotar dogar mun. Varga Iosif 329. Teszări Lajos 319. pantofar văduvă mun. Sziâky Bela 315. Bonaţiu Teodor 338. Boier Nicolae 327. Baranyi Ioan 330. Varga Ferencz 331. Hajdu Mihâly 311. Paroh Teodor 322. Balla Lajos 323. Borodan Ioan 328. CAPULUI FAMILIEI . Borok Iosif 335. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 305. Dudâs Kâlmân 317. Sulyok Kâlmăn 307. Boldizsâr Carol 310. Kovăcs Bâlintne 325. Fechete Teodor 312. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. OesterrikherEde 306. Horvâth Iosif 326. Bonis Sândor 321.NR. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar 11 2 2 3 5 4 5 4 2 2 1 2 5 5 6 7 1 2 3 1 2 4 2 5 4 2 3 3 2 5 2 3 2 3 3 2 1 5 1 2 1 2 3 7 1 3 1 1 5 4 2 3 3 2 5 2 - 1 4 4 1 5 3 1 3 1 3 5 1 4 2 2 1 1 - 11 3 '5 1 - 57 . Schwartz Mor 309. Okros Gyula 308. Katona Gyula 332. Vâsârhelyi Andrei 313. Baranyi Gâbor 316.

Baciu Bâlint 345. Varga Ferencz Katona Gyula Schwartz Dâvid Erdely Ioan Borok Iosif Henţ Teodor Tillinger Carol Banaţiu Teodor Buda Teodor Farago Gâbor Farago Carol Gâjer Gyula dogar munc.NR. 340. 333. Pataki Mihâly 364. Tirbuşar Ferencz 351. Dobai Bâlint 356. 332. 335. Szilâgyi Iosif II 353. 358. 334.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 330. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar lăcătuş mec. Veres Iosif 354. 336. Griinberger Ferencz 361. Pataki Gheorghe 355. Gyoker Alexandru 349. Ardelean Petru 359. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Wordmunszki OdonSzabo Jozsef 357. 341. 331. 337. Szilâgyi Iosif I 352. RitterMârton 348. PROFESIA TOTAL REFOR. 338. Pataki Imre 343. HudikMârton 344. Kocsis Julianna 346. Grigher Ioan 347. Varga Miklos 362. Salla Istvân 58 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . comerciant pantofar pensionar dogar agricultor « pensionar „ „ pensionar pensionar zidar “ tâmplar “ zugrav dogar agricultor 2 3 5 2 5 2 3 2 3 3 3 6 4 2 2 5 3 2 4 4 3 2 2 2 3 2 2 5 2 5 2 2 2 2 1 2 3 2 5 2 2 3 1 2 5 1 3 1 2 2 1 3 5 5 2 2 2 1 3 1 3 1 5 1 1 2 1 3 3 1 2 2 1 2 - 2 1 1 1 1 - 5 ■ 2 - 342. Acsadi Istvân 363. Bodis Andrâs 360. 339. pensionar dulgher comerciant agricultor casnică lăcătuş mec. Scholecz Ferencz 350.

Tallodi Sândor 385. 367. Zsebe Jozsefll 387. Rakocz Togyer 372. Kiss Terezia 383. Hosu Alexandru 392. Bodor Istvân 388. Frenczky Ferenczne mun. morar casnică lăcătuş mec. zilier pensionar zidar zudar+zugrav agricultor zidar agricultor „ „ „ „ lăcătuş mec. Fekete Bâlint 370. Baranyi Frencz 371. Tallodi Ârpâd 384.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 365. Zsebe Jozsefl 386. Udvari Mihâly 374.NR. Udvari Iosif 375. pensionar agricultor pantofar ceferist agricultor agricultor 4 1 7 3 3 2 5 1 6 2 4 5 3 2 1 2 2 3 1 1 4 5 4 2 2 7 2 1 4 2 1 1 3 2 5 1 5 1 3 5 3 2 1 2 3 1 4 5 2 2 1 2 1 2 3 1 4 2 1 1 1 4 4 1 - 59 . fabrică lăcătuş mec. pensionar agricultor “ dogar pensionar mun. Cozac Gheorghe 395. Varga Lajos 378. Daraban Ioan 379. 368. Kovâcs Mihâly 394. Peter Istvân 382. Cozac Ioan 397. Sândor Andrâs 373. Lukaciu Dumitru Kote Miklos Gyoker Gyula Udvari Jânos pensionar agricultor morar pensionar 2 2 2 3 2 1 3 1 - 2 — Strada Aurorei 369. Komocsi Gyorgy 391. Zsîros Pâl 390. Papp Carol 377. Szilâgyi Ferencz 376. Sorban Ioan 380. Kiss Ferencz 381. PROFESIA TOTAL REFOR. Cozac Ioan 389. Gyorfi Ferencz 393. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Vinyiczki Istvân 396. 366.

Kallay Iuliu 426. Varga Jozsef 407. Suciu Petru 423. Nagy Ioan 425. Szucs Iosif 428. Sorban Jânos 399. Bodea Petru 427. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 398. Varga Imre 411. zilier durger casnică pantofar văduvă 1 3 1 4 1 1 1 2 3 1 1 2 6 1 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 5 3 7 6 5 2 2 1 4 4 3 1 3 1 1 2 6 1 2 3 3 2 3 1 2 1 1 1 - 1 3 3 5 2 3 3 3 1 4 1 1 1 1 3 3 3 4 4 4 5 1 4 5 - 60 . zilier „ „ agricultor „ „ „ frizer « agricultor „ „ „ „ „ „ „ mun. Bogdan Petru 405. Varga D. Varga Jozsef 412. Markluliu 417. Papp Istvân 408. Cozac Florian 404. Goczi Jânos 400. zilier mun. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT.NR. Makai Jânos 414. Paskuly Gyorgy 406. Csalok Lajos 409. Duma Alexandru Ştefan 402. Fechete Ioan 401. Sabău Alexandru 416. Sândor 410. Pataki Imre 429. CAPULUI FAMILIEI . Pintea Florian 420. Makk Iuliu-ne agricultor „ „ munc. fabrică lăcătuş mec. Fekete Peterne 432. Szâsz Zsuzsanna Bâlint 430. Szâsz 431. Crişan Mihai 421. Ruja Teodor 419. Soos Ferencz 415. Piski Zsigmond 413. Sonea Petru 422. Szilâgyi Jânos 424. zilier « „ „ pantofar munc. Turcuş 403. luc. Ţurcaş Tamăs 418.

Maxim Gheorghe Ioan 441. Hunyadi Matei 436. zilier casnică agricultor „ „ „ „ „ „ 1 1 2 7 5 2 7 6 9 4 4 6 5 1 7 4 4 3 2 . 457. 455. Sele Mihai Strada îngustă 446. 451. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Udvari Ştefan 463. Mureşan Petru comerciant tâmplar agricultor tâmplar pensionar 2 4 5 3 1 2 1 5 1 3 2 1 - 61 . 452. Lakatos Daniel 437. 454. PROFESIA TOTAL REFOR. 450. Szilâgyi Istvân 461. 453. Zembre Iulia 439.9 1 6 3 - agricultor „ „ „ „ „ „ zidar preot rabin pensionar « agricultor 1 3 1 3 2 3 4 3 3 3 2 4 3 1 3 2 3 4 3 3 1 3 3 1 2 - 1 3 - 3 - Strada Bisericii 459. Lupuţ Ilie 438. Baciu Mihai Baciu Ioan Gonczy Istvân I Gonczy Istvân II Molnăr Mârton Bacsi Imre Bacsi Dani Mihalika Lajos Miiller Jeno Kovâcs Bâlint Vmyicki Istvân Bodis Imre Kiss Sândor mun. 447. 449.- - 1 1 1 1 2 7 . Cozac Alexandru 434. 458. 448. Fazekas Sândor 444. Mureşan Mihai 445. Crăciun Florian 435. Costin Teodor 440. Bodea 442. Marozsân Mihâly 462. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .NR. « horticultor munc.6 . Erdely Lajos 443.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 433. Szilâgyi Istvân 460. zilier lăcătuş mec. 456.

Mâtyâs Sândor 466. zilier “ dulgher agricultor tinichigiu 6 5 1 3 3 5 8 3 3 5 1 - 6 5 - 8 62 . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Haiman Daniei 493. Gârdan Dumitru 486. Csizmadia Julianna 484. Fodor Alexandru 479. Udvari Imre 477.NR. Tardi Ioan 480.4 1 1 2 2 6 - ceferist agricultor munc. Ficuţ Pavel 489. Mociar Iuliu Strada Luncii (Sziget) 490. Boldizsâr Carol 483. Fazekas Imre 496. Buzguţalosif 471. Boncsa Ştefan II 475. Varga Iuliu 481. Csalok Imre 472. Fazekas Ferencz 487. Kovacs Ioan 478. Klein Ferencz pensionar agricultor « „ „ „ dulgher „ zidar şofer tâmplar “ zidar morar pantofar „ zidar pensionar “ casnică pensionar mun. Ignaţiu Iuliu 488. Nagy Mihâly 465. Mudura Teodor 469. 468. fabrică agricultor „ „ ceferist 2 2 1 2 4 2 4 2 5 1 4 4 2 3 3 4 7 2 2 2 1 5 5 4 3 6 2 2 1 2 2 3 1 4 2 2 2 7 1 2 2 1 4 5 - 2 3 4 1 2 1 - 2 4 . Szekely Alexandru 482. Nagy Ioan 494.PaşukIosif 473. Udvari Lajos 476. Chirodea Petru 491. Boncsa Ştefan 474.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 464. Irimiaş Mihai» . Mâtyâs Erzsebet 467. Csalok Ioan 470. Iancu Dumitru 492. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Sziics Lajos 495. Mureşan Ioan 485. PROFESIA TOTAL REFOR.

Kovâcs 599. Szâsz Lajos 549.David Lajos 513. Fechete Alexandru 592. Csapo Vasile 597. lăcătuş zilier mun. zilier 1 „ mun. Szabo Ioan 541. Bodor Ştefan 533.-. Birman Iosif 497.NR. Sipos Petru 521. 3 6 „ fabrică „ agricultor 5 agricultor 2 „ mun. Prinţ Alexandru Ioan 503. Botoş 571.-1 -1 . Ardelean Alexandru Alexandru Ştefan 520. fabrică 5 mun. 6 3 „ fabrică mun. Bartha Lajos 530.Soos Carol I 511.MahaleaIoan Ioan 580. Vasiliu Ioan 525.--. zilier 1 3 „ lăcătuş mec. agricultor 3 zidar 2 mun.CATOPERS TOTAL PERS MAŢI REFORMAŢI ORTO- CATO- LICI ORTOLICI XI XI Strada Rândul Nou 532.Kocsis Peter 516. agricultor 2 tâmplar 3 lăcătuş mec. munc. Sziics Iosif 545. munc. Musca 498.-. zilier 4 „ tâmplar dulgher 6 casnică 3 mun. Bodis Iosif 528. Pintea 591. Kohnn Mărton 569. Filip Teodor 515. Nemeth Alexandru Alexandru 534.-3 -4 -. Gonczi 584. Sturz Ioan 507. Lorincz Mihâly 560.Ibrânyi Imre 501. Papp Carol 598. Vakarcs Iosif Dumitru 512. PROFESIA TOTAL REFOR. Dâvid Iosif 570. Dâvid Imre Teodor 566. Popa Teodor 499.Costin Teodor Ştefan 578.Veber Ferencz 504. Iuhâsz Lajos 576. Szilâgyi 535.Kolozsvâri Iosif 508.1-1 -3 ---- 6 3 5 1 -1 5 -1 2 1 4 3 2 3 2 5 2 2 6 4 3 7 -1 2 -2 5 3 3 3 1 4 4 7 6 2 - pensionar 3 3 - - 63 . Lakatos 573. public comerciant mun. Şerban 537. PROFESIA . zilier fabrică agricultor mec. Velko Lajos 543.Kovâcs Alexandru 509.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRAIZRAIZRA- XI NR. Boroş Iosif 544. zilier olar tâmplar agricultor » mun.6 .3 -6 -.Kolya Iosif 505.VinyickiMihâly 554. Gonczi 583. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .Bede Bâlint Ştefan 506. mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI TOTAL REFOR. Sipos 593. Orbân Carol 572. Gocz Ferencz Ferencz 527. Rolnicz 577. Farkas Matei 575. Vakarcs Iosif Ştefan 536. Csalok Ştefan 548.Varga Bâlint Ferencz 574.Kâdas Imre 510.-1 -3 71 . Sturz Ioan 552. 586. Kote Imre 547. Dobrovan Roza Alexandru 518. Toth Iosif Nicolae Alexandru 585. „ mun. pensionar 8 zidar 5 mec. fabrică func. Szabo Kăroly 529. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. PROFESIA .Fechete 579.Fechete Ioan Lăcătuş Imre Alexandru II 587. lăcătuş 7 mun.Kovâcs Iosif 514. zilier 2 lăcătuş lăcătuş mec. Hosu Iosif 567. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI NR. 2 5 „ fabrică agricultor 3 5 3 3 2 4 4 1 2 3 4 4 3 3 1 7 3 4 1 4 6 3 4 6 4 2 6 3 4 5 3 3 5 5 3 4 1 5 -5 -8 3 4 -1 4 8 1 3 2 3 5 4 1 2 _ 3 3 1 4 9 1 1 3 4 5 1 6 6 3 3 4 4 5 6 5 1 4 2 . Morar Ioan 523. Zaharia Ioan Ferencz 596. zilier 2 pensionar 8 pensionar 1 „ agricultor 6 casnică 2 „ zidar 5 pensionar 2 „ 3 mun. Bodis Imre 590. Mociar Ioan 568. zilier 4 pensionar 5 „ mun. Tallodi Gavrii Alexandru 522. Sarkadi 539. Csete Iuliu 550. Velko Iosif I 540. Bogdan 594. zilier 6 tâmplar 2 „ 2 „ fără 6 „ pensionar 4 ocupaţie mun. zilier 2 rotar 9 „ dulgher 5 mun.. Bodis 589. Lorincz Bâlint 551. Lajos Kăroly 559. Cozma Ştefan 553. Gonczi 555.3 2 3 5 5 -2 5 8 1 2 6 1 -2 1 2 2 - 5 3 1 2 3 4 3 .Nagy Alexandru 502. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Manea Petru 546. Gucik Iosif 519. Gonczi Ioan 582. ceferist 4 pensionar 5 comerciant dogar 3 mun. 6 tâmplar 5 fabrică „ 2 mun. 556. Blaga Teodor 538. Velko Iosif II 500.. CsalokCarol 517. Kovăcs Strada Rândul Săndor Ţiganilor 526.-4 --3 -1 — . Moza Ioan 558. Veselenyi Lajos 557.. fabrică agricultor fabrică tâmplar lăcătuş mec. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 4 2 fabrică „ „ „ 2 mun. fabrică 3 „ mun.3 4 4 5 6 .3. Udvari 595.. agricultor mun. Pente 581. 6 3 5 2 5 3 5 9 6 3 9 pensionar 3 fabrică mun.. Cozac Mihai 524. Souver Iosif dulgher lăcătuş mec. zilier 4 „ mun. Orbân Andrei 542. zilier mec. Ghianţu Petru Soos Iosif 588.

64 .

Buda Iosif 632.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 600. Gaszi Zsuzsanna 622. Iozefic Iosif 606. Dull Julianna 601. Gazsi Rozâlia 624. Tamâs Lajos 603. Varga Florian 634. Bede Iosif 607. Szabo Imre 628. Balogh Vasile 620. PROFESIA TOTAL REFOR. zilier „ „ „ „ croitor ţigan “ mun. Dumea Mihai 615. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Otvos Alexandru 625. Cupan Gheorghe 605. Sandor Gavril 604. Tâncos Gavril 630. Horvâth Lajos 609. Baciu Ioan 613. Otvos Francisc 633. Bodea Petru 621. zilier “ „ agricultor mun.Domocos Vasile 612. Bogdan Andrâs 619. Jancso Mâna 608. zilier muzician mun. Moza Laurenţiu 617. Gherle Petru 610. zilier casnică muzician casnică muzician ţigan mun. zilier muzician „ mun.Dumea Gavril 616.NR. Szabo Iosif 631. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Turbucz Lajos 623. Jancso Âdâm 602. Ventel Nicolae casnică mun. Milcsevics Pacu 626. Kudelka Ştefan 627. Turbuk Iosif 618. zilier “ „„ 2 3 3 3 4 1 7 3 3 2 1 5 2 4 5 4 5 5 1 2 2 5 6 3 8 5 2 2 6 5 9 5 5 1 5 2 3 7 5 1 2 5 6 3 7 2 6 2 9 1 1 — 2 1 3 3 2 1 1 2 3 4 1 3 1 1 1 2 5 2 4 5 4 5 2 5 4 1 4 65 . Varga Iosif 629. Gherle Lajos 614. Gyoker Mihâly 611. zilier „ „ „ „ „ casnică mun.

KohnVilmos mun.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 635. Venţel Iosif 654. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Waxman Tiberiu 657. 641. Horvăth Vasile 660. 649. 636. Kope Iosif 668. 648. 644. Balogh Alexandru 664. 642. 646. 653. 645. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Varga Ioan 663. Kâgyi Imre 666. 643. zilier “ „ ţigan măcelar mun. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 3 3 1 1 5 2 3 4 6 2 3 3 1 2 7 4 2 1 3 5 3 1 1 1 6 1 3 1 2 1 1 4 5 1 4 1 2 - 66 . Weimanlosif 661. PROFESIA TOTAL REFOR. 639.NR. 651. Kopelmre 662. zilier ţigan casnică “ ţigan casnică pensionar 2 1 3 1 5 6 3 2 3 3 9 2 2 1 1 3 1 2 1 3 1 5 3 2 2 9 2 1 1 1 2 1 - 1 5 1 3 1 2 2 - - 1 - Strada Cartierul Gării C. 647. Waxman Carol 658. fabrică casnică mun. Şaitoş Gheorghe 665. Gorgan Vasile 659.F. 637. 650. 638. VenţelAna 655. 652. Otvos Imre Varga Măria Gazsi Iuliu Varga Rozâlia Lingurar Mihai Cseme Gavril Bogdan Iosif Varga Gheorghe Turbuţ Ioan Horvăth Alexandru Otvos Iosif Szilâgyi Imre Szucs Vasile Otvos Anna Budai Rozalia Teglâs Iosif Szâsz Lidia Pataki Iosif muzician casnică ţigan casnică ţigan „ mun. Chiş Alexandru 667. Gergely Alexandru 656.R. 640.

Puskâs Ioan 697. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Chirilă Gheorghe 692. Varga Iuliu 681. Seres Ştefan 687.NR. Kovâcs Vasile 683. Horvăth Alexandru Iosif 675. Kovâcs Lajos 686.Erdelyi Andrei 703. Kohn Jeno 672. Bartha Francisc 700. Toth Antal 680. Şaitoş Gavril 682. Fechete Iuliu 704.1 1 1 2 1 - — — — 6 3 2 — 2 2 2 3 5 1 1 4 1 - 67 . Chirodea Ştefan 679. Cozac Pavel 694. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 7 4 4 3 4 3 2 4 6 3 1 2 2 5 5 2 7 4 4 2 2 7 2 3 5 3 4 4 6 2 2 4 3 4 4 5 7 4 3 4 3 1 3 1 i 5 3 7 4 4 2 5 2 4 4 6 1 2 3 4 3 5 — . Varga Imre 699. Magyari Carol 674. Seres Lajos 684. Garai 691. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Sipos Alexandru 677. Varga Zsigmond 688. Duhi Ştefan 673. Şandor Ioan 685. Nistor Dumitru 695. Cozac Gheorghe 701. Parti Mihai 698. Lajos Iosif 696. Szegedi Lajos 670. Bodiş Lajos 671. Lokos Imre 689. Silik Francisc mun. Orban Ştefan 702. Bakos 676. Cepei Ştefan 678. Mane Mihai 693. Schwartz Constantin Gheorghe 690. PROFESIA TOTAL REFOR.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 669.

Ziiai mun. Magyar Nicolae „ 715. Marozsân „ Mârton 711. Jenei Teodor „ „ 713. Tomacsek „ Lajos „ 722. public 724. Zbudil Francisc „ „ 725. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Mihacek „ Alexandru „ 716.Alecsei „ Ioan „ 712. 707.GhiunterGheorg „ tinichigiu he func. fabrică Alexandru 726. Cernei Iosif munc. PROFESIA TOTAL REFOR. 706. Toth Iosif 729. Bocşe Gavril „ 719. 708. Pantis Ioan „ 723. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Grosu „ „ Alexandru ceferist 727. Siliklosif Nemeş Lajos Egrl Iosif Siteri Imre Kovâcs „ Zsigmond „ 710. Nagy Lajos „ 714. Şteblicloan „ 718. Bamer „ Francisc „ 721. fabrică „ „ „ 6 6 6 1 5 3 8 2 3 2 3 4 3 2 6 2 1 2 3 3 1 2 4 4 3 2 2 2 5 6 5 4 3 3 5 6 2 6 5 1 5 2 4 3 2 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 5 6 5 2 — 4 1 1 4 2 2 1 2 6 1 3 2 2 2 3 5 1 2 4 2 3 - 68 .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 705. Zicseak „ Andrei „ 720. 709.NR. Soos Ioan „ 717. Cozac zidar Alexandru 728.

Balogh Bâlint „ 753.R. Drimba Ioan func. Takâcs Iosif lăcătuş mec. fabrică 768. Palodi Francisc „ 751.5 .3 . Varga Ştefan „ 744..4 . Szabo Gyorgy a 752... Moţ Nicolae „ 750. Pungan Pavel mun.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 741. Pecsi Alexandru croitor 764. 763.1 - 69 .NR. Dodai Iosif func.1 . Lascu Nicolae " 749.5 .6 2 . Susnic Ioan „ 769.. Tarkânyi ceferist Francisc 762. Roman Francisc „ 754.1 1 .1 3 . Szebeni Daniel „ 759.4 3 3 3 3 1 3 . Kiss Iosif “ 748. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Ionescu Marcel „ 761. Denika Mârton 767.. Marc Ştefan func. Balog Iosif mun. fabrică 2 4 4 5 5 1 3 3 1 3 3 3 2 4 4 3 5 5 1 1 5 3 4 3 2 3 5 1 3 7 3 6 6 3 1 6 1 . fabrică 742. Faur Gavril mun.F. Fâbian Năndor „ 774. Farcas Iacob comerciant 776. Pop Vasile mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .. Iile Gheorghe „ 770.1 3 1 .7 . Csâki Carol „ 772. public 743. Klein Carol „ 766. Szilâgyi Beni „ 773. fabrică 747. Micu Constantin “ 745. Jantovics Vasile „ 756.1 . Sabău Emil ceferist 746.- 1 3 5 . Horvâth Ştefan „ 758.3 . public 760.- 5 3 4 2 5 - - . Costin Teodor „ 755.- 2 6 5 - . Vasvâry „ Gheorghe 757.- - - . PROFESIA TOTAL REFOR.- 1 .5 .1 1 . 775. Jurca Gavril „ 771. public 765.4 . Olteanu Vasile şef gară C.

5 5 . Miladin Mocici 778. Cseka Alexandru 779. Fucs Vaier 783. PROFESIA TOTAL REFOR. Gal Dumitru 790. Weker Minai 781. — 1 — 70 . Weker Bela 793. Varga Francisc 789. Vaserman Vasile 795. Kollâr Sândor 798. fabrică ” „ „ -„ „ „ „ „ „ „ “ „ „ „ „ agricultor mun. fabrică “ şef sec. fabrică mun.. 1 1 4 6 1 — 2 1 3 2 3 1 2 5 3 4 5 4 3 5 1 3 2 3 5 1 — 1 3 2 3 3 3 4 3 — . fabrică şef dep. Hunyadi Francisc 786. Korodi Lajos 797. fabrică « muncitor fabrică“ « „ „ „ lăcătuş mec. Gherle Gheorghe 785. Hunyadi Ioan 787. Lengyel Odon 796. Fucs Ioan 780. Gâspâr Ignâc mun. Iacob Ioan 792.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 777. fabrică 4 4 2 4 3 3 3 3 7 6 3 4 4 3 4 6 3 5 3 4 4 5 4 3 1 5 1 2 3 6 3 5 6 2 5 5 3 4 1 7 4 1 2 2 6 — 4 . Indrieş Petru 794. fabrică mun. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Herle Cătălin 784. Szell Alexandru 782. mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .NR. Sindeli Ioan 791. fabrică cont şef fabrică mun. Tanc Gheorghe 788.

NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Kupan Iosif agricultor „ „ „ „ „ „ „ „ „ pădurar 3 2 5 2 2 2 3 3 5 5 3 2 5 2 2 2 3 3 — 3 3 5 5 - 71 . Nemeth Pali II 835. Krizsa Bârna 830. 827. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Mâtyâs Imre 831. în fabrică “ casnică comerciant măcelar comerciant director fabrică şef sec. Friedman Iosif 817.Juhâsz Ioan 832. fabrică contabil fabrică mun. 823. Wertheimer LajosSchwartz Lajos 820. 824. fabrică militari activi funcţionari preot reformat 3 1 3 2 1 3 2 4 1 1 1 3 11 25 1 2 8 1 3 - 3 1 1 11 14 — 3 2 1 3 2 4 1 1 1 — STRADA DEALUL VIILOR 828. Nemeth Francisc 834. Erdei Ioan 829. Sabău Mihai 814. 826. PROFESIA TOTAL REFOR. Klein Erno Waldman Lajos Erbstein Lâszlo Toma Ioan Postul Jandarmi Administraţia Soos Kâlmân mun. 821. Lindenfeld Roza 818. Jancza Ioan 836. 822. Boroş Teodor 838. fabrică „ ing.Nemeth Palii 833. Trifan Nicolae 815. Loc. Indrieş Florian 837. Reinberger Zoltân 816. 825.NR.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 813. Lindenfeld Mărton 819.

In concluzie. decât să transporte titeiul in vagoane cisterne pentru prelucrare la 600 km distanţă. meşteşuguri. Când situaţia oraşului Tileagd se afla în plin avânt de dezvoltare. în anul 1924. etc. Astfel. a intervenit ceva cu totul neaşteptat. 72 . în toate ramurile de activitate: agricultură. jandarmi + oameni de ordine Total 3. a cunoscut o dezvoltare considerabilă.R. transporturi. comerţ.217 116 38 88 10 10 11 3.115 Aşa cum am mai arătat. Să nu uităm însă că în economia de piaţă a oricărui Stat Capitalist sunt suişuri şi coborâşuri.reşedinţă de Plasă ieţul Bihor. determinate de anumiţi factori care nu în totdeauna sunt previzibili. industrie.625 1.496 romano553 catolici 835 ortodoxi 231 izraieliti Total Situaţia de profesii rezultă următoarea: agricultori muncitori în fabrici funcţionari publici comercianţi meseriaşi diferite meserii muzicieni personal de specialitate C. în zona zăcămintelor de ţiţei. aceasta a fost populaţia oraşului Tileagd . şi-a încetat activitatea. situaţie concretă pe care o vom descrie la fiecare capitol din lucrare în parte. fiind demontată şi transportată cu trenurile de marfă la Ploieşti. „Rafinăria de produse petrolifere Bihar-Szilâgyi" S. după alipirea Ardealului la Regatul României timp de 10-15 ani. după inventarul făcut în luna decembrie 1934 de către Prelaţii Bisericii Reformate. Pentru statul român era mai economic să transfere rafinăria lângă sursele de materie primă.F. cea mai mare întreprindere din judetul Bihor.115 1. economia oraşului Tileagd. cu capital românesc. la data respectivă. în circumstanţele oferite de împrejurări.A. Pe confesii au rezultat următoarele cifre: reformaţi 1.

Revenind şi continuând cu evenimentele istorice. îndrăznesc să afirm că începând cu anul 1919. cu un bogat folclor local care nu se găseşte în cultura celorlalte sate aparţinătoare Tileagdului. III.000 de locuitori. marea majoritatea lor fiind români." Am încheiat citatul. care a cuprins întreaga economie Românească. le voi arăta în Istoria Tilecuşului care face parte integrantă din monografia Tileagdului. Motivaţia şi detalii asupra acestei afirmaţii. luându-ne Basarabia şi o bună parte din mioritica Bucovină. Luând cunoştinţa despre acest odios dictat. părăsit de către toate ţările Europene. La scurt timp după efectul crizei economice şi a pierderii celei mai mari unităţi industriale din circuitul economic. Această scânteie. în proporţiile care le-au luat avea ca să suprime peste 6. Au rezistat crizei economice numai Fabrica de Cherestea La Roche-Darvaş S.F. Aceste evenimente nedorite au produs în economia Tileagdului o „gaură neagră" care s-a adâncit mereu. Se mai întâmplă însă că un necaz să nu vină numai singur în viaţa oamenilor.Pe de altă parte. excepţie făcând într-o mică măsură satul Bălaia.R. cu obiceiuri şi cultură veche. în anul 1930 şi-a încetat activitatea Banca de Credit şi Schimb Valutar SA din Tileagd. şi Uzina de Impregnat Traverse C.000. cu o populaţie de peste 600. Prin aplicarea acestui Dictat. ofiţerii români din Regimentul 86 Infanterie. fără nici un sprijin din afară. Prin Dictatul de la Viena din 29-30 august 1940 ni s-a răpit partea de Nord-Vest al Ardealului. In plan politic s-a format o conjunctură Europeană prin care România a fost izolată de celelalte ţări. transformat ulterior în Unitatea 2 Fortificaţii.243 km. fiind ciopârţită la răsărit de către ruşi. „Dezvoltarea industrială". devenind falimentară în urma „Crizei Economice" şi a intrării în conversiune a datoriilor agricole. Citez: „în aceste momente grele pentru destinele ţării mele. pierde şi Tileagdul satul Tilecuş care.A. în anul 1939 s-a declanşat cel de al II-lea război mondial.000 (şase milioane) de oameni nevinovaţi. Tilecuşul nu este o localitate importantă din punct de vedere economic. poporul român s-a găsit singur. împotriva marelui popor rus. cu oameni păstrători de tradiţii strămoşeşti. au cerut comandanţilor 73 . România a fost nevoită să accepte condiţiile nedrepte de a participa la război alături de forţele hitleriste. prin ocuparea Danzigului de către armata Hitleristă. voi reproduce Cuvintele Regelui Mihai I al României. Are în schimb o bogăţe spirituală deosebită. Tilecuşul s-a dovedit a fi o adevărată PEPINIERĂ DE INTELILENŢĂ. Criza economică din anii 1929-1933. de protest asupra Dictatului de la Viena din anul 1940.pătraţi. Neavând nici o altă alternativă de ales. în suprafaţă de 42. prin aşezarea sa geografică a rămas în România după trasarea liniei de demarcaţie a frontierei Ungaro-Române. a condus la falimentarea celorlalte 7 fabrici mai mici din Tileagd (nominalizate la Cap.

cei atacaţi. fără a se înregistra vre-o victimă omenească. un tren spre gara C. s-a putut vedea un tablou sumbru al plângerii. prin dotarea cu armament modern de luptă şi prin poziţia lor strategică. aşa zise „Gărzi naţionale". care aştepta şi el în gara Velenţa. o treime din terenul agricol al Tilecuşului. i-a croit unui intrus mai multe lovituri cu cravaşa peste faţă. de tristă amintire. Noua frontieră româno-maghiară. soldări de conturi între acei care au fost certaţi cu Legea şi între oamenii care au aplicat Legea. venea dinspre Oradea. nu a făcut uz de puterea pe care încă o mai avea. foştii gardieni publici. mişcări de oameni disperaţi care se vedea nevoiţi să-şi părăsească casa cu toată agoniseala lor de o viaţă. au rămas în Ungaria sub stăpânirea regimului hortist.F. trecea peste partea Nord-Vestică a hotarului Tilecuş spre direcţia Chistag-Zece hotare. Velenţa pentru îmbarcare. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie a frontierei. Văzând această neruşinată îndrăzneală. în apărare. elemente neavizate. respective pe fostul drum de acces al tilecuşenilor spre oraşul Tileagd. s-a ordonat ca de moment este mai înţelept ca armata română din Vestul Ţării. altercaţii între anumite persoane.F. jandarmii şi organele securităţii în civil. din cazematele asa numite „ Linia de aparare Carol „ la granita de Vest.R. au pătruns în rândurile armatei române. căpitanul Emil Vulpescu care însoţea trupa. Analizându-se Starea de fapt şi conjuctura politică internaţională. distrus sufleteşte nu numai pentru că şi-a pierdut locul de muncă. organizate adhoc din proprie iniţiativă. In aceiaşi zi de 29 august 1940. dar mai ales pentru faptul că nu-şi va putea continua cursurile Liceului Emanuil Gojdu mai departe. Românul. vindecându-1 de boala îngâmfării şi a impertinenţei. cu gesturi obscene. vociferări stridente. La acest tablou sumbru. Era vorba da elemente decăzute din punct de vedere moral. Ca urmare. a fost martor adolescentul TRAIAN INDRIEŞ din Tilecuş. stabilită de Dictatul de la Viena în august 1940.F. au tras şi focuri de arme pentru un avertisment. In timp ce armata română se retrăgea în perfectă ordine spre gara de Est C. cel mai fertil împreună cu întreg cătunul Călăţani. mai exact ca să o umilească. proaspăt absolvent al cursului inferior de liceu. pe întreg peronul gării C. să părăsească poziţiile de luptă în apărare şi să se retragă în interior pentru reorganizare şi pentru aşteptarea evenimentelor care vor urma. rivaliza cu cazematele din „Linia Maginot Franţa". Velenţa şi în împrejurimi.R. Tileagd.R. pe coama movilei Baranca-Huta.superiori sa le permita pregatirea de lupta. 74 . care acum atacau pe foştii poliţişti. la nivel înalt al Comandamentului Militar Român. având la mână banderola cu tricolorul unguresc. chiar atacat fiind şi în postură de legitimă apărare. cazemate care prin structura.

Următoarea măsură luată de către regimul hortist în teritoriul ocupat, a fost aceea de a elimina pe toţi românii din funcţiile publice. în locul acestora au fost aduşi oameni din „Anya orszăg" care nu cunoşteau nici un cuvânt în limba română, obligându-i pe românii din toate teritoriile ocupate ca să înveţe ungureşte. La calea ferată, între Ciucea şi Oradea, nu a rămas nici măcar un acar de naţionalitate română, indiferent că a ştiut ca să vorbească ungureşte. In toate şcolile din Tileagd şi din satele aparţinătoare, învăţământul s-a desfăşurat numai în limba maghiară. In ordinea priorităţilor regimului hortist a fost vânarea şi prinderea persoanelor de etnie română aşa zise „indezirabile". Din Tileagd a fost arestat preotul ortodox Gligor Ioan în luna septembrie 1940, iar preotul şi învăţător Baciu Nicolae din satul Bălaia a fost expulzat în România cu toată familia, jefuindu-i casa şi toate bunurile materiale agonisite de o viaţă. Preotul Vasile Chirilă din Tilecuş, în data de 29 august 1940, întâlnindu-se întâmplător cu armata de ocupaţie hortistă pe şoseaua Tileagd-Oradea, în dreptul comunei Sacadat, l-au tras jos din căruţă pe nefericitul popă, l-au lovit cu capul de roţile căruţei, i-au smuls barba şi pielea de pe faţă, l-au lovit cu picioarele în abdomen distrugându-i ficatul, i-au rupt câteva coaste şi i-au zdrobit rinichii. Asta da civilizaţie şi demnitate umană împletită cu sentimente patriotice în plin secol XX. Nici viteazul Attila nu a făcut chiar asemenea cruzimi cu toată barbaria de care i-a mers faima. Bineînţeles că după o asemenea tortură, preotul Vasile Chirilă a decedat în chinuri groaznice după ce l-au dus la domiciliu servitorii cu care se afla în timpul măcelul. Asemenea acte abominabile au mai fost făcute de către „drojdia" care se găsea din abundenţă în cadrul armatei hortiste de ocupaţie. în comuna Ip judeţul Sălaj, au fost împuşcaţi 157 de români, lipsite de apărare, bărbaţi, femei şi copii care aveau o singură vină, aceia de a se fi născut români, fără voia lor. în comuna Tarcea au fost ucise 68 de persoane, numai pentru plăcerea de a vedea curgând sânge românesc nevinovat. Au profanat 124 biserici ortodoxe, au fost bătute şi schingiuite un număr de 5.332 persoane. Alte 15.893 persoane din Ardealul de Nord au fost arestate şi deportate în lagăre de muncă. Celor 7 ucigaşi al protopopului român Aurel Munteanu din Huiedin judeţul Cluj, ucis 1-a data de 10.09.1940 li s-a întocmit dosare penale, au fost judecaţi de către Tribunalul din Cluj şi condamnaţi la câte două luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Motivarea Tribunalului Ungar Cluj în sentinţa dată, a fost că ucigaşii, în momentul săvârşirei crimei, au fost pătrunşi de sentimente patriotice a unei naţiuni demne! Ofer cititorului ca să aprecieze dacă crima săvârşită la Huiedin şi Sentinţa dată în cauză de către Tribunalul timpului din Cluj, au fost demne de laudă sau de dispreţ.

75

Hortiştii au mai dat un „Examen de etică morală Umană" cu evrei aflaţi atât pe teritoriul Ardealului de Nord cât şi cei din interiorul Ungariei. Peste una sută rii de evrei au fost vânaţi şi prinşi într-un timp record, „distinşi" cu steaua galbenă in şase colţuri apoi trimişi în lagărele hitleriste pentru exterminare prin gazare. Nu se exclude faptul că la transportul evreilor, spre lagărale morţii, au fost folosite rgoane de marfă cu emblema C.F.R., rămase pe teritoriul Ardealului de Nord cu aplicarea dictatului da la Viena. In ziua de 29 august 1940, pe liniile de garaj din Staţia Velenţa, au rămas sute de vagoane de marfă goale când au sosit trupele re ocupaţie hortiste, termenul de retragere ale oficialităţilor româna fiind limitat la acea zi de 29 august 1940. La data aplicării dictatului de la Viena, în Oradea se găseau 33.000 de evrei, ~.iri şi mici comercianţi. Mulţi din aceştia au fugit clandestin în România când i - simţit pericolul care îi ameninţa. Dacă ungurii, în simţurile lor revanşarde, aşa rumite „patriotice" faţă de români, în mod legitim se poate, pune întrebarea de :e regimul hortist a dat dovadă de atâta cruzime, de un zel ieşit din comun pentru ixterminarea evreilor care nu le-au „furat" niciodată Ardealul, aşa cum de fapt nu £â furat nici românii care au existat în Ardeal din preistorie! Ideia aberantă a ""-rtului fiind emisă de către mintea bolnăvicioasă a unor politicieni care prin "cercarea de falsificare a Istoriei, au otrăvit sufletele oamenilor de bună credinţă pe care îi conducea, educându-i în spiritul revanşard şi îndemnându-i la crimele re care le-au făcut când au avut ocazia. Evreii din Ungaria au fost dispuşi să se supună politicii statului de maghiarizare. Statisticile oficiale maghiare din anul 1840, au evidenţiat cifra de 250 .000 iar la recensământul din anul 1910 nu s-a mai înregistrat nici un evreu. '-. realitate însă, erau aproape un milion. Să mai precizăm şi faptul că evreii din Ungaria, nefiind legaţi de o limbă de vorbire proprie, au fost foarte uşor maghiarizaţi. In acelaşi timp şi-au adus o contribuţie importantă la campaniile de presă în favoarea Ungariei, din interiorul si din afara acestei ţări pe tema tratatului de la Trianon, în mod deosebit din Anglia şi din Statele Unite ale Americi. Toate aceste servicii de loialitate faţă de interesele naţionale ale Ungariei nu au valorat nici două parale atunci când guvernul de la Budapesta, pentru a-şi arăta loialitatea faţă de suveranii din Berlin, a u dezlănţuit cea mai sălbatică acţiune împotriva evreilor din Ungaria pentru trimiterea lor spre camerele de gazare şi exterminare. Churchil, mare politician şi om de stat, bun cunoscător al istoriei şi cu cele ce se petrecea în urmă cu 50 de ani, făcea o explicaţie şi mai concretă şi anume Prigonirea evreilor din Ungaria a fost probabil, crima cea mai abjectă din intreaga Istorie a omenirii"!

76

Ar mai fi un detaliu care consider că merită ca să fie relevat. Imediat după instalarea administraţiei ungare în Ardealul de Nord, în centrul oraşului Oradea s-a ridicat un monument din bronz, reprezentându-1 pe Horthy Miklos, călare pe un cal falnic. Un evreu bogat din Oradea, a oferit cantitatea de aur necesară ca să îmbrace statuia în întregime, om şi cal, pentru a străluci mai măreţ în soare. La inaugurarea statuiei, a fost invitat oficial şi consulul român cars se afla în Oradea, Mihai Marina. Acesta prefăcându-se că nu bagă în seamă motivaţia invitaţiei s-a prezentat la festivitate. întrebat de către primar cum îi place statuia, Mihai Marina a răspuns că i-ar plăcea foarte mult dacă nu ar avea două mici defecte! „Care?" „S-a mirat primarul." „Mai întâi că l-aţi urcat pa cal!" „Cine a mai văzut marinar călare?! în al doilea rând, aţi uitat ca să-i puneţi calului rotile." „Pentru ce rotile?" s-a mirat primarul şi mai mult! Consulul român îi răspunde că nu s-au gândit cum să le fie mai uşor când va trebui ca să-1 ducă de acolo. în altă ordine de idei, nu peste mult timp, cetăţeanul de etnie mozaică, loial statului maghiar, care a făcut o faptă frumoasă în cinstea „Eliberatorului Horthy Miklos" a fost trimis printre primii evrei spre lagărul de gazare de la Aushwitz. Din ordinul lui Horthy bineînţeles. Pe de altă parte, conform unui referat făcut de profesorul universitar Dr. Israil Guttman din statul Israel, stabilit mai târziu la New Yorc şi a mărturiilor lui Oliver Lusting, la care a subscris şi fostul Rabin Şef al Clujului Moseh Carmily, se atestă că mult controversatul şi stigmatizatul mareşal Ion Antonescu, primul ministru al României, deşi se afla sub aceiaş presiune nazistă ca Ungaria, alias Horthy Miklos, în perioada anilor 1940-1944, a „aruncat un colac de salvare de la înec" evreilor care au reuşit ca să fugă clandestin în România, protejându-i în acelaşi timp pe acei care se aflau pe teritoriul Românesc. Continuând cu acest episod al groazei, vom vorbi şi despre viaţa şi tragediile evreilor care au trăit în fostul oraş Tileagd. Din informaţiile primite la 22 aprilie 2004, de la domnul Diplomat Universitar Stern Petru, membru al comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte surse de informare, primii evrei care au apărut în Tileagd, au fost 24 de familii în anul 1845, după ce s-a dat în exploatare linia de cale ferată pe relaţia Oradea-Cluj. Pe parcurs au mai venit şi alţii, ajungând în anul 1851 la 200 de persoane. în perioada anilor 1851-1880, numărul lor s-a mai redus la 170 de persoane. în mod cert, cei plecaţi nu şi-au găsit locul convenabil unde să-şi desfăşoare afacerile. Totuşi numărul lor a crescut din nou în Tileagd, înregistrându-se 212 persoane în anul 1890 şi 304 persoane în anul 1900. La cifra cea mai mare s-a ajuns în anul 1931 când, în 241 familii trăia 325 de persoane. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o casă de rugăciune „AVIA", în imediata apropiere de Biserica Ortodoxă. Ocupaţia lor de bază a fost comerţul şi

77

afacerile. Foarte puţini din această comunitate s-au ocupat cu alte îndeletniciri. Nu au avut şcoală cu limbă de predare ebraică. Copiii lor au urmat şcoala de stat cu limba de predare maghiară din localitate. In anul 1934 şi-au schimbat rabinul şi întreaga conducere a comunităţii, după cum urmează: Rabini: Ordentlicher Gerzson, Winkler Mârton, Fischman Iosif şi Müller Ienö. Pe post de şoacter a fost numit Denenberg Mor, organizator: Österreicher Ede şi casier Molnâr Herman. în comitet au fost aleşi: Krausz Mihâly, Farkas Ignâcz, Glück Ernö, Lindenfeld Mârton, Friedman Iosif, Rosenfeld Lajos şi Schwartz Mor. Adevărul este că la scara globală, evreii au fost un popor deştept care, în perioada de după primul război mondial au ajuns în posturi „cheie", atât în Statele Europene cât şi în Statele Unite ale Americi, controlând întreaga economie şi întreg comerţul mondial. Această stare de fapt nu a fost pe placul multor politicieni de pe Mapamond, cultivându-se ura împotriva lor ca popor. Fenomenul de ură şovină a găsit, loc prielnic de manifestare în Germania Nazistă care a organizat şi a pus în practică cea mai mare crimă cunoscută de Istoria omenirei. La această crimă odioasă şi-a adus din plin contribuţia şi regimul Hortist de la Budapesta care şi-a făcut o îndatorire de onoare faţă de Hitler, vânând şi trimiţând în lagărele de la Auschwicz pe toţi evreii aflaţi în teritoriul ocupat de Ungaria, 400.000 conform procesului de la Nürnberg. Din totalul de 325 evrei câţi existau în Tileagd la data aplicări Dictatului de la Viena, în anul 1940, când a început prigoana împotriva lor, 197 au reuşit să fugă clandestin în România, care când şi pe unde au reuşit să se salveze. Şi eu care scriu aceste rânduri am avut plăcerea ca să le fiu ghid la trecerea în România, prin zona Tilecuşului, respective la acei care au avut curajul ca să o facă la lumina zilei. Adolescent fiind şi aflându-mă la lucrul câmpului pe pământul care îl aveau părinţii mei la cea. 500 metri distanţă de gara C.F.R. Tileagd şi cam la aceiaşi distanţă de linia de frontieră, nu l-am refuzat pe nici unul care mi-a cerut sprijinul. Aveam paşaport legal de trecere prin punctul fix, cunoşteam orarul de patrulare al grănicerilor unguri şi foloseam fără risc, locurile acoperite cu boscheţi şi tufişuri. Nu am avut nici o ratare a călăuzelor pe care le-am efectuat. Conform tabelului pe care l-am primit de la Comunitatea Evreiască din Oradea în luna aprilie 2004, cei care au fost prinşi de organele statului maghiar şi trimişi la camerele de gazare, au fost următorii:

1. 2.
persoane)

Berkovits Iren Berkovits Hanina cu două fetiţe şi o verişoară (4 David Erma David Maria născută Marton

3. 4.

78

5. Deneberg Nicolae şi fiul său (două persoane) 6. Farkas Lâszlo 7. Farkas Margit 8. Farkas Edith 9. Farkas Lajos 10. Farkas Erno 11. Fischman Nândor 12. Frank Gyorgy 13. Farkas Ilona 14. Gliik Nauman (morar) şi fiul său 15. Gliik Istvân I 16. Gliik Erno 17. Gliik Istvân II 18. Gliik Julianna născută Griinfeld 19. Golstein Iuliu - brutar - cu soţia şi fiul (3 pers.) 20. Griimbaun Lâszlo medic şi soţia (2 pers.) 21. Griimberger Miriam 22. Griimberger Âgi 23. Griimberger Lipot 24. Kaprei Nândor şi soţia (două pers.) 25. Kastor Tibor 26. KastorAdolf 27. Kastor Pâl 28. Klein Hari 29. Klein Olga 30. Klein Pepi 31. Klein Iozef 32. Griimberg Leopold 33. Klein Erno 34. Klein Carol 35. Klein Istvân 36. Kohn Iren 37. Koppet Frida 38. Krausz Sâmuel 39. Krausz Sarolta 40. Kupferschmidt Martin 41. Lâzâr Erno şi soţia (două pers.) 42. Lâzâr Aliz

79

43. 44. 45. 46. 47. 48.

Lâzâr Edith Lindenfeld Dezso şi fiul (două pers.) Märton Lâszlo Marlon Margit născută Feldneser Mărton Herman şi soţia (dauă pers.) Melchner Nauman - preşedinte Comunitate şi fiul (2 pers.) 49. Molnâr Ernö cu soţia şi un băiat (3 persoane) 50. Müller Erno - şef rabin - şi soţia Judith (2 pers.) 51. Müller Rasei 52. Müller Iosef 53. Müller Gabriel 54. Ösztreicher Edus şi soţia (două pers.) 55. Ösztreicher Ferencz 56. Ösztreicher Lajos şi soţia cu 8 copii (zece persoane) 57. Ösztreicher Ilonka 58. Ösztreicher Klâri 59. Ösztreichar Eduard 60. Ösztreicher Cecilia născută Rosenberg 61. Raducziner Sândor şi fiul (două pers.) 62. Raducziner Lajcsi (Zizi) 63. Rosenberg Jözsef 64. Rosenberg Olga născută Hagymâsi 65. Rosenberg Sândor şi soţia (două pers.) 66. Rozen Nauman - secretar comitet - şi fiul (două pers.) 67. Scfrwartz Solomon 68. Schwartz Eric 69. Schwartz Edith 70. Schwartz Lâszlo 71. Schwartz Herman şi soţia (două pers.) 72. Schwartz Zeelig şi soţia (două pers.) 73. Schwartz Jeno 74. Schwartz Sândor 75. Schwartz Neiman şi fiul (două pers.) 76. Schwartz Madi şi fiul (două pers.) 77. Schwartz Ignâcz şi soţia (dauă pers.) 78. Sternberg Iosif cu soţia şi un copil (3 pers.) 79. Weinstein Nândor cu soţia şi 2 copii (4 pers.) 80. Weinstein Miklös - comerciant

80

Bucuria revederii şi bucuria că le-au sosit un braţ de muncă solid în plin sezon al muncilor de vară.) Wertheimer Lajos Wertheimer Ede şi soţia (2 pers. Pentru merite deosebite la învăţătură şi la celelalte discipline din programul specific Şcolilor Militare de prestigiu şi pentru faptul că în cei doi ani de şcoală militară nu am primit nici un fel de sancţiune (caz unic) mi s-a acordat drept recompensă cele două serii de concediu. Traian Indrieş. hogy maga ugyes ember. când mă reîntorceam de la lucru. 83. 86. De en azt hiszem hogy nem lesz beke addig ameddig itt lesz a Hatâr! In traducere. de către un grănicer ungur.81. Ajuns la casa părintească produc dublă bucurie familiei. 82. autorul acestei monografii era ca să fiu împuşcat în mod voit. în luna august 1944 când mă reîntorceam de la lucru prin punctul fix de frontieră Tileagd-Tilecuş. în ziua de 17 august 1944. de szabadsăgon vagyok! Es milyen rangja van magănak? Deâk Szakaszvezeto vagyok! Hât akkor maga nagy Isten itt! Csak egy jo Isten van. Weiaz Jozsef cu soţia şi un copil (3 pers. Katona vagyok. îmbrăcat în haine civile.) Wertheimer Lajos junior Wertheimer AJfred Şi eu.) Weisz Jakob şi soţia (2 pers. Lâtom. în următoarele condiţii: Eram elev sergent în anul II la Centrul Şcolar Militar Breaza judeţul Prahova -specialitatea Administraţie-Intendenţă.învăţământ. întreaga suprafaţă de pământ a părinţilor mei se găsea în teritoriul cedat Ungariei. Posedam şi eu paşaport de trecere a frontierei la lucru. Mondja meg mikor lesz beke? A jo Isten csak tudja. unul dintre cei trei grăniceri aflaţi la punctul de control mă provoacă la discuţie şi-mi pune întrebări: Dialogul se face în limba maghiară şi reuşesc ca să-i răspund în limba lui: - Maga nem katona? De igen. aki hiszi. 85. 87. prezentând paşaportul la control. alături de ceilalţi membrii ai familiei şi alături de ceilalţi consăteni aflaţi în această nedorită situaţie. adică 40 (patruzeci) de zile faţă de 20 zile cât au primit ceilalţi colegi de an . dialogul avut cu grănicerul din „Anya orszăg" sună aşa: 81 .

-". acei ale căror pământ se afla în întregime dincola de frontieră. Tilecuşul a avut cel mai mult de pierdut.R. stabilită prin Dictatul de la Viena în luna îngust 1940 a creiat multe probleme dezastruoase locuitorilor satelor învecinate. unde au fost şi sunt numai români au scăpat de tortura trupelor de ocupaţie maghiară. făcându-! nebun şi acoperindu-1 cu o tiradă întreagă de înjurături în jargonul lor cazon. Dintr-odată Tilecuşul se trezeşte rupt de lumea civilizată. nu mai pot merge la lucru în Fabrica de Cherestea Tileagd de unde şi-au asigurat existenta de aproape o sută de ani. Tilecuşenii erau obişnuiţi să meargă la lucrul câmpului la orale 4-5 dimineaţa. despre a carui 82 . în timpul sezonului de vară. Dumneata nu eşti militar? Ba da. cu drumuri inaccesibile.. Nu mai au unde şi cum sa-si rezolve problemele socioadministrative.rrebându-1: „Ce vrei? ca să ne împuşcăm aici cu grănicerii români? care sunt cu :chii pe noi tot timpul? „L-ai întreba-t şi el ţi-a răspuns! Ce mai vrei???" Cu acest incident neplăcut. la poştă la medic.F. grănicerul care a provocat discuţia s-a repezit la îrmă. Cel mai apropiat intre ceilalţi doi grăniceri de faţă. la gara C. care se putea solda cu consecinţe grave. cel mai apropiat oraş era Beiuşul la 60 km. i-a smuls în timp util arma din mână. a introdus cartuşul pe ţeava cu intenţia ca să mă împuşte. Oamenii localităţii nu mai pot merge la târgul săptămânal de vinerea în Tileagd. Dacă locuitorii Tilecuşului. diminuându-li-se copleşitor starea lor economică. Nu puteau ca să-şi lucreze pământul în condiţii pedoclimatice optime. Grănicerii unguri nu permiteau ţăranilor să meargă la lucru numai după orele 8 dimineaţa. distanţă. Cu aceste greutăţi şi necazuri s-au confruntat oamenii locului timp de 4 ani de zile. nu mai au de unde să-şi facă aprovizionarea cu deseuri lemnoase pentru foc în case pe timp de iarnă. dar eu cred că nu va fi pace atâta mp câtva exista această graniţă! La această ultimă frază. nu mai pot merge la cele două mori pentru măcinat cereale. Noua frontieră Ungaro-Română. Sunt militar dar mă găsesc în concediu! Şi ce grad ai în armată? Am gradul de elev Sergent! Păi atunci dumneata eşti un mare Dumnezeu! Numai un singur Dumnezeu este! Pentru cei care Văd că dumneata eşti un om inteligent! Ai putea să spui când va fi pace? Aceasta numai bunul Dumnezeu o ştie. s-a încheiat activitatea mea agricolă peste blestemata frontieră vremelnică. la farmacie. cu excepţia preotului Vasile Chirilă.cred.

tortură până la moarte am relatat la pagina 49 din prezenta lucrare. nu 83 .

au fost 84 .-ului fostului năvălitor Attila! 0 a doua culminaţie a crimelor făcute de „civilizata forţă armată" ungară populaţiei Ardealului. în mod deosebit intelectualii. am srcris în paginile 48-49 din prezenta lucrare.acelaşi lucru se poate spune despre acei români care au rămas pe vetrele lor la sosirea trupelor de ocupaţie hortiste. Evenimentele s-au derulat cu maximum de viteză. faţă de populaţia de etnie maghiară din oraşul Oradea. purtători ai A. după ce au jefuit ce se mai putea jefui din Tilecuş. O altă echipă de hortişti.D. mareşalul Ion Antenescu nu ar fi ameninţat guvernul maghiar de la Budapesta cu intervenţia armatei române. Localităţile aflate pe partea stângă a Crişului Repede. 15 km de la frontieră. asigurându-l că va fi acceptat de către regimul hortist. călcându-şi în picioare orgoliile. bazânduse şi pe valorile sale morale şi intelectuale. L-a împuşcat mortan pe sergent. lipsiţi de apărare. cu intenţia ca să suprime postul de jandarmi. în localitatea Tilecuş au atacat postul grănicerilor români. cu o grenadă de mână. Noile organe administrativteritoriale instalate la putere l-au ridicat de la domiciliu în miez de noapte. în zilele de 10-12 octombrie 1944 a fost eliberată întreaga vale a Crişului Repede. de la Ip judeţul Sălaj din Tilecuş şi din localitate Tarcea judeţul Bihor. a fost când le-a sunat ceasul hotărât de Istorie pentru anularea dictatului de la Viena. nu s-a retras odată cu celelalte oficialităţi. tilecuşan de origine. Augustin Chirilă om cu înalte principii şi valori morale. Moisei şi Prundul Bârgăului. Fostul subprefect al judeţului Bihor şi primar al municipiului Oradea. însoţit de încă 43 intelectuali români.M. pe conduita pe care a avut-o în postul deţinut. Şeful Postului de jandarmi. între Ciucea şi Tileagd. în retragere. pentru a mai tempera avântul inuman al „patrioţilar" maghiari. Ca să mai facă un act de „civilizaţie". Toate aceste crime şi atrocităţi s-au petrecut în primele două luni de ocupaţie teritorială şi ele ar ma fi continuat dacă primul ministru român. au împuşcat un copil rătăcit de familie şi au distrus o batoză de treierat grâu. înainte de a sosi trupele de ocupaţie maghiare. l-au arestat şi umilit. Despre crimele de la Huiedin judeţul Cluj. să-1 omoare pe preotul din sat şi să-i jefuiască gospodăria. s-au avântat până în satul Şerghiş. Ştefan Rinder a fost pe fază şi i-a primit cum se cuvenea. iar cei care l-au însoţit. care şi-a făcut studiile Universitare la Viena. ca mijloc de transport un vagon pentru transportat animale. alungându-i pe localnici şi jefuindu-le bunurile din gospodării. iar după 3 zile de arest l-au expulzat în România prin Vama Curtici. îndemnat fiind de către viceprimarul oraşului Oradea. plutonierul. cunoscător al limbii literare maghiare şi a limbii germane. să rămână pe post. de Nord. au fugit ca potârnichile în toate părţile. distanţă de cea. unde au ucis zeci de oameni civili. oferindu-le „în mod civilizat". având în frunte un sergent. forţele armate ungare şi-au lăsat amprentele crimei în Sărmaş.

venind de la Beiuş. încă pe armele calde ale războiului. pe data de 15 noiembrie 1944 sau constituit comitetele orăşeneşti şi judeţene ale Partidului Comunist Român. Astfel. pichetul grănicerilor unguri a fost distrus.G. A recitat două versuri compuse de el adhoc. DA'I MAI RĂU CU DAVAI CEAS!" La ieşirea din teatru după terminarea spectacolului a fost aşteptat de către menii K. care în multe cazuri se soldau cu pierderi de vieţi omeneşti. care au stârnit un potop de aplauze. l-au urcat forţat într-o dubă neagră şi nu l-a mai văzut nimeni rodată. respective în munţii Tatra din Cehoslovacia unde s-a ales praful de ele! In noaptea de 8/9 mai 1945 „Marele Reich" a capitulat fără condiţii.eliberate de către ostaşii Armatei Române iar localităţile aflate pe partea dreaptă au fost eliberate de către trupele sovietice. Rămân pe loc echipele de pionieri care lucrează la deminarea podului şi a drumului de la locul numit Huţa. care prin reprezentaţiile lui spontane. Trupele mixte ocolesc locul minat. ne-au adus şi foarte multe necazuri. copleşiţi de greutăţile vieţii cotidiene. descreţea frunţile populaţiei Bucureştenilor. Locuitorul Fodor Dumitru. în prim plan violurile femeilor. 85 . Pe data de 15 octombrie 1944 a fost desfiinţată frontiera maghiaro-romănă in punctul de trecere Tilecuş-Tileagd. în urmărirea fugarilor. române şi sovietice. beţiile.) Armatele hortistonaziste au fost alungate spre Oradea şi mai departe în pusta ungară. pline de umor. dar care i-au fost şi fatale: „GREU NE-A FOST CU DERDIDAS. conducându-i la locul unde hortiştii au minat podul de peste valea Veljului. înaintând către calea ferată. jafurile. violenţele din cauza consumului exagerat de alcool. Din păcate. Ruşii „eliberatori" imediat după alungarea armatei hortisto-naziste. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute de Istoria omenirii. au început ca să lucreze în mare viteză pentru a-şi pune în aplicare planurile lor diabolice. Comicul şi marele artist Constantin Tănase. Intre timp. Aveau o adevărată FOBIE după ceasornicele de mână. veteran al primului război mondial. fost prizonier mai mulţi ani în Rusia şi cunoscând bine limba rusă. la un spectacol de seară s-a prezentat pe scenă cu mâinile suflecate până la coate. ramânând din el numai o amintire urâtă (Nem lehet âtmenni. respective gara Tileagd. încorsetate cu mai multe ceasornice de mână. Nici mormânt nu a avut regretatul Tănase. unde să-i poată duce a îccre publicul care l-a iubit.-ului.B. de unde se transmiteau directivele şi sarcinile de îndeplinit la reşedinţele de plasă şi la comune. Armata rusă nu ne-a adus numai eliberarea de sub ocupaţia hortisto-hitleristă. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău tot atât de deplorabil. i-a întâmpinat pe ostaşii ruşi. au sosit în Tilecuş trupe mixte.

ca să nu-ţi pierzi locul de muncă şi libertatea. de la Comitetul Central P. La Comitetul Orăşenesc de Partid Oradea a fost instalat pe post de primsecretar Szăsz Bandi. sau să fii obligat ca să faci o „Excursie" la Canalul Dunăre-Marea Neagră. urmărindu-se spălarea creierelor oamenilor de bună credinţă şi otrăvirea sufletelor noilor generaţii. persistând şi astăzi în rândul oamenilor politici. la toate nivelele. La Comitetul Judeţean de Partid Bihor a fost instalat ca prim secretar Fazekas Ludovik. în perioada de conducere a regimului comunist. capabil. indiferent de etnie căreia a aparţinut. L-am respectat şi l-am admirat. corect şi cinstit faţă de toate persoanele cu care a avut tangenţă.C. a obligat-o să-i creieze un post de acar. unde se găseau tot atâţia Consilieri sovietici câte ramuri de activităţi se găseau în toată tara. Tileagd. bun diplomat dar şi cu sentimente umane. educaţi în acest nefast spirit. alese în adunările generale. culturale şi politice ale neamului românesc. originar din satul Poşolaca. Directivele veneau de sus. cum nu a mai cunoscut istoria. Poseda şi studii superioare economice. minciuna a fost o politică de stat la toate nivelele. Bucureşti. demn de semnalat! Noile organe de conducere ale Partidului. un îngâmfat cu cap pătrat pe care l-am cunoscut mai bine în anii 1951-1952. un om echilibrat. nu s-a eradicat. o nulitate şi un şovin care nu reuşea săşi ţină în frâu „sentimentele bolnăvicioase". 86 . Români erau ici-colo. iniţial a fost numit Farago Ludovic. maladie care din păcate încă.Respectând adevărul istoric vom arăta că Partidul Comunist Român nu a fost niciodată un partid al românilor. A fost „băgat pe gât" Uzinei de Impregnat Traverse C. după ce a fost „mazilit" pentru incompetenţă. La raionul de partid Aleşd a fost numit pe postul de primsecretar Szilâgyi Ludovic iar la oraşul Tileagd a fost ales ca Secretar al Organizaţiei de Partid zugravul Varga Gyorgy. Şef de cadre la Comitetul Orăşenesc de partid Oradea.R. A fost repejor înlocuit cu Szânto Istvân. orăşeneşti şi comunale. un instrument al Cominternului. cu eticheta de „duşman al poporului"! Şi mai era ceva.R. având ca obiectiv distrugerea valorilor morale. Şef de cadre la judeţ a fost Pâska Jozsef. Această sperietoare a fost o organizaţie diabolică. mai ales în primii ani de „Educaţie". erau de etnie maghiară. post care nu se justifica în schema de organizare a unităţii. Având prea mult timp liber. ca să simuleze noua democraţie care în fapt era o dictatură monstruoasă. o fire enigmatică şi foarte circumspect. câte un activist mărunt pentru decor. mintea lui bolnăvicioasă l-a îndemnat ca să facă numai urgii. Cei care am trăit această ruşinoasă experienţă. judeţene. bună pereche a lui Szăsa Bandi. Şi acesta a fost înlocuit cu Magda Litvin. ne amintim cum eram obligaţi ca să spunem că: „Negrul este alb" şi invers după cum dictau interesele partidului. ajungându-se ca să i se desfacă disciplinar contractul de muncă. pe care onoratul judeţ de partid.F.

In prima şedinţă de constituire l-au ales ca secretar al organizaţiei pe Varga Gyorgy. printre care se aflau. Un alt organ de lucru pentru înfăptuirea politicii partidului r. Totul. „OMUL DE TIP NOU" al Societăţii Socialiste a devenit „multilateral dezvoltat" capabil să stea în frig. Televizorul putea fi folosit două ore pe noapte. ca de altfel în întreaga perioadă a aşa numitei „Epoca de Aur". şi foştii comunişti din ilegalitate. zidar de profesie. In anul 1950 a avut loc organizarea Administrativ Teritorială a ţării. Venea activistul de partid de la Judeţ sau de la Raion şi îi spunea ce trebuie ca să facă. Odată cu aceste reorganizări a pierdut Tileagdul titlul de oraş. ce şi cât ai voie să mănânci.C. a interzis activitatea partidelor politice istorice. Securitatea şi Miliţia erau braţul înarmat al nouiei elite conducătoare. pentru a putea urmări realizările clasei muncitoare. Criza sistemului totalitar tip comunist se accentua. la cozi interminabile pentru câteva nme de salam cu soia. a devenit planificat! Ce si cât trebuie să produci. In aşa numita „epocă de aur" când fricii i s-a adăugat frigul. Când noua structură tot mai avidă de putere.Aceştia aplicau în practică tezele Marxist-Leniniste ale dictaturii proletariatului. adică ale nouiei orânduiri socialiste. având ca sarcină mobilizarea ăranilor la lucrările agricole. Aaa Nu! Pardon! nu aveai voie ca să gândeşti pentru că nu erai capabil să gândeşti conform Directivelor Partidului Unic şi ai putea ca să produci scurt-circuit în sistem. locul Plăşilor l-au luat Raioanele iar a judeţelor 1-a luat Regiunile. ca urmare a directivelor primite de la Comitetul Judeţean P. Lipsa de alimente şi ale altor produse de strictă necesitate. In preajma izbucnirii Revoluţiei din Decembrie 1989. după modelul Moscovei. pe care îl avea din anul 1692. In localitatea Tileagd. situaţia întregei populaţii de la oraşe şi sate era disperuta. pentru un litru de lapte. întrerupându-se furnizarea energiei electrice când doreai ca să mai vezi şi altceva. când locul notariatelor cercuale 1-a luat comunele. Sindicatul Mixt al muncitorilor cu 9 (nouă) secţii.ic a fost organizarea Comitetului Ţărănesc. pentru o jumătate kgr. Nu conta ce nivel de cultură are pentru că aşa cum am mai subliniat. cum şi cu ce să te încalţi. Bihor. aşa cum am mai amintit. întunericul şi foamea. pe data de 15 martie 1945 a luat fiintă Organizaţia de Partid comunală cu 150 de membri. pentru apărarea şi susţinerea noului regim instalat după modelul cel creiat de către Generalisimul Stalin. nu avea nevoia ca să gândească. a ajuns la conducere. majoritatea acestora ajungând la noi în furgoanele Armatei Roşii. S-a putut vedea atunci că se instaurează un regim totalitar. cum şi cu ce poţi ca să te îmbraci. în întuneric. "in primăvara anului 1945 a luat fiinţă în Tileagd. ce şi cum să gândeşti. îmbinată cu frigul şi cu 87 .R. unghii de po rc afumate sau de peşte oceanic.

S-au născut în schimb o mulţime de baroni peste noapte.-ul sovietic. care a pătruns în toate organele Administraţiei de stat. în timp ce marea majoritate a populaţiei ţării se luptă cu sărăcia. oameni lipsiţi de sentimente patriotice şi demnitate umană. surogatul nostru de politicieni. începând cu justiţia. cu vile şi vilişoare. care s-a format şi a crescut tot în Pepiniera Partidului Comunist Român.întunericul din locuinţe. A scăpat din vedere şi posibilitatea apariţia „EPIDEMIEI DE CORUPŢIE" care se dovedeşte a fi tot atât de gravă ca boala Sida. toată ţara era în fierbere. Unii au câte 6-7 dosare penale. societatea românească va ajunge la linia normală de plutire. Era o imperioasă nevoie de o scânteie şi aceasta s-a produs la data de 15 decembrie 1989 în Timişoara. în contrast cu acest tablou sumbru. vizionarul politician a scăpat din vedere posibilitatea apariţiei clasei baronilor. culminând cu cele întâmplate în capitală pe zilele de 21 şi 22 decembrie. aşa numiţi oameni de afaceri c-are au fraudat şi au devalizat vistierele Statului. Odată cu lansarea acestui pronostic. i-a făcut pe cetăţeni să respire uşuraţi. fraudând fără ruşine alegerile. care au tot supt şi s-au umflat ca lipitorile. cu foamea şi cu diferitele boli cauzate de sărăcie. uitate prin sertarele procurorilor şi ale altor organe juridice. poliţia. scuipându-se şi jignindu-se unii pe alţii. s-au înghesuit nonvalorile. La Cotroceni. iar Papa Paul al II-lea a numit-o „Grădina Maicii Domnului". furând fără ruşine mii de miliarde de lei. spunând că abia peste 20 de ani.G. făcea imposibilă viaţa muritorilor de rând. timp de 15 ani a cântat cucuveaua a pustiu. Silviu Brucan. întreaga clasă politică aflată la putere sau în opoziţie timp de 15 ani. au fost distruse suprimate de K. iar fetele tinere au căzut prada prostituţiei. între 15 şi 22 decembrie. Unii şi-au pierdut viaţa pe acolo în împrejurări nefericite de accidente. se luptă ca să ajungă la putere. mai priceput vizionar decât ceilalţi. asistenţa medicală. Peste dauă milioane de români au luat drumul străinătăţii pentru a-şi asigura un trai mai decent. nu au reuşit ca să facă o lege viabilă pentru a înapoia poporului bunurile ce i-au fost confiscate de către regimul comunist. fără tratament radical. sperând că vor apuca timpul în care să trăiască mai bine. a făcut un pronostic când s-a instalat Guvernul Petre Roman la putere. Fuga dictatorului şi a soţiei sale la 22 decembrie 1989.B. transformându-se din când în când în Cameleon. cu deznădejdea. minţind care cum 88 . secătuind bugetul statului. vama. pe care poietul Coşbuc o compara cu un fagure de miere stors din flori de primăvară. Speranţele lor însă au fost o totală dezamăgire pentru că la conducerea acestei ţări. Experimentatul om politic. iar alţii au fugit în occident ca să-şi salveze zilele. după consolidarea regimului comunist în România. Adevărul este că valorile morale. făcând o mulţime de găuri negre în economia acestei ţări. iar când sânt chemaţi la înfăţişare pledează „NEVINOVAT". de ştiinţă cultură şi politice ale neamului românesc.

care îl revendică ca drept de moştenire de la „TATAIA". este un drum foarte lung. Cel mai nostim pretendent la acest fotoliu pluşat mi s-a părut a fi domnul Gigi Becali. om simpatic de altfel. 89 . dar de la conducerea unei organizaţii sportive până la conducerea unui stat ghiftuit de camelioni şi de alte specii răpitoare. încheiem Capitolul IV. ale datelor istorice cuprinse în această lungă lucrare. Cu aceste triste constatări. Numai 12 candidaţi pentru jilţul catifelat de la Cotroceni. în frunte cu domnul prim ministru Adrian Năstase.ştie mai bine pentru a putea prinde „CIOLANUL" cu speranţa că vor mai găsi pe el ceva de „CIUGULIT".

craşterea vitelor şi albinăritul. Este de asemenea cunoscut faptul că în anul 1075. în mod sigur că în zonă erau multe şi alte localităţi mai mici cărora nu li-sa dat importanţă. ocupându-se cu cultivarea pământului. pe fondul populaţiei româneşti în această zonă a început să pătrundă populaţia maghiară. descendenţi ai dacilor liberi de odinioară. Că aşa au stat lucrurile. din Epoca Romană. care trăia în obştii ţărăneşti libere. populaţia de pe aceste meleaguri trăia în bordeie. sunt menţionate morile şi pivele de pe Crişul Repede. După Secolul al Xl-lea. din anul 1111 şi 1160 în care. La data atestării celor două localităţi. obiective care nu ar fi putut exista fără o populaţie stabilă. Episcopia bisericii Reformate. Bihorene. zonă în care s-a circumscris şi comuna Tileagd cu cele 5 sate aparţinătoare. cultivatoare de cereale şi crescătoare de animale. cu care etnicii români au conveţuit în pace şi bună înţelegere. atestă existenţa a două aşezări Bihorene: Biharea şi Chistag. ducând o viaţă simplă de agricultori. o confirmă mai multe documente din Secolul al Xll-lea. Această populaţie sedentară românească s-a format aici pe aceste plaiuri. în cartea scrisă despre Tileagd în anul 1996. în sate şi cătune mici. aşa cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. în aşezări stabile. pe valea Crişului Repede.Capitolul V SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ SI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD SI A SATELOR APARŢINĂTOARE » Se cunoaşte faptul că. prezintă un recensământ 90 . la distanţă de 50 km una de alta. documente scrise de Cancelariile Ungare. în Secolele X şi XI. Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1265. în mod treptat. de formare a poporului român în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. ca rezultat al aceluiaşi proces de etnogeneză. pe lângă instituţia Comitatului. sau în locuinţe de suprafaţă. la data cuceriri de către Statul Faudal Maghiar a Voivodatului condus de voivodul Menumorut toată zona aşezată pe cursul superior al văii Crişului Repede era locuită de o populaţie românească.

TILEAGD FĂRĂ REFORM. CAT. se caută diminuarea numărului de români. 1296-1313. fără a semnala nici un număr de iobagi sau alte categorii de persoane. PROPRIE ORTODOXĂ 36 DE CASE BISERICĂ PROPRIE PROPRIE BISERICĂ PUSZTA UJLAK POŞOLAKA 66 TILECUŞ BĂLAIA 91 489 88 81 416 74 316 82 ORTODOXĂ 73 CASE 399 78 FAMILII BISERICĂ 106 REFORM. începând cu anii 1784-1787. de Nr. familia Fulop în anii 1190-1200. BISERICĂ ROM. din care rezultă următoarea situaţie privind anul 1785: Localitat Nr. 50 FAMILII BISERICĂ PROPRIE ORTODOXĂ 9 FAMILII FILIALA TILEAGD 90 ORTODOXĂ 79 CASE BISERICĂ PROPRIE BISERICĂ PROPRIE Observăm că şi prin acaste cifre prezentate. nominalizând pe familia Csanăd în anii 1002-1030. oricât de neînsemnată ar fi diferenţa. Populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare în anii: Localitatea TILEAGD UILEACUL DE CRIŞ POŞOLACA TILECUŞ BĂLAIA TOTAL PERSOANE: 183 0 145 8 590 445 - 189 0 180 5 657 490 540 * 230 362 569 438 552 249 335 283 392 313 404 3 8 2 2 5 4 185 0 168 2 618 418 410 185 7 131 4 440 330 386 187 0 175 5 620 467 511 188 0 138 3 532 379 403 190 0 250 2 772 540 682 191 0 315 9 755 588 870 Sup. Primul recensământ al populaţiei a fost ordonat de către împărăteasa Măria Tereza şi fiul său Iosif al II-lea. căruia aparţin TILEAGD 283 1515 382 REFOR. de Religiile din Biseric ea Nr. Pongrâcz în 1247-1258.al moşierilor şi al grofilor care au stăpânit teritorii întinse pe valea Crişului Repede şi care au avut reşedinţa de domiciliu în Tileagd. pământ 3348 HA 2527 HA 1206 HA 2536 HA 722 821 2154 HA 521 619 11771 8 3 HA 91 . 165 FAMILII. de case care fac parte a familii pers. până în anul 1635. 128 FAM. ORTODOXĂ 12 FAM. familia I. PROPRIE FILIALA MOZAICĂ 7 PERS.

în Bălaia erau 405 de români şi 8 de maghiari . localităţi aşezate foarte aproape de malurile Crişului Repede.în Tilecuş erau 389 de români şi nici un maghiar . ar fi acelea de a-i determina pe toţi locuitorii ţării să devină maghiari şi să nu se permită a se vorbi în altă limbă numai în limba maghiară. română sau germană.în Uilac erau 9 de români şi 503 de maghiari 92 . Odată cu dispariţia acestor calamnităţi. astăzi guvernanţii da la Budapesta s-au trezit şi constată cu tristeţe că Ungaria este singura ţară Europeană în care populaţia nu cunoaşte alte limbi în afară de limba maghiară.în Posolaca erau 46 de români şi 299 de maghiari . cercurile Guvernamentale de la Budapesta considerau că atribuţiile de bază ale tuturor autorităţilor. în una din scrierile sale ridică problema „Maghiarilor romanizaţi din Transilvania" şi a necesităţiţi maghiarizării lor. epidemie care pur şi simplu a pustiit localităţile Bihorului. datorită unor conjucturi au fost deznaţionalizaţi. Posoloacăi şi Uilacul de Criş. promovată de guvernanţii din Budapesta. atât în locurile publice cât şi în familii. a crescut în mod constant populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare. sârbă. devenind vorbitori de alte limbi (slovacă. conducătorul revoluţiei de la 1848 din Ungaria. însăşi Kossut Lajos. şi Posolaca. Pe măsura consolidării Statului Feudal maghiar şi al Voivodatului Transilvaniei. au alungat românii de pe vetrele lor sau i-au asimilat. familiile şi chiar bisericile indiferent de cult. apare următoarea situaţie statistică: . De la această bolnăvicioasă prezumţie.Descreşterea numărului de locuitori între anii 1850 şi 1857. Tileagd. croată. a crescut în intensitate şi politica de asimilare a populaţiilor de alte etnii decât cea maghiară. începând cu şcolile. Descreşterea din anul 1880 faţă de anul 1870 se datorează epidemiei de holeră existentă în aniM870-1873. maghiarii aşezaţi pe terenurile fertile ale Tileagdului. inundaţii care au distrus mai multe case din localităţile Uilacul de Criş. ofensiva împotriva formelor autohtone de organizare a fost tot mai mare şi mai puternică. După anul 1867. Aşa se explică faptul că la Recensământul populaţiei făcut de către organale Administraţiei statului ungar în anul 1880. Culmea!!! Pătrunşi de exageratul lor spirit patriotic.în Tileagd erau 223 de români Şi 1022 de maghiari . în mentalitatea guvernanţilor unguri predomina ideea că în Ungaria toţi cetăţenii sunt unguri însă. se datorează inundaţiilor devastatoare ale Râului Crişului Repede din anul 1851. Mai mult. iar în perioada respectivă nu au existat nici un fel de îndiguiri pentru apărare a localităţilor.

de parcă ar fi fost Pecinegi. La recensământul făcut tot de către autorităţile maghiare şi tot în anul 1880 a populaţiei după religii şi după limba maternă.12 17 TILECUŞ 389 14 UILEAC DE CRIŞ 9 503 2 1 17 TOTAL 1072 1832 17 74 4 1 15 120 Observaţia scritorului: Rubrica celor aşa zişi „NECUNOSCUŢI" este în mod vizibil „trasă de păr".Sursa acestor date statistice este: „A Magyar Korona orszâgaiban az 1881. 240 1383 241 6 92 438 426 1 82 379 60 1 84 403 399 105 523 9 604 3135 1135 Roma Refornomată Catol. OrtoGrecode case doxă Catol.Alfabelean tizat ă 170 477 6 6 5 151 24 8 331 484 1457 14 263 199 901 Acelaşi recensământ după limba maternă Localitatea Română Germ. de Nr. 93 . cifră cu care trebuia să apară rnai puţini români în statistici.Budapest. 1882". reszletezve II kotet . situaţia se prezintă în felul următor: După religii Localitatea TILEAGD BĂLAIA POŞOLACA TILECUŞ UILACUL DE CRIŞ TOTAL Nr. ev elejen vegrehajtott nepszămlălâs fobb eredmenyei megyek szerint. Ruten Sârbi Altele Maghiară Slovacă Necunoscuţi TILEAGD 223 1022 10 73 4 1 3 47 BĂLAIA 405 8 25 POSOLACA 46 299 5 . 290 17 672 5 296 Izrai. care cu toate ocaziile cercetate de cronicarii maghiari au fost recunoscuţi ca fiind numai români. Aceşti necunoscuţi nu puteau fi decât români. pers. iar în acest recensământ apare cu 14 necunoscuţi. Exemplul cel mai elocvent este Tilecuşul.

Când s-a apropiat Pastele credincioşilor ortodocşi. ne-a prevenit că de Paşti nu poate să vină cu lapte. atât nouă cât şi la alte familii din incinta uzinei. Avea vârsta de 24 ani când s-a făcut recensământul populaţiei din 1910. 156 de case în localitatea Tilecuş şi nu a cunoscut în localitate nici o persoană de etnie maghiară ca locatar al acestei localităţi. O ţărancă din Poşolaca. faptul că în Recensămintele din „UNGARIA" domneşte strădania de a evidenţia pe maghiari în număr mai mare decât cel existent în realitate. Când am căutat să o conving că nu sunt Pastele Ungurilor ci ale Românilor . rezultă următoarele cifre. Oare celelalte cifre sunt credibile?!! Această întrebare şi-au mai pus-o mulţi analişti români dealungul istoriei. Ne punem întrebarea firească: De unde au apărut 17 maghiar în statistica acelui recensământ? ca locuitori ai Tilecuşului. a nepesseg fobb adatai kozseg es nepesebb pusztăk szerint. în afară de români. tatăl meu s-a născut în anul 1886 în Tilecuş. ne aducea zilnic lapte pentru copii. în susţinerea adevărului istoric. 591 775 16 652 de români de români de români de români Şl 51 Şi şi 2528 38 569 17 mag hiari mag hiari mag hiari mag hiari 94 . evi Nepszâmlâlăsa Elso resz. după procedeul din anul 1880.ne-a replicat: „Eu sunt româncă ortodoxă şi familia mea a avut numele de Crişan dar nu mai ştiu să vorbesc nici un cuvânt româneşte"! Nu ştia ca să spună nici bună ziua în limba ei de naştere. îmi cer permisiunea a face unele precizări: Eu. Şi scriitorul german Iulius lung a semnalat în lucrările sale din epocă. care scriu aceste rânduiri. Budapest 1912 (Magyar statisztikai kozlemenyek. în incinta căreia locuiam cu familia având un copil de 3 ani. pe care o cunoşteam cu numele Korozsi Neni. în altă ordine de iedei. în Tileagd erau în Bălaia erau în Poşolaca emu în Tilecuş erau Sursa datelor statistice ale acestui Recensământ au fost: „A Magyar Szent Korona orszăgânak 1910. erau numai. fiindcă va fi sărbătoare mare.La Recensământul făcut tot de cătra autorităţile maghiare în 1910. în Tilecuş a mai fost o perioadă scurtă de timp un evreu. am lucrat la Uzina de Impregnat Traverse CFR. în perioada anilor 1948-1953. dar acesta a spălat repede putina din lipsă de „Gheşeft". Uj sorozat kotet). la care sătenii îi spunea Jidovul. Tileagd.

95 .

Situaţia reală era că din cei 4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români maghiarizaţi. » Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea sociodemografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor. după sit. t. v rţ.Datele Recensământului din anul 1910 Stie Pop. TOTA Necă Căsă Vădu Divo L s.817 316 241 29 2 588 553 258 56 3 870 418 284 53 2 757 3640 2302 333 24 6299 Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit Piatră Piatră şi Localitat sau cărăm pămân ea t idă TILEAGD 144 55 BĂLAIA 17 POŞOLACA 10 31 TILECUŞ 2 2 UILAC CRIŞ 11 73 TOTAL 167 178 Chirpici Lemn sau sau pământ altceva bătut 153 110 50 89 76 1 2 150 71 352 350 Acoperişul casei Ţiglă Şindril Tresti ă e 200 35 61 79 73 451 174 88 15 103 32 25 59 18 39 43 319 277 Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ. sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi. cercurile politice de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară sunt maghiari. pe unsexe gureş Bărb Fem te . ei TILEAGD 1887 3146 1648 1619 BĂLAIA 59 130 415 402 POŞOLACA 384 588 304 284 TILECUŞ 86 158 438 432 UILEAC CRIŞ 941 757 396 361 TOTAL 2907 4779 3201 3098 Scrie Localitat şi citeşt ea e Populaţia civ. apărut în anul 1902. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor . 1856 1242 152 13 3267 497 277 43 .

-1 Decembrie 1918. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români. 4. în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială. fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare. 410 şi în continuare). Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc. . iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix. în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare. proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare". plus distrugerea de bunuri materiale. în primele decenii ale secolului al XX-lea. adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban . Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi. au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede. . mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi. Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia. 3. adică „Ograda" în limba română. sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA".19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă.Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei. exemplificând comuna Tileagd.Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd.timpuri. atât în familie cât şi în afară de aeasta. conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său. 90 .opere pag. 2. adică a maghiarizării tuturor ronânilor. zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe. Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek". Autorul Şipoş Orban. evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume: 1. Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor. satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd. adică limba maghiară. . la limba neamului său. Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor.

MaGerpers.2000 . baţi mei Slovaci gani Români Altii 3 Maghiari 7 4 Germani 115 Evrel 11 7324 3527 3797 3870 3314 Recensământul din anul 1992 pe total comună Ţi gani Alţii Nr.Poşolaca 173 621 319 302 66 467 -1 Tilecuş 2941121 553 568 1121 Uilac de 299 982 483 499 124 857 -1 Criş TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 Slovaci Ţ'i. i i pers. baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci 2363 7342 3641 3701 4915 1966 5 82 7 372 2 2 3 1900 Populaţia Tileagdului în anii 1900 .Ger Evr Localitate Nr.________________________ Nr. pers.2005 1910 1930 1948 1956 1966 1977 2002 1992 1995 200 5 .Fe.Ro. baţi 1683 7147 3459 3688 3182 3474 Rom Mag 12 268 17 163 31 La recensământul din 29 decembrie 1930 Recensământul din 25 ianuarie 1948. de baţi a Total mei mân ghiar mani ei gosp. Evrei Siov. Ţigani Alţii gosp. pe comună şi satel aparţinătoare Băr.de Total BărFemei Germ>.Ma.gani 8 — Alţii 53 — 5 — - . Tileagd 9613181 1479 1703 891 2217 3 5 8 — — Bălaia 288 1136 544 592 1133 3 Călătani 89 230 114 116 230 .- 91 - - - 10 144 5 Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună Total BărFeŢipers. de Total BărFegosp.

5459 6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060 7142 7129 .

determinând scăderea sporului natural pe de o parte iar pe de altă parte.8% .5% TOTAL Persoană 797 806 117 170 60 13 2007 100% 39. populaţia Tileagdului creşte în mod canstant.sănătate şi asist.Comerţ 2. 7-a rel. Mai observăm tot în această perioadă că numărul populaţiei de etnie maghiară s-a redus considerabil faţă de români. Descreşterea numărului populaţiei după anul 1977 se datorează politicei greşite aplicată în perioada Ceauşistă. conform datelor statistice ale anului 2002.Agricultură .Grec. stabilă Ortodox Rom. Observăm de asemenea că evreii au dispărut complet. în această categorie se poate încadra şi descreşterea numărului populaţiei de etnie maghiară.4% .1992. primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor – Oradea Sectoarele activ % .Refo Evan Ba Pen. rmat -ghel p.Adv.învăţământ 8. pop. o bună parte plecând în Ungaria şi chiar în Australia. tist Nedeclarat Tileagd 3960 2343 348 12 Bălaia 775 505 2 Călătani 226 176 Poşolaca 396 97 15 1 Tilecuş 906 704 1 Uileac Criş 879 345 66 2 TOTAL 7142 4170 341 16 737 3 - 208 4 345 1294 3 103 379 15 48 18 18 79 100 89 6 44 53 10 5 7 4 193 52 32 319 7 297 758 99 72 32 32 Gruparea populaţiei din Tileagd pe ramuri de activitate.ticos. este adevărat că nu chiar în mod semnificativ. în urma trimiterii lor de către Hortişti la camerele de gazare de la Auschvitz.Observăm că în perioada anilor 1930 . pe religii în 2002 Localitatea Nr. cat.Industrie şi construcţii .în administraţia locală 0.Transporturi şi comunicaţii 5. cu toate pierderile cauzate de al II-lea război mondial.. z. Populaţia Comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare.4% 44 . socială 2.7% 40. Alte cat.2% . mii de oameni au căutat ca să fugă în occident.9% .

în continuare.Pensionari 3 . iar papulaţia inactivă este de 5135.întreţinuţi de alte persoane 6 . cunosc bine limba maghiară şi niciodată nu a constituit un inpediment comunicarea între locuitorii aşezării. trebuia să facem o remarcă pe baza datelor statistice. în anui 1948 cifrele între etnii se apropia foarte mult. La această situaţie s-a ajuns datorită încetării activităţii fabricei de cherestea în anul 2001. Călătani şi Tilecuş se vorbeşte numai în limba română iar în satele Poşolaca şi Uilacul de Criş se vorbeşte preponderent în limba maghiară marea majoritate a populaţiei fiind maghiari de religie Reformată. pe total comuna. a existat o .întreţinuţi din alte surse economice TOTAL persoane Total Din care femei 1225 698 2184 1204 191 28 620 872 55 78 5135 620 384 24 36 2994 % 23. Astfel.9% ceea ce afectează foarte mult situaţia economică a comunei şi satelor aparţinătoare. » în satele Bălaia.7% 100% LIMBA VORBITĂ ÎN COMUNA TILEAGD Mai întâi de toate.0O/O 1. evidenţiind un număr de 3565 ramâni şi 3540 maghiari. Tileagd se găseau 3182 români şi 3476 de maghiari.Conform acestor date.Elevi si studenţi 2 . dar şi în limba maghiară. Să mai precizăm că între aceste două etnii care alcătuiesc populaţia Comunei Tileagd. populaţia activă din Tileagd este în număr de 2007. mai ales cei din vârsta a treia. ca în anul 2002 să rezulte 4783 români şi numai 1658 de maghiari. rezultate din documentele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică BihorOradea. să vedem ce categorii de persoane cuprinde numărul celor inactivi: Categoria de persoane 1 . întrucât un număr mare de cetăţeni.2%.5% 1.Casnice 5 .0% 17.întreţinuţi de Stat + alte Organizaţii 7 . la data redactării acestei lucrări. Deci. vom arăta că în anul 1930.Şomeri în căutare de loc de muncă 4 . în procente 71. reprezentând în procente numai 28. în camuna Tileagd se vorbeşte preponderent româneşte.9% 42.0% 1.9% 12.

portul papular a fost înlocuit cu articole de îmbrăcăminte produse în serie la fabrici. încă din perioada Feudalismului şi până în prezent. Populaţia satului Tilecuş. „doască" la scândură. iar românul de rând este ospitalier prin moştenire genetică. Posolaca. cociş. scoţându-le de la naftalină în zilele festive şi de sărbători anuale. PORTUL (COSTUMAŢIA) LOCUITORILOR COMUNEI TILEAGD în primele decenii ale Secolului XX. Este normal şi firesc ca în limba de vorbire a localnicilor sub influenţa conducerii Imperiului Austro-Ungar să fi suferit anumite modificări dealungul secolelor. atât în perioada regimului comunist cât şi în ultimii 16 ani. lacău. Asemenea exemple sunt foarte multe dar ne oprim aici. chiar şi de către persoanele mai în vârstă. nu a renunţat la îmbrăcămintea şi costumele autentice care alcătuiesc zestrea satului pe de o parte. etc. între cele doua Războaie mondiale. „lămpaş" la felinar. se datorează politicei dezastruoase economice aplicată de guvernanţii noştri. crestul. Tileagdul şi Uilacul de Criş încă din secolele XV-XVI au purtat vestimentaţie de orăşeni. s-au împrumutat multe cuvinte din limba maghiară ca de exemplu: la fereastră i se spune „oblac" de la „ablak" în limba maghiară. iar pe de altă parte. Cociş la căruţaş. în scurt timp au fost scoase din uz. pământul românesc. în ceea ce priveşte scăderea substanţială în ultimii 50 de ani la Tileagd a numărului maghiarilor. Cuvintele uzuale. portul popular tradiţional. aşa cum le înfăţişează în imagini pe întreaga primă . copărşeu. cocie. moştenit de la strămoşi s-a păstrat în satul Bălaia. în mod treptat. ştiindu-se că Tileagdul a fost declarat oraş începând cu anul 1692.înţelegere deplină fără ură şovină reciprocă. temetău. fiind aproape identic ca ale orăşenilor. ca: oblac. lacău la chiriaş „hurdău" la butoi „lângă la flacără. tezaurul folclorului local. dar şi-a păstrat nealterat caracterul ei de limbă romanică cu specific Ardelenesc. diferenţa constând doar în modul de păstrarea lor. la scară i se spune „leutră" de la „lejtra". politică de sărăcire şi neajunsuri care a determinat să părăsească ţara nu numai maghiarii dar şi mii şi zeci de mii de români. în anii după Marea Unire. hurdău. „cocie" în loc de căruţă. Trebuie să se înţeleagă că Administraţia Statului Român nu a făcut niciodată discriminări şi îngrădiri ale celorlalte naţionalităţi conlocuitore pe. deşi ţinea pasul cu vremea. Influenţele limbii maghiare au fost minore. cătunul Călătani şi satul Tilecuş. în limba vorbită local de către ţăranii români. mai ales ţinându-se seama de încercările de asimilare care s-au accentuat după anul 1848.

.

tot frumos înflorate în relief sau cu „pene tăiate" în diferite modele şi cusute cu multă migală. alb şi albastru. Atât fetele . cu hărnicia şi cinstea care î-i caracteriza pe oameni. Prin acaste semne distinctive se putea cunoaşte de la mare distantă fetele fecioare şi r'emeile tinere căsătorite. Pe timp de iarnă nu lipsea nici cojocul din piele de oaie biţoasă. denumit „haitău"(tot un cuvânt împrumutat din limba maghiară). îşi făcea din codiţă un conciu (coc) cu ajutorul unei aşchii din lemn lustruit. fata mare care nu ştia ca să facă aşa ceva nu se putea mărita. viaţa se trăia mai intens. prin care era introdus acul cu aţa de prindere. în loc de furou purtau o fustă scurta şi strâmtă pa sub poalele din cânepă sau din in. V rog să mă credeţi că în acele timpuri. croite din 7 (şapte) laţi (coţi). rămânând de râsul satului. populaţia era mai pură mai veselă şi mult mai fericită. cu figuri din pastav roşu şi negru. reprezentând garoafe. în sezonul rece îşi înveleau capul cu basmale de culori deschise sau de culoare roşie înflorată numită „cârpă de păr". iar capul şi-1 învelea pe orice anotimp numai cu basma de culoare neagră. Paietele avea o gaură mică la mijloc prin care se făcea fixarea pe pânză cu ajutorul unei mărgele mici colorate. vopsit în culori roz. Fetele şi femeile tinere purtau peste spăcel. Fetele fecioare îşi împleteau părul într-o singură codiţă purtată pe spate. mulţumindu-se fiecare cu puţinul pe care îl avea. sau poniorcă cum se mai numea. Aceste costumaţii se pot vedea mai bine la pagina FOLCLORULUI unde redăm imagini cu costumele fetelor şi ale băieţilor care au participat la festivitatea „Nuntaşii Bihorului".4222 din 30 decembrie 2oo4. Peste cămaşă purtau un labreu (vestă) din stofă neagră. albastru. Câtă muncă şi câtă bătaie da cap pentru ca să te îmbraci frumos!!! în Tilecuş. galben şi bleumarin. prelucrat de cojacarii din jurul Aleşdului. Pe spaţiul rămas liber printre flori erau cusute o mulţime de ţânţele sclipitoare (paiete). cioareci albi de lână şi căciulite negre cu panglici tricolore. frumos înflorate în faţă. doar aşa dacă avea multe holde de pământ ca zestre de la părinţi. în faţă peste poale se purta a „Zadie" (şort) din catifea de culoare neagră. După ce se mărita. Femeile purtau spăcele cu mâneci şi pumnari largi. un labreu din barşin negru. având motive florale cusute pe margine cu fir de mătase roşu. Ca îmbrăcăminte intimă. reprezentând margarete sau trandafiri. La această ţinută bărbaţii mai purtau cămăşi împodobite cu ştafuri (dungi) cu pumnari strânşi şi cu nasturi coloraţi. cu gulere rotunde coborâte pe piept.pagină Cotidianul ziarului „Crişana" Nr. încălţămintea era la ţinuta de sărbătoare în cisme cu tureci lungi sau cu opinci. înflorat pe ambele laturi din faţă. având legată în capătul cozii o panglica colorată în formă de papion. In imaginile ziarului sunt scoase în evidenţă numai sumanele bătrâneşti. încălţămintea purtată era după anotimpuri. având două buzunare mici laterale. cu fir de lână fină. înfloraţi cu fir de mătase în mai multe culori.

cânepa de vară se îngălbenea şi trebuia culeasă în mănunchi nu prea mari şi uscată la soare.cât şi femeile căsătorite purtau iarna cisme cu tureac larg. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţe cu care se făcea iluminatul locuinţelor în vechime. ÎNDELETNICIRI CASNICE ALE LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI. Cânepa de vară care era parte bărbătească şi cânepa de toamnă care germina seminţele pentru . cânepa era bine spălată de mucozităţi şi de nămolui cu care a fost acoperită. în bătaia vântului îşi scutura praful de polen peste capetele cânepei de toamnă care era mai scundă cu cea. adânci de cel puţin 50-60 centimetri. Primăvara-vara şi toamna purtau un anumit gen de pantof negru căruia i se spunea „jumătăţi". După topire. La meliţatul cânepei se folosea . Martorul de necontestat este o unealtă de lucru denumită „SOCALĂ" pe a cărei roată de învârtire este grevat în mod artistic. se ducea acasă şi se întindea mai desfăşurat fiecare mănunchi. creştea doua feluri de cânepă. în grădină. în anul 1967 a fost ridicată spre păstrare muzeografi Bihoreni ocazie cu care a fost fotografiată. Odată cu Operaţia de polenizare. mănuşă cu mănuşă. a ora de la spălat se încărca în căruţă. era saturat de gunoi ecologic. funcţie de temperatura medie a apei. Această unealtă de lucru a fost proprietatea familiei Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş număr de casa 75. După cea. întrucât nu creştea suficient în înălţime pe solurile colinare. 20 centimetri. Din aceleaşi seminţe şi pe acelaşi lot cultivabil. în curte până când soarele o usca corespunzător. în timpul verii se purtau şi sandale în zilele de sărbători iar la lucru se duceu desculţi. peste şură. aşa cum apare în prezenta carte. pentru a putea fi meliţată.reproducţie. Coloana de mănuşi pusă la topit. Se acoperea cu pietriş. pe lânqă garduri. BĂLAIA ŞI TILECUŞ Incă din secolul al XV-lea. anul de fabricaţie 1498. apoi dusă la topit în ape stătătoare. peste garduri. aşezându-le în formă de piramidă pentru scurgerea apei. Cânepa. principala materie primă pentru industria casnică nu lipsea de pe loturile mici de pământ a fiecărui gospodar. avem dovezi că în Tilecuş s-a practicat pe scară largă industria casnică. inul nu s-a cultivat pentru fibre numai pentru seminţe. în aceste localităţi. păstrată din generaţie în generaţie dealungul veacurilor. era fixată între patru ţăruşi pentru a nu fi dusă pe „Apa Sâmbetei" dacă ar fi fost precipitaţii care să crească debitul de apă pe vale. moale şi scurt. Cânepa de vară producea o inflorescenţă cu polen. sau cu alte greutăţi pentru a rămâne sub apă 10-12 zile. Se dezvolta în condiţii optime numai dacă lotul de pămân unde urma ca să fie însămânţată. se scotea pe malul apei.

Trecând printre firele de tort. După ce se fierbeau de 2-3 ori până primea culoare albă dorită. Depenele mari rentru jurebiile din cânepă şi depenele mici pentru jurebiile din misir şi din bumbac. apă care se făcea leşie. Se aşezau jurebiile de tort în ciubăr. repetându-se ciclul timp de 4-5 ore. dispozitiv care în limbajul lor arhaic se numea „tolonc". manoperă la. şi strâns adunate. îvelitul consta în altă operaţie delicată şi se putea face numai cu participarea iouă sau trei persoane. Fuiorul lung şi subţire din care se torcea urzeala pentru ţesături mai fine. care era procurate din comerţ. Leşia scursă se încălzea din nou şi se turna peste :enuşă. Deacurmezişul acestui orificiu se punea o aşchie din lemn de brad. Firele toarse erau făcute jurebii. se obţinea prin trasul cânepii cu pieptenele. Depenelele aveau două dimensiuni. care se numea „Căproi". Tot cu maiul erau bătute poalele şi celelalte ţesături din cânepă care erau supuse la acest procedeu de spălare. jurebiile erau uscate la soare şi depănate cu ajutorul depenelelor (vârtelniţe). Peste cenuşă se turnau doua găleţi de apă fierbinte. jurebiile era puse într-un ciubăr mare care avea una singură gaură prin care se putea introduce degetul mare de la mână. Torsul fuiorului s-a făcut preponderent cu fusul şi numai în cazuri mai rare la furca cu roată.meliţa cu o singură limbă. După ce s-a fixat urzeala pe sulul din spatale războiului. . jurebiile erau clătite de mai multe ori în apă curată şi bătute cu „maiul" pe un scaun mai mare. scoasă afară prin orificiu. aşchie care avea legată la mijloc o fâşie din pânză veche de cânepă. pentru a scoate din ele leşia şi murdăria pe care au acumulat-o în procesul muncii timp ie o săptămână. leşia se scurgea prin orificiul „ţoloncului" :ntr-un vas mare de sub ciubăr. Pentru înălbire. Urzoile erau tot un fel de vârtelniţe dar ceva mai complicate şi de. erau îndrugaţi obţinându-se din ei fire mai groase care se numeau „canuri" şi erau folosite ca beteală la ţesutul sacilor sau pentru preşuri. După acest proces. Ghemele din fire trebuia ca să fie bine. era trecut prin greabăn. folosit pentru beteală. Vom prezenta la sfârşitul'cărţii schema fiecărui : biect de lucru care concura la procesul industriei textile din gospodăriile ţărăneşti :e odinioară. folosit numai pentru această operaţiune. Peste pânză se punea o baniţă de cenuşă rezultată din lemn de esenţă tare. pentru a nu se încâlci la următoarea : :â de lucru care era urzitul. Ciubărul era aşezat pe un scaun confecţionat dintr-un lemn de stejar în formă de „V" cu patru picioare. care era folosit răşchitorul. două apropiate şi două în capetele crăcănate. deasupra jurebiilor se aşeza a pânză de sac care depăşea cu mult diametrul ciubărului. dimensiuni mai mari cu mai multe trepte. Fuiorul mai scurt de calitatea a Il-a. Câlţii care rămâneau între dinţii curbaţi ai pieptănului.

firelor în „iţe". se fixa cu o scândurică în care se găseau foarte multe găuri pe toată suprafaţa.cu ajutorul unei mulţimi de vergele. Cu acest dispozitiv. cu mare grijă. ajutând astfel la învelit cât şi la derulare în timpul ţesutului. Material lemnos se găsea din belşug. Taică-meu se pricepea să facă si roţi de căruţă lucrare care cerea cunoştinţe fizico-matematice exacte. mai ales atunci când la ţesut se foloseau 4 iţe. trebuiau ca să fie multilateral dezvoltaţi în aşa fel ca să poată fi de folos la orice lucrare prin care îşi câştigau existenţa. Pentru a putea bloca în stare de încordare pânza la ţesut. după primul război mondial. sulul care era înfăşurat cu urzeala se bloca cu o prăjină legată cu o sfoară groasă de scheletul războiului. Războaiele de ţesut şi uneltele care concurau la procesul de producerea pânzei. La învelit. se găseau în fiecare casă de oameni gospodari din Bălaia. Toată această gamă de unelte pentru prelucrarea cânepei. iar vitele erau furajate la grajduri. în gospodăriile ţărăneşti bine echilibrate. mai era un dispozitiv asemănător cu suveica. Sulul din faţă. urzeala (firele) se rânduiau pe sul în ordine strictă în care a fost învelită pe urzoi. pentru a ţine pănza întinsă în timpul ţesutului. unul ţine cu putere urzeala condusă după sulul din faţă. ca să nu scape nici un fir din rândul stabilit prin „rostoiul" urzoilor. Călătani şi Tilecuş. de la jugul căruţelor trase de animale cornute. . Sulurile sunt confecţionate din lemn mai gros. învârtirea sulului din spate la învelit se făcea cu un rasteu din fier. Legată fiind cu o sfoară de talpa războiului. folosindu-se găurile în cruce despre care am vorbit. se introducea prin dispozitivul care se numea „rost" şi se fixa cu un beţişor scurt din lemn. Cea mai complicată treabă în tehnica ţesutului era introducerea. Vergelele cu ajutorul cărora se înfăşură urzeala pe sulul din spate. sau mai corect spus cu ajutorul acestuia se putea derula pânza ţesută şi. erau confecţionate de câtre mai mulţi locuitori ai satului meşteri pricepuţi la prelucrarea lemnului şi o făceau în timpul sezonului rece când lucrările agricole intrau în hibernare. având la un capăt grosimea iniţială care se găurea în cruce. începând cu copii de la vârsta de 6-7 ani. avea făcută în el o nişă la mijloc. la dimensiunea cât să poată intra prin el pânza. trebuia numai ca să te mişti si să întinzi mâna. Când operaţia de învelire s-a terminat cât şi în timpul procesului de ţesut. în aşa fel ca să nu cedeze în timpul lucrului folosindu-se treptat acele găuri despre care am arătat că sunt făcute în cruce. erau din lemn de tufă uscat tăiate la aceiaşi dimensiune şi necesita ca să fie drepte. toţi membrii familiei. ca în aceiaşi ordine să fie trecute prin Iţe şi prin Spată. pentru ca roata să fie perfect rotundă. asigurând astfel condiţiile optime pentru ţesut. zece centimetri strunjit la dimensiunea găurilor din sul. cu diferenţa că la un capăt avea o porţiune de cea.

Prima serie de construcţii a avut o tindă la intrare din care se intra în camera de locuit. folosindu-se materiale de construcţie lemnul care se găsea din belşug. în tindă se afla cuptorul de copt pâine. care era cea mai mare. Peste grindă. care avea o cameră de 6x4 m. acoperit îniţial cu şindrilă. fixată la capete :e stâlpi susţinători. toate casele aveau la mijloc o tindă din care se intra în camera dinspre uliţă. în tindă se găsea cuptorul pentru copt pâine. datorită ipsei datelor din epocile prefeudale şi epoca Feudală timpurie. fără horn de evacuarea fumului. este faptul că în trecutul iepărtat. Am avut prilejul ca să văd în copilărie casă construită în anul 1746. cu cât s-a luat din spaţiul ei pentru cămara de alimente care se aflau paralele. în decursul timpului. Acoperişul era făcut din crăci mai mici de copaci peste care se aşeza un strat gros de paie. Peste scânduri. atărnate de căpriori. (coridor). împlinise vereabila vârstă de 192 de ani. O parte din locuitori. Intimatul din luna martie 1773. Casa era construită din lemn de stejar. ierburi sau trestii. (în această casă mi-am trăit eu copilăria). Acoperişul casei era făcut din căpriori cu sipci din lemn. din metru în metru distanţă alte grinzi în transversal iar pe aceste grinzi erau aşezate muchie lângă muchie scânduri din lemn de stejar cioplite cu securea. Camera dinspre grădină era cu atât mai mică decât prima. Scândurile care constituiau tavanul casei aveau culoarea neagră ca smoala. amestecat cu pleavă de grâu şi frământat cu picioarele căinţe de al întinde în formă de cocă moale.ei era construit în felul următor: o grindă dealungul camerei. atât locuinţele cât şi adăposturile pentru animale erau construite din chirpici. Ceea ce s-a reţinut pe cale orală de la strămoşi. seminţe de dovleci şi nuci. acesta urcându-se în podul casei. dat de împărăteasa Măria Tereza. o tindă de 3x4 m. lipiţi cu pământ muiat. înegrite atât de opaiţele cu care se asigura iluminatul seara. . De regulă. pe dinăuntru şi pe dinafară. aşa zis „tragerea la linie". care reglementa alinierea caselor. în podul casei era un strat de pământ de zece centimetri grosime. Acestea se numeau colibe.GOSPODĂRIILE LOCUITORILOR DIN SATELE COMPONENTE ALE COMUNEI TILEAGD Nu este chiar un lucru uşor a descrie evoluţia caselor de locuit. Când a fost demolată şi înlocuită cu altă construcţie mai modernă. In pod se păstra slănina şi produsele din carne de porc. în camera dinspre grădină şi în cămara de alimente. Descrierea unor locuinţe există începând cu secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. cât şi de la fumul Cuptorului pentru încălzire. a prilejuit construirea de noi case cu 3 şi cu 4 camere la care nu lipsea tradiţionalul târnat. puse la afumat. iar pe vatra netedă se punea produse vegetale la uscat (porumb stiulete. Tavanul . seminţe de floarea soarelui. construcţiile de case au :luat.

s-a trecut la construirea caselor din cărămidă nearsa ( vaioage ) folosindu-se lemnul numai la acoperis. Cu alte cuvintea. odată cu construcţia casei îşi construia şi pivniţă. având canaturi pe două părţi. cu intrarea din grădina casei. Acestea s-au dovedit a nu fi trainice. piatră de râu peste care se aşezau „talpele". turnată din pietriş cu ciment în cofrage. iar în timpul zilei se încuiau cu alt dispozitiv de închidere care se numea „răscheie" şi care la un capăt avea o limbă. Cu toată sărăcia lor. guliile. morcovii şi pătrunjelul. în canaturi se introduceau bârnele care formau pereţii. Aici se păstrau cartofii. Incuietoarele la casă erau făcute din lemn în formă de zăvoare care se închideau seara la culcare. corpul era strunjit şi trecut printr-o gaură făcută în uşorul uşii de la intrarea în casă. cioplite cu securea şi cu barda în patru feţe. De regulă pivniţa era dispusă sub camera mai mică. ca să faci construcţii trainice din lemn. ţelina. în acestea se săpa gropi mari şi adânci cu dalta. intrucat isi Aşa arătau gospodăriile şi casele din Tilecuş in perioada dualismului faceau soarecii galerii prin AustroUngar. reprezintă pe Simuţ Simion şi soţia chitaind sa Saveta. După ce s-au epuizat pădurile cu lemne bune de construcţie. respective damigenele cu palinca de prune din producţia proprie. poză realizată în anul 1911. în lăzi cu nisip. această familie se ocupau cu albinăritul. având mai multe familii în coşuri din papură. . bârnele se îmbinau în „chiotori drepte" sau în „coadă de rândunică" pentru a fi cât mai trainice. butoiul cu varză murată şi butoiul cu vin. a fost construită în anul 1784 din lemn de gorun şi nu s-a folosit la construcţia ei nici un cui sau scoabă metalică. în care se fixau stâlpii susţinători pe verticală.cei mai buni gospodari. provenite din stejari uriaşi.Biserica de lemn din Tilecuş. trebuie ca sa ai solide cunoştinţe de specialitate. declarată monument istoric. Imaginea îl pereti si cuiburi. Casele construite din lemn aveau temelia din bolovani mari. La colţurile casei.

La oamenii de rând. precum şi toate uneltele de lucru care concurau la practicarea agriculturii. A treia încăpere legată de grajd folosea la depozitarea cerealelor în hambare ca. din ărămidă arsă şi din materiale B. având o adevărată tentă urbanistică în exterior.în scurt timp după electrificare a urmat . care acoperea un perete era prevăzută cu iesle pentru nutreţul animalelor. apare hornul. s-au construit case cu tentă urbanistă. în interior aveau dotate cu parchet. Acestui neajuns i s-a găsit soluţia. încălzirea camerelor pe timpul friguros se făcea cu sobe de tuciu sau de cărămidă. apoi cu ţiglă dreptunghiulară care era mai eficientă. atât în comuna Tileagd cât şi în satele componente mai puţin în Bălaia. îşi făceau şură acoperită aproape de grajd.. Administraţia statului Austro-Ungar a încasat impozit pe fum de la posesori. la casele vechi fumul urca în pod. încăpere care se r. în ultimele decenii ale secolului XX. pentru a nu se produce incendii. pe lângă căruţă. începând cu anul 1965. colector de fum pentru care. cu plită de fontă. După casa de locuit cea mai importantă construcţie a fost grajdul pentru animale mari şi coteţul pentru porci. în locul cuptorului s-a aşezat maşina de gătit pe care se prepara mâncarea. lucerna sau amestec. Pentru căruţă se construia un şopron în curte.umea „cotră". covoare persane. aşezate dea curmezişul curţii. pentru o mai bună protejare a materialelor furajere. Pe aceste geamuri din cotră se făcea furajarea animalelor cu păioase. orz. având 3 încăperi. casele au fost acoperite cu ţigle.A. folosindu-se la zidărie un rând de cărămidă arsa şi două rânduri de vaiagă. una în curte şi una în grădină. în grădină. ovăz. După cum am mai arătat. Iniţial cu riglă în formă de solzi de peşte. o cameră mică la mijloc. pentru a nu fi expusă intemperiilor. având două porţii mari numite „vrajniţe". fân. la distanţe îndepărtate de celelalte acareturi. trifoi. prevăzută cu două uşi. Au fost construite în ultimul timp chiar şi case cu etaj. Din cotră se deschideau două geamuri de scândură către încăperea In care era ieslea. încăperea cea mai mare a grajdului. grajdul se asemăna cu casa de locuit. în aşa fel ca pe la fiecare capăt de grajd să se poată intra şi ieşi cu căruţa în grădină. Incepând cu secolui al XlX-lea. grâu. Aici se aducea nutreţul din şura aflată în grădină. avea loc şi coptorul pentru copt pâinea. cât încăpea în ea. rând pe rând au fost electrificate toate localităţile. porumb boabe. Cuptoarele de copt pâine au fost scoase din tinda caselor şi reclădite sub un şopron in curte.C. cu mai multe camere şi cu bucătărie modernă cu două camere de baie faianţate. Gospodarii cu mai mare dare de mână. repetându-se jperaţia până la acoperiş..toată noaptea când era linişte în casă. mobilier modern. începând cu prima parte a secolului al XlX-lea. toate familiile dispunând de tot felul de ir arate electrice care le uşurează viaţa.

în locul Notariatelar Cercuale au luat loc comunele. Când se ara pământul pe aceste suprafeţe primăvara sau toamna. Tăoi. Komâromi Andrâs. Roxin Iosif. In ceea ce priveşte Administraţia teritorială prin reorganizarea făcută de regimul comunist. determinate de mai multe cauze. Gaal Ferencz Crainic Gheorghe. Lazuri. în Tilecuş nu a locuit nici un ungur dealungul Secolelor. oamenii Cancelariilor Ungare nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul românesc „OGRADA". Prin urmare. Dâmbul Rujii. pe care le-am amintit. denumiri care se ascund în negura vremii şi nu ştie nimeni cine şi când le-a botezat. în ungureşte „TELEK". La încheierea acestui Capitol ar mai fi ceva de adăugat. Este adevărat că şi localitatea Tileagd a pierdut enorm de mult din puterea economică. Râturi. Ungurii după ce s-au instalat în Ardeal. nu are canalizare şi nici instalaţii de apă potabilă în locuinţe. cu excepţia satului Bălaia şi a cătunului Călătani. Perfect adevărat numai că domnii scriitori maghiari au scăpat din vedere că Tilecuşul prin anii 1200-1300 când a apărut ca aşezare omenească s-a numit „OGRADA" şi au fost împrejmuite cu gard toate colibele în care au locuit. nici măcar comuna de reşedinţă Tileagd. Meghişea. locul plăşilor l-au luat Raioanele iar locul judeţelor l-au luat Regiunile. cu o populaţie de 4000 locuitori. Lăpasturi. Tilecuşul şi Tilechiul sunt denumiri UNGUREŞTI. în măsura în care şi-au încetat activitatea obiectivele industriale şi bancare. Rovina. derivate din denumirea „TELK" care tradus în limba română înseamnă „OGRAD". nici una dintre localităţi. Vatnyi Gyula.astfaltarea drumurilor de acces. Toth Daniel. Atunci şi cu acel prilej şi-a pierdut Tileagdul titlul de oraş pe care 1-a obţinut începând cu anul 1692. ieşeau la iveală o mulţime de cioburi din ceramică. Din păcate. susţin şi argumentează că Tileagdul. Talchiţa. care dovedeau că acolo a fost aşezare omenească. Szâsz Kalma 1904-1958. Notari cercuali în Tileagd au fost începând cu secolul al XVII-lea următorii: Szilâgyi Gydrgy. când se referă la grădina şi la curtea lor de lângă casă. Trei scriitori maghiari. care au rămas cu drumuri pietruite. Varga Arpâd 1951-1994 şi Kupan Ârpâd în Monografia tileagdului. lucru care a fost confirmat de către toţi scriitori mai vechi ale Cancelariilor Ungare. nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul „Ograda" în „Telek". Moga Ioan şi Bejan Aurel. Tilecuşul mai are denumiri la multe loturi de pământ ca: Mezărători. Keresztesi Istvân. scrisă în anul 1996. Pali Mihaly. şi altele. adăugându-i toponimicul care şi-l-au dorit. Czobel Emil. Pârloage. Cei trei scriitori argumentează că populaţia maghiară de la sate folosesc zilnic aceste expresii de telek în vorbirea lor. Şi în zilele noastre a rămas numele de Ograda la o parcelă de pământ al Tilecuşului unde au fost aşezate primele colibe sau bordeie ale urmaşilor daco-romanilor. Debreczeni Peter. . Pe de altă parte. Baranca.

în anul 46 al erei Creştine. iar în Secolul IV. întemeierea Bisericii creştine a avut loc la „Cincizecime". atunci când Duhul Sfânt . a devenit o provincie aparte. iar in anul 279. Dobrogea de mai târziu. iar mai ales a sfântului apostol Pavel. este întâlnită in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Românul. de modelare a oamenilor în spiritul moralei crştine. în timpul lui Diocliţian.Capitolul VI VIAŢA SPIRITUALĂ . Noua învăţătură s-a propovăduit în Ierusalim. sfinţii apostoli şi-au început rropovăduirea credinţei creştine şi în „lumea păgână". numită Scyţia Minor. mort în cursul persecuţiei Împăratului Decius (249-251). înainte de înălţarea la cer. Cunoaştem ştiri despre lucrarea misionară a Sfinţilor Apostoli Petru şi Ioan. Din deceniul al cincilea . acest teritoriu a fost cucerit de Ramani şi anexat la provincia Moiesia inferior. în teritorii învecinate cu Dacia. apare în istoria bisericească a . runoscut în izvoarele antice sub numele de Sciţia. din Cartea „Faptele Aposto-lilor" (cu relatarea fctailată a celor trei „călătorii misionare" ale sf. Pe noi ca Români ne interesează activitatea Sfântului Andrrei care a predicat credinţa crştină în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. constituindu-se r rima comunitate de credincioşi (vezi Faptele Apostolilor cap. aflaţi în ierusalim.Secolul I. mai cu seama că unii istorici ai lor ne căutau origineai prin Asia!!! curată ironie. Au fost Botezate atunci aproximativ 3000 de suflete. II). potrivit poruncii pe care le-a dat-o Mântuitorul Isus Cristos.. apoi în alte oraşe ale ţării sfinte. 28 versetul 19). Cercurile Eclesiastice de la Budapesta şiau pus multe întrebări asupra faptului când şi cine a încreştinat poporul român. s-a coborât asupra sfinţilor Apostoli. Tradiţia privitoare la această predică „Apostolică" în Scyţia. Pavel care 1-a propovăduit pe Isus Cristos şi în Peninsula Balcanică. Sfântul Andrei este cunoscut ca fiind Apostolul geto-dacilor (sciţilor). Biserica creştină ortodoxă ca şi cea Catolică s-au afirmat de la începuturi ca un important factor formativ.în chipul unor limbi de foc. unde trăiau pe atunci şi populaţie Traco-getică romanizată.BISERICA Când este vorba despre credinţa religioasă ne place ca să spunem că poporul Român s-a născut creştin. de a învăţa şi a boteza toate neamurile (Matei Cap. la început printre iudei.

(peştera se poate vedea şi astăzi în hotarul comunei Ion Corvin. că odată cu formarea sa ca popor. a reprezentat unul din coridoarele importante de penetrare ale Biserica Reformată din Tileagd. se pot invoca şi câteva mărturii indirecte. în cadrul grupurilor micro şi macro sociale. 16). „Apa sfântului" sau „Peştera sfântului Andrei". Iată dar unde sa pot găsi rădăcinile credinţei creştine ale poporului român. declarată monument istoric. Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni reiase că şi Sciţii au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (Cap. 11-30). . Banat. Fără îndoială că Sfântul Andrei nu s-a limitat numai la predicarea Evangheliei şi la botezul celor pe care i-a adus la Cristos dintre geto-daci şi grecii din coloniile întemeiate pe tărâmul Mării Negre (Pontul Euxin). Zona în care se află comuna Tileagd cu satele aparţinătoare. alături de Banat şi Maramureş constituiau teritoriul românesc din Vestul Transilvaniei. a făcut parte din Ţara Crişurilor care. Crişana şi Maramureş. în sprijinul evanghelizării acestui teritoriu de către Sfântul Andrei. de structuri a ralaţiilor interumane. a fost construită în anul 1507 şi este cea mai veche construcţie din localitatea Tileagd. s-a născut creştin. teritoriu ce a avut legături tradiţionale şi neîntrerupte cu Bizanţul. despre care se poate afirma. care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog Grigen din Alexandria (decedat în 254). în spiritul înaltei morale şi de păstrare a fiinţei noastre naţionale. Câteva toponimice confirmă acelaşi lucru: „Pârâiaşul sfântului Andrei". Acest teritoriu. în apropierea graniţei Româno-Bulgară).Episcopului Eusebiu de Cezarea Palestinei. de modelare a comportamentului oamenilor în spiritul m oralei creştine. iar în secolul al XlII-lea chiar de către Statul Papal (Florin Dudas. fără teamă de a greşi. Există de exemplu câteva colinde şi creiaţii folclorice dobrogene şi din stânga Prutului. Manuscrise româneşti madievale din Crisia 1986 pag. Biserica s-a afirmat din cele mai vechi timpuri ca un important factor formativ.11). care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. Aceste legături au fost invocate în secolul al X-lea de către „ducela" Menumorut. Bizanţului spre Nord (Florin Dudas opere pag. 3 Vers.

Şuncuiuş Dobricioneşti. Sacadat. Prin conjucturi hotărâte de istorie şi în particular de Cancelariile Administratei Ungare. precum si pe acela de Preşedinte al C o m u n i t ă ţ i i Ecumenice Reformate din Tileagd. Placa a fost aşezată în memoria fostului grof TELEGDI JOZSEF PROPRIETARUL COMUNEI TILEAGD şi a satului Uileacul de Criş spre veşnică amintire şi pomenire.Ortodoxă. iar Tilecuşul numai în anul 1552. au fost atestate documentar în anii: 1256. se află din anul 1916 pe un perete din interiorul Bisericii Reformate a Tileagdului construită în anul -1507 declarată Monument Istoric. scrisă cu litere gotice. comuna Tileagd. care a adoptat catolicismul. limba de cult a populaţiei autohtone de rit ortodox.In Evul Mediu. de pe meleagurile Vestice deci şi în zona în care se află comuna Tileagd. Se înţelege ie la sine că populaţia acestor localităţi aparţinea unui cult religios. cu hramul „Sfântului Ferencz". Botean şi Tilecuş. a fost limba latină. deşi din documentele aceloraşi Cancelarii rezultă că în secolul al XVI-lea. 1283 şi 1291. timp de mai multe veacuri. Având în vedere faptul că statul Feudal Ungar a adoptat şi şi-a însuşit credinţa Romano-Catolică. Ca urmare a exsistenţei şi continuităţii Dacilor Liberi în judeţul Bihor încă din Epoca Romană. 114 . au adus cu ei această Această placă tombală. în timp ce limba de cult şi de cultură a Statului Feudal maghiar. Sibolciu Poşolaca. Această personalitate a fost jurist. ldementul românesc a existat în tot cuprinsul judeţului Bihor respective credinţa Creştin . a fost cea Greacă. moşiile familiei Csanăd din Tileagd se întindeau pe raza satelar Borşa. odată. a deţinut un post de deputat în parlamentul Ungariei. Prima biserică catolică din Tileagd a fost construită în anul 1335 de către groful Pázmány Péter. Vorbind despre Viaţa spirituală a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare vom arăta pe baza documentelor vechi de arhivă că începând cu anul 1256. ca peste tot în teritoriile locuite de români. iupă care a urmat cea slavonă. Tilechiu. în spaţiul acestor localităţi au existat dealungul secolelor Două Religii: Ortodoxă şi Romano-catolică. cu migrările pe teritoriile altor state. satul Uilacul de Criş şi Posolaca.

Fratele său. Loialitatea faţă de împărat şi faţă de Biserică au fost pe pământul Ungariei principii de bază. autorul construcţiei acestei biserici. Biserica a fost construită în stil gotic. biserică care. a dăinuit pănâ în zilele noastre. Mişcarea Evanghelică a produs nelinişte şi turbulenţă pe teritoriile Văii Crişului Repede. terminată spre răsărit cu o absidă poligonală. cu reparaţiile şi modificările care i s-au adus. au început Reformaţia Credinţei Evanghelice. Groful Telegdi Istvăn. planul dreptunghiular cuprinde o singură navă. Kalvin Zwingli şi alţi reformatori. care şi-au adus o importantă contribuţie la viaţa spirituală a localităţii. Pe cealaltă parte se găseşte o statuie din marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. cu tendinţa de asimilare a elementului ortodox român şi atragerea acestuia la catolicism. împăratul Ungariei Uylâszlo. atât în interior cât şi în exterior. Aşa cum ne este cunoscut din Capitolul „evenimentelor istorice" Tileagdul a avut dealungul secolelor personaje deosebite. iar spre vest are un turn înalt. Groful Telegdi Istvan a construit în anul 1507 o biserică catolică pentru călugării Franciscani. fiind cea mai veche construcţie din Tileagd şi declarată Monument Istoric. Cu toate acestea. aşa cum am mai arătat. 1891 şi 1903. de sub stratul de tencuială au fost scoase la iveală. zidurile sunt susţinute de contraforturi şi străbătute de ferestre terminale în arcuri ogivale. în Tileagd au adoptat aceasta nouă credinţă mai mulţi demnitari printre care şi groful Telegdi Miklos. provocate de Episcopul de Oradea în a cărei competenţă Eclistiastică cădea aceste teritorii. în exterior. Incepând cu anul 1420. 1793. fresce deosebit de frumoase şi valoroase. demnitari de Stat Episcopi. ocazie cu care au fost înlăturate majoritatea elementelor gotice. Telegdi Mihâly a rămas în credinţa 115 . considerându-se în faţa bisericii că a săvârşit un foarte mare păcat. Drept urmare. în anul 1501 s-a împotrivit cu severitate contra acestor mişcări neobişnuite. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. în interior. Episcopul Ferencz Csanâd a iniţiat construirea mai multor biserici. pe lângă exploatarea cruntă a iobagilor care le lucrau moşiile. nava este acoperită cu o boltă semicilindrică iar absida cu o boltă instelată pe ogive. o armată întreagă de grofi şi moşieri.credinţă. în comuna Tileagd au existat aceste două religii. care nu a existat până atunci. ideile lui Luther. mai îngustă. adoptând o credinţă nouă în anul 1557. Pe peretele sudic din interior se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi şi câteva picturi vechi. Această biserică a suferit transformări importante în anii: 1729. în anul 1561 a fost expropriat de avere pentru infidelitate faţă de soţie şi familie. şi care nu respectă axul navei. Aşa de exemplu. începând cu anul 1335. în anul 1729 au fost efectuate modificările cele mai mari.1803. în anul 1891.

în acel an 1561. Romano-Catolică. vasele sfinte ale Mănăstirei şi toate obiectele de cult care au fost estimate la suma de 1. tocmai când reformaţii aveau nevoie de ea. fost episcop de Pécs. Biserica construită din anul 1507. Posibil că a făcut infarct cardiac. Tot aici a fost înmormântată cu mari onoruri. decedând în câteva minute. groful Telegdi Mihăly şi groful Telegdi Miklós. Contesa Hagymăsi Margit soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea. Contesa Hagymăsi Margit. Statuia contesei Hagymăsi Margit a rezistat peste secole.avută. boală cauzatoare de moarte. în mod spontan i s-a făcut rău. în timpul vizitei a făcut infarct cardiac şi a decedat. în anul 1614 a venit în vizită de wsspsmmaamm-. mai puţin cunoscută în acele timpuri.-plăcere la rudele din familia Telegdi. din Uilacul de Criş şi Poşolaca l-au urmat. în vara anului 1614 a făcut o vizită de plăcere la rudele din familia Telegdi. sumă care constituia pe vremea aceea o avere considerabilă. După reformaţie. fără să acuze dureri. Ordinul călugărilor Franciscani au părăsit mănăstirea catolică. cei doi fraţi. în baza legislaţiei de atunci. Coincidenţă sau nu. aproape toată populaţia Tileagdului de etnie maghiară. a decedat în anul 1583. Tileagdul acelor vremuri avea o aşa cotaţie în rândul aşezărilor Bihorene încât s-a căzut de acord ca marea contesă să fie înmormântată în CAVOUL familiei Telegdi. 116 . adoptând această credinţă Reformată până în anul 1561. la 22 de ani după reformaţie şi a fost înmormântat în Cripta familiei Telegdi din curtea actualei Biserici Reformate din Tileagd. soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea care. aflat în curtea Bisericii Reformate Monumentul Istoric de azi.200 (una mie două sute) foriţi. Groful Telegdi Miklós. Prin drepturile lor de moştenire. vrea biserica mare pentru numărul numărul mare de credincioşi reformaţi. In aceste circumstanţe. podoabele din aur. s-a redus în mod considerabil numărul credincioşilor de Rit Catolic în Tileagd. Telegdi Miklós a avut atâta putere de convingere în discursurile lui încât. era proprietate grofului Telegdi Mihăly. au împărţit între ei toate bijuteriile de familie. Baronul Telegdi Miklós. putând fi văzută şi astăzi într-un mic parc al Tileagdului.

în anul 1851 erau în Tileagd 239. conducerea bisericii Reformate a încheiat o înţelegere scrisă cu Biserica Ortodoxă. Lindenfeld Márton. BISERICA ORTODOXĂ Aşa după cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. Foarte puţini din rândurile evreilor s-au ocupat şi cu alte îndeletniciri. Friedmann Iosif. în anul 1900 au fost 534. dar numărul lor a continuat să crească. fără a avea biserică sau alt lăcaş de cult pentru rugăciune. Din partea Bisericii Ortodoxe a fost preotul Bogdan Petru. copiii lor frecventând cursurile Şcolii de Stat în limba maghiară din localitate. După reformaţie. după cum urmează: Rabini: Ordentlich Gerson. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o Sinagogă (casă de rugăciune) „AVIA". în anul 1934 şi-au schimbat Rabinul şi întreaga conducere a comunităţii. iar în anul 1900 au ajuns la 304 persoane. Ocupaţia de bază ale acestei comunităţi a fost Comerţul şi Afacerile.Groful Telegdi Mihaly şi-a mai ţinut dreptul de proprietate asupra bisericii până în anul 1571. Fischman Iosef şi Müller Ianü. de ortodocşi. Farkas Ignácz. lângă Biserica ortodoxa. La aceştia s-au mai adăugat câteva familii care au venit de pe Valea Aştileului. în anul 1845. Organizator iiszterreicher Eda. în 1880 au fost 241. în anul 1931. fiind iobagi şi unii şi alţii. în anul 1851 la 200 persoane în 1890 au fost 212 persoane. membrii Meşter Gheorghe Lala loan şi alţii. Printre ortodoxi s-au aflat mulţi oameni care erau în legătură cu comercianţii evrei. Cel mai mare număr de evrei în Tileagd a fost de 325 persoane la 241 de familii. Inainte de primul 117 .Cluj şi după intrarea în procesul de producţie a mai multor fabrici nou înfiinţate. românii şi maghiarii din Tileagd au trăit amestecaţi. în 1890 au fost 363. pentru preoţii care îi erau apropiaţi. Nu au avut şcoală cu limbă de predare în Ebraica. După darea în folosinţă a Căii Ferate pe relaţia Oradea . casier Molnar Hermán membrii în comitet au fost aleşi: Krausz Mihály. Despre Credinţa Ortodoxă s-a vorbit în documentele de arhivă că a existat în anul 1341. La început au fost 24 de familii. când a apărut Comunitatea evreiască. prin care se angaja ca să execute o lucrare la Biserica din piatră pentru a o putea folosi Biserica au preluat-o ortodoxi în anul 1869. Glük Erno. Rosenfeld Lajos şi Schvartz Moór. Această religie a fost recunoscută începând cu anul 1791. Pe post de Şoacter a fost numit Doneberg Moor. în Tileagd au conveţuit 3 religii diferite la care sa adăugat şi a 4-a începând cu anul 1845. pe moşiile marei Familii Csanád de prin anii 1002-1050. administrator Féchete Florian. numărul evreilor a crescut în mod continuu. Winkler Marton.

război mondial au ajuns la 600 de suflete. Popovici Simion şi Munteanu Alexandru. Enoriaşii Bisericii Ortodoxe din Tileagd s-au dovedit a fi evlavioşi. Până la următorul Recensământ. a fost necesar ca să fie renovată biserica şi tot atunci a fost înzestrată cu clopote. numărul redus de credincioşi Romano-catolici din Tileagd. Persoana a fost construită în anul 1846 asupra căruia au căzut cele mai multe responsabilităţi şi de care a depins reuşita lucrărilor a fost Iile Florian. casierul Musca Alexandru şi Biserica Ortodoxă din Tileagd membrii Comitetului Bisericesc. Aceştia din urmă au reuşit să-şi construiască o frumoasă casă de rugăciune. Fiind şi preot RomanoCatolic. la Parohia Bisericii Ortodoxe din Tileagd au slujit următorii preoţi: Bogdan Petru. Cu aceste completări şi cu renovarea bisericii Ortodoxe s-a ocupat primarul interimar Iile Florian. începând cu anul 1842. unul mai mare şi unul mai mic. Este vorba de Biserica Baptistă cu un număr de 297 credincioşi şi Biserica Penticostală cu un număr de 758 suflete. Cu ocazia Reformei agrare din Tileagd. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ După degringolada produsă de Reformaţie. Groful Bărâny Miklos a posedat în Tileagd un castel şi o capelă ( biserică) lângă proprietatea sa personala. iubitori de Dumnezeu şi de aproapele lor. pe care am ţinut să o prezentăm cu o fotografie în prezenta lucrare. în anul 1932. au mai apărut în Tileagd alte două Religii. au rămas fără biserică. După primul război mondial şi în mod deosebit după cel de al IIlea război mondial. După război. Lăpuştan \ asile. şi biserica ortodoxă a primit o bucată de pământ pentru folosinţă. La Recensământul făcut de către Biserica Romano-catolică în anul 1931 s-a stabilit că în Tileagd erau numai 470 de ortodocşi. numărul ortodocşilor a ajuns la cifra de 775 suflete. a căror sunete se îmbină armonios. numărul lor scăzut. în anul 1716 s-a 118 . Contabilul Costean Gheorghe. buni creştini.

din 1925-1933 Kajab László. Szabó László. fiind ridicate pentru a face din ele muniţie de război. astfel ca în anul 1759 a rămas fără turn. din 1870-1883 Németh Pal din 1883-1885 Szamossy Viktor. din 1828-1831 Kubovics. din 1758-1762 Farkas László. din 1788-1789 Sipos István. din 1807-1813 Koteles Ferencz. când era preot la Biserică. doamna Carolina. în turnul de lemn pe care îl avea. Turnul din lemn nu a rezistat mult timp greutăţii celor două clopote. din 1885-1903 Nevery Aurel. din 1782-1788 Káksár János. din 1857-1870 Szabó László. din cărămidă cu mortar de ciment. Costurile acestei lucrări au fost suportate de enoriaşul grof Haller Ferencz. din 1923-1925 Somogyi Antal. din 1780-1782 Patay József. Aceste clopote au fost procurate din Germania şi au costat 200. armata Austro-Ungară a devalizat Biserica Romano-Catolică de cele două clopote şi de orgă. In timpul primului război mondial. unul în greutate de 150 kg şi al 2-lea de 80 kg. Abia în anul 1926 au fost aduse şi istalate alte trei clopote din care: primul ara 634 kg. La această Biserică. din 1903-1911 Kovács József. din 1789-1803 Nagy Gyorgy. din 1763-1780 Baricsi Bálint.mutat în Tileagd. Antal din 1831-1857 Salamon Ádám. biserica a fost din nou reparată şi tencuită plus zugrăvită. din 1911-1923 Besser Hugo. Pe lângă Biserica Romano-Catolică din Tileagd a funcţionat o şcoală de mare prestigiu. al doilea 356 kg şi al treilea 258 kg. din 1813-1828 Turay Pal.000 lei în banii de atunci. construită de moşierul Nagy Mihály. In anul 1890. care . continuându-şi activitatea Ecumenică pentru credincioşii din circumscripţie. în anul 1730 au fost instalate două clopote. Preoţii care au slujit dealungul timpului la Biserica Romano-Catolică din Tileagd au fost următorii: Din 1736-1758 Szalkoy Istvăn. După anul 1933 a fost Orbán Péter. având 12 metri înălţime. In anul 1864. în care au fost instalate alte două clopote mai mari. din 1803-1807 Pataki Soma. la data de 23 octombrie 1864. cheltuiala acestor Biserica Romano-Catolică din Tileagd datează din anul 1716 lucrări fiind suportată de naşa grofului Haller Ferencz. în anul 1928 a necesitat ca să i se facă din nou reparaţia generală când era preot paroh Kajaba Laszló. unul de 600 kg şi al doilea de 300 kg. încă începând cu anul 1463. în locul turnului de lemn s-a construit un alt turn rezistent.

au urmat studii universitare la Viena. începând cu anul 1471. în Tileagd a funcţionat o şcoală începând cu anul 1759 cu limba de predare maghiară pentru 8 elevi romano-catolici. dar numai pentru fiii şi fiicele familiilor de grofi şi demnitari. prof. în anul 1561 au construit o şcoală. învăţător a fost Ilosvai István. Ştefan Iosif. Szabó János. împărăteasa Măria Tereza a ordonat înfiinţarea de şcoli confesionale la sate. a fost Csanád Sándor. Stéger Géza. după 433 ani de existenţă şi funcţionare a fost demolata şi s-a construit alta în locul ei. în urma acestei ordonanţe. Comunist. Invăţătorii care au predat la şcoala patronată de către Biserica RomanoCatolică sunt cunoscuţi următorii: Vágner Soma. unde a început culturalizarea tineretului prin şcoli. Din alte surse de informara am aflat că în Tileagd a existat o şcoală înainte de Reformaţie. matematică şi religie. având ca materie de studiu Citire scris. Tot pe lângă Biserica Romano-Catolică a mai funcţionat a doua şcoală. care a funcţionat pe lângă Biserica Romano-Catolica începând cu anul 1463. construită în anul 1805. In satul Uilacul de Criş. în Poşoloaca 120 . Nyilgész Iosif şi Domokos Eugen. învăţător a fost Kovăcs János. care a funcţionat până la Reforma învăţământului da către Regimul. Tiner Iosif. Tot începând cu acelaşi an a funcţionat o şcoală cu 45 de elevi de religie Reformată. Csáki Mihály. Scris şi Religie. având ca materii de studiu scrisul cititul şi religia. tot în anul 1759 a funcţionat o şcoală cu 8 elevi având teme de învăţământ Citire. aceştia au încercat ca să-i convingă pe ceilalţi membrii ai mari familii de moşieri că este imperios necesar să urmeze ceva şcoli fiecare şi să se instruiască prin culturalizare. Benedek şi Miklós din familia Csanád (Telegdi). In anul 1893. Tangenţial se aminteşte în documentele de arhivă că grofii Telegdi Miklós şi Telegdi Mihály.ulterior s-a dovedit a fi prea mică şi degradată. In anul 1759. După terminarea studiilor şi reîntoarcerea la moşii în comuna Tileagd. Casa de rugăciune credincioşilor Penticostali. a DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN COMUNA TILEAGD Tileagdul a fost printre primele localităţi din judeţul Bihor.

framc. Invăţământul confesional la sat a luat fiinţă după Revoluţia Burghezomoşierească din anul 1848. 2 preot ref. 4 h Rel. Carol magh. rom 3 h Matemat. 3 h Rel.a apărut prima scoală confesională în anul 1755 cu 12 elevi. a H-a CI. Dirigenţie mână Desen teh. R. R. 2 h Istorie 2 h Desen 2 h Dirigenţie 2 h Matemat. la 5 ani după revoluţie. 4 h Sport L. 2 h Rel. Rel ref. 3 h Fizică 3 h Desen 2 h Muzică Limb. 2 h Desen Tehn 2 h Limb. rom. 4 h Rel.-Cat. Ref. lat. magh.-Cat. 4 h Fizică 2 h Istorie 2 h Muzică L. 3 h L. franc. L. 2 h ref. 2 h Limb. magh. când au fost puşi în libertate iobagi. 3 h L. In documentele de arhivă privind perioadele anilor 1857-1871.-Cat. franc. rom. a Hl-a CI. înv.-cat. 3 h Rel. I-a CI. franc. teh. învăţător a fost Kozări Jănos. Igienă Igienă Gaborjân József Igienă . 4 h Sport L. în Tileagd au fost puşi în libertate 285 de iobagi în anul 1853. h Dirigenţie Gligor Ioan Lovăsz Róza Fizică 3 h Desen 2 h Desen geogr. Dr. 2 h Rel. 4 h Sport L. 4 h Relig. ref. magh. Istorie Seregi Istorie 2 h înv. ref. Muzică L. lat. Orto. Desen teh. civic Agricultură Lajos civic Szolnoki Desen 2 h Sport Desen Sport Desen Sport Margit Igienă Desen Igienă Luc. 2 h Matemat. 3 h Dirig. 2 h Fizică 2 h Desen teh. 2 h Rel. 2 h Dirigenţie Istorie L. având ca materie de studiu Scrisul şi Religia. învăţământul cu limba de predare maghiară a fost după um urmează: Profesori Baka Jănos Facsar Gyula Prest Ùjlak MATERIILE CE S-AU PREDAT PE CLASE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CI. maghiară Istorie Molnâr L. 2 h Matemat. 2 h Istorie 2 h Istorie 3h Desen Sport L. R. r. a IV-a Rel. 3 h L. rom.

la care. care a predat Limba Franceză şi Limba Română. . mai ales la Gimnaziul cu Limbă de predare maghiară. cu limbă de prădare maghiară.profesor titular de Anatomie şi Igienă 6. | BILET DE ONOMIE la petrecerea ce va avea loc In ziua de 22 Februarie l'MS. întrucât în perioada 1940-1944. loan. în data de 14 iunie 1935 mi-am susţinut şi mi-am luat examenul de 7 clase primare. avându-1 director pe profesorul Iorgu M.Popescu Dumitru . s-a simţit mare lipsă de învăţători şi profesori. . 1 din centrul comunei. Română şi Desen 5. Şcoala Nr. în anul 1945 au fost înscrise 70 de elevi.Ungaria. \ ^arít^ ^ i M a l ^^dUl^ a ^ . au mai funcţionat doua şcoli cu Limbă de predare română.■—------. înainte de al II-lea Război mondial. C O M I T E T U I .profesor titular de Matematică 3. . imediat după terminarea celui de al II-lea Război Mondial se organizau săptămânal cu caracter cultural.Butici M. T I L E A G D . Angela.Rafinărie de petrol Bihar-Szilagyi. Acest „Bilet de Onoare" din anul 1948.a predat. L. 2 cu limba de predare Română a funcţionat aproape de Gara CFR. aduşi din Ungaria când s-au retras armatele hortiste şi germane. având scopuri caritabile. P. Limba Română şi Limba Latină 4.Tătaru Sultana . La gimnaziu. Au mai predat la acest Gimnaziu şi Vlad V. preşedintele comisiei de Examinare fiind Andrei Sorescu.Bucureanu Cornelia . . s-au înapoiat şi aceştia în vechea lor patrie . . Grigore. tf. 2. vis-a-vis. ora HUO in sala festivii a primăriei Tileagd. Franceză şi Desen.. începând cu anul 1919 în Tileagd pe lângă şcolile întreţinute de către Bisericile Reformate şi Romano-Catolică. . P. profesora titulară de Istorie.Hasan Atanasia.titular la îndeletniciri practice 7.preot . profesor de Desen şi de lucru manual 8. după anul 1944. doctorul Gaborján József a predat şi Limba Rusă.în decursul anilor 1945-1948. Tot în perioada 1945-1948 a funcţionat Gimnaziul Unic Mixt de Stat. Este vorba de şcoala primară Nr.Gligor loan . ca titular de catedră. cu clasele V-VIII. delegat al Ministerului învăţământului şi Educaţiei din Bucureşti. . . dovedeşte că în oraşul reşedint d e Plasă Tileagd. toate cadrele didactice au fost de etnie maghiară. de fosta -------------. profesor de L.Bucureanu Graţian. profesor de Educaţie Fizică La organizarea învăţământului în limba Română.

Invăţământul preşcolar era organizat în 9 grădiniţe cu peste 400 de copii. în cadrul comunei Tileagd a mai funcţionat o şcoală ajutătoare pentru copiii cu deficienţe fizice locomotoare şi de comportament. iar supravieţuitorii sunt obligaţi ca să ţină pasul cu ea. sală profesorală. Sub acest regim. prin munca politică de masă" controlată de politruci. Au fost organizate şi cursuri fără frecvenţă pentru adulţii care nu şi-au putut face şcoala la vremea potrivită. Până unde poate merge ticăloşia omenească. s-a încercat să se revină la valorile morale. tinerii. La a acest proces de învăţământ au predat un număr de 60 cadre didactice.Instituţia învăţământului. a mai făcut şi ceva lucruri bune. bibliotecă. cancelarie şi grup sanitar. Numărul populaţiei şi a copiilor a crescut de la an Ia an. tradiţionale de altă dată. laborator. Până în anul 1989. însă cu succes mai puţin spectaculoase noii guvernanţi din ultimii 15 ani au avut mai mult grija de interesele lor personale. cuprinzând 940 de elevi din care: 545 în învăţământul primar şi 395 la învăţământul gimnazial. mai de voie mai din obligaţiile sistemului. Pe lângă aceste activităţi şcolare. regimurile de viaţă s-au schimbat iar odată cu acestea s-au schimbat şi structurile administrativ-teritoriale care au influenţat şi procesul de învăţământ. pe raza comunei funcţionau un număr de 9 şcoli generale. în care au fost şcolarizaţi un număr de 163 copii aduşi din tot cuprinsul judeţului iar cu pregătirea şi educarea acestora se ocupau un număr de 36 cadre didactice. 13 învăţători şi 2 maiştri. anual fiind cuprinşi la această formă de învăţământ câte 30-40 de cursanţi cu rezultate pozitive. se prezintă astfel: . Şcoala ajutătoare a posedat şi un internat pentru cazarea şi asigurarea celorlalte necesităţi de supravieţuire ale acestor copii. In perioada Regimului comunist pe lângă ideologia sa malefică pe care a promovat-o. fiind vorba de „Răspândirea culturii Socialiste. dintre care 21 profesori. care au avut prioritate înaintea celei mai necesare instituţii într-un Stat de drept . Conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică în cursul pregătirii materialului pentru această carte. în timpul lor liber frecventau căminele culturale. care are menirea să formeze viitorii oameni ai naţiunii. următoarele date privind învăţământul din comuna Tileagd inclusiv satele aparţinătoare. în frunte cu justiţia care ne-a făcut de râsul celorlalte popoare Europene. total ateistă şi de spălare a creierelor. profesori şi învăţători titulari. utilate şi înzestrate cu mobilier nou adecvat. în anii 1964-1965 s-a construit în Tileagd o şcoală modernă cu 8 săli de clasă. La data respectivă. de educaţia cărora se ocupau 13 educatoare. Păcat parcă le-a luat Dumnezeu sau dracul minţile.Viaţa nu a stat şi nu stă în loc. După căderea comunismului.

persoane 1005 . total persoane 1254 .număr total 14 . Trandafirilor nr.La învăţământ preşcolar 11 .Populaţie Şcolară.La înv.Grădiniţe de copii 6 . 1099.Personal didactic .Suprafaţa locuibilă .Unităţi de învăţământ .Ateliere şcolare 2 .Şcoli din înv.Laboratoare şcolare 3 .Sănătate şi asistenţă socială .săli de clasă69 . primar şi gimnazial 8 . gimnazial şi profesional 109 Baza materială a învăţământului .Administraţie locală 13 .metri pătraţi 99600 din care: cu 69 săli de clasă din care: din care: Şcoala generală cu clasele I—VIII. are două corpuri de clădiri cu câte 8 săli de clasă fiecare şi cu un laborator. din str. 124 .Locuinţe existente 2574 .Copii înscrişi la grădiniţe 249 . primar.persoane 60 .persoane 128 .Elevi înscrişi .

amplasată pe strada Bistricioarei Nr. existând pericolul de a se dărâma. 356 are 8 săli de clasă. Tileagd. Aceasta scoala a fost adusa in Şcoala cu clasele I-IV din strada Bistricioarei nr. functioneaza la parametrii Europeni din toate punctele de vedere. profesori şi învăţători titulari. 1099 sunt două corpuri de clădiri în aceeaşi curte cu câte 8 săli de clasă fiecare. La aceste două clădiri lipsesc grupurile sanitare la nivel civilizat cu care să se poată intra în Europa.La data de 6 iunie 2005. situaţia învăţământului în comună se prezenta după cum urmează: Pe strada Trandafirilor Nr. Mai există o şcoală cu 8 săli de clase. în cazul unei tornade. la aceste şcoli cu clasele I—VIII îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ 340 de elevi. instruiţi de 8 cadre didactice. Clădirea mai veche. In anul şcolar 2004/2005. Una din cele două clădiri are şi laborator cu instrumente de lucru adecvate. Nu au nici un fel de instalaţii de apă iar încălzirea pe timp de iarnă se face cu sobe de teracotă. 356. având 30 de cadre didactice. la care frecventează cursurile un număr de 130 elevi. în cartierul Gării CFR. având 3 învăţători. are coşurile de fum aparente crăpate. funcţionează o altă şcoală cu 41 de elevi în clasele I— IV. tot pentru clasele I—VIII. 116 . când s-au făcut ultimele investigaţii pentru încheierea monografiei comunei. Scoala ajutatoare sau scoala speciala cum i se spune in prezent.

la data de 15 septembrie 1995. cu capacitate de cazare pentru 250 de locuri. mijloc de transport cu care sunt duşi copii în excursii prin rotaţie. canalizare. dotată cu instalaţii şi confort la nivel European. faianţe şi un parc mare recreiativ pentru elevi. încălzire centrală în dormitoare şi în sălile de clasă. Iniţial a fost instalată într-o clădire veche. clădită prin secolul al XlII-lea şi declarată monument istoric. ţinându-se cont de acomodarea copiilor la aceste paralelisme. In anul 1975-1976 a fost construită clădirea în care funcţionează această şcoală specială. instalaţii de apă. un personal instructiv de înaltă probitate profesională. încălzire centrală. . Directoarea şcolii fiind doamna profesoară Silvia Ficuţ. Clădirea are instalaţie de apă. Regret că timpul care l-am avut la dispoziţie între două autobuse. grupuri sanitare. Incepând cu anul 2000. Şcoala Specială. în prezent.Tileagd de la Nucet. cu difîcienţe de comportament. Direcţia pentru protecţia copilului a văduvit şcoala de cantină şi de internatul copiilor. Şcoala specială mai are în dotare un microbus cu 16 locuri. ordine şi curăţenie ddesăvârşită. nu mi-a permis ca să iau legătura şi cu Conducerea Instituţiei de Protecţie a Copilului. cadrele şcoalei ocupându-se numai de procesul instructiv-educativ. având 14 săli de clasă şi o capacitate de internat pentru 250 de locuri. camere de baie faianţate. grupuri sanitare moderne. are canalizare. Personal consider că nu a fost o măsură suficient de bine gânditit. aici se găsesc 115 copii internaţi.

Cu toate condiţiile optime de viaţă ce li se oferă în această şcoală. Tilecuş 1308. dornici de cunoaştere. prin secolele XTV-XV-lea pământurile arabile erau proprietăţi individuale iar pădurile şi suprafeţele destinate păşunatului animalelor. 24). (Tereza Mozeş „Zona etnografică a Crişului Repede" Bucureşti 1984 pag. populaţia din acaste localităţi ducea viaţă sedentară. De altfel. cât şi de voluntariatul unui număr mare de copii care s-au oferit să mă conducă la Doamna Directoare a Şcolii. VIATA ECONOMICĂ a) AGRICULTURA Incă înainte de anul 1265 când a fost atestată documentar comuna Tileagd şi satele aparţinătoare: Uilacul de Criş 1283. se cultiva un soi de grâu fără mustpţi. deci şi pe valea şi terasele Crişului Repede. cu a căror pregătire se ocupă 11 (unsprezece) educatoare. pe primul loc aflându-se grâul. făcând referire la producţia mare de varză. ovăz. cultivarea pământului a rămas până în zilele noastre principala. cum observa Regele Geza al II-lea al Ungariei în actul său de danie din anul 1075. fiind evident faptul că şi-ar dori ca să facă parte dintr-o familie. (Călătorii străini despre Ţările Române volumul 6 Bucureşti 1976. Cei mai buni gospodari s-au ocupat şi cu albinăritul. Legat de cultivarea pământului în aceeaşi măsură oamenii au dat atenţia cuvenită creşterii animalelor şi pomiculturii. Călătorul turc Elvira Celebi arăta că în anii ocupaţiei otomane (1660-1692) în jurul Oradiei.La data vizitei mele. Un comportament perfect normal de copii plini de viaţă. de întrebările ce mi s-a pus cu mult discernământ. Poşolaca 1291. mei şi mazăre. aşa cum reiese din anumite documentaţii ale acelor vremuri. sursă de asigurarea celor necesare traiului. la care frecventează 260 de învăţăcei. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai Tileagdului există 6 (şase) grădiniţe de copii. Bălaia 1622. parcul Şcolii Speciale era plin de copii scăldaţi în soare. In documentele vremii se mai vorbeşte despre producţiile de orz. au fost folosite de comunitate în comun. paginile 662-668). Am rămas plăcut impresionat atât de ţinuta lor vestimentară curat îngrijită. Elvira Celebi mai arăta că „zarzavaturile nu lipsesc nici vara nici iarna. unii m-au întrebat dacă hu cumva doresc ca să adopt copii. . Această populaţie îşi asigura existenţa din cultivarea pământului şi creşterea vitelor. de o calitate deosebită. Vestitul Registru de la Oradea a consemnat că în secolul XIII şi XIV s-au cultivat în zona Tileagdului mai multe feluri de cereale. în trecutul îndepărtat.

cultivat intensiv. cu ocazia căreia. dacă agricultorul este şi priceput şi bun gospodar. (Borovszky Samu Biharmegye Nagyvărad. prin care au cerut restituirea pamatului care li s-a luat. Se pare însă că . în anul 1921 a avut loc prima reformă agrară în ţara românească. Incă din secolul al XVI-lea. 26). precum şi din moşia baronului Capri Vaier. iar la alţi 128 de locuitori care nu aveau case.In Secolul al XVI-lea a fost adusă o plantă necunoscută din America „PORUMBUL" care. 1901 pag. sunt aşezate pe zone culinare.Opere pag. In zona Crişului Repede. Prin acest sistem. Alt sistem de aplicare a agriculturii era în ogor negru. Plantele spontane care creşteau pe ogor neînsemânţate. Agricultura Tileagdului a fost specifică marilor moşii deţinute de grofi timp de 600 de ani. pământ care necesita un regim special de tratare şi prelucrare.iobăgia. din lipsa de cumpărători mai bogaţi. cu pământ arid. mai ales după Revoluţia Burghezo-Democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată . Dealungul secolelor s-au făcut progrese şi îmbunătăţiri în practicarea agriculturii ca şi în celelalte actvităţi economice. începând cu secolul al XII-lea. împroprietărirea s-a făcut din moşia lui Telegdi Iozsef (născut în 1883 şi decedat în 1944). populaţia nu a fost prea receptivă. Agricultura poate oferi omului resurse nebănuite. amândoi fiind încă mari moşieri. până în perioada primului. după reocuparea Ardealului de Nord de către Statul Ungar prin aplicarea Diktatului de la Viena. erau păscute cu vitele. excepţie făcând Bălaia şi Tilecuşul care din punct de vedere geografic. ţăranul român a început să gândească şi să aplice anumite sisteme de lucrare a pământului pe bază de observaţii. primele culturi de cartofi au apărut în anul 1788. moştenitori ale fostelor mari familii Csanad-Telegdi. odată cu păscutul. în anul 1746. avea să devină hrana de bază a populaţiei vitregită de soartă. Tot în anul 1746 se vorbeşte pentru prima dată despre cultivarea Florii Soarelui. după care era lăsat ca să se odihnească până când se înţelenea. fără resurse de ape curgătoare. cultivarea porumbului era generalizată pe întreaga vale a Crişului Repede. După încheierea primului război mondial. război mondial când grofii şiau dat seama că le-a sunat ceasul istoriei. Suprafaţa de pământ agricol a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare este şi a fost de foarte bună fertilitate. cei doi moşieri au deschis proces la Judecătoria Oradea. li s-au dat locuri de casă. într-o oarecare măsură se gunoia şi pământul (Tereza Mozes . 561). O parte din pământ era lucrat mai mulţi ani la rând. Cânepa şi inul se cultivau din vremuri foarte îndepărtate. In anul 1942. Faţă de această cultură. vânzându-şi moşiile la preţuri derizorii. Budapest. 235 de ţărani din Tileagd au primit pământ agricol. Este vorba în primul rând de sistemul cu „ţelină".

Crişul Alb şi Crişul Negru. In anul 1944." şi după falimentarea celor 7 fabrici mai mici. Gyulai Jănos. Costin Gheorghe. In anul 1903 a terminat studii Academice. a făcut parte din Regimentul 7 Husari. a fost ofiţer activ cu grad de locotenent în Armata Austro-Ungară. cu utilaje simple pe care le aveau în gospodăriile lor. Printre beneficiarii de pământ din Tileagd amintin pe Costin Teodor. a bulversat şi a dat peste cap viaţa agricultorilor din Tileagd şi din toată ţara. Gherle Petru.A. comercianţii evrei cumpărau şi expediau la export sute de vagoane de grâu săptămânal. La rândul ei Ileana s-a căsătorit şi a născut 3 fete. a trecut victorios la . prin marea dragoste ce o avea pentru pământ. priorităţi având veteranii de război: Costin Ioan. Incepând cu anii 1945-1946. rămânându-le cantităţi de produse apreciabile pentru desfacerea şi vânzare pe piaţa liberă. Una dintre fete s-a căsătorit în Tileagd iar cele două au plecat la Arad şi Timişoara. economia Tileagdului s-a sprijini preponderent pe agricultură.procesul înaintat nu s-a finalizat până când autorităţile administraţiei maghiare au fost nevoite ca să părăsească fotoliile călduţe pe care l-au ocupat vremelnic în Ardealul românesc. Jancsi Âdâm. regimul comunist importat de la Ruşi. Este adevărat că agricultura practicată de ţărani. Precizez în cunoştinţă de cauză că în perioada anilor 19301940. pe gratis sau la un preţ cu totul nesemnificativ. să asigure sămânţa pentru recolta următoare. In timpul primului război mondial a fost avansat la gradul de căpitan. care lucrau sub acoperire. în mod individual până în anul 1946-1948 era o agricultură de subzistenţă. Din moşia lui Telegdi Iosif s-au distribuit 800 jugăre de pământ ţăranilor din Tileagd. unde li s-a pierdut urmele.80 şi de un leu. Partidul Comunist Român pe baza planului dinainte stabilit şi cu sprijinul consilierilor ruşi. Telegdi Iosif junior. Oferta era atât de mare încât preţul grâului/kg era de 0. Telegdi Iozsef a decedat în sărăcie şi a fost înmormântat în cimitirul Reformat din Tileagd. Crişul Repede. Danciu Pavel. de pe piaţa orădeană unde-şi desfăceau ţăranii produsele agricole de pe cele trei Crişuri. după strângerea recoltei de vară. Otvos Imre. A luptat pe fronturile din Serbia şi Italia. fiica Şefului Supraveghetor de moşie Klecz Gyula. Odată instalat la putere. reuşeau să asigure din belşug necesarul de existenţă a familiei. în vreme ce un pachet de tutun ordinar costa 3 lei. însă prin pricepere şi hărnicie. ca urmare Crizei Economice din 1932-1933. având şi avantajul de a posada un sol de foarte bună fertilitate. Moza Florian) Dani Sândor. Szâsz Sândor şi alţii. Se ştie faptul că după încetarea activităţii celei mai mari întreprinderi industriale din Tileagd în anul 1924 „Rafinăria Petrolieră Bihar Szilagy S. Tallodi Jânos şi Kovăcs Vera-văduvă de război. Fekete Găspăr. In anul 1917 s-a căsătorit cu Ileana. Uilecul de Criş şi Poşolaca.

ouă. Pe plan local. ca să constrângă ţăranii în vederea organizării Gospodăriilor colective agricole (calhozuri) în care să se transforme din proprietari de pământ în.înfăptuirea reformelor. (în acest caz nu sa greşit cu nimic întrucât mecanicul Groza Gavril valora cât 3 ingineri la un loc). Au fost nenumărate cazuri în care. pe data de 30 decembrie 1947 dă lovitura de stat. când se treiera grâul. iar acum după dijmuire. clădiri în care se desfăşura activităţi de ordin social. Pe data de 11 iunie 1948 au fost naţionalizate şi tracute în proprietatea Statului principalele mijloace de producţie Fabrici Uzine. pe care trebuie ca să le dea la Stat cu un preţ de batjocură. lângă fiecare batoză de treierat se găsea câte un activist de partid (politruc) care urmărea zi-lumină. în timpul verii. porumb. fiind introduşi în închisori sau la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. lână şi altele. politicieni. Ca urmare. proletari agricoli. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă la noua formă colectivă (similară cu iobăgia. şi le-a împrumutat de la „Inviincibilul partid al marelui popor rus". a fost foarte dureros. gospodarii duceau acasă de la batoză. A fost naţionalizată Fabrica de mobilă şi numit în postul de director muncitorul Stamprel Ştefan. ridicându-se de la an la na până la limita imposibilităţii. deadreptul dramatic. orz. din aceleaşi suprafeţe de pământ şi cu aceleaşi eforturi dealungul anului să-i rămână pentru . păsări domestice. Volumul cotelor pe unitate de produs au crescut. prima măsură a fost stabilirea cotelor obligatorii de: grâu. dacă nu şi mai rău). Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru trecerea la socialzarea agriculturii. pe postul de director fiind numit muncitorul Liberman Nandor. Despre aptitudinile şi trăsăturile de caracter ale D-lui Groza Gavril am mai relatat la Capitolul industriei. pe bază de grafic. Uzina de impregnat CFR era proprietate de Stat. urma la rând socializarea agriculturii. ajutat de Emil Bodnăraş. condusă de guvuvernul Petru Groza cu Gheorghiu Dej în fruntea statului. care era stâlpul burgheziei din Ramânia. cum se respecta jefuirea ţăranului de bunul lui obţinut cu trudă şi prin muncă grea. S-a considerat că este necesar ca să-i schimbe conducerea. oameni de cultură şi toate valorile morale ale neamului românesc. lapte. A început imediat vânarea şi arestarea foştilor demnitari de Stat. în locul inginerului Sârbu a fost numit mecanicul de locomotivă Groza Gavril. După reformele aplicate în sectorul Industrial şi în aparatul administrativ. altădată 20. De asemenea a fost naţionalizată fabrica de cherestea „La Roche-Darvas" şi trecută în proprietatea statului. s-au desfiinţat formele vechi de administrare. pregătit şi crescut în pepiniera inviincibilului Partid Comunist al URSS. o altă figură de stil. Proclamă Republica Populară Română. detronează pe Maiestatea Sa Regele Mihai I. Astfel. în locul Primăriei Tileagd s-a constituit Comitetul Provizoriu al cărui preşedinte a fost numit muncitorul Zirbău Ioan. 30 tone de grâu. unt.

animale de tracţiune. respective pentru producţia anului viitor. Pentru aceste câteva cuvinte care nu au fost pe placul celor de la putere. Pentru înfăptuirea socialismului victorios al URSS din ordinul marelui şi „genial" conducător Stalin. conştiincios. din lipsă de furaje. prăsitoare. Uilacul de Criş şi Tilecuş s-au înscris în gospodării colective. Pe parcursul anilor s-a dovedit că munca colectivă a dat rezultate în ceeace priveşte creşterea producţiei la toate culturile. etc. în mod. căruţe. Asemenea întrebări nu se păuteau pune! Era vorba despre nişte măsuri draconice prin care să-i oblige pe ţărani la socializarea agriculturii în chip bolşevic. fără a primi cota-parte ce li s-ar fi cuvenit. au fost decapitaţi peste 3. După executarea pedepsei a fost lipsit de drepturi civile până la desfiinţarea partidului comunist 1989. Nu s-au găsit minţi luminate ca să păstreze . fiecare a furat cât a putut şi s-au dus dracului toate organizările şi realizările avute. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. De unde vor avea aceşti ţărani sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă. Din 1945 până în anul 1962 când poporul a ajuns la limita puterilor de a mai rezista torturilor de toate genurile. semănători. fără ca să aibă alte venituri suplimentare. li se confisca marfa şi li se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. abia reîntors din prizonerat de război. Aceste măsuri diabolice au condus în prima fază la reducerea numărului de animale domestice. Tânărul Urs loan din Tilecuş. Munca de lămurire şi măsurile represive pentru a determina ţărănimea să se înscrie în gospodării agricole colective a durat 17 ani.consumul său câte 150-200 kg de grâu. în anul 1962 „DE BUNĂVOIE ŞI NESILIT DE NIMENI" agricultorii din Tileagd. Dezastroase au fost pe urmă şi metodele de repartiţie a valorilor produse. judecat şi condamnat politic la 4 ani de închisoare. s-a exprimat în public că „atâta vreme cât va trăi. O mare greşeală. iar politica partidului comunist român era o copie fidelă a Stalinismului. Metodele însă prin care s-a ajuns la acaste rezultate au fost dezastruoase şi demolatoare. după metode „ştiinţifice". Pedeapsa în întregime a executat-o la vestita închisoare din Aiud. Simţindu-se neîndreptăţiţi. grape. dacă erau descoperiţi de „politruci" sau de trădători din orice categorie. Deci din 150-200 kg de grâu să mănânce pâine 360 de zile cu familia compusă din 4-5 persoane. Se pune în mod firesc întrebarea. Oamenii munceu în tot cursul anului.000 (trei milioane). nu se va înfiinţa gospodărie colectivă în satul lui". trebuind să se mulţumească cu fărâmiturile care „cu generozitate" le oferea cei de la conducere. la o nouă viaţă de rob mai modern. oamenii au început ca să sustragă din recolte înainte de recoltare (la mica ciupeală) şi uite aşa sau stricat lucrurile nu cu mult timp înainte de „cutremurul Revoluţiei din 1989". ducând cu ei tot inventarul pe cara îl posedau în gospodăriile proprii. pluguri. Cu ocazia cutremurului. 000. a fost arestat. cioloveci care au opus rezistenţă.

ce a fost bun din răul care îi apăsa şi să găsească alte forme de asociere. In ultimii 15 -16 ani. 89. ar fi benefice abordările pe tema agriculturii. Acest deziderat se caută în prezent pe pieţele de desfacere Europene. Să luăm un exemplu: România este de 6 ori mai mare decât Olanda. însă cred că poate fi găsită la Ferma din Ineu. Poşolacăi şi Călătanilor sunt cele mai bune de pe valea Crişului Repede. . asociaţii familiare care practică o agricultură intensivă. telefon 0744-877337. soluri care oferă posibilitatea de a se aplica o agricultură extensivă şi ecologică. sub conducerea „Imperiului Cripto-Comunist" în frunte cu tupeiştii Ion Iliescu. alias Năstase şi ceilalţi mâncători de mulţi bani (salarii de 18 ori mai mari decât salariul mediu pe economie). Trebuie ca să se găsească oameni cu spirit de iniţiativă şi buni gospodari. Olanda are 16. Uilacului de Criş. solul şi clima sunt mult mai bune decât a multor ţări europene. în aplicarea unei agriculturi de nivel European este nevoie nu numai de braţe de muncă dar şi de o gândire creiatoare care să ştie ca să practice o agricultură nu numai intensivă dar şi ecologică. agricultura românească nu numai că nu a fost în atenţia „baronilor" dar pur şi simplu a fost devalizată. aceasta la scara întregii ţări. care au un mare dezavantaj. având domiciliul stabil în Oradea strada Făgăraşului nr. începutul este mai greu la orice. Cine ce înţelege prin cuvântul „Agricultură ecologică"?! Mai multe îngrăşăminte naturale şi mult mai puţine îngrăşăminte chimice. cu atât mai mult că solurile Tileagdului. Tileagdul este comună înfrăţită cu localitatea Sassenheim din Olanda şi consider că în schimburile de opinii la datele vizitelor reciproce. Este vorba de lipsa gustului natural al producţiilor mari obţinute la hectar.000 de locuitori cărora agricultura olandeză le asigură produsele agricole necesare şi în acelaşi timp este cel mai mare exportator din Europa. Condiţiile naturale ale României. secretul? Construirea de ferme. Despre activitatea şi capacitatea acestei „perle inestimabile" răsărită din sărăcăciosul pământ al Tilecuşului.000. recomand Primăriei Comunei Tileagd ca să ia legătura pentru schimb de experienţă. specialitatea zootehnie şi Academia de Studii Economice. Pentru realizarea acestui deziderat. Doamna Camelia Fuscaş are ca pregătire Facultatea de Protecţie a Mediului. voi scrie mai multe informaţii în textul istoriei Tilecuşului la capitolul „PEPINIERA DE INTELIGENŢĂ". născută în Tilecuş şi căsătorită cu Fuscaş Gheorghe din Ineul de Criş. trebuie să recunoaştem că nu va fi altă soluţie decât asocierile Familiare constituirea de mici ferme dar nici într-un caz cele de tip comunist. cu familia Doamnei Meşter Camelia. Dacă privim problemele agriculturii în perspectivă. unde mâncărurile nu mai au gust conform informaţiilor din masmedia.

zece cultivatoare K. echipate cu toate utilajele necesare: pluguri. conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea.. . începând cu anul 1965 până în anul 2003 se cunoaşte următoarele: 1. Singurul avantaj care îl oferă comunei Tileaigd acest baraj prin structura lui şi parame trii săi tehnici este faptul că protejează comuna de inundaţii în cazurile dezlănţuirii naturii. din care: 3211 ha 1180 ha arabil 307 ha .grâu şi secară 800 .porcine 345 .Despre agricultura comunei Tileagd.păşuni . Pentru practicare muncii agricole. 125). de unde am primit informaţiile la cerere.fructe 98 Nunărul animalelor (la începutul tone anului) 652 .lapte de vacă şi bivoliţă .totală vegetală la principalele culturi în tone: . 389 . greble. discuri.porumb boabe tone .struguri tone .A.floarea soarelui tone .fâneţe ha . zece semănători I.păsări de curte Producţia agricolă 809 4. .animală: tone .livezi şi pepiniere pomicole Producţia ha 2.000 buc. în anul 1988 s-a construit un baraj care cuprinde 605 hectare teren.lapte de oaie .T.Suprafaţa agricolă în hectar 5131. La aceasta se mai adaugă 17 batoze. (vezi planul barajului cu toţi parametrii la pagina nr.R.. locuitorii comunei Tileagd posedă un număr de 65 tractoare.ovine tone .legume 950 .. grape.cartofi 660 .bovine tone . Pe suprafaţa de teren agricol din extravilanul comunei Tileagd.261.vii şi pepiniere viticole 44 .ouă (mii bucăţi) 2089 capete 1740 capete 1416 capete 28000 capete 27082 hectolitri 2 tone 2261 = 2.U. Toate acestea sunt înregistrate în evidenţa biroului de taxe şi impozite.

.

o mulţime de fabrici şi uzine în Tileagd toate grupate în apropierea de Staţia de cale ferată.9 mil Folosinţe irigaţii energie electrică mc greutate si de b) DEZVOLTAREA INDUSTRIEI. Să începem cu începutul. Olarii din Tileagd au ajuns la o aşa performanţă încât au fost recunoscuţi în tot judeţul ca artişti în munca manuală. A. vaze pentru flori. oale diferite mărimi până la 36 litri. număr foarte mare făcând comparaţie cu oraşul Oradea unde în aceiaşi perioadă se găseau numai 15 olari. existau în Tileagd 35 de olari. La început s-au dezvoltat Deţinător HIDROL£CTRICA S. adică cu meşteşugurile. meşteşugurile iar după anul 1870. primarul oraşului Tileagd Herbaly Istvân era şi olar. conform registrului de stare civilă. căni. în anul 1848. în anul 1800 erau 56 iar mai târziu. numărul olarilor s-a ridicat până la cifra de 100. solniţe. permiţându-li-se ca sa-şi vândă produsele la preţuri stabilite de e. în anul 1700.Pian ce .S. Gama lor de produse constau în: ulcele.P.situaţie An PIF 1988 ha Suprafaţă 605 Râul Crisul Repede lac Volum lac Tip baraj alimentare cu apă Baraj de 52. COMERŢULUI pământ Suprafaţa 1846 kmp ŞI A TRANSPORTURILOR Tip T al uz amonte de bazin etansare beton Debit 1440 mc/s Revoluţia burghezo-democratică din Tip teren Roci stăncoase deversor anul 1848. . săpuniere. când înălţime 37 m Proiectant I.H Lungime 14246 m a fost dată în exploatare calea ferată pe coronament distanţa Oradea-Cluj. după reformă. Cea mai veche şi mai vestită meserie în Tileagd a fost olăritul. a desfiinţat iobăgia şi a fundare si Tip Vane deschis drum larg dezvoltării industriei nestâncoase deversor capitaliste. suporturi pentru oglindă. au început să răsară ca ciupercile după ploaie.

rafinărie care a fost dată în exploatare începând cu anul 1901.capace pentru acoperit vase. pipe pentru fumat. tinichigii şi altele. zidari. cizmari. zaharniţe şi altele. cojacari. în urma dezvoltării industriei. pantofari. fiecare meserie având rolul ei determinant în mecanismul de funcţionare al unei societăţi care se îndrepta cu paşi siguri spre progres şi bună stare. grupate toate în imediata apropiere de Staţia Căii ferate. teren pe care au fost. destinate următoarelor activităţi: Laborator de chimie. maron. Rafinăria a fost înregistrată sub firma BIHAR SZILAGY S. în această prioadă trăia în Tileagd groful Telegdi Jozsef care poseda o moşie de zece mii jugăre de pământ în zonă. locuinţa directorului. Pe lângă olărit. având înălţimi de 40-50 metri. drumul comercial existent din antichitate. Numai hala cazanelor de abur a ocupat 325 mp. A fost amplasată la una sută de metri distanţă de Gară şi de linia ferată întinzându-se pe o suprafaţă de 60.A. care la un moment dat a cunoscut o dezvoltare ieşită din comun. în 1897 au mai lucrat numai 3 olari iî Tileagd: Butuc Ioan. s-au mai dezvoltat şi alte meserii necesare procesului de dezvoltare a societăţi şi anume: fierari care potcoveau caii şi trăgeau rafurile din metal pe roţile căruţelor care transportau sare şi alte mărfuri pe. După acest eveniment major. fiind vorba despre 7 cazane dintre care. atât statul Ungar cât şi diferiţi între prinzători au început să construiască mai multe fabrici şi uzine în Tileagd. In anul 1893 s-a pus bazele construcţiei Rafinăriei de Petrol şi de uleiuri polare (utilizate în Aviaţie). frizeri. o singură clădire a fost destinată casieriei. brutari. Au fost construite în incinta uzinei 23 de clădiri. oferind locuri de muncă sutelor de ţărani care au scăpat de iobăgia după revoluţia din anul 1848.000 metri pătraţi. Aşa cum am mai arătat la data de 7 septembrie 1870 a fost inaugurată darea în funcţiune a liniei de cale ferată pe distanţa Oradea-Cluj cu staţie şi linii de garare în oraşul Tileagd. cel mai mare avea capacitatea de 300 cai putere. începând cu anul 1912. Să le numărăm şi să le descriem în limita informaţiilor ce deţinem. înflorite cu diferite modele. dulgheri. smălţuite în diferite culori. măcelari. cu capital românesc. Nagy Carol şi Vass Sandor. verzui. dulgeri. construite toate mijloacele de producţie (diferite instalaţii cu reţele de conducte metalice. Pentru fiecare cazan a fost construit coş de fum din cărămidă specială cu mortar de ciment. A fost una dintre cele mai mari obiective industriale din Ungaria. tâmplari. vasele de ceramică au fost înlocuite cu vase din metal emailate şi din fontă. iar în anul 1904 a rămas singurul olar Butuc. . cel mai înalt având 75 metri. După ce au intrat în producţie fabricile. Birouri Administrative. Mai târziu au apărut şi vasele din aluminiu. galben.

s-a considerat că este mai economic şi mai practic să sape puţuri de apă în incinta rafinăriei. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a întregului proces tehnologic. începând cu anul 1901 a rafinat anual cantităţi de 50000 tone uleiuri polare. au avut un dinam instalat. în desfăşurarea pracesului de producţie. era adusă de la Minele Derna-Tătăruş şi de la Brusturi. pentru a se putea interveni urgent în caz de avarii. rafinăria avea nevoie de mari cantitălţi de apă.judeţul Prahova. Pentru depozitarea materiei prime care urma ca să fie prelucrată şi pentru depozitarea produselor finite. înzestrate fiecare cu câte o pompă mecanică şi conducte metalice până la locurile de folosinţă. Pentru producerea energiei electrice necesare. produce anual câte 70000 tone de mai multe sorturi de benzină şi petrol precum şi parafină din care zilnic producea mii de lumânări diferite mărimi. De asemenea. folosind ca mijloc de transport un Funicular aierian cu cablu pe distanţă de peste 30 lan. Materia primă pentru producerea şi rafinarea acestor uleiuri. Primul director a fost inginerul Singer Liptnak. Despre instalaţiile de prelucrare ar putea vorbi numai un specialist în materie. rafinăria dispunea de zece tancuri (rezervoara foarte mari). precum şi la locuinţele specialiştilor. Personal tehnic-administrativ şi contabil au fost încadraţi 150 salariaţi. începând de la portar până la cei 3 directori. materie folosită în industria aviatică şi la alte maşini de mare fineţe. cu putere de 3000 volţi. In perioada . în butoaia de tablă subţire. Rafinăria avea centrală proprie telefonică cu legături interne la fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă. atât la procesul tehnologic cât şi la iluminat. locuinţa pentru specialişti şi pentru muncitorii calificaţi în munci spacifice. din ţiţeiul adus cu convoaiele de trenuri cisterne din România . Aflându-se aşezată la distantă de 3-4 km până la albia Crişului Repede.locuinţa celor doi directori adjuncţi.

distanţă de 600 km când avea rafinării chiar în zona de extragere a materiei prime din Valea Prahovei. Statului Român nu i-a fost rentabil să transporte ţiţeiul cu trenurile de marfă la Tileagd. Nu s-a ştiut cum a reuşit ca să facă această performanţă. Pentru efectuarea cestor manevre. Rezidurile se pretau foarte bine la unsul osiilor căruţelor de transport. începând cu anul 1923 au început demolarea tuturor instalaţiilor şi au fost transportată timp de 45 ani cu trenurile de marfă la Ploieşti. S-a aşezat pe lângă locuinţele din incinta fostei rafinării care au rămas locuite de către foştii chiriaşi. Nu se ferea de oamenii cu care sa întâlnit în plimbările ei de rutină. Câţiva ani la rând după demolarea instalaţiilor uzinale. Ca urmare. Pe terenul eliberat de instalaţiile rafinăriei. Rafinăria poseda în inventarul propriu o locomotivă şi personal autorizat în efectuarea acestor manevre. asigurându-i hrană tot timpul şi loc de adăpost în timpul sezonului rece. remorcate pe liniile de garaj din staţia Tileagd. care au mai dăinuit 3040 de ani. iar căruţaşii care foloseau această grăsime cu proprietăţi de a uşura învârtirea roţilor şi a prelungi viaţa osiilor. Au rămas numai cele 7 coşuri mari de fum ale fostelor cazane. au rămas câteva gropi cu reziduri vâscoase petroliere. Zilnic intrau pe liniile ferate din incinta Rafinăriei câte două-trei garnituri de trenuri cu vangoane cisterne aducând materia primă şi tot atâtea ieşeau încărcate cu produse finite. Cert este faptul că suratele ei migratoare au exclus-o din comunitatea lor când au plecat în ţările calde. Câţiva întreprinzători locali au ştiut cum să le valorifice şi pe acestea. lucrau la rafinărie 1700-1800 de muncitori.respectivă. Curiozitatea consta şi în faptul că avea . din cauza costumului „indecent" pe care îl purta. iau dat denumirea de „DOHOD". a putut fi văzută plimbându-se pe trotuar în faţa imobilelor din incinta fostei rafinării o barză (sau bărzoi) având toate penele impregnate cu reziduri de produse petroliere. Durata de funcţionare a acestui colos industrial a fost numai de 30 de ani întrucât. Toţi locatarii o iubeau şi o copleşeau cu atenţiile lor. ţinând trează nostalgia supravieţuitorilor care şi-au câştigat existenţa acolo. după terminarea primului război mondial şi alipirea Ardealului la vechiul Regat. Ar mai fi ceva de arătat în legătură cu fosta Rafinărie de produse petroliere din Tileagd. Staţia de cale ferată Tileagd poseda un pod rulant cu care se putea schimba diracţia de mers a locomotivelor care veneau din diferite direcţii şi care se dorea ca să se întoarcă pe aceiaşi rută de mers. derivate din procesul de producţie. Tot atât de adevărat este faptul că barza exclusă din „Tribul" ei. Produsele realizate de această Rafinărie. după satisfacerea nevoilor interne ale Ungariei şi-au găsit piaţă de desfacere în Germania şi în Elveţia. pur şi simplu s-a domesticit.

Eu care scriu aceste rânduri. copil fiind în acea perioadă. când . am văzut-o de mai multe ori.personalitate şi se plimba în public ca un locatar cu drepturi egale.

Capacitatea de producţie iniţial a fost 2 cilindri de impregnare având fiecare zece metri lungime. un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare de 100 cai putere. Ungurii nu au avuftimpul fizic necesar ca să monteze aceste utilaje. bucătăria de 5/3 m. la o distanţă de 2 km de aşezările omeneşti care o înconjoară.F. cămară de alimente de 5/2 metri şi pivniţă de 4/4 m. Este la Est de Staţia CFR. cu scopul de a îmbunătăţi procesul de impregnare a traverselor şi a stâlpilor de telegraf. TILEAGD Uzina de Impreganat traverse pentru calea ferată din. Statul maghiar a adus la uzina de inpregnat Tileagd două pompe de vid performante şi un compresor de aier de una sută cai putere. în circumstanţe nu tocmai favorabile pentru mine. In incinta uzinei. Casele erau împrejmuite cu gard din şipci. dispunând fiecare locuinţă de o grădină pentru zarzavat. câmp deschis. Este izolată şi în prezent. zece vagoneţi metalici cu braţe curbate şi trei tancuri ..5 km şi 220 metri Sud de linia căii ferate Oradea-Cluj. La intrarea în fiecare locuinţă era câte o verandă lângă care a fost sădită viţă de vie care producea struguri de culoare neagră cu boabe mari.rezervoare mari pentru depozitarea materialului de impregnare (păcură creozat şi cuprinol). de muncă.R. are un trecut şi o istorie de 98 de ani. în fiecare grădină au fost sădiţi pomi fructiferi câte trei soiuri de meri. A fost construită de către statul Ungar în anul 1906 pe o suprafaţă de 17 hectare pământ.mă ducea taică-meu cu căruţa la moară sau la târgul săptămânal care avea loc în zilele de vineri. în primii ani de activitate. uzina impregna anual câte 700800 de traverse în candiţii foarte grele. până când le-a sunat ceasul Istoriei şi graba a fost prea mare pentru a putea duce cu ei lăzile de conservare în care se găseau utilajele. 3 soiuri de peri. Administraţia Căilor Ferate Ungare a construit trei case de locuit. Instalaţii concurente la procesul de praducţie avea două pompe de injecţie cu randament redus. Tileagd. piersici şi pruni ringlot. având 120150 de muncitori. La capătul fiecărei case era câte o fântână cu pompă metalică de mână.distanţă 1. . UZINA DE IMPREGNAT TRAVERSE C. suprafaţă în care era cuprină şi terenul de depozitare a materialului lemnos. cu câte două apartamente. istorie care cred că merită ca să fie cunoscută de către cititori. După aplicarea Dictatului de la Viena în august 1940. eu care scriu această carte. marca „Szimonisz Lancz". Pe data de 22 martie 1948. Fiecare apartament avea două camere de 5/4 m. m-am transferat cu serviciul de la Direcţia .

după care s-a trasfsrat la Depoul de locomotive CFR. Au venit trei ingineri constructori de maşini dar nici unul din ei nu şi-a asumat răspunderea când au văzut complicatul „Colos" de metal reîntorcându-se la Bucureşti ca nişte neputincioşi. s-a cerut de la Ministerul Căilor Ferate Bucureşti oameni cu pregătire de specialitate. Domnul Groza Gavril când a văzut răspunsul negativ al nemulţumiţilor noştri vecini. în luna mai 1948. a reuşit ca să monteze perfect gigantul şi complicatul utilaj de o suta de cai putere şi cu o puzderie de piese componente. Aici l-am găsit în postul de director pe domnul Groza Gavril şi cele 3 utilaje importante în lăzile de conservare îmbibate în valvolină. Mărturisesc cu toată răspunderea că Domnul Groza Gavril a fost. (era de aşteptat un asemenea răspuns). a supus: „Mai dăi dracului!". adresată Ambasadei Ungare din Bucureşti. trebuia ca să absoarbă 2021 kilograme de soluţie în amestec. au depăşit limitele normalului. fiecare traversă introdusă în cilindrul de inpregnare. Adresa respectivă am scris-o eu la maşină şi tot eu m-am deplasat cu ea la Bucureşti la Ambasada Ungară. fost secretar de partid pe minister. un beţiv . domnul Groza Gavril a mai construit un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare. cu multă chibzuinţă. Odată montat şi cuplat la instalaţiile de impregnare. cu muncitorii.Regională CFR. a turnat fundaţiile şi a montat cele două pompe de vid. In cursul anului următor. Binecuvântată să-i fie memoria!!! Nu a posedat diplomă de inginer. arătându-i caracteristicele. cu acelaş conţinut. care avea peste 200 piese în componenţă. de a-şi proteja şi feri muncitorii de accidente. folosindu-se de pârghii din material lemnos pentru ridicarea şi aşezarea pieselor grele la locul potrivit. Pentru montarea compresorului de aier. prin care cerea ca să ne dea planul de construcţie a compresorului. Cu răbdare. unul dintre oamenii cu cea mai înaltă valoare morală şi profesională pe care i-am cunoscut în viaţa mea. cu principala grijă. şi-a suflecat mânecile ca să nu-1 incomodeze şi s-a. La conducerea Uzinei de impregnat Tileagd. am să-l montez şi fără plan! Şi-a îmbrăcat halatul gri-albastru de lucru. Diplomatul ungur. Oradea pe post de Şef atelier de reparaţii. apucat de treabă. Cinstea şi modestia care l-au caracterizat. A făcut o adresă redactată atât în limba română cât şi în limba maghiară. Domnul Groza Gavril cunoştea bine limba maghiară. a numit ministerul un „Putregai" care se numea Emil Protopopescu. tot cu muncitorii din uzină şi fără macara. fără macara. marca Szimonisz Lancz tot de 100 cai putere. Cluj la Uzina de Impregnat Tileagd. existenţi în uzină. lipsindu-i planul de construcţie. foarte politicos şi operativ ni-a dat un răspuns scris în sensul că ceea ce solicitam noi constituie un „Secret de serviciu" al Statului Ungar şi că nu ni se poate satisface cererea. cu forţa acastuia. dar a valorat mai mult decât 3 ingineri constructori de maşini la un loc.

in cadrul Regionalei CF Cluj. Secţia L 4 Oradea (Atelierul din Tileagd). chiar şi de două ori săptămânal. Cineva însă. la Depozitul de materiale CFR. de la staţia CFR Oradea până la staţia CFR Ciucea a băut la vagonul restaurant. operaţie care impiedica. cilindrii sunt Dupa o perioada de viata. in conformitate cu prevederile din STAS 9.---------x . Bucureşti. mereu era trimis într-o delegaţie. in cilindri sunt introduşi numai vagonetii. Apoi. impregnarea traverselor se face in cadrul unor umtati dm subordinea Companiei Naţionale de Cai Ferate CFK . tot teoretic.in cazul celui de stejar si cer. In prezent. nici mai mult nici mai puţin decât 4 litri de vin. in special in condiţii de umiditate.SA efectuează recepţia traverselor la furnizorii abilitaţi.. urmează operaţia de balotare. Daca nu sunt atinse aceste cote. pentru uscarea naturala. craparea. care asigura necesarul solicitat atat io activitatea de reparaţii si întreţinere. iar la stejar minimum 5 mm. dupa sosirea materialelor la atelierele de impregnat. cantitatea de substanţa ce urmează sa fie consumata. Acest semidox. Dupa uscare. Pentru aceasta. operaţiunea se opreşte. locuind cu familia în una din locuinţele aflate în incinta Uzinei. cat si pentru lucrările noi. Pentru ca nivelul umidităţii sa atingă 25%. că doar linia ferată era la numai o sută de metri distanţă de locuinţa lor. căsătorit cu 4 copii. este şi va fi rea" în 142 . La fag impregnarea trebuie sa atingă 30 mm. in amestec cu un diluant petrolier. conform standardului. pe platforme rulante si se aduc in fata cilindrilor de impregnare. Durata de serviciu a traversei in cale se prelungeşte astfel pana la 28 de ani pentru lemnul de fag si pana la 32 de ani . vecin de apartament cu lucrătorul Pitirici Ioan. într-o deplasare făcută cu trenul accelerat la Bucureşti.302/5/90. la noi. practic. /■'_____. Secţia L 4 Ploieşti (Atelierul din Ploieşti Vest). ele sunt scoase din scoşi afara.. salariaţii Serviciului de Calitate din cadrul CFR . nu prea multe. respectiv calea de rulare a trenului. regăţean de origine. pe nivela recipientilor in care este depozitata substanţa si. Acest lucru se urmăreşte. se reia procesul tehnologic. Aşa stând lucrurile. mai târziu. impregnarea traverselor la presiuni diferite se realizează cu ulei de creozot. Secţia L 5 Suceava. citita) coincid.in cadrul Regionalei CF lasi. uleiul de creozot este achiziţionat de la Combinatul Siderurgic Galaţi. în urma acestui balast. conducerea Ministerului 1-a retras la.Impregnarea traverselor la calea ferata Pentru a i se mari rezistenta in limp. traversa de lemn pe care se fixează şinele. se mai face o recepţie. „Lumea a fost. adică dupa circa sase ore. traversele isi pierd calităţile obţinute prin impregnare. De câte ori pleca la Cluj. In prezent. se impregnează cu o substanţa care sa o protejeze. notoriu care. traversele se asaza pe vagoneti si vagonetii.—'■ Centrele unde este organizata si se realizează impregnarea r? Km nrrfi f. în persoana lui Rădulescu Dumitru. Io o temperatura foarte inalta (circa 95°C). ca să nu fie fie prea greu. la capetele traversei se fixează o platbanda. | . Calitatea lemnului din care este făcuta traversa este un element important pentru realizarea unei impregnări corespunzătoare standardelor.SA. f astfel: • in cadrul Regionalei CF Bucureşti. 1-a informat pe păcălit asupra celor ce se petrece la el acasă când este plecat la Cluj. După 3 luni de urgii. rr-lfmfHl traverselor fac parte din secţiile de Linii ale unor regionale CF. ministerul a numit un nou director de uzină. Este cunoscuta (teoretic) cantitatea de substanţa care va fi absorbita de o traversa si este cunoscut si numărul de traverse introduse in cilindru. adică. era o înţelegere ca să facă semn cu mâna soţiei din tren. perioada in care acestea stau in aer liber variază de la sase luni pana la un an si jumătate. Sc iau probe din traversa pentru o se vedea gradul de pătrundere in lemn a creozotului. Cand goliţi si vagonetii suntcale. putandu-se astfel stabili. Pitirici Ioan -lucător de magazie. Cluj ca să aducă câte ceva piese. Aceasta "invenţie" datează aproape de cand s-a născut calea ferata. dupa care traversele apte pentru folosirea in cale sunt aşezate in stive. a uitat de noua sa poziţie în societate şi a făcut el ce a făcut până când a reuşit ca să seducă soţia muncitorului care era o femeie drăguţă dar slabă de înger. In continuare. cand cele doua cifre (teoretica si practica. se face vid in interior si apoi se introduce amestecul de impregnare sub presiune. Dupa închiderea capacelor. .

respective creşterea cu 50% a producţiei de traverse impregnate.S. a cerut şi i s-a aprobat de către Minister fond de investiţii în vederea montării celui de al treilea cilindru de impregnare.S. îndreptăţitul a ieşit din ascunzătoare cu o furcă de fier în mână. Vine pe jos. activat electric iar în anul 1958 s-a construit o rampă de încărcare. având sarcina de a reduce cu 80% efortul fizic al muncitorilor. s-a trecut la fabricarea traverselor din beton armat. s-au mai făcut şi alte îmbunătăţiri tehnologice care au condus la reducerea efortului fizic al muncitorilor. Pe parcusul anilor. Aici i s-a terminat. domnul Szabo Constantin a fost nevoit ca să facă multe deplasări la Hunedoara pentru a urgenta executarea comenzii făcute. în 1951. face salutul convenţional din tren şi coboară la Halta Tilechiu. Al patrulea director. apoi i s-a rupt o mână şi 3 coaste. fiind că era cald şi exercitându-şi plăcerile. doi km distanţă de locuinţa lui. mai puţin stimatul director a fost dus cu o ambulanţă la spitalul Judeţean Oradea. după ce am părăsit. Năcăjitul nu reacţionează de moment în nici un fel. Hunedoara pentru executarea lucrării. în perioada respectivă 1950-1953. din funcţia de Şef-Atelier la Atelierele CFR. Directorul amorez a primit o bătaie soră cu moartea.H.C. avea locuinţă cu gaz metan tot în Cluj. cu valabilitate până la finele anului în exerciţiu. în primul rând i s-a spart capul. în anul 1957 s-a construit. Cluj. dezbrăcaţi. Lucrarea a fost terminată în termenii prevăzuţi cel de al treilea cilindru de impregnare a fost montat cu succes.aceste situaţii delicate. I-a găsit în flagrant.C. Ca urmare nu şi-a adus familia ca să lucuiască în incinta Uzinei de Impregnat Tileagd. Când este trimis din nou după materiale la Cluj. pentru a nu se pierde fondul de investiţii aprobat. în aceaste circumstanţe. noul director Szabo Constantin a dat dovadă de un bun gospodar. pe lângă calea ferată până în grădina casei lui şi stă cu răbdare la pândă în bălării. în perioada celor 5 ani cât am lucrat eu la Uzina de Impregnat CFR. Din casa de „plăceri nepermise".H. pentru că de acolo pleca prostia. I. Era căsătorit şi avea doi copii înscrişi la şcoală în Cluj. Uzina de impregnat devenind un. eu Uzina. S-au epuizat pădurile. Din păcate. I s-a aprobat ordin de serviciu pentru. . locuinţă pe distanţa Oradea -Cluj (bilet de călătorie gratuit). astăzi toate acestea au devenit istorie. Ca urmare. un transbordor mecanic cu sarcina de 35 tone forţă. Când a intrat amorezul în casă. S-a făcut comandă fermă la I. A mai fost amenajată şi dată în folosinţă baia comună a muncitorilor. mandatul de director al uzinei de Impregnat. Hunedoara era foarte solicitat pentru prestări de sevicii de către multe întreprinderi din ţară. în acea perioadă de dezvoltare a economiei naţionale. a fost Szabo Constantin care a venit prin transfer. Tileagd. iar producţia a crescut în aceaşi măsură. economia naţională avea mare nevoie de traverse pentru calea ferată.

. Trist este şi faptul că ceia ce a rămas arată jalnic din lipsa unui gospodar responsabil.obiect de decor.

pusă în funcţiune cu turbile acţionate de apele Crişului Repede. 1 la Nr. Ba da! Bălării cât puteai cuprinde cu ochii. în perioada anilor 1948-1953 când am lucrat la uzină. după cum urmează: 1.în 1874 s-a pus bazele întreprinderei de asfalt şi de gudron având materia primă pentru producţie Bitumul transportat cu un funicular aerian de la minaDerna Tătăruş şi de la Brusturi. în orice caz. Au rezistat acestei . contabilitatea. Şi când te gândeşti că poate visează şi la un fotoliu de parlamentar.Fabrica de Cărămizi arse „Kâllay" cu resurse locale de producţie. Dintr-o pădure de pomi fructiferi de altă dată. . era fără uşi şi fără ferestre. Toate fabricile de la Nr. . Aşa după cum am mai amintit. a fraţilor Gliick Neaumann şi Istvân care funcţionează şi în prezent cu ajutorul turbinelor instalate pe albia Crişului Repede.Fabrica de îngrăşăminte chimice „Kollâr Miklos şi asociaţii" fondată în anul 1897. demoralizator: spaţiu de depozitare a materialului lemnos pustiu. ca la o casă fără stăpân. ceia ce se presupune că erau şi locuite. în jurul gării Tileagd au luat fiinţă o mulţime de fabrici cu volum de activitate mai redus.In ziua de marţi 21 septembrie 2004.Fabrica de Ţigle „Mellchner Norbert şi fraţii". aici erau birourile directorului. Locuinţele de serviciu din incinta Uzinei degradate în mod deplorabil. orice titulatură ar avea. planificarea şi personalul administrativ. după darea în folosinţă a liniei ferate Oradea-Cluj. contabilului şef. 3. . . la sfârşitul secolului al XVIIIlea începutul secolului al XIX (-lea.Fabrica de Industrie chimică „Sători Moor" fondată în anul 1880. m-am deplasat la Uzina de Impregnat CFR. după 51 de ani şi am văzut un tablou sumbru. . mai erau doi meri uscaţi şi nimic mai mult. bălăriile în jurul lor ajungeau până la straşinele caselor. 4. calupii din beton pe care se aşezau cândva în mod ordonat travesele erau împrăştiaţi în dezordine. 6.în anul 1898 a luat fiinţă o fabrică de spirt pe domeniile grofului Brakfeld (care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. construită după anul 1946. deşi se vedea perdele la geamuri. după ceia ce am văzut. 6 au falimentat în perioada anilor 1929— 1933 datorată crizei economice care a cuprins toată ţara. 30 km distanţă. 2. 7. şeful sau directorul uzinei. în toată uzina nu am găsit decât două domnişoare într-un birou. Tileagd. după opinia mea nu are spirit gospodăresc nici de două piţule! Doi bani ar fi prea mult spus.. Tot pe domeniile acestui grof s-a construit o moară de piatră sistematică şi o presă de ulei comestibil din floarea soarelui. Acestea nu au putut să ne informeze cu nimic numai cu faptul că directorul tocmai a plecat din birou. .Moara de piatră sistematică din Uilacul de Criş. Fosta clădire administrativă. plin de bălării. 5.

In anul 1903. In anii 1934-1936 când eu am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd. odată cu inaugurarea dării în folosinţă a căii ferate Oradea-Cluj. Nu sunt cunoscute motivele pentru care şi-a vândut întreaga avere unei firmew patronată de o Bancă Elveţiană. având denumirea „La Roche". Tileagdul fiind cunoscut ca un oraş în plin progres. primele 4 luni ca muncitor necalificat în hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. Varga Ârpâd 1951-1994 şi Kupân Ârpâd. a falimentat în anul 1930 ca urmare a intrării în conversiune a datoriilor agricole. Darvaş Imre şi-a adus din Dobreşti un număr mare de muncitori calificaţi şi personal tehnic-administrativ.L. scris de către scriitori unguri: Săsa Kălmăn din anul 19041958. La data de 7 septembrie 1870. Un an şi jumătate am lucrat în 146 . rezultă că în anul 1910 această fabrică avea instalate 8 gatere şi lucra cu mai multe sute de muncitori. Elveţia. In anul 1912. firma „La Roche" din Tileagd s-a asociat cu exploatatorul forestier „Darvas Imre" din Dobreşti însă.000 vagoane de cherestea anual pe bază de comenzi ferme în Austria. In primii ani de producţie au exportat câte 12. program de lucru de la 6 dimineaţa până la ora 18 seara. acţionarul principal şi conducătorul întreprinderii a rămas firma elveţiană „La Roche" care s-a înregistrat la Camera de Comerţ cu denumirea „La RocheDarvas". Din materialul. Anglia şi Franţa. FABRICA DE CHERESTEA TILEAGD Cum a luat fiinţă această fabrică de cherestea? Un întreprinzător cu numele Vitenberg din Oradea. firmă cu care a funcţionat până la data naţionalizării tuturor mijloacelor de producţie de către Regimul Comunist când i s-a dat numele de U. ocupându-se cu tăierea sistematică a pădurilor din Judeţul Bihor. a organizat mai multe centre de exploatare forestieră. După anul 1989 până în anul 2001 şi-a reluat numele iniţial.I.crize economice Fabrica de cherestea „La Roche" şi Uzina de Impregnat traverse CFR. firma „La Roche" a pus bazele Fabricei de Cherestea amplasând-o între linia de cale ferată Oradea-Cluj şi valea Meghişei. In incinta fabricei erau construite 120 de locuinţe pentru muncitorii calificaţi. cu repaos pentru masă de două ore. care desparte hotarul localităţii Tllecuş de hotarul Tileagdului. Tot scriitorii mai sus amintiţi au consemnat că în anul 1912. de unde a condus o firmă de Exploatare forestieră. a venit la Tileagd pentru descoperirea de noi posibilităţi de afaceri. Banca de Credit şi schimb valutar înfiinţată în anul 1890. Polonia. fiind retribuit cu 18 lei salar net pe zi.

se înjurau urât de mamă. în această perioadă.) . Unul din aceste bunchere era dotat cu instalaţii de aburi supraîncălziţi cu temperaturi de peste 100 grade celsius. frate cu primul. Când se introducea Panorama Fabricei de Cherestrea „La Roche-Darvas" din Tileagd. Şef de secţie aici era tehnicianul Kolar Şandor. fără cioturi. Materialul lemnos era de esenţă „fag". Ori de câte ori se întâlneau. aduse direct de la gatere. Din aceste cinci gatere funcţionau permanent 4. Şef de Secţie era Kolar Karoly. cu anumite dimensiuni. Când certurile luau proporţii. iar al cincilea numai facultativ. trecute prin ferestraiele circulare. trăită şi verificată de mine.calitate de strungar cu 22 lei pe zi de zece ore efectiv lucrate. din lipsă de materie primă. iar la imensul depozit de buşteni şi de cherestea prelucrată. se închidea ermetic. aşezată în stive pentru uscare. în hala mare erau instalate 5 (cinci) gatere şi nu era spaţiu unde ar fi fost instalate încă 3 gatere despre care aminteau cei treiscriitori unguri mai sus amintiţi. o fire nervoasă şi foarte impulsivă. Aici se stivuiau scânduri proaspăt prelucrate din lemn de fag. Fiecare terfelea partea de mamă a celuilalt frate. îşi dădea multă importanţă şi îşi asuma responsabilităţi exagerate. Kolar Sandor era mai în vârstă. se dădea drumul la abur şi se ţinea 24 de ore sub presiune. închisă din anul 2001. aveau prilej de ceartă pentru neconcordanţă privind utilizarea spaţiului de depozitare. Dialogurile şi cearta se purta în limba maghiară. La Nord de hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. (S-au epuizat pădurile de odinioară. erau construite din beton armat două bunchere cu dispozitive de închidere ermetic.

fiind aşezată pe vatra fostului atelier mecanic de tâmplărie a lui Velko Iozsef. acţionate prin curele mari de transmisie. ferestraie circulare mici de mare fineţe. strunguri de diferite mărimi. rezultau mai multe tipuri de mobilier uşor. şezloane cu pânză. sau mai exact spus finisau parchetul pentru duşumelele din locuinţe. Avea un Comandament german şi lucra cu oameni deportaţi din teritoriile ocupate de nazişti. înainte de cel de al II-lea război mondial s-a dezvoltat în aşa măsură că a lucrat cu 148 . Marea majoritate. Acest material lemnos era ca să fie supus la un lung proces tehnologic până să ajungă la un produs finit. rândele mecanice.scândura în buncher avea culoarea albă. Tot aici se lucra cu substanţe chimice inflamabile. mese cu picioare strunjite la strung şi lustruite cu diferite lacuri. La sud de hala mare se găsea o altă hală mai mică care adăpostea maşinile prelucrătoare ale lemnului ca: Freze. Cele 120 de locuinţe puse cândva la dispoziţia muncitorilor calificaţi. în anul 1943 de către Germania Hitleristă şi transformată de către „Luftwafhte". Acest atelier. Celelalte activităţi au funcţionat normal până în anul 2001 când şi-a încetat activitatea din lipsă de materie primă. circa 70% erau din Tilecuş. Tilecuş şi Tilechiu. în perioada celui de al II-lea război mondial când întreaga fabrică a fost rechiziţionată. Poşolaca. care se foloseau la lustruirea pieselor ce urmau să fie asanblate în diferite tipuri de mobilă. Lângă cazanul de aburi era montat un Dinam electric de 1000 kilovaţi care asigura energia electrică în toată fabrica şi pe terenurile de depozitare. Din gama de lucrări executate în această hală. FABRICA DE MOBILĂ TILEAGD Fabrica de mobilă din Tileagd a luat fiinţă în anii 1930-1931. iar după 24 de ore primea culoarea cafelei bine prăjite. au dispărut de mult timp. Aici au lucrat câte 450-500 de oameni din localităţile apropiate: Tileagd. Această Secţie a luat foc şi a ars în întregime. scaune cu speteze. polizoare şi maşini care confecţionau. La Nord-vest de hala mare se găsea o construcţie care acoperea un cazan de aburi gigant. în uzină de război. Combustibilul pentru cazane era asigurat din rumeguşul produs de cele 5 gatere în funcţie. inclusiv locuinţele muncitorilor din incinta fabricei. din peisaj. cu ajutorul căruia se punea în mişcare toate instalaţiile fabricei. 225 de cai putere. de la piscine sau de la grădini de vară. adică până când urma ca să devină mobilier de cameră. Călătani. producând hangare pentru avioane. construite prin anii 1903-1906.

la data redactării acestei monografii.234.000. Numărul muncitorilor s-a prevăzut ca să crească până în anul 1980 la 500 de persoane faţă de 393 câţi erau în anul 1976.000 lei.000. înlocuindu-se aproape în întregime utilajele vechi cu randament scăzut.000 (nouă milioane) lei în banii de atunci. datorită influenţei stării de război la care participa şi Ungaria sub regimul hortist. producţia globală industrială a crescut cu 57. iar producţia marfă a crescut cu 40. chiar dacă este vorba de o viteză ceva mai redusă ca în timpul când totul era planificat după alte reguli. După actul de naţionalizare a tuturor mijloacelor de producţie din anul 1948.000 metri pătraţi. dar trebuia să fie şi depăşite.100 (una sută) de muncitori.000 lei. frezare. Islanda ducând faima măiestriei şi hărniciei populaţiei Tileagdului pe întregul mapamond.000 lei. Piaţa pentru desfacerea producţiei fabricei de mobilă Tileagd s-a găsit atât în Europa de Est (Uniunea Sovietică. iar producţia marfă să crească de la 38.000. Cehia.000 lei la 95. Astfel. Numărul total al muncitorilor în anul 1975 a fost de 393 iar câştigul mediu lunar a fost de 1676 lei. Şapte miliarde două sute .000 lei faţă de 45.000 lei.000. în perioada războiului. asigurând mecanizarea procesului de producţie în procent de 90%. Fabrica de Mobilă din Tileagd. pentru procurarea de maşini şi agregate moderne.000.000. la operaţiunile de şlefuire. vopsire şi lustruire a mobilei. fostul atelier a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Slovacia. îşi mai menţine ritmul şi cadenţa în care a fost obişnuită să meargă. în perioada anilor 1971-1975 s-au făcut investiţii de 9. S-a prevăzut de asemenea măsuri pentru aprovizionarea cu apă potabilă. băiţuire. respective creşterea spaţiului productiv cu 12.75%.24%. în acest cincinal s-a prevăzut construirea unei noi capacităţi de producţie. Franţa. ajungând ca să lucreze numai cu 20 de muncitori. devenind fabrică înzestrată cu maşini de înaltă productivitate.000.000. construirea unei termocentrale şi a unui spaţiu de depozitare a producţiei finite cu o suprafaţă de 1. şi-a redus considerabil activitatea. din care a fost destinată exportului mobilă în valoare de 48. Cu această înzestrare.000 lei. în timpul regimului comunist sa lucrat planificat şi se depunea eforturi ca prevederile de plan nu numai să fie îndeplinite. Astfel.000. Până la finele anului 1980. Italia. Ungaria) cât şi în ţările Europei de Vest ca: Germania. lucrări de canalizare şi a grupului social. producţia globală a crescut la 52.000 lei cât a fost în anul 1976.200 metri pătraţi. planul pentru perioada 19761980 prevedea ca producţia globală a fabricei de mobilă să crească la 107. iar mobila fabricată anual s-a ridicat la valoarea de 49. execută lunar o producţie de mobilă în valoare de 200. această fabrică lucrează cu 300 de muncitori calificaţi.000 Euro (7.

Cehia.treizeci şi patru milioane). Are piaţă de desfacere pentru 99% din producţie în Germania. Slovenia şi Elveţia. 150 .

creatoare de frumos şi de calitate şi-a încetat activitatea după anul 1990. Odată cu darea în exploatare a întreprinderilor. Secţia de covoare din Tileagd a luat fiinţă în luna martie 1955. Covoarele persane din Tileagd au fost solicitate de Anglia. din lipsă de comenzi la preţurile de producţie. iar pe de altă parte Industria textilă a lansat pe piaţă covoare din material sintetic. stejar şi brad pentru fabrica de cherestea. Sute de vagoane lunar cu buşteni de fag.p.. trebuie ca să o repet că transportul de diferite materiale pentru unităţile industriale din Tileagd. realizându-se anual o producţie de 1800 m.SECŢIA DE COVOARE PERSANE DIN TILEAGD Faima hărniciei populaţiei din Tileagd au dus-o peste hotare nu numai produsele fabricate de mobilă. cisterne cu ţiţei pentru rafinăria de Petrol din Tileagd în cei 32 de ani cât a funcţionat. la creierea unei mare diversităţi de covoare din lână cu modele de culoare armonios îmbinate. sute de vagoane lunar cu cherestea expediată din fabrica de cherestea. s-au intensificat şi transporturile care au asigurat baza materială a desfăşurării procesului de producţie. CÂTE CEVA DESPRE TRANSPORTURI SI COMERŢ ÎN VATRA TILEAGDULUI Să reamintim din nou că pe data de 7 septembrie 1870 s-a dat în exploatare linia ferată Oradea-Cluj. Din păcate. Deşi o repet. producţia de covoare a crescut în mod continuu. Valoarea producţiei anuale s-a ridicat la peste 3. Elveţia şi altele. au cunoscut o dezvoltare fără precedent. aspectuos decorativ şi la un preţ de cost mult mai redus faţă de cele produse manual. se monteze un pod rulant cu şine normale de cale ferată. au început să apară o mulţime de obiective industriale. sute de vagoane lunar cu traverse de lemn pentru uzina de Impregnat Tileagd. cu 94 muncitoare în secţie plus 26 la domiciliu. au avut aşa mare importanţă încât a fost necesar ca în prelungirea liniilor de garaj ale staţiei să.000 lei în valoarea banilor de atunci. pe baza comenzilor primite atât din ţară cât şi din exterior. pentru a putea 151 . oameni cu funcţii înalte în aparatul de Stat Austro-Ungar.000. această îndeletnicire. sute de vagoate lunar. Tileagd. dar în acelaşi timp şi în aceiaşi măsură hărnicia şi iscusinţa femeilor care au îmbrăţişat arta lucrului de mână. în Tileagd. în cadrul Cooperativei „Arta" Crişana. După acest eveniment major. Germania. Transporturile pe calea ferată cu destinaţia liniilor de garaj din staţia CFR. unele mai importante decât altele. De la înfiinţarea acestei secţii şi până în anul 1980. care era cunoscut ca citadela grofilor şi a unui mare număr de personalităţi nobiliare.

ridicată cu zid din beton armat până la nivelul uşilor vagoanelor de marfă.... în frunte cu primarul şi de Consilieri. La data actuală şi privind lucrurile în perspectivă. în ultimele două decenii a mai avut un Şantier de Drumuri şi Transporturi care s-a desfiinţat în anul 2002. în prezent. până la vânarea lor de către regimul hortist şi trimiterea spre camerele de gazare. ajungând să aibă 8 linii pentru gararea vagoanelor cu mărfuri şi o rampă de încărcare de peste 100 metri lungime. Primăria. Staţia CFR. A rămas numai istoria care ne îndemnă să gândim: „CINE AM FOST IERI.uri care asigură populaţia cu mărfuri strict necesare pentru existenţă. ŞI CINE VOM FI MÂINE". nu mai este nici un evreu în Tileagd. CINE SUNTEM AZI.schimba direcţia de mers a locomotivelor. Tileagd şi-a mărit considerabil capacităţile de garare. Tileagdul are resurse materiale care trebuiesc valorificate cu ajutorul populaţiei.C. Tileagdul. practicat de numeroasele familii de evrei stabilite în localitate. La dezvoltarea transporturilor în Tileagd au contribuit şi celelalte 7 fabrici mai mici pe care le-am mai amintit. Datorită acestui volum mare de transport. are în vedere realizarea următoarelor obiective: . iar pe măsura creşterii puterii economice a comunei.B. Mai sunt câteva A. Păcat că în prezent nu-şi mai are semnificaţia şi importanţa deosebită pe care a avut-o.. între anii 1880-1940 Tileagdul a avut un comerţ prosper. Despre comerţ se poate vorbi tot la „Timpul trecut". fiecăreia necesitându-i specificul ei de transport.

Domnul Gheorghe Groza - Primar al comunei Tileagd la al Il-lea mandat, are Facultatea de Drept şi Licenţa Academiei de Poliţie ani.

Viceprimar al Tileagdului, la primul mandat. Are ca pregătire Institutul Agronomic şi o experienţă în domeniu de 27

a) b) c)

Introducerea gazului metan în localitate. Urbanizarea localităţii prin lucrări de canalizare şi infrastructură, Reabilitarea dealurilor viilor şi ridicarea la parametrii de

odinioară. d) Acţiuni pentru înfiinţarea de microferme asociative în domeniul agricol, după modelul Olandez. e) Incurajarea cu iniţiative în investiţii economice. f) Obţinerea titlului de Oraş al Tileagdului, titlu care 1-a avut din anul 1692 până în anul 1950, când l-au desfiinţat comuniştii. Bineînţeles că pentru realizarea acestor obiective trebuie conştientizată întreaga populaţie, cunoscându-se proverbul care spune că „O rândunică nu poate aduce singură primăvară".

FOLCLORUL LOCAL Folclorul cuprinde producţiile muzicale, coreografice şi literare creiate de oameni dealungul secolelor, putându-se considera un rod al înţelepciunei colective. Localitatea Tileagd, având titulatura de oraş începând cu anul 1692 şi o populaţie preponderent maghiară, la fel satele Poşolaca şi Uilacul de Criş, nu au moştenit şi nu au creiat folclorul care se găseşte din belşug în toate satele cu

153

populaţie românească, sau preponderent românească de pe valea şi terasele Crişului Repede. Din această ultimă categorie face parte în prim plan Tilecuşul, urmat de Bălaia şi Călătani care au avut şi au o populaţie numai românească. Aceste trei sate, aparţinătoare comunei Tileagd, şi-au înbogăţit folclorul local pe tot parcursul sutelor de ani de la aşezarea lor în comunităţi omeneşti (anul 1308), iar călătanii şi-au adus zestrea lor folclorică cu o sută de ani în urmă, din satele comuriei Aştileu, respective din Călăţea, de unde au venit pe actuala aşezare. în general, folclorul reflectă viaţa şi mediul în care trăiesc oameni. Creiaţiile folclorice locale abordează o mare varietate de teme constituindu-se într-un adevărat COD al comportamentului oamenilor, al educării etice al acestora. Creiaţiile folclorice redau cu multă fineţe în imagini artistice, de o deosebită frumuseţe, dragostea de neam şi de glie, dragostea de frumos, respingerea urâtului, dragostea faţă de muncă şi hărnicie, de promovarea a optimismului, de încrederea în victoria dreptăţii, iubirea părinţilor, a fraţilor şi a celor apropiaţi, ajutorarea celor aflaţi în necaz, de aprecierea în mod just a binelui şi a răului, de respingerea corupţiei, a lenei, a minciunei şi a infidelităţii. Prin prisma acestor coordonate etice şi estetice ne vom opri pe scurt la creiaţiile folclorice prilejuite de sărbătoarea Crăcinului, a Anului nou, a Sfintelor Paşti şi ale altor sărbători mai însemnate de peste an. Folclorul care are ca temă sărbătoarea Crăciunului, în prim plan este umblatul cu Steaua şi cu Turca, însoţite de colindele: „O, ce Veste Minunată", „Naşterea ta Cristoase", „Trei păstori se întâlniră" şi altele! Grupurile care umblă cu Steaua, sunt formate din adolescenţi, iar grupul care umblă cu „Turca" este alcătuit din bărbaţi de vârstă medie, având în echipă un toboşar, un highighiş şi un dansator care joacă dansul „Turcii". Acest grup, la casele oamenilor cu fete de măritat, pe lângă colindele obişnuite, în mod obligatoriu se cântă şi colinda fetei. Colindele se plătesc cu un colac mare şi frumos rumenit şi cu sume de bani mai mult simbolice. Se mai serveşte câte un păhărel mic de palincă din prune, fâcându-se urări de sănătate şi de belşug în anul care va veni. Unul din echipaj, se exprimă şi în versuri, dar mai mult în proză, scoţând în evidenţă hărnicia gospodarului care i-a primit în casă. „Gazda noastră omenos, Ne-a făcut un dar frumos ; Dar acesta nu s-a făcut Cum nouă, vouă vi se pare Mergând la moară Cu bota subsuoară, hârjonindu-se Cu câinii oamenilor prin garduri.

Florica Simuţ, fiica lui Ilea Nioani Miculi de pe Cionc. O talentă cântăreaţă şi păstrătoare a cântecelor din folclorul local, cântece care nu lipsesc de la spectacolele Nunţilor din Tilecuş.

A prins la jug 4 boi bourei în coame încârligăţei, în coada coldoboţei şi s-a dus la arat. A tras brazdă neagră semănând grâu roşu, Ploaia l-a plouat, apa l-a muiat, Soarele a ieşit, grâul s-ancolţit, Mare a crescut, înalt cât trestia la boabe cât mazărea. Grâul înalt peste genunci II făcură în mănunchi, din mănunchi făcură snopi, Din snopi făcură cruci, din cruci făcură stog înaltul stogului cât înaltul cerului Grosul stogului cât grosul pământului" La încheirea acestor cuvinte cu tâlc spune: „Rămâi gazdă sănătoasă că plătişi colinda noastră! La anul şi la mulţi ani." Redăm mai jos câteva colinde de Crăciun.

155

O, CE MINUNATĂ

VESTE

O, ce veste minunată în Viflaeem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput Cum au spus prorocii. Că la Viflaem Măria săvârşind călătoria, într-un mic sălaş Lângă-acel oraş Născu pe Mesia Pe fiul în al său nume Tatăl 1-a trimis în lume Să se nască Şi să crească Să ne mântuiască Vântul bate, nu-L răzbate

Nana LUCA din familia Petelint, de pe strada Bisericii, a doua valoroasă şi talentată cântăreaţă a Tilecuşului, fidelă stilului tradiţional trăgănat. („Tragănă nană tragănă, frunză de goron galbenă! că şi eu am trăgănat, frunză de goron uscat.")

Neaua ninge nu-L atinge Refren:

El e domnul nost cel Sfânt, Domnul peste-ntreg pământ Refren: Si de-acum până-n vecie, Mila domnului să fie Refren:

SUS LA POARTA RAIULUI Sus la poarta raiului, poarta raiului, Paşte turma tatălui, turma tatălui Refren: Linu-i lin şi iară lin Bate vântul frunza lin Lin şi lin. Dar la poartă cine sta, oare, cine sta? Sta chiar Maica Precinsta, Maica precinsta Refren: Lângă Ea un legănel, legănel, legănel Cu un copilaş în el, copilaş în el Refren: Copilaşul când plângea, puiul când plângea Maica sfântă-1 legăna, Maica-1 legâna Refren: ... , Copilaşul când dormea, puiul când dormea Maica Sfântă-L legăna, maica-L legăna Refren:

157

CÂNTECE DE LEAGĂN Nani, nani puişor Te culcă mama cu dor Nani, nani, pui de peşte, Eu te leagăn şi tu-1 creşte. « Nani, nani, ochi de mure Că mama mere-n pădure S-adune ceva surcele S-aprindă focul cu ele Să-ţi gătesc ţie mâncare Şi-i mânca să te faci mare Să creşti mare, mărişor, Să ne fie de ajutor! Nani, nani, puişor Să creşti mare, mărişor, Să ne fii de ajutor: Mamii dajutor în casă Taţii dajutor la coasă! Nani, nani, pui de om, C-a venit vremea de somn!

In toate satele româneşti de pe valea Crişului Repede, în depresiunea Munţilor Pădurea Craiului şi a Munţilor Plopişului, Doinele sunt numite „Hori". Hora îl însoţeşte pe om în toate activităţile vieţi lui. Hora este mereu tânără şi nu moare niciodată. Hora redă în imagini artistice, modul de viaţă al oamenilor, suferinţele şi bucuriile, tristeţea şi speranţele, dragostea şi dorul de cei dragi, precum şi locul unde sau născut. Autorul, sau autorii anonimi, exprimă în versuri toate aceste stări suflrteşti. Să redăm câteva din aceste expresii: „Cui nu-i place horile Bată-l supărările Că pe mine nu m-or bate, Că eu le iubesc pe toate, Şi horesc şi zi şi noapte Şi-oi hori până la moarte Şi horile mi-oi hori Pân-oi închide ochii.

158

Iubitul meu şi scump tată întinde-ţi tu mâna dreaptă Şi din inimă mă iartă. Mila de la maică ta". La omul cu supărare Că şi eu când mă supăr Cu horile mastâmpăr.Cine-a îndălit horile Fie-i ochi ca florile Că horile-s stâmpărare. când îşi ia rămas bun de la cei dragi: „Ia-ţi mireasă ziua bună de la tată de la mumă." Să ne oprim puţin la Hora miresei şi să-i pătrundem înţelesurile de mare încărcătură emoţională. Mulţumesc maică cu drag De creşterea ce mi-ai dat Şi de sfatul tău cel bun Până-n ceasul meu de drum Şi de toate-ţi mulţumesc Zile bune îţi doresc". mireasa care pleacă de la casa părintească îşi cere iertare de la părinţi: „Iubitul meu tată dulce Vine vremea şi m-oi duce. Sunt emoţionante şi versurile prin care. . Mi-o adus Dumnezeu mie Ceasul de căsătorie. De la fraţi de la surori De la grădina cu flori. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la taicâ-tău Plângeţi fată coada ta.

De la tatăl tău cel drag De la frunza cea de fag. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la Tacă-tău." HORA MIRESE „Pană mândră-n colţul mesii Mândru plâng ochii miresei Lasă plângă săracii. de la iarbă. Departe m-ai dat de tine Departe maică. Hai mireasă ia-ţi bineaţă Că se face dimineaţă De la maicăta cea dragă De la frunză. Plânge-ţi fată coada ta. printre străini îşi cântă supărarea şi dorul de mamă. Traiul de la maicăta. Cu cine mă cununaşi Cu cununa gardului Cu urâtul satului. 160 . departe Şapte dealuri ne desparte Şi păduri de lemne tari. Şaptezeci de zloţi ţi-oi da Dacă mi-i descununa.Fata înstrăinată. ajunsă în alt sat. cu un bărbat bogat pe care nu 1-a iubit niciodată: „Mâncete focul nănaş. după cum urmează: „Oh ! măicuţă vai de mine. Că ce-a fost nu va mai fi. Părinte sfinţia ta. ne vedem la zile mari" Fata care sa măritat la îndemnul altora.

dovedită prin concordanţă între vorbă şi fapte." Poezia populară ne mai arată că dragostea este meritată numai de omul care are calităţi deosebite. Să cântaţi nu-ţi cuteza Să nu v-audă soacra. . dar mai ales în strigături la joc dumineca şi la petreceri la nunţi. Cuminte şi drăgăstos. Că dacă vi-ţi mărita." Satirizarea celor cu deficienţe în conduită şi comportare. ca de exemplu: „Mândră-i nana cea roşită Cu roşele din Potică (farmacie) Dacă n-ar fi potica Oare ce-ar face nana? A vândut nana o găină ca să-si ieie vaselină A vândut nana cocoşu Ca să-şi ieie sopon roşu Şiatâta s-o soponit Până toată o îngălbenit. Prin strigături sunt satirizaţi toţi aceea care fac lucruri respinse de buna cuviinţă.De la fraţi. De la feciorii din joc. astfel: „Dragu-mi-i omul cuminte La fapte şi la cuvinte Dragumi-i prunul cu prune Şi omul cu vorbe bune Dragu-mii omul sfătos. De la tir de busuioc. Până sunteţi la părinţi. Cântaţi tete şi horiţi. de la surori De la grădina cu flori. pentru a crea o atmosferă de voie bună. De la fir de lămâită. este prezentă în toate creiaţiile populare. de frumuseţe interioară. omul care spune şi face numai fapte bune. De la fete din uliţă.

soacră. cauzate de factori diverşi: „Arză-mi-te focul spată Că-mi faci pânza toată spartă Şi te-ar li trăznit războiul Că-mi faci pânza lătunoi. Mândră floare-i norocul Nu răsare-n tăt locul. 162 . Soacră. Ai rămâne tot amară. Ci răsare lângă vale Fericitu-i cine-l are Şi răsare lângă drum Nare noroc omul bun. fumători şi beţivi: „Bată-l focu de bărbat Că e tare blestemat Eu lucrez la sapă-n soare El bea-n crâşmă la răcoare" Alte versuri rostite sau cântate în momente de tristeţe. poamă acră De te-ai coace cât le-ai coace Poame bune n-ai mai face. Alt exemplu pentru bărbaţii leneşi.Nana'naltă şi voinică Doarme lângă mămăligă Mămăliga ăerbe-n oală Ea cu somnu se omoară". Măi bădiţă tu eşti prost Mi-i de tine nu mi-a fost Numai sâmbăta seara Să mă joci duminica. De te-ai coace un an şi-o vară.

Uită că drăguţ ţi-am fost. Mâţa n-are pălărie!" Unor tineri a căror dragoste se află în cumpănă: „lauzi mândră cucul cântă Ieşi afară de-l ascultă De ţi-o cânta cucul bine Trage nădejdea la mine. M-ar fi strâns de m-ar fi rupt De-ar fi bătut vântul tare M-ar fi strâns să mă omoare. Unei femei care este infidelă bărbatului: „Mâi muiere. Cine-nu şti chiuii N-are-n nuntă ce veni!" .Fire-ai tu să fii măi bade Ce bătaie ţi-se cade." Unor tineri îndrăgostiţi: „Aseară vântul bătea Badean braţe mă strânge. măi nevastă Cine-mi bate la fereastră? Taci bărbate bat-o vina C-o fi mâţa lui vecina! Măi muiere mâi urgie. De-ar fi bătut vântul mult. Şi nu pui mâna pe mine. Trec prin pădure cu tine." Să mai prezentăm câteva versuri care de obicei se strigă la nuntă: „Cine nu şti descânta Nare-n nuntă ce căta. De ţi-o cânta cucul prost.

Sunt patru fraţi pătaţi. (Geamul) Cine stă permanent pe loc. (Cartea cu literele) 4. în ghicitori. oile-s negre. într-o cămaşă îmbrăcaţi? (Nuca) 6. Cine umblă într-una şi cântă. cu mustăţile afară? (Morcovul) Cine-i mic. la trup e ca un pepene. frumuseţea şi urâţenia? (Oglinda) 7. Cureluşă unsă sub pământ ascunsă? (Şarpele) Cine trece prin oblac şi nu-1 sparge? (Soarele) La cap are peptene. Cine trece prin gard şi câinii nu-i latră? (Fumul) 5. Bălaia şi Călătani cu prilejul unor întâlniri în şezători şi cu ocazia lucrărilor de clacă. imaginaţia cu realitatea. obligă publicul ascultător să gândească. pentru a putea găsi răspunsul potrivit. au fost mult folosite în Tilecuş. Tot timpul fug una după alta şi nu se ajung? (Ziua şi noaptea) 3. Cine mănâncă toată ziua şi nu se satură niciodată? (Meliţa) 10. chiar mititel şi-ngrădeşte frumuşel (Acul de 11. ele. Cine le vede nu le crede.Una nu se spală niciodată şi este albă în mod permanent? (Roţile morii) 164 . . Cine trece prin apă şi nu se udă? (Viţelul din vacă) 8. de obicei se îmbină ironia. cusut) 13. Prezentăm câteva ghicitori de largă circulaţie în satele de pe valea şi terasele Crişului Repede. 1. Ghicitorile. 12.Mireasă mirele tău Bun ar fi de ciuhă-n grâu Că-i negru ca un tăciune. cei prezenţi prind a lăcrima? (Ceapa) 2. să facă comparaţii. Păsări pe grâu nu s-ar pune. şi nu-i nici în casă nici afară? Şade moşu în cămară. Câmpu-i alb. dar drumul nu-1 trece? (Ceasul de perete) 9. Am două surori. Cine îţi arată în mod fidel. Una se spală permanent şi tot neagră rămâne. Prinde patru boi la car Şi-şi aduce mult amar. Nime-n lume nu se-nşală Ca feciorul când se-nsoară. ca moment de destindere. la coadă are secere. 14. Am două fete. Am o domnişoară cu rochie roşioară. cine le paşte le cunoaşte. 15. vechi şi ele ca toate celelalte creiaţii folclorice. la picioare răşchitoare? (Cocoşul) 16. Când începe a o dezbrăca.

Răzbunarea este arma prostului! 15. 11. departe va ajunge! Lenea omului se aseamănă cu rugina grâului! Cât ţi-e pătura. 13. „Păţaniile lui Păcală". Poţi lua masa cu ea. ale experienţei milenare de viaţă ale acestora. şoareci prinde! Cine pleacă la drum de dimineaţă. . 6. nu are-n casă mămăligă! 14. „Haiducii". am aflat că s-au bucurat de largă circulaţie Poveştile lui Petre Ispirescu. Umblă după potcoave de cai morţi! CÂTEVA CUVINTE DESPRE POVESTI * Din opiniile locuitorilor mai vârstnici ale satelor de pe valea Crişului Repede. 8. dar nu Cinstea este ca viaţa. 3. neconforme cu dreapta credinţă şi cu respectarea normelor de viaţă a societăţii: 1. aleargă! 10. 2. Ce se naşte din pisică.Proverbele şi zicătorile au fost şi sunt rod al înţelepciunii oamenilor sfătoşi. de odinioară. 5. Visează cai verzi pe pereţi! 19. triumfarea adevărului fată de minciună. Ele au un caracter de scoatere în evidenţă a unor porniri şi instincte. evidenţiind victoria binelui în luptă cu răul. atât te întinde. Nu aduce anul ce aduce ceasul! 17. a dreptăţii în confruntarea cu strâmbătetea. 12. 9. Omul sfinţeşte locu şi nu locul pe om! 16. o pierzi odată pentru totdeauna! Ce ţie nu-ţiplace. omenie cere! Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte! Scumpul (zgârcitul) multe pierde şi leneşul mult 4. 7. Căci cine cheltuieşte peste cât câştigă. „Călătoriile lui Robinson Elveţianul" şi altele. Nu-i mult să nu treacă şi nici puţin ca să nu ajungă! 18. Prin conţinutul lor. basmele şi povestirile au avut rol instructiveducativ. şi cina! La pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul! Pomul se cunoaşte după roade iar omul după fapte! Minciuna are picioare scurte. „Viteazul Gruia lui Novac". altuia nu-i face! Norocul este şi cum şi-1 face omul! Omenia.

vizând în mod indirect anumite comportări neconforme ale tinerilor. La higheghe veneau de regulă flăcăii şi fetele necăsătorite. criticându-i pe cei leneşi şi amatori de băuturi tari. căutând fiecare ca să fie cât mai aproape de higheghe. iar fetele cu mâinile întinse pe umerii flăcăilor. bătutul podelei cu picioarele într-un anumit ritm de către flăcăi. Jocul se desfăşura cu perechi. în care se făceau mişcări săltăreţe şi învârtite. în ambele direcţii şi de mai multe ori. „HIGHEGHEA" a fost organizată de către flăcăii necăsătoriţi. cu predilecţie mamele fetelor şi copiii. veni cineva în Tilecuş din jurul Sibiului şi i-a învăţat pe tineri un joc nou. Jocul se desfăşura în trei forme: polca. cu mici diferenţe nesemnificative. formă în care flăcăii întorceau fetele pe sub mână. o fată şi un băiat. Creatorii de folclor în versuri au şi făcut repede strigături de satiră la adresa fetelor mai puţin ajutorate. Era o adevărată artă coreografică. făcând parte din folclorul local. flăcăii se înşiruiau în linie dreaptă. A treia formă era dansul „Scuturatul". în fiecare duminică de peste an. Dansul popular a fost o formă de manifestare artistică. flăcăii băteau pintenii de la cizmă şi săltau în sus. Aici este vorba de Bălaia. mai neîndemânatice: „Ardeleana ştiu juca Pita n-o ştiu frământa Pe lopată n-o pot pune Numai legată cu funie" DATINI SI OBICEIURI In satele aparţinătoare comunei Tileagd. Din această formaţie. Ca spectatori participau şi persoane mai învârstă. 166 . în anii 1932-1933. un fel de „Horă" a satului cunoscută în toate localităţile de pe valea Crişului Repede sub denumirea de „HIGHEGHE". numit şi Postul Mare. Călătani şi Tilecuş. chiuind strigături în versuri. aparţinătoare comunei Tileagd. sălteau şi ele mai lejer dar în acelaşi ritm trepidat. A doua formă era „Sălăjanul" în care. care era cel mai spectaculos. cu excepţia duminicilor din postul Crăciunului şi a postului Pastelor.DANSUL POPULAR Dansul popular s-a practicat în localităţile cu populaţie românească din timpuri imemorabile. „ARDELEANA". în ritmul muzicei. flăcăii îşi chemau fetele la joc. Fondul era acelaşi. erau aceleaşi datini şi obiceiuri ca în toate localităţile de pe valea şi terasele Crişului Repede.

de Crăciun se organizau baluri şi petreceri. continuând coilindatul în prima zi de Crăciun. ţinea 3 zile. îi urmează păstorul imediat care spune: „Auzi-i un glas de domn. Steaua era confecţionată în cinci colţuri. în zilele a 2-a şi a 3-a. Păstorul avea ca îmbrăcăminte o şubă biţoasă de oaie. impresionând gazdele luate prin surprindere. cu slove roşii. stele. cum se vând boii şi caii la anumite târguri. soare. din carton mai gros. Irod îl atingea cu piciorul pe păstor. în mai multe culori. în multe culori. Aceştia formau un grup de 5 (cinci) persoane: Cei trei Crai de la Răsărit. plus colinda „Naşterea ta Cristoase Dumnezeul nostru". confecţionate din staniol alb. începând din ajunul Crăciunului. un Irod împăratul şi un păstor. De regulă se bea vin. în stea era introdusă o prăjină rotundă ca un fel de ax.Să începem cu datinele şi obiceiurile Sărbătorilor religioase: Crăciunul." Se scot săbiile din teacă (săbii din lemn) şi începe duielul aprig de spadasin. lună. păstorul „somnoros". permiţând ca să se învârtă în jurul acestei prăjine. unde „dormea" până când se cânta colinda anunţată de el. Să detaliem puţin partea tehnică a colindătorilor care umblau cu „STEAUA". la mijloc avea un soare din staniol galben. îndemnându-l ca să se scoale şi să-l conducă la Staulul unde s-a născut Isus Hristos. multe steluţe şi îngeraşi. acum visai" şi dialogul continuă: Irod: „Scoală. . fie-ţi ţie ajutătoare: Făte o ţâră către mine săţi arat că cine-i câine. cu muzică. scoală si te trezeşte că împăratul îţi porunceşte!" Păstorul: „Nu te hârjoni la mine că eu ştiu destul de bine cum mamă-ta îţi spune câine!" Irod: „O. până când ajungea la fiecare locuitor al satului. lângă picioarele celor trei Crai. La acest îndemn. Cele cinci colţuri ale stelei sunt legate între ele cu lănţişoare confecţionate din hârtie velină. cu sărbătoarea Naşterii Domnului. aşa cum era consemnat în calendarul Creştin-Ortodox. porneau colindătorii cu „Steaua" şi cu „TURCA". După aceste colinde. ce veste Minunată! Păstorul cu şuba lui biţoasă se culca pe vatra casei. cu dansuri şi cu băutură din belşug. cască şi spune: „Acum mă culcai. Ceremonialul care se desfăşura în casele unde erau primiţi. Pe cei tineri îi preocupau dansul şi petrecerea. semne ale crucii. învelită în hârtie velină albă şi împodobită cu simboluri de sărbătoare. ornamentate cu semne ale crucii şi cu multe steluţe din hârtie velină. ceilalţi 4 purtau cămăşi albe. care-mi poruncea să vin în casă şi să dorm" O. avea temă religioasă cu următorul program: intră cei trei Crai însoţiţi de împăratul Irod. se purtau discuţii a căror temă era în cele mai multe cazuri pământul cu roadele lui. Pe cap purtau coifuri cilindrice. lungi până sub genunchi.

cu două zurgălăi şi mai multe funde din panglici de culoare roşie. până i se introducea tradiţionala monedă în gură. BOBOTEAZĂ. Anul nou trecea aproape neobservat. Tot în prima zi de Crăciun se umbla cu „Turca". nelipsită din casa fiecărui creştin. limba se lovea sonor de partea superioară a botului caprei. clămpănind de mama focului. De la cap în jos avea o rochie lungă de culoare roşie. Era în postura asemănătoare a unui clovn de circ. obosiţi de manifestările ce le-au făcut în cele trei zile ale Crăciunului. când pleacă la biserică din fiecare familie cel puţin o persoană. Alte datini şi obiceiuri păstrate din bătrâni. să înconjoare fiecare pom din grădina casei. producând fum mult şi de lungă durată.La solicitarea gazdelor se mai cântau şi alte colinde specifice sărbătorii Crăciunului. De regulă. pentru a participa la slujba religioasă a Botezului Domnului şi pentru a lua într-un „Canceu" de sticlă apă sfinţită de preot. producătoare de bună dispoziţie. care erau colindători. Predomina credinţa că fumul ar proteja mugurii pomilor de ger. în ordinea lor cronologică sunt următoarele: 1. Maxilarul de jos al caprei era o limbă de lemn prinsă cu balamale. Tot timpul ţopăia în ritmul unei tobe şi fugea de la o persoană la alta. ţuraleisa" pentru ca pomii să fie feriţi de omizi şi ca să facă fructe multe la vară. agitând un clopoţel mic şi strigând în gura mare „Ţuraleisa. Colindătorii cu Turca. având un orificiu prin care purtătorul putea ca să vadă şi ca să primească în gură o monedă de un leu. Purtătorul acestei „Arătări" trebuia ca să fie un om cu aptitudini sportive. dinamic şi vioi. Capul caprei era bine fixat într-o prăjină sau o coadă de mătură. copiii între 7-8 ani. care prin dansul şi mişcările lui ritmice creia atmosferă sărbătorească. . când se sărbătoreşte SFÂNTUL MUCENIC TEODOR (Sântoaderul) se mănâncă toată ziua numai grâu fiert. cu petreceri şi voie bună. din grădină. rumen şi cu o sumă benevolă de bani. se pregăteau din timp pentru primirea colindătorilor. Prin această limbă era introdusă o sfoară rezistentă. mai mult simbolică. Tot în ziua de Bobotează era obiceiul ca în fiecare familie. grupare care cuprindea 7-8 bărbaţi de vârstă medie. 2. albastru şi galben. Când se trăgea de sfoară. îndulcit. Turca propriu-zis reprezenta un cap de Capră din lemn. în luna martie a fiecărui an. erau răsplătiţi cu un colac mare. toate familiile care aveau fete de măritat. care ştie ca să creeze scene hazlii. denumit „Colivă" iar în grădini se aprind focuri mocnite din bălegar şi plante putrezite. Cele trei zile ale Crăciunului erau sărbătorite din plin. ciugulindu-le buzunarele cu botul. intrau numai în casele unde erau invitaţi şi în schimbul colindelor care le cântau. de 3 lei sau de 5 lei. oricât de crâncen ar fi gerul.

La miezul nopţii. frumos mirositoare de la drogherii din oraş şi de ziua de Sfântul Gheorghe se ducea la părinţii fetei. începeau să bată clopotele. anunţând învierea Domnului. care cădea negreşit pe data de 23 aprilie. aducând bucurie şi speranţe în sufletul tuturor (lucruri mici cu efecte mari). câţi încăpeau intrau în Biserică cântând „Hristos a înviat din Morţi" După oficierea slujbei învierii se reîntorceau la casele lor. înconjurau toţi biserica de trei ori. De ziua Sfântului Gheorghe. 4. dacă se întâmpla ca să înceteze din viaţă cineva. până când toată suflarea avea lumânarea aprinsă în mână. în frunte cu preotul. sau li se prelungea contractul pe încă un an de zile.cu rugămintea de a i se permite ca să stropească fata. bucuria învierii Domnului Isus Hristos.în ziua de SFÂNTUL GHEORGHE. pentru a fi proaspete şi curate tot anul. iar când se apropiau fetele de fântână le stropeau cu apă rece. urându-le totodată măritiş cât mai grabnic. Vineri şi Sâmbătă. îşi procura din timp apă de colonie. aceste mâţişoare nu mai erau aduse acasă. „Veniţi ca să luaţi lumină"! Cei mai apropiaţi de preot îşi aprindeau lumânările apoi unii de la alţii. în vremurile mai îndepărtate. pentru ca în timpul căldurilor de vară să nu se adune muştele în gospodării. 5. fântâni la care mergeau fetele în fiecare dimineaţă cu ulcioarele de ceramică ca să aducă apă peste zi. erau stropite fetele de către flăcăi cu apă proaspătă din fântână.3. îşi umpleau câte două găleţi cu apă. cu câte o lumânare în mână. Preotul striga la clanţa uşii: "DESCHIDEŢI PORŢILE RAIULUI CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL MĂRIREI"! O voce din Biserică întreba „Cine este împăratul Mărirei"? Preotul spunea: „ÎMPĂRATUL MĂRIREI ESTE HRISTOS CEL ADEVĂRAT CARE A MURIT PE CRUCE ŞI A ÎNVIAT A TREIA ZL AŞA CUM AU SPUS PROOROCII"! După acest schimb de cuvinte se deschidea uşa Bisericii. Acolo îi aştepta preotul-paroh cu o lumânare aprinsă şi se adresa celor adunaţi cu cuvintele-. erau în sat două sau trei fântâni publice cu apă bună de băut. Această manifestare constituia o mare cinste familiei.FLORIILE se sărbătoreau cu o săptămână înaintea Paştilor şi se ducea rămurele cu mâţişoare de salcie la biserică. nu trăgeau clopotele la biserică şi se bătea numai toaca. De ziua SFINTELOR PAŞTI era mare bucurie sufletească. în perioada zilelor de Joia Mare. preot şi credincioşi. Flăcăul căruia îi plăcea de o fată. flăcăii se duceau la fântâni cu noaptea-n cap. Preotul se oprea la poarta bisericii cu toată mulţimea după el. înăuntru în Biserică se aflau cei doi clopotari. După ce localităţile rurale au mai evoluat şi un număr tot mai mare de locuitori şi-au săpat fântâni în curte. Tot în ziua de Sfântul Gheorghe se schimbau slujii angajaţi cu anul. se ducea aproape tot satul la Biserică. obiceiul nu a dispărut ci s-a „modernizat". mântuitorul tuturor neamurilor. în ziua învierii. . Preotul şi toată mulţimea.

După masă era program de voie pentru fiecare dar nu era permis ca să lucreze nimeni nimic în prima zi de paşti.La orele 9 dimineaţa începea din nou slujba religioasă a învierii la Biserică. ducând şi patru Prapori din Biserică. interzicând manifestările lor în public. aplicând metodele în mod mascat şi în zilele noastre. stropite cu vin roşu). se oficiază din nou o slujbă de rugăciune. apreciindu-1 ca un valoros tezaur moştenit de la strămoşi. La cimitir. pe gardurile de la stradă. Toată familia se spăla pe faţă în ziua Sfintelor Paşti cu roua adunată din lanurile de grâu apropiate de casele oamenilor. în timp ce mamele erau plecate la biserică. în vase curate. RUSALIILE: în ajun de duminica Rusaliilor. doctrina marxist-leninistă.practicat şi se mai practică şi în prezent. După oficierea slujbei religioase specifică sărbătorii. îmi face multă plăcere ca să prezint modul desfăşurării nunţilor în localităţile aparţinătoare comunei Tileagd. copiii mai mărişori. preotul oferea păştiţe fiecărui cetăţean care prezenta un păhărel curat în acest scop. a găsit teren fertil. în casă şi în curte. injectân-du-le zi de zi. prin care preotul Roagă pe bunul Dumnezeu ca să ferească holdele de lăcuste. iar femeile duceau la Biserică coşuri cu ouă roşii şi cu diferite alimente ca să le sfinţească preotul. după cum urmează: 170 . Toate aceste datini şi obiceiuri rămase din moşi strămoşi. Nimiceşte-le Doamne nelegiuirile! Nu a fost interzis de către comunişti obiceiul ceremonialului căsătoriilor. precum şi la grajdul vitelor. în timpul acestei slujbe se pregăteau şi Păştiţele (cuburi mici de prescură. apoi se puneau pe masă bucatele pregătite pentru sărbători şi mânca fiecare cât îi era poftă. de către patru bărbaţi din cei prezenţi. care din mare păcat. nu au fost pe placul anticriştilor comunişti. Multă lume mergeau la Biserică. în timp ce femeile împletesc cununi mici din spice de grâu pentru fiecare prepor adus de la biserică. Se ciocneu ouă roşii între membri familiei şi se cânta cu bucurie „Hristos a înviat din Morţi". încercând timp de 50 de ani ca să spele creierele oamenilor de aceste învăţăminte. preotul ieşea cu credincioşii la cimitir. care se află în vecinătatea holdelor cu recolte agricole. acest ceremonial folcloric aflându-se şi în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură şi al Cultelor. de grindină şi de alţi dăunători. Nu mânca nimeni nimic până când se gustau păştiţele aduse de la Biserică. obicei care s. adunau rouă după grâul din lanurile apropiate. ca în formă de pelerinaj. cu tot palmaresul lor. La terminarea acestei slujbe. fiecare gospodar îşi punea rămurele cu frunze de tei la poarta de intrare în curtea casei.

cu atribute care îl onorau. aveau rolul de a face invitaţia la nuntă familiilor înscrise pe o listă. naşi din partea Mirelui şi Naşi din partea Miresei. din familii apropiate lor şi pe cât posibil ca să fie oameni de vază în localitate. . Formula de exprimare a invitaţiei la nuntă era următoarea: Familiile X şi Y din localitate. trebuie ca să fie un „OM SFĂTOS": Pentru a face invitaţii la nuntă. Albastru. Chemătorii. anunţă preotul paroh şi îi cere ca să stabilească o zi de duminică pentru cununia lor. după ce au stabilit de comun acord data căsătoriei. să ştie caracteriza pe fiecare locuitor în parte. care să fie şi deştept şi prezentabil. Albă. aceştia purtau un bastonaş „A la Monşer". împodobiţi cu flori albe artificiale. atât la reverul hainei cât şi la pălărie. foşti prieteni din adolescenţa lor. Roşu. cu onoare vă invită să participaţi la ceremonialul O scenă din spectacolul etnografic reprezentând pregătirea miresei pentru nunta din Tilecuş în 2004. bastoane la care aveau legate mai multe panglici de culoare Roz. capabilă să conducă întreg ceremonialul nunţii. viitori miri îşi căutau câte un Cehemător din rândul flăcăilor aşezării. să ştie să vorbească mult şi frumosconvingător. Ca semn distinctiv de „Chemător'.a) PREGĂTIRILE DE NUNTĂ Atât mirele cât şi mireasa. Cu alte cuvinte. să cunoască foarte bine toate obiceiurile oamenilor aşezării. o persoană inteligentă. Mai trebuie să-şi găsească un „Grăitor". Urmează apoi căutarea naşilor preferaţi.

când în Tilecuş funcţiona impecabil un cor mixt pe patru voci. grăitorul. era aşezat un scăunel mic pe care se găsea o găleată zincată plină cu apă. supravegherea ca toţi invitaţii să fie bine seiviţi la mese şi întreaga petrecere să se desfăşoare în condiţii optime. preludiu a ceia ce a fost cu 70 de ani în urmă. fiicei lor X. alimente ca: făină. smântână. în spectacolul etnografic „Nunta la Tilecuş". reunind reprezentantele a două generaţii. ouă. să cinstească mirii cu sume de bani care să-i ajute ca să păşească cu dreptul în 172 . Mireasa trebuia ca să lovească zdravăn scaunul cu piciorul. cocoşi. Imediat lângă poarta de intrare în curte. şuncă de porc afumată. ca să răstoarne găleata cu apă. în cuvinte bine potrivite. sub bagheta deosebitului învăţător Petru Chirilă. pline cu fel de fel de bunătăţi iar muzicanţii încântau aparatele auditive ale nuntaşilor. brânză de vaci. făcea apel la nuntaşi ca fiecare. atât la Biserică cât şi la petrecerea de nuntă care va avea loc Duminică data de Familiile care au fost invitate la nuntă. Când veneau mirii de la Biserică.Un grup vocal feminin. duceau părinţilor mirelui şi al miresei din timp. Y. se aruncau peste ei o ploaie de boabe de grâu şi de orez. simbolizând că de aici înainte ea va fi stăpâna casei. în anul 2004. varză murată pentru sarmale. ca să le fie traiul şi viaţa înbelşugată. Când se considera că ospăţul se apropie de sfârşit. la intrarea în curtea casei mirelui. căsătoriei fiului. după posibilităţile lor. Grăitorul avea de aici înainte sarcinile cele mai deosebite. Mesele erau întinse în curte. găini.

.

când mireasa era aproape leşinată de oboseală. anunţa asistenţa cine cu cât a contribuit şi ţinea contabilitatea banilor încasaţi. cultivau câte un mic lot de pământ cu cânepă.căsnicia lor. în final. în acelaşi timp este şi Rapsodul satului Tilecuş. Obiceiul era bine cunoscut de nuntaşi. coordonat tot de către grăitor. care constituia baza industriei casnice. Şezătorile aveau menirea pe de o parte ca fetele să-şi etaleze Florian Baciu a Meciului. cu ceasornicul în mână. aducându-şi fiecare contribuţia. precizând că mireasa a muncit pentru ei şi să nu se uite niciodată că. pe o bucată de hârtie. apoi preda banii noilor căsătoriţi. Dansul miresei era scump plătit de către acei care-şi manifestau dorinţa pentru acest privilegiu. în căsnicie „FEMEIA ESTE CHEIA CĂMĂRII"! Dacă tot ne găsim la capitolul obiceiurilor din bătrâni. începând cu Secolul alXIX-lea. cu recomandarea să-i cheltuiască în mod chibzuit. necesita un lung proces tehnologic până când ajungea fuiorul în furcile de tors ale fetelor în şezători. merită ca să vorbim şi despre „ŞEZĂTORI". păstrător de tradiţii ale obiceiurilor vechi populare. despre care am relatat pe larg în paginile 71-73 din lucrare privind trecutul istoric al Comunei Tileagd. însoţit de toboşarul care îl secondează. 174 . După încheierea acestei operaţiuni. pe lângă faptul că este un violonist talentat. Această plantă. Grăitorul primea donaţiile. Este nelipsit de la petrecerile de nuntă. grăitorul prezenta evidenţa contabilă a sumelor încasate din cinstea şi dansul miresei. Cu acest capitol se încheia petrecerea de nuntă. începea „Dansul Miresei". fiecare gospodar din satele aparţinătoare comunei Tileagd.

Căsătoriile erau considerate acte de mare răspundere şi nu se făceau cu uşurinţă. servindu-i pe flăcăi cu aceste preparate. bineînţeles nu ca să toarcă fuiorul ci să observe hărnicia fetelor. Şezătorile erau şi un fel de „Agenţi de Presă". Nu se cunoştea în Epocă cuvântul „Divorţ". Multe căsătorii trainice s-au întemeiat după cunoaşterea din aceste şezători. Pe de altă parte. Aici se comunicau toate ştirile bune sau mai puţin bune. seriozitate. ouă. ţinute în casele familiilor care se bucurau de toată stima în localitate. toboşarul şi dansatorii în spectacolul „Nunta la Tilecuş". în tot cazul. trăsăturile lor de caracter. inteligenţă şi prezenţa de spirit pentru a putea da replici adevărate unor provocări. în şezători mergeau şi flăcăii din localitate. Interesant este faptul că flăcăii care au gustat din aceste produse. fetele puneau mână de la mână şi aduceau din când în când. Odată cu venirea regimului comunist la putere şi în mod deosebit odată cu socializarea agriculturii. afirmau cu toată convingerea că niciodată nu au mâncat aşa gustoase cirighele sau gogoşi. ulei în locuinţa unde se ţineau şezătorile şi preparau gogoşi sau cirighele. zahăr. aflându-se în competiţie nedeclarată. care interesa tineretul.Vedere reprezentând violonistul. urmărindu-se care torcea mai repede şi care producea fire mai susbţiri. aceste şezători decente. hărnicia între ele. întreţinea o stare sănătoasă de relaţii interumane. s-au desfiinţarea toate loturile de pământ pe care se cultivase anterior cânepa şi odată cu aceasta s-au desfiinţat pentru totdeauna . Pentru înfrumuseţarea atmosferei din şezători. aflaţi în atmosferă încinsă a evenimentului. făină.

strămoşi. printre aceştia găsindu-se şi tinerii din Tilecuş. . purtate de protagoniştii „NUNTAŞILOR BIHORULUI" la manifestarea care a avut loc în anul 2002.Costumele populare ale Tilecuşenilor moştenite din moşi.

Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru are o suprafaţă de 1295 ha pământ din care: 449 ha arabil. aparţinătoare familiei Ratold s-a îndrăgostit de un băiat care făcea parte din familia Csanâd. 445 ha cu pădure şi 157 ha neproductiv. fiind aşezat pe moşia grofului Ratold din Putnok şi timp de secole a fost un măr al discordiei. gazdele au fost acuzate că au cultiva Canabis. pe lângă malul drept al Crişului Repede şi este străbătut de Şoseaua internaţională E. 54 ha cu viţă de vie. începând cu anul 1336. arbuşti care sunt ocrotiţi de Lege. vegetează circa 200 cuiburi de ghimpe (Ruscus hipodosum). SATUL UILACUL DE CRIS Uilacul de Criş este o aşezare mică pe care o desparte de comuna Tileagd numai podul de peste Crişul Repede. S-au pregătit şi actele oficiale în acest scop. din Tileagd. Se cunoştea faptul că pentru încetarea acestor frecuşuri. 35 ha fâneţe. 145 ha păşuni. dar schimburile de moşii nu s-au efectuat. Pacea a fost adusă în anul 1422 de către doi tineri îndrăgostiţi. creînduli-se mari neplăceri. încă din anul 1336 au încercat să facă un schimb de pământ cu familia Csanâd.15. 10 ha de livezi cu pomi fructiferi. între descendenţii familiei Ratold din Putnok şi a familiei Csanăd din Tileagd. aşa că ne vom opri aici cu aceste povestiri. Au mai fost şi alte multe obiceiuri. cu pietriş şi mereu umed din cauza apelor Crişului Repede. continuând disensiunile între cele două familii. O fată din Putnok. Aceşti tineri s-au căsătorit iar moşia care se afla în litigiu a fost dată ca zestre fetei . Câteva repere istorice Uilacul de Criş a fost atestat documentar în anul 1282 cu denumirea de „Pastă". familia Ratold din Putnok. Să vorbim acum câte ceva şi despre satele aparţinătoare comunei Tileagd şi le vom prezenta în ordinea anilor de atestare documentară.frumoasele şi beneficele Şezători ale fetelor. mai puţin semnificative. Ce uşor este să demolezi ceia ce a fost frumos şi bun. şi ce greu este să reconstruieşti ceea ce s-a demolat. se întinde pe o singură stradă spre oraşul Aleşd. în pădurea Uilacului de Criş. Cazul acestor neînţelegeri au ajuns până la Curtea împăratului Ungariei care a încercat ca să-i împace. Dacă din întâmplare au crescut în grădina cuiva două-trei fire de cânepă.

Din datele statistice oficiale rezultă că Uilacul de Criş. foştii iobagi şi-au construit mici gospodării individuale. Gere Miklos 1888-1902. Jancso Sămuel. fiecare după capacitatea şi puterile lui. Boros Mihăly 1873-1875. două. Ecsedi Antal 1875-1879. Kirâly Peter. Kiss Jânos. locuitorii Uilacului de Criş au demolat şcoala veche deteriorată. în anul 1712 avea 13 familii. ajungând pe această cale amiabilă la întregirea familiei Csanad. Locuitorii localităţii Uilacul de Criş au muncit sub formă de iobagi pe moşiile familiei Telegdi. iar în anul 1719 era 45 de iobagi. a grofului Haller şi a grofului Kornisi până la Revoluţia burghezo-democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată iobăgia. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. 1903. Râkosi Mârton 1778-1787. se poate pune întrebarea firească câtă populaţie putea să aibă Uilacul în anul 1282 când a fost atestat documentar?!! 0 casă. numit Pusta . începând cu anul 1769. Se mai menţionează în aceleaşi documente ale vremii că în anul 1313 la Uilac erau 22 de iobagi. când au început cursurile şcolare. în anul 1770 au început construcţia unei noi şcoli spaţioase în locul celei vechi şi a fost dată în folosinţă pe data 8 septembrie 1773. împărăteasa Măria Tereza a ordonat să se înfiinţeze şcoli populare în toate satele Ungariei. Bânyai Istvân 1903-1904. Despre învăţământ si viata spirituală Uilacul de Criş a avut o şcoală veche a cărei dată de construcţie nu se cunoştea.din februarie 1902 Szucs Kălmăn şi Bîro Kăroly. Ţinându-se cont de această poruncă împărătească. Enghi Jozsef. Dealungul anilor au predat la acesta şcoală următorii învăţători: Ilosvai Istvân 17701778. Somogyi Jănos 1781-1785. După revoluţie. în cadrul comunităţii din care au făcut parte. Harmath Jănos. Ercsey Gyorgy. Sâmfi Istvân 1788-1790. învăţător fiindule Ilosvai Istvân. Privind retrospectiv aceste date de arhivă.din Putnok. Lengyel Jănos. Csete Mihăly. Balogh Zsigmond. Din cele mai vechi documente de arhivă rezultă că în anul 1759 aveau înscrişi la şcoală 8 elevi. în 1719 avea 47 de familii iar în anul 1723 avea numai 29 de familii. Arany Lâzâr 18821888. Perei Istvân 1792.Uilac. fiind ultimul înscris în document. Kovâcs Jănos 1790. care au fost scrise şi date publicităţii de către Cancelariile maghiare ale vremii. 178 . Sândor Lajos 1904 şi în continuare. Nagy Jânos 1871-1873. Szentivânyi Istvân 1785-1788. Bekes Mihăly. Gazdag Jânos. Fazekas Lajos 1879-1882. în anul 1713 avea 22 de familii. un conac? Nu ştim fiindcă în actele de arhivă privind data atestării nu se specifică acest lucru.

credincioşii din Uilac au frecventat duminica la slujbele religioase ale Bisericii Reformate din Tileagd. în anul 1760 şi-au construit o biserică din lemn în mijlocul localităţii. Kâdăr Miklos 1920-1934. Cserepes Sândor 1804-1824. Bîro Istvân 1830-1844 Lovas Daniel 1844-1848. în anii 1332-1334 a avut un preot cu numele Jânos. în anul 1913. credincioşii Szokolai Iosif şi Jakab Kăroly. şedinţă la care s-a hotărât executarea lucrării de reparare şi aşezarea unei stele în vârful turnului. luna iulie ziua 4. ceea ce a fost foarte puţin. Kobe Jozsef 1794-1796. Kâdăr Miklos. Szokolay Jozsef 1848-1890. căruia li se plătea câte cinci creiţari anual. Toate cheltuielile ce s-au făcut cu renovarea bisericii. nesemnificativă. Barcsa Âron 1798-1804. Kelemen Sândor şi primarul Bernâth Istvân. iar în anii 1336-1337 a avut alt preot cu numele Mâtyâs.Despre viaţa . Turnul a fost construit în anul 1843. această biserică s-a deteriorat. . Lucrarea a fost terminată la 1 martie 1887. Vetesi Istvân 1789-1794. Vâradi Jozsef 1787-1789.spirituală . Sipos Jozsef. Csalănosy Istvân 1768-1775. armata maghiară a ridicat cele două clopote ale Bisericii din Uilacul de Criş şi le-au dus la topit pentru a face din ele muniţia necesară susţinerii primului război mondial. Facsar Gyula în continuare. au fost achitate de către următorii enoriaşi: Duma Iuliu. biserica a fost reparată din nou. Se mai cunoaşte că de alungul anilor. Cert este faptul că Biserica Reformată din Uilacul de Criş a rămas fără clopote din anul 1917 până în anul 1924 când a fost înzestrată din nou cu două clopote. unul în greutate de 100 kg şi al doilea de 241 kg. Pap Jănos 1796-1798. de etnie maghiară şi de religie Reformată. iar anul 1924 a fost acoperită în întregime cu tablă galvanizată. Nu se ştie dacă ţara şi întregul Imperiu Austro-Ungar au ajuns atât de sărace ca să ridice clopotele bisericilor. Să mai amintim câ în anul 1917. Czegenyi Bălint. necesitând întrunirea conducerii parohiale.Biserica Aşa cum am mai arătat. fiind acoperit cu tablă galvanizată. în anul 1792. iar în anul 1862 a fost înzestrată cu scaune noi. biserica a fost înzestrată cu un clopotîn greutate de 208 kg. 0 perioadă lungă de timp. în acelaşi an. Imre Istvân 1824-1830. Pe parcursul anilor. au procurat şi au donat al doilea clopot pentru biserică. sau a fost o pură supertiţie că puterea divină îi va ajuta ca să facă cât mai multe victime omeneşti în folosul puterii. Szentpâli Denes 1741-1788. Duma Gyula 1898-1920. Bogdăny Jozsef 1775-1787. Uilacul de Criş a fost o comunitate mică. Biserica reformată din Uilacul de Criş a fost slujită de către următorii preoţi: Kâszony Jancsi până în anul 1741.

FemeiSub 77-1213-1924-6465 a anipodăriipers. TOTAL NECĂSĂTORIŢI TORIŢI CĂSĂ- VĂDUVI ŢAŢI pers. Recensământul populaţiei următoarele date NRNR CA CASE PPEPERS din anul 1880 prezintă ROMÂNI MAGHIARI GERMANI SLOVACI NECUA NOSCB .Situaţia Demografică a Uilacului de Cris Din documentele consultate la Arhivele Statului Sucursala Oradea. ORTO. ROM. REFORMA ŢI EVANGHEL. Cu ocazia Recensămintelor făcute în anii 1830-1870. A LFAB ETIZ.BAŢI FEMEI .DOX CATOL.. conform Registrelor de Stare civilă. în perioada anilor 17681880 a avut un număr de 2425 nou născuţi. în 1870=620 persoane. CASE RELIGII CIVIL PERSOANE ORTOMILIT. a rezultat că Uilacul de Criş. CATOL. rezultă următoarele cifre: 1830 = 590 persoane. aflate în păstrare pentru perioada respectivă. 757 941 757 396 631 418 284 53 2 Recensământul decembrie 1930 din 29 Nr . în 1857=440 persoane. 483 de căsătorii şi 2061 decedaţi. anianianianişi peste1948374134241598911043042 1 180 .ROM. GREC.REFOR. IZRAIELIT 106 532 9 503 2 1 17 263 9 24 484 1 14 La recensământul din anul 1900 SUPR. JUGĂRE MAŢI IELIT NR. în anul 1850=618 persoane.IZRATOTAL DOX CAT. gos-TotalBărb. ALTE 2527 130 772 1 773 42 11 56 640 18 6 La recensământul din anul 1910 SCRIE ŞI ŞTIE UNDIVORCITEŞTE GUREŞTE BĂR.

SUPR. ALIM. BAIE 339 910 1422 304 879 339 92 91 331 5 305 92 Uilacul de Criş mai are un obiectiv foarte important.P. LOC. CU APĂ CANAL INST. aşa după cum am mai arătat. ALTE GR. ÎNCĂL.6 0 PESTE 60 ANI 299 982 483 499 124 857 1 63 60 233 84 43 La recensământul din 21 februarie 1956 TOTAL PERS. ROM. IZATE ELECTR. ROMÂNI MAGH. PENT. EVG. separându-le numai podul de peste Crişul Repede. viticultura şi creşterea animalelor domestice. PESTE ROBARBATI FEMEI MANI MAGHIARI SLOV. PERS. BUC. DE GOSPD. NR. . BARBATI FEMEI 0-9 ANI 10-19 20-44 I 65 ŞI 45-46 ANI ANI PESTE ANI 1028 505 521 136 148 384 249 109 La recensământul din anul 1992 NR. LOCUITE CAM. PERM. DE GOSP. NR.situaţie locativa NR. PERS 879 436 430 13 345 66 2 3 45 84 3 8 26 2003 . SLOVACI SUB 7 7-14 15-44 4 5 . DE LOC.-CAT. TOTAL BĂRB. ORTOD. CAM. M. NR. TERM. REFORM. ADV. Are aceliaşi condiţii pedoclimatice care au fost arătate la comuna Tileagd.La recensământul din 25 ianuarie 1948 NR. este vorba despre Moara sistematică pentru măcinat cereale care polarizează în jurul ei gospodării din aproximativ 20 de localităţi. TOTAL 65 ŞI GOSP. PERS. 0-9 ANI 10-19 ANI 20-44 45-64 ANI ANI 316 904 4 55 449 412 477 15 66 150 259 293 147 Recensământul din 20 ianuarie 2003 si ultimul TOT P RELIGII ROMÂNI MAGHIARI SLOV. PERS FEM. Ocupaţia de bază a populaţiei Uilacului de Criş este agricultura.

aşezată pe malul stâng al Crişului Repede. Tileagd. a cărui moşie se întindea pe teritoriile a 14 sate. 8 ha livezi de pomi şi viţă de vie. 10 penticostali. Catolici. 62 ha păşune. 97 Ortodoxi. 18 ha pădure şi 53 ha neproductiv. 53 baptişti. poşolaca a fost luată în evidenţa Bisericii pentru contribuţie la taxele anuale. cu pietriş pe lângă malul Crişului Repede.SATUL POŞOLACA Poşolaca este o localitate mică. Mai târziu. care cuprindea teritoriile a peste 26 de localităţi de pe valea şiterasele Crişului repede. în anul 1336. nu a avut nimic de suferit atât după aplicarea Dictatului de la Viena în vara anului 1940. începând cu comuna Ineu până în districtul Borodului. utilizând Poşta. Poşolaca fiind o localitate mică şi având o populaţie preponderent de etnie maghiară. Are un număr de 161 case şi o populaţie de 396 locuitori din care: 201 sunt maghiari. printre care şi Tilecuşul. 182 . aceste date statistice au fost înregistrate la data de 20 ianuarie 2003. la un turnir de exerciţii de luptă. 1 greco-catolic. hărţuiele. moşia folosită de către descendenţii familiei Pâzmăny. Tot în 1336. aproximativ prin anul 1700. 78 români şi 109 ţigani. în urma cărora groful Haller şi-a vândut moşia unui mare comerciant-negustor. 5 alte religii şi 7 s-a declarat fără religie. a trecut în folosinţa familiilor Ugray şi Bărâny. Poşolaca are 703 ha de pământ din care 494 ha arabil. 15 Rom. Poşolaca a fost donată de către Regele Carol I al Ungariei grofului Păzmânok Istvăn. nu i-a nedreptăţit niciodată pe unguri. A fost atestată documentar în anul 1291. Din aceştia 208 aparţin religiei Reformate. iar în anul 1850 a devenit moşia grofului Haller Săndor. a cărui populaţie i-a dat mult de furcă grofului Haller timp de 5 ani. la ocuparea şi la părăsirea Ardealului de Nord. Din trecutul istoric al localităţii Poşolaca Satul Poşolaca a fost aşezat pe marea moşie a familiei Csanad. nu departe de calea ferată Oradea-Cluj. cu tot răul care 1-a făcut populaţiei româneşti. Conform evidenţei Serviciului de cadastru. 68 ha fâneţe. Armata şi Administraţia de Stat Română. drept recompensă pentru a-i alina suferinţa accidentului în care şi-a pierdut 3 dinţi. Telegraful şi Gara CFR. cât şi la retragerea trupelor hortiste în toamna anului 1944 când le-a sunat ceasul istoriei.

în 1880=379 persoane. Mureşan Nr. în anii 1820-1830. Alţi1206101540540 58 9 29 431652 488 7 . cat.-cat. Ort. C.IzraLimba vorbită cat.Total Religia apar. Limba vorbită Izr. în 1910=588 persoane. Scăderea numărului populaţiei la recensământul din 1857 faţă de 1850 şi la recensământul din anul 1880 faţă de 1870. Populaţia lor 50 de familii au fost de religie Reformată. Poşolaca apare în evidenţele Statistice începând cu anii 1755-1784 când împărăteasa măria Tereza şi fiul său Iosif al Hlea au dispus înfiinţarea şcolilor populare la sate şi organizarea primului Recensământ al producţiei în ţara Ungurească. se explică prin faptul că în anul 1851 au fost mari inundaţii devastatoare pe Crişul Repede iar în anul 1870 a avut loc o epidemie de holeră. Incepând cu recensămintele popolaţiei din anul 1880 şi până în anul 2003. Religia fiind preponderent reformată.Rom.Rom. Aceste evenimente au cauzat moartea a 88 de persoane din satul Poşolaca. Preotul satului Pal Lajos existent în acel timp. în 1850=418 persoane. vom prezenta sub formă de grafic evoluţia demografică a localităţii Poşolaca după cum urmează: Recensământul populaţiei din 1880 . Rom. Ref. Alţi82379601 17 296 5 46 29929 151 R Recensământul din anul 1900 S. Gr. de casePop. jugărNr. în 1857=330 de persoane.Editura Staft . pers. Poşolaca apare în Evidenţe cu 66 de case în care au locuit 83 de familii cu 399 persoane. p. de pers.1997 Coordonator: Traian Rotariu. în 1870=467 persoane. Alfabetiz. în 1890=490 persoane. s-au căsătorit 495 de perechi şi au decedat 1439 persoaane.de caseNr. In urma acestor Decrete. în Poşolaca s-a născut 1588 copii. nu reuşea să facă faţă ritualului slujbelor religioase de îngropăciune. s-au înregistrat 445 de persoane. Mag. civ. iar în 9 case au trăit români ortodoxi. rezultă că în perioada anilor 1780-1890.Refor.OrtodoxiGrec. Statisticieni: Măria Seminciuc. maţi ieliţi Român Magh.cat.Situaţia evoluţiei demografice a populaţiei din Poşolaca Conform Registrelor de Stare Civilă aflate în păstrare la Arhivele Statului Filiala Oradea.

184 .

ni 66 467 1 9 La Recensământul din luna ianuarie 1977 Total pers 506 0-9 ani 81 10-19 ani 55 20-44 ani 135 45-64 ani 142 65 şi peste 93 începând cu anul 1956.Recensământul din anul 1910 Total Scrie pers. a scăzut mereu în Poşolaca. 161 396 78 201 109 10 15 1 210 53 10 12 0 . Recensământul din următoarele date 20 ianuarie 2003 prezintă Nr. 319 302 Sub 7. Necăsă t. t.Peste 60 ani 60 96 71 Ro Mag.Ţiga m. pers. e ungureş te 588 304 284 Căsăt. cat. pers. de Total gosp. pers mni . Fem. 173 621 Bărb Fe . ccat. Bap Pen Alte religi loc. Total Rom. datorită regimului comunist la care mulţi nu s-au putut adapta plecând o parte din ei în Ungaria. numărul demografic. t. 241 316 Văduvi Divor. m. Mag. ani 132 590 300 290 73 71 13-19 ani 94 20-64 ani 318 65 şi peste 34 La Recensământul din 25 ianuarie 1948 Nr. Ţiga Ort Ro Gre Ref. Sub 7 7-12 ani gosp.Slov. Fem. şi citeşt e 588 384 Vorbeşt Bărb.de Total Bărb. i .157 14 44 ani ani ani 68 68 319 45. 29 2 La Recensământul din 29 decembrie 1930 Nr.

Aspectul vieţii spirituale Aşa cum am mai semnalat şi în temele evenimentelor istorice. preot fiind Huszti Istvân iar din anul 1686 l-au avut ca preot pe Szalontai Jânos. Sipos Jânos 1905. preoţii au fost foarte slab retribuiţi. în anul 1860. încă din anul 1336. Cel mai vechi are 45 kg şi a fost donat de către enioriaşul Daika Ferencz împreună cu familia sa. în anul 1849 Gâbor Istvân a donat un clopot şi o bucată de pământ pentru grădina de zarzavat. Preoţii la această biserică. Pâl Lajos 1874. Baranyi Gyorgy 1798. Szinyei Mezo Istvân 1831. pe locul unei foste case de rugăciune. având mare nevoie de ajutorul enoriaţilor. Szatmâri Lăszlo 1879. dar lucrarea a fost de proastă calitate şi în scurt timp de la renovare. Fodor Jozsef 1919. Munkâcsi Mihâly 1793. Kekk Antal 1827. Jozsa Gâbor 1891. Poşolaca a fost luată în evidenţa Papală pentru plata dijmelor ceea ce înseamnă că din vremea respectivă au avut o viaţă spirituală. în anul 1794 locuitorii Farkas Sâra şi Molnâr Andrâs au donat bisericii un Eclisiast. După 87 de ani. costând reparaţia 525 de rupii şi zece măji de grâu. Szabo Jozsef 1860. Molnâr Mihâly 1838. Biserica din Poşolaca are două clopote. Hajdu Lajos şi familia sa au donat bisericii un loc mare pentru grădină. Olâh Jânos 1857. Babicsâk Jozsef 1927. a luat foc locuinţa preotului Szabo Jozsef. Szabo Pâl 1855. Enoriaşii din Poşolaca au ajutat mult biserica dealungul anilor. începând cu anul 1923. Verseny Sândor 1933. Invăţământul 186 . nu s-a ştiut de unde. Szilâgyi Istvân 1792. i-a căzut o parte din tencuială. iar în anul 1910 a fost un foarte mare incendiu în Poşolaca. Bîro Istvân 1829. dealungul anilor au fost următorii: Molnâr Andrâs 1779. în anul 1862 groful Heller Sândor a donat bisericii un jugăr de pământ. aparţinând unei religii bine definite. Construcţiile se mai degradează dealungul anilor. Din unele documente de arhivă rezultă că în anul 1675 a fost construită Biserica din Poşolaca. Atât în trecut cât şi în prezent. Din alte documente de arhivă a reieşit că în anul 1797 biserica din Poşolaca a fost renovată şi mărită ca spaţiu. incendiu care a mistuit în flăcări jumătate din locuinţele aşezării. Kâpolnâsy Jânos 1834. Hunyadi Andrâs în anul 1835 a donat bisericii o treime din averea sa. în 1884 a fost din nou renovată. Kâpolnâsy Mihâly 1804. Onodi Sândor 1845.

Localitatea Poşolaca are şcoală elementară cu limba de predare maghiară începând cu anul 1755 când au fost înscrişi 12 elevi. . având ca materie de studiu scrisul şi religia.

55 ha şi 342 ha păşune obştească. 1. La Nord-Est se află satul Poşoloaca 3 km distanţă. Bor Geza. Cătunul Călătani. o bună parte din populaţie şi-au completat necesarul de existenţă în aceste fabrici. pe terminaţiile colinelor munţilor Pădurea Craiului. 2. în parcelele Rovina şi Mezărători. Poşolaca găsindu-se foarte aproape de comuna Tileagd. După aplicare hotărâri împărătesei Măria Tereza din anul 1769. cu apă freatică la 510 m adâncime.Borod. SATUL TILECUS a) Aşezarea geografică şi pedoclimatică Localitatea Tilecuş este situată în partea de Nord-Vest a României la poalele munţilor Pădurea Craiului. legătură cu SOSEAU E 15 Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti şi cu oraşul Beiuş prin comuna Vârciorog. ambele la 8 km distanţă iar la Est se află comuna Ţeţchea şi satul Hotar. tineretul în timpul liber îşi găsesc loc de recreiaţie în comuna de reşedinţă.Primul învăţător a fost Kozâri Jânos. la Vest satul Borşea. Bulbuc Ileana şi Marc Ileana. 917 Ha este arabil.Terasa superioară a Crişului Repede. în Poşolaca s-a construit o şcoală care a început să funcţioneze din anul 1797. Hotarul Tilecuşuli este aşezat într-o zonă de interferenţă a mai multor trepte geografice. Balogh Lâszlo 1841. Papp Jozsef 1835. 2 km distanţă. 54 Ha fâneţe şi păduri proprietate particulară. Meszel Lajos 1854. cu apă freatică la 3-5 m adâncime. Are ca vecini la Nord Staţia CFR 2 km distanţă şi comuna de reşedinţă Tileagd la 4 km distanţă. Până când au avut activitate Fabrica de cherestea şi Uzina de Impregnat CFR. distanţă 8-10 km. la Sud se află comuna Vârciorog şi satul Şerghiş. Szatmâri Lăszlo învăţător de religie 1877. creşterea vitelor şi în mică măsură horticultura. la distanţă de 26 km est de reşedinţa de judeţ Oradea şi la 4 km Sud de comuna de reşedinţă Tileagd. spre depresiunea Vadu Crişului . aplicând o agricultură de subexistenţă individuală. slab productiv. Ocupaţia de bază a populaţiei din Poşolaca este agricultura. cu soluri brune. Ca posibilităţi de comunicaţie are drumul asfaltat în întregime. Militcsei Jănos 1796. 188 . Gyongyosi Mihăly 1875.Terasa inferioară a Crişului Repede. Tileagd. După acestea au urmat până în prezent: Lacza Jozsef. învăţători fiind următorii: Nagy Ferencz 1779. Are o suprafaţă de 1368Ha pământ. respectiv comuna Sacadat la 7 km distanţă. în limba maghiară.

Mai era şarpele negru de uscat şi şarpele verzui de apă. gaiţa. alteori lipsesc timp îndelungat. cioara. la vârsta de 14 ani. îşi cresc puii şi toamna pleacă în ţările calde. alergau în toate părţile la cea mai mică mişcare. coţofana şi multe foarte multe vrăbii. veveriţe. în parcela numită „Tăoi" şi tocmai sub brazda unde adunam eu fânul. piţigoi. prepeliţe. a cărei muşcătură este mortală dacă nu ajungi în 3-4 ore la un spital. mierla neagră. Valea Rugii şi Valea Tăoiului. întreaga localitate este dificitară. De la Sud-Est şi de la Sud-Vest. şoareci. vulpi. am observat că avea pe cap un „V" mare foarte pronunţat. ciocănitoare. inele de un alb imaculat şi de un roşu foarte aprins. funcţie de circulaţia factor4ilor atmosferici şi a circulaţiei vânturilor. iepuri. Am avut prezenţa de spirit să o imobilizez cu furca de lemn către pământ şi să strig disperat la taică-meu. era de culoare maron-cafeniu iar pe burtă avea alternativ. După ce i-s-a zdrobit complet capul. . cu soluri albe. în timp ce simţeam furnicături pe şira spinării. Vin primăvara. După ce taică-meu a imobilizat-o de tot cu o lovitură de furcă de fier. care se cunoştea că sunt mai puţin periculoşi. Acestea se unesc la Călătani. Clima este temperat-continentală de tranziţie. Eu am văzut un singur exemplar în viaţa mea. sticleţi. nevăstuici. Aceştia nu atacau şi încercau să fugă la apariţia omului. Nu există nici un pârâu cu apă permanentă de izvor. traversează extravilanul comunei Sacadat şi intră în Criş lângă localitatea Săbolciu. îşi depun ouăle. foarte sperioase. Precipitaţiile din păcate. cârtiţe. uliul şorecar. foarte periculoasă. Vipera. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. dihori. Valea Veljului. cu apă freatică între 10-35 metri adâncime. Batracienii trăiau în apele stătătoare iar cârtiţele şi salamandrele numai în pământ. de la cap până la coadă. Berzele şi rândunelele sunt numai temporare. ciocârlia. b) Fauna Cconstă din căprioare. cucuveaua. uneori sunt prea multe. Este vorba de valea Meghişei. Terasa Piemontului Vârciorogului. pământ rar. respectiv din topirea zăpezilor primăvara.3. Era sub o brazdă de fân cosit. Nu mai există de multişor o regulă ciclică ale celor patru anotimpuri. foarte slab productiv. cum aşi fi fost cuplat la o priză de curent electric. fazani. Existau şi probabil că mai există şi în prezent reptile. • Din punct de vedere hidrografic. numai de către ele ştiute. unde intră în valea Meghişei. Şopârlele. brăzdează suprafaţa agricolă a Tilecuşului patru văi care colectează apele din precipitaţii când sunt mai abundente. de culori diferite. când o atingeam cu furca pe spinare ridica în sus ciotul gâtului (nu mai avea cap) în semn de ameninţare. ducându-le în albia Crişului Repede.

Capitoliul Bisericii Latine din Oradea. Să mai arătăm că Tilecuşul. Pe de altă parte. Borşa. prin poziţia sa geografică este aşezat pe o colină care coboară în mod lin şi permanent. sunt săpate şanţuri pentru colectarea apelor de ploaie. organizate în familii mari. Tilechiu. Săbolciu. respectiv pe ambele părţi ale drumului de acces. Săbolciu. document care se găseşte în Istoria Românilor. Momlomszeg. Mai sunt şi albinele lucrătoare. Săbolciu. pagina 169. Aceasta construia fagure de dimensiuni mici. întinzându-se pe o lungime de 8-9 km. Datorită acestei poziţii geografice. Poşoloaka. de dimensiuni foarte mari comparată cu albinele obişnuite. sau prin găurile săpate în lemn de către ciocănitori. Bondarul sau albina neagră. cu reguli şi responsabilităţi mai benefice şi mai sănătoase decât parlamentarii noştri din ultimii 15-16 ani. de o dimensiune care să-i permită scoaterea şi introducerea căruţei în curtea casei. doi km distanţă de Gara CFR Tileagd. la data de 6 octombrie 1308. Tilecuş. Este vorba despre Birtin. d) Repere istorice ale Tilecuşului Tilecuşul apare în trei documente oficiale ale vremii ca localitate populată începând cu anul 1280. Tăunul şi viespele. ca făcând parte din cele 11 sate Bihorene. Poşoloaca. Şuncuiuş. Un alt document de arhivă vechi atestă existenţa Tilecuşului ca aşezare locuită de oameni din anul 1308 alături de Tileagd. în găurile de şoareci pe mirişti. au împărţit între ei moşiile lor din tileagd. Petrileni. pe ale căror teritorii se întindea moşia familiei Csanad. care nu reuşesc să scape de „trântorii" pe care albinele ştiu să-i elimine la timpul potrivit. sălbatică. putregai în care se găseau anumite larve. un deliciu pentru meniul ciocănitorilor. adunând miere comestibilă. Birtin. îşi găseau locul prin scorburi de copaci bătrâni. Petrileni. Sacadat. Poşoloaca. Tilechiu. de la Sud spre Nord. Ciocănitoarea îşi desăvârşea opera la copacii care aveau putregai în interior. otrăvitori la înţepături. din Piemontul Vârciorogului până la Valea Meghişei. îl obligă pe fiecare locatar să-şi facă un podeţ în faţa porţii. adevereşte că membrii familiei Csanad. prin faţa caselor aliniate în şir indian. Şuncuiuş şi Birtin.c) Insectele Nedoritul ţânţar anofel care răspândeşte boala de friguri. Dobicioneşti. Ineu. Această stare de fapt. Tilechiu. Şuncuiuş. Botean şi Tilecuş. Mai există o dovadă incontestabilă din care se poate vedea că tilecuşul nu numai că a existat cu mult timp înainte de Atestarea documentară de către 190 .

moştenită din generaţie în generaţie deelungul veacurilor. . unde se află şi în prezent. inventând unelte de lucru care au revoluţionat Industria casnică. meliţă. pentru ca să-şi justifice utilitatea. pe roata căreia este gravat artistic anul 1498. până în anul 1967. depenele mici şi mari. aflându-se în proprietatea familiei Indrieş Petru şi Floarea a Lichi. dând naştere la construirea marilor fabrici textile. când a fost predată muzeografilor Bihoreni. Socala cu anul de naştere 1498. trebuia să facă parte dintr-un set de unelte care concurau la ţesutul pânzei. Această socală. cu 700-800 de ani în urmă. spată. cu care se forma o adevărată industrie casnică: Războiul pentru ţesut pânza (din cânepă. Această socală s-a moştenit din generaţie în generaţie. dar că avea un grad ridicat de civilizaţie. a fost donată de către proprietari Muzeografilor Bihoreni în anul 1967. înegrită complet de 17 6 . A mai rămas numai fotografia ei pe care o vom anexa în copie xerox. Să prezentăm setul de unelte din care făcea parte şi socala. Documentul constă într-o unealtă de lucru denumită SOCALA. dovadă socala din anul 1498. la solicitarea acestora. Iţe. Toate aceste unelte le vom prezenta în formă grafică la Capitolul „Folclorul local şi obiceiuri din bătrâni". au inventat şi au folosit mecanisme de lucru care au fost preluate şi perfecţionate în Epoca modernă. putem afirma că Onoratele Cancelarii maghiare ale vremii. Din analiza acestui set de unelte. respectiv data realizării obiectului de lucru. in sau lână). Răşchitor. făcându-i atestarea documentară numai în anul 1552. Urzoi. Una din îndeletnicirile de bază a locuitorilor era producerea de îmbrăcăminte. pieptene pentru fuior. a fost un anonim din fosta populaţie a satului Tilecuş judeţul Bihor. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţa cu care se făcea iluminatul în trecutul îndepărtat. suveică. Având în vedere documentele mai sus enumerate.. greabăn..Cancelariile maghiare. Constructorul acestui obiect de lucru. putem să ne dăm seama că strămoşii populaţiei Tilecuşului. Această socală a deţinut-o familia lui Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş. au „ciupit" 272 de ani din existenţa Tilecuşului ca localitate locuită de oameni.

A fost construită din lemn masiv de stejar iar axele învârtitoare din material fieros dur. 192 .secolele cărora le-a rezistat.

s-a promulgat o lege. fie prin tăiere fie prin ardere. pe fondul populaţiei autohtone româneşti din toate aşezările Bihorene. populaţia Tilecuşului a crescut şi s-a extins mereu în aria lor de convieţuire. în anul 1712 scrie despre două familii de iobagi cu numele de Baciu Ion şi Ursu Baci iar în anul 1720 se vorbeşte despre 6 familii de iobagi. Pornindu-se de la acest toponim. Astfel.Din alte surse de informare. bordeie. când este vorba de o casă şi de curte îngrădită. Pădurile. Dealungul veacurilor au defrişat pădurea. se cunoaşte că la începuturile întemeierii localităţii tilecuş. încet au fost defrişate. erau acoperite de o imensitate de păduri seculare. unde odinioară era o aşezare omenească. aşezându-se pe lângă cursurile de ape şi pe terenurile întinse. începând cu Secolul al Xl-lea. inventând şi făcându-şi fel de fel de obiecte din lemn pentru uzul gospodăresc. unde se aflau la adăpost de furia animalelor sălbatice de pradă. vulpi. în care predomina Cerul. stejarul şi ulmul. Cu alte cuvinte. înţelegându-i sensul în limba maghiară. Pe parcursul timpului au apărut grofii acaparatori de moşii. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare. Din păcate. aceste terenuri îngrădite se numesc „Telek". alungându-i pe băştinaşi de pe vetrele lor. aşa numita „Tragere la Linie". punând stăpânire pe teritoriile aşezărilor autohtone.şi-a urmat cursul ei normal. mistreţi. fiecare după puterile şi priceperea lui. în timpul despotismului împărătesei Măria Tereza şi a fiului său iosif al II-lea. colibe. expresie care a rămas în uzul limbii maghiare până în prezent. Pentru a le putea administra şi exploata. căsuţe. în dorcumentele vremii şi în înscrierile Cancelariilor ungare nu se semnalează nimic despre această aşezare omenească. Denumirea de ograda a rămas însă şi există şi în prezent a unei parcele de pământ. Atunci s-a desfiinţat ograda iar Tilecuşul şi-a luat forma pe care o are şi în prezent. ungurii fiind înarmaţi şi bine pregătiţi pentru cotropire. Oaza din mijlocul acelor păduri. Aici în interiorul ogrăzii şi-au înjghebat oamenii câte un adăpost. încet. se impunea ca să se alinieze casele una după alta în şiruri indiene. Dealungul anilor. denumind-o „Ograda". în anul 1764. Tilechiul a primit denumirea de „Telki" iar Tileagdul numele de „Telegd". în evidenţele administraţiei stăpânilor. urşi. cerbi şi căprioare. trebuia să le cunoască denumirile. ograda a primit numele de „Telkeşd". Terenurile care o înconjurau. odată ocupată de către oameni. pline de animale sălbatice: lupi. au îngrădit-o cu gard din trunchiuri şi crăci de copaci. cronicarul Juko Zsigmond. iar viaţa locuitorilor -numai români . în interiorul ţarcului pe care l-au îngrădit. Precizez că în această parcelă aveau şi . în mod tengenţial. făcând loc parcelelor agricole. aşezarea a fost denumită „OGRADA". Ajungând la denumirea „Ograda". lărgindu-şi mereu ograda şi curăţind suprafeţe întinse pentru cultivarea plantelor nutritive.

care s-au retras în zonele colinare. fiind cea mai apropiată aşezare omenească de localităţile Tileagd. după secolul al Xl-lea au pătruns elementele maghiare. respectiv Poşoloaca.părinţii mei o holdă de pământ. Aceste ţinuturi au fost cunoscute în mod amănunţit şi cartografiate de către Abraham Ortelius. 90 de familii şi 416 locuitori. cu sediul central în cetatea Biharea. atestare în care se găseşte şi localitatea Chistag. 2. A călătorit prin multe ţări Europene. Nu se exclude posibilitatea ca acest număr să fi fost întegit şi de fugarii care au făcut parte din mişcarea revoluţionară a lui Horea. iar când se ara pământul pentru fertilizare primăvara sau toamna. populaţia autohtonă din judeţul Bihor s-a organizat în voivodatul de sub conducerea lui Menumorut. mari meşteri constructori de biserici de lemn şi care au venit din apropierea oraşului Brad. la recensământul ce s-a făcut. pe brazda lăsată de plug apăreau o mulţime de cioburi mărnte de ceramică smălţuită şi lucioasă. în capitolul „Transilvania-Dacia Teatrum Orbis Terarum: se află textul şi harta Transilvaniei (295+420). urmându-le şi alte localităţi de pe valea şi terasele Crişului Repede. 90 de familii şi 416 locuitori. după 75 de ani când. precum şi biserica de lemn 194 . Lângă un Castru Roman de graniţă. Lucrarea se află la British Muzeum p. cancelariile maghiare au găsit că Tilecuşul are 81 de case. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadinum). în acele circumstanţe. Iancu. Ursu şi alte nume de familii ca Meze. fiind vorba despre doi fraţi. care a fost atestată documentar în 1075. 22954. Mane. Pende şi Indrieş. Judeţul Hunedoara. declarată monument istoric în prezent. a luat fiinţă localitatea tileagd. stabilind preitenii cu cartografii vremii. Tilecuşul să apară cu 81 de case. între anii 1527-1598 care s-a născut la Anvers. făcând dovada că acolo cu sute de ani în urmă a existat o aşezare omenească. în care este consemnată localitatea Tileagd. Era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. la un interval de 75 de ani de la primele consemnări. apărând numele de Baciu. mulţi locuitori români din Tileagd şi Poşoloaca sau aşezat în Tilecuş. Acestea ar fi explicaţiile cele mai plauzibile cum populaţia Tilecuşului a crescut de la 6 familii de iobagi în anii 1712-1720. venite din Câmpia Panoniei. explicaţiile acestui fenomen pot fi următoarele: 1. în care se vorbeşte numai despre 6 iobagi. aflăm că în anul 1787. la situaţia din anul 1787. în anul 1784. ocupând terenurile cele mai fertile şi alungându-i pe românii băştinaşi din proprietăţile lor. Incepând cu Secolul al X-lea. Aceştia au construit Biserica de lemn din Tilecuş. Se cunoaşte cu certitudine că numele de Indrieş a apărut la Tilecuş în anul 1782. Aşa cum am mai arătat. denumită astfel de către Secuii care au poposit aici pe la mijlocul secolului al XIV-lea. Tot în lucrarea respectivă s-a consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei care era odinioară Dacia. Călătorind în timpul istoric.

din Brusturi. construită după stilul gotic în anul 1783. care s-au făcut între secolele XII-XVI. Biserica nouă cu 5 turnuri. Odată cu efectuarea acestor recensăminte a 4 - Vedere ale celor două biserici din Tilecuş. avea să devină hrana lor de căpetenie. din trecutul îndepărtat a fost iniţial creşterea animalelor. adusă de către cineva din America. Mult mai târziu a apărut o altă plantă necunoscută. meiul. pe lângă faptul că îi deposedau de o bună parte din pământurile care le aveau îi supuneau la tot felul de dijme şi obligaţii. respectiv faţă de proprietarii de moşii unde se găseau amplasate aşezările omeneşti. aproape în fiecare an se făceau recensăminte ale populaţiilor din toate aşezările. Ocupaţia de bază a popuaţiei Tilecuşului. construită în anul 1937-1939. început şi calvarul populaţiei româneşti. de o rară frumuseţe şi Biserica din Lemn. care a fost demontată şi reclădită în curtea Muzeului Ţării Crişurilor Oradea. declarată monument istoric. „PORUMBUL" care cultivat intensiv. recensăminte care aveau ca scop aplicarea impozitelor şi ale altor obligaţii faţă de baroni. prelucrarea lemnuli şi în măsura în care a reuşit să lărgească oazele despădurite. secara. cânepa şi inul. să cultive cerealele necesare existenţei lor: grâul. făceau şi presiuni asupra lor pentru a-i obliga să treacă de la credinţa Ortodoxă la religia . perioadă în care a fost atestat şi Tilecuşul (1552). Feudalii maghiari. După atestările documentare ale tuturor aşezărilor Bihorene.

Lănţarii (inginerii 196 . după numele localităţii Tileagd. l-au afectat atât de mult pe corniţele (Prefectul judeţului Bihor. în lucrarea sa intitulată „Comitatul Bihor". Pentru suprafaţa de pământ ce le-a rămas Tilecuşenilor după aplicarea Legii dată de Măria Tereza. încât s-a îmbolnăvit de nervi şi şi-a vândut toate moşiile unui negustor bogat cu numele Brachfeld. drept acordat încă de către împărăteasa Măria Tereza. în lucrarea sa „Judeţele şi oraşele Ungariei". a „Ciupit" 200 hectare pământ din Arealul Tilecuşului. groful a spus: „Este semn rău pentru ţară când un negustor ambulant cu amănuntul. este de religie ortodoxă. Această pasăre de pradă. ale cărui înaintaşi au fost originari din Nunrenberg. având aripile prea mari. Borovszki Sandor. Un urmaş al fostului negustor s-a convertit la Religia Reformată. contele Haller Sandor era o personalitate îngâmfată. Nu se putea împăca cu faptul că ţăranii analfabeţi din Tilecuş i-au înfrânt semeţia şi orgoliul. a avut un caracter profund politic. însăşi legea de sistematizare a localităţilor. unde îi polarizau moşiile. scria că la toate recensămintele făcute populaţiei. fiind înnobilaţi de către Regele Matei Corvin prin secolul al XV-lea când au emigrat în Ungaria. cumpără moşiile de la nobili"!!!. avea moşii pe întinderea a 12 sate şi tot nu-i ajungea spaţiul. Tilecuşul apărea numai cu populaţie românească. Odată cu aplicarea acestei Legi. După ce şi-a vândut averea. Să mai notăm că mişcarea răscoalei ţăranilor din Tilecuş a luat proporţii de legendă în perioada anilor 1860-1865. ajungând Preşedinte al Prezbiteriului şi bun prieten cu Tisza Istvan. urmărindu-se deposedarea de pământ a ţăranilor. Sătenilor li-se dăduse dreptul de a folosi o arie întinsă pentru păşunatul vitelor. Haller Sandor). a degenerat în confruntări armate cu badigarzii boierului. dată de împărăteasa Măria Tereza în aul 1764. In Tilecuş. 1900 şi 1901. De altfel. numai cu locuitori români. mai vechile mişcări ţărăneşti au fost amorsate prin recadastrarea terenurilor. Dârzenia populaţiei Tilecuşului care şi-au apărat glia. Cronicarul ungur Mezosy Karolyi. ca descendent din locuitorii Nurenbergului şi se fălea cu un şir nesfârşit de descendenţi din Armata de Cavalerie. marea familie de grofi a lui Telegdi din Tileagd. populaţia satului Tilecuş a crescut. moşierul Haller Sandor. împotriva agenţilor moşierului Haller Sandor. a consemnat că la recensămintele care s-au făcut în 1890. cu blazoane înscrise pe tăbliţe aurite. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi.Catolică. aceştia s-au aflat timp de 5 ani în proces cu altă „Pasăre de pradă". ajungând la 96 de case şi 663 locuitori. aşezare unică în aprpopiere de calea ferată Oradea-Cluj. Un alto cronicar maghiar.

.

La fel viruşii malariei (boală de friguri). la suferinţele populaţiei s-au mai adăugat epidemiile care secerau zeci de vieţi omeneşti. iar în anul 1888 s-au înregistrat în sat 26 de morţi. ciuma şi holera. Nici unul nu făcuse armată până atunci. Tilecuşul. Obştea satului a stabilit următoarea măsură cu caracter permanent. izbucnit nu se ştie de unde. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. din 20 aprilie 2003). scări. După atentatul de la Sarajevo asupra prinţului moştenitor Habsburgic. topoare. Cu toate acestea au fust duşi la războiul care nu le aparţinea. obligatorie pentru fiecare bărbat valid din localitate: în caz de apariţie a unui incendiu. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. reiese că nu rare ori frigurile. victimele erau preponderent copii în vârstă sub un an. Locuitorii Bihorului de etnie română. semnal la care toţi locuitorii să pornească în fugă.arme în mulţimea de români. deţinând până în prezent recordul de longevitate a vârstei din localitate. Din Registrul morţilor aflat la Biserica ortodoxă a Tilecuşului. un număr de 26 locuitori după cum urmează: 198 . au fost vânaţi şi prinşi de către autorităţile locale cu „laţul" întocmai cum prindeau hingherii câini. căutându-se vinovaţi chiar printre sătenii care nu au fost la târg în ziua respectivă (din articolul apărut în Ziarul Crişana nr. o puternică epidemie de holeră a făcut să decedeze 46 de persoane. răspândiţi de ţânţarul Anofel. a mistuit în flăcări 6 gospodării afectând şi pe altele din apropierea lor. fără o pregătire prealabilă. a condus la decesul a 38 de persoane în anul 1875. au fost introduşi pe front în primele linii de foc. să fie anunţat clopotarul bisericii ca să bată clopotul mare. Pur şi simplu au găsit un mijloc prielnic şi justificat de a-i extermina. Un caz cu totul deosebit a fost înregistrat în registrul deceselor din Tilecuş în anul 1870. din cele două extremităţi ale satului spre centru. In toate aceste cazuri de decese. aducând cu ei: găleţi. cazmale şi orice alte unelte care ar putea fi de folos la stingerea unui incendiu. Anul 1911 a adus asupra Tilecuşului o altă nenorocire. acuzându-i pe români de instigare la ordinea de Stat. în anul 1873. o aşezare relativ mică. care prolifera în mlaştinile abundente. In urma acestei nenorociri. Inscrierea datelor de existenţă ale acestei femei au fost făcute cu litere Chirilice. Un incendiu puternic. şi-a adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. furci de fier. făceau ravagii în rândurile populaţiei. într-o dungă. înregistrându-se zeci de morţi şi răniţi. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". Pe lângă exploatarea nemiloasă a nobililor maghiari. târnăcoape. O femeie cu numele Diurcău Marinea a trăit 120 de ani.

Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. Mancu Crăciun 22. popa scăpând cu fuga pentru a nu fi ucis.Nicolae 20. Iancu Dumitru 17. Citiş Nicolae Hotăran Florian 16. Florian 5. Baciu Teodor 8. Preotul satului nu mai reuşea să-şi facă serviciul religios de înmormântări. Aproape toţi aceştia şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. A urmat intensificarea luptei de eliberare naţională. 10. Baciu Forian 4. Preotuli Vasile Chirilă iau luat toate vitele şi porcii. Nicolae 6. Puterile Antantei nu au luat în seamă Declaraţia de la Alba Iulia. după 5-6 ani. indrieş Teodor 19. cunosându-se în cercurile administrative locale ungare că dânsul a fost obstacolul redutabil de netrecut în calea maghiarizării sătenilor şi la convertirea acestora la Religia Catolică. Chirilă Dumitru 13. s-a făcut Proclamaţia în cadrul Marii Adunării de la Alba Iulia. dar şi cu epidemie de holeră care a curmat viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. 11. în urma odiosului Diktat de la Viena. Culmea ironiei a fost faptul că. Baciu C. Ca urmare. bande organizate de jefuitori au pătruns şi în Tilecuş. Cozma Simion 14.1. Baciu Vasile 15. Baciu Constantin 2. BaciuT. Perţe Petru 24. Indrieş D. Stan Gligor 26. preotului Vasile Chirilă i-a fost dat ca peste 22 de ani să fie ucis de către alte bande ungare mai „CIVILIZATE" la data de 30 august 1940 când a fost ocupat vremelnic Ardealul de Nord. Teodor 9. Indrieş Nicolae 21. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să cadă prizonieri la Ruşi şi să reuşească să se întoarcă la familiile lor. Baciu V. Tripe Ioan T. . Baciu D. din contră. debili şi plini de păduchi. Baciu Petru Chirilă Crăciun 12. Baciu Crăciun 3. luând prin violenţă vitele şi toată agoniseala oamenilor mai înstăriţi. Meşter Dumitru 23. Popovici Florian 25. Nicolae 7. cu toate nenorocirile şi victimele acestuia. a dat frâu liber claselor exploatatoare ungare şi elementelor reacţionare. Iancu Petru 18.

Ioan Ciordaş şi Dr. ajungând până la Budapesta unde în semn de umilinţă. au ridicat o pereche de opinci olteneşti lângă drapelul de stat. pe 200 . Nicolae Bolcaş din Beiuş. Armata Română eliberatoare a curăţat Bihorul de bandele jefuitoare ale statului Austro-Ungar.Bandelor de jefuitori şi ucigaşi maghiari le-au căzut victime în anul 1918 Dr. In luna aprilie 1919.

frontalul Parlamentului Budapestan. dând o lecţie de morală elementelor care au produs crime şi jafuri în rândul populaţiei româneşti. După această ispravă umoristică. Copilul copiază în mod fidel ceea ce vede că fac părinţii lui. Ceea ce i-a caracterizat pe tilecuşeni în mod deosebit. ceilalţi vecini îi săreau în ajutor atât la transportul materialelor de construcţie cât şi construcţia imobilului până la acoperiş. . Acest spirit de solidaritate umană i-a ajutat foarte mult să prospere şi să ajungă la bună stare. Armata Română s-a retras cu demnitate. Dacă vaca vecinului era gestantă. Dacă un vecin începea să-şi construiască o casă ori alte dependinţe gospodăreşti. Şi să nu uităm că educaţia copilului începe şi se face prin puterea exmplului. între cele două războaie mondiale. de într-ajutorare reciprocă în toate activităţile lor. sentimentele de solidaritate umană. Vedere de pe uliţa principală a Tilecuşului. a fost bunătatea sufletească. făcând aşa zis muncă de clacă. începând de la cea mai fragedă vârstă. Fiecare se străduia ca să muncească cât mai bine şi cât mai mult. în acelaşi spirit îşi creşteau şi îşi educau copiii. în apropierea celor două biserici şi a magazinului sătesc. S-a oprit şi s-a aşezat pe linia de frontieră stabilită de către Pacea de la Trianon. iar populaţia Bihoreana s-a încadrat în realităţile social-democratice şi politice al regatului României. ceilalţi vecini îi duceau zilnic lapte pe gratis din surplusul lor.

apoi la încărcarea pe vagoneţi cu ecartament redus. ora 6 dimineaţa până la ora 18. erau evrei şi maghiari. cei mai puţin înstăriţi. cu preponderenţă tineretul şi cei de vârstă medie. cu repaos de masă două ore). De asemenea. pentru fertilizarea pământului pe colinele Tilecuşului. eventual a rudelor ore pe zi neîntrerupt (de la apropiate. Limba vorbită era limba maghiară. vorbind cu toţii numai în limba maghiară.TILECUS 450 Pe lângă activităţile lor gospodăreşti. respectiv transportarea lor la cele 5 Tilecuşii bun gospodari cultivau şi viţa de vie gatere. care funcţionau zece pe terenurile adecvate şi numai pentru nevoile familiilor. în perioada anilor 1920-1945 . lucrau la Fabrica de cherestea Tileagd. Bărbaţii mai voinici lucrau ca Ţapinari la descărcarea buştenilor uriaşi din vagoanele CFR şi la stivuirea acestora pe terenul de depozitare. ceilalţi muncitori angajaţi din comuna La arat cu bivolii. femeile lucrau la sortarea pe dimensiuni a materialului lemnos semifinisat şi stivuirea acestuia după anumite reguli tehnice pentru uscare. întrucât atât proprietarii fabricii cât şi cadrele de conducere la toate nivelele inclusiv şefii de echipă.

In perioada dintre cele două războaie mondiale. pentru a se putea integra în colectivele de muncă şi dacă îşi doreau ca să aibă zile bune. în aceste circumstanţe. asigurându-le locuri de muncă stabile. Cu toate aceste condiţii şi un climat destul de viciat. erau numai unguri sau români maghiarizaţi care nu mai ştiau să vorbească româneşte. chiar dacă marea majoritate a locuitorilor Tilecuşului erau oameni săraci. Autorităţile Statului Român. In acelaşi timp se dovedeau a fi mai puţin prietenoşi. bun pentru prepararea untului. Tileagd şi satul Poşoloaca. Fabrica de cherestea din Tileagd a fost de mare ajutor pentru locuitorii Tilecuşului. Harnici fiind prin moştenire genetică. locuitorii satului Tilecuş au reuşit de-alungul anilor să schimbe radical înfăţişarea localităţii. chiar dacă acum trăiau într-un Stat unitar Român Naţional. în intervalul de timp 1900-2001. locuitorii Tilecuşului. situaţia lor economică s-a îmbunătăţit simţitor în primul rând datorită spirituli lor . la care am mai făcut referire. raportat la gradul de dificultate şi de calitatea muncii prestate. trebuia să înveţe limba maghiară. un câştig decent în bani. furnizori de lapte în cantităţi mici dar foarte gras. ca să nu li-se facă şicane de către partenerii de lucru pe care nu-i putea nici alege şi nici evita. dându-i aspectul unei aşezări prospere. In plus. docili în exploatare la transporturi. li-se pune la dispoziţie deşeuri pentru lemne de foc în cantităţi nelimitate şi la un preţ derizoriu. animalele cu forţă fizică deosebită. puţin pretenţioase la furaje.Bivolii. nu au interzis nciodată vorbirea în limba maghiară pe teritorul Regatului Român.

cu toate că în contextul propagandei electorale demagogice. foarte mulţi şi-au procurat ca animale de tracţiune bivoli care erau foarte rezistenţi la poveri. puţin retenţioşi la nutreţul de întreţinere. lucrat în condiţii pedoclimatice optime. nu aveau în vedere şi în atenţie starea ţăranilor. se lansa de la tribună sloganul că: „Ţăranu-i talpa ţării!" Reprezentanţii celor daouă partide politice istorice (partidul Liberal şi partidul Naţional Ţărănesc) care se succedau la putere. erau cele mai performante animale de tracţiune. această suprafaţă de pământ a fost luată prin violenţă de către grofii unguri în perioada domniei împărătesei măria Tereza. cumpărându-şi fiecare câte una sută (100) hectare de pământ din proprietatea grofuli Telegdi. în mod deosebit la arat. plus sămânţa pentru culturile anului următor. trist era faptul că după 1919. în condiţiile pedoclimatice în care îşi duceau veacul. cu ocazia aplicării Legii de sistematizare a satelor (tragerea la linie). în anul 1917 au avut inspiraţia să se împrumute cu bani de la diferite Bănci din Oradea. oferind în schimb un lapte gras din care se putea produce cantităţi apreciabile de unt. realizau recolte îndestulătoare familiilor La spălatul cânepei după topire. La executarea lucrărilor agricole. locuitorilor Tilecuşului în anii ajungând şi pentru valorificarea 1919"1960 cantităţilor cu care să-şi plătească impozitul aferent către stat. veneau în mijlocul ţăranilor numai cu ocazia . nelipsită din gospodăriile numeroase pe care le aveau. De fapt. Pentru locuitorii Tilecuşului. orientându-se în descoperirea de resurse ajutătoare. Cei mai bogaţi oameni din sat au fost fraţii Baiu Gheorghe poreclit Ştrăuţ şi Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi care. pământ aflat în hotarul satului Tilecuş.gospodăresc. putând duce fără mare efort. brazda adâncă pentru fertilizarea solului. a păturii de jos. oamenii harnici şi pricepuţi. din vechea democraţie Burghezo-moşierească ca de altfel şi a celor din zilele noastre. Nu este o fabulaţie afirmaţia că de pe o suprafaţă mică de pământ. în funcţie de minciunile convingătoare abordate. guvernanţii de atunci.

a întregului popor muncitor. timp de 15 ani. corb la corb nu-şi scoate ochii. profitându-se de aglomeraţia care era. au fraudat alegerile fără ruşine. vedeau în cabinele de votare cine cu cine votează. Pe cine a interesat în ultimii 15 ani interesele de Stat ale României şi ale celor 22 milioane de cetăţeni? care o duc din zi în zi mai greu? TOVARĂŞUL Ion Iliescu. foşti delapidatori. Mai mult. oameni buni! Ce caută aceste două elemente retrograde în fruntea forurilor Legislative ale Statului? Aceştia nu numai că nu au simţul realităţii şi onoarea patriotică de a reprezenta aceste foruri legislative. Noua Dinastie cripto-comunistă în frunte cu domnul Ion Iliescu. un agent secret îi făcea o cruce cu cretă albă pe spate. dimpotrivă. au devalizat tot ce a fost bun în Gospodăriile Agricole de Stat. care au ajuns în guvern şi în Parlament ca să ne conducă ţara spre colaps.propagandelor electorale. prin diferite tehnici draconice. Şi culmea! S-au ţinut şi se ţin de cuvânt. când au văzut că le-a sunat ceasul Istoriei. favorizând naşterea unei mulţimi de baroni din rândurile foştilor securişti. în frunte cu premierul Adrian Năstase. Pepinierele. Irigaţiile. Când ieşea omul din cabina de vot. iar în stradă îl luau în primire bătăuşii angajaţi. Serele. Jandarmii aflaţi pe teren pentru menţinerea ordinii „Nu vedeau. aplicându-li-se impozite şi pe fumurile de la locuinţe. nu au reuşit să facă şi să aplice o lege viabilă pentru înapoierea bunurilor materiale confiscate de comunişti. fie că se aflau la guvernare. Nimeni dintre noii aleşi în Parlament nu s-a gândit să de o nouă direcţie agriculturii româneşti să se organizeze noi forme de asociere în ferme mai mici.! Mai mult. aşa cum au făcut-o ei. foşti criminali. Comandanţii lor superiori erau politicieni. fie că erau în opoziţie. dar ar necesita să fie traşi la răspundere penal şi să li-se confişte toate bunurile câştigate prin falsuri şi corupţie. ai regimului totalitar. ca să le ceară votul. foşti comunişti de notorietate. după modelul ţărilor europene dezvoltate (exemplu Olanda). aruncându-le „praf în ochi". Guvernanţii din vechea burghezie. După revoluţia din 1989. Unul în calitate de preşedinte al Camerei deputaţilor şi altul. Nu auzeau nimic". Aceşti demnitari lipsiţi de demnitate. în calitate de preşedinte al Senatului. au ameninţat în mod deschis că vor obstrucţiona din opoziţie pe noii aleşi dacă nu vor adopta minciuna şi corupţia. ciomăgindu-1. nu numai că nu-i ajutau pe ţărani să ducă o viaţă mai decentă. au sărăcit ţara. Din păcate nici guvernanţii din zilele noastre nu se dezmint. foşti corupţi şi ce or mai fi fost. însuşindu-şi abominabilul dicton „SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE". dar îi îmbrobodeau cu fel de fel de taxe şi impozite. tot ce s-a muncit cu mâinile pălmaşilor. acoperindu-se cu masca democraţiei. după 15 ani de .

lăfăială în fotoliul de la Cotroceni. înainte de expirarea ultimului mandat face „Gafa .

Ca să demonstreze cât de mult şi-a iubit progeniturile de aceiaşi culoare K. Nu a graţiat nici alţi amărâţi. în timp ce valoarea reală a terenului se estima la 275. ex preşedintele ţine morţiş să se aşeze în fotoliul de Preşedinte al Senatului. Zambacului din bucureşti. . După aceste macabre greşeli politice.000 dolari.-istă. Aşa ceva nu putea să facă numai un dezaxat ca Hitler. o sumă care ar putea constitui Bugetul unei ţări mai mici şi culmea culmilor! După 7 ani de cercetări. Scena a fost văzută de întreaga ţară care a urmărit evenimentele la televizor? Ex preşedintele Ion Iliescu. Dar.000 de dolari. având un pronunţat spirit de clemenţă. In opinia Măriei Sale. mai există şi un „dar"! domnul Adrian Năstase s-a ales din această afacere cu 700 metri pătraţi de teren pe Str. Ruşinea Secolului şi „Aplauze" pentru Justiţia Română care a instrumentat dosarul cauzei. pitit cu 11. clădiri şi autoturisme. devalizatori de bănci. domnul Adrian Năstase şi-a mai adăugat o plus valoare la vistieria sa de aproape şapte miliarde lei (Trăiască PSD şi corupţii lui! tot înainte spre Europa). cu peste două mii de miliarde de lei. în exerciţiu la data respectivă. omul care a furat peste două mii de miliarde lei. călcând în picioare normele de etică morală. dacă a reuşit să conducă o ţară către colaps. a fost judecat şi condamnat la (cinci) 5 ani de închisoare. falsificatori.B. care şi aşa este alcătuit din exemplare amestecate. ce mai contează un senat. la una din aceste acţiuni devastatoare a mulţumit în mod public Minerilor pentru tulburarea făcută în capitală. Din textul acestei triste naraţiuni nu-l putem omite pe un alt fost politician deputat în Parlamentul României. fiind vorba de „Oţul" GabrielBivolaru. Nici nu observă că nu mai poate prezenta credibilitate. în ultimele zile aflat în exerciţiu îl graţiază pe Miron Cozma care. nici mai mult nici mai puţin numai de 7 ori a venit cu minerii la Bucureşti ca să obstrucţioneze şi să răstoarne ordinea de Stat. care a devalizat Banca Română de Dezvoltare. la sfârşit de mandat îl graţiază pe criminalul din vina căruia au murit zeci de persoane la Timişoara în 1989 luna decembrie şi încă 42 hoţi de marcă (delapidatori. maltratând forţele de ordine care au încercat să li-se opună şi în acelaşi timp distrugând bunuri materiale inestimabile. Se pune o firească întrebare: Cărei cauze s-a datorat faptul că Ex preşedintele Ion Iliescu.Secolului". Din această afacere. dar nu graţiază nici un amărât din cei care au fost condamnaţi la 10-15 ani de închisoare că li s-au găsit trei frunze de cânepă în buzunar.G. condamnaţi la câte 2-3 ani de închisoare pentru că au furat o pâine şi o cutie de margarina pentru a potoli foamea copiilor acasă. victime ale condiţiilor de viaţă create de către urmaşii „Epocii de Aur Cripto-comunistă".

cu ocazia sosirii trupelor de ocupaţie maghiare în 29 august 1940. Localitatea Tilecuş a avut foarte mult de pierdut în urma aplicării Diktatului de la Viena. presupunea că cel în cauză este spion. Respectând aceste norme şi reguli stabilite prin convenţii Guvernamentale ale celor două ţări. fiind tratat ca atare. după cum urmează: . Depăşirea acestei distanţe. Noua frontieră stabilită de Dictat. până lângă Praga. şi-au pierdut viaţa un număr de 29 tineri din tilecuş. Nu au de unde să-şi mai asigure necesarul lemnelor de foc pentru sezonul rece. Pentru executarea lucrărilor agricole şi pentru strânsul recoltei din proprietăţile rămase în Ungaria. cu excepţia uciderii preotului paroh al Tilecuşului. nu s-au înregistrat accidente. Dintr-odată. se găseau în lanuri la orele 5 dimineaţa. Vasile Chirilă. ceea ce constituia o mare pierdere de timp util de lucru la unele culturi. tilecuşenii se trezesc rupţi de lumea civilizată. respectiv pe coama cea mai înaltă a colinei Baranca. Cel mai apropiat centru urban era oraşul Beiuş. să ne reîntoarcem la viaţa cotidiană a locuitorilor Tilecuşului. nu aveau voie să pătrundă pe teritoriul Ungariei mai mult de un km de la linia de frontieră. din luna august 1940. Drumurile însă până la Beiuş erau complet impracticabile. în perioada celui de al II-lea Război Mondial. Posesorii acestor genuri de paşapoarte. unde s-a stabilit centrul de judeţ. atât pe frontul de răsărit cât şi pe frontul de Vest. Nu se permitea trecerea frontierei la lucru numai după orele 8 dimineaţa. trecea peste partea de Nord-vest a hotarului localităţii. venind dinspre oradea şi continuându-se în direcţia Chistag-Zece Hotare. s-au eliberat paşapoarte zonale de trecere a frontierei prin punctul fix de grăniceri. de unde îşi procurau cele necesare gospodăriei. nu mai pot merge ca să lucreze la Fabrica de Cherestea şi la Uzina de Impregnat traverse pentru calea ferată. în sezonul de vară. Grănicerii unguri înscriau în registrul zilnic toate persoanele care treceau frontiera. nu mai au unde să-şi rezolve problemele de ordin administrativ şi juridic. Nu mai pot merge la târgul săptămânal de Vinerea în tileagd. Ca urmare.După această dureroasă pagină de ruşinoasă istorie contemporană a celor ce au sărăcit ţara timp de 15 ani. se afla sub stăpânire hortistă. nu au piaţă unde să-şi desfacă surplusul lor de produse vegetale şi animale. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie. la o distanţă de 60 km. pentru săpatul porumbului şi seceratul grâului. întreprinderi la care şi-au câştigat o bună parte din săteni existenţa. Locuitorii Tilecuşului. privind trecerea frontierei prin punctul fix. o treime din suprafaţa agricolă. nu mai pot merge la moară în Tileagd. cea mai fertilă. notând ora plecării şi ora sosirii.

care a declanşat un război Psihologic. 12.Iancu Dumitru a Dărăbuţ 17. ciu Pavel a Mitri Alboai 16. dea Petru 11. tocmai acele elemente valoroase de care căutau să scape.1. la nivel universitar. irilă Crăciun a Surdului 14. poate şi mai rău decât primul. fiind recunoscut şi de Electrecord Bucureşti.Meza Crăciun a Ghiurchi Ani 26. irilă Ioan a Filipi 15. urmărindu-se cultivarea semniţei minciunii. Danşe Teodor a Jupuneasă In noaptea de 8/9 Mai 1945 Germania Hitleristă a capitulat fără condiţii. ra Nicolae 10.Iancu Petru 18.Indrieş Ioan 20. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău. au sosit în Tilecuş două camioane cu militari înarmaţi şi s-au oprit în dreptul şcolii primare unde. Baciu Aurel a lui Ştrăuţ 2. învăţătorul Petru Chirilă care a reuşit în aul 1934 să creeze cu tineretul satului. Ba Bo Bo Bo Ch Ch 9. Baciu Nicolae a Anei Uţi 8.Pende Ilie Perţe Florian Ba 28.Meşter Gheorghe a Mitruţi 25. Prima grijă a comuniştilor de la Judeţ a fost aceea ca să-l elimine pe răspânditorul de cultură al tilecuşului.Meza Gheorghe 27. Baciu Dumitru a Mihaiului 4. nu s-au .Luca Crăciun a Petelinţ 23. în 3-4 ani de zile cu muncă intensă educativă. Pur şi simplu a schimbat mentalitatea oemenilor neştiutori de carte. Acest lucru nu a fost pe placul comuniştilor pentru că mirosea a „Burghezie".Indrieş Ilie a Costani 19. Musafirii nedoriţi.Maliţa Ilie a Iii Minii 24. diu Petru. învăţătorul Petru Chirilă îşi avea şi locuinţa.Inrdireş Iosif a Huschirii 21. Din nefericire. gdan Dumitru a Moaşii 13. în ultima decadă a lunii mai 1946. a terorii şi a degradării morale a oamenilor timp de 45 de ani cu doctrina Marxist-Leninistă complet ateistă. unicul în judeţul Bihor la data respectivă. Baciu Ioan a Buri 6. Astfel. Baciu Dumitru a Găvrili 3. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute până atunci de istoria omenirii.Lele Petru 22. abia alfabetizat. Baciu Florian a Crăciunii 5. un cor mixt pe patru voci. Baciu Petru a Buri 7.

-iştii securităţii. Deştepţi şi curajoşi. cu care să poată stinge presupusul incendiu anunţat prin trasul clopotului. clopotarul a tras clopotul mare într-o dungă şi înainte de a se desmetici K.G. topoare. au sosit peste 200 de bărbaţi în faţa şcolii cu: găleţi. scări şi alte unelte din gospodăriile lor. cazmale. furci de fier. 210 .B.aşteptat la reacţia sătenilor care nu erau altcineva decât urmaşii iobagilor din vrema moşierului Haller Sandor.

da. a venit cu intenţia de a stinge un incendiu. N-au găsit pe nimeni în locuinţă numai pe „SURDA". a plecat. în primul şi al II-lea spune.Te-am întrebat unde este domnul învăţător?!! . au părăsit locuinţa în timpul nopţii fără să ştie nimeni unde au plecat. Asa se vorbeşte. luându-l prin surprindere.Clopotarul bisericii care a-iniţiat acţiunea. conform obiceiurilor noastre. plecaţi de unde aţi venit. A doua zi de dimineaţă au sosit cinci camioane cu securişti pentru ca să-l ridice pe învăţător. Eu nu stiu! . Păcat că sunteţi cătane periculoase. De data aceasta însă este vorba de prezenţa Dvs. căzuţi în lupte pentru Dacă nu ne puteţi apărarea gliei strămoşeşti. Eroilor Tilecuşului. în total 55 de eroi. a cerut ca să se facă linişte şi a spus: „Domnilor militari! noi suntem oameni paşnici. Şi voi sunteţi frumoşi. iar învăţătorul Petru Chirilă şi familia sa. . noi avem nevoie de acest învăţător şi nu-l lăsăm să plece nicăieri. Suntem prea mulţi ca să faceţi uz de arme şi vor mai veni şi alţii care din motive bine justificate încă nu au ajuns!" Cele două camioane cu militari au plecat fără zgomot. vă rugăm să Război Mondial.Surda: Cum? Ce? Haa!. aici şi vă rugăm respectuos să ne spuneţi ce poruncă aveţi pentru învăţătorul nostru? Nu are nici un Această fotografie reprezintă Monumentul secret faţă de noi. Mulţimea care s-a adunat aici cu fel de fel de unelte. Este un om frumos da şi deştept foc. lăsându-şi acasă o vecină.Aaa! da. care făcea parte din echipa culturală şi juca foarte bine „Rolul Surdei" în piesă.Dar unde a plecat? De unde să ştiu eu unde a plecat? Unde a văzut lumea cu ochii! Ce? sunteţi atât de proşti ca să nu înţelegeţi că nu putea să spună unde se duce.Unde-i domnul învăţător? . nu aud bine! Ce vreţi? (îşi pune mâna pâlnie) . a plecat supărat! .

de-a dreptul dramatic.Cele cinci camioane cu securişti. având asupra sa un act semnat de către Gheorghe Gheorghiu Dej şi de Emil Bodnăraş. la vârste premature. Organelor politice judeţeneşti şi orăşeneşti nu le-a fost pe plac această imunitate. Mircea Maliţa. nu aveau nevoie de cultură şi de oameni care gândesc creator.C. dar nu au avut curajul să o încalce în mod direct. de către cozile de topor ale acelor organe politice până când l-au scos din învăţământ. până la pensia pentru limită de vârstă. că se face o „Rocadă" a cadrelor. La noua catedră unde a fost transferat. Ultimii ani de activitate ai patriotului şi talentatului om de cultură. învăţătorul Petru Chirilă s-a reîntors la domiciliu după 3-4 luni de zile. a fost boicotat tot timpul din umbră. Aceste măsuri erau gândite încă înainte de a lua sfârşit cel de al Il-lea război mondial. Odată cu această mişcare au desfiinţat şi formaţia culturală din Tilecuş: corul mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori. a fost foarte dureros. i-a prestat în calitate de director al Căminului de Bătrâni din Ciutelec. a fost necesar ca să mai mişte de pe posturi mai multe cadre didactice din satele bihorene. Pentru noul regim era important să aibă câţi mai mulţi „Roboţi" care să nu comenteze măsurile diabolice primite de la Cominternul din Moscova. chipurile. după ce „SURDA" i-a ridiculizat cu ironiile ei finuţe de „artist amator". Au găsit un alt mijloc pentru a-l desfiinţa şi îndepărta pe învăţătorul Petru Chirilă din Tilecuş. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă. Aceştia erau consideraţi a fi periculoşi. duşmani ai regimului. se poate trage concluzia că şi supărarea poate să fie o boală cauzatoare de moarte. au făcut din nou cale întoarsă fără prada pe care contau. Pentru punerea în aplicare a acestei mârşăvii. Comuniştii.T. puse în valoare cu multă trudă de către împătimitul de cultură Petru Chirilă. Am cunoscut o vorbă din popor care spune: „Să nu-i dea Dumnezeu omului atâta suferinţă câtă poate ca să ducă". individuală. investit cu timbru sec şi cu ştampila Preşedenţiei Consiliului de Miniştri. la noua formă colectivă. Era Opera foarte bine pusă în scenă de către Primul Secretar ar Comitetului Central U. S-au stins din viaţă amândoi soţii. transferându-l în anul 1948 la Şcoala Primară din comuna Brusturi judeţul Bihor. rupt de oamenii care îl adorau. în cazul acestor doi oameni cu adevărate valori morale şi intelectuale. Ar fi fost prea riscant pentru ele. Este adevărat că ţărănimea română practica o agricultură de subzistenţă. formaţii culturale ce nu se găseau la data respectivă în nici o altă localitate din judeţul Bihor. răspânditori de cultură. Obiectivul prioritar al consilierilor sovietici a fost aplicarea procesului de socializare a agriculturii. însă . în prima etapă de cucerire a puterii. act prin care i se asigura imunitate în faţa organelor represive. cu atelajele ce le aveau în gospodăriile lor. judeţul Bihor.

prin priceperea şi hărnicia care i-a caracterizat. obţineau produse ecologice în cantităţi suficiente pentru necesarul .

prima măsură a fost stabilirea predării către Stat a cotelor obligatorii de: grâu. jegosi şi leneşi. li se confisca marfa şi li-se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. Volumul cotelor a fost ridicat mereu până la limita imposibilului.familiei. Se pune întrebarea firească: de unde va avea acest gospodar sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă?! Ooo! Nu! Asemenea întrebări nu se puteau pune când era vorba de adaptarea la noile condiţii de viaţă impuse de Partidul Unic. dacă erau descoperiţi de către politruci. In Rusia a fost nu numai justificată dar şi necesară organizarea colhozurilor. zi-lumină. de la primul până la ultimul erau beţivi. Ca urmare. comercianţii evrei cupărau şi expediau la export. în timp ce un pachet de tutun ordinar costa trei lei. în misiunile ce li s-au încredinţat. iar politica Partidului Comunist Român era o copie fidelă a Stalinismului. din lipsă de furaje cu ce să le întreţină. Numai femeile lucrau întinderile mari de pământ ce le aveau. în cel de al II-lea război mondial. în prima fază au condus la reducerea numărului de animale în gospodăriile oamenilor. Au fost cazuri când gospodarii care altădată au dus în gospodăriile lor câte 2500-3000 kg grâu. numai 100-150 kg grâu. o familia compusă din 4-5 persoane.S. păsări. şi-a exprimat gândurile cu . au fost exterminaţi peste 3 000 000 (trei milioane) de cioloveci. Pentru înfăptuirea Socialismului victorios în U. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru socializarea agriculturii şi le-au împrumutat de la „invincibilul" partid al marelui popor rus. în timpul verii. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. femeile rusoaice. produse prin muncă grea. lână etc. secară. Tânărul locuitor al Tilecuşului. Ioan Urs.R. când se treiera grâul. după ce a băut la bufet 2-3 pahare de tărie. abia reîntors din prizonierat de război. Chiar şi pe front. stătea în mod permanent lângă batoza de treierat. din 150 kg grâu trebuia să mănânce pâine în 360 de zile. Aceste măsuri diabolice. întru-cât bărbaţii ruşi din mediul rural. activistul comunist Pintye Emeric de la Plasa Tileagd. pentru valorificare ca să-şi plătească impozitele şi pentru asigurarea seminţei necesară culturii anului viitor.. lapte. unt. să ducă acasă după reţinerea cotelor obligatorii către Stat. ouă. Bine-nţeles că la nişte preţuri de batjocură. s-au dovedit a fi mult mai eficiente decât bărbaţii. din ordinul marelui conducător Stalin. Prin anii 1930-1940 de pe piaţa liberă Orădeană. Oferta era atât de mare încât preţul grâului la kilogram era de un leu calitatea I-a.S. fără alte venituri suplimentare. urmărind după grafic cum se respectă jefuirea oamenilor de bunurile lor. orz. pentru a constrânge ţăranii să organizeze gospodări agricole colective de producţie (Colhozuri). care au participat în număr mare. Deci. sute de vagoane de grâu săptămânal după strângerea recoltei.

treptat au început să se înscrie în colectivitate. au început să obţină rezultate din ce în ce mai bune. două batoze de treierat grâu. au obţinut o . ei nu începeau lucrul până când nu spuneau „Doamne ajută-mă" şi după încheierea fiecărei zile de lucru.voce tare. animale şi atelaje de lucru. Se spune că timpul cicatrizează rănile şi că obişnuinţa devine o a doua natură. închizându-li-se gura la toţi. 3 trioare pentru grâu. consideră că hrana lui este cea mai gustoasă. om de rea credinţă. 9 semănători pentru porumb. aşa cum de fapt s-au petrecut lucrurile în toate localităţile rurale ale judeţului Bihor şi ale întegii ţări. Acest incredibil eveniment a băgat groaza în oamenii satului şi în satele vecine. 175 de grape. una vânturătoare. avea agăţăat de gât Stigmatul de condamnat politic. repede. Inventarul mijloacelor de producţie se compunea din: 87 cai de tracţiune. harnici fiind prin moştenire genetică. 4 boi. Pentru aceste câteva cuvinte. Pe parcursul timpului. tilecuşenii care au posedat pământ. în primul an de activitate colectivă. două ateliere de fierărie. 200 căruţe. iar după executarea pedepsei. care deţineau 714 ha pământ arabil. Oamenii satului au privit cu seriozitate drumul ce-l aveau de urmat. Pedeapsa a executat-o în întregime la vestita închisoare din Aiud. Constrânşi prin aceste măsuri diabolice şi ne având nici o altă alternativă. a informat organele de securitate (KGB-ul) românesc luat după tiparele sovietice. în urma Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 35 iunie 1949. un locomobil cu abur şi un cazan pentru fiert palincă de prune. au început să se adapteze la noile condiţii. 12 semănători pentru grâu. Dar să nu dramatizăm lucrurile şi să renunţăm la metafore. însumând în cursul anului 800 de membrii cooperatori. adio pentru totdeauna frumoaselor Şezători unde mergeau fetele seara cu furca să toarcă fuiorul şi să primească flăcăii din când în când cu gogoşi calzi şi cu cirighele. lipsit de orice drepturi civile. Cu baza materială de care au dispus. In urma seismului prin care au trecut schimband o formă de viaţă liberă cu altă formă necunoscută. repejor a fost judecat şi condamnat la 4 ani de închisoare. două prăsitoare de porumb cu tracţiune animală. tilecuşenii. Deci. Odată cu constituirea Cooperativei agricole de producţie Tilecuş. în ciuda faptului că doctrina celor care le stabilea norme de lucru erau complet ateişti. îşi făcea semnul crucii şi spunea: „Doamne îţi mulţumesc că m-ai ajutat". spunând că atâta timp câtva trăi el nu se va organiza gospodărie agricolă colectivă în satul său! Cineva. s-au desfiinţat toate loturile mici pentru cultivarea cânepei. cu toate bunurile lor proprietate personală „DE BUNĂ VOIE ŞI NESILIŢI DE NIMENI". 190 pluguri cu câte o brazdă. 211 ha păşuni şi 30 ha fâneţe. Ioan Urs. Şi viermele care trăieşte în hrean. la 13 martie 1962 s-a constituit Cooperativa Agricoiă colectivă de producţie Tilecuş. Adio furcă cu fuior.

cantitate de 797 kg grâu boabe la hectar şi 678 kg la porumb. De la aceste rezultate de început. prin aplicarea unei agrotehnici .

veterinari şi altele. Incepând cu anul 1966. Bine înţeles că era necesar ca să contribuie fiecare locuitor cu cota-parte din valoarea lucrării.000 lei fiind suportat în întregime de către locuitorii satului. atât la întreprinderile Agricole cât şi la Staţiunile de Maşini şi Tractoare. să elimine construcţiile clădite până în 1945 şi să construiască case noi. domnul profesor loan Meza. Pe parcursul timpului s-a dezvoltat învăţământul industrial Agricol.. dar noile locuinţe au fost dotate cu mobilă stil. unii mai puţin avizaţi. unde au fost pregătiţi tehnicieni agricoli. Nu numai atât. Lucrarea a costat 660. vorbindu-le pe înţelesul tuturor despre avantajele mari care le-ar aduce realizarea acestui deziderat. adresându-i odată cu mulţumirile şi scuzele de rigoare pentru atitudinea lor anterioară. producţia de cereale a crescut în mod progresiv. cu camere spaţioase şi cu geamuri mari. a deschis drumul tilecuşenilor spre civilizaţie. acoperite cu ţiglă nouă. fiu al satului din moşi strămoşi. acoperind distanţa de 8 km lungime. fie la Cooperativa agricolă colectivă fie la Fabrica de cherestea sau Uzina de impregnat CFR.C. S-au adunat banii necesari şi s-au început lucrările care au fost terminate în anul 1968. zootehnişti. Aceşti primi absolvenţi au fost angajaţi în masă. începând cu anul 1965 s-a schimbat şi structura socială a Tilecuşului. respectiv la Staţiunea de maşini şi tractoare. precum şi la alte unităţi de Stat. folosind ca material de construcţie cărămidă arsă şi elemente din B. Această inestimativă lucrare. Partea bună a fost că marea majoritate au înţeles avantajele iniţiativei. situaţia economico-financiară a fiecărui individ şi pe familii. respectiv întreaga aşezare. tractorişti. oamenii au început să-şi revizuiască gospodăriile. covoarea persane pe jos. A mai însemnat emanciparea şi lărgirea orizontului cunoaşterii. au venit ca să-i mulţumească directorului Şcolii pentru iniţiativa luată. fiecare din persoanele ajunse la majorat. cultură şi confort. Mulţi dintre absolvenţii acestor discipline au fost angajaţi la Cooperativa agricole de producţie Tilecuş unde au lucrat până în anul 1992 când s-a destrămat unitatea. a luat iniţiativa pentru introducerea curentului electric în localitate. a luat legătura cu toate familiile din sat. Ca urmare.A. In acest scop. combinieri. încadraţi fiind în muncă. maşini de spălat rufe şi alte aparate electrice de uz gospodăresc.corespunzătoare. televizoare. ajungându-se în anii 1979-1980 la o producţie de 1. Ca la orice noutate. s-a îmbuntăţit substanţial. când au apărut primii absolvenţi a-i şcolilor profesionale şi ale liceelor de specialitate.250 kg grâu la hectar şi 2293 kg porumb boabe la hectar. au rămas sceptici. Introducerea curentului electric a însemnat pentru înteraga populaţie luarea contactului cu lumea civilizată prin intermediul radioului şi al televizorului. frigidere. . Acei săteni care iniţial s-au opus lucrării de electrificare a localităţii.

Astfel. Tot ca o realizare de construcţie şi tot în aceeaşi perioadă de timp o putem evidenţia Casa de rugăciune a credincioşilor Penticostali din Tilecuş. construite în acest interval de timp după cum urmează: trei săli de clasă lângă şcoala care a fost construită în anii 19251927. din beton şi B. o bibliotecă cu sală de lectură. Un cămin cultural cu 450 de locuri. Trebuie să precizăm că toate aceste edifici poartă amprenta iniţiatorului. când au fost terminate lucrările de astfaltare a drumului din întreaga localitate. Construcţia a fost făcută din cărămidă arsă şi beton armat. rapiţă şi plante furajere. lupin. având 4 săli de clasă. trei camemere pentru materiale didactice şi un grup sanitar. pe locul unde s-a aflat Primăria Tilecuşului când avea titlul de comună (1935-1939). a crescut considerabil ca urmare a hărniciei oamenilor muncii numai că doctrina comunistă suferea de fobia centralizării. cânepă pentru fibre. sală de cultură cu instalaţii pentru cinematograf plus două încăperi pentru alte activităţi. conducătorii . ajutat în primul rând de către devotata sa soţie. învăţătoarea Valeria Meza şi de celelalte cadre didactice care se poate spune că au „rulat" prin Tilecuş în primii lor ani de activitate. cartofi. Averea Gospodăriei colective Tilecuş. în care au fost crescute 400 de bovine şi un saivan cu 600 de oi. Aceste creşteri de producţii au condus la dezvoltarea secotrului zootehnic. legătură cu şoseaua naţională Oradea-Cluj prin Tileagd şi cu oraşul Beuiş prin Vârciorog.Viaţa confortabilă a tilecuşenilor s-a îmbunătăţit şi mai mult începând cu anul 1973. fiind născut în Tilecuş şi dăruindu-şi o bună parte din viaţa sa educaţiei generaţiilor de copii născuţi în satul său natal. profesor Ioan Meza şi fost Director al Şcolii Generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv. floarea soarelui. construită prin contribuţia credincioşilor.C A. Pe lângă aceste produse de bază se mai cultivau ovăz. Lucrarea a fost făcută în anii 1961-1964 şi a costat 150 000 lei la valoarea leului din anul 1960. Să mai notăm că după colectivizarea agriculturii. un laborator. o sală profesorală. pe terenul care li s-a donat în strada Veljului.oglindind creşterea puterii economice a proprietarilor. zidite din cărămidă arsă. în următorii 45 ani s-a trecut de la agricultura de subzistenţă la aceea de producţie intensivă. costând peste 450 000 lei. o cancelarie. bibliotecă. începând cu anul 1980. obţinându-se atât la grâu cât şi la porumb între 80 şi 100 vagoane anual. construindu-se 3 grajduri mari. Imbunătăţirea puterii economice a locuitorilor Tilecuşului în perioada anilor 1962-1992 se mai reflectă în edificiile de interes general. unele chiar şi cu etaj. sfeclă de zahăr. au apărut în Tilecuş o nouă generaţie de construcţii de locuinţe cu dotări igienico-sanitare. în perioada anilor 1974-1978 s-a construit o nouă şcoală cu un etaj. Tot în acest interval de timp s-a mai construit un Magazin sătesc în mijlocul satului.

făceau promisiuni lucrătorilor că vor primi plată mai bună. oamenii nu au gândit lucid în . Uileacul de Criş. Poşoloaca şi Călătani. în marea lor euforie a momentului. Oamenii munceau sârguincios tot anul. Cunoscându-se fenomenul cât şi cauza dreaptă a truditorilor. Bălaia. întrucât muncitorii. Parcă toată lumea avea o premoniţie că are să se întâmple ceva. dând speranţe oamenilor de mai bine. unităţii agricole de la Centru şi activiştii de partid de la centrul de comună. la lucrările de întreţinere a culturilor precum şi la recoltarea acestora. care gândesc simplu şi la obiect. paznicii se prefăceau că nu văd nimic. cu un anumit interes economic pe care nu trebuia ca să-1 cunoască „Pălmaşii". Pe neaşteptate a venit Revoluţia din decembrie 1989 care a schimbat totul. înainte de recoltări. cum erau obişnuiţi. muncitorii sustrăgeau în ascuns din recoltele ajunse la maturitate. Bine înţeles. fenomenul nu a mai putut fi înlăturat. în anii următori. La plată însă. pentru munca depusă. au administrat bunurile produse de Gospodăriile agricole Tilecuş. Aceste organe. în baza indicaţiilor primite de la Judeţ. Cu toate măsurile de pază luate prin Gărzile Patriotice. atât în produse cât şi în bani. li-s-a dat jumătate din ceea ce li s-a promis. au trăit cu convingerea că au fost înşelaţi. Din această cauză.Aşa arată casele din Tilecuş în prezent. Fotografia a fost realizată în anul 2000. A fost însă o mare dezamăgire. în şedinţele de bilanţ care aveau loc iarna. cu antene parabolice şi cu autoturismul în faţa casei. Nimic nu mai mergea cum ar fi fost de dorit.

iar tineretului care a mai rămas în sat nu-i place ca să mai lucreze pământul. Dar până când?!! Mişcarea demografică a Tilecuşului Din documentele consultate la Arhivele Statului. cu pensiile celor îndreptăţiţi. au crescut substanţial preţurile la toate prestaţiile de servicii (lucrări mecanice). proprietarii de pământ în starea lor individuală nu mai aveau animale de tracţiune. Aşa se explică faptul că circa 50% din suprafaţa agricolă a Tilecuşului a rămas la odihnă. Primul lor gând a fost a omului din „PREISTORIE" pe ce să pună mâna şi cu ce să se aleagă din rezultatele muncii celor mulţi timp de 30 de ani cât s-a format patrimoniul Gospodăriilor Colective. filiala Oradea. nu şi-au format această deprindere din adolescenţă. Oamenii şi-au luat pământurile cu care au intrat în colectivitate. dealungul celor 30 de ani.P. încet. nu mai aveau îngrăşămintele ecologice tradiţionale.A. După Revoluţie.. Pe de altă parte. dacă nu şi să ajungă vedete la Hollywood. Aceste boli au făcut 110 victime omeneşti. viseză „Cai verzi pe pereţi". nu ştiu preţui ţărâna pentru care moşii şi strămoşii lor şi-au dat viaţa. Cu alte cuvinte. unul după altul şi-au făcut bagajele sumare şi au plecat până la capătul drumului. Tot în acelaşi document se menţionează că în anii 1873-1875 a fost în localitate epidemie de Ciumă şi de Holeră iar în anul 1880 a bântuit malaria. am găsit un document care atestă că localitatea Tilecuş. dar nu şi inventarul gospodăresc care s-a evaporat. încet. demolând C. în anul 1787 avea 81 de case. 90 de familii şi 416 persoane. . nici măcar unelte de lucru rudimentare pe care le-au avut anterior.-ul au sărit din lac în puţ.perspectivă. S-au şcolit şi odată cu emanciparea. Din anul 1990 până în anul 1997 părea totuşi că treburile merg destul de bine. pregătindu-se trecerea ei în conservare. Subvenţiile primite de la Stat erau mai mult simbolice. mai soseşte lunar poştaşul aproape în fiecare casă. Nu şi-a dat nimeni seama că adevăraţii ţărani care iubeau pământul şi care la orele 5 dimineaţa se găseau în lanuri la lucru. în anii 1990-1992 s-au destrămat toate Cooperativele agricole colective. Se pune legitima întrebare? Spre ce direcţie se îndreaptă agricultura Tilecuşului? Singura soluţie ar fi înfiinţarea de mici ferme asociative. în mod deosebit acei oameni care se mai găseau pe posturi de „Gânditori". Incepând cu anul 1997. preponderent în rândul copiilor şi a celor de vârsta a 3-a. Şi mai era ceva foarte important. nu aveau nici piaţă de desfacere pentru plusul de produse peste coonsumul familiei. Aceasta cu atât mai mult că Fabrica de Cherestea Tileagd şi-a încetat activitatea din anul 2002 iar uzina de Impregnat traverse CFR Tileagd şi-a diminuat foarte mult obiectul muncii. Deocamdată.

La Recensământul populaţiei din anul 1880. 86 Ştie un. RRefor.Total Total Starea civilă gureşte Bărb. Femei Nec. . Chirp. 158 438 432 553 258 56 3 Pereţii caselor Piatră Păm. s-a datorat epidemiilor de Ciumă şi de holeră. Şi de aici se poate observa tendinţa cancelariilor ungare de a diminua numărul locuitorilor de etnie română. La recensământul din anul 1910 Scrie şi cit. boli care bântuiau periodic pe teritoriile Bihorene. Mozaică 660 22 10 Nota redactorului: în Tilecuş nu a existat niciodată unguri şi nici zece evrei în acelaşi timp. au rezultat următoarele Număr . 682 Români MMag. de case 119 Total pers. Căsăt. Lemn 2 2 2 150 Populaţia Tilecuşului în anii 1850-1910 1850 410 1857 386 1870 511 1880 403 1890 540 1900 682 1910 870 Descreşterea numărului de locuitori din anul 1857 faţă de anul 1850 şi din anul 1880 faţă de anul 1870. Div. A existat un singur evreu temporar. Văduv. 660 22 Izraeliţi 10 Ortod. având o mică prăvălie. de case 84 Total persoane 403 Ortodocsi 1 Izraeliti .4 Limba Maternă Romana Ebraica 399 4 399 La recensământul Populaţiei din anul 1900 Sup. jugăre 3536 Nr.

pers. Tig. - Evrei - Slovaci - Tigani - La recensământul din anul 1956 Total pers. 294 Total pers. 553 Femei 568 Romani 1121 Mag. Slov. 1216 0-9 ani 22 10-19 ani 169 20-44 ani 363 45-64 ani 326 65 ani şi peste 136 La recensământul din anul 1992 Nr.d e gosp. de Total Bărb. 226 Total pers. Mag. Femei 0-9 an 10-19 20-44 45-64 65 si gosp. de gosp. 906 Ortodoxi 704 Greco-cat. 1180 Bărb. 1076 Din care Bărb. 4 Baptişti 4 Penticostali 193 . an 576 604 207 208 435 254 Femei 0-9 ani 10-19 ani 20-44 ani 45-64 ani 65 şi ani 76 La recensământul din anul 1977 Total pers. 957 1 2 10 Recensământul din 30 decembrie 2002 Total pers. - Germ. Femei 536 540 Sub 7 253 Pe grupe de vârstă 7-12 13-19 20-64 65 şi peste 171 134 486 33 Recensământul din anul 1948 Nr. 360 970 496 474 107 115 265 287 196 Rom. 1121 Barb. 1 Reform.Recensământul din anul 1938 Nr.

Atât coloniştii Romani cât şi populaţia geto-dacică. în călătoria lor misionară. Apostolul Pavel şi Apostolul Andrei. moartea şi învierea Sa. Lipsa de iniţiativă şi de interes pentru înfiinţarea de ferme mici asociative. erau un popor credincios. din următoarele cauze: 1. începând cu anul 1992 şi până în prezent. Locuitorii Tilecuşului. au venit nici mai mult nici mai puţin decât din Asia! Revenind Ia credinţa religioasă a Tilecuşenilor. Formele de viaţă au evoluat în timp. e) Despre viaţa spirituală. 3. 2. cu toate încercările cercurilor maghiare. în aceeaşi perioadă de timp. Căutând la izvoarele Istoriei vom afla că Geto-Dacii. încă de mici copii am învăţat că românii s-au născut creştini. După întemeierea Bisericii Creştine şi după coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Isus Hristos în ziua Cincizecimii la Ierusalim. şi-au însuşit noua credinţă. atât romanii cât şi getodacii şi-au însuşit credinţa propovăduită de sfântul Apostol Andrei. popor care după „minţile luminate" ale unor cronicari maghiari. Biserica şi Şcoala Din istoria religiilor. aşezată . Din aceste două popoare s-a născut poporul român. 4. Lipsa de interes pentru cultivarea pământului pe toate suprafeţele arabile existente. Şi ceea ce este cel mai grav. venerându-l pe zeul lor Zamolsche. ca să-i convertească la religia catolică şi să-i maghiarizeze. Cu alte cuvinte. Imperiul Roman a cucerit Dacia şi a transformat-o în Colonie Romană. se poate pune pe seama factorilor economici care lasă mult de dorit.încetarea sau reducerea activităţilor industriale în zonă. In cadrul convieţuirii populaţiei autohtone din fosta Dacie. un popor atât de mare. iar oamenii s-au adaptat la noile condiţii. sub a cărei stăpânire au supravieţuit 5 secole. cu coloniştii Romani s-au făcut căsătorii mixte şi din această simbioză a luat naştere poprul român. de la începuturi şi-au construit o biserică din pământ bătut şi din chirpici. au dat noi orizonturi credinţelor religioase. au ajuns şi în peninsula Balcanică unde au propovăduit Creştinismul la toate popoarele. toţi locuitorii au fost şi au rămas creşitni ortodocşi. Aceasta este explicaţia care atestă că poporul român s-a născut creştin. vom'arăta că de ia întemeierea acestei localităţi. Cercurile eclisiastice de la Budapesta şi-au făcut multe dureri de cap pentru a descoperi cine şi când a încreştinat poporul român. mentalitatea de a câştiga bani pentru nemuncă.Scăderea numărului populaţiei din Tilecuş. Naşterea Sfântului Isus Hristos. în perioada din comuna primitivă. dacii renunţând la idolul lor „Zamolsche". a-i căror urmaşi suntem. după puterea lor de înţelegere.

Aşa cum am arătat. Prima inserpţie sună aşa: „Această Biserică cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril. la frontierea care păzea Transilvania. denumită Biserica Pustie. pârâu de munte prin care se zbenguia o mulţime de păstrăvi. Populaţia din acest sat. Din inscripţiile chirilice interioare reiese cine au fost ctitorii Bisericii şi etapele de construcţie ale acesteia. în urma unor neînţelegeri cu mai marii săi. foarte ospitalieră. l-au ascuns în Biserica pustie. care aşezau vicari la Oradea. în partea centrală a Tilecuşului. Am fost şi eu la Valea Roşie când eram copil mic. Din lucrarea „Monumente Istorice Bisericeşti ale Eparhiei Ortodoxe Române Oradea" reiese că un subofiţer al armatei Austro-Ungare.în afara localităţii. cu turla în stil gotic şi corpul Transilvănean. Fundaţia a fost făcută din bolovani mari de piatră. construit de căte taică-meu în curtea casei. A doua inscripţie spune: „Al II-lea ctitor fiind Mane Teodor. dependent de Episcopia Aradului. birău mare meşter a satului. construirea bisericii din Tilecuş a început în anul 1783 cu banii donaţi de către Filimon Gligor. însoţindu-l pe taică-meu în carul cu boi. înainte de a pleca să se Asocieze Răscoalei lui Horea. In anul 1783 a început construirea Bisericii din lemn masiv de stejar. aşezându-se mâlul printre pietre pe fundul văii. paroh fiind Popa Gligorie. s-a constatat că cei 100 florini aur donaţi de binefăcător. s-au şi gătat sub biraiele şi . ctitor şi mijmanh fiind atunci 1783". aflată în stare de ruină şi i-au asigurat hrană şi toate cele necesare în ascunziş cât timp a considerat el ca să fie ferit de urmăritori. necesară la fundaţia grajdului din lemn. Credincioşii din Tilecuş se aflau sub jurisdicţia duhovnicească a Episcopilor Ortodocşi din Arad. I se spune Valea Roşie pentru că o parte din afluenţii ei veneau de la Cornet-BulzDobreşti unde se găseau mari zăcăminte de Bauxită care făcea ca apele din precipitaţii să devină roşiatice. aduşi din Valea Roşie care trece prin sudul comunei Vârciorog. cu numele Filimon Gligor. pentru a aduce piatră din vale. nu sunt suficienţi pentru a termina construcţia în forma în care a fost proiectată. fără ca să aştepte de la dânsul vreo răsplată. Preoţii care au slujit au fost foarte săraci şi prigoniţi de autorităţile conducătoare ale vremii. Abia numai în anul 1920 s-a înfiinţat în Oradea Episcopia Ortodoxă de care aparţinea şi Tilecuşul. înconjurată de un brâu în formă de funie şi un mic coridor. Cel de al doilea ctitor care a contribuit cu bani la terminarea bisericii a fost localnicul Mane Teodor. a donat sătenilor din Tilecuş suma de una sută florini aur. a părăsit armata şi s-a refugiat în satul Tilecuş. de noi s-a făcut din cheltuiala răposatului Rumân Filimon Gligor. Recunoscător pentru ajutorul primit. pe măsură ce au avansat lucrările de construcţie. cu îndemnul ca să-şi construiască cu ei o biserică nouă. In anul 1792 s-a înfiinţat în Oradea un consistoriu Ortodox cu un vicar.

225 .

In anul 1965 când a fost restaurată Biserica din lemn declarată Monument Istoric. nicolae Bălan. fiind Patriarh al României înalt Preasfinţiile lor Dr.A.S. se mai găseau în interiorul acestei biserici următoarele obiecte de cult vechi: . din lemn de stejar. veniţi în Tilecuş din zona Bradului judeţul Hunedoara. Mulţumiţi de locurile unde au ajuns.chitoriile lui Baciu Ioan şi Baciu Dănăilă. o adevărată bijuterie de artă fără concurenţă pe Valea şi terasele Crişului Repede. a rezistat cu brio secolelor care au trecut. iar în cursul anilor 2003-2004. Bizantin şi oriental.Subprefect al judeţului Bihor. Unul. de către vandalii armatei hortiste. Mitropolit al Ardealului I. Nicolae pOpovici. având aspectul unei catedrale. inclusiv Augustin Chirilă . degradându-i-se numai acoperişul din şindrilă şi picturile interioare. aflată pe păşunea obştei în parcelele Rovina şi Mezărători. In anii 1937-1939 s-a construit în Tilecuş o nouă Biserică ortodoxă. Dr. sprijinit pe patru stâlpi din beton armat şi patru mai mici.P. cu 5 turnuri. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic. care au venit ca trupe de ocupaţie ale Ardealului de Nord. Fondurile necesare construcţiei acestei noi biserici au fost puse la dispoziţia locuitorilor de către Subprefectul judeţului Bihor Augustin Chirilă. Pisania din interiorul Bisericii cuprinde următorul text: „Construirea acestui Sfânt lăcaş cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril în anii de la Hristos 1937— 1939. fost subprefect al judeţului Bihor. Miron Cristea şi Dr.S.S. fiul cel mai mare al Preotului Vasile Chirilă din Tilecuş. Construirea Bisericii a fost executată de căte fraţii Vasile şi Toader Indrieş. iar mai târziu Primar al Municipiului Oradea. în timpul domniei Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea. prin mila zmeritului zugrav Mihail Polacek 1793". fiind tineri necăsătoriţi şi-au întemeiat fiecare câte o familie şi nu au mai plecat din sat. producând mari stricăciuni boitei care a fost refăcută de către Direcţia Monumentelor Istorice. i s-a înlocuit întreg acoperişul din fondurile Asociaţiei Internaţionale ale Monumentelor Istorice. la care s-au mai adăugat banii obţinui din tăierea şi vânzarea unei frumoase păduri de stejar. reuşind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia" a Tilecuşului. Această informaţie a fost primită în anul 1967 de la Augustin Chirilă. în anul 1965 a fost restaurată prin grija Statului Român. Dr. martirizat la 29 august 1940. Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră. cel mai mare pe bolta bisericii. Nicolae Munteanu. Construcţia propiu-zisă. lateralele. în continuare sunt redaţi toţi'acei care au contribuit la ridicarea Bisericii. distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperişul de şindrilă. Episcop al Oradiei P. cu ciubere la schimb pe grâu şi alte cereale.

Icoană pe sticlă reprezentând Răstignirea Domnului.Icoană pe sticlă reprezentându-1 pe Sfântul Nicolae.Icoană pe sticlă reprezentând Naşterea Domnului. 5. De o deosebită valoare artistică sunt picturile pe lemn sau sticlă ca: 1.Icoană pe sticlă reprezentând Buna Vestire. Antoleghier tipărit în anul 1798 la Sibiu. au fost tipărite cu litere Chirilice.Icoană pe sticlă reprezentând Sfânta Treime. Liturghier tipărit în anul 1798 la Buda. Botezul şi înălţarea la ceruri. Penticostar tipărit în anul 1700 la Sibiu. reprezentând Aşezarea Domnului în Mormânt. în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinţi şi 12 figuri fără ramă. 4. Cazanie tipăfit în anul 1799 la Sibiu. Inventarul mai sus prezentat este completat de un Candelabru având o rară frumuseţe. Pe iconostasul Bisericii. 4. unul reprezenta Uciderea balaurului de către Sfântul Gheorghe. care este de asemenea foarte vechi. Ambele icoane sunt foarte vechi şi au fost pictate. In interiorul Bisericii s-au mai aflat prapori foarte vechi. 3. 8. 5. în centru are un vas de porţelan cu pictură florală. foarte veche. 3. reprezentând „Botezul Domnului" din care lipseşte partea dreaptă. Molitvelanec tipărit în anul 1700 la Sibiu.Icoană pe sticlă reprezentând-o pe Sfânta Măria. cu diferite scene religioase. 6.Evanghelia tipărită în anul 1859 la Sibiu. Dintre broderii s-au păstrat doar un patrafir brodat cu fir de aur. ceea ce dovedeşte legăturile dintre Românii celor două părţi ale Munţilor Carpaţi. 7. Cărţile mai sus arătate. 7. Evanghelia tipărită în anul 1768 la Blaj. încadrată de scene privind prinderea şi Răstignirea Domnului Isus. probabil odată cu pictarea Biserricii de către Mihail Polacek. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. ştearsă de mulţimea anilor pe care i-a străbătut. reprezintă scene cu 227 . Icoana de lemn pictată în ulei. iar unele manuscrise au fost primite din Ţara Românească. destul de şterse din cauza intemperiilor. Alte picturi pe pereţii bisericii. 6. A mai existat o pictură pe pânză. icoana din lemn reprezentându-l pe Arhanghelul Mihail cu paloşul în mâna dreaptă. în partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Naşterea Mântuitorului. 2. cu diferite ornamente. 1. iar în mâna stângă însemnele puterii. pictorul a redat Răstignirea încadrată de 15 rame. printre care. 2. care se aseamănă mult cu vechea artă chinezească.

în care au intrat cu smerenie şi cu frica lui Dumnezeu.Adam şi Eva şi alte figuri de Sfinţi din teme religioase. lăsând loc la anumite suspiciuni. tipărită prin anii 2001-2002. Nu ştim dacă aceste obiecte vechi de cult. Biserica din Tilecuş judeţul cu atât mai mult că mai Bihor construită în anii 1936puţin sfinţenia sa era 1939 prieten la cataramă cu Euforistul BACHUS. fapte care oricum nu se puteau încadra în morala creştină. Au fost şi câteva exemple negative. în anul 2004 s-a împotrivit cu fermitate ca să ne confirme existenţa lor. până când îi prelua şcoala şi preotul cu Sfânta împărtăşanie. Biserica pentru Tilecuşeni a fost un lăcaş Sfânt. cazuri în care unele persoane făceau în mod deliberat şi repetat. în spiritul moralei creştine şi începea de la cele mai fragede vârste. fapte care îi păgubeau pe semenii lor. mai există în totalitae. de la „Cei şapte ani de acasă". a unor elemente preluate din arta Gotică. întrucât preotul paroh Petru irimiaş. . Ştim însă că toate acestea au existat înainte de a lua în primire Parohia Bisericii din Tilecuş preotul Petru irimiaş. îmbinată organic în arhitectura în lemn Europeană. care au constituit zestrea bisericii din lemn a Tilecuşului. Acest Monument Istoric ilustrează convingător integrarea în structurile tradiţionale ale Arhitecturii Româneşti cu începutul prefeudal. Populaţia Tilecuşului a fost educată din generaţie în generaţie. la pagina 108 este consemnat că în anul 1713. Şi mai ştim că în Monografia Comunei Aştileu judeţul Bihor. pentru a-şi cere iertarea păcatelor. preotul Aştileului de atunci Popa Gavrilă a copiat un Molitvalanec găsit la Biserica din Tilecuş.

învăţător la aceşti elevi a fost Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi. în lucrarea sa „DESCRIEREA ORAŞULUI ORADEA ŞI SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA REGATULUI UNGARIEI". I-a. 8 în clasa a Il-a. au refuzat oferta ce li-s-a făcut.Coincidenţă sau puterea Divină?!!! Acestora li-s-a întâmplat ca pe timp de ploaie cu descărcări electrice. promovând 3 la încheierea anului şcolar. a IlI-a şi 3 în cl. din care 32 în clasa I-a. 19 în clasa a Il-a. Proverbul „PĂDURE FĂRĂ USCĂTURĂ" nu a fost întâmplător lansat. pagubele şi suferinţele ce au îndurat oamenii timp de 4 ani. Din Anuarul Şcolii Confesionale Greco-Ortodoxe Române. în primul rând prin şcolile de Stat. Cei în cauză nu au mai păcătuit şi au fost un prilej de învăţătură pentru întreaga obşte. Răutăţile aduse de către cel de al doilea război mondial şi frontiera maghiaro-română stabilită prin Diktatul de la Viena în august 1940. promovând 17 la sfârşitul anului şcolar şi 4 în clasa a IlI-a. In general însă. 12 în cl. astfel: -în anul şcolar 1917/1918. Tot în lucrarea respectivă se face precizarea că Statul Maghiar le-a oferit să le construiască şcoală cu limbă de predare maghiară în mod gratuit. promovând 55 la încheierea anului şcolar. Primul învăţător al acestor elevi a fost Indrieş Dumitru. însă la îndemnul preotului din sat. a IV-a. deşi erau ameninţaţi şi obstrucţionaţi de către organele puterii. oamenii puterii au aplicat în mod permanent o politică de maghiarizare a românilor şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare.Nagy Sandor. trăznetul să le producă mari pagube materiale. fiind analfabeţi. rezultă începutul drumului spinos spre cunoaştere şi cultură a locuitorilor Tilecuşului. consemna la pagina 73 că în satul Tilecuş. cronicarul maghiar K. îndemnau oamenii să nu-şi lase credinţa strămoşească şi naţionalitatea în care s-au născut. dintre cei 403 locuitori români. f) Invăţământul din Tilecuş In timpul stăpânirii Austro-Ungare pe teritoriul Transilvaniei. oamenii Tilecuşului au fost foarte buni la suflet din vechime şi până la cel de al II-lea Război Mondial. Fondul însă şi moştenirea genetică au rămas neschimbate. Aşa se explică faptul că în anul 1886. în anul şcolar 1918/1919 s-au înscris numai 55 de elevi. interzicându-se funcţionarea altor şcoli cu alte limbi de predare decât limba maghiară. le-au zdruncinat credinţa avută anterior. care era şi cantor la Biserică. 389 nu ştiu să scrie şi să citească. au fost înscrişi la şcoala confesională 90 de elevi din care: 67 în cl. anuar care se mai păstrează în arhiva Şcolii generale din Tilecuş. Preoţii ortodocşi din localităţile cu populaţie românească. 229 .

având în curte locuinţa pentru directorul şcolii. .Aici.Această clădire reprezintă şcoala care a fost construită în anul 1927-1928. înscriindu-se 51 de elevi în clasele I—III. din care 42 băieţi şi 18 fete. la distanţă de 2 km. şcoala a funcţionat cu aceiaşi dascăli şi au avut înscrişi un număr de 75 elevi. In anul şcolar 1923/1924. şcoala primeşte denumirea de Şcoală Primară Rurală. a V-a aflându-se 5 elevi. Conducerea Şcolii din Tilecuş a luat-o preotul Vasile Chirilă. ELevii din clasa a IV-a au continuat studiile la Şcoala de Stat Borşea. Din anul şcolar 1920/1921 a început învăţământul de stat cu limba de predare română. La examenul final din 17 iunie 1923 au promovat un număr de 60. unde funcţiona o şcoală de stat. ajutat de învăţătorul Nicolae Beria. In anul şcolae 1919/1920. având înscrişi 69 elevi în clasele I-IV. sub conducerea învăţătorului (învăţătoarei) Silvia Vancea. Diferenţa mare de repetenţi s-a înregistrat la clasa I-a unde din 27 înscrişi au promovat numai 5. A funcţionat cu 5 clase şi cu un total de 96 elevi înscrişi. La sfârşitul anului de învăţământ au avut situaţia şcolară încheiată 69 de elevi. iar în cl. In anul şcoalr 1922/1923. 1921/1922. elevii din Tilecuş au urmat cursurile la şcoala din satul vecin Borşea. . având ca învăţător pe Ionescu Andrei. Registrele de evidenţă şi Cataloagele erau tipărite în limba maghiară. din care au promovat 58. In anul şcolar următor.

In anul 1925/1926 a succedat la catedră alt învăţător cu numele Andrei G. La clasa I-a a predat învăţătoarea calificată Ana Baciu. locuitorii satului au construit un nou local de şcoală. întemeind o familie stabilă şi au locuit în locuinţa legată în corpul noului local de şcoală. din care au fost promovaţi numai 20. foarte bine iluminată. originară din Tilecuş care a înscris 80 de elevi. de una sală în suprafaţă de 60 m.G. Oprea care a înscris în clasele I—VI un număr de 79 elevi.p. vorbea foarte repede şi nu avea metode de predare în limbaj ardelenesc. locuinţă în care urma să locuiască familia Directorului şcolii. Incepând cu anul şcolar 1928/1929 a fost numit director al Şcolii Primare Tilec.. noua pereche de învăţători îşi împart copiii ca în anul anterior.uş. originar din satul Borşea. legată cu mortar de ciment şi pereţii din cârpici (cărămidă ne arsă). Schela acoperişului a fost făcută din lemn de brad iar acoperişul din ţiglă şi coame de Jimbolia. Şi învăţătoarea Ana Baciu a condus clasele I—II cu un număr de 102 elevi.Netejan care a înscris 76 de elevi din clasele I-V fiind promovaţi numai 45 în în final. care probabil a fost de origine tot olteancă. Localul era o casă ţărănească cu pământ pe jos şi cu geamuri foarte mici. care a luat în primire clasele II—VII cu un total de 68 de elevi. iar la sfârşitul anului şcolar au promovat 37. realizând o performanţă negativă mult mai mare decât toţi ceilalţi predecesori ai săi. în anul 1929. din care au promovat 22.In anul şcolar 1924/1925 apare un nou învăţător R. Este adevărat că nici localul de şcoală nu oferea condiţii normale pentru desfăşurarea unui învăţământ performant. In anul şcolar 1927/1928 au funcţionat la şcoala din Tilecuş învăţătorul Ionel Manea . din care au promovat numai 31. In anul şcolar 1926/1927 a apărut o învăţătoare cu numele Paraschiva Olteanu. fiind promovaţi la încheierea anului şcolar 32 elevi. Una din explicaţii ar putea fi că era oltean de origine. Aceasta a înscris la începutul anului şcolar 88 de elevi în clasele I-IV. Este vorba.director. Petru Chirilă şi Ana Baciu s-au căsătorit. Constructorul a avut în vedere să zidească legat de clasă şi o locuinţă cu două camere. fără multă experienţă. La clasa I-a au fost înscrişi un număr de 63 elevi pe care i-a preluat 231 . învăţătorul Petru Chirilă. In perioada anilor 1925-1927. cel mai slab procent de promovare de la data deschiderii învăţământului în Tilecuş. cu geamuri exagerat de mari la vremea respectivă. încălzită iarna cu lemne într-o sobă mare de fontă. In anul şcolar 1929/1930. nu-1 înţelegeau elevii ce vrea ca să spună. cei doi învăţători. bucătărie şi cămară de alimente. cu fundaţia solidă din piatră de calcar adusă de la Vârciorog. A dat bir cu fugiţii. care a instruit clasele III—VII cu un număr de 35 elevi din care au promovat numai 23. Nici dânsul nu s-a putut adapta la arhaismele locale care îl întâmpinau la tot pasul.

A fost un un Economist eminent cu o conduită morală ireproşabilă. promovaţi fiind la sfârşitul anului numai 24. a lucrat în calitate de Inginer agronom la Ferma Agricolă Oradea. a urmat Şcoala Pedagogică şi a practicat funcţia de învăţătoare în localitatea Gruilung judeţul Bihor. aflându-se la un pas de moarte. A decedat în anul 2004 la vârsta de 92 ani. din rândul acelor elevi s-a născut prima generaţie de intelectuali ai Tilecuşului. a decedat în anul 2004 la vârsta de 91 ani.Baciu Petru a Burchi. conduse de Petru Chirilă au fost înscrişi 71 elevi la începutul anului şcolar din care au fost promovaţi doar 32. în clasele II—V. Deşi nu a făcut parte din nici .Ana Chirilă. ajungând judecător la Judecătoria Oradea. 7. La şcoala de Arte şi Meserii din Bratca au participat doi elevi în clasa a Vl-a. In rândurile de mai sus s-a copiat şi s-a redat ad literam. Cu toate greutăţile întâmpinate în drumul de început al învăţământului românesc în perioada anilor 1917-1930. după cum urmează: 1. în ultimii doi ani de viaţă a devenit amnezic. 14 Oradea. 5. A încetat din viaţă la vârsta de 65 ani. Cazul de boală s-a petrecut în anul 1928. A deţinut mulţi ani funcţia de subprefect al judeţului Bihor şi de primar al oraşului Oradea. duşman declarat al Corupţiei. revenindu-şi foarte greu. respective începând cu anul 1917 până în anul 1930.Baciu Liviu.Baciu Marioara a Miculi Nuţu Ghiurci.Baciu Ilie a Gheorghiei Mitri Sfatului. la vârsta de 89 ani. în timpul studenţiei s-a îmbolnăvit de apendicită şi a făcut peritonită. 3. în urma intervenţiei chirurgicale s-a vindecat. 2. A decedat în anul 2002 la vârsta de 90 ani. băiatul mai mare al preotului Vasile Chirilă. A lucrat pe postul de EconomistRevizor financiar în cadrul Direcţiilor Regionale CFR. a urmat Şcoala Pedagogică (Şcoala Normală de Fete) şi a lucrat în calitate de învăţătoare la Tilecuş. S-a stins din viaţă la vârsta de cincizeci şi cinci de ani. 4. a urmat Institutul de Agronomie. 6.Baciu Florica a Mitri Alboai. a urmat Şcoala Pedagogică şi a funcţionat pe post de profesor la Şcoala Nr. abia se pensionase pentru limită de vârstă şi vechime integrală. Decedat în anul 2001.Baciu Ana căsătorită Chirilă. A urmat Şcoli Universitare la Budapesta şi la Viena. soră cu Ilie Baciu de la poziţia 5. a urmat Facultatea de Ştiinţe Juridice. Anuarul Şcolar de la începutul şcolii Româneşti în Tilecuş judeţul Bihor. Oradea şi Cluj. băiatul cel mai mare a lui Ştrăuţ.Chirilă Augustin. alături de soţul său Petru Chirilă. a urmat Institutul de înalte Conturi Industriale şi Financiare Braşov. rămânând cu anumite sechele abdominale.

numai că la sfârşitul programului. când a dat buzna în sala de clasă tatăl unui elev. Deci. Petru Chirilă. când animalele intrau la furajare în grajduri. dând prioritate procesului de învăţământ." Deci. Copii care au promovat clasele an de an. în numele Legi îţi ordon ca să-mi dai pe Gyuri afară!" învăţătorul. Petru şi Ana Chirilă şi pentru respectarea adevărului istoric. Acesta era pornit ca să plece undeva la lucru cu căruţa tractată de bivoli. odată instalat atât pe postul de învăţător-director cât şi întro locuinţă salubră. trebuiau să scoată şi să păzească vitele la păscut începând cu luna aprilie şi până în luna noiembrie ale fiecărui an şcolar. Pe lângă celelalte atribute. care avea „câteva atmosfere la bord". In calitate de autor şi redactor al acestei lucrări. câţiva huligani din sală au distrus tot 233 . aflândune la o oră de matematică. La drept vorbind. Se poate afirma. nu au promovat nonvalorile. Astfel. precizez că mă aflam elev în clasa a V-a primară la învăţătorul Petru Chirilă.8. după preluarea puterii. în aceste condiţii. având şi dorinţa de a le pune în aplicare. Ştiu numai că în numele legii. oricât de sărac ar fi fost. înaintea oricăror interese personale. au gost şi mari patrioţi. Pentru cinstirea memoriei celor doi soţi învăţători. Deşi au avut o mare dezamăgire la prima încercare de a prezenta publicului o manifestare culturală. fără teama de a greşi. manifestaţia s-a desfăşurat în mod superb. au declanşat o adevărată Revoluţie culturală în Tilecuş. către culturalizarea maselor. că aceşti oameni deosebiţi au fost înzestraţi de natură cu darurile pedagogiei. trebuie ca să-mi dai pe Gyuri afară. cadrele didactice ale vremii. Această mentalitate şi stare de fapt s-a menţinut până când ţăranii au intrat în Gospodăria Agricolă colectivă cu tot inventarul lor gospodăresc şi când copiii au fost scutiţi de vechile lor atribuţii în familie. cunoscut sub numele de Tolea. Am nevoie de el. a dejugat bivolii şi cu un rasteu metalic de la jug. în virtutea obligaţiilor deontologiei profesionale. ne obligă buna cuviinţă să arătăm că aceşti doi oameni deosebiţi şi-au consacrat toată viaţa lor nobilei profesii pe care şi-au ales-o. Fiecare locuitor al satului. A oprit în faţa şcolii. 9. cai sau bivoli. cum s-a procedat ulterior de către comunişti. nu s-au lăsat descurajaţi. sau dovedit a fi supradotaţi intelectual. ajutat de soţia sa Ana. a intrat în clasă ridicând obiectul contondent a ameninţare spunând: „Domnule învăţător. copii de la vârsta de 6-7 ani în sus. foarte bun psiholog îl întreabă: „în numele cărei Legi bade Flore?" „Nu ştiu. şi cu asemenea cazuri s-au confruntat cadrele didactice în drumul lor greu şi spinos. măsură care a influenţat pozitiv dezvoltarea socio-profesională şi culturală a populaţiei şi în mod deosebit a tineretului. ceea ce nu a fost pe placul politrucilor din Partidul Comunist. avea în gospodăria sa proprie cel puţin 2-3 animale mari: vaci. Cursurile şcolare au fost frecventate numai în perioada de iarnă. nu erau obligaţi de Inspectoratele şcolare ca să aibă număr mare de promovaţi.

învelite în hârtie creponată. atinse cu flacăra unei lumânări. Bradul a fost aşezat pe o scenă din scânduri de brad. mere de culoare roşie. făcându-şi în mod diabolic prezenţa la această măreaţă sărbătoare creştinească a naşterii Domnului. s-a procurat un brad de doi metri şi jumătate înălţime. care depăşea mult graniţele obişnuitului.ce a fost frumos. în chip de îngeraşi. colinde şi poezii de Crăciun. nu sa lăsat dezarmat. lungi de 5 metri. învăţătorul Petru Chirilă a adoptat alte metode de muncă educativă. învăţătorul Petru Chirilă secondat de către soţia sa. Era o realitate tristă. spre consternarea auditoriului. în două minute au devastat întreg pomul de Crăciun. Dracul însă nu doarme. Pentru acest eveniment. învăţătoarea Ana Chirilă. Când s-a tras cortina. Nu mai văzu-se nimeni din Tilecuş un tablou de asemenea clipe înălţătoare sufleteşti. globuri diferite culori. Cu toată această mâhnire şi durere sufletească de moment. bomboane de salon învelite în staniol de 5 culori diferite. fiecare având ataşate la spate câte două aripi mari. împotriva căreia trebuiau găsite mijloace adecvate de îndreptare. A fost împodobit cu ghirlande şi lănţişoare. preconizat ca să aibă loc în seara Naşterii Domnului. a apărut un adevărat tablou de basm. privind profesia pe care şi-a aleso. organizând o serbare cu colinde şi obiceiuri vechi. A mai fost împodobit cu 50 coşuleţe din carton. mere. cu simbolul Dumnezeirei. în faţa bradului au fost aşezate două eleve îmbrăcate în alb. câţiva huligani din sală. S-a muncit mult şi s-a cheltuit mult. erau oameni lipsiţi de educaţie. au făcut mari pregătiri în vederea sărbătoririi Crăciunului. de cel'mai elementar grad de cultură şi de cel mai elementar bun simţ. Un grup de elevi selectaţi pentru programul artistic. înţelegând perfect motivaţia acestor acţiuni huliganice. Autorii acelor fapte retrograde. smulgând cu brutalitate absolut tot ce se găsea pe el: Coşuleţe. aranjate pe un şir de bănci din şcoală. pline cu fursecuri şi bomboane. în mai multe culori. bomboane. în urma acestui accident. confecţionate din hârtie lucioasă. care şi-a dorit mult ca să fie un deschizător de drumuri spre cultură şi civilizaţie. Pomul era feeric iluminat şi împrăştia cu dărnicie miile de steluţe de la beţele de artificii. dar să derulăm faptele în succesiunea lor: In al doilea an de activitate şcolară. având la bază un diamteru de 3 metri. peste una sută de lumânări pe stative metalice şi tot atâtea artificii care. l-a afectat foarte mult pe tânărul învăţător Petru Chirilă. în frunte cu învăţătorul se aflau pe scenă lângă brad. Invadarea sălbatică. lânţişoare etc. Era ceva măreţ. sub privirile îngrozite ale asistenţei. Când sa încheiat programul prevăzut în repertoriu. răspândeau mii şi mii de steluţe mici. Această tristă constatare a stimulat spiritul său pedagogic şi deontologic. similară cu ceia ale aborigenilor din junglă. Nu s-a mai organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun la Şcoala Primară din Tilecuş în .

pe înţelesul tuturor. cu care putea prinde postul de Radio Bucureşti. ştiinţa omenească va inventa alte feluri de cutii mai mari. unicul din satele judeţului Bihor. flăcăi şi fete. legate una de alta la poli în serie. Vârciorog etc. i-a cerut toboşarului satului. dascălul a ţinut scurte prelegeri în faţa asistenţei. după audierea programului care s-a transmis la Radio Bucureşti. în vara anului 1929 deja poseda un aparat de Radio-Recepţie. învăţătorul Petru Chirilă a cucerit 235 . mai statornici în ignoranţă şi în convingerile lor superstiţioase. în aparat mai era introdusă o sârmă de cupru. cânta şi se spuneau glume hazlii de către cineva în graiul românesc. Totodată le-a vorbit despre viaţa şi despre obiceiurile altor popoare mai avansate în cultură şi civilizaţie. cu multă răbdare. dar şi pentru propriile lor familii. Invăţătorul Petru Chirilă. prin spiritul său de sacrificiu. la care s-au prezentat diferite simpozioane pe teme şcolare. cu exemplul său personal. glăsuia. despre ştiinţă şi cultură. cu clame metalice. îşi făceau semnul crucii scuipându-se în sân spunând că se afla „Ucigă-1 Toaca" în cutie. căruia i-se spunea „Chişbirău". Pentru punerea în funcţiune a aparatului. anticipând că nu peste mulţi ani. S-a mai făcut ceva foarte important care să trezească interesul tineretului din localitate pentru ştiinţă şi cultură. Şerghiş. despre progresul şi cultura altor popoare Europene. avea o cutie din placaj. Incet. dintr-o cutie căptuşită cu pânză de mătase. prin muncă şi strădanie. ca să vină la şcoală duminică dimineaţa la ora zece. pentru a deveni mai buni şi mai de folos societăţii în care trăiesc. Unii. Cu prilejul primelor adunări duminicale. legată la antena de pe acoperişul casei. nu numai pe cei din Bucureşti ci şi pe acei din toate marile oraşe ale Europei. La prima vedere. Sacadat.anii care au urmat. în care se aude cum vorbesc şi cum cântă artiştii din Bucureşti. Vor avea surpriza ca să vadă o cutie „minune". despre valorile morale şi spirituale pe care le poate dobândi tineretul prin şcoală. aduse-se în sat miracolul tehnicii şi a ştiinţei omeneşti. în care vor putea fi văzuţi oamenii care vorbesc şi tinerii care cântă. compus din două piese: Aparatul propriu-zis cu galena şi difuzorul. ca să bată toba dealungul localităţii şi să invite tot tineretul. încet. Invăţătorul Petru Chirilă. a luat fiinţă Radiodifuziunea Română în Bucureşti. Evenimentul a stârnit mare curiozitate şi în duminicile următoare au venit la şcoală pe lângă tineret şi persoane mai în vârstă. la a căror desfăşurare au fost invitaţi să participe cadrele didactice din localităţile învecinate: Borşea. Când toate acestea au fost puse în stare de funcţionare. a fost o mare ciudăţenie pentru cei prezenţi şi se cruceau cum. pentru schimburi de experienţă pe linie de învăţământ. cu metode pedagogice avansate. Au fost însă organizate multe cercuri culturale. cu elevi ale şcolilor din aceste localităţi. Se cunoaşte faptul că pe data de 01 noiembrie 1928. cu o mulţime de baterii electrice.

preoţii din toate satele şi comunele judeţului. Despre acest eveniment major şi despre gradul ridicat de cultură a tineretului din localitatea Tilecuş. Astfel. în Duminica Rusaliilor anului 1936. în urma invitaţiei primită de la organele locale ale oraşului Reşedinţă de Plasă Tileagd. In vara anului 1939 a avut loc Sfinţirea deosebitului lăcaş de închinăciune din Tilecuş. toţi locuitorii Tilecuşului precum şi o mulţime de suflete din localităţile mărginaşe ale Tilecuşului. a răspuns Corul mixt pe patru voci. Făceam şi eu parte din această echipă culturală şi m-am simţit stânjenit când un domn m-a întrebat la ce facultate urmez! Am avut prezenţa de spirit ca să-i răspund că încă nu am ajuns la Facultate dar nutresc această speranţă. a cântat la slujba religioasă a Bisericii Ortodoxe Române. formată din talente native. este alcătuită din studenţi de facultate. oameni de cultură.nu numai încrederea şi simpatia tineretului. din rândul cărora nu au lipsit notabilităţile Reşedinţei de plasă şi toţi oamenii de cultură a-i localităţii. în sala de Cultură a Tileagdului. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. în aceiaşi zi după masă. sub bagheta împătimitului om de cultură Petru Chirilă. ziarişti. Alt. la nivel Universitar. cu care s-au pregătit şi pus în scenă mai multe piese de teatru. chiar dacă nu au urmat cursurile şcolare la vremea potrivită. disciplina.oameni de cultură . începând cu 1931şi până în anul 1948. prin perseverenţă şi munca neobosită pe care a depus-o. aceste formaţii au prezentat un program artistic de cântece populare şi o piesă de teatru. manifestare la care a participat un mare număr de spectatori. după comportamentul. plus o echipă de artişti amatori. o echipă culturală formată din flăcăii şi fetele satului. Invăţătorul Petru Chirilă.au pus întrebări dacă formaţia echipei culturale din Tilecuş. biserica cu cinci turnuri. nota de seriozitate calităţile lor artistice şi nivelul lor de cultură care i-a caracterizat în toate manifestările lor din ziua respectivă. La desfăşurarea acestui deosebit eveniment au participat înalţii Prelaţi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. de către ziariştii care au . cu înaltă ţinută artistică. a funcţionat impecabil şi cu mare succes. prin calităţile sale de excelent pedagog. învăţătorul Petru Chirilă. Tenor şi Bas). instructiv-educative. le-a trezit dorinţa de cunoaştere. dar şi a întregii populaţii din localitate. Este vorba despre un cor mixt pe 4 voci (sopran. Se schimbase ceva în conştiinţa lor individuală. despre a cărei frumuseţe monumentală am mai scris în paginile acestei cărţi. în timp de 4-5 ani a reuşitsă transforme tineretul Tilecuşului în oameni cu vederi largi asupra mediului înconjurător şi să le imprime un anumit grad de cultură. prin trăsăturile sale de caracter cu totul deosebite. Cu aceste formaţii culturale. în localitatea Tilecuş judeţul Bihor. au fost scrise mai multe articole în Presa Orădeană a vremii. Semnificativ este faptul că un mare număr din rândul spectatorilor . La oficierea slujbei Religioase de sfinţire a Bisericii. dirijat de învăţătorul Petru Chirilă.

237 . un preşedinte. creioane. în vederea procurării rechizitelor şcolare constând în: caiete cu linii şi cu pătrăţele. denumită „Cooperativa Albina". Aceste evidenţe cădeau în atribuţiile casierului şi erau păstrate împreună cu mărfurile şi cu banii realizaţi din vânzări într-un dulap închis cu lacăt. care se poate mândri că are un cor mixt pe patru voci de nivel academic.Corul mixt pe 4 voci al Tilecuşului anilor 1932-1947. Odată cu înfiinţarea cooperativei s-au înfiinţat şi registrele de evidenţă prevăzute de actele normative după care funcţionau Cooperativele comerciale de consum. pentru a lărgi orizontul de cunoaştere al elevilor. pentru ca să aducă un mic profit (simbolic). tocuri şi peniţe de scris. Acţionarii au fost mai mulţi elevi (cu dare de mână) care au contribuit la constituirea fondului necesar. participat la eveniment. un vicepreşedinte. un cenzor şi un casier care îndeplinea şi funcţia de vânzător. scoţându-se în evidenţă faptul că Tilecuşul este singura localitate rurală din cuprinsul judeţului Bihor. Toate articolele procurate aveau trecere. gume de şters. cu preţuri oficiale iar vânzarea lor cu amănuntul către elevi s-a făcut cu un preţ la care s-a adăugat un mic rabat comercial. coli de sugativă etc. a înfiinţat o Cooperativă Şcolară. Să mai notăm şi faptul că învăţătorul Petru Chirilă. Toate acestea erau cumpărate în angro de la o librărie din Oradea. călimări de cerneală. deşi nu avea prevăzut în programul şcolar de învăţământ ca materie de studiu. format şi condus de învăţătorul Petru Chirilă şi desfiinţat în 1948 de către cozile de topor ale regimului comunist. La această cooperativă au fost numiţi factori de conducere din rândul elevilor.

lucrat la CEC. 3. 13. Oradea. 14. atelier pe temelia căruia a fost aşezată actuala Fabrică de mobilă. Singur şi-a confecţionat lăzi stupine cu rame din scânduri de brad. trase la rindeaua mecanică a micului meseriaş Velko din Tileagd. 7. Baciu Petrică a Sivi Miculi. 11. Pens. 4. Meşteş. Gospod Timişoara. Baciu N. pensionară. a fost director de şcoală în localitatea Stirciu jud. Baciu Florica a Nuţi Chişoai. a urmat Şcoala Normală . 12. Baciu Veronica. în prezent pensionată. Baciu Savu a Culi Mecului. Vârciorog şi Orvieşele.învăţător mort în accident de circulaţie. Baciu Lucreţia Şc. a urmat Institutul Pedagogic şi a lucrat ca profesor. Baciu Silvia a Sivi. care au fost educaţi de către învăţătorii ce s-au succedat la catedra Şcolii Confesionale şi Primare a Tilecuşului între anii şcolari 1918-1929. Baciu Veronica a Sivi Miculi. Baciu Ioan a Ioani Miculi Nuţu Ghiurchi. după cum urmează: 1. a urmat Şcoala Normală a fost învăţător în Hotar. Şcoala Pedagogică profesor în Oradea. fiindule mai la îndemână şi a funcţionat perfect. pasionându-l pe lângă vânătoarea de iepuri şi apicultura. 9. învăţătorul Petru Chirilă s-a dovedit a fi un gospodar desăvârşit.Liceul Teoretic. căsătorită Frenţiu. Baciu Petru. 15. în prezent este pensionat. 10. Sălaj 1952-1993. In rândurile ce urmează. In paginile 161-162 din această lucrare. cu Duţu Chirilă.Şcoala normală. Baciu Zoiţa Idem . Căsăt. Bârţan Petru a Tociului. Baciu Silviu a Sivi Miculi. După ce a încetat din viaţă. 8. In viaţa lui particulară şi în limita timpului liber care şi-l putea permite. 2. a urmat şcoala Pedagogică de Băieţi în Oradea şi a lucrat ca învăţător în Tilecuş. căsătorită Platona. a urmat Facultatea ştiinţelor economice şi a lucrat pe post de economist. pentru a nu i se uita meritele lui în activitatea socială depusă. Şc. fost şef de serviciu la Coop. Ana . Baciu Ioan a Petri Mecului. 5. vom prezenta a doua generaţie de intelectuali la a căror formare şi-au adus contribuţia familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă. 6. . a fost conducătoarea Grădiniţei de Copii „înfrăţirea" Oradea. Avea lnumai 25 ani. i s-a ridicat statuie în curtea sediului Poliţiei. ajuns colonel de Poliţie în Oradea. Baciu Traian a Culi Mecului. Academia Comercială Buc. am nominalizat intelectualii din prima generaţie a Tilecuşului. Normală plus Institutul Pedagogic. a urmat Şcoala Normală şi a profesat ca învăţătoare.întru-cât elevii îşi cumpărau cele necesare de la cooperativa lor. în timp ce se deplasa spre Aleşd. a lucrat ca învăţătoare.

Indrieş.căsătorită Damian. Indrieş D. 18. Indrieş Ana. Şcoala Superioară de Ofiţeri.Facult. Indrieş Crăiun. fost procuror la Oradea. Iancu Crăciun a Dărăbuţ. 24. învăţătoare.Facult. fost ofiţer activ. Clinic Bucureşti. Chirilă Ovidiu . 30. Şef laborator la Spit. 22. Studii Universitare . Traian . de Ştiinţe Juridice. căsăt. Baciu Livia a Petri Miculi. 19.După o partidă de vânătoare la iepuri şi prepeliţe! De la dreapta spre stânga: învăţătorul Petru Chirilă. Scoală Normală fost învăţătoare. Şc.Facult. Instit. economistul revizor contabil Ilie Baciu. Danşe Ilie. Indrieş Cornelia . 26. pensionat. Pedagogică profesoară Indrieş Nicolae. Iancu Petru.Ferma Ciumeghiu. 20. fost medic dentist. 29. Şcoala Normală. profesat ca jurist. 23. Indireş Aurel.Şcoala Superioară Militară. fost Ofiţer de aviaţie.Profesor Universitar Cluj. Danşe Nicolae. Instit. Chirilă Silvia . un inv 16.B. 21. Bele Aurel . Medicină. de Ştiinţe Economice. 25. 239 . fost director la I. pensionat. Borza Florian . 27. Facultatea de Ştiinţe Juridice. Bucureşti. pensionat.Instit.T. Studii Universitare a lucrat pe post de subinginer. 17. Facult. Politeh. a lucrat ca Economist. Căi Ferate Inginer în Timişoara. 28. Agronomic .

Economice Bucureşti. a lucrat ca Inginer. de Medicină. A debutat în literatură în anul 2001 cu romanul Autobiografic intitulat „UN EXEMPLU DE VIAŢĂ PENTRU CEI NĂSCUŢI LA PERIFERIA SOCIETĂŢII". Meza P. a lucrat ca gestionar de valori.a lucrat ca învăţătoare. 33. profesor la liceul din Beiuş. 44.Instit.Idem. Iovan Florian . Baciu Rozalia .Şcoala superioară militară . Indrieş Traian a Lichi. Meza Ilie . Ioan . Teodor . Mulţi dintre aceştia au ajuns perle strălucitoare în societatea Românească. Indrieş Ioan . 32. Ioan . Din 1963 până la Pensie a lucrat pe post de Şef Serviciu la Combinatul Cărbunelui Oradea. 42. Baciu N. a avut grad de Plutonier major. Meza Gh. 40. Meşter Petru . A fost Distins cu două Medalii pe Frontul din Cehoslovacia şi cu trei medalii în activitatea civilă.Instit.Şcoala Militară. având 317 pagini. Măria . ofiţer activ.Şcoala comercială.31. Prof. Pedagogic. Pedagogic. 41. Bârţan Cornel . Univesitar la Institutul de Mine Petroşani. şlefuind inteligenţa învăţăceilor cu dăruire şi abnegaţie.Instit. Baciu T. în anul 2004 . 39. şi-au consacrat 20 de ani din viaţă la catedra şi conducerea Şcolii Generale din Tilecuş. 36. 38. Şef Birou. profesor Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza. profesor şi director de Şcoală timp de 20 de ani în satul natal Tilecuş. 37. Dl.Institutul Politehnic. 43.Inginer. 34. Gherghel T. lucrare apreciată de către Editor ca îndeplinind condiţiile istorice şi literare pentru a fi prezentată pe Internet. . Indrieş Măria a Mitri Costichi. Şt.Institutul Politehnic . Şef Secţie. plus doi ani Şcoala de Administraţie şi Intendenţă Militară la Centrul Şcolar Militar Breaza -Prahova.Şcoala superioară Militară.luna aprilie ia ieşit de sub tipar MONOGRAFIA TILECUŞULUI.Idem 35.Şcoala Pedagogică .ofiţer activ. Sever . Fildan Ioan . Facult. Bacalaureat al Liceul Emanuil Gojdu. A lucrat 16 ani la CFR în funcţii de Referent. fost farmacistă.

a încă trei săli de clasă şi cancelarie. de Agronomie . trebuie să arătăm că în anul 1948.medic veterinar. dar audepăşit unele jaloane stabilite de partid.Facultatea de Medicină veterinară . Pentru respectarea adevărului istoric. Economice . Meşter Aurel . Politehnic. 49. Simuţ Pavel .Profesor Universitar la şcoli cu profil nuclear. Tristeţea cea mai mare a fost aceea că odată cu această mârşavă manevră s-au desfiinţat şi valoroasele formaţii culturale ale Tilecuşului. 52. în drumul său „victorios spre construirea socialismului". Director la liceul din Geoaiu. oameni care ştiu să gândească. 50. idem gestionar.economist. Suru Ilie . Aşa se explică faptul că valorosul om de cultură şi bunul gospodar Petru Chirilă. 57. 59. Instit. Liceul comercial .studii super. Omul trebuia ca să fie tot timpul bulversat ca să nu poată gândi creativ.inginer agronom.Şcoala Tehnică Feroviară . Simuţ Petru . Periodic apăreau peste noapte noi scheme de organizare şi noi nomenclatoare cu noi condiţii de pregătire şi stagii pentru ocuparea posturilor din nomenclator. iubit şi respectat de către întreaga populaţie a localităţii. 53.Şcoala Tehnică Feroviară . Negruţ Petru a Pişculii . Instit. Politehnic.contabil.Institutul de Mine Petroşani inginer minier 58. Negruţiu Constantin . cu principii şi valorimorale. Simuţ Crăciun. 47. 54. 46.Facultatea de Ştiinţe Economice .Inginer în specialitate. Pedagogic. Partidul Comunist Român.Şcoala de administraţie civilă . tot prin dezrădăcinare.inginer. această metodă era o politică de Stat şi se aplica în toate domeniile de activitate. 61.Institui Politehnic .Institutul Pedagogic. după ce a procurat cărămida şi întreg materialul de construcţie în vederea construirii lângă şcoala veche. Pende Nicolae.impiegat de mişcare.impiegat de mişcare. Inginer. 60. Simuţloan a Catiţii Inst. Negruţ Ilie a Minii Gheorghii. Simuţ Aurel. 56. 48.funcţionar public. Ţurcaş Petru . să fie dezrădăcinat şi înlocuit cu învăţătorul Purza Dumitru şi de soţia sa Barbura Purza. Negruţ Nicolae a Minii Gheorghii.45. Simuţ Nicolae . Profesor Matematici în oraşul Ştei. Meza Nicolae . Căi Ferate . cu precădere în unităţile bugetare.economist. pentru că aşa erau „Indicaţiile Preţioase" ale celor din vârful piramidei. să aibă tot timpul grija ce i se va întâmpla în ziua de mâine?! Acuma era un prilej subtil dar elegant pentru a-i elimina pe acei care în activitatea lor s-au dovedit a fi buni patrioţi. odată cu reforma învăţământului. 51. aduşi din satul Săbolciu. corul 241 . fnstit Politehnic .Instit. Simuţ Traian .Instit. Simuţ Elisabeta . De altfel. a găsit o „găselniţă" ca să facă rotirea cadrelor didactice. Ing. Siderurgic. 55.

mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori, construite cu mare trudă de către Petru Chirilă, iar urmaşii la catedră, nu au găsit „Cheia de Sol" şi partiturile fără care corul nu putea supravieţui singur. La fel a rămas „Baltă" şi formaţia de artişti amatori de care nu s-a mai ocupat nimeni. Nu i se poate reproşa nimic învăţătorului Dumitru Purza, care a preluat conducerea şcolii din Tilecuş, pentru că nu a ştiut, sau nu a putut să întreţină întreaga zestre culturală construită de predecesorul său. Nu s-au născut toţi oameni cu talente deosebite, deşi efortul nu ar fi fost prea mare, primind totul de-a gata. învăţătorul Dumitru Purza a dat prioritate construcţiei sălilor de clasă din materialul depozitat în curtea şcolii, reuşind să finalizeze una din cele 3 săli şi o cancelarie până în anul 1955 când a cerut şi i s-a aprobat transferul pe postul de Director al Şcolii de 7 ani din Tileagd, ignorând procesul instructiveducativ al tineretului din Tilecuş. La conducerea Şcolii din Tilecuş a venit învăţătorul Dumitru Albu, originar din satul vecin Copăcel, care începând cu anul 1957 a continuat şi a terminat construcţia celor două săli de clasă, fiind date în folosinţă în anul 1958. In anii şcolari 1948/1949-1956/1957, cât a condus şcoala învăţătorul Dumitru Purza, a fost ajutat de căte următoarele cadre didactice: soţia sa Barbura Purza, domnişoarele Ciocârlie Ana, Petrescu Măria, Ursădan Eva, Muscă Elena şi soţii Vladimir şi Viorica Secălăreanu. în total 8 (opt) cadre didactice, care oricum, nu justifică lipsa de interes privind latura culturală de care nu s-a mai ocupat nimeni. Păcat!! In această perioadă, cei 8 învăţători au avut în pregătire 839 elevi înscrişi în clasele I—IV. La sfârşitul anilor de învăţământ dintre aceştia au fost promovaţi 761. Şi-au continuat studiile în clasa a V-a la şcoala din Tileagd 185 de elevi. In perioada anilor şcolari 1957/1958 şi 1958/1959, au predat la clasele I-V, fie ca titulari fie ca suplinitori, următoarele cadre didactice: învăţătoarea Cardoş Ana, învăţătorul Baciu Traian, învăţătorul Meza P. Ioan, înv. Meza Gh. Ioan, înv. Baciu Silvia şi Albu Ecaterina, în calitate de suplinitoare. în total 7 cadre didactice. La începutul anului şcolar 1959/1960, şcoala de 7 ani din Tilecuş a fost încadrată cu noi cadre didactice, învăţători şi profesori: înv. Valeria Meza, profesor de biologie Valeria Boancă şi profesor de istorie Elisabeta Bradea. Să mai notăm că după aplicarea reformei învăţământului, pe baza Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 105051/1946, s-au organizat cursuri de alfabetizare şi examene de integrare, forme de învăţământ în care au fost cuprinşi un număr de 528 elevi în perioada anilor 1946-1966, din care au promovat 366. Examene de integrare sau organizat cu 17 candidaţi, promovând toţi câte 4 clase.

242

In anii şcolari 1978/1979 şi 1979/1980 au fost organizate cursuri fără frecvenţă în timpul vacanţelor, cu un număr de 108 elevi din clasele V-VII, în 4 sesiuni, fiind declaraţi promovaţi toţi la încheierea sesiunilor! Pe data de 1 decembrie 1959 a fost numit director al şcolii generale din Tilecuş profesorul Meza P.Ioan şi a funcţionat pe acest post până la 31.08.1980, când conducerea de Partid şi de Stat a găsit o altă „găselniţă" promulgând o altă Lege a învăţământului românesc, prin care stabilea că un Director de Şcoală se numeşte pentru o perioadă de 4 ani şi putea ocupa funcţia cel mult două mandate, adică maxim 8 ani. Am evidenţia şi nominalizat prima generaţie de intelectuali din Tilecuş, care a început procesul de învăţământ după terminarea primului război mondial, la şcoala confesională şi primară, în număr de 16 persoane. Am descris cu lux de amănunte activitatea şi munca de educaţie depusă de familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă timp de 17 ani, care au pregătit a doua generaţie de intelectuali ai Tilecuşului, în număr de 61, nominalizaţi în cadrul paginilor 168 şi 169 din această carte. Făcând abstracţie de la scurta perioadă în care au trecut pe la catedra Şcolii Primare din Tilecuş a învăţătorului Dumitru Purza şi Dumitru Albu, am ajuns ca să vorbim despre familia altor două cadre didactice locale, profesorul Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza, care au preluat ştacheta şi tradiţiile de la predecesorii lor băştinaşi, Petru şi Ana Chirilă, ducând mai departe timp de 20 de ani această nobilă şi onorantă activitate de dascăl. Munca conjugată ale celor doi „Titani" ai culturii, Petru Chirilă şi Ioan Meza, ajutaţi şi de alte cadre didactice, au reuşit să ridice multe „somităţi" ca: Profesori universitari, jurişti, medici, economişti, aviatori etc. şi să nu uităm că ilustrul om de ştiinţă Academicianul şi fost fost demnitar de Stat Mircea Maliţa îşi are rădăcinile Arborelui genealogic înfipte tot în pământul Tilecuşului, localitae în care şi-a petrecut multe din vacanţele de vară ale copilăriei, în compania vărului său Duţu Chirilă. Această definiţie a "Pepinierei de Inteligenţă", o susţinem cu următoarele argumente: în anul 1919-1920, Tilecuşul avea 220 de gospodării şi 870 de locuitori, în prezent, după 80 de ani, Tilecuşul are 400 de case şi o populaţie de 970 locuitori. Tot în această perioadă de

timp, Tilecuşul a dat societăţii un număr de 475 intelectuali, plus 347 cadre calificate în diferite meserii, mecesare Economiei Naţionale. Să-i nominalizăm pe acei intelectuali care s-au format după primele două generaţii, şi-i vom prezenta pe ani de învăţământ după cum urmează:

244

1940-1950
1.
public Ardelean F. Maria - funct. CFR

27. 28.
Subing. Forest.

Iancu I. Ioan - Tehn. Iancu P. Petru Iovan Florian Lala F. Petru Meza Gh. Ioan Meza P. Ioan Prof. Meşter N. Domnica Meza T. Ioan - Mec. Marian Traian Meza C. Petru Mudura I. Domnica Negruţiu Gh. Mina Negruţiu Tr. Nicolae

2. 3. 4.

Baciu C. Florian - Profesor Baciu C. Veronica - Profesor Baciu S. Floarea Economist 5. Baciu N. Nicolae -Camp. Naţional 6. Baciu C. loan - Decorator Teatru 7. Baciu I. Petru - Asist sanitar 8. Baciu I. loan - Economist 9. Baciu I. Lucreţia - Liceul Industrial

29.
Economist

30.
Maistru Petrol-Gz

31.
Prof. L. Română

32.
Dir. Şcoală

33.
Teh. construc.

10. 11. 12. 13.

Baciu I. Zoe - Liceul Teoretic Baciu P. Cornelia - învăţat. Chirilă P. Aurelia - învăţat. Baciu P. Petru - Direct. Bancă Agr. 14. Chirilă I. Nicolae - Tehn. Siderg. 15. Chirilă P. Livia - prof. Universit. 16. Chirilă T. Veronica Asist, medic. 17. Danşe T. traian - Ofiţer Aviaţie 18. Danşe P. Nicolae - ofiţer Trup. Ter. 19. Danşe P. Ilie - ofiţerIntendenţă 20. Danşe S. Crăciun - Maistru Siderurg. 21. Indireş N. Traian - Ziarist 22. Indireş P. Aurel - Tehn. CFR 23. Indireş P. Cornel - Tehn. CFR

34.
CFR

35.
Maistru montj

36.
Maistru chimist

37.
- Economist

38.
Contabilă

39.
- Ing. Siderur

24.

Indireş Tr. Crăciun Ing. CFR Indireş I Cornel Maistru mec. 26. Indireş T. Mariana Economist

25.

40. Negruţiu Tr. Constant. Economist 41. Negruţiu Tr. Ilie Ing. Econom. 42. Pende P. Nicolae Ing. Utilaj mec 43. Popa T. Teodor Ofiţer Trupe uscat 44. Suru F. Ilie - medic veterinar 45. Urs N. Floare Funcţionar public 46. Urs P. Crăciun Mecanic CFR

1951-1960
1. 2. 3.
Baciu A. Traian - Ing. Ind. Lemnului Baciu N. Ana - învăţătoare Chirilă T. Victoria - Asist. Med.

4.

Chiş Gh. Gheorghe - Chimist 5. Filip P. Floare Ing. chimist

6. 7.

Iancu I. Petru - Impg. Mişc. CFR Iancu C. Crăciun - Prof. Univ. Cluj 9. Indireş T. Nicolae - Medic Stomat. 10. Iancu P. Pavel - Subofiţer.

11. Indrieş P. Floarea Educator 12. Indrieş P. Traian - ziarisdt 13. Meza P. Aurel - Inginer miner 14. Meza P. Ilie - ing. constructor 15. Marian G. Floarea - Laborantă 16. Oros £. Viorica - învăţătoare 17. Stoian I. Ioan - Tehnician 18. Urs T. Traian - profesor Istorie 19. Urs N. Mircea - Tehnic. CFR 20. Ursuţa G. măria - asist. med.

246

1961-1970
1. 2.
Chimist Ardelan C. Aurel - prof. Baciu I. Gheorghe - ing. Baciu T. Cornel - prof. Baciu A. Veronica - prof. Baciu D. Nicolae - prof. Baciu T. Florica Baciu. N. Cornelia Baciu S. Cornelia Chirilă (Danşe) Ana - prof. Chirilă T. Viorel - prof. L.

11.
fizic.

Danşe S. Aurel - prof. educ. Fodor Florica - învăţătoare Hadadi I. Livia - farmacistă Iancu C. Const. - Ofiţer Iancu I. Ioan - economist Iancu I. Gheorghe Iancu N. Livia - economist Indrieş P. Florica Indrieş N. Nicolae - subing. Simuţ A Iosif - comerciant Suru F. Ioan - ofiţer Urs T. Cornel - inginer

Matematică

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
C.F.

3.
Educ. Fiz.

4.
Ist.-Geog.

trupe uscat

5. 6. 7. 8. 9.
colegiu

Mat.-Fizică învăţătoare educatoare învăţătoare

economist

educatoare

20. 21. 22. 23.

intendenţă programator Urs T. Silvia - prof. Ist.-Geogr.

10.
Rom.

Deceniul 1971-1980
1. 2.
design Baciu N. Mărioara -

economist Baciu Tr. Ioan - maistru Danşe P. Cornel - ing. Hadadi A. Livia - subing. Indrieş P. Cornelia - ing.

6.
instai

Meza I. Anghel. Adrian - ing. Meza I. Cornelia-Lăcrăm. Negruţiu Gh. Viorel - ing. Simuţ F. Livia - ing. instalaţii

7. 8.
utilaje

3. 4.
mecanic

medic dent.

electronist

9.

5.
mec. agr.

Plus 89 pers. cu studii medii = 98

Deceniul 1981-1990
1.
asist. soc. Baciu F. Maria-Felicia -

2.
electr.

Danşe A. Aurel Liviu - ing. Danşe P. Costel-Aurel

3.

Publ. Ovidiu . Domnica .4. Danşe P. economist Liana . 7. Adriana . AdrianaMatei I. 6. ii = 96 total .economist Adm. 9. 11.econom. Marian-Domnica Iancu I. Indrieş I. învăţ. 10.Şc.economist Iancu I. 5. 8. Camelia Negruţ Gh-Maria - economist colegiu. Meşter C.economist . Ana-Cecilia Gherghel N.

Şt. Este îmbucurător faptul că populaţia Tilecuşului a făcut progrese spectaculoase în 8 decenii. Bonaczy I. 2. 6. Călina-Diana . Alexa D. Iancu L. Filologie 3. Mihaela . Pendea N. Nicoleta-Ancuţa .Fac. Ioana-Adela – colegiu 12.Deceniul 1991-2000 1. Stan R. Ancuţa . Profesionale Total mlădiţe crescute în pepiniera de inteligenţă a Tilecuşului în perioada anilor 1919-2000 =820 In toate cazurile medalionul are două feţe. 8. Lavinia . 3. Vlad-Ciprian . Arte Plastice 2. Filologie 11. Mariana . 7. mec. Iancu I. 4.Fac. Matei I. Arte plastice 6.Fac.Fac.Fac. Ciprian-Florin – economist 13. Indireş P.inginer mecanic Plus 16 cu studii medii = 30 RECAPITULATIE Privind pregătirea intelectuală a locuitorilor Tilecuşului: 1. 5. Chirilă I. David-Florin . Alexa D. Baciu D. Economice 9. Dalia-Adela . Danşe A. Adrian . Raula-Maria – economist 14. Ana . Arte plastice 8.ing. 4.Fac.Fac. Filip N.arte plastice 5. Arte plastice 10. A doua generaţie (soţii Chirilă) A treia generaţie (soţii Chirilă) Deceniul 1950-1960 (Purza-Albu) Deceniul 1961-1970 (Soţii Meza) Deceniul 1971-1980 (Soţii Meza) Deceniul 1981-1990 (Danşe Aurel) Deceniul 1991-2000 (Danşe Aurel) =193 = 16 = 61 = 45 = 20 = 17 =9 = 11 = 14 =280 =347 Total cu studii superioare Absolvenţi de studii medii 1961-90 Total Absolvenţi Şc.economist 7. dar în aceeaşi măsură se simte lipsa ţăranilor agricultori care . Prima generaţie de intelect. Fodor P. din punct de vedere intelectual.

pentru a nu le duce vântul la vale. datinile şi obiceiurile transmise oral de la bătrâni. păstrate din generaţie în generaţie.Această fotografie a fost realizată înainte de cel de al II-lea Război Mondial şi prezintă crucile de grâu după seceriş. începând cu A. 250 . Profesorul Ioan Meza s-a născut în Tilecuş. A muncit ca profesor la această disciplină. s-a implicat tot timpul în problemele îmbunătăirii condiţiilor de viaţă ale consătenilor săi.B. Nu s-au găsit până în prezent oameni de iniţiativă care să organizeze mici ferme asociative. Terenul fiind colinar. In această dublă calitate. fabricile din apropiere şi-au încetat activitatea şi trebuie să se găsească noi surse pentru supravieţuirea celor care îşi mai duc veacul în această localitate cu vechi tradiţii. amintirile din anii copilăriei. folclorul local. a absolvit Institutul Pedagogic. cu specific adecvat gradului de fertilitate a solului din această zonă. localitate de care i-a legat şi îi leagă „Iarba verde de acasă". să lucreze pământul. Oricum. Facultatea de Limbă şi Literatură Română. Parcurgând toate etapele de pregătire. au fost asigurate cu ţăruşi. în cadrul condiţiilor de dezvoltare a întregii societăţi. pe lângă participarea activă la desfăşurarea procesului de învăţământ. deţinând şi funcţia de Director al Şcolii generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv (1959-1980). Nu putem încheia acest capitol fără a mai scoate în evidenţă deosebitul aport care şi l-a adus Familia Profesorului Ioan Meza la culturalizarea populaţiei Tilecuşului.C.-ul.

Domnul profesor Ioan Meza. Data aceasta. un laborator. Lucrarea s-a executat în anii 19661968. în altă ordine de idei. vom vorbi în primul rând despre Baciu Ionel. în primul volum al Monografiei Tilecuşului. care a prezentat imagini ale colindătorilor cu „Turca:" din Tilecuş. o bibliotecă. cu realizările mai semnificative în profesiile ce şi-au ales. prin maniferstarea culturală din anul 2002 cu „Nuntaşii Bihorului" printre a cărei protagonişti au fost şi tinerii satuluiTilecuş. a iniţiat şi dus la îndeplinire construirea unei şcoli cu etaj. ne vom limita ca să prezentăm numai 3 cazuri care merită să fie cunoscute de către un public cât mai larg. In anii 1974-1978. ajungând sursa de civilizaţie în casa fiecărui locuitor. părinţi modeşti 229 .Astfel. toate dotate cu inventar nou pentru 0 bună funcţionare. fiindu-i toată viaţa alături şi ajutându1 ca să ia decizii înţelepte. Astfel. O altă dovadă asupra acestui subiect ne-a oferit-o Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Bihor-Oradea. Tot amprenta domnului Profesor Ioan Meza o poartă construcţia Căminului cultural şi a magazinului sătesc. 4222 din 30 decembrie 2004. am nominalizat şi am evidenţiat traiectoria pe care au pornit un mare număr al fiilor şi fiicelor satului. căci despre domnia sa este vorba. sală profesorală. domnul profesor Ioan meza. cu multă putere de discernământ. fiind vorba în primul rând de Monografia»comunei Tileagd şi numai tangenţial ale celor cinci sate aparţinătoare. ţinând seama şi de spaţiul grafic pe care îl avem la dispoziţie. pentru a le urma exemplul. născut la 14 septembrie 1958 în Tilecuş. având 4 săli de clasă. învăţătoarea Valeria Meza care are un suflet mare. O dovadă privind această latură a educaţiei spirituale ne-a oferit-o Cotidianul Ziarului „Crişana" nr. îmbrăcaţi în frumoasele sumane tradiţionale ale aşezării. în perioada celor 20 de ani cât a deţinut funcţia de director al Şcolii generale Tilecuş a mai făcut ceva deosebit: a stimulat şi promovat creaţiile folcorului local. cancelarie. păstrate din negura vremii de la moşi-strămoşi. are meritul deosebit de a fi luat toate măsurile necesare pentru introducerea cu un ceas mai devreme a curentului electric în localitate pe o întindere de 8 km. fiul lui Traian al Anei Uţii şi al Vetei Miculi Petri. pe măsura puterii economice a obştii. în toată activitatea lor instructiveducativă şi socio-profesională. cred cu toată convingerea că ar trebui să mulţumească providenţei şi pentru cadoul ce ii-a făcut când i-a dat „PERECHEA DE VIAŢĂ" şi de muncă. Aceasta este bunul cel mai de preţ şi cea mai mare avere pe care şi-o poate dori un om pentru a se realiza în viaţă. editat în primăvara anului 2004. cu valori morale deosebite. cu datini şi obiceiuri din bătrâni. un punct sanitar şi alte trei încăperi pentru materiale didactice.

prin inteligenţă şi muncă neobosită. Consiliul de Administraţie a societăţii a demarat (a pornit) un program de tehnologizare a întregii societăţi. Capacitatea de producţie lunară a societăţii este de 25 000 perechi de încălţăminte. începând cu anul 1992 şi până în prezent a devenit Manager şi acţionar la Societatea Comercială „COMODI" S. 24. precum şi şcoala de Creaţie organizată de Centrul de Pielării şi încălţăminte Bucureşti.R. Domnul Ionel Baciu. In perioada anilor 1975-1992 a lucrat în calitate de Ştanţator şi Creator de modele la Fabrica de încălţăminte „Arta Crişana". a mai absolvit Liceul Industrial şi Şcoala Tehnică de maiştri. un număr de 11 persoane (4 femei şi 6 bărbaţi) au calificare specifică domeniului în care lucrează. 11 persoane au studii superioare. între care sunt 3 bărbaţi şi 8 femei. având studii medii tehnice. Această societate lucrează în prezent (anul 2005) cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei şi cu un număr de 220 de angajaţi.Domnul Ionel Baciu . a făcut Şcoala Profesională de încălţăminte. Germania. începând cu anul 2000 a făcut contracte de colaborare cu parteneri străini din Anglia. Franţa şi Spania. pornind cu un număr de 20 muncitori.este mândria Tilecuşului unde a văzut prima dată lumina zilei. Oradea. Reprezentanţi legali şi administratori ai acestei societăţi sunt domnul Baciu Ionel şi domnul Igna Nicolae. 63 . Societatea a fost înfiinţată în anul 1992.L. ajungând să conducă a Societate Comercială. Se preconizează ca în viitorul apropiat. între anii 1995-1997. ţări în care se exportă 80% din producţia lunară de încălţăminte iar restul de 20% este destinată pieţei interne. asigurându-se îmbunătăţirea producţieicalitativ şi cantitativ. folosind utilaje cu o tehnologie superioară. perioadă în care a satisfăcut şi stagiul militar obligatoriu. întinzându-se pe o suprafaţă de 1726 metri pătraţi. în anul 1993 s-au făcut noi investiţii. creând şi asigurând loc de muncă pentru 220 de angajaţi. Din totalul de 221 angajaţi în prezent. oferind muncitorilor posibilitatea de a se dezvolta profesional. acest proces de dezvoltare şi tehnologizare să continue prin construirea unei noi fabrici cu o capacitate de producţie mult mai mare şi cu creşterea numărului de angajaţi până la 450 locuri de muncă. S-a ridicat pe propriile sale puteri. s-a construit o fabrică cu 3 nivele. dar cu o înaltă valoare morală şi spirituală. cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei. cu sediul în strada Nojoridului nr. Italia. de la care a primit valoroasa educaţia a celor „ŞAPTE ANI DE ACASĂ".

Activităţi profesionale prestate: 1987-1990. funcţionar economic la Cooperativa „Victoria" Oradea. dovedind autentice abilităţi manageriale. gospodăresc. ajungând profesor universitar la unităţi de învăţământ cu profil nuclear. Toate aceste calităţi i-a deschis drum larg spre succes. Tatăl său. Doamna Camelia Fuscaş s-a remarcat încă din perioada adolescenţei că este dotată nu numai cu inteligenţă dar şi cu un pronunţat spirit practic. parcurgând cu „brio" Şcoala generală din Tilecuş. Domnul Baciu Ionel a reuşit prin cunoştinţele sale dobândite. răsărită şi crescută din binecuvântatul pămânat al Tilecuşului. în specialitatea Zootehnie. Director economic la Societatea comercială „THE KING COMEXIM" Ineul de Criş judeţul bihor. Contabil Şefia Cooperativa „Automatica" Oradea. care până în prezent este incontestabil. să menţină competitivitatea atât pe plan intern cât şi pe plan extern. căci despre domnia sa este vorba. să-şi extindă relaţiile manageriale la parteneri serioşi internaţionali şi nu în ultimul rând a ştiut să se apropie afectiv de oamenii cu care lucrează. Doamna Camelia Meşter. s-a născut dintr-o familie modestă dinTilecuş dar care avea o inteligenţă sclipitoare. Toate felicitările şi urări de succes în continuare. Liceul Industrial de Construcţii Oradea. modestă în mijlocul celor care au înconjurat-o. oferindu-le posibilitatea însuşirii cunoştinţelor tehnice profesionale spre folosul tuturor. harnică în activităţile întreprinse. silitoare la învăţătură. este una din Perlele strălucitoare. Această societate are ca profil procesare şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. căsătorită Fuscaş. în contextul economic actual. Chiar dacă ne exprimăm prin metafore. .de angajaţi au liecul teoretic iar un număr de 137 angajaţi au şcoala profesională. Academia de Studii Economice 5 ani în Bucureşti şi 4 ani Facultatea de Protecţia mediului Oradea. Şcoala Post liceală de Normare-salarizare în construcţii Oradea. A ştiut să îmbine utilul cu frumosul. Aurel Meşter s-a ridicat de la pământ pe propriile sale puteri. Contabil la aceeaşi cooperativă. pe o piaţă variabilă aflată în permanentă evoluţie. Domnul Baciu Ionel este cea mai mare mândrie a Tilecuşului din această generaţie. în paralel cu desfăşurarea acestei activităţi. acestea reflectă întru totul realitate. 1995-1998. 1990-1995. prin muncă şi inteligenţă. la care ne referim în prezenta lucrare a răsărit dintr-o „Stea" strălucitoare ale acestei aşezri sărăcăcioase. Doamna Camelia Meşter căsătorită Fuscaş. 1998 şi în prezent. A doua „Perlă" a Tilecuşului.

Cum însă socotelile de acasă nu întotdeauna se potrivesc cu cele din târg. Al treilea caz pe care ne-am propus să-l prezentă şi despre care nu s-a mai vorbit până în prezent. Este căsătorit şi are doi copii. vânzându-le în vara anului 2004. a cumpărat 296 hectare de pământ în extravilanul Ineului. în extravilanul comunei Ineul deCriş este de foarte bună fertilitae. toate gestante.familia Fuscaş şi-a îndreptat atenţia şi spre alte domenii creşterea animalelor şi cultivarea pământului care. în calitate de agricultor . când se speră ca şi România să fie primită în Uniunea Europeană. Această treabă implică multe acţiuni care solicită eforturi financiare deosebite. In anul 1964 a absolvit 8 clase şcoală generală în Tilecuş. „Perla" Tilecuşului îşi propune ca să fie consecventă în realizarea „visurilor" sale şi să intre cu demnitate în Uniunea Europeană la data prognozată. un număr de 66 exemplare. Constatând că nu este rentabil ca să creşti animale cu furaje achiziţionate de pe piaţa liberă. construirea locuinţei pentru îngrijitori. Eroina noastră se confruntă cu mari greutăţi în desfacerea laptelui pe care nu-l poate valorifica decât la un preţ foarte scăzut care nu-i acoperă cheltuielile de regie. In iarna anului 2004/2005 investeşte banii în 500 de oi.persoană fizică. scontând că va ajunge la 3000 de capete până în anul 2007. construirea unui grajd modernizat pentru animale. Este păstrătorul şi promovatorul 254 . In primul rând parcelarea terenurilor. conform normelor Uniunii Europene. Prima oaie care a fătat a adus pe lume 3 (trei) miei sănătoşi şi zburdalnici. Surpriza din partea oilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată.Sufletul Folclorului local din Tilecuş. Domnul Florian Baciu . după care a făcut Şcoala profesională la „înfrăţirea" Oradea. Astfel. doamna Camelia Fuscaş. să încercăm ca să-l cunoaştem: S-a născut la data de 4 iunie 1956 în satul Tilecuş comuna Tileagd judeţul Bihor. renunţă la vaci. cere şi obţine subvenţie de la Statul Român şi îşi procură 3 tractoare cu toată gama de atelaje ale acestora. Cazul a fost mediatizat atât de televiziunea locală cât şi de cea naţională.Rapsodul Tilecuşului de care este legat prin rădăcinile arborelui său genealogic. instalarea unei reţele electrice pe un km lungime. Pentru a-şi putea realiza toate obiectivele preconizate. în anul 1998 a cumpărat o fermă de vaci pentru lapte. este domnul Baciu Florian . în aceste circumstanţe. într-o asemenea afacere trebuie să fii unbun manager.

.obiceiurilor strămoşeşti şi a folclorului local cu o echipă care face faimă Tilecuşului.

Din anul 1976 a urmat Şcoala Populară de Artă, profilându-se pe construcţia de viori cu goarnă. Din activitatea sa culturalartistică putem arăta următoarele: - în anul 1975 a luat locul I pe judeţ, în cadrul formaţiei „înfrăţirea" ca solist la vioară şi taraf. A luat tot premiul I pe judeţ la Ediţia a IV-a „Cântarea României"; - în anul 1985 a luat premiul IV şi titlul de laureat, ca solistinstrumentist, vioară cu goarnă la Etapa REPUBLICANĂ Deva; - în anul 2004 a luat locul I pe judeţ ca solist la vioară cu goarnă, cu ocazia participării la manifestările culturale care au avut loc în localitatea Vadul Crişului. Domnul Florian Baciu are meritul de a păstra şi a cultiva preţiosul folclor local al Tilecuşului, cu datinile, obiceiurile şi portul popular moştenit din moşi-strămoşi. Despre folclorul local şi despre datinile dinbătrâni, am scris un capitol întreg în cuprinsul acestei lucrări, manifestări care se conjugă în mod permanent cu activitatea şi trăirile domnului Florian Baciu.

SATUL BĂLAIA Satul Bălaia este aşezat pe un teren deluros la poalele munţilor Plopişului, marginalizat din totdeauna, datorită locului aşezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalaşpatak", care în traducere înseamnă „Gârla ameţită". Moşia pe care a fost aşezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găseşte la o distanţă de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd şi încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafaţă totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fâneţe, 98 ha păşune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi şi cu viţă de vie 42 ha cu pădure şi 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza judeţului Bihor numai în arealul localităţii Dobreşti - zona Beiuşului, cunoscută şi pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca şi Tilecuşul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă.

Date privind trecutul istoric al satului Bălaia Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii,

256

având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi şi unsprezece capre. Tot din acelaşi document reiese că erau 17 iobagi pe moşia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost şi alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidenţiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai şi 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii şi-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii îşi cunoşteau aşezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Uliţa de pe deal, unde este amplasată şi biserica, Uliţa de pe vale, Uliţa de pe cionc şi Uliţa Ţumandului, unde se află Şcoala elementară, compusă din două săli de clasă şi locuinţa directorului Şcoli, compusă din 3 camere, bucătărie şi cămară de alimente. Aceste denumiri ale localităţii au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor ţării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie şi pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost şi este utilizată pentru săli de învăţământ, spaţiul şcolii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunşi la vârsta şcolară. Din păcate nu putem prezenta date concrete asupra învăţământului din Bălai, întrucât persoanele abilitate la care ne-am adresat în acest scop, nu au fost receptive la solicitarea noastră, nu au dat dovadă de patriotism local. Păcat! Din alte surse de informare am aflat că şcoala cu limbă de predare română a funcţionat în Bălaia începând cu anul 1892, învăţătorii fiind plătiţi din subvenţiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învăţământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puţini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparaţie cu Tilecuşul, ambele sate având un număr de populaţie foarte apropiat şi aceleaşi condiţii pedoclimatice. Populaţia satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura, trăind cu mentalitatea din generaţie în generaţie, că odrasele lor să rămână lângă părinţi, ca să le fie de ajutor la bătrâneţe, păstrându-şi obiceiurile avute din moşi strămoşi, precum şi folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniştea în care îşi duceau viaţa. Ocuparea Ardealului de Nord de către administraţia Ungariei s-a făcut simţită şi în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării şi o populaţie de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi şi doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moşier din localitate şi fratele său alcoolist până în măduva oaselor.

In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupaţie, preotul Nicolae Baciu, care în acelaşi timp era şi învăţător la şcoala elementară din Bălaia, a fost arestat,

258

agresat fizic, batjocorit şi apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viaţă. In perioada 19401944, deşi nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă şcoalră, cursurile de învăţământ au fost ţinute numai în limba maghiară, cu profesori aduşi din Anyaorszag, care nu cunoşteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timişoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 şi-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de ţăran harnic din Tilecuş, prin moştenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reuşit să-şi înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minţi bolnăvicioase" ale activiştilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât şi cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizaţi şi obstrucţionaţi din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creştini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot şi să le urmărim evoluţia vieţii prin hăţişurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reuşit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoţi nu aveau acces la Institutele de învăţământ superior, numai la Institutul de Mine Petroşani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Şcoala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Maliţa, originar din satul Săbolciu. A dat naştere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanţelor în care se aflau, toţi cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit ţara şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timişoara şi după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timişoara, Cluj şi Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut şansa de a urma Institutul Politehnic din Timişoara şi a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franţa la Lyon. Al doilea băiat şi-a luat doctoratul în domeniul Matematicei şi lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Şcoala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucţii din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securităţii, fără nici

o explicaţie, arestat în calitate de deţinut politic şi plimbat timp de 4 ani şi jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Şi culmea!! după 4 ani şi jumătate de detenţie, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deţinut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securităţii. Bineînţeles că nu a acceptat. Umbra caracatiţei roşii cu stea în frunte 1-a urmărit mulţi ani din viaţă, neputând ca să ocupe un loc de muncă corespunzător pregătirei sale profesionale. Pentru a putea fi urmărit mai îndeaproape i s-a oferit „favoarea" ca să lucreze pe post de şef echipă şi supraveghetor de lucrări tehnice la Secţia de drumuri şi poduri Oradea. Acestea erau metodele aparatului represiv ale regimului comunist, faţă de oamenii care le cădeau în disgraţie, cu motiv sau fără motiv întemeiat. Prin aceste metode au distrus toate valorile morale ale neamului românesc, în perioada aşa zisă „Lupta de clasă". Când a reuşit să se desprindă din tentaculele caracatiţei despre care am mai amintit, inginerul Dumitru Copăceanu a ocupat un post de profesor la Liceul de Construcţii, de unde a ieşit la pensie, marcat pentru toată viaţa din cauza supliciului fizic şi moral care i s-a aplicat, fără a se fi făcut vinovat de ceva care să fi adus un afront statului Comunist român. In prezent (anul 2004) are vârsta de 84 ani şi este paralizat, neputând face nici doi paşi fără ajutorul cuiva. Cei doi copii ai acestei familii „vinovată fără vină", în mintea bolnăvicioasă a casapilor regimului comunist, au întâmpinat mari greutăţi în procesul de învăţământ, neputând intra în drepturile lor civile, la nivelul capacităţii lor intelectuale. Purtau un stigmat strigător la cer de nedrept. 5. Miron Baciu, al cincilea şi ultimul copil a preotului din Bălaia, născut în anul 1931, la vârsta de 16 ani, elev fiind în clasa a IV-a la Liceul Emanuil Gojdu Oradea, a fost ridicat de securitate în luna iunie 1948, acuzat de tăinuire şi subminare a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuşi norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispăşirea pedepsei nemeritată - să-şi continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Şimleul Silvaniei unde şi-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani şi jumătate de închisoare, acuzat de acelaşi delict ca şi tatăl său odinioară. Ca toţi ceilalţi foşti condamnaţi politic, după ispăşirea pedepsei, a întâmpinat mari greutăţi la continuarea studiilor. A fost bine inspirat şi a făcut un memoriu documentat, cu care a reuşit să ajungă în audienţă la Generalul Mociulski, de unde a primit „undă verde" pentru a-şi putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcţii obţinând diploma de

260

Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriţă şi scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia şi descendenţii săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generaţiile viitoare am să prezint date şi fapte din viaţa locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Ţării Crişurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluţiei demografice ale populaţiei Bălăiene. Voi începe cu o mică observaţie. Deşi a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6 familii. în anul 1713 cu 17 familii, amănunte care le-am mai semnalat în capitolul „evenimente istorice" cu mai multe detalii.

în rândurile de mai jos am să prezint situaţia anilor 1850-1910
Anii: Nr. pers. 1850 230 1875 362 1870 569 1880 438 1890 1900 552 722 1910 821

Scăderea numărului populaţiei în anul 1880 faţă de cel existent în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieţi din localitatea Bălaia. Acelaşi dezastru s-a petrecut în toate localităţile Bihorene la vremea respectivă.

La Recensământul din anul 1880, pe naţionalităţi şi religii, au rezultat următoarele cifre
Nr.de Total OrtoIzra Români Maghiar case pers. Refor-doxi Evrei îeliţi maţi 92 426 5 6 405 8 438 6 Nede-, Alfabet claraţi 25 6

Datele Recensământului din anuî 1900
Total persoane Bărbaţi 722 392 Femei Maghiari 330 31 Români 690 Slovaci 1

Bărbaţi 10-15 1081 527 176 Femei 554 0-9 ani 195 16-44 423 45-64 193 65 şi peste 94 La Recensământul din anul 1992 Total gosp. _ La Recensământul populaţiei din 29 decembrie 1930 Pe grupe de vârste 13-19 ani Bărb. de case 209 Total pers. 276 Total pers.Datele recensământului făcut în anul 1910 Total pers. ani 461 516 238 139 111 Nr. 288 Tota l Pers . 113 6 Bar b. 49 9 Căs. Fem sub 7 7-12 ani . 821 Bărbaţi 415 Femei 406 Scrie şi citeşte 59 Vorbeşte ungureşte 130 Nec. 27 9 Văduvi 43 Div.d e Gos p. 977 20-64 ani 442 65 ani 47 Datele Recensământului din 25 ianuarie 1948 Nr. 831 Bărba ţi 412 Femei 419 Români 819 Maghiar i 9 Ţigani 3 262 . Fem ei Sub 7 ani 159 7–14 ani 15–44 ani 45-60 ani Peste 60 ani Roma ni Maghia ri 544 592 210 503 179 85 1133 3 La Recensământul din 15 martie 1966 Total pers.

numai 505 şiau păstrat credinţa în religia ortodoxă.RomâniMaghiariOrtodoxiRom. Preotul Nicolae Buciu şi soţia sa Irina . In toamna anului 1940. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 şi-au construit o biserică din pământ bătut. Ce comentarii se pot face în faţa acestei realităţi? în primul rând îmi permit să spun că Dumnezeu nu a rânduit religii pe pământ. se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credinţe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. Religia în care te-ai născut şi în care ai primit botezul şi binecuvântarea. Timp de 4 ani şi jumătate. catolică sau altele este bună dacă respecţi Legea şi poruncile date de către Dumnezeu. 99 penticostali şi 85 adventişti de Ziua a 2-a. „turma rămasă fără păstor" o bună parte sa rătăcit prin hăţişurile evenimentelor nefaste care s-au succedat în sânul societăţii. Dumnezeu a dat Legea şi a cerut oamenilor ca să o respecte. existând 856 de credincioşi ortodoxi. fie ortodoxă. Aşa se explică faptul că în prezent. până la declanşarea celui de al doilea război mondial.catoliciBaptiştiPent. Atât în Bălaia cât şi în celelalte sate Bihorene.Adventişti780767105054879985 A 7 Viaţa spirituală Despre viaţa spirituală a populaţiei din Bălaia. 87 devenind baptişti. credincioşii ortodoxi români au păstrat toate datinele şi obiceiurile strămoşeşti privind sărbătorile religioase de peste an. din cei 767 de români care au mai rămas în viaţă. Cazul este cunoscut în cătunul Călătani. Să exemplificăm un caz real: a fost ortodox şi a trecut la Penticostali.La Recensământul din 20 ianuarie 2003 Total pers. Ce fel de creştin este acesta care se acoperă cu patrafirul penticostal şi nu respectă Legea lăsată de Dumnezeu? Oare îl putem păcăli pe Dumnezeu păstrând ură în suflet fată de aproapele nostru ?! . 6 reformaţi şi 30 de alte religii. această familie dotată cu valori morale şi spirituale. răspânditori de lumină şi cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. Nu o anumită religie îţi pregăteşte viaţa de apoi. In această nouă credinţă îl duşmăneşte de moarte pe fratele său de sânge. începând cu anul 1920.învăţătoarea. a fost înlăturată de la catedră şi altarul bisericesc de către armata de ocupaţie hortistă şi expulzaţi în România. pentru că a moştenit pământ mai bun sau mai mult de la părinţi. au fost singurii intelectuali în localitate. ci credinţa şi faptele tale de zi cu zi.

4. Mutiu Vasile. în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar. Facultatea de Psihologie. un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002). Baciu Minerva. a urmat şcoala pedagogică. Baciu Miron. nu a fost receptiv la apelul pe care i l-am făcut. a lucrat ca învăţător în Corn. Institutul Pedagogic. îmi exprim regretul că starea sănătăţii mele. a urmat studii superioare Econom.emigrat în Australia. Bondar Constantin. profesor limbă franceză. Copăceanu Minerva. 2. Studii gimnaziale. învăţătorii fiind plătiţi de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învăţământul de Stat. 10. şi că dl. Şcoala normală. 13. a urmat Liceul Industrial şi a lucrat ca Tehnician. Manea Florian. la vârsta de 84 ani. Sărac Traian.fost notar comunal . NegruţFlorian. Baciu Aurelia. Cu tot acest proces timpuriu de învăţământ în limba română. 16. 3. 14. chiar dacă nu-şi mai desfăşoară activitatea la Şcoala din Bălaia. 8. Institutul Politehnic. cu titlul de inginer. Negruţ Ioan. 7. Saca-Beiuş. Liceul Teoretic. Negruţ Nicolae. Şcoala normală. a lucrat ca profesor. 5.Câte ceva despre învăţământ In localitatea Bălaia a funcţionat cu limbă de predare română începând cu anul 1892. Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existenţă am aflat: 1. nu mi-a permis ca să fac o deplasare până în localitatea Bălaia ca să pot prezenta mai multe date privind culturalizarea acestei localităţi aşezate în zonă colinară. 264 . în suprafaţă de cca. originar din această localitate. Baciu Georgina. pe teren plan. CĂTUNUL CALATANI Aşezare geografică şi pedoclimatică Cătunul Călătani este aşezat pe o foarte mică parte a doua terasă a Crişului Repede. profesor Muţiu Vasile. a urmat Instit. 12. Hanciu Ioan . Facultatea de Ştiinţe juridice. Mascaş Ioan. 15. studii superioare economice. Facultatea de Ştiinţe Economice. 6. 9. 11. Institutul de Zootehnie. Baciu Ovidiu. Căzut pe front. a lucrat ca profesor suplinitor. Sărac Gheorghe. In încheiere. pământ negru de foarte bună calitate. a lucrat la Cluj. Politehnic în Timişoara.

a ţâşnit un izvor de apă potabilă cu un debit de aproximativ 6000 litri pe oră. Are 82 de gospodării şi o populaţie de 226 persoane din care 176 sunt de religie ortodoxă. calea ferată Oradea-Cluj cu comuna de reşedinţă Tileagd. Fauna şi flora sunt nesemnificative.R. Tileagd. curgând lin şi permanent spre albia Crişului Repede. 44 sunt penticostali şi 6 baptişti. alte ori lipsesc timp îndelungat. Secară Petru a Ţuţii. iar primii întemeietori ai acestei aşezări omeneşti au fost: Borodan Florian. unde intră în şoselele asfaltate Tileagd-Oradea. Secară Petru a Diacului (cantorului). se poate spune că mama natură a fost darnică cu populaţia călătanilor. cu veri nu prea calde şi cu ierni relativ blânde.continentală de tranziţie. putându-se considera drept un miracol. la Sud se află satul Borşea. cu ocazia adâncirii şi lărgirei albiei văii Meghişei. Iniţial s-au aşezat în zona numită „Pe Deal". Bârţan Nicolae. prin anii 1880-1886. pentru a nu mai produce inundaţii din topirea zăpezilor primăvara şi din precipitaţiile abundente în cursul anului. uneori sunt prea multe. un teren mai ridicat şi care face parte din a IlI-a terasă a Crişului Repede. Nu mai există o regulă ciclică ale celor 4 anotimpuri. Tileagd-Aleşd.F. Clima se poate spune că este temperat . la EstSud-Est satul Tilecuş şi la Vest comuna Sacadat. 2 km. ţinându-se cont de aria redusă de pământ arondat acestei mici localităţi. Pe parcursul anilor. Călătanii au ca vecini: la Nord. Tileagd-Tilecuş-Vârciororg şi mai departe până la Beiuş. unde se varsă în albia Crişului Repede. funcţie de gradul poluării atmosferei precum şi de circulaţia curenţilor de aier. aparţinătoare Comunei Aştileu Districtul Borodului. Din punct de vedere hidrografic. Ca posibilităţi de circulaţie are drumul pietruit până lângă gara C. Izvorul a erupt la distanţă de 500 metri Est de aşezare. foarte aproape de satul Borşea. au cumpărat pământ de la foştii grofi şi moşieri din Tileagd. traversând intravilanul şi o parte din păşunea Comunei Sacadat până lângă Săbolciu. Despre trecutul istoric al Călătanilor Prima atestare documentară a localităţii Călătani a fost făcută de către Cancelariile Ungare prin Recensământul populaţiei care a avut loc la data de 1 ianuarie 1900. cărora a început ca să le sune ceasul . Ciobanu Ioan.350 ha din care arabil 310 ha şi 48 ha păşune. cca. Precipitaţiile din păcate. Toţi aceştia au venit cu familiile din satul Călăţea. au mai venit şi alţi oameni din Călăţea cu „dare de mână". In anul 2002.

Unul dintre proprietari grofi. a 266 . dispus ca să-şi vândă pământul a fost Flatt Jeno.istoriei.

Acest X.F. mrene. alcătuită din boscheţi de diferite specii lemnoase ca: ulm.-ul acestora s-a transmis la descendenţi. cu 75 de ani în urmă. jugastul. inventiv şi cu spirit de iniţiativă. Acesta era fixat cu ţăruşi pe cursul apei. foarte aproape de aşezarea călătanilor. aproximativ 50-60 metri de la şerpuitul Văii Meghişei. Oricum. care nu făceau casă bună cu morala creştină şi din păcate. mai sociabili şi mai apropiaţi unii de alţii. mai comunicativi. toţi erau români de religie ortodoxă. fraţii Bârţan Nicolae şi Bârţan Ştefan. formând o cădere în cascadă. se simţea măgulit când i se adresa cineva. pe suprafaţa de păşune a comunei Tileagd. Unul din aceşti proprietari. în apropierea acestei mini jungle. se întindea o adevărată junglă. având un trunchi de lemn rotund în partea de unde curgea apa. cu 70-80 ani în urmă.R. odată cu scăderea debitului de apă. ţipari şi alte specii . Inventatorul şi constructorul acestei şmecherii..la un moment dat nu a mai găsit nimic în coş dimineaţa când s-a dus . fiind specializat în munca cu ferestraele circulare.D. am trăit printre ei. pe Valea Meghişei. bun gospodar. A. căreia i se spunea „leasă".cărui moşie s-a întins pe lângă valea Meghişei. crapi. dar a fost un om foarte corect. având lăţimea cursului apei pe vale. cu apelativul domnule Filip oamenii erau mult mai buni. primăvara când creştea debitul de apă din topirea zăpezilor şi când peştii se găsesc în perioada de depunere a icrelor pentru proliferare. Nu doresc ca să supăr pe nimeni şi nu voi da nici un nume ale protagoniştilor care au participat la următoarea întâmplare. Y din Tilecuş a inventat o „şmecherie" cu care se puteau prinde peştii migratori. ferigi şi alte soiuri de vegetaţie. Petre Mitrii Cenii era poştaşul permanent al firmei. sângerel. s-au aşezat şi şi-au construit case pe lângă valea Meghişei. au posedat loturi de pământ arabil mai mulţi locuitori ai Tilecuşului. am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd împreună cu Herea Nicolae. mărăcini şi altele. cu permis de călătorie pe C. localitatea lor de origine. In acea perioadă de timp. Pe lângă valea Meghişei. ştiuci. carpen-. recolta în fiecare dimineaţă câteva kilograme de peşte frumos. Au fost însă şi unii cam ciudaţi. Toţi acei care leau urmat primele 5 familii. derivat din Călăţea. cu mult bun simţ şi prietenos. dându-i numele de „CĂLĂTANI". Am cunoscut bine Călătanii din perioada anilor 1928-1937. pentru a căror întreţinere a muncit mult şi din greu. între fabrică şi Conducerea Tehnică din Oradea. şi cu Mladin David care avea o echipă întreagă de copii. Pop Petru. a observat cum pe valea Meghiei migrau o mulţime de peşti din Crişul Repede. corn.N. după ce au căzut în coş peste cascadă nu s-au mai putut înapoia. Este vorba de construcţia unui coş de nuiele. înconjurate de hamei în formă de liane. începând de lângă fabrica de cherestea până spre hotarul Comunei SACADAT. Peştii care s-au lăsat duşi de val. Era un fel de „Domn mai mic" pentru muncitorii necalificaţi.

ca să-şi culeagă recolta. a doua 268 . Intuind că nu este lucru curat cu dispariţia peştilor.

la Direcţia Judeţeană de Statistică. la împlinirea a 750 ani de existenţă. privind modul de viaţă şi istoria micii aşezări Călătani. Dar să revin la motivaţia care m-a obligat să mai revăd Călătanii după aproape 70 de ani. cunoscându-1 personal din alte incursiuni făcute fără nici o justificare pe pământurile Tilecuşenilor şi 1-a abordat direct: «măi „Y" din Călăteni. i-a venit o ideie genială. Avea la el un topor cu care să se apere de lighioane când va fi cazul.R. 1407 din 15 aprilie 2004. păstrând fiecare distanţa. m-am deplasat cu trenul până la gara C. unde l-am contactat pe domnul Academician Traian Secară. la Muzeul Ţării Crişurilor toată primăvara . când mai ridicată. Pentru a1 convinge că nu sunt un „neavizat".zi s-a sculat cu noaptea-n cap şi s-a dus la pândă. Prin adresa Nr. Primăria Comunei Tileagd m-a delegat ca să adun date şi documente pentru a putea scrie Istoria fostului oraş Tileagd şi a celor 5 sate aparţinătoare. care bine înţeles că nu mai ştia ca să vorbească numai să urle. Nu credeam că te poţi transforma în lup ca strigoii din anecdote. m-am prezentat la domnul academician. ieşit de sub tipar în 2001. Tileagd şi de acolo perpedus până la Călătani. De data aceasta ştiu ce cauţi dar dacă te mai apropii de pământul meu. respective creşterea animalelor domestice. Aşa credea el! S-a strecurat în mica junglă. iar „Lupul de ocazie" şi-a păzit blana. Intrusul s-a dus şi el la recoltat dar. fără a culege peştii din capcană. (zi cu ghinion). am să mă prefac că nu te cunosc şi te voi trata ca pe un lup»!!! Cât au mai trăit nu s-au simpatizat. Biblioteca orăşenească.F. A început un dialog cu „lupul" de ocazie. doar. pe data de 13 septembrie 2004. pentru a putea completa cu cât mai multe date reale.vara anului 2004. După ce mam documentat la Arhivele Statului. explicându-i care este motivul prezenţei mele în Călătani şi rugându-1 să-mi furnizeze mai multe date pe bază de tematică. Domnul academician Traian Secara ş-a declarat încântat de cunoştinţă mă felicită pentru calitatea mea de scriitor şi pentru intenţiile ce le am cu monografia . începând să urle ca lupii: Uuuuuuuu. Monografia Comunei Tileagd. cu 317 pagini. nu a fost nici fricos şi nici prost. i-am prezentat delegaţia Primăriei Tileagd şi i-am oferit Romanul meu întitulat „Un exemplu de viaţă pentru cei născuţi la periferia societăţii". Paznicul însă avea auzul muzical perfect. aşa cum auzit dânsul pe la Călăţea. despre care am aflat că este un pictor ilustrat şi în acelaşi timp omul cel mai competent care să-mi dea informaţii despre viaţa concitadinilor săi. Comunitatea Evreilor din Oradea. Ocupaţia de bază a Călătanilor a fost şi este agricultura. când a observat că cel în drept stă la pândă. doar se va speria paznicul peştilor şi va fugi grăbit. la Serviciul de Cadastru. om de înaltă cultură. Uuuuuuuu! când pe vocaliză mai mai joasă. Cu tot respectul cuvenit. Aparatul auditiv al paznicului a fost atât de perfect încât 1-a cunoscut pe lup şi după urlet. să se creadă că sunt mai mulţi lupi.

Această promisiune mi-a produs serioase îndoieli dar nu m-am pronunţat. date care urmau să fie înscrise într-o carte care va rămâne posterităţii. Şcoala s-a amenajat într-o clădire veche. de la Direcţia Judeţeană de Statistică. îmi mulţumeşte pentru carte. Păcat!!! In condiţii de timp mai puţin favorabile ce mi-a mai rămas. că nu a făcut nimic pentru că nu a fost dispus să facă aşa ceva! Cu tot respectul pentru oamenii de ştiinţă şi cu scuzele de rigoare. nu pot ca să nu-mi exprim dezamăgirea care mi-a produs-o domnul Academician Traian Secară din Călătani! Primeşte cărţile mele la care eu am muncit şi pentru a căror editare am plătit toate economiile făcute de o viaţă. şi-mi promite în mod solemn că în câteva zile îmi va scrie toate datele prevăzute în tematica pe care i-am înmânat-o. pe lângă datele informative primite de la Arhivele Statului. spunându-mi că a făcut ceva. Păcat. carte care a apărut şi pe Internet. în ziua de 8 octombrie m-am dus din nou la Călătani şi i-am cerut stimatului domn Traian Secară ca să-mi dea datele care a reuşit să le completeze până atunci. Ca să-l încurajez la înscrierea datelor de care aveam nevoie. Cinstit ar fi fost ca să-mi spună de la început să-mi văd de treabă şi să nu mă păgubească de cele două cărţi care ar fi putut ajunge la alte persoane mai decente. am aflat următoarele. Am rămas fără replică când interlocutorul meu mi-a spus franc. şi-mi promite că va face lucrarea şi că o să mi-o aducă la mine acasă în Oradea. a adoptat o atitudine lipsită de spirit civic. promite solemn că îmi va furniza datele istorice ale localităţii unde a văzut lumina zilei şi unde trăieşte. i-am oferit a doua carte a mea ieşită de sub tipar în luna aprilie 2004. Am căutat să-l conving că mă presează timpul. Cu tot regretul şi cu alte scuze de rigoare. Când l-am contactat din nou. pe data de 6 octombrie 2004 m-am deplasat din nou la Călătani. foarte politicos. că la vârsta de 83 ani împliniţi nu mă voi putea deplasa după ce vor veni ploile de toamnă. un conac 270 . mă pune în situaţia de a pierde un timp preţios din activitatea mea voluntară. dar că încă nu a terminat. în circumstanţele date. aspecte ale vieţii locuitorilor din Călătani: 1. Din nou. reprezentând monografia Tilecuşului. domnul Traian Secară nu s-a simţit în largul său. cu ajutorul mai multor localnici vârstnici. Păcat. ca în final să-mi spună că nu a fost dispus ca să facă ceia ce i-am cerut. de om care nu-şi respectă cuvântul dat şi care sfidează munca semenilor săi de bună credinţă.Tileagdului. După 3 săptămâni. trebuie să spun că eu personal am rămas cu convingerea că acest domn academician. In anul 1935 s-a deschis pentru prima dată un local de şcoală primară pentru clasele I-IV la Călătani. atitudine care este complet anacronică cu calităţile unui om de cultură. plin de speranţă că voi primi datele solicitate.

.

pe cheltuiala cetăţenilor. Secară Ana a Deli Mitri. a urmat Şcoala Medie Tehnică şi a lucrat în calitate de tehnician principal la Combinatul Cărbunelui Oradea. 2. 4. e adevărat că din partea unor neavizaţi. 5. 3. Altfel. Anuţa Petri Todori. Această clădire a fost naţionalizată în anul 1948 şi trecută în proprietatea Statului Român. specializat în Matematici. îi deranja de fiecare dată. Secară Florian. Popa Ioan a Miculi. 272 . a urmat Facultatea de Ştiinţe Economice. Studii superioare economice. 9. regimul hortist a ignorat existenţa acestei comunităţi mici. Secară Traian. a absolvit Institutul de construcţii.L. Bârtan Ioan. a absolvit Liceul Industrial.al fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd. Tot în această clădire s-a amenajat o încăpere cu mobilier şi podoabe de cult pentru Biserica ortodoxă. 2. la dispoziţia primăriei Comunei Tileagd. următorii absolvenţi de studii superioare şi medii din Călătani. 1. permiţinându-le să-şi continue învăţământul şcolar în limba română. 7. Tileagd.I. fost contabil şefia U. In această hulită şcoală de astăzi. în mod cu totul excepţional. unde se oficiază Duminica slujbele religioase pentru cei 176 credincioşi ortodocşi. Popa Florian. 8. pentru a cărei desfiinţare s-au luat unele măsuri. se poate spune că favorizat populaţia din Călătani faţă de satele vecine Borşa şi Tilecuş. 6. cu persoane din România. a urmat Facultatea de Arte plastice. Măriuţei. cu ocazia patrulărilor făcute. a urmat Facultatea de Matematici. Dacă am omis pe cineva îmi cer scuze şi putem să-i mulţumim domnului academician Traian Secară. au învăţat ABC. specializat în pictură. a absolvit Liceul Pedagogic. Dictatul de la Viena din august 1940. Era o colonie prea mică pentru a îi-se da atenţie de ordin etnic. întrucât noua frontieră Română-Maghiară trecea prin grădinile gospodăriilor acestora. Institutul Pedagogic. Urs Floarea. excepţie făcând cei care au avut casele aşezate pe deal. care din răutate sufletească nu a colaborat la întocmirea acestei lucrări. Filip Ioan. Acesta este motivul cel mai serios care a condus la dispariţia caselor de pe deal şi aşezarea oamenilor pe lângă valea Meghişei. unde 1-a cunoscut pe Inginerul Miner Apostol Romeo cu care s-a căsătorit şi trăiesc împreună ambii fiind azi pensionari la limită de vârstă. suspectându-i că fac contrabandă peste frontieră. până când va putea fi dată în folosinţă noua Biserică aflată în construcţie şi finisare. Grănicerii unguri.

fiind mai degrabă o invenţie diabolică a . Incepând cu anul 1945. nu a fost niciodată un partid al românilor. şi-a pierdut viaţa un singur om din Călătani şi acela a fost regretatul Filip Gavril a Ceni. partid care.In conflagraţia celui de al II-lea Război mondial. a intrat şi populaţia Călătanilor în colimatorul Partidului Comunist Român. repetândumă a multa oară.

Cei 4 ani de detenţie i-a făcut la vestita închisoare din Aiud. argumentându-le „ştiinţific" că omul provine din maimuţă. fiindcă gândea statul pentru tine. în iarna anului 1989.F. cu scopul de a-i determina să formeze gospodării agricole colective (colhozuri).R. In Călătani l-au declarat chiabur pe Bârţan Ştefan (Fanea Pătruş) care poseda în jur de 3 ha pământ. care avea în medie 10-15 călători pe zi!? Dar.Comintemului Sovietic. Nu aveai voie ca să gândeşti. Tileagd. suprimând oamenii cu valori morale şi intelectuale. după munca şi priceperea lor. inventat pentru a otrăvi sufletele oamenilor. l-au condamnat politic la 4 ani închisoare. pentru că s-a exprimat în public. Tileagd. cât a fost la putere. La această ciumă roşie nu i-a scăpat nimic.F. care au dat dovadă de 274 . aşa cum am mai arătat. împotriva înfiinţării gospodăriei agricole colective în Tilecuş. pentru ca şi-a deschis un amărât de bufet lângă gara C. precum şi experienţă de viaţă. de unde şi-au adus valută forte. Construcţiile însă s-au făcut prin exploatarea muncitorilor de rând. timp de 44 ani a avut şi meritul de a fi construit mult. La comunişti nu aveai voie ca să ai nimic. printr-un proces lung de de transformare care a durat mii de ani şi că este un animal cu necesităţi fizice. abia reîntors din Germania unde a fost luat prizonier de către armata Americană. Hărnicia oamenilor de aici şi aşezarea geografică unde se găsesc. de la oamenii de vârstă a 3-a şi de la învăţătorul localităţii. având gospodării şi atelaje de lucru demne de invidiat. sau trebuia ca să fie de Stat. cărora le-a schimbat mentalitatea. i-a făcut atei.R. Roboţii aveau nu numai dreptul dar şi obligaţia să-i ovaţioneze pe cei aflaţi la tribună cu ocazia manifestărilor festive. fără credinţă religioasă. Acest eveniment a băgat groază în rândul ţăranilor proprietari de pământ şi de gospodării personale. Totul era. numai braţe solide de muncă. Ce profit putea să aducă un bufet lângă gara C. Unii au fost plecaţi o perioadă de timp la lucru în străinătate. Ce am mai aflat eu despre călătani. făcând şi câteva luni de închisoare. stabilite de partid. Partidul Comunist. în unele cazuri şi ceia ce nu ar fi fost necesar (combinate chimice şi siderurgice). Pe tânărul Ioan Urs din Tilecuş. excluzându-le pe cele morale şi spirituale. totul trebuie ca să fie monopol de stat chiar dacă se lucra în pierdere. După căderea comunismului. Şi culmea! Răul se deprinde mai repede decât binele şi se înlătură mult mai anevoios. le-au adus foloase remarcabile. punând oamenii la înfometare. pentru a le spăla creierele şi pentru a distruge fiinţa naţională a poporului român. In mediul rural a început cu cotele obligatorii la toate produsele vegetale şi animale. viaţa a început ca să reintre în normal şi la Călătani.

corectitudine şi spirit de patriotism local.înţelegere. cinste. oameni care îşi iubesc localitatea în care trăiesc?! .

care posedă maşini de mulţi cai putere (tractoare cu toate atelajele necesare pentru o mini fermă agricolă la nivel European). un alt om în fruntea Bisericii. exemplu Mormonii şi Martori lui Iehova. Stimaţi credincioşi Penticostali din Călătani şi de pretutindeni!! îmi cer permisiunea ca să fac câteva reflecţii asupra unor religii şi voi începe cu Biserica Penticostală care este un cult religios în cadrul Bisericii Evanghelice Neoprotestante. Iacov spune că şi dracii cred în puterea lui Dumnezeu şi se cutremură. mărturisit de către alte rude apropiate ale lor. oricare Religie este bună dacă adepţii ei respectă Legea dată de Dumnezeu (vezi Cap. nu a rânduit nici o religie din cele existente pe pământ! Dumnezeu a dat Legea. Am mai aflat despre buna stare din punct de vedere economic a mai multor gospodari harnici şi pricepuţi. asemena caz există în Călătani. pe care i-am cunoscut eu cu 70-75 de ani în urmă. uneori un Cristos fals după placul lor. o tradiţie. numai că nu fac voia lui. Urs Dumitru şi Urs Viorel. accesul la folosirea unor aparate electrice în gospodării. După umila mea părere. care este evanghelia şi a cerut oamenilor ca să respecte. trecând de la religia ortodoxă la credinţa penticostală 44 de suflete şi 6 la credinţă Baptistă. recunoscută în România atât înainte cât şi după anul 1989. în rândul aşezării la numărul 36. în a totputernicia sa. la Cap. 19 versetele 16 la 26 din Evanghelia după Matei) şi aplicaţi-le în viaţa voastră de toate zilele. credinţa fără faptă este moartă. Dar. Această realizare a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale locuitorilor. Ce fel de Credincioşi sunt aceia care. Calde şi sincere felicitări pentru hărnicia lor şi spiritul gospodăresc de care au dat dovadă!!! Tot din informaţiile locuitorilor de bună credinţă am aflat că în viaţa spirituală a Călătanilor. la cei de astăzi s-au petrecut schimbări profunde.Am aflat că prin anii 1960-1961 li s-au introdus curentul electric la toate casele aşezate pe valea Meghişei. Este bine însă ca să ţineţi cont de faptul că Dumnezeu. Este vorba despre Filip Teodor. nu suntem decât nişte creştini falşi. nişte ipocriţi. o altă carte. au mai adăugat câte ceva la Cuvântul lui Dumnezeu. Toate Religiile şi-au construit doctrina cu Biblia în mână dar. aşa cum putem găsi la Epistola Sobornicească a lui Iacov. Dacă una zicem şi alta facem. Gliga Petru poreclit „Pecu". nu şi la acelea care se mai găsesc pe deal. îşi construieşte o casă cu etaj. o altă Evanghelie. pe lângă faptul că posedă autoturism. Pecu posedă şi autoturism iar Urs Dumitru. versetele 1-26. 276 . Nu-l putem minţi pe Dumnezeu. se ceartă şi se duşmănesc între ei pentru avere? Nu păşesc aceştia pe urmele lui Cain şi Abel din Biblie?! Din păcate. Tot în cuprinsul acestei Epistole. deschizându-le drumul spre civilizaţie şi progres. fiind fraţi în credinţă şi fraţi de sânge. Bine înţeles că este opţiunea fiecăruia să-şi aleagă credinţa pe care o doreşte.

Se mai pune un alt semn mare de întrebare: ce fel de creştini sunt acei care se luptă pentru desfiinţarea Şcolii din Călătani? Indiferent că aparţin Religiei Baptiste. pentru anul şcolar 2004/2005. V. Stimaţi locuitori ai Călătanilor! Mai gândiţivă că viaţa oamenilor. în c l a s a a I l . Duce în schimb. ŞurubaruL. Filip Adela Eugenia 2. faptele pe care le-a făcut dealungul vieţii lui. Cronţ Bianca 2. Secară Lavinia Sofora 4. Secară Onisim 3. mă văd nevoit ca să mai pun un semn de întrebare şi vă rog să nu fie cu supărare! Nu ar fi o faptă creştinească dacă penticostalii. Pop 2. de înaltă moralitate care îl ridică şi îl defineşte pe om. care stau cel mai bine din punct de vedere economic. Fechete Daniel Casian 3.a a 1. Ce am mai constatat la Şcoala din Călătani. Filip 1. Şi acum să revenim la problema şcolii din Călătani care. care utilizează o încăpere în clădirea veche în care funcţionează şi Şcoala? Nu au aflat credincişii penticostali din Călătani despre Samarieanul milostiv din Biblie.a 1. cred că ar putea funcţiona foarte bine în casa de rugăciune Penticostală (dacă şi aşa nu este folosită încă în scopul pentru care a fost construită). în condiţii improprii. până când se va construi noua şcoală pentru a cărei fundaţii s-au început săpăturile? Acest lucru ar da dovadă de solidaritate umană. şcoala care activează la această mică aşezare de 70 de ani. Penticostale sau Ortodoxe. odată şi odată tot va lua sfârşit şi nimeni nu duce cu el un bagaj prea mare. au fost înscrişi următorii elevi: în c l a s a a I-a 1. Vrând nevrând. în loc să manevreze punerea în stradă a mobilierului şi a obiectelor de cult ale Bisericii ortodoxe. cu ocazia deplasărilor care le-am făcut în luna septembrie şi octombrie 2004? Conform Registrului matricol. ar ajuta pe ortodocşi să-şi finiseze biserica. indiferent cât de mare sau cât de mică este. Secară Florin 5. oricât de lungă ar fi. Filip Măria 2. şcoală de la care au primit educaţie toţi fiii călătanilor care astăzi se mândresc că au studii superioare sau medii? Şcoala ar trebui ca să fie înaintea tuturor priorităţilor într-o societate. Toate rămân în urma lui. Varga Florin . după toate credinţele creştine. ca să-i urmeze pilda? Nu au avut un sentiment de bucurie penticostalii din Călătani când au fost ajutaţi material ca să-şi construiască frumoasa casă de rugăciuni pe care o au. chiar dacă nu o folosesc. după înformaţiile pe care le-am primit. Secară Romina în c l a s a a I I I în c l a s a a I V . Secară 3. Secară Sorin 4.

după cum urmează: Filip Măria şi Şurubaru Livia-Vasilica din Clasa a I-a. care în prezent are apă permanentă de izvor. nu vor mai creşte alţi copii în Călătani. unde să păşuneze numai gâştele. persoană care este legată afectiv şi fizic de această liniştită localitate. care nu s-a vândut. Acei care au cumpărat suprafaţa de pământ din jurul clădirii. singura posesoară a acestei clădiri în mod legal. au fost duşi la şcoală de către părinţi în alte localităţi. Il-a. Filip Eugenia şi Pop Casian din cls. Mai sunt la mijloc şi o mulţime de creştini ortodocşi de vârsta a III-a. Este un lucru nu numai neigenic dar şi păgubos ca gâştele (mare la număr) să fie păşunate pe acelaşi teren pe care păşunează vacile şi caii. S-ar mai putea pune o întrebare: Se opreşte aici viaţa din Călătani. respective conacul fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd şi majoritatea celorlalţi locuitori. a III-a. nu puteau deveni proprietari ai unei proprietăţi de stat. Cronţ Bianca din cls. Fechete Daniel. pentru a motiva că în Călătani se poate desfiinţa şcoala. dacă nu au fost falsificate actele de proprietate. la Dispoziţia Primăriei comunei Tileagd. Ar fi o idee bună să se îngrădească un ţarc lângă valea Meghişei. Secară Sofora din cls. care nu au posibilitatea să fie duşi la şcoală în alte localităţi. IV-a. începând cu atestarea lor lor documentară: 278 . am extras următoarele cifre privind situaţia demografică a călătanilor. cu actuala generaţie? Nu se vor mai naşte copii. a Il-a. Secară Onisim. Inainte de a prezenta situaţia demografică a populaţiei din Călătani. Filip Adela. Din Documentele cercetate la Arhivele statului şi la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. Secară Lavinia şi Secară Florin din cls. Clădirea Şcolii din Călătani a devenit un „măr al discordiei" între acei care au devenit proprietari ai suprafeţei de pământ care înconjoară şcoala. care se bucură să poată participa la slujbele religioase de duminica în localitate. a IV-a. Clădirea cu pricina. Secară Sorin şi Secară Romina din cls. săvârşiţi nu numai un păcat de neiertat dar şi suferinţa unui număr însemnat de locuitori din Călătani? Prima victimă ar fi cadrul didactic care şi-ar pierde locul de muncă. curtea din jurul ei şi căile de acces au fost NAŢIONALIZATE în anul 1948 şi trecute în proprietatea statului Român. Următoarele victime ar fi copiii şcolari. pentru continuarea procesului de învăţământ. doresc ca să mai fac o recomandare de ordin gospodăresc şi economic.în total 15 elevi dintre care s-au prezentat la cursuri numai 8. Varga Florin şi Varga Daniel din Cls. nu vă doriţi familii? Atunci pentru ce şi pentru cine munciţi? Pentru cine s-a construit frumoasa casă de rugăciune? Nu credeţi că pentru a vă întregi averea cu câţiva metri pătraţi cât ocupă actuala şcoală. pentru a nu murdări păşunea unde pasc vitele mari. a Il-a.

cas e 88 T ot al per s .12 13-19 89 354 172 165 47 182 56 45 41 La Recensământul din 25 ianuarie 1948. FIIND POSIBILĂ ŞI EXPULZAREA LOR DE CĂTRE AUTORITĂŢILE UNGARE ÎN PERIOADA La Recensământul martie 1966 din 15 TotalDin careDupă grupe de vârstă pers.64 65 şi pes t e Băr baţ i Femei 0-6 ani 7. Femei Pe gr upe de vâr s t ă 0. (58 DE BĂRBAŢI ŞI 66 DE FEMEI) S-AR PUTEA PUNE PE EMIGRAREA ÎN ROMÂNIA ALE ACELOR CARE AU LOCUIT PE DEAL. cas e Tot al p. 20. apar cifre semnificativ modificate faţă de anul 1930 Nr. LÂNGĂ LINIA DE FRONTIERĂ UNGARO-ROMÂNĂ.6 ani 7-11 12.Bărbaţi Femei0-9 ani10-19 ani 20-44 ani 456465 şi peste276145 1356046 103 5116 25 0 .45-60 Pes t e 60 14 44 44 77 44 34 SCĂDEREA CONSIDERABILĂ A NUMĂRULUI DEMOGRAFIC DIN ANUL 1930 PÂNĂ ÎN ANUL 1948.15.59 23 111 4 123 34 37 23 39 28 8 65 La Recensământul din 29 decenbrie 1930 N r .La Recensământul din 1 ianuarie 1900 Tota Di n car e l per s Băr baţ i .14 15-19 60 ş i pes t e 20-39 40. Băr baţ Femei i ani 0-7 230 114 116 31 8. 1940-1944.

Situaţia la Recensământul din 20 ianuarie 2003 N r . După r el i gi i Bapti ş t i După naţi onal i t at e Pent i cos Rom. T ot al Băr baţ cas e per s . ŞI REÎNTOARCEREA A O PARTE DINTRE CEI PLECAŢI DIN CAUZA FRONTIEREI.de T ot al cas e Di n car e Or t od. ÎN FAVOAREA CELOR DOI FRAŢI AI MEI ŞI ALE URMAŞILOR ACESTORA. FĂRĂ SĂ LE 280 . Mag. ESTE CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CASE. REVIN ŞI SUBLINIEZ CĂ ACEI OAMENI CARE FAC ORICE PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI. i 72 224 113 Fem ei 111 0-9 ani 10-19 45-64 20. DORESC CA SĂ MAI SPUN LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI UN ADEVĂR PE CARE ÎL POATE VERIFICA ORI CINE ŞI ANUME ACELA CĂ DEŞI NU AU CHELTUIT NIMIC PĂRINŢII MEI CU ŞCOLARIZAREA ŞI PREGĂTIREA MEA PENTRU VIAŢĂ. DACĂ NU-ŞI MĂREŞTE BOGĂŢIA SPIRITUALĂ. t al i 44 per s . ÎN RÂNDUL AŞEZĂRII. pes t e Mag. La Recensământul din anul 1992 N r .CREŞTEREA NUMĂRULUI DE PERSOANE FAŢĂ DE ULTIMUL RECENSĂMÂNT SE EXPLICĂ PRIN CREŞTEREA SPORULUI NATURAL DIN NAŞTERI. UNDE SE MAI GĂSESC MULTE GRĂDINI CARE POT DEVENI FRUMOASE LOCURI DE CASE. Băr baţ i Femei 82 22 6 108 118 176 6 226 SINGURA SCHIMBARE ESENŢIALĂ FAŢĂ DE RECENSĂMÂNTUL DIN 1992. DIN RAŢIUNI ECONOMICE NU S-A INTRODUS CURENTUL ELECTRIC. NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! (NIHIL SINE DEO). ŞI-AU MUTAT ŞI RECLĂDIT CASELE PE LÂNGĂ VALEA MEGHIŞEI. AM RENUNŢAT ÎN SCRIS LA PARTEA MEA DE MOŞTENIRE.44 65 şi Rom. ÎN ÎNCHEIEREA ACESTEI LUCRĂRI. ÎN PREZENT FIIND FOLOSITE LA CULTURI VEGETALE. CEIA CE SE POATE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ FOŞTII LOCUITORI DE PE DEAL. 25 57 43 65 34 224 SCĂDEREA NUMĂRULUI DE CASE FAŢĂ DE CEL EXISTENT LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1948. CĂ BOGĂŢIA MATERIALĂ NU ADUCE NICI FERICIREA ŞI NICI LINIŞTEA SUFLETEASCĂ. SE EXPLICĂ PRIN DEMOLAREA CASELOR CARE S-AU AFLAT PE DEAL UNDE.

. MAI ALES ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. DAR BUNUL AM SIMŢIT CĂLDURA SCHIJELOR DE OBUZE CARE AU TRECUT PE LÂNGĂ FAŢA MEA. NU AM FOST UN OM BOGAT ŞI NICI NU MI-AM DUMNEZEU A FOST CU MINE TOT TIMPUL. DIN CONTRĂ. PE UNII CU CARA PĂRINŢII LOR AU CHELTUIT MULT PÂNĂ CÂND Ş-AU DESĂVÂRŞIT STUDIILE SUPERIOARE. IAR ÎN VIAŢA CIVILĂ M-A AJUTAT CA SĂ MĂ RIDIC ŞI CHIAR SĂ-I DEPĂŞESC ÎN CAPACITATEA DE A GÂNDI ŞI A MUNCI.BINEÎNŢELES CĂ PE LÂNGĂ CREDINŢĂ ŞI BUNĂTATE SUFLETEASCĂ. ATUNCI CÂND AU AVUT NEVOIE I-AM MAI AJUTAT. UNDE DORIT ACEST LUCRU. TREUIE SĂ MUNCEŞTI MULT SI BINE.PRETIND NICI UN BAN.

GLOSAR ALFABETIC CUPRINZÂND CUVINTE ŞI EXPRESII SPECIFICE LOCULUI. ÎN 1919-1920. acărcum=oricât. CARE AU DAT MULT DE FURCĂ CADRELOR DIDACTICE ŞI FUNCŢIONARILOR PUBLICI VENIŢI ÎN ARDEAL. DUPĂ ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI. A Acărcare=oricareAcărce=oricândAcărcând=ori şi cândAsta=aceasta Amu=acumaAistaacestaAiu=usturoiAiiani Arţar=salcâmAndăli=a porniAdipaa adăpa viteleAborâtdoborâtAbzice=a demisionaAsudat— transpiratAmorţit=înţepenitArie=teren unde se transportau snopii de grâu pentru treieratAşchiţă=aşchieAcărcât. oriundeAcărunde=oricumAldămaş=băutură oferită de vânzător cu ocazia unor tranzacţiiAleu=arvunăB•Bureană=buruiană Bănui=a regreta (Băni)Belceu=pătuţ mic cu balansar pentru copii miciBarşim=catifea 282 .

PRIN CARE VĂCARUL ANUNŢA PLECARE LA PĂŞUNE CU VACILE = A RĂMÂNE REPETENT = SFECLĂ FURAJERĂ = MAŞINĂ CU CARE SE TREIERĂ GRÂUL = A VORBI FĂRĂ ROST = SCULE FOLOSITE LA BĂTUT COASA = NASTURI = NECAZ. SUPĂRARE = MÂNĂ = NEBUN = BOLNAV = ŞUBĂ = (CĂRĂBUŞ) = DEŞI = DISPOZITIV AL RĂZBOIULUI DE ŢESUT ÎN CARE SE AŞEAZĂ SPATA = POLIŢĂ CU MAI MULTE RAFTURI MICI PENTRU PĂSTRAREA FARFURIILOR = HAINĂ DIN PIELE DE OAIE BĂRBĂTUŞ .PIESĂ CU AJUTORUL CĂRUIA SE FIXEAZĂ SULUL DIN FAŢĂ A RĂZBOIULUI DE ŢESUT BRĂCINAR BIZUI BAREM BĂNESC BĂRNACI BRIŞCĂ BUHĂ BĂDANCĂ BUIGUIT BUGĂT = ŞIRET DE CÂNEPĂ CU CARE SE LEAGĂ PANTALONII ŞI ISMENELE = A TE ÎNCREDE (DIN BIZALOM ÎN 1.BIBOLIŢĂ BLID BUBOI BELIT BOLD BOTĂ BUICĂ BUCIN BUCTA BURBUNGĂI BATOZĂ BOSCORODI BATALAUĂ BUMBI BAI BRÂNCĂ BOLUND BETEAG BITUŞA BONGAR BATĂR BRÂGLE BLIDAR BUNDĂ = BIVOLIŢĂ = FARFURIE = FURUNCUL = JUPUIT = PRĂVĂLIE SĂTEASCĂ . MAGHIARĂ) = CEL PUŢIN == A REGRETA = OM BRUNET = BRICEAG = BUFNIŢĂ = VAS MARE DIN TABLĂ 40-50 LITRI CAPACITATE.BĂŢ — VESTON FEMEIESC CU MÂNECI LUGI DIN POSTAV ALBASTRU = INSTRUMENT DE SUFLET DIN CORN DE VACĂ. FOLOSITĂ LA RUFE DIN CÂNEPĂ FIERT = = AMEŢIT DESTUL .

BATISTĂ = PRAF 284 . EMAILAT SAU DIN CERAMICĂ = POARTĂ PENTRU CĂRUŢE = GEAMANTAN DIN PLACAJ SAU LEMN = FIERTURĂ DE PRUNE (ZEAMĂ) = DANTELĂ LUCRATĂ CU MÂNA (AC CU CÂRLIG) = BASMA SCUMPĂ = SLĂNINĂ = VARZĂ = PĂLĂRIE = CĂCIULĂ = CLAIE DE FÂN ÎN FORMĂ CONICĂ = BOSTAN (DOVLEAC) = CLAIE DE FÂN SAU DE PAIE ÎN FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ = CARTOFI = BINOCLU = ŞTIULEŢI DE PORUMB CURĂŢAŢI DE BOABE = CĂPĂŢÂNĂ DE USTUROI = INERVAT = MĂCIEŞE = VAGABOND = OS = BARZĂ = DONIŢĂ (VAS DIN SCÂNDURI DE BRAD PENTRU APĂ.BELCIUG C CIURDĂ COZLIU CIOARECI CHIMEŞE CELUIT COATĂ CONCI CÂLŢI CANDALĂU CÂNTĂ Capul CUFĂR CHISĂLIŢĂ CIPCĂ CÂRPĂ DE PĂR CLISĂ CURECHI CLOP CUJMĂ CĂPIŢĂ CUCURBĂTĂ CĂZAL CROAMPE CUCHER CIOCI DE TENCHIU COCIOLIE DE AIU CIUDOS CĂCĂDARE CIOVARGĂU CIONT COCOSTÂRC COFĂ CHEŞCHENEU COLB = O BUCATĂ DE SÂRMĂ CE SE PUNE ÎN RÂTUL PORCULUI PENTRU A NU PUTEA SCURMA = TURMĂ DE VITE = DULAP MARE FĂRĂ USI. ARANJAREA PĂRULUI LA FEMEILE MĂRITATE = FIBRELE SCURTE DE CÂNEPĂ = SOBĂ DE GĂTIT DIN FONTĂ CU 4 PICIOARE = VAS DE 5 LITRI CAPACIT. SAU MULS vaca = BATIC. PENTRU PĂSTRAT HAINE = PANTALONI = CĂMAŞĂ = ÎNŞELAT = CAUTĂ = COC. CU TREI SERTARE.

PRUNCI = SPERIETOARE PENTRU PĂSĂRI PUSĂ ÎN LANUL DE GRÂU =*CALOMFIR. PRIETEN. FRUMOS MIROSITOARE = ÎNŞELAT = NORMAL = CALTABOŞ = LAPTE FIERT DE LA VACA PROASPĂT FĂTATĂ = = = = = = UNEALTĂ CU CARE SE TRAGE JĂRATECUL ŞI CENUŞA DIN CUPTOR PENTRU A SE PUTEA INTRODUCE PÂINEA LA COPT TOBĂ PENTRU TOBOŞARI VÂRTELNIŢE SCÂNDURĂ TRAISTĂ FORMATĂ DIN DOUĂ PĂRŢI. COPII.CANCEU COATĂ CIUPĂIT CIUPĂ CILEGIU CIUHĂ CALAPĂR CELUIT CITOV COLDOBOŢ CURASTĂ D DRÂGLĂ DOBĂ DEPENELE DOASCĂ DESAGĂ DÂRĂ = VAS DE CERAMICĂ SAU STICLĂ CU CIOC = CAUTĂ = ÎMBĂIATUL SUGARILOR = ALBIE DIN LEMN PENTRU ÎMBĂIATUL COPIILOR SUGARI = COPIL. PLANTĂ CU FRUNZE LATE. PURTATĂ PE UMERI URMĂ LĂSATĂ DE UN OBIECT TÂRÂT PE PĂMÂNT DOHOD = OSIILOR LA CĂRUŢE UN PRODUS MINERAL DIN GUDRON FOLOSIT LA UNGEREA DRĂGUŢ DIREPT DUDĂLIT DĂRAB DUGĂU DESCHILINGHIRE DÂRTACEIA F FRIGURI FUSCEI FANAR FRĂGAR FAINĂ FITĂU FODRĂ = IUBIT. POSIBIL VIITOR SOŢ = DREPT = A CLACSONA = BUCATĂ = DOP PENTRU STICLĂ = SEPARARE ÎNTRE MEMBRII UNEI FAMILII = PENTRU ACEIA = MALARIE = VERGELE DREPTUNGHIULARE (DOUĂ) CARE = ŞOPRON PENTRU DEPOZITAREA FÂNULUI = DUD = FRUMOS = FIRE DE BUMBAC VOPSITE ŞI RĂSUCITE = VOLĂNAŞ ŢIN ROSTUL URZELII .

FOLOSIT DE FERARI LA = PETROL LAMPANT = PROMIS = VOPSELE SATE = GURGOI GLIGAN GHINĂ GRĂITOR GUŞE GACI GĂLBĂNARE H = = = = = = VÂRFUL OPINICII ŞI BUZA STICLEI MISTREŢ GĂINĂ OMUL CARE CONDUCE PETRECEREA LA NUNTĂ CREŞTEREA PATOLOGICĂ A GLANDEI TIROIDE IZMENE LUNGI HEPATITĂ HULUGI HERBEICĂ HAITĂU HORI-HOREŞTE HIBĂ HÂD HAMIŞ HARŞEU HÂRB HAPSÂN HIRIBE HASMANDĂU HIRIU HAZNĂ HULPE HOASPĂ = = = TULPINI DE PORUMB PENTRU NUTREŢ LA VITE VAS DE CERAMICĂ.FEŞTILĂ FURCOI FURCHIŢĂ FEST FIERE FOAITĂ FOAIE FOTOGHIN FĂGĂDIT FESTELE G = FITIL PENTRU LAMPA DE PETROL = FURCĂ DE LEMN CU DOUĂ COARNE ŞI COADĂ LUNGĂ = FURCULIŢĂ = CONTINUU • .NOUTATE = FOLOS = VULPE = TEACA USCATĂ DE LA STICLĂ 286 . CARE SERVEŞTE LA PĂSTRAT DISPOZITIV CU AJUTORUL CĂRUIA ÎŞI FAC CONCIUL FEMEILE MÂNCAREA MĂRITATE = A CÂNTA.CEVA DEFECT . AVAR = CARTOFI = NEMERNIC.GREŞEALĂ = URÂT jr CÂINE RĂU SAU OM VICLEAN = CAZMA = CIOB DE VAS DE LUT SAU DE = ZGÂRCIT. DERBEDEU = VESTE .UT — VEZICA BILIARA = NEAMURI APROPIATE = APARAT DIN BURDUF DE PIELE. A DOINI . SFEROIDAL.

respective instrument pentru a tăia mărunt dovleci când se face mâncare de dovleac vacă tânără care încă nu a fost gestantă copac de esenţă tare. învelitul fetelor care se fură şi le schimbă basmau albă cu alta neagră. spiţe de roţi. pentru ţesut saci. la care i se mai spune şi „curastă" a sbiera buzunar sensibil. mofturos la mâncare castra purceii . operaţia de pregătit urzeala pentru ţesut. are două înţelesuri: A vorbi vorbe goale şi a toarce canurele din câlţi. făcându-i şi coada în conciu. a a a a se împodobi cu flori lua cămaşa pe dos oferi aduce înapoi îndruga împănare îndărăpt îmbia întorna J Jilău Jurincă Jugastru Jerunţi Jintiţă Jgheară Jeb Jungaş Jugăni are înţelesurile de rândea pentru tâmplar şi unealtă pentru tăiat varza când se pune la murat. mai redus în greutate. (este mai uşor decât Gorunul) genunchi produs obţinut din laptele realizat după fătare. etc. dinţi pentru greble.tras căruţe. folosit la confecţionarea de Juguri .I Io Ie Inghe Iacă Iară Irimă Iagă Ierboaică Iute Ileu I învălitul eu ea unde iata din nou (repetare) inimă sticlă floarea soarelui repede nicolala fierarului şi cel pe care bate coasa ţăranii are mai multe inţelesuri: A te înveli la cap.

o purcea. dulce .K Kilă L Lovor Leucă Leutră Leşie Leznă Larmă Lături Lampas Laibăr Lacră Lăpăstos Listau Laviţă Lihod Ludaie Lungalău Leasă transportate Lacreu Laboş Loptă Lipideu Litără Lungoare Luţărnă Lucheară Ludă Lepăda = lighean = piesă din lemn cu un capăt tras pe osia carului cu un dispozitiv metalic în formă de inel. = ieftin = zgomot . = kilogram 288 . etc. turnată peste cenuşă la fiertul hainelor şi a jurebiilor de fire din cânepă. sprijinind leutra carului. prinse în corpul carului = soluţie alcalină obţinută din apa fierbinte.comestibil = plăcintă mare cu brânză şi mărar. copt în cuptor. = părţile laterale ale carului. construite sub formă de scări orizontale. făcut din aluatul dospit din care se face pâinea.gălăgir = mâncare pentru porci = felinar = vestă . o oaie. = tăblie din scândură folosită peste leutrele căruţei ca să nu cadă din căruţă recoltele = vestă = cratiţă = minge = cearceaf = litru = boală de febră tifoidă = lucerna = trifoi = prostănacă = a avorta o vacă.cutie de dimensiuni mici = teren cu exces de umezeală = drojdie de bere = bancă din lemn = rânced = dovleac cu miez galben.

având capacitatea de = mărar = mamă vitregă = mărunţel = mamă = unealtă cu care se bat hainele la spălat = majun din prune = culoare albastru-violet = intestin = amestec de lut.M Mierţă 12 kg Morareu Măştihoaie Mânânţel Maică Mai din lemn Mniere de prune Minerău Maţ Murluială tencuiala Moroci Mocan Mocăniţă Mâzgă Măzgălitură Muieruşcă în = unitate de măsură pentru grâu.motan Muiere = femeie căsătorită Mălură = boală la cereale provocată de o ciupercă Mirişte = suprafaţa de unde a fost cosit grâul Meliţă = unealtă folosită la finisarea fuiorului din cânepă Moare de curechi = zeama de pe varza acră pusă la murat Mintenaş = imediat N Năzări Nană Nadă = închipuire = femeie în vârstă (lele. cu două mânere. apă nisip. pleavă cu care se făcea caselor la ţară şi vatra casei = morcovi = moţ din Munţii Apuseni = soţie sau fiică de mocan = noroi moale şi lipicios de picioare — scris urât şi dezordonat = piesă din nuia maleiabilă cu care se introduce popiota suveică pentru ţesut pânza Mezdreauă = unealtă din oţel cu o latură ascuţită. stuf . folosită la netezirea lemnului Moaltără = tencuială din var şi nisip Molcom = domol. liniştit Mniazăza = ora prânzului Mândru = frumos Mâţă pisică Mâţoc . ţaţă) = trestie.

transpiraţie găurile laterale ale opincii. picior nimeni curtea casei grădina de lângă casă musafiri prieten de drum ca se răcori ulcior direct o bucată de pânză cu care se înfăşoară piciorul la incălţat fereastră presă de făcut ulei din folaorea soarelui coasa a Il-a la fân pe şesuri floare naturală sau artificială pivniţă postav sau alte ţesături din industrie pământ lăsat nelucrat mai mult timp creion panglică pat rudimentar (scânduri pe 4 picioare) manşeta de la cămaşa costumului popular local plantă erbacee în formă de suliţe. care creşte în lacuri viguros. beţişor rudenie mai îndepărtat grădina de lângă casă căldură mare.Nulă Nuiaua Niam Nila căşii Năduşală Nojiţe Nime 0 Ocol Ogradă Ospătoi Ortac Ogăi Ool Oblu Obdială Oblac Oloire Otavă P Pană Pijniţă Pănură Pârlog Plevas Primă Prici Pumnar Pipirig Pogan Pagini Pivă Pisat Piţăguş Piparcă zero nuia. prin care se leagă pe. voinic castraveţi instalaţie pe apă care compactizează ţesuturile de lână (le îndeasă) boabe de porumb zdrobite cu ciocanul pentru pui de găină piţigoi ardei .

cade = picătură. roşii = gogoaşă = fustă la costumul popular al ţărăncilor = găină tânără = dus cu pluta . ridicat deasupra din jur 291 . întrebuinţat la confecionarea opincilor = plângere către organele de stat = abdomen = pariu = ceva moale.covată mare în care se frământă pâinea = titirez = partea lemnoasă măruntă a cânepei = fasole = foile care îmbracă ştiuletele de porumb =material din piele.o bucată de lemn care sprijină ceva să nu se răstoarne = document de vânzare-cumpărare a unui animal = pâine = hârtie .proptă Băşuş Pită Piporoş Pică Picur Peţât Perină Porodici Pancovă Poale Puică Prostălău Postavă Priznăr Puzdărie Păsulă Pănuşă Porlog Ponoslu Pântece Prinsoare Puhav Procouţ Potică R Roc Rastău Raf pentru Râgâi Rărunţi Ratotă Rond nivelului -.a cere o fată în căsătorie = pernă =. afânat = preş lung pe care se calcă în casă = farmacie = veston-sacou = tijă metalică de la extremităţile jugului care nu permite ieşirea animalului din jug = platbandă din fier cu care tălpuiau roţile căruţelor a rezista roata la poveri = zgomot produs de eliminarea unor gaze din stomac prin gură = rinichi = omletă din ouă = strat de flori sau de zarzavaturi. strop de apă .

smântânit =su neted din lemn cu care se întinde aluatul plăcinte şi pentru pătură de tăiţei = unealtă de lucru cu care se face papiote = dop de plută = felie de pâine = solniţă = lapte prins smântânit = luxat = când se simte sătul după o mâncare mai grea = vas din lemn sau metal cu o toartă şi cu gură care se mulg vacile şi oile = ciorapi = niciodată = cămară de alimente = şurub 292 . email pe vase de gospodărie = desiş de arbuşti diferite specii şi de spini = liber = lucru greşit sau om fără minte = traistă = a se certa = a se opinti să facă ceva = fir de aţă destrămat dintr-o bucată de pânză = a înjura = înjurată = coş din papură = cenuşiu.Rumpe S Sor Sâmbrie Snopi Smalţ Smidă Slobod Smintit Straiţă Sfădi Sforţa Scamă Sudi Sudalmă Soatior Sur Strujac Sopon Scoacă Sucitoare pentru Socală pentru suveică Stupuş Scrijeauă de pită Sălăriţă Sămătişe Scântit Saţău S Şuştar largă în Ştrimfli Şohan Şpaiţ Şoroflu =rupe = şoric de porc = retribuţia slujilor angajate = mănunţi de cereale păioase legate împreună = Glazură. bate-n gri = saltea umplută cu paie = săpun = brânză făcută din lapte prins .

a îndrepta ceva . cuţit.bătătorit cu picioarele (varza în butoi) = zahăr = clopoţel = paiete = balama .Şitău Şagă Şogoreană Ştergură Şotout T Tolcer Tămădi Tindă Tânjeauă Tină Tătarcă Tisau Tărcat Tălmaciu Talger Tuluc Tăcăneauă aluat Târş Tenchi Tumna Târnaţ Tepsie Tătă Ţintă Tomocoi Tomni Topoşit T Ţucur Ţângălău Ţânţele Ţâţână Ţug Ţuraleisa Ţâţă = presă de ulei = glumă = cumnată = prosop = stivă de lemne = pâlnie = vindeca = prima încăpere la casa ţărănească = proţap folosit pentru jug la arat şi grăpat = noroi = sorg = curea lată în care se ţine bani.curent de aier = obicei străvechi de bobotează = mamelă 293 . traslator = farfurie de ceramică (blid) = viţel de 2-3 ani = albie scobită într-un lemn mai gros pentru = mătură din uiele de mesteacăn = porumb = tocmai = coridor îngust a casei de la ţară = tavă pentru aragaz sau alte întrebuinţări = toată = cerneală = larve de cărăbuş (deliciul găinilor) = a repara. briceag = împestriţat = traducător.

Ţumburuş obiect Ţol acoperit =proeminentă mică şi rotundă la extremitatea unui = ţesătură de lână vărgată (alb şi negru) folosită pt. respective balamalele Ulceaua = cănită (ceaşcă) Uol = ulcior din ceramică Ultoi = a face altoi la pomi Udori = secreţie oculară la cei care au conjuctivită V Verin Vică Vorovi Vârstă Vânturoi Vrajniţă Valău mai scurt Vaioagă Vuji Vână Z Zadie femeilor Zamă Zbici Zbardă Zmiceauă Zăvoi Zgârci Zălog care 1-a = = = = = = = venin unitate de măsură pentru cereale vorbi dungă în pânza ţesută vânt stârnit din senin (minitornadă) poartă din nuiele împletite la intrarea în grădină jghiab lung din lemn pentru adăpatul vitelor sau pentru dat mâncarea la porci = chirpici. folosită la copii răi pădure de plopi şi sălcii lângă o apă curgătoare cartilaje paznicul de câmp lua un obiect de la copilul pe prins cu vitele în păşunatul altui proprietar 294 ... cărămidă nearsă pentru construcţii = a se potrivi unul cu altul = venă = şorţ . pe uliţă Uliţă = stradă Uruială = cereale măcinate grosier pentru hrana animalelor Urzi = a învârti firele pe urzoi în vederea ţesutului pânzei Uşori = cei 2 stâlpi verticali de care se prind canaturile unei uşi.partea din faţă a costumului popular ale = = = = = = = supă de. bici pentru animale secure pentru dulgher cu tăiuş lung vergea subţire de lemn verde. U Ulicău = hoinăreşte pe străzi.

1973. Crisia II. B L A J O V I C I . pag. 295 . S t . Oradea. 1972 pagina 121-148. .N. pagina 101. 13. 4. BERINDEI şi Gr. 10. „Transilvania" voi. P. 6. 3. ION COJA-„Transilvania InviincibileArgumentum" Editura Atheneum Bucureşti. 3) Descoperiri Arheologice în judeţul Bihor.1 4 .Cronicar Bihorean. Opere. I.C. Oradea . BOROVSZKI SAMU şi RÂKOSI JENO . Lucrări ştiinţifice. p. WINCLER .Zona Etnografică Crişul Repede. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE G h .Enciclopedie despre TEODOR NEŞ + STELIAN VASILESCU . 69-70 despre Voivod Menumorut. 2) Cetăţi Dacice în partea de Vest a Munţilor Apuseni. I.Manual Şcolar cls. 7. ISTORIA ROMÂNIEI seria C. I. 12. SEVER DUMITRAŞCU: 1) Aşezări Dacice din Vest şi Nord-Vestul României. 110-357. D. II. 197-209. 129 8. O. BUNYITAY V1NCZE .Opere pag. S Z Ä N T Ö 1. 5.Descoperiri de monede antice în Transilvania S. POP . a VlII-a.A 2-a carte despre IOAN SZALARDI . TEREZA MOZES . 1982. 9. Centenar al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea 1972. ISTORIA ROMÂNIEI . L1VIU BORCEA + IOAN SZALÂRD. Crisia III. 1968 pagina 239266.Editura Academiei Bucureşti pag.Găsirea a 53 monede-drahma în vatra Comunei Tileagd. la Băbolna 1659. despre Răscoala de oraşul Oradea şi Bihor. pagina 401. 11. - 2. IGNAT . Editura Sport-Turism Bucureşti 1948 pagina 12. 1990.Cronici în Limba Maghiară despre Grofii Tileagdului. oamenii din Bihor. Bucureşti 1958.

prelaţi ai Bisericii Reformate. 1979 pag.Cronicar maghiar Dacii şi Românii în ANDREI DUNAY. pag.la 6 octombrie 1308. MIRCEA PĂCURARIU . 30.în anii 1527-1598 a cartografiat localităţi din judeţul Bihor şi Tileagdul. Sibiu 1986. 20. K. 15. CAPITOLIUL BISERICII ORTODOXE ORADEA . Rumänien Probi. 24. NAGY SÂNDOR . 19. 23. 4748. PÖSALAKA. MARIN POPESCU . CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE TRANSILVANIA. ' C. 18. Bucureşti 1970. 296 . TILECUŞ. Material aflat la Arhivele Statului Filiala Oradea. 662-668.Transilvania and the Hungaria - Crisia 1986. GIURĂU . BOGDAN PETRICEICU HAJDEU . GIURĂSCU . C. 11-30 Bucureşti 1976. ABRAHAM ORTELIUS DIN ANVERS . FLORIAN DUDAŞ . 16. Bucureşti 1985. străvechi a Românilor Ardeleni) 28. TILECHIU.Românii din Transilvania terorizaţi de Regimul Austro-Ungar în 1867-1918. BOGDAN PLĂMĂDEALĂ . GALDI .şi IOAN CHIVARI .România în Izvoare goegrafice şi cartografice din Antichitate -Bucureşti 1978.Elemente Daco-Române în spaţiul Carpato-Danubian Secolele III-XIII. MALOMSZEG. L. adevereşte că membrii familiei Csanâd au împărţit între ei moşiile lor din TILEAGD.Start şi substrat popoarelor Balcanice Bucureşti 1892. pag. 27. Transilvania 1940.Biserica Românească din Nord-Vestul ţării sub ocupaţia Hortistă în 1940-1945. MIHAI FĂTU .Istoria Bisericii Ortodoxe Române Sibiu 1972. 1973.Cartograf .Monografia judeţul Bihor. 29.Monografie în limba maghiară 1996. MEZÖTELEGD TÖRTENETE .Craiova 25. SĂBOLCIU.Formarea poporului Român . C. Kupân Ârpâd şi Varga Ârpâd.Az Erdelyi român öshaza kerdesehez (în chestiunea Patriei Budapesta 1942. scrisă de Sass Kaiman. Budapesta 1919. Florida 1975. voi.Manuscrise Româneşti Medievale. 17. C. 21. BIRTIN şi ŞUNCUIUŞ. 26. 22. 6 ALFÖLDI .Descrierea localităţilor Judeţului Bihor.

Torsul fusul cu 297 .

298 .

Ustensile folosite în industria casnică 299 .

300 .

Belceu Leagăn - 301 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful