Monografia comunei Tileagd

La a 750-a aniversare
Traian Indries

2006

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................... 5
Capitolul I

SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI....................................... 7
Capitolul II

EXISTENŢA ŞI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR.......................... 17
Capitolul III

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI........................................... 24
Capitolul IV

DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD.............................. 29
Capitolul V

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD ŞI A SATELOR APARŢINĂTOARE....................................................................... 84
Capitolul VI

VIAŢA 103 SATUL 164 SATUL 169 SATUL 173 SATUL 233

SPIRITUALĂ

-

BISERICA

...................................................................................................................... UILEACUL DE CRIŞ

..................................................................................................................... POŞALACA

..................................................................................................................... TILECUŞ

..................................................................................................................... BĂLAIA

..................................................................................................................... CĂTUNUL CĂLĂTANI......................................................................................240 GLOSAR ALFABETIC ..................................................................................................................... 253

2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE ..................................................................................................................... 267

INTRODUCERE
Această lucrare intitulată, „MONOGRAFIA COMUNEI TILEAGD" se doreşte a fi o monografie istorică, fără a se neglija aspectele de ordin demografic-etnografic, economic şi spiritual. Nu au fost omise nici problemele fizico-geografice şi pedoclimatice. M-am oferit în mod voluntar să fac această lucrare, întrucât în ORAŞUL Tileagd am făcut cunoştinţă prima dată cu „lumea civilizată", încă din fragedă copilărie, începând cu anul 1925, când mă aduceau părinţii din satul natal Tilecuş, cu ocazia rezolvării problemelor de ordin gospodăresc; la Primărie, la Poştă, la cele două mori de măcinat cereale, care aveau şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi la târgul săptămânal de Vinerea. Aici şi cu aceste ocazii am început să-mi deschid orizontul cunoaşterii, să descopăr „O lume nouă" şi să gândesc ce va trebui să fac, ce sens să dau vieţii mele pentru a reuşi să depăşesc condiţiile în care am văzut lumina zilei şi modul sărăcăcios în care supravieţuia familia din care făceam şi eu parte. Am fost un copil precoce şi mi-am dat seama prea devreme asupra mediului care mă înconjoară. La baza acestei lucrări stau informaţiile de documentare din cărţile de Istorie ale unor scriitori români şi maghiari, precum şi din documentele istorice aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, la Arhivele Statului Filiala Oradea, Biblioteca Orăşenească, Serviciul de Cadastru, Direcţia judeţeană de Statistică Bihor Oradea, Capii Bisericilor Ortodoxe, Catolice, Rabinul Şef al Comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte documente cu conţinut istoric. La toate acestea se mai adaugă studierea toponimiei locale, culegerea şi selectarea creaţiilor folclorice locale, întocmirea unui glosar de cuvinte şi expresii utilizate în plan local, în vorbirea de dinaninte şi după terminarea Primului Război Mondial. Aşa cum am arătat în primele rânduri, această monografie, dorindu-se a fi o lucrare istorică, am considerat că nu este lipsit de interes ca să cuprind în cadrul ei şi un scurt rezumat al

3

Istoriei Transilvaniei, a existenţei de la începutul începuturilor şi a continuităţii Dacilor în judeţul Bihor, cu atât mai mult, cu cât că unii politicieni radicali, nici până în zilele noastre nu reuşesc, sau nu vor să recunoască ADEVĂRUL ISTORIC. Lucrarea este structurată pe mai multe capitole, în ordinea importanţei cunoaşterii conţinutului lor. Primele două capitole le-am dedicat datelor Istorice

4

ale Pământului Transilvan şi a existenţei Dacilor Liberi în judeţul Bihor din Epoca Romană. în capitolul III sunt prezentate aşezarea fizico-geografică şi condiţiile pedo-climatice ale comunei şi ale celor 5 sate aparţinătoare. Cap. IV. cuprinde trecutul încărcat de Istorie al Tileagdului şi ale satelor aparţinătoare, începând cu datele de atestare documentară a fiecăreia. Cap. V. cuprinde problemele demografice şi etnografice, evoluţia lor în timp, limba vorbită în anumite etape de dezvoltare a societăţii. Cap. VI. cuprinde VIAŢA SPIRITUALĂ şi deazvoltarea învăţământului, educaţiei şi culturii, ale populaţiei celor 4 (patru) religii convieţuitoare în aceleaşi spaţii: Ortodoxi, Romanocatolici, Reformaţi şi penticostali. Cap. VIL cuprinde VIAŢA ECONOMICĂ, agricultură, industrie, comerţ, transporturi şi meşteşugurile ţărăneşti, evidenţiind evoluţia lor spectaculoasă postbelică, precum şi involuţia în ultimele decenii, datorită unor factori care depăşeau puterile Administraţiei locale. Cap. VIII. cuprinde obiceiurile vechi, moştenite din generaţie în generaţie, folclorul local în versuri, transmis pe cale orală, colinzi de Crăciun şi de anul nou. Lucrarea se încheie cu un glosar de cuvinte, expresii locale (arhaisme specifice locului) şi cu bibliolteca selectivă a scriitorilor şi cronicarilor din a căror lucrări am extras datele care fac obiectul acestei lucrări.

5

Capitolul I SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI
încă din timpul Comunei Primitive, a existat o organizare TRACO-DACICĂ pe acest pământ Românesc. Sub conducerea lui Burebista, dacii ajung la cea mai dezvoltată formă statală, întemeind un Stat care s-a întins pe întreg terioriul de la Nistru până la Tisa -Dunăre şi Marea Neagră. După moartea lui Burebista, Statul Dac s-a fărâmiţat în opt (8) provincii. Sub conducerea lui Decebal s-a format din nou statul Dac care a fiinţat până în anul 106 e.n. când, după mai multe şi crâncene războaie a fost cucerit de către Romani, în frunte cu împăratul Traian şi transformat în provincie Romană. La data de 11 august 117 e.n., a încetat din viaţă împăratul Traian. După moartea lui, au început din nou ca să năvălească popoarele barbare, care nu mai purtau frică de rezistenţa imperiului Roman. Căutând toate izvoarele istorice, vom afla că în partea de răsărit a Europei meridionale, între Marea Adriatică şi Marea Neagră, trăiesc un adevărat mozaic de Etnii: croaţi, greci, maghiari, sârbi, slovaci, turci şi altele. Tot aici trăiesc însă şi românii, neamul cel mai numeros din această parte a Europei, estimat la cifra de peste 25.000.000 (douăzeci şi cinci) milioane persoane. Aşezările româneşti acoperă întreg teritoriul dintre Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră. Mai sunt însă foarte mulţi români care trăiesc în afara acestui perimetru, cum ar fi Aromânii din Grecia, românii de pe Valea Timocului, din câmpia Panoniei şi dincolo de Nistru. Aşadar, românii, ca şi alte neamuri din Europa, nu trăiesc toţi în Statul care le poartă numele, aflându-se şi dincolo de frontierele naţionale ale României, în statele învecinate. De asemenea, nu toţi cei care trăiesc în România sunt de naţionalitate română, mulţi fiind de naţionalitate maghiară, ţigani, saşi, lipoveni şi alţii. Trebuie însă precizat că numărul românilor care trăiesc ca minoritari în afara graniţelor României, respectiv în ţările învecinate, este mult mai mare, aproape dublu faţă de minorităţile etnice care trăiesc în România. Această situaţie se găseşte mai rar la alte state din Europa. Statisticile făcute estimează că românii

6

într-adevăr nu se găsesc documente de arhivă care să ateste acest deosebit eveniment. se ridică la cifra de 5. când au venit ungurii.n. Din păcate aceste aberaţii au fost susţinute de către mai mulţi „gânditori" maghiari de-alungul secolelor. unde şi de către cine a fost încreştinat marele popor român?. Un alt motiv serios pentru declanşarea războiului în Dacia. dintre frontierele Nistrului. a început lungul proces de romanizare pe întregul teritoriu al Daciei. pretinzând ca ungurii au fost primii ocupanţi şi că li s-a „furat" Transilvania de către românii care nici mai mult nici mai puţin. au luat calea oraşelor. Aceşti ţărani desrădăcinaţi. care. au început să facă diferite construcţii şi să practice agricultura pe teritoriile corespunzătoare acestei îndeletniciri. după migrarea ungurilor şi alungarea românilor existenţi în Câmpia Panonică şi din o parte a Transilvaniei. nelocuite. Nici un alt popor european. aflăm că împăratul Romanilor Traian. neputând suporta umilinţa înfrângerii s-a sinucis. până în zilele noastre. după ilustra lor. a fost deposedarea fabulosului ei tezaur. Tisei. alungând ţăranii de pe pământurile lor. „înţelepciune" au migrat tocmai din Asia?! (nu cumva bazele ortodoxismului au fost puse în Asia ?!! ce gândiri „ilustre" a unui popor plin de „demnitate"!).000 (cinci milioane). Decebal. Dunăre şi Marea Neagră. fiind un popor mult mai civilizat decât triburile dacice. Faptul că nici un istoric şi nici o cancelarie europeană nu au scris la vremea potrivită despre existenţa daco-romanilor ca un popor mare. Din această simbioză s-a format de-alungul anilor ÎNTREGUL POPOR ROMÂN. Această situaţie a apărut în urma transformării latifundiilor în terenuri de vânătoare. cu ecuaţii încă necunoscute. majoritatea îndreptân-du-se sprea Roma. în câmpia Panonică şi în Transilvania. întins pe întreg teritoriul României.care trăiesc în afara graniţelor ţării noastre. a avut de rezolvat o serioasă problemă socială. a fost aceea ca să descopere când. nu mai are o asemenea situaţie în vecinătatea graniţelor sale de stat. Coloniştii romani. în epoca premergătoare acţiunii militare împotriva Daciei. Se ştie însă că poporul Dac era un popor 7 . fiind vorba de un mare excedent de populaţie. a dat prilej unor cronicari şi istorici maghiari ca să falsifice istoria şi să susţină că atunci când au venit hunii cu conducătorul lor. în mod treptat şi cu acordul reciproc. au migrat din Asia! O altă problemă a istoricilor maghiari.000. prin violenţă. cu preponderenţă în sudul Italiei. Cel mai mare excedent a fost în metropolă. romanii s-au căsătorit cu fiicele dacilor şi cu văduvele luptătorilor căzuţi în luptele repetate care au avut loc. au găsit toate terenurile pustii. Attila şi mai târziu peste 400 de ani. Cercetând mai adânc izvoarele istorice. încă din vara anului 117 e.

la Kiev. Cele arătate de Anonimus sunt confirmate şi de alte cronici maghiare. vestitul notar al Regelui Bela al III-lea şi al altui anonim care s-a semnat cu pseudonimul Andrei Du Nay (adică Dunai de la Dunăre) în cronicile lor scrise prin secolul XII sau XlII-lea. ori de Simon de Geza şi confirmate de Cancelariile maghiare sunt în deplină concordanţă cu mărturiile scrise ale altor izvoare istorice. aceasta era locuită de slavi. Cât priveşte Transilvania. se găseşte un popor foarte mare. Anonimus mai aminteşte şi alte căpetenii ale Vlahilor din Transilvania: Menumorut. al cărui loc. cronicarul maghiar Anonimus. Nobilimea maghiară din Transilvania şi odată cu ea şi Ştefan Szamoskozy al nostru înţelege spre ce deznodământ se îndreaptă Istoria. se aflau în Panonia când au venit ungurii. scrisă spre cumpăna Veacurilor XI şi XII. care a murit şi a înviat. care arăta că românii. denumiţi vlahi. între Someş şi Mureş. După anul 1600. aproximativ prin secolele IV-V-lea. afirmă cu seninătate latinitatea neamului românesc şi autohtonia pe meleagurile unde locuieşte. încă de pe vremea năvălirii hunilor conduşi de Attila. stă mărturia scriitorului Ştefan Szamoskozy. în ciuda încercărilor unor istorici maghiari de a falsifica istoria. 1-a luat Isus Cristos. alungându-i pe români. Acesta. adică după ce Mihai Viteazul s-a încoronat la Alba Iulia ca domn al tuturor românilor. aflând despre belşugul ţării Transilvane. poporul român s-a încreştinat odată cu formarea lui ca popor. Muntenia şi Ardealul. cărora li se spune români şi că sunt păstorii Romanilor. asupra originii românilor. în lucrarea „Descrierea Europei". Astfel. în cronica lui Nestor. susţinând că ungurii au fost primii ocupanţi ai teritoriul Transilvaniei. precum şi Vlad în Banat. Reacţia nobilimii maghiare a fost promtă! Uciderea mişeleşte a Voievodului Mihai Viteazul pe câmpia Turzii. căpetenia maghiarilor. într-o ţară mare şi bogată. Mai putem preciza că datele oferite de Anonimus. realizând pentru o clipă de neuitat.credincios şi-1 adorau pe Zeul lor Zamolxe. ajunge să se confrunte în lupte grele cu acesta. în buna tradiţie Europeană. iar Apostolul Andrei le-a arătat calea dreptei credinţe. unde domneşte un vlah (român) Gelu. bulgari şi vlahi. Un călugăr dominican francez. aflat în slujba lui Carol de Valois şi Carol Robert de Anjoux. sălbăticia faţă 8 . reuşind să-1 omoare şi să ocupe teritoriul pe care îl ocupa. arată că la venirea ungurilor în Panonia. Astfel. în credinţa lor. Anonimus povesteşte în detaliu cum. se afirmă că ungurii s-au aşezat în Transilvania după ce i-au învins pe vlahii şi slavii care trăiau acolo. Instructivă pentru motivele care determină schimbările de opinii a istoriografilor maghiari în corpare. consemnează în anul 1308 că în Sud-Estul Europei. un deznodământ care nu le convine deloc. Este vorba despre Simon Geza. într-o lucrare apărută în anul 1598. unirea într-un singur stat ale celor trei Provincii Româneşti: Moldova. Tuhutum.

de populaţia românească. fie înainte de Szulzer. „în decursul timpului". abia în Secolul al XII-lea. Szulzer a gândit să-i facă pe plac socrului său şi altor saşi! Nu se ştie dacă a reuşit. elveţian de origine. Dar. influenţă care nu se putea exercita decât în sudul Dunării. Teza „Roesleriană" cum a fost numită. mărturiile antice despre părăsirea Daciei de către Aurelian. a prezenţei românilor în nordul Dunării şi în Transilvania. stabilit în Transilvania prin căsătoria cu fiica unui sas. scrisă în anul 1871-1872. adică în focul disputei politice iniţiate de români. vechi sau moderni. influenţa slavă a limbii române. lipsa de drepturi politice a românilor din Transilvania. Acesta lansează o teorie istorică prin care susţine că românii au migrat în Transilvania. Se ştie însă că toţi istoricii. printre care şi dreptul de a se bucura de legile ţării. Continuitatea „Dacilor" nu este încă pusă în discuţie. Printre primii se află acest Ştefan Szamosközy. Istoricii unguri însă nu! Cu privire la venirea românilor în Transilvania. în deplină legalitate cu nobilimea maghiară. românii de mai târziu fiind de fapt descendenţi ai dacilor. Abia spre sfârşitul Secolului al XVII-lea. a cărui acoperire şi falsificare începe astfel să devină o datorie patriotică a oricărui bun istoric maghiar. Cancelariile maghiare şi-au frământat mult minţile. Szulzer. teza lui Szulzer a fost reluată şi dezvoltată peste aproape un secol de către Robert Roesler în lucrarea: „Rumänische Studien Untersuchungen Zur Aszterar Geschichte Rumänien" (cercetări asupra istoriei mai vechi a României). care după anul 1601 „Descoperă" că Romanii şi-au retras coloniştii din Dacia sub Galenius. va prezenta cronicarul Francsisek J. cum să falsifice mai credibil Istoria pentru a nega că românii descind din strămoşii lor daco-Romani! Astfel. în cartea sa „Geschichtes des transalpinischen Dacien". lucrare care a avut un ecou larg în lumea Europeană. Leipzig 1871. Szulzer oferă teoria: „Tăcerea izvoarelor istorice până în Secolul al XIII-lea. pentru început este negată romanitatea românilor. care au învăţat limba latină de la stăpânitorii lor Romani. se sprijinea pe următoarele argumente privind imigraţiile: 9 . o teorie istorică a migraţiei românilor în Transilvania. fie după acesta. Szulzer. Deci. Cu această lucrare. un Szenturay va susţine supraveţuirea coloniştilor Romani numai în Principatele Româneşti extracarpatice de unde au venit în Transilvania peste munţi. ortodoxismul lor care nu putea fi deprins numai în sudul Dunării. de o convingătoare competenţă. au recunoscut în termeni categorici Autohtonia românilor. pentru a obţine drepturile ce le fusese uzurpate cu mai bine de trei secole în urmă. Alături de refuzul Curţii de la Viena şi a Dietei din Transilvania. cu saşii şi secuii. absurdă faţă de adevărul istoric. nu numai în urma ungurilor dar şi în urma saşilor. se înscrie la cuvânt şi Francsisc J.

idee atât de trăznită încât nu a fost împărtăşită de nimeni. Piesker. de unde au migrat în Balcani ca păstori romani. 6. 5. Makai consemnează ca românii aflaţi în Maramureş au venit din Moldova. Dessler. în Transilvania au ajuns în Sec. susţine în mai multe lucrări că: românii sunt descendenţii tracilor romanizaţi în ţinutul cuprins între Dunăre şi Balcani. la al cărui ordin întreaga populaţie a trecut Dunărea în Sud. se explică prin îndelungata vieţuire a românilor în sudul Dunării. precum şi nădejdilor de unire ale tuturor românilor din Ardeal. după „luminata înţelepciune a cronicarilor unguri". Pentru istoricul Ludovik Rethy. cu progres în toate planurile da Stat. A. Influenţa slavă asupra limbii române. unde şi-au format o limbă. românii s-au format ca popor în Munţii Apenini. Dacia a fast evacuată de către Aurelian. Ştefan Katana şi I. la sfârşitul 10 . 4. Iosef Kemenyi. 2. prin Secolul al XlII-lea. limba română a suferit o puternică influenţă albaneză. Dacii au fost exterminaţi de cuceritorii Romani şi nu pot fi consideraţi înaintaşii românilor de azi. X. Problema continuităţii românilor în Dacia era cât pe ce să primească o soluţie definitivă la istoricul Austriac J. al XlII-lea. Peninsula Balcanică a fost deci punctul de plecare a poporului român. Hurdadorfer şi naţionalitatea. ocupând definitiv Sud-Estul Europei. Lipsa de valoare documentară a cronicei scrise da Anonimus (notarul Regelui Bela). ei au emigrat în Nord. Cronicarul I. Tăcerea izvoarelor Istorice asupra prezenţei româneşti în nordul Dunării vreme de un mileniu (mileniul imigraţiilor).1. 3. Jozsef Karâcsony este mai tranşant: românii s-au format în Romagna de unde au venit în Dacia după anul 1526. iar de aici au migrat în nordul Dunării. având menirea să răspundă opoziţiei româneşti din Ardeal la instaurarea Dualismului şi la suspendarea oricărei autonomii Transilvănene. conchide Robert Roesler. unde găsesc ungurii care erau instalaţi ca stăpâni ai locului. cu cele două principate care s-au unit în anul 1859. în Sec. Teza Roesleriană este susţinută de către istoricul ungar P. Hunfalvi care de fapt şi-a schimbat numele din P. care argumentează că vatra de formare a poporului român trebuie căutată în Asia. Apariţia acestei teorii este circumstaţiată politic. Aici în sud. în Secolul al XTX-lea afirmă că românii din Transilvania sunt descendenţi din coloniştii Romani. care treptat s-a transformat în terenurile goale şi mai puţin populate de la Nord.

628 maghiari şi 353. Cancelariile maghiare nu au recunoscut nici în ruptul capului. conform acestor recensăminte. erau 1. gata ca să sacrifice orice adevăr istoric şi orice principiu. De menţionat că statisticele oficiale maghiare făceau distincţie între maghiari şi secui. în raport cu populaţia propriu-zisă maghiară în cadrul Imperiului Habsburgic. Ungaria anilor 1867-1918. la 2. De asemenea în anul 1740. drepturile civile ce se cuvin în mod legal poporului român.647 maghiari şi 404. toţi istoriografii maghiari s-au aliniat într-un front comun antiromânesc. erau 916. câte odată în termeni dramatici! Istoriografia modernă 11 . menite să umfle unele cifre şi să scadă altele. când propaganda revizionistă a „descoperit" că maghiarii şi secuii sunt de aceeaşi naţionalitate. agravat prin instituirea Dualismului Austro-Ungar. în 1900. a preponderenţei elementului românesc în Transilvania. nu şi-au pierdut nici limba.231 maghiari şi 441. Recensămintele efectuate de către statul maghiar pentru populaţie înainte de primul război mondial.027 secui.394. care este un semn sigur că ei sunt în Transilvania urmaşii vechilor coloni Romani. Concluzia: Prin proporţia numerică a populaţiei. Această distincţie străveche a încetat să mai fie făcută după data de 1 decembrie 1918. la 2. Astăzi au ajuns în stare de servitute faţă de nobilii maghiari din Transilvania dar. în termenii cei mai categorici. nu au putut ascunde totuşi realitatea cunoscută tuturor. nici obiceiurile strămoşeşti".617. prezenţa românilor în Transilvania la data venirii ungurilor aici. disproporţionat.636 secui.294.909. cu toate dovezile de necontestat. la 2. Nu le-a contestat-o nimeni această identitate.763. a reieşit următorul raport demografic între românii şi maghiarii din Transilvania: în 1880. istoriografia maghiară nu-şi pune problema continuităţii româneşti în Transilvania şi afirmă. András Huszti. deşi întocmite prin aplicarea a diferite tertipuri. în 1910. odată cu conflictul făţiş declarat la 1848 între români şi maghiari. consemnează că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de limba veche Romană ca naţiunea Vlahilor. deşi au trecut atâtea veacuri. iar în anul 1778. Istoriografia maghiară modernă şi contemporană îşi pune însă problema continuităţii româneşti.421 români. anume din coloniile pe care Traian şi ceilalţi împăraţi le-au adus în Dacia". Deci.674 români. opiniile maghiare au evoluat între două poziţii radical distincte şi contradictorii. scoasă în evidenţă de cele 3 recensăminte. pentru interesele Statului Maghiar multinaţional.260 români erau 1.292 secui. în veacul al XIX-lea. Cu tot adevărul istoric. Iosef Becko precizează că: „Vlahi se trag din Romani.Secolului al XVUI-lea. La începutul. Ardealul este mai înainte de toate Românesc! După cum am putut vedea.

la băieţi şi de Rozsi. a fost aplicarea politicei de deznaţionalizare. ori de câte ori s-a putut. cnejii şi ţăranii îşi vor pierde moşiile dacă nu-şi botează copiii în legea Catolică"! O discriminare asemănătoare la nivelul aristocraţiei făcuse incă din anul 1426 acelaşi Rege Sigismund. emanând de la Papa Nicolae al IV-lea. etc. Alt mod de maghiarizare s-a încercat de către grofi şi latifundiari. la fete. slovaci. care-i scutise de război pe nobili. care se străduiau ca să susţină fiinţa naţională a românilor. armeni. sfătuindu-i ca să nu-şi schimbe naţionalitatea şi religia.maghiară încearcă să demonstreze că nu au nici o valoare documentară acele cronici maghiare din Secolele XII—XIII-lea care consemnează o străveche prezenţă românească în Transilvania. localităţi unde funcţionau şcoli ungureşti de stat şi pe a căror teritorii aveau grofii unguri moşii. se ordonă următoarele: „Se despoaie de avere toţi nobilii şi cnejii. Virâg. prigoană mai puţin creştinească. într-o dispoziţie din 1428 a regelui Sigismund. comuna Ţeţchea şi în satul Hotar judeţul Bihor. cu rrecizarea că nu şi pentru cei români. saşi. care ţin pe moşiile lor preoţi ortodoxi. Astfel. Nobilii. Viola. drepturi ce ar decurge din faptul că ei sunt locuitorii cei mai străvechi în Transilvania şi cei mai numeroşi. obligaţia s-a transformat repede într-o plăcută îndeletnicire. evrei. Să se confişte proprietatea preoţilor români şi să fie expulzaţi din ţară. deoarece în Secolul al XIII-lea. ideologii unguri făceau afirmaţii prin presă. Se pare însă că pentru regii şi nobilii unguri. sârbi. Replica maghiară la cererea românilor de drepturi egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. încă din Secolul al XIII-lea s-au deslănţuit persecuţiile împotriva preoţilor de religie ortadoxă. Eszti. Ferencz. Lajos. Cazuri concrete s-au cunoscut în comuna Vârciorog. care duc poporul la rătăcire. prin înşelarea românilor ca să le fie naşi la copiii nou născuţi şi să le dea nume ungureşti la botez ca: Gâspăr. până ce ortodoxul nu se va boteza la preotul latin. de maghiarizare a acestora şi a celorlalte naţionalităţi din interiorul Imperiului habsburgic de odinioară. românii abia începeau să se stabilească în Dacia! Adevărul este că problema continuităţii românilor în istoriografia maghiară. înainte de anul 1918 şi după. Cu aceste nume îi înregistrau la Ofiţerul Stării Civile. deranjează Cancelariile acestora când românii încep ca să emită pretenţii politice. Mai întâi s-a urmărit desfiinţarea a cât mai multe şcoli româneşti. deşi acestea se întreţineau din subvenţiile cetăţenilor români. Orbiţi de politica rasistă pe care o aplicau la toate nivelurile. Concomitent au făcut colonizări maghiare. s-a încercat în primul rând prin şcoli. Maghiarizarea Ardealului: români. precum că 12 . Căsătoria între ortodcşi şi între cei de Legea Romei este oprită. Presiunea asupra preoţilor venea de la Autoritatea Papală. tic.

„maghiarimea este sortită să devină. cea iintâi naţiune a lumii" (A magyar hivatva van reâ hogy elso nemzete legyen a 13 .

Iosif al II-lea. Cu alte cuvinte se poate vorbi de un revizionism maghiar înaintea Păcii de la Trianon. de a micşora procentul majoritar românesc. Astfel că până în anul 1918 ca rezultat al acestor colonizări.000.000 de români. bunăstarea acestora depinde de maghiarizarea celorlalte naţii. ci la oamenii politici cu trecere cum a fost Hoitsy Pali. tot „Terra deserta" la dispoziţia bunului plac a unor falsificatori ai Istoriei. au organizat o prigoană poliţienească asupra luptătorilor naţionalităţilor oprimate. care a fost foarte mult influenţată prin politica de colonizare şi de maghiarizare cu orice preţ: Conducătorii Statului „naţional unitar" ungar. îndeosebi din „Pusta". Szolnok. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat secţia colonizării secuilor. câmpia. în judeţul Cojocna. a stârnit şi o politică de colonizare a Ardealului cu maghiari aduşi din alte părţi ale Ungariei. După o mie de ani. a Societăţii „Emke". părţile mărginaşe secuimei şi împrejurimile de-alungul râurilor. noi suntem sortiţi pieirei"! întrebarea s-ar putea pune: „care noi?". unul dintre cei mai tenaci colaboratori la „Budapesti Hîrlap"! Cunoscându-şi bine conaţionalii. din Caras în 1903. Ardealul era pentru „Emke" şi autorităţile de la Budapesta. spre ţara mamă. concomitent cu colonizările făcute. când s-a constituit Dualismul Austro-Ungar.vilâgnak) şi acest lucru se întâmpla nu la publiciştii de poiezie. la încheierea păcii. sub preşedinţia contelui Bânffy Béla şi a deputatului Horvâth Gyula. o serie de comune care mărgineu spre Vest teritoriul preponderent românesc. Sărmaşul Mare în anul 1894. Astfel. 14 . S-a mai avut în vedere colonizarea comunelor Feldioara. Nimigea era să fie alipită la judeţul Szolnok. fără a mai ţine seama cum s-a ajuns la ea. încă cu o sută de ani înainte de 1867. cu scopul de a contracara preponderenţa românilor. în viziunea politică a majorităţii feudalilor unguri. ocupând Ardealul printr-o dispunere continuă de aşezări. printro măsură de Cabinet a primului ministru Besuiet. Pişchi şi Pociovelişte în anul 1910. poporul maghiar sau privilegiaţii statului maghiar!!? Realitatea celor 3. Nimigea şi Baia Mare. Planul de colonizare a prevăzut mijlocul Ardealului. în judeţul Turda (Luduş. frontierele de apus ale României nu au fost fireşti. Opt colonizări au avut loc în Ardeal. iar 13 în Caraş-Severin şi Banat. suferind o revizuire. care a verificat pe teren delimitarea demografică dintre cele două state a luat în considerare starea de fapt din acel moment. însăşi marale patriot Kossuth declara că „fără maghiarizarea croaţilor. Comisia Internaţională de pe lângă Conferinţa de pace de la Paris. românilor şi a saşilor. Dobâca. Armeni. comunele Terihas. Drighin în 1903) precum şi din Viţa. au devenit cu forţa maghiare în mod artificial. anticipa că nobilimea maghiară este şi va fi mereu îngrozită ca să nu-şi piardă veniturile şi privilegiile. prin colonizările maghiare făcute în anii premergători primului război mondial.

Apărătorii noştri au fost siliţi prin violenţă să se îndepărteze. am fost terorizaţi într-una de când am demonstrat lumii civilizate asupririle ce le îndurăm. care toţi doresc ca să trăiască în pace frăţească cu maghiarii. care au trimis la Viena o delegaţie de 300 persoane. este faptul că atât legislaţiunea. vorbă de dreptate nu poate fi.mergând până la omucideri nepedepsite! Se aştepta ca în urma acestor prigoane să părăsească Ardealul un număr cât mai mare da români. caută să reducă la tăcere şi supunere oarbă. slovaci 6. Cităm din acest discurs istoric: „Ceia ce ne-a silit pe noi şi pe întregul popor român să facem acest demers. Aţi proclamat că forţa învingă dreptul şi aţi arătat în faţa lumii că nu judecata dreaptă primează. Un moment deosebit de important în această confruntare 1-a constituit vestitul proces al „memorandiştilor". în contra noastră şi a întregului popor român. sârbi. 15 . nu însă şi pe conştiinţa noastră care. împăratul. celelalte unsprezece milioane de nemaghiari: Români 3.000. Dacă nu sunteţi D-voastră competenţi să ne judecaţi. românii semnatari ai documentului au ajuns în boxa acuzaţilor la Tribunalul din Cluj. Am fost violentaţi şi aici. cât şi guvernul ne-au dus la convingerea de nestrămutat că în faţa lor. pentru noi. în primul rând intelectualii.000.000) şase milioane de maghiari. dar Dumneavoastră sunteţi stăpâni pe individualitatea noastră fizică. cu misiunea de a înmâna „ÎmpăratuluiRege al Austro-Ungariei" doleanţele româneşti. a refuzat să-i primească pe români. în această cauză este conştiinţa naţională a poporului român. unde s-a judecat în 1894. să ne judece Tribunalul lumii civilizate. avocatul Ioan Raţiu. germani două milioane. în zadar am încercat toate formele şi mijloacele legale!! în zadar ne-am plâns la toţi factorii competenţi ai statului.000. ci aplicarea forţei. pentru cuvântul rostit de unul dintre liderii români. croaţi. face ce voieşte! Nevinovaţi suntem. sub ocrotirea legilor drepte şi egale pentru toţi! (din apelul Academiei Române către toate academiile din lume. procesul „memorandiştilor". Să nu ne cereţi nouă ca să fim complici în acest proces simulacru. la 1 iunie 1894). memorabil printre altele. nici măcar textul memorandului nu 1-a primit. de apărare în interesul juridic? Nu! Puterea. în zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat în repetate rânduri pentru respectarea drepturilor noastre naţionale.000. La acest proces s-a ajuns în urma acţiunii energice şi în acelaşi timp paşnice a românilor din Ardeal. Exclusivismul de rasă a declarat război de exterminare a limbii şi naţionalităţii române. Mai poate fi vorba da judecată dreaptă. la insistenţele Guvernului din Budapesta. cele (6. Publicând acest text. S-a agitat prin presă opinia publică maghiară reprezentată prin Juriul din Cluj. osândindu-i pe vinovaţi.000. cerând de la dânsul ca să înceteze măsurile de reprimare prin care în Regatul poliglot al Ungariei. care este nepărtinitor. din toate straturile sociale.

Mai mult. românii din Ungaria.049 km. dar au îndemnat timp de douăzeci de ani naţiunea maghiară. numai de plăcerea de a vedea curgând sânge. Atunci când le-a sunat 16 . 0. prin dictatul de la Viena.000 persoane şi au adoptat în unanimitate o rezoluţie. avea o suprafaţă de 295.1% greci 0. 7. 1.3% ruşi. 3. din august 1940. pacea de la Versailles. Românii din Ungaria şi Transilvania. faţă de 137. România a rămas un stat naţional unitar. impunând supremaţia elementului maghiar. lipsiţi de apărare. din totalul populaţiei ţării 71. la ură şi la crimă împotriva poporului român. în număr de peste 40. împrejuriri în care sau comportat tot atât de crud ca hoardele hunilor de odinioară. Unind toate provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină. revendicînd o administraţie naţională autonomă. 4% evrei. avându-1 în fruntea acţiunii pe ministrul Battyânyi.2% ruteni şi ucrainieni. nu numai că s-au declarat nemulţumite cu tratatul de la Trianon. ucigând oameni nevinovaţi. Favorizaţi fiind de premizele declanşării celui de-al II-lea război mondial. Cercurile politice de la Budapesta. Ei cereau încorporarea Transilvaniei în Statul Ungar şi să aplice românilor opresiunile devenite de nesupartat. dar Tribunalul lumii civilizate i-a condamnat pe strâmbii judecători. Transilvania şi Banat s-au întrunit într-o mare adunare.896 locuitori în anul 1930 faţă de aproximativ 7. 0. 0. a consfinţit unirea Transilvaniei cu România. revendicare care să fie înscrisă într-o constituţie bazată pe principiul federaţiei. râvnind la cucerirea Ardealului. 2% bulgari. Sârb şi Slovac. Potrivit Recensământului făcut în anul 1930. Maghiarii însă nu au acceptat revendicările legitime ale raselor vecine. proclamă detronarea Casei de Austria. 0. prin tratatul semnat apoi la Trianon.Prin spiritul da intoleranţă.9% turci.3% polonezi. au obţinut jumătatea de Nord a mult râvnitului Ardeal. porniţi pentru a falsifica adevărul istoric.000 în anul 1916. în anul 1919.3% sârbi. 0.052.250.p.9 maghiari. în număr de trei milioane şi jumătate. 0. 2. 4. printr-un fanatism de rasă fără precedent în Europa.3% cehi şi slovaci. luptă în continuare ca sa dobândească autonomia. croaţi. atât din punct de vedere politic cât şi eclesistic.9% erau români. O asemenea constituţie o cereau şi popoarele Croat.5 ţigani. românii constituind majoritatea covârşitoare a populaţiei ţării.000 înainte de anul 1918 şi o populaţie de 18. osândindu-ne veţi izbuti numai să dovediţi lumii că maghiarimea este o notă discordantă în concertul civilizaţiilor lumii!!!" Curtea cu Juraţi din Cluj i-a osândit pe memorandişti la ani grei de temniţă. sloveni.3% altele. La data de 15 mai 1848.16% germani. Cu toată înverşunarea politicienilor unguri ale vremii. luându-se în considarare situaţia demografică a acestor regiuni. România întregită în hotarele sale istorice.6% găgăuţi. politică pe care o promovează de o mie de ani.

dacii din Bihor au construit cetăţi pe munţii greu accesibili . se găsea pe drumul feudalismului. în perioada secolelor II—IV era noastră. cu centrul în Cetatea Biharea. adunat de către daci din Munţii Apuseni.n. Vadu Crişului. cunoscuţi sub denumirea de Dacii liberi din epoca Romană. în Secolul al X-lea. 17 .Pădurea Craiului. este semnalată conform documentelor de arhivă. de unde au luptat împotriva cotropitorilor care râvneau la tezaurul în aur. totuşi prin legăturile populaţiei cu lumea Română. Călăţea şi Ineu. jefuind tot ce s-a putut jefui.n.. treptat are loc şi aici romanizarea. Descoperirile arheologice atestă participarea dacilor din Bihor la formarea Daciei libere sub conducerea lui Burebista. Legăturile cu lumea romană ale dacilor din judeţul Bihor. Capitolul II EXISTENTA SI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR Existenţa populaţiei Geto-Dace pe cuprinsul actualului judeţ Bihor.. în cadrul larg al lumii rurale daco-romane. Sub conducerea lui Burebista şi a lui Decebal. După cucerirea Daciei de către Romani. După secolul al Xl-lea. începând cu Secolul al X-lea. Chistag. în mod treptat.ceasul istoriei. alungându-i din proprietăţi?0 lor. în anul 106 e. o atestă descoperirea de monede romane din Tileagd. populaţia din Bihor a fost organizată în voivodatul condus de Menumorut. Marius Aurelius în 161-180 şi Lucius Verus 161-169. teritoriul judeţului Bihor nu a fost încorporat în Imperiul Roman. atât în agricultură cât şi in construcţii de locuinţe. pe fondul populaţiei româneşti. monede despre care vom relata mai pe larg în documentaţia lucrărilor Arheologice de la Cetatea Biharea. a urmaşilor lui şi a lui Decebal. au început să pătrundă grupuri ungureşti care prin violenţă au ocupat terenurile fertile ale românilor. în retragere au făcut alte crime în rândul civililor şi au distrus bunuri materiale. fiind vorba despre dinari Imperiali care au fost emişi de către Antonius Pius in 138-168 e. atestată documentar din anul 1075. în „Legenda Sancti Gerhardt" se arată că populaţia de pe valea şi terasa Crişului Repede. influenţată de rezultatele muncii romanilor.

n.începând cu anul 1075 e. printr-un act de danie. atestă primele aşezări omeneşti Bihorene.. redactat 18 . documente scrise din arhive. Biharea şi Chistag care.

în limba latină. în valea Crişului Repede. perimetrul unei staţiuni arheologice cu mai multe nivele de locuire. demonstrând o continuitate de civilizaţie autohtonă. au fost cartografiate în perioada anilor 1527-1598 de către cartograful Abraham Ortelius născut în Anvers. acest act de danie este primul care vorbeşte despre Bihor. cunoscută încă din secolul trecut. Ortelius a făcut călătorii în mai multe ţări Europene. lângă un castru Roman de graniţă a luat fiinţă localitatea Tilegd. „Pe terasa stângă a pârâului Cismeu. Harta şi lucrarea menţionată se găseşte la Britisch Muzeum P. cele din epoca veche (din antichitate). lucrare în care este consemnată localitatea Tileagd. Alte documente de arhivă aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea ne relatează cu lux de amănunte asupra existenţii şi continuităţii dacilor în actualul judeţ Bihor. în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săpături sistematice în ultimii ani. se află cetatea de pământ de la Biharea. în vremea dacilor liberi de epocă romană şi postromană. Ulterior. Chistagul. arheologii şi istoricii şi-au dat seama că cetatea de pământ de la Biharia s-a ridicat în. După acest eveniment. 1983. în anul 1075 câteva sate din Bihor. se întindea 19 . în zona de Nord-Est a satului. în epoca dacică. 22954. Tot în lucrarea respectivă este consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei. denumită astfel de către secuii care s-au aşezat aici. prefeudalism şi feudalismul timpuriu. Din cât cunoaştem. în urma descoperirilor arheologice de la Cetatea Biharea. cum este denumită în tradiţia locală. personalitate care era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. Popovici. Aceste ţinuturi şi localităţi Transilvane. aşa cum am mai arătat. dăruieşte Mănăstirii Gran din Slovacia. respective în cea românească din feudalismul timpuriu. p. menţionându-se şi ocupaţia localnicilor cu creşterea vitelor şi albinăritul. locuite de români. Să le derulăm conţinutul după cum apar detaliate în documentele de arhivă. Regele Geza II al Ungariei. La sud de cetatea de pământ şi pe locul cetăţii. filiala Arhivelor Statului Bihor. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadin). cetate care a fost atestată documentar în anul 1075. cetatea lui Menumorut. în lucrarea sa întitulată „Transilvania Dacică Teatrum Orbis Terarum" se află textul şi harta Transilvaniei (295 x 420). Bucureşti. care odinioară era Dacia. a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sunt bine reprezentate prin descoperiri arheologice. 8). în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare. stabilind prietenii cu cartografii vremii. în perioada anilor menţionaţi. menţionată „Mezotelegd" şi a fost atestată documentar în 1256. tot mai multe aşezări omeneşti sunt evidenţiate în documentele vremii şi în mod deosebit prin Recensămintele anuale de impozitare. pe atunci se numea Willa Quest (I. Este normal de presupus că localităţile care au făcut obiectul daniei actului amintit erau sate închegate şi vechi.

b) Cultura prototracică otomani (II—III) este reprezentativă la Biharea prin ceramică descoperită în aşezarea de la sud de cetate. la locul numit „cărămidărie" şi în depozitul de bromuri de la sfârşitul acestei epoci şi începutul Haltstatului. Aşezarea dacică de epocă Romană se întindea în partea de Nord-Est a cetăţii şi pe locul actualei cetăţi. aşa numită „Cetate a Fetelor".n. singuri sau alături de celţii localizaţi lângă aşezarea dacică. desigur în limitele altor cunoştinţe. Cseplo si J. ustensile. Karâcsony. d) Ştim astăzi sigur. pe baza materialului concret. 20 . ceramică. Cseplo. dacic halstatian (C şi D) şi de la începutul „La Teneului" secolele IV—II înaintea erei noastre. Această realitate. terra sigilată. dacilor de la Biharea li se adaugă un contigent de populaţie Celtică. Rusu. morminte din secolul IV era noastră iar S. clar identificată în aşezare prin ceramica sa specifică. cărora le urmează purtătorii culturilor Baden şi Coţofeni. Roska a dezvelit în săpăturile sale din 1924-1925. specialist în depozitele de bromuri pe întreg teritoriul ţării noastre. O cetate dacică.în neolitic o aşezare a purtătorilor culturii Tisa. parţial acoperită şi parţial refolosită în cadrul marii cetăţi patrulatere de la începutul feudalismului românesc. La începutul secolului III înaintea erei noastre. ceramică cărămizie şi gălbuie de factură romană provincială. podoabe. încă cu mai bine de 7 (şapte) decenii în urmă. Arheologul Cîujan M. a feudalismului timpuriu din centrul Europei. e) Aşezarea a fost locuită în continuare şi în secolele IV-VI e. depozit încadrat cronologic de M. cu forme caracteristice şi mult grafit în pastă. c) Dacii din epoca arhaică a civilizaţiei lor (Halstathul mijlociu şi târziu de la începutul „La Teneului") au ridicat o cetate de formă neregulată pe terasa Cesmeului. arheolog orădean. la locul „Lutărie" şi în cetate apare un strat arheologic compact. şi P. o locuire dacică sigură la Biharea presupune corect. în cazul în care nu se vor fi asimilat la masa populaţiei dacice. In partea de Sud a cetăţii. unelte. că dacii de la Biharea au continuat să locuiască în vechea lor aşezare şi in Epoca Romană. locuirea staţiunei în epoca Romană a fost observată în mod just de către H. în seria depozitelor Cincu-Suseni. Alături de ceramica dacică tipică (lucrată cu mâna sau la roată) s-au descoperit la Biharea şi multă ceramică Romană. la începutul secolului XX.

Dumitraşcu în anul 1973. cu buza lobală şi toarta tersionată. 21 . a descoperit ceramică.n. ceramică din sec. una mai mică şi a doua mai mare. imitând piese de metal.. M. In anul 1954.. cu ocazia săpăturilor efectuate în cetate şi la locul numit „Lutărie". unelte şi podoabe din secolul IV-V era noastră. Rusu a dat la iveală. cu ocazia săpăturilor sale de salvare. dintre care amintim: ceşti. lucru ce s-a găsit şi la ţipaturile lui Sever Dumitraşcu în anul 1973. V-VI e.n. VI e. un bordei din sec.

a ieşit la iveală în urma săpăturilor din anul 1973. remanent română sau mai degrabă Bizantină. lucrate la roata rapidă (pe alocuri mai păstrează elemente tehnologice de factură postromană.n. efectuate în cetate şi în aşezarea la sud de cetate. VIII—IX a fost observată pe criterii istorice. Se pare că din acea vreme datează şi cele câteva 22 . cu inventar caracteristic maghiar pentru prima jumătate a secolului X e. sec.n. Construirea cetăţii de la Biharea de către populaţia locului în sec. de cea turcomana (avară. istoricul Ştefan Pascu scria despre cetatea de la Biharea următoarele: „Castrul de la Biharea era centrul voivodatului lui Menumorut. ornamentată în maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia. descoperite pe dealul „Şumuleu". să fie aparţinut ungurilor căzuţi în luptă pentru cucerirea cetăţi. După câte ne dăm seama până în prezent.n. Acest proces se oglindeşte în studierea ceramicei din aşezare unde începând cu secolul VIII. cetatea de reşedinţă a voivodului. eventual germană veche) şi ornamentată cu benzi de linii simple sau în val.f) Un bogat material arheologic din sec. deosebită de ceramica slavă arhaică. care au forme neregulată. trasă tiroid la pasta moale a vaselor. pecinegă) sau mai târziu de cea maghiară. deosebită de celelate Slave din centrul Europei. lucrată cu roata înceată. spre sud până la Crişul Alb. arhaice.n. râşniţe. a fost ridicată cetatea patrulateră de pământ. X e.. VIII—IX. care au convieţuit cu populaţia autohtonă şi care au fost asimilaţi de români în secolele următoare (IX—XIII). predomină ceramica autohtonă. aici s-a organizat cea mai îndârjită rezistenţă. la picioarele morţilor fiind depuse cápate de cal -. piese de harnaşament. podoabe. ornamentată cu linii simple sau cu linii în val. Din această cetate s-au dat luptele dintre populaţia românească şi cetele cotropitoare maghiare. Cetatea patrulateră de pământ de la Biharea indică prin forma sa că este de origină Sudică. lângă spaţiul românesc de la Biharea s-au aşezat şi un grup de slavi. topoare. VII-X e. o sabie. Se presupune că în secolele VII—VIII e. de soarta acesteia era legată soarta Ţării Crişurilor. orientat Est-Vest. Aici au fost descoperite unelte. arme-vârfuri de săgeţi. nu ar fi exculs ca cele 8 morminte de călăreţi. după împăcarea dintre Ducele Bihorului şi Ducele Árpád. zăbale. scăriţe pentru şea. greutăţi de lut şi ceramică lucrată cu mâna. la locul „Lutărie". Sintetizând ştirile istorice şi arheologice. După părerea lui M. de tipul „Stare-Mesta-Nicoleană". în sec. de geografie istorică şi de către medievistul maghiar Gyórgy Gyorfi. Rusu. brăţări. alte ustensile amnare. ustensile. aici au găsit maghiarii mari bogăţii. inele de tâmple. Castrul Biharea a fost lăsat mai departe în stăpânirea lui Menumorut dimpreună cu un vast hinterlanat al acasteia. cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit.. uneori intercalate. cetatea lui Menumorut.

în secolele IX-XI. a inventarului concludent şi a unor analize antropologice ferme. din punct de vedere etnic. după trecerea evenimentelor pomenite în cronica lui Anonimus. ustensile ci şi cele 506 (cinci sute şase) morminte. unelte. găsite în cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină. Din secolele XIII-XVI. făcând faţă noilor condiţii istorice. ele formează o serie autohtonă. ornamentată cu linii incizate striuri (kamatric) şi ceramică ornamentată cu rotiţe. Rusu în anul 1954 la locul „Cărămidărie". posibil mărită. din cimitirul de la locul „Cărămidărie". Şi în incinta cetăţii. dar temporară. la sud de cetate. eventual al pecinegilor care au avut o vreme dominaţia politică şi în aceste părţi. monede. legată de începuturile istoriei noastre medievale. Atât în cetate cât şi în aşezarea din jur. Rusu în anul 1954. cu unele elemente protolrapcide şi Nordice. După opinia cercetătoarei amintite. nu pot fi date şi atribuite cu precizie. Au fost găsite în schimb podoabe ca: inele de tâmplă. Sporadic îşi face loc elemente noi. ceramica imitând-o pe cea bizantină. în mijlocul comunităţii locale din cetate. pandantine.fragmente ceramice nelocale. brăţări. a unor pinteni de fier cu rotiţă (restul elementelor de cultură materială de mai târziu nu interesează rândurile de faţă). probabil de provenienţă Central Europeană. pe lângă ceramică. La „Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuinţe datând din aceste secole. va fi şi prima cetate dacică din Istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată în 23 . Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteristice din secolele VIII—EK. coliere. Se cuvine în schimb să amintim că Cetatea de la Biharea. o populaţie brahicefală cu evidente urme Mediteraniene. arătând un cimitir al unei comunităţi paşnice. Acesteia i se adaugă cele două cuptoare. vase. desvelite deM. din lipsă a materialelor. Deţinem în schimb concluziile unui studiu recent de antropologie publicat de Olga Necrasov.1925 şi 18 desvelite de M. pomenite în cronica lui Anonimus. în care se consideră că scheletele din cimitirul de la Biharea „Cărămidărie" prezintă certe urme de asemănare cu două grupuri de schelete de la Sud-Est de Carpaţi. Roskaînanii 1924. diferită de seria Slavă de tip Moravia de la Ciumbrud. mai amintim descoperirea la Biharea. morminte din care lipsesc cu desăvârşire armele. în săpăturile din anul 1973 s-a descoperit ceramică şi piese de inventar datând din aceste secole. vechea aşezare dezvoltată. sub nivelul din secolele XI—XIII. viaţa comunităţii locale a continuat în vechile coordonate. mărgele de pastă şi din sticlă. descoperite de M. au fost descoperite în anul 1973 încă 9 (nouă) morminte (probabil un alt cimitir) cu inventar foarte sărac (inele de bronz şi de argint) şi care. este o continuare organică tehnologică şi statistică a ceramicei locale lucrată la roata rapidă şi ornamentată cu benzi de linii simple şi în val. deocamdată. le corespunde nu numai descoperirea de ceramică. Acestor secole XI—XII—XIII.

conform Documentelor de Arhivă ale Muzeului Ţării Crişurilor . M. Feudalitatea Catolică a încercat să se înstăpânească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător. 1954 pagina 51 şi următoarele. Tocmai pentru condiţionarea politicii. va rămâne doar un sat obişnuit dăinuind până astăzi în haina dobândită în deceniile şi secolele evului Mediu Transilvan. când au fost găsite aceste monede în raza localităţii Tileagd. şi cumani (Euzi) în anul 1068 şi 1091. P. s-au mai găsit 7 (şapte) monede Romane Imperiale şi o monedă de bronz grecească. F. va implica mutarea aici a Episcopiei de la Biharea.E. înA. Documentul Nr. Oradea de dinainte de invazia tătărească şi de după 1241-1242. 69-72. De altfel. Rusu . în A. Farkas. încă în anul 1061. pentru a-şi asigura supremaţia. Biharea. după 1093-1094. 72-74. împrejurimile sale. M. în locul vechei cetăţi şi a aşezării de odinioară. 45 din Apolonia. invazia turcească-turcomană.Âsatâsok a Bihari Foldvârban. Karăcsony . în încheierea acestei naraţiuni prezentăm biblioteca documentelor istorice privind Cetatea de la Biharea: 1. Tot cu ocazia lucrărilor agricole pe terenul localităţii Tileagd. 24 . Cluj. aşezarea de pe Crişul Repede îşi va câştiga întâietatea. care va fi nevoită.E. de la poalele Munţilor Plopişului. ce a contribuit la reducerea importanţei politice a vechii aşezări şi a cetăţii sale de pe terasa pârâului Cismei. Să mai notăm că în localitatea Tileagd s-au găsit următoarele monede vechi. I.Date antrometrice asupra populaţiei vechi „Cetatea Biharea". seria C. G. întemeind capitulul din Oradea. J. în anul 1907. Pierzându-şi importanţa religioasă. în lupta cu feudalitatea catolică. 1 imitaţie de Dirhachium. Rusu. Bratislava 1971 Documentul Nr. în rivalitatea dintre Biharea şi Oradea. XXI 1091 p. T. 1 neidentificată şi două fragmente.XXI 1901 p. De altfel. Biharia va mai deţine o vreme primatul puterii Comitaţiunei în Bihor până când.53 Drahme. Se pare însă că această încercare nu a dat rezultatele scontate şi Ladislau I. 2. Transilvania I Bucureşti 1954. 4 Dirrhachium. deci cea mai veche atestare documentară în zonă din anul 1075 (vezi documente privind Istoria României. pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei împărăţiei Bizantine se va încerca stabilirea la Biharea a unei Episcopii Catolice. Era şi aceasta o expresie a vechilor rivalităţi autohtone. Cseplo-RegeszetiÂsatâsokaBihariVârban. au fost călcate de către pecineji. să ridice un alt centru politic şi religios. una drahmă a fost donată Muzeului Cluj iar cele 53 de drahme au intrat în posesie particulară. M.documentele de Cancelarie ale Evului Mediu. 58). 1 Codes Diplomaticun et Epistolares-Slovacia. Şerban. în articole şi lucrări ştiinţifice I. 3. secolul al XI-lea nu a fost liniştit pentru aşezare.

I. 1971. 5. Budapesta.III 1960 pagina 18 – 22.Contribuţii arheologice la istoricul. Rusu .CetăţiiBiharea"in A. M. M.Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia romanica din Transilvania Secolelor Vl-X. 25 . Gyorgy Gyorfi –Âz Arpâd Kori Magyarsâg torteneti foldrajza. Rusu . 1996.C.I. pagina 601-602.4.. 6. înApulumXI.

pe care le prezentăm în ordinea atestării lor documentare: 1. sat care deşi apare în trei documente de arhivă ca existent în anul 1308. la Sud cu poalele munţilor Pădurea Craiului. atestat documentar în 1291. a fost atestat documentar la anul 1283 având în majoritate populaţie de etnie maghiară şi de religie Reformată. respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. aşezat în zonă colinară. 3. intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15. a fost înfiinţat în anul 1900.Capitolul III AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede. pământ şi o populaţie de 7. Satul Bălaia este de asemăn ea aşezat în zonă deluroasă. Uileacul de Criş. 26 . De asemenea are un număr de 2574 locuinţe cu o suprafaţă de 99. dată asupra căreia vom mai reveni în Capitolul evenimentelor istorice. având populaţie de români ortodoxi.600 metri pătraţi locuibili. Se compune din 82 gospodării şi 226 persoane. Cătunul Călătani. A fost atestată documentar în anul 1622. 4. în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor. distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-ClujNapoca-Bucureşti. cu populaţie maghiară de religie raformată. la poalele munţilor Plopişului. 2. După cele mai nou date statistice ale anului 2003 martie 18. toţi locuitorii sunt de naţionalitate română. districtul Borodului. întemeietorii lui fiind veniţi din satul Călăţea. în ultimele decenii apărând şi penticostalii.129 persoane din care 3.413 sunt de gen feminin. Reşedinţa de Judeţ Bihor . o localitate mică. SatulPoşolaca. Cancelariile Ungariei l-au atestat documentar numai în anul 1552. comuna Sârbi şi Brusturi. Tilecuşul. De la începutul începuturilor şi pâna în prezent. La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Sacadat şi Ineu. are o suprafaţă totală de 5131 ha. 5. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului. Are în componenţă alte 5 localităţi. A fost atestată documentar de către Cancelariile vremii în anul 1256. întreaga populaţie a fost român ortodox.Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. respective de Gara CFR Tileagd. la poalele munţilor Pădurea Craiului.

Abia începând cu anul 2002 s-au întreprins unele măsuri pentru eradicarea poluării atmosferei. arătăm că pe Crişul Repede apar viituri de apă cu „aizbeerguri" de ghiaţă (în miniatură) în lunile februarie şi martie fără a exclude pe cele din decembrie şi ianuarie. roditor pe cea de a I-a şi a Il-a treaptă. Apariţia acestor viituri este determinată de încălzirea bruscă a atmosferei şi de topirea zăpezii abundente 27 .-15 grade. întreaga terasă a Crişului Repede este aluvionară. Lugaşul de Jos şi Tileagd. gradul de poluare a atmosferei pe terasele Crişului Repede. cu aspectul unui râu de munte. punerea în funcţie în anul 1970 a Combinatului de lianţi. lăţimea cea mai mare a apei aflându-se între localităţile Fughiu şi Oşorhei.C. iar lungimea lui este de 148 km.-octomb.Situaţia pedoclimatică a localităţii Tileagdul are relieful fluviátil şi este bine reprezentat prin valea şi lunca Grisului Repede. de aducţiune a apei la hidrocentrala dată în folosinţă în anul 1953.5 la 2 metri peste care s-a format solul bun. dării în folosinţă a spălătoriei „Bauxite" din Chistag în anul 1960. ca urmare a construirii canalului Vadul Crişului-Aştileu. Precipitaţiile atmosferice au o medie anuală de 700-800 m/m. Vinovată de acest fenomen dăunător sănătăţii se face la Fabrica de Ciment din Chistag (S. De regulă cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile maiiunie şi în sept. precum şi ridicarea barajelor şi a digurilor de pe Criş la sfârşitul anului 1980. Clima este moderat continentală. pe distanţa dintre Aleşd-Tileagd. La podul din Aleşd. vara înregistrându-se temperaturi între +15 . HOLCIM SA). grosimea stratului de pietriş atingând 1. în legătură cu nivelurile hidrografice şi de debit. Să mai precizăm că suprafaţa Crişului Repede este de 2405 km pătraţi. respective podzolic pe treapta a IlI-a şi IV-a. a devenit alarmant de dăunătoare pentru toate culturile de cereale şi furaje. cantitate suficientă de umiditate pentru a asigura dezvoltarea normală a plantelor de cultură şi a fâneţelor. de la Chistag până la Oradea. panta de scurgere este de 3 m/km iar în municipiul Oradea sub un m/km. Regimul hidraulic al apelor Crişului Repede dealungul anilor a suferit modificări serioase. începând cu anul 1950. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni mai blânde. având panta da scurgere de 7 m/km. Ungaria s-a sesizat asupra poluării atmosferice. ajuns la ei din România.+28 de grade iar în timpul iernilor între -10 . Chiar şi ţara vecină. Bulz. Din punct de vedere genetic. Această apă pătrunde pe teritoriul judeţului Bihor în apropiere de localitatea Bucea. când au fost date în folosinţă Hidrocentralele electrice Leşu.

Tot din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că în anii 1739-1744.2° C în zona Tileagdului. anii 1774. Conform datelor statistice adunate în ultimii ani. Tot atunci au fost demolate două case aflate în apropierea malului acestei văi şi au fost avariate un număr foarte mare de case din centrul comunei. înfiinţată în anul 1308.1955.1932. Magistrului Nicolae. cota maximă de miră atingând 240 centimetri. Inundaţiile care au avut loc în anul 1932 au fost de aşa proporţii încât s-au soldat cu distrugerea podului construit din beton armat. în localitatea Tileagd şi satele mărginaşe a fost epidemie de CIUMĂ. peste râuleţul Copanda. Temperatura 28 .1783. Această „Vamă a Sării" a fost donată în anul 1312 de către Regele Carol Robert de Anjou.1942. Din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că inundaţii mari au mai fost pe Crişul Repede în secolul alXVIII-lea.1962 şi 1970. boală care de asemenea a redus considerabil numărul populaţiei. a rezultat că regimul termic al apelor Crişului Repede este în medie de 11. în anul 1833 a avut loc o altă epidemie de holeră. Cele mai mari inundaţii cunoscute pe Crişul Repede dealungul secolului trecut în anii: 1925.Fostul pod metalic peste Crişul Repede din Tileagd unde a avut loc VAMA SĂRII. Aproape ciclic din zece în zece ani. în amonte de localitate. derivat din apele Crişului Repede.1796. într-un timp foarte scurt. în centrul comunei. care a decimat 2/3 din populaţie.

aflându-se amplasate în zone colinare. întreprinzătorii şi proprietarii acestor instalaţii profitabile. nu şi-au declarat firma producătoare de valori la organele Administraţiei locale pentru înregistrare şi impozitare legală. încă un amănunt hazliu legat de poluarea apelor Crişului Repede. Cineva i-a denunţat când aveau în stoc câteva tone de spirt. s-a construit o fabrică da spirt aproape de malul Crişului Repede. Aşa cum am mai arătat la pagina 18 din această lucrare. leau primit ca pe oaspeţi şi i-au ameţit cu vorba până când muncitorii lor. Vadu Crişului. La apariţia organelar de control ale fiscului (organe care nu erau coruptibile ca cele crescute în pepiniera Criptocomuniştilor de azi). Bălaia şi Tilecuşul. Pentru ca profitul să le fie cât mai mare posibil. apele Crişului Repede şi-au pierdut mult din calitate datorită apelor reziduale preluate. dotate cu instalaţii moderne pentru fabricarea şi rafinarea spirtului din cereale. Din păcate şi Tileagdul are o parte de contribuţie la acest fenomen. lângă moara de piatră sistematică pentru măcinat cereale. cătunul Călătani. are în componenţă următoarele sate în ordine alfabetică: satul Bălaia. în anul 1898. Aleşd.cea mai ridicată a apei se înregistrează în lunile august (25-28° C) începând cu luna septembrie. 29 . au deversat în albia Crişului Repede întreaga cantitate de spirt aflată în depozit. temperatura apei scade ajungându-se în luna decembrie-ianuarie la 0°C şi sub acest nivel. s-au îmbătat cu toţii criţă. toţi locuitorii satului Săbolciu foloseau apa de băut adusă din Criş. Principalele surse de poluare încep de la Huiedin judeţul Cluj şi continuă la Ciucea. au un regim pedoclimatic mai deosebit pe care îl vom prezenta când vom derula istoria acestor localităţi. Tileagdul în actuala formă administrativ-organizatorică. Acei care s-a nimerit să-şi umplă ulcioarele din viitura de apă amestecată cu spirt. pe domeniile baronului Brachfeld din Tileagd care ulterior şi-a luat numele de Telegdi. într-o perioadă când nici nu se cunoştea noţiunea de poluare. Şuncuiuş. care se află în aceiaşi zonă şi pe aceleaşi coordonate cu Tileagdul. facem precizarea că acestea au aceleaşi condiţii pedoclimatice pe care le-am prezentat la localitatea de reşedinţă. aproape de biserica Reformată (declarată monument istoric). au fost câţiva evrei dintre cei 268 persoane din această etnie. satele Poşolaca şi Uileacul de Criş. Mai rămâne de adăugat că în lunile ultimilor 40-50 de ani. în incinta acestei mori au fost construite câteva catacombe sub formă de pivniţe. Tilecuş şi Uileacul de Criş. satele Poşalaca. cu tărie de 100°. în ceia ce priveşte cătunul Călătani. Cum apele Crişului Repede erau foarte limpezi în perioada respectivă.

S. păstrăv. ciori. în suprafaţă da 605 hectare. fazani. lostriţă. unde se pot adresa pescarii amatori.V.J. Pe strada Unirei din Tileagd la nr. babuşca. crapul. unde se pot pescui (cu permis de pescuit). Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a înregistrat un exemplar de „Tisă" (taxiusbacata) declarat monument al naturii iar în pădurile Uilacului de Criş vegetează circa 200 (două sute) cuiburi de ghimpe (Ruscus Hipodosum) arbori care sunt ocrotiţi de lege. predominînd pirul. neagara. cuprind păişuri stepice. Se mai găseşte salcâmul. acolo unde a fost plantat. mreană. păiuşca. La aceiaşi greutate se poate găsi şi bibanul sau şalăul. din care au mai rămas numai pâlcuri şi câte un exemplar răzleţ pentru decor. 30 . Lacul este administrat de către A. ceia ce nu se mai găseşte pe arealul judeţului Bihor decât la Dobreşti. albitura. Fauna Se rezumă la iepuri de câmp. 882. Pajiştile unde au fost cândva păduri. ştiuca şi somnul care depăşesc un kg în greutate. în apropiere de oraşul Beiuş. firuţa de fâneţe. prepeliţe.P. vrăbii şi o mare varietate de peşte atât în apele Crişului Repede dar mai ales în Lacul de acomulare. în pădurile satului Bălaia se găsesc castani ale căror fructe sunt comestibile. coţofene.Vegetaţia Este reprezentată prin etajul stejarului.

31 .

Nucleul 32 . aveau doar o putere nominală. pe fondul populaţiei româneşti autohtone. populaţia de pe întreaga vale şi terasele Grisului Repede fiind români. despre morile şi pivele de pe Crişul Repede (Istoria României.Capitolul IV DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD Se cunoaşte faptul că zona în care este aşezată comuna Tileagd a făcut parte din Voievodatul condus de Menumorut. locuitorii autohtoni români au vieţuit în cadrul obştiilor săteşti. fiind siliţi ca să accepte această formă de organizare. feudalii care au primit danii în acele locuri. pe lângă descoperirile arheologice sau găsit şi documente scrise. descris în „Gesta Hungarorum" de către Anonimus. a fost actul de danie din anul 1075. începând cu secolul al XI-lea. în cadrul teritoriilor cucerite de către regatul feudal maghiar. Editura Academiei Bucureşti. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare care se aşezau pe malurile apelor şi pe terenuri fertile. notarul Regelui Bela al IlI-lea. Transilvania. în acele timpuri. în districte sau Cnezate şi Obştii săteşti. a morilor şi a pivelor de pe Criş. al Regelui Géza II al Ungariei. în care se vorbea printre altele. Primul document scris în care se vorbeşte despre Bihor. Al doilea document scris din secolul al Xll-lea a fost un alt act de danie din 1160. lângă un Castru Roman de graniţă. La înfiinţarea comitatului în anul 1111. act în care se arată şi câteva ocupaţii ale locuitorilor autohtoni. 110357). respectiv în perioada când grupurile de unguri penetrau pe valea Crişului Repede. volumul I. confirmă temeinicia aşezărilor stabile cu oameni care să cultive cereale şi să crească animale. la începutul secolului Xll-lea a luat fiinţă comuna Tileagd. seria C. începând cu acest secol XI. Pe fondul acestor evenimente socio-politice. în acel timp. pag. alungându-i pe români din vetrele lor. Bihorul cuprindea partea centrală a vechiului voievodat condus de Menumorut. în acela timpuri existenţa comitatului. Bihorul a fost primul comitat organizat. Aceste stări de fapt au fost scrise de mai mulţi istorici romani şi maghiari în mod obiectiv. printre care creşterea animalelor şi albinăritul. al Ungariei. Voievodatul avea forme specific româneşti de organizare.

Această localitate a avut avantajul de a fi străbătută de un drum vechi comercial. moşiile Borod.opere. se mai vămuiau şi carele cu vin. 101). zona etnografică Crişul Repede. timp de aproape 300 de ani. în anul 1393. prin dârzenia elementului românesc. ţărănimea de pe valea Crişului Repede. Am mai arătat că Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1256. în anul 1392. începutul secolului al XVIII-lea. denumit „VAMA SĂRII". arătând că românii şi maghiari din Tileagd au trăit amestecaţi şi că au fost cu toţii iobagi ai moşierilor Csăki Boldizsâr şi Nagy Mihâly. Corniţei şi Valea Mare. pe lângă carele cu postav şi cu sare. Scriitorul maghiar Bunyitay Vincze confirmă acest lucru în cronicele sale. Uilacul de Criş. Vadu Crişului. Cu toate acestea. în anul 1312 această vamă de lângă podul de peste Crişul Repede din Tileagd. Auşeu. pag. Circulaţia mărfurilor pe acest drum s-a menţinut în mod permanent. Pe măsura consolidării statului feudal maghiar şi a Voievodatului Transilvaniei. In această 33 . începând cu secolul al XVI-lea. ofensiva împotriva formelor administrative autohtone de organizare a fost tot mai mare. Cetea. Tileagd. succedându-se o mulţime de grofi şi baroni la stăpânirea moşiilor. după denumirea localităţii şi a moşiei pe care o avea. în acel act de danie se arată că la Vama Tileagd. Ineul de Criş. au revenit Coroanei Ungare prin moartea fără urmaşi a Voievodului Petru. în anul 1524 şi-a luat numele de Telegdi. care constituiau districtul Borodului. De la aceştia a luat moşia marea familie Csanâd care. Csanâd. înfiinţân-du-se un punct vamal lângă podul de peste Criş. Bucureşti 1948 pagina 12). a fost donată de către regele Carol Robert de Anjou. (Liviu Borcea . stabilită de împărat în anul 1312. etc. cu animale şi cu alte mărfuri. membrii familiei Telegdi au exploatat în mod nemilos ţărănimea din aşezările de pe valea Crişului Repde. fiul lui Comorzovan. Borozel. pe care se făcea schimburi de mărfuri între Dacii liberi de odinioară şi „Lumea Romană". Editura Sport-Turism. magistrului Nicolae. taxa era de un dinar şi o bucată de sare. Vama a fost înfiinţată în anul 1308. îşi manifestă nemulţumirea faţă de dijmele din ce în ce mai mari pe care le pretindea Episcopatul Catolic din Oradea şi pentru că făcea presiuni asupra oamenilor ortodocşi ca să treacă la catolicism. Să mai arătăm că în socotelile de dijme PAPALE pe 6 ani (13311336) sunt amintite 26 de localităţi de pe valea Crişului Repede dintre care enumerăm: Aleşd. formele vechi de organizare ale vieţii s-au menţinut până la sfârşitul secolului al XVII-lea. Poşolaca. cele 26 de sate printre care şi Tileagdul.care a întemeiat această comună a fost populaţia românească la care s-a adăugat şi o bună parte a ungurilor care au venit din Panonia. (Tereza Mozes.

a împiedicat concentrarea în număr mare de iobagi de pe moşiile lor. Şi în cazul acesta s-a confirmat zicala care spune că „de ce ţi-e frică nu scapi". Ştefan Telegdi. au început să atace curţile nobiliare. în anul 1557 a avut loc Reformaţia Credinţei Evanghelice după ideile lui Luther. la începutul lunei martie 1658. Amănunte mai detailate. părţile Mişcai şi moşiile Orădene. regiunea Băii de Criş. respectiv castelul lui Ştefan Telegdi II. Calvin. asupra acestui subiect o să le dau în Cap. alţi doi asociaţi a lui Bekes Găspăr au obţinut o scrisoare de donaţie de la împăratul Jănos II al Ungariei pentru Csăki Boldizsâr şi Ipanit Jânos (din cronica scriitorului maghiar Bunyitay Vincze). Din această poziţie s-a opus organizării Cruciadelor contra turcilor care ameninţau statul feudal ungar. Aici era o curte voivodală românească grupată în jurul lui Constantin Şerban. în anul 1561. Tot în acest an 1561. fiind înarmată. condusă de Ştefan Roman din Tileagd şi Gheorghe Doja. Acesta a fost înmormântat în curtea Bisericii Reformate din Tileagd. fost episcop de Pecs şi participant activ la Reformaţia lui Luther. Zwingli şi alţi reformatori printre care şi Telegdi Miklos a avut un rol deosebit. Un alt reprezentant al acestei familii. în anul 1583. Hălmajului. Motivaţia lui se baza pe frica de a înarma ţărănimea nemulţumită de exploatarea cruntă a feudalilor. Documentele vremii atestă că Răscoala iobagilor din anul 1437 care a avut loc la Bobâlna. făcându-se vinovat de infidelitate faţă de soţie şi de familie. Tot în cavoul familiei 34 . iobagii adunaţi sub conducerea lui Ştefan Roman. III. a căutat să-şi recruteze oşti cu care să încerce a-şi recâştiga domnia. mişcare ce s-a extins în tot Comitatul Bihor. în replică. în drumul lor spre Aleşd. VI „Viaţa Spirituală". Ex domn al ţării Româneşti. pribegit în Transilvania. Fostul domnitor al Ţării Româneşti. Cruciadele au fost organizate şi s-au transformat într-o mare revoluţie ţărănească. au avut loc mai multe răscoale şi revolte ţărăneşti. de pe meleagurile Bihorene. pe care l-au omorât ţăranii răsculaţi. Beiuşului şi ţinutul Pomezău.perioadă lungă de timp. Aceste evenimente s-au petrecut în anul 1659 (Liviu Borcea din opera cronicarului bihorean loan Szalărdi Istoria României vol. Răscoala îşi avea comandamentul în Aleşd. conform informaţiilor cronicarului bihorean loan Szalârdi. Ştefan Telegdi. Chemarea lui avea mare audienţă în rândul iobagilor. soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Zwingli din 1557. Contrar opoziţiei vistiernicului Curţii Regale. Averea lui a fost preluată de către Jânos Zsigmond şi de către Szigismund Ianos. deţinea funcţia de vistiernic la curtea regală de la Buda. Calvin. dar nobilimea locală. Telegdi Iştvan (Istvăn) a fost expropriat de avere. la începutul secolului al XVI-lea. Editura Academiei Române 1964 pagina 116-117). a decedat groful Telegdi Miklos. a fost înecată în sânge de cătra Andrei Telegdi.

iepuri fazani şi cerbi. Potrivit tradiţiei. pagina 47-48). pe care l-am mai amintit. zonă cu mănăstiri. în anul 1660 a fost cucerită de către turci Cetatea din Oradea. în anul 1503 locuiau amestecaţi maghiarii cu românii. în anul 1683 la Viena. Puterea imperială Habsburgică a procedat urgent la întocmirea primelor conscrieri ale terenurilor cucerite. în 1687 la Mohâcs iar la 5 iunie 1692. în anul 1591. Imperiul Habsburgic cucereşte cetatea Oradea. ouă. claponi. Puterea otomană a început să decadă. aduce unele mărturii cronicarul maghiar Bunyitai Vincze.monografie 1979. 35 . In perioada acestor ani creşte tot mai mult pericolul otoman care ocupă oraşul Buda. lucru care a influenţat negativ viaţa tuturor locuitorilor din satele judeţului Bihor. turcii au atacat din nou. dar fără succes. care şi-au păstrat autonomia în perioada stăpânirii otomane. care a venit în Tileagd într-o vizită de plăcere la rude. Citez „Tileagdul era proprietatea familiei Csanâd. în timpul puterii otomane. conduşi de colonelul Marcu Haţieganu cu peste 300 de luptători (Bihor . au fost vândute contelui Eszterhâzi. gâşte. Creşterea fiscalităţii precum şi măsurile administrative represive ale habsburgilor. au grăbit aprinderea flăcărilor răscoalei antihabsburgică condusă de Francsiszk Râkoczi al IIlea (1703-1711). devenind centru militar şi Paşalâc Turcesc. Totodată s-a reorganizat vechea obşte sătească. Satele şi oraşele libere ale haiducilor bihoreni. daniile regulate la termene ca: găini.Telegdi a fost înmormâtată soţia demnitarului Bocskay Istvân din Oradea. ţăranii erau obligaţi ca să dea atât grofilor cât şi turcilor dela conducere. în continuare se întreprind măsuri de extindere a suprafeţelor agricole prin defrişarea pădurilor şi a smârcurilor care cuprindeau mari suprafeţe de terenuri necultivate. La această răscoală au participat şi românii bihoreni. a contribuit în mod substanţial ajutorul dat Orădenilor de către Voivodul Mihai Viteazul -domnul Ţării Româneşti. De notat că la acest insucces al turcilor. Secolul al XVII-lea aduce mari schimbări în viaţa politică a Bihorului. deoarece Toldy Jânos a amanetat terenurile maghiarilor şi ale românilor pentru 24 de forinţi aur lui Telegdi Istvăn. spontan a făcut un infarct cardiac. întărindu-se şi luându-şi rolul de intermediar pentru plata dărilor către stăpânire. unt. stăpânind-o 32 de ani. jugul de lemn turcesc a fost înlocuit cu jugul de fier Austriac. Hagymâsi Margit. Astfel. iar locuitorii acastora au fost transformaţi în iobagi. caş. Despre îndelungata istorie feudală a Tileagdului. au fost înfiinţate de Episcopul Ferencz Csanâd în anul 1335. pentru a putea fi impuse cât mai eficient la plata dărilor. încercând să asedieze Cetatea din Oradea.

Ordinul Franciscanilor au părăsit mănăstirea în anul 1561. Episcopul de Pecs. Hagymâsi Marghit. care potrivit unor documente. Aici sau născut şi au trăit. care au fost dăruite lui Bekes Găspâr. sumă ce constituia o avere considerabilă." Am încheiat citatul cronicarului Bunyitai Vincze. biserica reformată de azi. în curtea bisericii se găseşte mormântul familiei Telegdi. Tot aici se mai găsesc picturi vechi. vasele sfinte ale mănăstirei şi celelalte obiecte de cult care pe vremea aceia valorau 1200 de forinţi.In timpul Reformaţiei religioase Telegdi Miklos şi Telegdi Mihâly au împărţit cere ei bijuteriile şi podoabele de aur. precum şi cele mai vechi registre cuprinzând procese verbale de la şedinţele Adunărilor Naţionale în Parlamentul Ungariei. în urma acestei descoperiri Istvân Telegdi şi-a pierdut moşia împreună cu Tileagdul. Tot în această zonă se află şi castelul familiei Csanâd. Acest mare proprietar avea o bibliotecă impunătoare în care se găseau „multe volume vechi şi de mare valoare istorică. Telegdi Jozsef avea aici cele mai mari proprietăţi şi două castele. Valoarea dotărilor acestei biserici l fost apreciată la 200 de forinţi maghiari. Csâki Boldizsâr şi lui Iponit Jănos. Telegdi Istvân a uneltit contra Regelui Jănos al Il-lea. Se mai aminteşte tot din documentele vremii despre existenţa unei şcoli. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. construită de familia moşierului Nagy Mihâly în anul 1463. Pe celălalt perete se găseşte o statuie iin marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Din alte documente istorice am aflat că în anul 1616 a încetat din viaţă groful Telegdi Gyorgy care avea numai o singură fată moştenitoarea castelului şi a moşiei. Din anul 1524 s-a construit în Tileagd o moară vestită care se numea „Moara Părintelui Istvân". era cunoscută ca o biserică veche. Telegdi Tamăs boier de Kalocsa şi Esztergom. Telegdi Miklos şi soţia demnitarului Bocskai Istvân din Oradea. In biserică. Telegdi Istvân II fost vistiernic al regelui omorât la răscoala condusă de Gheorghe Dozsa şi Telegdi Miklos episcop reformat. Pe partea Nord-Estică je află o tăbliţă pe care au fost notate informaţii despre construcţia bisericii. La acea dată mai era o biserică în comună. Ambele castele erau înconjurate de un parc deosebit de frumos. Aceasta în anul 1620 s-a căsătorit cu baronul Sovâgo Szigismund. o sumă foarte mare la data respectivă. în epoca de referinţă. pe peretele Sudic se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi. începând cu secolul al XII-lea Telegdi Csanâd episcop de Esztergom. în anul 1561. alungându-l pe răsvrătit din toate drepturile avute. Se ştia că biserica această a fost construită de către Telegdi Istvân. De asemenea se află aici pentru odihnă de veci. din care unul era cu un etaj. în anul 1507. La 36 .

a născut numai o singură fată care la vremea potrivită s-a căsătorit cu 37 .rândul ei.

datorită drumului comercial care o străbătea încă din antichitate. întinse pe valea şi terasele Crişului Repede. Csâki Mâria născuta în 1650 şi s-a căsătorit cu groful Kornis Găspâr.A. animale. ambii decedaţi în anul 1847. 7. iar suprafaţa mai mare a luat-o I. cu toate moşiile ce le avea.S. a decedat în anul 1916. 6. S-a îmbolnăvit de nervi. Telegdi Miklos . datorită şi faptului că avea o moară de măcinat cereale -moara părintelui Istvân . a născut un fiu care a decedat în anul 1766. Varkocs Miklos. ultimul descendent şi moştenitor al acestei mari şi bogate familii. căsătorit cu contesa Hagymâsi Katalin (1556-1583) 4. datorită în primul rând poziţiei sale geografice. sărac şi în mizerie. grofiţa Kornis Anna care s-a căsătorit cu groful Haller Gyorgy. stăpânite dealungul veacurilor de un mare cortegiu de grofi şi conţi. decedată în 1614. A avut moşii pe arealul a 12 sate bihorene şi tot mai dorea pământ până când a intrat pentru totdeauna în el. 5. 9. căsătorită cu Varkocs Tamâs în 1552. recăsătorit cu Nyâri Borbâla. din cauza dârzeniei cu care şi-au apărat Tilecuşenii drepturile la pământ şi a decedat în anul 1872. Telegdi (Brankfeld) Jozsef.episcop de Pecs. căsătorită cu Kornis Kâroly (1806— 1872). postavuri. Haller Alexandru (1797-1868) a participat la Revoluţia din 1648 şi a făcut mult necaz populaţiei Tilecuşului. vinuri. 3. fost reformator religios 2. Varkocs Margit. 10. care potcoveau caii si reparau căruţele cărăuşilor ce transportau sare. Kornis Jozsef născut în anul 1829 s-a căsătorit cu Szakolczay Ilona. 11. Telegdi Jozsef. întreaga lor avere a trecut prin moştenire familiei Kornini. A fost înmormântat în cimitirul Reformaţilor Tileagd. Din averea lui s-a dat pământ săracilor la reforma agrară. S-a recăsătorit cu Csâki Istvân cu care a conveţuit în anii 1635-1699 şi au avut o singură fată. Aceasta la rândul ei a născut o singură fată. 8. căsătorită cu Telegdi Istvân care a decedat în 1653. etc. pe care i-a hărţuit timp de 5 ani cu tendinţa de a le lua pământul. pe drumul 38 . căsătorit cu Hagymâsi Margit. căsătorită Lonyai Zsigmond. Această familie a fost foarte prolifică.Csâki Istvân. Lonyai Margit. In anul 1688. Comuna Tileagd. fostă soţie a lui Haller Gyorgy. Varkocs Gyorgy. A mai avut alţi doi copii Haller Peter şi Haller Ianoş.-ul.iar din anul 1463 avea şi o şcoală în mod treptat s-au dezvoltat meşteşugurile ca: ferari forjori. Telegdi Katalin. Aflându-ne la acest subiect al grofilor şi baronilor din Tileagd am să încerc să prezint dinastia succesorală la moşiile vestitului Tileagdi la vremea respectivă: 1. Haller Anna. s-a născut în anul 1883 şi a decedat în anul 1944.

care a durat peste 30 de ani. aflându-se iniţial în comună 14 olari. dricari şi altele. simbolizând puterea otomană. deasupra calului o semilună. adică oraş de provincie (Mezovâros).comercial. tinichigii. Tot atunci. Olăritul s-a ridicat la loc de frunte. în ciuda greutăţilor aduse de către ocupaţia turcească. dogari. Toate aceste îndeletniciri a făcut să polarizeze în jurul Tileagdului i:eie mărginaşe. iar pe parcurs numărul a crescut până la o sută. dezvoltându-se în mod constant din punct de vedere economic ă social. arămari. iar în interiorul cercului era inscripţia: TZLEGD MEZO-VÂROS -1692". în anul 1692 i s-a acordat titlul de „Târg". 39 . Monetăria Statului a stanţat un sigiliu o „PECETĂ" a Tileagdului care reprezenta un turn de cetate tras de un cal. Au apărut şi alte meserii necesare dezvoltării economice a comunei ca: lăcătuşi.

Consider că totuşi necesită o precizare. după anul 1764 apar şi se dezvoltă noi legături economice. ca de altfel pe întreaga vale şi terasele Crişului Repede. pune accent pe folosirea iobagilor şi pe creşterea sarcinilor feudale. Revoluţia Burghezo-democratică din anul 1848 a desfiinţat iobăgia şi a deschis drum larg dezvoltării capitalismului. iar în anul 1858 au fost mari inundaţii provacate de Crişul Repede. ca ciupercile după ploaie. în anul 1790 s-a revenit la vechea organizare. Sub austrieci. Poşolaca şi Uilacul de Criş. în Tileagd şi satele limitrofe. In timpul despotismului atroce al Măriei Tereza şi al fiului său Iosif al II-lea. în urma acestor reforme administrative ale lui Iosif al IIlea. Curtea de la Viena a încheiat Pactul Dualist cu Ungaria. Situaţia critică din Imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIIIlea. Camerale şi Nobiliare. Ca să-i poată obţine. Bihorul a rămas divizat în 5 plăşi dintre care una a fost Plasa Tileagd. când a fost dat în exploatare linia de cale ferată OradeaCluj cu gară în Tileagd. Această acţiune a început înainte de revoluţia din 1784. impusă de guvernanţii de la Budapesta. locul Comitatului Bihor l-a luat un District administrativ cu centrul în Oradea. printre care şi acelea care au dispus „tragerea la linie" a satelor. Incheierea acestui pact a condus la intensificarea asupririi naţionale a românilor din Transilvania în anii următori. Bihorul a fost despărţit de Transilvania şi a trecut sub administraţia Austriacă. a condus la nemulţumiri şi frământări sociale care au atins cote alarmante şi în zona Tileagdului. deci şi în zona în care se găseşte oraşul Tileagd cu satele aparţinătoare. continuând şi după aceia. Să mai arătăm că în anul 1867. La început sau dezvoltat meşteşugurile. cu scopul întinderii terenurilor moşierilor. aşa cum am mai arătat. 40 . Bihorul a fost împărţit în cinci plăşi. Mai multe acte oficiale. district care cuprindea teritorii şi din afara fostului Comitat. Să mai notăm că începând cu anul 1692. Odată cu stăpânirea habsburgică.în anii 1743-1745. în Bihor. iar începând cu anul 1870. domeniile foştilor principi ai Transilvaniei nu au mai fost recunoscute de către noua putere. aşa că s-au reconstituit fostele domenii Eclistiastice. Odată cu revocarea reformelor lui Iosif al II-lea. bazate pe schimbul de mărfuri. a impus luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor răscoale ţărăneşti. i-a revoltat pe ţărani. în aceste condiţii nobilimea intra în circuitul economic şi are mare nevoie de bani. a bântuit Holera care a redus substanţial situaţia demografică a locuitorilor. din punct de vedere administrativ. Sporirea de la un an la altul a obligaţiilor iobagilor. despre care vom vorbi pe larg în cadrul capitolului VII. au început să apară o mulţime de întreprinderi industriale. inundaţii care au adus mari pagube material populaţiei din Tileagd. aplicându-se politica de deznaţionalizare.

în piaţa din centrul Aleşdului a fost un adevărat măcel.comentariile sunt de prisos. au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le otrăvi sufletele şi a-i îndemna la ură ie rasă. pag. joc şi voie bună. au trăit în pace şi bună înţelegere.Partea sedentară .O. dar erau români ortodoxi. am fost cazat o noapte în localitatea Piispokladăny şi o noapte în oraşul Debreţin. Nimeni din aceste familii nu ştiau nici un cuvânt din limba română. Că la data de 24 aprilie 1904. cifre cu totul neverosimile. Doc. o dovedeşte numărul mare de morţi şi răniţi de pe întreaga vale a Crişului Repede dintre Ciucea şi Tileagd. Administraţia maghiară locală.Timişoara. am fost trimis pe front de la Regimentul 2 Roşiori . face precizări că în data de 24 aprilie 1904.S. evocând acest eveniment de tristă amintire. Fond. Trei zile şi trei nopţi a durat până când mi-am găsit unitatea. 17-18). se întâlneau aici la târg unde se făceau învoielile. au tras focuri de ară în oameni nevinovaţi (dezarmaţi). Guvernanţii şi grofii. Revenind la datele istorice petrecute dealungul timpului pe valea Crişului Repede. PIB. insuşindu-şi unii de la alţii limba de vorbire. Nu aveam mijloace de transport numai ocazionale şi era un frig năpraznic. întrucât era vorba de o tradiţie a sărbătorirei zilei de Sfântu Gheorghe. posedând în locuinţele lor icoane şi alte obiecte de cult religios ortodox . în dorinţa lor de dominare şi de a culege mai multe foloase. Se poate uşor presupune că aducerea la Aleşd. cei care doreau să se angajeze ca servitori cu anul şi cei care doreau ca să angajeze. am fost primit şi tratat de către gazde peste orice aşteptări. după anumite datini strămoşeşti. veniţi la Aleşd ca să sărbătorească împreună tradiţionala sărbătoare a Sfântului Gheorghe. au fost adunaţi în piaţa din centrul oraşului Aleşd peste 4000 (patru mii) de oameni. Ziarul „CRIŞANA" apărut în data de 20 aprilie 2003. nu putem omite adevăratul măcel care a avut loc la data de 24 aprilie 1904 în piaţa din Centrul Aleşdului când. la partea operativă care se găsea prin Munţii Tatra din Cehoslovacia. pe unii împotriva altora. sau să cunoască şi să-şi însuşească tradiţiile populaţiei majoritare din zonă. înainte de 24 aprilie 1904 a unei companii de husari şi a unui pluton de jandarmi nu s-a făcut cu intenţia de a se linişti nişte spirite imaginare.Maghiarii şi românii care au convieţuit împreună pe aceste meleaguri bihorene. anunţându-se 32 de morţi şi 35 de răniţi. In această deplasare. din ordinul autorităţilor maghiare. Legat de această problemă am să mai fac a precizare: în primele zile ale lunei ianuarie 1945. 41 . un pluton de jandarmi şi o companie de husari. zi de joi. cit. în cântec. Putându-mă descurca cu limba maghiară. populaţie pe care procurorul Regal Nagy Geza a caracterizat-o ca fiind „cu capacitate spirituală redusă şi aşezată pe treapta cea mai de jos a culturii (A. fiind zi de târg şi zi de sărbătoare a Sfântului Gheorghe când.

a dat autorizaţie de construire în aceiaşi zi a 42 .premeditând un masacru mascat.

o aşezare mică. autorităţile având tot interesul de a le da o dimensiune cât mai mică posibilă. pus în scenă de către politicienii „Patrioţi" ai guvernului maghiar de atunci. După atentatul de la Saraievo asupra prinţului moştenitor habsburgic. Deci. Tilecuşul. cu numele de Popa Flore şi unui din Oradea cu numele Silberstein Dezso. în temeiul prevederilor art. Au fost găsiţi „vinovaţi şi condamnaţi" (fără vină). Nu s-a ştiut nici odată cifrele exacte de morţi şi răniţi la acest măcel programat. Procesul s-a deschis după 7 luni. Pur şi simplu erau condamnaţi la moarte cu premeditare. Intrarea României în primul război mondial alături de „Antantă". după criteriu revanşard a unor oameni bolnavi mental. fără o pregătire prealabilă. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale".unui partid de opoziţie al „Kosutiştilor". necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. 165 din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă. 43 . Au fost duşi urgent pe front la războiul care nu le aparţinea şi introduşi în primele linii de foc. ca să aibă motiv jandarmii şi husarii să tragă focuri de armă în mulţime de români prezenţi în piaţă. au strigat slogane la adresa conducerii de stat. aflate sub jurisdicţia Austro-Ungară. cu o populaţie de 870 persoane. unul a fost din Tileagd. Aceste măsuri au fost intensificate şi datorită faptului că se aştepta izbucnirea unei conflagraţii internaţionale. numai români. în timp ce toţi ungurii sau retras pe o stradă lăturalnică. Celelalte autorităţi competente ale vremii. după încheierea pactului dualist între Curtea Imperială de la Viena şi Ungaria. au fost vânaţi şi trimişi de către autorităţile Austro-ungare cu „laţul". în data de 22 decembrie 1904 s-a încheiat una din cele mai negre pagini din istoria acestor meleaguri Bihorene. Foarte mulţi dintre bărbaţii români valizi. cum prindeau hingherii câini. Dintre cele 20 de persoane „GĂSITE VINOVATE". dar nu pot ca să nu subliniez faptul că. cineva dintre oamenii puterii. vieţile a 26 de locuitori. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. Toţi şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. şi-au adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. Am mai arătat în cuprinsul acestei lucrări. a condus la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei româneşti din aşezările Bihorene. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să supravieţuiască şi să se reîntoarcă la familiile lor. iar restul de 18 au fost din Plasa Aleşd. de la data redactării actului de acuzare şi a durat până la data de 22 decembrie 1904 când s-a pronunţat sentinţa. s-au intensificat măsurile de asimilare ale cetăţenilar aparţinând altor etnii şi în mod deosebit a românilor care formau numărul cel mai mare. nu s-au grăbit să cerceteze cazul şi adevăratele dimensiuni ale acelui măcel abominabil.

După creiarea Consiliul Naţional Român din Bihor. cu nenorocirile şi victimele lui. la data de 12 octombrie 1918 în locuinţa sa din Oradea. doctor în ştiinţe juridice.Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. să treacă linia de demarcaţie. Batalionul a fost primit de Garda Naţională Română compusă din fraţii Gheorghe şi Irimie Coştean. pe câmpul lui Horia de odinioară. Au fost hărţuiţi şi agresaţi fizic nuntaşii satelor şi alte persoane considerate indezirabile. au sosit în Tileagd. Pe de altă parte. bihoreanul Aurel Lazăr. al cărui preşedinte a fost ales Dr. după încetarea primului război mondial. împuterniciţi de a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. cu misiunea de a elibera şi ultima colibă românească de sub dominaţia străină. violuri de femei. ucideri de bărbaţi. stabilită prin armistiţiul de la Belgrad. jafuri şi furtişaguri din gospodăriile acestora. a comunicat că nu recunoaşte hotărârile de la Alba Iulia. condus de contele Kâroly. la data de 9 aprilie 1919. ceia ce a produs decepţie şi mare durere sufletească tuturor românilor din acest judeţ. 22 de călăreţi români sub comanda unui locotenent iar la 20 aprilie 1919 ora 10. Aici şi cu acest prilej a fost redactată „Declaraţia de la Oradea". care au comis în localităţile româneşti pe unde au trecut. La 19 aprilie 1919. venind dinspre Ciucea. întreg Bihorul rămânea în afara Statului Român. La Bratca. în Tileagd a fost arestat şi maltratat preotul ortodox Gligor Ioan. au mai fost aleşi 109 reprezentanţi. Consiliul de Caroană al României a hotărât că armata română aflată în Transilvania. Valea Crişului Repede a fost împânzită cu soldaţi secui. declaraţie care a fost citită la 18 octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta. Din toamna anului 1918. guvernul maghiar de la Budapesta. în ziua de 15 ianuarie 1919 au fost ucişi Daniel Ţepelea şi fiul său Dumitru Ţepelea. când Transilvania se mai afla sub jurisdicţia Imperiului Austro-Ungar. operaţiunile militare fiind conduse de genaralul Traian Moşoiu. a sosit primul catalion din regimentul 11 „Dorobanţi" Şiret. expulzându-le peste graniţă. La începutul lunei ianuarie 1919. care proclama dreptul românilor din Transilvania la autodeterminarea. Armata română de ocupaţie s-a oprit pe linia de demarcaţie Zam-Ciucea-Sighet. Preoţii satelor nu mai reuşeau ca să-şi facă serviciul religios de îngropăciune ale decedaţilor. Această opoziţie a marcat începutul represaliilor asupra populaţiei româneşti. Aurel Lazăr. şi-a luat riscanta responsabilitate de a convoca Şedinţa Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român. Aflânduse despre aceste acţiuni malefice. în data 44 . convocată pentru data de 1 decembrie 1918. dar şi cu o epidemie de holeră care lua viaţa la una sau două persoane din fiecare casă.

de 21 aprilie 1919 a fost ocupat şi oraşul Oradea de către trupele Diviziei 6 Infanterie. conduse de către generalul Holban. 45 .

Csapó Laszló. Trifan Teodor. Să mai arătăm că în primul război mondial şi-au pierdut viaţa peste o sută de bărbaţi din Tileagd. Foras József. 268 evrei şi 2044 de maghiari. un hotel. Notar Public. Szabó Pai.Respectând întru totul adevărul istoric. o farmacie. 4 magazine de coloniale. Tălodi Francisc. aşa că nu a fost mare bucurie la acest deosebit eveniment. vom arăta că populaţia Tileagdului. Cooperativă de Consum. Boros Iuliu. Gònczi Jânos. Griinfeld Mihăly. Szabó Mihăly. 3 măcelării. Kopânyi Istvân. în oraşul Tileagd şi-au desfăşurat activitatea următoarele unităţi administrative şi de deservire a populaţiei: Primăria. Baciu Ştefan. Mureşan Iosif. Erdei Ştefan. Rugóczki József. Lucskai Sândor. Szabó Istvân. Balogh Bâlint. La un recensământ al populaţiei făcut la o dată nu prea îndepărtat de luna aprilie 1919. un târg mare care se ţinea săptămânal în zilele de vineri. după documentele de arhivă care s-au găsit: Bodis Gâbor. Peter József. Parti Bâlint. Băbuţa Irimie. Berecz Gâspâr. Varga Jânos. ţăranii din 36 de localităţi înconjurătoare îşi 46 . dintre care nominalizăm următorii. Bodea Dumitru. Boros Béla. Erdei Iosif. era în mare majoritate de etnie maghiară şi evrei. Szabó Istvân II. acei care au rezistat măsurilor de asimilare. Bodis Miklós. Szabó Pài II. Foras Zsigmond. o casă de cultură. Sós Lajos. Bogdan Petru. Szabó Kâlmân. Varga Béla. Molnâr Mârton. Post de Jandarmi. Veres József. Boros Iosif. lucru uşor de înţeles la primirea Batalionului militar de către numai două persoane. Iozefic Ferencz. Borusz Béla. într-un oraş cu o populaţie de 2736 oameni. Varga Mihâly. Frentsz Ferenc. Lórincz Sândor. Cioncaş Petru. fiecare având şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi din seminţe de bostan. Szabó Sândor. Nagy Sândor. Baciu Petru. un abator pantru sacrificat animale. Poştă-Telegraf. După terminarea primului război mondial. Kopânyi Jânos. o brutărie modernă. două cinematografe. începând cu anul 1920 până în anul 1940. două restaurante. Dispensar Veterinar. în Tileagd s-au înregistrat: 424 români. Boros Iosif. nici românii nu ştiau să vorbească corect româneşte. două magazine cu confecţii şi încălţăminte. Bancă de Credit şi Schimb Valutar. Pribék Sândor. două şcoli primare. Gyene Istvân. Szabó Flora. Pùnkòsdi Zoltăn. Kondor Ferencz. Moldovan Gheorghe. Varga Aladăr. Tavarnai József. Erdei Francisc. Firbauser József. Harbaly József. Boradan Gavril. Szóke Jânos. Dispensar Medical Uman. Kiss Miklós. Berkovics Xenopol. târg la care. Szabó Ferencz. Ile Alexandru. Percepţie. la data sosirei armatei române de ocupaţie. Notariat Administrativ. Parti Sândor. Vinyiczki Istvân. Klein Isidor. Baciu Ioan. Fazekas Imre. două mori de piatră moderne. Oamenii trăind în Statul Austro-Ungar şi vorbindu-se în locurile publice numai în limba maghiară.

liste. înhăţa ce-i venea la îndemână. cai. Scăderea numărului populaţiei în anii 1850-1380 s-a datorat epidemiei de holeră. ouă. când observau că au apărut Hotăranii la orizont. 534 ortodoxi şi 304 evrei. cat. 67 greco cat. 566 rom. 47 . cat. în Tileagd au fost 284 familii din care 225 au fost reformate. cisme bărbăteşti cu tureac strâmb. catolici. Furau cu predilecţie confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte de orice fel. tricotaje şi ţesături din textile. In anul 1880 au fost 1385 persoane din care 672 reformaţi. din care 856 reformaţi 309 rom. 239 ortodoxişi şi 260 evrei. etc. în 1870 au fost 1755 persoane. în zilele ie târg cu mari aglomeraţii nu lipseau nici hoţii. încălţăminte. Piaţa din centrul oraşului era împânzită de şatre. raţe. fasole boabe şi păstăi verzi de sezon. grâu. etc. confecţii de îmbrăcăminte. 258 ortadoxi şi 170 evrei. lapte. Incredibil dar adevărat! Unul dintre aceşti maniaci şi-a dresat un câine femelă hoţ. găini. In anul 1900 au fost 2506 pers. se furişa din şatră pe sub pânză şi iucea marfa stăpânului la locul de unde a plecat. Rezumat statistic al fostului oraş Tileagd privind anii 1837-1930 In anul 1837. In anul 1850 au fost 1692 locuitori din care 1085 reformaţi. secară. orz. 56 greco cat. ştia să prindă momentul propice când vânzătorul negocia preţul produsului cu clientul. oi. curci. 363 ortodoxi şi 212 evrei. ovăz. 290 rom. trasmitând marfa de la unul la altul. Mulţi au decedat din cauza acestei boli iar alţii au plecat în alte părţi din ţăra. porci. opinci din cauciuc. In 1890 au fost 1797 pers. în anumite zile de târg veneau la Tileagd manufacturişti din Oradea.. din care 1130 reformate. Comercianţi evrei din Tileagd.. îşi trăgeau rulotele jos închizându-şi prăvăliile.aduceau spre vânzare o mare diversitate de produse: vite cornute. porumb boabe.. Aceştia proveneau din satul Hotar şi operau în grup. In anul 1857 au fost total 1314 persoane. 235 romano catolici. aducând cu camioanele bunuri industriale de larg consum. Câinele se furişa în şatre.. brânzeturi.

R. 6. 13 Soos Bâlint . 16 Kolozsvâri Kâlmân . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 10 . 7. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 15 Kolozsvâri losif . ... 11 . pe străzi. 38 de comercianţi.3 .48 - . 17 Kolozsvâri Francisc . 32 Indrieş Teodor 33 Indrieş losif 34 Sabău Mihai . în Tileagd au rezultat următoarele cifre: 1400 de agricultori. 21 . 5. fabrică pensionar agricultor „ „ văduvă divorţată agricultor „ pantofar 5 2 1 2 3 1 5 8 1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 7 2 3 3 8 2 1 4 5 1 2 3 3 4 2 2 1 2 .3 .1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 3 1 2 1 4 1 1 2 . 14 Kovâcs Sândorne .3 1 2 . 10 muzicieni şi 10 C.7 . 1217 muncitori în fabrici.3 .. 8. 12 Baciu losif Baciu Imre GlukErno Gliiklosif Weistein Ignaţiu Lucaci Pavel Nagy Karolina Peter Sândor Iile Iozefina rotar tâmplar agricultor " morar comercian pantofar văduvă mun. 4. 30 Gonzy Jozsefne . Boldijar Alexandru 3.8 4 .- . 26 Kovâcs Stann .. 88 de meseriaşi.-işti. 29 Brandi Petru . 23 Nagy loan II Nagy Francisc Negruţ Florian Popovici Alexandru - Varga Andrâsne 24 Varga losif . PROFESIA TOTAL REFOR.NR. mecanic mun.. 22 . zilier văduvă casnică agricultor văduvă agricultor " « „ « « pensionar văduvă lacăt.8 . 28 Chiş Alexandru . 25 Crişan Petru .2 . prelaţii Bisericii reformate din Tileagd. pe cap de familii şi număr de persoane cu arătarea religiilor cărora aparţin asfel: Strada Mare 1.F. au făcut recensământul întregii populaţii oraşului. 31 Gonczy Margit . In luna decembrie 1934..CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI Cu ocazia Recensământului din anul 1930. 116 funcţionari publici. 19 20 .. 18 Nagy loan I . 27 Chiş Ştefan . 9.3 1 5 - Rozs Elisabeta . Adler loan 2.

58.2 .NR. 49. Szabo F e re nc z 68. 59.2 2 . 47. 50. 55. 64. 41. UdvaryMi hâl y agri c ul tor „ " văduv ă zi dar agri c ul tor " „ „ p e nsi ona ră c ul tor a gri " „ „ „ pantofar „ agri c ul tor mun. 57. 60. Ki ss J ozse fne 69. 42. 36.5 3 5 3 3 3 . 37. 56. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. 61. Pe te rl osi f 67. 62. 51. CAPULUI FAMILIEI . 63. I ndri e ş Fl ori an Szi l âgyi L aj os L ori nc z Ioan Hal âsz O donne Horvâth Ioan Sapi L aj os Gonc zi K ârol y C oc i uba I oan C ozma Mi hai Morar Il e ana Morar Vasi l e B ac i u Pe tru B ac i u Vasi l e Tri fan Ghe orghe K i ss Andrâs Rozs J ozse f Hal âsz J ânos C ol ţe a Pe tru Pusk âs F ranc i sc K re me s F ere nc z Szi l âgyi Sând or K ovăc s Andrâ s L uk âc s J ânos De mi an Gavri l Sza bo Il ona Sza bo Ge rge l y F ek e te J ănos B oros Gyul âne Sând or Te odor K ovâc s J ozse f 6 5.- 2 3 3 4 . zi l i e r agri c ul tor pe nsi ona agri c ul tor c asni c ă agri c ul tor « „ tâmpl ar pantofar agri c ul tor văduvă agri c ul tor 2 2 4 1 2 4 2 3 3 4 2 2 2 4 7 2 4 6 4 2 7 6 4 5 3 5 3 3 3 5 4 5 4 2 3 1 4 1 1 4 2 1 1 . 46. 44. 48. 45. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI 35.IZRACRT. 53. 43. 40. 39. Dombi Fe re nc z 5 6. 38. 54.5 1 5 4 2 3 3 — - 49 .4 1 6 1 1 4 6 1 3 2 7 6 4 . 52.

mecanic agricultor “ _ _ - 50 . Albert József văduvă „ “ 2 1 1 3 5 4 3 2 2 2 3 2 5 5 5 2 2 2 2 5 2 5 9 3 4 8 3 8 4 4 3 3 3 2 1 3 5 4 3 2 _ _ 3 2 5 5 2 2 2 _ 2 5 9 3 _ _ 8 4 4 3 3 3 1 _ _ _ _ _ _ _ 2 _ _ _ _ _ _ __ 3 _ _ - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 5 _ _ _ _ 4 8 _ _ _ _ _ _ 2 _ _ 5 _ _ _ _ _ _ _ - agricultor “ " văduvă agricultor comerciant croitoreasă dogar tâmplar dogar croitor pantofar casnică pensionar agricultor primnotar văduvă agricultor „ „ " văduvă agricultor pensionar ceferist lacăt. Kovàcs Imre 74. Bejan Aurel 90. Kó'rósi Imre 102. Szabó József 75. Seidler Samuel 85. Tóth Ferencz 86. Lukàcs Ferencz 98. Soós Bàlintné 91. Siile Màrtonné 92. Palotàs Màtyàsné 77. Cezar Nicolae 95. Szabó Ferencz 89. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Pinkovits Màrkné 73.NR. Kovàcs Jànos 83. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 70. Siteri Imre 84. Tabajdi Kàrolyné 71. Tó'ròs Istvàn 100. Kiss Józsefné Strada Maior 97. Piombas Teodor 79. Soós Ferencz 93. Melknek Elek 80. Duhi Iulianna 87. Szabó Sàndor 76. Forràs Józsefné 78. Batka Jànos 88. CAPULUI FAMILIEI . Buff Nicolae 96. Kàdàr Regina 81. Kovàcs Lajos 82. Kopàny Elena 72. Szabó Bàlint 94. Veir Jànos 99. Szù'cs Lajos 101.

SÂNDOR LEHOCZKI ISTVÂN AGRICULTOR RIGO ISTVÂN BODIS FERENCZ BODIS PÂLL PARDI JÂNOS NAGY PÂLL INDRIEŞ FLORIAN BÂNCSA JOZSEF HARSÂNYI ISTVÂN DEBRECZENI „ „ „ „ „ „ PENSIONAR „ AGRICULTOR 5 3 2 3 7 4 6 5 3 6 9 1 2 2 5 6 6 4 5 4 3 5 3 6 2 4 2 2 2 4 2 2 _ 5 3 2 3 7 4 5 2 6 1 6 — 2 2 5 _ 1 — STRADA CIMITIRULUI 113. 111.IZRACRT. SCHWARTZ ALADĂR 117. CSUDDM JÂNOS 128. KÂLLAY IRINA 115. MĂCELAR MUN. ZILIER COMERCIANT PENSIONAR 1 2 2 4 2 - 51 . ZILIER COMERCIANT __ _ 1 1 6 4 5 1 2 2 3 6 2 4 2 1 1 _ _ 3 3 „ „ AGRICULTOR LACĂT. 112. ZILIER AGRICULTOR „ „ CEFERIST AGRICULTOR VĂDUVĂ MĂCELAR MUN. 110. MEC. 106. DOBRA IOSIF COMERCIANT CASNICĂ MUN. MESZÂROS KÂROLY 123. 108. SZABO ANDRÂS 120. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. 107. BACIU IOAN 129. TOTAL PROFESIA PERS REFOR- CATOMAŢI 103. GONCZY ANDRÂS 131. 104. TÂMOK SÂNDOR 125. 105. 109. TOTH LÂSZLO 122. PETRI SÂNDOR STRADA CĂII FERATE 124. TAMOK JÂNOS 126.NR. NAGY LAJOS 121. VARGA KÂROLY 127. BONIŞ IOSIF 114. ROZZEN ELEK 118. HOGYES BENI 116. SZABO KĂROLY 119. LAZAR FLOAREA 130. CAPULUI FAMILIEI . ŞERES NICOLAE 133. BEŢIE PETRU 132.

1 3 3 7 7 .4 5 . ZILIER COMERCIANT CASNICĂ TÂMPLAR MUNC. 160. ROZENFELD SÂNDOR SZILÂGYI MIKLOSNE PĂSKALYI JOZSEF PÂSKA JÂNOS KOVÂCS GYULA CIANAŞ IOAN HOFFMAN SÂNDOR BACIU ECATERINA KAKUCSI JÂNOS ŞTEF TEODOR SZABO SÂNDOR CUZAC FLOREA COZMA NICOLAE KREMNICZKI ILONA SCHIL ISTVÂN ROŞCOVANI ILEANA HODIŞAN NICOLAE WEISS IZIDOR DOCZY ISTVÂN COCIUBA IOSIF BORODAN IOAN ARDELEAN DUMITRU SZABO ANDREI JANCSOVICHT PÂL KOZMA JÂNOSNE CRĂCIUN DUMITRU PINTEA ALEXANDRU VARGA JOZSEF VASILE ALEXANDRU BRADEA ALEXANDRU EGRI JOZSEF „ CASNICĂ COMERCIANT VĂDUVĂ ZIDAR AGRICULTOR TÂMPLAR MUNC. 138. 164.1 1 3 3 3 9 5 4 3 2 1 4 1 3 9 . 165.3 3 4 4 2 2 5 5 2 1 1 1 1 2 2 4 7 7 4 . 141. MANE IOAN FISCHMAN IZIDOR BAKK IMRE SALCER VICTORIA . 149. 158. 148. FABRICĂ PENSIONAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ COMERCIANT „ PĂDURAR AGRICULTOR „ AGRICULTOR ZIDAR VĂDUVĂ AGRICULTOR „ „ „ „ „ 2 2 6 1 . 139. PROFESIA MUN. 151. 137.NR. 159. 143.12 12 . 157.. 153. 152. 168. 150. 145. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT.. 144.5 2 . 136. 155. 140. .9 4 4 1 . 146. 167. 147. 156.13 8 8 1 1 - 5 3 4 . FABRICĂ COMERCIANT TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 134. 162. CAPULUI FAMILIEI . 166. 154.2 2 2 4 .4 1 1 2 2 5 5 3 3 13 . 135. 161. 163.- 52 . 142.

Forvith Jânos 191. David Solomon 188. Schwartz Izidor 189. Szilâgyi Imre 174. mecanic comerciant văduvă 2 6 5 9 7 7 10 5 3 2 5 4 2 3 11 9 2 2 5 2 10 4 1 5 4 2 3 2 2 3 2 6 3 2 5 1 7 3 10 5 1 2 2 2 1 1 5 2 2 6 2 — 4 1 5 3 3 4 2 3 3 2 3 5 2 5 5 9 .DeliÂrpâd 179.NR. lacăt. Grunberger Lipot 190. Rozenfeld Lajos 178. Krânyi Lajos 187. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 169. Oesterreicher Lajos 184. Costean Imre 172. Mateiaş Teodor 170.F. Denennberg Lajos 185. Jerman Mihâly 196. Krasovatze Amâlia 192. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Svăbi Ioan 175. fabrică pensionar pantofar pensionar pantofar C. Peta Istvân pensionar agricultor „ „ „ lacăt. Palotâs Imrene 186. CAPULUI FAMILIEI . zilier munc. Goldstein Ferencz 181. Szabo Jânos 193. Mălai Lajos 171. Costean Gheorghe 173. mec. Jakab Lajos 177. Hegedvis Sândor 194. Tavarnai Istvân 180.Kiss Jozsefne 182. Magyar Lajos 183. Czenk Ferencz 195.R. agricultor pantofar comerciant funcţionar şofer brutar văduvă pantofar comerciant şoacter văduvă mun. zilier comerciant „ „ croitor „ „ pantofar munc. Szilâgyi Lajos 176.- 3 4 1 1 9 5 2 1 0 - 53 .

Judea Teodor 220. Chiş Iosif 228. Kiss Carol • 208.- 1 1 - 2 2 2 - casnică pantofar agricultor « « a u 2 3 - 2 - 3 1 - 5 3 8 1 1 4 4 2 6 4 3 1 3 7 5 2 3 1 1 - 2 6 - - maistru morar agricultor a u a a 4 3 1 - 3 - 7 5 - lăcătuş mec. Papp Vasile Strada Principală 211. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 204. Nagy Elek 227. CAPULUI FAMILIEI . zilier 2 — 3 1 - 1 - 54 . Palotăs Gyula 223. Weisz Miksa 209. pantofar agricultor munc. Bica Teodor 235. Palotâs Antal 221. Fucs Mor 217. Korosi Ştefan 225. Kovăcs Jânos 231. Tuş Nicolae 230.GhiuraIoan 210. Kokos Gergely 206. Korosi Francisc 224. Papp Lajos 212. Kovâcs Sândor 234. Farkas Ignâcz 216. Borsi Mihâly 205. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Krausz Mihai 215. fabrică agricultor căruţaş comerciant profesor funcţionar frizer medic circă pensionar comerciant ■ 3 2 6 1 2 3 4 3 4 4 2 2 2 2 5 3 5 4 8 - 3 2 - - - 6 - 1 - 2 3 3 — 2 4 4 . Ionescu Gheorghe 213. Ardelean Alexandru 214. Boniş Gheorghe 233. Bejan Gheorghe 207.NR. Gâl Sândor 236.Mangra Iosif 232. Cozma Vasile 229.AlbuIoan 222. Korosi Alexandru 226. Bica Petru munc. Sporleider Etelka 218. Gocz Ştefan 219.

Chirilă Teodor 1 « 266. Grof Rudolf tinichigiu 6 238.NR. Tavarnai Iosif 2 „ 241. Borodan Sândor 4 „ 254. Barabăs Jănos 4 246. Szabo Lajos mun.Telegdi Iosif moşier 5 262. Gocz Ştefan agricultor 2 256. zilier 6 250. Paşuk Carol agricultor 4 6 3 1 1 4 3 3 1 1 3 1 4 1 1 1 6 2 8 1 5 2 1 5 1 1 3 2 4 2 5 3 1 5 3 3 1 13 6 3 2 7 2 1 1 - 8 - 55 . Varga Ferencz agricultor 6 247. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 237. Rozenberg Lâszlo comerciant 8 269. Varga Petru “ 7 261. Gondor Jânos maistru morar 2 259. fabrică 1 244. Vekony Carol “ 6 253. zilier 2 245. Vâltozo Imre 4 „ 268. Varga Ioan agricultor 2 260. public 2 265.Talodi Jânos agricultor 3 252. Horvâth Bela brutar 3 243. Fiilop Mihâly pantofar 5 271. Turcu Ioan func. Postos Ştefan hornar 4 258. Vuşcan Romulus “ 1 267. Orbân Peter preot catolic 1 270. Bogdan Ioan “ 3 257. Gheorghe Ioan 3 „ 240. Griinsberger pensionar 8 Alexandru 242. Vedinaş Petru 13 „ 248. Szabo Geza agricultor 5 264. CAPULUI FAMILIEI . Griger Jânosne văduvă 4 251. Peter Sândor mun. Molnăr Andrei 2 „ 249. Erdelyi Săndor agricultor 6 239. Pasuk Iosif 4 „ 255. Flatt Eugen “ 2 263. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Moza Teodor mun.

VatyaIuliu 285. Berkovics Mome Strada Podului 302. pensionar „ fabricant agricultor „ comerciant morar zilier comerciant văduvă învăţător frizer pantofar văduvă zidar casnică măcelar „ „ dulgher măcelar văduvă tinichigiu comerciant văduvă 5 2 3 4 4 2 1 1 2 1 4 2 1 2 2 2 2 8 1 4 3 4 4 3 1 2 2 3 2 3 1 2 2 8 1 1 1 1 - lici 1 4 - 5 - 1 3 2 1 2 4 3 - 2 1 1 2 2 1 - 4 4 2 4 4 2 3 2 3 casnică comerciant medic 1 3 3 - - - 1 3 3 56 . Kappel Iosif 283. Vâradi Imrene 291. Roxin Iosif 279. Zsuthi Gyulăne 287. Weinstein Adolf 304. Klein Ignâcz 286. Grossman Jeno 273. Pataky Lajos 297. Schwartz Zsigmond 294. Csorsz Iosif 298. Erdelyi Florian 274. Kanizsai Bela 275. Kappel Ignaţiu 301. Nemeth Ioan 289. Herskovics Tereza 303. Pop Gheorghe 281. Weiss Samuel comerciant funcţionar pensionar “ medic vet. Moga Ioan 278. Tavarnay Elisabeta 293. Gali Ferencz 282. Numele şi prenumele crt. Csorsz Ferencz 288. capului familiei Profesia Total pers. Refo Cat rmaţi o Orto -doxi Izraieliţi 272. Schwartz Samuel 300. Gondor Vasile 284. Cozac Gavril 276. Schwartz Normand Ioan 295. Bodor Carol 290. Dr. Hodos Geza 277. Cupe 296.Vâradi Imre 292.Nr. Roxin Augustin 280. Klein Jenone 299.

Boldizsâr Carol 310. Baranyi Gâbor 316. Sziâky Bela 315. Kovăcs Bâlintne 325. Schwartz Dâvid 333. Sulyok Kâlmăn 307. zilier „ vânzător lăcătuş mec. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT.NR. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 305. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar 11 2 2 3 5 4 5 4 2 2 1 2 5 5 6 7 1 2 3 1 2 4 2 5 4 2 3 3 2 5 2 3 2 3 3 2 1 5 1 2 1 2 3 7 1 3 1 1 5 4 2 3 3 2 5 2 - 1 4 4 1 5 3 1 3 1 3 5 1 4 2 2 1 1 - 11 3 '5 1 - 57 . pantofar văduvă mun. Paroh Teodor 322. Teszări Lajos 319. Varga Iosif 329. Schwartz Mor 309. Farago Gâbor comerciant pensionar pantofar comerciant zidar croitor agricultor " funcţionar pensionar „ „ comerciant tâmplar munc. Borodan Ioan 328. zilier ceferist agricultor dogar rotar dogar mun. Bonis Sândor 321. Baranyi Ioan 330. Varga Mihâly 324. Vâsârhelyi Andrei 313. Fechete Teodor 312. Hajdu Mihâly 311. OesterrikherEde 306. Varga Ferencz 331. Katona Gyula 332. Tillinger Carol 337. Nagy Imre 320. CAPULUI FAMILIEI . Erdelyi Ioan 334. Henţ Teodor 336. Bonaţiu Teodor 338. Dudâs Kâlmân 317. Boier Nicolae 327. Weiss Jozsefne 318. Balla Lajos 323. Okros Gyula 308. Buda Teodor 229. Borok Iosif 335. Horvâth Iosif 326. Csorsz Gâbor 314.

Griinberger Ferencz 361. PROFESIA TOTAL REFOR. 332. Ardelean Petru 359. Bodis Andrâs 360. Dobai Bâlint 356. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Szilâgyi Iosif II 353. Wordmunszki OdonSzabo Jozsef 357. Grigher Ioan 347. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Szilâgyi Iosif I 352.NR. 339. 358. pensionar dulgher comerciant agricultor casnică lăcătuş mec. 334. Acsadi Istvân 363. Pataki Mihâly 364. 335. Pataki Gheorghe 355. Tirbuşar Ferencz 351. 341. Veres Iosif 354. RitterMârton 348. Varga Miklos 362. Scholecz Ferencz 350. Pataki Imre 343. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar lăcătuş mec.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 330. Salla Istvân 58 . 336. 338. comerciant pantofar pensionar dogar agricultor « pensionar „ „ pensionar pensionar zidar “ tâmplar “ zugrav dogar agricultor 2 3 5 2 5 2 3 2 3 3 3 6 4 2 2 5 3 2 4 4 3 2 2 2 3 2 2 5 2 5 2 2 2 2 1 2 3 2 5 2 2 3 1 2 5 1 3 1 2 2 1 3 5 5 2 2 2 1 3 1 3 1 5 1 1 2 1 3 3 1 2 2 1 2 - 2 1 1 1 1 - 5 ■ 2 - 342. Varga Ferencz Katona Gyula Schwartz Dâvid Erdely Ioan Borok Iosif Henţ Teodor Tillinger Carol Banaţiu Teodor Buda Teodor Farago Gâbor Farago Carol Gâjer Gyula dogar munc. Gyoker Alexandru 349. HudikMârton 344. 340. 337. Kocsis Julianna 346. 333. Baciu Bâlint 345. 331.

Tallodi Ârpâd 384. Gyorfi Ferencz 393. Zsîros Pâl 390. Hosu Alexandru 392. 368. Cozac Ioan 397. Szilâgyi Ferencz 376. Papp Carol 377. Daraban Ioan 379.NR.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 365. Rakocz Togyer 372. 366. 367. Varga Lajos 378. Zsebe Jozsefl 386. Cozac Ioan 389. Sândor Andrâs 373. Kovâcs Mihâly 394. PROFESIA TOTAL REFOR. fabrică lăcătuş mec. zilier pensionar zidar zudar+zugrav agricultor zidar agricultor „ „ „ „ lăcătuş mec. Udvari Mihâly 374. Fekete Bâlint 370. Tallodi Sândor 385. Bodor Istvân 388. Udvari Iosif 375. morar casnică lăcătuş mec. Komocsi Gyorgy 391. Sorban Ioan 380. Zsebe Jozsefll 387. Kiss Ferencz 381. Frenczky Ferenczne mun. Peter Istvân 382. pensionar agricultor “ dogar pensionar mun. Baranyi Frencz 371. Kiss Terezia 383. Vinyiczki Istvân 396. pensionar agricultor pantofar ceferist agricultor agricultor 4 1 7 3 3 2 5 1 6 2 4 5 3 2 1 2 2 3 1 1 4 5 4 2 2 7 2 1 4 2 1 1 3 2 5 1 5 1 3 5 3 2 1 2 3 1 4 5 2 2 1 2 1 2 3 1 4 2 1 1 1 4 4 1 - 59 . Lukaciu Dumitru Kote Miklos Gyoker Gyula Udvari Jânos pensionar agricultor morar pensionar 2 2 2 3 2 1 3 1 - 2 — Strada Aurorei 369. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Cozac Gheorghe 395. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.

Turcuş 403. Varga Imre 411. Varga Jozsef 412. Fekete Peterne 432. Sabău Alexandru 416. Kallay Iuliu 426. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 398. Piski Zsigmond 413. Nagy Ioan 425. Bodea Petru 427. zilier „ „ agricultor „ „ „ frizer « agricultor „ „ „ „ „ „ „ mun. Varga Jozsef 407. zilier mun. Soos Ferencz 415. zilier « „ „ pantofar munc. Fechete Ioan 401. Makai Jânos 414. Markluliu 417. Sândor 410. Varga D.NR. Suciu Petru 423. Szucs Iosif 428. fabrică lăcătuş mec. Pataki Imre 429. Paskuly Gyorgy 406. Pintea Florian 420. Bogdan Petru 405. Szâsz Zsuzsanna Bâlint 430. Sonea Petru 422. Cozac Florian 404. zilier durger casnică pantofar văduvă 1 3 1 4 1 1 1 2 3 1 1 2 6 1 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 5 3 7 6 5 2 2 1 4 4 3 1 3 1 1 2 6 1 2 3 3 2 3 1 2 1 1 1 - 1 3 3 5 2 3 3 3 1 4 1 1 1 1 3 3 3 4 4 4 5 1 4 5 - 60 . Szâsz 431. Ruja Teodor 419. Goczi Jânos 400. luc. Sorban Jânos 399. CAPULUI FAMILIEI . Duma Alexandru Ştefan 402. Crişan Mihai 421. Szilâgyi Jânos 424. Ţurcaş Tamăs 418. Makk Iuliu-ne agricultor „ „ munc. Csalok Lajos 409. Papp Istvân 408. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT.

PROFESIA TOTAL REFOR.NR. Crăciun Florian 435. Mureşan Petru comerciant tâmplar agricultor tâmplar pensionar 2 4 5 3 1 2 1 5 1 3 2 1 - 61 . Lupuţ Ilie 438. Cozac Alexandru 434. 458. Erdely Lajos 443. Udvari Ştefan 463. 451. Fazekas Sândor 444. Sele Mihai Strada îngustă 446. Lakatos Daniel 437. 455. 456. « horticultor munc. Marozsân Mihâly 462. 453. zilier casnică agricultor „ „ „ „ „ „ 1 1 2 7 5 2 7 6 9 4 4 6 5 1 7 4 4 3 2 . 448. Bodea 442. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Mureşan Mihai 445. Szilâgyi Istvân 461. Hunyadi Matei 436.9 1 6 3 - agricultor „ „ „ „ „ „ zidar preot rabin pensionar « agricultor 1 3 1 3 2 3 4 3 3 3 2 4 3 1 3 2 3 4 3 3 1 3 3 1 2 - 1 3 - 3 - Strada Bisericii 459. Costin Teodor 440. 457. 454.6 . 447. Szilâgyi Istvân 460. 449. Baciu Mihai Baciu Ioan Gonczy Istvân I Gonczy Istvân II Molnăr Mârton Bacsi Imre Bacsi Dani Mihalika Lajos Miiller Jeno Kovâcs Bâlint Vmyicki Istvân Bodis Imre Kiss Sândor mun. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.- - 1 1 1 1 2 7 . 452.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 433. Zembre Iulia 439. Maxim Gheorghe Ioan 441. zilier lăcătuş mec. 450.

Buzguţalosif 471.4 1 1 2 2 6 - ceferist agricultor munc. Gârdan Dumitru 486. fabrică agricultor „ „ ceferist 2 2 1 2 4 2 4 2 5 1 4 4 2 3 3 4 7 2 2 2 1 5 5 4 3 6 2 2 1 2 2 3 1 4 2 2 2 7 1 2 2 1 4 5 - 2 3 4 1 2 1 - 2 4 . PROFESIA TOTAL REFOR. Varga Iuliu 481. Fazekas Imre 496. Csalok Ioan 470. Ficuţ Pavel 489. Haiman Daniei 493. Csalok Imre 472.NR. Ignaţiu Iuliu 488.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 464. Mudura Teodor 469. Fazekas Ferencz 487. Fodor Alexandru 479. 468. Boldizsâr Carol 483. Udvari Lajos 476. Szekely Alexandru 482. Mâtyâs Sândor 466. Irimiaş Mihai» . Nagy Ioan 494. Mureşan Ioan 485. Boncsa Ştefan II 475. Tardi Ioan 480.PaşukIosif 473. Sziics Lajos 495. Klein Ferencz pensionar agricultor « „ „ „ dulgher „ zidar şofer tâmplar “ zidar morar pantofar „ zidar pensionar “ casnică pensionar mun. zilier “ dulgher agricultor tinichigiu 6 5 1 3 3 5 8 3 3 5 1 - 6 5 - 8 62 . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Chirodea Petru 491. Nagy Mihâly 465. Iancu Dumitru 492. Csizmadia Julianna 484. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Udvari Imre 477. Mâtyâs Erzsebet 467. Mociar Iuliu Strada Luncii (Sziget) 490. Boncsa Ştefan 474. Kovacs Ioan 478.

Nemeth Alexandru Alexandru 534. Sturz Ioan 552.Kolozsvâri Iosif 508. Manea Petru 546.Soos Carol I 511. zilier 1 „ mun.--. Bodor Ştefan 533.David Lajos 513.6 .3 2 3 5 5 -2 5 8 1 2 6 1 -2 1 2 2 - 5 3 1 2 3 4 3 . Velko Lajos 543. Szâsz Lajos 549. zilier fabrică agricultor mec. Bodis 589.. 6 3 „ fabrică mun. agricultor 2 tâmplar 3 lăcătuş mec. lăcătuş 7 mun. Udvari 595. agricultor mun. Sziics Iosif 545. „ mun.3. 586. PROFESIA .-. Veselenyi Lajos 557. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Orbân Carol 572. Orbân Andrei 542. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI NR.Fechete 579. fabrică agricultor fabrică tâmplar lăcătuş mec.Nagy Alexandru 502.. 6 3 5 2 5 3 5 9 6 3 9 pensionar 3 fabrică mun. Gonczi Ioan 582. Ardelean Alexandru Alexandru Ştefan 520. Rolnicz 577..3 4 4 5 6 . Pente 581. fabrică 3 „ mun. Lorincz Bâlint 551. PROFESIA . Vakarcs Iosif Ştefan 536. Tallodi Gavrii Alexandru 522. Zaharia Ioan Ferencz 596.Kâdas Imre 510. Vakarcs Iosif Dumitru 512.-1 -3 71 .Varga Bâlint Ferencz 574.VinyickiMihâly 554. agricultor 3 zidar 2 mun. 6 tâmplar 5 fabrică „ 2 mun. 3 6 „ fabrică „ agricultor 5 agricultor 2 „ mun. Dâvid Imre Teodor 566.Veber Ferencz 504.CATOPERS TOTAL PERS MAŢI REFORMAŢI ORTO- CATO- LICI ORTOLICI XI XI Strada Rândul Nou 532.1-1 -3 ---- 6 3 5 1 -1 5 -1 2 1 4 3 2 3 2 5 2 2 6 4 3 7 -1 2 -2 5 3 3 3 1 4 4 7 6 2 - pensionar 3 3 - - 63 . zilier 2 rotar 9 „ dulgher 5 mun. zilier 4 „ mun. Szilâgyi 535. pensionar 8 zidar 5 mec. munc. Şerban 537. Morar Ioan 523. Birman Iosif 497.3 -6 -. zilier 4 „ tâmplar dulgher 6 casnică 3 mun.. Popa Teodor 499. zilier 1 3 „ lăcătuş mec. zilier 2 pensionar 8 pensionar 1 „ agricultor 6 casnică 2 „ zidar 5 pensionar 2 „ 3 mun. Mociar Ioan 568. Gonczi 584. Sipos Petru 521. Kohnn Mărton 569. Szabo Kăroly 529. Dobrovan Roza Alexandru 518.. Souver Iosif dulgher lăcătuş mec.-4 --3 -1 — . Gonczi 583. Hosu Iosif 567. zilier 2 lăcătuş lăcătuş mec. Fechete Alexandru 592. Blaga Teodor 538. Dâvid Iosif 570.Fechete Ioan Lăcătuş Imre Alexandru II 587. Kote Imre 547. Velko Iosif I 540. Gocz Ferencz Ferencz 527. Cozac Mihai 524.Kocsis Peter 516.Kovâcs Alexandru 509. Cozma Ştefan 553. Prinţ Alexandru Ioan 503. Lakatos 573. Csalok Ştefan 548.Costin Teodor Ştefan 578. Bodis Imre 590.MahaleaIoan Ioan 580. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.-1 -1 . public comerciant mun. Vasiliu Ioan 525. Velko Iosif II 500. Filip Teodor 515. Bodis Iosif 528.-. Boroş Iosif 544. Sturz Ioan 507. mun. Moza Ioan 558. Lajos Kăroly 559. Gucik Iosif 519. zilier mec. Kovâcs 599. Musca 498. Lorincz Mihâly 560. zilier olar tâmplar agricultor » mun. Papp Carol 598. fabrică 5 mun.Bede Bâlint Ştefan 506. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Toth Iosif Nicolae Alexandru 585. Sipos 593. Gonczi 555.Kovâcs Iosif 514. CsalokCarol 517. zilier 4 pensionar 5 „ mun. lăcătuş zilier mun. Botoş 571. Szabo Ioan 541. ceferist 4 pensionar 5 comerciant dogar 3 mun. 2 5 „ fabrică agricultor 3 5 3 3 2 4 4 1 2 3 4 4 3 3 1 7 3 4 1 4 6 3 4 6 4 2 6 3 4 5 3 3 5 5 3 4 1 5 -5 -8 3 4 -1 4 8 1 3 2 3 5 4 1 2 _ 3 3 1 4 9 1 1 3 4 5 1 6 6 3 3 4 4 5 6 5 1 4 2 . Bogdan 594.NR. PROFESIA TOTAL REFOR.Ibrânyi Imre 501. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. zilier 6 tâmplar 2 „ 2 „ fără 6 „ pensionar 4 ocupaţie mun. Kovăcs Strada Rândul Săndor Ţiganilor 526.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRAIZRAIZRA- XI NR. Pintea 591. Iuhâsz Lajos 576.-3 -4 -. Sarkadi 539. Ghianţu Petru Soos Iosif 588. fabrică func.Kolya Iosif 505. Bartha Lajos 530. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI TOTAL REFOR. 4 2 fabrică „ „ „ 2 mun. munc. 556. Csapo Vasile 597. Csete Iuliu 550. Farkas Matei 575.

64 .

Domocos Vasile 612. Szabo Iosif 631. Gyoker Mihâly 611.Dumea Gavril 616. Tamâs Lajos 603. zilier “ „ agricultor mun. PROFESIA TOTAL REFOR. Jancso Âdâm 602.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 600. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . zilier „ „ „ „ croitor ţigan “ mun. Jancso Mâna 608. Gaszi Zsuzsanna 622. Dumea Mihai 615. Otvos Francisc 633. Bede Iosif 607. Balogh Vasile 620. Varga Iosif 629. Varga Florian 634. Gherle Petru 610. Tâncos Gavril 630. Otvos Alexandru 625. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. zilier “ „„ 2 3 3 3 4 1 7 3 3 2 1 5 2 4 5 4 5 5 1 2 2 5 6 3 8 5 2 2 6 5 9 5 5 1 5 2 3 7 5 1 2 5 6 3 7 2 6 2 9 1 1 — 2 1 3 3 2 1 1 2 3 4 1 3 1 1 1 2 5 2 4 5 4 5 2 5 4 1 4 65 . zilier „ „ „ „ „ casnică mun. Kudelka Ştefan 627. Baciu Ioan 613.NR. Moza Laurenţiu 617. zilier casnică muzician casnică muzician ţigan mun. Sandor Gavril 604. Cupan Gheorghe 605. Turbucz Lajos 623. Gazsi Rozâlia 624. Bogdan Andrâs 619. Dull Julianna 601. Turbuk Iosif 618. Szabo Imre 628. Bodea Petru 621. Horvâth Lajos 609. Iozefic Iosif 606. zilier muzician mun. Gherle Lajos 614. Buda Iosif 632. Milcsevics Pacu 626. Ventel Nicolae casnică mun. zilier muzician „ mun.

NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Waxman Carol 658. 647. Otvos Imre Varga Măria Gazsi Iuliu Varga Rozâlia Lingurar Mihai Cseme Gavril Bogdan Iosif Varga Gheorghe Turbuţ Ioan Horvăth Alexandru Otvos Iosif Szilâgyi Imre Szucs Vasile Otvos Anna Budai Rozalia Teglâs Iosif Szâsz Lidia Pataki Iosif muzician casnică ţigan casnică ţigan „ mun. Gergely Alexandru 656. Waxman Tiberiu 657. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 3 3 1 1 5 2 3 4 6 2 3 3 1 2 7 4 2 1 3 5 3 1 1 1 6 1 3 1 2 1 1 4 5 1 4 1 2 - 66 . Horvăth Vasile 660.NR. 643. 648.F. Varga Ioan 663. 642. zilier “ „ ţigan măcelar mun. Kopelmre 662. Kâgyi Imre 666. Şaitoş Gheorghe 665.KohnVilmos mun.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 635. Balogh Alexandru 664. 653. 652. 638.R. 645. 651. Weimanlosif 661. Chiş Alexandru 667. 646. Venţel Iosif 654. zilier ţigan casnică “ ţigan casnică pensionar 2 1 3 1 5 6 3 2 3 3 9 2 2 1 1 3 1 2 1 3 1 5 3 2 2 9 2 1 1 1 2 1 - 1 5 1 3 1 2 2 - - 1 - Strada Cartierul Gării C. 644. 649. VenţelAna 655. 641. 636. fabrică casnică mun. Kope Iosif 668. 637. 639. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 640. PROFESIA TOTAL REFOR. 650. Gorgan Vasile 659.

Garai 691.1 1 1 2 1 - — — — 6 3 2 — 2 2 2 3 5 1 1 4 1 - 67 . Kovâcs Vasile 683. PROFESIA TOTAL REFOR.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 669. Lokos Imre 689. Şaitoş Gavril 682. Seres Lajos 684. Mane Mihai 693. Silik Francisc mun. Bodiş Lajos 671. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Parti Mihai 698. Fechete Iuliu 704. Chirodea Ştefan 679. Varga Imre 699. Bartha Francisc 700. Şandor Ioan 685. Bakos 676. Duhi Ştefan 673. Cozac Pavel 694. Cepei Ştefan 678. Puskâs Ioan 697. Nistor Dumitru 695. Chirilă Gheorghe 692.Erdelyi Andrei 703. Szegedi Lajos 670. Sipos Alexandru 677. Magyari Carol 674. Lajos Iosif 696. Varga Iuliu 681. Kovâcs Lajos 686. Varga Zsigmond 688. Schwartz Constantin Gheorghe 690. Orban Ştefan 702. Cozac Gheorghe 701.NR. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Toth Antal 680. Seres Ştefan 687. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 7 4 4 3 4 3 2 4 6 3 1 2 2 5 5 2 7 4 4 2 2 7 2 3 5 3 4 4 6 2 2 4 3 4 4 5 7 4 3 4 3 1 3 1 i 5 3 7 4 4 2 5 2 4 4 6 1 2 3 4 3 5 — . Horvăth Alexandru Iosif 675. Kohn Jeno 672.

public 724. Şteblicloan „ 718. Toth Iosif 729. Grosu „ „ Alexandru ceferist 727. Zbudil Francisc „ „ 725. 708.NR. Bocşe Gavril „ 719. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 709. fabrică Alexandru 726. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Ziiai mun. Magyar Nicolae „ 715. PROFESIA TOTAL REFOR.GhiunterGheorg „ tinichigiu he func. Pantis Ioan „ 723. Siliklosif Nemeş Lajos Egrl Iosif Siteri Imre Kovâcs „ Zsigmond „ 710. Bamer „ Francisc „ 721. Marozsân „ Mârton 711. Nagy Lajos „ 714. Zicseak „ Andrei „ 720. Cozac zidar Alexandru 728. 706. Mihacek „ Alexandru „ 716. Tomacsek „ Lajos „ 722. Jenei Teodor „ „ 713.Alecsei „ Ioan „ 712. fabrică „ „ „ 6 6 6 1 5 3 8 2 3 2 3 4 3 2 6 2 1 2 3 3 1 2 4 4 3 2 2 2 5 6 5 4 3 3 5 6 2 6 5 1 5 2 4 3 2 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 5 6 5 2 — 4 1 1 4 2 2 1 2 6 1 3 2 2 2 3 5 1 2 4 2 3 - 68 . Soos Ioan „ 717. Cernei Iosif munc. 707.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 705.

- 1 . Iile Gheorghe „ 770. Roman Francisc „ 754. public 743.. Drimba Ioan func. Pop Vasile mun. Pungan Pavel mun.- 1 3 5 . Szabo Gyorgy a 752.4 3 3 3 3 1 3 .1 ..F.1 3 1 . Balog Iosif mun.3 . Klein Carol „ 766.. Dodai Iosif func.7 . fabrică 747. Marc Ştefan func..1 1 ..4 . Balogh Bâlint „ 753. Vasvâry „ Gheorghe 757. fabrică 742. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Micu Constantin “ 745. Tarkânyi ceferist Francisc 762. Lascu Nicolae " 749.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 741. 763.1 - 69 . Szebeni Daniel „ 759. 775.NR. Sabău Emil ceferist 746.R.1 1 .1 . fabrică 2 4 4 5 5 1 3 3 1 3 3 3 2 4 4 3 5 5 1 1 5 3 4 3 2 3 5 1 3 7 3 6 6 3 1 6 1 . Varga Ştefan „ 744. Csâki Carol „ 772. public 760.- 2 6 5 - . Horvâth Ştefan „ 758. Denika Mârton 767.5 . public 765. Jurca Gavril „ 771. Olteanu Vasile şef gară C. Costin Teodor „ 755.. Szilâgyi Beni „ 773.4 .3 .5 . Palodi Francisc „ 751. Ionescu Marcel „ 761. Takâcs Iosif lăcătuş mec. Jantovics Vasile „ 756. Farcas Iacob comerciant 776. fabrică 768.- 5 3 4 2 5 - - .- - - . Susnic Ioan „ 769. Kiss Iosif “ 748. Faur Gavril mun.6 2 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Pecsi Alexandru croitor 764.1 3 .5 . PROFESIA TOTAL REFOR. Fâbian Năndor „ 774. Moţ Nicolae „ 750.

PROFESIA TOTAL REFOR. fabrică cont şef fabrică mun. Vaserman Vasile 795. Korodi Lajos 797. Gherle Gheorghe 785. Hunyadi Francisc 786.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 777. Gâspâr Ignâc mun. Fucs Vaier 783. mun. Gal Dumitru 790.NR. Tanc Gheorghe 788. fabrică “ şef sec. fabrică mun. fabrică 4 4 2 4 3 3 3 3 7 6 3 4 4 3 4 6 3 5 3 4 4 5 4 3 1 5 1 2 3 6 3 5 6 2 5 5 3 4 1 7 4 1 2 2 6 — 4 . Indrieş Petru 794. Weker Minai 781. Hunyadi Ioan 787. Iacob Ioan 792. Cseka Alexandru 779. fabrică şef dep. Szell Alexandru 782.5 5 . Sindeli Ioan 791. Kollâr Sândor 798. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. fabrică mun. Herle Cătălin 784. Lengyel Odon 796. fabrică ” „ „ -„ „ „ „ „ „ „ “ „ „ „ „ agricultor mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Miladin Mocici 778.. Fucs Ioan 780. Weker Bela 793. 1 1 4 6 1 — 2 1 3 2 3 1 2 5 3 4 5 4 3 5 1 3 2 3 5 1 — 1 3 2 3 3 3 4 3 — . — 1 — 70 . Varga Francisc 789. fabrică « muncitor fabrică“ « „ „ „ lăcătuş mec.

Juhâsz Ioan 832. Lindenfeld Roza 818. Loc. Erdei Ioan 829. fabrică contabil fabrică mun. Trifan Nicolae 815. Krizsa Bârna 830. Nemeth Pali II 835. 827. Sabău Mihai 814. 826.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 813. Kupan Iosif agricultor „ „ „ „ „ „ „ „ „ pădurar 3 2 5 2 2 2 3 3 5 5 3 2 5 2 2 2 3 3 — 3 3 5 5 - 71 . Mâtyâs Imre 831. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Wertheimer LajosSchwartz Lajos 820. fabrică militari activi funcţionari preot reformat 3 1 3 2 1 3 2 4 1 1 1 3 11 25 1 2 8 1 3 - 3 1 1 11 14 — 3 2 1 3 2 4 1 1 1 — STRADA DEALUL VIILOR 828. 821. Klein Erno Waldman Lajos Erbstein Lâszlo Toma Ioan Postul Jandarmi Administraţia Soos Kâlmân mun. Indrieş Florian 837. Boroş Teodor 838. 823. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Lindenfeld Mărton 819. 824. fabrică „ ing. Reinberger Zoltân 816. Friedman Iosif 817.NR. în fabrică “ casnică comerciant măcelar comerciant director fabrică şef sec. Jancza Ioan 836.Nemeth Palii 833. Nemeth Francisc 834. 822. 825. PROFESIA TOTAL REFOR.

etc. Pe confesii au rezultat următoarele cifre: reformaţi 1. „Rafinăria de produse petrolifere Bihar-Szilâgyi" S. determinate de anumiţi factori care nu în totdeauna sunt previzibili. Când situaţia oraşului Tileagd se afla în plin avânt de dezvoltare. a cunoscut o dezvoltare considerabilă. 72 . cea mai mare întreprindere din judetul Bihor.reşedinţă de Plasă ieţul Bihor.115 Aşa cum am mai arătat. Astfel. meşteşuguri. decât să transporte titeiul in vagoane cisterne pentru prelucrare la 600 km distanţă. Pentru statul român era mai economic să transfere rafinăria lângă sursele de materie primă. situaţie concretă pe care o vom descrie la fiecare capitol din lucrare în parte.217 116 38 88 10 10 11 3. la data respectivă. şi-a încetat activitatea. a intervenit ceva cu totul neaşteptat. după inventarul făcut în luna decembrie 1934 de către Prelaţii Bisericii Reformate.496 romano553 catolici 835 ortodoxi 231 izraieliti Total Situaţia de profesii rezultă următoarea: agricultori muncitori în fabrici funcţionari publici comercianţi meseriaşi diferite meserii muzicieni personal de specialitate C. cu capital românesc. comerţ. industrie. economia oraşului Tileagd. în circumstanţele oferite de împrejurări. în toate ramurile de activitate: agricultură.A. transporturi. Să nu uităm însă că în economia de piaţă a oricărui Stat Capitalist sunt suişuri şi coborâşuri.F. fiind demontată şi transportată cu trenurile de marfă la Ploieşti.In concluzie.625 1. în anul 1924. după alipirea Ardealului la Regatul României timp de 10-15 ani.R. în zona zăcămintelor de ţiţei. aceasta a fost populaţia oraşului Tileagd .115 1. jandarmi + oameni de ordine Total 3.

fără nici un sprijin din afară. Această scânteie. cu un bogat folclor local care nu se găseşte în cultura celorlalte sate aparţinătoare Tileagdului. Revenind şi continuând cu evenimentele istorice. părăsit de către toate ţările Europene. In plan politic s-a format o conjunctură Europeană prin care România a fost izolată de celelalte ţări. Neavând nici o altă alternativă de ales. în anul 1939 s-a declanşat cel de al II-lea război mondial. cu obiceiuri şi cultură veche.000 (şase milioane) de oameni nevinovaţi. pierde şi Tileagdul satul Tilecuş care." Am încheiat citatul. luându-ne Basarabia şi o bună parte din mioritica Bucovină.R. le voi arăta în Istoria Tilecuşului care face parte integrantă din monografia Tileagdului. cu oameni păstrători de tradiţii strămoşeşti. Criza economică din anii 1929-1933.000. devenind falimentară în urma „Crizei Economice" şi a intrării în conversiune a datoriilor agricole. prin ocuparea Danzigului de către armata Hitleristă. Are în schimb o bogăţe spirituală deosebită. Tilecuşul s-a dovedit a fi o adevărată PEPINIERĂ DE INTELILENŢĂ. fiind ciopârţită la răsărit de către ruşi. Prin Dictatul de la Viena din 29-30 august 1940 ni s-a răpit partea de Nord-Vest al Ardealului. a condus la falimentarea celorlalte 7 fabrici mai mici din Tileagd (nominalizate la Cap. La scurt timp după efectul crizei economice şi a pierderii celei mai mari unităţi industriale din circuitul economic. transformat ulterior în Unitatea 2 Fortificaţii. ofiţerii români din Regimentul 86 Infanterie. România a fost nevoită să accepte condiţiile nedrepte de a participa la război alături de forţele hitleriste. în anul 1930 şi-a încetat activitatea Banca de Credit şi Schimb Valutar SA din Tileagd. marea majoritatea lor fiind români. au cerut comandanţilor 73 . Au rezistat crizei economice numai Fabrica de Cherestea La Roche-Darvaş S. care a cuprins întreaga economie Românească.Pe de altă parte. Motivaţia şi detalii asupra acestei afirmaţii. III. cu o populaţie de peste 600. excepţie făcând într-o mică măsură satul Bălaia.pătraţi. Tilecuşul nu este o localitate importantă din punct de vedere economic. şi Uzina de Impregnat Traverse C. în proporţiile care le-au luat avea ca să suprime peste 6.000 de locuitori.F. voi reproduce Cuvintele Regelui Mihai I al României.243 km. Luând cunoştinţa despre acest odios dictat. de protest asupra Dictatului de la Viena din anul 1940. Prin aplicarea acestui Dictat. Citez: „în aceste momente grele pentru destinele ţării mele. în suprafaţă de 42. Se mai întâmplă însă că un necaz să nu vină numai singur în viaţa oamenilor. îndrăznesc să afirm că începând cu anul 1919. împotriva marelui popor rus.A. poporul român s-a găsit singur. „Dezvoltarea industrială". prin aşezarea sa geografică a rămas în România după trasarea liniei de demarcaţie a frontierei Ungaro-Române. Aceste evenimente nedorite au produs în economia Tileagdului o „gaură neagră" care s-a adâncit mereu.

dar mai ales pentru faptul că nu-şi va putea continua cursurile Liceului Emanuil Gojdu mai departe. i-a croit unui intrus mai multe lovituri cu cravaşa peste faţă. respective pe fostul drum de acces al tilecuşenilor spre oraşul Tileagd. venea dinspre Oradea. prin dotarea cu armament modern de luptă şi prin poziţia lor strategică. 74 .F. să părăsească poziţiile de luptă în apărare şi să se retragă în interior pentru reorganizare şi pentru aşteptarea evenimentelor care vor urma. Ca urmare. trecea peste partea Nord-Vestică a hotarului Tilecuş spre direcţia Chistag-Zece hotare.F. cu gesturi obscene. care aştepta şi el în gara Velenţa.R. căpitanul Emil Vulpescu care însoţea trupa. stabilită de Dictatul de la Viena în august 1940. cazemate care prin structura. a fost martor adolescentul TRAIAN INDRIEŞ din Tilecuş.F. au pătruns în rândurile armatei române. din cazematele asa numite „ Linia de aparare Carol „ la granita de Vest. o treime din terenul agricol al Tilecuşului. cei atacaţi. pe întreg peronul gării C. soldări de conturi între acei care au fost certaţi cu Legea şi între oamenii care au aplicat Legea. rivaliza cu cazematele din „Linia Maginot Franţa". au tras şi focuri de arme pentru un avertisment. s-a putut vedea un tablou sumbru al plângerii. Românul. au rămas în Ungaria sub stăpânirea regimului hortist.superiori sa le permita pregatirea de lupta.R. mai exact ca să o umilească. La acest tablou sumbru. un tren spre gara C. In timp ce armata română se retrăgea în perfectă ordine spre gara de Est C. fără a se înregistra vre-o victimă omenească. Văzând această neruşinată îndrăzneală. Era vorba da elemente decăzute din punct de vedere moral. la nivel înalt al Comandamentului Militar Român.R. având la mână banderola cu tricolorul unguresc. nu a făcut uz de puterea pe care încă o mai avea. foştii gardieni publici. In aceiaşi zi de 29 august 1940. s-a ordonat ca de moment este mai înţelept ca armata română din Vestul Ţării. care acum atacau pe foştii poliţişti. mişcări de oameni disperaţi care se vedea nevoiţi să-şi părăsească casa cu toată agoniseala lor de o viaţă. de tristă amintire. Velenţa şi în împrejurimi. organizate adhoc din proprie iniţiativă. în apărare. chiar atacat fiind şi în postură de legitimă apărare. altercaţii între anumite persoane. jandarmii şi organele securităţii în civil. vociferări stridente. pe coama movilei Baranca-Huta. Tileagd. elemente neavizate. Noua frontieră româno-maghiară. cel mai fertil împreună cu întreg cătunul Călăţani. aşa zise „Gărzi naţionale". Analizându-se Starea de fapt şi conjuctura politică internaţională. proaspăt absolvent al cursului inferior de liceu. Velenţa pentru îmbarcare. vindecându-1 de boala îngâmfării şi a impertinenţei. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie a frontierei. distrus sufleteşte nu numai pentru că şi-a pierdut locul de muncă.

Următoarea măsură luată de către regimul hortist în teritoriul ocupat, a fost aceea de a elimina pe toţi românii din funcţiile publice. în locul acestora au fost aduşi oameni din „Anya orszăg" care nu cunoşteau nici un cuvânt în limba română, obligându-i pe românii din toate teritoriile ocupate ca să înveţe ungureşte. La calea ferată, între Ciucea şi Oradea, nu a rămas nici măcar un acar de naţionalitate română, indiferent că a ştiut ca să vorbească ungureşte. In toate şcolile din Tileagd şi din satele aparţinătoare, învăţământul s-a desfăşurat numai în limba maghiară. In ordinea priorităţilor regimului hortist a fost vânarea şi prinderea persoanelor de etnie română aşa zise „indezirabile". Din Tileagd a fost arestat preotul ortodox Gligor Ioan în luna septembrie 1940, iar preotul şi învăţător Baciu Nicolae din satul Bălaia a fost expulzat în România cu toată familia, jefuindu-i casa şi toate bunurile materiale agonisite de o viaţă. Preotul Vasile Chirilă din Tilecuş, în data de 29 august 1940, întâlnindu-se întâmplător cu armata de ocupaţie hortistă pe şoseaua Tileagd-Oradea, în dreptul comunei Sacadat, l-au tras jos din căruţă pe nefericitul popă, l-au lovit cu capul de roţile căruţei, i-au smuls barba şi pielea de pe faţă, l-au lovit cu picioarele în abdomen distrugându-i ficatul, i-au rupt câteva coaste şi i-au zdrobit rinichii. Asta da civilizaţie şi demnitate umană împletită cu sentimente patriotice în plin secol XX. Nici viteazul Attila nu a făcut chiar asemenea cruzimi cu toată barbaria de care i-a mers faima. Bineînţeles că după o asemenea tortură, preotul Vasile Chirilă a decedat în chinuri groaznice după ce l-au dus la domiciliu servitorii cu care se afla în timpul măcelul. Asemenea acte abominabile au mai fost făcute de către „drojdia" care se găsea din abundenţă în cadrul armatei hortiste de ocupaţie. în comuna Ip judeţul Sălaj, au fost împuşcaţi 157 de români, lipsite de apărare, bărbaţi, femei şi copii care aveau o singură vină, aceia de a se fi născut români, fără voia lor. în comuna Tarcea au fost ucise 68 de persoane, numai pentru plăcerea de a vedea curgând sânge românesc nevinovat. Au profanat 124 biserici ortodoxe, au fost bătute şi schingiuite un număr de 5.332 persoane. Alte 15.893 persoane din Ardealul de Nord au fost arestate şi deportate în lagăre de muncă. Celor 7 ucigaşi al protopopului român Aurel Munteanu din Huiedin judeţul Cluj, ucis 1-a data de 10.09.1940 li s-a întocmit dosare penale, au fost judecaţi de către Tribunalul din Cluj şi condamnaţi la câte două luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Motivarea Tribunalului Ungar Cluj în sentinţa dată, a fost că ucigaşii, în momentul săvârşirei crimei, au fost pătrunşi de sentimente patriotice a unei naţiuni demne! Ofer cititorului ca să aprecieze dacă crima săvârşită la Huiedin şi Sentinţa dată în cauză de către Tribunalul timpului din Cluj, au fost demne de laudă sau de dispreţ.

75

Hortiştii au mai dat un „Examen de etică morală Umană" cu evrei aflaţi atât pe teritoriul Ardealului de Nord cât şi cei din interiorul Ungariei. Peste una sută rii de evrei au fost vânaţi şi prinşi într-un timp record, „distinşi" cu steaua galbenă in şase colţuri apoi trimişi în lagărele hitleriste pentru exterminare prin gazare. Nu se exclude faptul că la transportul evreilor, spre lagărale morţii, au fost folosite rgoane de marfă cu emblema C.F.R., rămase pe teritoriul Ardealului de Nord cu aplicarea dictatului da la Viena. In ziua de 29 august 1940, pe liniile de garaj din Staţia Velenţa, au rămas sute de vagoane de marfă goale când au sosit trupele re ocupaţie hortiste, termenul de retragere ale oficialităţilor româna fiind limitat la acea zi de 29 august 1940. La data aplicării dictatului de la Viena, în Oradea se găseau 33.000 de evrei, ~.iri şi mici comercianţi. Mulţi din aceştia au fugit clandestin în România când i - simţit pericolul care îi ameninţa. Dacă ungurii, în simţurile lor revanşarde, aşa rumite „patriotice" faţă de români, în mod legitim se poate, pune întrebarea de :e regimul hortist a dat dovadă de atâta cruzime, de un zel ieşit din comun pentru ixterminarea evreilor care nu le-au „furat" niciodată Ardealul, aşa cum de fapt nu £â furat nici românii care au existat în Ardeal din preistorie! Ideia aberantă a ""-rtului fiind emisă de către mintea bolnăvicioasă a unor politicieni care prin "cercarea de falsificare a Istoriei, au otrăvit sufletele oamenilor de bună credinţă pe care îi conducea, educându-i în spiritul revanşard şi îndemnându-i la crimele re care le-au făcut când au avut ocazia. Evreii din Ungaria au fost dispuşi să se supună politicii statului de maghiarizare. Statisticile oficiale maghiare din anul 1840, au evidenţiat cifra de 250 .000 iar la recensământul din anul 1910 nu s-a mai înregistrat nici un evreu. '-. realitate însă, erau aproape un milion. Să mai precizăm şi faptul că evreii din Ungaria, nefiind legaţi de o limbă de vorbire proprie, au fost foarte uşor maghiarizaţi. In acelaşi timp şi-au adus o contribuţie importantă la campaniile de presă în favoarea Ungariei, din interiorul si din afara acestei ţări pe tema tratatului de la Trianon, în mod deosebit din Anglia şi din Statele Unite ale Americi. Toate aceste servicii de loialitate faţă de interesele naţionale ale Ungariei nu au valorat nici două parale atunci când guvernul de la Budapesta, pentru a-şi arăta loialitatea faţă de suveranii din Berlin, a u dezlănţuit cea mai sălbatică acţiune împotriva evreilor din Ungaria pentru trimiterea lor spre camerele de gazare şi exterminare. Churchil, mare politician şi om de stat, bun cunoscător al istoriei şi cu cele ce se petrecea în urmă cu 50 de ani, făcea o explicaţie şi mai concretă şi anume Prigonirea evreilor din Ungaria a fost probabil, crima cea mai abjectă din intreaga Istorie a omenirii"!

76

Ar mai fi un detaliu care consider că merită ca să fie relevat. Imediat după instalarea administraţiei ungare în Ardealul de Nord, în centrul oraşului Oradea s-a ridicat un monument din bronz, reprezentându-1 pe Horthy Miklos, călare pe un cal falnic. Un evreu bogat din Oradea, a oferit cantitatea de aur necesară ca să îmbrace statuia în întregime, om şi cal, pentru a străluci mai măreţ în soare. La inaugurarea statuiei, a fost invitat oficial şi consulul român cars se afla în Oradea, Mihai Marina. Acesta prefăcându-se că nu bagă în seamă motivaţia invitaţiei s-a prezentat la festivitate. întrebat de către primar cum îi place statuia, Mihai Marina a răspuns că i-ar plăcea foarte mult dacă nu ar avea două mici defecte! „Care?" „S-a mirat primarul." „Mai întâi că l-aţi urcat pa cal!" „Cine a mai văzut marinar călare?! în al doilea rând, aţi uitat ca să-i puneţi calului rotile." „Pentru ce rotile?" s-a mirat primarul şi mai mult! Consulul român îi răspunde că nu s-au gândit cum să le fie mai uşor când va trebui ca să-1 ducă de acolo. în altă ordine de idei, nu peste mult timp, cetăţeanul de etnie mozaică, loial statului maghiar, care a făcut o faptă frumoasă în cinstea „Eliberatorului Horthy Miklos" a fost trimis printre primii evrei spre lagărul de gazare de la Aushwitz. Din ordinul lui Horthy bineînţeles. Pe de altă parte, conform unui referat făcut de profesorul universitar Dr. Israil Guttman din statul Israel, stabilit mai târziu la New Yorc şi a mărturiilor lui Oliver Lusting, la care a subscris şi fostul Rabin Şef al Clujului Moseh Carmily, se atestă că mult controversatul şi stigmatizatul mareşal Ion Antonescu, primul ministru al României, deşi se afla sub aceiaş presiune nazistă ca Ungaria, alias Horthy Miklos, în perioada anilor 1940-1944, a „aruncat un colac de salvare de la înec" evreilor care au reuşit ca să fugă clandestin în România, protejându-i în acelaşi timp pe acei care se aflau pe teritoriul Românesc. Continuând cu acest episod al groazei, vom vorbi şi despre viaţa şi tragediile evreilor care au trăit în fostul oraş Tileagd. Din informaţiile primite la 22 aprilie 2004, de la domnul Diplomat Universitar Stern Petru, membru al comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte surse de informare, primii evrei care au apărut în Tileagd, au fost 24 de familii în anul 1845, după ce s-a dat în exploatare linia de cale ferată pe relaţia Oradea-Cluj. Pe parcurs au mai venit şi alţii, ajungând în anul 1851 la 200 de persoane. în perioada anilor 1851-1880, numărul lor s-a mai redus la 170 de persoane. în mod cert, cei plecaţi nu şi-au găsit locul convenabil unde să-şi desfăşoare afacerile. Totuşi numărul lor a crescut din nou în Tileagd, înregistrându-se 212 persoane în anul 1890 şi 304 persoane în anul 1900. La cifra cea mai mare s-a ajuns în anul 1931 când, în 241 familii trăia 325 de persoane. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o casă de rugăciune „AVIA", în imediata apropiere de Biserica Ortodoxă. Ocupaţia lor de bază a fost comerţul şi

77

afacerile. Foarte puţini din această comunitate s-au ocupat cu alte îndeletniciri. Nu au avut şcoală cu limbă de predare ebraică. Copiii lor au urmat şcoala de stat cu limba de predare maghiară din localitate. In anul 1934 şi-au schimbat rabinul şi întreaga conducere a comunităţii, după cum urmează: Rabini: Ordentlicher Gerzson, Winkler Mârton, Fischman Iosif şi Müller Ienö. Pe post de şoacter a fost numit Denenberg Mor, organizator: Österreicher Ede şi casier Molnâr Herman. în comitet au fost aleşi: Krausz Mihâly, Farkas Ignâcz, Glück Ernö, Lindenfeld Mârton, Friedman Iosif, Rosenfeld Lajos şi Schwartz Mor. Adevărul este că la scara globală, evreii au fost un popor deştept care, în perioada de după primul război mondial au ajuns în posturi „cheie", atât în Statele Europene cât şi în Statele Unite ale Americi, controlând întreaga economie şi întreg comerţul mondial. Această stare de fapt nu a fost pe placul multor politicieni de pe Mapamond, cultivându-se ura împotriva lor ca popor. Fenomenul de ură şovină a găsit, loc prielnic de manifestare în Germania Nazistă care a organizat şi a pus în practică cea mai mare crimă cunoscută de Istoria omenirei. La această crimă odioasă şi-a adus din plin contribuţia şi regimul Hortist de la Budapesta care şi-a făcut o îndatorire de onoare faţă de Hitler, vânând şi trimiţând în lagărele de la Auschwicz pe toţi evreii aflaţi în teritoriul ocupat de Ungaria, 400.000 conform procesului de la Nürnberg. Din totalul de 325 evrei câţi existau în Tileagd la data aplicări Dictatului de la Viena, în anul 1940, când a început prigoana împotriva lor, 197 au reuşit să fugă clandestin în România, care când şi pe unde au reuşit să se salveze. Şi eu care scriu aceste rânduri am avut plăcerea ca să le fiu ghid la trecerea în România, prin zona Tilecuşului, respective la acei care au avut curajul ca să o facă la lumina zilei. Adolescent fiind şi aflându-mă la lucrul câmpului pe pământul care îl aveau părinţii mei la cea. 500 metri distanţă de gara C.F.R. Tileagd şi cam la aceiaşi distanţă de linia de frontieră, nu l-am refuzat pe nici unul care mi-a cerut sprijinul. Aveam paşaport legal de trecere prin punctul fix, cunoşteam orarul de patrulare al grănicerilor unguri şi foloseam fără risc, locurile acoperite cu boscheţi şi tufişuri. Nu am avut nici o ratare a călăuzelor pe care le-am efectuat. Conform tabelului pe care l-am primit de la Comunitatea Evreiască din Oradea în luna aprilie 2004, cei care au fost prinşi de organele statului maghiar şi trimişi la camerele de gazare, au fost următorii:

1. 2.
persoane)

Berkovits Iren Berkovits Hanina cu două fetiţe şi o verişoară (4 David Erma David Maria născută Marton

3. 4.

78

5. Deneberg Nicolae şi fiul său (două persoane) 6. Farkas Lâszlo 7. Farkas Margit 8. Farkas Edith 9. Farkas Lajos 10. Farkas Erno 11. Fischman Nândor 12. Frank Gyorgy 13. Farkas Ilona 14. Gliik Nauman (morar) şi fiul său 15. Gliik Istvân I 16. Gliik Erno 17. Gliik Istvân II 18. Gliik Julianna născută Griinfeld 19. Golstein Iuliu - brutar - cu soţia şi fiul (3 pers.) 20. Griimbaun Lâszlo medic şi soţia (2 pers.) 21. Griimberger Miriam 22. Griimberger Âgi 23. Griimberger Lipot 24. Kaprei Nândor şi soţia (două pers.) 25. Kastor Tibor 26. KastorAdolf 27. Kastor Pâl 28. Klein Hari 29. Klein Olga 30. Klein Pepi 31. Klein Iozef 32. Griimberg Leopold 33. Klein Erno 34. Klein Carol 35. Klein Istvân 36. Kohn Iren 37. Koppet Frida 38. Krausz Sâmuel 39. Krausz Sarolta 40. Kupferschmidt Martin 41. Lâzâr Erno şi soţia (două pers.) 42. Lâzâr Aliz

79

43. 44. 45. 46. 47. 48.

Lâzâr Edith Lindenfeld Dezso şi fiul (două pers.) Märton Lâszlo Marlon Margit născută Feldneser Mărton Herman şi soţia (dauă pers.) Melchner Nauman - preşedinte Comunitate şi fiul (2 pers.) 49. Molnâr Ernö cu soţia şi un băiat (3 persoane) 50. Müller Erno - şef rabin - şi soţia Judith (2 pers.) 51. Müller Rasei 52. Müller Iosef 53. Müller Gabriel 54. Ösztreicher Edus şi soţia (două pers.) 55. Ösztreicher Ferencz 56. Ösztreicher Lajos şi soţia cu 8 copii (zece persoane) 57. Ösztreicher Ilonka 58. Ösztreicher Klâri 59. Ösztreichar Eduard 60. Ösztreicher Cecilia născută Rosenberg 61. Raducziner Sândor şi fiul (două pers.) 62. Raducziner Lajcsi (Zizi) 63. Rosenberg Jözsef 64. Rosenberg Olga născută Hagymâsi 65. Rosenberg Sândor şi soţia (două pers.) 66. Rozen Nauman - secretar comitet - şi fiul (două pers.) 67. Scfrwartz Solomon 68. Schwartz Eric 69. Schwartz Edith 70. Schwartz Lâszlo 71. Schwartz Herman şi soţia (două pers.) 72. Schwartz Zeelig şi soţia (două pers.) 73. Schwartz Jeno 74. Schwartz Sândor 75. Schwartz Neiman şi fiul (două pers.) 76. Schwartz Madi şi fiul (două pers.) 77. Schwartz Ignâcz şi soţia (dauă pers.) 78. Sternberg Iosif cu soţia şi un copil (3 pers.) 79. Weinstein Nândor cu soţia şi 2 copii (4 pers.) 80. Weinstein Miklös - comerciant

80

unul dintre cei trei grăniceri aflaţi la punctul de control mă provoacă la discuţie şi-mi pune întrebări: Dialogul se face în limba maghiară şi reuşesc ca să-i răspund în limba lui: - Maga nem katona? De igen. când mă reîntorceam de la lucru.învăţământ.) Wertheimer Lajos Wertheimer Ede şi soţia (2 pers. Weiaz Jozsef cu soţia şi un copil (3 pers. Traian Indrieş. în următoarele condiţii: Eram elev sergent în anul II la Centrul Şcolar Militar Breaza judeţul Prahova -specialitatea Administraţie-Intendenţă. Bucuria revederii şi bucuria că le-au sosit un braţ de muncă solid în plin sezon al muncilor de vară. aki hiszi.) Weisz Jakob şi soţia (2 pers. adică 40 (patruzeci) de zile faţă de 20 zile cât au primit ceilalţi colegi de an . în luna august 1944 când mă reîntorceam de la lucru prin punctul fix de frontieră Tileagd-Tilecuş. autorul acestei monografii era ca să fiu împuşcat în mod voit. Pentru merite deosebite la învăţătură şi la celelalte discipline din programul specific Şcolilor Militare de prestigiu şi pentru faptul că în cei doi ani de şcoală militară nu am primit nici un fel de sancţiune (caz unic) mi s-a acordat drept recompensă cele două serii de concediu. în ziua de 17 august 1944. Posedam şi eu paşaport de trecere a frontierei la lucru. Lâtom. 87. Mondja meg mikor lesz beke? A jo Isten csak tudja. întreaga suprafaţă de pământ a părinţilor mei se găsea în teritoriul cedat Ungariei. de szabadsăgon vagyok! Es milyen rangja van magănak? Deâk Szakaszvezeto vagyok! Hât akkor maga nagy Isten itt! Csak egy jo Isten van. 86. hogy maga ugyes ember. de către un grănicer ungur.81. prezentând paşaportul la control. dialogul avut cu grănicerul din „Anya orszăg" sună aşa: 81 . 83. alături de ceilalţi membrii ai familiei şi alături de ceilalţi consăteni aflaţi în această nedorită situaţie. 82. Katona vagyok. 85. De en azt hiszem hogy nem lesz beke addig ameddig itt lesz a Hatâr! In traducere. îmbrăcat în haine civile. Ajuns la casa părintească produc dublă bucurie familiei.) Wertheimer Lajos junior Wertheimer AJfred Şi eu.

Grănicerii unguri nu permiteau ţăranilor să meargă la lucru numai după orele 8 dimineaţa. stabilită prin Dictatul de la Viena în luna îngust 1940 a creiat multe probleme dezastruoase locuitorilor satelor învecinate. Tilecuşenii erau obişnuiţi să meargă la lucrul câmpului la orale 4-5 dimineaţa. i-a smuls în timp util arma din mână. nu mai au de unde să-şi facă aprovizionarea cu deseuri lemnoase pentru foc în case pe timp de iarnă. făcându-! nebun şi acoperindu-1 cu o tiradă întreagă de înjurături în jargonul lor cazon. Cel mai apropiat intre ceilalţi doi grăniceri de faţă. a introdus cartuşul pe ţeava cu intenţia ca să mă împuşte. unde au fost şi sunt numai români au scăpat de tortura trupelor de ocupaţie maghiară. distanţă. Dacă locuitorii Tilecuşului. diminuându-li-se copleşitor starea lor economică. nu mai pot merge la lucru în Fabrica de Cherestea Tileagd de unde şi-au asigurat existenta de aproape o sută de ani. în timpul sezonului de vară. acei ale căror pământ se afla în întregime dincola de frontieră. Nu mai au unde şi cum sa-si rezolve problemele socioadministrative. Sunt militar dar mă găsesc în concediu! Şi ce grad ai în armată? Am gradul de elev Sergent! Păi atunci dumneata eşti un mare Dumnezeu! Numai un singur Dumnezeu este! Pentru cei care Văd că dumneata eşti un om inteligent! Ai putea să spui când va fi pace? Aceasta numai bunul Dumnezeu o ştie. despre a carui 82 . care se putea solda cu consecinţe grave.rrebându-1: „Ce vrei? ca să ne împuşcăm aici cu grănicerii români? care sunt cu :chii pe noi tot timpul? „L-ai întreba-t şi el ţi-a răspuns! Ce mai vrei???" Cu acest incident neplăcut. Nu puteau ca să-şi lucreze pământul în condiţii pedoclimatice optime. Noua frontieră Ungaro-Română. Tilecuşul a avut cel mai mult de pierdut. nu mai pot merge la cele două mori pentru măcinat cereale. grănicerul care a provocat discuţia s-a repezit la îrmă.cred.F. cu drumuri inaccesibile. -". dar eu cred că nu va fi pace atâta mp câtva exista această graniţă! La această ultimă frază. Dintr-odată Tilecuşul se trezeşte rupt de lumea civilizată. cel mai apropiat oraş era Beiuşul la 60 km. la gara C. Dumneata nu eşti militar? Ba da. s-a încheiat activitatea mea agricolă peste blestemata frontieră vremelnică. Oamenii localităţii nu mai pot merge la târgul săptămânal de vinerea în Tileagd.R. la poştă la medic. cu excepţia preotului Vasile Chirilă. la farmacie.. Cu aceste greutăţi şi necazuri s-au confruntat oamenii locului timp de 4 ani de zile.

nu 83 .tortură până la moarte am relatat la pagina 49 din prezenta lucrare.

de Nord. tilecuşan de origine. cu o grenadă de mână.-ului fostului năvălitor Attila! 0 a doua culminaţie a crimelor făcute de „civilizata forţă armată" ungară populaţiei Ardealului. Fostul subprefect al judeţului Bihor şi primar al municipiului Oradea. cu intenţia ca să suprime postul de jandarmi. după ce au jefuit ce se mai putea jefui din Tilecuş. unde au ucis zeci de oameni civili. au fost 84 . Evenimentele s-au derulat cu maximum de viteză. să rămână pe post. oferindu-le „în mod civilizat". Augustin Chirilă om cu înalte principii şi valori morale. în retragere. iar după 3 zile de arest l-au expulzat în România prin Vama Curtici. Şeful Postului de jandarmi. forţele armate ungare şi-au lăsat amprentele crimei în Sărmaş. ca mijloc de transport un vagon pentru transportat animale. având în frunte un sergent. călcându-şi în picioare orgoliile. purtători ai A. însoţit de încă 43 intelectuali români. s-au avântat până în satul Şerghiş.acelaşi lucru se poate spune despre acei români care au rămas pe vetrele lor la sosirea trupelor de ocupaţie hortiste. înainte de a sosi trupele de ocupaţie maghiare. O altă echipă de hortişti. Toate aceste crime şi atrocităţi s-au petrecut în primele două luni de ocupaţie teritorială şi ele ar ma fi continuat dacă primul ministru român. în localitatea Tilecuş au atacat postul grănicerilor români. în zilele de 10-12 octombrie 1944 a fost eliberată întreaga vale a Crişului Repede. alungându-i pe localnici şi jefuindu-le bunurile din gospodării. mareşalul Ion Antenescu nu ar fi ameninţat guvernul maghiar de la Budapesta cu intervenţia armatei române. în mod deosebit intelectualii.D. Localităţile aflate pe partea stângă a Crişului Repede.M. bazânduse şi pe valorile sale morale şi intelectuale. Noile organe administrativteritoriale instalate la putere l-au ridicat de la domiciliu în miez de noapte. plutonierul. de la Ip judeţul Sălaj din Tilecuş şi din localitate Tarcea judeţul Bihor. lipsiţi de apărare. au fugit ca potârnichile în toate părţile. cunoscător al limbii literare maghiare şi a limbii germane. între Ciucea şi Tileagd. Ca să mai facă un act de „civilizaţie". pentru a mai tempera avântul inuman al „patrioţilar" maghiari. au împuşcat un copil rătăcit de familie şi au distrus o batoză de treierat grâu. Despre crimele de la Huiedin judeţul Cluj. am srcris în paginile 48-49 din prezenta lucrare. Moisei şi Prundul Bârgăului. Ştefan Rinder a fost pe fază şi i-a primit cum se cuvenea. să-1 omoare pe preotul din sat şi să-i jefuiască gospodăria. asigurându-l că va fi acceptat de către regimul hortist. l-au arestat şi umilit. care şi-a făcut studiile Universitare la Viena. distanţă de cea. îndemnat fiind de către viceprimarul oraşului Oradea. nu s-a retras odată cu celelalte oficialităţi. a fost când le-a sunat ceasul hotărât de Istorie pentru anularea dictatului de la Viena. 15 km de la frontieră. pe conduita pe care a avut-o în postul deţinut. faţă de populaţia de etnie maghiară din oraşul Oradea. iar cei care l-au însoţit. L-a împuşcat mortan pe sergent.

Rămân pe loc echipele de pionieri care lucrează la deminarea podului şi a drumului de la locul numit Huţa. Din păcate. în urmărirea fugarilor. violenţele din cauza consumului exagerat de alcool. Nici mormânt nu a avut regretatul Tănase. care în multe cazuri se soldau cu pierderi de vieţi omeneşti. fost prizonier mai mulţi ani în Rusia şi cunoscând bine limba rusă. ne-au adus şi foarte multe necazuri. veteran al primului război mondial. au sosit în Tilecuş trupe mixte. Pe data de 15 octombrie 1944 a fost desfiinţată frontiera maghiaro-romănă in punctul de trecere Tilecuş-Tileagd.B. care prin reprezentaţiile lui spontane. Trupele mixte ocolesc locul minat. înaintând către calea ferată. de unde se transmiteau directivele şi sarcinile de îndeplinit la reşedinţele de plasă şi la comune. dar care i-au fost şi fatale: „GREU NE-A FOST CU DERDIDAS. l-au urcat forţat într-o dubă neagră şi nu l-a mai văzut nimeni rodată. române şi sovietice. Astfel. încorsetate cu mai multe ceasornice de mână. pe data de 15 noiembrie 1944 sau constituit comitetele orăşeneşti şi judeţene ale Partidului Comunist Român. pline de umor. care au stârnit un potop de aplauze. respective gara Tileagd. jafurile. i-a întâmpinat pe ostaşii ruşi. venind de la Beiuş. descreţea frunţile populaţiei Bucureştenilor. în prim plan violurile femeilor. 85 . unde să-i poată duce a îccre publicul care l-a iubit.G. Aveau o adevărată FOBIE după ceasornicele de mână.eliberate de către ostaşii Armatei Române iar localităţile aflate pe partea dreaptă au fost eliberate de către trupele sovietice. Armata rusă nu ne-a adus numai eliberarea de sub ocupaţia hortisto-hitleristă. DA'I MAI RĂU CU DAVAI CEAS!" La ieşirea din teatru după terminarea spectacolului a fost aşteptat de către menii K. Comicul şi marele artist Constantin Tănase. conducându-i la locul unde hortiştii au minat podul de peste valea Veljului. respective în munţii Tatra din Cehoslovacia unde s-a ales praful de ele! In noaptea de 8/9 mai 1945 „Marele Reich" a capitulat fără condiţii. Ruşii „eliberatori" imediat după alungarea armatei hortisto-naziste. copleşiţi de greutăţile vieţii cotidiene. pichetul grănicerilor unguri a fost distrus.-ului. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău tot atât de deplorabil. ramânând din el numai o amintire urâtă (Nem lehet âtmenni. Intre timp. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute de Istoria omenirii. Locuitorul Fodor Dumitru. A recitat două versuri compuse de el adhoc. au început ca să lucreze în mare viteză pentru a-şi pune în aplicare planurile lor diabolice. la un spectacol de seară s-a prezentat pe scenă cu mâinile suflecate până la coate. încă pe armele calde ale războiului. beţiile.) Armatele hortistonaziste au fost alungate spre Oradea şi mai departe în pusta ungară.

Tileagd. cu eticheta de „duşman al poporului"! Şi mai era ceva. La raionul de partid Aleşd a fost numit pe postul de primsecretar Szilâgyi Ludovic iar la oraşul Tileagd a fost ales ca Secretar al Organizaţiei de Partid zugravul Varga Gyorgy. Şef de cadre la Comitetul Orăşenesc de partid Oradea. Şef de cadre la judeţ a fost Pâska Jozsef. maladie care din păcate încă. iniţial a fost numit Farago Ludovic. Poseda şi studii superioare economice. persistând şi astăzi în rândul oamenilor politici. după ce a fost „mazilit" pentru incompetenţă.R. post care nu se justifica în schema de organizare a unităţii.R. Cei care am trăit această ruşinoasă experienţă. nu s-a eradicat. Directivele veneau de sus. cum nu a mai cunoscut istoria. L-am respectat şi l-am admirat. A fost repejor înlocuit cu Szânto Istvân. educaţi în acest nefast spirit. 86 . o nulitate şi un şovin care nu reuşea săşi ţină în frâu „sentimentele bolnăvicioase". A fost „băgat pe gât" Uzinei de Impregnat Traverse C. Având prea mult timp liber. unde se găseau tot atâţia Consilieri sovietici câte ramuri de activităţi se găseau în toată tara. ajungându-se ca să i se desfacă disciplinar contractul de muncă. mai ales în primii ani de „Educaţie". de la Comitetul Central P. demn de semnalat! Noile organe de conducere ale Partidului. La Comitetul Judeţean de Partid Bihor a fost instalat ca prim secretar Fazekas Ludovik. judeţene. un instrument al Cominternului. un îngâmfat cu cap pătrat pe care l-am cunoscut mai bine în anii 1951-1952. minciuna a fost o politică de stat la toate nivelele. alese în adunările generale. culturale şi politice ale neamului românesc. ne amintim cum eram obligaţi ca să spunem că: „Negrul este alb" şi invers după cum dictau interesele partidului. corect şi cinstit faţă de toate persoanele cu care a avut tangenţă.Respectând adevărul istoric vom arăta că Partidul Comunist Român nu a fost niciodată un partid al românilor. bun diplomat dar şi cu sentimente umane. o fire enigmatică şi foarte circumspect.C. orăşeneşti şi comunale. la toate nivelele. Bucureşti.F. bună pereche a lui Szăsa Bandi. erau de etnie maghiară. câte un activist mărunt pentru decor. având ca obiectiv distrugerea valorilor morale. mintea lui bolnăvicioasă l-a îndemnat ca să facă numai urgii. ca să nu-ţi pierzi locul de muncă şi libertatea. La Comitetul Orăşenesc de Partid Oradea a fost instalat pe post de primsecretar Szăsz Bandi. pe care onoratul judeţ de partid. urmărindu-se spălarea creierelor oamenilor de bună credinţă şi otrăvirea sufletelor noilor generaţii. capabil. în perioada de conducere a regimului comunist. indiferent de etnie căreia a aparţinut. un om echilibrat. Această sperietoare a fost o organizaţie diabolică. ca să simuleze noua democraţie care în fapt era o dictatură monstruoasă. sau să fii obligat ca să faci o „Excursie" la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Şi acesta a fost înlocuit cu Magda Litvin. originar din satul Poşolaca. Români erau ici-colo. a obligat-o să-i creieze un post de acar.

Aaa Nu! Pardon! nu aveai voie ca să gândeşti pentru că nu erai capabil să gândeşti conform Directivelor Partidului Unic şi ai putea ca să produci scurt-circuit în sistem. a devenit planificat! Ce si cât trebuie să produci. şi foştii comunişti din ilegalitate.C. întunericul şi foamea. situaţia întregei populaţii de la oraşe şi sate era disperuta. după modelul Moscovei. pentru a putea urmări realizările clasei muncitoare. întrerupându-se furnizarea energiei electrice când doreai ca să mai vezi şi altceva. Bihor. Lipsa de alimente şi ale altor produse de strictă necesitate. Odată cu aceste reorganizări a pierdut Tileagdul titlul de oraş. pentru o jumătate kgr. Totul. a interzis activitatea partidelor politice istorice.Aceştia aplicau în practică tezele Marxist-Leniniste ale dictaturii proletariatului. aşa cum am mai amintit. adică ale nouiei orânduiri socialiste. „OMUL DE TIP NOU" al Societăţii Socialiste a devenit „multilateral dezvoltat" capabil să stea în frig. ca de altfel în întreaga perioadă a aşa numitei „Epoca de Aur". S-a putut vedea atunci că se instaurează un regim totalitar. zidar de profesie. Un alt organ de lucru pentru înfăptuirea politicii partidului r. ce şi cât ai voie să mănânci. In anul 1950 a avut loc organizarea Administrativ Teritorială a ţării. când locul notariatelor cercuale 1-a luat comunele. pentru un litru de lapte. Criza sistemului totalitar tip comunist se accentua.R. unghii de po rc afumate sau de peşte oceanic. printre care se aflau. nu avea nevoia ca să gândească. Venea activistul de partid de la Judeţ sau de la Raion şi îi spunea ce trebuie ca să facă. "in primăvara anului 1945 a luat fiinţă în Tileagd. In preajma izbucnirii Revoluţiei din Decembrie 1989. pentru apărarea şi susţinerea noului regim instalat după modelul cel creiat de către Generalisimul Stalin. la cozi interminabile pentru câteva nme de salam cu soia. ce şi cum să gândeşti. locul Plăşilor l-au luat Raioanele iar a judeţelor 1-a luat Regiunile. pe care îl avea din anul 1692. cum şi cu ce să te încalţi. Securitatea şi Miliţia erau braţul înarmat al nouiei elite conducătoare. Televizorul putea fi folosit două ore pe noapte. In prima şedinţă de constituire l-au ales ca secretar al organizaţiei pe Varga Gyorgy. având ca sarcină mobilizarea ăranilor la lucrările agricole. pe data de 15 martie 1945 a luat fiintă Organizaţia de Partid comunală cu 150 de membri. ca urmare a directivelor primite de la Comitetul Judeţean P. majoritatea acestora ajungând la noi în furgoanele Armatei Roşii. Nu conta ce nivel de cultură are pentru că aşa cum am mai subliniat. In aşa numita „epocă de aur" când fricii i s-a adăugat frigul. Când noua structură tot mai avidă de putere. Sindicatul Mixt al muncitorilor cu 9 (nouă) secţii. a ajuns la conducere. cum şi cu ce poţi ca să te îmbraci. îmbinată cu frigul şi cu 87 .ic a fost organizarea Comitetului Ţărănesc. în întuneric. In localitatea Tileagd.

s-au înghesuit nonvalorile. Silviu Brucan. aşa numiţi oameni de afaceri c-are au fraudat şi au devalizat vistierele Statului.B. La Cotroceni. după consolidarea regimului comunist în România. făcea imposibilă viaţa muritorilor de rând. făcând o mulţime de găuri negre în economia acestei ţări. societatea românească va ajunge la linia normală de plutire. toată ţara era în fierbere. furând fără ruşine mii de miliarde de lei. Experimentatul om politic. poliţia. între 15 şi 22 decembrie. a făcut un pronostic când s-a instalat Guvernul Petre Roman la putere. în contrast cu acest tablou sumbru. S-au născut în schimb o mulţime de baroni peste noapte. asistenţa medicală. timp de 15 ani a cântat cucuveaua a pustiu. Fuga dictatorului şi a soţiei sale la 22 decembrie 1989. oameni lipsiţi de sentimente patriotice şi demnitate umană. iar alţii au fugit în occident ca să-şi salveze zilele. Speranţele lor însă au fost o totală dezamăgire pentru că la conducerea acestei ţări.-ul sovietic. cu foamea şi cu diferitele boli cauzate de sărăcie. cu vile şi vilişoare. de ştiinţă cultură şi politice ale neamului românesc. vama. Odată cu lansarea acestui pronostic. cu deznădejdea. A scăpat din vedere şi posibilitatea apariţia „EPIDEMIEI DE CORUPŢIE" care se dovedeşte a fi tot atât de gravă ca boala Sida. spunând că abia peste 20 de ani.G. i-a făcut pe cetăţeni să respire uşuraţi. surogatul nostru de politicieni. în timp ce marea majoritate a populaţiei ţării se luptă cu sărăcia. transformându-se din când în când în Cameleon. Adevărul este că valorile morale. mai priceput vizionar decât ceilalţi. au fost distruse suprimate de K. nu au reuşit ca să facă o lege viabilă pentru a înapoia poporului bunurile ce i-au fost confiscate de către regimul comunist. Era o imperioasă nevoie de o scânteie şi aceasta s-a produs la data de 15 decembrie 1989 în Timişoara. întreaga clasă politică aflată la putere sau în opoziţie timp de 15 ani. fără tratament radical. fraudând fără ruşine alegerile. se luptă ca să ajungă la putere. iar fetele tinere au căzut prada prostituţiei. iar când sânt chemaţi la înfăţişare pledează „NEVINOVAT". uitate prin sertarele procurorilor şi ale altor organe juridice. pe care poietul Coşbuc o compara cu un fagure de miere stors din flori de primăvară. Peste dauă milioane de români au luat drumul străinătăţii pentru a-şi asigura un trai mai decent. iar Papa Paul al II-lea a numit-o „Grădina Maicii Domnului". care au tot supt şi s-au umflat ca lipitorile. Unii şi-au pierdut viaţa pe acolo în împrejurări nefericite de accidente. sperând că vor apuca timpul în care să trăiască mai bine. care a pătruns în toate organele Administraţiei de stat. secătuind bugetul statului. culminând cu cele întâmplate în capitală pe zilele de 21 şi 22 decembrie. minţind care cum 88 . începând cu justiţia. care s-a format şi a crescut tot în Pepiniera Partidului Comunist Român.întunericul din locuinţe. scuipându-se şi jignindu-se unii pe alţii. vizionarul politician a scăpat din vedere posibilitatea apariţiei clasei baronilor. Unii au câte 6-7 dosare penale.

Numai 12 candidaţi pentru jilţul catifelat de la Cotroceni.ştie mai bine pentru a putea prinde „CIOLANUL" cu speranţa că vor mai găsi pe el ceva de „CIUGULIT". ale datelor istorice cuprinse în această lungă lucrare. om simpatic de altfel. care îl revendică ca drept de moştenire de la „TATAIA". dar de la conducerea unei organizaţii sportive până la conducerea unui stat ghiftuit de camelioni şi de alte specii răpitoare. încheiem Capitolul IV. este un drum foarte lung. Cel mai nostim pretendent la acest fotoliu pluşat mi s-a părut a fi domnul Gigi Becali. 89 . în frunte cu domnul prim ministru Adrian Năstase. Cu aceste triste constatări.

în aşezări stabile. zonă în care s-a circumscris şi comuna Tileagd cu cele 5 sate aparţinătoare. Că aşa au stat lucrurile. Este de asemenea cunoscut faptul că în anul 1075. prezintă un recensământ 90 . Bihorene. o confirmă mai multe documente din Secolul al Xll-lea. atestă existenţa a două aşezări Bihorene: Biharea şi Chistag. ducând o viaţă simplă de agricultori. care trăia în obştii ţărăneşti libere. craşterea vitelor şi albinăritul. Această populaţie sedentară românească s-a format aici pe aceste plaiuri. aşa cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. pe fondul populaţiei româneşti în această zonă a început să pătrundă populaţia maghiară. pe valea Crişului Repede. documente scrise de Cancelariile Ungare. ocupându-se cu cultivarea pământului. pe lângă instituţia Comitatului. cu care etnicii români au conveţuit în pace şi bună înţelegere. Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1265. La data atestării celor două localităţi. de formare a poporului român în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. sunt menţionate morile şi pivele de pe Crişul Repede. în mod treptat. la data cuceriri de către Statul Faudal Maghiar a Voivodatului condus de voivodul Menumorut toată zona aşezată pe cursul superior al văii Crişului Repede era locuită de o populaţie românească. obiective care nu ar fi putut exista fără o populaţie stabilă. din anul 1111 şi 1160 în care. în cartea scrisă despre Tileagd în anul 1996.Capitolul V SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ SI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD SI A SATELOR APARŢINĂTOARE » Se cunoaşte faptul că. la distanţă de 50 km una de alta. populaţia de pe aceste meleaguri trăia în bordeie. sau în locuinţe de suprafaţă. După Secolul al Xl-lea. cultivatoare de cereale şi crescătoare de animale. din Epoca Romană. Episcopia bisericii Reformate. în sate şi cătune mici. descendenţi ai dacilor liberi de odinioară. ca rezultat al aceluiaşi proces de etnogeneză. în Secolele X şi XI. în mod sigur că în zonă erau multe şi alte localităţi mai mici cărora nu li-sa dat importanţă.

de Nr. familia I. până în anul 1635. din care rezultă următoarea situaţie privind anul 1785: Localitat Nr. Pongrâcz în 1247-1258. BISERICĂ ROM. oricât de neînsemnată ar fi diferenţa. 128 FAM. TILEAGD FĂRĂ REFORM. căruia aparţin TILEAGD 283 1515 382 REFOR.al moşierilor şi al grofilor care au stăpânit teritorii întinse pe valea Crişului Repede şi care au avut reşedinţa de domiciliu în Tileagd. Populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare în anii: Localitatea TILEAGD UILEACUL DE CRIŞ POŞOLACA TILECUŞ BĂLAIA TOTAL PERSOANE: 183 0 145 8 590 445 - 189 0 180 5 657 490 540 * 230 362 569 438 552 249 335 283 392 313 404 3 8 2 2 5 4 185 0 168 2 618 418 410 185 7 131 4 440 330 386 187 0 175 5 620 467 511 188 0 138 3 532 379 403 190 0 250 2 772 540 682 191 0 315 9 755 588 870 Sup. Primul recensământ al populaţiei a fost ordonat de către împărăteasa Măria Tereza şi fiul său Iosif al II-lea. PROPRIE FILIALA MOZAICĂ 7 PERS. nominalizând pe familia Csanăd în anii 1002-1030. 165 FAMILII. 50 FAMILII BISERICĂ PROPRIE ORTODOXĂ 9 FAMILII FILIALA TILEAGD 90 ORTODOXĂ 79 CASE BISERICĂ PROPRIE BISERICĂ PROPRIE Observăm că şi prin acaste cifre prezentate. familia Fulop în anii 1190-1200. începând cu anii 1784-1787. 1296-1313. PROPRIE ORTODOXĂ 36 DE CASE BISERICĂ PROPRIE PROPRIE BISERICĂ PUSZTA UJLAK POŞOLAKA 66 TILECUŞ BĂLAIA 91 489 88 81 416 74 316 82 ORTODOXĂ 73 CASE 399 78 FAMILII BISERICĂ 106 REFORM. ORTODOXĂ 12 FAM. CAT. de Religiile din Biseric ea Nr. fără a semnala nici un număr de iobagi sau alte categorii de persoane. de case care fac parte a familii pers. se caută diminuarea numărului de români. pământ 3348 HA 2527 HA 1206 HA 2536 HA 722 821 2154 HA 521 619 11771 8 3 HA 91 .

Pe măsura consolidării Statului Feudal maghiar şi al Voivodatului Transilvaniei. promovată de guvernanţii din Budapesta. inundaţii care au distrus mai multe case din localităţile Uilacul de Criş.în Tileagd erau 223 de români Şi 1022 de maghiari .în Bălaia erau 405 de români şi 8 de maghiari . în una din scrierile sale ridică problema „Maghiarilor romanizaţi din Transilvania" şi a necesităţiţi maghiarizării lor. atât în locurile publice cât şi în familii. începând cu şcolile. Mai mult. astăzi guvernanţii da la Budapesta s-au trezit şi constată cu tristeţe că Ungaria este singura ţară Europeană în care populaţia nu cunoaşte alte limbi în afară de limba maghiară. apare următoarea situaţie statistică: .în Tilecuş erau 389 de români şi nici un maghiar . croată. însăşi Kossut Lajos. şi Posolaca. familiile şi chiar bisericile indiferent de cult. Odată cu dispariţia acestor calamnităţi. au alungat românii de pe vetrele lor sau i-au asimilat. în mentalitatea guvernanţilor unguri predomina ideea că în Ungaria toţi cetăţenii sunt unguri însă. cercurile Guvernamentale de la Budapesta considerau că atribuţiile de bază ale tuturor autorităţilor. a crescut în intensitate şi politica de asimilare a populaţiilor de alte etnii decât cea maghiară. conducătorul revoluţiei de la 1848 din Ungaria. ofensiva împotriva formelor autohtone de organizare a fost tot mai mare şi mai puternică. se datorează inundaţiilor devastatoare ale Râului Crişului Repede din anul 1851. a crescut în mod constant populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare. De la această bolnăvicioasă prezumţie. Aşa se explică faptul că la Recensământul populaţiei făcut de către organale Administraţiei statului ungar în anul 1880. epidemie care pur şi simplu a pustiit localităţile Bihorului. română sau germană. Culmea!!! Pătrunşi de exageratul lor spirit patriotic. sârbă. Tileagd. devenind vorbitori de alte limbi (slovacă. Posoloacăi şi Uilacul de Criş. maghiarii aşezaţi pe terenurile fertile ale Tileagdului. ar fi acelea de a-i determina pe toţi locuitorii ţării să devină maghiari şi să nu se permită a se vorbi în altă limbă numai în limba maghiară. Descreşterea din anul 1880 faţă de anul 1870 se datorează epidemiei de holeră existentă în aniM870-1873.în Uilac erau 9 de români şi 503 de maghiari 92 .în Posolaca erau 46 de români şi 299 de maghiari .Descreşterea numărului de locuitori între anii 1850 şi 1857. localităţi aşezate foarte aproape de malurile Crişului Repede. După anul 1867. iar în perioada respectivă nu au existat nici un fel de îndiguiri pentru apărare a localităţilor. datorită unor conjucturi au fost deznaţionalizaţi.

Budapest. Exemplul cel mai elocvent este Tilecuşul.Alfabelean tizat ă 170 477 6 6 5 151 24 8 331 484 1457 14 263 199 901 Acelaşi recensământ după limba maternă Localitatea Română Germ.12 17 TILECUŞ 389 14 UILEAC DE CRIŞ 9 503 2 1 17 TOTAL 1072 1832 17 74 4 1 15 120 Observaţia scritorului: Rubrica celor aşa zişi „NECUNOSCUŢI" este în mod vizibil „trasă de păr". reszletezve II kotet . situaţia se prezintă în felul următor: După religii Localitatea TILEAGD BĂLAIA POŞOLACA TILECUŞ UILACUL DE CRIŞ TOTAL Nr. care cu toate ocaziile cercetate de cronicarii maghiari au fost recunoscuţi ca fiind numai români. Ruten Sârbi Altele Maghiară Slovacă Necunoscuţi TILEAGD 223 1022 10 73 4 1 3 47 BĂLAIA 405 8 25 POSOLACA 46 299 5 .Sursa acestor date statistice este: „A Magyar Korona orszâgaiban az 1881. iar în acest recensământ apare cu 14 necunoscuţi. pers. OrtoGrecode case doxă Catol. Aceşti necunoscuţi nu puteau fi decât români. de parcă ar fi fost Pecinegi. cifră cu care trebuia să apară rnai puţini români în statistici. 93 . 240 1383 241 6 92 438 426 1 82 379 60 1 84 403 399 105 523 9 604 3135 1135 Roma Refornomată Catol. La recensământul făcut tot de către autorităţile maghiare şi tot în anul 1880 a populaţiei după religii şi după limba maternă. ev elejen vegrehajtott nepszămlălâs fobb eredmenyei megyek szerint. de Nr. 290 17 672 5 296 Izrai. 1882".

dar acesta a spălat repede putina din lipsă de „Gheşeft". Când s-a apropiat Pastele credincioşilor ortodocşi. Uj sorozat kotet). în afară de români. după procedeul din anul 1880. atât nouă cât şi la alte familii din incinta uzinei. Tileagd. a nepesseg fobb adatai kozseg es nepesebb pusztăk szerint. pe care o cunoşteam cu numele Korozsi Neni. Avea vârsta de 24 ani când s-a făcut recensământul populaţiei din 1910. Când am căutat să o conving că nu sunt Pastele Ungurilor ci ale Românilor . tatăl meu s-a născut în anul 1886 în Tilecuş. ne aducea zilnic lapte pentru copii. Şi scriitorul german Iulius lung a semnalat în lucrările sale din epocă. 591 775 16 652 de români de români de români de români Şl 51 Şi şi 2528 38 569 17 mag hiari mag hiari mag hiari mag hiari 94 . Oare celelalte cifre sunt credibile?!! Această întrebare şi-au mai pus-o mulţi analişti români dealungul istoriei. 156 de case în localitatea Tilecuş şi nu a cunoscut în localitate nici o persoană de etnie maghiară ca locatar al acestei localităţi. rezultă următoarele cifre. faptul că în Recensămintele din „UNGARIA" domneşte strădania de a evidenţia pe maghiari în număr mai mare decât cel existent în realitate. în incinta căreia locuiam cu familia având un copil de 3 ani. fiindcă va fi sărbătoare mare. Ne punem întrebarea firească: De unde au apărut 17 maghiar în statistica acelui recensământ? ca locuitori ai Tilecuşului. în perioada anilor 1948-1953.La Recensământul făcut tot de cătra autorităţile maghiare în 1910.ne-a replicat: „Eu sunt româncă ortodoxă şi familia mea a avut numele de Crişan dar nu mai ştiu să vorbesc nici un cuvânt româneşte"! Nu ştia ca să spună nici bună ziua în limba ei de naştere. în altă ordine de iedei. O ţărancă din Poşolaca. în susţinerea adevărului istoric. ne-a prevenit că de Paşti nu poate să vină cu lapte. în Tileagd erau în Bălaia erau în Poşolaca emu în Tilecuş erau Sursa datelor statistice ale acestui Recensământ au fost: „A Magyar Szent Korona orszăgânak 1910. îmi cer permisiunea a face unele precizări: Eu. în Tilecuş a mai fost o perioadă scurtă de timp un evreu. Budapest 1912 (Magyar statisztikai kozlemenyek. la care sătenii îi spunea Jidovul. care scriu aceste rânduiri. erau numai. evi Nepszâmlâlăsa Elso resz. am lucrat la Uzina de Impregnat Traverse CFR.

95 .

apărut în anul 1902.Datele Recensământului din anul 1910 Stie Pop. după sit.817 316 241 29 2 588 553 258 56 3 870 418 284 53 2 757 3640 2302 333 24 6299 Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit Piatră Piatră şi Localitat sau cărăm pămân ea t idă TILEAGD 144 55 BĂLAIA 17 POŞOLACA 10 31 TILECUŞ 2 2 UILAC CRIŞ 11 73 TOTAL 167 178 Chirpici Lemn sau sau pământ altceva bătut 153 110 50 89 76 1 2 150 71 352 350 Acoperişul casei Ţiglă Şindril Tresti ă e 200 35 61 79 73 451 174 88 15 103 32 25 59 18 39 43 319 277 Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ. Situaţia reală era că din cei 4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români maghiarizaţi. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor . ei TILEAGD 1887 3146 1648 1619 BĂLAIA 59 130 415 402 POŞOLACA 384 588 304 284 TILECUŞ 86 158 438 432 UILEAC CRIŞ 941 757 396 361 TOTAL 2907 4779 3201 3098 Scrie Localitat şi citeşt ea e Populaţia civ. » Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea sociodemografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor. TOTA Necă Căsă Vădu Divo L s. 1856 1242 152 13 3267 497 277 43 . t. cercurile politice de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară sunt maghiari. v rţ. pe unsexe gureş Bărb Fem te . sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi.

adică a maghiarizării tuturor ronânilor. 3. evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume: 1. zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe. mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi. iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix. . la limba neamului său. Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor. adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban . 90 . adică „Ograda" în limba română. Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek". fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. adică limba maghiară.timpuri. acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor. Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia. satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd. Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc. 2.19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă. . Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi. exemplificând comuna Tileagd. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români. . 4. plus distrugerea de bunuri materiale. în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare. proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare". Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. Autorul Şipoş Orban. în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială.Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei. sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA".-1 Decembrie 1918.opere pag. atât în familie cât şi în afară de aeasta. conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său. au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede. denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare.Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd. 410 şi în continuare). în primele decenii ale secolului al XX-lea.

2005 1910 1930 1948 1956 1966 1977 2002 1992 1995 200 5 .gani 8 — Alţii 53 — 5 — - . baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci 2363 7342 3641 3701 4915 1966 5 82 7 372 2 2 3 1900 Populaţia Tileagdului în anii 1900 . Tileagd 9613181 1479 1703 891 2217 3 5 8 — — Bălaia 288 1136 544 592 1133 3 Călătani 89 230 114 116 230 .2000 . i i pers. de baţi a Total mei mân ghiar mani ei gosp.________________________ Nr.Ro.Fe. MaGerpers. pers.Ger Evr Localitate Nr. pe comună şi satel aparţinătoare Băr.- 91 - - - 10 144 5 Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună Total BărFeŢipers.de Total BărFemei Germ>. baţi 1683 7147 3459 3688 3182 3474 Rom Mag 12 268 17 163 31 La recensământul din 29 decembrie 1930 Recensământul din 25 ianuarie 1948. Ţigani Alţii gosp.Poşolaca 173 621 319 302 66 467 -1 Tilecuş 2941121 553 568 1121 Uilac de 299 982 483 499 124 857 -1 Criş TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 Slovaci Ţ'i.Ma. baţi mei Slovaci gani Români Altii 3 Maghiari 7 4 Germani 115 Evrel 11 7324 3527 3797 3870 3314 Recensământul din anul 1992 pe total comună Ţi gani Alţii Nr. Evrei Siov. de Total BărFegosp.

5459 6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060 7142 7129 .

determinând scăderea sporului natural pe de o parte iar pe de altă parte. stabilă Ortodox Rom. 7-a rel. primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor – Oradea Sectoarele activ % . z.Comerţ 2.Observăm că în perioada anilor 1930 . rmat -ghel p.învăţământ 8.4% 44 .Industrie şi construcţii .. o bună parte plecând în Ungaria şi chiar în Australia. pop. Observăm de asemenea că evreii au dispărut complet. Descreşterea numărului populaţiei după anul 1977 se datorează politicei greşite aplicată în perioada Ceauşistă. pe religii în 2002 Localitatea Nr.4% . Mai observăm tot în această perioadă că numărul populaţiei de etnie maghiară s-a redus considerabil faţă de români. tist Nedeclarat Tileagd 3960 2343 348 12 Bălaia 775 505 2 Călătani 226 176 Poşolaca 396 97 15 1 Tilecuş 906 704 1 Uileac Criş 879 345 66 2 TOTAL 7142 4170 341 16 737 3 - 208 4 345 1294 3 103 379 15 48 18 18 79 100 89 6 44 53 10 5 7 4 193 52 32 319 7 297 758 99 72 32 32 Gruparea populaţiei din Tileagd pe ramuri de activitate.7% 40. cat. conform datelor statistice ale anului 2002.ticos.Adv. este adevărat că nu chiar în mod semnificativ.sănătate şi asist.2% . Populaţia Comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare. populaţia Tileagdului creşte în mod canstant.Grec.5% TOTAL Persoană 797 806 117 170 60 13 2007 100% 39. în această categorie se poate încadra şi descreşterea numărului populaţiei de etnie maghiară.în administraţia locală 0. socială 2. cu toate pierderile cauzate de al II-lea război mondial.Transporturi şi comunicaţii 5.Refo Evan Ba Pen. mii de oameni au căutat ca să fugă în occident. în urma trimiterii lor de către Hortişti la camerele de gazare de la Auschvitz.8% .9% .Agricultură .1992. Alte cat.

în camuna Tileagd se vorbeşte preponderent româneşte. în continuare.0% 17. Tileagd se găseau 3182 români şi 3476 de maghiari.5% 1.Elevi si studenţi 2 .0O/O 1.întreţinuţi de alte persoane 6 . la data redactării acestei lucrări.întreţinuţi din alte surse economice TOTAL persoane Total Din care femei 1225 698 2184 1204 191 28 620 872 55 78 5135 620 384 24 36 2994 % 23. iar papulaţia inactivă este de 5135. populaţia activă din Tileagd este în număr de 2007. dar şi în limba maghiară. cunosc bine limba maghiară şi niciodată nu a constituit un inpediment comunicarea între locuitorii aşezării. în anui 1948 cifrele între etnii se apropia foarte mult. trebuia să facem o remarcă pe baza datelor statistice. rezultate din documentele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică BihorOradea.Conform acestor date. întrucât un număr mare de cetăţeni.Şomeri în căutare de loc de muncă 4 . ca în anul 2002 să rezulte 4783 români şi numai 1658 de maghiari.0% 1. Astfel.9% 42. vom arăta că în anul 1930. pe total comuna.9% 12.2%. » în satele Bălaia. Să mai precizăm că între aceste două etnii care alcătuiesc populaţia Comunei Tileagd. mai ales cei din vârsta a treia. Deci. să vedem ce categorii de persoane cuprinde numărul celor inactivi: Categoria de persoane 1 .întreţinuţi de Stat + alte Organizaţii 7 .Casnice 5 .Pensionari 3 .7% 100% LIMBA VORBITĂ ÎN COMUNA TILEAGD Mai întâi de toate. în procente 71.9% ceea ce afectează foarte mult situaţia economică a comunei şi satelor aparţinătoare. evidenţiind un număr de 3565 ramâni şi 3540 maghiari. reprezentând în procente numai 28. a existat o . Călătani şi Tilecuş se vorbeşte numai în limba română iar în satele Poşolaca şi Uilacul de Criş se vorbeşte preponderent în limba maghiară marea majoritate a populaţiei fiind maghiari de religie Reformată. La această situaţie s-a ajuns datorită încetării activităţii fabricei de cherestea în anul 2001.

lacău la chiriaş „hurdău" la butoi „lângă la flacără. temetău. iar pe de altă parte. nu a renunţat la îmbrăcămintea şi costumele autentice care alcătuiesc zestrea satului pe de o parte. Populaţia satului Tilecuş. fiind aproape identic ca ale orăşenilor. portul popular tradiţional.înţelegere deplină fără ură şovină reciprocă. Cuvintele uzuale. deşi ţinea pasul cu vremea. în mod treptat. etc. portul papular a fost înlocuit cu articole de îmbrăcăminte produse în serie la fabrici. copărşeu. mai ales ţinându-se seama de încercările de asimilare care s-au accentuat după anul 1848. moştenit de la strămoşi s-a păstrat în satul Bălaia. se datorează politicei dezastruoase economice aplicată de guvernanţii noştri. Tileagdul şi Uilacul de Criş încă din secolele XV-XVI au purtat vestimentaţie de orăşeni. între cele doua Războaie mondiale. tezaurul folclorului local. atât în perioada regimului comunist cât şi în ultimii 16 ani. Influenţele limbii maghiare au fost minore. chiar şi de către persoanele mai în vârstă. Cociş la căruţaş. hurdău. încă din perioada Feudalismului şi până în prezent. „cocie" în loc de căruţă. Posolaca. aşa cum le înfăţişează în imagini pe întreaga primă . la scară i se spune „leutră" de la „lejtra". în scurt timp au fost scoase din uz. PORTUL (COSTUMAŢIA) LOCUITORILOR COMUNEI TILEAGD în primele decenii ale Secolului XX. în ceea ce priveşte scăderea substanţială în ultimii 50 de ani la Tileagd a numărului maghiarilor. s-au împrumutat multe cuvinte din limba maghiară ca de exemplu: la fereastră i se spune „oblac" de la „ablak" în limba maghiară. cociş. ca: oblac. dar şi-a păstrat nealterat caracterul ei de limbă romanică cu specific Ardelenesc. ştiindu-se că Tileagdul a fost declarat oraş începând cu anul 1692. lacău. în anii după Marea Unire. iar românul de rând este ospitalier prin moştenire genetică. scoţându-le de la naftalină în zilele festive şi de sărbători anuale. Asemenea exemple sunt foarte multe dar ne oprim aici. pământul românesc. Este normal şi firesc ca în limba de vorbire a localnicilor sub influenţa conducerii Imperiului Austro-Ungar să fi suferit anumite modificări dealungul secolelor. crestul. cocie. politică de sărăcire şi neajunsuri care a determinat să părăsească ţara nu numai maghiarii dar şi mii şi zeci de mii de români. „doască" la scândură. Trebuie să se înţeleagă că Administraţia Statului Român nu a făcut niciodată discriminări şi îngrădiri ale celorlalte naţionalităţi conlocuitore pe. „lămpaş" la felinar. diferenţa constând doar în modul de păstrarea lor. în limba vorbită local de către ţăranii români. cătunul Călătani şi satul Tilecuş.

.

In imaginile ziarului sunt scoase în evidenţă numai sumanele bătrâneşti. Femeile purtau spăcele cu mâneci şi pumnari largi. Pe spaţiul rămas liber printre flori erau cusute o mulţime de ţânţele sclipitoare (paiete). având motive florale cusute pe margine cu fir de mătase roşu. în faţă peste poale se purta a „Zadie" (şort) din catifea de culoare neagră. viaţa se trăia mai intens. mulţumindu-se fiecare cu puţinul pe care îl avea. Fetele şi femeile tinere purtau peste spăcel. Ca îmbrăcăminte intimă. sau poniorcă cum se mai numea. galben şi bleumarin. Atât fetele . înfloraţi cu fir de mătase în mai multe culori. reprezentând margarete sau trandafiri. Pe timp de iarnă nu lipsea nici cojocul din piele de oaie biţoasă.4222 din 30 decembrie 2oo4. fata mare care nu ştia ca să facă aşa ceva nu se putea mărita. Peste cămaşă purtau un labreu (vestă) din stofă neagră. frumos înflorate în faţă. încălţămintea era la ţinuta de sărbătoare în cisme cu tureci lungi sau cu opinci. vopsit în culori roz. Fetele fecioare îşi împleteau părul într-o singură codiţă purtată pe spate. cu hărnicia şi cinstea care î-i caracteriza pe oameni. Câtă muncă şi câtă bătaie da cap pentru ca să te îmbraci frumos!!! în Tilecuş. cu fir de lână fină. V rog să mă credeţi că în acele timpuri. Aceste costumaţii se pot vedea mai bine la pagina FOLCLORULUI unde redăm imagini cu costumele fetelor şi ale băieţilor care au participat la festivitatea „Nuntaşii Bihorului". îşi făcea din codiţă un conciu (coc) cu ajutorul unei aşchii din lemn lustruit. doar aşa dacă avea multe holde de pământ ca zestre de la părinţi. prelucrat de cojacarii din jurul Aleşdului. în sezonul rece îşi înveleau capul cu basmale de culori deschise sau de culoare roşie înflorată numită „cârpă de păr". denumit „haitău"(tot un cuvânt împrumutat din limba maghiară). având legată în capătul cozii o panglica colorată în formă de papion. iar capul şi-1 învelea pe orice anotimp numai cu basma de culoare neagră. reprezentând garoafe. un labreu din barşin negru. populaţia era mai pură mai veselă şi mult mai fericită. La această ţinută bărbaţii mai purtau cămăşi împodobite cu ştafuri (dungi) cu pumnari strânşi şi cu nasturi coloraţi. în loc de furou purtau o fustă scurta şi strâmtă pa sub poalele din cânepă sau din in. După ce se mărita. prin care era introdus acul cu aţa de prindere. rămânând de râsul satului. tot frumos înflorate în relief sau cu „pene tăiate" în diferite modele şi cusute cu multă migală. albastru. cioareci albi de lână şi căciulite negre cu panglici tricolore. având două buzunare mici laterale. Paietele avea o gaură mică la mijloc prin care se făcea fixarea pe pânză cu ajutorul unei mărgele mici colorate. alb şi albastru. încălţămintea purtată era după anotimpuri. cu figuri din pastav roşu şi negru. cu gulere rotunde coborâte pe piept.pagină Cotidianul ziarului „Crişana" Nr. înflorat pe ambele laturi din faţă. Prin acaste semne distinctive se putea cunoaşte de la mare distantă fetele fecioare şi r'emeile tinere căsătorite. croite din 7 (şapte) laţi (coţi).

se ducea acasă şi se întindea mai desfăşurat fiecare mănunchi. creştea doua feluri de cânepă. funcţie de temperatura medie a apei. BĂLAIA ŞI TILECUŞ Incă din secolul al XV-lea. în aceste localităţi. era fixată între patru ţăruşi pentru a nu fi dusă pe „Apa Sâmbetei" dacă ar fi fost precipitaţii care să crească debitul de apă pe vale. în curte până când soarele o usca corespunzător. avem dovezi că în Tilecuş s-a practicat pe scară largă industria casnică. păstrată din generaţie în generaţie dealungul veacurilor. Această unealtă de lucru a fost proprietatea familiei Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş număr de casa 75. aşa cum apare în prezenta carte. adânci de cel puţin 50-60 centimetri. întrucât nu creştea suficient în înălţime pe solurile colinare. Coloana de mănuşi pusă la topit. în anul 1967 a fost ridicată spre păstrare muzeografi Bihoreni ocazie cu care a fost fotografiată.cât şi femeile căsătorite purtau iarna cisme cu tureac larg. moale şi scurt. pe lânqă garduri. apoi dusă la topit în ape stătătoare. se scotea pe malul apei. După topire. în grădină. După cea. principala materie primă pentru industria casnică nu lipsea de pe loturile mici de pământ a fiecărui gospodar. Se dezvolta în condiţii optime numai dacă lotul de pămân unde urma ca să fie însămânţată. cânepa era bine spălată de mucozităţi şi de nămolui cu care a fost acoperită. Din aceleaşi seminţe şi pe acelaşi lot cultivabil. Cânepa de vară care era parte bărbătească şi cânepa de toamnă care germina seminţele pentru .reproducţie. peste şură. mănuşă cu mănuşă. Cânepa. Odată cu Operaţia de polenizare. aşezându-le în formă de piramidă pentru scurgerea apei. 20 centimetri. anul de fabricaţie 1498. Cânepa de vară producea o inflorescenţă cu polen. Se acoperea cu pietriş. inul nu s-a cultivat pentru fibre numai pentru seminţe. sau cu alte greutăţi pentru a rămâne sub apă 10-12 zile. Primăvara-vara şi toamna purtau un anumit gen de pantof negru căruia i se spunea „jumătăţi". în bătaia vântului îşi scutura praful de polen peste capetele cânepei de toamnă care era mai scundă cu cea. a ora de la spălat se încărca în căruţă. era saturat de gunoi ecologic. ÎNDELETNICIRI CASNICE ALE LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI. peste garduri. Martorul de necontestat este o unealtă de lucru denumită „SOCALĂ" pe a cărei roată de învârtire este grevat în mod artistic. pentru a putea fi meliţată. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţe cu care se făcea iluminatul locuinţelor în vechime. La meliţatul cânepei se folosea . în timpul verii se purtau şi sandale în zilele de sărbători iar la lucru se duceu desculţi. cânepa de vară se îngălbenea şi trebuia culeasă în mănunchi nu prea mari şi uscată la soare.

După ce se fierbeau de 2-3 ori până primea culoare albă dorită. dispozitiv care în limbajul lor arhaic se numea „tolonc". se obţinea prin trasul cânepii cu pieptenele. Depenelele aveau două dimensiuni. Tot cu maiul erau bătute poalele şi celelalte ţesături din cânepă care erau supuse la acest procedeu de spălare. Deacurmezişul acestui orificiu se punea o aşchie din lemn de brad. Torsul fuiorului s-a făcut preponderent cu fusul şi numai în cazuri mai rare la furca cu roată. care era procurate din comerţ. apă care se făcea leşie. După acest proces. pentru a nu se încâlci la următoarea : :â de lucru care era urzitul. manoperă la. Fuiorul lung şi subţire din care se torcea urzeala pentru ţesături mai fine. scoasă afară prin orificiu. deasupra jurebiilor se aşeza a pânză de sac care depăşea cu mult diametrul ciubărului. Fuiorul mai scurt de calitatea a Il-a. repetându-se ciclul timp de 4-5 ore. Peste cenuşă se turnau doua găleţi de apă fierbinte. Leşia scursă se încălzea din nou şi se turna peste :enuşă. aşchie care avea legată la mijloc o fâşie din pânză veche de cânepă. care se numea „Căproi". Pentru înălbire. dimensiuni mai mari cu mai multe trepte. îvelitul consta în altă operaţie delicată şi se putea face numai cu participarea iouă sau trei persoane. folosit numai pentru această operaţiune. era trecut prin greabăn. leşia se scurgea prin orificiul „ţoloncului" :ntr-un vas mare de sub ciubăr. erau îndrugaţi obţinându-se din ei fire mai groase care se numeau „canuri" şi erau folosite ca beteală la ţesutul sacilor sau pentru preşuri. jurebiile era puse într-un ciubăr mare care avea una singură gaură prin care se putea introduce degetul mare de la mână. jurebiile erau uscate la soare şi depănate cu ajutorul depenelelor (vârtelniţe). Vom prezenta la sfârşitul'cărţii schema fiecărui : biect de lucru care concura la procesul industriei textile din gospodăriile ţărăneşti :e odinioară. Câlţii care rămâneau între dinţii curbaţi ai pieptănului. jurebiile erau clătite de mai multe ori în apă curată şi bătute cu „maiul" pe un scaun mai mare. care era folosit răşchitorul. folosit pentru beteală. Se aşezau jurebiile de tort în ciubăr. Peste pânză se punea o baniţă de cenuşă rezultată din lemn de esenţă tare. Ciubărul era aşezat pe un scaun confecţionat dintr-un lemn de stejar în formă de „V" cu patru picioare. .meliţa cu o singură limbă. Ghemele din fire trebuia ca să fie bine. Firele toarse erau făcute jurebii. pentru a scoate din ele leşia şi murdăria pe care au acumulat-o în procesul muncii timp ie o săptămână. Depenele mari rentru jurebiile din cânepă şi depenele mici pentru jurebiile din misir şi din bumbac. După ce s-a fixat urzeala pe sulul din spatale războiului. Urzoile erau tot un fel de vârtelniţe dar ceva mai complicate şi de. Trecând printre firele de tort. şi strâns adunate. două apropiate şi două în capetele crăcănate.

sau mai corect spus cu ajutorul acestuia se putea derula pânza ţesută şi. trebuiau ca să fie multilateral dezvoltaţi în aşa fel ca să poată fi de folos la orice lucrare prin care îşi câştigau existenţa. Pentru a putea bloca în stare de încordare pânza la ţesut. având la un capăt grosimea iniţială care se găurea în cruce. cu mare grijă. folosindu-se găurile în cruce despre care am vorbit. începând cu copii de la vârsta de 6-7 ani. Legată fiind cu o sfoară de talpa războiului. firelor în „iţe". trebuia numai ca să te mişti si să întinzi mâna. se introducea prin dispozitivul care se numea „rost" şi se fixa cu un beţişor scurt din lemn. zece centimetri strunjit la dimensiunea găurilor din sul. cu diferenţa că la un capăt avea o porţiune de cea. Sulurile sunt confecţionate din lemn mai gros. avea făcută în el o nişă la mijloc. de la jugul căruţelor trase de animale cornute. Cu acest dispozitiv. erau confecţionate de câtre mai mulţi locuitori ai satului meşteri pricepuţi la prelucrarea lemnului şi o făceau în timpul sezonului rece când lucrările agricole intrau în hibernare. învârtirea sulului din spate la învelit se făcea cu un rasteu din fier. Războaiele de ţesut şi uneltele care concurau la procesul de producerea pânzei. erau din lemn de tufă uscat tăiate la aceiaşi dimensiune şi necesita ca să fie drepte. ca să nu scape nici un fir din rândul stabilit prin „rostoiul" urzoilor. pentru ca roata să fie perfect rotundă. ajutând astfel la învelit cât şi la derulare în timpul ţesutului. Călătani şi Tilecuş. Sulul din faţă. la dimensiunea cât să poată intra prin el pânza. asigurând astfel condiţiile optime pentru ţesut. . toţi membrii familiei. mai era un dispozitiv asemănător cu suveica. Material lemnos se găsea din belşug. Vergelele cu ajutorul cărora se înfăşură urzeala pe sulul din spate. La învelit. se fixa cu o scândurică în care se găseau foarte multe găuri pe toată suprafaţa. pentru a ţine pănza întinsă în timpul ţesutului. Cea mai complicată treabă în tehnica ţesutului era introducerea. unul ţine cu putere urzeala condusă după sulul din faţă. Când operaţia de învelire s-a terminat cât şi în timpul procesului de ţesut. urzeala (firele) se rânduiau pe sul în ordine strictă în care a fost învelită pe urzoi. mai ales atunci când la ţesut se foloseau 4 iţe. sulul care era înfăşurat cu urzeala se bloca cu o prăjină legată cu o sfoară groasă de scheletul războiului. în aşa fel ca să nu cedeze în timpul lucrului folosindu-se treptat acele găuri despre care am arătat că sunt făcute în cruce. iar vitele erau furajate la grajduri. ca în aceiaşi ordine să fie trecute prin Iţe şi prin Spată. după primul război mondial. se găseau în fiecare casă de oameni gospodari din Bălaia. în gospodăriile ţărăneşti bine echilibrate. Taică-meu se pricepea să facă si roţi de căruţă lucrare care cerea cunoştinţe fizico-matematice exacte. Toată această gamă de unelte pentru prelucrarea cânepei.cu ajutorul unei mulţimi de vergele.

O parte din locuitori. în podul casei era un strat de pământ de zece centimetri grosime. Peste grindă. acesta urcându-se în podul casei. datorită ipsei datelor din epocile prefeudale şi epoca Feudală timpurie. Tavanul . fixată la capete :e stâlpi susţinători. înegrite atât de opaiţele cu care se asigura iluminatul seara. în camera dinspre grădină şi în cămara de alimente. folosindu-se materiale de construcţie lemnul care se găsea din belşug. în tindă se afla cuptorul de copt pâine. în decursul timpului. In pod se păstra slănina şi produsele din carne de porc. Am avut prilejul ca să văd în copilărie casă construită în anul 1746. amestecat cu pleavă de grâu şi frământat cu picioarele căinţe de al întinde în formă de cocă moale. care avea o cameră de 6x4 m. Acoperişul era făcut din crăci mai mici de copaci peste care se aşeza un strat gros de paie. (în această casă mi-am trăit eu copilăria). care era cea mai mare. (coridor). Acoperişul casei era făcut din căpriori cu sipci din lemn. Ceea ce s-a reţinut pe cale orală de la strămoşi. cât şi de la fumul Cuptorului pentru încălzire. fără horn de evacuarea fumului. Casa era construită din lemn de stejar. atât locuinţele cât şi adăposturile pentru animale erau construite din chirpici. aşa zis „tragerea la linie". pe dinăuntru şi pe dinafară. care reglementa alinierea caselor. este faptul că în trecutul iepărtat. toate casele aveau la mijloc o tindă din care se intra în camera dinspre uliţă. De regulă. construcţiile de case au :luat. lipiţi cu pământ muiat. seminţe de dovleci şi nuci. Peste scânduri. iar pe vatra netedă se punea produse vegetale la uscat (porumb stiulete. împlinise vereabila vârstă de 192 de ani. o tindă de 3x4 m. Camera dinspre grădină era cu atât mai mică decât prima. în tindă se găsea cuptorul pentru copt pâine. acoperit îniţial cu şindrilă. ierburi sau trestii. puse la afumat. a prilejuit construirea de noi case cu 3 şi cu 4 camere la care nu lipsea tradiţionalul târnat. Scândurile care constituiau tavanul casei aveau culoarea neagră ca smoala. Când a fost demolată şi înlocuită cu altă construcţie mai modernă. Acestea se numeau colibe.ei era construit în felul următor: o grindă dealungul camerei.GOSPODĂRIILE LOCUITORILOR DIN SATELE COMPONENTE ALE COMUNEI TILEAGD Nu este chiar un lucru uşor a descrie evoluţia caselor de locuit. dat de împărăteasa Măria Tereza. Prima serie de construcţii a avut o tindă la intrare din care se intra în camera de locuit. cu cât s-a luat din spaţiul ei pentru cămara de alimente care se aflau paralele. Descrierea unor locuinţe există începând cu secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. Intimatul din luna martie 1773. din metru în metru distanţă alte grinzi în transversal iar pe aceste grinzi erau aşezate muchie lângă muchie scânduri din lemn de stejar cioplite cu securea. atărnate de căpriori. seminţe de floarea soarelui. .

odată cu construcţia casei îşi construia şi pivniţă. având canaturi pe două părţi. După ce s-au epuizat pădurile cu lemne bune de construcţie. turnată din pietriş cu ciment în cofrage. cioplite cu securea şi cu barda în patru feţe. Acestea s-au dovedit a nu fi trainice. Cu alte cuvintea. guliile. în lăzi cu nisip. respective damigenele cu palinca de prune din producţia proprie. morcovii şi pătrunjelul. Cu toată sărăcia lor. ca să faci construcţii trainice din lemn. intrucat isi Aşa arătau gospodăriile şi casele din Tilecuş in perioada dualismului faceau soarecii galerii prin AustroUngar. trebuie ca sa ai solide cunoştinţe de specialitate. s-a trecut la construirea caselor din cărămidă nearsa ( vaioage ) folosindu-se lemnul numai la acoperis. La colţurile casei. având mai multe familii în coşuri din papură. cu intrarea din grădina casei. în care se fixau stâlpii susţinători pe verticală.cei mai buni gospodari. provenite din stejari uriaşi. iar în timpul zilei se încuiau cu alt dispozitiv de închidere care se numea „răscheie" şi care la un capăt avea o limbă. corpul era strunjit şi trecut printr-o gaură făcută în uşorul uşii de la intrarea în casă. declarată monument istoric. De regulă pivniţa era dispusă sub camera mai mică. butoiul cu varză murată şi butoiul cu vin. Incuietoarele la casă erau făcute din lemn în formă de zăvoare care se închideau seara la culcare. bârnele se îmbinau în „chiotori drepte" sau în „coadă de rândunică" pentru a fi cât mai trainice. ţelina. în canaturi se introduceau bârnele care formau pereţii. piatră de râu peste care se aşezau „talpele". poză realizată în anul 1911. Casele construite din lemn aveau temelia din bolovani mari. . Aici se păstrau cartofii. în acestea se săpa gropi mari şi adânci cu dalta. Imaginea îl pereti si cuiburi. reprezintă pe Simuţ Simion şi soţia chitaind sa Saveta. a fost construită în anul 1784 din lemn de gorun şi nu s-a folosit la construcţia ei nici un cui sau scoabă metalică.Biserica de lemn din Tilecuş. această familie se ocupau cu albinăritul.

casele au fost acoperite cu ţigle. covoare persane. toate familiile dispunând de tot felul de ir arate electrice care le uşurează viaţa. grajdul se asemăna cu casa de locuit.A. Cuptoarele de copt pâine au fost scoase din tinda caselor şi reclădite sub un şopron in curte. orz. grâu. având 3 încăperi..C. porumb boabe. care acoperea un perete era prevăzută cu iesle pentru nutreţul animalelor. având o adevărată tentă urbanistică în exterior. pentru o mai bună protejare a materialelor furajere. trifoi. începând cu prima parte a secolului al XlX-lea. la casele vechi fumul urca în pod. din ărămidă arsă şi din materiale B. una în curte şi una în grădină. îşi făceau şură acoperită aproape de grajd. apare hornul.toată noaptea când era linişte în casă. După cum am mai arătat. pentru a nu se produce incendii. atât în comuna Tileagd cât şi în satele componente mai puţin în Bălaia. precum şi toate uneltele de lucru care concurau la practicarea agriculturii.umea „cotră". mobilier modern.în scurt timp după electrificare a urmat . Gospodarii cu mai mare dare de mână. încălzirea camerelor pe timpul friguros se făcea cu sobe de tuciu sau de cărămidă. s-au construit case cu tentă urbanistă. în interior aveau dotate cu parchet. Incepând cu secolui al XlX-lea. colector de fum pentru care. o cameră mică la mijloc. în grădină. repetându-se jperaţia până la acoperiş. rând pe rând au fost electrificate toate localităţile. în locul cuptorului s-a aşezat maşina de gătit pe care se prepara mâncarea. După casa de locuit cea mai importantă construcţie a fost grajdul pentru animale mari şi coteţul pentru porci. apoi cu ţiglă dreptunghiulară care era mai eficientă.. având două porţii mari numite „vrajniţe". Aici se aducea nutreţul din şura aflată în grădină. Administraţia statului Austro-Ungar a încasat impozit pe fum de la posesori. în ultimele decenii ale secolului XX. Din cotră se deschideau două geamuri de scândură către încăperea In care era ieslea. începând cu anul 1965. cu mai multe camere şi cu bucătărie modernă cu două camere de baie faianţate. La oamenii de rând. Au fost construite în ultimul timp chiar şi case cu etaj. la distanţe îndepărtate de celelalte acareturi. prevăzută cu două uşi. Iniţial cu riglă în formă de solzi de peşte. A treia încăpere legată de grajd folosea la depozitarea cerealelor în hambare ca. cât încăpea în ea. aşezate dea curmezişul curţii. fân. Pentru căruţă se construia un şopron în curte. încăperea cea mai mare a grajdului. pentru a nu fi expusă intemperiilor. lucerna sau amestec. încăpere care se r. avea loc şi coptorul pentru copt pâinea. folosindu-se la zidărie un rând de cărămidă arsa şi două rânduri de vaiagă. ovăz. cu plită de fontă. în aşa fel ca pe la fiecare capăt de grajd să se poată intra şi ieşi cu căruţa în grădină. Pe aceste geamuri din cotră se făcea furajarea animalelor cu păioase. Acestui neajuns i s-a găsit soluţia. pe lângă căruţă.

nici una dintre localităţi. lucru care a fost confirmat de către toţi scriitori mai vechi ale Cancelariilor Ungare. care dovedeau că acolo a fost aşezare omenească. Este adevărat că şi localitatea Tileagd a pierdut enorm de mult din puterea economică. cu o populaţie de 4000 locuitori. Pârloage. Czobel Emil. Când se ara pământul pe aceste suprafeţe primăvara sau toamna. derivate din denumirea „TELK" care tradus în limba română înseamnă „OGRAD". nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul „Ograda" în „Telek". Din păcate. ieşeau la iveală o mulţime de cioburi din ceramică. Tilecuşul şi Tilechiul sunt denumiri UNGUREŞTI. La încheierea acestui Capitol ar mai fi ceva de adăugat. adăugându-i toponimicul care şi-l-au dorit. Debreczeni Peter. Gaal Ferencz Crainic Gheorghe. Cei trei scriitori argumentează că populaţia maghiară de la sate folosesc zilnic aceste expresii de telek în vorbirea lor. Szâsz Kalma 1904-1958. Moga Ioan şi Bejan Aurel. Tăoi. Tilecuşul mai are denumiri la multe loturi de pământ ca: Mezărători. Atunci şi cu acel prilej şi-a pierdut Tileagdul titlul de oraş pe care 1-a obţinut începând cu anul 1692. . determinate de mai multe cauze. locul plăşilor l-au luat Raioanele iar locul judeţelor l-au luat Regiunile. Rovina. Prin urmare. Trei scriitori maghiari. pe care le-am amintit. nici măcar comuna de reşedinţă Tileagd. Keresztesi Istvân. In ceea ce priveşte Administraţia teritorială prin reorganizarea făcută de regimul comunist. Notari cercuali în Tileagd au fost începând cu secolul al XVII-lea următorii: Szilâgyi Gydrgy. în Tilecuş nu a locuit nici un ungur dealungul Secolelor. susţin şi argumentează că Tileagdul. Varga Arpâd 1951-1994 şi Kupan Ârpâd în Monografia tileagdului. cu excepţia satului Bălaia şi a cătunului Călătani. Pali Mihaly. în locul Notariatelar Cercuale au luat loc comunele.astfaltarea drumurilor de acces. Dâmbul Rujii. în ungureşte „TELEK". Meghişea. Ungurii după ce s-au instalat în Ardeal. Komâromi Andrâs. şi altele. nu are canalizare şi nici instalaţii de apă potabilă în locuinţe. în măsura în care şi-au încetat activitatea obiectivele industriale şi bancare. scrisă în anul 1996. Pe de altă parte. Roxin Iosif. când se referă la grădina şi la curtea lor de lângă casă. Vatnyi Gyula. Baranca. Râturi. care au rămas cu drumuri pietruite. Toth Daniel. Perfect adevărat numai că domnii scriitori maghiari au scăpat din vedere că Tilecuşul prin anii 1200-1300 când a apărut ca aşezare omenească s-a numit „OGRADA" şi au fost împrejmuite cu gard toate colibele în care au locuit. Talchiţa. oamenii Cancelariilor Ungare nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul românesc „OGRADA". Lăpasturi. denumiri care se ascund în negura vremii şi nu ştie nimeni cine şi când le-a botezat. Şi în zilele noastre a rămas numele de Ograda la o parcelă de pământ al Tilecuşului unde au fost aşezate primele colibe sau bordeie ale urmaşilor daco-romanilor. Lazuri.

constituindu-se r rima comunitate de credincioşi (vezi Faptele Apostolilor cap. potrivit poruncii pe care le-a dat-o Mântuitorul Isus Cristos. unde trăiau pe atunci şi populaţie Traco-getică romanizată. Pavel care 1-a propovăduit pe Isus Cristos şi în Peninsula Balcanică. Noua învăţătură s-a propovăduit în Ierusalim. din Cartea „Faptele Aposto-lilor" (cu relatarea fctailată a celor trei „călătorii misionare" ale sf. II). Biserica creştină ortodoxă ca şi cea Catolică s-au afirmat de la începuturi ca un important factor formativ. Dobrogea de mai târziu. înainte de înălţarea la cer. de a învăţa şi a boteza toate neamurile (Matei Cap. este întâlnită in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Românul. de modelare a oamenilor în spiritul moralei crştine. în anul 46 al erei Creştine.Capitolul VI VIAŢA SPIRITUALĂ . a devenit o provincie aparte. iar mai ales a sfântului apostol Pavel. Pe noi ca Români ne interesează activitatea Sfântului Andrrei care a predicat credinţa crştină în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. numită Scyţia Minor. mai cu seama că unii istorici ai lor ne căutau origineai prin Asia!!! curată ironie. 28 versetul 19). în teritorii învecinate cu Dacia. la început printre iudei. iar în Secolul IV. acest teritoriu a fost cucerit de Ramani şi anexat la provincia Moiesia inferior. aflaţi în ierusalim. Cunoaştem ştiri despre lucrarea misionară a Sfinţilor Apostoli Petru şi Ioan. runoscut în izvoarele antice sub numele de Sciţia. Cercurile Eclesiastice de la Budapesta şiau pus multe întrebări asupra faptului când şi cine a încreştinat poporul român. Sfântul Andrei este cunoscut ca fiind Apostolul geto-dacilor (sciţilor). atunci când Duhul Sfânt . sfinţii apostoli şi-au început rropovăduirea credinţei creştine şi în „lumea păgână".în chipul unor limbi de foc.. apoi în alte oraşe ale ţării sfinte. mort în cursul persecuţiei Împăratului Decius (249-251). apare în istoria bisericească a .Secolul I. întemeierea Bisericii creştine a avut loc la „Cincizecime". iar in anul 279. în timpul lui Diocliţian. s-a coborât asupra sfinţilor Apostoli. Tradiţia privitoare la această predică „Apostolică" în Scyţia. Din deceniul al cincilea .BISERICA Când este vorba despre credinţa religioasă ne place ca să spunem că poporul Român s-a născut creştin. Au fost Botezate atunci aproximativ 3000 de suflete.

Crişana şi Maramureş. Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni reiase că şi Sciţii au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (Cap. . fără teamă de a greşi. 3 Vers. s-a născut creştin. 11-30). Zona în care se află comuna Tileagd cu satele aparţinătoare. Există de exemplu câteva colinde şi creiaţii folclorice dobrogene şi din stânga Prutului. Biserica s-a afirmat din cele mai vechi timpuri ca un important factor formativ. Iată dar unde sa pot găsi rădăcinile credinţei creştine ale poporului român. Acest teritoriu. Bizanţului spre Nord (Florin Dudas opere pag.Episcopului Eusebiu de Cezarea Palestinei. teritoriu ce a avut legături tradiţionale şi neîntrerupte cu Bizanţul. în sprijinul evanghelizării acestui teritoriu de către Sfântul Andrei. „Apa sfântului" sau „Peştera sfântului Andrei". Câteva toponimice confirmă acelaşi lucru: „Pârâiaşul sfântului Andrei". de structuri a ralaţiilor interumane. Manuscrise româneşti madievale din Crisia 1986 pag. a fost construită în anul 1507 şi este cea mai veche construcţie din localitatea Tileagd. de modelare a comportamentului oamenilor în spiritul m oralei creştine. Aceste legături au fost invocate în secolul al X-lea de către „ducela" Menumorut. iar în secolul al XlII-lea chiar de către Statul Papal (Florin Dudas. care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. că odată cu formarea sa ca popor. Fără îndoială că Sfântul Andrei nu s-a limitat numai la predicarea Evangheliei şi la botezul celor pe care i-a adus la Cristos dintre geto-daci şi grecii din coloniile întemeiate pe tărâmul Mării Negre (Pontul Euxin). în spiritul înaltei morale şi de păstrare a fiinţei noastre naţionale. a reprezentat unul din coridoarele importante de penetrare ale Biserica Reformată din Tileagd. se pot invoca şi câteva mărturii indirecte. declarată monument istoric. în apropierea graniţei Româno-Bulgară). în cadrul grupurilor micro şi macro sociale. alături de Banat şi Maramureş constituiau teritoriul românesc din Vestul Transilvaniei. despre care se poate afirma. a făcut parte din Ţara Crişurilor care. Banat. 16). (peştera se poate vedea şi astăzi în hotarul comunei Ion Corvin.11). care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog Grigen din Alexandria (decedat în 254).

în timp ce limba de cult şi de cultură a Statului Feudal maghiar. Vorbind despre Viaţa spirituală a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare vom arăta pe baza documentelor vechi de arhivă că începând cu anul 1256. iar Tilecuşul numai în anul 1552. au adus cu ei această Această placă tombală. Placa a fost aşezată în memoria fostului grof TELEGDI JOZSEF PROPRIETARUL COMUNEI TILEAGD şi a satului Uileacul de Criş spre veşnică amintire şi pomenire. Botean şi Tilecuş. Sibolciu Poşolaca. a fost limba latină. care a adoptat catolicismul. 114 . cu hramul „Sfântului Ferencz". ldementul românesc a existat în tot cuprinsul judeţului Bihor respective credinţa Creştin . odată. precum si pe acela de Preşedinte al C o m u n i t ă ţ i i Ecumenice Reformate din Tileagd. Prin conjucturi hotărâte de istorie şi în particular de Cancelariile Administratei Ungare. limba de cult a populaţiei autohtone de rit ortodox. ca peste tot în teritoriile locuite de români. deşi din documentele aceloraşi Cancelarii rezultă că în secolul al XVI-lea. a fost cea Greacă. Tilechiu.Ortodoxă. comuna Tileagd. 1283 şi 1291. Sacadat. se află din anul 1916 pe un perete din interiorul Bisericii Reformate a Tileagdului construită în anul -1507 declarată Monument Istoric. de pe meleagurile Vestice deci şi în zona în care se află comuna Tileagd. scrisă cu litere gotice. au fost atestate documentar în anii: 1256. Ca urmare a exsistenţei şi continuităţii Dacilor Liberi în judeţul Bihor încă din Epoca Romană. Prima biserică catolică din Tileagd a fost construită în anul 1335 de către groful Pázmány Péter. Având în vedere faptul că statul Feudal Ungar a adoptat şi şi-a însuşit credinţa Romano-Catolică. Se înţelege ie la sine că populaţia acestor localităţi aparţinea unui cult religios. timp de mai multe veacuri. Această personalitate a fost jurist. în spaţiul acestor localităţi au existat dealungul secolelor Două Religii: Ortodoxă şi Romano-catolică. cu migrările pe teritoriile altor state. a deţinut un post de deputat în parlamentul Ungariei. moşiile familiei Csanăd din Tileagd se întindeau pe raza satelar Borşa. satul Uilacul de Criş şi Posolaca. Şuncuiuş Dobricioneşti. iupă care a urmat cea slavonă.In Evul Mediu.

Cu toate acestea. Această biserică a suferit transformări importante în anii: 1729. Telegdi Mihâly a rămas în credinţa 115 . iar spre vest are un turn înalt. de sub stratul de tencuială au fost scoase la iveală. 1793. şi care nu respectă axul navei. fresce deosebit de frumoase şi valoroase. atât în interior cât şi în exterior. care şi-au adus o importantă contribuţie la viaţa spirituală a localităţii. zidurile sunt susţinute de contraforturi şi străbătute de ferestre terminale în arcuri ogivale. cu tendinţa de asimilare a elementului ortodox român şi atragerea acestuia la catolicism. provocate de Episcopul de Oradea în a cărei competenţă Eclistiastică cădea aceste teritorii. aşa cum am mai arătat. o armată întreagă de grofi şi moşieri. în exterior. Drept urmare. Episcopul Ferencz Csanâd a iniţiat construirea mai multor biserici. Biserica a fost construită în stil gotic. planul dreptunghiular cuprinde o singură navă. nava este acoperită cu o boltă semicilindrică iar absida cu o boltă instelată pe ogive. Fratele său. care nu a existat până atunci. terminată spre răsărit cu o absidă poligonală. în anul 1729 au fost efectuate modificările cele mai mari. în anul 1891. Incepând cu anul 1420. cu reparaţiile şi modificările care i s-au adus. în Tileagd au adoptat aceasta nouă credinţă mai mulţi demnitari printre care şi groful Telegdi Miklos.credinţă. în anul 1501 s-a împotrivit cu severitate contra acestor mişcări neobişnuite. mai îngustă. adoptând o credinţă nouă în anul 1557. Aşa de exemplu. considerându-se în faţa bisericii că a săvârşit un foarte mare păcat. autorul construcţiei acestei biserici. demnitari de Stat Episcopi. Pe peretele sudic din interior se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi şi câteva picturi vechi. biserică care. au început Reformaţia Credinţei Evanghelice.1803. fiind cea mai veche construcţie din Tileagd şi declarată Monument Istoric. Pe cealaltă parte se găseşte o statuie din marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Kalvin Zwingli şi alţi reformatori. Aşa cum ne este cunoscut din Capitolul „evenimentelor istorice" Tileagdul a avut dealungul secolelor personaje deosebite. în interior. Loialitatea faţă de împărat şi faţă de Biserică au fost pe pământul Ungariei principii de bază. începând cu anul 1335. în comuna Tileagd au existat aceste două religii. 1891 şi 1903. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. împăratul Ungariei Uylâszlo. Groful Telegdi Istvan a construit în anul 1507 o biserică catolică pentru călugării Franciscani. în anul 1561 a fost expropriat de avere pentru infidelitate faţă de soţie şi familie. Groful Telegdi Istvăn. a dăinuit pănâ în zilele noastre. ocazie cu care au fost înlăturate majoritatea elementelor gotice. Mişcarea Evanghelică a produs nelinişte şi turbulenţă pe teritoriile Văii Crişului Repede. ideile lui Luther. pe lângă exploatarea cruntă a iobagilor care le lucrau moşiile.

în anul 1614 a venit în vizită de wsspsmmaamm-. mai puţin cunoscută în acele timpuri. In aceste circumstanţe. soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea care. Posibil că a făcut infarct cardiac. Prin drepturile lor de moştenire. la 22 de ani după reformaţie şi a fost înmormântat în Cripta familiei Telegdi din curtea actualei Biserici Reformate din Tileagd. fără să acuze dureri. 116 . Groful Telegdi Miklós. Telegdi Miklós a avut atâta putere de convingere în discursurile lui încât. Baronul Telegdi Miklós. boală cauzatoare de moarte. în vara anului 1614 a făcut o vizită de plăcere la rudele din familia Telegdi. groful Telegdi Mihăly şi groful Telegdi Miklós. vasele sfinte ale Mănăstirei şi toate obiectele de cult care au fost estimate la suma de 1. Statuia contesei Hagymăsi Margit a rezistat peste secole. din Uilacul de Criş şi Poşolaca l-au urmat. decedând în câteva minute. cei doi fraţi. După reformaţie. în acel an 1561. Contesa Hagymăsi Margit soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea.avută. în baza legislaţiei de atunci. aproape toată populaţia Tileagdului de etnie maghiară. s-a redus în mod considerabil numărul credincioşilor de Rit Catolic în Tileagd. sumă care constituia pe vremea aceea o avere considerabilă. adoptând această credinţă Reformată până în anul 1561. aflat în curtea Bisericii Reformate Monumentul Istoric de azi. Biserica construită din anul 1507. Coincidenţă sau nu. în timpul vizitei a făcut infarct cardiac şi a decedat. a decedat în anul 1583. era proprietate grofului Telegdi Mihăly. putând fi văzută şi astăzi într-un mic parc al Tileagdului. Contesa Hagymăsi Margit. Tot aici a fost înmormântată cu mari onoruri.200 (una mie două sute) foriţi. Romano-Catolică. tocmai când reformaţii aveau nevoie de ea. au împărţit între ei toate bijuteriile de familie. podoabele din aur. Tileagdul acelor vremuri avea o aşa cotaţie în rândul aşezărilor Bihorene încât s-a căzut de acord ca marea contesă să fie înmormântată în CAVOUL familiei Telegdi. Ordinul călugărilor Franciscani au părăsit mănăstirea catolică. fost episcop de Pécs. vrea biserica mare pentru numărul numărul mare de credincioşi reformaţi. în mod spontan i s-a făcut rău.-plăcere la rudele din familia Telegdi.

dar numărul lor a continuat să crească. numărul evreilor a crescut în mod continuu. după cum urmează: Rabini: Ordentlich Gerson. în anul 1845. românii şi maghiarii din Tileagd au trăit amestecaţi. Farkas Ignácz. Ocupaţia de bază ale acestei comunităţi a fost Comerţul şi Afacerile. când a apărut Comunitatea evreiască. în 1890 au fost 363. Despre Credinţa Ortodoxă s-a vorbit în documentele de arhivă că a existat în anul 1341. Friedmann Iosif. Pe post de Şoacter a fost numit Doneberg Moor.Cluj şi după intrarea în procesul de producţie a mai multor fabrici nou înfiinţate. în 1880 au fost 241. BISERICA ORTODOXĂ Aşa după cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. Winkler Marton. de ortodocşi. Printre ortodoxi s-au aflat mulţi oameni care erau în legătură cu comercianţii evrei. pentru preoţii care îi erau apropiaţi. în anul 1851 erau în Tileagd 239. Această religie a fost recunoscută începând cu anul 1791. în Tileagd au conveţuit 3 religii diferite la care sa adăugat şi a 4-a începând cu anul 1845. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o Sinagogă (casă de rugăciune) „AVIA". După darea în folosinţă a Căii Ferate pe relaţia Oradea .Groful Telegdi Mihaly şi-a mai ţinut dreptul de proprietate asupra bisericii până în anul 1571. iar în anul 1900 au ajuns la 304 persoane. conducerea bisericii Reformate a încheiat o înţelegere scrisă cu Biserica Ortodoxă. în anul 1931. administrator Féchete Florian. fiind iobagi şi unii şi alţii. prin care se angaja ca să execute o lucrare la Biserica din piatră pentru a o putea folosi Biserica au preluat-o ortodoxi în anul 1869. Lindenfeld Márton. Organizator iiszterreicher Eda. După reformaţie. în anul 1851 la 200 persoane în 1890 au fost 212 persoane. Nu au avut şcoală cu limbă de predare în Ebraica. membrii Meşter Gheorghe Lala loan şi alţii. fără a avea biserică sau alt lăcaş de cult pentru rugăciune. pe moşiile marei Familii Csanád de prin anii 1002-1050. casier Molnar Hermán membrii în comitet au fost aleşi: Krausz Mihály. Foarte puţini din rândurile evreilor s-au ocupat şi cu alte îndeletniciri. Cel mai mare număr de evrei în Tileagd a fost de 325 persoane la 241 de familii. în anul 1934 şi-au schimbat Rabinul şi întreaga conducere a comunităţii. în anul 1900 au fost 534. La început au fost 24 de familii. Fischman Iosef şi Müller Ianü. Glük Erno. Rosenfeld Lajos şi Schvartz Moór. copiii lor frecventând cursurile Şcolii de Stat în limba maghiară din localitate. Din partea Bisericii Ortodoxe a fost preotul Bogdan Petru. Inainte de primul 117 . La aceştia s-au mai adăugat câteva familii care au venit de pe Valea Aştileului. lângă Biserica ortodoxa.

numărul ortodocşilor a ajuns la cifra de 775 suflete. şi biserica ortodoxă a primit o bucată de pământ pentru folosinţă. La Recensământul făcut de către Biserica Romano-catolică în anul 1931 s-a stabilit că în Tileagd erau numai 470 de ortodocşi. a fost necesar ca să fie renovată biserica şi tot atunci a fost înzestrată cu clopote. Enoriaşii Bisericii Ortodoxe din Tileagd s-au dovedit a fi evlavioşi. buni creştini. Cu ocazia Reformei agrare din Tileagd. au mai apărut în Tileagd alte două Religii. în anul 1716 s-a 118 . în anul 1932. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ După degringolada produsă de Reformaţie. la Parohia Bisericii Ortodoxe din Tileagd au slujit următorii preoţi: Bogdan Petru. Este vorba de Biserica Baptistă cu un număr de 297 credincioşi şi Biserica Penticostală cu un număr de 758 suflete. pe care am ţinut să o prezentăm cu o fotografie în prezenta lucrare. numărul lor scăzut. Lăpuştan \ asile. După primul război mondial şi în mod deosebit după cel de al IIlea război mondial.război mondial au ajuns la 600 de suflete. casierul Musca Alexandru şi Biserica Ortodoxă din Tileagd membrii Comitetului Bisericesc. Până la următorul Recensământ. unul mai mare şi unul mai mic. Fiind şi preot RomanoCatolic. începând cu anul 1842. După război. au rămas fără biserică. iubitori de Dumnezeu şi de aproapele lor. Persoana a fost construită în anul 1846 asupra căruia au căzut cele mai multe responsabilităţi şi de care a depins reuşita lucrărilor a fost Iile Florian. Contabilul Costean Gheorghe. Popovici Simion şi Munteanu Alexandru. a căror sunete se îmbină armonios. Aceştia din urmă au reuşit să-şi construiască o frumoasă casă de rugăciune. Cu aceste completări şi cu renovarea bisericii Ortodoxe s-a ocupat primarul interimar Iile Florian. Groful Bărâny Miklos a posedat în Tileagd un castel şi o capelă ( biserică) lângă proprietatea sa personala. numărul redus de credincioşi Romano-catolici din Tileagd.

astfel ca în anul 1759 a rămas fără turn. din 1782-1788 Káksár János. In timpul primului război mondial. în anul 1730 au fost instalate două clopote. din 1789-1803 Nagy Gyorgy. Aceste clopote au fost procurate din Germania şi au costat 200. Abia în anul 1926 au fost aduse şi istalate alte trei clopote din care: primul ara 634 kg. din 1758-1762 Farkas László. din 1903-1911 Kovács József. al doilea 356 kg şi al treilea 258 kg. din 1870-1883 Németh Pal din 1883-1885 Szamossy Viktor. încă începând cu anul 1463. Preoţii care au slujit dealungul timpului la Biserica Romano-Catolică din Tileagd au fost următorii: Din 1736-1758 Szalkoy Istvăn. din 1807-1813 Koteles Ferencz. unul de 600 kg şi al doilea de 300 kg. din 1857-1870 Szabó László. din 1813-1828 Turay Pal. în care au fost instalate alte două clopote mai mari. din 1788-1789 Sipos István. din 1828-1831 Kubovics. armata Austro-Ungară a devalizat Biserica Romano-Catolică de cele două clopote şi de orgă. Pe lângă Biserica Romano-Catolică din Tileagd a funcţionat o şcoală de mare prestigiu. In anul 1864. fiind ridicate pentru a face din ele muniţie de război. In anul 1890. la data de 23 octombrie 1864. din 1763-1780 Baricsi Bálint. din 1803-1807 Pataki Soma. din cărămidă cu mortar de ciment. din 1923-1925 Somogyi Antal.mutat în Tileagd. Turnul din lemn nu a rezistat mult timp greutăţii celor două clopote. biserica a fost din nou reparată şi tencuită plus zugrăvită. Costurile acestei lucrări au fost suportate de enoriaşul grof Haller Ferencz. continuându-şi activitatea Ecumenică pentru credincioşii din circumscripţie. După anul 1933 a fost Orbán Péter. în locul turnului de lemn s-a construit un alt turn rezistent. doamna Carolina. din 1885-1903 Nevery Aurel. în turnul de lemn pe care îl avea. cheltuiala acestor Biserica Romano-Catolică din Tileagd datează din anul 1716 lucrări fiind suportată de naşa grofului Haller Ferencz. construită de moşierul Nagy Mihály. când era preot la Biserică. din 1780-1782 Patay József. din 1911-1923 Besser Hugo. care .000 lei în banii de atunci. unul în greutate de 150 kg şi al 2-lea de 80 kg. La această Biserică. în anul 1928 a necesitat ca să i se facă din nou reparaţia generală când era preot paroh Kajaba Laszló. Szabó László. având 12 metri înălţime. Antal din 1831-1857 Salamon Ádám. din 1925-1933 Kajab László.

construită în anul 1805.ulterior s-a dovedit a fi prea mică şi degradată. După terminarea studiilor şi reîntoarcerea la moşii în comuna Tileagd. care a funcţionat pe lângă Biserica Romano-Catolica începând cu anul 1463. Benedek şi Miklós din familia Csanád (Telegdi). matematică şi religie. învăţător a fost Ilosvai István. Invăţătorii care au predat la şcoala patronată de către Biserica RomanoCatolică sunt cunoscuţi următorii: Vágner Soma. în urma acestei ordonanţe. Scris şi Religie. Tiner Iosif. tot în anul 1759 a funcţionat o şcoală cu 8 elevi având teme de învăţământ Citire. în Tileagd a funcţionat o şcoală începând cu anul 1759 cu limba de predare maghiară pentru 8 elevi romano-catolici. având ca materii de studiu scrisul cititul şi religia. Nyilgész Iosif şi Domokos Eugen. Szabó János. prof. In satul Uilacul de Criş. după 433 ani de existenţă şi funcţionare a fost demolata şi s-a construit alta în locul ei. Comunist. Csáki Mihály. care a funcţionat până la Reforma învăţământului da către Regimul. unde a început culturalizarea tineretului prin şcoli. Tot pe lângă Biserica Romano-Catolică a mai funcţionat a doua şcoală. Ştefan Iosif. Casa de rugăciune credincioşilor Penticostali. Tangenţial se aminteşte în documentele de arhivă că grofii Telegdi Miklós şi Telegdi Mihály. în anul 1561 au construit o şcoală. învăţător a fost Kovăcs János. Stéger Géza. a DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN COMUNA TILEAGD Tileagdul a fost printre primele localităţi din judeţul Bihor. In anul 1759. Din alte surse de informara am aflat că în Tileagd a existat o şcoală înainte de Reformaţie. au urmat studii universitare la Viena. dar numai pentru fiii şi fiicele familiilor de grofi şi demnitari. a fost Csanád Sándor. In anul 1893. împărăteasa Măria Tereza a ordonat înfiinţarea de şcoli confesionale la sate. având ca materie de studiu Citire scris. Tot începând cu acelaşi an a funcţionat o şcoală cu 45 de elevi de religie Reformată. aceştia au încercat ca să-i convingă pe ceilalţi membrii ai mari familii de moşieri că este imperios necesar să urmeze ceva şcoli fiecare şi să se instruiască prin culturalizare. începând cu anul 1471. în Poşoloaca 120 .

4 h Fizică 2 h Istorie 2 h Muzică L. 2 h Desen Tehn 2 h Limb. 3 h Fizică 3 h Desen 2 h Muzică Limb. rom. Rel ref. R. 3 h Rel.-cat. învăţământul cu limba de predare maghiară a fost după um urmează: Profesori Baka Jănos Facsar Gyula Prest Ùjlak MATERIILE CE S-AU PREDAT PE CLASE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CI. magh. lat. L. In documentele de arhivă privind perioadele anilor 1857-1871. Dr. 2 h Istorie 2 h Desen 2 h Dirigenţie 2 h Matemat. 4 h Rel. a H-a CI. 3 h L. 3 h Rel. 4 h Relig. învăţător a fost Kozări Jănos. Orto. 2 h Dirigenţie Istorie L. la 5 ani după revoluţie. franc. a IV-a Rel. Invăţământul confesional la sat a luat fiinţă după Revoluţia Burghezomoşierească din anul 1848. lat. 2 h Matemat. Ref. h Dirigenţie Gligor Ioan Lovăsz Róza Fizică 3 h Desen 2 h Desen geogr. 2 h ref. teh. 4 h Sport L. ref. r. 2 h Limb. când au fost puşi în libertate iobagi. maghiară Istorie Molnâr L. 3 h L. I-a CI. rom. Muzică L. având ca materie de studiu Scrisul şi Religia. magh. R. 4 h Rel. civic Agricultură Lajos civic Szolnoki Desen 2 h Sport Desen Sport Desen Sport Margit Igienă Desen Igienă Luc. a Hl-a CI. Istorie Seregi Istorie 2 h înv. framc. Carol magh. 2 h Rel. 2 h Matemat. Desen teh. 2 h Rel. 4 h Sport L.-Cat. R.-Cat. 2 h Rel. rom 3 h Matemat. Igienă Igienă Gaborjân József Igienă . 3 h L. Dirigenţie mână Desen teh. ref. 3 h Dirig. 2 h Istorie 2 h Istorie 3h Desen Sport L.a apărut prima scoală confesională în anul 1755 cu 12 elevi. franc. înv. magh.-Cat. rom. 4 h Sport L. 2 preot ref. în Tileagd au fost puşi în libertate 285 de iobagi în anul 1853. franc. 2 h Fizică 2 h Desen teh.

T I L E A G D . Angela.Hasan Atanasia. delegat al Ministerului învăţământului şi Educaţiei din Bucureşti. Franceză şi Desen. . dovedeşte că în oraşul reşedint d e Plasă Tileagd. . în data de 14 iunie 1935 mi-am susţinut şi mi-am luat examenul de 7 clase primare. care a predat Limba Franceză şi Limba Română. L. 1 din centrul comunei. de fosta -------------. la care. cu clasele V-VIII. începând cu anul 1919 în Tileagd pe lângă şcolile întreţinute de către Bisericile Reformate şi Romano-Catolică. Română şi Desen 5. La gimnaziu. după anul 1944.a predat. preşedintele comisiei de Examinare fiind Andrei Sorescu. mai ales la Gimnaziul cu Limbă de predare maghiară.Tătaru Sultana .Bucureanu Cornelia . ora HUO in sala festivii a primăriei Tileagd. profesor de L. profesor de Educaţie Fizică La organizarea învăţământului în limba Română.Rafinărie de petrol Bihar-Szilagyi. aduşi din Ungaria când s-au retras armatele hortiste şi germane.Gligor loan . având scopuri caritabile. 2 cu limba de predare Română a funcţionat aproape de Gara CFR. C O M I T E T U I .preot . toate cadrele didactice au fost de etnie maghiară. imediat după terminarea celui de al II-lea Război Mondial se organizau săptămânal cu caracter cultural. s-au înapoiat şi aceştia în vechea lor patrie .în decursul anilor 1945-1948. Tot în perioada 1945-1948 a funcţionat Gimnaziul Unic Mixt de Stat. P. profesora titulară de Istorie. 2. avându-1 director pe profesorul Iorgu M. P. .Ungaria. în anul 1945 au fost înscrise 70 de elevi.profesor titular de Matematică 3. Limba Română şi Limba Latină 4.profesor titular de Anatomie şi Igienă 6. .. au mai funcţionat doua şcoli cu Limbă de predare română. Au mai predat la acest Gimnaziu şi Vlad V. doctorul Gaborján József a predat şi Limba Rusă. | BILET DE ONOMIE la petrecerea ce va avea loc In ziua de 22 Februarie l'MS. . ca titular de catedră. tf.Butici M. . Grigore. Este vorba de şcoala primară Nr. s-a simţit mare lipsă de învăţători şi profesori.Bucureanu Graţian. vis-a-vis. înainte de al II-lea Război mondial. \ ^arít^ ^ i M a l ^^dUl^ a ^ .■—------. întrucât în perioada 1940-1944.Popescu Dumitru . cu limbă de prădare maghiară. Şcoala Nr. . profesor de Desen şi de lucru manual 8. . loan. Acest „Bilet de Onoare" din anul 1948.titular la îndeletniciri practice 7.

Viaţa nu a stat şi nu stă în loc. profesori şi învăţători titulari. prin munca politică de masă" controlată de politruci. în cadrul comunei Tileagd a mai funcţionat o şcoală ajutătoare pentru copiii cu deficienţe fizice locomotoare şi de comportament. Până unde poate merge ticăloşia omenească. total ateistă şi de spălare a creierelor. fiind vorba de „Răspândirea culturii Socialiste. în frunte cu justiţia care ne-a făcut de râsul celorlalte popoare Europene. a mai făcut şi ceva lucruri bune. Pe lângă aceste activităţi şcolare. în timpul lor liber frecventau căminele culturale. următoarele date privind învăţământul din comuna Tileagd inclusiv satele aparţinătoare. Numărul populaţiei şi a copiilor a crescut de la an Ia an. s-a încercat să se revină la valorile morale. După căderea comunismului. în anii 1964-1965 s-a construit în Tileagd o şcoală modernă cu 8 săli de clasă. La a acest proces de învăţământ au predat un număr de 60 cadre didactice. utilate şi înzestrate cu mobilier nou adecvat. sală profesorală. iar supravieţuitorii sunt obligaţi ca să ţină pasul cu ea. laborator. tradiţionale de altă dată. de educaţia cărora se ocupau 13 educatoare. Au fost organizate şi cursuri fără frecvenţă pentru adulţii care nu şi-au putut face şcoala la vremea potrivită. regimurile de viaţă s-au schimbat iar odată cu acestea s-au schimbat şi structurile administrativ-teritoriale care au influenţat şi procesul de învăţământ. tinerii. se prezintă astfel: . Sub acest regim. In perioada Regimului comunist pe lângă ideologia sa malefică pe care a promovat-o. mai de voie mai din obligaţiile sistemului. Invăţământul preşcolar era organizat în 9 grădiniţe cu peste 400 de copii. cancelarie şi grup sanitar. dintre care 21 profesori. cuprinzând 940 de elevi din care: 545 în învăţământul primar şi 395 la învăţământul gimnazial. Şcoala ajutătoare a posedat şi un internat pentru cazarea şi asigurarea celorlalte necesităţi de supravieţuire ale acestor copii. însă cu succes mai puţin spectaculoase noii guvernanţi din ultimii 15 ani au avut mai mult grija de interesele lor personale. care au avut prioritate înaintea celei mai necesare instituţii într-un Stat de drept . Până în anul 1989. anual fiind cuprinşi la această formă de învăţământ câte 30-40 de cursanţi cu rezultate pozitive. Păcat parcă le-a luat Dumnezeu sau dracul minţile.Instituţia învăţământului. 13 învăţători şi 2 maiştri. La data respectivă. Conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică în cursul pregătirii materialului pentru această carte. bibliotecă. care are menirea să formeze viitorii oameni ai naţiunii. în care au fost şcolarizaţi un număr de 163 copii aduşi din tot cuprinsul judeţului iar cu pregătirea şi educarea acestora se ocupau un număr de 36 cadre didactice. pe raza comunei funcţionau un număr de 9 şcoli generale.

persoane 1005 .Unităţi de învăţământ .persoane 128 .Administraţie locală 13 . 1099.număr total 14 .Ateliere şcolare 2 .Şcoli din înv. gimnazial şi profesional 109 Baza materială a învăţământului .Locuinţe existente 2574 .Elevi înscrişi . Trandafirilor nr.Suprafaţa locuibilă .La înv.La învăţământ preşcolar 11 .Copii înscrişi la grădiniţe 249 . primar.Populaţie Şcolară.Sănătate şi asistenţă socială .Grădiniţe de copii 6 . are două corpuri de clădiri cu câte 8 săli de clasă fiecare şi cu un laborator.persoane 60 .Laboratoare şcolare 3 .metri pătraţi 99600 din care: cu 69 săli de clasă din care: din care: Şcoala generală cu clasele I—VIII. primar şi gimnazial 8 .săli de clasă69 . total persoane 1254 .Personal didactic . din str. 124 .

La aceste două clădiri lipsesc grupurile sanitare la nivel civilizat cu care să se poată intra în Europa. functioneaza la parametrii Europeni din toate punctele de vedere. profesori şi învăţători titulari. amplasată pe strada Bistricioarei Nr. tot pentru clasele I—VIII. Nu au nici un fel de instalaţii de apă iar încălzirea pe timp de iarnă se face cu sobe de teracotă. funcţionează o altă şcoală cu 41 de elevi în clasele I— IV. la care frecventează cursurile un număr de 130 elevi. are coşurile de fum aparente crăpate. 116 . 356 are 8 săli de clasă. Mai există o şcoală cu 8 săli de clase. existând pericolul de a se dărâma. Clădirea mai veche. instruiţi de 8 cadre didactice. Scoala ajutatoare sau scoala speciala cum i se spune in prezent. în cazul unei tornade. când s-au făcut ultimele investigaţii pentru încheierea monografiei comunei. Una din cele două clădiri are şi laborator cu instrumente de lucru adecvate. 356.La data de 6 iunie 2005. Aceasta scoala a fost adusa in Şcoala cu clasele I-IV din strada Bistricioarei nr. In anul şcolar 2004/2005. la aceste şcoli cu clasele I—VIII îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ 340 de elevi. 1099 sunt două corpuri de clădiri în aceeaşi curte cu câte 8 săli de clasă fiecare. Tileagd. situaţia învăţământului în comună se prezenta după cum urmează: Pe strada Trandafirilor Nr. în cartierul Gării CFR. având 3 învăţători. având 30 de cadre didactice.

Şcoala specială mai are în dotare un microbus cu 16 locuri. . Clădirea are instalaţie de apă. Direcţia pentru protecţia copilului a văduvit şcoala de cantină şi de internatul copiilor. camere de baie faianţate. la data de 15 septembrie 1995. încălzire centrală în dormitoare şi în sălile de clasă. mijloc de transport cu care sunt duşi copii în excursii prin rotaţie. instalaţii de apă. Regret că timpul care l-am avut la dispoziţie între două autobuse. canalizare. dotată cu instalaţii şi confort la nivel European. în prezent. ţinându-se cont de acomodarea copiilor la aceste paralelisme. ordine şi curăţenie ddesăvârşită. Şcoala Specială. In anul 1975-1976 a fost construită clădirea în care funcţionează această şcoală specială. un personal instructiv de înaltă probitate profesională. cu difîcienţe de comportament. faianţe şi un parc mare recreiativ pentru elevi.Tileagd de la Nucet. cu capacitate de cazare pentru 250 de locuri. nu mi-a permis ca să iau legătura şi cu Conducerea Instituţiei de Protecţie a Copilului. Personal consider că nu a fost o măsură suficient de bine gânditit. Incepând cu anul 2000. are canalizare. Directoarea şcolii fiind doamna profesoară Silvia Ficuţ. grupuri sanitare. Iniţial a fost instalată într-o clădire veche. încălzire centrală. cadrele şcoalei ocupându-se numai de procesul instructiv-educativ. grupuri sanitare moderne. aici se găsesc 115 copii internaţi. clădită prin secolul al XlII-lea şi declarată monument istoric. având 14 săli de clasă şi o capacitate de internat pentru 250 de locuri.

la care frecventează 260 de învăţăcei. Poşolaca 1291. de întrebările ce mi s-a pus cu mult discernământ. se cultiva un soi de grâu fără mustpţi. De altfel.La data vizitei mele. aşa cum reiese din anumite documentaţii ale acelor vremuri. populaţia din acaste localităţi ducea viaţă sedentară. Călătorul turc Elvira Celebi arăta că în anii ocupaţiei otomane (1660-1692) în jurul Oradiei. în trecutul îndepărtat. Am rămas plăcut impresionat atât de ţinuta lor vestimentară curat îngrijită. pe primul loc aflându-se grâul. Un comportament perfect normal de copii plini de viaţă. Această populaţie îşi asigura existenţa din cultivarea pământului şi creşterea vitelor. au fost folosite de comunitate în comun. Legat de cultivarea pământului în aceeaşi măsură oamenii au dat atenţia cuvenită creşterii animalelor şi pomiculturii. In documentele vremii se mai vorbeşte despre producţiile de orz. Cu toate condiţiile optime de viaţă ce li se oferă în această şcoală. sursă de asigurarea celor necesare traiului. Vestitul Registru de la Oradea a consemnat că în secolul XIII şi XIV s-au cultivat în zona Tileagdului mai multe feluri de cereale. . cultivarea pământului a rămas până în zilele noastre principala. paginile 662-668). unii m-au întrebat dacă hu cumva doresc ca să adopt copii. (Tereza Mozeş „Zona etnografică a Crişului Repede" Bucureşti 1984 pag. fiind evident faptul că şi-ar dori ca să facă parte dintr-o familie. Bălaia 1622. parcul Şcolii Speciale era plin de copii scăldaţi în soare. cât şi de voluntariatul unui număr mare de copii care s-au oferit să mă conducă la Doamna Directoare a Şcolii. cum observa Regele Geza al II-lea al Ungariei în actul său de danie din anul 1075. Tilecuş 1308. Elvira Celebi mai arăta că „zarzavaturile nu lipsesc nici vara nici iarna. cu a căror pregătire se ocupă 11 (unsprezece) educatoare. 24). dornici de cunoaştere. ovăz. VIATA ECONOMICĂ a) AGRICULTURA Incă înainte de anul 1265 când a fost atestată documentar comuna Tileagd şi satele aparţinătoare: Uilacul de Criş 1283. prin secolele XTV-XV-lea pământurile arabile erau proprietăţi individuale iar pădurile şi suprafeţele destinate păşunatului animalelor. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai Tileagdului există 6 (şase) grădiniţe de copii. Cei mai buni gospodari s-au ocupat şi cu albinăritul. (Călătorii străini despre Ţările Române volumul 6 Bucureşti 1976. făcând referire la producţia mare de varză. de o calitate deosebită. mei şi mazăre. deci şi pe valea şi terasele Crişului Repede.

cultivat intensiv. cei doi moşieri au deschis proces la Judecătoria Oradea. Tot în anul 1746 se vorbeşte pentru prima dată despre cultivarea Florii Soarelui. într-o oarecare măsură se gunoia şi pământul (Tereza Mozes . începând cu secolul al XII-lea.In Secolul al XVI-lea a fost adusă o plantă necunoscută din America „PORUMBUL" care. Plantele spontane care creşteau pe ogor neînsemânţate.Opere pag. Agricultura Tileagdului a fost specifică marilor moşii deţinute de grofi timp de 600 de ani. fără resurse de ape curgătoare. după care era lăsat ca să se odihnească până când se înţelenea. cu ocazia căreia. sunt aşezate pe zone culinare. Suprafaţa de pământ agricol a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare este şi a fost de foarte bună fertilitate. în anul 1921 a avut loc prima reformă agrară în ţara românească. 235 de ţărani din Tileagd au primit pământ agricol. (Borovszky Samu Biharmegye Nagyvărad. în anul 1746.iobăgia. li s-au dat locuri de casă. populaţia nu a fost prea receptivă. odată cu păscutul. ţăranul român a început să gândească şi să aplice anumite sisteme de lucrare a pământului pe bază de observaţii. Incă din secolul al XVI-lea. precum şi din moşia baronului Capri Vaier. din lipsa de cumpărători mai bogaţi. 561). Cânepa şi inul se cultivau din vremuri foarte îndepărtate. iar la alţi 128 de locuitori care nu aveau case. vânzându-şi moşiile la preţuri derizorii. mai ales după Revoluţia Burghezo-Democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată . Dealungul secolelor s-au făcut progrese şi îmbunătăţiri în practicarea agriculturii ca şi în celelalte actvităţi economice. Este vorba în primul rând de sistemul cu „ţelină". pământ care necesita un regim special de tratare şi prelucrare. O parte din pământ era lucrat mai mulţi ani la rând. Budapest. împroprietărirea s-a făcut din moşia lui Telegdi Iozsef (născut în 1883 şi decedat în 1944). amândoi fiind încă mari moşieri. Se pare însă că . moştenitori ale fostelor mari familii Csanad-Telegdi. excepţie făcând Bălaia şi Tilecuşul care din punct de vedere geografic. prin care au cerut restituirea pamatului care li s-a luat. primele culturi de cartofi au apărut în anul 1788. dacă agricultorul este şi priceput şi bun gospodar. cu pământ arid. război mondial când grofii şiau dat seama că le-a sunat ceasul istoriei. Prin acest sistem. 26). Agricultura poate oferi omului resurse nebănuite. După încheierea primului război mondial. In anul 1942. Faţă de această cultură. avea să devină hrana de bază a populaţiei vitregită de soartă. după reocuparea Ardealului de Nord de către Statul Ungar prin aplicarea Diktatului de la Viena. cultivarea porumbului era generalizată pe întreaga vale a Crişului Repede. erau păscute cu vitele. până în perioada primului. Alt sistem de aplicare a agriculturii era în ogor negru. 1901 pag. In zona Crişului Repede.

priorităţi având veteranii de război: Costin Ioan. In anul 1917 s-a căsătorit cu Ileana. Odată instalat la putere. Danciu Pavel. Telegdi Iozsef a decedat în sărăcie şi a fost înmormântat în cimitirul Reformat din Tileagd. Tallodi Jânos şi Kovăcs Vera-văduvă de război. Oferta era atât de mare încât preţul grâului/kg era de 0. să asigure sămânţa pentru recolta următoare. Moza Florian) Dani Sândor. a bulversat şi a dat peste cap viaţa agricultorilor din Tileagd şi din toată ţara. Crişul Repede. Fekete Găspăr. reuşeau să asigure din belşug necesarul de existenţă a familiei. a trecut victorios la . rămânându-le cantităţi de produse apreciabile pentru desfacerea şi vânzare pe piaţa liberă. Gyulai Jănos. însă prin pricepere şi hărnicie. a făcut parte din Regimentul 7 Husari. Costin Gheorghe. Incepând cu anii 1945-1946. Telegdi Iosif junior." şi după falimentarea celor 7 fabrici mai mici. In anul 1944. Una dintre fete s-a căsătorit în Tileagd iar cele două au plecat la Arad şi Timişoara.A. ca urmare Crizei Economice din 1932-1933. Jancsi Âdâm. Din moşia lui Telegdi Iosif s-au distribuit 800 jugăre de pământ ţăranilor din Tileagd. după strângerea recoltei de vară. Partidul Comunist Român pe baza planului dinainte stabilit şi cu sprijinul consilierilor ruşi. pe gratis sau la un preţ cu totul nesemnificativ. comercianţii evrei cumpărau şi expediau la export sute de vagoane de grâu săptămânal. In anul 1903 a terminat studii Academice.procesul înaintat nu s-a finalizat până când autorităţile administraţiei maghiare au fost nevoite ca să părăsească fotoliile călduţe pe care l-au ocupat vremelnic în Ardealul românesc. de pe piaţa orădeană unde-şi desfăceau ţăranii produsele agricole de pe cele trei Crişuri. regimul comunist importat de la Ruşi. fiica Şefului Supraveghetor de moşie Klecz Gyula. Se ştie faptul că după încetarea activităţii celei mai mari întreprinderi industriale din Tileagd în anul 1924 „Rafinăria Petrolieră Bihar Szilagy S. Gherle Petru.80 şi de un leu. Szâsz Sândor şi alţii. Este adevărat că agricultura practicată de ţărani. Printre beneficiarii de pământ din Tileagd amintin pe Costin Teodor. a fost ofiţer activ cu grad de locotenent în Armata Austro-Ungară. Uilecul de Criş şi Poşolaca. având şi avantajul de a posada un sol de foarte bună fertilitate. In timpul primului război mondial a fost avansat la gradul de căpitan. în mod individual până în anul 1946-1948 era o agricultură de subzistenţă. Otvos Imre. Crişul Alb şi Crişul Negru. cu utilaje simple pe care le aveau în gospodăriile lor. care lucrau sub acoperire. unde li s-a pierdut urmele. La rândul ei Ileana s-a căsătorit şi a născut 3 fete. prin marea dragoste ce o avea pentru pământ. A luptat pe fronturile din Serbia şi Italia. economia Tileagdului s-a sprijini preponderent pe agricultură. în vreme ce un pachet de tutun ordinar costa 3 lei. Precizez în cunoştinţă de cauză că în perioada anilor 19301940.

S-a considerat că este necesar ca să-i schimbe conducerea. unt. proletari agricoli. clădiri în care se desfăşura activităţi de ordin social. în locul Primăriei Tileagd s-a constituit Comitetul Provizoriu al cărui preşedinte a fost numit muncitorul Zirbău Ioan. orz. condusă de guvuvernul Petru Groza cu Gheorghiu Dej în fruntea statului. lapte. şi le-a împrumutat de la „Inviincibilul partid al marelui popor rus". ajutat de Emil Bodnăraş. s-au desfiinţat formele vechi de administrare. când se treiera grâul. politicieni. dacă nu şi mai rău). detronează pe Maiestatea Sa Regele Mihai I. porumb. Au fost nenumărate cazuri în care. 30 tone de grâu. A fost naţionalizată Fabrica de mobilă şi numit în postul de director muncitorul Stamprel Ştefan. Despre aptitudinile şi trăsăturile de caracter ale D-lui Groza Gavril am mai relatat la Capitolul industriei. După reformele aplicate în sectorul Industrial şi în aparatul administrativ. Uzina de impregnat CFR era proprietate de Stat. Ca urmare. De asemenea a fost naţionalizată fabrica de cherestea „La Roche-Darvas" şi trecută în proprietatea statului. Astfel.înfăptuirea reformelor. urma la rând socializarea agriculturii. care era stâlpul burgheziei din Ramânia. cum se respecta jefuirea ţăranului de bunul lui obţinut cu trudă şi prin muncă grea. o altă figură de stil. în locul inginerului Sârbu a fost numit mecanicul de locomotivă Groza Gavril. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă la noua formă colectivă (similară cu iobăgia. pregătit şi crescut în pepiniera inviincibilului Partid Comunist al URSS. păsări domestice. Pe data de 11 iunie 1948 au fost naţionalizate şi tracute în proprietatea Statului principalele mijloace de producţie Fabrici Uzine. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru trecerea la socialzarea agriculturii. deadreptul dramatic. Pe plan local. A început imediat vânarea şi arestarea foştilor demnitari de Stat. ridicându-se de la an la na până la limita imposibilităţii. în timpul verii. Volumul cotelor pe unitate de produs au crescut. pe postul de director fiind numit muncitorul Liberman Nandor. (în acest caz nu sa greşit cu nimic întrucât mecanicul Groza Gavril valora cât 3 ingineri la un loc). fiind introduşi în închisori sau la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. pe bază de grafic. Proclamă Republica Populară Română. a fost foarte dureros. oameni de cultură şi toate valorile morale ale neamului românesc. pe care trebuie ca să le dea la Stat cu un preţ de batjocură. din aceleaşi suprafeţe de pământ şi cu aceleaşi eforturi dealungul anului să-i rămână pentru . altădată 20. iar acum după dijmuire. lână şi altele. gospodarii duceau acasă de la batoză. ca să constrângă ţăranii în vederea organizării Gospodăriilor colective agricole (calhozuri) în care să se transforme din proprietari de pământ în. ouă. lângă fiecare batoză de treierat se găsea câte un activist de partid (politruc) care urmărea zi-lumină. pe data de 30 decembrie 1947 dă lovitura de stat. prima măsură a fost stabilirea cotelor obligatorii de: grâu.

a fost arestat. prăsitoare. Deci din 150-200 kg de grâu să mănânce pâine 360 de zile cu familia compusă din 4-5 persoane. Metodele însă prin care s-a ajuns la acaste rezultate au fost dezastruoase şi demolatoare. nu se va înfiinţa gospodărie colectivă în satul lui". Cu ocazia cutremurului. iar politica partidului comunist român era o copie fidelă a Stalinismului. în anul 1962 „DE BUNĂVOIE ŞI NESILIT DE NIMENI" agricultorii din Tileagd. De unde vor avea aceşti ţărani sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă. abia reîntors din prizonerat de război. Asemenea întrebări nu se păuteau pune! Era vorba despre nişte măsuri draconice prin care să-i oblige pe ţărani la socializarea agriculturii în chip bolşevic. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. respective pentru producţia anului viitor.000 (trei milioane). etc. oamenii au început ca să sustragă din recolte înainte de recoltare (la mica ciupeală) şi uite aşa sau stricat lucrurile nu cu mult timp înainte de „cutremurul Revoluţiei din 1989". Pentru înfăptuirea socialismului victorios al URSS din ordinul marelui şi „genial" conducător Stalin. Pedeapsa în întregime a executat-o la vestita închisoare din Aiud. Dezastroase au fost pe urmă şi metodele de repartiţie a valorilor produse. Pe parcursul anilor s-a dovedit că munca colectivă a dat rezultate în ceeace priveşte creşterea producţiei la toate culturile. judecat şi condamnat politic la 4 ani de închisoare. pluguri. grape. O mare greşeală. fără a primi cota-parte ce li s-ar fi cuvenit. ducând cu ei tot inventarul pe cara îl posedau în gospodăriile proprii. trebuind să se mulţumească cu fărâmiturile care „cu generozitate" le oferea cei de la conducere. fiecare a furat cât a putut şi s-au dus dracului toate organizările şi realizările avute. După executarea pedepsei a fost lipsit de drepturi civile până la desfiinţarea partidului comunist 1989. au fost decapitaţi peste 3. Oamenii munceu în tot cursul anului. cioloveci care au opus rezistenţă. Pentru aceste câteva cuvinte care nu au fost pe placul celor de la putere. conştiincios. după metode „ştiinţifice". la o nouă viaţă de rob mai modern. li se confisca marfa şi li se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. semănători. în mod. Aceste măsuri diabolice au condus în prima fază la reducerea numărului de animale domestice. Uilacul de Criş şi Tilecuş s-au înscris în gospodării colective.consumul său câte 150-200 kg de grâu. din lipsă de furaje. Munca de lămurire şi măsurile represive pentru a determina ţărănimea să se înscrie în gospodării agricole colective a durat 17 ani. Simţindu-se neîndreptăţiţi. dacă erau descoperiţi de „politruci" sau de trădători din orice categorie. Din 1945 până în anul 1962 când poporul a ajuns la limita puterilor de a mai rezista torturilor de toate genurile. fără ca să aibă alte venituri suplimentare. Tânărul Urs loan din Tilecuş. căruţe. 000. Se pune în mod firesc întrebarea. Nu s-au găsit minţi luminate ca să păstreze . s-a exprimat în public că „atâta vreme cât va trăi. animale de tracţiune.

Pentru realizarea acestui deziderat. cu atât mai mult că solurile Tileagdului. telefon 0744-877337. solul şi clima sunt mult mai bune decât a multor ţări europene. cu familia Doamnei Meşter Camelia. Tileagdul este comună înfrăţită cu localitatea Sassenheim din Olanda şi consider că în schimburile de opinii la datele vizitelor reciproce. trebuie să recunoaştem că nu va fi altă soluţie decât asocierile Familiare constituirea de mici ferme dar nici într-un caz cele de tip comunist. în aplicarea unei agriculturi de nivel European este nevoie nu numai de braţe de muncă dar şi de o gândire creiatoare care să ştie ca să practice o agricultură nu numai intensivă dar şi ecologică. Să luăm un exemplu: România este de 6 ori mai mare decât Olanda. Condiţiile naturale ale României. Uilacului de Criş. voi scrie mai multe informaţii în textul istoriei Tilecuşului la capitolul „PEPINIERA DE INTELIGENŢĂ".000. Acest deziderat se caută în prezent pe pieţele de desfacere Europene.ce a fost bun din răul care îi apăsa şi să găsească alte forme de asociere. având domiciliul stabil în Oradea strada Făgăraşului nr. asociaţii familiare care practică o agricultură intensivă. specialitatea zootehnie şi Academia de Studii Economice. născută în Tilecuş şi căsătorită cu Fuscaş Gheorghe din Ineul de Criş. agricultura românească nu numai că nu a fost în atenţia „baronilor" dar pur şi simplu a fost devalizată. 89. sub conducerea „Imperiului Cripto-Comunist" în frunte cu tupeiştii Ion Iliescu. alias Năstase şi ceilalţi mâncători de mulţi bani (salarii de 18 ori mai mari decât salariul mediu pe economie). Trebuie ca să se găsească oameni cu spirit de iniţiativă şi buni gospodari. Doamna Camelia Fuscaş are ca pregătire Facultatea de Protecţie a Mediului. unde mâncărurile nu mai au gust conform informaţiilor din masmedia. Cine ce înţelege prin cuvântul „Agricultură ecologică"?! Mai multe îngrăşăminte naturale şi mult mai puţine îngrăşăminte chimice. începutul este mai greu la orice. . care au un mare dezavantaj. Olanda are 16. Este vorba de lipsa gustului natural al producţiilor mari obţinute la hectar. soluri care oferă posibilitatea de a se aplica o agricultură extensivă şi ecologică. Poşolacăi şi Călătanilor sunt cele mai bune de pe valea Crişului Repede.000 de locuitori cărora agricultura olandeză le asigură produsele agricole necesare şi în acelaşi timp este cel mai mare exportator din Europa. In ultimii 15 -16 ani. Dacă privim problemele agriculturii în perspectivă. Despre activitatea şi capacitatea acestei „perle inestimabile" răsărită din sărăcăciosul pământ al Tilecuşului. însă cred că poate fi găsită la Ferma din Ineu. ar fi benefice abordările pe tema agriculturii. secretul? Construirea de ferme. recomand Primăriei Comunei Tileagd ca să ia legătura pentru schimb de experienţă. aceasta la scara întregii ţări.

Suprafaţa agricolă în hectar 5131.livezi şi pepiniere pomicole Producţia ha 2. locuitorii comunei Tileagd posedă un număr de 65 tractoare.grâu şi secară 800 . La aceasta se mai adaugă 17 batoze.T. greble.porcine 345 .000 buc. începând cu anul 1965 până în anul 2003 se cunoaşte următoarele: 1. Pe suprafaţa de teren agricol din extravilanul comunei Tileagd. zece cultivatoare K.animală: tone .lapte de oaie .totală vegetală la principalele culturi în tone: .struguri tone . conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea.vii şi pepiniere viticole 44 .lapte de vacă şi bivoliţă .A..păşuni . 389 . grape. de unde am primit informaţiile la cerere. .legume 950 ..bovine tone .R. Toate acestea sunt înregistrate în evidenţa biroului de taxe şi impozite. 125). discuri.păsări de curte Producţia agricolă 809 4. Pentru practicare muncii agricole.cartofi 660 . Singurul avantaj care îl oferă comunei Tileaigd acest baraj prin structura lui şi parame trii săi tehnici este faptul că protejează comuna de inundaţii în cazurile dezlănţuirii naturii.floarea soarelui tone .porumb boabe tone . din care: 3211 ha 1180 ha arabil 307 ha . în anul 1988 s-a construit un baraj care cuprinde 605 hectare teren.fructe 98 Nunărul animalelor (la începutul tone anului) 652 .U.Despre agricultura comunei Tileagd. (vezi planul barajului cu toţi parametrii la pagina nr.ovine tone .ouă (mii bucăţi) 2089 capete 1740 capete 1416 capete 28000 capete 27082 hectolitri 2 tone 2261 = 2..fâneţe ha . . echipate cu toate utilajele necesare: pluguri. zece semănători I.261.

.

A. a desfiinţat iobăgia şi a fundare si Tip Vane deschis drum larg dezvoltării industriei nestâncoase deversor capitaliste. conform registrului de stare civilă. permiţându-li-se ca sa-şi vândă produsele la preţuri stabilite de e.P. La început s-au dezvoltat Deţinător HIDROL£CTRICA S.S. Să începem cu începutul. Olarii din Tileagd au ajuns la o aşa performanţă încât au fost recunoscuţi în tot judeţul ca artişti în munca manuală.situaţie An PIF 1988 ha Suprafaţă 605 Râul Crisul Repede lac Volum lac Tip baraj alimentare cu apă Baraj de 52. Gama lor de produse constau în: ulcele. în anul 1700. Cea mai veche şi mai vestită meserie în Tileagd a fost olăritul. adică cu meşteşugurile. existau în Tileagd 35 de olari. . solniţe.Pian ce . au început să răsară ca ciupercile după ploaie.9 mil Folosinţe irigaţii energie electrică mc greutate si de b) DEZVOLTAREA INDUSTRIEI. când înălţime 37 m Proiectant I. COMERŢULUI pământ Suprafaţa 1846 kmp ŞI A TRANSPORTURILOR Tip T al uz amonte de bazin etansare beton Debit 1440 mc/s Revoluţia burghezo-democratică din Tip teren Roci stăncoase deversor anul 1848. numărul olarilor s-a ridicat până la cifra de 100. număr foarte mare făcând comparaţie cu oraşul Oradea unde în aceiaşi perioadă se găseau numai 15 olari. în anul 1800 erau 56 iar mai târziu. vaze pentru flori. primarul oraşului Tileagd Herbaly Istvân era şi olar. meşteşugurile iar după anul 1870. în anul 1848. o mulţime de fabrici şi uzine în Tileagd toate grupate în apropierea de Staţia de cale ferată. suporturi pentru oglindă. căni. oale diferite mărimi până la 36 litri. după reformă. săpuniere.H Lungime 14246 m a fost dată în exploatare calea ferată pe coronament distanţa Oradea-Cluj.

iar în anul 1904 a rămas singurul olar Butuc. galben.A. construite toate mijloacele de producţie (diferite instalaţii cu reţele de conducte metalice. brutari. dulgeri. drumul comercial existent din antichitate. Birouri Administrative. tâmplari. Numai hala cazanelor de abur a ocupat 325 mp. atât statul Ungar cât şi diferiţi între prinzători au început să construiască mai multe fabrici şi uzine în Tileagd. zidari. A fost una dintre cele mai mari obiective industriale din Ungaria. fiecare meserie având rolul ei determinant în mecanismul de funcţionare al unei societăţi care se îndrepta cu paşi siguri spre progres şi bună stare. cel mai mare avea capacitatea de 300 cai putere. având înălţimi de 40-50 metri. tinichigii şi altele. rafinărie care a fost dată în exploatare începând cu anul 1901. A fost amplasată la una sută de metri distanţă de Gară şi de linia ferată întinzându-se pe o suprafaţă de 60. Rafinăria a fost înregistrată sub firma BIHAR SZILAGY S. frizeri. grupate toate în imediata apropiere de Staţia Căii ferate. începând cu anul 1912. In anul 1893 s-a pus bazele construcţiei Rafinăriei de Petrol şi de uleiuri polare (utilizate în Aviaţie). pipe pentru fumat. maron. în această prioadă trăia în Tileagd groful Telegdi Jozsef care poseda o moşie de zece mii jugăre de pământ în zonă.000 metri pătraţi. Aşa cum am mai arătat la data de 7 septembrie 1870 a fost inaugurată darea în funcţiune a liniei de cale ferată pe distanţa Oradea-Cluj cu staţie şi linii de garare în oraşul Tileagd. cojacari.capace pentru acoperit vase. Mai târziu au apărut şi vasele din aluminiu. zaharniţe şi altele. Pentru fiecare cazan a fost construit coş de fum din cărămidă specială cu mortar de ciment. smălţuite în diferite culori. vasele de ceramică au fost înlocuite cu vase din metal emailate şi din fontă. în urma dezvoltării industriei. Nagy Carol şi Vass Sandor. măcelari. cel mai înalt având 75 metri. Pe lângă olărit. oferind locuri de muncă sutelor de ţărani care au scăpat de iobăgia după revoluţia din anul 1848. care la un moment dat a cunoscut o dezvoltare ieşită din comun. . cizmari. în 1897 au mai lucrat numai 3 olari iî Tileagd: Butuc Ioan. verzui. pantofari. Să le numărăm şi să le descriem în limita informaţiilor ce deţinem. cu capital românesc. locuinţa directorului. teren pe care au fost. După acest eveniment major. s-au mai dezvoltat şi alte meserii necesare procesului de dezvoltare a societăţi şi anume: fierari care potcoveau caii şi trăgeau rafurile din metal pe roţile căruţelor care transportau sare şi alte mărfuri pe. Au fost construite în incinta uzinei 23 de clădiri. destinate următoarelor activităţi: Laborator de chimie. înflorite cu diferite modele. o singură clădire a fost destinată casieriei. fiind vorba despre 7 cazane dintre care. După ce au intrat în producţie fabricile. dulgheri.

era adusă de la Minele Derna-Tătăruş şi de la Brusturi. De asemenea. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a întregului proces tehnologic.judeţul Prahova. cu putere de 3000 volţi. folosind ca mijloc de transport un Funicular aierian cu cablu pe distanţă de peste 30 lan. în butoaia de tablă subţire.locuinţa celor doi directori adjuncţi. Materia primă pentru producerea şi rafinarea acestor uleiuri. produce anual câte 70000 tone de mai multe sorturi de benzină şi petrol precum şi parafină din care zilnic producea mii de lumânări diferite mărimi. Pentru producerea energiei electrice necesare. Pentru depozitarea materiei prime care urma ca să fie prelucrată şi pentru depozitarea produselor finite. începând de la portar până la cei 3 directori. pentru a se putea interveni urgent în caz de avarii. au avut un dinam instalat. Despre instalaţiile de prelucrare ar putea vorbi numai un specialist în materie. Rafinăria avea centrală proprie telefonică cu legături interne la fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă. rafinăria dispunea de zece tancuri (rezervoara foarte mari). In perioada . Primul director a fost inginerul Singer Liptnak. locuinţa pentru specialişti şi pentru muncitorii calificaţi în munci spacifice. precum şi la locuinţele specialiştilor. Personal tehnic-administrativ şi contabil au fost încadraţi 150 salariaţi. în desfăşurarea pracesului de producţie. atât la procesul tehnologic cât şi la iluminat. rafinăria avea nevoie de mari cantitălţi de apă. s-a considerat că este mai economic şi mai practic să sape puţuri de apă în incinta rafinăriei. înzestrate fiecare cu câte o pompă mecanică şi conducte metalice până la locurile de folosinţă. Aflându-se aşezată la distantă de 3-4 km până la albia Crişului Repede. începând cu anul 1901 a rafinat anual cantităţi de 50000 tone uleiuri polare. din ţiţeiul adus cu convoaiele de trenuri cisterne din România . materie folosită în industria aviatică şi la alte maşini de mare fineţe.

Pe terenul eliberat de instalaţiile rafinăriei. Curiozitatea consta şi în faptul că avea . începând cu anul 1923 au început demolarea tuturor instalaţiilor şi au fost transportată timp de 45 ani cu trenurile de marfă la Ploieşti.respectivă. Pentru efectuarea cestor manevre. derivate din procesul de producţie. Ca urmare. Produsele realizate de această Rafinărie. Toţi locatarii o iubeau şi o copleşeau cu atenţiile lor. lucrau la rafinărie 1700-1800 de muncitori. Au rămas numai cele 7 coşuri mari de fum ale fostelor cazane. iau dat denumirea de „DOHOD". a putut fi văzută plimbându-se pe trotuar în faţa imobilelor din incinta fostei rafinării o barză (sau bărzoi) având toate penele impregnate cu reziduri de produse petroliere. au rămas câteva gropi cu reziduri vâscoase petroliere. Statului Român nu i-a fost rentabil să transporte ţiţeiul cu trenurile de marfă la Tileagd. Nu s-a ştiut cum a reuşit ca să facă această performanţă. ţinând trează nostalgia supravieţuitorilor care şi-au câştigat existenţa acolo. remorcate pe liniile de garaj din staţia Tileagd. asigurându-i hrană tot timpul şi loc de adăpost în timpul sezonului rece. după terminarea primului război mondial şi alipirea Ardealului la vechiul Regat. Cert este faptul că suratele ei migratoare au exclus-o din comunitatea lor când au plecat în ţările calde. S-a aşezat pe lângă locuinţele din incinta fostei rafinării care au rămas locuite de către foştii chiriaşi. Nu se ferea de oamenii cu care sa întâlnit în plimbările ei de rutină. iar căruţaşii care foloseau această grăsime cu proprietăţi de a uşura învârtirea roţilor şi a prelungi viaţa osiilor. Ar mai fi ceva de arătat în legătură cu fosta Rafinărie de produse petroliere din Tileagd. Câţiva ani la rând după demolarea instalaţiilor uzinale. Staţia de cale ferată Tileagd poseda un pod rulant cu care se putea schimba diracţia de mers a locomotivelor care veneau din diferite direcţii şi care se dorea ca să se întoarcă pe aceiaşi rută de mers. Câţiva întreprinzători locali au ştiut cum să le valorifice şi pe acestea. pur şi simplu s-a domesticit. distanţă de 600 km când avea rafinării chiar în zona de extragere a materiei prime din Valea Prahovei. Rezidurile se pretau foarte bine la unsul osiilor căruţelor de transport. după satisfacerea nevoilor interne ale Ungariei şi-au găsit piaţă de desfacere în Germania şi în Elveţia. Tot atât de adevărat este faptul că barza exclusă din „Tribul" ei. Durata de funcţionare a acestui colos industrial a fost numai de 30 de ani întrucât. care au mai dăinuit 3040 de ani. Zilnic intrau pe liniile ferate din incinta Rafinăriei câte două-trei garnituri de trenuri cu vangoane cisterne aducând materia primă şi tot atâtea ieşeau încărcate cu produse finite. Rafinăria poseda în inventarul propriu o locomotivă şi personal autorizat în efectuarea acestor manevre. din cauza costumului „indecent" pe care îl purta.

personalitate şi se plimba în public ca un locatar cu drepturi egale. copil fiind în acea perioadă. am văzut-o de mai multe ori. când . Eu care scriu aceste rânduri.

m-am transferat cu serviciul de la Direcţia .. la o distanţă de 2 km de aşezările omeneşti care o înconjoară. bucătăria de 5/3 m. TILEAGD Uzina de Impreganat traverse pentru calea ferată din.distanţă 1. UZINA DE IMPREGNAT TRAVERSE C. Fiecare apartament avea două camere de 5/4 m. .rezervoare mari pentru depozitarea materialului de impregnare (păcură creozat şi cuprinol). având 120150 de muncitori. Capacitatea de producţie iniţial a fost 2 cilindri de impregnare având fiecare zece metri lungime. uzina impregna anual câte 700800 de traverse în candiţii foarte grele. istorie care cred că merită ca să fie cunoscută de către cititori.mă ducea taică-meu cu căruţa la moară sau la târgul săptămânal care avea loc în zilele de vineri. câmp deschis. Statul maghiar a adus la uzina de inpregnat Tileagd două pompe de vid performante şi un compresor de aier de una sută cai putere. suprafaţă în care era cuprină şi terenul de depozitare a materialului lemnos. eu care scriu această carte. Pe data de 22 martie 1948. zece vagoneţi metalici cu braţe curbate şi trei tancuri . până când le-a sunat ceasul Istoriei şi graba a fost prea mare pentru a putea duce cu ei lăzile de conservare în care se găseau utilajele. 3 soiuri de peri. Tileagd. Este la Est de Staţia CFR.5 km şi 220 metri Sud de linia căii ferate Oradea-Cluj. La intrarea în fiecare locuinţă era câte o verandă lângă care a fost sădită viţă de vie care producea struguri de culoare neagră cu boabe mari. Este izolată şi în prezent.R. Instalaţii concurente la procesul de praducţie avea două pompe de injecţie cu randament redus. de muncă. cămară de alimente de 5/2 metri şi pivniţă de 4/4 m.F. Ungurii nu au avuftimpul fizic necesar ca să monteze aceste utilaje. marca „Szimonisz Lancz". cu scopul de a îmbunătăţi procesul de impregnare a traverselor şi a stâlpilor de telegraf. piersici şi pruni ringlot. în circumstanţe nu tocmai favorabile pentru mine. După aplicarea Dictatului de la Viena în august 1940. un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare de 100 cai putere. Administraţia Căilor Ferate Ungare a construit trei case de locuit. are un trecut şi o istorie de 98 de ani. cu câte două apartamente. în primii ani de activitate. A fost construită de către statul Ungar în anul 1906 pe o suprafaţă de 17 hectare pământ. dispunând fiecare locuinţă de o grădină pentru zarzavat. Casele erau împrejmuite cu gard din şipci. în fiecare grădină au fost sădiţi pomi fructiferi câte trei soiuri de meri. La capătul fiecărei case era câte o fântână cu pompă metalică de mână. In incinta uzinei.

Cluj la Uzina de Impregnat Tileagd. a reuşit ca să monteze perfect gigantul şi complicatul utilaj de o suta de cai putere şi cu o puzderie de piese componente. cu multă chibzuinţă. şi-a suflecat mânecile ca să nu-1 incomodeze şi s-a. adresată Ambasadei Ungare din Bucureşti. de a-şi proteja şi feri muncitorii de accidente. A făcut o adresă redactată atât în limba română cât şi în limba maghiară. apucat de treabă. după care s-a trasfsrat la Depoul de locomotive CFR. prin care cerea ca să ne dea planul de construcţie a compresorului. unul dintre oamenii cu cea mai înaltă valoare morală şi profesională pe care i-am cunoscut în viaţa mea. a turnat fundaţiile şi a montat cele două pompe de vid. cu principala grijă. Oradea pe post de Şef atelier de reparaţii. (era de aşteptat un asemenea răspuns). a numit ministerul un „Putregai" care se numea Emil Protopopescu.Regională CFR. tot cu muncitorii din uzină şi fără macara. Pentru montarea compresorului de aier. foarte politicos şi operativ ni-a dat un răspuns scris în sensul că ceea ce solicitam noi constituie un „Secret de serviciu" al Statului Ungar şi că nu ni se poate satisface cererea. Aici l-am găsit în postul de director pe domnul Groza Gavril şi cele 3 utilaje importante în lăzile de conservare îmbibate în valvolină. au depăşit limitele normalului. care avea peste 200 piese în componenţă. Diplomatul ungur. dar a valorat mai mult decât 3 ingineri constructori de maşini la un loc. arătându-i caracteristicele. cu acelaş conţinut. fost secretar de partid pe minister. s-a cerut de la Ministerul Căilor Ferate Bucureşti oameni cu pregătire de specialitate. Domnul Groza Gavril când a văzut răspunsul negativ al nemulţumiţilor noştri vecini. marca Szimonisz Lancz tot de 100 cai putere. în luna mai 1948. trebuia ca să absoarbă 2021 kilograme de soluţie în amestec. fără macara. Binecuvântată să-i fie memoria!!! Nu a posedat diplomă de inginer. Au venit trei ingineri constructori de maşini dar nici unul din ei nu şi-a asumat răspunderea când au văzut complicatul „Colos" de metal reîntorcându-se la Bucureşti ca nişte neputincioşi. existenţi în uzină. a supus: „Mai dăi dracului!". domnul Groza Gavril a mai construit un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare. Mărturisesc cu toată răspunderea că Domnul Groza Gavril a fost. La conducerea Uzinei de impregnat Tileagd. Adresa respectivă am scris-o eu la maşină şi tot eu m-am deplasat cu ea la Bucureşti la Ambasada Ungară. lipsindu-i planul de construcţie. Cinstea şi modestia care l-au caracterizat. Cu răbdare. cu forţa acastuia. fiecare traversă introdusă în cilindrul de inpregnare. un beţiv . Odată montat şi cuplat la instalaţiile de impregnare. In cursul anului următor. folosindu-se de pârghii din material lemnos pentru ridicarea şi aşezarea pieselor grele la locul potrivit. am să-l montez şi fără plan! Şi-a îmbrăcat halatul gri-albastru de lucru. cu muncitorii. Domnul Groza Gavril cunoştea bine limba maghiară.

vecin de apartament cu lucrătorul Pitirici Ioan. Secţia L 4 Oradea (Atelierul din Tileagd).in cazul celui de stejar si cer. . cilindrii sunt Dupa o perioada de viata. mereu era trimis într-o delegaţie. | . la Depozitul de materiale CFR.in cadrul Regionalei CF lasi. Este cunoscuta (teoretic) cantitatea de substanţa care va fi absorbita de o traversa si este cunoscut si numărul de traverse introduse in cilindru. se impregnează cu o substanţa care sa o protejeze. era o înţelegere ca să facă semn cu mâna soţiei din tren. Dupa închiderea capacelor. Secţia L 5 Suceava. Aceasta "invenţie" datează aproape de cand s-a născut calea ferata. notoriu care. Io o temperatura foarte inalta (circa 95°C).—'■ Centrele unde este organizata si se realizează impregnarea r? Km nrrfi f. care asigura necesarul solicitat atat io activitatea de reparaţii si întreţinere. la noi. pe nivela recipientilor in care este depozitata substanţa si. traversele se asaza pe vagoneti si vagonetii. in conformitate cu prevederile din STAS 9. a uitat de noua sa poziţie în societate şi a făcut el ce a făcut până când a reuşit ca să seducă soţia muncitorului care era o femeie drăguţă dar slabă de înger. se face vid in interior si apoi se introduce amestecul de impregnare sub presiune. rr-lfmfHl traverselor fac parte din secţiile de Linii ale unor regionale CF. în urma acestui balast. tot teoretic.. la capetele traversei se fixează o platbanda. Pentru aceasta. că doar linia ferată era la numai o sută de metri distanţă de locuinţa lor.302/5/90. In prezent. Aşa stând lucrurile. practic. căsătorit cu 4 copii. Daca nu sunt atinse aceste cote. în persoana lui Rădulescu Dumitru. se reia procesul tehnologic. De câte ori pleca la Cluj. se mai face o recepţie. putandu-se astfel stabili. /■'_____. citita) coincid. ele sunt scoase din scoşi afara. in cadrul Regionalei CF Cluj. cantitatea de substanţa ce urmează sa fie consumata. In continuare. La fag impregnarea trebuie sa atingă 30 mm. in cilindri sunt introduşi numai vagonetii. Acest lucru se urmăreşte. traversele isi pierd calităţile obţinute prin impregnare. ca să nu fie fie prea greu. Bucureşti. Apoi. f astfel: • in cadrul Regionalei CF Bucureşti. adică. regăţean de origine. Pitirici Ioan -lucător de magazie. perioada in care acestea stau in aer liber variază de la sase luni pana la un an si jumătate. conform standardului. uleiul de creozot este achiziţionat de la Combinatul Siderurgic Galaţi. este şi va fi rea" în 142 . in special in condiţii de umiditate. In prezent. Calitatea lemnului din care este făcuta traversa este un element important pentru realizarea unei impregnări corespunzătoare standardelor. salariaţii Serviciului de Calitate din cadrul CFR . Sc iau probe din traversa pentru o se vedea gradul de pătrundere in lemn a creozotului.Impregnarea traverselor la calea ferata Pentru a i se mari rezistenta in limp. nici mai mult nici mai puţin decât 4 litri de vin. urmează operaţia de balotare. Pentru ca nivelul umidităţii sa atingă 25%. Cluj ca să aducă câte ceva piese. pentru uscarea naturala.SA. operaţie care impiedica. respectiv calea de rulare a trenului. impregnarea traverselor se face in cadrul unor umtati dm subordinea Companiei Naţionale de Cai Ferate CFK . pe platforme rulante si se aduc in fata cilindrilor de impregnare.SA efectuează recepţia traverselor la furnizorii abilitaţi. După 3 luni de urgii. de la staţia CFR Oradea până la staţia CFR Ciucea a băut la vagonul restaurant. nu prea multe. dupa care traversele apte pentru folosirea in cale sunt aşezate in stive. într-o deplasare făcută cu trenul accelerat la Bucureşti. „Lumea a fost. cat si pentru lucrările noi. craparea. operaţiunea se opreşte. locuind cu familia în una din locuinţele aflate în incinta Uzinei. traversa de lemn pe care se fixează şinele. in amestec cu un diluant petrolier.---------x . ministerul a numit un nou director de uzină. impregnarea traverselor la presiuni diferite se realizează cu ulei de creozot. Acest semidox. chiar şi de două ori săptămânal. cand cele doua cifre (teoretica si practica. 1-a informat pe păcălit asupra celor ce se petrece la el acasă când este plecat la Cluj. mai târziu. Cand goliţi si vagonetii suntcale. conducerea Ministerului 1-a retras la. iar la stejar minimum 5 mm. dupa sosirea materialelor la atelierele de impregnat.. Secţia L 4 Ploieşti (Atelierul din Ploieşti Vest). Dupa uscare. Cineva însă. adică dupa circa sase ore. Durata de serviciu a traversei in cale se prelungeşte astfel pana la 28 de ani pentru lemnul de fag si pana la 32 de ani .

s-au mai făcut şi alte îmbunătăţiri tehnologice care au condus la reducerea efortului fizic al muncitorilor. astăzi toate acestea au devenit istorie. Ca urmare nu şi-a adus familia ca să lucuiască în incinta Uzinei de Impregnat Tileagd. I. Năcăjitul nu reacţionează de moment în nici un fel. având sarcina de a reduce cu 80% efortul fizic al muncitorilor. I-a găsit în flagrant. dezbrăcaţi.S. I s-a aprobat ordin de serviciu pentru. mandatul de director al uzinei de Impregnat.S. Din casa de „plăceri nepermise". în perioada respectivă 1950-1953. Aici i s-a terminat. Hunedoara era foarte solicitat pentru prestări de sevicii de către multe întreprinderi din ţară. după ce am părăsit. în primul rând i s-a spart capul. fiind că era cald şi exercitându-şi plăcerile. Cluj. Lucrarea a fost terminată în termenii prevăzuţi cel de al treilea cilindru de impregnare a fost montat cu succes. Vine pe jos. s-a trecut la fabricarea traverselor din beton armat.C. Din păcate. doi km distanţă de locuinţa lui. pentru că de acolo pleca prostia. cu valabilitate până la finele anului în exerciţiu. pe lângă calea ferată până în grădina casei lui şi stă cu răbdare la pândă în bălării. în acea perioadă de dezvoltare a economiei naţionale. economia naţională avea mare nevoie de traverse pentru calea ferată. în aceaste circumstanţe. mai puţin stimatul director a fost dus cu o ambulanţă la spitalul Judeţean Oradea. Ca urmare. Era căsătorit şi avea doi copii înscrişi la şcoală în Cluj. în anul 1957 s-a construit. apoi i s-a rupt o mână şi 3 coaste. în 1951. activat electric iar în anul 1958 s-a construit o rampă de încărcare. a fost Szabo Constantin care a venit prin transfer. Hunedoara pentru executarea lucrării. Tileagd. în perioada celor 5 ani cât am lucrat eu la Uzina de Impregnat CFR. din funcţia de Şef-Atelier la Atelierele CFR.C. respective creşterea cu 50% a producţiei de traverse impregnate. avea locuinţă cu gaz metan tot în Cluj.H. un transbordor mecanic cu sarcina de 35 tone forţă. S-au epuizat pădurile. Pe parcusul anilor. locuinţă pe distanţa Oradea -Cluj (bilet de călătorie gratuit). eu Uzina. S-a făcut comandă fermă la I. iar producţia a crescut în aceaşi măsură. îndreptăţitul a ieşit din ascunzătoare cu o furcă de fier în mână. domnul Szabo Constantin a fost nevoit ca să facă multe deplasări la Hunedoara pentru a urgenta executarea comenzii făcute. face salutul convenţional din tren şi coboară la Halta Tilechiu. pentru a nu se pierde fondul de investiţii aprobat. Când a intrat amorezul în casă. Al patrulea director. A mai fost amenajată şi dată în folosinţă baia comună a muncitorilor. . noul director Szabo Constantin a dat dovadă de un bun gospodar. Uzina de impregnat devenind un.H.aceste situaţii delicate. a cerut şi i s-a aprobat de către Minister fond de investiţii în vederea montării celui de al treilea cilindru de impregnare. Când este trimis din nou după materiale la Cluj. Directorul amorez a primit o bătaie soră cu moartea.

obiect de decor. Trist este şi faptul că ceia ce a rămas arată jalnic din lipsa unui gospodar responsabil. .

Fabrica de Industrie chimică „Sători Moor" fondată în anul 1880. 30 km distanţă. contabilului şef. Şi când te gândeşti că poate visează şi la un fotoliu de parlamentar. . 5. orice titulatură ar avea. deşi se vedea perdele la geamuri.Moara de piatră sistematică din Uilacul de Criş.In ziua de marţi 21 septembrie 2004. după darea în folosinţă a liniei ferate Oradea-Cluj. după ceia ce am văzut. . a fraţilor Gliick Neaumann şi Istvân care funcţionează şi în prezent cu ajutorul turbinelor instalate pe albia Crişului Repede. pusă în funcţiune cu turbile acţionate de apele Crişului Repede. .Fabrica de Cărămizi arse „Kâllay" cu resurse locale de producţie.în anul 1898 a luat fiinţă o fabrică de spirt pe domeniile grofului Brakfeld (care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. 1 la Nr. m-am deplasat la Uzina de Impregnat CFR. în toată uzina nu am găsit decât două domnişoare într-un birou. ceia ce se presupune că erau şi locuite. Tot pe domeniile acestui grof s-a construit o moară de piatră sistematică şi o presă de ulei comestibil din floarea soarelui. aici erau birourile directorului. Locuinţele de serviciu din incinta Uzinei degradate în mod deplorabil. după cum urmează: 1. construită după anul 1946. la sfârşitul secolului al XVIIIlea începutul secolului al XIX (-lea. bălăriile în jurul lor ajungeau până la straşinele caselor. ca la o casă fără stăpân. .în 1874 s-a pus bazele întreprinderei de asfalt şi de gudron având materia primă pentru producţie Bitumul transportat cu un funicular aerian de la minaDerna Tătăruş şi de la Brusturi. era fără uşi şi fără ferestre. în orice caz. după 51 de ani şi am văzut un tablou sumbru. Aşa după cum am mai amintit. după opinia mea nu are spirit gospodăresc nici de două piţule! Doi bani ar fi prea mult spus. 4. demoralizator: spaţiu de depozitare a materialului lemnos pustiu. în jurul gării Tileagd au luat fiinţă o mulţime de fabrici cu volum de activitate mai redus. Toate fabricile de la Nr. . plin de bălării. 6. şeful sau directorul uzinei. Ba da! Bălării cât puteai cuprinde cu ochii. planificarea şi personalul administrativ. în perioada anilor 1948-1953 când am lucrat la uzină. .. calupii din beton pe care se aşezau cândva în mod ordonat travesele erau împrăştiaţi în dezordine. Tileagd. Fosta clădire administrativă. 2. 6 au falimentat în perioada anilor 1929— 1933 datorată crizei economice care a cuprins toată ţara. Au rezistat acestei . 3. mai erau doi meri uscaţi şi nimic mai mult. Acestea nu au putut să ne informeze cu nimic numai cu faptul că directorul tocmai a plecat din birou.Fabrica de Ţigle „Mellchner Norbert şi fraţii". contabilitatea. Dintr-o pădure de pomi fructiferi de altă dată. 7.Fabrica de îngrăşăminte chimice „Kollâr Miklos şi asociaţii" fondată în anul 1897.

program de lucru de la 6 dimineaţa până la ora 18 seara. Anglia şi Franţa. Banca de Credit şi schimb valutar înfiinţată în anul 1890. care desparte hotarul localităţii Tllecuş de hotarul Tileagdului. a organizat mai multe centre de exploatare forestieră.I. Tot scriitorii mai sus amintiţi au consemnat că în anul 1912. firma „La Roche" din Tileagd s-a asociat cu exploatatorul forestier „Darvas Imre" din Dobreşti însă. ocupându-se cu tăierea sistematică a pădurilor din Judeţul Bihor. Elveţia. FABRICA DE CHERESTEA TILEAGD Cum a luat fiinţă această fabrică de cherestea? Un întreprinzător cu numele Vitenberg din Oradea. firma „La Roche" a pus bazele Fabricei de Cherestea amplasând-o între linia de cale ferată Oradea-Cluj şi valea Meghişei. In anul 1912. Din materialul. acţionarul principal şi conducătorul întreprinderii a rămas firma elveţiană „La Roche" care s-a înregistrat la Camera de Comerţ cu denumirea „La RocheDarvas". Darvaş Imre şi-a adus din Dobreşti un număr mare de muncitori calificaţi şi personal tehnic-administrativ. Polonia. cu repaos pentru masă de două ore. odată cu inaugurarea dării în folosinţă a căii ferate Oradea-Cluj. In primii ani de producţie au exportat câte 12. firmă cu care a funcţionat până la data naţionalizării tuturor mijloacelor de producţie de către Regimul Comunist când i s-a dat numele de U. primele 4 luni ca muncitor necalificat în hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. In incinta fabricei erau construite 120 de locuinţe pentru muncitorii calificaţi. Nu sunt cunoscute motivele pentru care şi-a vândut întreaga avere unei firmew patronată de o Bancă Elveţiană. a falimentat în anul 1930 ca urmare a intrării în conversiune a datoriilor agricole. fiind retribuit cu 18 lei salar net pe zi. scris de către scriitori unguri: Săsa Kălmăn din anul 19041958. In anii 1934-1936 când eu am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd. La data de 7 septembrie 1870. de unde a condus o firmă de Exploatare forestieră. In anul 1903. rezultă că în anul 1910 această fabrică avea instalate 8 gatere şi lucra cu mai multe sute de muncitori.L.crize economice Fabrica de cherestea „La Roche" şi Uzina de Impregnat traverse CFR. a venit la Tileagd pentru descoperirea de noi posibilităţi de afaceri. având denumirea „La Roche". Varga Ârpâd 1951-1994 şi Kupân Ârpâd. După anul 1989 până în anul 2001 şi-a reluat numele iniţial.000 vagoane de cherestea anual pe bază de comenzi ferme în Austria. Tileagdul fiind cunoscut ca un oraş în plin progres. Un an şi jumătate am lucrat în 146 .

îşi dădea multă importanţă şi îşi asuma responsabilităţi exagerate. Kolar Sandor era mai în vârstă. fără cioturi. Fiecare terfelea partea de mamă a celuilalt frate.) . aşezată în stive pentru uscare. frate cu primul. Unul din aceste bunchere era dotat cu instalaţii de aburi supraîncălziţi cu temperaturi de peste 100 grade celsius. trecute prin ferestraiele circulare. erau construite din beton armat două bunchere cu dispozitive de închidere ermetic. o fire nervoasă şi foarte impulsivă. Materialul lemnos era de esenţă „fag". se dădea drumul la abur şi se ţinea 24 de ore sub presiune. Dialogurile şi cearta se purta în limba maghiară. Ori de câte ori se întâlneau. din lipsă de materie primă. în această perioadă. trăită şi verificată de mine. cu anumite dimensiuni. aduse direct de la gatere. Când certurile luau proporţii. Când se introducea Panorama Fabricei de Cherestrea „La Roche-Darvas" din Tileagd. iar al cincilea numai facultativ. aveau prilej de ceartă pentru neconcordanţă privind utilizarea spaţiului de depozitare. în hala mare erau instalate 5 (cinci) gatere şi nu era spaţiu unde ar fi fost instalate încă 3 gatere despre care aminteau cei treiscriitori unguri mai sus amintiţi. Şef de Secţie era Kolar Karoly. (S-au epuizat pădurile de odinioară. se înjurau urât de mamă. La Nord de hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. Aici se stivuiau scânduri proaspăt prelucrate din lemn de fag.calitate de strungar cu 22 lei pe zi de zece ore efectiv lucrate. închisă din anul 2001. Şef de secţie aici era tehnicianul Kolar Şandor. iar la imensul depozit de buşteni şi de cherestea prelucrată. se închidea ermetic. Din aceste cinci gatere funcţionau permanent 4.

Poşolaca. Lângă cazanul de aburi era montat un Dinam electric de 1000 kilovaţi care asigura energia electrică în toată fabrica şi pe terenurile de depozitare. strunguri de diferite mărimi. rezultau mai multe tipuri de mobilier uşor. iar după 24 de ore primea culoarea cafelei bine prăjite. din peisaj. Aici au lucrat câte 450-500 de oameni din localităţile apropiate: Tileagd. Cele 120 de locuinţe puse cândva la dispoziţia muncitorilor calificaţi. în anul 1943 de către Germania Hitleristă şi transformată de către „Luftwafhte". care se foloseau la lustruirea pieselor ce urmau să fie asanblate în diferite tipuri de mobilă. Această Secţie a luat foc şi a ars în întregime. Combustibilul pentru cazane era asigurat din rumeguşul produs de cele 5 gatere în funcţie. producând hangare pentru avioane. scaune cu speteze. polizoare şi maşini care confecţionau. mese cu picioare strunjite la strung şi lustruite cu diferite lacuri. sau mai exact spus finisau parchetul pentru duşumelele din locuinţe. Acest material lemnos era ca să fie supus la un lung proces tehnologic până să ajungă la un produs finit. fiind aşezată pe vatra fostului atelier mecanic de tâmplărie a lui Velko Iozsef. înainte de cel de al II-lea război mondial s-a dezvoltat în aşa măsură că a lucrat cu 148 . cu ajutorul căruia se punea în mişcare toate instalaţiile fabricei. de la piscine sau de la grădini de vară. adică până când urma ca să devină mobilier de cameră. La sud de hala mare se găsea o altă hală mai mică care adăpostea maşinile prelucrătoare ale lemnului ca: Freze. 225 de cai putere. circa 70% erau din Tilecuş. Tilecuş şi Tilechiu. acţionate prin curele mari de transmisie. în perioada celui de al II-lea război mondial când întreaga fabrică a fost rechiziţionată. în uzină de război. au dispărut de mult timp. Avea un Comandament german şi lucra cu oameni deportaţi din teritoriile ocupate de nazişti. şezloane cu pânză. FABRICA DE MOBILĂ TILEAGD Fabrica de mobilă din Tileagd a luat fiinţă în anii 1930-1931. Marea majoritate.scândura în buncher avea culoarea albă. ferestraie circulare mici de mare fineţe. Acest atelier. Din gama de lucrări executate în această hală. Celelalte activităţi au funcţionat normal până în anul 2001 când şi-a încetat activitatea din lipsă de materie primă. rândele mecanice. Călătani. Tot aici se lucra cu substanţe chimice inflamabile. La Nord-vest de hala mare se găsea o construcţie care acoperea un cazan de aburi gigant. inclusiv locuinţele muncitorilor din incinta fabricei. construite prin anii 1903-1906.

chiar dacă este vorba de o viteză ceva mai redusă ca în timpul când totul era planificat după alte reguli.000.000. această fabrică lucrează cu 300 de muncitori calificaţi. Slovacia.000. Până la finele anului 1980. îşi mai menţine ritmul şi cadenţa în care a fost obişnuită să meargă. Ungaria) cât şi în ţările Europei de Vest ca: Germania. S-a prevăzut de asemenea măsuri pentru aprovizionarea cu apă potabilă. Cu această înzestrare.000.000 metri pătraţi.000 lei faţă de 45. fostul atelier a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. pentru procurarea de maşini şi agregate moderne.000 lei. ajungând ca să lucreze numai cu 20 de muncitori.200 metri pătraţi. producţia globală a crescut la 52.100 (una sută) de muncitori. iar producţia marfă a crescut cu 40. Italia.000. Franţa. După actul de naţionalizare a tuturor mijloacelor de producţie din anul 1948. vopsire şi lustruire a mobilei.24%. în acest cincinal s-a prevăzut construirea unei noi capacităţi de producţie.000 (nouă milioane) lei în banii de atunci.75%.234. înlocuindu-se aproape în întregime utilajele vechi cu randament scăzut.000 lei la 95.000 lei.000. Astfel. în perioada anilor 1971-1975 s-au făcut investiţii de 9.000 lei. băiţuire. Astfel. lucrări de canalizare şi a grupului social. construirea unei termocentrale şi a unui spaţiu de depozitare a producţiei finite cu o suprafaţă de 1. execută lunar o producţie de mobilă în valoare de 200. Cehia. asigurând mecanizarea procesului de producţie în procent de 90%. Islanda ducând faima măiestriei şi hărniciei populaţiei Tileagdului pe întregul mapamond.000. iar mobila fabricată anual s-a ridicat la valoarea de 49. Numărul muncitorilor s-a prevăzut ca să crească până în anul 1980 la 500 de persoane faţă de 393 câţi erau în anul 1976. datorită influenţei stării de război la care participa şi Ungaria sub regimul hortist. respective creşterea spaţiului productiv cu 12.000 lei.000.000 lei cât a fost în anul 1976. Şapte miliarde două sute . Fabrica de Mobilă din Tileagd.000 Euro (7. Numărul total al muncitorilor în anul 1975 a fost de 393 iar câştigul mediu lunar a fost de 1676 lei. la operaţiunile de şlefuire. devenind fabrică înzestrată cu maşini de înaltă productivitate.000 lei. frezare. şi-a redus considerabil activitatea. producţia globală industrială a crescut cu 57. dar trebuia să fie şi depăşite.000. din care a fost destinată exportului mobilă în valoare de 48. planul pentru perioada 19761980 prevedea ca producţia globală a fabricei de mobilă să crească la 107. în perioada războiului. la data redactării acestei monografii. în timpul regimului comunist sa lucrat planificat şi se depunea eforturi ca prevederile de plan nu numai să fie îndeplinite. iar producţia marfă să crească de la 38. Piaţa pentru desfacerea producţiei fabricei de mobilă Tileagd s-a găsit atât în Europa de Est (Uniunea Sovietică.

150 . Are piaţă de desfacere pentru 99% din producţie în Germania.treizeci şi patru milioane). Cehia. Slovenia şi Elveţia.

iar pe de altă parte Industria textilă a lansat pe piaţă covoare din material sintetic. dar în acelaşi timp şi în aceiaşi măsură hărnicia şi iscusinţa femeilor care au îmbrăţişat arta lucrului de mână.000 lei în valoarea banilor de atunci. realizându-se anual o producţie de 1800 m. Germania.SECŢIA DE COVOARE PERSANE DIN TILEAGD Faima hărniciei populaţiei din Tileagd au dus-o peste hotare nu numai produsele fabricate de mobilă. în cadrul Cooperativei „Arta" Crişana. oameni cu funcţii înalte în aparatul de Stat Austro-Ungar. care era cunoscut ca citadela grofilor şi a unui mare număr de personalităţi nobiliare. pe baza comenzilor primite atât din ţară cât şi din exterior. pentru a putea 151 . din lipsă de comenzi la preţurile de producţie. au început să apară o mulţime de obiective industriale. au cunoscut o dezvoltare fără precedent. sute de vagoate lunar. această îndeletnicire. Tileagd. stejar şi brad pentru fabrica de cherestea. Covoarele persane din Tileagd au fost solicitate de Anglia. cisterne cu ţiţei pentru rafinăria de Petrol din Tileagd în cei 32 de ani cât a funcţionat. Valoarea producţiei anuale s-a ridicat la peste 3. Elveţia şi altele. sute de vagoane lunar cu cherestea expediată din fabrica de cherestea. creatoare de frumos şi de calitate şi-a încetat activitatea după anul 1990. aspectuos decorativ şi la un preţ de cost mult mai redus faţă de cele produse manual. Din păcate. cu 94 muncitoare în secţie plus 26 la domiciliu. Sute de vagoane lunar cu buşteni de fag. s-au intensificat şi transporturile care au asigurat baza materială a desfăşurării procesului de producţie. CÂTE CEVA DESPRE TRANSPORTURI SI COMERŢ ÎN VATRA TILEAGDULUI Să reamintim din nou că pe data de 7 septembrie 1870 s-a dat în exploatare linia ferată Oradea-Cluj. De la înfiinţarea acestei secţii şi până în anul 1980.. unele mai importante decât altele. au avut aşa mare importanţă încât a fost necesar ca în prelungirea liniilor de garaj ale staţiei să. se monteze un pod rulant cu şine normale de cale ferată. în Tileagd. După acest eveniment major. la creierea unei mare diversităţi de covoare din lână cu modele de culoare armonios îmbinate. Secţia de covoare din Tileagd a luat fiinţă în luna martie 1955. producţia de covoare a crescut în mod continuu. sute de vagoane lunar cu traverse de lemn pentru uzina de Impregnat Tileagd.p. Odată cu darea în exploatare a întreprinderilor. Transporturile pe calea ferată cu destinaţia liniilor de garaj din staţia CFR.000. trebuie ca să o repet că transportul de diferite materiale pentru unităţile industriale din Tileagd. Deşi o repet.

schimba direcţia de mers a locomotivelor.. iar pe măsura creşterii puterii economice a comunei. ajungând să aibă 8 linii pentru gararea vagoanelor cu mărfuri şi o rampă de încărcare de peste 100 metri lungime. Staţia CFR. Despre comerţ se poate vorbi tot la „Timpul trecut". La data actuală şi privind lucrurile în perspectivă. are în vedere realizarea următoarelor obiective: . în frunte cu primarul şi de Consilieri.C. în ultimele două decenii a mai avut un Şantier de Drumuri şi Transporturi care s-a desfiinţat în anul 2002. între anii 1880-1940 Tileagdul a avut un comerţ prosper. Mai sunt câteva A... Păcat că în prezent nu-şi mai are semnificaţia şi importanţa deosebită pe care a avut-o.B. CINE SUNTEM AZI. La dezvoltarea transporturilor în Tileagd au contribuit şi celelalte 7 fabrici mai mici pe care le-am mai amintit. Tileagd şi-a mărit considerabil capacităţile de garare. Primăria. ŞI CINE VOM FI MÂINE". până la vânarea lor de către regimul hortist şi trimiterea spre camerele de gazare. Tileagdul are resurse materiale care trebuiesc valorificate cu ajutorul populaţiei. Tileagdul. ridicată cu zid din beton armat până la nivelul uşilor vagoanelor de marfă.. fiecăreia necesitându-i specificul ei de transport. în prezent. nu mai este nici un evreu în Tileagd. practicat de numeroasele familii de evrei stabilite în localitate. A rămas numai istoria care ne îndemnă să gândim: „CINE AM FOST IERI.uri care asigură populaţia cu mărfuri strict necesare pentru existenţă. Datorită acestui volum mare de transport.

Domnul Gheorghe Groza - Primar al comunei Tileagd la al Il-lea mandat, are Facultatea de Drept şi Licenţa Academiei de Poliţie ani.

Viceprimar al Tileagdului, la primul mandat. Are ca pregătire Institutul Agronomic şi o experienţă în domeniu de 27

a) b) c)

Introducerea gazului metan în localitate. Urbanizarea localităţii prin lucrări de canalizare şi infrastructură, Reabilitarea dealurilor viilor şi ridicarea la parametrii de

odinioară. d) Acţiuni pentru înfiinţarea de microferme asociative în domeniul agricol, după modelul Olandez. e) Incurajarea cu iniţiative în investiţii economice. f) Obţinerea titlului de Oraş al Tileagdului, titlu care 1-a avut din anul 1692 până în anul 1950, când l-au desfiinţat comuniştii. Bineînţeles că pentru realizarea acestor obiective trebuie conştientizată întreaga populaţie, cunoscându-se proverbul care spune că „O rândunică nu poate aduce singură primăvară".

FOLCLORUL LOCAL Folclorul cuprinde producţiile muzicale, coreografice şi literare creiate de oameni dealungul secolelor, putându-se considera un rod al înţelepciunei colective. Localitatea Tileagd, având titulatura de oraş începând cu anul 1692 şi o populaţie preponderent maghiară, la fel satele Poşolaca şi Uilacul de Criş, nu au moştenit şi nu au creiat folclorul care se găseşte din belşug în toate satele cu

153

populaţie românească, sau preponderent românească de pe valea şi terasele Crişului Repede. Din această ultimă categorie face parte în prim plan Tilecuşul, urmat de Bălaia şi Călătani care au avut şi au o populaţie numai românească. Aceste trei sate, aparţinătoare comunei Tileagd, şi-au înbogăţit folclorul local pe tot parcursul sutelor de ani de la aşezarea lor în comunităţi omeneşti (anul 1308), iar călătanii şi-au adus zestrea lor folclorică cu o sută de ani în urmă, din satele comuriei Aştileu, respective din Călăţea, de unde au venit pe actuala aşezare. în general, folclorul reflectă viaţa şi mediul în care trăiesc oameni. Creiaţiile folclorice locale abordează o mare varietate de teme constituindu-se într-un adevărat COD al comportamentului oamenilor, al educării etice al acestora. Creiaţiile folclorice redau cu multă fineţe în imagini artistice, de o deosebită frumuseţe, dragostea de neam şi de glie, dragostea de frumos, respingerea urâtului, dragostea faţă de muncă şi hărnicie, de promovarea a optimismului, de încrederea în victoria dreptăţii, iubirea părinţilor, a fraţilor şi a celor apropiaţi, ajutorarea celor aflaţi în necaz, de aprecierea în mod just a binelui şi a răului, de respingerea corupţiei, a lenei, a minciunei şi a infidelităţii. Prin prisma acestor coordonate etice şi estetice ne vom opri pe scurt la creiaţiile folclorice prilejuite de sărbătoarea Crăcinului, a Anului nou, a Sfintelor Paşti şi ale altor sărbători mai însemnate de peste an. Folclorul care are ca temă sărbătoarea Crăciunului, în prim plan este umblatul cu Steaua şi cu Turca, însoţite de colindele: „O, ce Veste Minunată", „Naşterea ta Cristoase", „Trei păstori se întâlniră" şi altele! Grupurile care umblă cu Steaua, sunt formate din adolescenţi, iar grupul care umblă cu „Turca" este alcătuit din bărbaţi de vârstă medie, având în echipă un toboşar, un highighiş şi un dansator care joacă dansul „Turcii". Acest grup, la casele oamenilor cu fete de măritat, pe lângă colindele obişnuite, în mod obligatoriu se cântă şi colinda fetei. Colindele se plătesc cu un colac mare şi frumos rumenit şi cu sume de bani mai mult simbolice. Se mai serveşte câte un păhărel mic de palincă din prune, fâcându-se urări de sănătate şi de belşug în anul care va veni. Unul din echipaj, se exprimă şi în versuri, dar mai mult în proză, scoţând în evidenţă hărnicia gospodarului care i-a primit în casă. „Gazda noastră omenos, Ne-a făcut un dar frumos ; Dar acesta nu s-a făcut Cum nouă, vouă vi se pare Mergând la moară Cu bota subsuoară, hârjonindu-se Cu câinii oamenilor prin garduri.

Florica Simuţ, fiica lui Ilea Nioani Miculi de pe Cionc. O talentă cântăreaţă şi păstrătoare a cântecelor din folclorul local, cântece care nu lipsesc de la spectacolele Nunţilor din Tilecuş.

A prins la jug 4 boi bourei în coame încârligăţei, în coada coldoboţei şi s-a dus la arat. A tras brazdă neagră semănând grâu roşu, Ploaia l-a plouat, apa l-a muiat, Soarele a ieşit, grâul s-ancolţit, Mare a crescut, înalt cât trestia la boabe cât mazărea. Grâul înalt peste genunci II făcură în mănunchi, din mănunchi făcură snopi, Din snopi făcură cruci, din cruci făcură stog înaltul stogului cât înaltul cerului Grosul stogului cât grosul pământului" La încheirea acestor cuvinte cu tâlc spune: „Rămâi gazdă sănătoasă că plătişi colinda noastră! La anul şi la mulţi ani." Redăm mai jos câteva colinde de Crăciun.

155

O, CE MINUNATĂ

VESTE

O, ce veste minunată în Viflaeem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput Cum au spus prorocii. Că la Viflaem Măria săvârşind călătoria, într-un mic sălaş Lângă-acel oraş Născu pe Mesia Pe fiul în al său nume Tatăl 1-a trimis în lume Să se nască Şi să crească Să ne mântuiască Vântul bate, nu-L răzbate

Nana LUCA din familia Petelint, de pe strada Bisericii, a doua valoroasă şi talentată cântăreaţă a Tilecuşului, fidelă stilului tradiţional trăgănat. („Tragănă nană tragănă, frunză de goron galbenă! că şi eu am trăgănat, frunză de goron uscat.")

Neaua ninge nu-L atinge Refren:

El e domnul nost cel Sfânt, Domnul peste-ntreg pământ Refren: Si de-acum până-n vecie, Mila domnului să fie Refren:

SUS LA POARTA RAIULUI Sus la poarta raiului, poarta raiului, Paşte turma tatălui, turma tatălui Refren: Linu-i lin şi iară lin Bate vântul frunza lin Lin şi lin. Dar la poartă cine sta, oare, cine sta? Sta chiar Maica Precinsta, Maica precinsta Refren: Lângă Ea un legănel, legănel, legănel Cu un copilaş în el, copilaş în el Refren: Copilaşul când plângea, puiul când plângea Maica sfântă-1 legăna, Maica-1 legâna Refren: ... , Copilaşul când dormea, puiul când dormea Maica Sfântă-L legăna, maica-L legăna Refren:

157

CÂNTECE DE LEAGĂN Nani, nani puişor Te culcă mama cu dor Nani, nani, pui de peşte, Eu te leagăn şi tu-1 creşte. « Nani, nani, ochi de mure Că mama mere-n pădure S-adune ceva surcele S-aprindă focul cu ele Să-ţi gătesc ţie mâncare Şi-i mânca să te faci mare Să creşti mare, mărişor, Să ne fie de ajutor! Nani, nani, puişor Să creşti mare, mărişor, Să ne fii de ajutor: Mamii dajutor în casă Taţii dajutor la coasă! Nani, nani, pui de om, C-a venit vremea de somn!

In toate satele româneşti de pe valea Crişului Repede, în depresiunea Munţilor Pădurea Craiului şi a Munţilor Plopişului, Doinele sunt numite „Hori". Hora îl însoţeşte pe om în toate activităţile vieţi lui. Hora este mereu tânără şi nu moare niciodată. Hora redă în imagini artistice, modul de viaţă al oamenilor, suferinţele şi bucuriile, tristeţea şi speranţele, dragostea şi dorul de cei dragi, precum şi locul unde sau născut. Autorul, sau autorii anonimi, exprimă în versuri toate aceste stări suflrteşti. Să redăm câteva din aceste expresii: „Cui nu-i place horile Bată-l supărările Că pe mine nu m-or bate, Că eu le iubesc pe toate, Şi horesc şi zi şi noapte Şi-oi hori până la moarte Şi horile mi-oi hori Pân-oi închide ochii.

158

" Să ne oprim puţin la Hora miresei şi să-i pătrundem înţelesurile de mare încărcătură emoţională. Mi-o adus Dumnezeu mie Ceasul de căsătorie. Mulţumesc maică cu drag De creşterea ce mi-ai dat Şi de sfatul tău cel bun Până-n ceasul meu de drum Şi de toate-ţi mulţumesc Zile bune îţi doresc".Cine-a îndălit horile Fie-i ochi ca florile Că horile-s stâmpărare. mireasa care pleacă de la casa părintească îşi cere iertare de la părinţi: „Iubitul meu tată dulce Vine vremea şi m-oi duce. De la fraţi de la surori De la grădina cu flori. când îşi ia rămas bun de la cei dragi: „Ia-ţi mireasă ziua bună de la tată de la mumă. Sunt emoţionante şi versurile prin care. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la taicâ-tău Plângeţi fată coada ta. Mila de la maică ta". La omul cu supărare Că şi eu când mă supăr Cu horile mastâmpăr. . Iubitul meu şi scump tată întinde-ţi tu mâna dreaptă Şi din inimă mă iartă.

Că ce-a fost nu va mai fi.Fata înstrăinată." HORA MIRESE „Pană mândră-n colţul mesii Mândru plâng ochii miresei Lasă plângă săracii. după cum urmează: „Oh ! măicuţă vai de mine. printre străini îşi cântă supărarea şi dorul de mamă. Traiul de la maicăta. 160 . departe Şapte dealuri ne desparte Şi păduri de lemne tari. ajunsă în alt sat. de la iarbă. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la Tacă-tău. cu un bărbat bogat pe care nu 1-a iubit niciodată: „Mâncete focul nănaş. Plânge-ţi fată coada ta. Hai mireasă ia-ţi bineaţă Că se face dimineaţă De la maicăta cea dragă De la frunză. ne vedem la zile mari" Fata care sa măritat la îndemnul altora. Departe m-ai dat de tine Departe maică. Cu cine mă cununaşi Cu cununa gardului Cu urâtul satului. Şaptezeci de zloţi ţi-oi da Dacă mi-i descununa. De la tatăl tău cel drag De la frunza cea de fag. Părinte sfinţia ta.

de la surori De la grădina cu flori.De la fraţi. de frumuseţe interioară. De la fir de lămâită. De la fete din uliţă. De la tir de busuioc. pentru a crea o atmosferă de voie bună. ca de exemplu: „Mândră-i nana cea roşită Cu roşele din Potică (farmacie) Dacă n-ar fi potica Oare ce-ar face nana? A vândut nana o găină ca să-si ieie vaselină A vândut nana cocoşu Ca să-şi ieie sopon roşu Şiatâta s-o soponit Până toată o îngălbenit. Prin strigături sunt satirizaţi toţi aceea care fac lucruri respinse de buna cuviinţă. Că dacă vi-ţi mărita." Satirizarea celor cu deficienţe în conduită şi comportare. astfel: „Dragu-mi-i omul cuminte La fapte şi la cuvinte Dragumi-i prunul cu prune Şi omul cu vorbe bune Dragu-mii omul sfătos. este prezentă în toate creiaţiile populare. Cuminte şi drăgăstos. Cântaţi tete şi horiţi. omul care spune şi face numai fapte bune. ." Poezia populară ne mai arată că dragostea este meritată numai de omul care are calităţi deosebite. dovedită prin concordanţă între vorbă şi fapte. Să cântaţi nu-ţi cuteza Să nu v-audă soacra. dar mai ales în strigături la joc dumineca şi la petreceri la nunţi. De la feciorii din joc. Până sunteţi la părinţi.

cauzate de factori diverşi: „Arză-mi-te focul spată Că-mi faci pânza toată spartă Şi te-ar li trăznit războiul Că-mi faci pânza lătunoi. Mândră floare-i norocul Nu răsare-n tăt locul. poamă acră De te-ai coace cât le-ai coace Poame bune n-ai mai face. 162 . Soacră. fumători şi beţivi: „Bată-l focu de bărbat Că e tare blestemat Eu lucrez la sapă-n soare El bea-n crâşmă la răcoare" Alte versuri rostite sau cântate în momente de tristeţe. Ai rămâne tot amară. De te-ai coace un an şi-o vară. soacră. Măi bădiţă tu eşti prost Mi-i de tine nu mi-a fost Numai sâmbăta seara Să mă joci duminica. Alt exemplu pentru bărbaţii leneşi. Ci răsare lângă vale Fericitu-i cine-l are Şi răsare lângă drum Nare noroc omul bun.Nana'naltă şi voinică Doarme lângă mămăligă Mămăliga ăerbe-n oală Ea cu somnu se omoară".

Fire-ai tu să fii măi bade Ce bătaie ţi-se cade. De ţi-o cânta cucul prost. Uită că drăguţ ţi-am fost. Unei femei care este infidelă bărbatului: „Mâi muiere. Mâţa n-are pălărie!" Unor tineri a căror dragoste se află în cumpănă: „lauzi mândră cucul cântă Ieşi afară de-l ascultă De ţi-o cânta cucul bine Trage nădejdea la mine. Cine-nu şti chiuii N-are-n nuntă ce veni!" . Trec prin pădure cu tine. M-ar fi strâns de m-ar fi rupt De-ar fi bătut vântul tare M-ar fi strâns să mă omoare. măi nevastă Cine-mi bate la fereastră? Taci bărbate bat-o vina C-o fi mâţa lui vecina! Măi muiere mâi urgie." Să mai prezentăm câteva versuri care de obicei se strigă la nuntă: „Cine nu şti descânta Nare-n nuntă ce căta. Şi nu pui mâna pe mine." Unor tineri îndrăgostiţi: „Aseară vântul bătea Badean braţe mă strânge. De-ar fi bătut vântul mult.

chiar mititel şi-ngrădeşte frumuşel (Acul de 11. Când începe a o dezbrăca. Sunt patru fraţi pătaţi. ele. Am o domnişoară cu rochie roşioară. Nime-n lume nu se-nşală Ca feciorul când se-nsoară. (Geamul) Cine stă permanent pe loc. la picioare răşchitoare? (Cocoşul) 16. cu mustăţile afară? (Morcovul) Cine-i mic. Tot timpul fug una după alta şi nu se ajung? (Ziua şi noaptea) 3. Prinde patru boi la car Şi-şi aduce mult amar. Câmpu-i alb. Cine mănâncă toată ziua şi nu se satură niciodată? (Meliţa) 10. la coadă are secere. de obicei se îmbină ironia. Cine îţi arată în mod fidel. . Cureluşă unsă sub pământ ascunsă? (Şarpele) Cine trece prin oblac şi nu-1 sparge? (Soarele) La cap are peptene. Păsări pe grâu nu s-ar pune. Cine trece prin gard şi câinii nu-i latră? (Fumul) 5.Una nu se spală niciodată şi este albă în mod permanent? (Roţile morii) 164 . Cine umblă într-una şi cântă. Bălaia şi Călătani cu prilejul unor întâlniri în şezători şi cu ocazia lucrărilor de clacă. la trup e ca un pepene. imaginaţia cu realitatea. 1. Una se spală permanent şi tot neagră rămâne. 12. cei prezenţi prind a lăcrima? (Ceapa) 2. frumuseţea şi urâţenia? (Oglinda) 7. ca moment de destindere. Ghicitorile. cusut) 13. Cine le vede nu le crede. (Cartea cu literele) 4. obligă publicul ascultător să gândească. 14. Am două surori. şi nu-i nici în casă nici afară? Şade moşu în cămară. Prezentăm câteva ghicitori de largă circulaţie în satele de pe valea şi terasele Crişului Repede. Cine trece prin apă şi nu se udă? (Viţelul din vacă) 8. dar drumul nu-1 trece? (Ceasul de perete) 9. 15. oile-s negre.Mireasă mirele tău Bun ar fi de ciuhă-n grâu Că-i negru ca un tăciune. cine le paşte le cunoaşte. Am două fete. vechi şi ele ca toate celelalte creiaţii folclorice. pentru a putea găsi răspunsul potrivit. într-o cămaşă îmbrăcaţi? (Nuca) 6. să facă comparaţii. au fost mult folosite în Tilecuş. în ghicitori.

Umblă după potcoave de cai morţi! CÂTEVA CUVINTE DESPRE POVESTI * Din opiniile locuitorilor mai vârstnici ale satelor de pe valea Crişului Repede.Proverbele şi zicătorile au fost şi sunt rod al înţelepciunii oamenilor sfătoşi. basmele şi povestirile au avut rol instructiveducativ. 12. 6. 3. aleargă! 10. 5. departe va ajunge! Lenea omului se aseamănă cu rugina grâului! Cât ţi-e pătura. 7. Ce se naşte din pisică. Ele au un caracter de scoatere în evidenţă a unor porniri şi instincte. „Viteazul Gruia lui Novac". ale experienţei milenare de viaţă ale acestora. de odinioară. 2. a dreptăţii în confruntarea cu strâmbătetea. omenie cere! Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte! Scumpul (zgârcitul) multe pierde şi leneşul mult 4. atât te întinde. „Călătoriile lui Robinson Elveţianul" şi altele. Visează cai verzi pe pereţi! 19. neconforme cu dreapta credinţă şi cu respectarea normelor de viaţă a societăţii: 1. . Prin conţinutul lor. Răzbunarea este arma prostului! 15. triumfarea adevărului fată de minciună. Omul sfinţeşte locu şi nu locul pe om! 16. „Haiducii". Nu-i mult să nu treacă şi nici puţin ca să nu ajungă! 18. 8. 9. Căci cine cheltuieşte peste cât câştigă. dar nu Cinstea este ca viaţa. altuia nu-i face! Norocul este şi cum şi-1 face omul! Omenia. Poţi lua masa cu ea. şi cina! La pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul! Pomul se cunoaşte după roade iar omul după fapte! Minciuna are picioare scurte. nu are-n casă mămăligă! 14. 13. o pierzi odată pentru totdeauna! Ce ţie nu-ţiplace. „Păţaniile lui Păcală". şoareci prinde! Cine pleacă la drum de dimineaţă. evidenţiind victoria binelui în luptă cu răul. am aflat că s-au bucurat de largă circulaţie Poveştile lui Petre Ispirescu. 11. Nu aduce anul ce aduce ceasul! 17.

Jocul se desfăşura cu perechi. cu excepţia duminicilor din postul Crăciunului şi a postului Pastelor. „ARDELEANA". bătutul podelei cu picioarele într-un anumit ritm de către flăcăi. căutând fiecare ca să fie cât mai aproape de higheghe. A doua formă era „Sălăjanul" în care. Aici este vorba de Bălaia. „HIGHEGHEA" a fost organizată de către flăcăii necăsătoriţi. iar fetele cu mâinile întinse pe umerii flăcăilor. La higheghe veneau de regulă flăcăii şi fetele necăsătorite. Jocul se desfăşura în trei forme: polca. Era o adevărată artă coreografică. veni cineva în Tilecuş din jurul Sibiului şi i-a învăţat pe tineri un joc nou. flăcăii îşi chemau fetele la joc. cu predilecţie mamele fetelor şi copiii. vizând în mod indirect anumite comportări neconforme ale tinerilor. mai neîndemânatice: „Ardeleana ştiu juca Pita n-o ştiu frământa Pe lopată n-o pot pune Numai legată cu funie" DATINI SI OBICEIURI In satele aparţinătoare comunei Tileagd. 166 . care era cel mai spectaculos. în ritmul muzicei.DANSUL POPULAR Dansul popular s-a practicat în localităţile cu populaţie românească din timpuri imemorabile. Din această formaţie. numit şi Postul Mare. Călătani şi Tilecuş. Fondul era acelaşi. A treia formă era dansul „Scuturatul". un fel de „Horă" a satului cunoscută în toate localităţile de pe valea Crişului Repede sub denumirea de „HIGHEGHE". aparţinătoare comunei Tileagd. în care se făceau mişcări săltăreţe şi învârtite. flăcăii se înşiruiau în linie dreaptă. erau aceleaşi datini şi obiceiuri ca în toate localităţile de pe valea şi terasele Crişului Repede. în ambele direcţii şi de mai multe ori. criticându-i pe cei leneşi şi amatori de băuturi tari. Dansul popular a fost o formă de manifestare artistică. cu mici diferenţe nesemnificative. făcând parte din folclorul local. flăcăii băteau pintenii de la cizmă şi săltau în sus. sălteau şi ele mai lejer dar în acelaşi ritm trepidat. Creatorii de folclor în versuri au şi făcut repede strigături de satiră la adresa fetelor mai puţin ajutorate. în anii 1932-1933. formă în care flăcăii întorceau fetele pe sub mână. o fată şi un băiat. în fiecare duminică de peste an. chiuind strigături în versuri. Ca spectatori participau şi persoane mai învârstă.

din carton mai gros. fie-ţi ţie ajutătoare: Făte o ţâră către mine săţi arat că cine-i câine. acum visai" şi dialogul continuă: Irod: „Scoală. ce veste Minunată! Păstorul cu şuba lui biţoasă se culca pe vatra casei. După aceste colinde. îi urmează păstorul imediat care spune: „Auzi-i un glas de domn. în stea era introdusă o prăjină rotundă ca un fel de ax. cască şi spune: „Acum mă culcai. Cele cinci colţuri ale stelei sunt legate între ele cu lănţişoare confecţionate din hârtie velină. la mijloc avea un soare din staniol galben. impresionând gazdele luate prin surprindere. avea temă religioasă cu următorul program: intră cei trei Crai însoţiţi de împăratul Irod. continuând coilindatul în prima zi de Crăciun. multe steluţe şi îngeraşi. permiţând ca să se învârtă în jurul acestei prăjine. semne ale crucii. de Crăciun se organizau baluri şi petreceri. La acest îndemn. Steaua era confecţionată în cinci colţuri. cu muzică.Să începem cu datinele şi obiceiurile Sărbătorilor religioase: Crăciunul. cu dansuri şi cu băutură din belşug. se purtau discuţii a căror temă era în cele mai multe cazuri pământul cu roadele lui. un Irod împăratul şi un păstor. Pe cap purtau coifuri cilindrice. păstorul „somnoros". Irod îl atingea cu piciorul pe păstor. plus colinda „Naşterea ta Cristoase Dumnezeul nostru". ţinea 3 zile. stele. De regulă se bea vin. în zilele a 2-a şi a 3-a. lună. unde „dormea" până când se cânta colinda anunţată de el. începând din ajunul Crăciunului. ." Se scot săbiile din teacă (săbii din lemn) şi începe duielul aprig de spadasin. lungi până sub genunchi. Aceştia formau un grup de 5 (cinci) persoane: Cei trei Crai de la Răsărit. Păstorul avea ca îmbrăcăminte o şubă biţoasă de oaie. până când ajungea la fiecare locuitor al satului. care-mi poruncea să vin în casă şi să dorm" O. porneau colindătorii cu „Steaua" şi cu „TURCA". Să detaliem puţin partea tehnică a colindătorilor care umblau cu „STEAUA". confecţionate din staniol alb. Pe cei tineri îi preocupau dansul şi petrecerea. ceilalţi 4 purtau cămăşi albe. ornamentate cu semne ale crucii şi cu multe steluţe din hârtie velină. cum se vând boii şi caii la anumite târguri. lângă picioarele celor trei Crai. îndemnându-l ca să se scoale şi să-l conducă la Staulul unde s-a născut Isus Hristos. Ceremonialul care se desfăşura în casele unde erau primiţi. cu sărbătoarea Naşterii Domnului. aşa cum era consemnat în calendarul Creştin-Ortodox. soare. în mai multe culori. cu slove roşii. în multe culori. învelită în hârtie velină albă şi împodobită cu simboluri de sărbătoare. scoală si te trezeşte că împăratul îţi porunceşte!" Păstorul: „Nu te hârjoni la mine că eu ştiu destul de bine cum mamă-ta îţi spune câine!" Irod: „O.

producătoare de bună dispoziţie. nelipsită din casa fiecărui creştin. Tot timpul ţopăia în ritmul unei tobe şi fugea de la o persoană la alta. Anul nou trecea aproape neobservat. 2. Purtătorul acestei „Arătări" trebuia ca să fie un om cu aptitudini sportive. BOBOTEAZĂ. Tot în ziua de Bobotează era obiceiul ca în fiecare familie. erau răsplătiţi cu un colac mare. având un orificiu prin care purtătorul putea ca să vadă şi ca să primească în gură o monedă de un leu. Cele trei zile ale Crăciunului erau sărbătorite din plin. clămpănind de mama focului. grupare care cuprindea 7-8 bărbaţi de vârstă medie. care prin dansul şi mişcările lui ritmice creia atmosferă sărbătorească. ciugulindu-le buzunarele cu botul. intrau numai în casele unde erau invitaţi şi în schimbul colindelor care le cântau. Colindătorii cu Turca. cu două zurgălăi şi mai multe funde din panglici de culoare roşie. toate familiile care aveau fete de măritat. până i se introducea tradiţionala monedă în gură. mai mult simbolică. care ştie ca să creeze scene hazlii. Turca propriu-zis reprezenta un cap de Capră din lemn. din grădină. copiii între 7-8 ani. Tot în prima zi de Crăciun se umbla cu „Turca". cu petreceri şi voie bună. de 3 lei sau de 5 lei. care erau colindători. De regulă. producând fum mult şi de lungă durată. Maxilarul de jos al caprei era o limbă de lemn prinsă cu balamale. limba se lovea sonor de partea superioară a botului caprei.La solicitarea gazdelor se mai cântau şi alte colinde specifice sărbătorii Crăciunului. ţuraleisa" pentru ca pomii să fie feriţi de omizi şi ca să facă fructe multe la vară. Alte datini şi obiceiuri păstrate din bătrâni. oricât de crâncen ar fi gerul. . obosiţi de manifestările ce le-au făcut în cele trei zile ale Crăciunului. Era în postura asemănătoare a unui clovn de circ. agitând un clopoţel mic şi strigând în gura mare „Ţuraleisa. îndulcit. Când se trăgea de sfoară. dinamic şi vioi. Predomina credinţa că fumul ar proteja mugurii pomilor de ger. în ordinea lor cronologică sunt următoarele: 1. rumen şi cu o sumă benevolă de bani. pentru a participa la slujba religioasă a Botezului Domnului şi pentru a lua într-un „Canceu" de sticlă apă sfinţită de preot. când se sărbătoreşte SFÂNTUL MUCENIC TEODOR (Sântoaderul) se mănâncă toată ziua numai grâu fiert. De la cap în jos avea o rochie lungă de culoare roşie. denumit „Colivă" iar în grădini se aprind focuri mocnite din bălegar şi plante putrezite. în luna martie a fiecărui an. să înconjoare fiecare pom din grădina casei. când pleacă la biserică din fiecare familie cel puţin o persoană. Capul caprei era bine fixat într-o prăjină sau o coadă de mătură. Prin această limbă era introdusă o sfoară rezistentă. se pregăteau din timp pentru primirea colindătorilor. albastru şi galben.

în ziua de SFÂNTUL GHEORGHE. începeau să bată clopotele. flăcăii se duceau la fântâni cu noaptea-n cap. anunţând învierea Domnului. bucuria învierii Domnului Isus Hristos. După ce localităţile rurale au mai evoluat şi un număr tot mai mare de locuitori şi-au săpat fântâni în curte. „Veniţi ca să luaţi lumină"! Cei mai apropiaţi de preot îşi aprindeau lumânările apoi unii de la alţii. până când toată suflarea avea lumânarea aprinsă în mână. urându-le totodată măritiş cât mai grabnic.3.cu rugămintea de a i se permite ca să stropească fata. în perioada zilelor de Joia Mare. Preotul striga la clanţa uşii: "DESCHIDEŢI PORŢILE RAIULUI CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL MĂRIREI"! O voce din Biserică întreba „Cine este împăratul Mărirei"? Preotul spunea: „ÎMPĂRATUL MĂRIREI ESTE HRISTOS CEL ADEVĂRAT CARE A MURIT PE CRUCE ŞI A ÎNVIAT A TREIA ZL AŞA CUM AU SPUS PROOROCII"! După acest schimb de cuvinte se deschidea uşa Bisericii. . dacă se întâmpla ca să înceteze din viaţă cineva. îşi umpleau câte două găleţi cu apă. aducând bucurie şi speranţe în sufletul tuturor (lucruri mici cu efecte mari). înconjurau toţi biserica de trei ori.FLORIILE se sărbătoreau cu o săptămână înaintea Paştilor şi se ducea rămurele cu mâţişoare de salcie la biserică. De ziua Sfântului Gheorghe. Acolo îi aştepta preotul-paroh cu o lumânare aprinsă şi se adresa celor adunaţi cu cuvintele-. pentru a fi proaspete şi curate tot anul. 5. erau stropite fetele de către flăcăi cu apă proaspătă din fântână. aceste mâţişoare nu mai erau aduse acasă. în frunte cu preotul. în vremurile mai îndepărtate. cu câte o lumânare în mână. 4. Preotul se oprea la poarta bisericii cu toată mulţimea după el. fântâni la care mergeau fetele în fiecare dimineaţă cu ulcioarele de ceramică ca să aducă apă peste zi. se ducea aproape tot satul la Biserică. frumos mirositoare de la drogherii din oraş şi de ziua de Sfântul Gheorghe se ducea la părinţii fetei. La miezul nopţii. sau li se prelungea contractul pe încă un an de zile. pentru ca în timpul căldurilor de vară să nu se adune muştele în gospodării. înăuntru în Biserică se aflau cei doi clopotari. mântuitorul tuturor neamurilor. în ziua învierii. Această manifestare constituia o mare cinste familiei. Vineri şi Sâmbătă. câţi încăpeau intrau în Biserică cântând „Hristos a înviat din Morţi" După oficierea slujbei învierii se reîntorceau la casele lor. nu trăgeau clopotele la biserică şi se bătea numai toaca. erau în sat două sau trei fântâni publice cu apă bună de băut. preot şi credincioşi. care cădea negreşit pe data de 23 aprilie. Preotul şi toată mulţimea. îşi procura din timp apă de colonie. iar când se apropiau fetele de fântână le stropeau cu apă rece. Flăcăul căruia îi plăcea de o fată. De ziua SFINTELOR PAŞTI era mare bucurie sufletească. obiceiul nu a dispărut ci s-a „modernizat". Tot în ziua de Sfântul Gheorghe se schimbau slujii angajaţi cu anul.

care din mare păcat. RUSALIILE: în ajun de duminica Rusaliilor. doctrina marxist-leninistă. în vase curate. care se află în vecinătatea holdelor cu recolte agricole. după cum urmează: 170 . apreciindu-1 ca un valoros tezaur moştenit de la strămoşi. Nimiceşte-le Doamne nelegiuirile! Nu a fost interzis de către comunişti obiceiul ceremonialului căsătoriilor. După masă era program de voie pentru fiecare dar nu era permis ca să lucreze nimeni nimic în prima zi de paşti. Multă lume mergeau la Biserică. copiii mai mărişori. ducând şi patru Prapori din Biserică. stropite cu vin roşu). în timp ce femeile împletesc cununi mici din spice de grâu pentru fiecare prepor adus de la biserică. La cimitir. pe gardurile de la stradă. încercând timp de 50 de ani ca să spele creierele oamenilor de aceste învăţăminte. ca în formă de pelerinaj. obicei care s. se oficiază din nou o slujbă de rugăciune. adunau rouă după grâul din lanurile apropiate. Toate aceste datini şi obiceiuri rămase din moşi strămoşi. aplicând metodele în mod mascat şi în zilele noastre. acest ceremonial folcloric aflându-se şi în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură şi al Cultelor. a găsit teren fertil. nu au fost pe placul anticriştilor comunişti. Toată familia se spăla pe faţă în ziua Sfintelor Paşti cu roua adunată din lanurile de grâu apropiate de casele oamenilor. iar femeile duceau la Biserică coşuri cu ouă roşii şi cu diferite alimente ca să le sfinţească preotul. preotul ieşea cu credincioşii la cimitir. La terminarea acestei slujbe. în timpul acestei slujbe se pregăteau şi Păştiţele (cuburi mici de prescură.La orele 9 dimineaţa începea din nou slujba religioasă a învierii la Biserică. Nu mânca nimeni nimic până când se gustau păştiţele aduse de la Biserică. interzicând manifestările lor în public. fiecare gospodar îşi punea rămurele cu frunze de tei la poarta de intrare în curtea casei. în casă şi în curte. injectân-du-le zi de zi. de grindină şi de alţi dăunători. După oficierea slujbei religioase specifică sărbătorii. de către patru bărbaţi din cei prezenţi. cu tot palmaresul lor. apoi se puneau pe masă bucatele pregătite pentru sărbători şi mânca fiecare cât îi era poftă. în timp ce mamele erau plecate la biserică. Se ciocneu ouă roşii între membri familiei şi se cânta cu bucurie „Hristos a înviat din Morţi". prin care preotul Roagă pe bunul Dumnezeu ca să ferească holdele de lăcuste. îmi face multă plăcere ca să prezint modul desfăşurării nunţilor în localităţile aparţinătoare comunei Tileagd. preotul oferea păştiţe fiecărui cetăţean care prezenta un păhărel curat în acest scop. precum şi la grajdul vitelor.practicat şi se mai practică şi în prezent.

Formula de exprimare a invitaţiei la nuntă era următoarea: Familiile X şi Y din localitate. foşti prieteni din adolescenţa lor. atât la reverul hainei cât şi la pălărie. naşi din partea Mirelui şi Naşi din partea Miresei. să cunoască foarte bine toate obiceiurile oamenilor aşezării. cu atribute care îl onorau. să ştie să vorbească mult şi frumosconvingător. după ce au stabilit de comun acord data căsătoriei. capabilă să conducă întreg ceremonialul nunţii. trebuie ca să fie un „OM SFĂTOS": Pentru a face invitaţii la nuntă. Ca semn distinctiv de „Chemător'. anunţă preotul paroh şi îi cere ca să stabilească o zi de duminică pentru cununia lor. Urmează apoi căutarea naşilor preferaţi. o persoană inteligentă. bastoane la care aveau legate mai multe panglici de culoare Roz. care să fie şi deştept şi prezentabil. Albastru. aceştia purtau un bastonaş „A la Monşer". cu onoare vă invită să participaţi la ceremonialul O scenă din spectacolul etnografic reprezentând pregătirea miresei pentru nunta din Tilecuş în 2004. din familii apropiate lor şi pe cât posibil ca să fie oameni de vază în localitate. . Albă. Mai trebuie să-şi găsească un „Grăitor". viitori miri îşi căutau câte un Cehemător din rândul flăcăilor aşezării. împodobiţi cu flori albe artificiale. să ştie caracteriza pe fiecare locuitor în parte. Chemătorii. Cu alte cuvinte. aveau rolul de a face invitaţia la nuntă familiilor înscrise pe o listă. Roşu.a) PREGĂTIRILE DE NUNTĂ Atât mirele cât şi mireasa.

alimente ca: făină. smântână. Mireasa trebuia ca să lovească zdravăn scaunul cu piciorul. atât la Biserică cât şi la petrecerea de nuntă care va avea loc Duminică data de Familiile care au fost invitate la nuntă. duceau părinţilor mirelui şi al miresei din timp. se aruncau peste ei o ploaie de boabe de grâu şi de orez. ouă. cocoşi. Când se considera că ospăţul se apropie de sfârşit. găini. reunind reprezentantele a două generaţii. când în Tilecuş funcţiona impecabil un cor mixt pe patru voci. Mesele erau întinse în curte. brânză de vaci. să cinstească mirii cu sume de bani care să-i ajute ca să păşească cu dreptul în 172 . varză murată pentru sarmale. preludiu a ceia ce a fost cu 70 de ani în urmă. şuncă de porc afumată. fiicei lor X. ca să le fie traiul şi viaţa înbelşugată. sub bagheta deosebitului învăţător Petru Chirilă. Grăitorul avea de aici înainte sarcinile cele mai deosebite. pline cu fel de fel de bunătăţi iar muzicanţii încântau aparatele auditive ale nuntaşilor. Când veneau mirii de la Biserică. Y.Un grup vocal feminin. în anul 2004. ca să răstoarne găleata cu apă. era aşezat un scăunel mic pe care se găsea o găleată zincată plină cu apă. grăitorul. supravegherea ca toţi invitaţii să fie bine seiviţi la mese şi întreaga petrecere să se desfăşoare în condiţii optime. în spectacolul etnografic „Nunta la Tilecuş". la intrarea în curtea casei mirelui. după posibilităţile lor. făcea apel la nuntaşi ca fiecare. simbolizând că de aici înainte ea va fi stăpâna casei. Imediat lângă poarta de intrare în curte. în cuvinte bine potrivite. căsătoriei fiului.

.

cultivau câte un mic lot de pământ cu cânepă. Cu acest capitol se încheia petrecerea de nuntă. pe lângă faptul că este un violonist talentat. grăitorul prezenta evidenţa contabilă a sumelor încasate din cinstea şi dansul miresei. necesita un lung proces tehnologic până când ajungea fuiorul în furcile de tors ale fetelor în şezători. cu recomandarea să-i cheltuiască în mod chibzuit. păstrător de tradiţii ale obiceiurilor vechi populare. Grăitorul primea donaţiile. apoi preda banii noilor căsătoriţi. începea „Dansul Miresei". pe o bucată de hârtie. Obiceiul era bine cunoscut de nuntaşi. în final.căsnicia lor. precizând că mireasa a muncit pentru ei şi să nu se uite niciodată că. 174 . Este nelipsit de la petrecerile de nuntă. în acelaşi timp este şi Rapsodul satului Tilecuş. însoţit de toboşarul care îl secondează. în căsnicie „FEMEIA ESTE CHEIA CĂMĂRII"! Dacă tot ne găsim la capitolul obiceiurilor din bătrâni. Dansul miresei era scump plătit de către acei care-şi manifestau dorinţa pentru acest privilegiu. merită ca să vorbim şi despre „ŞEZĂTORI". anunţa asistenţa cine cu cât a contribuit şi ţinea contabilitatea banilor încasaţi. Această plantă. despre care am relatat pe larg în paginile 71-73 din lucrare privind trecutul istoric al Comunei Tileagd. Şezătorile aveau menirea pe de o parte ca fetele să-şi etaleze Florian Baciu a Meciului. începând cu Secolul alXIX-lea. coordonat tot de către grăitor. când mireasa era aproape leşinată de oboseală. fiecare gospodar din satele aparţinătoare comunei Tileagd. aducându-şi fiecare contribuţia. care constituia baza industriei casnice. După încheierea acestei operaţiuni. cu ceasornicul în mână.

toboşarul şi dansatorii în spectacolul „Nunta la Tilecuş". Căsătoriile erau considerate acte de mare răspundere şi nu se făceau cu uşurinţă. Odată cu venirea regimului comunist la putere şi în mod deosebit odată cu socializarea agriculturii. în şezători mergeau şi flăcăii din localitate. seriozitate.Vedere reprezentând violonistul. Pe de altă parte. urmărindu-se care torcea mai repede şi care producea fire mai susbţiri. zahăr. trăsăturile lor de caracter. servindu-i pe flăcăi cu aceste preparate. Multe căsătorii trainice s-au întemeiat după cunoaşterea din aceste şezători. afirmau cu toată convingerea că niciodată nu au mâncat aşa gustoase cirighele sau gogoşi. făină. aflaţi în atmosferă încinsă a evenimentului. Aici se comunicau toate ştirile bune sau mai puţin bune. hărnicia între ele. ţinute în casele familiilor care se bucurau de toată stima în localitate. Pentru înfrumuseţarea atmosferei din şezători. întreţinea o stare sănătoasă de relaţii interumane. Nu se cunoştea în Epocă cuvântul „Divorţ". aceste şezători decente. ouă. Şezătorile erau şi un fel de „Agenţi de Presă". bineînţeles nu ca să toarcă fuiorul ci să observe hărnicia fetelor. inteligenţă şi prezenţa de spirit pentru a putea da replici adevărate unor provocări. Interesant este faptul că flăcăii care au gustat din aceste produse. s-au desfiinţarea toate loturile de pământ pe care se cultivase anterior cânepa şi odată cu aceasta s-au desfiinţat pentru totdeauna . care interesa tineretul. aflându-se în competiţie nedeclarată. ulei în locuinţa unde se ţineau şezătorile şi preparau gogoşi sau cirighele. în tot cazul. fetele puneau mână de la mână şi aduceau din când în când.

. purtate de protagoniştii „NUNTAŞILOR BIHORULUI" la manifestarea care a avut loc în anul 2002.Costumele populare ale Tilecuşenilor moştenite din moşi. printre aceştia găsindu-se şi tinerii din Tilecuş. strămoşi.

Pacea a fost adusă în anul 1422 de către doi tineri îndrăgostiţi. Cazul acestor neînţelegeri au ajuns până la Curtea împăratului Ungariei care a încercat ca să-i împace. 10 ha de livezi cu pomi fructiferi. aparţinătoare familiei Ratold s-a îndrăgostit de un băiat care făcea parte din familia Csanâd. încă din anul 1336 au încercat să facă un schimb de pământ cu familia Csanâd.frumoasele şi beneficele Şezători ale fetelor. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru are o suprafaţă de 1295 ha pământ din care: 449 ha arabil. 445 ha cu pădure şi 157 ha neproductiv. pe lângă malul drept al Crişului Repede şi este străbătut de Şoseaua internaţională E. cu pietriş şi mereu umed din cauza apelor Crişului Repede. Să vorbim acum câte ceva şi despre satele aparţinătoare comunei Tileagd şi le vom prezenta în ordinea anilor de atestare documentară. aşa că ne vom opri aici cu aceste povestiri. fiind aşezat pe moşia grofului Ratold din Putnok şi timp de secole a fost un măr al discordiei. continuând disensiunile între cele două familii. Ce uşor este să demolezi ceia ce a fost frumos şi bun. mai puţin semnificative. din Tileagd.15. creînduli-se mari neplăceri. Au mai fost şi alte multe obiceiuri. dar schimburile de moşii nu s-au efectuat. Dacă din întâmplare au crescut în grădina cuiva două-trei fire de cânepă. Câteva repere istorice Uilacul de Criş a fost atestat documentar în anul 1282 cu denumirea de „Pastă". vegetează circa 200 cuiburi de ghimpe (Ruscus hipodosum). în pădurea Uilacului de Criş. familia Ratold din Putnok. O fată din Putnok. S-au pregătit şi actele oficiale în acest scop. se întinde pe o singură stradă spre oraşul Aleşd. 35 ha fâneţe. Se cunoştea faptul că pentru încetarea acestor frecuşuri. între descendenţii familiei Ratold din Putnok şi a familiei Csanăd din Tileagd. arbuşti care sunt ocrotiţi de Lege. Aceşti tineri s-au căsătorit iar moşia care se afla în litigiu a fost dată ca zestre fetei . 145 ha păşuni. 54 ha cu viţă de vie. începând cu anul 1336. gazdele au fost acuzate că au cultiva Canabis. SATUL UILACUL DE CRIS Uilacul de Criş este o aşezare mică pe care o desparte de comuna Tileagd numai podul de peste Crişul Repede. şi ce greu este să reconstruieşti ceea ce s-a demolat.

împărăteasa Măria Tereza a ordonat să se înfiinţeze şcoli populare în toate satele Ungariei. Privind retrospectiv aceste date de arhivă. ajungând pe această cale amiabilă la întregirea familiei Csanad. numit Pusta . După revoluţie. a grofului Haller şi a grofului Kornisi până la Revoluţia burghezo-democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată iobăgia. Fazekas Lajos 1879-1882. Ţinându-se cont de această poruncă împărătească.Uilac. în cadrul comunităţii din care au făcut parte. Se mai menţionează în aceleaşi documente ale vremii că în anul 1313 la Uilac erau 22 de iobagi. Gazdag Jânos. Kirâly Peter. Despre învăţământ si viata spirituală Uilacul de Criş a avut o şcoală veche a cărei dată de construcţie nu se cunoştea. două. în anul 1713 avea 22 de familii. care au fost scrise şi date publicităţii de către Cancelariile maghiare ale vremii. Nagy Jânos 1871-1873. un conac? Nu ştim fiindcă în actele de arhivă privind data atestării nu se specifică acest lucru. Enghi Jozsef. Lengyel Jănos. Râkosi Mârton 1778-1787. foştii iobagi şi-au construit mici gospodării individuale. Locuitorii localităţii Uilacul de Criş au muncit sub formă de iobagi pe moşiile familiei Telegdi. Gere Miklos 1888-1902. iar în anul 1719 era 45 de iobagi. Boros Mihăly 1873-1875. fiind ultimul înscris în document. începând cu anul 1769. Din datele statistice oficiale rezultă că Uilacul de Criş. fiecare după capacitatea şi puterile lui. Bânyai Istvân 1903-1904. Arany Lâzâr 18821888. se poate pune întrebarea firească câtă populaţie putea să aibă Uilacul în anul 1282 când a fost atestat documentar?!! 0 casă.din Putnok. Kovâcs Jănos 1790. locuitorii Uilacului de Criş au demolat şcoala veche deteriorată. când au început cursurile şcolare. Ercsey Gyorgy. Kiss Jânos. Somogyi Jănos 1781-1785. învăţător fiindule Ilosvai Istvân. Balogh Zsigmond. Ecsedi Antal 1875-1879. Sâmfi Istvân 1788-1790. Sândor Lajos 1904 şi în continuare. Din cele mai vechi documente de arhivă rezultă că în anul 1759 aveau înscrişi la şcoală 8 elevi. Csete Mihăly.din februarie 1902 Szucs Kălmăn şi Bîro Kăroly. 178 . în anul 1770 au început construcţia unei noi şcoli spaţioase în locul celei vechi şi a fost dată în folosinţă pe data 8 septembrie 1773. în 1719 avea 47 de familii iar în anul 1723 avea numai 29 de familii. Dealungul anilor au predat la acesta şcoală următorii învăţători: Ilosvai Istvân 17701778. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. Bekes Mihăly. Perei Istvân 1792. Harmath Jănos. Jancso Sămuel. Szentivânyi Istvân 1785-1788. 1903. în anul 1712 avea 13 familii.

în anii 1332-1334 a avut un preot cu numele Jânos. 0 perioadă lungă de timp. Szokolay Jozsef 1848-1890. Duma Gyula 1898-1920. sau a fost o pură supertiţie că puterea divină îi va ajuta ca să facă cât mai multe victime omeneşti în folosul puterii. biserica a fost înzestrată cu un clopotîn greutate de 208 kg. Bogdăny Jozsef 1775-1787. au procurat şi au donat al doilea clopot pentru biserică. ceea ce a fost foarte puţin. necesitând întrunirea conducerii parohiale. în anul 1913. Pap Jănos 1796-1798. armata maghiară a ridicat cele două clopote ale Bisericii din Uilacul de Criş şi le-au dus la topit pentru a face din ele muniţia necesară susţinerii primului război mondial. Toate cheltuielile ce s-au făcut cu renovarea bisericii. Turnul a fost construit în anul 1843. Biserica reformată din Uilacul de Criş a fost slujită de către următorii preoţi: Kâszony Jancsi până în anul 1741. nesemnificativă. Kâdăr Miklos. biserica a fost reparată din nou. în anul 1792.Despre viaţa . în anul 1760 şi-au construit o biserică din lemn în mijlocul localităţii. fiind acoperit cu tablă galvanizată. Imre Istvân 1824-1830. Barcsa Âron 1798-1804. Să mai amintim câ în anul 1917.spirituală . în acelaşi an.Biserica Aşa cum am mai arătat. această biserică s-a deteriorat. Cert este faptul că Biserica Reformată din Uilacul de Criş a rămas fără clopote din anul 1917 până în anul 1924 când a fost înzestrată din nou cu două clopote. luna iulie ziua 4. credincioşii Szokolai Iosif şi Jakab Kăroly. Bîro Istvân 1830-1844 Lovas Daniel 1844-1848. iar în anul 1862 a fost înzestrată cu scaune noi. credincioşii din Uilac au frecventat duminica la slujbele religioase ale Bisericii Reformate din Tileagd. şedinţă la care s-a hotărât executarea lucrării de reparare şi aşezarea unei stele în vârful turnului. Kâdăr Miklos 1920-1934. . Csalănosy Istvân 1768-1775. de etnie maghiară şi de religie Reformată. Uilacul de Criş a fost o comunitate mică. unul în greutate de 100 kg şi al doilea de 241 kg. Cserepes Sândor 1804-1824. Vetesi Istvân 1789-1794. căruia li se plătea câte cinci creiţari anual. Czegenyi Bălint. Szentpâli Denes 1741-1788. Se mai cunoaşte că de alungul anilor. Kelemen Sândor şi primarul Bernâth Istvân. Facsar Gyula în continuare. au fost achitate de către următorii enoriaşi: Duma Iuliu. Nu se ştie dacă ţara şi întregul Imperiu Austro-Ungar au ajuns atât de sărace ca să ridice clopotele bisericilor. Sipos Jozsef. Kobe Jozsef 1794-1796. Lucrarea a fost terminată la 1 martie 1887. iar în anii 1336-1337 a avut alt preot cu numele Mâtyâs. iar anul 1924 a fost acoperită în întregime cu tablă galvanizată. Pe parcursul anilor. Vâradi Jozsef 1787-1789.

ROM. CATOL. în perioada anilor 17681880 a avut un număr de 2425 nou născuţi. REFORMA ŢI EVANGHEL. ORTO.Situaţia Demografică a Uilacului de Cris Din documentele consultate la Arhivele Statului Sucursala Oradea. Recensământul populaţiei următoarele date NRNR CA CASE PPEPERS din anul 1880 prezintă ROMÂNI MAGHIARI GERMANI SLOVACI NECUA NOSCB . JUGĂRE MAŢI IELIT NR.FemeiSub 77-1213-1924-6465 a anipodăriipers.DOX CATOL. 757 941 757 396 631 418 284 53 2 Recensământul decembrie 1930 din 29 Nr . 483 de căsătorii şi 2061 decedaţi. anianianianişi peste1948374134241598911043042 1 180 . rezultă următoarele cifre: 1830 = 590 persoane. în 1870=620 persoane. a rezultat că Uilacul de Criş. în anul 1850=618 persoane.IZRATOTAL DOX CAT. CASE RELIGII CIVIL PERSOANE ORTOMILIT.. conform Registrelor de Stare civilă. GREC.BAŢI FEMEI .REFOR. TOTAL NECĂSĂTORIŢI TORIŢI CĂSĂ- VĂDUVI ŢAŢI pers. ALTE 2527 130 772 1 773 42 11 56 640 18 6 La recensământul din anul 1910 SCRIE ŞI ŞTIE UNDIVORCITEŞTE GUREŞTE BĂR. IZRAIELIT 106 532 9 503 2 1 17 263 9 24 484 1 14 La recensământul din anul 1900 SUPR. Cu ocazia Recensămintelor făcute în anii 1830-1870. A LFAB ETIZ. în 1857=440 persoane. gos-TotalBărb. ROM. aflate în păstrare pentru perioada respectivă.

PERS 879 436 430 13 345 66 2 3 45 84 3 8 26 2003 .-CAT.La recensământul din 25 ianuarie 1948 NR. BUC. Are aceliaşi condiţii pedoclimatice care au fost arătate la comuna Tileagd. NR. ORTOD. IZATE ELECTR. DE GOSP. PERS FEM. ÎNCĂL. SLOVACI SUB 7 7-14 15-44 4 5 .P. ROM. NR. BAIE 339 910 1422 304 879 339 92 91 331 5 305 92 Uilacul de Criş mai are un obiectiv foarte important. CAM. LOC. REFORM.6 0 PESTE 60 ANI 299 982 483 499 124 857 1 63 60 233 84 43 La recensământul din 21 februarie 1956 TOTAL PERS. Ocupaţia de bază a populaţiei Uilacului de Criş este agricultura. M. DE GOSPD. 0-9 ANI 10-19 ANI 20-44 45-64 ANI ANI 316 904 4 55 449 412 477 15 66 150 259 293 147 Recensământul din 20 ianuarie 2003 si ultimul TOT P RELIGII ROMÂNI MAGHIARI SLOV. ALIM. PERS. TOTAL BĂRB. PENT.situaţie locativa NR. . NR. DE LOC. TOTAL 65 ŞI GOSP. viticultura şi creşterea animalelor domestice. ADV. separându-le numai podul de peste Crişul Repede. este vorba despre Moara sistematică pentru măcinat cereale care polarizează în jurul ei gospodării din aproximativ 20 de localităţi. SUPR. BARBATI FEMEI 0-9 ANI 10-19 20-44 I 65 ŞI 45-46 ANI ANI PESTE ANI 1028 505 521 136 148 384 249 109 La recensământul din anul 1992 NR. PERS. aşa după cum am mai arătat. ALTE GR. PESTE ROBARBATI FEMEI MANI MAGHIARI SLOV. PERM. CU APĂ CANAL INST. ROMÂNI MAGH. LOCUITE CAM. TERM. EVG.

Din trecutul istoric al localităţii Poşolaca Satul Poşolaca a fost aşezat pe marea moşie a familiei Csanad. moşia folosită de către descendenţii familiei Pâzmăny. hărţuiele. Catolici. aceste date statistice au fost înregistrate la data de 20 ianuarie 2003. cât şi la retragerea trupelor hortiste în toamna anului 1944 când le-a sunat ceasul istoriei. a cărui moşie se întindea pe teritoriile a 14 sate. nu i-a nedreptăţit niciodată pe unguri. utilizând Poşta. Telegraful şi Gara CFR. cu pietriş pe lângă malul Crişului Repede. a cărui populaţie i-a dat mult de furcă grofului Haller timp de 5 ani. Poşolaca are 703 ha de pământ din care 494 ha arabil. începând cu comuna Ineu până în districtul Borodului. 1 greco-catolic. 5 alte religii şi 7 s-a declarat fără religie. la un turnir de exerciţii de luptă. drept recompensă pentru a-i alina suferinţa accidentului în care şi-a pierdut 3 dinţi. Poşolaca a fost donată de către Regele Carol I al Ungariei grofului Păzmânok Istvăn. 8 ha livezi de pomi şi viţă de vie. nu a avut nimic de suferit atât după aplicarea Dictatului de la Viena în vara anului 1940. 10 penticostali. nu departe de calea ferată Oradea-Cluj. printre care şi Tilecuşul. Armata şi Administraţia de Stat Română. Din aceştia 208 aparţin religiei Reformate. aşezată pe malul stâng al Crişului Repede. Are un număr de 161 case şi o populaţie de 396 locuitori din care: 201 sunt maghiari. în urma cărora groful Haller şi-a vândut moşia unui mare comerciant-negustor. Poşolaca fiind o localitate mică şi având o populaţie preponderent de etnie maghiară. 97 Ortodoxi. care cuprindea teritoriile a peste 26 de localităţi de pe valea şiterasele Crişului repede. în anul 1336. 62 ha păşune. Conform evidenţei Serviciului de cadastru. 18 ha pădure şi 53 ha neproductiv. 182 . 53 baptişti. iar în anul 1850 a devenit moşia grofului Haller Săndor. la ocuparea şi la părăsirea Ardealului de Nord.SATUL POŞOLACA Poşolaca este o localitate mică. Tot în 1336. A fost atestată documentar în anul 1291. 68 ha fâneţe. Tileagd. a trecut în folosinţa familiilor Ugray şi Bărâny. 15 Rom. Mai târziu. poşolaca a fost luată în evidenţa Bisericii pentru contribuţie la taxele anuale. 78 români şi 109 ţigani. cu tot răul care 1-a făcut populaţiei româneşti. aproximativ prin anul 1700.

Rom. maţi ieliţi Român Magh.Editura Staft . vom prezenta sub formă de grafic evoluţia demografică a localităţii Poşolaca după cum urmează: Recensământul populaţiei din 1880 .cat. Scăderea numărului populaţiei la recensământul din 1857 faţă de 1850 şi la recensământul din anul 1880 faţă de 1870.Situaţia evoluţiei demografice a populaţiei din Poşolaca Conform Registrelor de Stare Civilă aflate în păstrare la Arhivele Statului Filiala Oradea. Gr.Rom. Poşolaca apare în Evidenţe cu 66 de case în care au locuit 83 de familii cu 399 persoane. Alţi82379601 17 296 5 46 29929 151 R Recensământul din anul 1900 S. în Poşolaca s-a născut 1588 copii. In urma acestor Decrete.Rom. în 1880=379 persoane. rezultă că în perioada anilor 1780-1890. civ.OrtodoxiGrec. în 1910=588 persoane. Populaţia lor 50 de familii au fost de religie Reformată. în 1857=330 de persoane. Incepând cu recensămintele popolaţiei din anul 1880 şi până în anul 2003.Refor. în 1850=418 persoane.1997 Coordonator: Traian Rotariu. Alfabetiz. pers. Preotul satului Pal Lajos existent în acel timp. jugărNr.-cat. s-au căsătorit 495 de perechi şi au decedat 1439 persoaane. Religia fiind preponderent reformată. Poşolaca apare în evidenţele Statistice începând cu anii 1755-1784 când împărăteasa măria Tereza şi fiul său Iosif al Hlea au dispus înfiinţarea şcolilor populare la sate şi organizarea primului Recensământ al producţiei în ţara Ungurească. Aceste evenimente au cauzat moartea a 88 de persoane din satul Poşolaca. în anii 1820-1830. nu reuşea să facă faţă ritualului slujbelor religioase de îngropăciune. p. Statisticieni: Măria Seminciuc. de pers. Mag.de caseNr. Limba vorbită Izr.Total Religia apar. se explică prin faptul că în anul 1851 au fost mari inundaţii devastatoare pe Crişul Repede iar în anul 1870 a avut loc o epidemie de holeră. C. în 1890=490 persoane. Ort. de casePop. în 1870=467 persoane.IzraLimba vorbită cat. Alţi1206101540540 58 9 29 431652 488 7 . cat. Mureşan Nr. s-au înregistrat 445 de persoane. Ref. iar în 9 case au trăit români ortodoxi.

184 .

datorită regimului comunist la care mulţi nu s-au putut adapta plecând o parte din ei în Ungaria.de Total Bărb.Peste 60 ani 60 96 71 Ro Mag. pers. cat. 173 621 Bărb Fe . Total Rom. 29 2 La Recensământul din 29 decembrie 1930 Nr.Recensământul din anul 1910 Total Scrie pers. numărul demografic. ani 132 590 300 290 73 71 13-19 ani 94 20-64 ani 318 65 şi peste 34 La Recensământul din 25 ianuarie 1948 Nr. pers. t. de Total gosp. 161 396 78 201 109 10 15 1 210 53 10 12 0 . Fem. Bap Pen Alte religi loc. Necăsă t. Mag.157 14 44 ani ani ani 68 68 319 45. pers mni . Recensământul din următoarele date 20 ianuarie 2003 prezintă Nr. e ungureş te 588 304 284 Căsăt. ni 66 467 1 9 La Recensământul din luna ianuarie 1977 Total pers 506 0-9 ani 81 10-19 ani 55 20-44 ani 135 45-64 ani 142 65 şi peste 93 începând cu anul 1956. a scăzut mereu în Poşolaca. Fem. Sub 7 7-12 ani gosp.Slov. 319 302 Sub 7.Ţiga m. t. ccat. Ţiga Ort Ro Gre Ref. 241 316 Văduvi Divor. şi citeşt e 588 384 Vorbeşt Bărb. m. i .

Bîro Istvân 1829. Hunyadi Andrâs în anul 1835 a donat bisericii o treime din averea sa. Invăţământul 186 . în anul 1860. dealungul anilor au fost următorii: Molnâr Andrâs 1779. Onodi Sândor 1845. Jozsa Gâbor 1891. i-a căzut o parte din tencuială. în anul 1849 Gâbor Istvân a donat un clopot şi o bucată de pământ pentru grădina de zarzavat. Din unele documente de arhivă rezultă că în anul 1675 a fost construită Biserica din Poşolaca. Szinyei Mezo Istvân 1831. începând cu anul 1923. în 1884 a fost din nou renovată. Baranyi Gyorgy 1798. Verseny Sândor 1933. Din alte documente de arhivă a reieşit că în anul 1797 biserica din Poşolaca a fost renovată şi mărită ca spaţiu. După 87 de ani. Szilâgyi Istvân 1792. Poşolaca a fost luată în evidenţa Papală pentru plata dijmelor ceea ce înseamnă că din vremea respectivă au avut o viaţă spirituală. în anul 1862 groful Heller Sândor a donat bisericii un jugăr de pământ. pe locul unei foste case de rugăciune.Aspectul vieţii spirituale Aşa cum am mai semnalat şi în temele evenimentelor istorice. Cel mai vechi are 45 kg şi a fost donat de către enioriaşul Daika Ferencz împreună cu familia sa. Fodor Jozsef 1919. Pâl Lajos 1874. Babicsâk Jozsef 1927. costând reparaţia 525 de rupii şi zece măji de grâu. având mare nevoie de ajutorul enoriaţilor. încă din anul 1336. Biserica din Poşolaca are două clopote. Molnâr Mihâly 1838. a luat foc locuinţa preotului Szabo Jozsef. Enoriaşii din Poşolaca au ajutat mult biserica dealungul anilor. Szatmâri Lăszlo 1879. Atât în trecut cât şi în prezent. nu s-a ştiut de unde. aparţinând unei religii bine definite. dar lucrarea a fost de proastă calitate şi în scurt timp de la renovare. preoţii au fost foarte slab retribuiţi. preot fiind Huszti Istvân iar din anul 1686 l-au avut ca preot pe Szalontai Jânos. Kâpolnâsy Jânos 1834. Szabo Jozsef 1860. Munkâcsi Mihâly 1793. Olâh Jânos 1857. Kekk Antal 1827. Hajdu Lajos şi familia sa au donat bisericii un loc mare pentru grădină. Construcţiile se mai degradează dealungul anilor. Kâpolnâsy Mihâly 1804. incendiu care a mistuit în flăcări jumătate din locuinţele aşezării. Sipos Jânos 1905. Preoţii la această biserică. Szabo Pâl 1855. iar în anul 1910 a fost un foarte mare incendiu în Poşolaca. în anul 1794 locuitorii Farkas Sâra şi Molnâr Andrâs au donat bisericii un Eclisiast.

având ca materie de studiu scrisul şi religia. .Localitatea Poşolaca are şcoală elementară cu limba de predare maghiară începând cu anul 1755 când au fost înscrişi 12 elevi.

Are ca vecini la Nord Staţia CFR 2 km distanţă şi comuna de reşedinţă Tileagd la 4 km distanţă. în limba maghiară.Terasa inferioară a Crişului Repede. Hotarul Tilecuşuli este aşezat într-o zonă de interferenţă a mai multor trepte geografice. SATUL TILECUS a) Aşezarea geografică şi pedoclimatică Localitatea Tilecuş este situată în partea de Nord-Vest a României la poalele munţilor Pădurea Craiului. respectiv comuna Sacadat la 7 km distanţă. tineretul în timpul liber îşi găsesc loc de recreiaţie în comuna de reşedinţă. cu apă freatică la 510 m adâncime. la distanţă de 26 km est de reşedinţa de judeţ Oradea şi la 4 km Sud de comuna de reşedinţă Tileagd. ambele la 8 km distanţă iar la Est se află comuna Ţeţchea şi satul Hotar. Meszel Lajos 1854. în parcelele Rovina şi Mezărători. pe terminaţiile colinelor munţilor Pădurea Craiului. 188 . Are o suprafaţă de 1368Ha pământ.Borod. Cătunul Călătani. aplicând o agricultură de subexistenţă individuală. cu soluri brune. Poşolaca găsindu-se foarte aproape de comuna Tileagd. 917 Ha este arabil.Primul învăţător a fost Kozâri Jânos. la Sud se află comuna Vârciorog şi satul Şerghiş. Papp Jozsef 1835. o bună parte din populaţie şi-au completat necesarul de existenţă în aceste fabrici. slab productiv. la Vest satul Borşea. Până când au avut activitate Fabrica de cherestea şi Uzina de Impregnat CFR. După acestea au urmat până în prezent: Lacza Jozsef. 2 km distanţă. Szatmâri Lăszlo învăţător de religie 1877. Tileagd. 2. legătură cu SOSEAU E 15 Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti şi cu oraşul Beiuş prin comuna Vârciorog. Ocupaţia de bază a populaţiei din Poşolaca este agricultura. Ca posibilităţi de comunicaţie are drumul asfaltat în întregime. La Nord-Est se află satul Poşoloaca 3 km distanţă. învăţători fiind următorii: Nagy Ferencz 1779. Balogh Lâszlo 1841. Militcsei Jănos 1796.Terasa superioară a Crişului Repede. Gyongyosi Mihăly 1875. 54 Ha fâneţe şi păduri proprietate particulară. cu apă freatică la 3-5 m adâncime. în Poşolaca s-a construit o şcoală care a început să funcţioneze din anul 1797. 55 ha şi 342 ha păşune obştească. După aplicare hotărâri împărătesei Măria Tereza din anul 1769. creşterea vitelor şi în mică măsură horticultura. Bulbuc Ileana şi Marc Ileana. Bor Geza. distanţă 8-10 km. spre depresiunea Vadu Crişului . 1.

iepuri. întreaga localitate este dificitară. coţofana şi multe foarte multe vrăbii. care se cunoştea că sunt mai puţin periculoşi. respectiv din topirea zăpezilor primăvara. Nu mai există de multişor o regulă ciclică ale celor patru anotimpuri. ducându-le în albia Crişului Repede. inele de un alb imaculat şi de un roşu foarte aprins. nevăstuici. pământ rar. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. brăzdează suprafaţa agricolă a Tilecuşului patru văi care colectează apele din precipitaţii când sunt mai abundente. Şopârlele. numai de către ele ştiute. Terasa Piemontului Vârciorogului. când o atingeam cu furca pe spinare ridica în sus ciotul gâtului (nu mai avea cap) în semn de ameninţare. b) Fauna Cconstă din căprioare. Batracienii trăiau în apele stătătoare iar cârtiţele şi salamandrele numai în pământ. mierla neagră. alteori lipsesc timp îndelungat. am observat că avea pe cap un „V" mare foarte pronunţat. Aceştia nu atacau şi încercau să fugă la apariţia omului. După ce i-s-a zdrobit complet capul. cioara. Am avut prezenţa de spirit să o imobilizez cu furca de lemn către pământ şi să strig disperat la taică-meu. cum aşi fi fost cuplat la o priză de curent electric. cârtiţe. Nu există nici un pârâu cu apă permanentă de izvor. uneori sunt prea multe. fazani. • Din punct de vedere hidrografic. veveriţe. Este vorba de valea Meghişei. era de culoare maron-cafeniu iar pe burtă avea alternativ. ciocârlia. gaiţa. în timp ce simţeam furnicături pe şira spinării. Vin primăvara. Berzele şi rândunelele sunt numai temporare. cucuveaua. de culori diferite. foarte sperioase. Clima este temperat-continentală de tranziţie. Acestea se unesc la Călătani. După ce taică-meu a imobilizat-o de tot cu o lovitură de furcă de fier. foarte slab productiv. Existau şi probabil că mai există şi în prezent reptile. în parcela numită „Tăoi" şi tocmai sub brazda unde adunam eu fânul. la vârsta de 14 ani. traversează extravilanul comunei Sacadat şi intră în Criş lângă localitatea Săbolciu. Mai era şarpele negru de uscat şi şarpele verzui de apă. Precipitaţiile din păcate. uliul şorecar. foarte periculoasă. dihori. de la cap până la coadă. vulpi. Valea Veljului. Valea Rugii şi Valea Tăoiului. sticleţi. piţigoi. prepeliţe. alergau în toate părţile la cea mai mică mişcare. De la Sud-Est şi de la Sud-Vest. Era sub o brazdă de fân cosit. ciocănitoare. Vipera. îşi cresc puii şi toamna pleacă în ţările calde. cu soluri albe. Eu am văzut un singur exemplar în viaţa mea. unde intră în valea Meghişei. funcţie de circulaţia factor4ilor atmosferici şi a circulaţiei vânturilor.3. îşi depun ouăle. a cărei muşcătură este mortală dacă nu ajungi în 3-4 ore la un spital. cu apă freatică între 10-35 metri adâncime. şoareci. .

Aceasta construia fagure de dimensiuni mici. la data de 6 octombrie 1308. Şuncuiuş. prin faţa caselor aliniate în şir indian. Tilecuş. doi km distanţă de Gara CFR Tileagd. Datorită acestei poziţii geografice. pagina 169. îl obligă pe fiecare locatar să-şi facă un podeţ în faţa porţii. în găurile de şoareci pe mirişti. prin poziţia sa geografică este aşezat pe o colină care coboară în mod lin şi permanent. Sacadat. Ineu. Momlomszeg. Pe de altă parte. Această stare de fapt. Săbolciu. Birtin. din Piemontul Vârciorogului până la Valea Meghişei. Petrileni. de la Sud spre Nord. adevereşte că membrii familiei Csanad. sau prin găurile săpate în lemn de către ciocănitori. adunând miere comestibilă. Tăunul şi viespele. Un alt document de arhivă vechi atestă existenţa Tilecuşului ca aşezare locuită de oameni din anul 1308 alături de Tileagd. Şuncuiuş. putregai în care se găseau anumite larve. Tilechiu. Poşoloaka. Ciocănitoarea îşi desăvârşea opera la copacii care aveau putregai în interior. respectiv pe ambele părţi ale drumului de acces. Să mai arătăm că Tilecuşul. Poşoloaca. Petrileni. otrăvitori la înţepături. Mai există o dovadă incontestabilă din care se poate vedea că tilecuşul nu numai că a existat cu mult timp înainte de Atestarea documentară de către 190 . Bondarul sau albina neagră. îşi găseau locul prin scorburi de copaci bătrâni. sălbatică. Borşa. sunt săpate şanţuri pentru colectarea apelor de ploaie. d) Repere istorice ale Tilecuşului Tilecuşul apare în trei documente oficiale ale vremii ca localitate populată începând cu anul 1280. de o dimensiune care să-i permită scoaterea şi introducerea căruţei în curtea casei. ca făcând parte din cele 11 sate Bihorene. Poşoloaca. un deliciu pentru meniul ciocănitorilor. Săbolciu. de dimensiuni foarte mari comparată cu albinele obişnuite. pe ale căror teritorii se întindea moşia familiei Csanad.c) Insectele Nedoritul ţânţar anofel care răspândeşte boala de friguri. Săbolciu. Şuncuiuş şi Birtin. document care se găseşte în Istoria Românilor. Capitoliul Bisericii Latine din Oradea. Mai sunt şi albinele lucrătoare. Este vorba despre Birtin. organizate în familii mari. cu reguli şi responsabilităţi mai benefice şi mai sănătoase decât parlamentarii noştri din ultimii 15-16 ani. Botean şi Tilecuş. au împărţit între ei moşiile lor din tileagd. care nu reuşesc să scape de „trântorii" pe care albinele ştiu să-i elimine la timpul potrivit. Tilechiu. întinzându-se pe o lungime de 8-9 km. Tilechiu. Dobicioneşti.

greabăn. au inventat şi au folosit mecanisme de lucru care au fost preluate şi perfecţionate în Epoca modernă. trebuia să facă parte dintr-un set de unelte care concurau la ţesutul pânzei. cu 700-800 de ani în urmă. putem afirma că Onoratele Cancelarii maghiare ale vremii. A mai rămas numai fotografia ei pe care o vom anexa în copie xerox. Socala cu anul de naştere 1498. a fost donată de către proprietari Muzeografilor Bihoreni în anul 1967. putem să ne dăm seama că strămoşii populaţiei Tilecuşului. Constructorul acestui obiect de lucru. Documentul constă într-o unealtă de lucru denumită SOCALA.. pentru ca să-şi justifice utilitatea. moştenită din generaţie în generaţie deelungul veacurilor. in sau lână). Această socală a deţinut-o familia lui Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş. înegrită complet de 17 6 . dovadă socala din anul 1498. respectiv data realizării obiectului de lucru. meliţă. pe roata căreia este gravat artistic anul 1498. Din analiza acestui set de unelte. a fost un anonim din fosta populaţie a satului Tilecuş judeţul Bihor. depenele mici şi mari. Urzoi. . Răşchitor.. pieptene pentru fuior. unde se află şi în prezent. Această socală s-a moştenit din generaţie în generaţie. Toate aceste unelte le vom prezenta în formă grafică la Capitolul „Folclorul local şi obiceiuri din bătrâni". înegrită de timp şi de fumul de la opaiţa cu care se făcea iluminatul în trecutul îndepărtat. până în anul 1967. suveică. cu care se forma o adevărată industrie casnică: Războiul pentru ţesut pânza (din cânepă. când a fost predată muzeografilor Bihoreni. Această socală. inventând unelte de lucru care au revoluţionat Industria casnică. Având în vedere documentele mai sus enumerate. au „ciupit" 272 de ani din existenţa Tilecuşului ca localitate locuită de oameni. Să prezentăm setul de unelte din care făcea parte şi socala. Iţe. făcându-i atestarea documentară numai în anul 1552. la solicitarea acestora. Una din îndeletnicirile de bază a locuitorilor era producerea de îmbrăcăminte. dând naştere la construirea marilor fabrici textile. spată. aflându-se în proprietatea familiei Indrieş Petru şi Floarea a Lichi.Cancelariile maghiare. dar că avea un grad ridicat de civilizaţie.

A fost construită din lemn masiv de stejar iar axele învârtitoare din material fieros dur.secolele cărora le-a rezistat. 192 .

mistreţi. în anul 1764. alungându-i pe băştinaşi de pe vetrele lor. lărgindu-şi mereu ograda şi curăţind suprafeţe întinse pentru cultivarea plantelor nutritive. punând stăpânire pe teritoriile aşezărilor autohtone. denumind-o „Ograda". în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare. Precizez că în această parcelă aveau şi . în interiorul ţarcului pe care l-au îngrădit. cronicarul Juko Zsigmond. aşezarea a fost denumită „OGRADA". în anul 1712 scrie despre două familii de iobagi cu numele de Baciu Ion şi Ursu Baci iar în anul 1720 se vorbeşte despre 6 familii de iobagi. trebuia să le cunoască denumirile. fie prin tăiere fie prin ardere. inventând şi făcându-şi fel de fel de obiecte din lemn pentru uzul gospodăresc. Oaza din mijlocul acelor păduri. vulpi. iar viaţa locuitorilor -numai români . fiecare după puterile şi priceperea lui. când este vorba de o casă şi de curte îngrădită. unde odinioară era o aşezare omenească. Dealungul anilor. ograda a primit numele de „Telkeşd". aşa numita „Tragere la Linie". în care predomina Cerul. Terenurile care o înconjurau. Denumirea de ograda a rămas însă şi există şi în prezent a unei parcele de pământ. pline de animale sălbatice: lupi. au îngrădit-o cu gard din trunchiuri şi crăci de copaci. în evidenţele administraţiei stăpânilor. Aici în interiorul ogrăzii şi-au înjghebat oamenii câte un adăpost. făcând loc parcelelor agricole. Pornindu-se de la acest toponim. urşi. colibe. pe fondul populaţiei autohtone româneşti din toate aşezările Bihorene. cerbi şi căprioare. bordeie. aşezându-se pe lângă cursurile de ape şi pe terenurile întinse. Pădurile. populaţia Tilecuşului a crescut şi s-a extins mereu în aria lor de convieţuire. Din păcate. Atunci s-a desfiinţat ograda iar Tilecuşul şi-a luat forma pe care o are şi în prezent. Pe parcursul timpului au apărut grofii acaparatori de moşii. Dealungul veacurilor au defrişat pădurea. aceste terenuri îngrădite se numesc „Telek". Astfel. se impunea ca să se alinieze casele una după alta în şiruri indiene. Ajungând la denumirea „Ograda". în timpul despotismului împărătesei Măria Tereza şi a fiului său iosif al II-lea. încet au fost defrişate. unde se aflau la adăpost de furia animalelor sălbatice de pradă. în mod tengenţial. căsuţe. odată ocupată de către oameni. erau acoperite de o imensitate de păduri seculare. începând cu Secolul al Xl-lea.Din alte surse de informare.şi-a urmat cursul ei normal. înţelegându-i sensul în limba maghiară. încet. Cu alte cuvinte. Tilechiul a primit denumirea de „Telki" iar Tileagdul numele de „Telegd". expresie care a rămas în uzul limbii maghiare până în prezent. stejarul şi ulmul. se cunoaşte că la începuturile întemeierii localităţii tilecuş. Pentru a le putea administra şi exploata. în dorcumentele vremii şi în înscrierile Cancelariilor ungare nu se semnalează nimic despre această aşezare omenească. ungurii fiind înarmaţi şi bine pregătiţi pentru cotropire. s-a promulgat o lege.

Iancu. care a fost atestată documentar în 1075. mulţi locuitori români din Tileagd şi Poşoloaca sau aşezat în Tilecuş. Aceste ţinuturi au fost cunoscute în mod amănunţit şi cartografiate de către Abraham Ortelius. Pende şi Indrieş. atestare în care se găseşte şi localitatea Chistag. stabilind preitenii cu cartografii vremii. urmându-le şi alte localităţi de pe valea şi terasele Crişului Repede. cancelariile maghiare au găsit că Tilecuşul are 81 de case. Judeţul Hunedoara. între anii 1527-1598 care s-a născut la Anvers. mari meşteri constructori de biserici de lemn şi care au venit din apropierea oraşului Brad. pe brazda lăsată de plug apăreau o mulţime de cioburi mărnte de ceramică smălţuită şi lucioasă. venite din Câmpia Panoniei. Ursu şi alte nume de familii ca Meze. iar când se ara pământul pentru fertilizare primăvara sau toamna. în anul 1784. 90 de familii şi 416 locuitori. Lângă un Castru Roman de graniţă. după 75 de ani când. în acele circumstanţe.părinţii mei o holdă de pământ. Nu se exclude posibilitatea ca acest număr să fi fost întegit şi de fugarii care au făcut parte din mişcarea revoluţionară a lui Horea. precum şi biserica de lemn 194 . fiind cea mai apropiată aşezare omenească de localităţile Tileagd. în care se vorbeşte numai despre 6 iobagi. făcând dovada că acolo cu sute de ani în urmă a existat o aşezare omenească. 2. aflăm că în anul 1787. A călătorit prin multe ţări Europene. declarată monument istoric în prezent. în care este consemnată localitatea Tileagd. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadinum). apărând numele de Baciu. populaţia autohtonă din judeţul Bihor s-a organizat în voivodatul de sub conducerea lui Menumorut. ocupând terenurile cele mai fertile şi alungându-i pe românii băştinaşi din proprietăţile lor. Incepând cu Secolul al X-lea. explicaţiile acestui fenomen pot fi următoarele: 1. respectiv Poşoloaca. fiind vorba despre doi fraţi. Aceştia au construit Biserica de lemn din Tilecuş. denumită astfel de către Secuii care au poposit aici pe la mijlocul secolului al XIV-lea. Tilecuşul să apară cu 81 de case. 90 de familii şi 416 locuitori. la un interval de 75 de ani de la primele consemnări. la situaţia din anul 1787. 22954. Mane. după secolul al Xl-lea au pătruns elementele maghiare. Aşa cum am mai arătat. Călătorind în timpul istoric. care s-au retras în zonele colinare. în capitolul „Transilvania-Dacia Teatrum Orbis Terarum: se află textul şi harta Transilvaniei (295+420). cu sediul central în cetatea Biharea. Se cunoaşte cu certitudine că numele de Indrieş a apărut la Tilecuş în anul 1782. Acestea ar fi explicaţiile cele mai plauzibile cum populaţia Tilecuşului a crescut de la 6 familii de iobagi în anii 1712-1720. Lucrarea se află la British Muzeum p. la recensământul ce s-a făcut. Tot în lucrarea respectivă s-a consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei care era odinioară Dacia. a luat fiinţă localitatea tileagd. Era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere.

din Brusturi. declarată monument istoric. Mult mai târziu a apărut o altă plantă necunoscută. Feudalii maghiari. Biserica nouă cu 5 turnuri. meiul. Odată cu efectuarea acestor recensăminte a 4 - Vedere ale celor două biserici din Tilecuş. pe lângă faptul că îi deposedau de o bună parte din pământurile care le aveau îi supuneau la tot felul de dijme şi obligaţii. „PORUMBUL" care cultivat intensiv. prelucrarea lemnuli şi în măsura în care a reuşit să lărgească oazele despădurite. din trecutul îndepărtat a fost iniţial creşterea animalelor. secara. făceau şi presiuni asupra lor pentru a-i obliga să treacă de la credinţa Ortodoxă la religia . respectiv faţă de proprietarii de moşii unde se găseau amplasate aşezările omeneşti. care a fost demontată şi reclădită în curtea Muzeului Ţării Crişurilor Oradea. perioadă în care a fost atestat şi Tilecuşul (1552). aproape în fiecare an se făceau recensăminte ale populaţiilor din toate aşezările. adusă de către cineva din America. care s-au făcut între secolele XII-XVI. de o rară frumuseţe şi Biserica din Lemn. început şi calvarul populaţiei româneşti. construită în anul 1937-1939. recensăminte care aveau ca scop aplicarea impozitelor şi ale altor obligaţii faţă de baroni. cânepa şi inul. Ocupaţia de bază a popuaţiei Tilecuşului. construită după stilul gotic în anul 1783. După atestările documentare ale tuturor aşezărilor Bihorene. să cultive cerealele necesare existenţei lor: grâul. avea să devină hrana lor de căpetenie.

ca descendent din locuitorii Nurenbergului şi se fălea cu un şir nesfârşit de descendenţi din Armata de Cavalerie. ajungând Preşedinte al Prezbiteriului şi bun prieten cu Tisza Istvan. drept acordat încă de către împărăteasa Măria Tereza. scria că la toate recensămintele făcute populaţiei.Catolică. Sătenilor li-se dăduse dreptul de a folosi o arie întinsă pentru păşunatul vitelor. De altfel. în lucrarea sa „Judeţele şi oraşele Ungariei". avea moşii pe întinderea a 12 sate şi tot nu-i ajungea spaţiul. După ce şi-a vândut averea. numai cu locuitori români. Tilecuşul apărea numai cu populaţie românească. l-au afectat atât de mult pe corniţele (Prefectul judeţului Bihor. având aripile prea mari. contele Haller Sandor era o personalitate îngâmfată. unde îi polarizau moşiile. Borovszki Sandor. Să mai notăm că mişcarea răscoalei ţăranilor din Tilecuş a luat proporţii de legendă în perioada anilor 1860-1865. a „Ciupit" 200 hectare pământ din Arealul Tilecuşului. Un alto cronicar maghiar. a avut un caracter profund politic. In Tilecuş. ale cărui înaintaşi au fost originari din Nunrenberg. Această pasăre de pradă. aşezare unică în aprpopiere de calea ferată Oradea-Cluj. Cronicarul ungur Mezosy Karolyi. Haller Sandor). Pentru suprafaţa de pământ ce le-a rămas Tilecuşenilor după aplicarea Legii dată de Măria Tereza. Odată cu aplicarea acestei Legi. dată de împărăteasa Măria Tereza în aul 1764. urmărindu-se deposedarea de pământ a ţăranilor. mai vechile mişcări ţărăneşti au fost amorsate prin recadastrarea terenurilor. însăşi legea de sistematizare a localităţilor. este de religie ortodoxă. marea familie de grofi a lui Telegdi din Tileagd. Dârzenia populaţiei Tilecuşului care şi-au apărat glia. Lănţarii (inginerii 196 . moşierul Haller Sandor. a degenerat în confruntări armate cu badigarzii boierului. populaţia satului Tilecuş a crescut. aceştia s-au aflat timp de 5 ani în proces cu altă „Pasăre de pradă". în lucrarea sa intitulată „Comitatul Bihor". ajungând la 96 de case şi 663 locuitori. cu blazoane înscrise pe tăbliţe aurite. a consemnat că la recensămintele care s-au făcut în 1890. Nu se putea împăca cu faptul că ţăranii analfabeţi din Tilecuş i-au înfrânt semeţia şi orgoliul. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. încât s-a îmbolnăvit de nervi şi şi-a vândut toate moşiile unui negustor bogat cu numele Brachfeld. după numele localităţii Tileagd. 1900 şi 1901. Un urmaş al fostului negustor s-a convertit la Religia Reformată. fiind înnobilaţi de către Regele Matei Corvin prin secolul al XV-lea când au emigrat în Ungaria. împotriva agenţilor moşierului Haller Sandor. cumpără moşiile de la nobili"!!!. groful a spus: „Este semn rău pentru ţară când un negustor ambulant cu amănuntul.

.

Un incendiu puternic. cazmale şi orice alte unelte care ar putea fi de folos la stingerea unui incendiu. într-o dungă. La fel viruşii malariei (boală de friguri). la suferinţele populaţiei s-au mai adăugat epidemiile care secerau zeci de vieţi omeneşti. din cele două extremităţi ale satului spre centru. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. târnăcoape. au fost introduşi pe front în primele linii de foc. aducând cu ei: găleţi. o puternică epidemie de holeră a făcut să decedeze 46 de persoane.arme în mulţimea de români. au fost vânaţi şi prinşi de către autorităţile locale cu „laţul" întocmai cum prindeau hingherii câini. fără o pregătire prealabilă. obligatorie pentru fiecare bărbat valid din localitate: în caz de apariţie a unui incendiu. semnal la care toţi locuitorii să pornească în fugă. izbucnit nu se ştie de unde. topoare. un număr de 26 locuitori după cum urmează: 198 . acuzându-i pe români de instigare la ordinea de Stat. să fie anunţat clopotarul bisericii ca să bată clopotul mare. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. După atentatul de la Sarajevo asupra prinţului moştenitor Habsburgic. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". Tilecuşul. care prolifera în mlaştinile abundente. a condus la decesul a 38 de persoane în anul 1875. din 20 aprilie 2003). Un caz cu totul deosebit a fost înregistrat în registrul deceselor din Tilecuş în anul 1870. Obştea satului a stabilit următoarea măsură cu caracter permanent. Locuitorii Bihorului de etnie română. iar în anul 1888 s-au înregistrat în sat 26 de morţi. Pe lângă exploatarea nemiloasă a nobililor maghiari. In urma acestei nenorociri. şi-a adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. Nici unul nu făcuse armată până atunci. Cu toate acestea au fust duşi la războiul care nu le aparţinea. în anul 1873. Pur şi simplu au găsit un mijloc prielnic şi justificat de a-i extermina. deţinând până în prezent recordul de longevitate a vârstei din localitate. a mistuit în flăcări 6 gospodării afectând şi pe altele din apropierea lor. victimele erau preponderent copii în vârstă sub un an. In toate aceste cazuri de decese. căutându-se vinovaţi chiar printre sătenii care nu au fost la târg în ziua respectivă (din articolul apărut în Ziarul Crişana nr. Anul 1911 a adus asupra Tilecuşului o altă nenorocire. scări. furci de fier. O femeie cu numele Diurcău Marinea a trăit 120 de ani. Din Registrul morţilor aflat la Biserica ortodoxă a Tilecuşului. reiese că nu rare ori frigurile. ciuma şi holera. înregistrându-se zeci de morţi şi răniţi. o aşezare relativ mică. Inscrierea datelor de existenţă ale acestei femei au fost făcute cu litere Chirilice. făceau ravagii în rândurile populaţiei. răspândiţi de ţânţarul Anofel.

Stan Gligor 26. Baciu Crăciun 3. debili şi plini de păduchi. cu toate nenorocirile şi victimele acestuia. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să cadă prizonieri la Ruşi şi să reuşească să se întoarcă la familiile lor.Nicolae 20. Popovici Florian 25. bande organizate de jefuitori au pătruns şi în Tilecuş. s-a făcut Proclamaţia în cadrul Marii Adunării de la Alba Iulia. indrieş Teodor 19. Mancu Crăciun 22. Teodor 9. Culmea ironiei a fost faptul că. Nicolae 7. Iancu Dumitru 17. Baciu Forian 4. Preotul satului nu mai reuşea să-şi facă serviciul religios de înmormântări. Baciu Vasile 15. Baciu C. Baciu Teodor 8. Baciu D. cunosându-se în cercurile administrative locale ungare că dânsul a fost obstacolul redutabil de netrecut în calea maghiarizării sătenilor şi la convertirea acestora la Religia Catolică.1. Indrieş D. Tripe Ioan T. Puterile Antantei nu au luat în seamă Declaraţia de la Alba Iulia. Florian 5. dar şi cu epidemie de holeră care a curmat viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. Baciu V. 10. luând prin violenţă vitele şi toată agoniseala oamenilor mai înstăriţi. Aproape toţi aceştia şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. din contră. preotului Vasile Chirilă i-a fost dat ca peste 22 de ani să fie ucis de către alte bande ungare mai „CIVILIZATE" la data de 30 august 1940 când a fost ocupat vremelnic Ardealul de Nord. popa scăpând cu fuga pentru a nu fi ucis. Perţe Petru 24. Citiş Nicolae Hotăran Florian 16. Ca urmare. a dat frâu liber claselor exploatatoare ungare şi elementelor reacţionare. Preotuli Vasile Chirilă iau luat toate vitele şi porcii. Indrieş Nicolae 21. Iancu Petru 18. 11. BaciuT. Cozma Simion 14. A urmat intensificarea luptei de eliberare naţională. Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. Baciu Constantin 2. Nicolae 6. Baciu Petru Chirilă Crăciun 12. după 5-6 ani. în urma odiosului Diktat de la Viena. Meşter Dumitru 23. . Chirilă Dumitru 13.

Armata Română eliberatoare a curăţat Bihorul de bandele jefuitoare ale statului Austro-Ungar. ajungând până la Budapesta unde în semn de umilinţă. pe 200 .Bandelor de jefuitori şi ucigaşi maghiari le-au căzut victime în anul 1918 Dr. au ridicat o pereche de opinci olteneşti lângă drapelul de stat. In luna aprilie 1919. Ioan Ciordaş şi Dr. Nicolae Bolcaş din Beiuş.

dând o lecţie de morală elementelor care au produs crime şi jafuri în rândul populaţiei româneşti. Fiecare se străduia ca să muncească cât mai bine şi cât mai mult. în acelaşi spirit îşi creşteau şi îşi educau copiii. Ceea ce i-a caracterizat pe tilecuşeni în mod deosebit. ceilalţi vecini îi duceau zilnic lapte pe gratis din surplusul lor.frontalul Parlamentului Budapestan. făcând aşa zis muncă de clacă. După această ispravă umoristică. în apropierea celor două biserici şi a magazinului sătesc. ceilalţi vecini îi săreau în ajutor atât la transportul materialelor de construcţie cât şi construcţia imobilului până la acoperiş. iar populaţia Bihoreana s-a încadrat în realităţile social-democratice şi politice al regatului României. Acest spirit de solidaritate umană i-a ajutat foarte mult să prospere şi să ajungă la bună stare. Dacă un vecin începea să-şi construiască o casă ori alte dependinţe gospodăreşti. începând de la cea mai fragedă vârstă. sentimentele de solidaritate umană. . Vedere de pe uliţa principală a Tilecuşului. Şi să nu uităm că educaţia copilului începe şi se face prin puterea exmplului. Armata Română s-a retras cu demnitate. S-a oprit şi s-a aşezat pe linia de frontieră stabilită de către Pacea de la Trianon. Dacă vaca vecinului era gestantă. între cele două războaie mondiale. Copilul copiază în mod fidel ceea ce vede că fac părinţii lui. de într-ajutorare reciprocă în toate activităţile lor. a fost bunătatea sufletească.

De asemenea. femeile lucrau la sortarea pe dimensiuni a materialului lemnos semifinisat şi stivuirea acestuia după anumite reguli tehnice pentru uscare. întrucât atât proprietarii fabricii cât şi cadrele de conducere la toate nivelele inclusiv şefii de echipă. erau evrei şi maghiari. respectiv transportarea lor la cele 5 Tilecuşii bun gospodari cultivau şi viţa de vie gatere. ora 6 dimineaţa până la ora 18. Limba vorbită era limba maghiară. vorbind cu toţii numai în limba maghiară. cu preponderenţă tineretul şi cei de vârstă medie. ceilalţi muncitori angajaţi din comuna La arat cu bivolii. eventual a rudelor ore pe zi neîntrerupt (de la apropiate. cu repaos de masă două ore). în perioada anilor 1920-1945 .TILECUS 450 Pe lângă activităţile lor gospodăreşti. Bărbaţii mai voinici lucrau ca Ţapinari la descărcarea buştenilor uriaşi din vagoanele CFR şi la stivuirea acestora pe terenul de depozitare. care funcţionau zece pe terenurile adecvate şi numai pentru nevoile familiilor. lucrau la Fabrica de cherestea Tileagd. apoi la încărcarea pe vagoneţi cu ecartament redus. pentru fertilizarea pământului pe colinele Tilecuşului. cei mai puţin înstăriţi.

raportat la gradul de dificultate şi de calitatea muncii prestate. situaţia lor economică s-a îmbunătăţit simţitor în primul rând datorită spirituli lor . animalele cu forţă fizică deosebită. furnizori de lapte în cantităţi mici dar foarte gras. asigurându-le locuri de muncă stabile. Fabrica de cherestea din Tileagd a fost de mare ajutor pentru locuitorii Tilecuşului. Cu toate aceste condiţii şi un climat destul de viciat. docili în exploatare la transporturi. dându-i aspectul unei aşezări prospere. la care am mai făcut referire. locuitorii Tilecuşului.Bivolii. locuitorii satului Tilecuş au reuşit de-alungul anilor să schimbe radical înfăţişarea localităţii. chiar dacă acum trăiau într-un Stat unitar Român Naţional. puţin pretenţioase la furaje. Harnici fiind prin moştenire genetică. nu au interzis nciodată vorbirea în limba maghiară pe teritorul Regatului Român. un câştig decent în bani. în intervalul de timp 1900-2001. pentru a se putea integra în colectivele de muncă şi dacă îşi doreau ca să aibă zile bune. ca să nu li-se facă şicane de către partenerii de lucru pe care nu-i putea nici alege şi nici evita. Tileagd şi satul Poşoloaca. In acelaşi timp se dovedeau a fi mai puţin prietenoşi. li-se pune la dispoziţie deşeuri pentru lemne de foc în cantităţi nelimitate şi la un preţ derizoriu. Autorităţile Statului Român. trebuia să înveţe limba maghiară. In plus. erau numai unguri sau români maghiarizaţi care nu mai ştiau să vorbească româneşte. In perioada dintre cele două războaie mondiale. bun pentru prepararea untului. chiar dacă marea majoritate a locuitorilor Tilecuşului erau oameni săraci. în aceste circumstanţe.

pământ aflat în hotarul satului Tilecuş. din vechea democraţie Burghezo-moşierească ca de altfel şi a celor din zilele noastre. orientându-se în descoperirea de resurse ajutătoare. guvernanţii de atunci. lucrat în condiţii pedoclimatice optime. Pentru locuitorii Tilecuşului. cu toate că în contextul propagandei electorale demagogice. în condiţiile pedoclimatice în care îşi duceau veacul. trist era faptul că după 1919. în mod deosebit la arat. brazda adâncă pentru fertilizarea solului. plus sămânţa pentru culturile anului următor. nu aveau în vedere şi în atenţie starea ţăranilor. cumpărându-şi fiecare câte una sută (100) hectare de pământ din proprietatea grofuli Telegdi. Cei mai bogaţi oameni din sat au fost fraţii Baiu Gheorghe poreclit Ştrăuţ şi Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi care. cu ocazia aplicării Legii de sistematizare a satelor (tragerea la linie). locuitorilor Tilecuşului în anii ajungând şi pentru valorificarea 1919"1960 cantităţilor cu care să-şi plătească impozitul aferent către stat. oamenii harnici şi pricepuţi. La executarea lucrărilor agricole. veneau în mijlocul ţăranilor numai cu ocazia . această suprafaţă de pământ a fost luată prin violenţă de către grofii unguri în perioada domniei împărătesei măria Tereza. oferind în schimb un lapte gras din care se putea produce cantităţi apreciabile de unt. Nu este o fabulaţie afirmaţia că de pe o suprafaţă mică de pământ. în anul 1917 au avut inspiraţia să se împrumute cu bani de la diferite Bănci din Oradea. putând duce fără mare efort. De fapt. nelipsită din gospodăriile numeroase pe care le aveau. erau cele mai performante animale de tracţiune. foarte mulţi şi-au procurat ca animale de tracţiune bivoli care erau foarte rezistenţi la poveri. a păturii de jos. puţin retenţioşi la nutreţul de întreţinere.gospodăresc. realizau recolte îndestulătoare familiilor La spălatul cânepei după topire. în funcţie de minciunile convingătoare abordate. se lansa de la tribună sloganul că: „Ţăranu-i talpa ţării!" Reprezentanţii celor daouă partide politice istorice (partidul Liberal şi partidul Naţional Ţărănesc) care se succedau la putere.

tot ce s-a muncit cu mâinile pălmaşilor. Irigaţiile. Şi culmea! S-au ţinut şi se ţin de cuvânt. Pepinierele. foşti criminali. Aceşti demnitari lipsiţi de demnitate. dar îi îmbrobodeau cu fel de fel de taxe şi impozite. un agent secret îi făcea o cruce cu cretă albă pe spate. foşti comunişti de notorietate. după modelul ţărilor europene dezvoltate (exemplu Olanda). Nimeni dintre noii aleşi în Parlament nu s-a gândit să de o nouă direcţie agriculturii româneşti să se organizeze noi forme de asociere în ferme mai mici. când au văzut că le-a sunat ceasul Istoriei. Nu auzeau nimic". în calitate de preşedinte al Senatului. foşti delapidatori. aruncându-le „praf în ochi". Jandarmii aflaţi pe teren pentru menţinerea ordinii „Nu vedeau. Din păcate nici guvernanţii din zilele noastre nu se dezmint. profitându-se de aglomeraţia care era.propagandelor electorale. Mai mult.! Mai mult. ca să le ceară votul. vedeau în cabinele de votare cine cu cine votează. acoperindu-se cu masca democraţiei. Serele. după 15 ani de . aşa cum au făcut-o ei. foşti corupţi şi ce or mai fi fost. ai regimului totalitar. Când ieşea omul din cabina de vot. nu numai că nu-i ajutau pe ţărani să ducă o viaţă mai decentă. fie că se aflau la guvernare. Unul în calitate de preşedinte al Camerei deputaţilor şi altul. fie că erau în opoziţie. Guvernanţii din vechea burghezie. aplicându-li-se impozite şi pe fumurile de la locuinţe. prin diferite tehnici draconice. a întregului popor muncitor. care au ajuns în guvern şi în Parlament ca să ne conducă ţara spre colaps. în frunte cu premierul Adrian Năstase. timp de 15 ani. iar în stradă îl luau în primire bătăuşii angajaţi. Noua Dinastie cripto-comunistă în frunte cu domnul Ion Iliescu. favorizând naşterea unei mulţimi de baroni din rândurile foştilor securişti. au fraudat alegerile fără ruşine. corb la corb nu-şi scoate ochii. însuşindu-şi abominabilul dicton „SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE". oameni buni! Ce caută aceste două elemente retrograde în fruntea forurilor Legislative ale Statului? Aceştia nu numai că nu au simţul realităţii şi onoarea patriotică de a reprezenta aceste foruri legislative. Comandanţii lor superiori erau politicieni. nu au reuşit să facă şi să aplice o lege viabilă pentru înapoierea bunurilor materiale confiscate de comunişti. ciomăgindu-1. au ameninţat în mod deschis că vor obstrucţiona din opoziţie pe noii aleşi dacă nu vor adopta minciuna şi corupţia. După revoluţia din 1989. Pe cine a interesat în ultimii 15 ani interesele de Stat ale României şi ale celor 22 milioane de cetăţeni? care o duc din zi în zi mai greu? TOVARĂŞUL Ion Iliescu. dimpotrivă. dar ar necesita să fie traşi la răspundere penal şi să li-se confişte toate bunurile câştigate prin falsuri şi corupţie. au devalizat tot ce a fost bun în Gospodăriile Agricole de Stat. au sărăcit ţara.

înainte de expirarea ultimului mandat face „Gafa .lăfăială în fotoliul de la Cotroceni.

în ultimele zile aflat în exerciţiu îl graţiază pe Miron Cozma care.Secolului". o sumă care ar putea constitui Bugetul unei ţări mai mici şi culmea culmilor! După 7 ani de cercetări. dar nu graţiază nici un amărât din cei care au fost condamnaţi la 10-15 ani de închisoare că li s-au găsit trei frunze de cânepă în buzunar. la sfârşit de mandat îl graţiază pe criminalul din vina căruia au murit zeci de persoane la Timişoara în 1989 luna decembrie şi încă 42 hoţi de marcă (delapidatori.B. nici mai mult nici mai puţin numai de 7 ori a venit cu minerii la Bucureşti ca să obstrucţioneze şi să răstoarne ordinea de Stat. în exerciţiu la data respectivă. In opinia Măriei Sale. având un pronunţat spirit de clemenţă. care şi aşa este alcătuit din exemplare amestecate. Se pune o firească întrebare: Cărei cauze s-a datorat faptul că Ex preşedintele Ion Iliescu.000 de dolari. la una din aceste acţiuni devastatoare a mulţumit în mod public Minerilor pentru tulburarea făcută în capitală. ex preşedintele ţine morţiş să se aşeze în fotoliul de Preşedinte al Senatului. Din textul acestei triste naraţiuni nu-l putem omite pe un alt fost politician deputat în Parlamentul României. fiind vorba de „Oţul" GabrielBivolaru. Ca să demonstreze cât de mult şi-a iubit progeniturile de aceiaşi culoare K. cu peste două mii de miliarde de lei. omul care a furat peste două mii de miliarde lei.000 dolari. a fost judecat şi condamnat la (cinci) 5 ani de închisoare. Nu a graţiat nici alţi amărâţi. . Aşa ceva nu putea să facă numai un dezaxat ca Hitler. pitit cu 11. în timp ce valoarea reală a terenului se estima la 275. Dar. falsificatori.G. maltratând forţele de ordine care au încercat să li-se opună şi în acelaşi timp distrugând bunuri materiale inestimabile. Din această afacere. dacă a reuşit să conducă o ţară către colaps. clădiri şi autoturisme. care a devalizat Banca Română de Dezvoltare. Ruşinea Secolului şi „Aplauze" pentru Justiţia Română care a instrumentat dosarul cauzei. devalizatori de bănci. călcând în picioare normele de etică morală. După aceste macabre greşeli politice. mai există şi un „dar"! domnul Adrian Năstase s-a ales din această afacere cu 700 metri pătraţi de teren pe Str. domnul Adrian Năstase şi-a mai adăugat o plus valoare la vistieria sa de aproape şapte miliarde lei (Trăiască PSD şi corupţii lui! tot înainte spre Europa). victime ale condiţiilor de viaţă create de către urmaşii „Epocii de Aur Cripto-comunistă". Zambacului din bucureşti.-istă. Nici nu observă că nu mai poate prezenta credibilitate. ce mai contează un senat. condamnaţi la câte 2-3 ani de închisoare pentru că au furat o pâine şi o cutie de margarina pentru a potoli foamea copiilor acasă. Scena a fost văzută de întreaga ţară care a urmărit evenimentele la televizor? Ex preşedintele Ion Iliescu.

Nu se permitea trecerea frontierei la lucru numai după orele 8 dimineaţa. nu mai au unde să-şi rezolve problemele de ordin administrativ şi juridic. cu excepţia uciderii preotului paroh al Tilecuşului. tilecuşenii se trezesc rupţi de lumea civilizată. atât pe frontul de răsărit cât şi pe frontul de Vest. Ca urmare. respectiv pe coama cea mai înaltă a colinei Baranca. venind dinspre oradea şi continuându-se în direcţia Chistag-Zece Hotare. până lângă Praga. şi-au pierdut viaţa un număr de 29 tineri din tilecuş. Nu mai pot merge la târgul săptămânal de Vinerea în tileagd. ceea ce constituia o mare pierdere de timp util de lucru la unele culturi. în perioada celui de al II-lea Război Mondial. întreprinderi la care şi-au câştigat o bună parte din săteni existenţa. la o distanţă de 60 km. Locuitorii Tilecuşului. trecea peste partea de Nord-vest a hotarului localităţii. Cel mai apropiat centru urban era oraşul Beiuş. s-au eliberat paşapoarte zonale de trecere a frontierei prin punctul fix de grăniceri. nu mai pot merge la moară în Tileagd. să ne reîntoarcem la viaţa cotidiană a locuitorilor Tilecuşului. din luna august 1940. nu s-au înregistrat accidente. Localitatea Tilecuş a avut foarte mult de pierdut în urma aplicării Diktatului de la Viena. Noua frontieră stabilită de Dictat.După această dureroasă pagină de ruşinoasă istorie contemporană a celor ce au sărăcit ţara timp de 15 ani. în sezonul de vară. de unde îşi procurau cele necesare gospodăriei. privind trecerea frontierei prin punctul fix. nu au piaţă unde să-şi desfacă surplusul lor de produse vegetale şi animale. Vasile Chirilă. Nu au de unde să-şi mai asigure necesarul lemnelor de foc pentru sezonul rece. nu mai pot merge ca să lucreze la Fabrica de Cherestea şi la Uzina de Impregnat traverse pentru calea ferată. o treime din suprafaţa agricolă. Drumurile însă până la Beiuş erau complet impracticabile. nu aveau voie să pătrundă pe teritoriul Ungariei mai mult de un km de la linia de frontieră. Respectând aceste norme şi reguli stabilite prin convenţii Guvernamentale ale celor două ţări. după cum urmează: . cea mai fertilă. Grănicerii unguri înscriau în registrul zilnic toate persoanele care treceau frontiera. se afla sub stăpânire hortistă. unde s-a stabilit centrul de judeţ. Depăşirea acestei distanţe. fiind tratat ca atare. cu ocazia sosirii trupelor de ocupaţie maghiare în 29 august 1940. pentru săpatul porumbului şi seceratul grâului. se găseau în lanuri la orele 5 dimineaţa. presupunea că cel în cauză este spion. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie. notând ora plecării şi ora sosirii. Dintr-odată. Posesorii acestor genuri de paşapoarte. Pentru executarea lucrărilor agricole şi pentru strânsul recoltei din proprietăţile rămase în Ungaria.

au sosit în Tilecuş două camioane cu militari înarmaţi şi s-au oprit în dreptul şcolii primare unde. poate şi mai rău decât primul. în ultima decadă a lunii mai 1946. învăţătorul Petru Chirilă îşi avea şi locuinţa. Din nefericire.Maliţa Ilie a Iii Minii 24. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute până atunci de istoria omenirii. 12. gdan Dumitru a Moaşii 13. Ba Bo Bo Bo Ch Ch 9.Meza Gheorghe 27. a terorii şi a degradării morale a oamenilor timp de 45 de ani cu doctrina Marxist-Leninistă complet ateistă. în 3-4 ani de zile cu muncă intensă educativă. tocmai acele elemente valoroase de care căutau să scape. Baciu Florian a Crăciunii 5. irilă Crăciun a Surdului 14.Meşter Gheorghe a Mitruţi 25. nu s-au . Pur şi simplu a schimbat mentalitatea oemenilor neştiutori de carte. fiind recunoscut şi de Electrecord Bucureşti.Inrdireş Iosif a Huschirii 21. unicul în judeţul Bihor la data respectivă. Baciu Dumitru a Găvrili 3. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău. Acest lucru nu a fost pe placul comuniştilor pentru că mirosea a „Burghezie". învăţătorul Petru Chirilă care a reuşit în aul 1934 să creeze cu tineretul satului. Baciu Nicolae a Anei Uţi 8.Indrieş Ilie a Costani 19. Baciu Dumitru a Mihaiului 4. Baciu Petru a Buri 7.Iancu Petru 18. abia alfabetizat. urmărindu-se cultivarea semniţei minciunii. Baciu Aurel a lui Ştrăuţ 2. care a declanşat un război Psihologic. Baciu Ioan a Buri 6.Meza Crăciun a Ghiurchi Ani 26. diu Petru.Indrieş Ioan 20.Iancu Dumitru a Dărăbuţ 17.1. irilă Ioan a Filipi 15. un cor mixt pe patru voci.Pende Ilie Perţe Florian Ba 28. Astfel.Lele Petru 22.Luca Crăciun a Petelinţ 23. Musafirii nedoriţi. ra Nicolae 10. Danşe Teodor a Jupuneasă In noaptea de 8/9 Mai 1945 Germania Hitleristă a capitulat fără condiţii. la nivel universitar. dea Petru 11. ciu Pavel a Mitri Alboai 16. Prima grijă a comuniştilor de la Judeţ a fost aceea ca să-l elimine pe răspânditorul de cultură al tilecuşului.

furci de fier. scări şi alte unelte din gospodăriile lor. clopotarul a tras clopotul mare într-o dungă şi înainte de a se desmetici K. 210 .-iştii securităţii. Deştepţi şi curajoşi. topoare.G. cazmale. au sosit peste 200 de bărbaţi în faţa şcolii cu: găleţi.aşteptat la reacţia sătenilor care nu erau altcineva decât urmaşii iobagilor din vrema moşierului Haller Sandor.B. cu care să poată stinge presupusul incendiu anunţat prin trasul clopotului.

Şi voi sunteţi frumoşi. au părăsit locuinţa în timpul nopţii fără să ştie nimeni unde au plecat. a venit cu intenţia de a stinge un incendiu. A doua zi de dimineaţă au sosit cinci camioane cu securişti pentru ca să-l ridice pe învăţător. Mulţimea care s-a adunat aici cu fel de fel de unelte. Eroilor Tilecuşului. conform obiceiurilor noastre.Unde-i domnul învăţător? . a plecat. plecaţi de unde aţi venit. căzuţi în lupte pentru Dacă nu ne puteţi apărarea gliei strămoşeşti. . a plecat supărat! . N-au găsit pe nimeni în locuinţă numai pe „SURDA". Eu nu stiu! . care făcea parte din echipa culturală şi juca foarte bine „Rolul Surdei" în piesă. în primul şi al II-lea spune. vă rugăm să Război Mondial. aici şi vă rugăm respectuos să ne spuneţi ce poruncă aveţi pentru învăţătorul nostru? Nu are nici un Această fotografie reprezintă Monumentul secret faţă de noi. De data aceasta însă este vorba de prezenţa Dvs. lăsându-şi acasă o vecină. iar învăţătorul Petru Chirilă şi familia sa.Te-am întrebat unde este domnul învăţător?!! . Păcat că sunteţi cătane periculoase. noi avem nevoie de acest învăţător şi nu-l lăsăm să plece nicăieri.Clopotarul bisericii care a-iniţiat acţiunea.Dar unde a plecat? De unde să ştiu eu unde a plecat? Unde a văzut lumea cu ochii! Ce? sunteţi atât de proşti ca să nu înţelegeţi că nu putea să spună unde se duce. Asa se vorbeşte. a cerut ca să se facă linişte şi a spus: „Domnilor militari! noi suntem oameni paşnici. Este un om frumos da şi deştept foc. nu aud bine! Ce vreţi? (îşi pune mâna pâlnie) . da.Surda: Cum? Ce? Haa!. luându-l prin surprindere.Aaa! da. Suntem prea mulţi ca să faceţi uz de arme şi vor mai veni şi alţii care din motive bine justificate încă nu au ajuns!" Cele două camioane cu militari au plecat fără zgomot. în total 55 de eroi.

Odată cu această mişcare au desfiinţat şi formaţia culturală din Tilecuş: corul mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori. Este adevărat că ţărănimea română practica o agricultură de subzistenţă. învăţătorul Petru Chirilă s-a reîntors la domiciliu după 3-4 luni de zile. în prima etapă de cucerire a puterii. cu atelajele ce le aveau în gospodăriile lor.C. după ce „SURDA" i-a ridiculizat cu ironiile ei finuţe de „artist amator". nu aveau nevoie de cultură şi de oameni care gândesc creator. individuală. Pentru noul regim era important să aibă câţi mai mulţi „Roboţi" care să nu comenteze măsurile diabolice primite de la Cominternul din Moscova. a fost necesar ca să mai mişte de pe posturi mai multe cadre didactice din satele bihorene. de-a dreptul dramatic. transferându-l în anul 1948 la Şcoala Primară din comuna Brusturi judeţul Bihor. La noua catedră unde a fost transferat. dar nu au avut curajul să o încalce în mod direct. Era Opera foarte bine pusă în scenă de către Primul Secretar ar Comitetului Central U. Obiectivul prioritar al consilierilor sovietici a fost aplicarea procesului de socializare a agriculturii. chipurile. de către cozile de topor ale acelor organe politice până când l-au scos din învăţământ. rupt de oamenii care îl adorau. formaţii culturale ce nu se găseau la data respectivă în nici o altă localitate din judeţul Bihor. Organelor politice judeţeneşti şi orăşeneşti nu le-a fost pe plac această imunitate. având asupra sa un act semnat de către Gheorghe Gheorghiu Dej şi de Emil Bodnăraş. au făcut din nou cale întoarsă fără prada pe care contau.T. duşmani ai regimului. S-au stins din viaţă amândoi soţii. Mircea Maliţa. până la pensia pentru limită de vârstă. la noua formă colectivă. Ar fi fost prea riscant pentru ele. investit cu timbru sec şi cu ştampila Preşedenţiei Consiliului de Miniştri. Aceştia erau consideraţi a fi periculoşi. act prin care i se asigura imunitate în faţa organelor represive. a fost boicotat tot timpul din umbră. puse în valoare cu multă trudă de către împătimitul de cultură Petru Chirilă. i-a prestat în calitate de director al Căminului de Bătrâni din Ciutelec. judeţul Bihor. Ultimii ani de activitate ai patriotului şi talentatului om de cultură. Au găsit un alt mijloc pentru a-l desfiinţa şi îndepărta pe învăţătorul Petru Chirilă din Tilecuş. la vârste premature. se poate trage concluzia că şi supărarea poate să fie o boală cauzatoare de moarte.Cele cinci camioane cu securişti. Aceste măsuri erau gândite încă înainte de a lua sfârşit cel de al Il-lea război mondial. Am cunoscut o vorbă din popor care spune: „Să nu-i dea Dumnezeu omului atâta suferinţă câtă poate ca să ducă". Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă. în cazul acestor doi oameni cu adevărate valori morale şi intelectuale. însă . că se face o „Rocadă" a cadrelor. a fost foarte dureros. Pentru punerea în aplicare a acestei mârşăvii. răspânditori de cultură. Comuniştii.

prin priceperea şi hărnicia care i-a caracterizat. obţineau produse ecologice în cantităţi suficiente pentru necesarul .

dacă erau descoperiţi de către politruci. din lipsă de furaje cu ce să le întreţină. orz..S. şi-a exprimat gândurile cu . din 150 kg grâu trebuia să mănânce pâine în 360 de zile. în timpul verii. lână etc. Volumul cotelor a fost ridicat mereu până la limita imposibilului. numai 100-150 kg grâu. activistul comunist Pintye Emeric de la Plasa Tileagd. Tânărul locuitor al Tilecuşului. sute de vagoane de grâu săptămânal după strângerea recoltei. după ce a băut la bufet 2-3 pahare de tărie. fără alte venituri suplimentare. unt. Prin anii 1930-1940 de pe piaţa liberă Orădeană. de la primul până la ultimul erau beţivi. pentru a constrânge ţăranii să organizeze gospodări agricole colective de producţie (Colhozuri). Bine-nţeles că la nişte preţuri de batjocură. In Rusia a fost nu numai justificată dar şi necesară organizarea colhozurilor.S. abia reîntors din prizonierat de război. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. din ordinul marelui conducător Stalin. au fost exterminaţi peste 3 000 000 (trei milioane) de cioloveci. Aceste măsuri diabolice. Au fost cazuri când gospodarii care altădată au dus în gospodăriile lor câte 2500-3000 kg grâu. urmărind după grafic cum se respectă jefuirea oamenilor de bunurile lor. jegosi şi leneşi. stătea în mod permanent lângă batoza de treierat. să ducă acasă după reţinerea cotelor obligatorii către Stat. când se treiera grâul. comercianţii evrei cupărau şi expediau la export. Pentru înfăptuirea Socialismului victorios în U.familiei. Deci. produse prin muncă grea. lapte. Oferta era atât de mare încât preţul grâului la kilogram era de un leu calitatea I-a. femeile rusoaice. întru-cât bărbaţii ruşi din mediul rural. Se pune întrebarea firească: de unde va avea acest gospodar sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă?! Ooo! Nu! Asemenea întrebări nu se puteau pune când era vorba de adaptarea la noile condiţii de viaţă impuse de Partidul Unic. o familia compusă din 4-5 persoane. în timp ce un pachet de tutun ordinar costa trei lei. în cel de al II-lea război mondial. li se confisca marfa şi li-se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru socializarea agriculturii şi le-au împrumutat de la „invincibilul" partid al marelui popor rus. în misiunile ce li s-au încredinţat. Ioan Urs. pentru valorificare ca să-şi plătească impozitele şi pentru asigurarea seminţei necesară culturii anului viitor.R. Chiar şi pe front. păsări. s-au dovedit a fi mult mai eficiente decât bărbaţii. care au participat în număr mare. ouă. în prima fază au condus la reducerea numărului de animale în gospodăriile oamenilor. zi-lumină. Numai femeile lucrau întinderile mari de pământ ce le aveau. secară. iar politica Partidului Comunist Român era o copie fidelă a Stalinismului. Ca urmare. prima măsură a fost stabilirea predării către Stat a cotelor obligatorii de: grâu.

Ioan Urs. 211 ha păşuni şi 30 ha fâneţe. adio pentru totdeauna frumoaselor Şezători unde mergeau fetele seara cu furca să toarcă fuiorul şi să primească flăcăii din când în când cu gogoşi calzi şi cu cirighele. iar după executarea pedepsei. Pe parcursul timpului. Cu baza materială de care au dispus. 9 semănători pentru porumb. Pedeapsa a executat-o în întregime la vestita închisoare din Aiud. au început să obţină rezultate din ce în ce mai bune. însumând în cursul anului 800 de membrii cooperatori. două batoze de treierat grâu. consideră că hrana lui este cea mai gustoasă. ei nu începeau lucrul până când nu spuneau „Doamne ajută-mă" şi după încheierea fiecărei zile de lucru. animale şi atelaje de lucru. tilecuşenii care au posedat pământ. treptat au început să se înscrie în colectivitate. îşi făcea semnul crucii şi spunea: „Doamne îţi mulţumesc că m-ai ajutat". om de rea credinţă. harnici fiind prin moştenire genetică. lipsit de orice drepturi civile. două ateliere de fierărie. repede. 190 pluguri cu câte o brazdă. a informat organele de securitate (KGB-ul) românesc luat după tiparele sovietice. 175 de grape. 12 semănători pentru grâu. au început să se adapteze la noile condiţii. spunând că atâta timp câtva trăi el nu se va organiza gospodărie agricolă colectivă în satul său! Cineva. la 13 martie 1962 s-a constituit Cooperativa Agricoiă colectivă de producţie Tilecuş. Inventarul mijloacelor de producţie se compunea din: 87 cai de tracţiune. Oamenii satului au privit cu seriozitate drumul ce-l aveau de urmat. Se spune că timpul cicatrizează rănile şi că obişnuinţa devine o a doua natură. două prăsitoare de porumb cu tracţiune animală. Şi viermele care trăieşte în hrean. cu toate bunurile lor proprietate personală „DE BUNĂ VOIE ŞI NESILIŢI DE NIMENI". 3 trioare pentru grâu. tilecuşenii. în primul an de activitate colectivă. un locomobil cu abur şi un cazan pentru fiert palincă de prune. repejor a fost judecat şi condamnat la 4 ani de închisoare. au obţinut o . 4 boi. 200 căruţe. s-au desfiinţat toate loturile mici pentru cultivarea cânepei. Dar să nu dramatizăm lucrurile şi să renunţăm la metafore. una vânturătoare. Acest incredibil eveniment a băgat groaza în oamenii satului şi în satele vecine. Odată cu constituirea Cooperativei agricole de producţie Tilecuş. avea agăţăat de gât Stigmatul de condamnat politic. care deţineau 714 ha pământ arabil. Pentru aceste câteva cuvinte. Adio furcă cu fuior. Deci. Constrânşi prin aceste măsuri diabolice şi ne având nici o altă alternativă. aşa cum de fapt s-au petrecut lucrurile în toate localităţile rurale ale judeţului Bihor şi ale întegii ţări.voce tare. închizându-li-se gura la toţi. In urma seismului prin care au trecut schimband o formă de viaţă liberă cu altă formă necunoscută. în urma Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 35 iunie 1949. în ciuda faptului că doctrina celor care le stabilea norme de lucru erau complet ateişti.

cantitate de 797 kg grâu boabe la hectar şi 678 kg la porumb. prin aplicarea unei agrotehnici . De la aceste rezultate de început.

producţia de cereale a crescut în mod progresiv. a luat iniţiativa pentru introducerea curentului electric în localitate. televizoare. Aceşti primi absolvenţi au fost angajaţi în masă. A mai însemnat emanciparea şi lărgirea orizontului cunoaşterii. Partea bună a fost că marea majoritate au înţeles avantajele iniţiativei. unii mai puţin avizaţi. In acest scop. Incepând cu anul 1966. fiu al satului din moşi strămoşi. veterinari şi altele. domnul profesor loan Meza. S-au adunat banii necesari şi s-au început lucrările care au fost terminate în anul 1968. Ca la orice noutate. Lucrarea a costat 660. respectiv la Staţiunea de maşini şi tractoare. Introducerea curentului electric a însemnat pentru înteraga populaţie luarea contactului cu lumea civilizată prin intermediul radioului şi al televizorului. frigidere. unde au fost pregătiţi tehnicieni agricoli. Această inestimativă lucrare. zootehnişti..250 kg grâu la hectar şi 2293 kg porumb boabe la hectar. încadraţi fiind în muncă. dar noile locuinţe au fost dotate cu mobilă stil. Mulţi dintre absolvenţii acestor discipline au fost angajaţi la Cooperativa agricole de producţie Tilecuş unde au lucrat până în anul 1992 când s-a destrămat unitatea. acoperite cu ţiglă nouă. au venit ca să-i mulţumească directorului Şcolii pentru iniţiativa luată. s-a îmbuntăţit substanţial. fiecare din persoanele ajunse la majorat. Pe parcursul timpului s-a dezvoltat învăţământul industrial Agricol. a deschis drumul tilecuşenilor spre civilizaţie. cultură şi confort.corespunzătoare. fie la Cooperativa agricolă colectivă fie la Fabrica de cherestea sau Uzina de impregnat CFR.A. combinieri. covoarea persane pe jos. începând cu anul 1965 s-a schimbat şi structura socială a Tilecuşului.C. Bine înţeles că era necesar ca să contribuie fiecare locuitor cu cota-parte din valoarea lucrării. ajungându-se în anii 1979-1980 la o producţie de 1. Ca urmare. tractorişti. respectiv întreaga aşezare. Nu numai atât. au rămas sceptici. oamenii au început să-şi revizuiască gospodăriile. maşini de spălat rufe şi alte aparate electrice de uz gospodăresc.000 lei fiind suportat în întregime de către locuitorii satului. adresându-i odată cu mulţumirile şi scuzele de rigoare pentru atitudinea lor anterioară. a luat legătura cu toate familiile din sat. . vorbindu-le pe înţelesul tuturor despre avantajele mari care le-ar aduce realizarea acestui deziderat. precum şi la alte unităţi de Stat. Acei săteni care iniţial s-au opus lucrării de electrificare a localităţii. situaţia economico-financiară a fiecărui individ şi pe familii. atât la întreprinderile Agricole cât şi la Staţiunile de Maşini şi Tractoare. când au apărut primii absolvenţi a-i şcolilor profesionale şi ale liceelor de specialitate. acoperind distanţa de 8 km lungime. folosind ca material de construcţie cărămidă arsă şi elemente din B. cu camere spaţioase şi cu geamuri mari. să elimine construcţiile clădite până în 1945 şi să construiască case noi.

sfeclă de zahăr. Un cămin cultural cu 450 de locuri. conducătorii . învăţătoarea Valeria Meza şi de celelalte cadre didactice care se poate spune că au „rulat" prin Tilecuş în primii lor ani de activitate. sală de cultură cu instalaţii pentru cinematograf plus două încăperi pentru alte activităţi. profesor Ioan Meza şi fost Director al Şcolii Generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv. când au fost terminate lucrările de astfaltare a drumului din întreaga localitate. în care au fost crescute 400 de bovine şi un saivan cu 600 de oi. bibliotecă. obţinându-se atât la grâu cât şi la porumb între 80 şi 100 vagoane anual.C A. cânepă pentru fibre. cartofi. pe locul unde s-a aflat Primăria Tilecuşului când avea titlul de comună (1935-1939). zidite din cărămidă arsă. un laborator. o bibliotecă cu sală de lectură. unele chiar şi cu etaj. Astfel. începând cu anul 1980. Trebuie să precizăm că toate aceste edifici poartă amprenta iniţiatorului. Tot ca o realizare de construcţie şi tot în aceeaşi perioadă de timp o putem evidenţia Casa de rugăciune a credincioşilor Penticostali din Tilecuş. în perioada anilor 1974-1978 s-a construit o nouă şcoală cu un etaj. trei camemere pentru materiale didactice şi un grup sanitar. rapiţă şi plante furajere.oglindind creşterea puterii economice a proprietarilor. Lucrarea a fost făcută în anii 1961-1964 şi a costat 150 000 lei la valoarea leului din anul 1960. a crescut considerabil ca urmare a hărniciei oamenilor muncii numai că doctrina comunistă suferea de fobia centralizării. Construcţia a fost făcută din cărămidă arsă şi beton armat. construită prin contribuţia credincioşilor. Să mai notăm că după colectivizarea agriculturii.Viaţa confortabilă a tilecuşenilor s-a îmbunătăţit şi mai mult începând cu anul 1973. ajutat în primul rând de către devotata sa soţie. având 4 săli de clasă. lupin. Averea Gospodăriei colective Tilecuş. costând peste 450 000 lei. Imbunătăţirea puterii economice a locuitorilor Tilecuşului în perioada anilor 1962-1992 se mai reflectă în edificiile de interes general. au apărut în Tilecuş o nouă generaţie de construcţii de locuinţe cu dotări igienico-sanitare. construite în acest interval de timp după cum urmează: trei săli de clasă lângă şcoala care a fost construită în anii 19251927. floarea soarelui. o cancelarie. o sală profesorală. pe terenul care li s-a donat în strada Veljului. în următorii 45 ani s-a trecut de la agricultura de subzistenţă la aceea de producţie intensivă. din beton şi B. Pe lângă aceste produse de bază se mai cultivau ovăz. fiind născut în Tilecuş şi dăruindu-şi o bună parte din viaţa sa educaţiei generaţiilor de copii născuţi în satul său natal. Aceste creşteri de producţii au condus la dezvoltarea secotrului zootehnic. legătură cu şoseaua naţională Oradea-Cluj prin Tileagd şi cu oraşul Beuiş prin Vârciorog. Tot în acest interval de timp s-a mai construit un Magazin sătesc în mijlocul satului. construindu-se 3 grajduri mari.

Aceste organe. Nimic nu mai mergea cum ar fi fost de dorit. Oamenii munceau sârguincios tot anul. cum erau obişnuiţi. în anii următori. La plată însă. Cu toate măsurile de pază luate prin Gărzile Patriotice. Cunoscându-se fenomenul cât şi cauza dreaptă a truditorilor. dând speranţe oamenilor de mai bine. în baza indicaţiilor primite de la Judeţ. au administrat bunurile produse de Gospodăriile agricole Tilecuş.Aşa arată casele din Tilecuş în prezent. Bălaia. pentru munca depusă. Fotografia a fost realizată în anul 2000. Poşoloaca şi Călătani. Uileacul de Criş. li-s-a dat jumătate din ceea ce li s-a promis. în şedinţele de bilanţ care aveau loc iarna. atât în produse cât şi în bani. au trăit cu convingerea că au fost înşelaţi. fenomenul nu a mai putut fi înlăturat. întrucât muncitorii. Bine înţeles. care gândesc simplu şi la obiect. la lucrările de întreţinere a culturilor precum şi la recoltarea acestora. Din această cauză. oamenii nu au gândit lucid în . Pe neaşteptate a venit Revoluţia din decembrie 1989 care a schimbat totul. făceau promisiuni lucrătorilor că vor primi plată mai bună. înainte de recoltări. A fost însă o mare dezamăgire. Parcă toată lumea avea o premoniţie că are să se întâmple ceva. unităţii agricole de la Centru şi activiştii de partid de la centrul de comună. cu antene parabolice şi cu autoturismul în faţa casei. muncitorii sustrăgeau în ascuns din recoltele ajunse la maturitate. cu un anumit interes economic pe care nu trebuia ca să-1 cunoască „Pălmaşii". paznicii se prefăceau că nu văd nimic. în marea lor euforie a momentului.

S-au şcolit şi odată cu emanciparea.-ul au sărit din lac în puţ.. Incepând cu anul 1997. nu ştiu preţui ţărâna pentru care moşii şi strămoşii lor şi-au dat viaţa. Aceste boli au făcut 110 victime omeneşti. în mod deosebit acei oameni care se mai găseau pe posturi de „Gânditori". nu şi-au format această deprindere din adolescenţă. nici măcar unelte de lucru rudimentare pe care le-au avut anterior. dar nu şi inventarul gospodăresc care s-a evaporat. iar tineretului care a mai rămas în sat nu-i place ca să mai lucreze pământul. pregătindu-se trecerea ei în conservare. demolând C. încet. 90 de familii şi 416 persoane.P. încet. în anul 1787 avea 81 de case. mai soseşte lunar poştaşul aproape în fiecare casă. . unul după altul şi-au făcut bagajele sumare şi au plecat până la capătul drumului. Şi mai era ceva foarte important. Dar până când?!! Mişcarea demografică a Tilecuşului Din documentele consultate la Arhivele Statului. După Revoluţie.A. Subvenţiile primite de la Stat erau mai mult simbolice.perspectivă. cu pensiile celor îndreptăţiţi. Cu alte cuvinte. Pe de altă parte. filiala Oradea. Din anul 1990 până în anul 1997 părea totuşi că treburile merg destul de bine. dealungul celor 30 de ani. Oamenii şi-au luat pământurile cu care au intrat în colectivitate. nu mai aveau îngrăşămintele ecologice tradiţionale. am găsit un document care atestă că localitatea Tilecuş. Se pune legitima întrebare? Spre ce direcţie se îndreaptă agricultura Tilecuşului? Singura soluţie ar fi înfiinţarea de mici ferme asociative. au crescut substanţial preţurile la toate prestaţiile de servicii (lucrări mecanice). Deocamdată. Primul lor gând a fost a omului din „PREISTORIE" pe ce să pună mâna şi cu ce să se aleagă din rezultatele muncii celor mulţi timp de 30 de ani cât s-a format patrimoniul Gospodăriilor Colective. Aşa se explică faptul că circa 50% din suprafaţa agricolă a Tilecuşului a rămas la odihnă. dacă nu şi să ajungă vedete la Hollywood. preponderent în rândul copiilor şi a celor de vârsta a 3-a. viseză „Cai verzi pe pereţi". Aceasta cu atât mai mult că Fabrica de Cherestea Tileagd şi-a încetat activitatea din anul 2002 iar uzina de Impregnat traverse CFR Tileagd şi-a diminuat foarte mult obiectul muncii. în anii 1990-1992 s-au destrămat toate Cooperativele agricole colective. Nu şi-a dat nimeni seama că adevăraţii ţărani care iubeau pământul şi care la orele 5 dimineaţa se găseau în lanuri la lucru. Tot în acelaşi document se menţionează că în anii 1873-1875 a fost în localitate epidemie de Ciumă şi de Holeră iar în anul 1880 a bântuit malaria. proprietarii de pământ în starea lor individuală nu mai aveau animale de tracţiune. nu aveau nici piaţă de desfacere pentru plusul de produse peste coonsumul familiei.

având o mică prăvălie. Lemn 2 2 2 150 Populaţia Tilecuşului în anii 1850-1910 1850 410 1857 386 1870 511 1880 403 1890 540 1900 682 1910 870 Descreşterea numărului de locuitori din anul 1857 faţă de anul 1850 şi din anul 1880 faţă de anul 1870. jugăre 3536 Nr. boli care bântuiau periodic pe teritoriile Bihorene. 682 Români MMag. Mozaică 660 22 10 Nota redactorului: în Tilecuş nu a existat niciodată unguri şi nici zece evrei în acelaşi timp. Căsăt. Văduv.Total Total Starea civilă gureşte Bărb. de case 84 Total persoane 403 Ortodocsi 1 Izraeliti . 660 22 Izraeliţi 10 Ortod. au rezultat următoarele Număr .4 Limba Maternă Romana Ebraica 399 4 399 La recensământul Populaţiei din anul 1900 Sup. s-a datorat epidemiilor de Ciumă şi de holeră. Femei Nec. Şi de aici se poate observa tendinţa cancelariilor ungare de a diminua numărul locuitorilor de etnie română. Div. . Chirp.La Recensământul populaţiei din anul 1880. La recensământul din anul 1910 Scrie şi cit. de case 119 Total pers. RRefor. 86 Ştie un. A existat un singur evreu temporar. 158 438 432 553 258 56 3 Pereţii caselor Piatră Păm.

957 1 2 10 Recensământul din 30 decembrie 2002 Total pers. Femei 536 540 Sub 7 253 Pe grupe de vârstă 7-12 13-19 20-64 65 şi peste 171 134 486 33 Recensământul din anul 1948 Nr.Recensământul din anul 1938 Nr. 294 Total pers. 360 970 496 474 107 115 265 287 196 Rom. - Germ. an 576 604 207 208 435 254 Femei 0-9 ani 10-19 ani 20-44 ani 45-64 ani 65 şi ani 76 La recensământul din anul 1977 Total pers. 553 Femei 568 Romani 1121 Mag. 906 Ortodoxi 704 Greco-cat. de gosp. - Evrei - Slovaci - Tigani - La recensământul din anul 1956 Total pers. Slov. 1 Reform. 4 Baptişti 4 Penticostali 193 . 226 Total pers. Tig. Femei 0-9 an 10-19 20-44 45-64 65 si gosp. 1216 0-9 ani 22 10-19 ani 169 20-44 ani 363 45-64 ani 326 65 ani şi peste 136 La recensământul din anul 1992 Nr. 1076 Din care Bărb. pers. 1121 Barb. 1180 Bărb. Mag.d e gosp. de Total Bărb.

mentalitatea de a câştiga bani pentru nemuncă. 2. Biserica şi Şcoala Din istoria religiilor. iar oamenii s-au adaptat la noile condiţii. Locuitorii Tilecuşului. Naşterea Sfântului Isus Hristos. popor care după „minţile luminate" ale unor cronicari maghiari. au ajuns şi în peninsula Balcanică unde au propovăduit Creştinismul la toate popoarele. începând cu anul 1992 şi până în prezent. Cu alte cuvinte. Formele de viaţă au evoluat în timp. a-i căror urmaşi suntem.Scăderea numărului populaţiei din Tilecuş. au dat noi orizonturi credinţelor religioase. ca să-i convertească la religia catolică şi să-i maghiarizeze. Imperiul Roman a cucerit Dacia şi a transformat-o în Colonie Romană. în călătoria lor misionară. După întemeierea Bisericii Creştine şi după coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Isus Hristos în ziua Cincizecimii la Ierusalim. 4. Căutând la izvoarele Istoriei vom afla că Geto-Dacii. cu toate încercările cercurilor maghiare. şi-au însuşit noua credinţă. se poate pune pe seama factorilor economici care lasă mult de dorit. încă de mici copii am învăţat că românii s-au născut creştini. dacii renunţând la idolul lor „Zamolsche". Lipsa de iniţiativă şi de interes pentru înfiinţarea de ferme mici asociative. după puterea lor de înţelegere. Lipsa de interes pentru cultivarea pământului pe toate suprafeţele arabile existente. atât romanii cât şi getodacii şi-au însuşit credinţa propovăduită de sfântul Apostol Andrei. aşezată . Atât coloniştii Romani cât şi populaţia geto-dacică. Cercurile eclisiastice de la Budapesta şi-au făcut multe dureri de cap pentru a descoperi cine şi când a încreştinat poporul român. sub a cărei stăpânire au supravieţuit 5 secole. In cadrul convieţuirii populaţiei autohtone din fosta Dacie.încetarea sau reducerea activităţilor industriale în zonă. cu coloniştii Romani s-au făcut căsătorii mixte şi din această simbioză a luat naştere poprul român. de la începuturi şi-au construit o biserică din pământ bătut şi din chirpici. Aceasta este explicaţia care atestă că poporul român s-a născut creştin. un popor atât de mare. vom'arăta că de ia întemeierea acestei localităţi. venerându-l pe zeul lor Zamolsche. Apostolul Pavel şi Apostolul Andrei. în aceeaşi perioadă de timp. 3. toţi locuitorii au fost şi au rămas creşitni ortodocşi. Şi ceea ce este cel mai grav. e) Despre viaţa spirituală. în perioada din comuna primitivă. moartea şi învierea Sa. erau un popor credincios. au venit nici mai mult nici mai puţin decât din Asia! Revenind Ia credinţa religioasă a Tilecuşenilor. din următoarele cauze: 1. Din aceste două popoare s-a născut poporul român.

Din lucrarea „Monumente Istorice Bisericeşti ale Eparhiei Ortodoxe Române Oradea" reiese că un subofiţer al armatei Austro-Ungare. construirea bisericii din Tilecuş a început în anul 1783 cu banii donaţi de către Filimon Gligor. ctitor şi mijmanh fiind atunci 1783". fără ca să aştepte de la dânsul vreo răsplată. cu turla în stil gotic şi corpul Transilvănean. dependent de Episcopia Aradului. Credincioşii din Tilecuş se aflau sub jurisdicţia duhovnicească a Episcopilor Ortodocşi din Arad. pentru a aduce piatră din vale. necesară la fundaţia grajdului din lemn. înconjurată de un brâu în formă de funie şi un mic coridor. Prima inserpţie sună aşa: „Această Biserică cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril. In anul 1792 s-a înfiinţat în Oradea un consistoriu Ortodox cu un vicar. paroh fiind Popa Gligorie. construit de căte taică-meu în curtea casei. l-au ascuns în Biserica pustie. foarte ospitalieră. care aşezau vicari la Oradea. de noi s-a făcut din cheltuiala răposatului Rumân Filimon Gligor. pe măsură ce au avansat lucrările de construcţie. A doua inscripţie spune: „Al II-lea ctitor fiind Mane Teodor. Aşa cum am arătat. în urma unor neînţelegeri cu mai marii săi. Abia numai în anul 1920 s-a înfiinţat în Oradea Episcopia Ortodoxă de care aparţinea şi Tilecuşul. în partea centrală a Tilecuşului. a donat sătenilor din Tilecuş suma de una sută florini aur. In anul 1783 a început construirea Bisericii din lemn masiv de stejar. Populaţia din acest sat. însoţindu-l pe taică-meu în carul cu boi. Preoţii care au slujit au fost foarte săraci şi prigoniţi de autorităţile conducătoare ale vremii. cu numele Filimon Gligor. înainte de a pleca să se Asocieze Răscoalei lui Horea. Recunoscător pentru ajutorul primit. s-a constatat că cei 100 florini aur donaţi de binefăcător. a părăsit armata şi s-a refugiat în satul Tilecuş. aşezându-se mâlul printre pietre pe fundul văii. birău mare meşter a satului. denumită Biserica Pustie. Cel de al doilea ctitor care a contribuit cu bani la terminarea bisericii a fost localnicul Mane Teodor. pârâu de munte prin care se zbenguia o mulţime de păstrăvi. I se spune Valea Roşie pentru că o parte din afluenţii ei veneau de la Cornet-BulzDobreşti unde se găseau mari zăcăminte de Bauxită care făcea ca apele din precipitaţii să devină roşiatice. aflată în stare de ruină şi i-au asigurat hrană şi toate cele necesare în ascunziş cât timp a considerat el ca să fie ferit de urmăritori. la frontierea care păzea Transilvania. nu sunt suficienţi pentru a termina construcţia în forma în care a fost proiectată. cu îndemnul ca să-şi construiască cu ei o biserică nouă. s-au şi gătat sub biraiele şi . Din inscripţiile chirilice interioare reiese cine au fost ctitorii Bisericii şi etapele de construcţie ale acesteia. Fundaţia a fost făcută din bolovani mari de piatră. aduşi din Valea Roşie care trece prin sudul comunei Vârciorog.în afara localităţii. Am fost şi eu la Valea Roşie când eram copil mic.

225 .

distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperişul de şindrilă. Mitropolit al Ardealului I. Această informaţie a fost primită în anul 1967 de la Augustin Chirilă. o adevărată bijuterie de artă fără concurenţă pe Valea şi terasele Crişului Repede. inclusiv Augustin Chirilă . se mai găseau în interiorul acestei biserici următoarele obiecte de cult vechi: . în continuare sunt redaţi toţi'acei care au contribuit la ridicarea Bisericii. lateralele. In anii 1937-1939 s-a construit în Tilecuş o nouă Biserică ortodoxă. cu 5 turnuri. fiind Patriarh al României înalt Preasfinţiile lor Dr. în anul 1965 a fost restaurată prin grija Statului Român. nicolae Bălan. având aspectul unei catedrale. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic. fiind tineri necăsătoriţi şi-au întemeiat fiecare câte o familie şi nu au mai plecat din sat. a rezistat cu brio secolelor care au trecut. de către vandalii armatei hortiste. veniţi în Tilecuş din zona Bradului judeţul Hunedoara. fost subprefect al judeţului Bihor.S. sprijinit pe patru stâlpi din beton armat şi patru mai mici.A. Dr. iar mai târziu Primar al Municipiului Oradea. Miron Cristea şi Dr. la care s-au mai adăugat banii obţinui din tăierea şi vânzarea unei frumoase păduri de stejar. Episcop al Oradiei P. reuşind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia" a Tilecuşului. fiul cel mai mare al Preotului Vasile Chirilă din Tilecuş. Nicolae Munteanu. Mulţumiţi de locurile unde au ajuns. producând mari stricăciuni boitei care a fost refăcută de către Direcţia Monumentelor Istorice. Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră. în timpul domniei Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea.Subprefect al judeţului Bihor. Construcţia propiu-zisă. Bizantin şi oriental. In anul 1965 când a fost restaurată Biserica din lemn declarată Monument Istoric. prin mila zmeritului zugrav Mihail Polacek 1793". din lemn de stejar. degradându-i-se numai acoperişul din şindrilă şi picturile interioare. aflată pe păşunea obştei în parcelele Rovina şi Mezărători.P.S. care au venit ca trupe de ocupaţie ale Ardealului de Nord. Nicolae pOpovici. iar în cursul anilor 2003-2004. cu ciubere la schimb pe grâu şi alte cereale. Unul. Dr. martirizat la 29 august 1940.S. Fondurile necesare construcţiei acestei noi biserici au fost puse la dispoziţia locuitorilor de către Subprefectul judeţului Bihor Augustin Chirilă.chitoriile lui Baciu Ioan şi Baciu Dănăilă. cel mai mare pe bolta bisericii. Construirea Bisericii a fost executată de căte fraţii Vasile şi Toader Indrieş. i s-a înlocuit întreg acoperişul din fondurile Asociaţiei Internaţionale ale Monumentelor Istorice. Pisania din interiorul Bisericii cuprinde următorul text: „Construirea acestui Sfânt lăcaş cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril în anii de la Hristos 1937— 1939.

unul reprezenta Uciderea balaurului de către Sfântul Gheorghe. pictorul a redat Răstignirea încadrată de 15 rame. ceea ce dovedeşte legăturile dintre Românii celor două părţi ale Munţilor Carpaţi. Inventarul mai sus prezentat este completat de un Candelabru având o rară frumuseţe. 3. 8. Ambele icoane sunt foarte vechi şi au fost pictate. în partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Naşterea Mântuitorului. Penticostar tipărit în anul 1700 la Sibiu. 5. Antoleghier tipărit în anul 1798 la Sibiu. Alte picturi pe pereţii bisericii. 4. 6. 7.Evanghelia tipărită în anul 1859 la Sibiu. 1. în centru are un vas de porţelan cu pictură florală. care se aseamănă mult cu vechea artă chinezească. 7. încadrată de scene privind prinderea şi Răstignirea Domnului Isus. 2. reprezentând Aşezarea Domnului în Mormânt. A mai existat o pictură pe pânză.Icoană pe sticlă reprezentându-1 pe Sfântul Nicolae.Icoană pe sticlă reprezentând Buna Vestire. 4. în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinţi şi 12 figuri fără ramă. cu diferite ornamente. icoana din lemn reprezentându-l pe Arhanghelul Mihail cu paloşul în mâna dreaptă. De o deosebită valoare artistică sunt picturile pe lemn sau sticlă ca: 1. 2. au fost tipărite cu litere Chirilice. reprezintă scene cu 227 . Cărţile mai sus arătate. reprezentând „Botezul Domnului" din care lipseşte partea dreaptă.Icoană pe sticlă reprezentând-o pe Sfânta Măria. destul de şterse din cauza intemperiilor.Icoană pe sticlă reprezentând Naşterea Domnului. 6. foarte veche. ştearsă de mulţimea anilor pe care i-a străbătut. printre care. Icoana de lemn pictată în ulei. cu diferite scene religioase. iar unele manuscrise au fost primite din Ţara Românească. 3. iar în mâna stângă însemnele puterii.Icoană pe sticlă reprezentând Sfânta Treime.Icoană pe sticlă reprezentând Răstignirea Domnului. Evanghelia tipărită în anul 1768 la Blaj. Pe iconostasul Bisericii. Dintre broderii s-au păstrat doar un patrafir brodat cu fir de aur. Cazanie tipăfit în anul 1799 la Sibiu. Botezul şi înălţarea la ceruri. Molitvelanec tipărit în anul 1700 la Sibiu. In interiorul Bisericii s-au mai aflat prapori foarte vechi. Liturghier tipărit în anul 1798 la Buda. 5. probabil odată cu pictarea Biserricii de către Mihail Polacek. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. care este de asemenea foarte vechi.

pentru a-şi cere iertarea păcatelor. în spiritul moralei creştine şi începea de la cele mai fragede vârste. a unor elemente preluate din arta Gotică. fapte care îi păgubeau pe semenii lor. Şi mai ştim că în Monografia Comunei Aştileu judeţul Bihor. Biserica din Tilecuş judeţul cu atât mai mult că mai Bihor construită în anii 1936puţin sfinţenia sa era 1939 prieten la cataramă cu Euforistul BACHUS. cazuri în care unele persoane făceau în mod deliberat şi repetat.Adam şi Eva şi alte figuri de Sfinţi din teme religioase. la pagina 108 este consemnat că în anul 1713. Biserica pentru Tilecuşeni a fost un lăcaş Sfânt. Acest Monument Istoric ilustrează convingător integrarea în structurile tradiţionale ale Arhitecturii Româneşti cu începutul prefeudal. Au fost şi câteva exemple negative. Ştim însă că toate acestea au existat înainte de a lua în primire Parohia Bisericii din Tilecuş preotul Petru irimiaş. . Populaţia Tilecuşului a fost educată din generaţie în generaţie. în care au intrat cu smerenie şi cu frica lui Dumnezeu. până când îi prelua şcoala şi preotul cu Sfânta împărtăşanie. preotul Aştileului de atunci Popa Gavrilă a copiat un Molitvalanec găsit la Biserica din Tilecuş. care au constituit zestrea bisericii din lemn a Tilecuşului. de la „Cei şapte ani de acasă". fapte care oricum nu se puteau încadra în morala creştină. în anul 2004 s-a împotrivit cu fermitate ca să ne confirme existenţa lor. Nu ştim dacă aceste obiecte vechi de cult. mai există în totalitae. tipărită prin anii 2001-2002. îmbinată organic în arhitectura în lemn Europeană. lăsând loc la anumite suspiciuni. întrucât preotul paroh Petru irimiaş.

au refuzat oferta ce li-s-a făcut. 12 în cl. 19 în clasa a Il-a. care era şi cantor la Biserică. oamenii puterii au aplicat în mod permanent o politică de maghiarizare a românilor şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. a IV-a. învăţător la aceşti elevi a fost Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi.Nagy Sandor. 8 în clasa a Il-a. rezultă începutul drumului spinos spre cunoaştere şi cultură a locuitorilor Tilecuşului. anuar care se mai păstrează în arhiva Şcolii generale din Tilecuş. promovând 3 la încheierea anului şcolar. 229 . promovând 17 la sfârşitul anului şcolar şi 4 în clasa a IlI-a. Răutăţile aduse de către cel de al doilea război mondial şi frontiera maghiaro-română stabilită prin Diktatul de la Viena în august 1940. trăznetul să le producă mari pagube materiale. Tot în lucrarea respectivă se face precizarea că Statul Maghiar le-a oferit să le construiască şcoală cu limbă de predare maghiară în mod gratuit. interzicându-se funcţionarea altor şcoli cu alte limbi de predare decât limba maghiară. Aşa se explică faptul că în anul 1886. le-au zdruncinat credinţa avută anterior. din care 32 în clasa I-a. Preoţii ortodocşi din localităţile cu populaţie românească. promovând 55 la încheierea anului şcolar. în lucrarea sa „DESCRIEREA ORAŞULUI ORADEA ŞI SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA REGATULUI UNGARIEI". 389 nu ştiu să scrie şi să citească. oamenii Tilecuşului au fost foarte buni la suflet din vechime şi până la cel de al II-lea Război Mondial. deşi erau ameninţaţi şi obstrucţionaţi de către organele puterii. în anul şcolar 1918/1919 s-au înscris numai 55 de elevi. I-a. cronicarul maghiar K. In general însă. fiind analfabeţi. Cei în cauză nu au mai păcătuit şi au fost un prilej de învăţătură pentru întreaga obşte. au fost înscrişi la şcoala confesională 90 de elevi din care: 67 în cl. Fondul însă şi moştenirea genetică au rămas neschimbate. însă la îndemnul preotului din sat. în primul rând prin şcolile de Stat. Proverbul „PĂDURE FĂRĂ USCĂTURĂ" nu a fost întâmplător lansat. astfel: -în anul şcolar 1917/1918. Primul învăţător al acestor elevi a fost Indrieş Dumitru. f) Invăţământul din Tilecuş In timpul stăpânirii Austro-Ungare pe teritoriul Transilvaniei. Din Anuarul Şcolii Confesionale Greco-Ortodoxe Române. a IlI-a şi 3 în cl. îndemnau oamenii să nu-şi lase credinţa strămoşească şi naţionalitatea în care s-au născut.Coincidenţă sau puterea Divină?!!! Acestora li-s-a întâmplat ca pe timp de ploaie cu descărcări electrice. dintre cei 403 locuitori români. consemna la pagina 73 că în satul Tilecuş. pagubele şi suferinţele ce au îndurat oamenii timp de 4 ani.

Aici. a V-a aflându-se 5 elevi. ELevii din clasa a IV-a au continuat studiile la Şcoala de Stat Borşea. din care au promovat 58. având ca învăţător pe Ionescu Andrei. . In anul şcolae 1919/1920. şcoala a funcţionat cu aceiaşi dascăli şi au avut înscrişi un număr de 75 elevi. In anul şcoalr 1922/1923. 1921/1922. Diferenţa mare de repetenţi s-a înregistrat la clasa I-a unde din 27 înscrişi au promovat numai 5. unde funcţiona o şcoală de stat. In anul şcolar 1923/1924. elevii din Tilecuş au urmat cursurile la şcoala din satul vecin Borşea. . In anul şcolar următor. ajutat de învăţătorul Nicolae Beria. la distanţă de 2 km. La examenul final din 17 iunie 1923 au promovat un număr de 60. şcoala primeşte denumirea de Şcoală Primară Rurală. La sfârşitul anului de învăţământ au avut situaţia şcolară încheiată 69 de elevi. sub conducerea învăţătorului (învăţătoarei) Silvia Vancea. iar în cl. A funcţionat cu 5 clase şi cu un total de 96 elevi înscrişi. având înscrişi 69 elevi în clasele I-IV.Această clădire reprezintă şcoala care a fost construită în anul 1927-1928. înscriindu-se 51 de elevi în clasele I—III. având în curte locuinţa pentru directorul şcolii. Conducerea Şcolii din Tilecuş a luat-o preotul Vasile Chirilă. din care 42 băieţi şi 18 fete. Registrele de evidenţă şi Cataloagele erau tipărite în limba maghiară. Din anul şcolar 1920/1921 a început învăţământul de stat cu limba de predare română.

învăţătorul Petru Chirilă.. realizând o performanţă negativă mult mai mare decât toţi ceilalţi predecesori ai săi. originară din Tilecuş care a înscris 80 de elevi. Constructorul a avut în vedere să zidească legat de clasă şi o locuinţă cu două camere.uş. vorbea foarte repede şi nu avea metode de predare în limbaj ardelenesc. foarte bine iluminată. Este vorba. In anul şcolar 1927/1928 au funcţionat la şcoala din Tilecuş învăţătorul Ionel Manea . locuitorii satului au construit un nou local de şcoală. iar la sfârşitul anului şcolar au promovat 37. In perioada anilor 1925-1927. Nici dânsul nu s-a putut adapta la arhaismele locale care îl întâmpinau la tot pasul. A dat bir cu fugiţii.director. care a instruit clasele III—VII cu un număr de 35 elevi din care au promovat numai 23. noua pereche de învăţători îşi împart copiii ca în anul anterior. Petru Chirilă şi Ana Baciu s-au căsătorit. în anul 1929. nu-1 înţelegeau elevii ce vrea ca să spună. Incepând cu anul şcolar 1928/1929 a fost numit director al Şcolii Primare Tilec. din care au fost promovaţi numai 20. legată cu mortar de ciment şi pereţii din cârpici (cărămidă ne arsă). La clasa I-a a predat învăţătoarea calificată Ana Baciu. In anul 1925/1926 a succedat la catedră alt învăţător cu numele Andrei G. La clasa I-a au fost înscrişi un număr de 63 elevi pe care i-a preluat 231 . Şi învăţătoarea Ana Baciu a condus clasele I—II cu un număr de 102 elevi. fiind promovaţi la încheierea anului şcolar 32 elevi. din care au promovat numai 31.In anul şcolar 1924/1925 apare un nou învăţător R. locuinţă în care urma să locuiască familia Directorului şcolii. întemeind o familie stabilă şi au locuit în locuinţa legată în corpul noului local de şcoală. cu fundaţia solidă din piatră de calcar adusă de la Vârciorog. cel mai slab procent de promovare de la data deschiderii învăţământului în Tilecuş.Netejan care a înscris 76 de elevi din clasele I-V fiind promovaţi numai 45 în în final. cei doi învăţători. fără multă experienţă.G. care a luat în primire clasele II—VII cu un total de 68 de elevi. Este adevărat că nici localul de şcoală nu oferea condiţii normale pentru desfăşurarea unui învăţământ performant. Oprea care a înscris în clasele I—VI un număr de 79 elevi. In anul şcolar 1926/1927 a apărut o învăţătoare cu numele Paraschiva Olteanu. In anul şcolar 1929/1930. de una sală în suprafaţă de 60 m. Aceasta a înscris la începutul anului şcolar 88 de elevi în clasele I-IV. bucătărie şi cămară de alimente. Localul era o casă ţărănească cu pământ pe jos şi cu geamuri foarte mici. Schela acoperişului a fost făcută din lemn de brad iar acoperişul din ţiglă şi coame de Jimbolia. încălzită iarna cu lemne într-o sobă mare de fontă. care probabil a fost de origine tot olteancă. cu geamuri exagerat de mari la vremea respectivă. originar din satul Borşea. din care au promovat 22.p. Una din explicaţii ar putea fi că era oltean de origine.

Baciu Petru a Burchi. la vârsta de 89 ani. Anuarul Şcolar de la începutul şcolii Româneşti în Tilecuş judeţul Bihor. în urma intervenţiei chirurgicale s-a vindecat. 6.Baciu Marioara a Miculi Nuţu Ghiurci. din rândul acelor elevi s-a născut prima generaţie de intelectuali ai Tilecuşului. băiatul mai mare al preotului Vasile Chirilă. soră cu Ilie Baciu de la poziţia 5. revenindu-şi foarte greu. 14 Oradea.Baciu Liviu. A încetat din viaţă la vârsta de 65 ani. In rândurile de mai sus s-a copiat şi s-a redat ad literam. rămânând cu anumite sechele abdominale. băiatul cel mai mare a lui Ştrăuţ. în ultimii doi ani de viaţă a devenit amnezic. A decedat în anul 2002 la vârsta de 90 ani.Ana Chirilă. ajungând judecător la Judecătoria Oradea. abia se pensionase pentru limită de vârstă şi vechime integrală. 5. 3. Deşi nu a făcut parte din nici . 4. promovaţi fiind la sfârşitul anului numai 24. a urmat Facultatea de Ştiinţe Juridice. Cu toate greutăţile întâmpinate în drumul de început al învăţământului românesc în perioada anilor 1917-1930. în timpul studenţiei s-a îmbolnăvit de apendicită şi a făcut peritonită. 2. A fost un un Economist eminent cu o conduită morală ireproşabilă. S-a stins din viaţă la vârsta de cincizeci şi cinci de ani. a urmat Şcoala Pedagogică şi a funcţionat pe post de profesor la Şcoala Nr. după cum urmează: 1. Decedat în anul 2001. aflându-se la un pas de moarte. 7. a lucrat în calitate de Inginer agronom la Ferma Agricolă Oradea. a urmat Institutul de Agronomie. A decedat în anul 2004 la vârsta de 92 ani. respective începând cu anul 1917 până în anul 1930.Chirilă Augustin. Cazul de boală s-a petrecut în anul 1928. duşman declarat al Corupţiei. a urmat Şcoala Pedagogică (Şcoala Normală de Fete) şi a lucrat în calitate de învăţătoare la Tilecuş. A lucrat pe postul de EconomistRevizor financiar în cadrul Direcţiilor Regionale CFR. a decedat în anul 2004 la vârsta de 91 ani.Baciu Ana căsătorită Chirilă. în clasele II—V. Oradea şi Cluj. A deţinut mulţi ani funcţia de subprefect al judeţului Bihor şi de primar al oraşului Oradea. a urmat Institutul de înalte Conturi Industriale şi Financiare Braşov.Baciu Ilie a Gheorghiei Mitri Sfatului. a urmat Şcoala Pedagogică şi a practicat funcţia de învăţătoare în localitatea Gruilung judeţul Bihor. La şcoala de Arte şi Meserii din Bratca au participat doi elevi în clasa a Vl-a. alături de soţul său Petru Chirilă.Baciu Florica a Mitri Alboai. A urmat Şcoli Universitare la Budapesta şi la Viena. conduse de Petru Chirilă au fost înscrişi 71 elevi la începutul anului şcolar din care au fost promovaţi doar 32.

Cursurile şcolare au fost frecventate numai în perioada de iarnă. a dejugat bivolii şi cu un rasteu metalic de la jug. Acesta era pornit ca să plece undeva la lucru cu căruţa tractată de bivoli. trebuiau să scoată şi să păzească vitele la păscut începând cu luna aprilie şi până în luna noiembrie ale fiecărui an şcolar. Petru şi Ana Chirilă şi pentru respectarea adevărului istoric. Pentru cinstirea memoriei celor doi soţi învăţători. Copii care au promovat clasele an de an. nu erau obligaţi de Inspectoratele şcolare ca să aibă număr mare de promovaţi. manifestaţia s-a desfăşurat în mod superb. către culturalizarea maselor. In calitate de autor şi redactor al acestei lucrări. cai sau bivoli. nu s-au lăsat descurajaţi. au declanşat o adevărată Revoluţie culturală în Tilecuş. măsură care a influenţat pozitiv dezvoltarea socio-profesională şi culturală a populaţiei şi în mod deosebit a tineretului. oricât de sărac ar fi fost. cadrele didactice ale vremii. câţiva huligani din sală au distrus tot 233 . ne obligă buna cuviinţă să arătăm că aceşti doi oameni deosebiţi şi-au consacrat toată viaţa lor nobilei profesii pe care şi-au ales-o. Această mentalitate şi stare de fapt s-a menţinut până când ţăranii au intrat în Gospodăria Agricolă colectivă cu tot inventarul lor gospodăresc şi când copiii au fost scutiţi de vechile lor atribuţii în familie. La drept vorbind. cunoscut sub numele de Tolea. numai că la sfârşitul programului. care avea „câteva atmosfere la bord". înaintea oricăror interese personale. după preluarea puterii. ajutat de soţia sa Ana. în aceste condiţii. având şi dorinţa de a le pune în aplicare. Petru Chirilă. când animalele intrau la furajare în grajduri. Fiecare locuitor al satului. copii de la vârsta de 6-7 ani în sus. odată instalat atât pe postul de învăţător-director cât şi întro locuinţă salubră. foarte bun psiholog îl întreabă: „în numele cărei Legi bade Flore?" „Nu ştiu. 9. când a dat buzna în sala de clasă tatăl unui elev. au gost şi mari patrioţi. Am nevoie de el. aflândune la o oră de matematică.8. Ştiu numai că în numele legii. cum s-a procedat ulterior de către comunişti. în numele Legi îţi ordon ca să-mi dai pe Gyuri afară!" învăţătorul. Deci. Astfel. Deşi au avut o mare dezamăgire la prima încercare de a prezenta publicului o manifestare culturală. fără teama de a greşi. Se poate afirma. avea în gospodăria sa proprie cel puţin 2-3 animale mari: vaci. A oprit în faţa şcolii. nu au promovat nonvalorile. ceea ce nu a fost pe placul politrucilor din Partidul Comunist." Deci. şi cu asemenea cazuri s-au confruntat cadrele didactice în drumul lor greu şi spinos. sau dovedit a fi supradotaţi intelectual. a intrat în clasă ridicând obiectul contondent a ameninţare spunând: „Domnule învăţător. în virtutea obligaţiilor deontologiei profesionale. trebuie ca să-mi dai pe Gyuri afară. precizez că mă aflam elev în clasa a V-a primară la învăţătorul Petru Chirilă. dând prioritate procesului de învăţământ. Pe lângă celelalte atribute. că aceşti oameni deosebiţi au fost înzestraţi de natură cu darurile pedagogiei.

aranjate pe un şir de bănci din şcoală. pline cu fursecuri şi bomboane. cu simbolul Dumnezeirei. în frunte cu învăţătorul se aflau pe scenă lângă brad. Pomul era feeric iluminat şi împrăştia cu dărnicie miile de steluţe de la beţele de artificii. similară cu ceia ale aborigenilor din junglă. învăţătorul Petru Chirilă secondat de către soţia sa. în chip de îngeraşi. atinse cu flacăra unei lumânări. smulgând cu brutalitate absolut tot ce se găsea pe el: Coşuleţe. Cu toată această mâhnire şi durere sufletească de moment. S-a muncit mult şi s-a cheltuit mult. preconizat ca să aibă loc în seara Naşterii Domnului. confecţionate din hârtie lucioasă. Pentru acest eveniment. Autorii acelor fapte retrograde. învăţătorul Petru Chirilă a adoptat alte metode de muncă educativă. împotriva căreia trebuiau găsite mijloace adecvate de îndreptare. răspândeau mii şi mii de steluţe mici. s-a procurat un brad de doi metri şi jumătate înălţime. Această tristă constatare a stimulat spiritul său pedagogic şi deontologic. fiecare având ataşate la spate câte două aripi mari. Bradul a fost aşezat pe o scenă din scânduri de brad. Era o realitate tristă. Dracul însă nu doarme. spre consternarea auditoriului. A fost împodobit cu ghirlande şi lănţişoare. organizând o serbare cu colinde şi obiceiuri vechi. mere. A mai fost împodobit cu 50 coşuleţe din carton. lânţişoare etc. în mai multe culori. care depăşea mult graniţele obişnuitului. au făcut mari pregătiri în vederea sărbătoririi Crăciunului. lungi de 5 metri. globuri diferite culori. învăţătoarea Ana Chirilă. Un grup de elevi selectaţi pentru programul artistic. care şi-a dorit mult ca să fie un deschizător de drumuri spre cultură şi civilizaţie. înţelegând perfect motivaţia acestor acţiuni huliganice. Nu mai văzu-se nimeni din Tilecuş un tablou de asemenea clipe înălţătoare sufleteşti. în faţa bradului au fost aşezate două eleve îmbrăcate în alb. a apărut un adevărat tablou de basm.ce a fost frumos. în urma acestui accident. Când s-a tras cortina. privind profesia pe care şi-a aleso. nu sa lăsat dezarmat. Când sa încheiat programul prevăzut în repertoriu. dar să derulăm faptele în succesiunea lor: In al doilea an de activitate şcolară. Era ceva măreţ. Nu s-a mai organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun la Şcoala Primară din Tilecuş în . învelite în hârtie creponată. erau oameni lipsiţi de educaţie. l-a afectat foarte mult pe tânărul învăţător Petru Chirilă. mere de culoare roşie. bomboane de salon învelite în staniol de 5 culori diferite. în două minute au devastat întreg pomul de Crăciun. Invadarea sălbatică. bomboane. de cel'mai elementar grad de cultură şi de cel mai elementar bun simţ. sub privirile îngrozite ale asistenţei. făcându-şi în mod diabolic prezenţa la această măreaţă sărbătoare creştinească a naşterii Domnului. câţiva huligani din sală. colinde şi poezii de Crăciun. peste una sută de lumânări pe stative metalice şi tot atâtea artificii care. având la bază un diamteru de 3 metri.

căruia i-se spunea „Chişbirău". avea o cutie din placaj. prin muncă şi strădanie. Invăţătorul Petru Chirilă. cu elevi ale şcolilor din aceste localităţi. anticipând că nu peste mulţi ani. îşi făceau semnul crucii scuipându-se în sân spunând că se afla „Ucigă-1 Toaca" în cutie. cu multă răbdare. dar şi pentru propriile lor familii. în care vor putea fi văzuţi oamenii care vorbesc şi tinerii care cântă. Vor avea surpriza ca să vadă o cutie „minune". încet. glăsuia. Vârciorog etc. cu clame metalice.anii care au urmat. Incet. despre ştiinţă şi cultură. Cu prilejul primelor adunări duminicale. pe înţelesul tuturor. flăcăi şi fete. nu numai pe cei din Bucureşti ci şi pe acei din toate marile oraşe ale Europei. ca să bată toba dealungul localităţii şi să invite tot tineretul. legată la antena de pe acoperişul casei. la care s-au prezentat diferite simpozioane pe teme şcolare. pentru schimburi de experienţă pe linie de învăţământ. a luat fiinţă Radiodifuziunea Română în Bucureşti. cu exemplul său personal. Evenimentul a stârnit mare curiozitate şi în duminicile următoare au venit la şcoală pe lângă tineret şi persoane mai în vârstă. mai statornici în ignoranţă şi în convingerile lor superstiţioase. ca să vină la şcoală duminică dimineaţa la ora zece. La prima vedere. dintr-o cutie căptuşită cu pânză de mătase. legate una de alta la poli în serie. pentru a deveni mai buni şi mai de folos societăţii în care trăiesc. dascălul a ţinut scurte prelegeri în faţa asistenţei. ştiinţa omenească va inventa alte feluri de cutii mai mari. Se cunoaşte faptul că pe data de 01 noiembrie 1928. învăţătorul Petru Chirilă a cucerit 235 . Totodată le-a vorbit despre viaţa şi despre obiceiurile altor popoare mai avansate în cultură şi civilizaţie. prin spiritul său de sacrificiu. cu metode pedagogice avansate. cânta şi se spuneau glume hazlii de către cineva în graiul românesc. despre progresul şi cultura altor popoare Europene. în vara anului 1929 deja poseda un aparat de Radio-Recepţie. după audierea programului care s-a transmis la Radio Bucureşti. S-a mai făcut ceva foarte important care să trezească interesul tineretului din localitate pentru ştiinţă şi cultură. în aparat mai era introdusă o sârmă de cupru. la a căror desfăşurare au fost invitaţi să participe cadrele didactice din localităţile învecinate: Borşea. în care se aude cum vorbesc şi cum cântă artiştii din Bucureşti. Au fost însă organizate multe cercuri culturale. Sacadat. Unii. Invăţătorul Petru Chirilă. a fost o mare ciudăţenie pentru cei prezenţi şi se cruceau cum. Când toate acestea au fost puse în stare de funcţionare. compus din două piese: Aparatul propriu-zis cu galena şi difuzorul. i-a cerut toboşarului satului. despre valorile morale şi spirituale pe care le poate dobândi tineretul prin şcoală. unicul din satele judeţului Bihor. Şerghiş. cu care putea prinde postul de Radio Bucureşti. cu o mulţime de baterii electrice. Pentru punerea în funcţiune a aparatului. aduse-se în sat miracolul tehnicii şi a ştiinţei omeneşti.

învăţătorul Petru Chirilă. este alcătuită din studenţi de facultate. instructiv-educative. în localitatea Tilecuş judeţul Bihor. au fost scrise mai multe articole în Presa Orădeană a vremii. a funcţionat impecabil şi cu mare succes. Despre acest eveniment major şi despre gradul ridicat de cultură a tineretului din localitatea Tilecuş. de către ziariştii care au . ziarişti. în sala de Cultură a Tileagdului. Invăţătorul Petru Chirilă. Tenor şi Bas). în urma invitaţiei primită de la organele locale ale oraşului Reşedinţă de Plasă Tileagd. cu care s-au pregătit şi pus în scenă mai multe piese de teatru. Cu aceste formaţii culturale. o echipă culturală formată din flăcăii şi fetele satului. nota de seriozitate calităţile lor artistice şi nivelul lor de cultură care i-a caracterizat în toate manifestările lor din ziua respectivă. dar şi a întregii populaţii din localitate. toţi locuitorii Tilecuşului precum şi o mulţime de suflete din localităţile mărginaşe ale Tilecuşului. Alt. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. prin perseverenţă şi munca neobosită pe care a depus-o. manifestare la care a participat un mare număr de spectatori. în aceiaşi zi după masă. în timp de 4-5 ani a reuşitsă transforme tineretul Tilecuşului în oameni cu vederi largi asupra mediului înconjurător şi să le imprime un anumit grad de cultură. La desfăşurarea acestui deosebit eveniment au participat înalţii Prelaţi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. prin trăsăturile sale de caracter cu totul deosebite. Se schimbase ceva în conştiinţa lor individuală. plus o echipă de artişti amatori. preoţii din toate satele şi comunele judeţului. începând cu 1931şi până în anul 1948. cu înaltă ţinută artistică. despre a cărei frumuseţe monumentală am mai scris în paginile acestei cărţi. In vara anului 1939 a avut loc Sfinţirea deosebitului lăcaş de închinăciune din Tilecuş.oameni de cultură . biserica cu cinci turnuri.au pus întrebări dacă formaţia echipei culturale din Tilecuş. după comportamentul. din rândul cărora nu au lipsit notabilităţile Reşedinţei de plasă şi toţi oamenii de cultură a-i localităţii. disciplina. dirijat de învăţătorul Petru Chirilă.nu numai încrederea şi simpatia tineretului. Făceam şi eu parte din această echipă culturală şi m-am simţit stânjenit când un domn m-a întrebat la ce facultate urmez! Am avut prezenţa de spirit ca să-i răspund că încă nu am ajuns la Facultate dar nutresc această speranţă. a cântat la slujba religioasă a Bisericii Ortodoxe Române. oameni de cultură. în Duminica Rusaliilor anului 1936. la nivel Universitar. Este vorba despre un cor mixt pe 4 voci (sopran. Astfel. chiar dacă nu au urmat cursurile şcolare la vremea potrivită. prin calităţile sale de excelent pedagog. a răspuns Corul mixt pe patru voci. La oficierea slujbei Religioase de sfinţire a Bisericii. sub bagheta împătimitului om de cultură Petru Chirilă. aceste formaţii au prezentat un program artistic de cântece populare şi o piesă de teatru. le-a trezit dorinţa de cunoaştere. Semnificativ este faptul că un mare număr din rândul spectatorilor . formată din talente native.

deşi nu avea prevăzut în programul şcolar de învăţământ ca materie de studiu. 237 . Aceste evidenţe cădeau în atribuţiile casierului şi erau păstrate împreună cu mărfurile şi cu banii realizaţi din vânzări într-un dulap închis cu lacăt. călimări de cerneală. format şi condus de învăţătorul Petru Chirilă şi desfiinţat în 1948 de către cozile de topor ale regimului comunist. creioane. scoţându-se în evidenţă faptul că Tilecuşul este singura localitate rurală din cuprinsul judeţului Bihor. tocuri şi peniţe de scris. un vicepreşedinte. pentru ca să aducă un mic profit (simbolic). Toate articolele procurate aveau trecere. coli de sugativă etc. un cenzor şi un casier care îndeplinea şi funcţia de vânzător. cu preţuri oficiale iar vânzarea lor cu amănuntul către elevi s-a făcut cu un preţ la care s-a adăugat un mic rabat comercial.Corul mixt pe 4 voci al Tilecuşului anilor 1932-1947. participat la eveniment. în vederea procurării rechizitelor şcolare constând în: caiete cu linii şi cu pătrăţele. Acţionarii au fost mai mulţi elevi (cu dare de mână) care au contribuit la constituirea fondului necesar. Odată cu înfiinţarea cooperativei s-au înfiinţat şi registrele de evidenţă prevăzute de actele normative după care funcţionau Cooperativele comerciale de consum. a înfiinţat o Cooperativă Şcolară. denumită „Cooperativa Albina". care se poate mândri că are un cor mixt pe patru voci de nivel academic. un preşedinte. Să mai notăm şi faptul că învăţătorul Petru Chirilă. pentru a lărgi orizontul de cunoaştere al elevilor. gume de şters. Toate acestea erau cumpărate în angro de la o librărie din Oradea. La această cooperativă au fost numiţi factori de conducere din rândul elevilor.

vom prezenta a doua generaţie de intelectuali la a căror formare şi-au adus contribuţia familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă. Şcoala Pedagogică profesor în Oradea. 12. în prezent este pensionat. căsătorită Frenţiu. Academia Comercială Buc. Baciu Ioan a Petri Mecului. 6. După ce a încetat din viaţă. Gospod Timişoara. pasionându-l pe lângă vânătoarea de iepuri şi apicultura. trase la rindeaua mecanică a micului meseriaş Velko din Tileagd. i s-a ridicat statuie în curtea sediului Poliţiei. Baciu Petru.întru-cât elevii îşi cumpărau cele necesare de la cooperativa lor. Baciu Savu a Culi Mecului. pentru a nu i se uita meritele lui în activitatea socială depusă. în timp ce se deplasa spre Aleşd. Baciu Florica a Nuţi Chişoai. Vârciorog şi Orvieşele. a urmat Institutul Pedagogic şi a lucrat ca profesor. atelier pe temelia căruia a fost aşezată actuala Fabrică de mobilă. a fost director de şcoală în localitatea Stirciu jud.învăţător mort în accident de circulaţie. Ana . 7. a urmat Şcoala Normală . Baciu Petrică a Sivi Miculi. Baciu Silvia a Sivi. Baciu Silviu a Sivi Miculi. 11. 3. In viaţa lui particulară şi în limita timpului liber care şi-l putea permite. Oradea. care au fost educaţi de către învăţătorii ce s-au succedat la catedra Şcolii Confesionale şi Primare a Tilecuşului între anii şcolari 1918-1929. Meşteş. a lucrat ca învăţătoare. Baciu Zoiţa Idem . a urmat Şcoala Normală a fost învăţător în Hotar.Liceul Teoretic. 9. Pens. a urmat Şcoala Normală şi a profesat ca învăţătoare. fost şef de serviciu la Coop. Căsăt. Baciu Ioan a Ioani Miculi Nuţu Ghiurchi. fiindule mai la îndemână şi a funcţionat perfect. In rândurile ce urmează. Baciu Veronica a Sivi Miculi. pensionară. 13. 2. Baciu N. 8.Şcoala normală. ajuns colonel de Poliţie în Oradea. Baciu Lucreţia Şc. a urmat şcoala Pedagogică de Băieţi în Oradea şi a lucrat ca învăţător în Tilecuş. a fost conducătoarea Grădiniţei de Copii „înfrăţirea" Oradea. căsătorită Platona. învăţătorul Petru Chirilă s-a dovedit a fi un gospodar desăvârşit. lucrat la CEC. Singur şi-a confecţionat lăzi stupine cu rame din scânduri de brad. cu Duţu Chirilă. Baciu Traian a Culi Mecului. în prezent pensionată. 4. Sălaj 1952-1993. Bârţan Petru a Tociului. . 5. Baciu Veronica. Avea lnumai 25 ani. a urmat Facultatea ştiinţelor economice şi a lucrat pe post de economist. Şc. 10. am nominalizat intelectualii din prima generaţie a Tilecuşului. In paginile 161-162 din această lucrare. 15. după cum urmează: 1. Normală plus Institutul Pedagogic. 14.

Studii Universitare . Indrieş D. Medicină. Bele Aurel .B. Indrieş. 25. Indrieş Crăiun. de Ştiinţe Economice. 30. 29. fost director la I.Facult. Indrieş Cornelia . Traian .Facult. Şcoala Normală. 21. Instit. Şef laborator la Spit. fost Ofiţer de aviaţie.Şcoala Superioară Militară. 28. Scoală Normală fost învăţătoare. Căi Ferate Inginer în Timişoara. 239 .Instit. Indireş Aurel. 24. 27.Ferma Ciumeghiu. Agronomic . economistul revizor contabil Ilie Baciu. 18. Chirilă Silvia . Politeh. Baciu Livia a Petri Miculi. 23. 20. Iancu Petru. Pedagogică profesoară Indrieş Nicolae. Clinic Bucureşti. pensionat. de Ştiinţe Juridice. Danşe Ilie. Şc. fost medic dentist.Facult. fost ofiţer activ. fost procuror la Oradea. profesat ca jurist. Iancu Crăciun a Dărăbuţ. Borza Florian . Danşe Nicolae. Indrieş Ana. 19. 17. Instit. căsăt. pensionat.După o partidă de vânătoare la iepuri şi prepeliţe! De la dreapta spre stânga: învăţătorul Petru Chirilă.T. 22. Facultatea de Ştiinţe Juridice.Profesor Universitar Cluj. învăţătoare. Bucureşti. 26. Facult. un inv 16.căsătorită Damian. Chirilă Ovidiu . a lucrat ca Economist. Studii Universitare a lucrat pe post de subinginer. pensionat. Şcoala Superioară de Ofiţeri.

profesor la liceul din Beiuş.Idem 35. Univesitar la Institutul de Mine Petroşani. Prof.a lucrat ca învăţătoare.Şcoala comercială.Şcoala Militară. profesor Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza. 37.Şcoala Pedagogică . 40. Economice Bucureşti. A debutat în literatură în anul 2001 cu romanul Autobiografic intitulat „UN EXEMPLU DE VIAŢĂ PENTRU CEI NĂSCUŢI LA PERIFERIA SOCIETĂŢII". Ioan . Iovan Florian . . plus doi ani Şcoala de Administraţie şi Intendenţă Militară la Centrul Şcolar Militar Breaza -Prahova. Fildan Ioan .luna aprilie ia ieşit de sub tipar MONOGRAFIA TILECUŞULUI. Indrieş Ioan . 36. 42. 41. lucrare apreciată de către Editor ca îndeplinind condiţiile istorice şi literare pentru a fi prezentată pe Internet. Pedagogic. Baciu Rozalia .Institutul Politehnic . ofiţer activ. Meza P. Indrieş Traian a Lichi. Bârţan Cornel . fost farmacistă. Ioan . Meza Ilie . şlefuind inteligenţa învăţăceilor cu dăruire şi abnegaţie. a lucrat ca Inginer. a avut grad de Plutonier major. a lucrat ca gestionar de valori. 33. Indrieş Măria a Mitri Costichi. Măria .Institutul Politehnic.ofiţer activ. şi-au consacrat 20 de ani din viaţă la catedra şi conducerea Şcolii Generale din Tilecuş. Facult. Şef Birou. Meza Gh. de Medicină.Instit.Şcoala superioară Militară. 34. în anul 2004 .Şcoala superioară militară . Şef Secţie. 32. profesor şi director de Şcoală timp de 20 de ani în satul natal Tilecuş. 44. Baciu T.Instit. Dl. 43. Sever . Şt. 39. Mulţi dintre aceştia au ajuns perle strălucitoare în societatea Românească.31. Gherghel T. Bacalaureat al Liceul Emanuil Gojdu. Meşter Petru .Inginer. A fost Distins cu două Medalii pe Frontul din Cehoslovacia şi cu trei medalii în activitatea civilă. 38.Instit. Teodor . A lucrat 16 ani la CFR în funcţii de Referent.Idem. având 317 pagini. Baciu N. Din 1963 până la Pensie a lucrat pe post de Şef Serviciu la Combinatul Cărbunelui Oradea. Pedagogic.

fnstit Politehnic . Simuţ Elisabeta .Inginer în specialitate. Simuţ Nicolae .Instit. Meza Nicolae . corul 241 . Pentru respectarea adevărului istoric. în drumul său „victorios spre construirea socialismului". 48. 55. pentru că aşa erau „Indicaţiile Preţioase" ale celor din vârful piramidei.impiegat de mişcare. Meşter Aurel . Ing. a găsit o „găselniţă" ca să facă rotirea cadrelor didactice.Instit. 56. Omul trebuia ca să fie tot timpul bulversat ca să nu poată gândi creativ. 47. Politehnic. oameni care ştiu să gândească.Şcoala Tehnică Feroviară .contabil. Economice . Pedagogic. 52. trebuie să arătăm că în anul 1948. să fie dezrădăcinat şi înlocuit cu învăţătorul Purza Dumitru şi de soţia sa Barbura Purza.inginer. Liceul comercial . Profesor Matematici în oraşul Ştei. Ţurcaş Petru . Politehnic. 54.Facultatea de Ştiinţe Economice . 46.medic veterinar. Simuţ Petru . Negruţ Nicolae a Minii Gheorghii. cu principii şi valorimorale.Şcoala de administraţie civilă . după ce a procurat cărămida şi întreg materialul de construcţie în vederea construirii lângă şcoala veche. Simuţ Pavel . Siderurgic.45.funcţionar public. Instit. Periodic apăreau peste noapte noi scheme de organizare şi noi nomenclatoare cu noi condiţii de pregătire şi stagii pentru ocuparea posturilor din nomenclator. Aşa se explică faptul că valorosul om de cultură şi bunul gospodar Petru Chirilă. idem gestionar. Simuţ Aurel.Institutul Pedagogic. aduşi din satul Săbolciu. odată cu reforma învăţământului. 49. Negruţ Petru a Pişculii . această metodă era o politică de Stat şi se aplica în toate domeniile de activitate.inginer agronom. 61.Institutul de Mine Petroşani inginer minier 58.Şcoala Tehnică Feroviară . Instit. tot prin dezrădăcinare.Profesor Universitar la şcoli cu profil nuclear. 53. 59. Tristeţea cea mai mare a fost aceea că odată cu această mârşavă manevră s-au desfiinţat şi valoroasele formaţii culturale ale Tilecuşului. iubit şi respectat de către întreaga populaţie a localităţii. a încă trei săli de clasă şi cancelarie. 51. Negruţ Ilie a Minii Gheorghii. De altfel.Institui Politehnic . Pende Nicolae. Simuţ Crăciun. Simuţloan a Catiţii Inst.economist. să aibă tot timpul grija ce i se va întâmpla în ziua de mâine?! Acuma era un prilej subtil dar elegant pentru a-i elimina pe acei care în activitatea lor s-au dovedit a fi buni patrioţi. Director la liceul din Geoaiu. de Agronomie .impiegat de mişcare. Simuţ Traian . Partidul Comunist Român. 60. 57.Facultatea de Medicină veterinară . Căi Ferate . dar audepăşit unele jaloane stabilite de partid. Suru Ilie . 50. Inginer. cu precădere în unităţile bugetare.economist.studii super. Negruţiu Constantin .

mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori, construite cu mare trudă de către Petru Chirilă, iar urmaşii la catedră, nu au găsit „Cheia de Sol" şi partiturile fără care corul nu putea supravieţui singur. La fel a rămas „Baltă" şi formaţia de artişti amatori de care nu s-a mai ocupat nimeni. Nu i se poate reproşa nimic învăţătorului Dumitru Purza, care a preluat conducerea şcolii din Tilecuş, pentru că nu a ştiut, sau nu a putut să întreţină întreaga zestre culturală construită de predecesorul său. Nu s-au născut toţi oameni cu talente deosebite, deşi efortul nu ar fi fost prea mare, primind totul de-a gata. învăţătorul Dumitru Purza a dat prioritate construcţiei sălilor de clasă din materialul depozitat în curtea şcolii, reuşind să finalizeze una din cele 3 săli şi o cancelarie până în anul 1955 când a cerut şi i s-a aprobat transferul pe postul de Director al Şcolii de 7 ani din Tileagd, ignorând procesul instructiveducativ al tineretului din Tilecuş. La conducerea Şcolii din Tilecuş a venit învăţătorul Dumitru Albu, originar din satul vecin Copăcel, care începând cu anul 1957 a continuat şi a terminat construcţia celor două săli de clasă, fiind date în folosinţă în anul 1958. In anii şcolari 1948/1949-1956/1957, cât a condus şcoala învăţătorul Dumitru Purza, a fost ajutat de căte următoarele cadre didactice: soţia sa Barbura Purza, domnişoarele Ciocârlie Ana, Petrescu Măria, Ursădan Eva, Muscă Elena şi soţii Vladimir şi Viorica Secălăreanu. în total 8 (opt) cadre didactice, care oricum, nu justifică lipsa de interes privind latura culturală de care nu s-a mai ocupat nimeni. Păcat!! In această perioadă, cei 8 învăţători au avut în pregătire 839 elevi înscrişi în clasele I—IV. La sfârşitul anilor de învăţământ dintre aceştia au fost promovaţi 761. Şi-au continuat studiile în clasa a V-a la şcoala din Tileagd 185 de elevi. In perioada anilor şcolari 1957/1958 şi 1958/1959, au predat la clasele I-V, fie ca titulari fie ca suplinitori, următoarele cadre didactice: învăţătoarea Cardoş Ana, învăţătorul Baciu Traian, învăţătorul Meza P. Ioan, înv. Meza Gh. Ioan, înv. Baciu Silvia şi Albu Ecaterina, în calitate de suplinitoare. în total 7 cadre didactice. La începutul anului şcolar 1959/1960, şcoala de 7 ani din Tilecuş a fost încadrată cu noi cadre didactice, învăţători şi profesori: înv. Valeria Meza, profesor de biologie Valeria Boancă şi profesor de istorie Elisabeta Bradea. Să mai notăm că după aplicarea reformei învăţământului, pe baza Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 105051/1946, s-au organizat cursuri de alfabetizare şi examene de integrare, forme de învăţământ în care au fost cuprinşi un număr de 528 elevi în perioada anilor 1946-1966, din care au promovat 366. Examene de integrare sau organizat cu 17 candidaţi, promovând toţi câte 4 clase.

242

In anii şcolari 1978/1979 şi 1979/1980 au fost organizate cursuri fără frecvenţă în timpul vacanţelor, cu un număr de 108 elevi din clasele V-VII, în 4 sesiuni, fiind declaraţi promovaţi toţi la încheierea sesiunilor! Pe data de 1 decembrie 1959 a fost numit director al şcolii generale din Tilecuş profesorul Meza P.Ioan şi a funcţionat pe acest post până la 31.08.1980, când conducerea de Partid şi de Stat a găsit o altă „găselniţă" promulgând o altă Lege a învăţământului românesc, prin care stabilea că un Director de Şcoală se numeşte pentru o perioadă de 4 ani şi putea ocupa funcţia cel mult două mandate, adică maxim 8 ani. Am evidenţia şi nominalizat prima generaţie de intelectuali din Tilecuş, care a început procesul de învăţământ după terminarea primului război mondial, la şcoala confesională şi primară, în număr de 16 persoane. Am descris cu lux de amănunte activitatea şi munca de educaţie depusă de familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă timp de 17 ani, care au pregătit a doua generaţie de intelectuali ai Tilecuşului, în număr de 61, nominalizaţi în cadrul paginilor 168 şi 169 din această carte. Făcând abstracţie de la scurta perioadă în care au trecut pe la catedra Şcolii Primare din Tilecuş a învăţătorului Dumitru Purza şi Dumitru Albu, am ajuns ca să vorbim despre familia altor două cadre didactice locale, profesorul Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza, care au preluat ştacheta şi tradiţiile de la predecesorii lor băştinaşi, Petru şi Ana Chirilă, ducând mai departe timp de 20 de ani această nobilă şi onorantă activitate de dascăl. Munca conjugată ale celor doi „Titani" ai culturii, Petru Chirilă şi Ioan Meza, ajutaţi şi de alte cadre didactice, au reuşit să ridice multe „somităţi" ca: Profesori universitari, jurişti, medici, economişti, aviatori etc. şi să nu uităm că ilustrul om de ştiinţă Academicianul şi fost fost demnitar de Stat Mircea Maliţa îşi are rădăcinile Arborelui genealogic înfipte tot în pământul Tilecuşului, localitae în care şi-a petrecut multe din vacanţele de vară ale copilăriei, în compania vărului său Duţu Chirilă. Această definiţie a "Pepinierei de Inteligenţă", o susţinem cu următoarele argumente: în anul 1919-1920, Tilecuşul avea 220 de gospodării şi 870 de locuitori, în prezent, după 80 de ani, Tilecuşul are 400 de case şi o populaţie de 970 locuitori. Tot în această perioadă de

timp, Tilecuşul a dat societăţii un număr de 475 intelectuali, plus 347 cadre calificate în diferite meserii, mecesare Economiei Naţionale. Să-i nominalizăm pe acei intelectuali care s-au format după primele două generaţii, şi-i vom prezenta pe ani de învăţământ după cum urmează:

244

1940-1950
1.
public Ardelean F. Maria - funct. CFR

27. 28.
Subing. Forest.

Iancu I. Ioan - Tehn. Iancu P. Petru Iovan Florian Lala F. Petru Meza Gh. Ioan Meza P. Ioan Prof. Meşter N. Domnica Meza T. Ioan - Mec. Marian Traian Meza C. Petru Mudura I. Domnica Negruţiu Gh. Mina Negruţiu Tr. Nicolae

2. 3. 4.

Baciu C. Florian - Profesor Baciu C. Veronica - Profesor Baciu S. Floarea Economist 5. Baciu N. Nicolae -Camp. Naţional 6. Baciu C. loan - Decorator Teatru 7. Baciu I. Petru - Asist sanitar 8. Baciu I. loan - Economist 9. Baciu I. Lucreţia - Liceul Industrial

29.
Economist

30.
Maistru Petrol-Gz

31.
Prof. L. Română

32.
Dir. Şcoală

33.
Teh. construc.

10. 11. 12. 13.

Baciu I. Zoe - Liceul Teoretic Baciu P. Cornelia - învăţat. Chirilă P. Aurelia - învăţat. Baciu P. Petru - Direct. Bancă Agr. 14. Chirilă I. Nicolae - Tehn. Siderg. 15. Chirilă P. Livia - prof. Universit. 16. Chirilă T. Veronica Asist, medic. 17. Danşe T. traian - Ofiţer Aviaţie 18. Danşe P. Nicolae - ofiţer Trup. Ter. 19. Danşe P. Ilie - ofiţerIntendenţă 20. Danşe S. Crăciun - Maistru Siderurg. 21. Indireş N. Traian - Ziarist 22. Indireş P. Aurel - Tehn. CFR 23. Indireş P. Cornel - Tehn. CFR

34.
CFR

35.
Maistru montj

36.
Maistru chimist

37.
- Economist

38.
Contabilă

39.
- Ing. Siderur

24.

Indireş Tr. Crăciun Ing. CFR Indireş I Cornel Maistru mec. 26. Indireş T. Mariana Economist

25.

40. Negruţiu Tr. Constant. Economist 41. Negruţiu Tr. Ilie Ing. Econom. 42. Pende P. Nicolae Ing. Utilaj mec 43. Popa T. Teodor Ofiţer Trupe uscat 44. Suru F. Ilie - medic veterinar 45. Urs N. Floare Funcţionar public 46. Urs P. Crăciun Mecanic CFR

1951-1960
1. 2. 3.
Baciu A. Traian - Ing. Ind. Lemnului Baciu N. Ana - învăţătoare Chirilă T. Victoria - Asist. Med.

4.

Chiş Gh. Gheorghe - Chimist 5. Filip P. Floare Ing. chimist

6. 7.

Iancu I. Petru - Impg. Mişc. CFR Iancu C. Crăciun - Prof. Univ. Cluj 9. Indireş T. Nicolae - Medic Stomat. 10. Iancu P. Pavel - Subofiţer.

11. Indrieş P. Floarea Educator 12. Indrieş P. Traian - ziarisdt 13. Meza P. Aurel - Inginer miner 14. Meza P. Ilie - ing. constructor 15. Marian G. Floarea - Laborantă 16. Oros £. Viorica - învăţătoare 17. Stoian I. Ioan - Tehnician 18. Urs T. Traian - profesor Istorie 19. Urs N. Mircea - Tehnic. CFR 20. Ursuţa G. măria - asist. med.

246

1961-1970
1. 2.
Chimist Ardelan C. Aurel - prof. Baciu I. Gheorghe - ing. Baciu T. Cornel - prof. Baciu A. Veronica - prof. Baciu D. Nicolae - prof. Baciu T. Florica Baciu. N. Cornelia Baciu S. Cornelia Chirilă (Danşe) Ana - prof. Chirilă T. Viorel - prof. L.

11.
fizic.

Danşe S. Aurel - prof. educ. Fodor Florica - învăţătoare Hadadi I. Livia - farmacistă Iancu C. Const. - Ofiţer Iancu I. Ioan - economist Iancu I. Gheorghe Iancu N. Livia - economist Indrieş P. Florica Indrieş N. Nicolae - subing. Simuţ A Iosif - comerciant Suru F. Ioan - ofiţer Urs T. Cornel - inginer

Matematică

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
C.F.

3.
Educ. Fiz.

4.
Ist.-Geog.

trupe uscat

5. 6. 7. 8. 9.
colegiu

Mat.-Fizică învăţătoare educatoare învăţătoare

economist

educatoare

20. 21. 22. 23.

intendenţă programator Urs T. Silvia - prof. Ist.-Geogr.

10.
Rom.

Deceniul 1971-1980
1. 2.
design Baciu N. Mărioara -

economist Baciu Tr. Ioan - maistru Danşe P. Cornel - ing. Hadadi A. Livia - subing. Indrieş P. Cornelia - ing.

6.
instai

Meza I. Anghel. Adrian - ing. Meza I. Cornelia-Lăcrăm. Negruţiu Gh. Viorel - ing. Simuţ F. Livia - ing. instalaţii

7. 8.
utilaje

3. 4.
mecanic

medic dent.

electronist

9.

5.
mec. agr.

Plus 89 pers. cu studii medii = 98

Deceniul 1981-1990
1.
asist. soc. Baciu F. Maria-Felicia -

2.
electr.

Danşe A. Aurel Liviu - ing. Danşe P. Costel-Aurel

3.

8. 10.econom. Indrieş I. Ana-Cecilia Gherghel N. ii = 96 total .Şc. Meşter C. 7. Publ.4.economist Iancu I. 11. 5. Adriana . economist Liana .economist Adm. Ovidiu . învăţ. 6. Danşe P. Marian-Domnica Iancu I. Domnica . AdrianaMatei I. 9.economist . Camelia Negruţ Gh-Maria - economist colegiu.

Fac. 4. Călina-Diana . Adrian . Vlad-Ciprian .Fac. Indireş P.arte plastice 5. 6. Stan R. Şt. Ioana-Adela – colegiu 12. A doua generaţie (soţii Chirilă) A treia generaţie (soţii Chirilă) Deceniul 1950-1960 (Purza-Albu) Deceniul 1961-1970 (Soţii Meza) Deceniul 1971-1980 (Soţii Meza) Deceniul 1981-1990 (Danşe Aurel) Deceniul 1991-2000 (Danşe Aurel) =193 = 16 = 61 = 45 = 20 = 17 =9 = 11 = 14 =280 =347 Total cu studii superioare Absolvenţi de studii medii 1961-90 Total Absolvenţi Şc.Fac.Deceniul 1991-2000 1. Este îmbucurător faptul că populaţia Tilecuşului a făcut progrese spectaculoase în 8 decenii. Lavinia .Fac. Arte Plastice 2. Danşe A. Pendea N. Ana . Dalia-Adela . Raula-Maria – economist 14.ing. Ancuţa . Alexa D. David-Florin . Alexa D. Fodor P. 3. Matei I.inginer mecanic Plus 16 cu studii medii = 30 RECAPITULATIE Privind pregătirea intelectuală a locuitorilor Tilecuşului: 1. Iancu L. Arte plastice 10. din punct de vedere intelectual. Arte plastice 6. Iancu I. 8. Mihaela .Fac. Prima generaţie de intelect. Nicoleta-Ancuţa . Mariana . Ciprian-Florin – economist 13. Arte plastice 8.Fac. dar în aceeaşi măsură se simte lipsa ţăranilor agricultori care . Baciu D.economist 7.Fac. Bonaczy I. 4. Chirilă I. Filologie 11. Economice 9. 5. Filip N. 2. Profesionale Total mlădiţe crescute în pepiniera de inteligenţă a Tilecuşului în perioada anilor 1919-2000 =820 In toate cazurile medalionul are două feţe. mec. 7. Filologie 3.

începând cu A. Facultatea de Limbă şi Literatură Română. deţinând şi funcţia de Director al Şcolii generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv (1959-1980). Nu s-au găsit până în prezent oameni de iniţiativă care să organizeze mici ferme asociative.C. datinile şi obiceiurile transmise oral de la bătrâni. Parcurgând toate etapele de pregătire.Această fotografie a fost realizată înainte de cel de al II-lea Război Mondial şi prezintă crucile de grâu după seceriş. pe lângă participarea activă la desfăşurarea procesului de învăţământ. au fost asigurate cu ţăruşi.B. cu specific adecvat gradului de fertilitate a solului din această zonă. folclorul local. amintirile din anii copilăriei. a absolvit Institutul Pedagogic. s-a implicat tot timpul în problemele îmbunătăirii condiţiilor de viaţă ale consătenilor săi. Terenul fiind colinar. în cadrul condiţiilor de dezvoltare a întregii societăţi. Nu putem încheia acest capitol fără a mai scoate în evidenţă deosebitul aport care şi l-a adus Familia Profesorului Ioan Meza la culturalizarea populaţiei Tilecuşului. pentru a nu le duce vântul la vale. Oricum. fabricile din apropiere şi-au încetat activitatea şi trebuie să se găsească noi surse pentru supravieţuirea celor care îşi mai duc veacul în această localitate cu vechi tradiţii. localitate de care i-a legat şi îi leagă „Iarba verde de acasă". Profesorul Ioan Meza s-a născut în Tilecuş. A muncit ca profesor la această disciplină. să lucreze pământul.-ul. păstrate din generaţie în generaţie. 250 . In această dublă calitate.

fiindu-i toată viaţa alături şi ajutându1 ca să ia decizii înţelepte. Tot amprenta domnului Profesor Ioan Meza o poartă construcţia Căminului cultural şi a magazinului sătesc. căci despre domnia sa este vorba. pentru a le urma exemplul. domnul profesor Ioan meza. Domnul profesor Ioan Meza. un punct sanitar şi alte trei încăperi pentru materiale didactice. Data aceasta. îmbrăcaţi în frumoasele sumane tradiţionale ale aşezării. fiind vorba în primul rând de Monografia»comunei Tileagd şi numai tangenţial ale celor cinci sate aparţinătoare. toate dotate cu inventar nou pentru 0 bună funcţionare. cu multă putere de discernământ. cu datini şi obiceiuri din bătrâni. ne vom limita ca să prezentăm numai 3 cazuri care merită să fie cunoscute de către un public cât mai larg. un laborator. Lucrarea s-a executat în anii 19661968. am nominalizat şi am evidenţiat traiectoria pe care au pornit un mare număr al fiilor şi fiicelor satului. cancelarie. în perioada celor 20 de ani cât a deţinut funcţia de director al Şcolii generale Tilecuş a mai făcut ceva deosebit: a stimulat şi promovat creaţiile folcorului local. vom vorbi în primul rând despre Baciu Ionel. pe măsura puterii economice a obştii. O dovadă privind această latură a educaţiei spirituale ne-a oferit-o Cotidianul Ziarului „Crişana" nr. prin maniferstarea culturală din anul 2002 cu „Nuntaşii Bihorului" printre a cărei protagonişti au fost şi tinerii satuluiTilecuş.Astfel. care a prezentat imagini ale colindătorilor cu „Turca:" din Tilecuş. învăţătoarea Valeria Meza care are un suflet mare. O altă dovadă asupra acestui subiect ne-a oferit-o Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Bihor-Oradea. are meritul deosebit de a fi luat toate măsurile necesare pentru introducerea cu un ceas mai devreme a curentului electric în localitate pe o întindere de 8 km. fiul lui Traian al Anei Uţii şi al Vetei Miculi Petri. sală profesorală. păstrate din negura vremii de la moşi-strămoşi. Astfel. în toată activitatea lor instructiveducativă şi socio-profesională. ţinând seama şi de spaţiul grafic pe care îl avem la dispoziţie. o bibliotecă. născut la 14 septembrie 1958 în Tilecuş. ajungând sursa de civilizaţie în casa fiecărui locuitor. Aceasta este bunul cel mai de preţ şi cea mai mare avere pe care şi-o poate dori un om pentru a se realiza în viaţă. în altă ordine de idei. cu valori morale deosebite. cu realizările mai semnificative în profesiile ce şi-au ales. a iniţiat şi dus la îndeplinire construirea unei şcoli cu etaj. părinţi modeşti 229 . în primul volum al Monografiei Tilecuşului. cred cu toată convingerea că ar trebui să mulţumească providenţei şi pentru cadoul ce ii-a făcut când i-a dat „PERECHEA DE VIAŢĂ" şi de muncă. In anii 1974-1978. editat în primăvara anului 2004. 4222 din 30 decembrie 2004. având 4 săli de clasă.

ajungând să conducă a Societate Comercială. având studii medii tehnice. Se preconizează ca în viitorul apropiat.este mândria Tilecuşului unde a văzut prima dată lumina zilei. Din totalul de 221 angajaţi în prezent. 24. Reprezentanţi legali şi administratori ai acestei societăţi sunt domnul Baciu Ionel şi domnul Igna Nicolae. Franţa şi Spania. perioadă în care a satisfăcut şi stagiul militar obligatoriu.R. acest proces de dezvoltare şi tehnologizare să continue prin construirea unei noi fabrici cu o capacitate de producţie mult mai mare şi cu creşterea numărului de angajaţi până la 450 locuri de muncă. S-a ridicat pe propriile sale puteri.L. începând cu anul 1992 şi până în prezent a devenit Manager şi acţionar la Societatea Comercială „COMODI" S. Consiliul de Administraţie a societăţii a demarat (a pornit) un program de tehnologizare a întregii societăţi. 63 . în anul 1993 s-au făcut noi investiţii. un număr de 11 persoane (4 femei şi 6 bărbaţi) au calificare specifică domeniului în care lucrează. întinzându-se pe o suprafaţă de 1726 metri pătraţi. ţări în care se exportă 80% din producţia lunară de încălţăminte iar restul de 20% este destinată pieţei interne. s-a construit o fabrică cu 3 nivele. Italia. cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei. începând cu anul 2000 a făcut contracte de colaborare cu parteneri străini din Anglia. între care sunt 3 bărbaţi şi 8 femei. asigurându-se îmbunătăţirea producţieicalitativ şi cantitativ. a făcut Şcoala Profesională de încălţăminte. folosind utilaje cu o tehnologie superioară. Această societate lucrează în prezent (anul 2005) cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei şi cu un număr de 220 de angajaţi. dar cu o înaltă valoare morală şi spirituală. Germania. de la care a primit valoroasa educaţia a celor „ŞAPTE ANI DE ACASĂ". pornind cu un număr de 20 muncitori. precum şi şcoala de Creaţie organizată de Centrul de Pielării şi încălţăminte Bucureşti. prin inteligenţă şi muncă neobosită.Domnul Ionel Baciu . între anii 1995-1997. creând şi asigurând loc de muncă pentru 220 de angajaţi. cu sediul în strada Nojoridului nr. Capacitatea de producţie lunară a societăţii este de 25 000 perechi de încălţăminte. Domnul Ionel Baciu. oferind muncitorilor posibilitatea de a se dezvolta profesional. Oradea. Societatea a fost înfiinţată în anul 1992. a mai absolvit Liceul Industrial şi Şcoala Tehnică de maiştri. In perioada anilor 1975-1992 a lucrat în calitate de Ştanţator şi Creator de modele la Fabrica de încălţăminte „Arta Crişana". 11 persoane au studii superioare.

prin muncă şi inteligenţă.de angajaţi au liecul teoretic iar un număr de 137 angajaţi au şcoala profesională. 1995-1998. dovedind autentice abilităţi manageriale. s-a născut dintr-o familie modestă dinTilecuş dar care avea o inteligenţă sclipitoare. în specialitatea Zootehnie. Această societate are ca profil procesare şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. 1990-1995. Liceul Industrial de Construcţii Oradea. Activităţi profesionale prestate: 1987-1990. Doamna Camelia Meşter căsătorită Fuscaş. căci despre domnia sa este vorba. la care ne referim în prezenta lucrare a răsărit dintr-o „Stea" strălucitoare ale acestei aşezri sărăcăcioase. ajungând profesor universitar la unităţi de învăţământ cu profil nuclear. Domnul Baciu Ionel este cea mai mare mândrie a Tilecuşului din această generaţie. A doua „Perlă" a Tilecuşului. funcţionar economic la Cooperativa „Victoria" Oradea. Aurel Meşter s-a ridicat de la pământ pe propriile sale puteri. Tatăl său. Director economic la Societatea comercială „THE KING COMEXIM" Ineul de Criş judeţul bihor. acestea reflectă întru totul realitate. Şcoala Post liceală de Normare-salarizare în construcţii Oradea. să menţină competitivitatea atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Toate felicitările şi urări de succes în continuare. în paralel cu desfăşurarea acestei activităţi. modestă în mijlocul celor care au înconjurat-o. oferindu-le posibilitatea însuşirii cunoştinţelor tehnice profesionale spre folosul tuturor. Academia de Studii Economice 5 ani în Bucureşti şi 4 ani Facultatea de Protecţia mediului Oradea. pe o piaţă variabilă aflată în permanentă evoluţie. Toate aceste calităţi i-a deschis drum larg spre succes. Domnul Baciu Ionel a reuşit prin cunoştinţele sale dobândite. A ştiut să îmbine utilul cu frumosul. Chiar dacă ne exprimăm prin metafore. Contabil Şefia Cooperativa „Automatica" Oradea. gospodăresc. căsătorită Fuscaş. . Doamna Camelia Fuscaş s-a remarcat încă din perioada adolescenţei că este dotată nu numai cu inteligenţă dar şi cu un pronunţat spirit practic. care până în prezent este incontestabil. silitoare la învăţătură. 1998 şi în prezent. Contabil la aceeaşi cooperativă. să-şi extindă relaţiile manageriale la parteneri serioşi internaţionali şi nu în ultimul rând a ştiut să se apropie afectiv de oamenii cu care lucrează. Doamna Camelia Meşter. în contextul economic actual. este una din Perlele strălucitoare. parcurgând cu „brio" Şcoala generală din Tilecuş. răsărită şi crescută din binecuvântatul pămânat al Tilecuşului. harnică în activităţile întreprinse.

Este păstrătorul şi promovatorul 254 . Cum însă socotelile de acasă nu întotdeauna se potrivesc cu cele din târg. vânzându-le în vara anului 2004.familia Fuscaş şi-a îndreptat atenţia şi spre alte domenii creşterea animalelor şi cultivarea pământului care. Al treilea caz pe care ne-am propus să-l prezentă şi despre care nu s-a mai vorbit până în prezent. construirea unui grajd modernizat pentru animale. Astfel.persoană fizică. în extravilanul comunei Ineul deCriş este de foarte bună fertilitae. doamna Camelia Fuscaş. într-o asemenea afacere trebuie să fii unbun manager. în calitate de agricultor . Prima oaie care a fătat a adus pe lume 3 (trei) miei sănătoşi şi zburdalnici.Sufletul Folclorului local din Tilecuş. Pentru a-şi putea realiza toate obiectivele preconizate. instalarea unei reţele electrice pe un km lungime. Eroina noastră se confruntă cu mari greutăţi în desfacerea laptelui pe care nu-l poate valorifica decât la un preţ foarte scăzut care nu-i acoperă cheltuielile de regie. Este căsătorit şi are doi copii. scontând că va ajunge la 3000 de capete până în anul 2007. In primul rând parcelarea terenurilor.Rapsodul Tilecuşului de care este legat prin rădăcinile arborelui său genealogic. Domnul Florian Baciu . Cazul a fost mediatizat atât de televiziunea locală cât şi de cea naţională. cere şi obţine subvenţie de la Statul Român şi îşi procură 3 tractoare cu toată gama de atelaje ale acestora. In anul 1964 a absolvit 8 clase şcoală generală în Tilecuş. în aceste circumstanţe. conform normelor Uniunii Europene. după care a făcut Şcoala profesională la „înfrăţirea" Oradea. în anul 1998 a cumpărat o fermă de vaci pentru lapte. Constatând că nu este rentabil ca să creşti animale cu furaje achiziţionate de pe piaţa liberă. a cumpărat 296 hectare de pământ în extravilanul Ineului. „Perla" Tilecuşului îşi propune ca să fie consecventă în realizarea „visurilor" sale şi să intre cu demnitate în Uniunea Europeană la data prognozată. când se speră ca şi România să fie primită în Uniunea Europeană. un număr de 66 exemplare. renunţă la vaci. este domnul Baciu Florian . Surpriza din partea oilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. construirea locuinţei pentru îngrijitori. toate gestante. In iarna anului 2004/2005 investeşte banii în 500 de oi. să încercăm ca să-l cunoaştem: S-a născut la data de 4 iunie 1956 în satul Tilecuş comuna Tileagd judeţul Bihor. Această treabă implică multe acţiuni care solicită eforturi financiare deosebite.

.obiceiurilor strămoşeşti şi a folclorului local cu o echipă care face faimă Tilecuşului.

Din anul 1976 a urmat Şcoala Populară de Artă, profilându-se pe construcţia de viori cu goarnă. Din activitatea sa culturalartistică putem arăta următoarele: - în anul 1975 a luat locul I pe judeţ, în cadrul formaţiei „înfrăţirea" ca solist la vioară şi taraf. A luat tot premiul I pe judeţ la Ediţia a IV-a „Cântarea României"; - în anul 1985 a luat premiul IV şi titlul de laureat, ca solistinstrumentist, vioară cu goarnă la Etapa REPUBLICANĂ Deva; - în anul 2004 a luat locul I pe judeţ ca solist la vioară cu goarnă, cu ocazia participării la manifestările culturale care au avut loc în localitatea Vadul Crişului. Domnul Florian Baciu are meritul de a păstra şi a cultiva preţiosul folclor local al Tilecuşului, cu datinile, obiceiurile şi portul popular moştenit din moşi-strămoşi. Despre folclorul local şi despre datinile dinbătrâni, am scris un capitol întreg în cuprinsul acestei lucrări, manifestări care se conjugă în mod permanent cu activitatea şi trăirile domnului Florian Baciu.

SATUL BĂLAIA Satul Bălaia este aşezat pe un teren deluros la poalele munţilor Plopişului, marginalizat din totdeauna, datorită locului aşezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalaşpatak", care în traducere înseamnă „Gârla ameţită". Moşia pe care a fost aşezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găseşte la o distanţă de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd şi încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafaţă totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fâneţe, 98 ha păşune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi şi cu viţă de vie 42 ha cu pădure şi 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza judeţului Bihor numai în arealul localităţii Dobreşti - zona Beiuşului, cunoscută şi pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca şi Tilecuşul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă.

Date privind trecutul istoric al satului Bălaia Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii,

256

având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi şi unsprezece capre. Tot din acelaşi document reiese că erau 17 iobagi pe moşia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost şi alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidenţiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai şi 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii şi-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii îşi cunoşteau aşezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Uliţa de pe deal, unde este amplasată şi biserica, Uliţa de pe vale, Uliţa de pe cionc şi Uliţa Ţumandului, unde se află Şcoala elementară, compusă din două săli de clasă şi locuinţa directorului Şcoli, compusă din 3 camere, bucătărie şi cămară de alimente. Aceste denumiri ale localităţii au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor ţării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie şi pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost şi este utilizată pentru săli de învăţământ, spaţiul şcolii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunşi la vârsta şcolară. Din păcate nu putem prezenta date concrete asupra învăţământului din Bălai, întrucât persoanele abilitate la care ne-am adresat în acest scop, nu au fost receptive la solicitarea noastră, nu au dat dovadă de patriotism local. Păcat! Din alte surse de informare am aflat că şcoala cu limbă de predare română a funcţionat în Bălaia începând cu anul 1892, învăţătorii fiind plătiţi din subvenţiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învăţământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puţini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparaţie cu Tilecuşul, ambele sate având un număr de populaţie foarte apropiat şi aceleaşi condiţii pedoclimatice. Populaţia satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura, trăind cu mentalitatea din generaţie în generaţie, că odrasele lor să rămână lângă părinţi, ca să le fie de ajutor la bătrâneţe, păstrându-şi obiceiurile avute din moşi strămoşi, precum şi folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniştea în care îşi duceau viaţa. Ocuparea Ardealului de Nord de către administraţia Ungariei s-a făcut simţită şi în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării şi o populaţie de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi şi doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moşier din localitate şi fratele său alcoolist până în măduva oaselor.

In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupaţie, preotul Nicolae Baciu, care în acelaşi timp era şi învăţător la şcoala elementară din Bălaia, a fost arestat,

258

agresat fizic, batjocorit şi apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viaţă. In perioada 19401944, deşi nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă şcoalră, cursurile de învăţământ au fost ţinute numai în limba maghiară, cu profesori aduşi din Anyaorszag, care nu cunoşteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timişoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 şi-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de ţăran harnic din Tilecuş, prin moştenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reuşit să-şi înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minţi bolnăvicioase" ale activiştilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât şi cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizaţi şi obstrucţionaţi din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creştini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot şi să le urmărim evoluţia vieţii prin hăţişurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reuşit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoţi nu aveau acces la Institutele de învăţământ superior, numai la Institutul de Mine Petroşani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Şcoala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Maliţa, originar din satul Săbolciu. A dat naştere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanţelor în care se aflau, toţi cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit ţara şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timişoara şi după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timişoara, Cluj şi Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut şansa de a urma Institutul Politehnic din Timişoara şi a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franţa la Lyon. Al doilea băiat şi-a luat doctoratul în domeniul Matematicei şi lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Şcoala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucţii din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securităţii, fără nici

o explicaţie, arestat în calitate de deţinut politic şi plimbat timp de 4 ani şi jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Şi culmea!! după 4 ani şi jumătate de detenţie, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deţinut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securităţii. Bineînţeles că nu a acceptat. Umbra caracatiţei roşii cu stea în frunte 1-a urmărit mulţi ani din viaţă, neputând ca să ocupe un loc de muncă corespunzător pregătirei sale profesionale. Pentru a putea fi urmărit mai îndeaproape i s-a oferit „favoarea" ca să lucreze pe post de şef echipă şi supraveghetor de lucrări tehnice la Secţia de drumuri şi poduri Oradea. Acestea erau metodele aparatului represiv ale regimului comunist, faţă de oamenii care le cădeau în disgraţie, cu motiv sau fără motiv întemeiat. Prin aceste metode au distrus toate valorile morale ale neamului românesc, în perioada aşa zisă „Lupta de clasă". Când a reuşit să se desprindă din tentaculele caracatiţei despre care am mai amintit, inginerul Dumitru Copăceanu a ocupat un post de profesor la Liceul de Construcţii, de unde a ieşit la pensie, marcat pentru toată viaţa din cauza supliciului fizic şi moral care i s-a aplicat, fără a se fi făcut vinovat de ceva care să fi adus un afront statului Comunist român. In prezent (anul 2004) are vârsta de 84 ani şi este paralizat, neputând face nici doi paşi fără ajutorul cuiva. Cei doi copii ai acestei familii „vinovată fără vină", în mintea bolnăvicioasă a casapilor regimului comunist, au întâmpinat mari greutăţi în procesul de învăţământ, neputând intra în drepturile lor civile, la nivelul capacităţii lor intelectuale. Purtau un stigmat strigător la cer de nedrept. 5. Miron Baciu, al cincilea şi ultimul copil a preotului din Bălaia, născut în anul 1931, la vârsta de 16 ani, elev fiind în clasa a IV-a la Liceul Emanuil Gojdu Oradea, a fost ridicat de securitate în luna iunie 1948, acuzat de tăinuire şi subminare a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuşi norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispăşirea pedepsei nemeritată - să-şi continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Şimleul Silvaniei unde şi-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani şi jumătate de închisoare, acuzat de acelaşi delict ca şi tatăl său odinioară. Ca toţi ceilalţi foşti condamnaţi politic, după ispăşirea pedepsei, a întâmpinat mari greutăţi la continuarea studiilor. A fost bine inspirat şi a făcut un memoriu documentat, cu care a reuşit să ajungă în audienţă la Generalul Mociulski, de unde a primit „undă verde" pentru a-şi putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcţii obţinând diploma de

260

Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriţă şi scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia şi descendenţii săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generaţiile viitoare am să prezint date şi fapte din viaţa locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Ţării Crişurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluţiei demografice ale populaţiei Bălăiene. Voi începe cu o mică observaţie. Deşi a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6 familii. în anul 1713 cu 17 familii, amănunte care le-am mai semnalat în capitolul „evenimente istorice" cu mai multe detalii.

în rândurile de mai jos am să prezint situaţia anilor 1850-1910
Anii: Nr. pers. 1850 230 1875 362 1870 569 1880 438 1890 1900 552 722 1910 821

Scăderea numărului populaţiei în anul 1880 faţă de cel existent în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieţi din localitatea Bălaia. Acelaşi dezastru s-a petrecut în toate localităţile Bihorene la vremea respectivă.

La Recensământul din anul 1880, pe naţionalităţi şi religii, au rezultat următoarele cifre
Nr.de Total OrtoIzra Români Maghiar case pers. Refor-doxi Evrei îeliţi maţi 92 426 5 6 405 8 438 6 Nede-, Alfabet claraţi 25 6

Datele Recensământului din anuî 1900
Total persoane Bărbaţi 722 392 Femei Maghiari 330 31 Români 690 Slovaci 1

831 Bărba ţi 412 Femei 419 Români 819 Maghiar i 9 Ţigani 3 262 . ani 461 516 238 139 111 Nr.d e Gos p.Datele recensământului făcut în anul 1910 Total pers. Fem sub 7 7-12 ani . 113 6 Bar b. 276 Total pers. Fem ei Sub 7 ani 159 7–14 ani 15–44 ani 45-60 ani Peste 60 ani Roma ni Maghia ri 544 592 210 503 179 85 1133 3 La Recensământul din 15 martie 1966 Total pers. 821 Bărbaţi 415 Femei 406 Scrie şi citeşte 59 Vorbeşte ungureşte 130 Nec. de case 209 Total pers. 27 9 Văduvi 43 Div. 288 Tota l Pers . Bărbaţi 10-15 1081 527 176 Femei 554 0-9 ani 195 16-44 423 45-64 193 65 şi peste 94 La Recensământul din anul 1992 Total gosp. _ La Recensământul populaţiei din 29 decembrie 1930 Pe grupe de vârste 13-19 ani Bărb. 977 20-64 ani 442 65 ani 47 Datele Recensământului din 25 ianuarie 1948 Nr. 49 9 Căs.

Ce fel de creştin este acesta care se acoperă cu patrafirul penticostal şi nu respectă Legea lăsată de Dumnezeu? Oare îl putem păcăli pe Dumnezeu păstrând ură în suflet fată de aproapele nostru ?! . Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 şi-au construit o biserică din pământ bătut. Cazul este cunoscut în cătunul Călătani. această familie dotată cu valori morale şi spirituale.La Recensământul din 20 ianuarie 2003 Total pers.învăţătoarea. catolică sau altele este bună dacă respecţi Legea şi poruncile date de către Dumnezeu. In această nouă credinţă îl duşmăneşte de moarte pe fratele său de sânge. credincioşii ortodoxi români au păstrat toate datinele şi obiceiurile strămoşeşti privind sărbătorile religioase de peste an.Adventişti780767105054879985 A 7 Viaţa spirituală Despre viaţa spirituală a populaţiei din Bălaia. 99 penticostali şi 85 adventişti de Ziua a 2-a. Atât în Bălaia cât şi în celelalte sate Bihorene. ci credinţa şi faptele tale de zi cu zi. Nu o anumită religie îţi pregăteşte viaţa de apoi. răspânditori de lumină şi cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. numai 505 şiau păstrat credinţa în religia ortodoxă. Dumnezeu a dat Legea şi a cerut oamenilor ca să o respecte. 87 devenind baptişti. din cei 767 de români care au mai rămas în viaţă. Să exemplificăm un caz real: a fost ortodox şi a trecut la Penticostali. Religia în care te-ai născut şi în care ai primit botezul şi binecuvântarea. se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credinţe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. In toamna anului 1940. a fost înlăturată de la catedră şi altarul bisericesc de către armata de ocupaţie hortistă şi expulzaţi în România. începând cu anul 1920. Aşa se explică faptul că în prezent. „turma rămasă fără păstor" o bună parte sa rătăcit prin hăţişurile evenimentelor nefaste care s-au succedat în sânul societăţii. Preotul Nicolae Buciu şi soţia sa Irina . Ce comentarii se pot face în faţa acestei realităţi? în primul rând îmi permit să spun că Dumnezeu nu a rânduit religii pe pământ. existând 856 de credincioşi ortodoxi.RomâniMaghiariOrtodoxiRom. Timp de 4 ani şi jumătate. au fost singurii intelectuali în localitate. pentru că a moştenit pământ mai bun sau mai mult de la părinţi.catoliciBaptiştiPent. 6 reformaţi şi 30 de alte religii. până la declanşarea celui de al doilea război mondial. fie ortodoxă.

originar din această localitate. învăţătorii fiind plătiţi de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învăţământul de Stat. Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existenţă am aflat: 1. nu a fost receptiv la apelul pe care i l-am făcut. Mascaş Ioan. Baciu Ovidiu. NegruţFlorian. a urmat Liceul Industrial şi a lucrat ca Tehnician. Baciu Miron. a lucrat ca profesor suplinitor.fost notar comunal . Facultatea de Ştiinţe juridice. Institutul Politehnic. îmi exprim regretul că starea sănătăţii mele. Baciu Minerva. Cu tot acest proces timpuriu de învăţământ în limba română. Institutul Pedagogic. 8. In încheiere. Negruţ Ioan. 3. CĂTUNUL CALATANI Aşezare geografică şi pedoclimatică Cătunul Călătani este aşezat pe o foarte mică parte a doua terasă a Crişului Repede. 264 . Sărac Gheorghe. Institutul de Zootehnie. Mutiu Vasile. Căzut pe front. Sărac Traian. nu mi-a permis ca să fac o deplasare până în localitatea Bălaia ca să pot prezenta mai multe date privind culturalizarea acestei localităţi aşezate în zonă colinară. Negruţ Nicolae. a urmat Instit. profesor limbă franceză. 13. 10. Studii gimnaziale. Manea Florian. 7. 2. cu titlul de inginer. 4. a lucrat ca profesor. 5. Şcoala normală. Facultatea de Ştiinţe Economice. Baciu Georgina. la vârsta de 84 ani. a urmat şcoala pedagogică. Bondar Constantin. Politehnic în Timişoara. a urmat studii superioare Econom.emigrat în Australia. Liceul Teoretic. în suprafaţă de cca. pe teren plan. Facultatea de Psihologie. profesor Muţiu Vasile. 15. Hanciu Ioan . chiar dacă nu-şi mai desfăşoară activitatea la Şcoala din Bălaia. a lucrat ca învăţător în Corn. pământ negru de foarte bună calitate.Câte ceva despre învăţământ In localitatea Bălaia a funcţionat cu limbă de predare română începând cu anul 1892. 6. Şcoala normală. 11. în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar. 9. Baciu Aurelia. un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002). a lucrat la Cluj. Saca-Beiuş. şi că dl. 14. 16. 12. studii superioare economice. Copăceanu Minerva.

un teren mai ridicat şi care face parte din a IlI-a terasă a Crişului Repede. foarte aproape de satul Borşea. 2 km. Toţi aceştia au venit cu familiile din satul Călăţea. ţinându-se cont de aria redusă de pământ arondat acestei mici localităţi. calea ferată Oradea-Cluj cu comuna de reşedinţă Tileagd.continentală de tranziţie.350 ha din care arabil 310 ha şi 48 ha păşune. aparţinătoare Comunei Aştileu Districtul Borodului. Bârţan Nicolae. Ca posibilităţi de circulaţie are drumul pietruit până lângă gara C. Fauna şi flora sunt nesemnificative. 44 sunt penticostali şi 6 baptişti. curgând lin şi permanent spre albia Crişului Repede. iar primii întemeietori ai acestei aşezări omeneşti au fost: Borodan Florian. cca. a ţâşnit un izvor de apă potabilă cu un debit de aproximativ 6000 litri pe oră. Despre trecutul istoric al Călătanilor Prima atestare documentară a localităţii Călătani a fost făcută de către Cancelariile Ungare prin Recensământul populaţiei care a avut loc la data de 1 ianuarie 1900. unde intră în şoselele asfaltate Tileagd-Oradea. Secară Petru a Ţuţii. traversând intravilanul şi o parte din păşunea Comunei Sacadat până lângă Săbolciu. Tileagd-Tilecuş-Vârciororg şi mai departe până la Beiuş. unde se varsă în albia Crişului Repede. Călătanii au ca vecini: la Nord. putându-se considera drept un miracol. cu ocazia adâncirii şi lărgirei albiei văii Meghişei. Are 82 de gospodării şi o populaţie de 226 persoane din care 176 sunt de religie ortodoxă. Secară Petru a Diacului (cantorului). cărora a început ca să le sune ceasul . uneori sunt prea multe. funcţie de gradul poluării atmosferei precum şi de circulaţia curenţilor de aier. alte ori lipsesc timp îndelungat.R. Nu mai există o regulă ciclică ale celor 4 anotimpuri. au cumpărat pământ de la foştii grofi şi moşieri din Tileagd. au mai venit şi alţi oameni din Călăţea cu „dare de mână". Din punct de vedere hidrografic. la EstSud-Est satul Tilecuş şi la Vest comuna Sacadat. In anul 2002. Iniţial s-au aşezat în zona numită „Pe Deal". Izvorul a erupt la distanţă de 500 metri Est de aşezare. Clima se poate spune că este temperat . cu veri nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. Precipitaţiile din păcate. Tileagd. Pe parcursul anilor. la Sud se află satul Borşea. prin anii 1880-1886. se poate spune că mama natură a fost darnică cu populaţia călătanilor. pentru a nu mai produce inundaţii din topirea zăpezilor primăvara şi din precipitaţiile abundente în cursul anului. Tileagd-Aleşd. Ciobanu Ioan.F.

dispus ca să-şi vândă pământul a fost Flatt Jeno. Unul dintre proprietari grofi.istoriei. a 266 .

am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd împreună cu Herea Nicolae..cărui moşie s-a întins pe lângă valea Meghişei. mrene. se simţea măgulit când i se adresa cineva. ştiuci. crapi.F. Inventatorul şi constructorul acestei şmecherii. Peştii care s-au lăsat duşi de val. între fabrică şi Conducerea Tehnică din Oradea. Acest X. Y din Tilecuş a inventat o „şmecherie" cu care se puteau prinde peştii migratori. toţi erau români de religie ortodoxă. cu permis de călătorie pe C. am trăit printre ei. Acesta era fixat cu ţăruşi pe cursul apei. Pop Petru. se întindea o adevărată junglă. primăvara când creştea debitul de apă din topirea zăpezilor şi când peştii se găsesc în perioada de depunere a icrelor pentru proliferare. care nu făceau casă bună cu morala creştină şi din păcate. cu 75 de ani în urmă. Era un fel de „Domn mai mic" pentru muncitorii necalificaţi. Pe lângă valea Meghişei. odată cu scăderea debitului de apă. începând de lângă fabrica de cherestea până spre hotarul Comunei SACADAT. derivat din Călăţea. cu apelativul domnule Filip oamenii erau mult mai buni. mărăcini şi altele. pe suprafaţa de păşune a comunei Tileagd. şi cu Mladin David care avea o echipă întreagă de copii. Este vorba de construcţia unui coş de nuiele. pe Valea Meghişei. alcătuită din boscheţi de diferite specii lemnoase ca: ulm. bun gospodar. A. aproximativ 50-60 metri de la şerpuitul Văii Meghişei. cu 70-80 ani în urmă. Nu doresc ca să supăr pe nimeni şi nu voi da nici un nume ale protagoniştilor care au participat la următoarea întâmplare. formând o cădere în cascadă. foarte aproape de aşezarea călătanilor. având lăţimea cursului apei pe vale. Toţi acei care leau urmat primele 5 familii. Petre Mitrii Cenii era poştaşul permanent al firmei. după ce au căzut în coş peste cascadă nu s-au mai putut înapoia. dar a fost un om foarte corect.N. fiind specializat în munca cu ferestraele circulare. Am cunoscut bine Călătanii din perioada anilor 1928-1937. căreia i se spunea „leasă". având un trunchi de lemn rotund în partea de unde curgea apa. sângerel.la un moment dat nu a mai găsit nimic în coş dimineaţa când s-a dus .R. localitatea lor de origine. fraţii Bârţan Nicolae şi Bârţan Ştefan.D. pentru a căror întreţinere a muncit mult şi din greu. In acea perioadă de timp. Oricum. în apropierea acestei mini jungle. corn. a observat cum pe valea Meghiei migrau o mulţime de peşti din Crişul Repede. ferigi şi alte soiuri de vegetaţie. inventiv şi cu spirit de iniţiativă. Unul din aceşti proprietari. înconjurate de hamei în formă de liane. s-au aşezat şi şi-au construit case pe lângă valea Meghişei. mai comunicativi. carpen-. mai sociabili şi mai apropiaţi unii de alţii. ţipari şi alte specii . recolta în fiecare dimineaţă câteva kilograme de peşte frumos. cu mult bun simţ şi prietenos. dându-i numele de „CĂLĂTANI". au posedat loturi de pământ arabil mai mulţi locuitori ai Tilecuşului. jugastul.-ul acestora s-a transmis la descendenţi. Au fost însă şi unii cam ciudaţi.

Intuind că nu este lucru curat cu dispariţia peştilor.ca să-şi culeagă recolta. a doua 268 .

care bine înţeles că nu mai ştia ca să vorbească numai să urle. Ocupaţia de bază a Călătanilor a fost şi este agricultura. doar se va speria paznicul peştilor şi va fugi grăbit. când mai ridicată. m-am deplasat cu trenul până la gara C. să se creadă că sunt mai mulţi lupi. Nu credeam că te poţi transforma în lup ca strigoii din anecdote. Paznicul însă avea auzul muzical perfect.zi s-a sculat cu noaptea-n cap şi s-a dus la pândă. Domnul academician Traian Secara ş-a declarat încântat de cunoştinţă mă felicită pentru calitatea mea de scriitor şi pentru intenţiile ce le am cu monografia . Aşa credea el! S-a strecurat în mica junglă. De data aceasta ştiu ce cauţi dar dacă te mai apropii de pământul meu. pentru a putea completa cu cât mai multe date reale. începând să urle ca lupii: Uuuuuuuu. Intrusul s-a dus şi el la recoltat dar. explicându-i care este motivul prezenţei mele în Călătani şi rugându-1 să-mi furnizeze mai multe date pe bază de tematică.F. nu a fost nici fricos şi nici prost. i-a venit o ideie genială. om de înaltă cultură. la Direcţia Judeţeană de Statistică. iar „Lupul de ocazie" şi-a păzit blana. m-am prezentat la domnul academician. Primăria Comunei Tileagd m-a delegat ca să adun date şi documente pentru a putea scrie Istoria fostului oraş Tileagd şi a celor 5 sate aparţinătoare.R. la Muzeul Ţării Crişurilor toată primăvara . doar. Aparatul auditiv al paznicului a fost atât de perfect încât 1-a cunoscut pe lup şi după urlet. la Serviciul de Cadastru. la împlinirea a 750 ani de existenţă. cu 317 pagini. respective creşterea animalelor domestice. i-am prezentat delegaţia Primăriei Tileagd şi i-am oferit Romanul meu întitulat „Un exemplu de viaţă pentru cei născuţi la periferia societăţii". 1407 din 15 aprilie 2004. A început un dialog cu „lupul" de ocazie. Tileagd şi de acolo perpedus până la Călătani. Uuuuuuuu! când pe vocaliză mai mai joasă. fără a culege peştii din capcană. pe data de 13 septembrie 2004. privind modul de viaţă şi istoria micii aşezări Călătani. Dar să revin la motivaţia care m-a obligat să mai revăd Călătanii după aproape 70 de ani. (zi cu ghinion). păstrând fiecare distanţa. Monografia Comunei Tileagd. Cu tot respectul cuvenit. aşa cum auzit dânsul pe la Călăţea. Avea la el un topor cu care să se apere de lighioane când va fi cazul.vara anului 2004. Pentru a1 convinge că nu sunt un „neavizat". Biblioteca orăşenească. ieşit de sub tipar în 2001. Comunitatea Evreilor din Oradea. cunoscându-1 personal din alte incursiuni făcute fără nici o justificare pe pământurile Tilecuşenilor şi 1-a abordat direct: «măi „Y" din Călăteni. când a observat că cel în drept stă la pândă. Prin adresa Nr. despre care am aflat că este un pictor ilustrat şi în acelaşi timp omul cel mai competent care să-mi dea informaţii despre viaţa concitadinilor săi. După ce mam documentat la Arhivele Statului. am să mă prefac că nu te cunosc şi te voi trata ca pe un lup»!!! Cât au mai trăit nu s-au simpatizat. unde l-am contactat pe domnul Academician Traian Secară.

pe data de 6 octombrie 2004 m-am deplasat din nou la Călătani. un conac 270 . Ca să-l încurajez la înscrierea datelor de care aveam nevoie. în circumstanţele date. cu ajutorul mai multor localnici vârstnici. dar că încă nu a terminat. îmi mulţumeşte pentru carte. foarte politicos. nu pot ca să nu-mi exprim dezamăgirea care mi-a produs-o domnul Academician Traian Secară din Călătani! Primeşte cărţile mele la care eu am muncit şi pentru a căror editare am plătit toate economiile făcute de o viaţă. mă pune în situaţia de a pierde un timp preţios din activitatea mea voluntară. spunându-mi că a făcut ceva. In anul 1935 s-a deschis pentru prima dată un local de şcoală primară pentru clasele I-IV la Călătani. trebuie să spun că eu personal am rămas cu convingerea că acest domn academician. Păcat. de la Direcţia Judeţeană de Statistică. a adoptat o atitudine lipsită de spirit civic. Am căutat să-l conving că mă presează timpul. date care urmau să fie înscrise într-o carte care va rămâne posterităţii. ca în final să-mi spună că nu a fost dispus ca să facă ceia ce i-am cerut. Cu tot regretul şi cu alte scuze de rigoare. aspecte ale vieţii locuitorilor din Călătani: 1.Tileagdului. că nu a făcut nimic pentru că nu a fost dispus să facă aşa ceva! Cu tot respectul pentru oamenii de ştiinţă şi cu scuzele de rigoare. de om care nu-şi respectă cuvântul dat şi care sfidează munca semenilor săi de bună credinţă. După 3 săptămâni. Din nou. Am rămas fără replică când interlocutorul meu mi-a spus franc. plin de speranţă că voi primi datele solicitate. Când l-am contactat din nou. pe lângă datele informative primite de la Arhivele Statului. promite solemn că îmi va furniza datele istorice ale localităţii unde a văzut lumina zilei şi unde trăieşte. că la vârsta de 83 ani împliniţi nu mă voi putea deplasa după ce vor veni ploile de toamnă. Această promisiune mi-a produs serioase îndoieli dar nu m-am pronunţat. domnul Traian Secară nu s-a simţit în largul său. carte care a apărut şi pe Internet. Cinstit ar fi fost ca să-mi spună de la început să-mi văd de treabă şi să nu mă păgubească de cele două cărţi care ar fi putut ajunge la alte persoane mai decente. şi-mi promite că va face lucrarea şi că o să mi-o aducă la mine acasă în Oradea. Păcat!!! In condiţii de timp mai puţin favorabile ce mi-a mai rămas. reprezentând monografia Tilecuşului. atitudine care este complet anacronică cu calităţile unui om de cultură. am aflat următoarele. i-am oferit a doua carte a mea ieşită de sub tipar în luna aprilie 2004. şi-mi promite în mod solemn că în câteva zile îmi va scrie toate datele prevăzute în tematica pe care i-am înmânat-o. în ziua de 8 octombrie m-am dus din nou la Călătani şi i-am cerut stimatului domn Traian Secară ca să-mi dea datele care a reuşit să le completeze până atunci. Şcoala s-a amenajat într-o clădire veche. Păcat.

.

Dacă am omis pe cineva îmi cer scuze şi putem să-i mulţumim domnului academician Traian Secară. Această clădire a fost naţionalizată în anul 1948 şi trecută în proprietatea Statului Român. următorii absolvenţi de studii superioare şi medii din Călătani. 5. pentru a cărei desfiinţare s-au luat unele măsuri. a urmat Facultatea de Matematici. Urs Floarea. cu ocazia patrulărilor făcute. în mod cu totul excepţional.I. Secară Ana a Deli Mitri. regimul hortist a ignorat existenţa acestei comunităţi mici. Secară Traian. pe cheltuiala cetăţenilor. Popa Florian. 7. a urmat Şcoala Medie Tehnică şi a lucrat în calitate de tehnician principal la Combinatul Cărbunelui Oradea. unde se oficiază Duminica slujbele religioase pentru cei 176 credincioşi ortodocşi. care din răutate sufletească nu a colaborat la întocmirea acestei lucrări. la dispoziţia primăriei Comunei Tileagd. Studii superioare economice. 3. a urmat Facultatea de Ştiinţe Economice. a urmat Facultatea de Arte plastice. Măriuţei. Acesta este motivul cel mai serios care a condus la dispariţia caselor de pe deal şi aşezarea oamenilor pe lângă valea Meghişei. suspectându-i că fac contrabandă peste frontieră. 272 . fost contabil şefia U. au învăţat ABC. permiţinându-le să-şi continue învăţământul şcolar în limba română. îi deranja de fiecare dată. până când va putea fi dată în folosinţă noua Biserică aflată în construcţie şi finisare. a absolvit Liceul Pedagogic. Grănicerii unguri. e adevărat că din partea unor neavizaţi. specializat în Matematici. a absolvit Institutul de construcţii. cu persoane din România. întrucât noua frontieră Română-Maghiară trecea prin grădinile gospodăriilor acestora. Anuţa Petri Todori. 1. 4. Era o colonie prea mică pentru a îi-se da atenţie de ordin etnic.al fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd. unde 1-a cunoscut pe Inginerul Miner Apostol Romeo cu care s-a căsătorit şi trăiesc împreună ambii fiind azi pensionari la limită de vârstă. Secară Florian. Institutul Pedagogic. a absolvit Liceul Industrial. In această hulită şcoală de astăzi. Dictatul de la Viena din august 1940. Tileagd. se poate spune că favorizat populaţia din Călătani faţă de satele vecine Borşa şi Tilecuş. excepţie făcând cei care au avut casele aşezate pe deal. Tot în această clădire s-a amenajat o încăpere cu mobilier şi podoabe de cult pentru Biserica ortodoxă. Altfel. Bârtan Ioan.L. Filip Ioan. 6. 8. 2. 2. specializat în pictură. Popa Ioan a Miculi. 9.

fiind mai degrabă o invenţie diabolică a . nu a fost niciodată un partid al românilor. a intrat şi populaţia Călătanilor în colimatorul Partidului Comunist Român. repetândumă a multa oară. Incepând cu anul 1945. şi-a pierdut viaţa un singur om din Călătani şi acela a fost regretatul Filip Gavril a Ceni. partid care.In conflagraţia celui de al II-lea Război mondial.

pentru a le spăla creierele şi pentru a distruge fiinţa naţională a poporului român. Tileagd. viaţa a început ca să reintre în normal şi la Călătani. după munca şi priceperea lor. inventat pentru a otrăvi sufletele oamenilor.F. numai braţe solide de muncă. Partidul Comunist. de unde şi-au adus valută forte. aşa cum am mai arătat. sau trebuia ca să fie de Stat.F. argumentându-le „ştiinţific" că omul provine din maimuţă. totul trebuie ca să fie monopol de stat chiar dacă se lucra în pierdere. fără credinţă religioasă. Şi culmea! Răul se deprinde mai repede decât binele şi se înlătură mult mai anevoios. La această ciumă roşie nu i-a scăpat nimic. Pe tânărul Ioan Urs din Tilecuş. pentru ca şi-a deschis un amărât de bufet lângă gara C. Nu aveai voie ca să gândeşti. printr-un proces lung de de transformare care a durat mii de ani şi că este un animal cu necesităţi fizice. fiindcă gândea statul pentru tine. cât a fost la putere. Acest eveniment a băgat groază în rândul ţăranilor proprietari de pământ şi de gospodării personale. împotriva înfiinţării gospodăriei agricole colective în Tilecuş. cărora le-a schimbat mentalitatea. excluzându-le pe cele morale şi spirituale. precum şi experienţă de viaţă. care au dat dovadă de 274 . l-au condamnat politic la 4 ani închisoare. Hărnicia oamenilor de aici şi aşezarea geografică unde se găsesc.R. în unele cazuri şi ceia ce nu ar fi fost necesar (combinate chimice şi siderurgice). La comunişti nu aveai voie ca să ai nimic. Ce profit putea să aducă un bufet lângă gara C. care avea în medie 10-15 călători pe zi!? Dar. pentru că s-a exprimat în public.Comintemului Sovietic. timp de 44 ani a avut şi meritul de a fi construit mult. abia reîntors din Germania unde a fost luat prizonier de către armata Americană. le-au adus foloase remarcabile. făcând şi câteva luni de închisoare. Totul era. suprimând oamenii cu valori morale şi intelectuale. După căderea comunismului. punând oamenii la înfometare. In Călătani l-au declarat chiabur pe Bârţan Ştefan (Fanea Pătruş) care poseda în jur de 3 ha pământ. Cei 4 ani de detenţie i-a făcut la vestita închisoare din Aiud. In mediul rural a început cu cotele obligatorii la toate produsele vegetale şi animale. cu scopul de a-i determina să formeze gospodării agricole colective (colhozuri). Ce am mai aflat eu despre călătani. i-a făcut atei.R. Construcţiile însă s-au făcut prin exploatarea muncitorilor de rând. Tileagd. având gospodării şi atelaje de lucru demne de invidiat. Roboţii aveau nu numai dreptul dar şi obligaţia să-i ovaţioneze pe cei aflaţi la tribună cu ocazia manifestărilor festive. stabilite de partid. Unii au fost plecaţi o perioadă de timp la lucru în străinătate. de la oamenii de vârstă a 3-a şi de la învăţătorul localităţii. în iarna anului 1989.

oameni care îşi iubesc localitatea în care trăiesc?! .înţelegere. corectitudine şi spirit de patriotism local. cinste.

pe care i-am cunoscut eu cu 70-75 de ani în urmă. o altă Evanghelie. trecând de la religia ortodoxă la credinţa penticostală 44 de suflete şi 6 la credinţă Baptistă. o altă carte. Dacă una zicem şi alta facem. Toate Religiile şi-au construit doctrina cu Biblia în mână dar. în rândul aşezării la numărul 36. Această realizare a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale locuitorilor. Pecu posedă şi autoturism iar Urs Dumitru. care este evanghelia şi a cerut oamenilor ca să respecte. o tradiţie. pe lângă faptul că posedă autoturism. nu şi la acelea care se mai găsesc pe deal. Este bine însă ca să ţineţi cont de faptul că Dumnezeu. nu suntem decât nişte creştini falşi. oricare Religie este bună dacă adepţii ei respectă Legea dată de Dumnezeu (vezi Cap. nu a rânduit nici o religie din cele existente pe pământ! Dumnezeu a dat Legea. accesul la folosirea unor aparate electrice în gospodării. Dar. Gliga Petru poreclit „Pecu". credinţa fără faptă este moartă. asemena caz există în Călătani. Urs Dumitru şi Urs Viorel. aşa cum putem găsi la Epistola Sobornicească a lui Iacov. exemplu Mormonii şi Martori lui Iehova. Iacov spune că şi dracii cred în puterea lui Dumnezeu şi se cutremură. Tot în cuprinsul acestei Epistole. îşi construieşte o casă cu etaj. 19 versetele 16 la 26 din Evanghelia după Matei) şi aplicaţi-le în viaţa voastră de toate zilele. la cei de astăzi s-au petrecut schimbări profunde. nişte ipocriţi. numai că nu fac voia lui. care posedă maşini de mulţi cai putere (tractoare cu toate atelajele necesare pentru o mini fermă agricolă la nivel European). au mai adăugat câte ceva la Cuvântul lui Dumnezeu. recunoscută în România atât înainte cât şi după anul 1989. fiind fraţi în credinţă şi fraţi de sânge. în a totputernicia sa. Calde şi sincere felicitări pentru hărnicia lor şi spiritul gospodăresc de care au dat dovadă!!! Tot din informaţiile locuitorilor de bună credinţă am aflat că în viaţa spirituală a Călătanilor. Nu-l putem minţi pe Dumnezeu. Bine înţeles că este opţiunea fiecăruia să-şi aleagă credinţa pe care o doreşte. uneori un Cristos fals după placul lor. Stimaţi credincioşi Penticostali din Călătani şi de pretutindeni!! îmi cer permisiunea ca să fac câteva reflecţii asupra unor religii şi voi începe cu Biserica Penticostală care este un cult religios în cadrul Bisericii Evanghelice Neoprotestante. mărturisit de către alte rude apropiate ale lor. Este vorba despre Filip Teodor. Ce fel de Credincioşi sunt aceia care. 276 . Am mai aflat despre buna stare din punct de vedere economic a mai multor gospodari harnici şi pricepuţi. deschizându-le drumul spre civilizaţie şi progres. un alt om în fruntea Bisericii.Am aflat că prin anii 1960-1961 li s-au introdus curentul electric la toate casele aşezate pe valea Meghişei. După umila mea părere. versetele 1-26. se ceartă şi se duşmănesc între ei pentru avere? Nu păşesc aceştia pe urmele lui Cain şi Abel din Biblie?! Din păcate. la Cap.

Filip 1. până când se va construi noua şcoală pentru a cărei fundaţii s-au început săpăturile? Acest lucru ar da dovadă de solidaritate umană.Se mai pune un alt semn mare de întrebare: ce fel de creştini sunt acei care se luptă pentru desfiinţarea Şcolii din Călătani? Indiferent că aparţin Religiei Baptiste. Fechete Daniel Casian 3. oricât de lungă ar fi. faptele pe care le-a făcut dealungul vieţii lui. Duce în schimb. Toate rămân în urma lui. Cronţ Bianca 2. indiferent cât de mare sau cât de mică este. Secară Romina în c l a s a a I I I în c l a s a a I V . mă văd nevoit ca să mai pun un semn de întrebare şi vă rog să nu fie cu supărare! Nu ar fi o faptă creştinească dacă penticostalii. Vrând nevrând. Secară 3. Secară Sorin 4. Secară Onisim 3. cu ocazia deplasărilor care le-am făcut în luna septembrie şi octombrie 2004? Conform Registrului matricol. Varga Florin . ŞurubaruL. au fost înscrişi următorii elevi: în c l a s a a I-a 1. care utilizează o încăpere în clădirea veche în care funcţionează şi Şcoala? Nu au aflat credincişii penticostali din Călătani despre Samarieanul milostiv din Biblie. V. în loc să manevreze punerea în stradă a mobilierului şi a obiectelor de cult ale Bisericii ortodoxe. Secară Lavinia Sofora 4. şcoala care activează la această mică aşezare de 70 de ani. Stimaţi locuitori ai Călătanilor! Mai gândiţivă că viaţa oamenilor. Şi acum să revenim la problema şcolii din Călătani care. Pop 2. Ce am mai constatat la Şcoala din Călătani. cred că ar putea funcţiona foarte bine în casa de rugăciune Penticostală (dacă şi aşa nu este folosită încă în scopul pentru care a fost construită).a a 1. în condiţii improprii. Penticostale sau Ortodoxe.a 1. pentru anul şcolar 2004/2005. şcoală de la care au primit educaţie toţi fiii călătanilor care astăzi se mândresc că au studii superioare sau medii? Şcoala ar trebui ca să fie înaintea tuturor priorităţilor într-o societate. chiar dacă nu o folosesc. odată şi odată tot va lua sfârşit şi nimeni nu duce cu el un bagaj prea mare. după înformaţiile pe care le-am primit. după toate credinţele creştine. Filip Adela Eugenia 2. în c l a s a a I l . Secară Florin 5. care stau cel mai bine din punct de vedere economic. de înaltă moralitate care îl ridică şi îl defineşte pe om. ca să-i urmeze pilda? Nu au avut un sentiment de bucurie penticostalii din Călătani când au fost ajutaţi material ca să-şi construiască frumoasa casă de rugăciuni pe care o au. Filip Măria 2. ar ajuta pe ortodocşi să-şi finiseze biserica.

Fechete Daniel. Mai sunt la mijloc şi o mulţime de creştini ortodocşi de vârsta a III-a. Clădirea cu pricina. care nu s-a vândut. a IV-a. nu vor mai creşte alţi copii în Călătani. începând cu atestarea lor lor documentară: 278 . Este un lucru nu numai neigenic dar şi păgubos ca gâştele (mare la număr) să fie păşunate pe acelaşi teren pe care păşunează vacile şi caii. la Dispoziţia Primăriei comunei Tileagd. Ar fi o idee bună să se îngrădească un ţarc lângă valea Meghişei. Secară Sofora din cls. nu puteau deveni proprietari ai unei proprietăţi de stat. unde să păşuneze numai gâştele. Varga Florin şi Varga Daniel din Cls. singura posesoară a acestei clădiri în mod legal. Secară Onisim. a III-a. am extras următoarele cifre privind situaţia demografică a călătanilor. au fost duşi la şcoală de către părinţi în alte localităţi. Il-a. Filip Adela. Secară Sorin şi Secară Romina din cls. Filip Eugenia şi Pop Casian din cls. a Il-a. curtea din jurul ei şi căile de acces au fost NAŢIONALIZATE în anul 1948 şi trecute în proprietatea statului Român. IV-a. doresc ca să mai fac o recomandare de ordin gospodăresc şi economic. care în prezent are apă permanentă de izvor. Secară Lavinia şi Secară Florin din cls. Din Documentele cercetate la Arhivele statului şi la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. dacă nu au fost falsificate actele de proprietate. persoană care este legată afectiv şi fizic de această liniştită localitate. cu actuala generaţie? Nu se vor mai naşte copii. a Il-a. care nu au posibilitatea să fie duşi la şcoală în alte localităţi. Acei care au cumpărat suprafaţa de pământ din jurul clădirii. pentru a motiva că în Călătani se poate desfiinţa şcoala. săvârşiţi nu numai un păcat de neiertat dar şi suferinţa unui număr însemnat de locuitori din Călătani? Prima victimă ar fi cadrul didactic care şi-ar pierde locul de muncă.în total 15 elevi dintre care s-au prezentat la cursuri numai 8. S-ar mai putea pune o întrebare: Se opreşte aici viaţa din Călătani. după cum urmează: Filip Măria şi Şurubaru Livia-Vasilica din Clasa a I-a. pentru continuarea procesului de învăţământ. care se bucură să poată participa la slujbele religioase de duminica în localitate. Următoarele victime ar fi copiii şcolari. Cronţ Bianca din cls. nu vă doriţi familii? Atunci pentru ce şi pentru cine munciţi? Pentru cine s-a construit frumoasa casă de rugăciune? Nu credeţi că pentru a vă întregi averea cu câţiva metri pătraţi cât ocupă actuala şcoală. Inainte de a prezenta situaţia demografică a populaţiei din Călătani. Clădirea Şcolii din Călătani a devenit un „măr al discordiei" între acei care au devenit proprietari ai suprafeţei de pământ care înconjoară şcoala. pentru a nu murdări păşunea unde pasc vitele mari. respective conacul fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd şi majoritatea celorlalţi locuitori.

cas e 88 T ot al per s . cas e Tot al p.45-60 Pes t e 60 14 44 44 77 44 34 SCĂDEREA CONSIDERABILĂ A NUMĂRULUI DEMOGRAFIC DIN ANUL 1930 PÂNĂ ÎN ANUL 1948. apar cifre semnificativ modificate faţă de anul 1930 Nr. LÂNGĂ LINIA DE FRONTIERĂ UNGARO-ROMÂNĂ.La Recensământul din 1 ianuarie 1900 Tota Di n car e l per s Băr baţ i . 20.59 23 111 4 123 34 37 23 39 28 8 65 La Recensământul din 29 decenbrie 1930 N r .6 ani 7-11 12.Bărbaţi Femei0-9 ani10-19 ani 20-44 ani 456465 şi peste276145 1356046 103 5116 25 0 .64 65 şi pes t e Băr baţ i Femei 0-6 ani 7.12 13-19 89 354 172 165 47 182 56 45 41 La Recensământul din 25 ianuarie 1948. FIIND POSIBILĂ ŞI EXPULZAREA LOR DE CĂTRE AUTORITĂŢILE UNGARE ÎN PERIOADA La Recensământul martie 1966 din 15 TotalDin careDupă grupe de vârstă pers. 1940-1944.15. Femei Pe gr upe de vâr s t ă 0.14 15-19 60 ş i pes t e 20-39 40. (58 DE BĂRBAŢI ŞI 66 DE FEMEI) S-AR PUTEA PUNE PE EMIGRAREA ÎN ROMÂNIA ALE ACELOR CARE AU LOCUIT PE DEAL. Băr baţ Femei i ani 0-7 230 114 116 31 8.

t al i 44 per s . i 72 224 113 Fem ei 111 0-9 ani 10-19 45-64 20. ÎN FAVOAREA CELOR DOI FRAŢI AI MEI ŞI ALE URMAŞILOR ACESTORA. Situaţia la Recensământul din 20 ianuarie 2003 N r . REVIN ŞI SUBLINIEZ CĂ ACEI OAMENI CARE FAC ORICE PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI. pes t e Mag. La Recensământul din anul 1992 N r . CĂ BOGĂŢIA MATERIALĂ NU ADUCE NICI FERICIREA ŞI NICI LINIŞTEA SUFLETEASCĂ. Mag. 25 57 43 65 34 224 SCĂDEREA NUMĂRULUI DE CASE FAŢĂ DE CEL EXISTENT LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1948. AM RENUNŢAT ÎN SCRIS LA PARTEA MEA DE MOŞTENIRE.de T ot al cas e Di n car e Or t od. ŞI-AU MUTAT ŞI RECLĂDIT CASELE PE LÂNGĂ VALEA MEGHIŞEI. DIN RAŢIUNI ECONOMICE NU S-A INTRODUS CURENTUL ELECTRIC. FĂRĂ SĂ LE 280 . ESTE CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CASE. CEIA CE SE POATE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ FOŞTII LOCUITORI DE PE DEAL. După r el i gi i Bapti ş t i După naţi onal i t at e Pent i cos Rom. ÎN PREZENT FIIND FOLOSITE LA CULTURI VEGETALE. ŞI REÎNTOARCEREA A O PARTE DINTRE CEI PLECAŢI DIN CAUZA FRONTIEREI. ÎN RÂNDUL AŞEZĂRII.CREŞTEREA NUMĂRULUI DE PERSOANE FAŢĂ DE ULTIMUL RECENSĂMÂNT SE EXPLICĂ PRIN CREŞTEREA SPORULUI NATURAL DIN NAŞTERI.44 65 şi Rom. SE EXPLICĂ PRIN DEMOLAREA CASELOR CARE S-AU AFLAT PE DEAL UNDE. DORESC CA SĂ MAI SPUN LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI UN ADEVĂR PE CARE ÎL POATE VERIFICA ORI CINE ŞI ANUME ACELA CĂ DEŞI NU AU CHELTUIT NIMIC PĂRINŢII MEI CU ŞCOLARIZAREA ŞI PREGĂTIREA MEA PENTRU VIAŢĂ. ÎN ÎNCHEIEREA ACESTEI LUCRĂRI. NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! (NIHIL SINE DEO). Băr baţ i Femei 82 22 6 108 118 176 6 226 SINGURA SCHIMBARE ESENŢIALĂ FAŢĂ DE RECENSĂMÂNTUL DIN 1992. DACĂ NU-ŞI MĂREŞTE BOGĂŢIA SPIRITUALĂ. T ot al Băr baţ cas e per s . UNDE SE MAI GĂSESC MULTE GRĂDINI CARE POT DEVENI FRUMOASE LOCURI DE CASE.

DIN CONTRĂ. ATUNCI CÂND AU AVUT NEVOIE I-AM MAI AJUTAT. NU AM FOST UN OM BOGAT ŞI NICI NU MI-AM DUMNEZEU A FOST CU MINE TOT TIMPUL. DAR BUNUL AM SIMŢIT CĂLDURA SCHIJELOR DE OBUZE CARE AU TRECUT PE LÂNGĂ FAŢA MEA. MAI ALES ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. TREUIE SĂ MUNCEŞTI MULT SI BINE. .PRETIND NICI UN BAN.BINEÎNŢELES CĂ PE LÂNGĂ CREDINŢĂ ŞI BUNĂTATE SUFLETEASCĂ. UNDE DORIT ACEST LUCRU. PE UNII CU CARA PĂRINŢII LOR AU CHELTUIT MULT PÂNĂ CÂND Ş-AU DESĂVÂRŞIT STUDIILE SUPERIOARE. IAR ÎN VIAŢA CIVILĂ M-A AJUTAT CA SĂ MĂ RIDIC ŞI CHIAR SĂ-I DEPĂŞESC ÎN CAPACITATEA DE A GÂNDI ŞI A MUNCI.

GLOSAR ALFABETIC CUPRINZÂND CUVINTE ŞI EXPRESII SPECIFICE LOCULUI. CARE AU DAT MULT DE FURCĂ CADRELOR DIDACTICE ŞI FUNCŢIONARILOR PUBLICI VENIŢI ÎN ARDEAL. acărcum=oricât. A Acărcare=oricareAcărce=oricândAcărcând=ori şi cândAsta=aceasta Amu=acumaAistaacestaAiu=usturoiAiiani Arţar=salcâmAndăli=a porniAdipaa adăpa viteleAborâtdoborâtAbzice=a demisionaAsudat— transpiratAmorţit=înţepenitArie=teren unde se transportau snopii de grâu pentru treieratAşchiţă=aşchieAcărcât. DUPĂ ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI. ÎN 1919-1920. oriundeAcărunde=oricumAldămaş=băutură oferită de vânzător cu ocazia unor tranzacţiiAleu=arvunăB•Bureană=buruiană Bănui=a regreta (Băni)Belceu=pătuţ mic cu balansar pentru copii miciBarşim=catifea 282 .

BIBOLIŢĂ BLID BUBOI BELIT BOLD BOTĂ BUICĂ BUCIN BUCTA BURBUNGĂI BATOZĂ BOSCORODI BATALAUĂ BUMBI BAI BRÂNCĂ BOLUND BETEAG BITUŞA BONGAR BATĂR BRÂGLE BLIDAR BUNDĂ = BIVOLIŢĂ = FARFURIE = FURUNCUL = JUPUIT = PRĂVĂLIE SĂTEASCĂ .PIESĂ CU AJUTORUL CĂRUIA SE FIXEAZĂ SULUL DIN FAŢĂ A RĂZBOIULUI DE ŢESUT BRĂCINAR BIZUI BAREM BĂNESC BĂRNACI BRIŞCĂ BUHĂ BĂDANCĂ BUIGUIT BUGĂT = ŞIRET DE CÂNEPĂ CU CARE SE LEAGĂ PANTALONII ŞI ISMENELE = A TE ÎNCREDE (DIN BIZALOM ÎN 1.BĂŢ — VESTON FEMEIESC CU MÂNECI LUGI DIN POSTAV ALBASTRU = INSTRUMENT DE SUFLET DIN CORN DE VACĂ. SUPĂRARE = MÂNĂ = NEBUN = BOLNAV = ŞUBĂ = (CĂRĂBUŞ) = DEŞI = DISPOZITIV AL RĂZBOIULUI DE ŢESUT ÎN CARE SE AŞEAZĂ SPATA = POLIŢĂ CU MAI MULTE RAFTURI MICI PENTRU PĂSTRAREA FARFURIILOR = HAINĂ DIN PIELE DE OAIE BĂRBĂTUŞ . MAGHIARĂ) = CEL PUŢIN == A REGRETA = OM BRUNET = BRICEAG = BUFNIŢĂ = VAS MARE DIN TABLĂ 40-50 LITRI CAPACITATE. FOLOSITĂ LA RUFE DIN CÂNEPĂ FIERT = = AMEŢIT DESTUL . PRIN CARE VĂCARUL ANUNŢA PLECARE LA PĂŞUNE CU VACILE = A RĂMÂNE REPETENT = SFECLĂ FURAJERĂ = MAŞINĂ CU CARE SE TREIERĂ GRÂUL = A VORBI FĂRĂ ROST = SCULE FOLOSITE LA BĂTUT COASA = NASTURI = NECAZ.

CU TREI SERTARE. BATISTĂ = PRAF 284 . PENTRU PĂSTRAT HAINE = PANTALONI = CĂMAŞĂ = ÎNŞELAT = CAUTĂ = COC. SAU MULS vaca = BATIC. EMAILAT SAU DIN CERAMICĂ = POARTĂ PENTRU CĂRUŢE = GEAMANTAN DIN PLACAJ SAU LEMN = FIERTURĂ DE PRUNE (ZEAMĂ) = DANTELĂ LUCRATĂ CU MÂNA (AC CU CÂRLIG) = BASMA SCUMPĂ = SLĂNINĂ = VARZĂ = PĂLĂRIE = CĂCIULĂ = CLAIE DE FÂN ÎN FORMĂ CONICĂ = BOSTAN (DOVLEAC) = CLAIE DE FÂN SAU DE PAIE ÎN FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ = CARTOFI = BINOCLU = ŞTIULEŢI DE PORUMB CURĂŢAŢI DE BOABE = CĂPĂŢÂNĂ DE USTUROI = INERVAT = MĂCIEŞE = VAGABOND = OS = BARZĂ = DONIŢĂ (VAS DIN SCÂNDURI DE BRAD PENTRU APĂ. ARANJAREA PĂRULUI LA FEMEILE MĂRITATE = FIBRELE SCURTE DE CÂNEPĂ = SOBĂ DE GĂTIT DIN FONTĂ CU 4 PICIOARE = VAS DE 5 LITRI CAPACIT.BELCIUG C CIURDĂ COZLIU CIOARECI CHIMEŞE CELUIT COATĂ CONCI CÂLŢI CANDALĂU CÂNTĂ Capul CUFĂR CHISĂLIŢĂ CIPCĂ CÂRPĂ DE PĂR CLISĂ CURECHI CLOP CUJMĂ CĂPIŢĂ CUCURBĂTĂ CĂZAL CROAMPE CUCHER CIOCI DE TENCHIU COCIOLIE DE AIU CIUDOS CĂCĂDARE CIOVARGĂU CIONT COCOSTÂRC COFĂ CHEŞCHENEU COLB = O BUCATĂ DE SÂRMĂ CE SE PUNE ÎN RÂTUL PORCULUI PENTRU A NU PUTEA SCURMA = TURMĂ DE VITE = DULAP MARE FĂRĂ USI.

COPII. PURTATĂ PE UMERI URMĂ LĂSATĂ DE UN OBIECT TÂRÂT PE PĂMÂNT DOHOD = OSIILOR LA CĂRUŢE UN PRODUS MINERAL DIN GUDRON FOLOSIT LA UNGEREA DRĂGUŢ DIREPT DUDĂLIT DĂRAB DUGĂU DESCHILINGHIRE DÂRTACEIA F FRIGURI FUSCEI FANAR FRĂGAR FAINĂ FITĂU FODRĂ = IUBIT. PRUNCI = SPERIETOARE PENTRU PĂSĂRI PUSĂ ÎN LANUL DE GRÂU =*CALOMFIR. PRIETEN. PLANTĂ CU FRUNZE LATE. FRUMOS MIROSITOARE = ÎNŞELAT = NORMAL = CALTABOŞ = LAPTE FIERT DE LA VACA PROASPĂT FĂTATĂ = = = = = = UNEALTĂ CU CARE SE TRAGE JĂRATECUL ŞI CENUŞA DIN CUPTOR PENTRU A SE PUTEA INTRODUCE PÂINEA LA COPT TOBĂ PENTRU TOBOŞARI VÂRTELNIŢE SCÂNDURĂ TRAISTĂ FORMATĂ DIN DOUĂ PĂRŢI. POSIBIL VIITOR SOŢ = DREPT = A CLACSONA = BUCATĂ = DOP PENTRU STICLĂ = SEPARARE ÎNTRE MEMBRII UNEI FAMILII = PENTRU ACEIA = MALARIE = VERGELE DREPTUNGHIULARE (DOUĂ) CARE = ŞOPRON PENTRU DEPOZITAREA FÂNULUI = DUD = FRUMOS = FIRE DE BUMBAC VOPSITE ŞI RĂSUCITE = VOLĂNAŞ ŢIN ROSTUL URZELII .CANCEU COATĂ CIUPĂIT CIUPĂ CILEGIU CIUHĂ CALAPĂR CELUIT CITOV COLDOBOŢ CURASTĂ D DRÂGLĂ DOBĂ DEPENELE DOASCĂ DESAGĂ DÂRĂ = VAS DE CERAMICĂ SAU STICLĂ CU CIOC = CAUTĂ = ÎMBĂIATUL SUGARILOR = ALBIE DIN LEMN PENTRU ÎMBĂIATUL COPIILOR SUGARI = COPIL.

GREŞEALĂ = URÂT jr CÂINE RĂU SAU OM VICLEAN = CAZMA = CIOB DE VAS DE LUT SAU DE = ZGÂRCIT. DERBEDEU = VESTE . A DOINI .FEŞTILĂ FURCOI FURCHIŢĂ FEST FIERE FOAITĂ FOAIE FOTOGHIN FĂGĂDIT FESTELE G = FITIL PENTRU LAMPA DE PETROL = FURCĂ DE LEMN CU DOUĂ COARNE ŞI COADĂ LUNGĂ = FURCULIŢĂ = CONTINUU • . CARE SERVEŞTE LA PĂSTRAT DISPOZITIV CU AJUTORUL CĂRUIA ÎŞI FAC CONCIUL FEMEILE MÂNCAREA MĂRITATE = A CÂNTA. FOLOSIT DE FERARI LA = PETROL LAMPANT = PROMIS = VOPSELE SATE = GURGOI GLIGAN GHINĂ GRĂITOR GUŞE GACI GĂLBĂNARE H = = = = = = VÂRFUL OPINICII ŞI BUZA STICLEI MISTREŢ GĂINĂ OMUL CARE CONDUCE PETRECEREA LA NUNTĂ CREŞTEREA PATOLOGICĂ A GLANDEI TIROIDE IZMENE LUNGI HEPATITĂ HULUGI HERBEICĂ HAITĂU HORI-HOREŞTE HIBĂ HÂD HAMIŞ HARŞEU HÂRB HAPSÂN HIRIBE HASMANDĂU HIRIU HAZNĂ HULPE HOASPĂ = = = TULPINI DE PORUMB PENTRU NUTREŢ LA VITE VAS DE CERAMICĂ. SFEROIDAL.NOUTATE = FOLOS = VULPE = TEACA USCATĂ DE LA STICLĂ 286 . AVAR = CARTOFI = NEMERNIC.CEVA DEFECT .UT — VEZICA BILIARA = NEAMURI APROPIATE = APARAT DIN BURDUF DE PIELE.

(este mai uşor decât Gorunul) genunchi produs obţinut din laptele realizat după fătare. făcându-i şi coada în conciu. pentru ţesut saci. la care i se mai spune şi „curastă" a sbiera buzunar sensibil. folosit la confecţionarea de Juguri . dinţi pentru greble.tras căruţe. are două înţelesuri: A vorbi vorbe goale şi a toarce canurele din câlţi. mai redus în greutate. respective instrument pentru a tăia mărunt dovleci când se face mâncare de dovleac vacă tânără care încă nu a fost gestantă copac de esenţă tare. operaţia de pregătit urzeala pentru ţesut. învelitul fetelor care se fură şi le schimbă basmau albă cu alta neagră. etc.I Io Ie Inghe Iacă Iară Irimă Iagă Ierboaică Iute Ileu I învălitul eu ea unde iata din nou (repetare) inimă sticlă floarea soarelui repede nicolala fierarului şi cel pe care bate coasa ţăranii are mai multe inţelesuri: A te înveli la cap. a a a a se împodobi cu flori lua cămaşa pe dos oferi aduce înapoi îndruga împănare îndărăpt îmbia întorna J Jilău Jurincă Jugastru Jerunţi Jintiţă Jgheară Jeb Jungaş Jugăni are înţelesurile de rândea pentru tâmplar şi unealtă pentru tăiat varza când se pune la murat. spiţe de roţi. mofturos la mâncare castra purceii .

sprijinind leutra carului. = kilogram 288 . = ieftin = zgomot . copt în cuptor. = părţile laterale ale carului.gălăgir = mâncare pentru porci = felinar = vestă . etc.K Kilă L Lovor Leucă Leutră Leşie Leznă Larmă Lături Lampas Laibăr Lacră Lăpăstos Listau Laviţă Lihod Ludaie Lungalău Leasă transportate Lacreu Laboş Loptă Lipideu Litără Lungoare Luţărnă Lucheară Ludă Lepăda = lighean = piesă din lemn cu un capăt tras pe osia carului cu un dispozitiv metalic în formă de inel. o purcea. turnată peste cenuşă la fiertul hainelor şi a jurebiilor de fire din cânepă.comestibil = plăcintă mare cu brânză şi mărar. = tăblie din scândură folosită peste leutrele căruţei ca să nu cadă din căruţă recoltele = vestă = cratiţă = minge = cearceaf = litru = boală de febră tifoidă = lucerna = trifoi = prostănacă = a avorta o vacă. prinse în corpul carului = soluţie alcalină obţinută din apa fierbinte. făcut din aluatul dospit din care se face pâinea. construite sub formă de scări orizontale. dulce .cutie de dimensiuni mici = teren cu exces de umezeală = drojdie de bere = bancă din lemn = rânced = dovleac cu miez galben. o oaie.

ţaţă) = trestie. având capacitatea de = mărar = mamă vitregă = mărunţel = mamă = unealtă cu care se bat hainele la spălat = majun din prune = culoare albastru-violet = intestin = amestec de lut. liniştit Mniazăza = ora prânzului Mândru = frumos Mâţă pisică Mâţoc . apă nisip.motan Muiere = femeie căsătorită Mălură = boală la cereale provocată de o ciupercă Mirişte = suprafaţa de unde a fost cosit grâul Meliţă = unealtă folosită la finisarea fuiorului din cânepă Moare de curechi = zeama de pe varza acră pusă la murat Mintenaş = imediat N Năzări Nană Nadă = închipuire = femeie în vârstă (lele. stuf . folosită la netezirea lemnului Moaltără = tencuială din var şi nisip Molcom = domol. pleavă cu care se făcea caselor la ţară şi vatra casei = morcovi = moţ din Munţii Apuseni = soţie sau fiică de mocan = noroi moale şi lipicios de picioare — scris urât şi dezordonat = piesă din nuia maleiabilă cu care se introduce popiota suveică pentru ţesut pânza Mezdreauă = unealtă din oţel cu o latură ascuţită.M Mierţă 12 kg Morareu Măştihoaie Mânânţel Maică Mai din lemn Mniere de prune Minerău Maţ Murluială tencuiala Moroci Mocan Mocăniţă Mâzgă Măzgălitură Muieruşcă în = unitate de măsură pentru grâu. cu două mânere.

transpiraţie găurile laterale ale opincii. voinic castraveţi instalaţie pe apă care compactizează ţesuturile de lână (le îndeasă) boabe de porumb zdrobite cu ciocanul pentru pui de găină piţigoi ardei . care creşte în lacuri viguros. picior nimeni curtea casei grădina de lângă casă musafiri prieten de drum ca se răcori ulcior direct o bucată de pânză cu care se înfăşoară piciorul la incălţat fereastră presă de făcut ulei din folaorea soarelui coasa a Il-a la fân pe şesuri floare naturală sau artificială pivniţă postav sau alte ţesături din industrie pământ lăsat nelucrat mai mult timp creion panglică pat rudimentar (scânduri pe 4 picioare) manşeta de la cămaşa costumului popular local plantă erbacee în formă de suliţe.Nulă Nuiaua Niam Nila căşii Năduşală Nojiţe Nime 0 Ocol Ogradă Ospătoi Ortac Ogăi Ool Oblu Obdială Oblac Oloire Otavă P Pană Pijniţă Pănură Pârlog Plevas Primă Prici Pumnar Pipirig Pogan Pagini Pivă Pisat Piţăguş Piparcă zero nuia. beţişor rudenie mai îndepărtat grădina de lângă casă căldură mare. prin care se leagă pe.

roşii = gogoaşă = fustă la costumul popular al ţărăncilor = găină tânără = dus cu pluta .proptă Băşuş Pită Piporoş Pică Picur Peţât Perină Porodici Pancovă Poale Puică Prostălău Postavă Priznăr Puzdărie Păsulă Pănuşă Porlog Ponoslu Pântece Prinsoare Puhav Procouţ Potică R Roc Rastău Raf pentru Râgâi Rărunţi Ratotă Rond nivelului -. strop de apă . ridicat deasupra din jur 291 .cade = picătură.covată mare în care se frământă pâinea = titirez = partea lemnoasă măruntă a cânepei = fasole = foile care îmbracă ştiuletele de porumb =material din piele. afânat = preş lung pe care se calcă în casă = farmacie = veston-sacou = tijă metalică de la extremităţile jugului care nu permite ieşirea animalului din jug = platbandă din fier cu care tălpuiau roţile căruţelor a rezista roata la poveri = zgomot produs de eliminarea unor gaze din stomac prin gură = rinichi = omletă din ouă = strat de flori sau de zarzavaturi.a cere o fată în căsătorie = pernă =.o bucată de lemn care sprijină ceva să nu se răstoarne = document de vânzare-cumpărare a unui animal = pâine = hârtie . întrebuinţat la confecionarea opincilor = plângere către organele de stat = abdomen = pariu = ceva moale.

smântânit =su neted din lemn cu care se întinde aluatul plăcinte şi pentru pătură de tăiţei = unealtă de lucru cu care se face papiote = dop de plută = felie de pâine = solniţă = lapte prins smântânit = luxat = când se simte sătul după o mâncare mai grea = vas din lemn sau metal cu o toartă şi cu gură care se mulg vacile şi oile = ciorapi = niciodată = cămară de alimente = şurub 292 .Rumpe S Sor Sâmbrie Snopi Smalţ Smidă Slobod Smintit Straiţă Sfădi Sforţa Scamă Sudi Sudalmă Soatior Sur Strujac Sopon Scoacă Sucitoare pentru Socală pentru suveică Stupuş Scrijeauă de pită Sălăriţă Sămătişe Scântit Saţău S Şuştar largă în Ştrimfli Şohan Şpaiţ Şoroflu =rupe = şoric de porc = retribuţia slujilor angajate = mănunţi de cereale păioase legate împreună = Glazură. bate-n gri = saltea umplută cu paie = săpun = brânză făcută din lapte prins . email pe vase de gospodărie = desiş de arbuşti diferite specii şi de spini = liber = lucru greşit sau om fără minte = traistă = a se certa = a se opinti să facă ceva = fir de aţă destrămat dintr-o bucată de pânză = a înjura = înjurată = coş din papură = cenuşiu.

briceag = împestriţat = traducător. cuţit.curent de aier = obicei străvechi de bobotează = mamelă 293 .Şitău Şagă Şogoreană Ştergură Şotout T Tolcer Tămădi Tindă Tânjeauă Tină Tătarcă Tisau Tărcat Tălmaciu Talger Tuluc Tăcăneauă aluat Târş Tenchi Tumna Târnaţ Tepsie Tătă Ţintă Tomocoi Tomni Topoşit T Ţucur Ţângălău Ţânţele Ţâţână Ţug Ţuraleisa Ţâţă = presă de ulei = glumă = cumnată = prosop = stivă de lemne = pâlnie = vindeca = prima încăpere la casa ţărănească = proţap folosit pentru jug la arat şi grăpat = noroi = sorg = curea lată în care se ţine bani.bătătorit cu picioarele (varza în butoi) = zahăr = clopoţel = paiete = balama . traslator = farfurie de ceramică (blid) = viţel de 2-3 ani = albie scobită într-un lemn mai gros pentru = mătură din uiele de mesteacăn = porumb = tocmai = coridor îngust a casei de la ţară = tavă pentru aragaz sau alte întrebuinţări = toată = cerneală = larve de cărăbuş (deliciul găinilor) = a repara. a îndrepta ceva .

. cărămidă nearsă pentru construcţii = a se potrivi unul cu altul = venă = şorţ .Ţumburuş obiect Ţol acoperit =proeminentă mică şi rotundă la extremitatea unui = ţesătură de lână vărgată (alb şi negru) folosită pt. bici pentru animale secure pentru dulgher cu tăiuş lung vergea subţire de lemn verde. pe uliţă Uliţă = stradă Uruială = cereale măcinate grosier pentru hrana animalelor Urzi = a învârti firele pe urzoi în vederea ţesutului pânzei Uşori = cei 2 stâlpi verticali de care se prind canaturile unei uşi..partea din faţă a costumului popular ale = = = = = = = supă de. respective balamalele Ulceaua = cănită (ceaşcă) Uol = ulcior din ceramică Ultoi = a face altoi la pomi Udori = secreţie oculară la cei care au conjuctivită V Verin Vică Vorovi Vârstă Vânturoi Vrajniţă Valău mai scurt Vaioagă Vuji Vână Z Zadie femeilor Zamă Zbici Zbardă Zmiceauă Zăvoi Zgârci Zălog care 1-a = = = = = = = venin unitate de măsură pentru cereale vorbi dungă în pânza ţesută vânt stârnit din senin (minitornadă) poartă din nuiele împletite la intrarea în grădină jghiab lung din lemn pentru adăpatul vitelor sau pentru dat mâncarea la porci = chirpici. folosită la copii răi pădure de plopi şi sălcii lângă o apă curgătoare cartilaje paznicul de câmp lua un obiect de la copilul pe prins cu vitele în păşunatul altui proprietar 294 . U Ulicău = hoinăreşte pe străzi.

1973.1 4 . 3. pagina 101. pag. 5. 10. Centenar al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea 1972. p. S t . TEREZA MOZES .Găsirea a 53 monede-drahma în vatra Comunei Tileagd. 2) Cetăţi Dacice în partea de Vest a Munţilor Apuseni. Oradea. 6.Descoperiri de monede antice în Transilvania S. 1990. Bucureşti 1958.Enciclopedie despre TEODOR NEŞ + STELIAN VASILESCU .Zona Etnografică Crişul Repede.Cronici în Limba Maghiară despre Grofii Tileagdului. SEVER DUMITRAŞCU: 1) Aşezări Dacice din Vest şi Nord-Vestul României. ISTORIA ROMÂNIEI seria C. I. Editura Sport-Turism Bucureşti 1948 pagina 12. II. 110-357. L1VIU BORCEA + IOAN SZALÂRD. WINCLER . BERINDEI şi Gr. I. - 2. . 12.Cronicar Bihorean. Oradea . Opere. ION COJA-„Transilvania InviincibileArgumentum" Editura Atheneum Bucureşti. IGNAT . I. despre Răscoala de oraşul Oradea şi Bihor.Manual Şcolar cls. la Băbolna 1659. 1972 pagina 121-148. 13. pagina 401. 7. Crisia III.N. D.Editura Academiei Bucureşti pag. 3) Descoperiri Arheologice în judeţul Bihor. P. Lucrări ştiinţifice.A 2-a carte despre IOAN SZALARDI . BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE G h . 9. oamenii din Bihor.C. 295 . 129 8. ISTORIA ROMÂNIEI . 1982. S Z Ä N T Ö 1. 197-209. 4. POP . BUNYITAY V1NCZE . „Transilvania" voi. 11. Crisia II. 1968 pagina 239266. a VlII-a. O. 69-70 despre Voivod Menumorut.Opere pag. B L A J O V I C I . BOROVSZKI SAMU şi RÂKOSI JENO .

prelaţi ai Bisericii Reformate. 17. ABRAHAM ORTELIUS DIN ANVERS . străvechi a Românilor Ardeleni) 28.Biserica Românească din Nord-Vestul ţării sub ocupaţia Hortistă în 1940-1945.Românii din Transilvania terorizaţi de Regimul Austro-Ungar în 1867-1918. 1973.Formarea poporului Român .Istoria Bisericii Ortodoxe Române Sibiu 1972.Transilvania and the Hungaria - Crisia 1986.la 6 octombrie 1308. 20. L. 18. C.şi IOAN CHIVARI . 24. BIRTIN şi ŞUNCUIUŞ. Kupân Ârpâd şi Varga Ârpâd. 21. MIHAI FĂTU . K.Elemente Daco-Române în spaţiul Carpato-Danubian Secolele III-XIII. PÖSALAKA.Manuscrise Româneşti Medievale. 19. BOGDAN PETRICEICU HAJDEU . MEZÖTELEGD TÖRTENETE .Descrierea localităţilor Judeţului Bihor.Cartograf . 26. TILECUŞ. Rumänien Probi. pag. scrisă de Sass Kaiman. C. 6 ALFÖLDI . BOGDAN PLĂMĂDEALĂ . 16.Monografia judeţul Bihor. GIURĂU . Bucureşti 1985. TILECHIU. Transilvania 1940.România în Izvoare goegrafice şi cartografice din Antichitate -Bucureşti 1978. Budapesta 1919. 662-668.Az Erdelyi român öshaza kerdesehez (în chestiunea Patriei Budapesta 1942. ' C. voi. Material aflat la Arhivele Statului Filiala Oradea. SĂBOLCIU. adevereşte că membrii familiei Csanâd au împărţit între ei moşiile lor din TILEAGD. FLORIAN DUDAŞ . GALDI . 29.în anii 1527-1598 a cartografiat localităţi din judeţul Bihor şi Tileagdul. NAGY SÂNDOR . Sibiu 1986.Start şi substrat popoarelor Balcanice Bucureşti 1892. CAPITOLIUL BISERICII ORTODOXE ORADEA .Cronicar maghiar Dacii şi Românii în ANDREI DUNAY. 30. MALOMSZEG.Craiova 25. Bucureşti 1970. GIURĂSCU . 23. C.Monografie în limba maghiară 1996. 1979 pag. 27. MIRCEA PĂCURARIU . MARIN POPESCU . Florida 1975. 11-30 Bucureşti 1976. CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE TRANSILVANIA. 22. pag. 4748. 15. 296 .

Torsul fusul cu 297 .

298 .

Ustensile folosite în industria casnică 299 .

300 .

Belceu Leagăn - 301 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful