Monografia comunei Tileagd

La a 750-a aniversare
Traian Indries

2006

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................... 5
Capitolul I

SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI....................................... 7
Capitolul II

EXISTENŢA ŞI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR.......................... 17
Capitolul III

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI........................................... 24
Capitolul IV

DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD.............................. 29
Capitolul V

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD ŞI A SATELOR APARŢINĂTOARE....................................................................... 84
Capitolul VI

VIAŢA 103 SATUL 164 SATUL 169 SATUL 173 SATUL 233

SPIRITUALĂ

-

BISERICA

...................................................................................................................... UILEACUL DE CRIŞ

..................................................................................................................... POŞALACA

..................................................................................................................... TILECUŞ

..................................................................................................................... BĂLAIA

..................................................................................................................... CĂTUNUL CĂLĂTANI......................................................................................240 GLOSAR ALFABETIC ..................................................................................................................... 253

2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE ..................................................................................................................... 267

INTRODUCERE
Această lucrare intitulată, „MONOGRAFIA COMUNEI TILEAGD" se doreşte a fi o monografie istorică, fără a se neglija aspectele de ordin demografic-etnografic, economic şi spiritual. Nu au fost omise nici problemele fizico-geografice şi pedoclimatice. M-am oferit în mod voluntar să fac această lucrare, întrucât în ORAŞUL Tileagd am făcut cunoştinţă prima dată cu „lumea civilizată", încă din fragedă copilărie, începând cu anul 1925, când mă aduceau părinţii din satul natal Tilecuş, cu ocazia rezolvării problemelor de ordin gospodăresc; la Primărie, la Poştă, la cele două mori de măcinat cereale, care aveau şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi la târgul săptămânal de Vinerea. Aici şi cu aceste ocazii am început să-mi deschid orizontul cunoaşterii, să descopăr „O lume nouă" şi să gândesc ce va trebui să fac, ce sens să dau vieţii mele pentru a reuşi să depăşesc condiţiile în care am văzut lumina zilei şi modul sărăcăcios în care supravieţuia familia din care făceam şi eu parte. Am fost un copil precoce şi mi-am dat seama prea devreme asupra mediului care mă înconjoară. La baza acestei lucrări stau informaţiile de documentare din cărţile de Istorie ale unor scriitori români şi maghiari, precum şi din documentele istorice aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, la Arhivele Statului Filiala Oradea, Biblioteca Orăşenească, Serviciul de Cadastru, Direcţia judeţeană de Statistică Bihor Oradea, Capii Bisericilor Ortodoxe, Catolice, Rabinul Şef al Comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte documente cu conţinut istoric. La toate acestea se mai adaugă studierea toponimiei locale, culegerea şi selectarea creaţiilor folclorice locale, întocmirea unui glosar de cuvinte şi expresii utilizate în plan local, în vorbirea de dinaninte şi după terminarea Primului Război Mondial. Aşa cum am arătat în primele rânduri, această monografie, dorindu-se a fi o lucrare istorică, am considerat că nu este lipsit de interes ca să cuprind în cadrul ei şi un scurt rezumat al

3

Istoriei Transilvaniei, a existenţei de la începutul începuturilor şi a continuităţii Dacilor în judeţul Bihor, cu atât mai mult, cu cât că unii politicieni radicali, nici până în zilele noastre nu reuşesc, sau nu vor să recunoască ADEVĂRUL ISTORIC. Lucrarea este structurată pe mai multe capitole, în ordinea importanţei cunoaşterii conţinutului lor. Primele două capitole le-am dedicat datelor Istorice

4

ale Pământului Transilvan şi a existenţei Dacilor Liberi în judeţul Bihor din Epoca Romană. în capitolul III sunt prezentate aşezarea fizico-geografică şi condiţiile pedo-climatice ale comunei şi ale celor 5 sate aparţinătoare. Cap. IV. cuprinde trecutul încărcat de Istorie al Tileagdului şi ale satelor aparţinătoare, începând cu datele de atestare documentară a fiecăreia. Cap. V. cuprinde problemele demografice şi etnografice, evoluţia lor în timp, limba vorbită în anumite etape de dezvoltare a societăţii. Cap. VI. cuprinde VIAŢA SPIRITUALĂ şi deazvoltarea învăţământului, educaţiei şi culturii, ale populaţiei celor 4 (patru) religii convieţuitoare în aceleaşi spaţii: Ortodoxi, Romanocatolici, Reformaţi şi penticostali. Cap. VIL cuprinde VIAŢA ECONOMICĂ, agricultură, industrie, comerţ, transporturi şi meşteşugurile ţărăneşti, evidenţiind evoluţia lor spectaculoasă postbelică, precum şi involuţia în ultimele decenii, datorită unor factori care depăşeau puterile Administraţiei locale. Cap. VIII. cuprinde obiceiurile vechi, moştenite din generaţie în generaţie, folclorul local în versuri, transmis pe cale orală, colinzi de Crăciun şi de anul nou. Lucrarea se încheie cu un glosar de cuvinte, expresii locale (arhaisme specifice locului) şi cu bibliolteca selectivă a scriitorilor şi cronicarilor din a căror lucrări am extras datele care fac obiectul acestei lucrări.

5

Capitolul I SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI
încă din timpul Comunei Primitive, a existat o organizare TRACO-DACICĂ pe acest pământ Românesc. Sub conducerea lui Burebista, dacii ajung la cea mai dezvoltată formă statală, întemeind un Stat care s-a întins pe întreg terioriul de la Nistru până la Tisa -Dunăre şi Marea Neagră. După moartea lui Burebista, Statul Dac s-a fărâmiţat în opt (8) provincii. Sub conducerea lui Decebal s-a format din nou statul Dac care a fiinţat până în anul 106 e.n. când, după mai multe şi crâncene războaie a fost cucerit de către Romani, în frunte cu împăratul Traian şi transformat în provincie Romană. La data de 11 august 117 e.n., a încetat din viaţă împăratul Traian. După moartea lui, au început din nou ca să năvălească popoarele barbare, care nu mai purtau frică de rezistenţa imperiului Roman. Căutând toate izvoarele istorice, vom afla că în partea de răsărit a Europei meridionale, între Marea Adriatică şi Marea Neagră, trăiesc un adevărat mozaic de Etnii: croaţi, greci, maghiari, sârbi, slovaci, turci şi altele. Tot aici trăiesc însă şi românii, neamul cel mai numeros din această parte a Europei, estimat la cifra de peste 25.000.000 (douăzeci şi cinci) milioane persoane. Aşezările româneşti acoperă întreg teritoriul dintre Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră. Mai sunt însă foarte mulţi români care trăiesc în afara acestui perimetru, cum ar fi Aromânii din Grecia, românii de pe Valea Timocului, din câmpia Panoniei şi dincolo de Nistru. Aşadar, românii, ca şi alte neamuri din Europa, nu trăiesc toţi în Statul care le poartă numele, aflându-se şi dincolo de frontierele naţionale ale României, în statele învecinate. De asemenea, nu toţi cei care trăiesc în România sunt de naţionalitate română, mulţi fiind de naţionalitate maghiară, ţigani, saşi, lipoveni şi alţii. Trebuie însă precizat că numărul românilor care trăiesc ca minoritari în afara graniţelor României, respectiv în ţările învecinate, este mult mai mare, aproape dublu faţă de minorităţile etnice care trăiesc în România. Această situaţie se găseşte mai rar la alte state din Europa. Statisticile făcute estimează că românii

6

prin violenţă. majoritatea îndreptân-du-se sprea Roma. au migrat din Asia! O altă problemă a istoricilor maghiari. fiind un popor mult mai civilizat decât triburile dacice. alungând ţăranii de pe pământurile lor. întins pe întreg teritoriul României. a fost aceea ca să descopere când. aflăm că împăratul Romanilor Traian. Tisei. Un alt motiv serios pentru declanşarea războiului în Dacia. „înţelepciune" au migrat tocmai din Asia?! (nu cumva bazele ortodoxismului au fost puse în Asia ?!! ce gândiri „ilustre" a unui popor plin de „demnitate"!). cu ecuaţii încă necunoscute. după migrarea ungurilor şi alungarea românilor existenţi în Câmpia Panonică şi din o parte a Transilvaniei. a avut de rezolvat o serioasă problemă socială. Cercetând mai adânc izvoarele istorice. în mod treptat şi cu acordul reciproc. când au venit ungurii. dintre frontierele Nistrului. neputând suporta umilinţa înfrângerii s-a sinucis. unde şi de către cine a fost încreştinat marele popor român?. romanii s-au căsătorit cu fiicele dacilor şi cu văduvele luptătorilor căzuţi în luptele repetate care au avut loc. Faptul că nici un istoric şi nici o cancelarie europeană nu au scris la vremea potrivită despre existenţa daco-romanilor ca un popor mare. Aceşti ţărani desrădăcinaţi. după ilustra lor. într-adevăr nu se găsesc documente de arhivă care să ateste acest deosebit eveniment. a dat prilej unor cronicari şi istorici maghiari ca să falsifice istoria şi să susţină că atunci când au venit hunii cu conducătorul lor. Din păcate aceste aberaţii au fost susţinute de către mai mulţi „gânditori" maghiari de-alungul secolelor. Decebal. se ridică la cifra de 5.care trăiesc în afara graniţelor ţării noastre. nu mai are o asemenea situaţie în vecinătatea graniţelor sale de stat. care. Această situaţie a apărut în urma transformării latifundiilor în terenuri de vânătoare.000 (cinci milioane). Cel mai mare excedent a fost în metropolă. Din această simbioză s-a format de-alungul anilor ÎNTREGUL POPOR ROMÂN. fiind vorba de un mare excedent de populaţie. în câmpia Panonică şi în Transilvania. pretinzând ca ungurii au fost primii ocupanţi şi că li s-a „furat" Transilvania de către românii care nici mai mult nici mai puţin. a început lungul proces de romanizare pe întregul teritoriu al Daciei. Se ştie însă că poporul Dac era un popor 7 . Attila şi mai târziu peste 400 de ani. au început să facă diferite construcţii şi să practice agricultura pe teritoriile corespunzătoare acestei îndeletniciri. a fost deposedarea fabulosului ei tezaur. în epoca premergătoare acţiunii militare împotriva Daciei. au găsit toate terenurile pustii. până în zilele noastre.n. nelocuite.000. Nici un alt popor european. cu preponderenţă în sudul Italiei. Coloniştii romani. au luat calea oraşelor. Dunăre şi Marea Neagră. încă din vara anului 117 e.

adică după ce Mihai Viteazul s-a încoronat la Alba Iulia ca domn al tuturor românilor. cronicarul maghiar Anonimus. Acesta. aflând despre belşugul ţării Transilvane. După anul 1600. Mai putem preciza că datele oferite de Anonimus. care arăta că românii. un deznodământ care nu le convine deloc. într-o ţară mare şi bogată. iar Apostolul Andrei le-a arătat calea dreptei credinţe. între Someş şi Mureş. Astfel. Reacţia nobilimii maghiare a fost promtă! Uciderea mişeleşte a Voievodului Mihai Viteazul pe câmpia Turzii. Un călugăr dominican francez. arată că la venirea ungurilor în Panonia. se găseşte un popor foarte mare. unirea într-un singur stat ale celor trei Provincii Româneşti: Moldova. ori de Simon de Geza şi confirmate de Cancelariile maghiare sunt în deplină concordanţă cu mărturiile scrise ale altor izvoare istorice. Este vorba despre Simon Geza. Instructivă pentru motivele care determină schimbările de opinii a istoriografilor maghiari în corpare. susţinând că ungurii au fost primii ocupanţi ai teritoriul Transilvaniei. Cele arătate de Anonimus sunt confirmate şi de alte cronici maghiare. Astfel. Anonimus mai aminteşte şi alte căpetenii ale Vlahilor din Transilvania: Menumorut. care a murit şi a înviat. aflat în slujba lui Carol de Valois şi Carol Robert de Anjoux. vestitul notar al Regelui Bela al III-lea şi al altui anonim care s-a semnat cu pseudonimul Andrei Du Nay (adică Dunai de la Dunăre) în cronicile lor scrise prin secolul XII sau XlII-lea. stă mărturia scriitorului Ştefan Szamoskozy. alungându-i pe români. afirmă cu seninătate latinitatea neamului românesc şi autohtonia pe meleagurile unde locuieşte. căpetenia maghiarilor. în ciuda încercărilor unor istorici maghiari de a falsifica istoria. se afirmă că ungurii s-au aşezat în Transilvania după ce i-au învins pe vlahii şi slavii care trăiau acolo. realizând pentru o clipă de neuitat. poporul român s-a încreştinat odată cu formarea lui ca popor.credincios şi-1 adorau pe Zeul lor Zamolxe. consemnează în anul 1308 că în Sud-Estul Europei. aproximativ prin secolele IV-V-lea. unde domneşte un vlah (român) Gelu. sălbăticia faţă 8 . în lucrarea „Descrierea Europei". scrisă spre cumpăna Veacurilor XI şi XII. Tuhutum. în cronica lui Nestor. în credinţa lor. Anonimus povesteşte în detaliu cum. 1-a luat Isus Cristos. Cât priveşte Transilvania. bulgari şi vlahi. Nobilimea maghiară din Transilvania şi odată cu ea şi Ştefan Szamoskozy al nostru înţelege spre ce deznodământ se îndreaptă Istoria. al cărui loc. Muntenia şi Ardealul. încă de pe vremea năvălirii hunilor conduşi de Attila. asupra originii românilor. se aflau în Panonia când au venit ungurii. cărora li se spune români şi că sunt păstorii Romanilor. denumiţi vlahi. într-o lucrare apărută în anul 1598. precum şi Vlad în Banat. la Kiev. aceasta era locuită de slavi. reuşind să-1 omoare şi să ocupe teritoriul pe care îl ocupa. ajunge să se confrunte în lupte grele cu acesta. în buna tradiţie Europeană.

Szulzer oferă teoria: „Tăcerea izvoarelor istorice până în Secolul al XIII-lea. un Szenturay va susţine supraveţuirea coloniştilor Romani numai în Principatele Româneşti extracarpatice de unde au venit în Transilvania peste munţi. elveţian de origine. românii de mai târziu fiind de fapt descendenţi ai dacilor. care după anul 1601 „Descoperă" că Romanii şi-au retras coloniştii din Dacia sub Galenius. nu numai în urma ungurilor dar şi în urma saşilor. o teorie istorică a migraţiei românilor în Transilvania.de populaţia românească. ortodoxismul lor care nu putea fi deprins numai în sudul Dunării. Acesta lansează o teorie istorică prin care susţine că românii au migrat în Transilvania. se sprijinea pe următoarele argumente privind imigraţiile: 9 . de o convingătoare competenţă. Szulzer. Cancelariile maghiare şi-au frământat mult minţile. absurdă faţă de adevărul istoric. Szulzer. teza lui Szulzer a fost reluată şi dezvoltată peste aproape un secol de către Robert Roesler în lucrarea: „Rumänische Studien Untersuchungen Zur Aszterar Geschichte Rumänien" (cercetări asupra istoriei mai vechi a României). pentru început este negată romanitatea românilor. care au învăţat limba latină de la stăpânitorii lor Romani. stabilit în Transilvania prin căsătoria cu fiica unui sas. Alături de refuzul Curţii de la Viena şi a Dietei din Transilvania. Deci. în deplină legalitate cu nobilimea maghiară. cum să falsifice mai credibil Istoria pentru a nega că românii descind din strămoşii lor daco-Romani! Astfel. Cu această lucrare. au recunoscut în termeni categorici Autohtonia românilor. Leipzig 1871. lucrare care a avut un ecou larg în lumea Europeană. vechi sau moderni. influenţa slavă a limbii române. Szulzer a gândit să-i facă pe plac socrului său şi altor saşi! Nu se ştie dacă a reuşit. Teza „Roesleriană" cum a fost numită. Se ştie însă că toţi istoricii. Printre primii se află acest Ştefan Szamosközy. fie înainte de Szulzer. cu saşii şi secuii. a prezenţei românilor în nordul Dunării şi în Transilvania. influenţă care nu se putea exercita decât în sudul Dunării. Abia spre sfârşitul Secolului al XVII-lea. adică în focul disputei politice iniţiate de români. abia în Secolul al XII-lea. „în decursul timpului". fie după acesta. Continuitatea „Dacilor" nu este încă pusă în discuţie. se înscrie la cuvânt şi Francsisc J. a cărui acoperire şi falsificare începe astfel să devină o datorie patriotică a oricărui bun istoric maghiar. mărturiile antice despre părăsirea Daciei de către Aurelian. printre care şi dreptul de a se bucura de legile ţării. Dar. va prezenta cronicarul Francsisek J. pentru a obţine drepturile ce le fusese uzurpate cu mai bine de trei secole în urmă. scrisă în anul 1871-1872. în cartea sa „Geschichtes des transalpinischen Dacien". Istoricii unguri însă nu! Cu privire la venirea românilor în Transilvania. lipsa de drepturi politice a românilor din Transilvania.

Pentru istoricul Ludovik Rethy. 3. Dacii au fost exterminaţi de cuceritorii Romani şi nu pot fi consideraţi înaintaşii românilor de azi. cu progres în toate planurile da Stat. unde găsesc ungurii care erau instalaţi ca stăpâni ai locului. iar de aici au migrat în nordul Dunării. în Transilvania au ajuns în Sec. după „luminata înţelepciune a cronicarilor unguri". prin Secolul al XlII-lea. Jozsef Karâcsony este mai tranşant: românii s-au format în Romagna de unde au venit în Dacia după anul 1526. Hunfalvi care de fapt şi-a schimbat numele din P.1. având menirea să răspundă opoziţiei româneşti din Ardeal la instaurarea Dualismului şi la suspendarea oricărei autonomii Transilvănene. conchide Robert Roesler. Dessler. unde şi-au format o limbă. la al cărui ordin întreaga populaţie a trecut Dunărea în Sud. Piesker. Peninsula Balcanică a fost deci punctul de plecare a poporului român. Problema continuităţii românilor în Dacia era cât pe ce să primească o soluţie definitivă la istoricul Austriac J. ei au emigrat în Nord. limba română a suferit o puternică influenţă albaneză. ocupând definitiv Sud-Estul Europei. Ştefan Katana şi I. Influenţa slavă asupra limbii române. Lipsa de valoare documentară a cronicei scrise da Anonimus (notarul Regelui Bela). 5. se explică prin îndelungata vieţuire a românilor în sudul Dunării. în Sec. Cronicarul I. în Secolul al XTX-lea afirmă că românii din Transilvania sunt descendenţi din coloniştii Romani. 6. precum şi nădejdilor de unire ale tuturor românilor din Ardeal. Aici în sud. cu cele două principate care s-au unit în anul 1859. Hurdadorfer şi naţionalitatea. al XlII-lea. Teza Roesleriană este susţinută de către istoricul ungar P. susţine în mai multe lucrări că: românii sunt descendenţii tracilor romanizaţi în ţinutul cuprins între Dunăre şi Balcani. 2. la sfârşitul 10 . care argumentează că vatra de formare a poporului român trebuie căutată în Asia. X. Apariţia acestei teorii este circumstaţiată politic. idee atât de trăznită încât nu a fost împărtăşită de nimeni. românii s-au format ca popor în Munţii Apenini. 4. Dacia a fast evacuată de către Aurelian. Tăcerea izvoarelor Istorice asupra prezenţei româneşti în nordul Dunării vreme de un mileniu (mileniul imigraţiilor). A. Makai consemnează ca românii aflaţi în Maramureş au venit din Moldova. Iosef Kemenyi. care treptat s-a transformat în terenurile goale şi mai puţin populate de la Nord. de unde au migrat în Balcani ca păstori romani.

a preponderenţei elementului românesc în Transilvania. istoriografia maghiară nu-şi pune problema continuităţii româneşti în Transilvania şi afirmă.617. a reieşit următorul raport demografic între românii şi maghiarii din Transilvania: în 1880.394. la 2. care este un semn sigur că ei sunt în Transilvania urmaşii vechilor coloni Romani. Recensămintele efectuate de către statul maghiar pentru populaţie înainte de primul război mondial. anume din coloniile pe care Traian şi ceilalţi împăraţi le-au adus în Dacia".763. La începutul. odată cu conflictul făţiş declarat la 1848 între români şi maghiari. Istoriografia maghiară modernă şi contemporană îşi pune însă problema continuităţii româneşti. în termenii cei mai categorici.Secolului al XVUI-lea. Deci. Această distincţie străveche a încetat să mai fie făcută după data de 1 decembrie 1918.628 maghiari şi 353.647 maghiari şi 404. la 2. erau 1.909. Cancelariile maghiare nu au recunoscut nici în ruptul capului.636 secui. menite să umfle unele cifre şi să scadă altele. scoasă în evidenţă de cele 3 recensăminte. nu şi-au pierdut nici limba.674 români.292 secui. Cu tot adevărul istoric.421 români. opiniile maghiare au evoluat între două poziţii radical distincte şi contradictorii. erau 916.260 români erau 1. în 1910. în 1900.231 maghiari şi 441. disproporţionat. prezenţa românilor în Transilvania la data venirii ungurilor aici. pentru interesele Statului Maghiar multinaţional. Iosef Becko precizează că: „Vlahi se trag din Romani. Nu le-a contestat-o nimeni această identitate. când propaganda revizionistă a „descoperit" că maghiarii şi secuii sunt de aceeaşi naţionalitate. Concluzia: Prin proporţia numerică a populaţiei. De asemenea în anul 1740. agravat prin instituirea Dualismului Austro-Ungar. câte odată în termeni dramatici! Istoriografia modernă 11 . drepturile civile ce se cuvin în mod legal poporului român.027 secui. la 2. gata ca să sacrifice orice adevăr istoric şi orice principiu. deşi au trecut atâtea veacuri. cu toate dovezile de necontestat. toţi istoriografii maghiari s-au aliniat într-un front comun antiromânesc. Ungaria anilor 1867-1918. Astăzi au ajuns în stare de servitute faţă de nobilii maghiari din Transilvania dar. nici obiceiurile strămoşeşti". iar în anul 1778. De menţionat că statisticele oficiale maghiare făceau distincţie între maghiari şi secui. în raport cu populaţia propriu-zisă maghiară în cadrul Imperiului Habsburgic. în veacul al XIX-lea.294. András Huszti. consemnează că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de limba veche Romană ca naţiunea Vlahilor. nu au putut ascunde totuşi realitatea cunoscută tuturor. Ardealul este mai înainte de toate Românesc! După cum am putut vedea. conform acestor recensăminte. deşi întocmite prin aplicarea a diferite tertipuri.

ori de câte ori s-a putut. sfătuindu-i ca să nu-şi schimbe naţionalitatea şi religia. deşi acestea se întreţineau din subvenţiile cetăţenilor români. Presiunea asupra preoţilor venea de la Autoritatea Papală. armeni. Alt mod de maghiarizare s-a încercat de către grofi şi latifundiari. Concomitent au făcut colonizări maghiare. cu rrecizarea că nu şi pentru cei români. ideologii unguri făceau afirmaţii prin presă. cnejii şi ţăranii îşi vor pierde moşiile dacă nu-şi botează copiii în legea Catolică"! O discriminare asemănătoare la nivelul aristocraţiei făcuse incă din anul 1426 acelaşi Rege Sigismund. Maghiarizarea Ardealului: români. saşi. deoarece în Secolul al XIII-lea. Căsătoria între ortodcşi şi între cei de Legea Romei este oprită. obligaţia s-a transformat repede într-o plăcută îndeletnicire. localităţi unde funcţionau şcoli ungureşti de stat şi pe a căror teritorii aveau grofii unguri moşii. etc. Replica maghiară la cererea românilor de drepturi egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. Ferencz. Eszti. la băieţi şi de Rozsi. într-o dispoziţie din 1428 a regelui Sigismund. Cu aceste nume îi înregistrau la Ofiţerul Stării Civile. care se străduiau ca să susţină fiinţa naţională a românilor. Nobilii. care ţin pe moşiile lor preoţi ortodoxi. Astfel. care-i scutise de război pe nobili. prigoană mai puţin creştinească. Mai întâi s-a urmărit desfiinţarea a cât mai multe şcoli româneşti. înainte de anul 1918 şi după. a fost aplicarea politicei de deznaţionalizare. sârbi. evrei. la fete. deranjează Cancelariile acestora când românii încep ca să emită pretenţii politice. s-a încercat în primul rând prin şcoli. drepturi ce ar decurge din faptul că ei sunt locuitorii cei mai străvechi în Transilvania şi cei mai numeroşi. până ce ortodoxul nu se va boteza la preotul latin. Viola. slovaci. prin înşelarea românilor ca să le fie naşi la copiii nou născuţi şi să le dea nume ungureşti la botez ca: Gâspăr. Lajos. Virâg.maghiară încearcă să demonstreze că nu au nici o valoare documentară acele cronici maghiare din Secolele XII—XIII-lea care consemnează o străveche prezenţă românească în Transilvania. de maghiarizare a acestora şi a celorlalte naţionalităţi din interiorul Imperiului habsburgic de odinioară. tic. încă din Secolul al XIII-lea s-au deslănţuit persecuţiile împotriva preoţilor de religie ortadoxă. care duc poporul la rătăcire. comuna Ţeţchea şi în satul Hotar judeţul Bihor. precum că 12 . emanând de la Papa Nicolae al IV-lea. se ordonă următoarele: „Se despoaie de avere toţi nobilii şi cnejii. Să se confişte proprietatea preoţilor români şi să fie expulzaţi din ţară. Orbiţi de politica rasistă pe care o aplicau la toate nivelurile. românii abia începeau să se stabilească în Dacia! Adevărul este că problema continuităţii românilor în istoriografia maghiară. Cazuri concrete s-au cunoscut în comuna Vârciorog. Se pare însă că pentru regii şi nobilii unguri.

cea iintâi naţiune a lumii" (A magyar hivatva van reâ hogy elso nemzete legyen a 13 .„maghiarimea este sortită să devină.

Armeni. bunăstarea acestora depinde de maghiarizarea celorlalte naţii. Drighin în 1903) precum şi din Viţa. însăşi marale patriot Kossuth declara că „fără maghiarizarea croaţilor. Opt colonizări au avut loc în Ardeal.000 de români. încă cu o sută de ani înainte de 1867. S-a mai avut în vedere colonizarea comunelor Feldioara. Nimigea era să fie alipită la judeţul Szolnok. au devenit cu forţa maghiare în mod artificial. Szolnok. ocupând Ardealul printr-o dispunere continuă de aşezări. o serie de comune care mărgineu spre Vest teritoriul preponderent românesc. românilor şi a saşilor. Planul de colonizare a prevăzut mijlocul Ardealului. anticipa că nobilimea maghiară este şi va fi mereu îngrozită ca să nu-şi piardă veniturile şi privilegiile. Dobâca. fără a mai ţine seama cum s-a ajuns la ea. au organizat o prigoană poliţienească asupra luptătorilor naţionalităţilor oprimate. de a micşora procentul majoritar românesc. Sărmaşul Mare în anul 1894. După o mie de ani. câmpia. Astfel. în viziunea politică a majorităţii feudalilor unguri. prin colonizările maghiare făcute în anii premergători primului război mondial. în judeţul Turda (Luduş. din Caras în 1903. ci la oamenii politici cu trecere cum a fost Hoitsy Pali. spre ţara mamă. poporul maghiar sau privilegiaţii statului maghiar!!? Realitatea celor 3. Iosif al II-lea. tot „Terra deserta" la dispoziţia bunului plac a unor falsificatori ai Istoriei. frontierele de apus ale României nu au fost fireşti. Astfel că până în anul 1918 ca rezultat al acestor colonizări. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat secţia colonizării secuilor.000. părţile mărginaşe secuimei şi împrejurimile de-alungul râurilor. la încheierea păcii. a Societăţii „Emke". noi suntem sortiţi pieirei"! întrebarea s-ar putea pune: „care noi?". 14 . concomitent cu colonizările făcute. iar 13 în Caraş-Severin şi Banat. care a fost foarte mult influenţată prin politica de colonizare şi de maghiarizare cu orice preţ: Conducătorii Statului „naţional unitar" ungar. Pişchi şi Pociovelişte în anul 1910. în judeţul Cojocna. Cu alte cuvinte se poate vorbi de un revizionism maghiar înaintea Păcii de la Trianon. Comisia Internaţională de pe lângă Conferinţa de pace de la Paris.vilâgnak) şi acest lucru se întâmpla nu la publiciştii de poiezie. unul dintre cei mai tenaci colaboratori la „Budapesti Hîrlap"! Cunoscându-şi bine conaţionalii. sub preşedinţia contelui Bânffy Béla şi a deputatului Horvâth Gyula. cu scopul de a contracara preponderenţa românilor. a stârnit şi o politică de colonizare a Ardealului cu maghiari aduşi din alte părţi ale Ungariei. când s-a constituit Dualismul Austro-Ungar. Nimigea şi Baia Mare. îndeosebi din „Pusta". care a verificat pe teren delimitarea demografică dintre cele două state a luat în considerare starea de fapt din acel moment. comunele Terihas. suferind o revizuire. Ardealul era pentru „Emke" şi autorităţile de la Budapesta. printro măsură de Cabinet a primului ministru Besuiet.

dar Dumneavoastră sunteţi stăpâni pe individualitatea noastră fizică. Dacă nu sunteţi D-voastră competenţi să ne judecaţi. pentru cuvântul rostit de unul dintre liderii români. osândindu-i pe vinovaţi. Exclusivismul de rasă a declarat război de exterminare a limbii şi naţionalităţii române. în această cauză este conştiinţa naţională a poporului român. Cităm din acest discurs istoric: „Ceia ce ne-a silit pe noi şi pe întregul popor român să facem acest demers. Un moment deosebit de important în această confruntare 1-a constituit vestitul proces al „memorandiştilor". cu misiunea de a înmâna „ÎmpăratuluiRege al Austro-Ungariei" doleanţele româneşti.000. a refuzat să-i primească pe români.000) şase milioane de maghiari. românii semnatari ai documentului au ajuns în boxa acuzaţilor la Tribunalul din Cluj. nu însă şi pe conştiinţa noastră care. Mai poate fi vorba da judecată dreaptă. din toate straturile sociale. procesul „memorandiştilor". împăratul. celelalte unsprezece milioane de nemaghiari: Români 3. ci aplicarea forţei. la 1 iunie 1894). la insistenţele Guvernului din Budapesta. în zadar am încercat toate formele şi mijloacele legale!! în zadar ne-am plâns la toţi factorii competenţi ai statului. care este nepărtinitor. cele (6. sub ocrotirea legilor drepte şi egale pentru toţi! (din apelul Academiei Române către toate academiile din lume. slovaci 6.mergând până la omucideri nepedepsite! Se aştepta ca în urma acestor prigoane să părăsească Ardealul un număr cât mai mare da români. Să nu ne cereţi nouă ca să fim complici în acest proces simulacru. Am fost violentaţi şi aici. în primul rând intelectualii. de apărare în interesul juridic? Nu! Puterea. cât şi guvernul ne-au dus la convingerea de nestrămutat că în faţa lor. sârbi. Aţi proclamat că forţa învingă dreptul şi aţi arătat în faţa lumii că nu judecata dreaptă primează. La acest proces s-a ajuns în urma acţiunii energice şi în acelaşi timp paşnice a românilor din Ardeal. memorabil printre altele. caută să reducă la tăcere şi supunere oarbă. unde s-a judecat în 1894. în contra noastră şi a întregului popor român. pentru noi. în zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat în repetate rânduri pentru respectarea drepturilor noastre naţionale. am fost terorizaţi într-una de când am demonstrat lumii civilizate asupririle ce le îndurăm. Apărătorii noştri au fost siliţi prin violenţă să se îndepărteze. vorbă de dreptate nu poate fi. Publicând acest text. S-a agitat prin presă opinia publică maghiară reprezentată prin Juriul din Cluj. cerând de la dânsul ca să înceteze măsurile de reprimare prin care în Regatul poliglot al Ungariei. face ce voieşte! Nevinovaţi suntem. nici măcar textul memorandului nu 1-a primit.000. care au trimis la Viena o delegaţie de 300 persoane.000. să ne judece Tribunalul lumii civilizate. croaţi. este faptul că atât legislaţiunea. 15 . care toţi doresc ca să trăiască în pace frăţească cu maghiarii.000.000. avocatul Ioan Raţiu. germani două milioane.

dar Tribunalul lumii civilizate i-a condamnat pe strâmbii judecători. proclamă detronarea Casei de Austria.1% greci 0. Cercurile politice de la Budapesta. Maghiarii însă nu au acceptat revendicările legitime ale raselor vecine. râvnind la cucerirea Ardealului. Sârb şi Slovac. 1. osândindu-ne veţi izbuti numai să dovediţi lumii că maghiarimea este o notă discordantă în concertul civilizaţiilor lumii!!!" Curtea cu Juraţi din Cluj i-a osândit pe memorandişti la ani grei de temniţă. din totalul populaţiei ţării 71. 2. revendicare care să fie înscrisă într-o constituţie bazată pe principiul federaţiei. România a rămas un stat naţional unitar. din august 1940. luându-se în considarare situaţia demografică a acestor regiuni. au obţinut jumătatea de Nord a mult râvnitului Ardeal. Românii din Ungaria şi Transilvania.3% sârbi. croaţi. sloveni.16% germani.000 înainte de anul 1918 şi o populaţie de 18.3% ruşi. 0. O asemenea constituţie o cereau şi popoarele Croat. prin dictatul de la Viena.6% găgăuţi. 0.250. impunând supremaţia elementului maghiar. în număr de peste 40. numai de plăcerea de a vedea curgând sânge.9% erau români. Atunci când le-a sunat 16 . în număr de trei milioane şi jumătate. revendicînd o administraţie naţională autonomă.3% cehi şi slovaci. pacea de la Versailles.049 km.000 în anul 1916. avea o suprafaţă de 295. 2% bulgari. politică pe care o promovează de o mie de ani. românii constituind majoritatea covârşitoare a populaţiei ţării.000 persoane şi au adoptat în unanimitate o rezoluţie. 0. avându-1 în fruntea acţiunii pe ministrul Battyânyi. luptă în continuare ca sa dobândească autonomia. 0. Potrivit Recensământului făcut în anul 1930. La data de 15 mai 1848. ucigând oameni nevinovaţi. românii din Ungaria. dar au îndemnat timp de douăzeci de ani naţiunea maghiară. 4. România întregită în hotarele sale istorice. Ei cereau încorporarea Transilvaniei în Statul Ungar şi să aplice românilor opresiunile devenite de nesupartat. Mai mult. prin tratatul semnat apoi la Trianon. 3. Cu toată înverşunarea politicienilor unguri ale vremii.p. Transilvania şi Banat s-au întrunit într-o mare adunare. lipsiţi de apărare. nu numai că s-au declarat nemulţumite cu tratatul de la Trianon.052. la ură şi la crimă împotriva poporului român.2% ruteni şi ucrainieni. Favorizaţi fiind de premizele declanşării celui de-al II-lea război mondial. 0. a consfinţit unirea Transilvaniei cu România.896 locuitori în anul 1930 faţă de aproximativ 7. faţă de 137. 7. porniţi pentru a falsifica adevărul istoric.9% turci.9 maghiari. 0. printr-un fanatism de rasă fără precedent în Europa.3% altele. în anul 1919. 4% evrei. Unind toate provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină.5 ţigani.Prin spiritul da intoleranţă.3% polonezi. împrejuriri în care sau comportat tot atât de crud ca hoardele hunilor de odinioară. atât din punct de vedere politic cât şi eclesistic.

După cucerirea Daciei de către Romani. teritoriul judeţului Bihor nu a fost încorporat în Imperiul Roman. Descoperirile arheologice atestă participarea dacilor din Bihor la formarea Daciei libere sub conducerea lui Burebista. Legăturile cu lumea romană ale dacilor din judeţul Bihor. 17 . în cadrul larg al lumii rurale daco-romane. alungându-i din proprietăţi?0 lor. Călăţea şi Ineu. fiind vorba despre dinari Imperiali care au fost emişi de către Antonius Pius in 138-168 e. totuşi prin legăturile populaţiei cu lumea Română. treptat are loc şi aici romanizarea. în anul 106 e. Sub conducerea lui Burebista şi a lui Decebal. Chistag. influenţată de rezultatele muncii romanilor. Capitolul II EXISTENTA SI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR Existenţa populaţiei Geto-Dace pe cuprinsul actualului judeţ Bihor. se găsea pe drumul feudalismului. adunat de către daci din Munţii Apuseni.Pădurea Craiului. Marius Aurelius în 161-180 şi Lucius Verus 161-169. o atestă descoperirea de monede romane din Tileagd. pe fondul populaţiei româneşti.. în „Legenda Sancti Gerhardt" se arată că populaţia de pe valea şi terasa Crişului Repede.n. jefuind tot ce s-a putut jefui. După secolul al Xl-lea.. atât în agricultură cât şi in construcţii de locuinţe.ceasul istoriei. începând cu Secolul al X-lea. au început să pătrundă grupuri ungureşti care prin violenţă au ocupat terenurile fertile ale românilor. cu centrul în Cetatea Biharea.n. de unde au luptat împotriva cotropitorilor care râvneau la tezaurul în aur. în Secolul al X-lea. Vadu Crişului. populaţia din Bihor a fost organizată în voivodatul condus de Menumorut. monede despre care vom relata mai pe larg în documentaţia lucrărilor Arheologice de la Cetatea Biharea. a urmaşilor lui şi a lui Decebal. în retragere au făcut alte crime în rândul civililor şi au distrus bunuri materiale. este semnalată conform documentelor de arhivă. în mod treptat. în perioada secolelor II—IV era noastră. dacii din Bihor au construit cetăţi pe munţii greu accesibili . cunoscuţi sub denumirea de Dacii liberi din epoca Romană. atestată documentar din anul 1075.

. atestă primele aşezări omeneşti Bihorene. printr-un act de danie. documente scrise din arhive. redactat 18 .n. Biharea şi Chistag care.începând cu anul 1075 e.

tot mai multe aşezări omeneşti sunt evidenţiate în documentele vremii şi în mod deosebit prin Recensămintele anuale de impozitare. în valea Crişului Repede. Să le derulăm conţinutul după cum apar detaliate în documentele de arhivă. menţionată „Mezotelegd" şi a fost atestată documentar în 1256. Este normal de presupus că localităţile care au făcut obiectul daniei actului amintit erau sate închegate şi vechi. au fost cartografiate în perioada anilor 1527-1598 de către cartograful Abraham Ortelius născut în Anvers. în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare. acest act de danie este primul care vorbeşte despre Bihor. Ortelius a făcut călătorii în mai multe ţări Europene. Bucureşti. în epoca dacică. cetatea lui Menumorut. lângă un castru Roman de graniţă a luat fiinţă localitatea Tilegd. Regele Geza II al Ungariei. Chistagul. arheologii şi istoricii şi-au dat seama că cetatea de pământ de la Biharia s-a ridicat în. lucrare în care este consemnată localitatea Tileagd. în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săpături sistematice în ultimii ani.în limba latină. La sud de cetatea de pământ şi pe locul cetăţii. în lucrarea sa întitulată „Transilvania Dacică Teatrum Orbis Terarum" se află textul şi harta Transilvaniei (295 x 420). cunoscută încă din secolul trecut. locuite de români. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadin). în zona de Nord-Est a satului. cele din epoca veche (din antichitate). în urma descoperirilor arheologice de la Cetatea Biharea. menţionându-se şi ocupaţia localnicilor cu creşterea vitelor şi albinăritul. Aceste ţinuturi şi localităţi Transilvane. denumită astfel de către secuii care s-au aşezat aici. prefeudalism şi feudalismul timpuriu. Ulterior. Popovici. în anul 1075 câteva sate din Bihor. în perioada anilor menţionaţi. personalitate care era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. pe atunci se numea Willa Quest (I. stabilind prietenii cu cartografii vremii. aşa cum am mai arătat. p. demonstrând o continuitate de civilizaţie autohtonă. Alte documente de arhivă aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea ne relatează cu lux de amănunte asupra existenţii şi continuităţii dacilor în actualul judeţ Bihor. în vremea dacilor liberi de epocă romană şi postromană. 8). se întindea 19 . 1983. Harta şi lucrarea menţionată se găseşte la Britisch Muzeum P. Din cât cunoaştem. care odinioară era Dacia. se află cetatea de pământ de la Biharea. cetate care a fost atestată documentar în anul 1075. dăruieşte Mănăstirii Gran din Slovacia. respective în cea românească din feudalismul timpuriu. 22954. După acest eveniment. a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sunt bine reprezentate prin descoperiri arheologice. Tot în lucrarea respectivă este consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei. „Pe terasa stângă a pârâului Cismeu. filiala Arhivelor Statului Bihor. perimetrul unei staţiuni arheologice cu mai multe nivele de locuire. cum este denumită în tradiţia locală.

aşa numită „Cetate a Fetelor". a feudalismului timpuriu din centrul Europei. unelte. singuri sau alături de celţii localizaţi lângă aşezarea dacică. Cseplo. depozit încadrat cronologic de M. Alături de ceramica dacică tipică (lucrată cu mâna sau la roată) s-au descoperit la Biharea şi multă ceramică Romană. Rusu. arheolog orădean. la începutul secolului XX. terra sigilată. ceramică cărămizie şi gălbuie de factură romană provincială. 20 . podoabe. Aşezarea dacică de epocă Romană se întindea în partea de Nord-Est a cetăţii şi pe locul actualei cetăţi. In partea de Sud a cetăţii. în seria depozitelor Cincu-Suseni. specialist în depozitele de bromuri pe întreg teritoriul ţării noastre. parţial acoperită şi parţial refolosită în cadrul marii cetăţi patrulatere de la începutul feudalismului românesc. morminte din secolul IV era noastră iar S. Arheologul Cîujan M. ustensile. dacilor de la Biharea li se adaugă un contigent de populaţie Celtică. la locul „Lutărie" şi în cetate apare un strat arheologic compact. locuirea staţiunei în epoca Romană a fost observată în mod just de către H.n.în neolitic o aşezare a purtătorilor culturii Tisa. cărora le urmează purtătorii culturilor Baden şi Coţofeni. La începutul secolului III înaintea erei noastre. Această realitate. în cazul în care nu se vor fi asimilat la masa populaţiei dacice. şi P. o locuire dacică sigură la Biharea presupune corect. cu forme caracteristice şi mult grafit în pastă. că dacii de la Biharea au continuat să locuiască în vechea lor aşezare şi in Epoca Romană. b) Cultura prototracică otomani (II—III) este reprezentativă la Biharea prin ceramică descoperită în aşezarea de la sud de cetate. Cseplo si J. dacic halstatian (C şi D) şi de la începutul „La Teneului" secolele IV—II înaintea erei noastre. ceramică. Roska a dezvelit în săpăturile sale din 1924-1925. O cetate dacică. d) Ştim astăzi sigur. pe baza materialului concret. clar identificată în aşezare prin ceramica sa specifică. e) Aşezarea a fost locuită în continuare şi în secolele IV-VI e. la locul numit „cărămidărie" şi în depozitul de bromuri de la sfârşitul acestei epoci şi începutul Haltstatului. c) Dacii din epoca arhaică a civilizaţiei lor (Halstathul mijlociu şi târziu de la începutul „La Teneului") au ridicat o cetate de formă neregulată pe terasa Cesmeului. Karâcsony. desigur în limitele altor cunoştinţe. încă cu mai bine de 7 (şapte) decenii în urmă.

M. Rusu a dat la iveală. cu buza lobală şi toarta tersionată. una mai mică şi a doua mai mare.n..n. VI e. lucru ce s-a găsit şi la ţipaturile lui Sever Dumitraşcu în anul 1973. In anul 1954. 21 . cu ocazia săpăturilor efectuate în cetate şi la locul numit „Lutărie". V-VI e. ceramică din sec. un bordei din sec. cu ocazia săpăturilor sale de salvare. imitând piese de metal.. dintre care amintim: ceşti. unelte şi podoabe din secolul IV-V era noastră.Dumitraşcu în anul 1973. a descoperit ceramică.

podoabe. Din această cetate s-au dat luptele dintre populaţia românească şi cetele cotropitoare maghiare. a ieşit la iveală în urma săpăturilor din anul 1973. cu inventar caracteristic maghiar pentru prima jumătate a secolului X e. piese de harnaşament. VIII—IX a fost observată pe criterii istorice. în sec. deosebită de ceramica slavă arhaică. aici s-a organizat cea mai îndârjită rezistenţă. de cea turcomana (avară. râşniţe.n. să fie aparţinut ungurilor căzuţi în luptă pentru cucerirea cetăţi. de tipul „Stare-Mesta-Nicoleană". pecinegă) sau mai târziu de cea maghiară. Se presupune că în secolele VII—VIII e. o sabie. remanent română sau mai degrabă Bizantină. inele de tâmple. aici au găsit maghiarii mari bogăţii. predomină ceramica autohtonă. arme-vârfuri de săgeţi. cetatea de reşedinţă a voivodului. la picioarele morţilor fiind depuse cápate de cal -.. trasă tiroid la pasta moale a vaselor. Aici au fost descoperite unelte. cetatea lui Menumorut. uneori intercalate. lângă spaţiul românesc de la Biharea s-au aşezat şi un grup de slavi. Castrul Biharea a fost lăsat mai departe în stăpânirea lui Menumorut dimpreună cu un vast hinterlanat al acasteia. care au forme neregulată.f) Un bogat material arheologic din sec. cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. ornamentată în maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia. VII-X e. După părerea lui M. ornamentată cu linii simple sau cu linii în val. eventual germană veche) şi ornamentată cu benzi de linii simple sau în val. descoperite pe dealul „Şumuleu". lucrate la roata rapidă (pe alocuri mai păstrează elemente tehnologice de factură postromană. orientat Est-Vest. Acest proces se oglindeşte în studierea ceramicei din aşezare unde începând cu secolul VIII. Se pare că din acea vreme datează şi cele câteva 22 . la locul „Lutărie"..n. nu ar fi exculs ca cele 8 morminte de călăreţi. după împăcarea dintre Ducele Bihorului şi Ducele Árpád. de geografie istorică şi de către medievistul maghiar Gyórgy Gyorfi. Construirea cetăţii de la Biharea de către populaţia locului în sec. brăţări. X e. După câte ne dăm seama până în prezent.n. de soarta acesteia era legată soarta Ţării Crişurilor. istoricul Ştefan Pascu scria despre cetatea de la Biharea următoarele: „Castrul de la Biharea era centrul voivodatului lui Menumorut. deosebită de celelate Slave din centrul Europei. sec. Cetatea patrulateră de pământ de la Biharea indică prin forma sa că este de origină Sudică. VIII—IX. alte ustensile amnare. a fost ridicată cetatea patrulateră de pământ. greutăţi de lut şi ceramică lucrată cu mâna. care au convieţuit cu populaţia autohtonă şi care au fost asimilaţi de români în secolele următoare (IX—XIII). Rusu. efectuate în cetate şi în aşezarea la sud de cetate.n. scăriţe pentru şea. Sintetizând ştirile istorice şi arheologice. topoare. ustensile. spre sud până la Crişul Alb. zăbale. lucrată cu roata înceată. arhaice.

Acesteia i se adaugă cele două cuptoare. posibil mărită. La „Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuinţe datând din aceste secole. ustensile ci şi cele 506 (cinci sute şase) morminte. este o continuare organică tehnologică şi statistică a ceramicei locale lucrată la roata rapidă şi ornamentată cu benzi de linii simple şi în val. dar temporară. Rusu în anul 1954. le corespunde nu numai descoperirea de ceramică. au fost descoperite în anul 1973 încă 9 (nouă) morminte (probabil un alt cimitir) cu inventar foarte sărac (inele de bronz şi de argint) şi care. ornamentată cu linii incizate striuri (kamatric) şi ceramică ornamentată cu rotiţe. arătând un cimitir al unei comunităţi paşnice. desvelite deM. pomenite în cronica lui Anonimus. nu pot fi date şi atribuite cu precizie. vechea aşezare dezvoltată. în mijlocul comunităţii locale din cetate. descoperite de M. După opinia cercetătoarei amintite. Atât în cetate cât şi în aşezarea din jur. va fi şi prima cetate dacică din Istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată în 23 .1925 şi 18 desvelite de M. probabil de provenienţă Central Europeană. brăţări. monede. în care se consideră că scheletele din cimitirul de la Biharea „Cărămidărie" prezintă certe urme de asemănare cu două grupuri de schelete de la Sud-Est de Carpaţi. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteristice din secolele VIII—EK. Se cuvine în schimb să amintim că Cetatea de la Biharea. din cimitirul de la locul „Cărămidărie". viaţa comunităţii locale a continuat în vechile coordonate. ceramica imitând-o pe cea bizantină. diferită de seria Slavă de tip Moravia de la Ciumbrud. Acestor secole XI—XII—XIII. a unor pinteni de fier cu rotiţă (restul elementelor de cultură materială de mai târziu nu interesează rândurile de faţă). Şi în incinta cetăţii. pandantine. legată de începuturile istoriei noastre medievale. mărgele de pastă şi din sticlă. făcând faţă noilor condiţii istorice. după trecerea evenimentelor pomenite în cronica lui Anonimus. pe lângă ceramică. din punct de vedere etnic. din lipsă a materialelor. Roskaînanii 1924. a inventarului concludent şi a unor analize antropologice ferme. în săpăturile din anul 1973 s-a descoperit ceramică şi piese de inventar datând din aceste secole. în secolele IX-XI. sub nivelul din secolele XI—XIII. Din secolele XIII-XVI. deocamdată. eventual al pecinegilor care au avut o vreme dominaţia politică şi în aceste părţi. ele formează o serie autohtonă. Au fost găsite în schimb podoabe ca: inele de tâmplă. vase. o populaţie brahicefală cu evidente urme Mediteraniene. Sporadic îşi face loc elemente noi.fragmente ceramice nelocale. coliere. mai amintim descoperirea la Biharea. Deţinem în schimb concluziile unui studiu recent de antropologie publicat de Olga Necrasov. la sud de cetate. găsite în cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină. unelte. Rusu în anul 1954 la locul „Cărămidărie". morminte din care lipsesc cu desăvârşire armele. cu unele elemente protolrapcide şi Nordice.

3. în rivalitatea dintre Biharea şi Oradea. în articole şi lucrări ştiinţifice I. G. încă în anul 1061. 1 imitaţie de Dirhachium. 24 . aşezarea de pe Crişul Repede îşi va câştiga întâietatea. 1 Codes Diplomaticun et Epistolares-Slovacia. va rămâne doar un sat obişnuit dăinuind până astăzi în haina dobândită în deceniile şi secolele evului Mediu Transilvan. 72-74. Karăcsony . Biharea.E. înA. Rusu . conform Documentelor de Arhivă ale Muzeului Ţării Crişurilor . secolul al XI-lea nu a fost liniştit pentru aşezare. 1 neidentificată şi două fragmente. Cseplo-RegeszetiÂsatâsokaBihariVârban. şi cumani (Euzi) în anul 1068 şi 1091. pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei împărăţiei Bizantine se va încerca stabilirea la Biharea a unei Episcopii Catolice. va implica mutarea aici a Episcopiei de la Biharea. 69-72. Feudalitatea Catolică a încercat să se înstăpânească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător.53 Drahme. una drahmă a fost donată Muzeului Cluj iar cele 53 de drahme au intrat în posesie particulară. Tocmai pentru condiţionarea politicii. pentru a-şi asigura supremaţia. Farkas. P. în locul vechei cetăţi şi a aşezării de odinioară. Transilvania I Bucureşti 1954. Se pare însă că această încercare nu a dat rezultatele scontate şi Ladislau I. 4 Dirrhachium. au fost călcate de către pecineji. după 1093-1094. 45 din Apolonia. s-au mai găsit 7 (şapte) monede Romane Imperiale şi o monedă de bronz grecească. întemeind capitulul din Oradea. seria C. împrejurimile sale. 1954 pagina 51 şi următoarele. M. Rusu. în anul 1907. în A. De altfel. de la poalele Munţilor Plopişului. T. care va fi nevoită. M. I. 2. în încheierea acestei naraţiuni prezentăm biblioteca documentelor istorice privind Cetatea de la Biharea: 1.Date antrometrice asupra populaţiei vechi „Cetatea Biharea". ce a contribuit la reducerea importanţei politice a vechii aşezări şi a cetăţii sale de pe terasa pârâului Cismei. Biharia va mai deţine o vreme primatul puterii Comitaţiunei în Bihor până când. Să mai notăm că în localitatea Tileagd s-au găsit următoarele monede vechi. când au fost găsite aceste monede în raza localităţii Tileagd. J. Pierzându-şi importanţa religioasă. M. Şerban. să ridice un alt centru politic şi religios. XXI 1091 p. F. Bratislava 1971 Documentul Nr. Tot cu ocazia lucrărilor agricole pe terenul localităţii Tileagd. Oradea de dinainte de invazia tătărească şi de după 1241-1242. De altfel.documentele de Cancelarie ale Evului Mediu. 58). în lupta cu feudalitatea catolică. invazia turcească-turcomană. deci cea mai veche atestare documentară în zonă din anul 1075 (vezi documente privind Istoria României. Documentul Nr.Âsatâsok a Bihari Foldvârban. Era şi aceasta o expresie a vechilor rivalităţi autohtone. Cluj.E.XXI 1901 p.

C. 25 . înApulumXI.III 1960 pagina 18 – 22. M.I. 5. 6.4. Budapesta. Rusu . Rusu ..CetăţiiBiharea"in A. 1971.Contribuţii arheologice la istoricul. M. Gyorgy Gyorfi –Âz Arpâd Kori Magyarsâg torteneti foldrajza.I. pagina 601-602.Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia romanica din Transilvania Secolelor Vl-X. 1996.

4. Are în componenţă alte 5 localităţi. comuna Sârbi şi Brusturi. atestat documentar în 1291. 3. la Sud cu poalele munţilor Pădurea Craiului. a fost înfiinţat în anul 1900. la poalele munţilor Pădurea Craiului. aşezat în zonă colinară.413 sunt de gen feminin. Uileacul de Criş. 5. intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15. De la începutul începuturilor şi pâna în prezent. întreaga populaţie a fost român ortodox.Capitolul III AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede. La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Sacadat şi Ineu. De asemenea are un număr de 2574 locuinţe cu o suprafaţă de 99. are o suprafaţă totală de 5131 ha. SatulPoşolaca. Satul Bălaia este de asemăn ea aşezat în zonă deluroasă. toţi locuitorii sunt de naţionalitate română. respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. districtul Borodului. A fost atestată documentar de către Cancelariile vremii în anul 1256. o localitate mică. După cele mai nou date statistice ale anului 2003 martie 18. în ultimele decenii apărând şi penticostalii. respective de Gara CFR Tileagd. A fost atestată documentar în anul 1622. Cătunul Călătani. Reşedinţa de Judeţ Bihor . Tilecuşul. pământ şi o populaţie de 7.129 persoane din care 3. distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-ClujNapoca-Bucureşti. Cancelariile Ungariei l-au atestat documentar numai în anul 1552. 26 . cu populaţie maghiară de religie raformată. întemeietorii lui fiind veniţi din satul Călăţea.600 metri pătraţi locuibili. 2. sat care deşi apare în trei documente de arhivă ca existent în anul 1308. la poalele munţilor Plopişului.Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. pe care le prezentăm în ordinea atestării lor documentare: 1. Se compune din 82 gospodării şi 226 persoane. a fost atestat documentar la anul 1283 având în majoritate populaţie de etnie maghiară şi de religie Reformată. dată asupra căreia vom mai reveni în Capitolul evenimentelor istorice. având populaţie de români ortodoxi. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului. în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor.

Ungaria s-a sesizat asupra poluării atmosferice.-octomb. arătăm că pe Crişul Repede apar viituri de apă cu „aizbeerguri" de ghiaţă (în miniatură) în lunile februarie şi martie fără a exclude pe cele din decembrie şi ianuarie. lăţimea cea mai mare a apei aflându-se între localităţile Fughiu şi Oşorhei. punerea în funcţie în anul 1970 a Combinatului de lianţi. Regimul hidraulic al apelor Crişului Repede dealungul anilor a suferit modificări serioase.-15 grade. pe distanţa dintre Aleşd-Tileagd. a devenit alarmant de dăunătoare pentru toate culturile de cereale şi furaje. întreaga terasă a Crişului Repede este aluvionară. Vinovată de acest fenomen dăunător sănătăţii se face la Fabrica de Ciment din Chistag (S. de aducţiune a apei la hidrocentrala dată în folosinţă în anul 1953. ajuns la ei din România. iar lungimea lui este de 148 km. panta de scurgere este de 3 m/km iar în municipiul Oradea sub un m/km. având panta da scurgere de 7 m/km. cantitate suficientă de umiditate pentru a asigura dezvoltarea normală a plantelor de cultură şi a fâneţelor. Această apă pătrunde pe teritoriul judeţului Bihor în apropiere de localitatea Bucea. Bulz. de la Chistag până la Oradea. Din punct de vedere genetic. Abia începând cu anul 2002 s-au întreprins unele măsuri pentru eradicarea poluării atmosferei. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni mai blânde. în legătură cu nivelurile hidrografice şi de debit. dării în folosinţă a spălătoriei „Bauxite" din Chistag în anul 1960. începând cu anul 1950. vara înregistrându-se temperaturi între +15 . La podul din Aleşd. ca urmare a construirii canalului Vadul Crişului-Aştileu. Precipitaţiile atmosferice au o medie anuală de 700-800 m/m. Să mai precizăm că suprafaţa Crişului Repede este de 2405 km pătraţi. Apariţia acestor viituri este determinată de încălzirea bruscă a atmosferei şi de topirea zăpezii abundente 27 . Chiar şi ţara vecină. precum şi ridicarea barajelor şi a digurilor de pe Criş la sfârşitul anului 1980.5 la 2 metri peste care s-a format solul bun.+28 de grade iar în timpul iernilor între -10 . respective podzolic pe treapta a IlI-a şi IV-a. De regulă cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile maiiunie şi în sept.Situaţia pedoclimatică a localităţii Tileagdul are relieful fluviátil şi este bine reprezentat prin valea şi lunca Grisului Repede.C. HOLCIM SA). când au fost date în folosinţă Hidrocentralele electrice Leşu. roditor pe cea de a I-a şi a Il-a treaptă. grosimea stratului de pietriş atingând 1. cu aspectul unui râu de munte. Lugaşul de Jos şi Tileagd. Clima este moderat continentală. gradul de poluare a atmosferei pe terasele Crişului Repede.

în centrul comunei. care a decimat 2/3 din populaţie. Aproape ciclic din zece în zece ani. peste râuleţul Copanda. Tot atunci au fost demolate două case aflate în apropierea malului acestei văi şi au fost avariate un număr foarte mare de case din centrul comunei. Magistrului Nicolae. Tot din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că în anii 1739-1744. Temperatura 28 . derivat din apele Crişului Repede.1955. în localitatea Tileagd şi satele mărginaşe a fost epidemie de CIUMĂ.Fostul pod metalic peste Crişul Repede din Tileagd unde a avut loc VAMA SĂRII. Cele mai mari inundaţii cunoscute pe Crişul Repede dealungul secolului trecut în anii: 1925.1942.1932.1783. anii 1774. Conform datelor statistice adunate în ultimii ani. Din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că inundaţii mari au mai fost pe Crişul Repede în secolul alXVIII-lea.1962 şi 1970. înfiinţată în anul 1308.2° C în zona Tileagdului. într-un timp foarte scurt. Inundaţiile care au avut loc în anul 1932 au fost de aşa proporţii încât s-au soldat cu distrugerea podului construit din beton armat. în amonte de localitate.1796. boală care de asemenea a redus considerabil numărul populaţiei. în anul 1833 a avut loc o altă epidemie de holeră. Această „Vamă a Sării" a fost donată în anul 1312 de către Regele Carol Robert de Anjou. a rezultat că regimul termic al apelor Crişului Repede este în medie de 11. cota maximă de miră atingând 240 centimetri.

lângă moara de piatră sistematică pentru măcinat cereale. Aleşd. cătunul Călătani. au fost câţiva evrei dintre cei 268 persoane din această etnie. La apariţia organelar de control ale fiscului (organe care nu erau coruptibile ca cele crescute în pepiniera Criptocomuniştilor de azi). aflându-se amplasate în zone colinare. Aşa cum am mai arătat la pagina 18 din această lucrare. Din păcate şi Tileagdul are o parte de contribuţie la acest fenomen. toţi locuitorii satului Săbolciu foloseau apa de băut adusă din Criş. pe domeniile baronului Brachfeld din Tileagd care ulterior şi-a luat numele de Telegdi. Acei care s-a nimerit să-şi umplă ulcioarele din viitura de apă amestecată cu spirt. în ceia ce priveşte cătunul Călătani. Cineva i-a denunţat când aveau în stoc câteva tone de spirt. nu şi-au declarat firma producătoare de valori la organele Administraţiei locale pentru înregistrare şi impozitare legală. Principalele surse de poluare încep de la Huiedin judeţul Cluj şi continuă la Ciucea. au un regim pedoclimatic mai deosebit pe care îl vom prezenta când vom derula istoria acestor localităţi. apele Crişului Repede şi-au pierdut mult din calitate datorită apelor reziduale preluate. leau primit ca pe oaspeţi şi i-au ameţit cu vorba până când muncitorii lor. satele Poşolaca şi Uileacul de Criş. Pentru ca profitul să le fie cât mai mare posibil. s-a construit o fabrică da spirt aproape de malul Crişului Repede. în anul 1898. Cum apele Crişului Repede erau foarte limpezi în perioada respectivă. întreprinzătorii şi proprietarii acestor instalaţii profitabile. facem precizarea că acestea au aceleaşi condiţii pedoclimatice pe care le-am prezentat la localitatea de reşedinţă. într-o perioadă când nici nu se cunoştea noţiunea de poluare. aproape de biserica Reformată (declarată monument istoric). încă un amănunt hazliu legat de poluarea apelor Crişului Repede. dotate cu instalaţii moderne pentru fabricarea şi rafinarea spirtului din cereale. Vadu Crişului. temperatura apei scade ajungându-se în luna decembrie-ianuarie la 0°C şi sub acest nivel. 29 . Tilecuş şi Uileacul de Criş.cea mai ridicată a apei se înregistrează în lunile august (25-28° C) începând cu luna septembrie. are în componenţă următoarele sate în ordine alfabetică: satul Bălaia. satele Poşalaca. Bălaia şi Tilecuşul. care se află în aceiaşi zonă şi pe aceleaşi coordonate cu Tileagdul. Tileagdul în actuala formă administrativ-organizatorică. cu tărie de 100°. s-au îmbătat cu toţii criţă. Mai rămâne de adăugat că în lunile ultimilor 40-50 de ani. Şuncuiuş. au deversat în albia Crişului Repede întreaga cantitate de spirt aflată în depozit. în incinta acestei mori au fost construite câteva catacombe sub formă de pivniţe.

Pe strada Unirei din Tileagd la nr. ceia ce nu se mai găseşte pe arealul judeţului Bihor decât la Dobreşti. Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a înregistrat un exemplar de „Tisă" (taxiusbacata) declarat monument al naturii iar în pădurile Uilacului de Criş vegetează circa 200 (două sute) cuiburi de ghimpe (Ruscus Hipodosum) arbori care sunt ocrotiţi de lege. lostriţă. babuşca. 30 . unde se pot pescui (cu permis de pescuit). albitura. Se mai găseşte salcâmul. crapul. acolo unde a fost plantat. din care au mai rămas numai pâlcuri şi câte un exemplar răzleţ pentru decor.Vegetaţia Este reprezentată prin etajul stejarului. neagara. ştiuca şi somnul care depăşesc un kg în greutate. mreană. cuprind păişuri stepice. păiuşca. Pajiştile unde au fost cândva păduri. vrăbii şi o mare varietate de peşte atât în apele Crişului Repede dar mai ales în Lacul de acomulare. Lacul este administrat de către A.P. în suprafaţă da 605 hectare. firuţa de fâneţe.J. unde se pot adresa pescarii amatori. coţofene. în pădurile satului Bălaia se găsesc castani ale căror fructe sunt comestibile. păstrăv. în apropiere de oraşul Beiuş. prepeliţe. ciori. Fauna Se rezumă la iepuri de câmp. fazani.V. 882.S. predominînd pirul. La aceiaşi greutate se poate găsi şi bibanul sau şalăul.

31 .

pe lângă descoperirile arheologice sau găsit şi documente scrise. la începutul secolului Xll-lea a luat fiinţă comuna Tileagd. descris în „Gesta Hungarorum" de către Anonimus. notarul Regelui Bela al IlI-lea. pag. al Regelui Géza II al Ungariei. în acela timpuri existenţa comitatului. Nucleul 32 . începând cu secolul al XI-lea. a fost actul de danie din anul 1075. Al doilea document scris din secolul al Xll-lea a fost un alt act de danie din 1160. act în care se arată şi câteva ocupaţii ale locuitorilor autohtoni. volumul I. alungându-i pe români din vetrele lor. Transilvania. Voievodatul avea forme specific româneşti de organizare. Aceste stări de fapt au fost scrise de mai mulţi istorici romani şi maghiari în mod obiectiv. despre morile şi pivele de pe Crişul Repede (Istoria României. pe fondul populaţiei româneşti autohtone. în acel timp.Capitolul IV DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD Se cunoaşte faptul că zona în care este aşezată comuna Tileagd a făcut parte din Voievodatul condus de Menumorut. fiind siliţi ca să accepte această formă de organizare. Primul document scris în care se vorbeşte despre Bihor. confirmă temeinicia aşezărilor stabile cu oameni care să cultive cereale şi să crească animale. începând cu acest secol XI. respectiv în perioada când grupurile de unguri penetrau pe valea Crişului Repede. al Ungariei. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare care se aşezau pe malurile apelor şi pe terenuri fertile. în acele timpuri. a morilor şi a pivelor de pe Criş. feudalii care au primit danii în acele locuri. Editura Academiei Bucureşti. în districte sau Cnezate şi Obştii săteşti. Bihorul cuprindea partea centrală a vechiului voievodat condus de Menumorut. în care se vorbea printre altele. lângă un Castru Roman de graniţă. în cadrul teritoriilor cucerite de către regatul feudal maghiar. printre care creşterea animalelor şi albinăritul. aveau doar o putere nominală. populaţia de pe întreaga vale şi terasele Grisului Repede fiind români. seria C. Bihorul a fost primul comitat organizat. locuitorii autohtoni români au vieţuit în cadrul obştiilor săteşti. 110357). Pe fondul acestor evenimente socio-politice. La înfiinţarea comitatului în anul 1111.

îşi manifestă nemulţumirea faţă de dijmele din ce în ce mai mari pe care le pretindea Episcopatul Catolic din Oradea şi pentru că făcea presiuni asupra oamenilor ortodocşi ca să treacă la catolicism. a fost donată de către regele Carol Robert de Anjou. Vadu Crişului. Cetea. în anul 1392. Circulaţia mărfurilor pe acest drum s-a menţinut în mod permanent. (Tereza Mozes. Pe măsura consolidării statului feudal maghiar şi a Voievodatului Transilvaniei.opere. Această localitate a avut avantajul de a fi străbătută de un drum vechi comercial. pe lângă carele cu postav şi cu sare. magistrului Nicolae. Să mai arătăm că în socotelile de dijme PAPALE pe 6 ani (13311336) sunt amintite 26 de localităţi de pe valea Crişului Repede dintre care enumerăm: Aleşd. moşiile Borod. Corniţei şi Valea Mare. zona etnografică Crişul Repede. Tileagd. fiul lui Comorzovan. Auşeu. după denumirea localităţii şi a moşiei pe care o avea. înfiinţân-du-se un punct vamal lângă podul de peste Criş. timp de aproape 300 de ani. cele 26 de sate printre care şi Tileagdul. în anul 1312 această vamă de lângă podul de peste Crişul Repede din Tileagd. care constituiau districtul Borodului. membrii familiei Telegdi au exploatat în mod nemilos ţărănimea din aşezările de pe valea Crişului Repde.care a întemeiat această comună a fost populaţia românească la care s-a adăugat şi o bună parte a ungurilor care au venit din Panonia. stabilită de împărat în anul 1312. taxa era de un dinar şi o bucată de sare. Bucureşti 1948 pagina 12). 101). In această 33 . pe care se făcea schimburi de mărfuri între Dacii liberi de odinioară şi „Lumea Romană". Am mai arătat că Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1256. pag. etc. Cu toate acestea. Borozel. denumit „VAMA SĂRII". Editura Sport-Turism. ofensiva împotriva formelor administrative autohtone de organizare a fost tot mai mare. Csanâd. (Liviu Borcea . Vama a fost înfiinţată în anul 1308. Ineul de Criş. De la aceştia a luat moşia marea familie Csanâd care. începutul secolului al XVIII-lea. cu animale şi cu alte mărfuri. formele vechi de organizare ale vieţii s-au menţinut până la sfârşitul secolului al XVII-lea. în acel act de danie se arată că la Vama Tileagd. începând cu secolul al XVI-lea. se mai vămuiau şi carele cu vin. succedându-se o mulţime de grofi şi baroni la stăpânirea moşiilor. ţărănimea de pe valea Crişului Repede. Poşolaca. prin dârzenia elementului românesc. în anul 1524 şi-a luat numele de Telegdi. au revenit Coroanei Ungare prin moartea fără urmaşi a Voievodului Petru. Scriitorul maghiar Bunyitay Vincze confirmă acest lucru în cronicele sale. Uilacul de Criş. arătând că românii şi maghiari din Tileagd au trăit amestecaţi şi că au fost cu toţii iobagi ai moşierilor Csăki Boldizsâr şi Nagy Mihâly. în anul 1393.

soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Un alt reprezentant al acestei familii. regiunea Băii de Criş. în drumul lor spre Aleşd. Calvin. iobagii adunaţi sub conducerea lui Ştefan Roman. au început să atace curţile nobiliare. Răscoala îşi avea comandamentul în Aleşd. Din această poziţie s-a opus organizării Cruciadelor contra turcilor care ameninţau statul feudal ungar. a fost înecată în sânge de cătra Andrei Telegdi. făcându-se vinovat de infidelitate faţă de soţie şi de familie. în replică. respectiv castelul lui Ştefan Telegdi II. pe care l-au omorât ţăranii răsculaţi. Motivaţia lui se baza pe frica de a înarma ţărănimea nemulţumită de exploatarea cruntă a feudalilor. Averea lui a fost preluată de către Jânos Zsigmond şi de către Szigismund Ianos. Aceste evenimente s-au petrecut în anul 1659 (Liviu Borcea din opera cronicarului bihorean loan Szalărdi Istoria României vol. a decedat groful Telegdi Miklos. Documentele vremii atestă că Răscoala iobagilor din anul 1437 care a avut loc la Bobâlna. fiind înarmată. Tot în acest an 1561. părţile Mişcai şi moşiile Orădene. Hălmajului. au avut loc mai multe răscoale şi revolte ţărăneşti. conform informaţiilor cronicarului bihorean loan Szalârdi.perioadă lungă de timp. Zwingli şi alţi reformatori printre care şi Telegdi Miklos a avut un rol deosebit. Zwingli din 1557. la începutul secolului al XVI-lea. Calvin. Telegdi Iştvan (Istvăn) a fost expropriat de avere. asupra acestui subiect o să le dau în Cap. a căutat să-şi recruteze oşti cu care să încerce a-şi recâştiga domnia. a împiedicat concentrarea în număr mare de iobagi de pe moşiile lor. Editura Academiei Române 1964 pagina 116-117). la începutul lunei martie 1658. pribegit în Transilvania. alţi doi asociaţi a lui Bekes Găspăr au obţinut o scrisoare de donaţie de la împăratul Jănos II al Ungariei pentru Csăki Boldizsâr şi Ipanit Jânos (din cronica scriitorului maghiar Bunyitay Vincze). III. în anul 1557 a avut loc Reformaţia Credinţei Evanghelice după ideile lui Luther. deţinea funcţia de vistiernic la curtea regală de la Buda. Contrar opoziţiei vistiernicului Curţii Regale. Cruciadele au fost organizate şi s-au transformat într-o mare revoluţie ţărănească. VI „Viaţa Spirituală". fost episcop de Pecs şi participant activ la Reformaţia lui Luther. Aici era o curte voivodală românească grupată în jurul lui Constantin Şerban. Amănunte mai detailate. Acesta a fost înmormântat în curtea Bisericii Reformate din Tileagd. dar nobilimea locală. condusă de Ştefan Roman din Tileagd şi Gheorghe Doja. Şi în cazul acesta s-a confirmat zicala care spune că „de ce ţi-e frică nu scapi". Ex domn al ţării Româneşti. Fostul domnitor al Ţării Româneşti. Ştefan Telegdi. în anul 1583. în anul 1561. Beiuşului şi ţinutul Pomezău. mişcare ce s-a extins în tot Comitatul Bihor. de pe meleagurile Bihorene. Ştefan Telegdi. Chemarea lui avea mare audienţă în rândul iobagilor. Tot în cavoul familiei 34 .

unt. în anul 1660 a fost cucerită de către turci Cetatea din Oradea. care şi-au păstrat autonomia în perioada stăpânirii otomane. Totodată s-a reorganizat vechea obşte sătească. La această răscoală au participat şi românii bihoreni. iepuri fazani şi cerbi. Citez „Tileagdul era proprietatea familiei Csanâd. au fost înfiinţate de Episcopul Ferencz Csanâd în anul 1335. în anul 1683 la Viena.monografie 1979. Creşterea fiscalităţii precum şi măsurile administrative represive ale habsburgilor. Secolul al XVII-lea aduce mari schimbări în viaţa politică a Bihorului. Astfel. întărindu-se şi luându-şi rolul de intermediar pentru plata dărilor către stăpânire. pentru a putea fi impuse cât mai eficient la plata dărilor. în anul 1591. 35 . stăpânind-o 32 de ani. caş. ouă. dar fără succes. turcii au atacat din nou. Puterea otomană a început să decadă. pe care l-am mai amintit. în 1687 la Mohâcs iar la 5 iunie 1692. pagina 47-48). Potrivit tradiţiei. zonă cu mănăstiri. spontan a făcut un infarct cardiac. au grăbit aprinderea flăcărilor răscoalei antihabsburgică condusă de Francsiszk Râkoczi al IIlea (1703-1711). în continuare se întreprind măsuri de extindere a suprafeţelor agricole prin defrişarea pădurilor şi a smârcurilor care cuprindeau mari suprafeţe de terenuri necultivate. In perioada acestor ani creşte tot mai mult pericolul otoman care ocupă oraşul Buda. daniile regulate la termene ca: găini. aduce unele mărturii cronicarul maghiar Bunyitai Vincze. lucru care a influenţat negativ viaţa tuturor locuitorilor din satele judeţului Bihor. gâşte. devenind centru militar şi Paşalâc Turcesc. în timpul puterii otomane. conduşi de colonelul Marcu Haţieganu cu peste 300 de luptători (Bihor . care a venit în Tileagd într-o vizită de plăcere la rude. încercând să asedieze Cetatea din Oradea. claponi. Hagymâsi Margit. Puterea imperială Habsburgică a procedat urgent la întocmirea primelor conscrieri ale terenurilor cucerite. De notat că la acest insucces al turcilor. Satele şi oraşele libere ale haiducilor bihoreni. au fost vândute contelui Eszterhâzi. în anul 1503 locuiau amestecaţi maghiarii cu românii. Despre îndelungata istorie feudală a Tileagdului. a contribuit în mod substanţial ajutorul dat Orădenilor de către Voivodul Mihai Viteazul -domnul Ţării Româneşti. deoarece Toldy Jânos a amanetat terenurile maghiarilor şi ale românilor pentru 24 de forinţi aur lui Telegdi Istvăn.Telegdi a fost înmormâtată soţia demnitarului Bocskay Istvân din Oradea. Imperiul Habsburgic cucereşte cetatea Oradea. jugul de lemn turcesc a fost înlocuit cu jugul de fier Austriac. iar locuitorii acastora au fost transformaţi în iobagi. ţăranii erau obligaţi ca să dea atât grofilor cât şi turcilor dela conducere.

Se mai aminteşte tot din documentele vremii despre existenţa unei şcoli. în anul 1561." Am încheiat citatul cronicarului Bunyitai Vincze. era cunoscută ca o biserică veche. din care unul era cu un etaj. Aici sau născut şi au trăit. care au fost dăruite lui Bekes Găspâr. Valoarea dotărilor acestei biserici l fost apreciată la 200 de forinţi maghiari. La acea dată mai era o biserică în comună. Pe partea Nord-Estică je află o tăbliţă pe care au fost notate informaţii despre construcţia bisericii. Tot aici se mai găsesc picturi vechi. în urma acestei descoperiri Istvân Telegdi şi-a pierdut moşia împreună cu Tileagdul. Se ştia că biserica această a fost construită de către Telegdi Istvân. In biserică. Acest mare proprietar avea o bibliotecă impunătoare în care se găseau „multe volume vechi şi de mare valoare istorică. pe peretele Sudic se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi. La 36 . Telegdi Istvân a uneltit contra Regelui Jănos al Il-lea. în epoca de referinţă. Telegdi Miklos şi soţia demnitarului Bocskai Istvân din Oradea.In timpul Reformaţiei religioase Telegdi Miklos şi Telegdi Mihâly au împărţit cere ei bijuteriile şi podoabele de aur. Telegdi Jozsef avea aici cele mai mari proprietăţi şi două castele. o sumă foarte mare la data respectivă. vasele sfinte ale mănăstirei şi celelalte obiecte de cult care pe vremea aceia valorau 1200 de forinţi. Aceasta în anul 1620 s-a căsătorit cu baronul Sovâgo Szigismund. Din alte documente istorice am aflat că în anul 1616 a încetat din viaţă groful Telegdi Gyorgy care avea numai o singură fată moştenitoarea castelului şi a moşiei. sumă ce constituia o avere considerabilă. precum şi cele mai vechi registre cuprinzând procese verbale de la şedinţele Adunărilor Naţionale în Parlamentul Ungariei. Tot în această zonă se află şi castelul familiei Csanâd. Ambele castele erau înconjurate de un parc deosebit de frumos. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. Pe celălalt perete se găseşte o statuie iin marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Telegdi Tamăs boier de Kalocsa şi Esztergom. De asemenea se află aici pentru odihnă de veci. alungându-l pe răsvrătit din toate drepturile avute. biserica reformată de azi. Din anul 1524 s-a construit în Tileagd o moară vestită care se numea „Moara Părintelui Istvân". în anul 1507. Telegdi Istvân II fost vistiernic al regelui omorât la răscoala condusă de Gheorghe Dozsa şi Telegdi Miklos episcop reformat. Episcopul de Pecs. în curtea bisericii se găseşte mormântul familiei Telegdi. începând cu secolul al XII-lea Telegdi Csanâd episcop de Esztergom. construită de familia moşierului Nagy Mihâly în anul 1463. care potrivit unor documente. Ordinul Franciscanilor au părăsit mănăstirea în anul 1561. Csâki Boldizsâr şi lui Iponit Jănos. Hagymâsi Marghit.

rândul ei. a născut numai o singură fată care la vremea potrivită s-a căsătorit cu 37 .

căsătorită cu Kornis Kâroly (1806— 1872). etc. 9. A fost înmormântat în cimitirul Reformaţilor Tileagd. întreaga lor avere a trecut prin moştenire familiei Kornini. a născut un fiu care a decedat în anul 1766. Csâki Mâria născuta în 1650 şi s-a căsătorit cu groful Kornis Găspâr. din cauza dârzeniei cu care şi-au apărat Tilecuşenii drepturile la pământ şi a decedat în anul 1872. S-a recăsătorit cu Csâki Istvân cu care a conveţuit în anii 1635-1699 şi au avut o singură fată. postavuri. A avut moşii pe arealul a 12 sate bihorene şi tot mai dorea pământ până când a intrat pentru totdeauna în el. vinuri. întinse pe valea şi terasele Crişului Repede. Această familie a fost foarte prolifică. Haller Alexandru (1797-1868) a participat la Revoluţia din 1648 şi a făcut mult necaz populaţiei Tilecuşului. Lonyai Margit. animale. ambii decedaţi în anul 1847. cu toate moşiile ce le avea. fostă soţie a lui Haller Gyorgy.iar din anul 1463 avea şi o şcoală în mod treptat s-au dezvoltat meşteşugurile ca: ferari forjori. datorită drumului comercial care o străbătea încă din antichitate. Varkocs Miklos. căsătorită Lonyai Zsigmond. care potcoveau caii si reparau căruţele cărăuşilor ce transportau sare. căsătorită cu Telegdi Istvân care a decedat în 1653. 11. Telegdi Miklos . Haller Anna. decedată în 1614.A. pe drumul 38 . Comuna Tileagd. căsătorită cu Varkocs Tamâs în 1552.episcop de Pecs. Telegdi (Brankfeld) Jozsef. A mai avut alţi doi copii Haller Peter şi Haller Ianoş. 10. Aceasta la rândul ei a născut o singură fată. Kornis Jozsef născut în anul 1829 s-a căsătorit cu Szakolczay Ilona. a decedat în anul 1916. stăpânite dealungul veacurilor de un mare cortegiu de grofi şi conţi. datorită în primul rând poziţiei sale geografice. 7. iar suprafaţa mai mare a luat-o I. grofiţa Kornis Anna care s-a căsătorit cu groful Haller Gyorgy. recăsătorit cu Nyâri Borbâla. In anul 1688. Varkocs Gyorgy.S. pe care i-a hărţuit timp de 5 ani cu tendinţa de a le lua pământul. 3. sărac şi în mizerie. S-a îmbolnăvit de nervi. căsătorit cu contesa Hagymâsi Katalin (1556-1583) 4.-ul. fost reformator religios 2. Aflându-ne la acest subiect al grofilor şi baronilor din Tileagd am să încerc să prezint dinastia succesorală la moşiile vestitului Tileagdi la vremea respectivă: 1. Din averea lui s-a dat pământ săracilor la reforma agrară.Csâki Istvân. Telegdi Katalin. Telegdi Jozsef. datorită şi faptului că avea o moară de măcinat cereale -moara părintelui Istvân . ultimul descendent şi moştenitor al acestei mari şi bogate familii. căsătorit cu Hagymâsi Margit. 8. s-a născut în anul 1883 şi a decedat în anul 1944. Varkocs Margit. 5. 6.

dricari şi altele. adică oraş de provincie (Mezovâros). tinichigii. în ciuda greutăţilor aduse de către ocupaţia turcească. Toate aceste îndeletniciri a făcut să polarizeze în jurul Tileagdului i:eie mărginaşe. în anul 1692 i s-a acordat titlul de „Târg". dogari. Olăritul s-a ridicat la loc de frunte. 39 . Monetăria Statului a stanţat un sigiliu o „PECETĂ" a Tileagdului care reprezenta un turn de cetate tras de un cal. Au apărut şi alte meserii necesare dezvoltării economice a comunei ca: lăcătuşi. aflându-se iniţial în comună 14 olari. deasupra calului o semilună.comercial. arămari. simbolizând puterea otomană. iar în interiorul cercului era inscripţia: TZLEGD MEZO-VÂROS -1692". care a durat peste 30 de ani. iar pe parcurs numărul a crescut până la o sută. Tot atunci. dezvoltându-se în mod constant din punct de vedere economic ă social.

Consider că totuşi necesită o precizare. Această acţiune a început înainte de revoluţia din 1784. 40 . district care cuprindea teritorii şi din afara fostului Comitat. Situaţia critică din Imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIIIlea. domeniile foştilor principi ai Transilvaniei nu au mai fost recunoscute de către noua putere. iar în anul 1858 au fost mari inundaţii provacate de Crişul Repede. impusă de guvernanţii de la Budapesta. Bihorul a rămas divizat în 5 plăşi dintre care una a fost Plasa Tileagd. Revoluţia Burghezo-democratică din anul 1848 a desfiinţat iobăgia şi a deschis drum larg dezvoltării capitalismului.în anii 1743-1745. Sub austrieci. în anul 1790 s-a revenit la vechea organizare. In timpul despotismului atroce al Măriei Tereza şi al fiului său Iosif al II-lea. Sporirea de la un an la altul a obligaţiilor iobagilor. Ca să-i poată obţine. după anul 1764 apar şi se dezvoltă noi legături economice. a bântuit Holera care a redus substanţial situaţia demografică a locuitorilor. Camerale şi Nobiliare. a condus la nemulţumiri şi frământări sociale care au atins cote alarmante şi în zona Tileagdului. Bihorul a fost împărţit în cinci plăşi. în Bihor. Curtea de la Viena a încheiat Pactul Dualist cu Ungaria. Incheierea acestui pact a condus la intensificarea asupririi naţionale a românilor din Transilvania în anii următori. ca ciupercile după ploaie. Să mai arătăm că în anul 1867. Poşolaca şi Uilacul de Criş. Odată cu revocarea reformelor lui Iosif al II-lea. Să mai notăm că începând cu anul 1692. ca de altfel pe întreaga vale şi terasele Crişului Repede. a impus luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor răscoale ţărăneşti. aşa cum am mai arătat. i-a revoltat pe ţărani. La început sau dezvoltat meşteşugurile. cu scopul întinderii terenurilor moşierilor. din punct de vedere administrativ. inundaţii care au adus mari pagube material populaţiei din Tileagd. aplicându-se politica de deznaţionalizare. Odată cu stăpânirea habsburgică. bazate pe schimbul de mărfuri. în aceste condiţii nobilimea intra în circuitul economic şi are mare nevoie de bani. Bihorul a fost despărţit de Transilvania şi a trecut sub administraţia Austriacă. au început să apară o mulţime de întreprinderi industriale. iar începând cu anul 1870. printre care şi acelea care au dispus „tragerea la linie" a satelor. pune accent pe folosirea iobagilor şi pe creşterea sarcinilor feudale. în urma acestor reforme administrative ale lui Iosif al IIlea. Mai multe acte oficiale. în Tileagd şi satele limitrofe. deci şi în zona în care se găseşte oraşul Tileagd cu satele aparţinătoare. continuând şi după aceia. când a fost dat în exploatare linia de cale ferată OradeaCluj cu gară în Tileagd. locul Comitatului Bihor l-a luat un District administrativ cu centrul în Oradea. despre care vom vorbi pe larg în cadrul capitolului VII. aşa că s-au reconstituit fostele domenii Eclistiastice.

Nu aveam mijloace de transport numai ocazionale şi era un frig năpraznic. PIB. la partea operativă care se găsea prin Munţii Tatra din Cehoslovacia. fiind zi de târg şi zi de sărbătoare a Sfântului Gheorghe când. au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le otrăvi sufletele şi a-i îndemna la ură ie rasă. Revenind la datele istorice petrecute dealungul timpului pe valea Crişului Repede. populaţie pe care procurorul Regal Nagy Geza a caracterizat-o ca fiind „cu capacitate spirituală redusă şi aşezată pe treapta cea mai de jos a culturii (A. Guvernanţii şi grofii.Maghiarii şi românii care au convieţuit împreună pe aceste meleaguri bihorene. Se poate uşor presupune că aducerea la Aleşd. face precizări că în data de 24 aprilie 1904. anunţându-se 32 de morţi şi 35 de răniţi. pe unii împotriva altora. Legat de această problemă am să mai fac a precizare: în primele zile ale lunei ianuarie 1945. am fost trimis pe front de la Regimentul 2 Roşiori . pag.Partea sedentară . Nimeni din aceste familii nu ştiau nici un cuvânt din limba română. Trei zile şi trei nopţi a durat până când mi-am găsit unitatea.S. înainte de 24 aprilie 1904 a unei companii de husari şi a unui pluton de jandarmi nu s-a făcut cu intenţia de a se linişti nişte spirite imaginare. Ziarul „CRIŞANA" apărut în data de 20 aprilie 2003. în piaţa din centrul Aleşdului a fost un adevărat măcel. au tras focuri de ară în oameni nevinovaţi (dezarmaţi). am fost cazat o noapte în localitatea Piispokladăny şi o noapte în oraşul Debreţin. cei care doreau să se angajeze ca servitori cu anul şi cei care doreau ca să angajeze. 17-18). posedând în locuinţele lor icoane şi alte obiecte de cult religios ortodox . In această deplasare. dar erau români ortodoxi. nu putem omite adevăratul măcel care a avut loc la data de 24 aprilie 1904 în piaţa din Centrul Aleşdului când. veniţi la Aleşd ca să sărbătorească împreună tradiţionala sărbătoare a Sfântului Gheorghe. o dovedeşte numărul mare de morţi şi răniţi de pe întreaga vale a Crişului Repede dintre Ciucea şi Tileagd. au trăit în pace şi bună înţelegere. cifre cu totul neverosimile. evocând acest eveniment de tristă amintire. au fost adunaţi în piaţa din centrul oraşului Aleşd peste 4000 (patru mii) de oameni. sau să cunoască şi să-şi însuşească tradiţiile populaţiei majoritare din zonă. insuşindu-şi unii de la alţii limba de vorbire. din ordinul autorităţilor maghiare. în cântec. întrucât era vorba de o tradiţie a sărbătorirei zilei de Sfântu Gheorghe. în dorinţa lor de dominare şi de a culege mai multe foloase. joc şi voie bună. Că la data de 24 aprilie 1904. 41 . un pluton de jandarmi şi o companie de husari.O. Fond. zi de joi. Doc. după anumite datini strămoşeşti.comentariile sunt de prisos. Putându-mă descurca cu limba maghiară. am fost primit şi tratat de către gazde peste orice aşteptări.Timişoara. Administraţia maghiară locală. cit. se întâlneau aici la târg unde se făceau învoielile.

premeditând un masacru mascat. a dat autorizaţie de construire în aceiaşi zi a 42 .

ca să aibă motiv jandarmii şi husarii să tragă focuri de armă în mulţime de români prezenţi în piaţă. Foarte mulţi dintre bărbaţii români valizi. Toţi şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. cineva dintre oamenii puterii. cu o populaţie de 870 persoane. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. s-au intensificat măsurile de asimilare ale cetăţenilar aparţinând altor etnii şi în mod deosebit a românilor care formau numărul cel mai mare. Au fost găsiţi „vinovaţi şi condamnaţi" (fără vină). de la data redactării actului de acuzare şi a durat până la data de 22 decembrie 1904 când s-a pronunţat sentinţa. Aceste măsuri au fost intensificate şi datorită faptului că se aştepta izbucnirea unei conflagraţii internaţionale. în data de 22 decembrie 1904 s-a încheiat una din cele mai negre pagini din istoria acestor meleaguri Bihorene. autorităţile având tot interesul de a le da o dimensiune cât mai mică posibilă. Am mai arătat în cuprinsul acestei lucrări. dar nu pot ca să nu subliniez faptul că. Tilecuşul. vieţile a 26 de locuitori. în temeiul prevederilor art. cu numele de Popa Flore şi unui din Oradea cu numele Silberstein Dezso. Procesul s-a deschis după 7 luni. după criteriu revanşard a unor oameni bolnavi mental. 43 . Celelalte autorităţi competente ale vremii. Intrarea României în primul război mondial alături de „Antantă". au fost vânaţi şi trimişi de către autorităţile Austro-ungare cu „laţul".unui partid de opoziţie al „Kosutiştilor". Pur şi simplu erau condamnaţi la moarte cu premeditare. Dintre cele 20 de persoane „GĂSITE VINOVATE". fără o pregătire prealabilă. după încheierea pactului dualist între Curtea Imperială de la Viena şi Ungaria. o aşezare mică. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să supravieţuiască şi să se reîntoarcă la familiile lor. aflate sub jurisdicţia Austro-Ungară. numai români. 165 din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă. După atentatul de la Saraievo asupra prinţului moştenitor habsburgic. în timp ce toţi ungurii sau retras pe o stradă lăturalnică. iar restul de 18 au fost din Plasa Aleşd. nu s-au grăbit să cerceteze cazul şi adevăratele dimensiuni ale acelui măcel abominabil. au strigat slogane la adresa conducerii de stat. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. unul a fost din Tileagd. pus în scenă de către politicienii „Patrioţi" ai guvernului maghiar de atunci. cum prindeau hingherii câini. Deci. şi-au adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. a condus la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei româneşti din aşezările Bihorene. Au fost duşi urgent pe front la războiul care nu le aparţinea şi introduşi în primele linii de foc. Nu s-a ştiut nici odată cifrele exacte de morţi şi răniţi la acest măcel programat.

cu misiunea de a elibera şi ultima colibă românească de sub dominaţia străină. jafuri şi furtişaguri din gospodăriile acestora. Preoţii satelor nu mai reuşeau ca să-şi facă serviciul religios de îngropăciune ale decedaţilor. 22 de călăreţi români sub comanda unui locotenent iar la 20 aprilie 1919 ora 10. declaraţie care a fost citită la 18 octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta. după încetarea primului război mondial. ucideri de bărbaţi. Consiliul de Caroană al României a hotărât că armata română aflată în Transilvania. la data de 9 aprilie 1919. a sosit primul catalion din regimentul 11 „Dorobanţi" Şiret. au sosit în Tileagd. care au comis în localităţile româneşti pe unde au trecut. bihoreanul Aurel Lazăr. în ziua de 15 ianuarie 1919 au fost ucişi Daniel Ţepelea şi fiul său Dumitru Ţepelea.Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. violuri de femei. al cărui preşedinte a fost ales Dr. la data de 12 octombrie 1918 în locuinţa sa din Oradea. Batalionul a fost primit de Garda Naţională Română compusă din fraţii Gheorghe şi Irimie Coştean. întreg Bihorul rămânea în afara Statului Român. venind dinspre Ciucea. Pe de altă parte. După creiarea Consiliul Naţional Român din Bihor. La 19 aprilie 1919. stabilită prin armistiţiul de la Belgrad. când Transilvania se mai afla sub jurisdicţia Imperiului Austro-Ungar. să treacă linia de demarcaţie. expulzându-le peste graniţă. în data 44 . Această opoziţie a marcat începutul represaliilor asupra populaţiei româneşti. La începutul lunei ianuarie 1919. Din toamna anului 1918. care proclama dreptul românilor din Transilvania la autodeterminarea. pe câmpul lui Horia de odinioară. convocată pentru data de 1 decembrie 1918. Armata română de ocupaţie s-a oprit pe linia de demarcaţie Zam-Ciucea-Sighet. cu nenorocirile şi victimele lui. Valea Crişului Repede a fost împânzită cu soldaţi secui. La Bratca. Aflânduse despre aceste acţiuni malefice. în Tileagd a fost arestat şi maltratat preotul ortodox Gligor Ioan. guvernul maghiar de la Budapesta. şi-a luat riscanta responsabilitate de a convoca Şedinţa Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român. au mai fost aleşi 109 reprezentanţi. împuterniciţi de a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Aici şi cu acest prilej a fost redactată „Declaraţia de la Oradea". dar şi cu o epidemie de holeră care lua viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. a comunicat că nu recunoaşte hotărârile de la Alba Iulia. Au fost hărţuiţi şi agresaţi fizic nuntaşii satelor şi alte persoane considerate indezirabile. ceia ce a produs decepţie şi mare durere sufletească tuturor românilor din acest judeţ. Aurel Lazăr. operaţiunile militare fiind conduse de genaralul Traian Moşoiu. doctor în ştiinţe juridice. condus de contele Kâroly.

45 . conduse de către generalul Holban.de 21 aprilie 1919 a fost ocupat şi oraşul Oradea de către trupele Diviziei 6 Infanterie.

Rugóczki József. Szabó Pai. Bodea Dumitru. Borusz Béla. Fazekas Imre. Klein Isidor. Percepţie. lucru uşor de înţeles la primirea Batalionului militar de către numai două persoane. Szabó Sândor. Harbaly József. 268 evrei şi 2044 de maghiari. Szabó Pài II. Lucskai Sândor. Poştă-Telegraf. două mori de piatră moderne. două magazine cu confecţii şi încălţăminte. o brutărie modernă. Dispensar Medical Uman. Oamenii trăind în Statul Austro-Ungar şi vorbindu-se în locurile publice numai în limba maghiară. Szabó Istvân II. Parti Sândor. Kondor Ferencz. Bancă de Credit şi Schimb Valutar. Dispensar Veterinar.Respectând întru totul adevărul istoric. Boros Iosif. în Tileagd s-au înregistrat: 424 români. Gyene Istvân. Erdei Ştefan. un abator pantru sacrificat animale. Berecz Gâspâr. Notariat Administrativ. Boros Béla. Kopânyi Jânos. Pùnkòsdi Zoltăn. Trifan Teodor. Ile Alexandru. vom arăta că populaţia Tileagdului. o casă de cultură. Foras József. Moldovan Gheorghe. Molnâr Mârton. Foras Zsigmond. Csapó Laszló. Mureşan Iosif. Parti Bâlint. două restaurante. un hotel. două şcoli primare. Varga Jânos. două cinematografe. Szabó Istvân. Berkovics Xenopol. o farmacie. începând cu anul 1920 până în anul 1940. Notar Public. Frentsz Ferenc. acei care au rezistat măsurilor de asimilare. Firbauser József. dintre care nominalizăm următorii. 4 magazine de coloniale. Veres József. Lórincz Sândor. Szabó Mihăly. Baciu Petru. Post de Jandarmi. după documentele de arhivă care s-au găsit: Bodis Gâbor. Erdei Francisc. Peter József. Baciu Ştefan. Băbuţa Irimie. Bodis Miklós. Szabó Ferencz. Cooperativă de Consum. Griinfeld Mihăly. După terminarea primului război mondial. un târg mare care se ţinea săptămânal în zilele de vineri. nici românii nu ştiau să vorbească corect româneşte. Cioncaş Petru. 3 măcelării. Iozefic Ferencz. Vinyiczki Istvân. târg la care. Szabó Flora. Balogh Bâlint. Varga Mihâly. La un recensământ al populaţiei făcut la o dată nu prea îndepărtat de luna aprilie 1919. Kopânyi Istvân. aşa că nu a fost mare bucurie la acest deosebit eveniment. Să mai arătăm că în primul război mondial şi-au pierdut viaţa peste o sută de bărbaţi din Tileagd. Szabó Kâlmân. Sós Lajos. Erdei Iosif. Gònczi Jânos. ţăranii din 36 de localităţi înconjurătoare îşi 46 . Baciu Ioan. era în mare majoritate de etnie maghiară şi evrei. Tavarnai József. Tălodi Francisc. Boros Iosif. în oraşul Tileagd şi-au desfăşurat activitatea următoarele unităţi administrative şi de deservire a populaţiei: Primăria. Szóke Jânos. Boros Iuliu. fiecare având şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi din seminţe de bostan. Varga Aladăr. Kiss Miklós. Pribék Sândor. Varga Béla. Boradan Gavril. într-un oraş cu o populaţie de 2736 oameni. Nagy Sândor. la data sosirei armatei române de ocupaţie. Bogdan Petru.

Incredibil dar adevărat! Unul dintre aceşti maniaci şi-a dresat un câine femelă hoţ. In 1890 au fost 1797 pers. etc. Aceştia proveneau din satul Hotar şi operau în grup. din care 856 reformaţi 309 rom. 239 ortodoxişi şi 260 evrei. 566 rom. etc. înhăţa ce-i venea la îndemână. aducând cu camioanele bunuri industriale de larg consum. în anumite zile de târg veneau la Tileagd manufacturişti din Oradea.. 534 ortodoxi şi 304 evrei. orz. In anul 1900 au fost 2506 pers. 363 ortodoxi şi 212 evrei. Rezumat statistic al fostului oraş Tileagd privind anii 1837-1930 In anul 1837. în 1870 au fost 1755 persoane.. în Tileagd au fost 284 familii din care 225 au fost reformate. In anul 1857 au fost total 1314 persoane. 56 greco cat. cisme bărbăteşti cu tureac strâmb. 47 . Scăderea numărului populaţiei în anii 1850-1380 s-a datorat epidemiei de holeră. din care 1130 reformate. lapte. In anul 1880 au fost 1385 persoane din care 672 reformaţi. Câinele se furişa în şatre. tricotaje şi ţesături din textile. confecţii de îmbrăcăminte. în zilele ie târg cu mari aglomeraţii nu lipseau nici hoţii. Comercianţi evrei din Tileagd. porci. 258 ortadoxi şi 170 evrei. când observau că au apărut Hotăranii la orizont. Furau cu predilecţie confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte de orice fel. opinci din cauciuc. porumb boabe.. trasmitând marfa de la unul la altul.. curci. brânzeturi. ouă. 290 rom. încălţăminte. cai.aduceau spre vânzare o mare diversitate de produse: vite cornute. cat. In anul 1850 au fost 1692 locuitori din care 1085 reformaţi. liste. găini. se furişa din şatră pe sub pânză şi iucea marfa stăpânului la locul de unde a plecat. ovăz. Mulţi au decedat din cauza acestei boli iar alţii au plecat în alte părţi din ţăra. grâu. ştia să prindă momentul propice când vânzătorul negocia preţul produsului cu clientul. Piaţa din centrul oraşului era împânzită de şatre. cat. secară. catolici. 67 greco cat. raţe. 235 romano catolici. fasole boabe şi păstăi verzi de sezon. îşi trăgeau rulotele jos închizându-şi prăvăliile. oi.

. 14 Kovâcs Sândorne . 22 . 30 Gonzy Jozsefne . 21 . 26 Kovâcs Stann .3 . Adler loan 2. .- .7 . pe cap de familii şi număr de persoane cu arătarea religiilor cărora aparţin asfel: Strada Mare 1. în Tileagd au rezultat următoarele cifre: 1400 de agricultori. 27 Chiş Ştefan .3 1 5 - Rozs Elisabeta . 25 Crişan Petru ... 31 Gonczy Margit . mecanic mun. 15 Kolozsvâri losif .48 - .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI Cu ocazia Recensământului din anul 1930. 17 Kolozsvâri Francisc .NR.2 . 12 Baciu losif Baciu Imre GlukErno Gliiklosif Weistein Ignaţiu Lucaci Pavel Nagy Karolina Peter Sândor Iile Iozefina rotar tâmplar agricultor " morar comercian pantofar văduvă mun. pe străzi.. 9.3 . 13 Soos Bâlint .8 .-işti. PROFESIA TOTAL REFOR. 7. 16 Kolozsvâri Kâlmân . prelaţii Bisericii reformate din Tileagd. 6. 11 .F.R. 18 Nagy loan I . au făcut recensământul întregii populaţii oraşului. 1217 muncitori în fabrici.. 23 Nagy loan II Nagy Francisc Negruţ Florian Popovici Alexandru - Varga Andrâsne 24 Varga losif . 29 Brandi Petru .. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .8 4 .. 10 . 38 de comercianţi. 8. Boldijar Alexandru 3. zilier văduvă casnică agricultor văduvă agricultor " « „ « « pensionar văduvă lacăt. 88 de meseriaşi. 32 Indrieş Teodor 33 Indrieş losif 34 Sabău Mihai . fabrică pensionar agricultor „ „ văduvă divorţată agricultor „ pantofar 5 2 1 2 3 1 5 8 1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 7 2 3 3 8 2 1 4 5 1 2 3 3 4 2 2 1 2 .1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 3 1 2 1 4 1 1 2 . 4. In luna decembrie 1934.3 1 2 . 116 funcţionari publici.3 . 28 Chiş Alexandru . 19 20 . 5. 10 muzicieni şi 10 C. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.

zi l i e r agri c ul tor pe nsi ona agri c ul tor c asni c ă agri c ul tor « „ tâmpl ar pantofar agri c ul tor văduvă agri c ul tor 2 2 4 1 2 4 2 3 3 4 2 2 2 4 7 2 4 6 4 2 7 6 4 5 3 5 3 3 3 5 4 5 4 2 3 1 4 1 1 4 2 1 1 . 48. 52.5 3 5 3 3 3 . 60.2 2 . PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI 35.NR. 61. UdvaryMi hâl y agri c ul tor „ " văduv ă zi dar agri c ul tor " „ „ p e nsi ona ră c ul tor a gri " „ „ „ pantofar „ agri c ul tor mun. 42. 53. 58. 38. 55. 43.2 . 59. 56. 47. 45. 39. I ndri e ş Fl ori an Szi l âgyi L aj os L ori nc z Ioan Hal âsz O donne Horvâth Ioan Sapi L aj os Gonc zi K ârol y C oc i uba I oan C ozma Mi hai Morar Il e ana Morar Vasi l e B ac i u Pe tru B ac i u Vasi l e Tri fan Ghe orghe K i ss Andrâs Rozs J ozse f Hal âsz J ânos C ol ţe a Pe tru Pusk âs F ranc i sc K re me s F ere nc z Szi l âgyi Sând or K ovăc s Andrâ s L uk âc s J ânos De mi an Gavri l Sza bo Il ona Sza bo Ge rge l y F ek e te J ănos B oros Gyul âne Sând or Te odor K ovâc s J ozse f 6 5. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. 62. 46. CAPULUI FAMILIEI . 57. Ki ss J ozse fne 69.4 1 6 1 1 4 6 1 3 2 7 6 4 . 51. 36. 41. Szabo F e re nc z 68.5 1 5 4 2 3 3 — - 49 . 63. 54. Dombi Fe re nc z 5 6. 44. 64. Pe te rl osi f 67. 40. 49. 37.IZRACRT. 50.- 2 3 3 4 .

CAPULUI FAMILIEI . Siile Màrtonné 92. Szù'cs Lajos 101. Szabó Ferencz 89. Kó'rósi Imre 102. Kàdàr Regina 81. Bejan Aurel 90. Kovàcs Lajos 82. Lukàcs Ferencz 98. Soós Ferencz 93. Piombas Teodor 79. Veir Jànos 99. Tóth Ferencz 86.NR. Kiss Józsefné Strada Maior 97. Soós Bàlintné 91. Szabó Bàlint 94. Melknek Elek 80. Kovàcs Imre 74. Kopàny Elena 72. Buff Nicolae 96. Tabajdi Kàrolyné 71. Szabó Sàndor 76. Duhi Iulianna 87. Tó'ròs Istvàn 100. Siteri Imre 84. Kovàcs Jànos 83. Pinkovits Màrkné 73. Batka Jànos 88. mecanic agricultor “ _ _ - 50 . Seidler Samuel 85. Palotàs Màtyàsné 77. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 70. Cezar Nicolae 95. Albert József văduvă „ “ 2 1 1 3 5 4 3 2 2 2 3 2 5 5 5 2 2 2 2 5 2 5 9 3 4 8 3 8 4 4 3 3 3 2 1 3 5 4 3 2 _ _ 3 2 5 5 2 2 2 _ 2 5 9 3 _ _ 8 4 4 3 3 3 1 _ _ _ _ _ _ _ 2 _ _ _ _ _ _ __ 3 _ _ - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 5 _ _ _ _ 4 8 _ _ _ _ _ _ 2 _ _ 5 _ _ _ _ _ _ _ - agricultor “ " văduvă agricultor comerciant croitoreasă dogar tâmplar dogar croitor pantofar casnică pensionar agricultor primnotar văduvă agricultor „ „ " văduvă agricultor pensionar ceferist lacăt. Szabó József 75. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Forràs Józsefné 78.

ŞERES NICOLAE 133. MESZÂROS KÂROLY 123. BEŢIE PETRU 132. DOBRA IOSIF COMERCIANT CASNICĂ MUN. PETRI SÂNDOR STRADA CĂII FERATE 124. HOGYES BENI 116. SZABO KĂROLY 119. MEC. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. ROZZEN ELEK 118. 105. TOTAL PROFESIA PERS REFOR- CATOMAŢI 103. ZILIER COMERCIANT __ _ 1 1 6 4 5 1 2 2 3 6 2 4 2 1 1 _ _ 3 3 „ „ AGRICULTOR LACĂT. 111. 109. 110. SÂNDOR LEHOCZKI ISTVÂN AGRICULTOR RIGO ISTVÂN BODIS FERENCZ BODIS PÂLL PARDI JÂNOS NAGY PÂLL INDRIEŞ FLORIAN BÂNCSA JOZSEF HARSÂNYI ISTVÂN DEBRECZENI „ „ „ „ „ „ PENSIONAR „ AGRICULTOR 5 3 2 3 7 4 6 5 3 6 9 1 2 2 5 6 6 4 5 4 3 5 3 6 2 4 2 2 2 4 2 2 _ 5 3 2 3 7 4 5 2 6 1 6 — 2 2 5 _ 1 — STRADA CIMITIRULUI 113. CAPULUI FAMILIEI . TAMOK JÂNOS 126. BONIŞ IOSIF 114. CSUDDM JÂNOS 128. SCHWARTZ ALADĂR 117. SZABO ANDRÂS 120. ZILIER AGRICULTOR „ „ CEFERIST AGRICULTOR VĂDUVĂ MĂCELAR MUN. ZILIER COMERCIANT PENSIONAR 1 2 2 4 2 - 51 . MĂCELAR MUN. 108. 104. TÂMOK SÂNDOR 125.NR. TOTH LÂSZLO 122. 106.IZRACRT. 112. GONCZY ANDRÂS 131. KÂLLAY IRINA 115. LAZAR FLOAREA 130. VARGA KÂROLY 127. NAGY LAJOS 121. BACIU IOAN 129. 107.

NR. ROZENFELD SÂNDOR SZILÂGYI MIKLOSNE PĂSKALYI JOZSEF PÂSKA JÂNOS KOVÂCS GYULA CIANAŞ IOAN HOFFMAN SÂNDOR BACIU ECATERINA KAKUCSI JÂNOS ŞTEF TEODOR SZABO SÂNDOR CUZAC FLOREA COZMA NICOLAE KREMNICZKI ILONA SCHIL ISTVÂN ROŞCOVANI ILEANA HODIŞAN NICOLAE WEISS IZIDOR DOCZY ISTVÂN COCIUBA IOSIF BORODAN IOAN ARDELEAN DUMITRU SZABO ANDREI JANCSOVICHT PÂL KOZMA JÂNOSNE CRĂCIUN DUMITRU PINTEA ALEXANDRU VARGA JOZSEF VASILE ALEXANDRU BRADEA ALEXANDRU EGRI JOZSEF „ CASNICĂ COMERCIANT VĂDUVĂ ZIDAR AGRICULTOR TÂMPLAR MUNC. 154. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. 135. 161. 162.13 8 8 1 1 - 5 3 4 . 160. 153. 147.4 5 . 152. 142. 163. 165. 144.2 2 2 4 . CAPULUI FAMILIEI . 143.4 1 1 2 2 5 5 3 3 13 . 140. 148. FABRICĂ COMERCIANT TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 134. FABRICĂ PENSIONAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ COMERCIANT „ PĂDURAR AGRICULTOR „ AGRICULTOR ZIDAR VĂDUVĂ AGRICULTOR „ „ „ „ „ 2 2 6 1 .. 156. 141.- 52 . 137. 164. 150.1 3 3 7 7 . PROFESIA MUN.9 4 4 1 . 136.3 3 4 4 2 2 5 5 2 1 1 1 1 2 2 4 7 7 4 . 157. 159. 138. ZILIER COMERCIANT CASNICĂ TÂMPLAR MUNC. MANE IOAN FISCHMAN IZIDOR BAKK IMRE SALCER VICTORIA . 167. . 149.1 1 3 3 3 9 5 4 3 2 1 4 1 3 9 . 146. 151. 168. 155.5 2 . 166. 158.12 12 . 139. 145..

Jerman Mihâly 196. Tavarnai Istvân 180. fabrică pensionar pantofar pensionar pantofar C. Svăbi Ioan 175.NR. Palotâs Imrene 186. Grunberger Lipot 190. agricultor pantofar comerciant funcţionar şofer brutar văduvă pantofar comerciant şoacter văduvă mun. Hegedvis Sândor 194. Szilâgyi Imre 174. Szilâgyi Lajos 176. Denennberg Lajos 185. Rozenfeld Lajos 178. Schwartz Izidor 189. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Mateiaş Teodor 170.Kiss Jozsefne 182. Oesterreicher Lajos 184.DeliÂrpâd 179. Magyar Lajos 183. Peta Istvân pensionar agricultor „ „ „ lacăt. lacăt. Czenk Ferencz 195. CAPULUI FAMILIEI . zilier munc.F. Costean Gheorghe 173. Szabo Jânos 193. Costean Imre 172. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 169. Forvith Jânos 191. Goldstein Ferencz 181. Jakab Lajos 177. Mălai Lajos 171. Krânyi Lajos 187. zilier comerciant „ „ croitor „ „ pantofar munc. Krasovatze Amâlia 192.R. mec.- 3 4 1 1 9 5 2 1 0 - 53 . mecanic comerciant văduvă 2 6 5 9 7 7 10 5 3 2 5 4 2 3 11 9 2 2 5 2 10 4 1 5 4 2 3 2 2 3 2 6 3 2 5 1 7 3 10 5 1 2 2 2 1 1 5 2 2 6 2 — 4 1 5 3 3 4 2 3 3 2 3 5 2 5 5 9 . David Solomon 188.

Judea Teodor 220. Palotăs Gyula 223. pantofar agricultor munc. zilier 2 — 3 1 - 1 - 54 . Papp Vasile Strada Principală 211.GhiuraIoan 210. Ardelean Alexandru 214. Korosi Alexandru 226. Korosi Francisc 224. fabrică agricultor căruţaş comerciant profesor funcţionar frizer medic circă pensionar comerciant ■ 3 2 6 1 2 3 4 3 4 4 2 2 2 2 5 3 5 4 8 - 3 2 - - - 6 - 1 - 2 3 3 — 2 4 4 . Tuş Nicolae 230. Korosi Ştefan 225. Cozma Vasile 229. Bejan Gheorghe 207. Krausz Mihai 215. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 204. Kovâcs Sândor 234. Kokos Gergely 206. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Fucs Mor 217. Borsi Mihâly 205. Bica Teodor 235. Farkas Ignâcz 216. Sporleider Etelka 218. Gocz Ştefan 219. Palotâs Antal 221.Mangra Iosif 232.NR. Gâl Sândor 236. CAPULUI FAMILIEI . Papp Lajos 212. Ionescu Gheorghe 213. Weisz Miksa 209. Kovăcs Jânos 231. Nagy Elek 227. Chiş Iosif 228.- 1 1 - 2 2 2 - casnică pantofar agricultor « « a u 2 3 - 2 - 3 1 - 5 3 8 1 1 4 4 2 6 4 3 1 3 7 5 2 3 1 1 - 2 6 - - maistru morar agricultor a u a a 4 3 1 - 3 - 7 5 - lăcătuş mec.AlbuIoan 222. Bica Petru munc. Boniş Gheorghe 233. Kiss Carol • 208.

NR. CAPULUI FAMILIEI . Vâltozo Imre 4 „ 268. Flatt Eugen “ 2 263. Griinsberger pensionar 8 Alexandru 242. zilier 2 245. Postos Ştefan hornar 4 258. Moza Teodor mun. Molnăr Andrei 2 „ 249. Pasuk Iosif 4 „ 255. Grof Rudolf tinichigiu 6 238. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Gocz Ştefan agricultor 2 256. Gondor Jânos maistru morar 2 259. Vedinaş Petru 13 „ 248. Peter Sândor mun. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 237. zilier 6 250. Vuşcan Romulus “ 1 267. Varga Ioan agricultor 2 260.Talodi Jânos agricultor 3 252. Erdelyi Săndor agricultor 6 239. Varga Petru “ 7 261.Telegdi Iosif moşier 5 262. Chirilă Teodor 1 « 266. fabrică 1 244. Horvâth Bela brutar 3 243. Vekony Carol “ 6 253. Borodan Sândor 4 „ 254. Szabo Geza agricultor 5 264. public 2 265. Orbân Peter preot catolic 1 270. Turcu Ioan func. Fiilop Mihâly pantofar 5 271. Tavarnai Iosif 2 „ 241. Rozenberg Lâszlo comerciant 8 269. Paşuk Carol agricultor 4 6 3 1 1 4 3 3 1 1 3 1 4 1 1 1 6 2 8 1 5 2 1 5 1 1 3 2 4 2 5 3 1 5 3 3 1 13 6 3 2 7 2 1 1 - 8 - 55 . Szabo Lajos mun. Griger Jânosne văduvă 4 251. Bogdan Ioan “ 3 257. Varga Ferencz agricultor 6 247. Barabăs Jănos 4 246. Gheorghe Ioan 3 „ 240.

Moga Ioan 278. Nemeth Ioan 289.Vâradi Imre 292. Csorsz Iosif 298. Schwartz Normand Ioan 295. Kanizsai Bela 275. Berkovics Mome Strada Podului 302. Klein Jenone 299. Gali Ferencz 282.VatyaIuliu 285. Roxin Iosif 279. Cozac Gavril 276.Nr. Erdelyi Florian 274. Pop Gheorghe 281. Kappel Ignaţiu 301. Pataky Lajos 297. Gondor Vasile 284. Roxin Augustin 280. Schwartz Zsigmond 294. Zsuthi Gyulăne 287. Tavarnay Elisabeta 293. Grossman Jeno 273. Bodor Carol 290. Csorsz Ferencz 288. Schwartz Samuel 300. Dr. Herskovics Tereza 303. Weinstein Adolf 304. Klein Ignâcz 286. pensionar „ fabricant agricultor „ comerciant morar zilier comerciant văduvă învăţător frizer pantofar văduvă zidar casnică măcelar „ „ dulgher măcelar văduvă tinichigiu comerciant văduvă 5 2 3 4 4 2 1 1 2 1 4 2 1 2 2 2 2 8 1 4 3 4 4 3 1 2 2 3 2 3 1 2 2 8 1 1 1 1 - lici 1 4 - 5 - 1 3 2 1 2 4 3 - 2 1 1 2 2 1 - 4 4 2 4 4 2 3 2 3 casnică comerciant medic 1 3 3 - - - 1 3 3 56 . Vâradi Imrene 291. Numele şi prenumele crt. Kappel Iosif 283. Cupe 296. capului familiei Profesia Total pers. Weiss Samuel comerciant funcţionar pensionar “ medic vet. Hodos Geza 277. Refo Cat rmaţi o Orto -doxi Izraieliţi 272.

Vâsârhelyi Andrei 313. Farago Gâbor comerciant pensionar pantofar comerciant zidar croitor agricultor " funcţionar pensionar „ „ comerciant tâmplar munc. Sziâky Bela 315. Teszări Lajos 319. Borok Iosif 335. zilier „ vânzător lăcătuş mec. Baranyi Ioan 330. Schwartz Dâvid 333. Boldizsâr Carol 310. Varga Mihâly 324. Balla Lajos 323. Borodan Ioan 328. Weiss Jozsefne 318. Varga Iosif 329. Paroh Teodor 322. Kovăcs Bâlintne 325. Okros Gyula 308. Katona Gyula 332. Sulyok Kâlmăn 307. OesterrikherEde 306. Baranyi Gâbor 316. Boier Nicolae 327. Bonaţiu Teodor 338. Fechete Teodor 312.NR. pantofar văduvă mun. CAPULUI FAMILIEI . Horvâth Iosif 326. Buda Teodor 229. Erdelyi Ioan 334. Henţ Teodor 336. Tillinger Carol 337. Hajdu Mihâly 311. Bonis Sândor 321. Dudâs Kâlmân 317. Csorsz Gâbor 314. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar 11 2 2 3 5 4 5 4 2 2 1 2 5 5 6 7 1 2 3 1 2 4 2 5 4 2 3 3 2 5 2 3 2 3 3 2 1 5 1 2 1 2 3 7 1 3 1 1 5 4 2 3 3 2 5 2 - 1 4 4 1 5 3 1 3 1 3 5 1 4 2 2 1 1 - 11 3 '5 1 - 57 . zilier ceferist agricultor dogar rotar dogar mun. Schwartz Mor 309. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 305. Nagy Imre 320. Varga Ferencz 331.

334. Veres Iosif 354. Varga Miklos 362. Szilâgyi Iosif I 352. 333. HudikMârton 344.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 330. 332. Tirbuşar Ferencz 351. pensionar dulgher comerciant agricultor casnică lăcătuş mec. Pataki Imre 343. Kocsis Julianna 346. 339. 341. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar lăcătuş mec. 335. 331. Szilâgyi Iosif II 353. 336. 358. 337.NR. 338. Baciu Bâlint 345. Griinberger Ferencz 361. Acsadi Istvân 363. PROFESIA TOTAL REFOR. RitterMârton 348. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Gyoker Alexandru 349. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Wordmunszki OdonSzabo Jozsef 357. Varga Ferencz Katona Gyula Schwartz Dâvid Erdely Ioan Borok Iosif Henţ Teodor Tillinger Carol Banaţiu Teodor Buda Teodor Farago Gâbor Farago Carol Gâjer Gyula dogar munc. Dobai Bâlint 356. Pataki Gheorghe 355. comerciant pantofar pensionar dogar agricultor « pensionar „ „ pensionar pensionar zidar “ tâmplar “ zugrav dogar agricultor 2 3 5 2 5 2 3 2 3 3 3 6 4 2 2 5 3 2 4 4 3 2 2 2 3 2 2 5 2 5 2 2 2 2 1 2 3 2 5 2 2 3 1 2 5 1 3 1 2 2 1 3 5 5 2 2 2 1 3 1 3 1 5 1 1 2 1 3 3 1 2 2 1 2 - 2 1 1 1 1 - 5 ■ 2 - 342. Ardelean Petru 359. Scholecz Ferencz 350. Salla Istvân 58 . Grigher Ioan 347. Bodis Andrâs 360. 340. Pataki Mihâly 364.

Zsîros Pâl 390. Fekete Bâlint 370. Varga Lajos 378. pensionar agricultor “ dogar pensionar mun. pensionar agricultor pantofar ceferist agricultor agricultor 4 1 7 3 3 2 5 1 6 2 4 5 3 2 1 2 2 3 1 1 4 5 4 2 2 7 2 1 4 2 1 1 3 2 5 1 5 1 3 5 3 2 1 2 3 1 4 5 2 2 1 2 1 2 3 1 4 2 1 1 1 4 4 1 - 59 . Gyorfi Ferencz 393. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Bodor Istvân 388. PROFESIA TOTAL REFOR. Zsebe Jozsefl 386. Kiss Ferencz 381. Kovâcs Mihâly 394. 368. Tallodi Sândor 385. Komocsi Gyorgy 391. fabrică lăcătuş mec. Udvari Mihâly 374. 367. Baranyi Frencz 371. Sândor Andrâs 373. Daraban Ioan 379. Rakocz Togyer 372. Tallodi Ârpâd 384. Cozac Ioan 389. Udvari Iosif 375. Szilâgyi Ferencz 376. Kiss Terezia 383. Peter Istvân 382.NR. Cozac Gheorghe 395. Frenczky Ferenczne mun. 366. Vinyiczki Istvân 396. Zsebe Jozsefll 387. zilier pensionar zidar zudar+zugrav agricultor zidar agricultor „ „ „ „ lăcătuş mec. Papp Carol 377. morar casnică lăcătuş mec. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Cozac Ioan 397. Lukaciu Dumitru Kote Miklos Gyoker Gyula Udvari Jânos pensionar agricultor morar pensionar 2 2 2 3 2 1 3 1 - 2 — Strada Aurorei 369. Sorban Ioan 380. Hosu Alexandru 392.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 365.

Bogdan Petru 405. Varga Jozsef 407. Ruja Teodor 419. fabrică lăcătuş mec. Sonea Petru 422. Piski Zsigmond 413. Kallay Iuliu 426. Varga D. Bodea Petru 427. Pataki Imre 429. Paskuly Gyorgy 406. Varga Imre 411. Nagy Ioan 425. Fekete Peterne 432. CAPULUI FAMILIEI . Ţurcaş Tamăs 418. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Goczi Jânos 400. Szilâgyi Jânos 424. Varga Jozsef 412. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 398. Cozac Florian 404. zilier mun.NR. Szâsz 431. Fechete Ioan 401. Sabău Alexandru 416. zilier „ „ agricultor „ „ „ frizer « agricultor „ „ „ „ „ „ „ mun. Soos Ferencz 415. zilier « „ „ pantofar munc. luc. Szâsz Zsuzsanna Bâlint 430. Makk Iuliu-ne agricultor „ „ munc. Crişan Mihai 421. Sândor 410. Suciu Petru 423. Duma Alexandru Ştefan 402. Szucs Iosif 428. Markluliu 417. zilier durger casnică pantofar văduvă 1 3 1 4 1 1 1 2 3 1 1 2 6 1 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 5 3 7 6 5 2 2 1 4 4 3 1 3 1 1 2 6 1 2 3 3 2 3 1 2 1 1 1 - 1 3 3 5 2 3 3 3 1 4 1 1 1 1 3 3 3 4 4 4 5 1 4 5 - 60 . Csalok Lajos 409. Makai Jânos 414. Papp Istvân 408. Turcuş 403. Pintea Florian 420. Sorban Jânos 399.

448. Maxim Gheorghe Ioan 441. 457. Erdely Lajos 443. Sele Mihai Strada îngustă 446. 449. Zembre Iulia 439.9 1 6 3 - agricultor „ „ „ „ „ „ zidar preot rabin pensionar « agricultor 1 3 1 3 2 3 4 3 3 3 2 4 3 1 3 2 3 4 3 3 1 3 3 1 2 - 1 3 - 3 - Strada Bisericii 459. 453. Lupuţ Ilie 438. Szilâgyi Istvân 460.6 . Mureşan Petru comerciant tâmplar agricultor tâmplar pensionar 2 4 5 3 1 2 1 5 1 3 2 1 - 61 . 454. Marozsân Mihâly 462. Crăciun Florian 435.- - 1 1 1 1 2 7 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 458. Szilâgyi Istvân 461. 450. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Fazekas Sândor 444. Costin Teodor 440. « horticultor munc. Udvari Ştefan 463. zilier lăcătuş mec. 456. 452. Baciu Mihai Baciu Ioan Gonczy Istvân I Gonczy Istvân II Molnăr Mârton Bacsi Imre Bacsi Dani Mihalika Lajos Miiller Jeno Kovâcs Bâlint Vmyicki Istvân Bodis Imre Kiss Sândor mun.NR.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 433. Lakatos Daniel 437. 447. Cozac Alexandru 434. 451. Mureşan Mihai 445. Hunyadi Matei 436. 455. zilier casnică agricultor „ „ „ „ „ „ 1 1 2 7 5 2 7 6 9 4 4 6 5 1 7 4 4 3 2 . Bodea 442. PROFESIA TOTAL REFOR.

Fodor Alexandru 479. Kovacs Ioan 478. PROFESIA TOTAL REFOR. Udvari Imre 477. Udvari Lajos 476. Boldizsâr Carol 483.PaşukIosif 473.4 1 1 2 2 6 - ceferist agricultor munc. Chirodea Petru 491. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Mâtyâs Sândor 466. Buzguţalosif 471. Irimiaş Mihai» . Tardi Ioan 480. Csizmadia Julianna 484. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .NR. Fazekas Ferencz 487. Boncsa Ştefan II 475. Szekely Alexandru 482. Csalok Imre 472. Ficuţ Pavel 489. Mureşan Ioan 485. Mociar Iuliu Strada Luncii (Sziget) 490. Haiman Daniei 493. Iancu Dumitru 492. zilier “ dulgher agricultor tinichigiu 6 5 1 3 3 5 8 3 3 5 1 - 6 5 - 8 62 . Boncsa Ştefan 474. Nagy Ioan 494. Nagy Mihâly 465. Fazekas Imre 496. Gârdan Dumitru 486. Klein Ferencz pensionar agricultor « „ „ „ dulgher „ zidar şofer tâmplar “ zidar morar pantofar „ zidar pensionar “ casnică pensionar mun. Csalok Ioan 470. 468. Mudura Teodor 469. fabrică agricultor „ „ ceferist 2 2 1 2 4 2 4 2 5 1 4 4 2 3 3 4 7 2 2 2 1 5 5 4 3 6 2 2 1 2 2 3 1 4 2 2 2 7 1 2 2 1 4 5 - 2 3 4 1 2 1 - 2 4 . Varga Iuliu 481. Ignaţiu Iuliu 488. Sziics Lajos 495.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 464. Mâtyâs Erzsebet 467.

Kote Imre 547. agricultor mun. 556. Boroş Iosif 544. Lajos Kăroly 559. PROFESIA . Vasiliu Ioan 525. „ mun. 6 tâmplar 5 fabrică „ 2 mun.6 . 6 3 „ fabrică mun.Varga Bâlint Ferencz 574. Gocz Ferencz Ferencz 527. Souver Iosif dulgher lăcătuş mec. Mociar Ioan 568. 586. lăcătuş zilier mun. Sziics Iosif 545. Szabo Kăroly 529. fabrică 3 „ mun. Rolnicz 577. pensionar 8 zidar 5 mec.1-1 -3 ---- 6 3 5 1 -1 5 -1 2 1 4 3 2 3 2 5 2 2 6 4 3 7 -1 2 -2 5 3 3 3 1 4 4 7 6 2 - pensionar 3 3 - - 63 .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRAIZRAIZRA- XI NR. Gonczi Ioan 582. Bartha Lajos 530.MahaleaIoan Ioan 580. Gonczi 584. PROFESIA . Orbân Andrei 542. Udvari 595. Sarkadi 539.Fechete Ioan Lăcătuş Imre Alexandru II 587.. Farkas Matei 575. Velko Lajos 543. fabrică func. Kovâcs 599. Kohnn Mărton 569. Csapo Vasile 597. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI NR. munc. Pintea 591. zilier olar tâmplar agricultor » mun. Sturz Ioan 507. Lorincz Bâlint 551. Szilâgyi 535.3.Nagy Alexandru 502.Kolya Iosif 505. 6 3 5 2 5 3 5 9 6 3 9 pensionar 3 fabrică mun. Bogdan 594. zilier 6 tâmplar 2 „ 2 „ fără 6 „ pensionar 4 ocupaţie mun.3 2 3 5 5 -2 5 8 1 2 6 1 -2 1 2 2 - 5 3 1 2 3 4 3 .CATOPERS TOTAL PERS MAŢI REFORMAŢI ORTO- CATO- LICI ORTOLICI XI XI Strada Rândul Nou 532. munc.Veber Ferencz 504.3 -6 -. agricultor 2 tâmplar 3 lăcătuş mec. Gonczi 583.-3 -4 -.-. zilier fabrică agricultor mec. Moza Ioan 558. agricultor 3 zidar 2 mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI TOTAL REFOR. Csete Iuliu 550. Zaharia Ioan Ferencz 596. Dobrovan Roza Alexandru 518.-. zilier 4 „ mun. Sipos Petru 521. Iuhâsz Lajos 576. Pente 581. Nemeth Alexandru Alexandru 534. Dâvid Imre Teodor 566. Musca 498. Hosu Iosif 567. Vakarcs Iosif Ştefan 536.. Toth Iosif Nicolae Alexandru 585. Ghianţu Petru Soos Iosif 588.--. Szâsz Lajos 549. Popa Teodor 499. Fechete Alexandru 592. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.Kâdas Imre 510. zilier mec.Costin Teodor Ştefan 578.Fechete 579.. Bodis Iosif 528. CsalokCarol 517. Morar Ioan 523. Bodis Imre 590. Lakatos 573.Ibrânyi Imre 501. Cozac Mihai 524. Manea Petru 546.NR.Soos Carol I 511. Birman Iosif 497.VinyickiMihâly 554. Bodor Ştefan 533. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Cozma Ştefan 553. Sipos 593. Ardelean Alexandru Alexandru Ştefan 520. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .David Lajos 513. Csalok Ştefan 548. Vakarcs Iosif Dumitru 512.3 4 4 5 6 . public comerciant mun. Blaga Teodor 538.-4 --3 -1 — .Kovâcs Alexandru 509. Tallodi Gavrii Alexandru 522.Bede Bâlint Ştefan 506. zilier 2 lăcătuş lăcătuş mec. zilier 1 3 „ lăcătuş mec.. Bodis 589. fabrică 5 mun. Filip Teodor 515. PROFESIA TOTAL REFOR.. Sturz Ioan 552.Kocsis Peter 516. zilier 2 rotar 9 „ dulgher 5 mun. ceferist 4 pensionar 5 comerciant dogar 3 mun. 2 5 „ fabrică agricultor 3 5 3 3 2 4 4 1 2 3 4 4 3 3 1 7 3 4 1 4 6 3 4 6 4 2 6 3 4 5 3 3 5 5 3 4 1 5 -5 -8 3 4 -1 4 8 1 3 2 3 5 4 1 2 _ 3 3 1 4 9 1 1 3 4 5 1 6 6 3 3 4 4 5 6 5 1 4 2 . Velko Iosif II 500. lăcătuş 7 mun. Veselenyi Lajos 557. Lorincz Mihâly 560. zilier 4 pensionar 5 „ mun. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Papp Carol 598. zilier 4 „ tâmplar dulgher 6 casnică 3 mun. 4 2 fabrică „ „ „ 2 mun. mun. Orbân Carol 572. Gonczi 555. Prinţ Alexandru Ioan 503. zilier 1 „ mun. Kovăcs Strada Rândul Săndor Ţiganilor 526. Botoş 571.-1 -3 71 .Kovâcs Iosif 514.Kolozsvâri Iosif 508. Dâvid Iosif 570.-1 -1 . 3 6 „ fabrică „ agricultor 5 agricultor 2 „ mun. Velko Iosif I 540. Szabo Ioan 541. fabrică agricultor fabrică tâmplar lăcătuş mec. Gucik Iosif 519. Şerban 537. zilier 2 pensionar 8 pensionar 1 „ agricultor 6 casnică 2 „ zidar 5 pensionar 2 „ 3 mun.

64 .

zilier „ „ „ „ „ casnică mun. Sandor Gavril 604. PROFESIA TOTAL REFOR. Gazsi Rozâlia 624. Szabo Iosif 631. Kudelka Ştefan 627. Turbuk Iosif 618. Bodea Petru 621. Milcsevics Pacu 626. Moza Laurenţiu 617. Gaszi Zsuzsanna 622.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 600. Varga Iosif 629. zilier muzician mun. Iozefic Iosif 606. Dumea Mihai 615. zilier „ „ „ „ croitor ţigan “ mun. Tamâs Lajos 603. zilier muzician „ mun. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. zilier casnică muzician casnică muzician ţigan mun. zilier “ „ agricultor mun. Turbucz Lajos 623.Domocos Vasile 612. Buda Iosif 632. Ventel Nicolae casnică mun. Baciu Ioan 613.NR. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Tâncos Gavril 630. Bede Iosif 607. Cupan Gheorghe 605. Otvos Francisc 633. Bogdan Andrâs 619. Otvos Alexandru 625. Horvâth Lajos 609. zilier “ „„ 2 3 3 3 4 1 7 3 3 2 1 5 2 4 5 4 5 5 1 2 2 5 6 3 8 5 2 2 6 5 9 5 5 1 5 2 3 7 5 1 2 5 6 3 7 2 6 2 9 1 1 — 2 1 3 3 2 1 1 2 3 4 1 3 1 1 1 2 5 2 4 5 4 5 2 5 4 1 4 65 . Jancso Mâna 608. Dull Julianna 601.Dumea Gavril 616. Gyoker Mihâly 611. Szabo Imre 628. Gherle Lajos 614. Balogh Vasile 620. Jancso Âdâm 602. Varga Florian 634. Gherle Petru 610.

643. zilier ţigan casnică “ ţigan casnică pensionar 2 1 3 1 5 6 3 2 3 3 9 2 2 1 1 3 1 2 1 3 1 5 3 2 2 9 2 1 1 1 2 1 - 1 5 1 3 1 2 2 - - 1 - Strada Cartierul Gării C.R. Chiş Alexandru 667. 639. Waxman Tiberiu 657.NR. 640. 653. PROFESIA TOTAL REFOR. 648. Horvăth Vasile 660. 649. Gorgan Vasile 659. Şaitoş Gheorghe 665. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 3 3 1 1 5 2 3 4 6 2 3 3 1 2 7 4 2 1 3 5 3 1 1 1 6 1 3 1 2 1 1 4 5 1 4 1 2 - 66 . Kopelmre 662. Otvos Imre Varga Măria Gazsi Iuliu Varga Rozâlia Lingurar Mihai Cseme Gavril Bogdan Iosif Varga Gheorghe Turbuţ Ioan Horvăth Alexandru Otvos Iosif Szilâgyi Imre Szucs Vasile Otvos Anna Budai Rozalia Teglâs Iosif Szâsz Lidia Pataki Iosif muzician casnică ţigan casnică ţigan „ mun.F. Weimanlosif 661. 642. Varga Ioan 663. Waxman Carol 658. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 641.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 635. 636. fabrică casnică mun. zilier “ „ ţigan măcelar mun. Balogh Alexandru 664. 646. Venţel Iosif 654. 638. Gergely Alexandru 656.KohnVilmos mun. 652. 644. 647. Kope Iosif 668. 637. 645. 650. 651. VenţelAna 655. Kâgyi Imre 666. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .

Sipos Alexandru 677. Cozac Gheorghe 701. Şaitoş Gavril 682. Bakos 676. Varga Imre 699. Cozac Pavel 694. Silik Francisc mun. Duhi Ştefan 673. Seres Lajos 684. Nistor Dumitru 695. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Mane Mihai 693. Varga Zsigmond 688. Bodiş Lajos 671. Schwartz Constantin Gheorghe 690. Lokos Imre 689. Chirilă Gheorghe 692. Kovâcs Vasile 683. Magyari Carol 674. Orban Ştefan 702. Fechete Iuliu 704. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 7 4 4 3 4 3 2 4 6 3 1 2 2 5 5 2 7 4 4 2 2 7 2 3 5 3 4 4 6 2 2 4 3 4 4 5 7 4 3 4 3 1 3 1 i 5 3 7 4 4 2 5 2 4 4 6 1 2 3 4 3 5 — . Garai 691. Puskâs Ioan 697. Şandor Ioan 685. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .1 1 1 2 1 - — — — 6 3 2 — 2 2 2 3 5 1 1 4 1 - 67 .NR. Szegedi Lajos 670. Cepei Ştefan 678. PROFESIA TOTAL REFOR. Lajos Iosif 696. Parti Mihai 698. Kovâcs Lajos 686. Varga Iuliu 681. Seres Ştefan 687.Erdelyi Andrei 703. Horvăth Alexandru Iosif 675. Chirodea Ştefan 679. Bartha Francisc 700. Kohn Jeno 672. Toth Antal 680.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 669.

Magyar Nicolae „ 715. public 724. 709. Soos Ioan „ 717. Cozac zidar Alexandru 728. Toth Iosif 729. Ziiai mun. Zicseak „ Andrei „ 720.GhiunterGheorg „ tinichigiu he func. PROFESIA TOTAL REFOR. 706. Pantis Ioan „ 723. 708. Siliklosif Nemeş Lajos Egrl Iosif Siteri Imre Kovâcs „ Zsigmond „ 710. 707. Marozsân „ Mârton 711. Cernei Iosif munc. fabrică „ „ „ 6 6 6 1 5 3 8 2 3 2 3 4 3 2 6 2 1 2 3 3 1 2 4 4 3 2 2 2 5 6 5 4 3 3 5 6 2 6 5 1 5 2 4 3 2 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 5 6 5 2 — 4 1 1 4 2 2 1 2 6 1 3 2 2 2 3 5 1 2 4 2 3 - 68 . Mihacek „ Alexandru „ 716. Jenei Teodor „ „ 713. Bamer „ Francisc „ 721. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 705. Nagy Lajos „ 714. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Bocşe Gavril „ 719. Grosu „ „ Alexandru ceferist 727.Alecsei „ Ioan „ 712. Tomacsek „ Lajos „ 722.NR. Şteblicloan „ 718. fabrică Alexandru 726. Zbudil Francisc „ „ 725.

public 765. Roman Francisc „ 754.7 . Ionescu Marcel „ 761.- 1 3 5 . Szilâgyi Beni „ 773.3 . Fâbian Năndor „ 774.. fabrică 742.1 1 .6 2 .F. Kiss Iosif “ 748. Denika Mârton 767. Varga Ştefan „ 744. Balog Iosif mun. fabrică 2 4 4 5 5 1 3 3 1 3 3 3 2 4 4 3 5 5 1 1 5 3 4 3 2 3 5 1 3 7 3 6 6 3 1 6 1 . PROFESIA TOTAL REFOR. Jantovics Vasile „ 756.1 - 69 . Lascu Nicolae " 749. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .5 .5 . Drimba Ioan func. Tarkânyi ceferist Francisc 762. Sabău Emil ceferist 746. Farcas Iacob comerciant 776. Moţ Nicolae „ 750. fabrică 747.. public 743.4 3 3 3 3 1 3 . Szabo Gyorgy a 752. Palodi Francisc „ 751.4 . Takâcs Iosif lăcătuş mec. Balogh Bâlint „ 753.- - - .R.. Jurca Gavril „ 771. Pop Vasile mun. Csâki Carol „ 772. Iile Gheorghe „ 770.1 3 1 .5 ..1 3 . Costin Teodor „ 755. Susnic Ioan „ 769. Marc Ştefan func. Vasvâry „ Gheorghe 757.- 1 . Pecsi Alexandru croitor 764. Pungan Pavel mun.4 . Horvâth Ştefan „ 758.1 . Dodai Iosif func.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 741. Faur Gavril mun. public 760. Micu Constantin “ 745.- 5 3 4 2 5 - - . 763. Olteanu Vasile şef gară C..1 .- 2 6 5 - . Szebeni Daniel „ 759.1 1 . 775. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Klein Carol „ 766. fabrică 768.3 .NR..

Weker Minai 781. 1 1 4 6 1 — 2 1 3 2 3 1 2 5 3 4 5 4 3 5 1 3 2 3 5 1 — 1 3 2 3 3 3 4 3 — .NR. fabrică « muncitor fabrică“ « „ „ „ lăcătuş mec. Hunyadi Ioan 787.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 777. Gal Dumitru 790. fabrică mun. fabrică şef dep. Iacob Ioan 792. Lengyel Odon 796. fabrică cont şef fabrică mun. Fucs Ioan 780. Miladin Mocici 778.. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . mun. Hunyadi Francisc 786. Varga Francisc 789. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Kollâr Sândor 798. fabrică “ şef sec. Gherle Gheorghe 785. Vaserman Vasile 795. Tanc Gheorghe 788. Cseka Alexandru 779. Szell Alexandru 782. Korodi Lajos 797. Fucs Vaier 783. fabrică ” „ „ -„ „ „ „ „ „ „ “ „ „ „ „ agricultor mun. Weker Bela 793. — 1 — 70 . Indrieş Petru 794. Herle Cătălin 784.5 5 . Gâspâr Ignâc mun. fabrică mun. PROFESIA TOTAL REFOR. fabrică 4 4 2 4 3 3 3 3 7 6 3 4 4 3 4 6 3 5 3 4 4 5 4 3 1 5 1 2 3 6 3 5 6 2 5 5 3 4 1 7 4 1 2 2 6 — 4 . Sindeli Ioan 791.

Sabău Mihai 814. Lindenfeld Mărton 819. Erdei Ioan 829. 822. 823. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.NR. fabrică „ ing. fabrică contabil fabrică mun. Kupan Iosif agricultor „ „ „ „ „ „ „ „ „ pădurar 3 2 5 2 2 2 3 3 5 5 3 2 5 2 2 2 3 3 — 3 3 5 5 - 71 . 825. 826. Trifan Nicolae 815. Wertheimer LajosSchwartz Lajos 820. Boroş Teodor 838. Reinberger Zoltân 816.Juhâsz Ioan 832. 827. Jancza Ioan 836. Indrieş Florian 837. Krizsa Bârna 830. fabrică militari activi funcţionari preot reformat 3 1 3 2 1 3 2 4 1 1 1 3 11 25 1 2 8 1 3 - 3 1 1 11 14 — 3 2 1 3 2 4 1 1 1 — STRADA DEALUL VIILOR 828. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Mâtyâs Imre 831. 821. Friedman Iosif 817. Nemeth Pali II 835. Loc. Nemeth Francisc 834. Lindenfeld Roza 818. 824.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 813. PROFESIA TOTAL REFOR. în fabrică “ casnică comerciant măcelar comerciant director fabrică şef sec. Klein Erno Waldman Lajos Erbstein Lâszlo Toma Ioan Postul Jandarmi Administraţia Soos Kâlmân mun.Nemeth Palii 833.

217 116 38 88 10 10 11 3.115 Aşa cum am mai arătat.115 1. şi-a încetat activitatea. meşteşuguri. cea mai mare întreprindere din judetul Bihor.reşedinţă de Plasă ieţul Bihor. jandarmi + oameni de ordine Total 3. economia oraşului Tileagd. industrie. Pentru statul român era mai economic să transfere rafinăria lângă sursele de materie primă. în zona zăcămintelor de ţiţei. la data respectivă. fiind demontată şi transportată cu trenurile de marfă la Ploieşti.In concluzie. Astfel. transporturi. „Rafinăria de produse petrolifere Bihar-Szilâgyi" S. Pe confesii au rezultat următoarele cifre: reformaţi 1. a intervenit ceva cu totul neaşteptat. în circumstanţele oferite de împrejurări.625 1.R. aceasta a fost populaţia oraşului Tileagd . în anul 1924. după inventarul făcut în luna decembrie 1934 de către Prelaţii Bisericii Reformate. decât să transporte titeiul in vagoane cisterne pentru prelucrare la 600 km distanţă. 72 . comerţ. în toate ramurile de activitate: agricultură. Să nu uităm însă că în economia de piaţă a oricărui Stat Capitalist sunt suişuri şi coborâşuri. cu capital românesc.F. situaţie concretă pe care o vom descrie la fiecare capitol din lucrare în parte.A. Când situaţia oraşului Tileagd se afla în plin avânt de dezvoltare. a cunoscut o dezvoltare considerabilă. după alipirea Ardealului la Regatul României timp de 10-15 ani. determinate de anumiţi factori care nu în totdeauna sunt previzibili. etc.496 romano553 catolici 835 ortodoxi 231 izraieliti Total Situaţia de profesii rezultă următoarea: agricultori muncitori în fabrici funcţionari publici comercianţi meseriaşi diferite meserii muzicieni personal de specialitate C.

Se mai întâmplă însă că un necaz să nu vină numai singur în viaţa oamenilor. Aceste evenimente nedorite au produs în economia Tileagdului o „gaură neagră" care s-a adâncit mereu. Are în schimb o bogăţe spirituală deosebită. „Dezvoltarea industrială". fără nici un sprijin din afară. Au rezistat crizei economice numai Fabrica de Cherestea La Roche-Darvaş S. Revenind şi continuând cu evenimentele istorice. Criza economică din anii 1929-1933.000 (şase milioane) de oameni nevinovaţi. cu o populaţie de peste 600. în anul 1930 şi-a încetat activitatea Banca de Credit şi Schimb Valutar SA din Tileagd. Prin Dictatul de la Viena din 29-30 august 1940 ni s-a răpit partea de Nord-Vest al Ardealului. le voi arăta în Istoria Tilecuşului care face parte integrantă din monografia Tileagdului." Am încheiat citatul. Neavând nici o altă alternativă de ales. de protest asupra Dictatului de la Viena din anul 1940. La scurt timp după efectul crizei economice şi a pierderii celei mai mari unităţi industriale din circuitul economic. transformat ulterior în Unitatea 2 Fortificaţii.000. cu un bogat folclor local care nu se găseşte în cultura celorlalte sate aparţinătoare Tileagdului. fiind ciopârţită la răsărit de către ruşi. îndrăznesc să afirm că începând cu anul 1919. părăsit de către toate ţările Europene.Pe de altă parte.243 km. Citez: „în aceste momente grele pentru destinele ţării mele. a condus la falimentarea celorlalte 7 fabrici mai mici din Tileagd (nominalizate la Cap. şi Uzina de Impregnat Traverse C. au cerut comandanţilor 73 . marea majoritatea lor fiind români. în proporţiile care le-au luat avea ca să suprime peste 6.000 de locuitori. prin ocuparea Danzigului de către armata Hitleristă. care a cuprins întreaga economie Românească.A. Luând cunoştinţa despre acest odios dictat. ofiţerii români din Regimentul 86 Infanterie. Prin aplicarea acestui Dictat. devenind falimentară în urma „Crizei Economice" şi a intrării în conversiune a datoriilor agricole. România a fost nevoită să accepte condiţiile nedrepte de a participa la război alături de forţele hitleriste.pătraţi. împotriva marelui popor rus. poporul român s-a găsit singur. Tilecuşul s-a dovedit a fi o adevărată PEPINIERĂ DE INTELILENŢĂ. excepţie făcând într-o mică măsură satul Bălaia. III. Motivaţia şi detalii asupra acestei afirmaţii. în anul 1939 s-a declanşat cel de al II-lea război mondial. luându-ne Basarabia şi o bună parte din mioritica Bucovină. prin aşezarea sa geografică a rămas în România după trasarea liniei de demarcaţie a frontierei Ungaro-Române.F.R. Tilecuşul nu este o localitate importantă din punct de vedere economic. voi reproduce Cuvintele Regelui Mihai I al României. cu oameni păstrători de tradiţii strămoşeşti. cu obiceiuri şi cultură veche. pierde şi Tileagdul satul Tilecuş care. In plan politic s-a format o conjunctură Europeană prin care România a fost izolată de celelalte ţări. în suprafaţă de 42. Această scânteie.

jandarmii şi organele securităţii în civil. aşa zise „Gărzi naţionale". La acest tablou sumbru. s-a ordonat ca de moment este mai înţelept ca armata română din Vestul Ţării. proaspăt absolvent al cursului inferior de liceu. In aceiaşi zi de 29 august 1940. s-a putut vedea un tablou sumbru al plângerii. a fost martor adolescentul TRAIAN INDRIEŞ din Tilecuş.F. nu a făcut uz de puterea pe care încă o mai avea. mai exact ca să o umilească. au rămas în Ungaria sub stăpânirea regimului hortist. cu gesturi obscene. altercaţii între anumite persoane. 74 . venea dinspre Oradea. având la mână banderola cu tricolorul unguresc. pe coama movilei Baranca-Huta. Tileagd. pe întreg peronul gării C.F. au tras şi focuri de arme pentru un avertisment. Analizându-se Starea de fapt şi conjuctura politică internaţională. respective pe fostul drum de acces al tilecuşenilor spre oraşul Tileagd. stabilită de Dictatul de la Viena în august 1940. Românul. o treime din terenul agricol al Tilecuşului.R. i-a croit unui intrus mai multe lovituri cu cravaşa peste faţă. care acum atacau pe foştii poliţişti. fără a se înregistra vre-o victimă omenească.F. dar mai ales pentru faptul că nu-şi va putea continua cursurile Liceului Emanuil Gojdu mai departe. chiar atacat fiind şi în postură de legitimă apărare. trecea peste partea Nord-Vestică a hotarului Tilecuş spre direcţia Chistag-Zece hotare. vindecându-1 de boala îngâmfării şi a impertinenţei. foştii gardieni publici. vociferări stridente. mişcări de oameni disperaţi care se vedea nevoiţi să-şi părăsească casa cu toată agoniseala lor de o viaţă. Era vorba da elemente decăzute din punct de vedere moral. căpitanul Emil Vulpescu care însoţea trupa. Velenţa pentru îmbarcare. să părăsească poziţiile de luptă în apărare şi să se retragă în interior pentru reorganizare şi pentru aşteptarea evenimentelor care vor urma. de tristă amintire. rivaliza cu cazematele din „Linia Maginot Franţa". la nivel înalt al Comandamentului Militar Român. care aştepta şi el în gara Velenţa. elemente neavizate.superiori sa le permita pregatirea de lupta. cazemate care prin structura. cel mai fertil împreună cu întreg cătunul Călăţani. în apărare. Văzând această neruşinată îndrăzneală. Ca urmare. au pătruns în rândurile armatei române. cei atacaţi.R. organizate adhoc din proprie iniţiativă. In timp ce armata română se retrăgea în perfectă ordine spre gara de Est C. distrus sufleteşte nu numai pentru că şi-a pierdut locul de muncă. soldări de conturi între acei care au fost certaţi cu Legea şi între oamenii care au aplicat Legea. prin dotarea cu armament modern de luptă şi prin poziţia lor strategică. Noua frontieră româno-maghiară. Velenţa şi în împrejurimi.R. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie a frontierei. un tren spre gara C. din cazematele asa numite „ Linia de aparare Carol „ la granita de Vest.

Următoarea măsură luată de către regimul hortist în teritoriul ocupat, a fost aceea de a elimina pe toţi românii din funcţiile publice. în locul acestora au fost aduşi oameni din „Anya orszăg" care nu cunoşteau nici un cuvânt în limba română, obligându-i pe românii din toate teritoriile ocupate ca să înveţe ungureşte. La calea ferată, între Ciucea şi Oradea, nu a rămas nici măcar un acar de naţionalitate română, indiferent că a ştiut ca să vorbească ungureşte. In toate şcolile din Tileagd şi din satele aparţinătoare, învăţământul s-a desfăşurat numai în limba maghiară. In ordinea priorităţilor regimului hortist a fost vânarea şi prinderea persoanelor de etnie română aşa zise „indezirabile". Din Tileagd a fost arestat preotul ortodox Gligor Ioan în luna septembrie 1940, iar preotul şi învăţător Baciu Nicolae din satul Bălaia a fost expulzat în România cu toată familia, jefuindu-i casa şi toate bunurile materiale agonisite de o viaţă. Preotul Vasile Chirilă din Tilecuş, în data de 29 august 1940, întâlnindu-se întâmplător cu armata de ocupaţie hortistă pe şoseaua Tileagd-Oradea, în dreptul comunei Sacadat, l-au tras jos din căruţă pe nefericitul popă, l-au lovit cu capul de roţile căruţei, i-au smuls barba şi pielea de pe faţă, l-au lovit cu picioarele în abdomen distrugându-i ficatul, i-au rupt câteva coaste şi i-au zdrobit rinichii. Asta da civilizaţie şi demnitate umană împletită cu sentimente patriotice în plin secol XX. Nici viteazul Attila nu a făcut chiar asemenea cruzimi cu toată barbaria de care i-a mers faima. Bineînţeles că după o asemenea tortură, preotul Vasile Chirilă a decedat în chinuri groaznice după ce l-au dus la domiciliu servitorii cu care se afla în timpul măcelul. Asemenea acte abominabile au mai fost făcute de către „drojdia" care se găsea din abundenţă în cadrul armatei hortiste de ocupaţie. în comuna Ip judeţul Sălaj, au fost împuşcaţi 157 de români, lipsite de apărare, bărbaţi, femei şi copii care aveau o singură vină, aceia de a se fi născut români, fără voia lor. în comuna Tarcea au fost ucise 68 de persoane, numai pentru plăcerea de a vedea curgând sânge românesc nevinovat. Au profanat 124 biserici ortodoxe, au fost bătute şi schingiuite un număr de 5.332 persoane. Alte 15.893 persoane din Ardealul de Nord au fost arestate şi deportate în lagăre de muncă. Celor 7 ucigaşi al protopopului român Aurel Munteanu din Huiedin judeţul Cluj, ucis 1-a data de 10.09.1940 li s-a întocmit dosare penale, au fost judecaţi de către Tribunalul din Cluj şi condamnaţi la câte două luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Motivarea Tribunalului Ungar Cluj în sentinţa dată, a fost că ucigaşii, în momentul săvârşirei crimei, au fost pătrunşi de sentimente patriotice a unei naţiuni demne! Ofer cititorului ca să aprecieze dacă crima săvârşită la Huiedin şi Sentinţa dată în cauză de către Tribunalul timpului din Cluj, au fost demne de laudă sau de dispreţ.

75

Hortiştii au mai dat un „Examen de etică morală Umană" cu evrei aflaţi atât pe teritoriul Ardealului de Nord cât şi cei din interiorul Ungariei. Peste una sută rii de evrei au fost vânaţi şi prinşi într-un timp record, „distinşi" cu steaua galbenă in şase colţuri apoi trimişi în lagărele hitleriste pentru exterminare prin gazare. Nu se exclude faptul că la transportul evreilor, spre lagărale morţii, au fost folosite rgoane de marfă cu emblema C.F.R., rămase pe teritoriul Ardealului de Nord cu aplicarea dictatului da la Viena. In ziua de 29 august 1940, pe liniile de garaj din Staţia Velenţa, au rămas sute de vagoane de marfă goale când au sosit trupele re ocupaţie hortiste, termenul de retragere ale oficialităţilor româna fiind limitat la acea zi de 29 august 1940. La data aplicării dictatului de la Viena, în Oradea se găseau 33.000 de evrei, ~.iri şi mici comercianţi. Mulţi din aceştia au fugit clandestin în România când i - simţit pericolul care îi ameninţa. Dacă ungurii, în simţurile lor revanşarde, aşa rumite „patriotice" faţă de români, în mod legitim se poate, pune întrebarea de :e regimul hortist a dat dovadă de atâta cruzime, de un zel ieşit din comun pentru ixterminarea evreilor care nu le-au „furat" niciodată Ardealul, aşa cum de fapt nu £â furat nici românii care au existat în Ardeal din preistorie! Ideia aberantă a ""-rtului fiind emisă de către mintea bolnăvicioasă a unor politicieni care prin "cercarea de falsificare a Istoriei, au otrăvit sufletele oamenilor de bună credinţă pe care îi conducea, educându-i în spiritul revanşard şi îndemnându-i la crimele re care le-au făcut când au avut ocazia. Evreii din Ungaria au fost dispuşi să se supună politicii statului de maghiarizare. Statisticile oficiale maghiare din anul 1840, au evidenţiat cifra de 250 .000 iar la recensământul din anul 1910 nu s-a mai înregistrat nici un evreu. '-. realitate însă, erau aproape un milion. Să mai precizăm şi faptul că evreii din Ungaria, nefiind legaţi de o limbă de vorbire proprie, au fost foarte uşor maghiarizaţi. In acelaşi timp şi-au adus o contribuţie importantă la campaniile de presă în favoarea Ungariei, din interiorul si din afara acestei ţări pe tema tratatului de la Trianon, în mod deosebit din Anglia şi din Statele Unite ale Americi. Toate aceste servicii de loialitate faţă de interesele naţionale ale Ungariei nu au valorat nici două parale atunci când guvernul de la Budapesta, pentru a-şi arăta loialitatea faţă de suveranii din Berlin, a u dezlănţuit cea mai sălbatică acţiune împotriva evreilor din Ungaria pentru trimiterea lor spre camerele de gazare şi exterminare. Churchil, mare politician şi om de stat, bun cunoscător al istoriei şi cu cele ce se petrecea în urmă cu 50 de ani, făcea o explicaţie şi mai concretă şi anume Prigonirea evreilor din Ungaria a fost probabil, crima cea mai abjectă din intreaga Istorie a omenirii"!

76

Ar mai fi un detaliu care consider că merită ca să fie relevat. Imediat după instalarea administraţiei ungare în Ardealul de Nord, în centrul oraşului Oradea s-a ridicat un monument din bronz, reprezentându-1 pe Horthy Miklos, călare pe un cal falnic. Un evreu bogat din Oradea, a oferit cantitatea de aur necesară ca să îmbrace statuia în întregime, om şi cal, pentru a străluci mai măreţ în soare. La inaugurarea statuiei, a fost invitat oficial şi consulul român cars se afla în Oradea, Mihai Marina. Acesta prefăcându-se că nu bagă în seamă motivaţia invitaţiei s-a prezentat la festivitate. întrebat de către primar cum îi place statuia, Mihai Marina a răspuns că i-ar plăcea foarte mult dacă nu ar avea două mici defecte! „Care?" „S-a mirat primarul." „Mai întâi că l-aţi urcat pa cal!" „Cine a mai văzut marinar călare?! în al doilea rând, aţi uitat ca să-i puneţi calului rotile." „Pentru ce rotile?" s-a mirat primarul şi mai mult! Consulul român îi răspunde că nu s-au gândit cum să le fie mai uşor când va trebui ca să-1 ducă de acolo. în altă ordine de idei, nu peste mult timp, cetăţeanul de etnie mozaică, loial statului maghiar, care a făcut o faptă frumoasă în cinstea „Eliberatorului Horthy Miklos" a fost trimis printre primii evrei spre lagărul de gazare de la Aushwitz. Din ordinul lui Horthy bineînţeles. Pe de altă parte, conform unui referat făcut de profesorul universitar Dr. Israil Guttman din statul Israel, stabilit mai târziu la New Yorc şi a mărturiilor lui Oliver Lusting, la care a subscris şi fostul Rabin Şef al Clujului Moseh Carmily, se atestă că mult controversatul şi stigmatizatul mareşal Ion Antonescu, primul ministru al României, deşi se afla sub aceiaş presiune nazistă ca Ungaria, alias Horthy Miklos, în perioada anilor 1940-1944, a „aruncat un colac de salvare de la înec" evreilor care au reuşit ca să fugă clandestin în România, protejându-i în acelaşi timp pe acei care se aflau pe teritoriul Românesc. Continuând cu acest episod al groazei, vom vorbi şi despre viaţa şi tragediile evreilor care au trăit în fostul oraş Tileagd. Din informaţiile primite la 22 aprilie 2004, de la domnul Diplomat Universitar Stern Petru, membru al comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte surse de informare, primii evrei care au apărut în Tileagd, au fost 24 de familii în anul 1845, după ce s-a dat în exploatare linia de cale ferată pe relaţia Oradea-Cluj. Pe parcurs au mai venit şi alţii, ajungând în anul 1851 la 200 de persoane. în perioada anilor 1851-1880, numărul lor s-a mai redus la 170 de persoane. în mod cert, cei plecaţi nu şi-au găsit locul convenabil unde să-şi desfăşoare afacerile. Totuşi numărul lor a crescut din nou în Tileagd, înregistrându-se 212 persoane în anul 1890 şi 304 persoane în anul 1900. La cifra cea mai mare s-a ajuns în anul 1931 când, în 241 familii trăia 325 de persoane. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o casă de rugăciune „AVIA", în imediata apropiere de Biserica Ortodoxă. Ocupaţia lor de bază a fost comerţul şi

77

afacerile. Foarte puţini din această comunitate s-au ocupat cu alte îndeletniciri. Nu au avut şcoală cu limbă de predare ebraică. Copiii lor au urmat şcoala de stat cu limba de predare maghiară din localitate. In anul 1934 şi-au schimbat rabinul şi întreaga conducere a comunităţii, după cum urmează: Rabini: Ordentlicher Gerzson, Winkler Mârton, Fischman Iosif şi Müller Ienö. Pe post de şoacter a fost numit Denenberg Mor, organizator: Österreicher Ede şi casier Molnâr Herman. în comitet au fost aleşi: Krausz Mihâly, Farkas Ignâcz, Glück Ernö, Lindenfeld Mârton, Friedman Iosif, Rosenfeld Lajos şi Schwartz Mor. Adevărul este că la scara globală, evreii au fost un popor deştept care, în perioada de după primul război mondial au ajuns în posturi „cheie", atât în Statele Europene cât şi în Statele Unite ale Americi, controlând întreaga economie şi întreg comerţul mondial. Această stare de fapt nu a fost pe placul multor politicieni de pe Mapamond, cultivându-se ura împotriva lor ca popor. Fenomenul de ură şovină a găsit, loc prielnic de manifestare în Germania Nazistă care a organizat şi a pus în practică cea mai mare crimă cunoscută de Istoria omenirei. La această crimă odioasă şi-a adus din plin contribuţia şi regimul Hortist de la Budapesta care şi-a făcut o îndatorire de onoare faţă de Hitler, vânând şi trimiţând în lagărele de la Auschwicz pe toţi evreii aflaţi în teritoriul ocupat de Ungaria, 400.000 conform procesului de la Nürnberg. Din totalul de 325 evrei câţi existau în Tileagd la data aplicări Dictatului de la Viena, în anul 1940, când a început prigoana împotriva lor, 197 au reuşit să fugă clandestin în România, care când şi pe unde au reuşit să se salveze. Şi eu care scriu aceste rânduri am avut plăcerea ca să le fiu ghid la trecerea în România, prin zona Tilecuşului, respective la acei care au avut curajul ca să o facă la lumina zilei. Adolescent fiind şi aflându-mă la lucrul câmpului pe pământul care îl aveau părinţii mei la cea. 500 metri distanţă de gara C.F.R. Tileagd şi cam la aceiaşi distanţă de linia de frontieră, nu l-am refuzat pe nici unul care mi-a cerut sprijinul. Aveam paşaport legal de trecere prin punctul fix, cunoşteam orarul de patrulare al grănicerilor unguri şi foloseam fără risc, locurile acoperite cu boscheţi şi tufişuri. Nu am avut nici o ratare a călăuzelor pe care le-am efectuat. Conform tabelului pe care l-am primit de la Comunitatea Evreiască din Oradea în luna aprilie 2004, cei care au fost prinşi de organele statului maghiar şi trimişi la camerele de gazare, au fost următorii:

1. 2.
persoane)

Berkovits Iren Berkovits Hanina cu două fetiţe şi o verişoară (4 David Erma David Maria născută Marton

3. 4.

78

5. Deneberg Nicolae şi fiul său (două persoane) 6. Farkas Lâszlo 7. Farkas Margit 8. Farkas Edith 9. Farkas Lajos 10. Farkas Erno 11. Fischman Nândor 12. Frank Gyorgy 13. Farkas Ilona 14. Gliik Nauman (morar) şi fiul său 15. Gliik Istvân I 16. Gliik Erno 17. Gliik Istvân II 18. Gliik Julianna născută Griinfeld 19. Golstein Iuliu - brutar - cu soţia şi fiul (3 pers.) 20. Griimbaun Lâszlo medic şi soţia (2 pers.) 21. Griimberger Miriam 22. Griimberger Âgi 23. Griimberger Lipot 24. Kaprei Nândor şi soţia (două pers.) 25. Kastor Tibor 26. KastorAdolf 27. Kastor Pâl 28. Klein Hari 29. Klein Olga 30. Klein Pepi 31. Klein Iozef 32. Griimberg Leopold 33. Klein Erno 34. Klein Carol 35. Klein Istvân 36. Kohn Iren 37. Koppet Frida 38. Krausz Sâmuel 39. Krausz Sarolta 40. Kupferschmidt Martin 41. Lâzâr Erno şi soţia (două pers.) 42. Lâzâr Aliz

79

43. 44. 45. 46. 47. 48.

Lâzâr Edith Lindenfeld Dezso şi fiul (două pers.) Märton Lâszlo Marlon Margit născută Feldneser Mărton Herman şi soţia (dauă pers.) Melchner Nauman - preşedinte Comunitate şi fiul (2 pers.) 49. Molnâr Ernö cu soţia şi un băiat (3 persoane) 50. Müller Erno - şef rabin - şi soţia Judith (2 pers.) 51. Müller Rasei 52. Müller Iosef 53. Müller Gabriel 54. Ösztreicher Edus şi soţia (două pers.) 55. Ösztreicher Ferencz 56. Ösztreicher Lajos şi soţia cu 8 copii (zece persoane) 57. Ösztreicher Ilonka 58. Ösztreicher Klâri 59. Ösztreichar Eduard 60. Ösztreicher Cecilia născută Rosenberg 61. Raducziner Sândor şi fiul (două pers.) 62. Raducziner Lajcsi (Zizi) 63. Rosenberg Jözsef 64. Rosenberg Olga născută Hagymâsi 65. Rosenberg Sândor şi soţia (două pers.) 66. Rozen Nauman - secretar comitet - şi fiul (două pers.) 67. Scfrwartz Solomon 68. Schwartz Eric 69. Schwartz Edith 70. Schwartz Lâszlo 71. Schwartz Herman şi soţia (două pers.) 72. Schwartz Zeelig şi soţia (două pers.) 73. Schwartz Jeno 74. Schwartz Sândor 75. Schwartz Neiman şi fiul (două pers.) 76. Schwartz Madi şi fiul (două pers.) 77. Schwartz Ignâcz şi soţia (dauă pers.) 78. Sternberg Iosif cu soţia şi un copil (3 pers.) 79. Weinstein Nândor cu soţia şi 2 copii (4 pers.) 80. Weinstein Miklös - comerciant

80

) Weisz Jakob şi soţia (2 pers. Weiaz Jozsef cu soţia şi un copil (3 pers. în luna august 1944 când mă reîntorceam de la lucru prin punctul fix de frontieră Tileagd-Tilecuş. în următoarele condiţii: Eram elev sergent în anul II la Centrul Şcolar Militar Breaza judeţul Prahova -specialitatea Administraţie-Intendenţă. aki hiszi. De en azt hiszem hogy nem lesz beke addig ameddig itt lesz a Hatâr! In traducere. de către un grănicer ungur. Pentru merite deosebite la învăţătură şi la celelalte discipline din programul specific Şcolilor Militare de prestigiu şi pentru faptul că în cei doi ani de şcoală militară nu am primit nici un fel de sancţiune (caz unic) mi s-a acordat drept recompensă cele două serii de concediu. Ajuns la casa părintească produc dublă bucurie familiei. îmbrăcat în haine civile. Mondja meg mikor lesz beke? A jo Isten csak tudja.învăţământ. 82. Bucuria revederii şi bucuria că le-au sosit un braţ de muncă solid în plin sezon al muncilor de vară. 85. adică 40 (patruzeci) de zile faţă de 20 zile cât au primit ceilalţi colegi de an . autorul acestei monografii era ca să fiu împuşcat în mod voit. de szabadsăgon vagyok! Es milyen rangja van magănak? Deâk Szakaszvezeto vagyok! Hât akkor maga nagy Isten itt! Csak egy jo Isten van. în ziua de 17 august 1944.81. Traian Indrieş. întreaga suprafaţă de pământ a părinţilor mei se găsea în teritoriul cedat Ungariei.) Wertheimer Lajos Wertheimer Ede şi soţia (2 pers. Katona vagyok. când mă reîntorceam de la lucru. dialogul avut cu grănicerul din „Anya orszăg" sună aşa: 81 . Posedam şi eu paşaport de trecere a frontierei la lucru.) Wertheimer Lajos junior Wertheimer AJfred Şi eu. alături de ceilalţi membrii ai familiei şi alături de ceilalţi consăteni aflaţi în această nedorită situaţie. 86. prezentând paşaportul la control. 87. 83. unul dintre cei trei grăniceri aflaţi la punctul de control mă provoacă la discuţie şi-mi pune întrebări: Dialogul se face în limba maghiară şi reuşesc ca să-i răspund în limba lui: - Maga nem katona? De igen. Lâtom. hogy maga ugyes ember.

nu mai pot merge la lucru în Fabrica de Cherestea Tileagd de unde şi-au asigurat existenta de aproape o sută de ani. la poştă la medic. -". Noua frontieră Ungaro-Română. Nu puteau ca să-şi lucreze pământul în condiţii pedoclimatice optime. a introdus cartuşul pe ţeava cu intenţia ca să mă împuşte. Tilecuşul a avut cel mai mult de pierdut. la gara C. Cel mai apropiat intre ceilalţi doi grăniceri de faţă. în timpul sezonului de vară. stabilită prin Dictatul de la Viena în luna îngust 1940 a creiat multe probleme dezastruoase locuitorilor satelor învecinate.F. diminuându-li-se copleşitor starea lor economică. despre a carui 82 . distanţă. la farmacie. făcându-! nebun şi acoperindu-1 cu o tiradă întreagă de înjurături în jargonul lor cazon.R. s-a încheiat activitatea mea agricolă peste blestemata frontieră vremelnică. Tilecuşenii erau obişnuiţi să meargă la lucrul câmpului la orale 4-5 dimineaţa. Cu aceste greutăţi şi necazuri s-au confruntat oamenii locului timp de 4 ani de zile. Nu mai au unde şi cum sa-si rezolve problemele socioadministrative. nu mai au de unde să-şi facă aprovizionarea cu deseuri lemnoase pentru foc în case pe timp de iarnă. Oamenii localităţii nu mai pot merge la târgul săptămânal de vinerea în Tileagd. care se putea solda cu consecinţe grave. grănicerul care a provocat discuţia s-a repezit la îrmă. i-a smuls în timp util arma din mână.cred. Sunt militar dar mă găsesc în concediu! Şi ce grad ai în armată? Am gradul de elev Sergent! Păi atunci dumneata eşti un mare Dumnezeu! Numai un singur Dumnezeu este! Pentru cei care Văd că dumneata eşti un om inteligent! Ai putea să spui când va fi pace? Aceasta numai bunul Dumnezeu o ştie. cu excepţia preotului Vasile Chirilă. Grănicerii unguri nu permiteau ţăranilor să meargă la lucru numai după orele 8 dimineaţa. cu drumuri inaccesibile.. Dintr-odată Tilecuşul se trezeşte rupt de lumea civilizată. Dumneata nu eşti militar? Ba da. Dacă locuitorii Tilecuşului. acei ale căror pământ se afla în întregime dincola de frontieră.rrebându-1: „Ce vrei? ca să ne împuşcăm aici cu grănicerii români? care sunt cu :chii pe noi tot timpul? „L-ai întreba-t şi el ţi-a răspuns! Ce mai vrei???" Cu acest incident neplăcut. nu mai pot merge la cele două mori pentru măcinat cereale. cel mai apropiat oraş era Beiuşul la 60 km. unde au fost şi sunt numai români au scăpat de tortura trupelor de ocupaţie maghiară. dar eu cred că nu va fi pace atâta mp câtva exista această graniţă! La această ultimă frază.

nu 83 .tortură până la moarte am relatat la pagina 49 din prezenta lucrare.

oferindu-le „în mod civilizat". faţă de populaţia de etnie maghiară din oraşul Oradea. L-a împuşcat mortan pe sergent. au împuşcat un copil rătăcit de familie şi au distrus o batoză de treierat grâu. s-au avântat până în satul Şerghiş. alungându-i pe localnici şi jefuindu-le bunurile din gospodării. lipsiţi de apărare. mareşalul Ion Antenescu nu ar fi ameninţat guvernul maghiar de la Budapesta cu intervenţia armatei române. nu s-a retras odată cu celelalte oficialităţi. au fugit ca potârnichile în toate părţile. Augustin Chirilă om cu înalte principii şi valori morale. cunoscător al limbii literare maghiare şi a limbii germane. pentru a mai tempera avântul inuman al „patrioţilar" maghiari. asigurându-l că va fi acceptat de către regimul hortist.-ului fostului năvălitor Attila! 0 a doua culminaţie a crimelor făcute de „civilizata forţă armată" ungară populaţiei Ardealului. 15 km de la frontieră. bazânduse şi pe valorile sale morale şi intelectuale. între Ciucea şi Tileagd. a fost când le-a sunat ceasul hotărât de Istorie pentru anularea dictatului de la Viena. având în frunte un sergent. pe conduita pe care a avut-o în postul deţinut. Toate aceste crime şi atrocităţi s-au petrecut în primele două luni de ocupaţie teritorială şi ele ar ma fi continuat dacă primul ministru român. îndemnat fiind de către viceprimarul oraşului Oradea. iar cei care l-au însoţit. Evenimentele s-au derulat cu maximum de viteză.D. cu o grenadă de mână. l-au arestat şi umilit. Despre crimele de la Huiedin judeţul Cluj. unde au ucis zeci de oameni civili. de Nord. cu intenţia ca să suprime postul de jandarmi. iar după 3 zile de arest l-au expulzat în România prin Vama Curtici. înainte de a sosi trupele de ocupaţie maghiare. în zilele de 10-12 octombrie 1944 a fost eliberată întreaga vale a Crişului Repede. să-1 omoare pe preotul din sat şi să-i jefuiască gospodăria. însoţit de încă 43 intelectuali români. am srcris în paginile 48-49 din prezenta lucrare. plutonierul. Fostul subprefect al judeţului Bihor şi primar al municipiului Oradea. după ce au jefuit ce se mai putea jefui din Tilecuş. de la Ip judeţul Sălaj din Tilecuş şi din localitate Tarcea judeţul Bihor. Ştefan Rinder a fost pe fază şi i-a primit cum se cuvenea. să rămână pe post. purtători ai A. Noile organe administrativteritoriale instalate la putere l-au ridicat de la domiciliu în miez de noapte. forţele armate ungare şi-au lăsat amprentele crimei în Sărmaş. au fost 84 . în mod deosebit intelectualii. Ca să mai facă un act de „civilizaţie".acelaşi lucru se poate spune despre acei români care au rămas pe vetrele lor la sosirea trupelor de ocupaţie hortiste. în localitatea Tilecuş au atacat postul grănicerilor români.M. ca mijloc de transport un vagon pentru transportat animale. călcându-şi în picioare orgoliile. Localităţile aflate pe partea stângă a Crişului Repede. în retragere. Moisei şi Prundul Bârgăului. distanţă de cea. tilecuşan de origine. O altă echipă de hortişti. Şeful Postului de jandarmi. care şi-a făcut studiile Universitare la Viena.

pline de umor. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău tot atât de deplorabil. conducându-i la locul unde hortiştii au minat podul de peste valea Veljului. Astfel. Comicul şi marele artist Constantin Tănase. încă pe armele calde ale războiului. încorsetate cu mai multe ceasornice de mână. pichetul grănicerilor unguri a fost distrus. Intre timp. Rămân pe loc echipele de pionieri care lucrează la deminarea podului şi a drumului de la locul numit Huţa. fost prizonier mai mulţi ani în Rusia şi cunoscând bine limba rusă. în urmărirea fugarilor. respective gara Tileagd. la un spectacol de seară s-a prezentat pe scenă cu mâinile suflecate până la coate. jafurile. de unde se transmiteau directivele şi sarcinile de îndeplinit la reşedinţele de plasă şi la comune. Aveau o adevărată FOBIE după ceasornicele de mână. dar care i-au fost şi fatale: „GREU NE-A FOST CU DERDIDAS. beţiile. române şi sovietice. Ruşii „eliberatori" imediat după alungarea armatei hortisto-naziste. Din păcate. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute de Istoria omenirii.B. venind de la Beiuş. care în multe cazuri se soldau cu pierderi de vieţi omeneşti. 85 . respective în munţii Tatra din Cehoslovacia unde s-a ales praful de ele! In noaptea de 8/9 mai 1945 „Marele Reich" a capitulat fără condiţii. care au stârnit un potop de aplauze. violenţele din cauza consumului exagerat de alcool. Trupele mixte ocolesc locul minat.G. unde să-i poată duce a îccre publicul care l-a iubit. DA'I MAI RĂU CU DAVAI CEAS!" La ieşirea din teatru după terminarea spectacolului a fost aşteptat de către menii K. descreţea frunţile populaţiei Bucureştenilor.-ului. Armata rusă nu ne-a adus numai eliberarea de sub ocupaţia hortisto-hitleristă.eliberate de către ostaşii Armatei Române iar localităţile aflate pe partea dreaptă au fost eliberate de către trupele sovietice. Pe data de 15 octombrie 1944 a fost desfiinţată frontiera maghiaro-romănă in punctul de trecere Tilecuş-Tileagd. copleşiţi de greutăţile vieţii cotidiene. l-au urcat forţat într-o dubă neagră şi nu l-a mai văzut nimeni rodată. au început ca să lucreze în mare viteză pentru a-şi pune în aplicare planurile lor diabolice. ramânând din el numai o amintire urâtă (Nem lehet âtmenni. A recitat două versuri compuse de el adhoc. i-a întâmpinat pe ostaşii ruşi. Locuitorul Fodor Dumitru. înaintând către calea ferată. au sosit în Tilecuş trupe mixte. pe data de 15 noiembrie 1944 sau constituit comitetele orăşeneşti şi judeţene ale Partidului Comunist Român. în prim plan violurile femeilor.) Armatele hortistonaziste au fost alungate spre Oradea şi mai departe în pusta ungară. care prin reprezentaţiile lui spontane. ne-au adus şi foarte multe necazuri. Nici mormânt nu a avut regretatul Tănase. veteran al primului război mondial.

R. ajungându-se ca să i se desfacă disciplinar contractul de muncă. un om echilibrat. după ce a fost „mazilit" pentru incompetenţă. capabil. culturale şi politice ale neamului românesc.Respectând adevărul istoric vom arăta că Partidul Comunist Român nu a fost niciodată un partid al românilor. Români erau ici-colo. Bucureşti. Cei care am trăit această ruşinoasă experienţă. o nulitate şi un şovin care nu reuşea săşi ţină în frâu „sentimentele bolnăvicioase". maladie care din păcate încă. nu s-a eradicat. Şef de cadre la Comitetul Orăşenesc de partid Oradea. un instrument al Cominternului.F. Şef de cadre la judeţ a fost Pâska Jozsef. sau să fii obligat ca să faci o „Excursie" la Canalul Dunăre-Marea Neagră. pe care onoratul judeţ de partid. Această sperietoare a fost o organizaţie diabolică. bună pereche a lui Szăsa Bandi. iniţial a fost numit Farago Ludovic. post care nu se justifica în schema de organizare a unităţii. un îngâmfat cu cap pătrat pe care l-am cunoscut mai bine în anii 1951-1952. 86 . Directivele veneau de sus. A fost „băgat pe gât" Uzinei de Impregnat Traverse C. a obligat-o să-i creieze un post de acar. educaţi în acest nefast spirit. având ca obiectiv distrugerea valorilor morale. A fost repejor înlocuit cu Szânto Istvân. demn de semnalat! Noile organe de conducere ale Partidului. de la Comitetul Central P. mintea lui bolnăvicioasă l-a îndemnat ca să facă numai urgii. în perioada de conducere a regimului comunist. unde se găseau tot atâţia Consilieri sovietici câte ramuri de activităţi se găseau în toată tara. Poseda şi studii superioare economice. indiferent de etnie căreia a aparţinut. erau de etnie maghiară. urmărindu-se spălarea creierelor oamenilor de bună credinţă şi otrăvirea sufletelor noilor generaţii.R. La Comitetul Judeţean de Partid Bihor a fost instalat ca prim secretar Fazekas Ludovik. alese în adunările generale. ne amintim cum eram obligaţi ca să spunem că: „Negrul este alb" şi invers după cum dictau interesele partidului. cu eticheta de „duşman al poporului"! Şi mai era ceva. judeţene. bun diplomat dar şi cu sentimente umane. orăşeneşti şi comunale. L-am respectat şi l-am admirat. la toate nivelele. originar din satul Poşolaca. persistând şi astăzi în rândul oamenilor politici. mai ales în primii ani de „Educaţie". ca să nu-ţi pierzi locul de muncă şi libertatea.C. Tileagd. minciuna a fost o politică de stat la toate nivelele. ca să simuleze noua democraţie care în fapt era o dictatură monstruoasă. corect şi cinstit faţă de toate persoanele cu care a avut tangenţă. cum nu a mai cunoscut istoria. Având prea mult timp liber. La Comitetul Orăşenesc de Partid Oradea a fost instalat pe post de primsecretar Szăsz Bandi. Şi acesta a fost înlocuit cu Magda Litvin. La raionul de partid Aleşd a fost numit pe postul de primsecretar Szilâgyi Ludovic iar la oraşul Tileagd a fost ales ca Secretar al Organizaţiei de Partid zugravul Varga Gyorgy. o fire enigmatică şi foarte circumspect. câte un activist mărunt pentru decor.

C. Criza sistemului totalitar tip comunist se accentua. când locul notariatelor cercuale 1-a luat comunele. având ca sarcină mobilizarea ăranilor la lucrările agricole. majoritatea acestora ajungând la noi în furgoanele Armatei Roşii. ca urmare a directivelor primite de la Comitetul Judeţean P. după modelul Moscovei. Lipsa de alimente şi ale altor produse de strictă necesitate. „OMUL DE TIP NOU" al Societăţii Socialiste a devenit „multilateral dezvoltat" capabil să stea în frig. pentru apărarea şi susţinerea noului regim instalat după modelul cel creiat de către Generalisimul Stalin. Odată cu aceste reorganizări a pierdut Tileagdul titlul de oraş. locul Plăşilor l-au luat Raioanele iar a judeţelor 1-a luat Regiunile. zidar de profesie. a devenit planificat! Ce si cât trebuie să produci. a interzis activitatea partidelor politice istorice. pe data de 15 martie 1945 a luat fiintă Organizaţia de Partid comunală cu 150 de membri. In localitatea Tileagd.ic a fost organizarea Comitetului Ţărănesc. îmbinată cu frigul şi cu 87 . cum şi cu ce poţi ca să te îmbraci. cum şi cu ce să te încalţi. situaţia întregei populaţii de la oraşe şi sate era disperuta. ce şi cum să gândeşti. adică ale nouiei orânduiri socialiste. pentru un litru de lapte. unghii de po rc afumate sau de peşte oceanic. la cozi interminabile pentru câteva nme de salam cu soia. S-a putut vedea atunci că se instaurează un regim totalitar. Când noua structură tot mai avidă de putere. In aşa numita „epocă de aur" când fricii i s-a adăugat frigul. ca de altfel în întreaga perioadă a aşa numitei „Epoca de Aur". Nu conta ce nivel de cultură are pentru că aşa cum am mai subliniat. întunericul şi foamea. In anul 1950 a avut loc organizarea Administrativ Teritorială a ţării. aşa cum am mai amintit. Aaa Nu! Pardon! nu aveai voie ca să gândeşti pentru că nu erai capabil să gândeşti conform Directivelor Partidului Unic şi ai putea ca să produci scurt-circuit în sistem. Venea activistul de partid de la Judeţ sau de la Raion şi îi spunea ce trebuie ca să facă. Securitatea şi Miliţia erau braţul înarmat al nouiei elite conducătoare. a ajuns la conducere. Un alt organ de lucru pentru înfăptuirea politicii partidului r. pentru o jumătate kgr. nu avea nevoia ca să gândească. "in primăvara anului 1945 a luat fiinţă în Tileagd. Bihor. In prima şedinţă de constituire l-au ales ca secretar al organizaţiei pe Varga Gyorgy. Sindicatul Mixt al muncitorilor cu 9 (nouă) secţii. şi foştii comunişti din ilegalitate. printre care se aflau. pe care îl avea din anul 1692. Televizorul putea fi folosit două ore pe noapte.Aceştia aplicau în practică tezele Marxist-Leniniste ale dictaturii proletariatului. întrerupându-se furnizarea energiei electrice când doreai ca să mai vezi şi altceva. Totul.R. ce şi cât ai voie să mănânci. în întuneric. pentru a putea urmări realizările clasei muncitoare. In preajma izbucnirii Revoluţiei din Decembrie 1989.

asistenţa medicală. au fost distruse suprimate de K. cu foamea şi cu diferitele boli cauzate de sărăcie. transformându-se din când în când în Cameleon. care s-a format şi a crescut tot în Pepiniera Partidului Comunist Român. Odată cu lansarea acestui pronostic. La Cotroceni. Unii şi-au pierdut viaţa pe acolo în împrejurări nefericite de accidente. iar fetele tinere au căzut prada prostituţiei. care au tot supt şi s-au umflat ca lipitorile. Adevărul este că valorile morale. spunând că abia peste 20 de ani. după consolidarea regimului comunist în România. poliţia. aşa numiţi oameni de afaceri c-are au fraudat şi au devalizat vistierele Statului. începând cu justiţia. oameni lipsiţi de sentimente patriotice şi demnitate umană. A scăpat din vedere şi posibilitatea apariţia „EPIDEMIEI DE CORUPŢIE" care se dovedeşte a fi tot atât de gravă ca boala Sida.întunericul din locuinţe. întreaga clasă politică aflată la putere sau în opoziţie timp de 15 ani. scuipându-se şi jignindu-se unii pe alţii. de ştiinţă cultură şi politice ale neamului românesc. furând fără ruşine mii de miliarde de lei. iar când sânt chemaţi la înfăţişare pledează „NEVINOVAT". pe care poietul Coşbuc o compara cu un fagure de miere stors din flori de primăvară. Experimentatul om politic. vizionarul politician a scăpat din vedere posibilitatea apariţiei clasei baronilor. care a pătruns în toate organele Administraţiei de stat. Unii au câte 6-7 dosare penale.-ul sovietic.G. minţind care cum 88 . fraudând fără ruşine alegerile. culminând cu cele întâmplate în capitală pe zilele de 21 şi 22 decembrie. surogatul nostru de politicieni. în timp ce marea majoritate a populaţiei ţării se luptă cu sărăcia. s-au înghesuit nonvalorile. i-a făcut pe cetăţeni să respire uşuraţi. mai priceput vizionar decât ceilalţi. Peste dauă milioane de români au luat drumul străinătăţii pentru a-şi asigura un trai mai decent. în contrast cu acest tablou sumbru. timp de 15 ani a cântat cucuveaua a pustiu. Era o imperioasă nevoie de o scânteie şi aceasta s-a produs la data de 15 decembrie 1989 în Timişoara. Fuga dictatorului şi a soţiei sale la 22 decembrie 1989. cu vile şi vilişoare. societatea românească va ajunge la linia normală de plutire. iar alţii au fugit în occident ca să-şi salveze zilele. S-au născut în schimb o mulţime de baroni peste noapte. cu deznădejdea. toată ţara era în fierbere. uitate prin sertarele procurorilor şi ale altor organe juridice. secătuind bugetul statului. între 15 şi 22 decembrie. făcea imposibilă viaţa muritorilor de rând. a făcut un pronostic când s-a instalat Guvernul Petre Roman la putere.B. vama. sperând că vor apuca timpul în care să trăiască mai bine. făcând o mulţime de găuri negre în economia acestei ţări. iar Papa Paul al II-lea a numit-o „Grădina Maicii Domnului". nu au reuşit ca să facă o lege viabilă pentru a înapoia poporului bunurile ce i-au fost confiscate de către regimul comunist. se luptă ca să ajungă la putere. Silviu Brucan. fără tratament radical. Speranţele lor însă au fost o totală dezamăgire pentru că la conducerea acestei ţări.

om simpatic de altfel. Numai 12 candidaţi pentru jilţul catifelat de la Cotroceni. este un drum foarte lung. Cu aceste triste constatări. 89 .ştie mai bine pentru a putea prinde „CIOLANUL" cu speranţa că vor mai găsi pe el ceva de „CIUGULIT". care îl revendică ca drept de moştenire de la „TATAIA". încheiem Capitolul IV. ale datelor istorice cuprinse în această lungă lucrare. dar de la conducerea unei organizaţii sportive până la conducerea unui stat ghiftuit de camelioni şi de alte specii răpitoare. în frunte cu domnul prim ministru Adrian Năstase. Cel mai nostim pretendent la acest fotoliu pluşat mi s-a părut a fi domnul Gigi Becali.

obiective care nu ar fi putut exista fără o populaţie stabilă. Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1265. în aşezări stabile. Bihorene. o confirmă mai multe documente din Secolul al Xll-lea. craşterea vitelor şi albinăritul. cu care etnicii români au conveţuit în pace şi bună înţelegere. Această populaţie sedentară românească s-a format aici pe aceste plaiuri. la distanţă de 50 km una de alta. Este de asemenea cunoscut faptul că în anul 1075. ocupându-se cu cultivarea pământului. în sate şi cătune mici. ducând o viaţă simplă de agricultori. sau în locuinţe de suprafaţă. aşa cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. populaţia de pe aceste meleaguri trăia în bordeie. pe valea Crişului Repede. în cartea scrisă despre Tileagd în anul 1996. la data cuceriri de către Statul Faudal Maghiar a Voivodatului condus de voivodul Menumorut toată zona aşezată pe cursul superior al văii Crişului Repede era locuită de o populaţie românească. După Secolul al Xl-lea. atestă existenţa a două aşezări Bihorene: Biharea şi Chistag. sunt menţionate morile şi pivele de pe Crişul Repede. din Epoca Romană. cultivatoare de cereale şi crescătoare de animale. în Secolele X şi XI. din anul 1111 şi 1160 în care.Capitolul V SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ SI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD SI A SATELOR APARŢINĂTOARE » Se cunoaşte faptul că. pe lângă instituţia Comitatului. prezintă un recensământ 90 . Că aşa au stat lucrurile. pe fondul populaţiei româneşti în această zonă a început să pătrundă populaţia maghiară. Episcopia bisericii Reformate. descendenţi ai dacilor liberi de odinioară. La data atestării celor două localităţi. ca rezultat al aceluiaşi proces de etnogeneză. zonă în care s-a circumscris şi comuna Tileagd cu cele 5 sate aparţinătoare. care trăia în obştii ţărăneşti libere. în mod treptat. în mod sigur că în zonă erau multe şi alte localităţi mai mici cărora nu li-sa dat importanţă. de formare a poporului român în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. documente scrise de Cancelariile Ungare.

128 FAM. fără a semnala nici un număr de iobagi sau alte categorii de persoane. pământ 3348 HA 2527 HA 1206 HA 2536 HA 722 821 2154 HA 521 619 11771 8 3 HA 91 . PROPRIE ORTODOXĂ 36 DE CASE BISERICĂ PROPRIE PROPRIE BISERICĂ PUSZTA UJLAK POŞOLAKA 66 TILECUŞ BĂLAIA 91 489 88 81 416 74 316 82 ORTODOXĂ 73 CASE 399 78 FAMILII BISERICĂ 106 REFORM. PROPRIE FILIALA MOZAICĂ 7 PERS. de Nr. se caută diminuarea numărului de români. Primul recensământ al populaţiei a fost ordonat de către împărăteasa Măria Tereza şi fiul său Iosif al II-lea. nominalizând pe familia Csanăd în anii 1002-1030. 50 FAMILII BISERICĂ PROPRIE ORTODOXĂ 9 FAMILII FILIALA TILEAGD 90 ORTODOXĂ 79 CASE BISERICĂ PROPRIE BISERICĂ PROPRIE Observăm că şi prin acaste cifre prezentate. familia Fulop în anii 1190-1200. 1296-1313. ORTODOXĂ 12 FAM. începând cu anii 1784-1787. BISERICĂ ROM. Pongrâcz în 1247-1258. Populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare în anii: Localitatea TILEAGD UILEACUL DE CRIŞ POŞOLACA TILECUŞ BĂLAIA TOTAL PERSOANE: 183 0 145 8 590 445 - 189 0 180 5 657 490 540 * 230 362 569 438 552 249 335 283 392 313 404 3 8 2 2 5 4 185 0 168 2 618 418 410 185 7 131 4 440 330 386 187 0 175 5 620 467 511 188 0 138 3 532 379 403 190 0 250 2 772 540 682 191 0 315 9 755 588 870 Sup. până în anul 1635. din care rezultă următoarea situaţie privind anul 1785: Localitat Nr. TILEAGD FĂRĂ REFORM. 165 FAMILII. de case care fac parte a familii pers. căruia aparţin TILEAGD 283 1515 382 REFOR. de Religiile din Biseric ea Nr. familia I. CAT. oricât de neînsemnată ar fi diferenţa.al moşierilor şi al grofilor care au stăpânit teritorii întinse pe valea Crişului Repede şi care au avut reşedinţa de domiciliu în Tileagd.

a crescut în mod constant populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare. începând cu şcolile. atât în locurile publice cât şi în familii. localităţi aşezate foarte aproape de malurile Crişului Repede. croată. Descreşterea din anul 1880 faţă de anul 1870 se datorează epidemiei de holeră existentă în aniM870-1873. ofensiva împotriva formelor autohtone de organizare a fost tot mai mare şi mai puternică. se datorează inundaţiilor devastatoare ale Râului Crişului Repede din anul 1851. română sau germană.în Posolaca erau 46 de români şi 299 de maghiari . Tileagd. Posoloacăi şi Uilacul de Criş. şi Posolaca. Mai mult. Pe măsura consolidării Statului Feudal maghiar şi al Voivodatului Transilvaniei. însăşi Kossut Lajos. promovată de guvernanţii din Budapesta. iar în perioada respectivă nu au existat nici un fel de îndiguiri pentru apărare a localităţilor. în mentalitatea guvernanţilor unguri predomina ideea că în Ungaria toţi cetăţenii sunt unguri însă. apare următoarea situaţie statistică: . inundaţii care au distrus mai multe case din localităţile Uilacul de Criş. au alungat românii de pe vetrele lor sau i-au asimilat. a crescut în intensitate şi politica de asimilare a populaţiilor de alte etnii decât cea maghiară. cercurile Guvernamentale de la Budapesta considerau că atribuţiile de bază ale tuturor autorităţilor. conducătorul revoluţiei de la 1848 din Ungaria. familiile şi chiar bisericile indiferent de cult. astăzi guvernanţii da la Budapesta s-au trezit şi constată cu tristeţe că Ungaria este singura ţară Europeană în care populaţia nu cunoaşte alte limbi în afară de limba maghiară. Aşa se explică faptul că la Recensământul populaţiei făcut de către organale Administraţiei statului ungar în anul 1880.Descreşterea numărului de locuitori între anii 1850 şi 1857. epidemie care pur şi simplu a pustiit localităţile Bihorului. devenind vorbitori de alte limbi (slovacă. maghiarii aşezaţi pe terenurile fertile ale Tileagdului.în Uilac erau 9 de români şi 503 de maghiari 92 . sârbă. datorită unor conjucturi au fost deznaţionalizaţi.în Tilecuş erau 389 de români şi nici un maghiar .în Bălaia erau 405 de români şi 8 de maghiari . De la această bolnăvicioasă prezumţie. După anul 1867. Culmea!!! Pătrunşi de exageratul lor spirit patriotic. Odată cu dispariţia acestor calamnităţi. ar fi acelea de a-i determina pe toţi locuitorii ţării să devină maghiari şi să nu se permită a se vorbi în altă limbă numai în limba maghiară. în una din scrierile sale ridică problema „Maghiarilor romanizaţi din Transilvania" şi a necesităţiţi maghiarizării lor.în Tileagd erau 223 de români Şi 1022 de maghiari .

OrtoGrecode case doxă Catol. La recensământul făcut tot de către autorităţile maghiare şi tot în anul 1880 a populaţiei după religii şi după limba maternă. Exemplul cel mai elocvent este Tilecuşul. situaţia se prezintă în felul următor: După religii Localitatea TILEAGD BĂLAIA POŞOLACA TILECUŞ UILACUL DE CRIŞ TOTAL Nr.12 17 TILECUŞ 389 14 UILEAC DE CRIŞ 9 503 2 1 17 TOTAL 1072 1832 17 74 4 1 15 120 Observaţia scritorului: Rubrica celor aşa zişi „NECUNOSCUŢI" este în mod vizibil „trasă de păr".Sursa acestor date statistice este: „A Magyar Korona orszâgaiban az 1881. de parcă ar fi fost Pecinegi.Budapest. pers. Ruten Sârbi Altele Maghiară Slovacă Necunoscuţi TILEAGD 223 1022 10 73 4 1 3 47 BĂLAIA 405 8 25 POSOLACA 46 299 5 .Alfabelean tizat ă 170 477 6 6 5 151 24 8 331 484 1457 14 263 199 901 Acelaşi recensământ după limba maternă Localitatea Română Germ. 1882". 290 17 672 5 296 Izrai. cifră cu care trebuia să apară rnai puţini români în statistici. care cu toate ocaziile cercetate de cronicarii maghiari au fost recunoscuţi ca fiind numai români. 240 1383 241 6 92 438 426 1 82 379 60 1 84 403 399 105 523 9 604 3135 1135 Roma Refornomată Catol. de Nr. reszletezve II kotet . iar în acest recensământ apare cu 14 necunoscuţi. ev elejen vegrehajtott nepszămlălâs fobb eredmenyei megyek szerint. Aceşti necunoscuţi nu puteau fi decât români. 93 .

Budapest 1912 (Magyar statisztikai kozlemenyek. Şi scriitorul german Iulius lung a semnalat în lucrările sale din epocă. ne aducea zilnic lapte pentru copii. în Tilecuş a mai fost o perioadă scurtă de timp un evreu. Tileagd. Avea vârsta de 24 ani când s-a făcut recensământul populaţiei din 1910. atât nouă cât şi la alte familii din incinta uzinei. am lucrat la Uzina de Impregnat Traverse CFR. care scriu aceste rânduiri. îmi cer permisiunea a face unele precizări: Eu. tatăl meu s-a născut în anul 1886 în Tilecuş. la care sătenii îi spunea Jidovul. dar acesta a spălat repede putina din lipsă de „Gheşeft". Când am căutat să o conving că nu sunt Pastele Ungurilor ci ale Românilor . Oare celelalte cifre sunt credibile?!! Această întrebare şi-au mai pus-o mulţi analişti români dealungul istoriei. faptul că în Recensămintele din „UNGARIA" domneşte strădania de a evidenţia pe maghiari în număr mai mare decât cel existent în realitate.ne-a replicat: „Eu sunt româncă ortodoxă şi familia mea a avut numele de Crişan dar nu mai ştiu să vorbesc nici un cuvânt româneşte"! Nu ştia ca să spună nici bună ziua în limba ei de naştere. Ne punem întrebarea firească: De unde au apărut 17 maghiar în statistica acelui recensământ? ca locuitori ai Tilecuşului. pe care o cunoşteam cu numele Korozsi Neni. în susţinerea adevărului istoric. evi Nepszâmlâlăsa Elso resz. ne-a prevenit că de Paşti nu poate să vină cu lapte.La Recensământul făcut tot de cătra autorităţile maghiare în 1910. erau numai. după procedeul din anul 1880. rezultă următoarele cifre. 156 de case în localitatea Tilecuş şi nu a cunoscut în localitate nici o persoană de etnie maghiară ca locatar al acestei localităţi. Uj sorozat kotet). 591 775 16 652 de români de români de români de români Şl 51 Şi şi 2528 38 569 17 mag hiari mag hiari mag hiari mag hiari 94 . în altă ordine de iedei. în perioada anilor 1948-1953. fiindcă va fi sărbătoare mare. Când s-a apropiat Pastele credincioşilor ortodocşi. în afară de români. O ţărancă din Poşolaca. a nepesseg fobb adatai kozseg es nepesebb pusztăk szerint. în incinta căreia locuiam cu familia având un copil de 3 ani. în Tileagd erau în Bălaia erau în Poşolaca emu în Tilecuş erau Sursa datelor statistice ale acestui Recensământ au fost: „A Magyar Szent Korona orszăgânak 1910.

95 .

Situaţia reală era că din cei 4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români maghiarizaţi. t.817 316 241 29 2 588 553 258 56 3 870 418 284 53 2 757 3640 2302 333 24 6299 Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit Piatră Piatră şi Localitat sau cărăm pămân ea t idă TILEAGD 144 55 BĂLAIA 17 POŞOLACA 10 31 TILECUŞ 2 2 UILAC CRIŞ 11 73 TOTAL 167 178 Chirpici Lemn sau sau pământ altceva bătut 153 110 50 89 76 1 2 150 71 352 350 Acoperişul casei Ţiglă Şindril Tresti ă e 200 35 61 79 73 451 174 88 15 103 32 25 59 18 39 43 319 277 Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ. 1856 1242 152 13 3267 497 277 43 . TOTA Necă Căsă Vădu Divo L s. ei TILEAGD 1887 3146 1648 1619 BĂLAIA 59 130 415 402 POŞOLACA 384 588 304 284 TILECUŞ 86 158 438 432 UILEAC CRIŞ 941 757 396 361 TOTAL 2907 4779 3201 3098 Scrie Localitat şi citeşt ea e Populaţia civ.Datele Recensământului din anul 1910 Stie Pop. pe unsexe gureş Bărb Fem te . sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi. cercurile politice de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară sunt maghiari. v rţ. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor . » Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea sociodemografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor. apărut în anul 1902. după sit.

adică a maghiarizării tuturor ronânilor.-1 Decembrie 1918. Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc. 90 . Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek". atât în familie cât şi în afară de aeasta. adică limba maghiară. conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său. zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe. evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume: 1.opere pag. în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială. Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. Autorul Şipoş Orban. 4. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români. exemplificând comuna Tileagd.Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei. iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix. sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA". . adică „Ograda" în limba română. Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor.Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd. acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor. 3. în primele decenii ale secolului al XX-lea. proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare". . au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede. satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd. 410 şi în continuare). plus distrugerea de bunuri materiale.19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă. . 2.timpuri. în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare. adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban . Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi. Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia. fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi. denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare. la limba neamului său.

de Total BărFegosp. MaGerpers.________________________ Nr. baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci 2363 7342 3641 3701 4915 1966 5 82 7 372 2 2 3 1900 Populaţia Tileagdului în anii 1900 . de baţi a Total mei mân ghiar mani ei gosp. baţi 1683 7147 3459 3688 3182 3474 Rom Mag 12 268 17 163 31 La recensământul din 29 decembrie 1930 Recensământul din 25 ianuarie 1948.Poşolaca 173 621 319 302 66 467 -1 Tilecuş 2941121 553 568 1121 Uilac de 299 982 483 499 124 857 -1 Criş TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 Slovaci Ţ'i. Ţigani Alţii gosp.gani 8 — Alţii 53 — 5 — - .2000 . Tileagd 9613181 1479 1703 891 2217 3 5 8 — — Bălaia 288 1136 544 592 1133 3 Călătani 89 230 114 116 230 .- 91 - - - 10 144 5 Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună Total BărFeŢipers.Ger Evr Localitate Nr. i i pers.de Total BărFemei Germ>.Ma.Ro. pe comună şi satel aparţinătoare Băr. Evrei Siov. baţi mei Slovaci gani Români Altii 3 Maghiari 7 4 Germani 115 Evrel 11 7324 3527 3797 3870 3314 Recensământul din anul 1992 pe total comună Ţi gani Alţii Nr.2005 1910 1930 1948 1956 1966 1977 2002 1992 1995 200 5 .Fe. pers.

5459 6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060 7142 7129 .

învăţământ 8. primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor – Oradea Sectoarele activ % .Refo Evan Ba Pen.4% 44 . stabilă Ortodox Rom. conform datelor statistice ale anului 2002.Transporturi şi comunicaţii 5.5% TOTAL Persoană 797 806 117 170 60 13 2007 100% 39.1992. mii de oameni au căutat ca să fugă în occident. populaţia Tileagdului creşte în mod canstant. este adevărat că nu chiar în mod semnificativ.8% .Adv.ticos. determinând scăderea sporului natural pe de o parte iar pe de altă parte.Comerţ 2.Grec. cat. în urma trimiterii lor de către Hortişti la camerele de gazare de la Auschvitz.sănătate şi asist.. pe religii în 2002 Localitatea Nr.9% .Agricultură . o bună parte plecând în Ungaria şi chiar în Australia.în administraţia locală 0. z.2% . pop. Observăm de asemenea că evreii au dispărut complet. cu toate pierderile cauzate de al II-lea război mondial. Populaţia Comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare.4% .Observăm că în perioada anilor 1930 . Alte cat. tist Nedeclarat Tileagd 3960 2343 348 12 Bălaia 775 505 2 Călătani 226 176 Poşolaca 396 97 15 1 Tilecuş 906 704 1 Uileac Criş 879 345 66 2 TOTAL 7142 4170 341 16 737 3 - 208 4 345 1294 3 103 379 15 48 18 18 79 100 89 6 44 53 10 5 7 4 193 52 32 319 7 297 758 99 72 32 32 Gruparea populaţiei din Tileagd pe ramuri de activitate. Mai observăm tot în această perioadă că numărul populaţiei de etnie maghiară s-a redus considerabil faţă de români.7% 40. în această categorie se poate încadra şi descreşterea numărului populaţiei de etnie maghiară. 7-a rel. Descreşterea numărului populaţiei după anul 1977 se datorează politicei greşite aplicată în perioada Ceauşistă.Industrie şi construcţii . rmat -ghel p. socială 2.

Şomeri în căutare de loc de muncă 4 . rezultate din documentele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică BihorOradea.5% 1.9% 12. pe total comuna.9% 42. trebuia să facem o remarcă pe baza datelor statistice.0O/O 1.Elevi si studenţi 2 . întrucât un număr mare de cetăţeni. Tileagd se găseau 3182 români şi 3476 de maghiari. în anui 1948 cifrele între etnii se apropia foarte mult. Călătani şi Tilecuş se vorbeşte numai în limba română iar în satele Poşolaca şi Uilacul de Criş se vorbeşte preponderent în limba maghiară marea majoritate a populaţiei fiind maghiari de religie Reformată. să vedem ce categorii de persoane cuprinde numărul celor inactivi: Categoria de persoane 1 . la data redactării acestei lucrări.0% 1.7% 100% LIMBA VORBITĂ ÎN COMUNA TILEAGD Mai întâi de toate.Casnice 5 . în continuare. în camuna Tileagd se vorbeşte preponderent româneşte. La această situaţie s-a ajuns datorită încetării activităţii fabricei de cherestea în anul 2001. mai ales cei din vârsta a treia.întreţinuţi din alte surse economice TOTAL persoane Total Din care femei 1225 698 2184 1204 191 28 620 872 55 78 5135 620 384 24 36 2994 % 23.Pensionari 3 . a existat o .9% ceea ce afectează foarte mult situaţia economică a comunei şi satelor aparţinătoare.Conform acestor date. vom arăta că în anul 1930. » în satele Bălaia. Astfel.întreţinuţi de alte persoane 6 .întreţinuţi de Stat + alte Organizaţii 7 .0% 17. Să mai precizăm că între aceste două etnii care alcătuiesc populaţia Comunei Tileagd.2%. populaţia activă din Tileagd este în număr de 2007. în procente 71. ca în anul 2002 să rezulte 4783 români şi numai 1658 de maghiari. cunosc bine limba maghiară şi niciodată nu a constituit un inpediment comunicarea între locuitorii aşezării. evidenţiind un număr de 3565 ramâni şi 3540 maghiari. Deci. reprezentând în procente numai 28. dar şi în limba maghiară. iar papulaţia inactivă este de 5135.

în ceea ce priveşte scăderea substanţială în ultimii 50 de ani la Tileagd a numărului maghiarilor. cocie. atât în perioada regimului comunist cât şi în ultimii 16 ani. în limba vorbită local de către ţăranii români. lacău la chiriaş „hurdău" la butoi „lângă la flacără. Influenţele limbii maghiare au fost minore. la scară i se spune „leutră" de la „lejtra". nu a renunţat la îmbrăcămintea şi costumele autentice care alcătuiesc zestrea satului pe de o parte. ştiindu-se că Tileagdul a fost declarat oraş începând cu anul 1692. Trebuie să se înţeleagă că Administraţia Statului Român nu a făcut niciodată discriminări şi îngrădiri ale celorlalte naţionalităţi conlocuitore pe. scoţându-le de la naftalină în zilele festive şi de sărbători anuale. se datorează politicei dezastruoase economice aplicată de guvernanţii noştri. temetău.înţelegere deplină fără ură şovină reciprocă. portul popular tradiţional. Este normal şi firesc ca în limba de vorbire a localnicilor sub influenţa conducerii Imperiului Austro-Ungar să fi suferit anumite modificări dealungul secolelor. pământul românesc. Tileagdul şi Uilacul de Criş încă din secolele XV-XVI au purtat vestimentaţie de orăşeni. aşa cum le înfăţişează în imagini pe întreaga primă . hurdău. Cociş la căruţaş. dar şi-a păstrat nealterat caracterul ei de limbă romanică cu specific Ardelenesc. Asemenea exemple sunt foarte multe dar ne oprim aici. Cuvintele uzuale. „lămpaş" la felinar. iar pe de altă parte. chiar şi de către persoanele mai în vârstă. crestul. iar românul de rând este ospitalier prin moştenire genetică. diferenţa constând doar în modul de păstrarea lor. „doască" la scândură. lacău. mai ales ţinându-se seama de încercările de asimilare care s-au accentuat după anul 1848. ca: oblac. deşi ţinea pasul cu vremea. politică de sărăcire şi neajunsuri care a determinat să părăsească ţara nu numai maghiarii dar şi mii şi zeci de mii de români. cociş. în anii după Marea Unire. copărşeu. fiind aproape identic ca ale orăşenilor. cătunul Călătani şi satul Tilecuş. etc. PORTUL (COSTUMAŢIA) LOCUITORILOR COMUNEI TILEAGD în primele decenii ale Secolului XX. în scurt timp au fost scoase din uz. între cele doua Războaie mondiale. tezaurul folclorului local. în mod treptat. moştenit de la strămoşi s-a păstrat în satul Bălaia. s-au împrumutat multe cuvinte din limba maghiară ca de exemplu: la fereastră i se spune „oblac" de la „ablak" în limba maghiară. încă din perioada Feudalismului şi până în prezent. Posolaca. „cocie" în loc de căruţă. portul papular a fost înlocuit cu articole de îmbrăcăminte produse în serie la fabrici. Populaţia satului Tilecuş.

.

mulţumindu-se fiecare cu puţinul pe care îl avea. galben şi bleumarin. După ce se mărita. cioareci albi de lână şi căciulite negre cu panglici tricolore. viaţa se trăia mai intens. având două buzunare mici laterale. populaţia era mai pură mai veselă şi mult mai fericită. Fetele fecioare îşi împleteau părul într-o singură codiţă purtată pe spate. Fetele şi femeile tinere purtau peste spăcel. având legată în capătul cozii o panglica colorată în formă de papion. denumit „haitău"(tot un cuvânt împrumutat din limba maghiară). Paietele avea o gaură mică la mijloc prin care se făcea fixarea pe pânză cu ajutorul unei mărgele mici colorate. Peste cămaşă purtau un labreu (vestă) din stofă neagră. Atât fetele . sau poniorcă cum se mai numea. cu hărnicia şi cinstea care î-i caracteriza pe oameni. vopsit în culori roz. înflorat pe ambele laturi din faţă. fata mare care nu ştia ca să facă aşa ceva nu se putea mărita. prelucrat de cojacarii din jurul Aleşdului. în faţă peste poale se purta a „Zadie" (şort) din catifea de culoare neagră. rămânând de râsul satului. alb şi albastru. Câtă muncă şi câtă bătaie da cap pentru ca să te îmbraci frumos!!! în Tilecuş. încălţămintea era la ţinuta de sărbătoare în cisme cu tureci lungi sau cu opinci. având motive florale cusute pe margine cu fir de mătase roşu. iar capul şi-1 învelea pe orice anotimp numai cu basma de culoare neagră. un labreu din barşin negru. reprezentând garoafe. prin care era introdus acul cu aţa de prindere. La această ţinută bărbaţii mai purtau cămăşi împodobite cu ştafuri (dungi) cu pumnari strânşi şi cu nasturi coloraţi. Femeile purtau spăcele cu mâneci şi pumnari largi. cu fir de lână fină. frumos înflorate în faţă. în sezonul rece îşi înveleau capul cu basmale de culori deschise sau de culoare roşie înflorată numită „cârpă de păr". înfloraţi cu fir de mătase în mai multe culori. încălţămintea purtată era după anotimpuri. cu gulere rotunde coborâte pe piept. doar aşa dacă avea multe holde de pământ ca zestre de la părinţi. Aceste costumaţii se pot vedea mai bine la pagina FOLCLORULUI unde redăm imagini cu costumele fetelor şi ale băieţilor care au participat la festivitatea „Nuntaşii Bihorului". In imaginile ziarului sunt scoase în evidenţă numai sumanele bătrâneşti.pagină Cotidianul ziarului „Crişana" Nr. reprezentând margarete sau trandafiri.4222 din 30 decembrie 2oo4. Pe spaţiul rămas liber printre flori erau cusute o mulţime de ţânţele sclipitoare (paiete). îşi făcea din codiţă un conciu (coc) cu ajutorul unei aşchii din lemn lustruit. în loc de furou purtau o fustă scurta şi strâmtă pa sub poalele din cânepă sau din in. albastru. Ca îmbrăcăminte intimă. croite din 7 (şapte) laţi (coţi). Prin acaste semne distinctive se putea cunoaşte de la mare distantă fetele fecioare şi r'emeile tinere căsătorite. cu figuri din pastav roşu şi negru. V rog să mă credeţi că în acele timpuri. tot frumos înflorate în relief sau cu „pene tăiate" în diferite modele şi cusute cu multă migală. Pe timp de iarnă nu lipsea nici cojocul din piele de oaie biţoasă.

sau cu alte greutăţi pentru a rămâne sub apă 10-12 zile.cât şi femeile căsătorite purtau iarna cisme cu tureac larg. cânepa era bine spălată de mucozităţi şi de nămolui cu care a fost acoperită. peste garduri. anul de fabricaţie 1498. La meliţatul cânepei se folosea . Cânepa de vară producea o inflorescenţă cu polen. Primăvara-vara şi toamna purtau un anumit gen de pantof negru căruia i se spunea „jumătăţi". După topire. Se acoperea cu pietriş. 20 centimetri. Din aceleaşi seminţe şi pe acelaşi lot cultivabil. Odată cu Operaţia de polenizare. aşezându-le în formă de piramidă pentru scurgerea apei. cânepa de vară se îngălbenea şi trebuia culeasă în mănunchi nu prea mari şi uscată la soare. creştea doua feluri de cânepă. inul nu s-a cultivat pentru fibre numai pentru seminţe.reproducţie. pe lânqă garduri. în grădină. a ora de la spălat se încărca în căruţă. în timpul verii se purtau şi sandale în zilele de sărbători iar la lucru se duceu desculţi. peste şură. păstrată din generaţie în generaţie dealungul veacurilor. în curte până când soarele o usca corespunzător. era saturat de gunoi ecologic. funcţie de temperatura medie a apei. Coloana de mănuşi pusă la topit. apoi dusă la topit în ape stătătoare. mănuşă cu mănuşă. Se dezvolta în condiţii optime numai dacă lotul de pămân unde urma ca să fie însămânţată. avem dovezi că în Tilecuş s-a practicat pe scară largă industria casnică. se scotea pe malul apei. era fixată între patru ţăruşi pentru a nu fi dusă pe „Apa Sâmbetei" dacă ar fi fost precipitaţii care să crească debitul de apă pe vale. BĂLAIA ŞI TILECUŞ Incă din secolul al XV-lea. ÎNDELETNICIRI CASNICE ALE LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI. adânci de cel puţin 50-60 centimetri. Martorul de necontestat este o unealtă de lucru denumită „SOCALĂ" pe a cărei roată de învârtire este grevat în mod artistic. pentru a putea fi meliţată. în aceste localităţi. aşa cum apare în prezenta carte. principala materie primă pentru industria casnică nu lipsea de pe loturile mici de pământ a fiecărui gospodar. în anul 1967 a fost ridicată spre păstrare muzeografi Bihoreni ocazie cu care a fost fotografiată. Cânepa. Cânepa de vară care era parte bărbătească şi cânepa de toamnă care germina seminţele pentru . moale şi scurt. în bătaia vântului îşi scutura praful de polen peste capetele cânepei de toamnă care era mai scundă cu cea. Această unealtă de lucru a fost proprietatea familiei Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş număr de casa 75. întrucât nu creştea suficient în înălţime pe solurile colinare. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţe cu care se făcea iluminatul locuinţelor în vechime. După cea. se ducea acasă şi se întindea mai desfăşurat fiecare mănunchi.

deasupra jurebiilor se aşeza a pânză de sac care depăşea cu mult diametrul ciubărului. Depenelele aveau două dimensiuni. După ce s-a fixat urzeala pe sulul din spatale războiului. Peste cenuşă se turnau doua găleţi de apă fierbinte. pentru a nu se încâlci la următoarea : :â de lucru care era urzitul. repetându-se ciclul timp de 4-5 ore. Depenele mari rentru jurebiile din cânepă şi depenele mici pentru jurebiile din misir şi din bumbac. leşia se scurgea prin orificiul „ţoloncului" :ntr-un vas mare de sub ciubăr. Tot cu maiul erau bătute poalele şi celelalte ţesături din cânepă care erau supuse la acest procedeu de spălare. După acest proces. Firele toarse erau făcute jurebii. care era procurate din comerţ. folosit numai pentru această operaţiune. Urzoile erau tot un fel de vârtelniţe dar ceva mai complicate şi de. Vom prezenta la sfârşitul'cărţii schema fiecărui : biect de lucru care concura la procesul industriei textile din gospodăriile ţărăneşti :e odinioară. care era folosit răşchitorul. Ghemele din fire trebuia ca să fie bine. care se numea „Căproi". se obţinea prin trasul cânepii cu pieptenele. dimensiuni mai mari cu mai multe trepte. şi strâns adunate. Torsul fuiorului s-a făcut preponderent cu fusul şi numai în cazuri mai rare la furca cu roată. Leşia scursă se încălzea din nou şi se turna peste :enuşă. Pentru înălbire. Peste pânză se punea o baniţă de cenuşă rezultată din lemn de esenţă tare. erau îndrugaţi obţinându-se din ei fire mai groase care se numeau „canuri" şi erau folosite ca beteală la ţesutul sacilor sau pentru preşuri. jurebiile erau uscate la soare şi depănate cu ajutorul depenelelor (vârtelniţe). pentru a scoate din ele leşia şi murdăria pe care au acumulat-o în procesul muncii timp ie o săptămână. jurebiile erau clătite de mai multe ori în apă curată şi bătute cu „maiul" pe un scaun mai mare. Deacurmezişul acestui orificiu se punea o aşchie din lemn de brad. Trecând printre firele de tort. jurebiile era puse într-un ciubăr mare care avea una singură gaură prin care se putea introduce degetul mare de la mână. Ciubărul era aşezat pe un scaun confecţionat dintr-un lemn de stejar în formă de „V" cu patru picioare. era trecut prin greabăn. dispozitiv care în limbajul lor arhaic se numea „tolonc". Se aşezau jurebiile de tort în ciubăr. Fuiorul lung şi subţire din care se torcea urzeala pentru ţesături mai fine. După ce se fierbeau de 2-3 ori până primea culoare albă dorită. apă care se făcea leşie. aşchie care avea legată la mijloc o fâşie din pânză veche de cânepă. îvelitul consta în altă operaţie delicată şi se putea face numai cu participarea iouă sau trei persoane. .meliţa cu o singură limbă. Câlţii care rămâneau între dinţii curbaţi ai pieptănului. Fuiorul mai scurt de calitatea a Il-a. manoperă la. folosit pentru beteală. scoasă afară prin orificiu. două apropiate şi două în capetele crăcănate.

Războaiele de ţesut şi uneltele care concurau la procesul de producerea pânzei. iar vitele erau furajate la grajduri. în gospodăriile ţărăneşti bine echilibrate. ca să nu scape nici un fir din rândul stabilit prin „rostoiul" urzoilor. avea făcută în el o nişă la mijloc. folosindu-se găurile în cruce despre care am vorbit. zece centimetri strunjit la dimensiunea găurilor din sul. la dimensiunea cât să poată intra prin el pânza. Vergelele cu ajutorul cărora se înfăşură urzeala pe sulul din spate. urzeala (firele) se rânduiau pe sul în ordine strictă în care a fost învelită pe urzoi. ca în aceiaşi ordine să fie trecute prin Iţe şi prin Spată. cu diferenţa că la un capăt avea o porţiune de cea. sau mai corect spus cu ajutorul acestuia se putea derula pânza ţesută şi. Călătani şi Tilecuş. Sulul din faţă. învârtirea sulului din spate la învelit se făcea cu un rasteu din fier. erau confecţionate de câtre mai mulţi locuitori ai satului meşteri pricepuţi la prelucrarea lemnului şi o făceau în timpul sezonului rece când lucrările agricole intrau în hibernare. mai era un dispozitiv asemănător cu suveica. Cea mai complicată treabă în tehnica ţesutului era introducerea. asigurând astfel condiţiile optime pentru ţesut. unul ţine cu putere urzeala condusă după sulul din faţă. de la jugul căruţelor trase de animale cornute. Taică-meu se pricepea să facă si roţi de căruţă lucrare care cerea cunoştinţe fizico-matematice exacte. se introducea prin dispozitivul care se numea „rost" şi se fixa cu un beţişor scurt din lemn. Material lemnos se găsea din belşug. Toată această gamă de unelte pentru prelucrarea cânepei. erau din lemn de tufă uscat tăiate la aceiaşi dimensiune şi necesita ca să fie drepte. cu mare grijă. având la un capăt grosimea iniţială care se găurea în cruce. începând cu copii de la vârsta de 6-7 ani. sulul care era înfăşurat cu urzeala se bloca cu o prăjină legată cu o sfoară groasă de scheletul războiului. . după primul război mondial. Sulurile sunt confecţionate din lemn mai gros. se găseau în fiecare casă de oameni gospodari din Bălaia. pentru ca roata să fie perfect rotundă. Legată fiind cu o sfoară de talpa războiului. Când operaţia de învelire s-a terminat cât şi în timpul procesului de ţesut. în aşa fel ca să nu cedeze în timpul lucrului folosindu-se treptat acele găuri despre care am arătat că sunt făcute în cruce. toţi membrii familiei. trebuia numai ca să te mişti si să întinzi mâna. firelor în „iţe". La învelit. Cu acest dispozitiv. Pentru a putea bloca în stare de încordare pânza la ţesut. pentru a ţine pănza întinsă în timpul ţesutului. trebuiau ca să fie multilateral dezvoltaţi în aşa fel ca să poată fi de folos la orice lucrare prin care îşi câştigau existenţa. se fixa cu o scândurică în care se găseau foarte multe găuri pe toată suprafaţa. mai ales atunci când la ţesut se foloseau 4 iţe. ajutând astfel la învelit cât şi la derulare în timpul ţesutului.cu ajutorul unei mulţimi de vergele.

Acoperişul casei era făcut din căpriori cu sipci din lemn. Prima serie de construcţii a avut o tindă la intrare din care se intra în camera de locuit. seminţe de floarea soarelui. (coridor). în tindă se afla cuptorul de copt pâine. Camera dinspre grădină era cu atât mai mică decât prima. dat de împărăteasa Măria Tereza. este faptul că în trecutul iepărtat. De regulă. Intimatul din luna martie 1773. Casa era construită din lemn de stejar. în tindă se găsea cuptorul pentru copt pâine.GOSPODĂRIILE LOCUITORILOR DIN SATELE COMPONENTE ALE COMUNEI TILEAGD Nu este chiar un lucru uşor a descrie evoluţia caselor de locuit. Ceea ce s-a reţinut pe cale orală de la strămoşi. amestecat cu pleavă de grâu şi frământat cu picioarele căinţe de al întinde în formă de cocă moale. care reglementa alinierea caselor. construcţiile de case au :luat. ierburi sau trestii.ei era construit în felul următor: o grindă dealungul camerei. iar pe vatra netedă se punea produse vegetale la uscat (porumb stiulete. în podul casei era un strat de pământ de zece centimetri grosime. pe dinăuntru şi pe dinafară. seminţe de dovleci şi nuci. toate casele aveau la mijloc o tindă din care se intra în camera dinspre uliţă. Când a fost demolată şi înlocuită cu altă construcţie mai modernă. Acestea se numeau colibe. In pod se păstra slănina şi produsele din carne de porc. Acoperişul era făcut din crăci mai mici de copaci peste care se aşeza un strat gros de paie. O parte din locuitori. Peste grindă. acesta urcându-se în podul casei. puse la afumat. acoperit îniţial cu şindrilă. cât şi de la fumul Cuptorului pentru încălzire. datorită ipsei datelor din epocile prefeudale şi epoca Feudală timpurie. care avea o cameră de 6x4 m. folosindu-se materiale de construcţie lemnul care se găsea din belşug. Am avut prilejul ca să văd în copilărie casă construită în anul 1746. împlinise vereabila vârstă de 192 de ani. Descrierea unor locuinţe există începând cu secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. (în această casă mi-am trăit eu copilăria). Scândurile care constituiau tavanul casei aveau culoarea neagră ca smoala. a prilejuit construirea de noi case cu 3 şi cu 4 camere la care nu lipsea tradiţionalul târnat. . în camera dinspre grădină şi în cămara de alimente. în decursul timpului. o tindă de 3x4 m. care era cea mai mare. atărnate de căpriori. fixată la capete :e stâlpi susţinători. Peste scânduri. Tavanul . înegrite atât de opaiţele cu care se asigura iluminatul seara. fără horn de evacuarea fumului. lipiţi cu pământ muiat. aşa zis „tragerea la linie". din metru în metru distanţă alte grinzi în transversal iar pe aceste grinzi erau aşezate muchie lângă muchie scânduri din lemn de stejar cioplite cu securea. cu cât s-a luat din spaţiul ei pentru cămara de alimente care se aflau paralele. atât locuinţele cât şi adăposturile pentru animale erau construite din chirpici.

provenite din stejari uriaşi. morcovii şi pătrunjelul. în canaturi se introduceau bârnele care formau pereţii. trebuie ca sa ai solide cunoştinţe de specialitate. respective damigenele cu palinca de prune din producţia proprie. piatră de râu peste care se aşezau „talpele". turnată din pietriş cu ciment în cofrage. De regulă pivniţa era dispusă sub camera mai mică. s-a trecut la construirea caselor din cărămidă nearsa ( vaioage ) folosindu-se lemnul numai la acoperis. poză realizată în anul 1911. Aici se păstrau cartofii. bârnele se îmbinau în „chiotori drepte" sau în „coadă de rândunică" pentru a fi cât mai trainice. având mai multe familii în coşuri din papură. a fost construită în anul 1784 din lemn de gorun şi nu s-a folosit la construcţia ei nici un cui sau scoabă metalică.cei mai buni gospodari. Incuietoarele la casă erau făcute din lemn în formă de zăvoare care se închideau seara la culcare. în lăzi cu nisip. corpul era strunjit şi trecut printr-o gaură făcută în uşorul uşii de la intrarea în casă. Acestea s-au dovedit a nu fi trainice. guliile. având canaturi pe două părţi. iar în timpul zilei se încuiau cu alt dispozitiv de închidere care se numea „răscheie" şi care la un capăt avea o limbă. declarată monument istoric. odată cu construcţia casei îşi construia şi pivniţă. în care se fixau stâlpii susţinători pe verticală. După ce s-au epuizat pădurile cu lemne bune de construcţie. Cu toată sărăcia lor. în acestea se săpa gropi mari şi adânci cu dalta. Imaginea îl pereti si cuiburi. La colţurile casei. Casele construite din lemn aveau temelia din bolovani mari. această familie se ocupau cu albinăritul. . butoiul cu varză murată şi butoiul cu vin. reprezintă pe Simuţ Simion şi soţia chitaind sa Saveta. ţelina. intrucat isi Aşa arătau gospodăriile şi casele din Tilecuş in perioada dualismului faceau soarecii galerii prin AustroUngar. cu intrarea din grădina casei. Cu alte cuvintea.Biserica de lemn din Tilecuş. cioplite cu securea şi cu barda în patru feţe. ca să faci construcţii trainice din lemn.

cât încăpea în ea. Iniţial cu riglă în formă de solzi de peşte. Aici se aducea nutreţul din şura aflată în grădină. o cameră mică la mijloc. fân. în interior aveau dotate cu parchet. precum şi toate uneltele de lucru care concurau la practicarea agriculturii. care acoperea un perete era prevăzută cu iesle pentru nutreţul animalelor. Pe aceste geamuri din cotră se făcea furajarea animalelor cu păioase.A.. în locul cuptorului s-a aşezat maşina de gătit pe care se prepara mâncarea.C. pentru a nu fi expusă intemperiilor. covoare persane. apoi cu ţiglă dreptunghiulară care era mai eficientă. repetându-se jperaţia până la acoperiş. apare hornul. pentru o mai bună protejare a materialelor furajere. Gospodarii cu mai mare dare de mână. toate familiile dispunând de tot felul de ir arate electrice care le uşurează viaţa. grajdul se asemăna cu casa de locuit. După cum am mai arătat. începând cu anul 1965. Administraţia statului Austro-Ungar a încasat impozit pe fum de la posesori. încăperea cea mai mare a grajdului. porumb boabe. atât în comuna Tileagd cât şi în satele componente mai puţin în Bălaia. îşi făceau şură acoperită aproape de grajd. rând pe rând au fost electrificate toate localităţile. pentru a nu se produce incendii. Pentru căruţă se construia un şopron în curte. începând cu prima parte a secolului al XlX-lea. aşezate dea curmezişul curţii.în scurt timp după electrificare a urmat . mobilier modern. Din cotră se deschideau două geamuri de scândură către încăperea In care era ieslea.toată noaptea când era linişte în casă. orz. pe lângă căruţă. trifoi.umea „cotră". cu plită de fontă. la distanţe îndepărtate de celelalte acareturi. încălzirea camerelor pe timpul friguros se făcea cu sobe de tuciu sau de cărămidă. încăpere care se r. lucerna sau amestec. în aşa fel ca pe la fiecare capăt de grajd să se poată intra şi ieşi cu căruţa în grădină. una în curte şi una în grădină. După casa de locuit cea mai importantă construcţie a fost grajdul pentru animale mari şi coteţul pentru porci. din ărămidă arsă şi din materiale B. în ultimele decenii ale secolului XX. Incepând cu secolui al XlX-lea. având o adevărată tentă urbanistică în exterior. în grădină. cu mai multe camere şi cu bucătărie modernă cu două camere de baie faianţate. având două porţii mari numite „vrajniţe". Acestui neajuns i s-a găsit soluţia. colector de fum pentru care. grâu. Au fost construite în ultimul timp chiar şi case cu etaj. folosindu-se la zidărie un rând de cărămidă arsa şi două rânduri de vaiagă. având 3 încăperi. La oamenii de rând. A treia încăpere legată de grajd folosea la depozitarea cerealelor în hambare ca. s-au construit case cu tentă urbanistă. la casele vechi fumul urca în pod.. casele au fost acoperite cu ţigle. Cuptoarele de copt pâine au fost scoase din tinda caselor şi reclădite sub un şopron in curte. ovăz. prevăzută cu două uşi. avea loc şi coptorul pentru copt pâinea.

Rovina. Lazuri. Tilecuşul mai are denumiri la multe loturi de pământ ca: Mezărători. Din păcate. ieşeau la iveală o mulţime de cioburi din ceramică. cu o populaţie de 4000 locuitori. nu are canalizare şi nici instalaţii de apă potabilă în locuinţe. Komâromi Andrâs. Baranca. Cei trei scriitori argumentează că populaţia maghiară de la sate folosesc zilnic aceste expresii de telek în vorbirea lor. nici măcar comuna de reşedinţă Tileagd. Tăoi. care dovedeau că acolo a fost aşezare omenească. nici una dintre localităţi. oamenii Cancelariilor Ungare nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul românesc „OGRADA". care au rămas cu drumuri pietruite. Szâsz Kalma 1904-1958. Atunci şi cu acel prilej şi-a pierdut Tileagdul titlul de oraş pe care 1-a obţinut începând cu anul 1692. locul plăşilor l-au luat Raioanele iar locul judeţelor l-au luat Regiunile. în locul Notariatelar Cercuale au luat loc comunele. In ceea ce priveşte Administraţia teritorială prin reorganizarea făcută de regimul comunist. Trei scriitori maghiari. Moga Ioan şi Bejan Aurel. Gaal Ferencz Crainic Gheorghe. Toth Daniel. Lăpasturi. Pali Mihaly. nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul „Ograda" în „Telek". Când se ara pământul pe aceste suprafeţe primăvara sau toamna. Varga Arpâd 1951-1994 şi Kupan Ârpâd în Monografia tileagdului. Pârloage. . pe care le-am amintit. Czobel Emil. Vatnyi Gyula. şi altele. Râturi. în ungureşte „TELEK". denumiri care se ascund în negura vremii şi nu ştie nimeni cine şi când le-a botezat. Ungurii după ce s-au instalat în Ardeal. derivate din denumirea „TELK" care tradus în limba română înseamnă „OGRAD". susţin şi argumentează că Tileagdul. Perfect adevărat numai că domnii scriitori maghiari au scăpat din vedere că Tilecuşul prin anii 1200-1300 când a apărut ca aşezare omenească s-a numit „OGRADA" şi au fost împrejmuite cu gard toate colibele în care au locuit. Roxin Iosif. Notari cercuali în Tileagd au fost începând cu secolul al XVII-lea următorii: Szilâgyi Gydrgy. Meghişea. Debreczeni Peter. când se referă la grădina şi la curtea lor de lângă casă. adăugându-i toponimicul care şi-l-au dorit. lucru care a fost confirmat de către toţi scriitori mai vechi ale Cancelariilor Ungare. în Tilecuş nu a locuit nici un ungur dealungul Secolelor. cu excepţia satului Bălaia şi a cătunului Călătani.astfaltarea drumurilor de acces. în măsura în care şi-au încetat activitatea obiectivele industriale şi bancare. Talchiţa. Keresztesi Istvân. Şi în zilele noastre a rămas numele de Ograda la o parcelă de pământ al Tilecuşului unde au fost aşezate primele colibe sau bordeie ale urmaşilor daco-romanilor. Tilecuşul şi Tilechiul sunt denumiri UNGUREŞTI. determinate de mai multe cauze. Pe de altă parte. scrisă în anul 1996. La încheierea acestui Capitol ar mai fi ceva de adăugat. Prin urmare. Dâmbul Rujii. Este adevărat că şi localitatea Tileagd a pierdut enorm de mult din puterea economică.

iar in anul 279. Pe noi ca Români ne interesează activitatea Sfântului Andrrei care a predicat credinţa crştină în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. în anul 46 al erei Creştine. Din deceniul al cincilea . Au fost Botezate atunci aproximativ 3000 de suflete. a devenit o provincie aparte. Tradiţia privitoare la această predică „Apostolică" în Scyţia. mort în cursul persecuţiei Împăratului Decius (249-251).Secolul I. Biserica creştină ortodoxă ca şi cea Catolică s-au afirmat de la începuturi ca un important factor formativ. acest teritoriu a fost cucerit de Ramani şi anexat la provincia Moiesia inferior. atunci când Duhul Sfânt . s-a coborât asupra sfinţilor Apostoli. aflaţi în ierusalim. mai cu seama că unii istorici ai lor ne căutau origineai prin Asia!!! curată ironie. din Cartea „Faptele Aposto-lilor" (cu relatarea fctailată a celor trei „călătorii misionare" ale sf. apare în istoria bisericească a .Capitolul VI VIAŢA SPIRITUALĂ . apoi în alte oraşe ale ţării sfinte. Cercurile Eclesiastice de la Budapesta şiau pus multe întrebări asupra faptului când şi cine a încreştinat poporul român. la început printre iudei.. 28 versetul 19). este întâlnită in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Românul. întemeierea Bisericii creştine a avut loc la „Cincizecime". unde trăiau pe atunci şi populaţie Traco-getică romanizată. înainte de înălţarea la cer. Pavel care 1-a propovăduit pe Isus Cristos şi în Peninsula Balcanică. constituindu-se r rima comunitate de credincioşi (vezi Faptele Apostolilor cap. sfinţii apostoli şi-au început rropovăduirea credinţei creştine şi în „lumea păgână".BISERICA Când este vorba despre credinţa religioasă ne place ca să spunem că poporul Român s-a născut creştin. iar în Secolul IV. potrivit poruncii pe care le-a dat-o Mântuitorul Isus Cristos.în chipul unor limbi de foc. Cunoaştem ştiri despre lucrarea misionară a Sfinţilor Apostoli Petru şi Ioan. de modelare a oamenilor în spiritul moralei crştine. numită Scyţia Minor. în teritorii învecinate cu Dacia. iar mai ales a sfântului apostol Pavel. II). Noua învăţătură s-a propovăduit în Ierusalim. în timpul lui Diocliţian. Sfântul Andrei este cunoscut ca fiind Apostolul geto-dacilor (sciţilor). de a învăţa şi a boteza toate neamurile (Matei Cap. runoscut în izvoarele antice sub numele de Sciţia. Dobrogea de mai târziu.

Bizanţului spre Nord (Florin Dudas opere pag. că odată cu formarea sa ca popor. s-a născut creştin. Acest teritoriu. Iată dar unde sa pot găsi rădăcinile credinţei creştine ale poporului român. 3 Vers. care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. Câteva toponimice confirmă acelaşi lucru: „Pârâiaşul sfântului Andrei". se pot invoca şi câteva mărturii indirecte. Fără îndoială că Sfântul Andrei nu s-a limitat numai la predicarea Evangheliei şi la botezul celor pe care i-a adus la Cristos dintre geto-daci şi grecii din coloniile întemeiate pe tărâmul Mării Negre (Pontul Euxin). în sprijinul evanghelizării acestui teritoriu de către Sfântul Andrei. Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni reiase că şi Sciţii au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (Cap. în spiritul înaltei morale şi de păstrare a fiinţei noastre naţionale. declarată monument istoric. Există de exemplu câteva colinde şi creiaţii folclorice dobrogene şi din stânga Prutului. 16). a făcut parte din Ţara Crişurilor care. Zona în care se află comuna Tileagd cu satele aparţinătoare.11). care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog Grigen din Alexandria (decedat în 254). în cadrul grupurilor micro şi macro sociale. despre care se poate afirma. a fost construită în anul 1507 şi este cea mai veche construcţie din localitatea Tileagd.Episcopului Eusebiu de Cezarea Palestinei. . teritoriu ce a avut legături tradiţionale şi neîntrerupte cu Bizanţul. de modelare a comportamentului oamenilor în spiritul m oralei creştine. „Apa sfântului" sau „Peştera sfântului Andrei". a reprezentat unul din coridoarele importante de penetrare ale Biserica Reformată din Tileagd. Biserica s-a afirmat din cele mai vechi timpuri ca un important factor formativ. alături de Banat şi Maramureş constituiau teritoriul românesc din Vestul Transilvaniei. Manuscrise româneşti madievale din Crisia 1986 pag. Banat. fără teamă de a greşi. Aceste legături au fost invocate în secolul al X-lea de către „ducela" Menumorut. în apropierea graniţei Româno-Bulgară). (peştera se poate vedea şi astăzi în hotarul comunei Ion Corvin. 11-30). de structuri a ralaţiilor interumane. Crişana şi Maramureş. iar în secolul al XlII-lea chiar de către Statul Papal (Florin Dudas.

Placa a fost aşezată în memoria fostului grof TELEGDI JOZSEF PROPRIETARUL COMUNEI TILEAGD şi a satului Uileacul de Criş spre veşnică amintire şi pomenire. cu hramul „Sfântului Ferencz". deşi din documentele aceloraşi Cancelarii rezultă că în secolul al XVI-lea. care a adoptat catolicismul. au adus cu ei această Această placă tombală. în timp ce limba de cult şi de cultură a Statului Feudal maghiar. Având în vedere faptul că statul Feudal Ungar a adoptat şi şi-a însuşit credinţa Romano-Catolică. Vorbind despre Viaţa spirituală a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare vom arăta pe baza documentelor vechi de arhivă că începând cu anul 1256. cu migrările pe teritoriile altor state. au fost atestate documentar în anii: 1256. iar Tilecuşul numai în anul 1552. satul Uilacul de Criş şi Posolaca. Sacadat. 114 . Se înţelege ie la sine că populaţia acestor localităţi aparţinea unui cult religios. Această personalitate a fost jurist. Prima biserică catolică din Tileagd a fost construită în anul 1335 de către groful Pázmány Péter. limba de cult a populaţiei autohtone de rit ortodox. în spaţiul acestor localităţi au existat dealungul secolelor Două Religii: Ortodoxă şi Romano-catolică. 1283 şi 1291. Sibolciu Poşolaca. timp de mai multe veacuri. ca peste tot în teritoriile locuite de români. Botean şi Tilecuş. Şuncuiuş Dobricioneşti. ldementul românesc a existat în tot cuprinsul judeţului Bihor respective credinţa Creştin . Prin conjucturi hotărâte de istorie şi în particular de Cancelariile Administratei Ungare. de pe meleagurile Vestice deci şi în zona în care se află comuna Tileagd. scrisă cu litere gotice. se află din anul 1916 pe un perete din interiorul Bisericii Reformate a Tileagdului construită în anul -1507 declarată Monument Istoric. precum si pe acela de Preşedinte al C o m u n i t ă ţ i i Ecumenice Reformate din Tileagd. iupă care a urmat cea slavonă. moşiile familiei Csanăd din Tileagd se întindeau pe raza satelar Borşa. comuna Tileagd. a fost cea Greacă. Tilechiu.In Evul Mediu. odată. a fost limba latină. a deţinut un post de deputat în parlamentul Ungariei.Ortodoxă. Ca urmare a exsistenţei şi continuităţii Dacilor Liberi în judeţul Bihor încă din Epoca Romană.

au început Reformaţia Credinţei Evanghelice. în comuna Tileagd au existat aceste două religii. 1793. Groful Telegdi Istvan a construit în anul 1507 o biserică catolică pentru călugării Franciscani. mai îngustă. în Tileagd au adoptat aceasta nouă credinţă mai mulţi demnitari printre care şi groful Telegdi Miklos. Episcopul Ferencz Csanâd a iniţiat construirea mai multor biserici. Groful Telegdi Istvăn. fiind cea mai veche construcţie din Tileagd şi declarată Monument Istoric. Kalvin Zwingli şi alţi reformatori. adoptând o credinţă nouă în anul 1557. cu tendinţa de asimilare a elementului ortodox român şi atragerea acestuia la catolicism. provocate de Episcopul de Oradea în a cărei competenţă Eclistiastică cădea aceste teritorii. Aşa de exemplu. terminată spre răsărit cu o absidă poligonală. începând cu anul 1335. în anul 1891. planul dreptunghiular cuprinde o singură navă. aşa cum am mai arătat. în anul 1729 au fost efectuate modificările cele mai mari. nava este acoperită cu o boltă semicilindrică iar absida cu o boltă instelată pe ogive. fresce deosebit de frumoase şi valoroase. cu reparaţiile şi modificările care i s-au adus. Această biserică a suferit transformări importante în anii: 1729. care şi-au adus o importantă contribuţie la viaţa spirituală a localităţii. zidurile sunt susţinute de contraforturi şi străbătute de ferestre terminale în arcuri ogivale. Mişcarea Evanghelică a produs nelinişte şi turbulenţă pe teritoriile Văii Crişului Repede. în anul 1501 s-a împotrivit cu severitate contra acestor mişcări neobişnuite. Loialitatea faţă de împărat şi faţă de Biserică au fost pe pământul Ungariei principii de bază. biserică care. în exterior. Aşa cum ne este cunoscut din Capitolul „evenimentelor istorice" Tileagdul a avut dealungul secolelor personaje deosebite. considerându-se în faţa bisericii că a săvârşit un foarte mare păcat. demnitari de Stat Episcopi.1803. în interior. 1891 şi 1903. iar spre vest are un turn înalt. în anul 1561 a fost expropriat de avere pentru infidelitate faţă de soţie şi familie. autorul construcţiei acestei biserici. o armată întreagă de grofi şi moşieri. Incepând cu anul 1420. atât în interior cât şi în exterior. ocazie cu care au fost înlăturate majoritatea elementelor gotice. pe lângă exploatarea cruntă a iobagilor care le lucrau moşiile. şi care nu respectă axul navei. Fratele său.credinţă. Pe cealaltă parte se găseşte o statuie din marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. de sub stratul de tencuială au fost scoase la iveală. care nu a existat până atunci. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. Drept urmare. ideile lui Luther. a dăinuit pănâ în zilele noastre. Pe peretele sudic din interior se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi şi câteva picturi vechi. Biserica a fost construită în stil gotic. Cu toate acestea. împăratul Ungariei Uylâszlo. Telegdi Mihâly a rămas în credinţa 115 .

Statuia contesei Hagymăsi Margit a rezistat peste secole. In aceste circumstanţe. aflat în curtea Bisericii Reformate Monumentul Istoric de azi. din Uilacul de Criş şi Poşolaca l-au urmat. fără să acuze dureri. boală cauzatoare de moarte. Baronul Telegdi Miklós. s-a redus în mod considerabil numărul credincioşilor de Rit Catolic în Tileagd. a decedat în anul 1583. Telegdi Miklós a avut atâta putere de convingere în discursurile lui încât. groful Telegdi Mihăly şi groful Telegdi Miklós. Contesa Hagymăsi Margit soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea. După reformaţie. Romano-Catolică. mai puţin cunoscută în acele timpuri. în vara anului 1614 a făcut o vizită de plăcere la rudele din familia Telegdi.200 (una mie două sute) foriţi. în mod spontan i s-a făcut rău. fost episcop de Pécs. tocmai când reformaţii aveau nevoie de ea. în acel an 1561. Coincidenţă sau nu. în timpul vizitei a făcut infarct cardiac şi a decedat. Biserica construită din anul 1507. Contesa Hagymăsi Margit. adoptând această credinţă Reformată până în anul 1561. Groful Telegdi Miklós. sumă care constituia pe vremea aceea o avere considerabilă. podoabele din aur. 116 .avută. cei doi fraţi. vasele sfinte ale Mănăstirei şi toate obiectele de cult care au fost estimate la suma de 1.-plăcere la rudele din familia Telegdi. soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea care. vrea biserica mare pentru numărul numărul mare de credincioşi reformaţi. Tileagdul acelor vremuri avea o aşa cotaţie în rândul aşezărilor Bihorene încât s-a căzut de acord ca marea contesă să fie înmormântată în CAVOUL familiei Telegdi. în anul 1614 a venit în vizită de wsspsmmaamm-. Prin drepturile lor de moştenire. în baza legislaţiei de atunci. Posibil că a făcut infarct cardiac. la 22 de ani după reformaţie şi a fost înmormântat în Cripta familiei Telegdi din curtea actualei Biserici Reformate din Tileagd. decedând în câteva minute. Ordinul călugărilor Franciscani au părăsit mănăstirea catolică. au împărţit între ei toate bijuteriile de familie. aproape toată populaţia Tileagdului de etnie maghiară. era proprietate grofului Telegdi Mihăly. Tot aici a fost înmormântată cu mari onoruri. putând fi văzută şi astăzi într-un mic parc al Tileagdului.

Rosenfeld Lajos şi Schvartz Moór. Pe post de Şoacter a fost numit Doneberg Moor. La început au fost 24 de familii. membrii Meşter Gheorghe Lala loan şi alţii. în anul 1931. Nu au avut şcoală cu limbă de predare în Ebraica. Fischman Iosef şi Müller Ianü. Despre Credinţa Ortodoxă s-a vorbit în documentele de arhivă că a existat în anul 1341. în Tileagd au conveţuit 3 religii diferite la care sa adăugat şi a 4-a începând cu anul 1845. în 1880 au fost 241. Friedmann Iosif. în anul 1851 la 200 persoane în 1890 au fost 212 persoane. Această religie a fost recunoscută începând cu anul 1791. dar numărul lor a continuat să crească. iar în anul 1900 au ajuns la 304 persoane. După darea în folosinţă a Căii Ferate pe relaţia Oradea . în anul 1934 şi-au schimbat Rabinul şi întreaga conducere a comunităţii. fără a avea biserică sau alt lăcaş de cult pentru rugăciune. Foarte puţini din rândurile evreilor s-au ocupat şi cu alte îndeletniciri. pentru preoţii care îi erau apropiaţi. Cel mai mare număr de evrei în Tileagd a fost de 325 persoane la 241 de familii. BISERICA ORTODOXĂ Aşa după cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. copiii lor frecventând cursurile Şcolii de Stat în limba maghiară din localitate. în 1890 au fost 363. când a apărut Comunitatea evreiască. Farkas Ignácz. conducerea bisericii Reformate a încheiat o înţelegere scrisă cu Biserica Ortodoxă. Inainte de primul 117 . numărul evreilor a crescut în mod continuu.Groful Telegdi Mihaly şi-a mai ţinut dreptul de proprietate asupra bisericii până în anul 1571. Organizator iiszterreicher Eda. La aceştia s-au mai adăugat câteva familii care au venit de pe Valea Aştileului. Glük Erno. administrator Féchete Florian. în anul 1900 au fost 534. Din partea Bisericii Ortodoxe a fost preotul Bogdan Petru. casier Molnar Hermán membrii în comitet au fost aleşi: Krausz Mihály. Ocupaţia de bază ale acestei comunităţi a fost Comerţul şi Afacerile. Winkler Marton. lângă Biserica ortodoxa. Printre ortodoxi s-au aflat mulţi oameni care erau în legătură cu comercianţii evrei. Lindenfeld Márton. prin care se angaja ca să execute o lucrare la Biserica din piatră pentru a o putea folosi Biserica au preluat-o ortodoxi în anul 1869. După reformaţie. în anul 1851 erau în Tileagd 239. în anul 1845. românii şi maghiarii din Tileagd au trăit amestecaţi. de ortodocşi.Cluj şi după intrarea în procesul de producţie a mai multor fabrici nou înfiinţate. pe moşiile marei Familii Csanád de prin anii 1002-1050. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o Sinagogă (casă de rugăciune) „AVIA". fiind iobagi şi unii şi alţii. după cum urmează: Rabini: Ordentlich Gerson.

a fost necesar ca să fie renovată biserica şi tot atunci a fost înzestrată cu clopote. Lăpuştan \ asile. Cu aceste completări şi cu renovarea bisericii Ortodoxe s-a ocupat primarul interimar Iile Florian. După război. iubitori de Dumnezeu şi de aproapele lor. Popovici Simion şi Munteanu Alexandru. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ După degringolada produsă de Reformaţie. în anul 1932. au rămas fără biserică. Aceştia din urmă au reuşit să-şi construiască o frumoasă casă de rugăciune. Contabilul Costean Gheorghe. La Recensământul făcut de către Biserica Romano-catolică în anul 1931 s-a stabilit că în Tileagd erau numai 470 de ortodocşi. numărul ortodocşilor a ajuns la cifra de 775 suflete. la Parohia Bisericii Ortodoxe din Tileagd au slujit următorii preoţi: Bogdan Petru. După primul război mondial şi în mod deosebit după cel de al IIlea război mondial. unul mai mare şi unul mai mic. Până la următorul Recensământ. pe care am ţinut să o prezentăm cu o fotografie în prezenta lucrare. au mai apărut în Tileagd alte două Religii. buni creştini. Cu ocazia Reformei agrare din Tileagd. a căror sunete se îmbină armonios. Este vorba de Biserica Baptistă cu un număr de 297 credincioşi şi Biserica Penticostală cu un număr de 758 suflete. Fiind şi preot RomanoCatolic. Enoriaşii Bisericii Ortodoxe din Tileagd s-au dovedit a fi evlavioşi. în anul 1716 s-a 118 . începând cu anul 1842. Groful Bărâny Miklos a posedat în Tileagd un castel şi o capelă ( biserică) lângă proprietatea sa personala. şi biserica ortodoxă a primit o bucată de pământ pentru folosinţă. numărul lor scăzut. numărul redus de credincioşi Romano-catolici din Tileagd. Persoana a fost construită în anul 1846 asupra căruia au căzut cele mai multe responsabilităţi şi de care a depins reuşita lucrărilor a fost Iile Florian.război mondial au ajuns la 600 de suflete. casierul Musca Alexandru şi Biserica Ortodoxă din Tileagd membrii Comitetului Bisericesc.

unul de 600 kg şi al doilea de 300 kg. din 1803-1807 Pataki Soma. al doilea 356 kg şi al treilea 258 kg. din 1813-1828 Turay Pal. din 1828-1831 Kubovics. din 1911-1923 Besser Hugo. Antal din 1831-1857 Salamon Ádám. în turnul de lemn pe care îl avea. care . din 1923-1925 Somogyi Antal. astfel ca în anul 1759 a rămas fără turn. când era preot la Biserică. din 1782-1788 Káksár János. la data de 23 octombrie 1864. în anul 1928 a necesitat ca să i se facă din nou reparaţia generală când era preot paroh Kajaba Laszló. Abia în anul 1926 au fost aduse şi istalate alte trei clopote din care: primul ara 634 kg. din 1780-1782 Patay József. din 1925-1933 Kajab László. Aceste clopote au fost procurate din Germania şi au costat 200. Costurile acestei lucrări au fost suportate de enoriaşul grof Haller Ferencz. continuându-şi activitatea Ecumenică pentru credincioşii din circumscripţie. din cărămidă cu mortar de ciment. doamna Carolina. unul în greutate de 150 kg şi al 2-lea de 80 kg. In anul 1890. Turnul din lemn nu a rezistat mult timp greutăţii celor două clopote. biserica a fost din nou reparată şi tencuită plus zugrăvită. în anul 1730 au fost instalate două clopote. Preoţii care au slujit dealungul timpului la Biserica Romano-Catolică din Tileagd au fost următorii: Din 1736-1758 Szalkoy Istvăn. construită de moşierul Nagy Mihály. armata Austro-Ungară a devalizat Biserica Romano-Catolică de cele două clopote şi de orgă.000 lei în banii de atunci. După anul 1933 a fost Orbán Péter. In anul 1864. Szabó László. din 1789-1803 Nagy Gyorgy. din 1758-1762 Farkas László. La această Biserică. cheltuiala acestor Biserica Romano-Catolică din Tileagd datează din anul 1716 lucrări fiind suportată de naşa grofului Haller Ferencz.mutat în Tileagd. din 1763-1780 Baricsi Bálint. fiind ridicate pentru a face din ele muniţie de război. din 1870-1883 Németh Pal din 1883-1885 Szamossy Viktor. din 1903-1911 Kovács József. în care au fost instalate alte două clopote mai mari. din 1807-1813 Koteles Ferencz. încă începând cu anul 1463. din 1788-1789 Sipos István. din 1857-1870 Szabó László. din 1885-1903 Nevery Aurel. Pe lângă Biserica Romano-Catolică din Tileagd a funcţionat o şcoală de mare prestigiu. având 12 metri înălţime. In timpul primului război mondial. în locul turnului de lemn s-a construit un alt turn rezistent.

Stéger Géza. care a funcţionat până la Reforma învăţământului da către Regimul. dar numai pentru fiii şi fiicele familiilor de grofi şi demnitari. In anul 1893. Tot începând cu acelaşi an a funcţionat o şcoală cu 45 de elevi de religie Reformată. Din alte surse de informara am aflat că în Tileagd a existat o şcoală înainte de Reformaţie. In anul 1759. având ca materie de studiu Citire scris. a fost Csanád Sándor. în Poşoloaca 120 . Invăţătorii care au predat la şcoala patronată de către Biserica RomanoCatolică sunt cunoscuţi următorii: Vágner Soma. Tangenţial se aminteşte în documentele de arhivă că grofii Telegdi Miklós şi Telegdi Mihály. Csáki Mihály. In satul Uilacul de Criş. în urma acestei ordonanţe. aceştia au încercat ca să-i convingă pe ceilalţi membrii ai mari familii de moşieri că este imperios necesar să urmeze ceva şcoli fiecare şi să se instruiască prin culturalizare. Comunist. au urmat studii universitare la Viena. matematică şi religie. Tiner Iosif. în Tileagd a funcţionat o şcoală începând cu anul 1759 cu limba de predare maghiară pentru 8 elevi romano-catolici. Benedek şi Miklós din familia Csanád (Telegdi). Scris şi Religie.ulterior s-a dovedit a fi prea mică şi degradată. Tot pe lângă Biserica Romano-Catolică a mai funcţionat a doua şcoală. Casa de rugăciune credincioşilor Penticostali. unde a început culturalizarea tineretului prin şcoli. învăţător a fost Kovăcs János. după 433 ani de existenţă şi funcţionare a fost demolata şi s-a construit alta în locul ei. Nyilgész Iosif şi Domokos Eugen. construită în anul 1805. începând cu anul 1471. Szabó János. având ca materii de studiu scrisul cititul şi religia. a DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN COMUNA TILEAGD Tileagdul a fost printre primele localităţi din judeţul Bihor. prof. care a funcţionat pe lângă Biserica Romano-Catolica începând cu anul 1463. Ştefan Iosif. în anul 1561 au construit o şcoală. tot în anul 1759 a funcţionat o şcoală cu 8 elevi având teme de învăţământ Citire. După terminarea studiilor şi reîntoarcerea la moşii în comuna Tileagd. împărăteasa Măria Tereza a ordonat înfiinţarea de şcoli confesionale la sate. învăţător a fost Ilosvai István.

ref. R. 3 h Dirig. Rel ref. magh. 3 h Rel. Dr. 4 h Sport L. 2 h Rel. lat. magh. R. 2 h Matemat. Invăţământul confesional la sat a luat fiinţă după Revoluţia Burghezomoşierească din anul 1848.-Cat. L. 2 h Matemat. Igienă Igienă Gaborjân József Igienă . Ref. civic Agricultură Lajos civic Szolnoki Desen 2 h Sport Desen Sport Desen Sport Margit Igienă Desen Igienă Luc. 2 h Rel.-cat. 2 h Istorie 2 h Desen 2 h Dirigenţie 2 h Matemat. 4 h Rel. Orto. în Tileagd au fost puşi în libertate 285 de iobagi în anul 1853.a apărut prima scoală confesională în anul 1755 cu 12 elevi. având ca materie de studiu Scrisul şi Religia. 4 h Sport L. ref. înv. Carol magh. rom. 4 h Sport L. In documentele de arhivă privind perioadele anilor 1857-1871. magh. când au fost puşi în libertate iobagi. 4 h Fizică 2 h Istorie 2 h Muzică L. învăţător a fost Kozări Jănos. 4 h Relig. Muzică L. franc. a H-a CI. 2 h Istorie 2 h Istorie 3h Desen Sport L. 3 h L. R. 3 h Rel. rom 3 h Matemat. maghiară Istorie Molnâr L. învăţământul cu limba de predare maghiară a fost după um urmează: Profesori Baka Jănos Facsar Gyula Prest Ùjlak MATERIILE CE S-AU PREDAT PE CLASE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CI. 2 preot ref. rom. 3 h L. I-a CI. Istorie Seregi Istorie 2 h înv. 2 h Dirigenţie Istorie L. 3 h Fizică 3 h Desen 2 h Muzică Limb. 2 h Limb. 2 h ref. lat. a Hl-a CI. 4 h Rel. 2 h Desen Tehn 2 h Limb. la 5 ani după revoluţie. r. h Dirigenţie Gligor Ioan Lovăsz Róza Fizică 3 h Desen 2 h Desen geogr. Dirigenţie mână Desen teh. Desen teh. 2 h Fizică 2 h Desen teh. rom. franc.-Cat. 3 h L. framc. a IV-a Rel.-Cat. 2 h Rel. franc. teh.

Română şi Desen 5. | BILET DE ONOMIE la petrecerea ce va avea loc In ziua de 22 Februarie l'MS. avându-1 director pe profesorul Iorgu M. vis-a-vis. . . Grigore.titular la îndeletniciri practice 7. dovedeşte că în oraşul reşedint d e Plasă Tileagd. 1 din centrul comunei. Franceză şi Desen. tf. P. L. mai ales la Gimnaziul cu Limbă de predare maghiară. loan. ca titular de catedră. cu clasele V-VIII.Hasan Atanasia. . s-au înapoiat şi aceştia în vechea lor patrie . aduşi din Ungaria când s-au retras armatele hortiste şi germane. s-a simţit mare lipsă de învăţători şi profesori. La gimnaziu.preot . toate cadrele didactice au fost de etnie maghiară.Bucureanu Cornelia . T I L E A G D .Tătaru Sultana .profesor titular de Anatomie şi Igienă 6. 2 cu limba de predare Română a funcţionat aproape de Gara CFR. . Angela. având scopuri caritabile.Butici M. au mai funcţionat doua şcoli cu Limbă de predare română. ora HUO in sala festivii a primăriei Tileagd. Tot în perioada 1945-1948 a funcţionat Gimnaziul Unic Mixt de Stat. C O M I T E T U I . profesor de L. Şcoala Nr. care a predat Limba Franceză şi Limba Română. delegat al Ministerului învăţământului şi Educaţiei din Bucureşti. imediat după terminarea celui de al II-lea Război Mondial se organizau săptămânal cu caracter cultural. profesor de Desen şi de lucru manual 8. 2. \ ^arít^ ^ i M a l ^^dUl^ a ^ . profesor de Educaţie Fizică La organizarea învăţământului în limba Română. de fosta -------------. în anul 1945 au fost înscrise 70 de elevi. profesora titulară de Istorie.■—------.în decursul anilor 1945-1948. la care. doctorul Gaborján József a predat şi Limba Rusă. Limba Română şi Limba Latină 4. . P. preşedintele comisiei de Examinare fiind Andrei Sorescu.profesor titular de Matematică 3.Rafinărie de petrol Bihar-Szilagyi. după anul 1944.Ungaria. Au mai predat la acest Gimnaziu şi Vlad V. .Bucureanu Graţian. . începând cu anul 1919 în Tileagd pe lângă şcolile întreţinute de către Bisericile Reformate şi Romano-Catolică. Este vorba de şcoala primară Nr.a predat. .Popescu Dumitru . cu limbă de prădare maghiară. înainte de al II-lea Război mondial.. Acest „Bilet de Onoare" din anul 1948. în data de 14 iunie 1935 mi-am susţinut şi mi-am luat examenul de 7 clase primare. întrucât în perioada 1940-1944.Gligor loan .

utilate şi înzestrate cu mobilier nou adecvat. sală profesorală. în timpul lor liber frecventau căminele culturale. laborator. care au avut prioritate înaintea celei mai necesare instituţii într-un Stat de drept . Sub acest regim. în frunte cu justiţia care ne-a făcut de râsul celorlalte popoare Europene. 13 învăţători şi 2 maiştri. în cadrul comunei Tileagd a mai funcţionat o şcoală ajutătoare pentru copiii cu deficienţe fizice locomotoare şi de comportament. In perioada Regimului comunist pe lângă ideologia sa malefică pe care a promovat-o. Pe lângă aceste activităţi şcolare. Până unde poate merge ticăloşia omenească. dintre care 21 profesori. La data respectivă. prin munca politică de masă" controlată de politruci. se prezintă astfel: . cancelarie şi grup sanitar. Invăţământul preşcolar era organizat în 9 grădiniţe cu peste 400 de copii. a mai făcut şi ceva lucruri bune. însă cu succes mai puţin spectaculoase noii guvernanţi din ultimii 15 ani au avut mai mult grija de interesele lor personale. de educaţia cărora se ocupau 13 educatoare. cuprinzând 940 de elevi din care: 545 în învăţământul primar şi 395 la învăţământul gimnazial. Până în anul 1989. iar supravieţuitorii sunt obligaţi ca să ţină pasul cu ea. bibliotecă. tinerii. regimurile de viaţă s-au schimbat iar odată cu acestea s-au schimbat şi structurile administrativ-teritoriale care au influenţat şi procesul de învăţământ. Au fost organizate şi cursuri fără frecvenţă pentru adulţii care nu şi-au putut face şcoala la vremea potrivită. Conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică în cursul pregătirii materialului pentru această carte. tradiţionale de altă dată. Şcoala ajutătoare a posedat şi un internat pentru cazarea şi asigurarea celorlalte necesităţi de supravieţuire ale acestor copii. mai de voie mai din obligaţiile sistemului. anual fiind cuprinşi la această formă de învăţământ câte 30-40 de cursanţi cu rezultate pozitive. pe raza comunei funcţionau un număr de 9 şcoli generale. total ateistă şi de spălare a creierelor. Păcat parcă le-a luat Dumnezeu sau dracul minţile. La a acest proces de învăţământ au predat un număr de 60 cadre didactice. După căderea comunismului. în anii 1964-1965 s-a construit în Tileagd o şcoală modernă cu 8 săli de clasă. care are menirea să formeze viitorii oameni ai naţiunii. în care au fost şcolarizaţi un număr de 163 copii aduşi din tot cuprinsul judeţului iar cu pregătirea şi educarea acestora se ocupau un număr de 36 cadre didactice. profesori şi învăţători titulari.Viaţa nu a stat şi nu stă în loc. următoarele date privind învăţământul din comuna Tileagd inclusiv satele aparţinătoare. s-a încercat să se revină la valorile morale. Numărul populaţiei şi a copiilor a crescut de la an Ia an. fiind vorba de „Răspândirea culturii Socialiste.Instituţia învăţământului.

Şcoli din înv. total persoane 1254 .Grădiniţe de copii 6 .Copii înscrişi la grădiniţe 249 . din str.persoane 128 .Elevi înscrişi .Unităţi de învăţământ .Administraţie locală 13 .număr total 14 . primar şi gimnazial 8 .săli de clasă69 . Trandafirilor nr. are două corpuri de clădiri cu câte 8 săli de clasă fiecare şi cu un laborator.Populaţie Şcolară. 124 . 1099.persoane 1005 .persoane 60 .La învăţământ preşcolar 11 .Laboratoare şcolare 3 . primar.Personal didactic .metri pătraţi 99600 din care: cu 69 săli de clasă din care: din care: Şcoala generală cu clasele I—VIII.Sănătate şi asistenţă socială .Suprafaţa locuibilă . gimnazial şi profesional 109 Baza materială a învăţământului .Locuinţe existente 2574 .La înv.Ateliere şcolare 2 .

In anul şcolar 2004/2005. Aceasta scoala a fost adusa in Şcoala cu clasele I-IV din strada Bistricioarei nr. Una din cele două clădiri are şi laborator cu instrumente de lucru adecvate. având 3 învăţători. Clădirea mai veche. Mai există o şcoală cu 8 săli de clase. amplasată pe strada Bistricioarei Nr. functioneaza la parametrii Europeni din toate punctele de vedere. profesori şi învăţători titulari. Tileagd. 356 are 8 săli de clasă. 116 . 1099 sunt două corpuri de clădiri în aceeaşi curte cu câte 8 săli de clasă fiecare. la care frecventează cursurile un număr de 130 elevi. instruiţi de 8 cadre didactice. având 30 de cadre didactice. existând pericolul de a se dărâma. când s-au făcut ultimele investigaţii pentru încheierea monografiei comunei. la aceste şcoli cu clasele I—VIII îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ 340 de elevi. funcţionează o altă şcoală cu 41 de elevi în clasele I— IV. Scoala ajutatoare sau scoala speciala cum i se spune in prezent. în cartierul Gării CFR. La aceste două clădiri lipsesc grupurile sanitare la nivel civilizat cu care să se poată intra în Europa. în cazul unei tornade. are coşurile de fum aparente crăpate. tot pentru clasele I—VIII.La data de 6 iunie 2005. Nu au nici un fel de instalaţii de apă iar încălzirea pe timp de iarnă se face cu sobe de teracotă. 356. situaţia învăţământului în comună se prezenta după cum urmează: Pe strada Trandafirilor Nr.

Regret că timpul care l-am avut la dispoziţie între două autobuse. instalaţii de apă. Şcoala specială mai are în dotare un microbus cu 16 locuri. Incepând cu anul 2000.Tileagd de la Nucet. ţinându-se cont de acomodarea copiilor la aceste paralelisme. încălzire centrală. In anul 1975-1976 a fost construită clădirea în care funcţionează această şcoală specială. cu capacitate de cazare pentru 250 de locuri. Clădirea are instalaţie de apă. având 14 săli de clasă şi o capacitate de internat pentru 250 de locuri. Directoarea şcolii fiind doamna profesoară Silvia Ficuţ. dotată cu instalaţii şi confort la nivel European. Direcţia pentru protecţia copilului a văduvit şcoala de cantină şi de internatul copiilor. aici se găsesc 115 copii internaţi. canalizare. cu difîcienţe de comportament. mijloc de transport cu care sunt duşi copii în excursii prin rotaţie. încălzire centrală în dormitoare şi în sălile de clasă. la data de 15 septembrie 1995. grupuri sanitare moderne. clădită prin secolul al XlII-lea şi declarată monument istoric. are canalizare. Iniţial a fost instalată într-o clădire veche. Personal consider că nu a fost o măsură suficient de bine gânditit. grupuri sanitare. Şcoala Specială. nu mi-a permis ca să iau legătura şi cu Conducerea Instituţiei de Protecţie a Copilului. faianţe şi un parc mare recreiativ pentru elevi. . cadrele şcoalei ocupându-se numai de procesul instructiv-educativ. în prezent. ordine şi curăţenie ddesăvârşită. camere de baie faianţate. un personal instructiv de înaltă probitate profesională.

De altfel. cât şi de voluntariatul unui număr mare de copii care s-au oferit să mă conducă la Doamna Directoare a Şcolii. parcul Şcolii Speciale era plin de copii scăldaţi în soare. 24). Cei mai buni gospodari s-au ocupat şi cu albinăritul. Legat de cultivarea pământului în aceeaşi măsură oamenii au dat atenţia cuvenită creşterii animalelor şi pomiculturii. cu a căror pregătire se ocupă 11 (unsprezece) educatoare. de întrebările ce mi s-a pus cu mult discernământ. cum observa Regele Geza al II-lea al Ungariei în actul său de danie din anul 1075. Această populaţie îşi asigura existenţa din cultivarea pământului şi creşterea vitelor. unii m-au întrebat dacă hu cumva doresc ca să adopt copii. (Călătorii străini despre Ţările Române volumul 6 Bucureşti 1976. (Tereza Mozeş „Zona etnografică a Crişului Repede" Bucureşti 1984 pag. Am rămas plăcut impresionat atât de ţinuta lor vestimentară curat îngrijită. Elvira Celebi mai arăta că „zarzavaturile nu lipsesc nici vara nici iarna. populaţia din acaste localităţi ducea viaţă sedentară.La data vizitei mele. Tilecuş 1308. la care frecventează 260 de învăţăcei. cultivarea pământului a rămas până în zilele noastre principala. mei şi mazăre. In documentele vremii se mai vorbeşte despre producţiile de orz. aşa cum reiese din anumite documentaţii ale acelor vremuri. VIATA ECONOMICĂ a) AGRICULTURA Incă înainte de anul 1265 când a fost atestată documentar comuna Tileagd şi satele aparţinătoare: Uilacul de Criş 1283. deci şi pe valea şi terasele Crişului Repede. făcând referire la producţia mare de varză. de o calitate deosebită. pe primul loc aflându-se grâul. Cu toate condiţiile optime de viaţă ce li se oferă în această şcoală. Un comportament perfect normal de copii plini de viaţă. au fost folosite de comunitate în comun. fiind evident faptul că şi-ar dori ca să facă parte dintr-o familie. dornici de cunoaştere. Vestitul Registru de la Oradea a consemnat că în secolul XIII şi XIV s-au cultivat în zona Tileagdului mai multe feluri de cereale. în trecutul îndepărtat. ovăz. se cultiva un soi de grâu fără mustpţi. Poşolaca 1291. sursă de asigurarea celor necesare traiului. Bălaia 1622. paginile 662-668). . prin secolele XTV-XV-lea pământurile arabile erau proprietăţi individuale iar pădurile şi suprafeţele destinate păşunatului animalelor. Călătorul turc Elvira Celebi arăta că în anii ocupaţiei otomane (1660-1692) în jurul Oradiei. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai Tileagdului există 6 (şase) grădiniţe de copii.

In anul 1942. într-o oarecare măsură se gunoia şi pământul (Tereza Mozes .Opere pag. iar la alţi 128 de locuitori care nu aveau case. Suprafaţa de pământ agricol a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare este şi a fost de foarte bună fertilitate. Agricultura Tileagdului a fost specifică marilor moşii deţinute de grofi timp de 600 de ani. sunt aşezate pe zone culinare. Prin acest sistem. 1901 pag. Dealungul secolelor s-au făcut progrese şi îmbunătăţiri în practicarea agriculturii ca şi în celelalte actvităţi economice. dacă agricultorul este şi priceput şi bun gospodar. Plantele spontane care creşteau pe ogor neînsemânţate. moştenitori ale fostelor mari familii Csanad-Telegdi. precum şi din moşia baronului Capri Vaier. După încheierea primului război mondial. în anul 1921 a avut loc prima reformă agrară în ţara românească.iobăgia. Incă din secolul al XVI-lea.In Secolul al XVI-lea a fost adusă o plantă necunoscută din America „PORUMBUL" care. Faţă de această cultură. odată cu păscutul. erau păscute cu vitele. cultivarea porumbului era generalizată pe întreaga vale a Crişului Repede. 26). război mondial când grofii şiau dat seama că le-a sunat ceasul istoriei. In zona Crişului Repede. vânzându-şi moşiile la preţuri derizorii. O parte din pământ era lucrat mai mulţi ani la rând. Se pare însă că . ţăranul român a început să gândească şi să aplice anumite sisteme de lucrare a pământului pe bază de observaţii. până în perioada primului. în anul 1746. cu ocazia căreia. populaţia nu a fost prea receptivă. 235 de ţărani din Tileagd au primit pământ agricol. prin care au cerut restituirea pamatului care li s-a luat. împroprietărirea s-a făcut din moşia lui Telegdi Iozsef (născut în 1883 şi decedat în 1944). fără resurse de ape curgătoare. din lipsa de cumpărători mai bogaţi. Budapest. Tot în anul 1746 se vorbeşte pentru prima dată despre cultivarea Florii Soarelui. primele culturi de cartofi au apărut în anul 1788. li s-au dat locuri de casă. mai ales după Revoluţia Burghezo-Democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată . după care era lăsat ca să se odihnească până când se înţelenea. 561). Este vorba în primul rând de sistemul cu „ţelină". (Borovszky Samu Biharmegye Nagyvărad. cei doi moşieri au deschis proces la Judecătoria Oradea. excepţie făcând Bălaia şi Tilecuşul care din punct de vedere geografic. începând cu secolul al XII-lea. amândoi fiind încă mari moşieri. Agricultura poate oferi omului resurse nebănuite. Alt sistem de aplicare a agriculturii era în ogor negru. cultivat intensiv. avea să devină hrana de bază a populaţiei vitregită de soartă. Cânepa şi inul se cultivau din vremuri foarte îndepărtate. cu pământ arid. pământ care necesita un regim special de tratare şi prelucrare. după reocuparea Ardealului de Nord de către Statul Ungar prin aplicarea Diktatului de la Viena.

80 şi de un leu. Din moşia lui Telegdi Iosif s-au distribuit 800 jugăre de pământ ţăranilor din Tileagd. economia Tileagdului s-a sprijini preponderent pe agricultură. fiica Şefului Supraveghetor de moşie Klecz Gyula. A luptat pe fronturile din Serbia şi Italia. în vreme ce un pachet de tutun ordinar costa 3 lei. In timpul primului război mondial a fost avansat la gradul de căpitan. Tallodi Jânos şi Kovăcs Vera-văduvă de război. Telegdi Iosif junior. regimul comunist importat de la Ruşi. Jancsi Âdâm. Una dintre fete s-a căsătorit în Tileagd iar cele două au plecat la Arad şi Timişoara. In anul 1944." şi după falimentarea celor 7 fabrici mai mici. ca urmare Crizei Economice din 1932-1933. In anul 1903 a terminat studii Academice. Este adevărat că agricultura practicată de ţărani. a fost ofiţer activ cu grad de locotenent în Armata Austro-Ungară. de pe piaţa orădeană unde-şi desfăceau ţăranii produsele agricole de pe cele trei Crişuri. a făcut parte din Regimentul 7 Husari.procesul înaintat nu s-a finalizat până când autorităţile administraţiei maghiare au fost nevoite ca să părăsească fotoliile călduţe pe care l-au ocupat vremelnic în Ardealul românesc. comercianţii evrei cumpărau şi expediau la export sute de vagoane de grâu săptămânal. însă prin pricepere şi hărnicie. Danciu Pavel. care lucrau sub acoperire. Crişul Alb şi Crişul Negru. Moza Florian) Dani Sândor. La rândul ei Ileana s-a căsătorit şi a născut 3 fete. reuşeau să asigure din belşug necesarul de existenţă a familiei. a bulversat şi a dat peste cap viaţa agricultorilor din Tileagd şi din toată ţara. Printre beneficiarii de pământ din Tileagd amintin pe Costin Teodor. priorităţi având veteranii de război: Costin Ioan. unde li s-a pierdut urmele. Fekete Găspăr. Szâsz Sândor şi alţii. Otvos Imre. să asigure sămânţa pentru recolta următoare. Telegdi Iozsef a decedat în sărăcie şi a fost înmormântat în cimitirul Reformat din Tileagd. Gherle Petru. Precizez în cunoştinţă de cauză că în perioada anilor 19301940. In anul 1917 s-a căsătorit cu Ileana. Gyulai Jănos. Odată instalat la putere. cu utilaje simple pe care le aveau în gospodăriile lor. în mod individual până în anul 1946-1948 era o agricultură de subzistenţă. prin marea dragoste ce o avea pentru pământ. Costin Gheorghe. având şi avantajul de a posada un sol de foarte bună fertilitate. Crişul Repede. a trecut victorios la . după strângerea recoltei de vară. Oferta era atât de mare încât preţul grâului/kg era de 0. rămânându-le cantităţi de produse apreciabile pentru desfacerea şi vânzare pe piaţa liberă. Partidul Comunist Român pe baza planului dinainte stabilit şi cu sprijinul consilierilor ruşi.A. pe gratis sau la un preţ cu totul nesemnificativ. Uilecul de Criş şi Poşolaca. Se ştie faptul că după încetarea activităţii celei mai mari întreprinderi industriale din Tileagd în anul 1924 „Rafinăria Petrolieră Bihar Szilagy S. Incepând cu anii 1945-1946.

De asemenea a fost naţionalizată fabrica de cherestea „La Roche-Darvas" şi trecută în proprietatea statului. prima măsură a fost stabilirea cotelor obligatorii de: grâu. S-a considerat că este necesar ca să-i schimbe conducerea. altădată 20. care era stâlpul burgheziei din Ramânia. A început imediat vânarea şi arestarea foştilor demnitari de Stat. şi le-a împrumutat de la „Inviincibilul partid al marelui popor rus". a fost foarte dureros. Despre aptitudinile şi trăsăturile de caracter ale D-lui Groza Gavril am mai relatat la Capitolul industriei. detronează pe Maiestatea Sa Regele Mihai I. ouă. cum se respecta jefuirea ţăranului de bunul lui obţinut cu trudă şi prin muncă grea. pe data de 30 decembrie 1947 dă lovitura de stat. oameni de cultură şi toate valorile morale ale neamului românesc. gospodarii duceau acasă de la batoză. unt. Pe plan local. Proclamă Republica Populară Română. iar acum după dijmuire. lângă fiecare batoză de treierat se găsea câte un activist de partid (politruc) care urmărea zi-lumină. când se treiera grâul. politicieni. proletari agricoli. pe bază de grafic. Au fost nenumărate cazuri în care. urma la rând socializarea agriculturii. Pe data de 11 iunie 1948 au fost naţionalizate şi tracute în proprietatea Statului principalele mijloace de producţie Fabrici Uzine. fiind introduşi în închisori sau la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. deadreptul dramatic. orz.înfăptuirea reformelor. A fost naţionalizată Fabrica de mobilă şi numit în postul de director muncitorul Stamprel Ştefan. lână şi altele. lapte. în timpul verii. După reformele aplicate în sectorul Industrial şi în aparatul administrativ. dacă nu şi mai rău). din aceleaşi suprafeţe de pământ şi cu aceleaşi eforturi dealungul anului să-i rămână pentru . 30 tone de grâu. păsări domestice. Volumul cotelor pe unitate de produs au crescut. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru trecerea la socialzarea agriculturii. porumb. condusă de guvuvernul Petru Groza cu Gheorghiu Dej în fruntea statului. pe postul de director fiind numit muncitorul Liberman Nandor. o altă figură de stil. ca să constrângă ţăranii în vederea organizării Gospodăriilor colective agricole (calhozuri) în care să se transforme din proprietari de pământ în. în locul Primăriei Tileagd s-a constituit Comitetul Provizoriu al cărui preşedinte a fost numit muncitorul Zirbău Ioan. clădiri în care se desfăşura activităţi de ordin social. Astfel. pe care trebuie ca să le dea la Stat cu un preţ de batjocură. ridicându-se de la an la na până la limita imposibilităţii. pregătit şi crescut în pepiniera inviincibilului Partid Comunist al URSS. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă la noua formă colectivă (similară cu iobăgia. în locul inginerului Sârbu a fost numit mecanicul de locomotivă Groza Gavril. ajutat de Emil Bodnăraş. (în acest caz nu sa greşit cu nimic întrucât mecanicul Groza Gavril valora cât 3 ingineri la un loc). Ca urmare. Uzina de impregnat CFR era proprietate de Stat. s-au desfiinţat formele vechi de administrare.

Oamenii munceu în tot cursul anului. căruţe. 000. nu se va înfiinţa gospodărie colectivă în satul lui". fără ca să aibă alte venituri suplimentare. semănători. li se confisca marfa şi li se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. a fost arestat. Pedeapsa în întregime a executat-o la vestita închisoare din Aiud. conştiincios. Nu s-au găsit minţi luminate ca să păstreze . Dezastroase au fost pe urmă şi metodele de repartiţie a valorilor produse. Pe parcursul anilor s-a dovedit că munca colectivă a dat rezultate în ceeace priveşte creşterea producţiei la toate culturile. iar politica partidului comunist român era o copie fidelă a Stalinismului. oamenii au început ca să sustragă din recolte înainte de recoltare (la mica ciupeală) şi uite aşa sau stricat lucrurile nu cu mult timp înainte de „cutremurul Revoluţiei din 1989". ducând cu ei tot inventarul pe cara îl posedau în gospodăriile proprii. O mare greşeală. pluguri. animale de tracţiune. După executarea pedepsei a fost lipsit de drepturi civile până la desfiinţarea partidului comunist 1989. Se pune în mod firesc întrebarea. au fost decapitaţi peste 3. la o nouă viaţă de rob mai modern. fără a primi cota-parte ce li s-ar fi cuvenit. judecat şi condamnat politic la 4 ani de închisoare. etc. prăsitoare.consumul său câte 150-200 kg de grâu. respective pentru producţia anului viitor. abia reîntors din prizonerat de război. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. Pentru aceste câteva cuvinte care nu au fost pe placul celor de la putere.000 (trei milioane). după metode „ştiinţifice". Metodele însă prin care s-a ajuns la acaste rezultate au fost dezastruoase şi demolatoare. trebuind să se mulţumească cu fărâmiturile care „cu generozitate" le oferea cei de la conducere. Tânărul Urs loan din Tilecuş. Aceste măsuri diabolice au condus în prima fază la reducerea numărului de animale domestice. Uilacul de Criş şi Tilecuş s-au înscris în gospodării colective. în mod. Munca de lămurire şi măsurile represive pentru a determina ţărănimea să se înscrie în gospodării agricole colective a durat 17 ani. s-a exprimat în public că „atâta vreme cât va trăi. în anul 1962 „DE BUNĂVOIE ŞI NESILIT DE NIMENI" agricultorii din Tileagd. Pentru înfăptuirea socialismului victorios al URSS din ordinul marelui şi „genial" conducător Stalin. De unde vor avea aceşti ţărani sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă. cioloveci care au opus rezistenţă. din lipsă de furaje. Simţindu-se neîndreptăţiţi. fiecare a furat cât a putut şi s-au dus dracului toate organizările şi realizările avute. Asemenea întrebări nu se păuteau pune! Era vorba despre nişte măsuri draconice prin care să-i oblige pe ţărani la socializarea agriculturii în chip bolşevic. dacă erau descoperiţi de „politruci" sau de trădători din orice categorie. Din 1945 până în anul 1962 când poporul a ajuns la limita puterilor de a mai rezista torturilor de toate genurile. grape. Deci din 150-200 kg de grâu să mănânce pâine 360 de zile cu familia compusă din 4-5 persoane. Cu ocazia cutremurului.

în aplicarea unei agriculturi de nivel European este nevoie nu numai de braţe de muncă dar şi de o gândire creiatoare care să ştie ca să practice o agricultură nu numai intensivă dar şi ecologică. aceasta la scara întregii ţări. asociaţii familiare care practică o agricultură intensivă. agricultura românească nu numai că nu a fost în atenţia „baronilor" dar pur şi simplu a fost devalizată. sub conducerea „Imperiului Cripto-Comunist" în frunte cu tupeiştii Ion Iliescu. solul şi clima sunt mult mai bune decât a multor ţări europene. Acest deziderat se caută în prezent pe pieţele de desfacere Europene. începutul este mai greu la orice. voi scrie mai multe informaţii în textul istoriei Tilecuşului la capitolul „PEPINIERA DE INTELIGENŢĂ". unde mâncărurile nu mai au gust conform informaţiilor din masmedia. Despre activitatea şi capacitatea acestei „perle inestimabile" răsărită din sărăcăciosul pământ al Tilecuşului. Doamna Camelia Fuscaş are ca pregătire Facultatea de Protecţie a Mediului. Este vorba de lipsa gustului natural al producţiilor mari obţinute la hectar. Cine ce înţelege prin cuvântul „Agricultură ecologică"?! Mai multe îngrăşăminte naturale şi mult mai puţine îngrăşăminte chimice. recomand Primăriei Comunei Tileagd ca să ia legătura pentru schimb de experienţă. specialitatea zootehnie şi Academia de Studii Economice. In ultimii 15 -16 ani. trebuie să recunoaştem că nu va fi altă soluţie decât asocierile Familiare constituirea de mici ferme dar nici într-un caz cele de tip comunist. Trebuie ca să se găsească oameni cu spirit de iniţiativă şi buni gospodari. 89. care au un mare dezavantaj.ce a fost bun din răul care îi apăsa şi să găsească alte forme de asociere. ar fi benefice abordările pe tema agriculturii. soluri care oferă posibilitatea de a se aplica o agricultură extensivă şi ecologică. Poşolacăi şi Călătanilor sunt cele mai bune de pe valea Crişului Repede. având domiciliul stabil în Oradea strada Făgăraşului nr. Să luăm un exemplu: România este de 6 ori mai mare decât Olanda. secretul? Construirea de ferme. Dacă privim problemele agriculturii în perspectivă. alias Năstase şi ceilalţi mâncători de mulţi bani (salarii de 18 ori mai mari decât salariul mediu pe economie).000 de locuitori cărora agricultura olandeză le asigură produsele agricole necesare şi în acelaşi timp este cel mai mare exportator din Europa. născută în Tilecuş şi căsătorită cu Fuscaş Gheorghe din Ineul de Criş. Tileagdul este comună înfrăţită cu localitatea Sassenheim din Olanda şi consider că în schimburile de opinii la datele vizitelor reciproce. Olanda are 16. telefon 0744-877337. Uilacului de Criş. . cu familia Doamnei Meşter Camelia.000. Pentru realizarea acestui deziderat. însă cred că poate fi găsită la Ferma din Ineu. Condiţiile naturale ale României. cu atât mai mult că solurile Tileagdului.

lapte de oaie .livezi şi pepiniere pomicole Producţia ha 2. Pentru practicare muncii agricole.. locuitorii comunei Tileagd posedă un număr de 65 tractoare.U.Suprafaţa agricolă în hectar 5131.bovine tone .ovine tone ...fâneţe ha .porcine 345 .fructe 98 Nunărul animalelor (la începutul tone anului) 652 .000 buc. zece semănători I. în anul 1988 s-a construit un baraj care cuprinde 605 hectare teren. grape. La aceasta se mai adaugă 17 batoze.R.Despre agricultura comunei Tileagd. Singurul avantaj care îl oferă comunei Tileaigd acest baraj prin structura lui şi parame trii săi tehnici este faptul că protejează comuna de inundaţii în cazurile dezlănţuirii naturii. zece cultivatoare K. discuri. .261. greble.struguri tone . conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. (vezi planul barajului cu toţi parametrii la pagina nr.T.animală: tone .floarea soarelui tone . din care: 3211 ha 1180 ha arabil 307 ha . începând cu anul 1965 până în anul 2003 se cunoaşte următoarele: 1. de unde am primit informaţiile la cerere. 389 .porumb boabe tone .totală vegetală la principalele culturi în tone: .A.grâu şi secară 800 . .păsări de curte Producţia agricolă 809 4.păşuni .cartofi 660 .ouă (mii bucăţi) 2089 capete 1740 capete 1416 capete 28000 capete 27082 hectolitri 2 tone 2261 = 2.vii şi pepiniere viticole 44 . Toate acestea sunt înregistrate în evidenţa biroului de taxe şi impozite. echipate cu toate utilajele necesare: pluguri. 125). Pe suprafaţa de teren agricol din extravilanul comunei Tileagd.legume 950 .lapte de vacă şi bivoliţă .

.

au început să răsară ca ciupercile după ploaie.Pian ce . suporturi pentru oglindă. .S. existau în Tileagd 35 de olari. COMERŢULUI pământ Suprafaţa 1846 kmp ŞI A TRANSPORTURILOR Tip T al uz amonte de bazin etansare beton Debit 1440 mc/s Revoluţia burghezo-democratică din Tip teren Roci stăncoase deversor anul 1848. număr foarte mare făcând comparaţie cu oraşul Oradea unde în aceiaşi perioadă se găseau numai 15 olari. când înălţime 37 m Proiectant I. în anul 1800 erau 56 iar mai târziu. conform registrului de stare civilă. săpuniere. La început s-au dezvoltat Deţinător HIDROL£CTRICA S. în anul 1700. oale diferite mărimi până la 36 litri. Gama lor de produse constau în: ulcele. Să începem cu începutul. solniţe. Cea mai veche şi mai vestită meserie în Tileagd a fost olăritul. adică cu meşteşugurile. meşteşugurile iar după anul 1870. după reformă. a desfiinţat iobăgia şi a fundare si Tip Vane deschis drum larg dezvoltării industriei nestâncoase deversor capitaliste. căni. primarul oraşului Tileagd Herbaly Istvân era şi olar. A.situaţie An PIF 1988 ha Suprafaţă 605 Râul Crisul Repede lac Volum lac Tip baraj alimentare cu apă Baraj de 52. permiţându-li-se ca sa-şi vândă produsele la preţuri stabilite de e.9 mil Folosinţe irigaţii energie electrică mc greutate si de b) DEZVOLTAREA INDUSTRIEI.H Lungime 14246 m a fost dată în exploatare calea ferată pe coronament distanţa Oradea-Cluj. vaze pentru flori. numărul olarilor s-a ridicat până la cifra de 100.P. în anul 1848. o mulţime de fabrici şi uzine în Tileagd toate grupate în apropierea de Staţia de cale ferată. Olarii din Tileagd au ajuns la o aşa performanţă încât au fost recunoscuţi în tot judeţul ca artişti în munca manuală.

dulgeri. drumul comercial existent din antichitate. In anul 1893 s-a pus bazele construcţiei Rafinăriei de Petrol şi de uleiuri polare (utilizate în Aviaţie). cizmari. maron. vasele de ceramică au fost înlocuite cu vase din metal emailate şi din fontă. având înălţimi de 40-50 metri. . locuinţa directorului. atât statul Ungar cât şi diferiţi între prinzători au început să construiască mai multe fabrici şi uzine în Tileagd. s-au mai dezvoltat şi alte meserii necesare procesului de dezvoltare a societăţi şi anume: fierari care potcoveau caii şi trăgeau rafurile din metal pe roţile căruţelor care transportau sare şi alte mărfuri pe. După acest eveniment major. pantofari. tâmplari. A fost amplasată la una sută de metri distanţă de Gară şi de linia ferată întinzându-se pe o suprafaţă de 60. cojacari.A. înflorite cu diferite modele. cel mai înalt având 75 metri. pipe pentru fumat.capace pentru acoperit vase. teren pe care au fost. grupate toate în imediata apropiere de Staţia Căii ferate. Au fost construite în incinta uzinei 23 de clădiri. galben. Aşa cum am mai arătat la data de 7 septembrie 1870 a fost inaugurată darea în funcţiune a liniei de cale ferată pe distanţa Oradea-Cluj cu staţie şi linii de garare în oraşul Tileagd. dulgheri. iar în anul 1904 a rămas singurul olar Butuc. Pentru fiecare cazan a fost construit coş de fum din cărămidă specială cu mortar de ciment. oferind locuri de muncă sutelor de ţărani care au scăpat de iobăgia după revoluţia din anul 1848. o singură clădire a fost destinată casieriei. rafinărie care a fost dată în exploatare începând cu anul 1901. A fost una dintre cele mai mari obiective industriale din Ungaria. cu capital românesc. Rafinăria a fost înregistrată sub firma BIHAR SZILAGY S. tinichigii şi altele. zaharniţe şi altele. După ce au intrat în producţie fabricile. măcelari. verzui. în 1897 au mai lucrat numai 3 olari iî Tileagd: Butuc Ioan. frizeri. smălţuite în diferite culori. brutari. destinate următoarelor activităţi: Laborator de chimie. Mai târziu au apărut şi vasele din aluminiu. începând cu anul 1912. fiecare meserie având rolul ei determinant în mecanismul de funcţionare al unei societăţi care se îndrepta cu paşi siguri spre progres şi bună stare. Să le numărăm şi să le descriem în limita informaţiilor ce deţinem. zidari. Pe lângă olărit.000 metri pătraţi. care la un moment dat a cunoscut o dezvoltare ieşită din comun. în urma dezvoltării industriei. Numai hala cazanelor de abur a ocupat 325 mp. Nagy Carol şi Vass Sandor. cel mai mare avea capacitatea de 300 cai putere. Birouri Administrative. în această prioadă trăia în Tileagd groful Telegdi Jozsef care poseda o moşie de zece mii jugăre de pământ în zonă. construite toate mijloacele de producţie (diferite instalaţii cu reţele de conducte metalice. fiind vorba despre 7 cazane dintre care.

au avut un dinam instalat. precum şi la locuinţele specialiştilor. în desfăşurarea pracesului de producţie. atât la procesul tehnologic cât şi la iluminat. produce anual câte 70000 tone de mai multe sorturi de benzină şi petrol precum şi parafină din care zilnic producea mii de lumânări diferite mărimi. începând cu anul 1901 a rafinat anual cantităţi de 50000 tone uleiuri polare. în butoaia de tablă subţire. Aflându-se aşezată la distantă de 3-4 km până la albia Crişului Repede. Pentru producerea energiei electrice necesare.judeţul Prahova. Pentru depozitarea materiei prime care urma ca să fie prelucrată şi pentru depozitarea produselor finite. Materia primă pentru producerea şi rafinarea acestor uleiuri. s-a considerat că este mai economic şi mai practic să sape puţuri de apă în incinta rafinăriei. locuinţa pentru specialişti şi pentru muncitorii calificaţi în munci spacifice. începând de la portar până la cei 3 directori. înzestrate fiecare cu câte o pompă mecanică şi conducte metalice până la locurile de folosinţă. folosind ca mijloc de transport un Funicular aierian cu cablu pe distanţă de peste 30 lan. Rafinăria avea centrală proprie telefonică cu legături interne la fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă. materie folosită în industria aviatică şi la alte maşini de mare fineţe. din ţiţeiul adus cu convoaiele de trenuri cisterne din România . Despre instalaţiile de prelucrare ar putea vorbi numai un specialist în materie. In perioada . Pentru desfăşurarea în condiţii optime a întregului proces tehnologic. Primul director a fost inginerul Singer Liptnak. era adusă de la Minele Derna-Tătăruş şi de la Brusturi. De asemenea.locuinţa celor doi directori adjuncţi. Personal tehnic-administrativ şi contabil au fost încadraţi 150 salariaţi. pentru a se putea interveni urgent în caz de avarii. cu putere de 3000 volţi. rafinăria dispunea de zece tancuri (rezervoara foarte mari). rafinăria avea nevoie de mari cantitălţi de apă.

Pe terenul eliberat de instalaţiile rafinăriei. asigurându-i hrană tot timpul şi loc de adăpost în timpul sezonului rece. din cauza costumului „indecent" pe care îl purta. derivate din procesul de producţie. Curiozitatea consta şi în faptul că avea . Statului Român nu i-a fost rentabil să transporte ţiţeiul cu trenurile de marfă la Tileagd. Rezidurile se pretau foarte bine la unsul osiilor căruţelor de transport. Tot atât de adevărat este faptul că barza exclusă din „Tribul" ei. iar căruţaşii care foloseau această grăsime cu proprietăţi de a uşura învârtirea roţilor şi a prelungi viaţa osiilor. Ar mai fi ceva de arătat în legătură cu fosta Rafinărie de produse petroliere din Tileagd. pur şi simplu s-a domesticit. Pentru efectuarea cestor manevre. a putut fi văzută plimbându-se pe trotuar în faţa imobilelor din incinta fostei rafinării o barză (sau bărzoi) având toate penele impregnate cu reziduri de produse petroliere. Staţia de cale ferată Tileagd poseda un pod rulant cu care se putea schimba diracţia de mers a locomotivelor care veneau din diferite direcţii şi care se dorea ca să se întoarcă pe aceiaşi rută de mers. Rafinăria poseda în inventarul propriu o locomotivă şi personal autorizat în efectuarea acestor manevre. Câţiva ani la rând după demolarea instalaţiilor uzinale. remorcate pe liniile de garaj din staţia Tileagd. începând cu anul 1923 au început demolarea tuturor instalaţiilor şi au fost transportată timp de 45 ani cu trenurile de marfă la Ploieşti. care au mai dăinuit 3040 de ani. Produsele realizate de această Rafinărie. după terminarea primului război mondial şi alipirea Ardealului la vechiul Regat.respectivă. iau dat denumirea de „DOHOD". Toţi locatarii o iubeau şi o copleşeau cu atenţiile lor. Nu se ferea de oamenii cu care sa întâlnit în plimbările ei de rutină. au rămas câteva gropi cu reziduri vâscoase petroliere. distanţă de 600 km când avea rafinării chiar în zona de extragere a materiei prime din Valea Prahovei. lucrau la rafinărie 1700-1800 de muncitori. S-a aşezat pe lângă locuinţele din incinta fostei rafinării care au rămas locuite de către foştii chiriaşi. după satisfacerea nevoilor interne ale Ungariei şi-au găsit piaţă de desfacere în Germania şi în Elveţia. Durata de funcţionare a acestui colos industrial a fost numai de 30 de ani întrucât. ţinând trează nostalgia supravieţuitorilor care şi-au câştigat existenţa acolo. Cert este faptul că suratele ei migratoare au exclus-o din comunitatea lor când au plecat în ţările calde. Au rămas numai cele 7 coşuri mari de fum ale fostelor cazane. Câţiva întreprinzători locali au ştiut cum să le valorifice şi pe acestea. Ca urmare. Zilnic intrau pe liniile ferate din incinta Rafinăriei câte două-trei garnituri de trenuri cu vangoane cisterne aducând materia primă şi tot atâtea ieşeau încărcate cu produse finite. Nu s-a ştiut cum a reuşit ca să facă această performanţă.

am văzut-o de mai multe ori. când . copil fiind în acea perioadă.personalitate şi se plimba în public ca un locatar cu drepturi egale. Eu care scriu aceste rânduri.

La intrarea în fiecare locuinţă era câte o verandă lângă care a fost sădită viţă de vie care producea struguri de culoare neagră cu boabe mari.5 km şi 220 metri Sud de linia căii ferate Oradea-Cluj. . de muncă. dispunând fiecare locuinţă de o grădină pentru zarzavat.. suprafaţă în care era cuprină şi terenul de depozitare a materialului lemnos. Este izolată şi în prezent. cămară de alimente de 5/2 metri şi pivniţă de 4/4 m.F. Instalaţii concurente la procesul de praducţie avea două pompe de injecţie cu randament redus. Este la Est de Staţia CFR. eu care scriu această carte. A fost construită de către statul Ungar în anul 1906 pe o suprafaţă de 17 hectare pământ. Casele erau împrejmuite cu gard din şipci. marca „Szimonisz Lancz". un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare de 100 cai putere. La capătul fiecărei case era câte o fântână cu pompă metalică de mână. în fiecare grădină au fost sădiţi pomi fructiferi câte trei soiuri de meri. bucătăria de 5/3 m. Statul maghiar a adus la uzina de inpregnat Tileagd două pompe de vid performante şi un compresor de aier de una sută cai putere. 3 soiuri de peri. în primii ani de activitate. TILEAGD Uzina de Impreganat traverse pentru calea ferată din. la o distanţă de 2 km de aşezările omeneşti care o înconjoară. cu scopul de a îmbunătăţi procesul de impregnare a traverselor şi a stâlpilor de telegraf.R. în circumstanţe nu tocmai favorabile pentru mine. Administraţia Căilor Ferate Ungare a construit trei case de locuit. uzina impregna anual câte 700800 de traverse în candiţii foarte grele.rezervoare mari pentru depozitarea materialului de impregnare (păcură creozat şi cuprinol). Ungurii nu au avuftimpul fizic necesar ca să monteze aceste utilaje. Tileagd. până când le-a sunat ceasul Istoriei şi graba a fost prea mare pentru a putea duce cu ei lăzile de conservare în care se găseau utilajele. Capacitatea de producţie iniţial a fost 2 cilindri de impregnare având fiecare zece metri lungime. câmp deschis. având 120150 de muncitori. In incinta uzinei. cu câte două apartamente. UZINA DE IMPREGNAT TRAVERSE C. m-am transferat cu serviciul de la Direcţia .mă ducea taică-meu cu căruţa la moară sau la târgul săptămânal care avea loc în zilele de vineri. istorie care cred că merită ca să fie cunoscută de către cititori. zece vagoneţi metalici cu braţe curbate şi trei tancuri . Fiecare apartament avea două camere de 5/4 m. Pe data de 22 martie 1948. are un trecut şi o istorie de 98 de ani.distanţă 1. După aplicarea Dictatului de la Viena în august 1940. piersici şi pruni ringlot.

unul dintre oamenii cu cea mai înaltă valoare morală şi profesională pe care i-am cunoscut în viaţa mea. Cu răbdare. tot cu muncitorii din uzină şi fără macara. La conducerea Uzinei de impregnat Tileagd. fără macara. fost secretar de partid pe minister. lipsindu-i planul de construcţie. existenţi în uzină. au depăşit limitele normalului. un beţiv .Regională CFR. şi-a suflecat mânecile ca să nu-1 incomodeze şi s-a. domnul Groza Gavril a mai construit un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare. arătându-i caracteristicele. a supus: „Mai dăi dracului!". Odată montat şi cuplat la instalaţiile de impregnare. de a-şi proteja şi feri muncitorii de accidente. cu principala grijă. Domnul Groza Gavril cunoştea bine limba maghiară. Diplomatul ungur. foarte politicos şi operativ ni-a dat un răspuns scris în sensul că ceea ce solicitam noi constituie un „Secret de serviciu" al Statului Ungar şi că nu ni se poate satisface cererea. în luna mai 1948. adresată Ambasadei Ungare din Bucureşti. a turnat fundaţiile şi a montat cele două pompe de vid. (era de aşteptat un asemenea răspuns). a reuşit ca să monteze perfect gigantul şi complicatul utilaj de o suta de cai putere şi cu o puzderie de piese componente. marca Szimonisz Lancz tot de 100 cai putere. apucat de treabă. Au venit trei ingineri constructori de maşini dar nici unul din ei nu şi-a asumat răspunderea când au văzut complicatul „Colos" de metal reîntorcându-se la Bucureşti ca nişte neputincioşi. folosindu-se de pârghii din material lemnos pentru ridicarea şi aşezarea pieselor grele la locul potrivit. dar a valorat mai mult decât 3 ingineri constructori de maşini la un loc. cu forţa acastuia. după care s-a trasfsrat la Depoul de locomotive CFR. prin care cerea ca să ne dea planul de construcţie a compresorului. cu acelaş conţinut. In cursul anului următor. Aici l-am găsit în postul de director pe domnul Groza Gavril şi cele 3 utilaje importante în lăzile de conservare îmbibate în valvolină. A făcut o adresă redactată atât în limba română cât şi în limba maghiară. a numit ministerul un „Putregai" care se numea Emil Protopopescu. Adresa respectivă am scris-o eu la maşină şi tot eu m-am deplasat cu ea la Bucureşti la Ambasada Ungară. Cinstea şi modestia care l-au caracterizat. Pentru montarea compresorului de aier. am să-l montez şi fără plan! Şi-a îmbrăcat halatul gri-albastru de lucru. Mărturisesc cu toată răspunderea că Domnul Groza Gavril a fost. cu muncitorii. cu multă chibzuinţă. Domnul Groza Gavril când a văzut răspunsul negativ al nemulţumiţilor noştri vecini. Cluj la Uzina de Impregnat Tileagd. care avea peste 200 piese în componenţă. s-a cerut de la Ministerul Căilor Ferate Bucureşti oameni cu pregătire de specialitate. Oradea pe post de Şef atelier de reparaţii. fiecare traversă introdusă în cilindrul de inpregnare. Binecuvântată să-i fie memoria!!! Nu a posedat diplomă de inginer. trebuia ca să absoarbă 2021 kilograme de soluţie în amestec.

in cadrul Regionalei CF lasi.302/5/90. perioada in care acestea stau in aer liber variază de la sase luni pana la un an si jumătate. iar la stejar minimum 5 mm. In prezent. se reia procesul tehnologic. Pentru ca nivelul umidităţii sa atingă 25%. dupa care traversele apte pentru folosirea in cale sunt aşezate in stive.—'■ Centrele unde este organizata si se realizează impregnarea r? Km nrrfi f. cilindrii sunt Dupa o perioada de viata. este şi va fi rea" în 142 .. practic. Aşa stând lucrurile. Acest semidox. Cand goliţi si vagonetii suntcale. Acest lucru se urmăreşte.in cazul celui de stejar si cer. de la staţia CFR Oradea până la staţia CFR Ciucea a băut la vagonul restaurant. la capetele traversei se fixează o platbanda. traversele se asaza pe vagoneti si vagonetii. Calitatea lemnului din care este făcuta traversa este un element important pentru realizarea unei impregnări corespunzătoare standardelor. în persoana lui Rădulescu Dumitru. pe nivela recipientilor in care este depozitata substanţa si. După 3 luni de urgii. se impregnează cu o substanţa care sa o protejeze. uleiul de creozot este achiziţionat de la Combinatul Siderurgic Galaţi. citita) coincid. ministerul a numit un nou director de uzină. in cilindri sunt introduşi numai vagonetii. in special in condiţii de umiditate. că doar linia ferată era la numai o sută de metri distanţă de locuinţa lor. putandu-se astfel stabili. căsătorit cu 4 copii. In prezent. cantitatea de substanţa ce urmează sa fie consumata. Dupa uscare. Este cunoscuta (teoretic) cantitatea de substanţa care va fi absorbita de o traversa si este cunoscut si numărul de traverse introduse in cilindru. pe platforme rulante si se aduc in fata cilindrilor de impregnare. f astfel: • in cadrul Regionalei CF Bucureşti. conform standardului. Secţia L 5 Suceava.Impregnarea traverselor la calea ferata Pentru a i se mari rezistenta in limp. Aceasta "invenţie" datează aproape de cand s-a născut calea ferata. tot teoretic. Secţia L 4 Ploieşti (Atelierul din Ploieşti Vest). era o înţelegere ca să facă semn cu mâna soţiei din tren. Pitirici Ioan -lucător de magazie.---------x . 1-a informat pe păcălit asupra celor ce se petrece la el acasă când este plecat la Cluj. operaţiunea se opreşte. în urma acestui balast.SA efectuează recepţia traverselor la furnizorii abilitaţi. mai târziu. Durata de serviciu a traversei in cale se prelungeşte astfel pana la 28 de ani pentru lemnul de fag si pana la 32 de ani . conducerea Ministerului 1-a retras la. se face vid in interior si apoi se introduce amestecul de impregnare sub presiune. cat si pentru lucrările noi. locuind cu familia în una din locuinţele aflate în incinta Uzinei. Io o temperatura foarte inalta (circa 95°C). nici mai mult nici mai puţin decât 4 litri de vin. cand cele doua cifre (teoretica si practica. mereu era trimis într-o delegaţie. urmează operaţia de balotare. „Lumea a fost.SA. operaţie care impiedica. impregnarea traverselor se face in cadrul unor umtati dm subordinea Companiei Naţionale de Cai Ferate CFK . adică. a uitat de noua sa poziţie în societate şi a făcut el ce a făcut până când a reuşit ca să seducă soţia muncitorului care era o femeie drăguţă dar slabă de înger. care asigura necesarul solicitat atat io activitatea de reparaţii si întreţinere. respectiv calea de rulare a trenului. craparea.. La fag impregnarea trebuie sa atingă 30 mm. regăţean de origine. într-o deplasare făcută cu trenul accelerat la Bucureşti. traversele isi pierd calităţile obţinute prin impregnare. chiar şi de două ori săptămânal. se mai face o recepţie. dupa sosirea materialelor la atelierele de impregnat. in conformitate cu prevederile din STAS 9. in cadrul Regionalei CF Cluj. vecin de apartament cu lucrătorul Pitirici Ioan. adică dupa circa sase ore. salariaţii Serviciului de Calitate din cadrul CFR . Pentru aceasta. traversa de lemn pe care se fixează şinele. In continuare. ele sunt scoase din scoşi afara. Cluj ca să aducă câte ceva piese. Daca nu sunt atinse aceste cote. notoriu care. /■'_____. impregnarea traverselor la presiuni diferite se realizează cu ulei de creozot. Bucureşti. ca să nu fie fie prea greu. Sc iau probe din traversa pentru o se vedea gradul de pătrundere in lemn a creozotului. rr-lfmfHl traverselor fac parte din secţiile de Linii ale unor regionale CF. Dupa închiderea capacelor. pentru uscarea naturala. | . Secţia L 4 Oradea (Atelierul din Tileagd). la noi. Cineva însă. in amestec cu un diluant petrolier. Apoi. . la Depozitul de materiale CFR. De câte ori pleca la Cluj. nu prea multe.

Hunedoara pentru executarea lucrării. având sarcina de a reduce cu 80% efortul fizic al muncitorilor. în acea perioadă de dezvoltare a economiei naţionale. Hunedoara era foarte solicitat pentru prestări de sevicii de către multe întreprinderi din ţară. Când a intrat amorezul în casă.C. mai puţin stimatul director a fost dus cu o ambulanţă la spitalul Judeţean Oradea. s-au mai făcut şi alte îmbunătăţiri tehnologice care au condus la reducerea efortului fizic al muncitorilor. I. în perioada celor 5 ani cât am lucrat eu la Uzina de Impregnat CFR. Ca urmare. avea locuinţă cu gaz metan tot în Cluj. fiind că era cald şi exercitându-şi plăcerile. A mai fost amenajată şi dată în folosinţă baia comună a muncitorilor.S. Vine pe jos. în aceaste circumstanţe. I s-a aprobat ordin de serviciu pentru. Cluj. economia naţională avea mare nevoie de traverse pentru calea ferată. în 1951. îndreptăţitul a ieşit din ascunzătoare cu o furcă de fier în mână. Pe parcusul anilor. Al patrulea director. pentru a nu se pierde fondul de investiţii aprobat. a cerut şi i s-a aprobat de către Minister fond de investiţii în vederea montării celui de al treilea cilindru de impregnare. Era căsătorit şi avea doi copii înscrişi la şcoală în Cluj. activat electric iar în anul 1958 s-a construit o rampă de încărcare. în perioada respectivă 1950-1953. Directorul amorez a primit o bătaie soră cu moartea. S-au epuizat pădurile. noul director Szabo Constantin a dat dovadă de un bun gospodar. Din casa de „plăceri nepermise".aceste situaţii delicate.S. în primul rând i s-a spart capul. eu Uzina. Uzina de impregnat devenind un. locuinţă pe distanţa Oradea -Cluj (bilet de călătorie gratuit). după ce am părăsit. iar producţia a crescut în aceaşi măsură. pe lângă calea ferată până în grădina casei lui şi stă cu răbdare la pândă în bălării. Din păcate. . Când este trimis din nou după materiale la Cluj. Năcăjitul nu reacţionează de moment în nici un fel. în anul 1957 s-a construit. Aici i s-a terminat.C. un transbordor mecanic cu sarcina de 35 tone forţă. din funcţia de Şef-Atelier la Atelierele CFR. dezbrăcaţi. I-a găsit în flagrant. Tileagd. s-a trecut la fabricarea traverselor din beton armat. cu valabilitate până la finele anului în exerciţiu. astăzi toate acestea au devenit istorie.H. respective creşterea cu 50% a producţiei de traverse impregnate. doi km distanţă de locuinţa lui. pentru că de acolo pleca prostia. Lucrarea a fost terminată în termenii prevăzuţi cel de al treilea cilindru de impregnare a fost montat cu succes.H. S-a făcut comandă fermă la I. apoi i s-a rupt o mână şi 3 coaste. domnul Szabo Constantin a fost nevoit ca să facă multe deplasări la Hunedoara pentru a urgenta executarea comenzii făcute. face salutul convenţional din tren şi coboară la Halta Tilechiu. mandatul de director al uzinei de Impregnat. a fost Szabo Constantin care a venit prin transfer. Ca urmare nu şi-a adus familia ca să lucuiască în incinta Uzinei de Impregnat Tileagd.

.obiect de decor. Trist este şi faptul că ceia ce a rămas arată jalnic din lipsa unui gospodar responsabil.

. Locuinţele de serviciu din incinta Uzinei degradate în mod deplorabil. Au rezistat acestei .în anul 1898 a luat fiinţă o fabrică de spirt pe domeniile grofului Brakfeld (care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. mai erau doi meri uscaţi şi nimic mai mult. în toată uzina nu am găsit decât două domnişoare într-un birou. în perioada anilor 1948-1953 când am lucrat la uzină. calupii din beton pe care se aşezau cândva în mod ordonat travesele erau împrăştiaţi în dezordine. contabilului şef. Aşa după cum am mai amintit.Fabrica de Industrie chimică „Sători Moor" fondată în anul 1880. în jurul gării Tileagd au luat fiinţă o mulţime de fabrici cu volum de activitate mai redus. Şi când te gândeşti că poate visează şi la un fotoliu de parlamentar. Acestea nu au putut să ne informeze cu nimic numai cu faptul că directorul tocmai a plecat din birou.. . m-am deplasat la Uzina de Impregnat CFR. deşi se vedea perdele la geamuri. demoralizator: spaţiu de depozitare a materialului lemnos pustiu. a fraţilor Gliick Neaumann şi Istvân care funcţionează şi în prezent cu ajutorul turbinelor instalate pe albia Crişului Repede.In ziua de marţi 21 septembrie 2004. bălăriile în jurul lor ajungeau până la straşinele caselor. orice titulatură ar avea. după ceia ce am văzut. la sfârşitul secolului al XVIIIlea începutul secolului al XIX (-lea. Tileagd.în 1874 s-a pus bazele întreprinderei de asfalt şi de gudron având materia primă pentru producţie Bitumul transportat cu un funicular aerian de la minaDerna Tătăruş şi de la Brusturi. Fosta clădire administrativă. după opinia mea nu are spirit gospodăresc nici de două piţule! Doi bani ar fi prea mult spus.Fabrica de îngrăşăminte chimice „Kollâr Miklos şi asociaţii" fondată în anul 1897. pusă în funcţiune cu turbile acţionate de apele Crişului Repede. Ba da! Bălării cât puteai cuprinde cu ochii. . 30 km distanţă. 7. după 51 de ani şi am văzut un tablou sumbru. Toate fabricile de la Nr. şeful sau directorul uzinei. Tot pe domeniile acestui grof s-a construit o moară de piatră sistematică şi o presă de ulei comestibil din floarea soarelui. după cum urmează: 1. 3. . plin de bălării. 2. . 6 au falimentat în perioada anilor 1929— 1933 datorată crizei economice care a cuprins toată ţara. planificarea şi personalul administrativ. 6. construită după anul 1946. în orice caz. . ca la o casă fără stăpân.Fabrica de Cărămizi arse „Kâllay" cu resurse locale de producţie.Moara de piatră sistematică din Uilacul de Criş. după darea în folosinţă a liniei ferate Oradea-Cluj. era fără uşi şi fără ferestre. contabilitatea. ceia ce se presupune că erau şi locuite. 5. 1 la Nr.Fabrica de Ţigle „Mellchner Norbert şi fraţii". aici erau birourile directorului. Dintr-o pădure de pomi fructiferi de altă dată. 4.

Anglia şi Franţa. primele 4 luni ca muncitor necalificat în hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. Un an şi jumătate am lucrat în 146 . In anul 1912. In anul 1903. având denumirea „La Roche". firmă cu care a funcţionat până la data naţionalizării tuturor mijloacelor de producţie de către Regimul Comunist când i s-a dat numele de U.L. fiind retribuit cu 18 lei salar net pe zi. Nu sunt cunoscute motivele pentru care şi-a vândut întreaga avere unei firmew patronată de o Bancă Elveţiană.crize economice Fabrica de cherestea „La Roche" şi Uzina de Impregnat traverse CFR. După anul 1989 până în anul 2001 şi-a reluat numele iniţial. Tileagdul fiind cunoscut ca un oraş în plin progres. program de lucru de la 6 dimineaţa până la ora 18 seara. La data de 7 septembrie 1870. de unde a condus o firmă de Exploatare forestieră. In incinta fabricei erau construite 120 de locuinţe pentru muncitorii calificaţi. Varga Ârpâd 1951-1994 şi Kupân Ârpâd. firma „La Roche" din Tileagd s-a asociat cu exploatatorul forestier „Darvas Imre" din Dobreşti însă. firma „La Roche" a pus bazele Fabricei de Cherestea amplasând-o între linia de cale ferată Oradea-Cluj şi valea Meghişei. Polonia. In primii ani de producţie au exportat câte 12. scris de către scriitori unguri: Săsa Kălmăn din anul 19041958. odată cu inaugurarea dării în folosinţă a căii ferate Oradea-Cluj. Elveţia. Din materialul. a falimentat în anul 1930 ca urmare a intrării în conversiune a datoriilor agricole. Darvaş Imre şi-a adus din Dobreşti un număr mare de muncitori calificaţi şi personal tehnic-administrativ. Tot scriitorii mai sus amintiţi au consemnat că în anul 1912. rezultă că în anul 1910 această fabrică avea instalate 8 gatere şi lucra cu mai multe sute de muncitori.I. cu repaos pentru masă de două ore. acţionarul principal şi conducătorul întreprinderii a rămas firma elveţiană „La Roche" care s-a înregistrat la Camera de Comerţ cu denumirea „La RocheDarvas".000 vagoane de cherestea anual pe bază de comenzi ferme în Austria. FABRICA DE CHERESTEA TILEAGD Cum a luat fiinţă această fabrică de cherestea? Un întreprinzător cu numele Vitenberg din Oradea. ocupându-se cu tăierea sistematică a pădurilor din Judeţul Bihor. a venit la Tileagd pentru descoperirea de noi posibilităţi de afaceri. Banca de Credit şi schimb valutar înfiinţată în anul 1890. care desparte hotarul localităţii Tllecuş de hotarul Tileagdului. In anii 1934-1936 când eu am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd. a organizat mai multe centre de exploatare forestieră.

trecute prin ferestraiele circulare. Şef de Secţie era Kolar Karoly. erau construite din beton armat două bunchere cu dispozitive de închidere ermetic. Kolar Sandor era mai în vârstă. Aici se stivuiau scânduri proaspăt prelucrate din lemn de fag. se înjurau urât de mamă. Unul din aceste bunchere era dotat cu instalaţii de aburi supraîncălziţi cu temperaturi de peste 100 grade celsius. o fire nervoasă şi foarte impulsivă. Ori de câte ori se întâlneau. fără cioturi. din lipsă de materie primă. Fiecare terfelea partea de mamă a celuilalt frate.calitate de strungar cu 22 lei pe zi de zece ore efectiv lucrate. iar al cincilea numai facultativ.) . Şef de secţie aici era tehnicianul Kolar Şandor. în această perioadă. (S-au epuizat pădurile de odinioară. Din aceste cinci gatere funcţionau permanent 4. cu anumite dimensiuni. Materialul lemnos era de esenţă „fag". frate cu primul. aduse direct de la gatere. aveau prilej de ceartă pentru neconcordanţă privind utilizarea spaţiului de depozitare. închisă din anul 2001. iar la imensul depozit de buşteni şi de cherestea prelucrată. se închidea ermetic. îşi dădea multă importanţă şi îşi asuma responsabilităţi exagerate. Când certurile luau proporţii. Dialogurile şi cearta se purta în limba maghiară. se dădea drumul la abur şi se ţinea 24 de ore sub presiune. Când se introducea Panorama Fabricei de Cherestrea „La Roche-Darvas" din Tileagd. aşezată în stive pentru uscare. în hala mare erau instalate 5 (cinci) gatere şi nu era spaţiu unde ar fi fost instalate încă 3 gatere despre care aminteau cei treiscriitori unguri mai sus amintiţi. La Nord de hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. trăită şi verificată de mine.

La sud de hala mare se găsea o altă hală mai mică care adăpostea maşinile prelucrătoare ale lemnului ca: Freze. 225 de cai putere. scaune cu speteze. Tilecuş şi Tilechiu. producând hangare pentru avioane. rândele mecanice. Acest material lemnos era ca să fie supus la un lung proces tehnologic până să ajungă la un produs finit. Marea majoritate. Poşolaca. care se foloseau la lustruirea pieselor ce urmau să fie asanblate în diferite tipuri de mobilă. mese cu picioare strunjite la strung şi lustruite cu diferite lacuri. FABRICA DE MOBILĂ TILEAGD Fabrica de mobilă din Tileagd a luat fiinţă în anii 1930-1931. în uzină de război. de la piscine sau de la grădini de vară. La Nord-vest de hala mare se găsea o construcţie care acoperea un cazan de aburi gigant. acţionate prin curele mari de transmisie. construite prin anii 1903-1906. Această Secţie a luat foc şi a ars în întregime. polizoare şi maşini care confecţionau. circa 70% erau din Tilecuş. fiind aşezată pe vatra fostului atelier mecanic de tâmplărie a lui Velko Iozsef. Călătani. rezultau mai multe tipuri de mobilier uşor. Tot aici se lucra cu substanţe chimice inflamabile. înainte de cel de al II-lea război mondial s-a dezvoltat în aşa măsură că a lucrat cu 148 . Avea un Comandament german şi lucra cu oameni deportaţi din teritoriile ocupate de nazişti.scândura în buncher avea culoarea albă. Celelalte activităţi au funcţionat normal până în anul 2001 când şi-a încetat activitatea din lipsă de materie primă. Aici au lucrat câte 450-500 de oameni din localităţile apropiate: Tileagd. Acest atelier. sau mai exact spus finisau parchetul pentru duşumelele din locuinţe. iar după 24 de ore primea culoarea cafelei bine prăjite. au dispărut de mult timp. Combustibilul pentru cazane era asigurat din rumeguşul produs de cele 5 gatere în funcţie. în anul 1943 de către Germania Hitleristă şi transformată de către „Luftwafhte". ferestraie circulare mici de mare fineţe. adică până când urma ca să devină mobilier de cameră. şezloane cu pânză. din peisaj. strunguri de diferite mărimi. cu ajutorul căruia se punea în mişcare toate instalaţiile fabricei. Cele 120 de locuinţe puse cândva la dispoziţia muncitorilor calificaţi. inclusiv locuinţele muncitorilor din incinta fabricei. Din gama de lucrări executate în această hală. Lângă cazanul de aburi era montat un Dinam electric de 1000 kilovaţi care asigura energia electrică în toată fabrica şi pe terenurile de depozitare. în perioada celui de al II-lea război mondial când întreaga fabrică a fost rechiziţionată.

pentru procurarea de maşini şi agregate moderne. După actul de naţionalizare a tuturor mijloacelor de producţie din anul 1948. iar mobila fabricată anual s-a ridicat la valoarea de 49. producţia globală industrială a crescut cu 57. chiar dacă este vorba de o viteză ceva mai redusă ca în timpul când totul era planificat după alte reguli.100 (una sută) de muncitori.000 lei.000. Cehia. Franţa. Şapte miliarde două sute .24%. Piaţa pentru desfacerea producţiei fabricei de mobilă Tileagd s-a găsit atât în Europa de Est (Uniunea Sovietică. Numărul muncitorilor s-a prevăzut ca să crească până în anul 1980 la 500 de persoane faţă de 393 câţi erau în anul 1976.000. frezare. devenind fabrică înzestrată cu maşini de înaltă productivitate. la data redactării acestei monografii. Fabrica de Mobilă din Tileagd.000.000 lei. Astfel.000 lei.000. în timpul regimului comunist sa lucrat planificat şi se depunea eforturi ca prevederile de plan nu numai să fie îndeplinite. asigurând mecanizarea procesului de producţie în procent de 90%.000 lei. din care a fost destinată exportului mobilă în valoare de 48.000.000 Euro (7. S-a prevăzut de asemenea măsuri pentru aprovizionarea cu apă potabilă. Cu această înzestrare. lucrări de canalizare şi a grupului social. Islanda ducând faima măiestriei şi hărniciei populaţiei Tileagdului pe întregul mapamond. Astfel.000 lei la 95. iar producţia marfă a crescut cu 40. construirea unei termocentrale şi a unui spaţiu de depozitare a producţiei finite cu o suprafaţă de 1. respective creşterea spaţiului productiv cu 12. în perioada războiului.75%. execută lunar o producţie de mobilă în valoare de 200.000 lei cât a fost în anul 1976. producţia globală a crescut la 52.234.000 lei faţă de 45. planul pentru perioada 19761980 prevedea ca producţia globală a fabricei de mobilă să crească la 107.000 lei. la operaţiunile de şlefuire. în perioada anilor 1971-1975 s-au făcut investiţii de 9.000 (nouă milioane) lei în banii de atunci. vopsire şi lustruire a mobilei.000. în acest cincinal s-a prevăzut construirea unei noi capacităţi de producţie.200 metri pătraţi. îşi mai menţine ritmul şi cadenţa în care a fost obişnuită să meargă.000.000. datorită influenţei stării de război la care participa şi Ungaria sub regimul hortist. dar trebuia să fie şi depăşite. Ungaria) cât şi în ţările Europei de Vest ca: Germania. băiţuire. şi-a redus considerabil activitatea. această fabrică lucrează cu 300 de muncitori calificaţi. fostul atelier a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Italia.000. Până la finele anului 1980. Numărul total al muncitorilor în anul 1975 a fost de 393 iar câştigul mediu lunar a fost de 1676 lei. Slovacia. ajungând ca să lucreze numai cu 20 de muncitori.000 metri pătraţi. iar producţia marfă să crească de la 38. înlocuindu-se aproape în întregime utilajele vechi cu randament scăzut.

treizeci şi patru milioane). Cehia. Slovenia şi Elveţia. Are piaţă de desfacere pentru 99% din producţie în Germania. 150 .

această îndeletnicire.. se monteze un pod rulant cu şine normale de cale ferată. în cadrul Cooperativei „Arta" Crişana. s-au intensificat şi transporturile care au asigurat baza materială a desfăşurării procesului de producţie. Germania. în Tileagd. Elveţia şi altele. CÂTE CEVA DESPRE TRANSPORTURI SI COMERŢ ÎN VATRA TILEAGDULUI Să reamintim din nou că pe data de 7 septembrie 1870 s-a dat în exploatare linia ferată Oradea-Cluj. trebuie ca să o repet că transportul de diferite materiale pentru unităţile industriale din Tileagd. Covoarele persane din Tileagd au fost solicitate de Anglia. realizându-se anual o producţie de 1800 m. De la înfiinţarea acestei secţii şi până în anul 1980.000. aspectuos decorativ şi la un preţ de cost mult mai redus faţă de cele produse manual. sute de vagoane lunar cu traverse de lemn pentru uzina de Impregnat Tileagd. sute de vagoate lunar. Sute de vagoane lunar cu buşteni de fag. dar în acelaşi timp şi în aceiaşi măsură hărnicia şi iscusinţa femeilor care au îmbrăţişat arta lucrului de mână. din lipsă de comenzi la preţurile de producţie. producţia de covoare a crescut în mod continuu. Valoarea producţiei anuale s-a ridicat la peste 3. sute de vagoane lunar cu cherestea expediată din fabrica de cherestea. oameni cu funcţii înalte în aparatul de Stat Austro-Ungar.000 lei în valoarea banilor de atunci. au început să apară o mulţime de obiective industriale. creatoare de frumos şi de calitate şi-a încetat activitatea după anul 1990. iar pe de altă parte Industria textilă a lansat pe piaţă covoare din material sintetic. unele mai importante decât altele. pentru a putea 151 . Deşi o repet. Transporturile pe calea ferată cu destinaţia liniilor de garaj din staţia CFR. După acest eveniment major. cisterne cu ţiţei pentru rafinăria de Petrol din Tileagd în cei 32 de ani cât a funcţionat. pe baza comenzilor primite atât din ţară cât şi din exterior. stejar şi brad pentru fabrica de cherestea. Tileagd. la creierea unei mare diversităţi de covoare din lână cu modele de culoare armonios îmbinate. Secţia de covoare din Tileagd a luat fiinţă în luna martie 1955. Din păcate.SECŢIA DE COVOARE PERSANE DIN TILEAGD Faima hărniciei populaţiei din Tileagd au dus-o peste hotare nu numai produsele fabricate de mobilă. cu 94 muncitoare în secţie plus 26 la domiciliu. au cunoscut o dezvoltare fără precedent.p. Odată cu darea în exploatare a întreprinderilor. care era cunoscut ca citadela grofilor şi a unui mare număr de personalităţi nobiliare. au avut aşa mare importanţă încât a fost necesar ca în prelungirea liniilor de garaj ale staţiei să.

Datorită acestui volum mare de transport.B.uri care asigură populaţia cu mărfuri strict necesare pentru existenţă. ajungând să aibă 8 linii pentru gararea vagoanelor cu mărfuri şi o rampă de încărcare de peste 100 metri lungime. Primăria. A rămas numai istoria care ne îndemnă să gândim: „CINE AM FOST IERI. Tileagdul are resurse materiale care trebuiesc valorificate cu ajutorul populaţiei.schimba direcţia de mers a locomotivelor.C. La dezvoltarea transporturilor în Tileagd au contribuit şi celelalte 7 fabrici mai mici pe care le-am mai amintit. are în vedere realizarea următoarelor obiective: . între anii 1880-1940 Tileagdul a avut un comerţ prosper. ŞI CINE VOM FI MÂINE". practicat de numeroasele familii de evrei stabilite în localitate. iar pe măsura creşterii puterii economice a comunei. în frunte cu primarul şi de Consilieri. Păcat că în prezent nu-şi mai are semnificaţia şi importanţa deosebită pe care a avut-o. Staţia CFR. Tileagdul. La data actuală şi privind lucrurile în perspectivă. în prezent. fiecăreia necesitându-i specificul ei de transport. Mai sunt câteva A. Despre comerţ se poate vorbi tot la „Timpul trecut". CINE SUNTEM AZI... Tileagd şi-a mărit considerabil capacităţile de garare.. ridicată cu zid din beton armat până la nivelul uşilor vagoanelor de marfă. în ultimele două decenii a mai avut un Şantier de Drumuri şi Transporturi care s-a desfiinţat în anul 2002. până la vânarea lor de către regimul hortist şi trimiterea spre camerele de gazare. nu mai este nici un evreu în Tileagd..

Domnul Gheorghe Groza - Primar al comunei Tileagd la al Il-lea mandat, are Facultatea de Drept şi Licenţa Academiei de Poliţie ani.

Viceprimar al Tileagdului, la primul mandat. Are ca pregătire Institutul Agronomic şi o experienţă în domeniu de 27

a) b) c)

Introducerea gazului metan în localitate. Urbanizarea localităţii prin lucrări de canalizare şi infrastructură, Reabilitarea dealurilor viilor şi ridicarea la parametrii de

odinioară. d) Acţiuni pentru înfiinţarea de microferme asociative în domeniul agricol, după modelul Olandez. e) Incurajarea cu iniţiative în investiţii economice. f) Obţinerea titlului de Oraş al Tileagdului, titlu care 1-a avut din anul 1692 până în anul 1950, când l-au desfiinţat comuniştii. Bineînţeles că pentru realizarea acestor obiective trebuie conştientizată întreaga populaţie, cunoscându-se proverbul care spune că „O rândunică nu poate aduce singură primăvară".

FOLCLORUL LOCAL Folclorul cuprinde producţiile muzicale, coreografice şi literare creiate de oameni dealungul secolelor, putându-se considera un rod al înţelepciunei colective. Localitatea Tileagd, având titulatura de oraş începând cu anul 1692 şi o populaţie preponderent maghiară, la fel satele Poşolaca şi Uilacul de Criş, nu au moştenit şi nu au creiat folclorul care se găseşte din belşug în toate satele cu

153

populaţie românească, sau preponderent românească de pe valea şi terasele Crişului Repede. Din această ultimă categorie face parte în prim plan Tilecuşul, urmat de Bălaia şi Călătani care au avut şi au o populaţie numai românească. Aceste trei sate, aparţinătoare comunei Tileagd, şi-au înbogăţit folclorul local pe tot parcursul sutelor de ani de la aşezarea lor în comunităţi omeneşti (anul 1308), iar călătanii şi-au adus zestrea lor folclorică cu o sută de ani în urmă, din satele comuriei Aştileu, respective din Călăţea, de unde au venit pe actuala aşezare. în general, folclorul reflectă viaţa şi mediul în care trăiesc oameni. Creiaţiile folclorice locale abordează o mare varietate de teme constituindu-se într-un adevărat COD al comportamentului oamenilor, al educării etice al acestora. Creiaţiile folclorice redau cu multă fineţe în imagini artistice, de o deosebită frumuseţe, dragostea de neam şi de glie, dragostea de frumos, respingerea urâtului, dragostea faţă de muncă şi hărnicie, de promovarea a optimismului, de încrederea în victoria dreptăţii, iubirea părinţilor, a fraţilor şi a celor apropiaţi, ajutorarea celor aflaţi în necaz, de aprecierea în mod just a binelui şi a răului, de respingerea corupţiei, a lenei, a minciunei şi a infidelităţii. Prin prisma acestor coordonate etice şi estetice ne vom opri pe scurt la creiaţiile folclorice prilejuite de sărbătoarea Crăcinului, a Anului nou, a Sfintelor Paşti şi ale altor sărbători mai însemnate de peste an. Folclorul care are ca temă sărbătoarea Crăciunului, în prim plan este umblatul cu Steaua şi cu Turca, însoţite de colindele: „O, ce Veste Minunată", „Naşterea ta Cristoase", „Trei păstori se întâlniră" şi altele! Grupurile care umblă cu Steaua, sunt formate din adolescenţi, iar grupul care umblă cu „Turca" este alcătuit din bărbaţi de vârstă medie, având în echipă un toboşar, un highighiş şi un dansator care joacă dansul „Turcii". Acest grup, la casele oamenilor cu fete de măritat, pe lângă colindele obişnuite, în mod obligatoriu se cântă şi colinda fetei. Colindele se plătesc cu un colac mare şi frumos rumenit şi cu sume de bani mai mult simbolice. Se mai serveşte câte un păhărel mic de palincă din prune, fâcându-se urări de sănătate şi de belşug în anul care va veni. Unul din echipaj, se exprimă şi în versuri, dar mai mult în proză, scoţând în evidenţă hărnicia gospodarului care i-a primit în casă. „Gazda noastră omenos, Ne-a făcut un dar frumos ; Dar acesta nu s-a făcut Cum nouă, vouă vi se pare Mergând la moară Cu bota subsuoară, hârjonindu-se Cu câinii oamenilor prin garduri.

Florica Simuţ, fiica lui Ilea Nioani Miculi de pe Cionc. O talentă cântăreaţă şi păstrătoare a cântecelor din folclorul local, cântece care nu lipsesc de la spectacolele Nunţilor din Tilecuş.

A prins la jug 4 boi bourei în coame încârligăţei, în coada coldoboţei şi s-a dus la arat. A tras brazdă neagră semănând grâu roşu, Ploaia l-a plouat, apa l-a muiat, Soarele a ieşit, grâul s-ancolţit, Mare a crescut, înalt cât trestia la boabe cât mazărea. Grâul înalt peste genunci II făcură în mănunchi, din mănunchi făcură snopi, Din snopi făcură cruci, din cruci făcură stog înaltul stogului cât înaltul cerului Grosul stogului cât grosul pământului" La încheirea acestor cuvinte cu tâlc spune: „Rămâi gazdă sănătoasă că plătişi colinda noastră! La anul şi la mulţi ani." Redăm mai jos câteva colinde de Crăciun.

155

O, CE MINUNATĂ

VESTE

O, ce veste minunată în Viflaeem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput Cum au spus prorocii. Că la Viflaem Măria săvârşind călătoria, într-un mic sălaş Lângă-acel oraş Născu pe Mesia Pe fiul în al său nume Tatăl 1-a trimis în lume Să se nască Şi să crească Să ne mântuiască Vântul bate, nu-L răzbate

Nana LUCA din familia Petelint, de pe strada Bisericii, a doua valoroasă şi talentată cântăreaţă a Tilecuşului, fidelă stilului tradiţional trăgănat. („Tragănă nană tragănă, frunză de goron galbenă! că şi eu am trăgănat, frunză de goron uscat.")

Neaua ninge nu-L atinge Refren:

El e domnul nost cel Sfânt, Domnul peste-ntreg pământ Refren: Si de-acum până-n vecie, Mila domnului să fie Refren:

SUS LA POARTA RAIULUI Sus la poarta raiului, poarta raiului, Paşte turma tatălui, turma tatălui Refren: Linu-i lin şi iară lin Bate vântul frunza lin Lin şi lin. Dar la poartă cine sta, oare, cine sta? Sta chiar Maica Precinsta, Maica precinsta Refren: Lângă Ea un legănel, legănel, legănel Cu un copilaş în el, copilaş în el Refren: Copilaşul când plângea, puiul când plângea Maica sfântă-1 legăna, Maica-1 legâna Refren: ... , Copilaşul când dormea, puiul când dormea Maica Sfântă-L legăna, maica-L legăna Refren:

157

CÂNTECE DE LEAGĂN Nani, nani puişor Te culcă mama cu dor Nani, nani, pui de peşte, Eu te leagăn şi tu-1 creşte. « Nani, nani, ochi de mure Că mama mere-n pădure S-adune ceva surcele S-aprindă focul cu ele Să-ţi gătesc ţie mâncare Şi-i mânca să te faci mare Să creşti mare, mărişor, Să ne fie de ajutor! Nani, nani, puişor Să creşti mare, mărişor, Să ne fii de ajutor: Mamii dajutor în casă Taţii dajutor la coasă! Nani, nani, pui de om, C-a venit vremea de somn!

In toate satele româneşti de pe valea Crişului Repede, în depresiunea Munţilor Pădurea Craiului şi a Munţilor Plopişului, Doinele sunt numite „Hori". Hora îl însoţeşte pe om în toate activităţile vieţi lui. Hora este mereu tânără şi nu moare niciodată. Hora redă în imagini artistice, modul de viaţă al oamenilor, suferinţele şi bucuriile, tristeţea şi speranţele, dragostea şi dorul de cei dragi, precum şi locul unde sau născut. Autorul, sau autorii anonimi, exprimă în versuri toate aceste stări suflrteşti. Să redăm câteva din aceste expresii: „Cui nu-i place horile Bată-l supărările Că pe mine nu m-or bate, Că eu le iubesc pe toate, Şi horesc şi zi şi noapte Şi-oi hori până la moarte Şi horile mi-oi hori Pân-oi închide ochii.

158

Mila de la maică ta". . Sunt emoţionante şi versurile prin care. La omul cu supărare Că şi eu când mă supăr Cu horile mastâmpăr. mireasa care pleacă de la casa părintească îşi cere iertare de la părinţi: „Iubitul meu tată dulce Vine vremea şi m-oi duce. Iubitul meu şi scump tată întinde-ţi tu mâna dreaptă Şi din inimă mă iartă. De la fraţi de la surori De la grădina cu flori. Mi-o adus Dumnezeu mie Ceasul de căsătorie.Cine-a îndălit horile Fie-i ochi ca florile Că horile-s stâmpărare. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la taicâ-tău Plângeţi fată coada ta. când îşi ia rămas bun de la cei dragi: „Ia-ţi mireasă ziua bună de la tată de la mumă. Mulţumesc maică cu drag De creşterea ce mi-ai dat Şi de sfatul tău cel bun Până-n ceasul meu de drum Şi de toate-ţi mulţumesc Zile bune îţi doresc"." Să ne oprim puţin la Hora miresei şi să-i pătrundem înţelesurile de mare încărcătură emoţională.

Plânge-ţi fată părul tău Mila de la Tacă-tău. de la iarbă. departe Şapte dealuri ne desparte Şi păduri de lemne tari. Şaptezeci de zloţi ţi-oi da Dacă mi-i descununa. Departe m-ai dat de tine Departe maică. ne vedem la zile mari" Fata care sa măritat la îndemnul altora. De la tatăl tău cel drag De la frunza cea de fag. Plânge-ţi fată coada ta. Părinte sfinţia ta. după cum urmează: „Oh ! măicuţă vai de mine. ajunsă în alt sat. printre străini îşi cântă supărarea şi dorul de mamă. cu un bărbat bogat pe care nu 1-a iubit niciodată: „Mâncete focul nănaş. Că ce-a fost nu va mai fi. Traiul de la maicăta.Fata înstrăinată. 160 . Hai mireasă ia-ţi bineaţă Că se face dimineaţă De la maicăta cea dragă De la frunză." HORA MIRESE „Pană mândră-n colţul mesii Mândru plâng ochii miresei Lasă plângă săracii. Cu cine mă cununaşi Cu cununa gardului Cu urâtul satului.

Că dacă vi-ţi mărita. Cuminte şi drăgăstos. de la surori De la grădina cu flori." Poezia populară ne mai arată că dragostea este meritată numai de omul care are calităţi deosebite. omul care spune şi face numai fapte bune. . De la feciorii din joc.De la fraţi. De la fir de lămâită. De la fete din uliţă. Până sunteţi la părinţi. este prezentă în toate creiaţiile populare. Prin strigături sunt satirizaţi toţi aceea care fac lucruri respinse de buna cuviinţă. pentru a crea o atmosferă de voie bună. De la tir de busuioc. dar mai ales în strigături la joc dumineca şi la petreceri la nunţi. astfel: „Dragu-mi-i omul cuminte La fapte şi la cuvinte Dragumi-i prunul cu prune Şi omul cu vorbe bune Dragu-mii omul sfătos. Cântaţi tete şi horiţi. ca de exemplu: „Mândră-i nana cea roşită Cu roşele din Potică (farmacie) Dacă n-ar fi potica Oare ce-ar face nana? A vândut nana o găină ca să-si ieie vaselină A vândut nana cocoşu Ca să-şi ieie sopon roşu Şiatâta s-o soponit Până toată o îngălbenit. dovedită prin concordanţă între vorbă şi fapte." Satirizarea celor cu deficienţe în conduită şi comportare. Să cântaţi nu-ţi cuteza Să nu v-audă soacra. de frumuseţe interioară.

Ci răsare lângă vale Fericitu-i cine-l are Şi răsare lângă drum Nare noroc omul bun. fumători şi beţivi: „Bată-l focu de bărbat Că e tare blestemat Eu lucrez la sapă-n soare El bea-n crâşmă la răcoare" Alte versuri rostite sau cântate în momente de tristeţe. Soacră. Măi bădiţă tu eşti prost Mi-i de tine nu mi-a fost Numai sâmbăta seara Să mă joci duminica. cauzate de factori diverşi: „Arză-mi-te focul spată Că-mi faci pânza toată spartă Şi te-ar li trăznit războiul Că-mi faci pânza lătunoi. soacră. 162 . poamă acră De te-ai coace cât le-ai coace Poame bune n-ai mai face.Nana'naltă şi voinică Doarme lângă mămăligă Mămăliga ăerbe-n oală Ea cu somnu se omoară". De te-ai coace un an şi-o vară. Alt exemplu pentru bărbaţii leneşi. Ai rămâne tot amară. Mândră floare-i norocul Nu răsare-n tăt locul.

Mâţa n-are pălărie!" Unor tineri a căror dragoste se află în cumpănă: „lauzi mândră cucul cântă Ieşi afară de-l ascultă De ţi-o cânta cucul bine Trage nădejdea la mine. Cine-nu şti chiuii N-are-n nuntă ce veni!" . Uită că drăguţ ţi-am fost. De-ar fi bătut vântul mult." Unor tineri îndrăgostiţi: „Aseară vântul bătea Badean braţe mă strânge." Să mai prezentăm câteva versuri care de obicei se strigă la nuntă: „Cine nu şti descânta Nare-n nuntă ce căta. Unei femei care este infidelă bărbatului: „Mâi muiere. De ţi-o cânta cucul prost. Trec prin pădure cu tine.Fire-ai tu să fii măi bade Ce bătaie ţi-se cade. M-ar fi strâns de m-ar fi rupt De-ar fi bătut vântul tare M-ar fi strâns să mă omoare. măi nevastă Cine-mi bate la fereastră? Taci bărbate bat-o vina C-o fi mâţa lui vecina! Măi muiere mâi urgie. Şi nu pui mâna pe mine.

ca moment de destindere. pentru a putea găsi răspunsul potrivit. Tot timpul fug una după alta şi nu se ajung? (Ziua şi noaptea) 3.Una nu se spală niciodată şi este albă în mod permanent? (Roţile morii) 164 . (Cartea cu literele) 4. (Geamul) Cine stă permanent pe loc. . Cine trece prin gard şi câinii nu-i latră? (Fumul) 5. Am două surori. Câmpu-i alb. într-o cămaşă îmbrăcaţi? (Nuca) 6. Cine mănâncă toată ziua şi nu se satură niciodată? (Meliţa) 10. Cine trece prin apă şi nu se udă? (Viţelul din vacă) 8. chiar mititel şi-ngrădeşte frumuşel (Acul de 11. Cureluşă unsă sub pământ ascunsă? (Şarpele) Cine trece prin oblac şi nu-1 sparge? (Soarele) La cap are peptene. oile-s negre. obligă publicul ascultător să gândească. la picioare răşchitoare? (Cocoşul) 16. Am două fete. 1. Cine îţi arată în mod fidel. dar drumul nu-1 trece? (Ceasul de perete) 9. să facă comparaţii. Păsări pe grâu nu s-ar pune. în ghicitori. cu mustăţile afară? (Morcovul) Cine-i mic. 14. Prinde patru boi la car Şi-şi aduce mult amar. Cine umblă într-una şi cântă. cine le paşte le cunoaşte. 15.Mireasă mirele tău Bun ar fi de ciuhă-n grâu Că-i negru ca un tăciune. cusut) 13. de obicei se îmbină ironia. Am o domnişoară cu rochie roşioară. Nime-n lume nu se-nşală Ca feciorul când se-nsoară. şi nu-i nici în casă nici afară? Şade moşu în cămară. au fost mult folosite în Tilecuş. la trup e ca un pepene. cei prezenţi prind a lăcrima? (Ceapa) 2. la coadă are secere. Când începe a o dezbrăca. Cine le vede nu le crede. imaginaţia cu realitatea. Bălaia şi Călătani cu prilejul unor întâlniri în şezători şi cu ocazia lucrărilor de clacă. 12. Sunt patru fraţi pătaţi. Ghicitorile. Prezentăm câteva ghicitori de largă circulaţie în satele de pe valea şi terasele Crişului Repede. Una se spală permanent şi tot neagră rămâne. frumuseţea şi urâţenia? (Oglinda) 7. vechi şi ele ca toate celelalte creiaţii folclorice. ele.

dar nu Cinstea este ca viaţa. Căci cine cheltuieşte peste cât câştigă. aleargă! 10. 3. Prin conţinutul lor. nu are-n casă mămăligă! 14. altuia nu-i face! Norocul este şi cum şi-1 face omul! Omenia. „Călătoriile lui Robinson Elveţianul" şi altele. triumfarea adevărului fată de minciună. a dreptăţii în confruntarea cu strâmbătetea. evidenţiind victoria binelui în luptă cu răul. 6. 5. Omul sfinţeşte locu şi nu locul pe om! 16. Umblă după potcoave de cai morţi! CÂTEVA CUVINTE DESPRE POVESTI * Din opiniile locuitorilor mai vârstnici ale satelor de pe valea Crişului Repede. 2. Poţi lua masa cu ea. am aflat că s-au bucurat de largă circulaţie Poveştile lui Petre Ispirescu. omenie cere! Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte! Scumpul (zgârcitul) multe pierde şi leneşul mult 4. Visează cai verzi pe pereţi! 19. Ce se naşte din pisică. o pierzi odată pentru totdeauna! Ce ţie nu-ţiplace. 13. 11. departe va ajunge! Lenea omului se aseamănă cu rugina grâului! Cât ţi-e pătura. basmele şi povestirile au avut rol instructiveducativ. . „Haiducii". 12. Ele au un caracter de scoatere în evidenţă a unor porniri şi instincte. neconforme cu dreapta credinţă şi cu respectarea normelor de viaţă a societăţii: 1. Nu aduce anul ce aduce ceasul! 17. 9. şi cina! La pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul! Pomul se cunoaşte după roade iar omul după fapte! Minciuna are picioare scurte. ale experienţei milenare de viaţă ale acestora. „Păţaniile lui Păcală". 7. de odinioară. „Viteazul Gruia lui Novac". Nu-i mult să nu treacă şi nici puţin ca să nu ajungă! 18. Răzbunarea este arma prostului! 15. atât te întinde.Proverbele şi zicătorile au fost şi sunt rod al înţelepciunii oamenilor sfătoşi. şoareci prinde! Cine pleacă la drum de dimineaţă. 8.

erau aceleaşi datini şi obiceiuri ca în toate localităţile de pe valea şi terasele Crişului Repede. „ARDELEANA". flăcăii băteau pintenii de la cizmă şi săltau în sus. flăcăii îşi chemau fetele la joc. Aici este vorba de Bălaia. Fondul era acelaşi. numit şi Postul Mare. La higheghe veneau de regulă flăcăii şi fetele necăsătorite. Călătani şi Tilecuş. o fată şi un băiat. cu excepţia duminicilor din postul Crăciunului şi a postului Pastelor. Jocul se desfăşura în trei forme: polca. în fiecare duminică de peste an. în ambele direcţii şi de mai multe ori. mai neîndemânatice: „Ardeleana ştiu juca Pita n-o ştiu frământa Pe lopată n-o pot pune Numai legată cu funie" DATINI SI OBICEIURI In satele aparţinătoare comunei Tileagd. care era cel mai spectaculos. Jocul se desfăşura cu perechi. A doua formă era „Sălăjanul" în care. Din această formaţie. sălteau şi ele mai lejer dar în acelaşi ritm trepidat. căutând fiecare ca să fie cât mai aproape de higheghe. flăcăii se înşiruiau în linie dreaptă. A treia formă era dansul „Scuturatul". în care se făceau mişcări săltăreţe şi învârtite. iar fetele cu mâinile întinse pe umerii flăcăilor. un fel de „Horă" a satului cunoscută în toate localităţile de pe valea Crişului Repede sub denumirea de „HIGHEGHE". în ritmul muzicei. Dansul popular a fost o formă de manifestare artistică. Ca spectatori participau şi persoane mai învârstă. 166 . criticându-i pe cei leneşi şi amatori de băuturi tari. chiuind strigături în versuri. cu predilecţie mamele fetelor şi copiii. Era o adevărată artă coreografică. formă în care flăcăii întorceau fetele pe sub mână. veni cineva în Tilecuş din jurul Sibiului şi i-a învăţat pe tineri un joc nou. bătutul podelei cu picioarele într-un anumit ritm de către flăcăi. „HIGHEGHEA" a fost organizată de către flăcăii necăsătoriţi.DANSUL POPULAR Dansul popular s-a practicat în localităţile cu populaţie românească din timpuri imemorabile. cu mici diferenţe nesemnificative. vizând în mod indirect anumite comportări neconforme ale tinerilor. făcând parte din folclorul local. în anii 1932-1933. aparţinătoare comunei Tileagd. Creatorii de folclor în versuri au şi făcut repede strigături de satiră la adresa fetelor mai puţin ajutorate.

ce veste Minunată! Păstorul cu şuba lui biţoasă se culca pe vatra casei. La acest îndemn. în zilele a 2-a şi a 3-a. de Crăciun se organizau baluri şi petreceri. cască şi spune: „Acum mă culcai. unde „dormea" până când se cânta colinda anunţată de el. lungi până sub genunchi. soare. până când ajungea la fiecare locuitor al satului. După aceste colinde. Ceremonialul care se desfăşura în casele unde erau primiţi. în multe culori. în mai multe culori. păstorul „somnoros". cu dansuri şi cu băutură din belşug. confecţionate din staniol alb. lângă picioarele celor trei Crai. se purtau discuţii a căror temă era în cele mai multe cazuri pământul cu roadele lui. avea temă religioasă cu următorul program: intră cei trei Crai însoţiţi de împăratul Irod. învelită în hârtie velină albă şi împodobită cu simboluri de sărbătoare. Irod îl atingea cu piciorul pe păstor. din carton mai gros. . impresionând gazdele luate prin surprindere. ornamentate cu semne ale crucii şi cu multe steluţe din hârtie velină. Să detaliem puţin partea tehnică a colindătorilor care umblau cu „STEAUA". De regulă se bea vin. Aceştia formau un grup de 5 (cinci) persoane: Cei trei Crai de la Răsărit. semne ale crucii. continuând coilindatul în prima zi de Crăciun. care-mi poruncea să vin în casă şi să dorm" O. permiţând ca să se învârtă în jurul acestei prăjine. multe steluţe şi îngeraşi. stele. la mijloc avea un soare din staniol galben. ţinea 3 zile. aşa cum era consemnat în calendarul Creştin-Ortodox. scoală si te trezeşte că împăratul îţi porunceşte!" Păstorul: „Nu te hârjoni la mine că eu ştiu destul de bine cum mamă-ta îţi spune câine!" Irod: „O. începând din ajunul Crăciunului. lună. cu sărbătoarea Naşterii Domnului. Păstorul avea ca îmbrăcăminte o şubă biţoasă de oaie. ceilalţi 4 purtau cămăşi albe. cu slove roşii. Pe cei tineri îi preocupau dansul şi petrecerea. acum visai" şi dialogul continuă: Irod: „Scoală." Se scot săbiile din teacă (săbii din lemn) şi începe duielul aprig de spadasin. fie-ţi ţie ajutătoare: Făte o ţâră către mine săţi arat că cine-i câine. în stea era introdusă o prăjină rotundă ca un fel de ax. cu muzică. un Irod împăratul şi un păstor. îi urmează păstorul imediat care spune: „Auzi-i un glas de domn.Să începem cu datinele şi obiceiurile Sărbătorilor religioase: Crăciunul. plus colinda „Naşterea ta Cristoase Dumnezeul nostru". Pe cap purtau coifuri cilindrice. cum se vând boii şi caii la anumite târguri. îndemnându-l ca să se scoale şi să-l conducă la Staulul unde s-a născut Isus Hristos. Steaua era confecţionată în cinci colţuri. Cele cinci colţuri ale stelei sunt legate între ele cu lănţişoare confecţionate din hârtie velină. porneau colindătorii cu „Steaua" şi cu „TURCA".

care ştie ca să creeze scene hazlii. Colindătorii cu Turca. albastru şi galben. în ordinea lor cronologică sunt următoarele: 1. denumit „Colivă" iar în grădini se aprind focuri mocnite din bălegar şi plante putrezite. limba se lovea sonor de partea superioară a botului caprei. Tot timpul ţopăia în ritmul unei tobe şi fugea de la o persoană la alta. Anul nou trecea aproape neobservat. 2. toate familiile care aveau fete de măritat. obosiţi de manifestările ce le-au făcut în cele trei zile ale Crăciunului. agitând un clopoţel mic şi strigând în gura mare „Ţuraleisa. cu petreceri şi voie bună. mai mult simbolică. clămpănind de mama focului. Purtătorul acestei „Arătări" trebuia ca să fie un om cu aptitudini sportive. erau răsplătiţi cu un colac mare. BOBOTEAZĂ. Turca propriu-zis reprezenta un cap de Capră din lemn. de 3 lei sau de 5 lei. Maxilarul de jos al caprei era o limbă de lemn prinsă cu balamale. grupare care cuprindea 7-8 bărbaţi de vârstă medie.La solicitarea gazdelor se mai cântau şi alte colinde specifice sărbătorii Crăciunului. Tot în ziua de Bobotează era obiceiul ca în fiecare familie. Predomina credinţa că fumul ar proteja mugurii pomilor de ger. copiii între 7-8 ani. Alte datini şi obiceiuri păstrate din bătrâni. cu două zurgălăi şi mai multe funde din panglici de culoare roşie. care prin dansul şi mişcările lui ritmice creia atmosferă sărbătorească. . având un orificiu prin care purtătorul putea ca să vadă şi ca să primească în gură o monedă de un leu. în luna martie a fiecărui an. Capul caprei era bine fixat într-o prăjină sau o coadă de mătură. care erau colindători. rumen şi cu o sumă benevolă de bani. intrau numai în casele unde erau invitaţi şi în schimbul colindelor care le cântau. când pleacă la biserică din fiecare familie cel puţin o persoană. dinamic şi vioi. De la cap în jos avea o rochie lungă de culoare roşie. Tot în prima zi de Crăciun se umbla cu „Turca". producând fum mult şi de lungă durată. Era în postura asemănătoare a unui clovn de circ. Când se trăgea de sfoară. nelipsită din casa fiecărui creştin. Prin această limbă era introdusă o sfoară rezistentă. îndulcit. până i se introducea tradiţionala monedă în gură. Cele trei zile ale Crăciunului erau sărbătorite din plin. pentru a participa la slujba religioasă a Botezului Domnului şi pentru a lua într-un „Canceu" de sticlă apă sfinţită de preot. ţuraleisa" pentru ca pomii să fie feriţi de omizi şi ca să facă fructe multe la vară. din grădină. se pregăteau din timp pentru primirea colindătorilor. producătoare de bună dispoziţie. când se sărbătoreşte SFÂNTUL MUCENIC TEODOR (Sântoaderul) se mănâncă toată ziua numai grâu fiert. oricât de crâncen ar fi gerul. să înconjoare fiecare pom din grădina casei. ciugulindu-le buzunarele cu botul. De regulă.

La miezul nopţii. pentru ca în timpul căldurilor de vară să nu se adune muştele în gospodării. cu câte o lumânare în mână. în vremurile mai îndepărtate. înăuntru în Biserică se aflau cei doi clopotari. anunţând învierea Domnului. care cădea negreşit pe data de 23 aprilie. flăcăii se duceau la fântâni cu noaptea-n cap.în ziua de SFÂNTUL GHEORGHE.3.cu rugămintea de a i se permite ca să stropească fata. frumos mirositoare de la drogherii din oraş şi de ziua de Sfântul Gheorghe se ducea la părinţii fetei. mântuitorul tuturor neamurilor. . câţi încăpeau intrau în Biserică cântând „Hristos a înviat din Morţi" După oficierea slujbei învierii se reîntorceau la casele lor. iar când se apropiau fetele de fântână le stropeau cu apă rece. urându-le totodată măritiş cât mai grabnic. obiceiul nu a dispărut ci s-a „modernizat". De ziua SFINTELOR PAŞTI era mare bucurie sufletească. erau stropite fetele de către flăcăi cu apă proaspătă din fântână. Vineri şi Sâmbătă. erau în sat două sau trei fântâni publice cu apă bună de băut. în ziua învierii. aducând bucurie şi speranţe în sufletul tuturor (lucruri mici cu efecte mari).FLORIILE se sărbătoreau cu o săptămână înaintea Paştilor şi se ducea rămurele cu mâţişoare de salcie la biserică. bucuria învierii Domnului Isus Hristos. începeau să bată clopotele. 4. aceste mâţişoare nu mai erau aduse acasă. Flăcăul căruia îi plăcea de o fată. nu trăgeau clopotele la biserică şi se bătea numai toaca. până când toată suflarea avea lumânarea aprinsă în mână. înconjurau toţi biserica de trei ori. Preotul se oprea la poarta bisericii cu toată mulţimea după el. dacă se întâmpla ca să înceteze din viaţă cineva. în perioada zilelor de Joia Mare. fântâni la care mergeau fetele în fiecare dimineaţă cu ulcioarele de ceramică ca să aducă apă peste zi. Această manifestare constituia o mare cinste familiei. sau li se prelungea contractul pe încă un an de zile. „Veniţi ca să luaţi lumină"! Cei mai apropiaţi de preot îşi aprindeau lumânările apoi unii de la alţii. Preotul striga la clanţa uşii: "DESCHIDEŢI PORŢILE RAIULUI CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL MĂRIREI"! O voce din Biserică întreba „Cine este împăratul Mărirei"? Preotul spunea: „ÎMPĂRATUL MĂRIREI ESTE HRISTOS CEL ADEVĂRAT CARE A MURIT PE CRUCE ŞI A ÎNVIAT A TREIA ZL AŞA CUM AU SPUS PROOROCII"! După acest schimb de cuvinte se deschidea uşa Bisericii. Tot în ziua de Sfântul Gheorghe se schimbau slujii angajaţi cu anul. 5. îşi procura din timp apă de colonie. De ziua Sfântului Gheorghe. După ce localităţile rurale au mai evoluat şi un număr tot mai mare de locuitori şi-au săpat fântâni în curte. Preotul şi toată mulţimea. pentru a fi proaspete şi curate tot anul. preot şi credincioşi. se ducea aproape tot satul la Biserică. în frunte cu preotul. Acolo îi aştepta preotul-paroh cu o lumânare aprinsă şi se adresa celor adunaţi cu cuvintele-. îşi umpleau câte două găleţi cu apă.

acest ceremonial folcloric aflându-se şi în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură şi al Cultelor. fiecare gospodar îşi punea rămurele cu frunze de tei la poarta de intrare în curtea casei. nu au fost pe placul anticriştilor comunişti. în vase curate. adunau rouă după grâul din lanurile apropiate. după cum urmează: 170 . a găsit teren fertil. de către patru bărbaţi din cei prezenţi. prin care preotul Roagă pe bunul Dumnezeu ca să ferească holdele de lăcuste. Nimiceşte-le Doamne nelegiuirile! Nu a fost interzis de către comunişti obiceiul ceremonialului căsătoriilor. de grindină şi de alţi dăunători. stropite cu vin roşu).La orele 9 dimineaţa începea din nou slujba religioasă a învierii la Biserică. în casă şi în curte.practicat şi se mai practică şi în prezent. apoi se puneau pe masă bucatele pregătite pentru sărbători şi mânca fiecare cât îi era poftă. Toate aceste datini şi obiceiuri rămase din moşi strămoşi. preotul oferea păştiţe fiecărui cetăţean care prezenta un păhărel curat în acest scop. cu tot palmaresul lor. îmi face multă plăcere ca să prezint modul desfăşurării nunţilor în localităţile aparţinătoare comunei Tileagd. apreciindu-1 ca un valoros tezaur moştenit de la strămoşi. obicei care s. La cimitir. preotul ieşea cu credincioşii la cimitir. Toată familia se spăla pe faţă în ziua Sfintelor Paşti cu roua adunată din lanurile de grâu apropiate de casele oamenilor. interzicând manifestările lor în public. în timp ce mamele erau plecate la biserică. încercând timp de 50 de ani ca să spele creierele oamenilor de aceste învăţăminte. ca în formă de pelerinaj. aplicând metodele în mod mascat şi în zilele noastre. pe gardurile de la stradă. se oficiază din nou o slujbă de rugăciune. La terminarea acestei slujbe. copiii mai mărişori. Multă lume mergeau la Biserică. După masă era program de voie pentru fiecare dar nu era permis ca să lucreze nimeni nimic în prima zi de paşti. precum şi la grajdul vitelor. ducând şi patru Prapori din Biserică. care din mare păcat. După oficierea slujbei religioase specifică sărbătorii. Nu mânca nimeni nimic până când se gustau păştiţele aduse de la Biserică. RUSALIILE: în ajun de duminica Rusaliilor. injectân-du-le zi de zi. doctrina marxist-leninistă. iar femeile duceau la Biserică coşuri cu ouă roşii şi cu diferite alimente ca să le sfinţească preotul. Se ciocneu ouă roşii între membri familiei şi se cânta cu bucurie „Hristos a înviat din Morţi". în timpul acestei slujbe se pregăteau şi Păştiţele (cuburi mici de prescură. în timp ce femeile împletesc cununi mici din spice de grâu pentru fiecare prepor adus de la biserică. care se află în vecinătatea holdelor cu recolte agricole.

Formula de exprimare a invitaţiei la nuntă era următoarea: Familiile X şi Y din localitate. Chemătorii. cu onoare vă invită să participaţi la ceremonialul O scenă din spectacolul etnografic reprezentând pregătirea miresei pentru nunta din Tilecuş în 2004. aveau rolul de a face invitaţia la nuntă familiilor înscrise pe o listă. cu atribute care îl onorau. trebuie ca să fie un „OM SFĂTOS": Pentru a face invitaţii la nuntă. viitori miri îşi căutau câte un Cehemător din rândul flăcăilor aşezării. foşti prieteni din adolescenţa lor. să cunoască foarte bine toate obiceiurile oamenilor aşezării. naşi din partea Mirelui şi Naşi din partea Miresei. atât la reverul hainei cât şi la pălărie. să ştie caracteriza pe fiecare locuitor în parte. Urmează apoi căutarea naşilor preferaţi. o persoană inteligentă. care să fie şi deştept şi prezentabil. împodobiţi cu flori albe artificiale. anunţă preotul paroh şi îi cere ca să stabilească o zi de duminică pentru cununia lor. Cu alte cuvinte. să ştie să vorbească mult şi frumosconvingător. din familii apropiate lor şi pe cât posibil ca să fie oameni de vază în localitate. aceştia purtau un bastonaş „A la Monşer". capabilă să conducă întreg ceremonialul nunţii. Albă. Mai trebuie să-şi găsească un „Grăitor".a) PREGĂTIRILE DE NUNTĂ Atât mirele cât şi mireasa. după ce au stabilit de comun acord data căsătoriei. Ca semn distinctiv de „Chemător'. Albastru. bastoane la care aveau legate mai multe panglici de culoare Roz. Roşu. .

găini. pline cu fel de fel de bunătăţi iar muzicanţii încântau aparatele auditive ale nuntaşilor. ca să răstoarne găleata cu apă. ouă. Mireasa trebuia ca să lovească zdravăn scaunul cu piciorul. se aruncau peste ei o ploaie de boabe de grâu şi de orez. Y. grăitorul. supravegherea ca toţi invitaţii să fie bine seiviţi la mese şi întreaga petrecere să se desfăşoare în condiţii optime. în spectacolul etnografic „Nunta la Tilecuş". alimente ca: făină. atât la Biserică cât şi la petrecerea de nuntă care va avea loc Duminică data de Familiile care au fost invitate la nuntă. duceau părinţilor mirelui şi al miresei din timp. brânză de vaci. în cuvinte bine potrivite. Mesele erau întinse în curte.Un grup vocal feminin. preludiu a ceia ce a fost cu 70 de ani în urmă. fiicei lor X. făcea apel la nuntaşi ca fiecare. în anul 2004. căsătoriei fiului. reunind reprezentantele a două generaţii. smântână. Când veneau mirii de la Biserică. sub bagheta deosebitului învăţător Petru Chirilă. ca să le fie traiul şi viaţa înbelşugată. varză murată pentru sarmale. la intrarea în curtea casei mirelui. Când se considera că ospăţul se apropie de sfârşit. Imediat lângă poarta de intrare în curte. Grăitorul avea de aici înainte sarcinile cele mai deosebite. să cinstească mirii cu sume de bani care să-i ajute ca să păşească cu dreptul în 172 . era aşezat un scăunel mic pe care se găsea o găleată zincată plină cu apă. cocoşi. după posibilităţile lor. când în Tilecuş funcţiona impecabil un cor mixt pe patru voci. simbolizând că de aici înainte ea va fi stăpâna casei. şuncă de porc afumată.

.

Obiceiul era bine cunoscut de nuntaşi. păstrător de tradiţii ale obiceiurilor vechi populare. fiecare gospodar din satele aparţinătoare comunei Tileagd. Această plantă. care constituia baza industriei casnice. aducându-şi fiecare contribuţia. Şezătorile aveau menirea pe de o parte ca fetele să-şi etaleze Florian Baciu a Meciului. începând cu Secolul alXIX-lea.căsnicia lor. cu ceasornicul în mână. în căsnicie „FEMEIA ESTE CHEIA CĂMĂRII"! Dacă tot ne găsim la capitolul obiceiurilor din bătrâni. cultivau câte un mic lot de pământ cu cânepă. începea „Dansul Miresei". precizând că mireasa a muncit pentru ei şi să nu se uite niciodată că. 174 . în acelaşi timp este şi Rapsodul satului Tilecuş. Este nelipsit de la petrecerile de nuntă. necesita un lung proces tehnologic până când ajungea fuiorul în furcile de tors ale fetelor în şezători. pe o bucată de hârtie. grăitorul prezenta evidenţa contabilă a sumelor încasate din cinstea şi dansul miresei. merită ca să vorbim şi despre „ŞEZĂTORI". în final. coordonat tot de către grăitor. când mireasa era aproape leşinată de oboseală. însoţit de toboşarul care îl secondează. cu recomandarea să-i cheltuiască în mod chibzuit. apoi preda banii noilor căsătoriţi. Cu acest capitol se încheia petrecerea de nuntă. anunţa asistenţa cine cu cât a contribuit şi ţinea contabilitatea banilor încasaţi. Grăitorul primea donaţiile. Dansul miresei era scump plătit de către acei care-şi manifestau dorinţa pentru acest privilegiu. După încheierea acestei operaţiuni. pe lângă faptul că este un violonist talentat. despre care am relatat pe larg în paginile 71-73 din lucrare privind trecutul istoric al Comunei Tileagd.

aflându-se în competiţie nedeclarată. Multe căsătorii trainice s-au întemeiat după cunoaşterea din aceste şezători. aceste şezători decente. toboşarul şi dansatorii în spectacolul „Nunta la Tilecuş".Vedere reprezentând violonistul. inteligenţă şi prezenţa de spirit pentru a putea da replici adevărate unor provocări. Odată cu venirea regimului comunist la putere şi în mod deosebit odată cu socializarea agriculturii. urmărindu-se care torcea mai repede şi care producea fire mai susbţiri. servindu-i pe flăcăi cu aceste preparate. în şezători mergeau şi flăcăii din localitate. ţinute în casele familiilor care se bucurau de toată stima în localitate. Nu se cunoştea în Epocă cuvântul „Divorţ". Căsătoriile erau considerate acte de mare răspundere şi nu se făceau cu uşurinţă. care interesa tineretul. zahăr. Şezătorile erau şi un fel de „Agenţi de Presă". bineînţeles nu ca să toarcă fuiorul ci să observe hărnicia fetelor. ulei în locuinţa unde se ţineau şezătorile şi preparau gogoşi sau cirighele. trăsăturile lor de caracter. aflaţi în atmosferă încinsă a evenimentului. hărnicia între ele. ouă. în tot cazul. Pentru înfrumuseţarea atmosferei din şezători. afirmau cu toată convingerea că niciodată nu au mâncat aşa gustoase cirighele sau gogoşi. fetele puneau mână de la mână şi aduceau din când în când. Aici se comunicau toate ştirile bune sau mai puţin bune. întreţinea o stare sănătoasă de relaţii interumane. Interesant este faptul că flăcăii care au gustat din aceste produse. făină. s-au desfiinţarea toate loturile de pământ pe care se cultivase anterior cânepa şi odată cu aceasta s-au desfiinţat pentru totdeauna . seriozitate. Pe de altă parte.

strămoşi. .Costumele populare ale Tilecuşenilor moştenite din moşi. purtate de protagoniştii „NUNTAŞILOR BIHORULUI" la manifestarea care a avut loc în anul 2002. printre aceştia găsindu-se şi tinerii din Tilecuş.

445 ha cu pădure şi 157 ha neproductiv. fiind aşezat pe moşia grofului Ratold din Putnok şi timp de secole a fost un măr al discordiei. Dacă din întâmplare au crescut în grădina cuiva două-trei fire de cânepă. între descendenţii familiei Ratold din Putnok şi a familiei Csanăd din Tileagd. Ce uşor este să demolezi ceia ce a fost frumos şi bun. 10 ha de livezi cu pomi fructiferi. dar schimburile de moşii nu s-au efectuat. încă din anul 1336 au încercat să facă un schimb de pământ cu familia Csanâd. aşa că ne vom opri aici cu aceste povestiri. Pacea a fost adusă în anul 1422 de către doi tineri îndrăgostiţi. 35 ha fâneţe. aparţinătoare familiei Ratold s-a îndrăgostit de un băiat care făcea parte din familia Csanâd. Câteva repere istorice Uilacul de Criş a fost atestat documentar în anul 1282 cu denumirea de „Pastă". pe lângă malul drept al Crişului Repede şi este străbătut de Şoseaua internaţională E. în pădurea Uilacului de Criş. continuând disensiunile între cele două familii. Se cunoştea faptul că pentru încetarea acestor frecuşuri. SATUL UILACUL DE CRIS Uilacul de Criş este o aşezare mică pe care o desparte de comuna Tileagd numai podul de peste Crişul Repede.15. vegetează circa 200 cuiburi de ghimpe (Ruscus hipodosum). 145 ha păşuni. Să vorbim acum câte ceva şi despre satele aparţinătoare comunei Tileagd şi le vom prezenta în ordinea anilor de atestare documentară. gazdele au fost acuzate că au cultiva Canabis. S-au pregătit şi actele oficiale în acest scop. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru are o suprafaţă de 1295 ha pământ din care: 449 ha arabil. Au mai fost şi alte multe obiceiuri. se întinde pe o singură stradă spre oraşul Aleşd. Cazul acestor neînţelegeri au ajuns până la Curtea împăratului Ungariei care a încercat ca să-i împace. Aceşti tineri s-au căsătorit iar moşia care se afla în litigiu a fost dată ca zestre fetei . mai puţin semnificative. familia Ratold din Putnok. creînduli-se mari neplăceri. O fată din Putnok. din Tileagd.frumoasele şi beneficele Şezători ale fetelor. şi ce greu este să reconstruieşti ceea ce s-a demolat. 54 ha cu viţă de vie. arbuşti care sunt ocrotiţi de Lege. începând cu anul 1336. cu pietriş şi mereu umed din cauza apelor Crişului Repede.

când au început cursurile şcolare. învăţător fiindule Ilosvai Istvân. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. Nagy Jânos 1871-1873. După revoluţie. Harmath Jănos. Gere Miklos 1888-1902. Se mai menţionează în aceleaşi documente ale vremii că în anul 1313 la Uilac erau 22 de iobagi.din februarie 1902 Szucs Kălmăn şi Bîro Kăroly. în cadrul comunităţii din care au făcut parte. Din datele statistice oficiale rezultă că Uilacul de Criş. care au fost scrise şi date publicităţii de către Cancelariile maghiare ale vremii. Perei Istvân 1792. Dealungul anilor au predat la acesta şcoală următorii învăţători: Ilosvai Istvân 17701778. Despre învăţământ si viata spirituală Uilacul de Criş a avut o şcoală veche a cărei dată de construcţie nu se cunoştea. Szentivânyi Istvân 1785-1788. Kirâly Peter. Kovâcs Jănos 1790. foştii iobagi şi-au construit mici gospodării individuale. Arany Lâzâr 18821888. Locuitorii localităţii Uilacul de Criş au muncit sub formă de iobagi pe moşiile familiei Telegdi. Sândor Lajos 1904 şi în continuare. 1903. în anul 1712 avea 13 familii. Râkosi Mârton 1778-1787.Uilac. Ecsedi Antal 1875-1879. în anul 1713 avea 22 de familii. în anul 1770 au început construcţia unei noi şcoli spaţioase în locul celei vechi şi a fost dată în folosinţă pe data 8 septembrie 1773. iar în anul 1719 era 45 de iobagi. Kiss Jânos. în 1719 avea 47 de familii iar în anul 1723 avea numai 29 de familii. Fazekas Lajos 1879-1882. ajungând pe această cale amiabilă la întregirea familiei Csanad. numit Pusta . un conac? Nu ştim fiindcă în actele de arhivă privind data atestării nu se specifică acest lucru. Bânyai Istvân 1903-1904. Lengyel Jănos. Somogyi Jănos 1781-1785. Csete Mihăly.din Putnok. Sâmfi Istvân 1788-1790. două. se poate pune întrebarea firească câtă populaţie putea să aibă Uilacul în anul 1282 când a fost atestat documentar?!! 0 casă. Jancso Sămuel. începând cu anul 1769. Balogh Zsigmond. împărăteasa Măria Tereza a ordonat să se înfiinţeze şcoli populare în toate satele Ungariei. Enghi Jozsef. a grofului Haller şi a grofului Kornisi până la Revoluţia burghezo-democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată iobăgia. Din cele mai vechi documente de arhivă rezultă că în anul 1759 aveau înscrişi la şcoală 8 elevi. fiind ultimul înscris în document. Boros Mihăly 1873-1875. fiecare după capacitatea şi puterile lui. Ţinându-se cont de această poruncă împărătească. Gazdag Jânos. locuitorii Uilacului de Criş au demolat şcoala veche deteriorată. Privind retrospectiv aceste date de arhivă. Ercsey Gyorgy. Bekes Mihăly. 178 .

Duma Gyula 1898-1920. şedinţă la care s-a hotărât executarea lucrării de reparare şi aşezarea unei stele în vârful turnului.spirituală . această biserică s-a deteriorat. Szokolay Jozsef 1848-1890. nesemnificativă. în anul 1792. biserica a fost înzestrată cu un clopotîn greutate de 208 kg. Nu se ştie dacă ţara şi întregul Imperiu Austro-Ungar au ajuns atât de sărace ca să ridice clopotele bisericilor. Sipos Jozsef. Barcsa Âron 1798-1804. armata maghiară a ridicat cele două clopote ale Bisericii din Uilacul de Criş şi le-au dus la topit pentru a face din ele muniţia necesară susţinerii primului război mondial. în anii 1332-1334 a avut un preot cu numele Jânos. Vâradi Jozsef 1787-1789. necesitând întrunirea conducerii parohiale. au procurat şi au donat al doilea clopot pentru biserică. Czegenyi Bălint. credincioşii Szokolai Iosif şi Jakab Kăroly. 0 perioadă lungă de timp. luna iulie ziua 4. Bogdăny Jozsef 1775-1787. Imre Istvân 1824-1830. iar în anul 1862 a fost înzestrată cu scaune noi. Facsar Gyula în continuare. Uilacul de Criş a fost o comunitate mică. Lucrarea a fost terminată la 1 martie 1887. . Toate cheltuielile ce s-au făcut cu renovarea bisericii. credincioşii din Uilac au frecventat duminica la slujbele religioase ale Bisericii Reformate din Tileagd. Cert este faptul că Biserica Reformată din Uilacul de Criş a rămas fără clopote din anul 1917 până în anul 1924 când a fost înzestrată din nou cu două clopote. Vetesi Istvân 1789-1794. Turnul a fost construit în anul 1843. ceea ce a fost foarte puţin. iar în anii 1336-1337 a avut alt preot cu numele Mâtyâs. fiind acoperit cu tablă galvanizată. în anul 1913. în anul 1760 şi-au construit o biserică din lemn în mijlocul localităţii. în acelaşi an. Pe parcursul anilor. Csalănosy Istvân 1768-1775. Kelemen Sândor şi primarul Bernâth Istvân. Kâdăr Miklos. Pap Jănos 1796-1798. biserica a fost reparată din nou. Cserepes Sândor 1804-1824. Bîro Istvân 1830-1844 Lovas Daniel 1844-1848. Să mai amintim câ în anul 1917. au fost achitate de către următorii enoriaşi: Duma Iuliu. sau a fost o pură supertiţie că puterea divină îi va ajuta ca să facă cât mai multe victime omeneşti în folosul puterii. Szentpâli Denes 1741-1788. Kâdăr Miklos 1920-1934. căruia li se plătea câte cinci creiţari anual. de etnie maghiară şi de religie Reformată. Kobe Jozsef 1794-1796.Despre viaţa . Se mai cunoaşte că de alungul anilor.Biserica Aşa cum am mai arătat. Biserica reformată din Uilacul de Criş a fost slujită de către următorii preoţi: Kâszony Jancsi până în anul 1741. iar anul 1924 a fost acoperită în întregime cu tablă galvanizată. unul în greutate de 100 kg şi al doilea de 241 kg.

BAŢI FEMEI . a rezultat că Uilacul de Criş. A LFAB ETIZ. anianianianişi peste1948374134241598911043042 1 180 . gos-TotalBărb.IZRATOTAL DOX CAT. JUGĂRE MAŢI IELIT NR. 483 de căsătorii şi 2061 decedaţi. rezultă următoarele cifre: 1830 = 590 persoane.ROM.Situaţia Demografică a Uilacului de Cris Din documentele consultate la Arhivele Statului Sucursala Oradea. în 1857=440 persoane. în 1870=620 persoane. ORTO.DOX CATOL.. în anul 1850=618 persoane. în perioada anilor 17681880 a avut un număr de 2425 nou născuţi. TOTAL NECĂSĂTORIŢI TORIŢI CĂSĂ- VĂDUVI ŢAŢI pers.FemeiSub 77-1213-1924-6465 a anipodăriipers. ALTE 2527 130 772 1 773 42 11 56 640 18 6 La recensământul din anul 1910 SCRIE ŞI ŞTIE UNDIVORCITEŞTE GUREŞTE BĂR. CASE RELIGII CIVIL PERSOANE ORTOMILIT. IZRAIELIT 106 532 9 503 2 1 17 263 9 24 484 1 14 La recensământul din anul 1900 SUPR. conform Registrelor de Stare civilă. aflate în păstrare pentru perioada respectivă. REFORMA ŢI EVANGHEL. CATOL.REFOR. Cu ocazia Recensămintelor făcute în anii 1830-1870. 757 941 757 396 631 418 284 53 2 Recensământul decembrie 1930 din 29 Nr . GREC. Recensământul populaţiei următoarele date NRNR CA CASE PPEPERS din anul 1880 prezintă ROMÂNI MAGHIARI GERMANI SLOVACI NECUA NOSCB . ROM.

Ocupaţia de bază a populaţiei Uilacului de Criş este agricultura. NR. ROM. 0-9 ANI 10-19 ANI 20-44 45-64 ANI ANI 316 904 4 55 449 412 477 15 66 150 259 293 147 Recensământul din 20 ianuarie 2003 si ultimul TOT P RELIGII ROMÂNI MAGHIARI SLOV. BUC. LOCUITE CAM. ROMÂNI MAGH. ORTOD. NR. Are aceliaşi condiţii pedoclimatice care au fost arătate la comuna Tileagd. BARBATI FEMEI 0-9 ANI 10-19 20-44 I 65 ŞI 45-46 ANI ANI PESTE ANI 1028 505 521 136 148 384 249 109 La recensământul din anul 1992 NR. aşa după cum am mai arătat. LOC. SUPR. . PENT. PERS FEM. M. este vorba despre Moara sistematică pentru măcinat cereale care polarizează în jurul ei gospodării din aproximativ 20 de localităţi. DE GOSPD. ALTE GR. BAIE 339 910 1422 304 879 339 92 91 331 5 305 92 Uilacul de Criş mai are un obiectiv foarte important. DE LOC.La recensământul din 25 ianuarie 1948 NR. ALIM. ADV. TOTAL 65 ŞI GOSP. NR. TERM. REFORM. PERM. PERS 879 436 430 13 345 66 2 3 45 84 3 8 26 2003 . IZATE ELECTR. DE GOSP.situaţie locativa NR. ÎNCĂL. TOTAL BĂRB. PESTE ROBARBATI FEMEI MANI MAGHIARI SLOV. CU APĂ CANAL INST. separându-le numai podul de peste Crişul Repede. SLOVACI SUB 7 7-14 15-44 4 5 . EVG. PERS.P. PERS. CAM. viticultura şi creşterea animalelor domestice.6 0 PESTE 60 ANI 299 982 483 499 124 857 1 63 60 233 84 43 La recensământul din 21 februarie 1956 TOTAL PERS.-CAT.

cu pietriş pe lângă malul Crişului Repede. Tot în 1336. Telegraful şi Gara CFR. Conform evidenţei Serviciului de cadastru. aproximativ prin anul 1700. 10 penticostali. moşia folosită de către descendenţii familiei Pâzmăny. cât şi la retragerea trupelor hortiste în toamna anului 1944 când le-a sunat ceasul istoriei. 53 baptişti. 5 alte religii şi 7 s-a declarat fără religie. 78 români şi 109 ţigani. hărţuiele. a cărui populaţie i-a dat mult de furcă grofului Haller timp de 5 ani. a trecut în folosinţa familiilor Ugray şi Bărâny. în anul 1336. Poşolaca are 703 ha de pământ din care 494 ha arabil. nu a avut nimic de suferit atât după aplicarea Dictatului de la Viena în vara anului 1940. Armata şi Administraţia de Stat Română. drept recompensă pentru a-i alina suferinţa accidentului în care şi-a pierdut 3 dinţi. 182 . Poşolaca fiind o localitate mică şi având o populaţie preponderent de etnie maghiară. cu tot răul care 1-a făcut populaţiei româneşti. 15 Rom. 8 ha livezi de pomi şi viţă de vie. 62 ha păşune. în urma cărora groful Haller şi-a vândut moşia unui mare comerciant-negustor. începând cu comuna Ineu până în districtul Borodului. care cuprindea teritoriile a peste 26 de localităţi de pe valea şiterasele Crişului repede. 1 greco-catolic. utilizând Poşta. Catolici. nu i-a nedreptăţit niciodată pe unguri. Poşolaca a fost donată de către Regele Carol I al Ungariei grofului Păzmânok Istvăn. nu departe de calea ferată Oradea-Cluj. Din trecutul istoric al localităţii Poşolaca Satul Poşolaca a fost aşezat pe marea moşie a familiei Csanad. 18 ha pădure şi 53 ha neproductiv. la ocuparea şi la părăsirea Ardealului de Nord. 68 ha fâneţe. a cărui moşie se întindea pe teritoriile a 14 sate. printre care şi Tilecuşul. Mai târziu. Tileagd. poşolaca a fost luată în evidenţa Bisericii pentru contribuţie la taxele anuale.SATUL POŞOLACA Poşolaca este o localitate mică. iar în anul 1850 a devenit moşia grofului Haller Săndor. la un turnir de exerciţii de luptă. Are un număr de 161 case şi o populaţie de 396 locuitori din care: 201 sunt maghiari. aceste date statistice au fost înregistrate la data de 20 ianuarie 2003. A fost atestată documentar în anul 1291. Din aceştia 208 aparţin religiei Reformate. 97 Ortodoxi. aşezată pe malul stâng al Crişului Repede.

de pers. Ort. Preotul satului Pal Lajos existent în acel timp.1997 Coordonator: Traian Rotariu. Mag. Mureşan Nr.Rom. în 1910=588 persoane. civ.-cat. se explică prin faptul că în anul 1851 au fost mari inundaţii devastatoare pe Crişul Repede iar în anul 1870 a avut loc o epidemie de holeră. Ref. Limba vorbită Izr. Populaţia lor 50 de familii au fost de religie Reformată. Alţi82379601 17 296 5 46 29929 151 R Recensământul din anul 1900 S. în 1857=330 de persoane. s-au înregistrat 445 de persoane. maţi ieliţi Român Magh. Poşolaca apare în Evidenţe cu 66 de case în care au locuit 83 de familii cu 399 persoane. rezultă că în perioada anilor 1780-1890. Statisticieni: Măria Seminciuc. p. în anii 1820-1830. în 1870=467 persoane. Gr. Scăderea numărului populaţiei la recensământul din 1857 faţă de 1850 şi la recensământul din anul 1880 faţă de 1870. s-au căsătorit 495 de perechi şi au decedat 1439 persoaane.Total Religia apar.IzraLimba vorbită cat. iar în 9 case au trăit români ortodoxi. în Poşolaca s-a născut 1588 copii. In urma acestor Decrete.cat. vom prezenta sub formă de grafic evoluţia demografică a localităţii Poşolaca după cum urmează: Recensământul populaţiei din 1880 . Poşolaca apare în evidenţele Statistice începând cu anii 1755-1784 când împărăteasa măria Tereza şi fiul său Iosif al Hlea au dispus înfiinţarea şcolilor populare la sate şi organizarea primului Recensământ al producţiei în ţara Ungurească. pers.OrtodoxiGrec. jugărNr. C.de caseNr.Situaţia evoluţiei demografice a populaţiei din Poşolaca Conform Registrelor de Stare Civilă aflate în păstrare la Arhivele Statului Filiala Oradea. în 1850=418 persoane. Incepând cu recensămintele popolaţiei din anul 1880 şi până în anul 2003.Rom. cat. în 1890=490 persoane. în 1880=379 persoane.Editura Staft . Religia fiind preponderent reformată. de casePop.Refor. Alfabetiz. Alţi1206101540540 58 9 29 431652 488 7 . Rom. nu reuşea să facă faţă ritualului slujbelor religioase de îngropăciune. Aceste evenimente au cauzat moartea a 88 de persoane din satul Poşolaca.

184 .

Fem.Recensământul din anul 1910 Total Scrie pers. Recensământul din următoarele date 20 ianuarie 2003 prezintă Nr. i . 161 396 78 201 109 10 15 1 210 53 10 12 0 . ccat. e ungureş te 588 304 284 Căsăt. de Total gosp. ani 132 590 300 290 73 71 13-19 ani 94 20-64 ani 318 65 şi peste 34 La Recensământul din 25 ianuarie 1948 Nr. datorită regimului comunist la care mulţi nu s-au putut adapta plecând o parte din ei în Ungaria.de Total Bărb. pers. Mag. a scăzut mereu în Poşolaca.Peste 60 ani 60 96 71 Ro Mag. t.157 14 44 ani ani ani 68 68 319 45. t. 241 316 Văduvi Divor. 29 2 La Recensământul din 29 decembrie 1930 Nr. ni 66 467 1 9 La Recensământul din luna ianuarie 1977 Total pers 506 0-9 ani 81 10-19 ani 55 20-44 ani 135 45-64 ani 142 65 şi peste 93 începând cu anul 1956. Bap Pen Alte religi loc. numărul demografic. pers. şi citeşt e 588 384 Vorbeşt Bărb. Ţiga Ort Ro Gre Ref. Sub 7 7-12 ani gosp. pers mni .Ţiga m. Total Rom. Fem. Necăsă t.Slov. m. cat. 319 302 Sub 7. 173 621 Bărb Fe .

Aspectul vieţii spirituale Aşa cum am mai semnalat şi în temele evenimentelor istorice. preot fiind Huszti Istvân iar din anul 1686 l-au avut ca preot pe Szalontai Jânos. având mare nevoie de ajutorul enoriaţilor. Poşolaca a fost luată în evidenţa Papală pentru plata dijmelor ceea ce înseamnă că din vremea respectivă au avut o viaţă spirituală. Jozsa Gâbor 1891. pe locul unei foste case de rugăciune. aparţinând unei religii bine definite. Din unele documente de arhivă rezultă că în anul 1675 a fost construită Biserica din Poşolaca. costând reparaţia 525 de rupii şi zece măji de grâu. în anul 1849 Gâbor Istvân a donat un clopot şi o bucată de pământ pentru grădina de zarzavat. Verseny Sândor 1933. Olâh Jânos 1857. preoţii au fost foarte slab retribuiţi. Szabo Pâl 1855. Construcţiile se mai degradează dealungul anilor. Szatmâri Lăszlo 1879. Szabo Jozsef 1860. Baranyi Gyorgy 1798. Biserica din Poşolaca are două clopote. incendiu care a mistuit în flăcări jumătate din locuinţele aşezării. După 87 de ani. Hunyadi Andrâs în anul 1835 a donat bisericii o treime din averea sa. i-a căzut o parte din tencuială. Babicsâk Jozsef 1927. Fodor Jozsef 1919. Preoţii la această biserică. în anul 1862 groful Heller Sândor a donat bisericii un jugăr de pământ. Szilâgyi Istvân 1792. Hajdu Lajos şi familia sa au donat bisericii un loc mare pentru grădină. Kâpolnâsy Jânos 1834. Cel mai vechi are 45 kg şi a fost donat de către enioriaşul Daika Ferencz împreună cu familia sa. Enoriaşii din Poşolaca au ajutat mult biserica dealungul anilor. Atât în trecut cât şi în prezent. Kekk Antal 1827. încă din anul 1336. Sipos Jânos 1905. în 1884 a fost din nou renovată. Invăţământul 186 . în anul 1794 locuitorii Farkas Sâra şi Molnâr Andrâs au donat bisericii un Eclisiast. Onodi Sândor 1845. Molnâr Mihâly 1838. dar lucrarea a fost de proastă calitate şi în scurt timp de la renovare. Munkâcsi Mihâly 1793. nu s-a ştiut de unde. iar în anul 1910 a fost un foarte mare incendiu în Poşolaca. Pâl Lajos 1874. Kâpolnâsy Mihâly 1804. începând cu anul 1923. Bîro Istvân 1829. dealungul anilor au fost următorii: Molnâr Andrâs 1779. a luat foc locuinţa preotului Szabo Jozsef. în anul 1860. Szinyei Mezo Istvân 1831. Din alte documente de arhivă a reieşit că în anul 1797 biserica din Poşolaca a fost renovată şi mărită ca spaţiu.

având ca materie de studiu scrisul şi religia.Localitatea Poşolaca are şcoală elementară cu limba de predare maghiară începând cu anul 1755 când au fost înscrişi 12 elevi. .

ambele la 8 km distanţă iar la Est se află comuna Ţeţchea şi satul Hotar. cu soluri brune. Balogh Lâszlo 1841. SATUL TILECUS a) Aşezarea geografică şi pedoclimatică Localitatea Tilecuş este situată în partea de Nord-Vest a României la poalele munţilor Pădurea Craiului. Bulbuc Ileana şi Marc Ileana. Militcsei Jănos 1796. Are ca vecini la Nord Staţia CFR 2 km distanţă şi comuna de reşedinţă Tileagd la 4 km distanţă. în parcelele Rovina şi Mezărători. aplicând o agricultură de subexistenţă individuală. Cătunul Călătani. 2. cu apă freatică la 510 m adâncime. Are o suprafaţă de 1368Ha pământ. învăţători fiind următorii: Nagy Ferencz 1779. slab productiv. în Poşolaca s-a construit o şcoală care a început să funcţioneze din anul 1797. Papp Jozsef 1835. respectiv comuna Sacadat la 7 km distanţă. După aplicare hotărâri împărătesei Măria Tereza din anul 1769. la Sud se află comuna Vârciorog şi satul Şerghiş. Tileagd. Ca posibilităţi de comunicaţie are drumul asfaltat în întregime. pe terminaţiile colinelor munţilor Pădurea Craiului.Terasa superioară a Crişului Repede. tineretul în timpul liber îşi găsesc loc de recreiaţie în comuna de reşedinţă. Poşolaca găsindu-se foarte aproape de comuna Tileagd. Până când au avut activitate Fabrica de cherestea şi Uzina de Impregnat CFR.Terasa inferioară a Crişului Repede. cu apă freatică la 3-5 m adâncime. 55 ha şi 342 ha păşune obştească. Szatmâri Lăszlo învăţător de religie 1877. Gyongyosi Mihăly 1875.Primul învăţător a fost Kozâri Jânos. Bor Geza. spre depresiunea Vadu Crişului . După acestea au urmat până în prezent: Lacza Jozsef. La Nord-Est se află satul Poşoloaca 3 km distanţă.Borod. creşterea vitelor şi în mică măsură horticultura. distanţă 8-10 km. la Vest satul Borşea. Meszel Lajos 1854. la distanţă de 26 km est de reşedinţa de judeţ Oradea şi la 4 km Sud de comuna de reşedinţă Tileagd. legătură cu SOSEAU E 15 Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti şi cu oraşul Beiuş prin comuna Vârciorog. 54 Ha fâneţe şi păduri proprietate particulară. 1. Hotarul Tilecuşuli este aşezat într-o zonă de interferenţă a mai multor trepte geografice. o bună parte din populaţie şi-au completat necesarul de existenţă în aceste fabrici. 188 . 2 km distanţă. 917 Ha este arabil. în limba maghiară. Ocupaţia de bază a populaţiei din Poşolaca este agricultura.

Şopârlele. coţofana şi multe foarte multe vrăbii. dihori. traversează extravilanul comunei Sacadat şi intră în Criş lângă localitatea Săbolciu. cârtiţe. Aceştia nu atacau şi încercau să fugă la apariţia omului. nevăstuici. şoareci. care se cunoştea că sunt mai puţin periculoşi. Nu există nici un pârâu cu apă permanentă de izvor. uliul şorecar. brăzdează suprafaţa agricolă a Tilecuşului patru văi care colectează apele din precipitaţii când sunt mai abundente. cioara. în parcela numită „Tăoi" şi tocmai sub brazda unde adunam eu fânul. Existau şi probabil că mai există şi în prezent reptile. După ce taică-meu a imobilizat-o de tot cu o lovitură de furcă de fier. pământ rar. întreaga localitate este dificitară. inele de un alb imaculat şi de un roşu foarte aprins. mierla neagră. Este vorba de valea Meghişei. cu soluri albe. vulpi. . veveriţe. era de culoare maron-cafeniu iar pe burtă avea alternativ. Mai era şarpele negru de uscat şi şarpele verzui de apă. Vipera. • Din punct de vedere hidrografic. foarte slab productiv. Terasa Piemontului Vârciorogului. piţigoi. la vârsta de 14 ani. funcţie de circulaţia factor4ilor atmosferici şi a circulaţiei vânturilor. numai de către ele ştiute. a cărei muşcătură este mortală dacă nu ajungi în 3-4 ore la un spital. Valea Rugii şi Valea Tăoiului. cucuveaua. am observat că avea pe cap un „V" mare foarte pronunţat. cu apă freatică între 10-35 metri adâncime. Nu mai există de multişor o regulă ciclică ale celor patru anotimpuri. ciocănitoare. prepeliţe. gaiţa. îşi cresc puii şi toamna pleacă în ţările calde. Berzele şi rândunelele sunt numai temporare. Clima este temperat-continentală de tranziţie. Vin primăvara. de la cap până la coadă. alergau în toate părţile la cea mai mică mişcare. Eu am văzut un singur exemplar în viaţa mea. sticleţi. b) Fauna Cconstă din căprioare. uneori sunt prea multe. Precipitaţiile din păcate. ducându-le în albia Crişului Repede. Era sub o brazdă de fân cosit. unde intră în valea Meghişei. în timp ce simţeam furnicături pe şira spinării. După ce i-s-a zdrobit complet capul. fazani. de culori diferite. când o atingeam cu furca pe spinare ridica în sus ciotul gâtului (nu mai avea cap) în semn de ameninţare. Valea Veljului. foarte sperioase. Am avut prezenţa de spirit să o imobilizez cu furca de lemn către pământ şi să strig disperat la taică-meu. alteori lipsesc timp îndelungat. foarte periculoasă. De la Sud-Est şi de la Sud-Vest. Acestea se unesc la Călătani. Batracienii trăiau în apele stătătoare iar cârtiţele şi salamandrele numai în pământ. cum aşi fi fost cuplat la o priză de curent electric. iepuri. îşi depun ouăle. ciocârlia. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. respectiv din topirea zăpezilor primăvara.3.

respectiv pe ambele părţi ale drumului de acces. prin faţa caselor aliniate în şir indian. îl obligă pe fiecare locatar să-şi facă un podeţ în faţa porţii. Poşoloaka. de o dimensiune care să-i permită scoaterea şi introducerea căruţei în curtea casei. Sacadat. pe ale căror teritorii se întindea moşia familiei Csanad. Capitoliul Bisericii Latine din Oradea. au împărţit între ei moşiile lor din tileagd. Botean şi Tilecuş. d) Repere istorice ale Tilecuşului Tilecuşul apare în trei documente oficiale ale vremii ca localitate populată începând cu anul 1280. organizate în familii mari. Este vorba despre Birtin. prin poziţia sa geografică este aşezat pe o colină care coboară în mod lin şi permanent. Şuncuiuş. Săbolciu. Mai sunt şi albinele lucrătoare. Birtin. Pe de altă parte. la data de 6 octombrie 1308. Borşa. ca făcând parte din cele 11 sate Bihorene. din Piemontul Vârciorogului până la Valea Meghişei.c) Insectele Nedoritul ţânţar anofel care răspândeşte boala de friguri. de dimensiuni foarte mari comparată cu albinele obişnuite. Tilechiu. pagina 169. Aceasta construia fagure de dimensiuni mici. Tilechiu. Petrileni. Momlomszeg. Săbolciu. Petrileni. doi km distanţă de Gara CFR Tileagd. Ineu. de la Sud spre Nord. Mai există o dovadă incontestabilă din care se poate vedea că tilecuşul nu numai că a existat cu mult timp înainte de Atestarea documentară de către 190 . sunt săpate şanţuri pentru colectarea apelor de ploaie. un deliciu pentru meniul ciocănitorilor. Poşoloaca. cu reguli şi responsabilităţi mai benefice şi mai sănătoase decât parlamentarii noştri din ultimii 15-16 ani. îşi găseau locul prin scorburi de copaci bătrâni. adunând miere comestibilă. sau prin găurile săpate în lemn de către ciocănitori. document care se găseşte în Istoria Românilor. Să mai arătăm că Tilecuşul. Ciocănitoarea îşi desăvârşea opera la copacii care aveau putregai în interior. Bondarul sau albina neagră. Şuncuiuş şi Birtin. Şuncuiuş. Săbolciu. în găurile de şoareci pe mirişti. Această stare de fapt. adevereşte că membrii familiei Csanad. Poşoloaca. Dobicioneşti. Datorită acestei poziţii geografice. sălbatică. care nu reuşesc să scape de „trântorii" pe care albinele ştiu să-i elimine la timpul potrivit. Tăunul şi viespele. putregai în care se găseau anumite larve. Tilechiu. otrăvitori la înţepături. Un alt document de arhivă vechi atestă existenţa Tilecuşului ca aşezare locuită de oameni din anul 1308 alături de Tileagd. Tilecuş. întinzându-se pe o lungime de 8-9 km.

înegrită de timp şi de fumul de la opaiţa cu care se făcea iluminatul în trecutul îndepărtat. inventând unelte de lucru care au revoluţionat Industria casnică. Din analiza acestui set de unelte. Răşchitor. cu care se forma o adevărată industrie casnică: Războiul pentru ţesut pânza (din cânepă. in sau lână). la solicitarea acestora. Această socală s-a moştenit din generaţie în generaţie. respectiv data realizării obiectului de lucru. spată. . Constructorul acestui obiect de lucru. greabăn. făcându-i atestarea documentară numai în anul 1552. Să prezentăm setul de unelte din care făcea parte şi socala. Toate aceste unelte le vom prezenta în formă grafică la Capitolul „Folclorul local şi obiceiuri din bătrâni". dar că avea un grad ridicat de civilizaţie. Documentul constă într-o unealtă de lucru denumită SOCALA. când a fost predată muzeografilor Bihoreni. cu 700-800 de ani în urmă. moştenită din generaţie în generaţie deelungul veacurilor. până în anul 1967. dând naştere la construirea marilor fabrici textile. înegrită complet de 17 6 . trebuia să facă parte dintr-un set de unelte care concurau la ţesutul pânzei. unde se află şi în prezent. Această socală.Cancelariile maghiare. pentru ca să-şi justifice utilitatea. Iţe. Socala cu anul de naştere 1498.. Urzoi. a fost un anonim din fosta populaţie a satului Tilecuş judeţul Bihor. au inventat şi au folosit mecanisme de lucru care au fost preluate şi perfecţionate în Epoca modernă. suveică. aflându-se în proprietatea familiei Indrieş Petru şi Floarea a Lichi. a fost donată de către proprietari Muzeografilor Bihoreni în anul 1967. putem afirma că Onoratele Cancelarii maghiare ale vremii. meliţă. pe roata căreia este gravat artistic anul 1498. depenele mici şi mari. A mai rămas numai fotografia ei pe care o vom anexa în copie xerox. Această socală a deţinut-o familia lui Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş. putem să ne dăm seama că strămoşii populaţiei Tilecuşului. Una din îndeletnicirile de bază a locuitorilor era producerea de îmbrăcăminte. au „ciupit" 272 de ani din existenţa Tilecuşului ca localitate locuită de oameni.. pieptene pentru fuior. Având în vedere documentele mai sus enumerate. dovadă socala din anul 1498.

A fost construită din lemn masiv de stejar iar axele învârtitoare din material fieros dur. 192 .secolele cărora le-a rezistat.

mistreţi. aceste terenuri îngrădite se numesc „Telek". au îngrădit-o cu gard din trunchiuri şi crăci de copaci. Pornindu-se de la acest toponim. Pădurile. începând cu Secolul al Xl-lea. cronicarul Juko Zsigmond. Dealungul anilor. odată ocupată de către oameni. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare. făcând loc parcelelor agricole. cerbi şi căprioare. iar viaţa locuitorilor -numai români . în mod tengenţial. fiecare după puterile şi priceperea lui. pline de animale sălbatice: lupi. încet. în anul 1712 scrie despre două familii de iobagi cu numele de Baciu Ion şi Ursu Baci iar în anul 1720 se vorbeşte despre 6 familii de iobagi. inventând şi făcându-şi fel de fel de obiecte din lemn pentru uzul gospodăresc.şi-a urmat cursul ei normal. Cu alte cuvinte. Pentru a le putea administra şi exploata. expresie care a rămas în uzul limbii maghiare până în prezent. Aici în interiorul ogrăzii şi-au înjghebat oamenii câte un adăpost. se impunea ca să se alinieze casele una după alta în şiruri indiene. vulpi. ungurii fiind înarmaţi şi bine pregătiţi pentru cotropire. Tilechiul a primit denumirea de „Telki" iar Tileagdul numele de „Telegd". Din păcate. Precizez că în această parcelă aveau şi . unde odinioară era o aşezare omenească. unde se aflau la adăpost de furia animalelor sălbatice de pradă. ograda a primit numele de „Telkeşd".Din alte surse de informare. stejarul şi ulmul. lărgindu-şi mereu ograda şi curăţind suprafeţe întinse pentru cultivarea plantelor nutritive. aşezându-se pe lângă cursurile de ape şi pe terenurile întinse. când este vorba de o casă şi de curte îngrădită. în anul 1764. Terenurile care o înconjurau. urşi. fie prin tăiere fie prin ardere. se cunoaşte că la începuturile întemeierii localităţii tilecuş. alungându-i pe băştinaşi de pe vetrele lor. căsuţe. Ajungând la denumirea „Ograda". Dealungul veacurilor au defrişat pădurea. înţelegându-i sensul în limba maghiară. erau acoperite de o imensitate de păduri seculare. denumind-o „Ograda". bordeie. în evidenţele administraţiei stăpânilor. pe fondul populaţiei autohtone româneşti din toate aşezările Bihorene. încet au fost defrişate. Pe parcursul timpului au apărut grofii acaparatori de moşii. aşezarea a fost denumită „OGRADA". aşa numita „Tragere la Linie". în interiorul ţarcului pe care l-au îngrădit. Astfel. punând stăpânire pe teritoriile aşezărilor autohtone. în care predomina Cerul. populaţia Tilecuşului a crescut şi s-a extins mereu în aria lor de convieţuire. în dorcumentele vremii şi în înscrierile Cancelariilor ungare nu se semnalează nimic despre această aşezare omenească. Atunci s-a desfiinţat ograda iar Tilecuşul şi-a luat forma pe care o are şi în prezent. s-a promulgat o lege. în timpul despotismului împărătesei Măria Tereza şi a fiului său iosif al II-lea. trebuia să le cunoască denumirile. colibe. Oaza din mijlocul acelor păduri. Denumirea de ograda a rămas însă şi există şi în prezent a unei parcele de pământ.

Pende şi Indrieş. Lucrarea se află la British Muzeum p. Mane. populaţia autohtonă din judeţul Bihor s-a organizat în voivodatul de sub conducerea lui Menumorut. 90 de familii şi 416 locuitori. Aceştia au construit Biserica de lemn din Tilecuş. Acestea ar fi explicaţiile cele mai plauzibile cum populaţia Tilecuşului a crescut de la 6 familii de iobagi în anii 1712-1720. denumită astfel de către Secuii care au poposit aici pe la mijlocul secolului al XIV-lea. declarată monument istoric în prezent. Tilecuşul să apară cu 81 de case. în acele circumstanţe. în anul 1784. 22954. 2. făcând dovada că acolo cu sute de ani în urmă a existat o aşezare omenească.părinţii mei o holdă de pământ. precum şi biserica de lemn 194 . după secolul al Xl-lea au pătruns elementele maghiare. Iancu. în care este consemnată localitatea Tileagd. cancelariile maghiare au găsit că Tilecuşul are 81 de case. apărând numele de Baciu. Lângă un Castru Roman de graniţă. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadinum). Ursu şi alte nume de familii ca Meze. Era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. ocupând terenurile cele mai fertile şi alungându-i pe românii băştinaşi din proprietăţile lor. A călătorit prin multe ţări Europene. fiind cea mai apropiată aşezare omenească de localităţile Tileagd. care s-au retras în zonele colinare. venite din Câmpia Panoniei. a luat fiinţă localitatea tileagd. după 75 de ani când. la un interval de 75 de ani de la primele consemnări. între anii 1527-1598 care s-a născut la Anvers. aflăm că în anul 1787. la situaţia din anul 1787. la recensământul ce s-a făcut. în capitolul „Transilvania-Dacia Teatrum Orbis Terarum: se află textul şi harta Transilvaniei (295+420). cu sediul central în cetatea Biharea. mulţi locuitori români din Tileagd şi Poşoloaca sau aşezat în Tilecuş. atestare în care se găseşte şi localitatea Chistag. urmându-le şi alte localităţi de pe valea şi terasele Crişului Repede. Tot în lucrarea respectivă s-a consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei care era odinioară Dacia. în care se vorbeşte numai despre 6 iobagi. Se cunoaşte cu certitudine că numele de Indrieş a apărut la Tilecuş în anul 1782. stabilind preitenii cu cartografii vremii. Călătorind în timpul istoric. Nu se exclude posibilitatea ca acest număr să fi fost întegit şi de fugarii care au făcut parte din mişcarea revoluţionară a lui Horea. mari meşteri constructori de biserici de lemn şi care au venit din apropierea oraşului Brad. Incepând cu Secolul al X-lea. Judeţul Hunedoara. care a fost atestată documentar în 1075. respectiv Poşoloaca. 90 de familii şi 416 locuitori. pe brazda lăsată de plug apăreau o mulţime de cioburi mărnte de ceramică smălţuită şi lucioasă. fiind vorba despre doi fraţi. Aceste ţinuturi au fost cunoscute în mod amănunţit şi cartografiate de către Abraham Ortelius. explicaţiile acestui fenomen pot fi următoarele: 1. Aşa cum am mai arătat. iar când se ara pământul pentru fertilizare primăvara sau toamna.

meiul. să cultive cerealele necesare existenţei lor: grâul. După atestările documentare ale tuturor aşezărilor Bihorene. de o rară frumuseţe şi Biserica din Lemn. care a fost demontată şi reclădită în curtea Muzeului Ţării Crişurilor Oradea. pe lângă faptul că îi deposedau de o bună parte din pământurile care le aveau îi supuneau la tot felul de dijme şi obligaţii. făceau şi presiuni asupra lor pentru a-i obliga să treacă de la credinţa Ortodoxă la religia . Ocupaţia de bază a popuaţiei Tilecuşului. Odată cu efectuarea acestor recensăminte a 4 - Vedere ale celor două biserici din Tilecuş. recensăminte care aveau ca scop aplicarea impozitelor şi ale altor obligaţii faţă de baroni. Biserica nouă cu 5 turnuri. din trecutul îndepărtat a fost iniţial creşterea animalelor.din Brusturi. aproape în fiecare an se făceau recensăminte ale populaţiilor din toate aşezările. prelucrarea lemnuli şi în măsura în care a reuşit să lărgească oazele despădurite. Feudalii maghiari. adusă de către cineva din America. perioadă în care a fost atestat şi Tilecuşul (1552). început şi calvarul populaţiei româneşti. respectiv faţă de proprietarii de moşii unde se găseau amplasate aşezările omeneşti. Mult mai târziu a apărut o altă plantă necunoscută. care s-au făcut între secolele XII-XVI. „PORUMBUL" care cultivat intensiv. construită în anul 1937-1939. secara. declarată monument istoric. cânepa şi inul. construită după stilul gotic în anul 1783. avea să devină hrana lor de căpetenie.

După ce şi-a vândut averea. încât s-a îmbolnăvit de nervi şi şi-a vândut toate moşiile unui negustor bogat cu numele Brachfeld. aceştia s-au aflat timp de 5 ani în proces cu altă „Pasăre de pradă". ca descendent din locuitorii Nurenbergului şi se fălea cu un şir nesfârşit de descendenţi din Armata de Cavalerie. In Tilecuş. este de religie ortodoxă. numai cu locuitori români. a degenerat în confruntări armate cu badigarzii boierului. unde îi polarizau moşiile. contele Haller Sandor era o personalitate îngâmfată. Borovszki Sandor. cumpără moşiile de la nobili"!!!. Sătenilor li-se dăduse dreptul de a folosi o arie întinsă pentru păşunatul vitelor. Odată cu aplicarea acestei Legi. cu blazoane înscrise pe tăbliţe aurite. fiind înnobilaţi de către Regele Matei Corvin prin secolul al XV-lea când au emigrat în Ungaria. în lucrarea sa „Judeţele şi oraşele Ungariei". în lucrarea sa intitulată „Comitatul Bihor". Lănţarii (inginerii 196 . ajungând Preşedinte al Prezbiteriului şi bun prieten cu Tisza Istvan. ajungând la 96 de case şi 663 locuitori. Nu se putea împăca cu faptul că ţăranii analfabeţi din Tilecuş i-au înfrânt semeţia şi orgoliul. groful a spus: „Este semn rău pentru ţară când un negustor ambulant cu amănuntul. împotriva agenţilor moşierului Haller Sandor. scria că la toate recensămintele făcute populaţiei. a consemnat că la recensămintele care s-au făcut în 1890.Catolică. după numele localităţii Tileagd. Haller Sandor). mai vechile mişcări ţărăneşti au fost amorsate prin recadastrarea terenurilor. drept acordat încă de către împărăteasa Măria Tereza. Un urmaş al fostului negustor s-a convertit la Religia Reformată. Cronicarul ungur Mezosy Karolyi. urmărindu-se deposedarea de pământ a ţăranilor. Pentru suprafaţa de pământ ce le-a rămas Tilecuşenilor după aplicarea Legii dată de Măria Tereza. De altfel. Dârzenia populaţiei Tilecuşului care şi-au apărat glia. aşezare unică în aprpopiere de calea ferată Oradea-Cluj. Tilecuşul apărea numai cu populaţie românească. a avut un caracter profund politic. l-au afectat atât de mult pe corniţele (Prefectul judeţului Bihor. dată de împărăteasa Măria Tereza în aul 1764. Această pasăre de pradă. având aripile prea mari. a „Ciupit" 200 hectare pământ din Arealul Tilecuşului. marea familie de grofi a lui Telegdi din Tileagd. moşierul Haller Sandor. însăşi legea de sistematizare a localităţilor. avea moşii pe întinderea a 12 sate şi tot nu-i ajungea spaţiul. populaţia satului Tilecuş a crescut. ale cărui înaintaşi au fost originari din Nunrenberg. Un alto cronicar maghiar. Să mai notăm că mişcarea răscoalei ţăranilor din Tilecuş a luat proporţii de legendă în perioada anilor 1860-1865. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. 1900 şi 1901.

.

topoare. Pe lângă exploatarea nemiloasă a nobililor maghiari. făceau ravagii în rândurile populaţiei. au fost vânaţi şi prinşi de către autorităţile locale cu „laţul" întocmai cum prindeau hingherii câini. O femeie cu numele Diurcău Marinea a trăit 120 de ani. furci de fier. La fel viruşii malariei (boală de friguri). la suferinţele populaţiei s-au mai adăugat epidemiile care secerau zeci de vieţi omeneşti. Nici unul nu făcuse armată până atunci. izbucnit nu se ştie de unde. aducând cu ei: găleţi. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile.arme în mulţimea de români. deţinând până în prezent recordul de longevitate a vârstei din localitate. In urma acestei nenorociri. înregistrându-se zeci de morţi şi răniţi. ciuma şi holera. Anul 1911 a adus asupra Tilecuşului o altă nenorocire. semnal la care toţi locuitorii să pornească în fugă. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. cazmale şi orice alte unelte care ar putea fi de folos la stingerea unui incendiu. Locuitorii Bihorului de etnie română. reiese că nu rare ori frigurile. Un caz cu totul deosebit a fost înregistrat în registrul deceselor din Tilecuş în anul 1870. căutându-se vinovaţi chiar printre sătenii care nu au fost la târg în ziua respectivă (din articolul apărut în Ziarul Crişana nr. iar în anul 1888 s-au înregistrat în sat 26 de morţi. Cu toate acestea au fust duşi la războiul care nu le aparţinea. să fie anunţat clopotarul bisericii ca să bată clopotul mare. victimele erau preponderent copii în vârstă sub un an. scări. din 20 aprilie 2003). în anul 1873. într-o dungă. a mistuit în flăcări 6 gospodării afectând şi pe altele din apropierea lor. Din Registrul morţilor aflat la Biserica ortodoxă a Tilecuşului. o aşezare relativ mică. a condus la decesul a 38 de persoane în anul 1875. acuzându-i pe români de instigare la ordinea de Stat. târnăcoape. Obştea satului a stabilit următoarea măsură cu caracter permanent. o puternică epidemie de holeră a făcut să decedeze 46 de persoane. şi-a adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. din cele două extremităţi ale satului spre centru. Inscrierea datelor de existenţă ale acestei femei au fost făcute cu litere Chirilice. Un incendiu puternic. Tilecuşul. un număr de 26 locuitori după cum urmează: 198 . In toate aceste cazuri de decese. răspândiţi de ţânţarul Anofel. care prolifera în mlaştinile abundente. Pur şi simplu au găsit un mijloc prielnic şi justificat de a-i extermina. au fost introduşi pe front în primele linii de foc. obligatorie pentru fiecare bărbat valid din localitate: în caz de apariţie a unui incendiu. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". fără o pregătire prealabilă. După atentatul de la Sarajevo asupra prinţului moştenitor Habsburgic.

Chirilă Dumitru 13. 10. după 5-6 ani. BaciuT. Iancu Petru 18. Nicolae 6. Baciu Petru Chirilă Crăciun 12. Baciu Teodor 8. bande organizate de jefuitori au pătruns şi în Tilecuş. Stan Gligor 26. Indrieş D. Baciu D. cu toate nenorocirile şi victimele acestuia. Baciu Forian 4. din contră. Aproape toţi aceştia şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. Teodor 9. dar şi cu epidemie de holeră care a curmat viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. Citiş Nicolae Hotăran Florian 16. debili şi plini de păduchi. Baciu C. preotului Vasile Chirilă i-a fost dat ca peste 22 de ani să fie ucis de către alte bande ungare mai „CIVILIZATE" la data de 30 august 1940 când a fost ocupat vremelnic Ardealul de Nord. Puterile Antantei nu au luat în seamă Declaraţia de la Alba Iulia. Ca urmare. cunosându-se în cercurile administrative locale ungare că dânsul a fost obstacolul redutabil de netrecut în calea maghiarizării sătenilor şi la convertirea acestora la Religia Catolică. Mancu Crăciun 22. popa scăpând cu fuga pentru a nu fi ucis. Culmea ironiei a fost faptul că. Baciu Constantin 2. Iancu Dumitru 17. Popovici Florian 25.1. . după mărturisirile celor care au avut şansa ca să cadă prizonieri la Ruşi şi să reuşească să se întoarcă la familiile lor. Baciu Vasile 15. Tripe Ioan T. Baciu V. Indrieş Nicolae 21. A urmat intensificarea luptei de eliberare naţională. Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. Perţe Petru 24. Meşter Dumitru 23. 11.Nicolae 20. în urma odiosului Diktat de la Viena. Florian 5. Nicolae 7. s-a făcut Proclamaţia în cadrul Marii Adunării de la Alba Iulia. luând prin violenţă vitele şi toată agoniseala oamenilor mai înstăriţi. Preotuli Vasile Chirilă iau luat toate vitele şi porcii. Preotul satului nu mai reuşea să-şi facă serviciul religios de înmormântări. indrieş Teodor 19. a dat frâu liber claselor exploatatoare ungare şi elementelor reacţionare. Cozma Simion 14. Baciu Crăciun 3.

Bandelor de jefuitori şi ucigaşi maghiari le-au căzut victime în anul 1918 Dr. Nicolae Bolcaş din Beiuş. Armata Română eliberatoare a curăţat Bihorul de bandele jefuitoare ale statului Austro-Ungar. Ioan Ciordaş şi Dr. ajungând până la Budapesta unde în semn de umilinţă. In luna aprilie 1919. au ridicat o pereche de opinci olteneşti lângă drapelul de stat. pe 200 .

făcând aşa zis muncă de clacă. a fost bunătatea sufletească. Dacă vaca vecinului era gestantă. iar populaţia Bihoreana s-a încadrat în realităţile social-democratice şi politice al regatului României. de într-ajutorare reciprocă în toate activităţile lor. în apropierea celor două biserici şi a magazinului sătesc. Dacă un vecin începea să-şi construiască o casă ori alte dependinţe gospodăreşti.frontalul Parlamentului Budapestan. S-a oprit şi s-a aşezat pe linia de frontieră stabilită de către Pacea de la Trianon. în acelaşi spirit îşi creşteau şi îşi educau copiii. Vedere de pe uliţa principală a Tilecuşului. După această ispravă umoristică. Ceea ce i-a caracterizat pe tilecuşeni în mod deosebit. Acest spirit de solidaritate umană i-a ajutat foarte mult să prospere şi să ajungă la bună stare. ceilalţi vecini îi săreau în ajutor atât la transportul materialelor de construcţie cât şi construcţia imobilului până la acoperiş. . Copilul copiază în mod fidel ceea ce vede că fac părinţii lui. ceilalţi vecini îi duceau zilnic lapte pe gratis din surplusul lor. Şi să nu uităm că educaţia copilului începe şi se face prin puterea exmplului. dând o lecţie de morală elementelor care au produs crime şi jafuri în rândul populaţiei româneşti. Fiecare se străduia ca să muncească cât mai bine şi cât mai mult. sentimentele de solidaritate umană. între cele două războaie mondiale. Armata Română s-a retras cu demnitate. începând de la cea mai fragedă vârstă.

femeile lucrau la sortarea pe dimensiuni a materialului lemnos semifinisat şi stivuirea acestuia după anumite reguli tehnice pentru uscare. apoi la încărcarea pe vagoneţi cu ecartament redus. care funcţionau zece pe terenurile adecvate şi numai pentru nevoile familiilor. Bărbaţii mai voinici lucrau ca Ţapinari la descărcarea buştenilor uriaşi din vagoanele CFR şi la stivuirea acestora pe terenul de depozitare. pentru fertilizarea pământului pe colinele Tilecuşului. Limba vorbită era limba maghiară. eventual a rudelor ore pe zi neîntrerupt (de la apropiate. în perioada anilor 1920-1945 .TILECUS 450 Pe lângă activităţile lor gospodăreşti. cu repaos de masă două ore). ora 6 dimineaţa până la ora 18. vorbind cu toţii numai în limba maghiară. De asemenea. lucrau la Fabrica de cherestea Tileagd. respectiv transportarea lor la cele 5 Tilecuşii bun gospodari cultivau şi viţa de vie gatere. cu preponderenţă tineretul şi cei de vârstă medie. întrucât atât proprietarii fabricii cât şi cadrele de conducere la toate nivelele inclusiv şefii de echipă. cei mai puţin înstăriţi. ceilalţi muncitori angajaţi din comuna La arat cu bivolii. erau evrei şi maghiari.

bun pentru prepararea untului. li-se pune la dispoziţie deşeuri pentru lemne de foc în cantităţi nelimitate şi la un preţ derizoriu. Tileagd şi satul Poşoloaca. puţin pretenţioase la furaje. chiar dacă acum trăiau într-un Stat unitar Român Naţional. chiar dacă marea majoritate a locuitorilor Tilecuşului erau oameni săraci. locuitorii satului Tilecuş au reuşit de-alungul anilor să schimbe radical înfăţişarea localităţii. furnizori de lapte în cantităţi mici dar foarte gras. Cu toate aceste condiţii şi un climat destul de viciat.Bivolii. In acelaşi timp se dovedeau a fi mai puţin prietenoşi. raportat la gradul de dificultate şi de calitatea muncii prestate. ca să nu li-se facă şicane de către partenerii de lucru pe care nu-i putea nici alege şi nici evita. în aceste circumstanţe. animalele cu forţă fizică deosebită. Harnici fiind prin moştenire genetică. In perioada dintre cele două războaie mondiale. In plus. dându-i aspectul unei aşezări prospere. situaţia lor economică s-a îmbunătăţit simţitor în primul rând datorită spirituli lor . Autorităţile Statului Român. erau numai unguri sau români maghiarizaţi care nu mai ştiau să vorbească româneşte. un câştig decent în bani. pentru a se putea integra în colectivele de muncă şi dacă îşi doreau ca să aibă zile bune. la care am mai făcut referire. nu au interzis nciodată vorbirea în limba maghiară pe teritorul Regatului Român. Fabrica de cherestea din Tileagd a fost de mare ajutor pentru locuitorii Tilecuşului. asigurându-le locuri de muncă stabile. docili în exploatare la transporturi. trebuia să înveţe limba maghiară. locuitorii Tilecuşului. în intervalul de timp 1900-2001.

nelipsită din gospodăriile numeroase pe care le aveau. lucrat în condiţii pedoclimatice optime. Nu este o fabulaţie afirmaţia că de pe o suprafaţă mică de pământ. locuitorilor Tilecuşului în anii ajungând şi pentru valorificarea 1919"1960 cantităţilor cu care să-şi plătească impozitul aferent către stat. se lansa de la tribună sloganul că: „Ţăranu-i talpa ţării!" Reprezentanţii celor daouă partide politice istorice (partidul Liberal şi partidul Naţional Ţărănesc) care se succedau la putere. această suprafaţă de pământ a fost luată prin violenţă de către grofii unguri în perioada domniei împărătesei măria Tereza. din vechea democraţie Burghezo-moşierească ca de altfel şi a celor din zilele noastre. pământ aflat în hotarul satului Tilecuş.gospodăresc. Cei mai bogaţi oameni din sat au fost fraţii Baiu Gheorghe poreclit Ştrăuţ şi Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi care. guvernanţii de atunci. De fapt. putând duce fără mare efort. a păturii de jos. brazda adâncă pentru fertilizarea solului. plus sămânţa pentru culturile anului următor. cu ocazia aplicării Legii de sistematizare a satelor (tragerea la linie). cumpărându-şi fiecare câte una sută (100) hectare de pământ din proprietatea grofuli Telegdi. foarte mulţi şi-au procurat ca animale de tracţiune bivoli care erau foarte rezistenţi la poveri. erau cele mai performante animale de tracţiune. oferind în schimb un lapte gras din care se putea produce cantităţi apreciabile de unt. oamenii harnici şi pricepuţi. nu aveau în vedere şi în atenţie starea ţăranilor. în funcţie de minciunile convingătoare abordate. în anul 1917 au avut inspiraţia să se împrumute cu bani de la diferite Bănci din Oradea. La executarea lucrărilor agricole. trist era faptul că după 1919. în condiţiile pedoclimatice în care îşi duceau veacul. Pentru locuitorii Tilecuşului. realizau recolte îndestulătoare familiilor La spălatul cânepei după topire. puţin retenţioşi la nutreţul de întreţinere. veneau în mijlocul ţăranilor numai cu ocazia . cu toate că în contextul propagandei electorale demagogice. orientându-se în descoperirea de resurse ajutătoare. în mod deosebit la arat.

Nu auzeau nimic". un agent secret îi făcea o cruce cu cretă albă pe spate. vedeau în cabinele de votare cine cu cine votează. fie că se aflau la guvernare. acoperindu-se cu masca democraţiei. foşti comunişti de notorietate. Mai mult. Comandanţii lor superiori erau politicieni. corb la corb nu-şi scoate ochii. a întregului popor muncitor.propagandelor electorale. nu numai că nu-i ajutau pe ţărani să ducă o viaţă mai decentă. iar în stradă îl luau în primire bătăuşii angajaţi. tot ce s-a muncit cu mâinile pălmaşilor. au devalizat tot ce a fost bun în Gospodăriile Agricole de Stat. Din păcate nici guvernanţii din zilele noastre nu se dezmint. aşa cum au făcut-o ei. au fraudat alegerile fără ruşine. foşti delapidatori. aplicându-li-se impozite şi pe fumurile de la locuinţe. După revoluţia din 1989. care au ajuns în guvern şi în Parlament ca să ne conducă ţara spre colaps. după modelul ţărilor europene dezvoltate (exemplu Olanda). oameni buni! Ce caută aceste două elemente retrograde în fruntea forurilor Legislative ale Statului? Aceştia nu numai că nu au simţul realităţii şi onoarea patriotică de a reprezenta aceste foruri legislative. prin diferite tehnici draconice. însuşindu-şi abominabilul dicton „SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE". dimpotrivă. Jandarmii aflaţi pe teren pentru menţinerea ordinii „Nu vedeau. Când ieşea omul din cabina de vot. timp de 15 ani. Guvernanţii din vechea burghezie. Noua Dinastie cripto-comunistă în frunte cu domnul Ion Iliescu. după 15 ani de . dar îi îmbrobodeau cu fel de fel de taxe şi impozite. profitându-se de aglomeraţia care era. au sărăcit ţara. fie că erau în opoziţie.! Mai mult. Nimeni dintre noii aleşi în Parlament nu s-a gândit să de o nouă direcţie agriculturii româneşti să se organizeze noi forme de asociere în ferme mai mici. când au văzut că le-a sunat ceasul Istoriei. nu au reuşit să facă şi să aplice o lege viabilă pentru înapoierea bunurilor materiale confiscate de comunişti. în calitate de preşedinte al Senatului. Pe cine a interesat în ultimii 15 ani interesele de Stat ale României şi ale celor 22 milioane de cetăţeni? care o duc din zi în zi mai greu? TOVARĂŞUL Ion Iliescu. în frunte cu premierul Adrian Năstase. Irigaţiile. ai regimului totalitar. Pepinierele. ciomăgindu-1. favorizând naşterea unei mulţimi de baroni din rândurile foştilor securişti. Aceşti demnitari lipsiţi de demnitate. dar ar necesita să fie traşi la răspundere penal şi să li-se confişte toate bunurile câştigate prin falsuri şi corupţie. Şi culmea! S-au ţinut şi se ţin de cuvânt. foşti corupţi şi ce or mai fi fost. foşti criminali. aruncându-le „praf în ochi". au ameninţat în mod deschis că vor obstrucţiona din opoziţie pe noii aleşi dacă nu vor adopta minciuna şi corupţia. Unul în calitate de preşedinte al Camerei deputaţilor şi altul. Serele. ca să le ceară votul.

lăfăială în fotoliul de la Cotroceni. înainte de expirarea ultimului mandat face „Gafa .

condamnaţi la câte 2-3 ani de închisoare pentru că au furat o pâine şi o cutie de margarina pentru a potoli foamea copiilor acasă. In opinia Măriei Sale. Se pune o firească întrebare: Cărei cauze s-a datorat faptul că Ex preşedintele Ion Iliescu.G. omul care a furat peste două mii de miliarde lei.000 de dolari. devalizatori de bănci. După aceste macabre greşeli politice. Nu a graţiat nici alţi amărâţi. Din textul acestei triste naraţiuni nu-l putem omite pe un alt fost politician deputat în Parlamentul României. având un pronunţat spirit de clemenţă.Secolului". a fost judecat şi condamnat la (cinci) 5 ani de închisoare. călcând în picioare normele de etică morală. în exerciţiu la data respectivă. Nici nu observă că nu mai poate prezenta credibilitate. . Aşa ceva nu putea să facă numai un dezaxat ca Hitler. la una din aceste acţiuni devastatoare a mulţumit în mod public Minerilor pentru tulburarea făcută în capitală. domnul Adrian Năstase şi-a mai adăugat o plus valoare la vistieria sa de aproape şapte miliarde lei (Trăiască PSD şi corupţii lui! tot înainte spre Europa). dar nu graţiază nici un amărât din cei care au fost condamnaţi la 10-15 ani de închisoare că li s-au găsit trei frunze de cânepă în buzunar. ex preşedintele ţine morţiş să se aşeze în fotoliul de Preşedinte al Senatului. care şi aşa este alcătuit din exemplare amestecate. Ca să demonstreze cât de mult şi-a iubit progeniturile de aceiaşi culoare K. în timp ce valoarea reală a terenului se estima la 275. clădiri şi autoturisme. Zambacului din bucureşti. Din această afacere. în ultimele zile aflat în exerciţiu îl graţiază pe Miron Cozma care.B. falsificatori. mai există şi un „dar"! domnul Adrian Năstase s-a ales din această afacere cu 700 metri pătraţi de teren pe Str. ce mai contează un senat. victime ale condiţiilor de viaţă create de către urmaşii „Epocii de Aur Cripto-comunistă". Scena a fost văzută de întreaga ţară care a urmărit evenimentele la televizor? Ex preşedintele Ion Iliescu. nici mai mult nici mai puţin numai de 7 ori a venit cu minerii la Bucureşti ca să obstrucţioneze şi să răstoarne ordinea de Stat. Dar. maltratând forţele de ordine care au încercat să li-se opună şi în acelaşi timp distrugând bunuri materiale inestimabile.000 dolari. fiind vorba de „Oţul" GabrielBivolaru. pitit cu 11. care a devalizat Banca Română de Dezvoltare. dacă a reuşit să conducă o ţară către colaps.-istă. cu peste două mii de miliarde de lei. o sumă care ar putea constitui Bugetul unei ţări mai mici şi culmea culmilor! După 7 ani de cercetări. Ruşinea Secolului şi „Aplauze" pentru Justiţia Română care a instrumentat dosarul cauzei. la sfârşit de mandat îl graţiază pe criminalul din vina căruia au murit zeci de persoane la Timişoara în 1989 luna decembrie şi încă 42 hoţi de marcă (delapidatori.

se găseau în lanuri la orele 5 dimineaţa. după cum urmează: . Ca urmare. nu mai au unde să-şi rezolve problemele de ordin administrativ şi juridic. şi-au pierdut viaţa un număr de 29 tineri din tilecuş. ceea ce constituia o mare pierdere de timp util de lucru la unele culturi. de unde îşi procurau cele necesare gospodăriei. în sezonul de vară. Noua frontieră stabilită de Dictat. din luna august 1940. atât pe frontul de răsărit cât şi pe frontul de Vest. la o distanţă de 60 km. Nu au de unde să-şi mai asigure necesarul lemnelor de foc pentru sezonul rece. unde s-a stabilit centrul de judeţ. până lângă Praga. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie. Pentru executarea lucrărilor agricole şi pentru strânsul recoltei din proprietăţile rămase în Ungaria. venind dinspre oradea şi continuându-se în direcţia Chistag-Zece Hotare. să ne reîntoarcem la viaţa cotidiană a locuitorilor Tilecuşului. Localitatea Tilecuş a avut foarte mult de pierdut în urma aplicării Diktatului de la Viena. nu aveau voie să pătrundă pe teritoriul Ungariei mai mult de un km de la linia de frontieră. trecea peste partea de Nord-vest a hotarului localităţii. o treime din suprafaţa agricolă. Grănicerii unguri înscriau în registrul zilnic toate persoanele care treceau frontiera. se afla sub stăpânire hortistă. s-au eliberat paşapoarte zonale de trecere a frontierei prin punctul fix de grăniceri. Vasile Chirilă. Respectând aceste norme şi reguli stabilite prin convenţii Guvernamentale ale celor două ţări. Posesorii acestor genuri de paşapoarte. Nu se permitea trecerea frontierei la lucru numai după orele 8 dimineaţa. cea mai fertilă. nu au piaţă unde să-şi desfacă surplusul lor de produse vegetale şi animale. respectiv pe coama cea mai înaltă a colinei Baranca. tilecuşenii se trezesc rupţi de lumea civilizată. nu mai pot merge ca să lucreze la Fabrica de Cherestea şi la Uzina de Impregnat traverse pentru calea ferată. întreprinderi la care şi-au câştigat o bună parte din săteni existenţa. Cel mai apropiat centru urban era oraşul Beiuş. privind trecerea frontierei prin punctul fix. Depăşirea acestei distanţe.După această dureroasă pagină de ruşinoasă istorie contemporană a celor ce au sărăcit ţara timp de 15 ani. în perioada celui de al II-lea Război Mondial. pentru săpatul porumbului şi seceratul grâului. Drumurile însă până la Beiuş erau complet impracticabile. Locuitorii Tilecuşului. Nu mai pot merge la târgul săptămânal de Vinerea în tileagd. notând ora plecării şi ora sosirii. Dintr-odată. nu mai pot merge la moară în Tileagd. cu excepţia uciderii preotului paroh al Tilecuşului. nu s-au înregistrat accidente. fiind tratat ca atare. presupunea că cel în cauză este spion. cu ocazia sosirii trupelor de ocupaţie maghiare în 29 august 1940.

care a declanşat un război Psihologic. tocmai acele elemente valoroase de care căutau să scape. Baciu Aurel a lui Ştrăuţ 2. au sosit în Tilecuş două camioane cu militari înarmaţi şi s-au oprit în dreptul şcolii primare unde. în 3-4 ani de zile cu muncă intensă educativă. învăţătorul Petru Chirilă care a reuşit în aul 1934 să creeze cu tineretul satului. Acest lucru nu a fost pe placul comuniştilor pentru că mirosea a „Burghezie". urmărindu-se cultivarea semniţei minciunii. la nivel universitar. Baciu Nicolae a Anei Uţi 8. Pur şi simplu a schimbat mentalitatea oemenilor neştiutori de carte. Prima grijă a comuniştilor de la Judeţ a fost aceea ca să-l elimine pe răspânditorul de cultură al tilecuşului. Din nefericire. dea Petru 11. 12.Inrdireş Iosif a Huschirii 21. poate şi mai rău decât primul. irilă Crăciun a Surdului 14. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute până atunci de istoria omenirii. Musafirii nedoriţi. Baciu Ioan a Buri 6. abia alfabetizat. irilă Ioan a Filipi 15.Meza Gheorghe 27.Meza Crăciun a Ghiurchi Ani 26.1. fiind recunoscut şi de Electrecord Bucureşti. Ba Bo Bo Bo Ch Ch 9.Indrieş Ilie a Costani 19.Iancu Dumitru a Dărăbuţ 17. ciu Pavel a Mitri Alboai 16.Pende Ilie Perţe Florian Ba 28. învăţătorul Petru Chirilă îşi avea şi locuinţa. Baciu Petru a Buri 7.Maliţa Ilie a Iii Minii 24.Luca Crăciun a Petelinţ 23. gdan Dumitru a Moaşii 13. diu Petru. Danşe Teodor a Jupuneasă In noaptea de 8/9 Mai 1945 Germania Hitleristă a capitulat fără condiţii.Indrieş Ioan 20. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău. a terorii şi a degradării morale a oamenilor timp de 45 de ani cu doctrina Marxist-Leninistă complet ateistă. unicul în judeţul Bihor la data respectivă. nu s-au . ra Nicolae 10. Baciu Florian a Crăciunii 5. în ultima decadă a lunii mai 1946.Lele Petru 22. Baciu Dumitru a Găvrili 3.Iancu Petru 18. un cor mixt pe patru voci.Meşter Gheorghe a Mitruţi 25. Astfel. Baciu Dumitru a Mihaiului 4.

scări şi alte unelte din gospodăriile lor. cazmale. furci de fier. 210 .-iştii securităţii. topoare. au sosit peste 200 de bărbaţi în faţa şcolii cu: găleţi. clopotarul a tras clopotul mare într-o dungă şi înainte de a se desmetici K.aşteptat la reacţia sătenilor care nu erau altcineva decât urmaşii iobagilor din vrema moşierului Haller Sandor. Deştepţi şi curajoşi. cu care să poată stinge presupusul incendiu anunţat prin trasul clopotului.B.G.

Asa se vorbeşte. Eu nu stiu! .Surda: Cum? Ce? Haa!. a plecat. nu aud bine! Ce vreţi? (îşi pune mâna pâlnie) . au părăsit locuinţa în timpul nopţii fără să ştie nimeni unde au plecat. da.Unde-i domnul învăţător? . Şi voi sunteţi frumoşi.Clopotarul bisericii care a-iniţiat acţiunea. căzuţi în lupte pentru Dacă nu ne puteţi apărarea gliei strămoşeşti. Suntem prea mulţi ca să faceţi uz de arme şi vor mai veni şi alţii care din motive bine justificate încă nu au ajuns!" Cele două camioane cu militari au plecat fără zgomot.Te-am întrebat unde este domnul învăţător?!! . Mulţimea care s-a adunat aici cu fel de fel de unelte. De data aceasta însă este vorba de prezenţa Dvs.Dar unde a plecat? De unde să ştiu eu unde a plecat? Unde a văzut lumea cu ochii! Ce? sunteţi atât de proşti ca să nu înţelegeţi că nu putea să spună unde se duce. în total 55 de eroi. Păcat că sunteţi cătane periculoase. conform obiceiurilor noastre. N-au găsit pe nimeni în locuinţă numai pe „SURDA". care făcea parte din echipa culturală şi juca foarte bine „Rolul Surdei" în piesă. a venit cu intenţia de a stinge un incendiu. lăsându-şi acasă o vecină. . a plecat supărat! . noi avem nevoie de acest învăţător şi nu-l lăsăm să plece nicăieri. aici şi vă rugăm respectuos să ne spuneţi ce poruncă aveţi pentru învăţătorul nostru? Nu are nici un Această fotografie reprezintă Monumentul secret faţă de noi. în primul şi al II-lea spune. vă rugăm să Război Mondial. plecaţi de unde aţi venit. A doua zi de dimineaţă au sosit cinci camioane cu securişti pentru ca să-l ridice pe învăţător. Eroilor Tilecuşului. iar învăţătorul Petru Chirilă şi familia sa. a cerut ca să se facă linişte şi a spus: „Domnilor militari! noi suntem oameni paşnici.Aaa! da. Este un om frumos da şi deştept foc. luându-l prin surprindere.

Aceste măsuri erau gândite încă înainte de a lua sfârşit cel de al Il-lea război mondial. nu aveau nevoie de cultură şi de oameni care gândesc creator. în cazul acestor doi oameni cu adevărate valori morale şi intelectuale. Organelor politice judeţeneşti şi orăşeneşti nu le-a fost pe plac această imunitate. Odată cu această mişcare au desfiinţat şi formaţia culturală din Tilecuş: corul mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori. transferându-l în anul 1948 la Şcoala Primară din comuna Brusturi judeţul Bihor.C. Obiectivul prioritar al consilierilor sovietici a fost aplicarea procesului de socializare a agriculturii. chipurile. S-au stins din viaţă amândoi soţii.Cele cinci camioane cu securişti. de către cozile de topor ale acelor organe politice până când l-au scos din învăţământ. judeţul Bihor. Comuniştii. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă. investit cu timbru sec şi cu ştampila Preşedenţiei Consiliului de Miniştri. cu atelajele ce le aveau în gospodăriile lor. Pentru noul regim era important să aibă câţi mai mulţi „Roboţi" care să nu comenteze măsurile diabolice primite de la Cominternul din Moscova. Pentru punerea în aplicare a acestei mârşăvii. puse în valoare cu multă trudă de către împătimitul de cultură Petru Chirilă. formaţii culturale ce nu se găseau la data respectivă în nici o altă localitate din judeţul Bihor. Aceştia erau consideraţi a fi periculoşi. că se face o „Rocadă" a cadrelor. Ar fi fost prea riscant pentru ele. după ce „SURDA" i-a ridiculizat cu ironiile ei finuţe de „artist amator". rupt de oamenii care îl adorau. a fost necesar ca să mai mişte de pe posturi mai multe cadre didactice din satele bihorene. act prin care i se asigura imunitate în faţa organelor represive. au făcut din nou cale întoarsă fără prada pe care contau. se poate trage concluzia că şi supărarea poate să fie o boală cauzatoare de moarte. până la pensia pentru limită de vârstă. Mircea Maliţa.T. individuală. Era Opera foarte bine pusă în scenă de către Primul Secretar ar Comitetului Central U. La noua catedră unde a fost transferat. de-a dreptul dramatic. a fost foarte dureros. în prima etapă de cucerire a puterii. dar nu au avut curajul să o încalce în mod direct. Am cunoscut o vorbă din popor care spune: „Să nu-i dea Dumnezeu omului atâta suferinţă câtă poate ca să ducă". la noua formă colectivă. Ultimii ani de activitate ai patriotului şi talentatului om de cultură. i-a prestat în calitate de director al Căminului de Bătrâni din Ciutelec. la vârste premature. a fost boicotat tot timpul din umbră. Este adevărat că ţărănimea română practica o agricultură de subzistenţă. duşmani ai regimului. învăţătorul Petru Chirilă s-a reîntors la domiciliu după 3-4 luni de zile. având asupra sa un act semnat de către Gheorghe Gheorghiu Dej şi de Emil Bodnăraş. răspânditori de cultură. Au găsit un alt mijloc pentru a-l desfiinţa şi îndepărta pe învăţătorul Petru Chirilă din Tilecuş. însă .

obţineau produse ecologice în cantităţi suficiente pentru necesarul .prin priceperea şi hărnicia care i-a caracterizat.

când se treiera grâul. jegosi şi leneşi.S. Volumul cotelor a fost ridicat mereu până la limita imposibilului. din 150 kg grâu trebuia să mănânce pâine în 360 de zile. Pentru înfăptuirea Socialismului victorios în U. Chiar şi pe front. au fost exterminaţi peste 3 000 000 (trei milioane) de cioloveci. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. orz. ouă. numai 100-150 kg grâu. secară. Deci. întru-cât bărbaţii ruşi din mediul rural. lână etc. să ducă acasă după reţinerea cotelor obligatorii către Stat. Se pune întrebarea firească: de unde va avea acest gospodar sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă?! Ooo! Nu! Asemenea întrebări nu se puteau pune când era vorba de adaptarea la noile condiţii de viaţă impuse de Partidul Unic.R.familiei. Bine-nţeles că la nişte preţuri de batjocură. din lipsă de furaje cu ce să le întreţină. Numai femeile lucrau întinderile mari de pământ ce le aveau. Prin anii 1930-1940 de pe piaţa liberă Orădeană. Ioan Urs. produse prin muncă grea. Oferta era atât de mare încât preţul grâului la kilogram era de un leu calitatea I-a. pentru a constrânge ţăranii să organizeze gospodări agricole colective de producţie (Colhozuri). s-au dovedit a fi mult mai eficiente decât bărbaţii. lapte.S. In Rusia a fost nu numai justificată dar şi necesară organizarea colhozurilor. în timp ce un pachet de tutun ordinar costa trei lei. Aceste măsuri diabolice. stătea în mod permanent lângă batoza de treierat. comercianţii evrei cupărau şi expediau la export. urmărind după grafic cum se respectă jefuirea oamenilor de bunurile lor. pentru valorificare ca să-şi plătească impozitele şi pentru asigurarea seminţei necesară culturii anului viitor. zi-lumină. şi-a exprimat gândurile cu . fără alte venituri suplimentare. iar politica Partidului Comunist Român era o copie fidelă a Stalinismului. femeile rusoaice. activistul comunist Pintye Emeric de la Plasa Tileagd. o familia compusă din 4-5 persoane. prima măsură a fost stabilirea predării către Stat a cotelor obligatorii de: grâu. abia reîntors din prizonierat de război. în cel de al II-lea război mondial. li se confisca marfa şi li-se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. Au fost cazuri când gospodarii care altădată au dus în gospodăriile lor câte 2500-3000 kg grâu. unt. în timpul verii. Tânărul locuitor al Tilecuşului. care au participat în număr mare. Ca urmare. după ce a băut la bufet 2-3 pahare de tărie. dacă erau descoperiţi de către politruci. sute de vagoane de grâu săptămânal după strângerea recoltei. în prima fază au condus la reducerea numărului de animale în gospodăriile oamenilor. în misiunile ce li s-au încredinţat. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru socializarea agriculturii şi le-au împrumutat de la „invincibilul" partid al marelui popor rus.. păsări. din ordinul marelui conducător Stalin. de la primul până la ultimul erau beţivi.

animale şi atelaje de lucru. au obţinut o . 211 ha păşuni şi 30 ha fâneţe. care deţineau 714 ha pământ arabil. Inventarul mijloacelor de producţie se compunea din: 87 cai de tracţiune. Acest incredibil eveniment a băgat groaza în oamenii satului şi în satele vecine. a informat organele de securitate (KGB-ul) românesc luat după tiparele sovietice. 4 boi. iar după executarea pedepsei. la 13 martie 1962 s-a constituit Cooperativa Agricoiă colectivă de producţie Tilecuş. Pedeapsa a executat-o în întregime la vestita închisoare din Aiud. Se spune că timpul cicatrizează rănile şi că obişnuinţa devine o a doua natură. Ioan Urs. îşi făcea semnul crucii şi spunea: „Doamne îţi mulţumesc că m-ai ajutat". au început să se adapteze la noile condiţii. Şi viermele care trăieşte în hrean. în urma Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 35 iunie 1949. avea agăţăat de gât Stigmatul de condamnat politic. s-au desfiinţat toate loturile mici pentru cultivarea cânepei. închizându-li-se gura la toţi. Constrânşi prin aceste măsuri diabolice şi ne având nici o altă alternativă. ei nu începeau lucrul până când nu spuneau „Doamne ajută-mă" şi după încheierea fiecărei zile de lucru. consideră că hrana lui este cea mai gustoasă. treptat au început să se înscrie în colectivitate. lipsit de orice drepturi civile. două ateliere de fierărie. 200 căruţe. spunând că atâta timp câtva trăi el nu se va organiza gospodărie agricolă colectivă în satul său! Cineva. repejor a fost judecat şi condamnat la 4 ani de închisoare. un locomobil cu abur şi un cazan pentru fiert palincă de prune. în ciuda faptului că doctrina celor care le stabilea norme de lucru erau complet ateişti. Deci. tilecuşenii care au posedat pământ. Odată cu constituirea Cooperativei agricole de producţie Tilecuş. două batoze de treierat grâu. au început să obţină rezultate din ce în ce mai bune. aşa cum de fapt s-au petrecut lucrurile în toate localităţile rurale ale judeţului Bihor şi ale întegii ţări. tilecuşenii. Pe parcursul timpului. repede. Pentru aceste câteva cuvinte. 9 semănători pentru porumb. om de rea credinţă. cu toate bunurile lor proprietate personală „DE BUNĂ VOIE ŞI NESILIŢI DE NIMENI". 12 semănători pentru grâu. două prăsitoare de porumb cu tracţiune animală.voce tare. 175 de grape. Dar să nu dramatizăm lucrurile şi să renunţăm la metafore. harnici fiind prin moştenire genetică. în primul an de activitate colectivă. 190 pluguri cu câte o brazdă. una vânturătoare. Oamenii satului au privit cu seriozitate drumul ce-l aveau de urmat. In urma seismului prin care au trecut schimband o formă de viaţă liberă cu altă formă necunoscută. Adio furcă cu fuior. Cu baza materială de care au dispus. adio pentru totdeauna frumoaselor Şezători unde mergeau fetele seara cu furca să toarcă fuiorul şi să primească flăcăii din când în când cu gogoşi calzi şi cu cirighele. 3 trioare pentru grâu. însumând în cursul anului 800 de membrii cooperatori.

prin aplicarea unei agrotehnici .cantitate de 797 kg grâu boabe la hectar şi 678 kg la porumb. De la aceste rezultate de început.

frigidere. acoperite cu ţiglă nouă. Lucrarea a costat 660. televizoare. precum şi la alte unităţi de Stat. S-au adunat banii necesari şi s-au început lucrările care au fost terminate în anul 1968. tractorişti. fie la Cooperativa agricolă colectivă fie la Fabrica de cherestea sau Uzina de impregnat CFR. Acei săteni care iniţial s-au opus lucrării de electrificare a localităţii. Introducerea curentului electric a însemnat pentru înteraga populaţie luarea contactului cu lumea civilizată prin intermediul radioului şi al televizorului. Pe parcursul timpului s-a dezvoltat învăţământul industrial Agricol.corespunzătoare. . A mai însemnat emanciparea şi lărgirea orizontului cunoaşterii. Mulţi dintre absolvenţii acestor discipline au fost angajaţi la Cooperativa agricole de producţie Tilecuş unde au lucrat până în anul 1992 când s-a destrămat unitatea. cu camere spaţioase şi cu geamuri mari. Aceşti primi absolvenţi au fost angajaţi în masă. încadraţi fiind în muncă.A. zootehnişti. combinieri. a luat legătura cu toate familiile din sat. s-a îmbuntăţit substanţial. acoperind distanţa de 8 km lungime. cultură şi confort. a deschis drumul tilecuşenilor spre civilizaţie.. Ca urmare. covoarea persane pe jos. au venit ca să-i mulţumească directorului Şcolii pentru iniţiativa luată. Nu numai atât. oamenii au început să-şi revizuiască gospodăriile. când au apărut primii absolvenţi a-i şcolilor profesionale şi ale liceelor de specialitate. maşini de spălat rufe şi alte aparate electrice de uz gospodăresc. a luat iniţiativa pentru introducerea curentului electric în localitate. să elimine construcţiile clădite până în 1945 şi să construiască case noi. folosind ca material de construcţie cărămidă arsă şi elemente din B. fiecare din persoanele ajunse la majorat. începând cu anul 1965 s-a schimbat şi structura socială a Tilecuşului. au rămas sceptici. Bine înţeles că era necesar ca să contribuie fiecare locuitor cu cota-parte din valoarea lucrării.000 lei fiind suportat în întregime de către locuitorii satului. Partea bună a fost că marea majoritate au înţeles avantajele iniţiativei. dar noile locuinţe au fost dotate cu mobilă stil. veterinari şi altele. fiu al satului din moşi strămoşi. respectiv întreaga aşezare. In acest scop. adresându-i odată cu mulţumirile şi scuzele de rigoare pentru atitudinea lor anterioară. situaţia economico-financiară a fiecărui individ şi pe familii. unii mai puţin avizaţi. respectiv la Staţiunea de maşini şi tractoare. domnul profesor loan Meza.C.250 kg grâu la hectar şi 2293 kg porumb boabe la hectar. vorbindu-le pe înţelesul tuturor despre avantajele mari care le-ar aduce realizarea acestui deziderat. Această inestimativă lucrare. Incepând cu anul 1966. ajungându-se în anii 1979-1980 la o producţie de 1. unde au fost pregătiţi tehnicieni agricoli. Ca la orice noutate. atât la întreprinderile Agricole cât şi la Staţiunile de Maşini şi Tractoare. producţia de cereale a crescut în mod progresiv.

construite în acest interval de timp după cum urmează: trei săli de clasă lângă şcoala care a fost construită în anii 19251927. din beton şi B. profesor Ioan Meza şi fost Director al Şcolii Generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv. floarea soarelui. când au fost terminate lucrările de astfaltare a drumului din întreaga localitate. Un cămin cultural cu 450 de locuri. legătură cu şoseaua naţională Oradea-Cluj prin Tileagd şi cu oraşul Beuiş prin Vârciorog. Construcţia a fost făcută din cărămidă arsă şi beton armat.oglindind creşterea puterii economice a proprietarilor. Imbunătăţirea puterii economice a locuitorilor Tilecuşului în perioada anilor 1962-1992 se mai reflectă în edificiile de interes general. Lucrarea a fost făcută în anii 1961-1964 şi a costat 150 000 lei la valoarea leului din anul 1960. un laborator. ajutat în primul rând de către devotata sa soţie. a crescut considerabil ca urmare a hărniciei oamenilor muncii numai că doctrina comunistă suferea de fobia centralizării.Viaţa confortabilă a tilecuşenilor s-a îmbunătăţit şi mai mult începând cu anul 1973. conducătorii . rapiţă şi plante furajere. pe terenul care li s-a donat în strada Veljului. Averea Gospodăriei colective Tilecuş. începând cu anul 1980. Aceste creşteri de producţii au condus la dezvoltarea secotrului zootehnic. Astfel. fiind născut în Tilecuş şi dăruindu-şi o bună parte din viaţa sa educaţiei generaţiilor de copii născuţi în satul său natal. Să mai notăm că după colectivizarea agriculturii. Pe lângă aceste produse de bază se mai cultivau ovăz. Tot în acest interval de timp s-a mai construit un Magazin sătesc în mijlocul satului. o bibliotecă cu sală de lectură. unele chiar şi cu etaj. construită prin contribuţia credincioşilor. în care au fost crescute 400 de bovine şi un saivan cu 600 de oi. cânepă pentru fibre. o sală profesorală. bibliotecă. zidite din cărămidă arsă. sală de cultură cu instalaţii pentru cinematograf plus două încăperi pentru alte activităţi. costând peste 450 000 lei. pe locul unde s-a aflat Primăria Tilecuşului când avea titlul de comună (1935-1939). învăţătoarea Valeria Meza şi de celelalte cadre didactice care se poate spune că au „rulat" prin Tilecuş în primii lor ani de activitate. o cancelarie. trei camemere pentru materiale didactice şi un grup sanitar. cartofi. Trebuie să precizăm că toate aceste edifici poartă amprenta iniţiatorului. Tot ca o realizare de construcţie şi tot în aceeaşi perioadă de timp o putem evidenţia Casa de rugăciune a credincioşilor Penticostali din Tilecuş. lupin. având 4 săli de clasă. sfeclă de zahăr. obţinându-se atât la grâu cât şi la porumb între 80 şi 100 vagoane anual. în următorii 45 ani s-a trecut de la agricultura de subzistenţă la aceea de producţie intensivă. au apărut în Tilecuş o nouă generaţie de construcţii de locuinţe cu dotări igienico-sanitare.C A. construindu-se 3 grajduri mari. în perioada anilor 1974-1978 s-a construit o nouă şcoală cu un etaj.

La plată însă.Aşa arată casele din Tilecuş în prezent. Cunoscându-se fenomenul cât şi cauza dreaptă a truditorilor. Fotografia a fost realizată în anul 2000. în marea lor euforie a momentului. care gândesc simplu şi la obiect. li-s-a dat jumătate din ceea ce li s-a promis. au administrat bunurile produse de Gospodăriile agricole Tilecuş. Poşoloaca şi Călătani. Nimic nu mai mergea cum ar fi fost de dorit. Parcă toată lumea avea o premoniţie că are să se întâmple ceva. în şedinţele de bilanţ care aveau loc iarna. Uileacul de Criş. cum erau obişnuiţi. Cu toate măsurile de pază luate prin Gărzile Patriotice. dând speranţe oamenilor de mai bine. A fost însă o mare dezamăgire. Aceste organe. unităţii agricole de la Centru şi activiştii de partid de la centrul de comună. Bălaia. făceau promisiuni lucrătorilor că vor primi plată mai bună. cu un anumit interes economic pe care nu trebuia ca să-1 cunoască „Pălmaşii". în baza indicaţiilor primite de la Judeţ. fenomenul nu a mai putut fi înlăturat. Bine înţeles. înainte de recoltări. muncitorii sustrăgeau în ascuns din recoltele ajunse la maturitate. Oamenii munceau sârguincios tot anul. pentru munca depusă. oamenii nu au gândit lucid în . în anii următori. au trăit cu convingerea că au fost înşelaţi. Pe neaşteptate a venit Revoluţia din decembrie 1989 care a schimbat totul. cu antene parabolice şi cu autoturismul în faţa casei. atât în produse cât şi în bani. paznicii se prefăceau că nu văd nimic. la lucrările de întreţinere a culturilor precum şi la recoltarea acestora. întrucât muncitorii. Din această cauză.

perspectivă. proprietarii de pământ în starea lor individuală nu mai aveau animale de tracţiune. Tot în acelaşi document se menţionează că în anii 1873-1875 a fost în localitate epidemie de Ciumă şi de Holeră iar în anul 1880 a bântuit malaria.A. Aşa se explică faptul că circa 50% din suprafaţa agricolă a Tilecuşului a rămas la odihnă. dar nu şi inventarul gospodăresc care s-a evaporat. Oamenii şi-au luat pământurile cu care au intrat în colectivitate. Cu alte cuvinte. filiala Oradea. nici măcar unelte de lucru rudimentare pe care le-au avut anterior. demolând C. au crescut substanţial preţurile la toate prestaţiile de servicii (lucrări mecanice). mai soseşte lunar poştaşul aproape în fiecare casă. S-au şcolit şi odată cu emanciparea. Subvenţiile primite de la Stat erau mai mult simbolice.-ul au sărit din lac în puţ. nu aveau nici piaţă de desfacere pentru plusul de produse peste coonsumul familiei. preponderent în rândul copiilor şi a celor de vârsta a 3-a. viseză „Cai verzi pe pereţi".. în anul 1787 avea 81 de case. Pe de altă parte.P. Primul lor gând a fost a omului din „PREISTORIE" pe ce să pună mâna şi cu ce să se aleagă din rezultatele muncii celor mulţi timp de 30 de ani cât s-a format patrimoniul Gospodăriilor Colective. Se pune legitima întrebare? Spre ce direcţie se îndreaptă agricultura Tilecuşului? Singura soluţie ar fi înfiinţarea de mici ferme asociative. în mod deosebit acei oameni care se mai găseau pe posturi de „Gânditori". Incepând cu anul 1997. Deocamdată. încet. pregătindu-se trecerea ei în conservare. iar tineretului care a mai rămas în sat nu-i place ca să mai lucreze pământul. în anii 1990-1992 s-au destrămat toate Cooperativele agricole colective. cu pensiile celor îndreptăţiţi. Dar până când?!! Mişcarea demografică a Tilecuşului Din documentele consultate la Arhivele Statului. nu ştiu preţui ţărâna pentru care moşii şi strămoşii lor şi-au dat viaţa. Aceste boli au făcut 110 victime omeneşti. nu mai aveau îngrăşămintele ecologice tradiţionale. dacă nu şi să ajungă vedete la Hollywood. nu şi-au format această deprindere din adolescenţă. Din anul 1990 până în anul 1997 părea totuşi că treburile merg destul de bine. Aceasta cu atât mai mult că Fabrica de Cherestea Tileagd şi-a încetat activitatea din anul 2002 iar uzina de Impregnat traverse CFR Tileagd şi-a diminuat foarte mult obiectul muncii. Nu şi-a dat nimeni seama că adevăraţii ţărani care iubeau pământul şi care la orele 5 dimineaţa se găseau în lanuri la lucru. încet. dealungul celor 30 de ani. După Revoluţie. unul după altul şi-au făcut bagajele sumare şi au plecat până la capătul drumului. 90 de familii şi 416 persoane. . Şi mai era ceva foarte important. am găsit un document care atestă că localitatea Tilecuş.

boli care bântuiau periodic pe teritoriile Bihorene. Div. de case 119 Total pers. A existat un singur evreu temporar. 660 22 Izraeliţi 10 Ortod. de case 84 Total persoane 403 Ortodocsi 1 Izraeliti . Femei Nec. s-a datorat epidemiilor de Ciumă şi de holeră. Căsăt. Şi de aici se poate observa tendinţa cancelariilor ungare de a diminua numărul locuitorilor de etnie română.4 Limba Maternă Romana Ebraica 399 4 399 La recensământul Populaţiei din anul 1900 Sup. Mozaică 660 22 10 Nota redactorului: în Tilecuş nu a existat niciodată unguri şi nici zece evrei în acelaşi timp. Văduv. 86 Ştie un. La recensământul din anul 1910 Scrie şi cit. 682 Români MMag. Lemn 2 2 2 150 Populaţia Tilecuşului în anii 1850-1910 1850 410 1857 386 1870 511 1880 403 1890 540 1900 682 1910 870 Descreşterea numărului de locuitori din anul 1857 faţă de anul 1850 şi din anul 1880 faţă de anul 1870. Chirp. jugăre 3536 Nr. .La Recensământul populaţiei din anul 1880. au rezultat următoarele Număr . RRefor. 158 438 432 553 258 56 3 Pereţii caselor Piatră Păm.Total Total Starea civilă gureşte Bărb. având o mică prăvălie.

1180 Bărb. - Germ. de Total Bărb. an 576 604 207 208 435 254 Femei 0-9 ani 10-19 ani 20-44 ani 45-64 ani 65 şi ani 76 La recensământul din anul 1977 Total pers. 1076 Din care Bărb. 1 Reform.d e gosp. 226 Total pers. pers. Femei 536 540 Sub 7 253 Pe grupe de vârstă 7-12 13-19 20-64 65 şi peste 171 134 486 33 Recensământul din anul 1948 Nr. 957 1 2 10 Recensământul din 30 decembrie 2002 Total pers.Recensământul din anul 1938 Nr. Mag. - Evrei - Slovaci - Tigani - La recensământul din anul 1956 Total pers. 1121 Barb. 906 Ortodoxi 704 Greco-cat. 4 Baptişti 4 Penticostali 193 . 294 Total pers. de gosp. 553 Femei 568 Romani 1121 Mag. Slov. 1216 0-9 ani 22 10-19 ani 169 20-44 ani 363 45-64 ani 326 65 ani şi peste 136 La recensământul din anul 1992 Nr. Femei 0-9 an 10-19 20-44 45-64 65 si gosp. Tig. 360 970 496 474 107 115 265 287 196 Rom.

şi-au însuşit noua credinţă.Scăderea numărului populaţiei din Tilecuş. Lipsa de iniţiativă şi de interes pentru înfiinţarea de ferme mici asociative. au ajuns şi în peninsula Balcanică unde au propovăduit Creştinismul la toate popoarele. venerându-l pe zeul lor Zamolsche. cu coloniştii Romani s-au făcut căsătorii mixte şi din această simbioză a luat naştere poprul român. moartea şi învierea Sa. Formele de viaţă au evoluat în timp. Căutând la izvoarele Istoriei vom afla că Geto-Dacii. începând cu anul 1992 şi până în prezent. In cadrul convieţuirii populaţiei autohtone din fosta Dacie. popor care după „minţile luminate" ale unor cronicari maghiari. cu toate încercările cercurilor maghiare. au dat noi orizonturi credinţelor religioase. în aceeaşi perioadă de timp. se poate pune pe seama factorilor economici care lasă mult de dorit. de la începuturi şi-au construit o biserică din pământ bătut şi din chirpici. Cercurile eclisiastice de la Budapesta şi-au făcut multe dureri de cap pentru a descoperi cine şi când a încreştinat poporul român. Naşterea Sfântului Isus Hristos. erau un popor credincios. în călătoria lor misionară. e) Despre viaţa spirituală. Lipsa de interes pentru cultivarea pământului pe toate suprafeţele arabile existente. mentalitatea de a câştiga bani pentru nemuncă. sub a cărei stăpânire au supravieţuit 5 secole. încă de mici copii am învăţat că românii s-au născut creştini. atât romanii cât şi getodacii şi-au însuşit credinţa propovăduită de sfântul Apostol Andrei. După întemeierea Bisericii Creştine şi după coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Isus Hristos în ziua Cincizecimii la Ierusalim. Aceasta este explicaţia care atestă că poporul român s-a născut creştin. 2. Biserica şi Şcoala Din istoria religiilor. aşezată . din următoarele cauze: 1. un popor atât de mare. toţi locuitorii au fost şi au rămas creşitni ortodocşi. după puterea lor de înţelegere. Cu alte cuvinte. Şi ceea ce este cel mai grav. 3. Din aceste două popoare s-a născut poporul român. Locuitorii Tilecuşului. ca să-i convertească la religia catolică şi să-i maghiarizeze. a-i căror urmaşi suntem. 4. în perioada din comuna primitivă. Atât coloniştii Romani cât şi populaţia geto-dacică. iar oamenii s-au adaptat la noile condiţii. au venit nici mai mult nici mai puţin decât din Asia! Revenind Ia credinţa religioasă a Tilecuşenilor. Imperiul Roman a cucerit Dacia şi a transformat-o în Colonie Romană. vom'arăta că de ia întemeierea acestei localităţi. Apostolul Pavel şi Apostolul Andrei. dacii renunţând la idolul lor „Zamolsche".încetarea sau reducerea activităţilor industriale în zonă.

cu turla în stil gotic şi corpul Transilvănean. Aşa cum am arătat. l-au ascuns în Biserica pustie. de noi s-a făcut din cheltuiala răposatului Rumân Filimon Gligor. Din lucrarea „Monumente Istorice Bisericeşti ale Eparhiei Ortodoxe Române Oradea" reiese că un subofiţer al armatei Austro-Ungare. în partea centrală a Tilecuşului. fără ca să aştepte de la dânsul vreo răsplată. Populaţia din acest sat. Abia numai în anul 1920 s-a înfiinţat în Oradea Episcopia Ortodoxă de care aparţinea şi Tilecuşul. dependent de Episcopia Aradului. Am fost şi eu la Valea Roşie când eram copil mic. In anul 1792 s-a înfiinţat în Oradea un consistoriu Ortodox cu un vicar. aduşi din Valea Roşie care trece prin sudul comunei Vârciorog. în urma unor neînţelegeri cu mai marii săi. construit de căte taică-meu în curtea casei. înconjurată de un brâu în formă de funie şi un mic coridor. aflată în stare de ruină şi i-au asigurat hrană şi toate cele necesare în ascunziş cât timp a considerat el ca să fie ferit de urmăritori. Prima inserpţie sună aşa: „Această Biserică cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril. pentru a aduce piatră din vale. foarte ospitalieră. birău mare meşter a satului. aşezându-se mâlul printre pietre pe fundul văii. nu sunt suficienţi pentru a termina construcţia în forma în care a fost proiectată. la frontierea care păzea Transilvania. I se spune Valea Roşie pentru că o parte din afluenţii ei veneau de la Cornet-BulzDobreşti unde se găseau mari zăcăminte de Bauxită care făcea ca apele din precipitaţii să devină roşiatice. Credincioşii din Tilecuş se aflau sub jurisdicţia duhovnicească a Episcopilor Ortodocşi din Arad. paroh fiind Popa Gligorie. a donat sătenilor din Tilecuş suma de una sută florini aur. construirea bisericii din Tilecuş a început în anul 1783 cu banii donaţi de către Filimon Gligor. A doua inscripţie spune: „Al II-lea ctitor fiind Mane Teodor. ctitor şi mijmanh fiind atunci 1783". denumită Biserica Pustie. Fundaţia a fost făcută din bolovani mari de piatră. care aşezau vicari la Oradea. necesară la fundaţia grajdului din lemn. pe măsură ce au avansat lucrările de construcţie. însoţindu-l pe taică-meu în carul cu boi. înainte de a pleca să se Asocieze Răscoalei lui Horea. cu îndemnul ca să-şi construiască cu ei o biserică nouă. pârâu de munte prin care se zbenguia o mulţime de păstrăvi. s-au şi gătat sub biraiele şi . Din inscripţiile chirilice interioare reiese cine au fost ctitorii Bisericii şi etapele de construcţie ale acesteia.în afara localităţii. Preoţii care au slujit au fost foarte săraci şi prigoniţi de autorităţile conducătoare ale vremii. s-a constatat că cei 100 florini aur donaţi de binefăcător. Cel de al doilea ctitor care a contribuit cu bani la terminarea bisericii a fost localnicul Mane Teodor. a părăsit armata şi s-a refugiat în satul Tilecuş. cu numele Filimon Gligor. Recunoscător pentru ajutorul primit. In anul 1783 a început construirea Bisericii din lemn masiv de stejar.

225 .

o adevărată bijuterie de artă fără concurenţă pe Valea şi terasele Crişului Repede. de către vandalii armatei hortiste.chitoriile lui Baciu Ioan şi Baciu Dănăilă.S. aflată pe păşunea obştei în parcelele Rovina şi Mezărători. producând mari stricăciuni boitei care a fost refăcută de către Direcţia Monumentelor Istorice. degradându-i-se numai acoperişul din şindrilă şi picturile interioare. fiind Patriarh al României înalt Preasfinţiile lor Dr. reuşind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia" a Tilecuşului. martirizat la 29 august 1940. Dr. Pisania din interiorul Bisericii cuprinde următorul text: „Construirea acestui Sfânt lăcaş cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril în anii de la Hristos 1937— 1939. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic. cu 5 turnuri.A. din lemn de stejar. fiul cel mai mare al Preotului Vasile Chirilă din Tilecuş. în timpul domniei Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea. la care s-au mai adăugat banii obţinui din tăierea şi vânzarea unei frumoase păduri de stejar. iar în cursul anilor 2003-2004. Această informaţie a fost primită în anul 1967 de la Augustin Chirilă. sprijinit pe patru stâlpi din beton armat şi patru mai mici. Mitropolit al Ardealului I. iar mai târziu Primar al Municipiului Oradea. cel mai mare pe bolta bisericii. Nicolae pOpovici.S.P. fiind tineri necăsătoriţi şi-au întemeiat fiecare câte o familie şi nu au mai plecat din sat. Construcţia propiu-zisă. nicolae Bălan. în continuare sunt redaţi toţi'acei care au contribuit la ridicarea Bisericii. care au venit ca trupe de ocupaţie ale Ardealului de Nord. Episcop al Oradiei P. se mai găseau în interiorul acestei biserici următoarele obiecte de cult vechi: . Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră. Mulţumiţi de locurile unde au ajuns.Subprefect al judeţului Bihor. a rezistat cu brio secolelor care au trecut. inclusiv Augustin Chirilă . i s-a înlocuit întreg acoperişul din fondurile Asociaţiei Internaţionale ale Monumentelor Istorice. având aspectul unei catedrale. Nicolae Munteanu. Unul. veniţi în Tilecuş din zona Bradului judeţul Hunedoara. fost subprefect al judeţului Bihor. prin mila zmeritului zugrav Mihail Polacek 1793". In anii 1937-1939 s-a construit în Tilecuş o nouă Biserică ortodoxă. cu ciubere la schimb pe grâu şi alte cereale. Bizantin şi oriental. lateralele. In anul 1965 când a fost restaurată Biserica din lemn declarată Monument Istoric. Construirea Bisericii a fost executată de căte fraţii Vasile şi Toader Indrieş. în anul 1965 a fost restaurată prin grija Statului Român. Miron Cristea şi Dr. Dr. distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperişul de şindrilă.S. Fondurile necesare construcţiei acestei noi biserici au fost puse la dispoziţia locuitorilor de către Subprefectul judeţului Bihor Augustin Chirilă.

iar în mâna stângă însemnele puterii. reprezintă scene cu 227 . 5. 2. Dintre broderii s-au păstrat doar un patrafir brodat cu fir de aur. care se aseamănă mult cu vechea artă chinezească. 4. Antoleghier tipărit în anul 1798 la Sibiu. destul de şterse din cauza intemperiilor. reprezentând „Botezul Domnului" din care lipseşte partea dreaptă. icoana din lemn reprezentându-l pe Arhanghelul Mihail cu paloşul în mâna dreaptă. Cărţile mai sus arătate. Inventarul mai sus prezentat este completat de un Candelabru având o rară frumuseţe. 6. pictorul a redat Răstignirea încadrată de 15 rame. în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinţi şi 12 figuri fără ramă. Penticostar tipărit în anul 1700 la Sibiu. cu diferite ornamente. probabil odată cu pictarea Biserricii de către Mihail Polacek.Icoană pe sticlă reprezentându-1 pe Sfântul Nicolae. 1.Icoană pe sticlă reprezentând Răstignirea Domnului. reprezentând Aşezarea Domnului în Mormânt. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. foarte veche. printre care. 2. Ambele icoane sunt foarte vechi şi au fost pictate. unul reprezenta Uciderea balaurului de către Sfântul Gheorghe.Icoană pe sticlă reprezentând Sfânta Treime. In interiorul Bisericii s-au mai aflat prapori foarte vechi. 7. 3. ştearsă de mulţimea anilor pe care i-a străbătut.Icoană pe sticlă reprezentând Buna Vestire. 8. Evanghelia tipărită în anul 1768 la Blaj. în centru are un vas de porţelan cu pictură florală. 4. Icoana de lemn pictată în ulei.Icoană pe sticlă reprezentând-o pe Sfânta Măria. Pe iconostasul Bisericii. Alte picturi pe pereţii bisericii.Icoană pe sticlă reprezentând Naşterea Domnului. 3.Evanghelia tipărită în anul 1859 la Sibiu. cu diferite scene religioase. au fost tipărite cu litere Chirilice. ceea ce dovedeşte legăturile dintre Românii celor două părţi ale Munţilor Carpaţi. Botezul şi înălţarea la ceruri. A mai existat o pictură pe pânză. încadrată de scene privind prinderea şi Răstignirea Domnului Isus. Molitvelanec tipărit în anul 1700 la Sibiu. Cazanie tipăfit în anul 1799 la Sibiu. 7. Liturghier tipărit în anul 1798 la Buda. în partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Naşterea Mântuitorului. iar unele manuscrise au fost primite din Ţara Românească. 5. 6. De o deosebită valoare artistică sunt picturile pe lemn sau sticlă ca: 1. care este de asemenea foarte vechi.

Populaţia Tilecuşului a fost educată din generaţie în generaţie. de la „Cei şapte ani de acasă". preotul Aştileului de atunci Popa Gavrilă a copiat un Molitvalanec găsit la Biserica din Tilecuş. . Acest Monument Istoric ilustrează convingător integrarea în structurile tradiţionale ale Arhitecturii Româneşti cu începutul prefeudal. Şi mai ştim că în Monografia Comunei Aştileu judeţul Bihor. întrucât preotul paroh Petru irimiaş. care au constituit zestrea bisericii din lemn a Tilecuşului.Adam şi Eva şi alte figuri de Sfinţi din teme religioase. pentru a-şi cere iertarea păcatelor. cazuri în care unele persoane făceau în mod deliberat şi repetat. până când îi prelua şcoala şi preotul cu Sfânta împărtăşanie. în anul 2004 s-a împotrivit cu fermitate ca să ne confirme existenţa lor. a unor elemente preluate din arta Gotică. fapte care oricum nu se puteau încadra în morala creştină. Biserica pentru Tilecuşeni a fost un lăcaş Sfânt. Ştim însă că toate acestea au existat înainte de a lua în primire Parohia Bisericii din Tilecuş preotul Petru irimiaş. fapte care îi păgubeau pe semenii lor. îmbinată organic în arhitectura în lemn Europeană. în care au intrat cu smerenie şi cu frica lui Dumnezeu. Au fost şi câteva exemple negative. mai există în totalitae. lăsând loc la anumite suspiciuni. Biserica din Tilecuş judeţul cu atât mai mult că mai Bihor construită în anii 1936puţin sfinţenia sa era 1939 prieten la cataramă cu Euforistul BACHUS. tipărită prin anii 2001-2002. Nu ştim dacă aceste obiecte vechi de cult. în spiritul moralei creştine şi începea de la cele mai fragede vârste. la pagina 108 este consemnat că în anul 1713.

Răutăţile aduse de către cel de al doilea război mondial şi frontiera maghiaro-română stabilită prin Diktatul de la Viena în august 1940. le-au zdruncinat credinţa avută anterior. Din Anuarul Şcolii Confesionale Greco-Ortodoxe Române. rezultă începutul drumului spinos spre cunoaştere şi cultură a locuitorilor Tilecuşului. au refuzat oferta ce li-s-a făcut. din care 32 în clasa I-a. dintre cei 403 locuitori români. în anul şcolar 1918/1919 s-au înscris numai 55 de elevi. îndemnau oamenii să nu-şi lase credinţa strămoşească şi naţionalitatea în care s-au născut. Aşa se explică faptul că în anul 1886. deşi erau ameninţaţi şi obstrucţionaţi de către organele puterii. în lucrarea sa „DESCRIEREA ORAŞULUI ORADEA ŞI SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA REGATULUI UNGARIEI". 229 . anuar care se mai păstrează în arhiva Şcolii generale din Tilecuş. au fost înscrişi la şcoala confesională 90 de elevi din care: 67 în cl. Tot în lucrarea respectivă se face precizarea că Statul Maghiar le-a oferit să le construiască şcoală cu limbă de predare maghiară în mod gratuit. Primul învăţător al acestor elevi a fost Indrieş Dumitru. Preoţii ortodocşi din localităţile cu populaţie românească. interzicându-se funcţionarea altor şcoli cu alte limbi de predare decât limba maghiară. Cei în cauză nu au mai păcătuit şi au fost un prilej de învăţătură pentru întreaga obşte. pagubele şi suferinţele ce au îndurat oamenii timp de 4 ani. promovând 17 la sfârşitul anului şcolar şi 4 în clasa a IlI-a. trăznetul să le producă mari pagube materiale. cronicarul maghiar K. 19 în clasa a Il-a. care era şi cantor la Biserică. promovând 55 la încheierea anului şcolar. 389 nu ştiu să scrie şi să citească. oamenii puterii au aplicat în mod permanent o politică de maghiarizare a românilor şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. astfel: -în anul şcolar 1917/1918. Proverbul „PĂDURE FĂRĂ USCĂTURĂ" nu a fost întâmplător lansat. Fondul însă şi moştenirea genetică au rămas neschimbate. 8 în clasa a Il-a. I-a. consemna la pagina 73 că în satul Tilecuş. In general însă. a IV-a.Coincidenţă sau puterea Divină?!!! Acestora li-s-a întâmplat ca pe timp de ploaie cu descărcări electrice. 12 în cl. f) Invăţământul din Tilecuş In timpul stăpânirii Austro-Ungare pe teritoriul Transilvaniei.Nagy Sandor. promovând 3 la încheierea anului şcolar. fiind analfabeţi. oamenii Tilecuşului au fost foarte buni la suflet din vechime şi până la cel de al II-lea Război Mondial. învăţător la aceşti elevi a fost Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi. însă la îndemnul preotului din sat. a IlI-a şi 3 în cl. în primul rând prin şcolile de Stat.

şcoala a funcţionat cu aceiaşi dascăli şi au avut înscrişi un număr de 75 elevi. unde funcţiona o şcoală de stat. La sfârşitul anului de învăţământ au avut situaţia şcolară încheiată 69 de elevi.Aici. La examenul final din 17 iunie 1923 au promovat un număr de 60. 1921/1922. Diferenţa mare de repetenţi s-a înregistrat la clasa I-a unde din 27 înscrişi au promovat numai 5. Conducerea Şcolii din Tilecuş a luat-o preotul Vasile Chirilă. elevii din Tilecuş au urmat cursurile la şcoala din satul vecin Borşea. Din anul şcolar 1920/1921 a început învăţământul de stat cu limba de predare română. . . înscriindu-se 51 de elevi în clasele I—III. ELevii din clasa a IV-a au continuat studiile la Şcoala de Stat Borşea. la distanţă de 2 km. In anul şcolar 1923/1924. ajutat de învăţătorul Nicolae Beria. sub conducerea învăţătorului (învăţătoarei) Silvia Vancea. Registrele de evidenţă şi Cataloagele erau tipărite în limba maghiară. In anul şcolar următor. şcoala primeşte denumirea de Şcoală Primară Rurală. In anul şcoalr 1922/1923. având înscrişi 69 elevi în clasele I-IV. a V-a aflându-se 5 elevi. din care 42 băieţi şi 18 fete. având în curte locuinţa pentru directorul şcolii. In anul şcolae 1919/1920. având ca învăţător pe Ionescu Andrei. iar în cl. din care au promovat 58.Această clădire reprezintă şcoala care a fost construită în anul 1927-1928. A funcţionat cu 5 clase şi cu un total de 96 elevi înscrişi.

cel mai slab procent de promovare de la data deschiderii învăţământului în Tilecuş. In anul şcolar 1927/1928 au funcţionat la şcoala din Tilecuş învăţătorul Ionel Manea . A dat bir cu fugiţii. locuinţă în care urma să locuiască familia Directorului şcolii. In anul şcolar 1926/1927 a apărut o învăţătoare cu numele Paraschiva Olteanu. care a luat în primire clasele II—VII cu un total de 68 de elevi.director. nu-1 înţelegeau elevii ce vrea ca să spună.In anul şcolar 1924/1925 apare un nou învăţător R. cu fundaţia solidă din piatră de calcar adusă de la Vârciorog. La clasa I-a a predat învăţătoarea calificată Ana Baciu. încălzită iarna cu lemne într-o sobă mare de fontă. Petru Chirilă şi Ana Baciu s-au căsătorit. Una din explicaţii ar putea fi că era oltean de origine. Oprea care a înscris în clasele I—VI un număr de 79 elevi. Schela acoperişului a fost făcută din lemn de brad iar acoperişul din ţiglă şi coame de Jimbolia. originară din Tilecuş care a înscris 80 de elevi. noua pereche de învăţători îşi împart copiii ca în anul anterior. din care au fost promovaţi numai 20. Localul era o casă ţărănească cu pământ pe jos şi cu geamuri foarte mici. cu geamuri exagerat de mari la vremea respectivă. în anul 1929. întemeind o familie stabilă şi au locuit în locuinţa legată în corpul noului local de şcoală. Constructorul a avut în vedere să zidească legat de clasă şi o locuinţă cu două camere. Şi învăţătoarea Ana Baciu a condus clasele I—II cu un număr de 102 elevi.p. fiind promovaţi la încheierea anului şcolar 32 elevi. foarte bine iluminată. de una sală în suprafaţă de 60 m. originar din satul Borşea.uş. Incepând cu anul şcolar 1928/1929 a fost numit director al Şcolii Primare Tilec.G.. Este adevărat că nici localul de şcoală nu oferea condiţii normale pentru desfăşurarea unui învăţământ performant. Nici dânsul nu s-a putut adapta la arhaismele locale care îl întâmpinau la tot pasul. cei doi învăţători. In perioada anilor 1925-1927. care probabil a fost de origine tot olteancă. din care au promovat 22. fără multă experienţă. din care au promovat numai 31. iar la sfârşitul anului şcolar au promovat 37. Aceasta a înscris la începutul anului şcolar 88 de elevi în clasele I-IV. care a instruit clasele III—VII cu un număr de 35 elevi din care au promovat numai 23. La clasa I-a au fost înscrişi un număr de 63 elevi pe care i-a preluat 231 . învăţătorul Petru Chirilă. realizând o performanţă negativă mult mai mare decât toţi ceilalţi predecesori ai săi. legată cu mortar de ciment şi pereţii din cârpici (cărămidă ne arsă). locuitorii satului au construit un nou local de şcoală.Netejan care a înscris 76 de elevi din clasele I-V fiind promovaţi numai 45 în în final. In anul şcolar 1929/1930. vorbea foarte repede şi nu avea metode de predare în limbaj ardelenesc. Este vorba. In anul 1925/1926 a succedat la catedră alt învăţător cu numele Andrei G. bucătărie şi cămară de alimente.

băiatul cel mai mare a lui Ştrăuţ.Ana Chirilă. La şcoala de Arte şi Meserii din Bratca au participat doi elevi în clasa a Vl-a. băiatul mai mare al preotului Vasile Chirilă. în timpul studenţiei s-a îmbolnăvit de apendicită şi a făcut peritonită. 7. a urmat Şcoala Pedagogică şi a practicat funcţia de învăţătoare în localitatea Gruilung judeţul Bihor. 6. 5. aflându-se la un pas de moarte. revenindu-şi foarte greu. 3. A decedat în anul 2004 la vârsta de 92 ani. alături de soţul său Petru Chirilă.Baciu Ana căsătorită Chirilă. Deşi nu a făcut parte din nici . Oradea şi Cluj. a urmat Şcoala Pedagogică (Şcoala Normală de Fete) şi a lucrat în calitate de învăţătoare la Tilecuş. Cazul de boală s-a petrecut în anul 1928. duşman declarat al Corupţiei. în urma intervenţiei chirurgicale s-a vindecat. Anuarul Şcolar de la începutul şcolii Româneşti în Tilecuş judeţul Bihor. conduse de Petru Chirilă au fost înscrişi 71 elevi la începutul anului şcolar din care au fost promovaţi doar 32.Baciu Ilie a Gheorghiei Mitri Sfatului. în ultimii doi ani de viaţă a devenit amnezic. a lucrat în calitate de Inginer agronom la Ferma Agricolă Oradea. A încetat din viaţă la vârsta de 65 ani. a urmat Institutul de Agronomie. în clasele II—V. Decedat în anul 2001.Baciu Florica a Mitri Alboai.Baciu Marioara a Miculi Nuţu Ghiurci. a urmat Institutul de înalte Conturi Industriale şi Financiare Braşov. S-a stins din viaţă la vârsta de cincizeci şi cinci de ani. 14 Oradea. ajungând judecător la Judecătoria Oradea. A urmat Şcoli Universitare la Budapesta şi la Viena. A deţinut mulţi ani funcţia de subprefect al judeţului Bihor şi de primar al oraşului Oradea. respective începând cu anul 1917 până în anul 1930.Chirilă Augustin. a urmat Şcoala Pedagogică şi a funcţionat pe post de profesor la Şcoala Nr.Baciu Liviu. după cum urmează: 1.Baciu Petru a Burchi. 4. din rândul acelor elevi s-a născut prima generaţie de intelectuali ai Tilecuşului. Cu toate greutăţile întâmpinate în drumul de început al învăţământului românesc în perioada anilor 1917-1930. abia se pensionase pentru limită de vârstă şi vechime integrală. promovaţi fiind la sfârşitul anului numai 24. a urmat Facultatea de Ştiinţe Juridice. In rândurile de mai sus s-a copiat şi s-a redat ad literam. la vârsta de 89 ani. A fost un un Economist eminent cu o conduită morală ireproşabilă. 2. a decedat în anul 2004 la vârsta de 91 ani. A lucrat pe postul de EconomistRevizor financiar în cadrul Direcţiilor Regionale CFR. rămânând cu anumite sechele abdominale. A decedat în anul 2002 la vârsta de 90 ani. soră cu Ilie Baciu de la poziţia 5.

când a dat buzna în sala de clasă tatăl unui elev." Deci. au declanşat o adevărată Revoluţie culturală în Tilecuş. şi cu asemenea cazuri s-au confruntat cadrele didactice în drumul lor greu şi spinos. Pe lângă celelalte atribute. măsură care a influenţat pozitiv dezvoltarea socio-profesională şi culturală a populaţiei şi în mod deosebit a tineretului. La drept vorbind. In calitate de autor şi redactor al acestei lucrări. după preluarea puterii. oricât de sărac ar fi fost. Astfel. Deşi au avut o mare dezamăgire la prima încercare de a prezenta publicului o manifestare culturală. A oprit în faţa şcolii. când animalele intrau la furajare în grajduri. Se poate afirma. a intrat în clasă ridicând obiectul contondent a ameninţare spunând: „Domnule învăţător. trebuie ca să-mi dai pe Gyuri afară. Deci. care avea „câteva atmosfere la bord". Fiecare locuitor al satului. sau dovedit a fi supradotaţi intelectual. Petru şi Ana Chirilă şi pentru respectarea adevărului istoric. în virtutea obligaţiilor deontologiei profesionale. ceea ce nu a fost pe placul politrucilor din Partidul Comunist. cunoscut sub numele de Tolea.8. Petru Chirilă. către culturalizarea maselor. avea în gospodăria sa proprie cel puţin 2-3 animale mari: vaci. Ştiu numai că în numele legii. nu erau obligaţi de Inspectoratele şcolare ca să aibă număr mare de promovaţi. dând prioritate procesului de învăţământ. Această mentalitate şi stare de fapt s-a menţinut până când ţăranii au intrat în Gospodăria Agricolă colectivă cu tot inventarul lor gospodăresc şi când copiii au fost scutiţi de vechile lor atribuţii în familie. cadrele didactice ale vremii. numai că la sfârşitul programului. Copii care au promovat clasele an de an. nu au promovat nonvalorile. a dejugat bivolii şi cu un rasteu metalic de la jug. că aceşti oameni deosebiţi au fost înzestraţi de natură cu darurile pedagogiei. trebuiau să scoată şi să păzească vitele la păscut începând cu luna aprilie şi până în luna noiembrie ale fiecărui an şcolar. foarte bun psiholog îl întreabă: „în numele cărei Legi bade Flore?" „Nu ştiu. copii de la vârsta de 6-7 ani în sus. aflândune la o oră de matematică. Acesta era pornit ca să plece undeva la lucru cu căruţa tractată de bivoli. ajutat de soţia sa Ana. manifestaţia s-a desfăşurat în mod superb. 9. înaintea oricăror interese personale. odată instalat atât pe postul de învăţător-director cât şi întro locuinţă salubră. având şi dorinţa de a le pune în aplicare. nu s-au lăsat descurajaţi. Cursurile şcolare au fost frecventate numai în perioada de iarnă. în numele Legi îţi ordon ca să-mi dai pe Gyuri afară!" învăţătorul. precizez că mă aflam elev în clasa a V-a primară la învăţătorul Petru Chirilă. ne obligă buna cuviinţă să arătăm că aceşti doi oameni deosebiţi şi-au consacrat toată viaţa lor nobilei profesii pe care şi-au ales-o. Am nevoie de el. câţiva huligani din sală au distrus tot 233 . cum s-a procedat ulterior de către comunişti. Pentru cinstirea memoriei celor doi soţi învăţători. au gost şi mari patrioţi. în aceste condiţii. cai sau bivoli. fără teama de a greşi.

spre consternarea auditoriului. Invadarea sălbatică. Nu mai văzu-se nimeni din Tilecuş un tablou de asemenea clipe înălţătoare sufleteşti. Autorii acelor fapte retrograde. sub privirile îngrozite ale asistenţei. în faţa bradului au fost aşezate două eleve îmbrăcate în alb. privind profesia pe care şi-a aleso. colinde şi poezii de Crăciun. care şi-a dorit mult ca să fie un deschizător de drumuri spre cultură şi civilizaţie. globuri diferite culori. peste una sută de lumânări pe stative metalice şi tot atâtea artificii care. având la bază un diamteru de 3 metri. învăţătorul Petru Chirilă secondat de către soţia sa. înţelegând perfect motivaţia acestor acţiuni huliganice. care depăşea mult graniţele obişnuitului. aranjate pe un şir de bănci din şcoală. nu sa lăsat dezarmat. Când sa încheiat programul prevăzut în repertoriu. învăţătorul Petru Chirilă a adoptat alte metode de muncă educativă. făcându-şi în mod diabolic prezenţa la această măreaţă sărbătoare creştinească a naşterii Domnului. a apărut un adevărat tablou de basm. Nu s-a mai organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun la Şcoala Primară din Tilecuş în . câţiva huligani din sală. similară cu ceia ale aborigenilor din junglă. atinse cu flacăra unei lumânări. împotriva căreia trebuiau găsite mijloace adecvate de îndreptare. în mai multe culori. erau oameni lipsiţi de educaţie. în chip de îngeraşi. pline cu fursecuri şi bomboane. l-a afectat foarte mult pe tânărul învăţător Petru Chirilă. au făcut mari pregătiri în vederea sărbătoririi Crăciunului. Această tristă constatare a stimulat spiritul său pedagogic şi deontologic. A fost împodobit cu ghirlande şi lănţişoare. Era o realitate tristă. răspândeau mii şi mii de steluţe mici. cu simbolul Dumnezeirei. s-a procurat un brad de doi metri şi jumătate înălţime. organizând o serbare cu colinde şi obiceiuri vechi. dar să derulăm faptele în succesiunea lor: In al doilea an de activitate şcolară. învelite în hârtie creponată. mere de culoare roşie. lungi de 5 metri. smulgând cu brutalitate absolut tot ce se găsea pe el: Coşuleţe. confecţionate din hârtie lucioasă. de cel'mai elementar grad de cultură şi de cel mai elementar bun simţ. fiecare având ataşate la spate câte două aripi mari. Bradul a fost aşezat pe o scenă din scânduri de brad. bomboane. Când s-a tras cortina. Dracul însă nu doarme. Era ceva măreţ. în urma acestui accident. S-a muncit mult şi s-a cheltuit mult. preconizat ca să aibă loc în seara Naşterii Domnului. A mai fost împodobit cu 50 coşuleţe din carton. învăţătoarea Ana Chirilă.ce a fost frumos. Pomul era feeric iluminat şi împrăştia cu dărnicie miile de steluţe de la beţele de artificii. Un grup de elevi selectaţi pentru programul artistic. Cu toată această mâhnire şi durere sufletească de moment. în frunte cu învăţătorul se aflau pe scenă lângă brad. lânţişoare etc. bomboane de salon învelite în staniol de 5 culori diferite. în două minute au devastat întreg pomul de Crăciun. mere. Pentru acest eveniment.

Când toate acestea au fost puse în stare de funcţionare. învăţătorul Petru Chirilă a cucerit 235 . îşi făceau semnul crucii scuipându-se în sân spunând că se afla „Ucigă-1 Toaca" în cutie. cu o mulţime de baterii electrice. Evenimentul a stârnit mare curiozitate şi în duminicile următoare au venit la şcoală pe lângă tineret şi persoane mai în vârstă. cu metode pedagogice avansate. Şerghiş. ca să bată toba dealungul localităţii şi să invite tot tineretul. Unii. Totodată le-a vorbit despre viaţa şi despre obiceiurile altor popoare mai avansate în cultură şi civilizaţie. i-a cerut toboşarului satului. Vor avea surpriza ca să vadă o cutie „minune". dintr-o cutie căptuşită cu pânză de mătase. Sacadat. despre valorile morale şi spirituale pe care le poate dobândi tineretul prin şcoală. în care vor putea fi văzuţi oamenii care vorbesc şi tinerii care cântă. flăcăi şi fete. cânta şi se spuneau glume hazlii de către cineva în graiul românesc. anticipând că nu peste mulţi ani. a luat fiinţă Radiodifuziunea Română în Bucureşti. Incet. avea o cutie din placaj. pentru schimburi de experienţă pe linie de învăţământ. cu clame metalice. dar şi pentru propriile lor familii. legată la antena de pe acoperişul casei. unicul din satele judeţului Bihor. compus din două piese: Aparatul propriu-zis cu galena şi difuzorul. Invăţătorul Petru Chirilă. nu numai pe cei din Bucureşti ci şi pe acei din toate marile oraşe ale Europei. ca să vină la şcoală duminică dimineaţa la ora zece. prin spiritul său de sacrificiu. mai statornici în ignoranţă şi în convingerile lor superstiţioase. cu multă răbdare. cu elevi ale şcolilor din aceste localităţi. pe înţelesul tuturor. a fost o mare ciudăţenie pentru cei prezenţi şi se cruceau cum. Vârciorog etc. Pentru punerea în funcţiune a aparatului. legate una de alta la poli în serie. cu exemplul său personal. după audierea programului care s-a transmis la Radio Bucureşti. aduse-se în sat miracolul tehnicii şi a ştiinţei omeneşti. cu care putea prinde postul de Radio Bucureşti. despre progresul şi cultura altor popoare Europene. Au fost însă organizate multe cercuri culturale. la care s-au prezentat diferite simpozioane pe teme şcolare. glăsuia. Se cunoaşte faptul că pe data de 01 noiembrie 1928. la a căror desfăşurare au fost invitaţi să participe cadrele didactice din localităţile învecinate: Borşea. despre ştiinţă şi cultură. ştiinţa omenească va inventa alte feluri de cutii mai mari. căruia i-se spunea „Chişbirău".anii care au urmat. La prima vedere. în vara anului 1929 deja poseda un aparat de Radio-Recepţie. Invăţătorul Petru Chirilă. în aparat mai era introdusă o sârmă de cupru. prin muncă şi strădanie. dascălul a ţinut scurte prelegeri în faţa asistenţei. Cu prilejul primelor adunări duminicale. S-a mai făcut ceva foarte important care să trezească interesul tineretului din localitate pentru ştiinţă şi cultură. în care se aude cum vorbesc şi cum cântă artiştii din Bucureşti. pentru a deveni mai buni şi mai de folos societăţii în care trăiesc. încet.

In vara anului 1939 a avut loc Sfinţirea deosebitului lăcaş de închinăciune din Tilecuş. după comportamentul. prin perseverenţă şi munca neobosită pe care a depus-o. Este vorba despre un cor mixt pe 4 voci (sopran. chiar dacă nu au urmat cursurile şcolare la vremea potrivită. Făceam şi eu parte din această echipă culturală şi m-am simţit stânjenit când un domn m-a întrebat la ce facultate urmez! Am avut prezenţa de spirit ca să-i răspund că încă nu am ajuns la Facultate dar nutresc această speranţă. prin calităţile sale de excelent pedagog. biserica cu cinci turnuri. Tenor şi Bas). învăţătorul Petru Chirilă. a funcţionat impecabil şi cu mare succes. în sala de Cultură a Tileagdului. le-a trezit dorinţa de cunoaştere. dar şi a întregii populaţii din localitate. în aceiaşi zi după masă. disciplina. instructiv-educative. în localitatea Tilecuş judeţul Bihor. Semnificativ este faptul că un mare număr din rândul spectatorilor . cu care s-au pregătit şi pus în scenă mai multe piese de teatru. La oficierea slujbei Religioase de sfinţire a Bisericii. oameni de cultură.au pus întrebări dacă formaţia echipei culturale din Tilecuş. plus o echipă de artişti amatori. manifestare la care a participat un mare număr de spectatori. Despre acest eveniment major şi despre gradul ridicat de cultură a tineretului din localitatea Tilecuş. la nivel Universitar. Cu aceste formaţii culturale. Astfel. prin trăsăturile sale de caracter cu totul deosebite. formată din talente native. a cântat la slujba religioasă a Bisericii Ortodoxe Române. în urma invitaţiei primită de la organele locale ale oraşului Reşedinţă de Plasă Tileagd. despre a cărei frumuseţe monumentală am mai scris în paginile acestei cărţi. o echipă culturală formată din flăcăii şi fetele satului. Invăţătorul Petru Chirilă. Alt. de către ziariştii care au . din rândul cărora nu au lipsit notabilităţile Reşedinţei de plasă şi toţi oamenii de cultură a-i localităţii. aceste formaţii au prezentat un program artistic de cântece populare şi o piesă de teatru. în Duminica Rusaliilor anului 1936. este alcătuită din studenţi de facultate. cu înaltă ţinută artistică. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. a răspuns Corul mixt pe patru voci.oameni de cultură .nu numai încrederea şi simpatia tineretului. sub bagheta împătimitului om de cultură Petru Chirilă. ziarişti. dirijat de învăţătorul Petru Chirilă. La desfăşurarea acestui deosebit eveniment au participat înalţii Prelaţi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. au fost scrise mai multe articole în Presa Orădeană a vremii. începând cu 1931şi până în anul 1948. nota de seriozitate calităţile lor artistice şi nivelul lor de cultură care i-a caracterizat în toate manifestările lor din ziua respectivă. în timp de 4-5 ani a reuşitsă transforme tineretul Tilecuşului în oameni cu vederi largi asupra mediului înconjurător şi să le imprime un anumit grad de cultură. Se schimbase ceva în conştiinţa lor individuală. toţi locuitorii Tilecuşului precum şi o mulţime de suflete din localităţile mărginaşe ale Tilecuşului. preoţii din toate satele şi comunele judeţului.

deşi nu avea prevăzut în programul şcolar de învăţământ ca materie de studiu. călimări de cerneală. La această cooperativă au fost numiţi factori de conducere din rândul elevilor. un vicepreşedinte. gume de şters. Toate articolele procurate aveau trecere. un cenzor şi un casier care îndeplinea şi funcţia de vânzător. Odată cu înfiinţarea cooperativei s-au înfiinţat şi registrele de evidenţă prevăzute de actele normative după care funcţionau Cooperativele comerciale de consum. creioane. pentru ca să aducă un mic profit (simbolic). în vederea procurării rechizitelor şcolare constând în: caiete cu linii şi cu pătrăţele.Corul mixt pe 4 voci al Tilecuşului anilor 1932-1947. Aceste evidenţe cădeau în atribuţiile casierului şi erau păstrate împreună cu mărfurile şi cu banii realizaţi din vânzări într-un dulap închis cu lacăt. coli de sugativă etc. Să mai notăm şi faptul că învăţătorul Petru Chirilă. denumită „Cooperativa Albina". pentru a lărgi orizontul de cunoaştere al elevilor. cu preţuri oficiale iar vânzarea lor cu amănuntul către elevi s-a făcut cu un preţ la care s-a adăugat un mic rabat comercial. participat la eveniment. format şi condus de învăţătorul Petru Chirilă şi desfiinţat în 1948 de către cozile de topor ale regimului comunist. un preşedinte. scoţându-se în evidenţă faptul că Tilecuşul este singura localitate rurală din cuprinsul judeţului Bihor. 237 . care se poate mândri că are un cor mixt pe patru voci de nivel academic. Acţionarii au fost mai mulţi elevi (cu dare de mână) care au contribuit la constituirea fondului necesar. a înfiinţat o Cooperativă Şcolară. tocuri şi peniţe de scris. Toate acestea erau cumpărate în angro de la o librărie din Oradea.

8. 3. In rândurile ce urmează. a urmat Institutul Pedagogic şi a lucrat ca profesor.învăţător mort în accident de circulaţie. Baciu Silvia a Sivi. vom prezenta a doua generaţie de intelectuali la a căror formare şi-au adus contribuţia familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă. Sălaj 1952-1993. Baciu Florica a Nuţi Chişoai. 11. Oradea. 4. fost şef de serviciu la Coop. în prezent pensionată. am nominalizat intelectualii din prima generaţie a Tilecuşului. Căsăt. Baciu Petrică a Sivi Miculi. a fost conducătoarea Grădiniţei de Copii „înfrăţirea" Oradea. Bârţan Petru a Tociului. căsătorită Platona. pensionară. a urmat Şcoala Normală a fost învăţător în Hotar. pasionându-l pe lângă vânătoarea de iepuri şi apicultura.Şcoala normală. care au fost educaţi de către învăţătorii ce s-au succedat la catedra Şcolii Confesionale şi Primare a Tilecuşului între anii şcolari 1918-1929. 10. Vârciorog şi Orvieşele. In paginile 161-162 din această lucrare. a urmat Facultatea ştiinţelor economice şi a lucrat pe post de economist. a lucrat ca învăţătoare.Liceul Teoretic. a urmat Şcoala Normală şi a profesat ca învăţătoare. cu Duţu Chirilă. fiindule mai la îndemână şi a funcţionat perfect. pentru a nu i se uita meritele lui în activitatea socială depusă. Baciu Zoiţa Idem . Baciu Veronica a Sivi Miculi. Baciu Ioan a Ioani Miculi Nuţu Ghiurchi. 2. 5. Singur şi-a confecţionat lăzi stupine cu rame din scânduri de brad. Meşteş. Normală plus Institutul Pedagogic. 6. Baciu Traian a Culi Mecului. căsătorită Frenţiu. Academia Comercială Buc. 14. trase la rindeaua mecanică a micului meseriaş Velko din Tileagd. Şc. 12. In viaţa lui particulară şi în limita timpului liber care şi-l putea permite. . 9. Baciu Savu a Culi Mecului. Şcoala Pedagogică profesor în Oradea. 13. Baciu Veronica. Ana . a fost director de şcoală în localitatea Stirciu jud.întru-cât elevii îşi cumpărau cele necesare de la cooperativa lor. Gospod Timişoara. ajuns colonel de Poliţie în Oradea. în timp ce se deplasa spre Aleşd. Baciu Petru. Baciu Silviu a Sivi Miculi. în prezent este pensionat. Avea lnumai 25 ani. 15. atelier pe temelia căruia a fost aşezată actuala Fabrică de mobilă. după cum urmează: 1. După ce a încetat din viaţă. Pens. a urmat şcoala Pedagogică de Băieţi în Oradea şi a lucrat ca învăţător în Tilecuş. a urmat Şcoala Normală . Baciu Ioan a Petri Mecului. Baciu N. i s-a ridicat statuie în curtea sediului Poliţiei. învăţătorul Petru Chirilă s-a dovedit a fi un gospodar desăvârşit. Baciu Lucreţia Şc. 7. lucrat la CEC.

20. Indrieş. Agronomic . fost director la I. Chirilă Silvia . Baciu Livia a Petri Miculi.Instit. căsăt. Chirilă Ovidiu .T. un inv 16. 17. Bele Aurel .După o partidă de vânătoare la iepuri şi prepeliţe! De la dreapta spre stânga: învăţătorul Petru Chirilă. Instit. Bucureşti. Politeh. Medicină. pensionat. 23.Facult. de Ştiinţe Economice. învăţătoare. Scoală Normală fost învăţătoare. 22. Indrieş Crăiun. Indrieş D. Şcoala Superioară de Ofiţeri. Danşe Ilie. fost procuror la Oradea. 27. de Ştiinţe Juridice. Instit. 19. 21. Facultatea de Ştiinţe Juridice. Indrieş Ana. Căi Ferate Inginer în Timişoara. Iancu Petru. 29. fost medic dentist. 25.Profesor Universitar Cluj. Danşe Nicolae. Studii Universitare a lucrat pe post de subinginer.Facult. 30. Şcoala Normală.B. fost Ofiţer de aviaţie. a lucrat ca Economist. pensionat. profesat ca jurist.căsătorită Damian. 26. Traian . 24. Borza Florian . economistul revizor contabil Ilie Baciu. fost ofiţer activ. Studii Universitare . Iancu Crăciun a Dărăbuţ. Indrieş Cornelia .Ferma Ciumeghiu. Şc. Facult. Şef laborator la Spit. Indireş Aurel.Facult. 28.Şcoala Superioară Militară. 239 . Pedagogică profesoară Indrieş Nicolae. pensionat. 18. Clinic Bucureşti.

Meza P. Măria . Şt. Fildan Ioan . şlefuind inteligenţa învăţăceilor cu dăruire şi abnegaţie. lucrare apreciată de către Editor ca îndeplinind condiţiile istorice şi literare pentru a fi prezentată pe Internet.Şcoala superioară militară .Instit. Sever . profesor la liceul din Beiuş. 38. Baciu T. Meşter Petru . 36. profesor Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza. Indrieş Măria a Mitri Costichi. 44. Teodor . Univesitar la Institutul de Mine Petroşani. Ioan . a avut grad de Plutonier major. Şef Secţie. având 317 pagini.Inginer. 41.Şcoala superioară Militară. plus doi ani Şcoala de Administraţie şi Intendenţă Militară la Centrul Şcolar Militar Breaza -Prahova. Prof. Meza Ilie . şi-au consacrat 20 de ani din viaţă la catedra şi conducerea Şcolii Generale din Tilecuş. Pedagogic. Ioan .Şcoala comercială. 33. Din 1963 până la Pensie a lucrat pe post de Şef Serviciu la Combinatul Cărbunelui Oradea. 32. de Medicină. A debutat în literatură în anul 2001 cu romanul Autobiografic intitulat „UN EXEMPLU DE VIAŢĂ PENTRU CEI NĂSCUŢI LA PERIFERIA SOCIETĂŢII". 37.Instit. Indrieş Ioan . ofiţer activ.31.Institutul Politehnic. Iovan Florian . . Mulţi dintre aceştia au ajuns perle strălucitoare în societatea Românească. A lucrat 16 ani la CFR în funcţii de Referent.Şcoala Militară. în anul 2004 . Bârţan Cornel . Pedagogic. a lucrat ca gestionar de valori. fost farmacistă. 39. Facult. Şef Birou. 42. Dl. 43. Bacalaureat al Liceul Emanuil Gojdu. Baciu Rozalia .Şcoala Pedagogică . Baciu N. Gherghel T. Economice Bucureşti.Idem. Meza Gh. A fost Distins cu două Medalii pe Frontul din Cehoslovacia şi cu trei medalii în activitatea civilă. 40.Idem 35.luna aprilie ia ieşit de sub tipar MONOGRAFIA TILECUŞULUI.a lucrat ca învăţătoare. Indrieş Traian a Lichi.Institutul Politehnic . 34. profesor şi director de Şcoală timp de 20 de ani în satul natal Tilecuş. a lucrat ca Inginer.Instit.ofiţer activ.

idem gestionar. de Agronomie .Profesor Universitar la şcoli cu profil nuclear. 56. Suru Ilie .45. Simuţ Nicolae . Periodic apăreau peste noapte noi scheme de organizare şi noi nomenclatoare cu noi condiţii de pregătire şi stagii pentru ocuparea posturilor din nomenclator. 52.Instit. Economice . Negruţiu Constantin . Liceul comercial . Negruţ Ilie a Minii Gheorghii.inginer agronom.Institutul Pedagogic.studii super. Instit.economist. 51.inginer. 50. cu principii şi valorimorale. Director la liceul din Geoaiu. după ce a procurat cărămida şi întreg materialul de construcţie în vederea construirii lângă şcoala veche. 48. Partidul Comunist Român. a încă trei săli de clasă şi cancelarie. Meza Nicolae . Simuţloan a Catiţii Inst. corul 241 . oameni care ştiu să gândească. Simuţ Crăciun. aduşi din satul Săbolciu. 49. Pentru respectarea adevărului istoric. 55. cu precădere în unităţile bugetare. Negruţ Petru a Pişculii . Simuţ Pavel . 47.impiegat de mişcare. a găsit o „găselniţă" ca să facă rotirea cadrelor didactice. Ţurcaş Petru .economist. Simuţ Aurel.funcţionar public. De altfel. Negruţ Nicolae a Minii Gheorghii. 53. Inginer. Pedagogic.contabil.Instit. iubit şi respectat de către întreaga populaţie a localităţii. 61. pentru că aşa erau „Indicaţiile Preţioase" ale celor din vârful piramidei.impiegat de mişcare. Politehnic. Tristeţea cea mai mare a fost aceea că odată cu această mârşavă manevră s-au desfiinţat şi valoroasele formaţii culturale ale Tilecuşului. Pende Nicolae. 57. Ing. 60. trebuie să arătăm că în anul 1948. tot prin dezrădăcinare. să aibă tot timpul grija ce i se va întâmpla în ziua de mâine?! Acuma era un prilej subtil dar elegant pentru a-i elimina pe acei care în activitatea lor s-au dovedit a fi buni patrioţi. 59. să fie dezrădăcinat şi înlocuit cu învăţătorul Purza Dumitru şi de soţia sa Barbura Purza. Simuţ Traian . Profesor Matematici în oraşul Ştei. 46. Căi Ferate .Institutul de Mine Petroşani inginer minier 58.Şcoala Tehnică Feroviară . 54. odată cu reforma învăţământului.Institui Politehnic . Omul trebuia ca să fie tot timpul bulversat ca să nu poată gândi creativ. fnstit Politehnic .Facultatea de Medicină veterinară .Inginer în specialitate. Aşa se explică faptul că valorosul om de cultură şi bunul gospodar Petru Chirilă.Şcoala Tehnică Feroviară . Politehnic.medic veterinar. Instit.Facultatea de Ştiinţe Economice . Meşter Aurel .Şcoala de administraţie civilă . Simuţ Elisabeta . dar audepăşit unele jaloane stabilite de partid. Simuţ Petru . Siderurgic. în drumul său „victorios spre construirea socialismului". această metodă era o politică de Stat şi se aplica în toate domeniile de activitate.

mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori, construite cu mare trudă de către Petru Chirilă, iar urmaşii la catedră, nu au găsit „Cheia de Sol" şi partiturile fără care corul nu putea supravieţui singur. La fel a rămas „Baltă" şi formaţia de artişti amatori de care nu s-a mai ocupat nimeni. Nu i se poate reproşa nimic învăţătorului Dumitru Purza, care a preluat conducerea şcolii din Tilecuş, pentru că nu a ştiut, sau nu a putut să întreţină întreaga zestre culturală construită de predecesorul său. Nu s-au născut toţi oameni cu talente deosebite, deşi efortul nu ar fi fost prea mare, primind totul de-a gata. învăţătorul Dumitru Purza a dat prioritate construcţiei sălilor de clasă din materialul depozitat în curtea şcolii, reuşind să finalizeze una din cele 3 săli şi o cancelarie până în anul 1955 când a cerut şi i s-a aprobat transferul pe postul de Director al Şcolii de 7 ani din Tileagd, ignorând procesul instructiveducativ al tineretului din Tilecuş. La conducerea Şcolii din Tilecuş a venit învăţătorul Dumitru Albu, originar din satul vecin Copăcel, care începând cu anul 1957 a continuat şi a terminat construcţia celor două săli de clasă, fiind date în folosinţă în anul 1958. In anii şcolari 1948/1949-1956/1957, cât a condus şcoala învăţătorul Dumitru Purza, a fost ajutat de căte următoarele cadre didactice: soţia sa Barbura Purza, domnişoarele Ciocârlie Ana, Petrescu Măria, Ursădan Eva, Muscă Elena şi soţii Vladimir şi Viorica Secălăreanu. în total 8 (opt) cadre didactice, care oricum, nu justifică lipsa de interes privind latura culturală de care nu s-a mai ocupat nimeni. Păcat!! In această perioadă, cei 8 învăţători au avut în pregătire 839 elevi înscrişi în clasele I—IV. La sfârşitul anilor de învăţământ dintre aceştia au fost promovaţi 761. Şi-au continuat studiile în clasa a V-a la şcoala din Tileagd 185 de elevi. In perioada anilor şcolari 1957/1958 şi 1958/1959, au predat la clasele I-V, fie ca titulari fie ca suplinitori, următoarele cadre didactice: învăţătoarea Cardoş Ana, învăţătorul Baciu Traian, învăţătorul Meza P. Ioan, înv. Meza Gh. Ioan, înv. Baciu Silvia şi Albu Ecaterina, în calitate de suplinitoare. în total 7 cadre didactice. La începutul anului şcolar 1959/1960, şcoala de 7 ani din Tilecuş a fost încadrată cu noi cadre didactice, învăţători şi profesori: înv. Valeria Meza, profesor de biologie Valeria Boancă şi profesor de istorie Elisabeta Bradea. Să mai notăm că după aplicarea reformei învăţământului, pe baza Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 105051/1946, s-au organizat cursuri de alfabetizare şi examene de integrare, forme de învăţământ în care au fost cuprinşi un număr de 528 elevi în perioada anilor 1946-1966, din care au promovat 366. Examene de integrare sau organizat cu 17 candidaţi, promovând toţi câte 4 clase.

242

In anii şcolari 1978/1979 şi 1979/1980 au fost organizate cursuri fără frecvenţă în timpul vacanţelor, cu un număr de 108 elevi din clasele V-VII, în 4 sesiuni, fiind declaraţi promovaţi toţi la încheierea sesiunilor! Pe data de 1 decembrie 1959 a fost numit director al şcolii generale din Tilecuş profesorul Meza P.Ioan şi a funcţionat pe acest post până la 31.08.1980, când conducerea de Partid şi de Stat a găsit o altă „găselniţă" promulgând o altă Lege a învăţământului românesc, prin care stabilea că un Director de Şcoală se numeşte pentru o perioadă de 4 ani şi putea ocupa funcţia cel mult două mandate, adică maxim 8 ani. Am evidenţia şi nominalizat prima generaţie de intelectuali din Tilecuş, care a început procesul de învăţământ după terminarea primului război mondial, la şcoala confesională şi primară, în număr de 16 persoane. Am descris cu lux de amănunte activitatea şi munca de educaţie depusă de familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă timp de 17 ani, care au pregătit a doua generaţie de intelectuali ai Tilecuşului, în număr de 61, nominalizaţi în cadrul paginilor 168 şi 169 din această carte. Făcând abstracţie de la scurta perioadă în care au trecut pe la catedra Şcolii Primare din Tilecuş a învăţătorului Dumitru Purza şi Dumitru Albu, am ajuns ca să vorbim despre familia altor două cadre didactice locale, profesorul Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza, care au preluat ştacheta şi tradiţiile de la predecesorii lor băştinaşi, Petru şi Ana Chirilă, ducând mai departe timp de 20 de ani această nobilă şi onorantă activitate de dascăl. Munca conjugată ale celor doi „Titani" ai culturii, Petru Chirilă şi Ioan Meza, ajutaţi şi de alte cadre didactice, au reuşit să ridice multe „somităţi" ca: Profesori universitari, jurişti, medici, economişti, aviatori etc. şi să nu uităm că ilustrul om de ştiinţă Academicianul şi fost fost demnitar de Stat Mircea Maliţa îşi are rădăcinile Arborelui genealogic înfipte tot în pământul Tilecuşului, localitae în care şi-a petrecut multe din vacanţele de vară ale copilăriei, în compania vărului său Duţu Chirilă. Această definiţie a "Pepinierei de Inteligenţă", o susţinem cu următoarele argumente: în anul 1919-1920, Tilecuşul avea 220 de gospodării şi 870 de locuitori, în prezent, după 80 de ani, Tilecuşul are 400 de case şi o populaţie de 970 locuitori. Tot în această perioadă de

timp, Tilecuşul a dat societăţii un număr de 475 intelectuali, plus 347 cadre calificate în diferite meserii, mecesare Economiei Naţionale. Să-i nominalizăm pe acei intelectuali care s-au format după primele două generaţii, şi-i vom prezenta pe ani de învăţământ după cum urmează:

244

1940-1950
1.
public Ardelean F. Maria - funct. CFR

27. 28.
Subing. Forest.

Iancu I. Ioan - Tehn. Iancu P. Petru Iovan Florian Lala F. Petru Meza Gh. Ioan Meza P. Ioan Prof. Meşter N. Domnica Meza T. Ioan - Mec. Marian Traian Meza C. Petru Mudura I. Domnica Negruţiu Gh. Mina Negruţiu Tr. Nicolae

2. 3. 4.

Baciu C. Florian - Profesor Baciu C. Veronica - Profesor Baciu S. Floarea Economist 5. Baciu N. Nicolae -Camp. Naţional 6. Baciu C. loan - Decorator Teatru 7. Baciu I. Petru - Asist sanitar 8. Baciu I. loan - Economist 9. Baciu I. Lucreţia - Liceul Industrial

29.
Economist

30.
Maistru Petrol-Gz

31.
Prof. L. Română

32.
Dir. Şcoală

33.
Teh. construc.

10. 11. 12. 13.

Baciu I. Zoe - Liceul Teoretic Baciu P. Cornelia - învăţat. Chirilă P. Aurelia - învăţat. Baciu P. Petru - Direct. Bancă Agr. 14. Chirilă I. Nicolae - Tehn. Siderg. 15. Chirilă P. Livia - prof. Universit. 16. Chirilă T. Veronica Asist, medic. 17. Danşe T. traian - Ofiţer Aviaţie 18. Danşe P. Nicolae - ofiţer Trup. Ter. 19. Danşe P. Ilie - ofiţerIntendenţă 20. Danşe S. Crăciun - Maistru Siderurg. 21. Indireş N. Traian - Ziarist 22. Indireş P. Aurel - Tehn. CFR 23. Indireş P. Cornel - Tehn. CFR

34.
CFR

35.
Maistru montj

36.
Maistru chimist

37.
- Economist

38.
Contabilă

39.
- Ing. Siderur

24.

Indireş Tr. Crăciun Ing. CFR Indireş I Cornel Maistru mec. 26. Indireş T. Mariana Economist

25.

40. Negruţiu Tr. Constant. Economist 41. Negruţiu Tr. Ilie Ing. Econom. 42. Pende P. Nicolae Ing. Utilaj mec 43. Popa T. Teodor Ofiţer Trupe uscat 44. Suru F. Ilie - medic veterinar 45. Urs N. Floare Funcţionar public 46. Urs P. Crăciun Mecanic CFR

1951-1960
1. 2. 3.
Baciu A. Traian - Ing. Ind. Lemnului Baciu N. Ana - învăţătoare Chirilă T. Victoria - Asist. Med.

4.

Chiş Gh. Gheorghe - Chimist 5. Filip P. Floare Ing. chimist

6. 7.

Iancu I. Petru - Impg. Mişc. CFR Iancu C. Crăciun - Prof. Univ. Cluj 9. Indireş T. Nicolae - Medic Stomat. 10. Iancu P. Pavel - Subofiţer.

11. Indrieş P. Floarea Educator 12. Indrieş P. Traian - ziarisdt 13. Meza P. Aurel - Inginer miner 14. Meza P. Ilie - ing. constructor 15. Marian G. Floarea - Laborantă 16. Oros £. Viorica - învăţătoare 17. Stoian I. Ioan - Tehnician 18. Urs T. Traian - profesor Istorie 19. Urs N. Mircea - Tehnic. CFR 20. Ursuţa G. măria - asist. med.

246

1961-1970
1. 2.
Chimist Ardelan C. Aurel - prof. Baciu I. Gheorghe - ing. Baciu T. Cornel - prof. Baciu A. Veronica - prof. Baciu D. Nicolae - prof. Baciu T. Florica Baciu. N. Cornelia Baciu S. Cornelia Chirilă (Danşe) Ana - prof. Chirilă T. Viorel - prof. L.

11.
fizic.

Danşe S. Aurel - prof. educ. Fodor Florica - învăţătoare Hadadi I. Livia - farmacistă Iancu C. Const. - Ofiţer Iancu I. Ioan - economist Iancu I. Gheorghe Iancu N. Livia - economist Indrieş P. Florica Indrieş N. Nicolae - subing. Simuţ A Iosif - comerciant Suru F. Ioan - ofiţer Urs T. Cornel - inginer

Matematică

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
C.F.

3.
Educ. Fiz.

4.
Ist.-Geog.

trupe uscat

5. 6. 7. 8. 9.
colegiu

Mat.-Fizică învăţătoare educatoare învăţătoare

economist

educatoare

20. 21. 22. 23.

intendenţă programator Urs T. Silvia - prof. Ist.-Geogr.

10.
Rom.

Deceniul 1971-1980
1. 2.
design Baciu N. Mărioara -

economist Baciu Tr. Ioan - maistru Danşe P. Cornel - ing. Hadadi A. Livia - subing. Indrieş P. Cornelia - ing.

6.
instai

Meza I. Anghel. Adrian - ing. Meza I. Cornelia-Lăcrăm. Negruţiu Gh. Viorel - ing. Simuţ F. Livia - ing. instalaţii

7. 8.
utilaje

3. 4.
mecanic

medic dent.

electronist

9.

5.
mec. agr.

Plus 89 pers. cu studii medii = 98

Deceniul 1981-1990
1.
asist. soc. Baciu F. Maria-Felicia -

2.
electr.

Danşe A. Aurel Liviu - ing. Danşe P. Costel-Aurel

3.

Publ.econom. 11. Indrieş I.Şc. 10. învăţ. Ana-Cecilia Gherghel N.economist Iancu I. 5. Danşe P. AdrianaMatei I. 9.4. 7. Ovidiu . Meşter C. economist Liana . Marian-Domnica Iancu I. ii = 96 total .economist Adm.economist . Adriana . 8. Domnica . Camelia Negruţ Gh-Maria - economist colegiu. 6.

Mariana . 4. Arte plastice 6. Este îmbucurător faptul că populaţia Tilecuşului a făcut progrese spectaculoase în 8 decenii. Nicoleta-Ancuţa .Fac. A doua generaţie (soţii Chirilă) A treia generaţie (soţii Chirilă) Deceniul 1950-1960 (Purza-Albu) Deceniul 1961-1970 (Soţii Meza) Deceniul 1971-1980 (Soţii Meza) Deceniul 1981-1990 (Danşe Aurel) Deceniul 1991-2000 (Danşe Aurel) =193 = 16 = 61 = 45 = 20 = 17 =9 = 11 = 14 =280 =347 Total cu studii superioare Absolvenţi de studii medii 1961-90 Total Absolvenţi Şc. 6. Vlad-Ciprian . Baciu D. 5. 2. Alexa D. Arte Plastice 2. Chirilă I.Fac. Stan R. Dalia-Adela .Fac. Ana . Adrian . Ancuţa . Mihaela . David-Florin .Fac. din punct de vedere intelectual. Economice 9.economist 7. Raula-Maria – economist 14. Profesionale Total mlădiţe crescute în pepiniera de inteligenţă a Tilecuşului în perioada anilor 1919-2000 =820 In toate cazurile medalionul are două feţe.ing. Filip N.arte plastice 5. Matei I.Deceniul 1991-2000 1. 7. Iancu I.Fac. 8. Danşe A. dar în aceeaşi măsură se simte lipsa ţăranilor agricultori care . Arte plastice 10. mec. Bonaczy I.Fac. Pendea N. Filologie 11.Fac. Arte plastice 8. Fodor P. 3. Filologie 3. Iancu L. 4. Ioana-Adela – colegiu 12. Şt. Prima generaţie de intelect. Lavinia . Călina-Diana . Indireş P. Ciprian-Florin – economist 13. Alexa D.inginer mecanic Plus 16 cu studii medii = 30 RECAPITULATIE Privind pregătirea intelectuală a locuitorilor Tilecuşului: 1.

Nu putem încheia acest capitol fără a mai scoate în evidenţă deosebitul aport care şi l-a adus Familia Profesorului Ioan Meza la culturalizarea populaţiei Tilecuşului. pe lângă participarea activă la desfăşurarea procesului de învăţământ. localitate de care i-a legat şi îi leagă „Iarba verde de acasă".Această fotografie a fost realizată înainte de cel de al II-lea Război Mondial şi prezintă crucile de grâu după seceriş. să lucreze pământul.B. a absolvit Institutul Pedagogic. Profesorul Ioan Meza s-a născut în Tilecuş.C. deţinând şi funcţia de Director al Şcolii generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv (1959-1980). au fost asigurate cu ţăruşi. folclorul local. Facultatea de Limbă şi Literatură Română. 250 . cu specific adecvat gradului de fertilitate a solului din această zonă. în cadrul condiţiilor de dezvoltare a întregii societăţi. Terenul fiind colinar. In această dublă calitate. Oricum. păstrate din generaţie în generaţie. pentru a nu le duce vântul la vale. Parcurgând toate etapele de pregătire.-ul. Nu s-au găsit până în prezent oameni de iniţiativă care să organizeze mici ferme asociative. începând cu A. fabricile din apropiere şi-au încetat activitatea şi trebuie să se găsească noi surse pentru supravieţuirea celor care îşi mai duc veacul în această localitate cu vechi tradiţii. amintirile din anii copilăriei. A muncit ca profesor la această disciplină. s-a implicat tot timpul în problemele îmbunătăirii condiţiilor de viaţă ale consătenilor săi. datinile şi obiceiurile transmise oral de la bătrâni.

îmbrăcaţi în frumoasele sumane tradiţionale ale aşezării. editat în primăvara anului 2004. Astfel. domnul profesor Ioan meza. O altă dovadă asupra acestui subiect ne-a oferit-o Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Bihor-Oradea. Data aceasta. ţinând seama şi de spaţiul grafic pe care îl avem la dispoziţie. pe măsura puterii economice a obştii. în primul volum al Monografiei Tilecuşului. fiindu-i toată viaţa alături şi ajutându1 ca să ia decizii înţelepte. am nominalizat şi am evidenţiat traiectoria pe care au pornit un mare număr al fiilor şi fiicelor satului. a iniţiat şi dus la îndeplinire construirea unei şcoli cu etaj.Astfel. fiind vorba în primul rând de Monografia»comunei Tileagd şi numai tangenţial ale celor cinci sate aparţinătoare. născut la 14 septembrie 1958 în Tilecuş. Lucrarea s-a executat în anii 19661968. sală profesorală. vom vorbi în primul rând despre Baciu Ionel. cu multă putere de discernământ. având 4 săli de clasă. învăţătoarea Valeria Meza care are un suflet mare. toate dotate cu inventar nou pentru 0 bună funcţionare. păstrate din negura vremii de la moşi-strămoşi. un punct sanitar şi alte trei încăperi pentru materiale didactice. O dovadă privind această latură a educaţiei spirituale ne-a oferit-o Cotidianul Ziarului „Crişana" nr. cancelarie. cred cu toată convingerea că ar trebui să mulţumească providenţei şi pentru cadoul ce ii-a făcut când i-a dat „PERECHEA DE VIAŢĂ" şi de muncă. o bibliotecă. în perioada celor 20 de ani cât a deţinut funcţia de director al Şcolii generale Tilecuş a mai făcut ceva deosebit: a stimulat şi promovat creaţiile folcorului local. Domnul profesor Ioan Meza. cu valori morale deosebite. părinţi modeşti 229 . 4222 din 30 decembrie 2004. are meritul deosebit de a fi luat toate măsurile necesare pentru introducerea cu un ceas mai devreme a curentului electric în localitate pe o întindere de 8 km. In anii 1974-1978. fiul lui Traian al Anei Uţii şi al Vetei Miculi Petri. care a prezentat imagini ale colindătorilor cu „Turca:" din Tilecuş. ne vom limita ca să prezentăm numai 3 cazuri care merită să fie cunoscute de către un public cât mai larg. cu realizările mai semnificative în profesiile ce şi-au ales. ajungând sursa de civilizaţie în casa fiecărui locuitor. în altă ordine de idei. pentru a le urma exemplul. în toată activitatea lor instructiveducativă şi socio-profesională. prin maniferstarea culturală din anul 2002 cu „Nuntaşii Bihorului" printre a cărei protagonişti au fost şi tinerii satuluiTilecuş. Tot amprenta domnului Profesor Ioan Meza o poartă construcţia Căminului cultural şi a magazinului sătesc. un laborator. cu datini şi obiceiuri din bătrâni. căci despre domnia sa este vorba. Aceasta este bunul cel mai de preţ şi cea mai mare avere pe care şi-o poate dori un om pentru a se realiza în viaţă.

oferind muncitorilor posibilitatea de a se dezvolta profesional. Se preconizează ca în viitorul apropiat.R. ţări în care se exportă 80% din producţia lunară de încălţăminte iar restul de 20% este destinată pieţei interne. S-a ridicat pe propriile sale puteri. între anii 1995-1997. s-a construit o fabrică cu 3 nivele. Din totalul de 221 angajaţi în prezent. începând cu anul 2000 a făcut contracte de colaborare cu parteneri străini din Anglia. precum şi şcoala de Creaţie organizată de Centrul de Pielării şi încălţăminte Bucureşti. Italia. Germania. ajungând să conducă a Societate Comercială. 63 . cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei. perioadă în care a satisfăcut şi stagiul militar obligatoriu.este mândria Tilecuşului unde a văzut prima dată lumina zilei. Domnul Ionel Baciu. cu sediul în strada Nojoridului nr. dar cu o înaltă valoare morală şi spirituală. Oradea. folosind utilaje cu o tehnologie superioară. Consiliul de Administraţie a societăţii a demarat (a pornit) un program de tehnologizare a întregii societăţi. începând cu anul 1992 şi până în prezent a devenit Manager şi acţionar la Societatea Comercială „COMODI" S. de la care a primit valoroasa educaţia a celor „ŞAPTE ANI DE ACASĂ". asigurându-se îmbunătăţirea producţieicalitativ şi cantitativ. acest proces de dezvoltare şi tehnologizare să continue prin construirea unei noi fabrici cu o capacitate de producţie mult mai mare şi cu creşterea numărului de angajaţi până la 450 locuri de muncă. prin inteligenţă şi muncă neobosită. Capacitatea de producţie lunară a societăţii este de 25 000 perechi de încălţăminte. Societatea a fost înfiinţată în anul 1992. în anul 1993 s-au făcut noi investiţii. între care sunt 3 bărbaţi şi 8 femei. creând şi asigurând loc de muncă pentru 220 de angajaţi. întinzându-se pe o suprafaţă de 1726 metri pătraţi. 24. a făcut Şcoala Profesională de încălţăminte. Franţa şi Spania. 11 persoane au studii superioare. Această societate lucrează în prezent (anul 2005) cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei şi cu un număr de 220 de angajaţi. Reprezentanţi legali şi administratori ai acestei societăţi sunt domnul Baciu Ionel şi domnul Igna Nicolae. un număr de 11 persoane (4 femei şi 6 bărbaţi) au calificare specifică domeniului în care lucrează.L. pornind cu un număr de 20 muncitori. In perioada anilor 1975-1992 a lucrat în calitate de Ştanţator şi Creator de modele la Fabrica de încălţăminte „Arta Crişana". având studii medii tehnice. a mai absolvit Liceul Industrial şi Şcoala Tehnică de maiştri.Domnul Ionel Baciu .

la care ne referim în prezenta lucrare a răsărit dintr-o „Stea" strălucitoare ale acestei aşezri sărăcăcioase. Chiar dacă ne exprimăm prin metafore. ajungând profesor universitar la unităţi de învăţământ cu profil nuclear. care până în prezent este incontestabil.de angajaţi au liecul teoretic iar un număr de 137 angajaţi au şcoala profesională. Contabil la aceeaşi cooperativă. harnică în activităţile întreprinse. Şcoala Post liceală de Normare-salarizare în construcţii Oradea. prin muncă şi inteligenţă. este una din Perlele strălucitoare. oferindu-le posibilitatea însuşirii cunoştinţelor tehnice profesionale spre folosul tuturor. căci despre domnia sa este vorba. Toate felicitările şi urări de succes în continuare. 1995-1998. gospodăresc. Activităţi profesionale prestate: 1987-1990. Domnul Baciu Ionel este cea mai mare mândrie a Tilecuşului din această generaţie. căsătorită Fuscaş. să-şi extindă relaţiile manageriale la parteneri serioşi internaţionali şi nu în ultimul rând a ştiut să se apropie afectiv de oamenii cu care lucrează. răsărită şi crescută din binecuvântatul pămânat al Tilecuşului. funcţionar economic la Cooperativa „Victoria" Oradea. A doua „Perlă" a Tilecuşului. pe o piaţă variabilă aflată în permanentă evoluţie. Academia de Studii Economice 5 ani în Bucureşti şi 4 ani Facultatea de Protecţia mediului Oradea. Director economic la Societatea comercială „THE KING COMEXIM" Ineul de Criş judeţul bihor. Domnul Baciu Ionel a reuşit prin cunoştinţele sale dobândite. acestea reflectă întru totul realitate. silitoare la învăţătură. Aurel Meşter s-a ridicat de la pământ pe propriile sale puteri. Liceul Industrial de Construcţii Oradea. dovedind autentice abilităţi manageriale. A ştiut să îmbine utilul cu frumosul. Contabil Şefia Cooperativa „Automatica" Oradea. modestă în mijlocul celor care au înconjurat-o. . să menţină competitivitatea atât pe plan intern cât şi pe plan extern. în specialitatea Zootehnie. Doamna Camelia Fuscaş s-a remarcat încă din perioada adolescenţei că este dotată nu numai cu inteligenţă dar şi cu un pronunţat spirit practic. în paralel cu desfăşurarea acestei activităţi. Doamna Camelia Meşter. 1990-1995. Această societate are ca profil procesare şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. în contextul economic actual. Doamna Camelia Meşter căsătorită Fuscaş. s-a născut dintr-o familie modestă dinTilecuş dar care avea o inteligenţă sclipitoare. Tatăl său. parcurgând cu „brio" Şcoala generală din Tilecuş. 1998 şi în prezent. Toate aceste calităţi i-a deschis drum larg spre succes.

Pentru a-şi putea realiza toate obiectivele preconizate. Eroina noastră se confruntă cu mari greutăţi în desfacerea laptelui pe care nu-l poate valorifica decât la un preţ foarte scăzut care nu-i acoperă cheltuielile de regie. Cazul a fost mediatizat atât de televiziunea locală cât şi de cea naţională. în anul 1998 a cumpărat o fermă de vaci pentru lapte. Această treabă implică multe acţiuni care solicită eforturi financiare deosebite. „Perla" Tilecuşului îşi propune ca să fie consecventă în realizarea „visurilor" sale şi să intre cu demnitate în Uniunea Europeană la data prognozată. în aceste circumstanţe. Al treilea caz pe care ne-am propus să-l prezentă şi despre care nu s-a mai vorbit până în prezent. să încercăm ca să-l cunoaştem: S-a născut la data de 4 iunie 1956 în satul Tilecuş comuna Tileagd judeţul Bihor. într-o asemenea afacere trebuie să fii unbun manager. când se speră ca şi România să fie primită în Uniunea Europeană. construirea unui grajd modernizat pentru animale. construirea locuinţei pentru îngrijitori. In primul rând parcelarea terenurilor. este domnul Baciu Florian . In iarna anului 2004/2005 investeşte banii în 500 de oi. In anul 1964 a absolvit 8 clase şcoală generală în Tilecuş. Cum însă socotelile de acasă nu întotdeauna se potrivesc cu cele din târg. Este păstrătorul şi promovatorul 254 . în extravilanul comunei Ineul deCriş este de foarte bună fertilitae. renunţă la vaci.Rapsodul Tilecuşului de care este legat prin rădăcinile arborelui său genealogic. cere şi obţine subvenţie de la Statul Român şi îşi procură 3 tractoare cu toată gama de atelaje ale acestora. conform normelor Uniunii Europene. după care a făcut Şcoala profesională la „înfrăţirea" Oradea. toate gestante.familia Fuscaş şi-a îndreptat atenţia şi spre alte domenii creşterea animalelor şi cultivarea pământului care. Astfel. Domnul Florian Baciu .persoană fizică. instalarea unei reţele electrice pe un km lungime. în calitate de agricultor . Constatând că nu este rentabil ca să creşti animale cu furaje achiziţionate de pe piaţa liberă.Sufletul Folclorului local din Tilecuş. un număr de 66 exemplare. a cumpărat 296 hectare de pământ în extravilanul Ineului. Este căsătorit şi are doi copii. doamna Camelia Fuscaş. Surpriza din partea oilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. scontând că va ajunge la 3000 de capete până în anul 2007. Prima oaie care a fătat a adus pe lume 3 (trei) miei sănătoşi şi zburdalnici. vânzându-le în vara anului 2004.

.obiceiurilor strămoşeşti şi a folclorului local cu o echipă care face faimă Tilecuşului.

Din anul 1976 a urmat Şcoala Populară de Artă, profilându-se pe construcţia de viori cu goarnă. Din activitatea sa culturalartistică putem arăta următoarele: - în anul 1975 a luat locul I pe judeţ, în cadrul formaţiei „înfrăţirea" ca solist la vioară şi taraf. A luat tot premiul I pe judeţ la Ediţia a IV-a „Cântarea României"; - în anul 1985 a luat premiul IV şi titlul de laureat, ca solistinstrumentist, vioară cu goarnă la Etapa REPUBLICANĂ Deva; - în anul 2004 a luat locul I pe judeţ ca solist la vioară cu goarnă, cu ocazia participării la manifestările culturale care au avut loc în localitatea Vadul Crişului. Domnul Florian Baciu are meritul de a păstra şi a cultiva preţiosul folclor local al Tilecuşului, cu datinile, obiceiurile şi portul popular moştenit din moşi-strămoşi. Despre folclorul local şi despre datinile dinbătrâni, am scris un capitol întreg în cuprinsul acestei lucrări, manifestări care se conjugă în mod permanent cu activitatea şi trăirile domnului Florian Baciu.

SATUL BĂLAIA Satul Bălaia este aşezat pe un teren deluros la poalele munţilor Plopişului, marginalizat din totdeauna, datorită locului aşezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalaşpatak", care în traducere înseamnă „Gârla ameţită". Moşia pe care a fost aşezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găseşte la o distanţă de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd şi încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafaţă totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fâneţe, 98 ha păşune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi şi cu viţă de vie 42 ha cu pădure şi 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza judeţului Bihor numai în arealul localităţii Dobreşti - zona Beiuşului, cunoscută şi pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca şi Tilecuşul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă.

Date privind trecutul istoric al satului Bălaia Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii,

256

având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi şi unsprezece capre. Tot din acelaşi document reiese că erau 17 iobagi pe moşia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost şi alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidenţiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai şi 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii şi-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii îşi cunoşteau aşezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Uliţa de pe deal, unde este amplasată şi biserica, Uliţa de pe vale, Uliţa de pe cionc şi Uliţa Ţumandului, unde se află Şcoala elementară, compusă din două săli de clasă şi locuinţa directorului Şcoli, compusă din 3 camere, bucătărie şi cămară de alimente. Aceste denumiri ale localităţii au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor ţării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie şi pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost şi este utilizată pentru săli de învăţământ, spaţiul şcolii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunşi la vârsta şcolară. Din păcate nu putem prezenta date concrete asupra învăţământului din Bălai, întrucât persoanele abilitate la care ne-am adresat în acest scop, nu au fost receptive la solicitarea noastră, nu au dat dovadă de patriotism local. Păcat! Din alte surse de informare am aflat că şcoala cu limbă de predare română a funcţionat în Bălaia începând cu anul 1892, învăţătorii fiind plătiţi din subvenţiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învăţământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puţini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparaţie cu Tilecuşul, ambele sate având un număr de populaţie foarte apropiat şi aceleaşi condiţii pedoclimatice. Populaţia satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura, trăind cu mentalitatea din generaţie în generaţie, că odrasele lor să rămână lângă părinţi, ca să le fie de ajutor la bătrâneţe, păstrându-şi obiceiurile avute din moşi strămoşi, precum şi folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniştea în care îşi duceau viaţa. Ocuparea Ardealului de Nord de către administraţia Ungariei s-a făcut simţită şi în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării şi o populaţie de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi şi doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moşier din localitate şi fratele său alcoolist până în măduva oaselor.

In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupaţie, preotul Nicolae Baciu, care în acelaşi timp era şi învăţător la şcoala elementară din Bălaia, a fost arestat,

258

agresat fizic, batjocorit şi apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viaţă. In perioada 19401944, deşi nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă şcoalră, cursurile de învăţământ au fost ţinute numai în limba maghiară, cu profesori aduşi din Anyaorszag, care nu cunoşteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timişoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 şi-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de ţăran harnic din Tilecuş, prin moştenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reuşit să-şi înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minţi bolnăvicioase" ale activiştilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât şi cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizaţi şi obstrucţionaţi din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creştini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot şi să le urmărim evoluţia vieţii prin hăţişurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reuşit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoţi nu aveau acces la Institutele de învăţământ superior, numai la Institutul de Mine Petroşani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Şcoala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Maliţa, originar din satul Săbolciu. A dat naştere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanţelor în care se aflau, toţi cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit ţara şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timişoara şi după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timişoara, Cluj şi Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut şansa de a urma Institutul Politehnic din Timişoara şi a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franţa la Lyon. Al doilea băiat şi-a luat doctoratul în domeniul Matematicei şi lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Şcoala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucţii din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securităţii, fără nici

o explicaţie, arestat în calitate de deţinut politic şi plimbat timp de 4 ani şi jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Şi culmea!! după 4 ani şi jumătate de detenţie, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deţinut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securităţii. Bineînţeles că nu a acceptat. Umbra caracatiţei roşii cu stea în frunte 1-a urmărit mulţi ani din viaţă, neputând ca să ocupe un loc de muncă corespunzător pregătirei sale profesionale. Pentru a putea fi urmărit mai îndeaproape i s-a oferit „favoarea" ca să lucreze pe post de şef echipă şi supraveghetor de lucrări tehnice la Secţia de drumuri şi poduri Oradea. Acestea erau metodele aparatului represiv ale regimului comunist, faţă de oamenii care le cădeau în disgraţie, cu motiv sau fără motiv întemeiat. Prin aceste metode au distrus toate valorile morale ale neamului românesc, în perioada aşa zisă „Lupta de clasă". Când a reuşit să se desprindă din tentaculele caracatiţei despre care am mai amintit, inginerul Dumitru Copăceanu a ocupat un post de profesor la Liceul de Construcţii, de unde a ieşit la pensie, marcat pentru toată viaţa din cauza supliciului fizic şi moral care i s-a aplicat, fără a se fi făcut vinovat de ceva care să fi adus un afront statului Comunist român. In prezent (anul 2004) are vârsta de 84 ani şi este paralizat, neputând face nici doi paşi fără ajutorul cuiva. Cei doi copii ai acestei familii „vinovată fără vină", în mintea bolnăvicioasă a casapilor regimului comunist, au întâmpinat mari greutăţi în procesul de învăţământ, neputând intra în drepturile lor civile, la nivelul capacităţii lor intelectuale. Purtau un stigmat strigător la cer de nedrept. 5. Miron Baciu, al cincilea şi ultimul copil a preotului din Bălaia, născut în anul 1931, la vârsta de 16 ani, elev fiind în clasa a IV-a la Liceul Emanuil Gojdu Oradea, a fost ridicat de securitate în luna iunie 1948, acuzat de tăinuire şi subminare a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuşi norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispăşirea pedepsei nemeritată - să-şi continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Şimleul Silvaniei unde şi-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani şi jumătate de închisoare, acuzat de acelaşi delict ca şi tatăl său odinioară. Ca toţi ceilalţi foşti condamnaţi politic, după ispăşirea pedepsei, a întâmpinat mari greutăţi la continuarea studiilor. A fost bine inspirat şi a făcut un memoriu documentat, cu care a reuşit să ajungă în audienţă la Generalul Mociulski, de unde a primit „undă verde" pentru a-şi putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcţii obţinând diploma de

260

Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriţă şi scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia şi descendenţii săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generaţiile viitoare am să prezint date şi fapte din viaţa locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Ţării Crişurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluţiei demografice ale populaţiei Bălăiene. Voi începe cu o mică observaţie. Deşi a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6 familii. în anul 1713 cu 17 familii, amănunte care le-am mai semnalat în capitolul „evenimente istorice" cu mai multe detalii.

în rândurile de mai jos am să prezint situaţia anilor 1850-1910
Anii: Nr. pers. 1850 230 1875 362 1870 569 1880 438 1890 1900 552 722 1910 821

Scăderea numărului populaţiei în anul 1880 faţă de cel existent în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieţi din localitatea Bălaia. Acelaşi dezastru s-a petrecut în toate localităţile Bihorene la vremea respectivă.

La Recensământul din anul 1880, pe naţionalităţi şi religii, au rezultat următoarele cifre
Nr.de Total OrtoIzra Români Maghiar case pers. Refor-doxi Evrei îeliţi maţi 92 426 5 6 405 8 438 6 Nede-, Alfabet claraţi 25 6

Datele Recensământului din anuî 1900
Total persoane Bărbaţi 722 392 Femei Maghiari 330 31 Români 690 Slovaci 1

ani 461 516 238 139 111 Nr. 977 20-64 ani 442 65 ani 47 Datele Recensământului din 25 ianuarie 1948 Nr. 276 Total pers. 27 9 Văduvi 43 Div. Fem ei Sub 7 ani 159 7–14 ani 15–44 ani 45-60 ani Peste 60 ani Roma ni Maghia ri 544 592 210 503 179 85 1133 3 La Recensământul din 15 martie 1966 Total pers.Datele recensământului făcut în anul 1910 Total pers. de case 209 Total pers. 113 6 Bar b. Fem sub 7 7-12 ani . 821 Bărbaţi 415 Femei 406 Scrie şi citeşte 59 Vorbeşte ungureşte 130 Nec. 49 9 Căs.d e Gos p. Bărbaţi 10-15 1081 527 176 Femei 554 0-9 ani 195 16-44 423 45-64 193 65 şi peste 94 La Recensământul din anul 1992 Total gosp. _ La Recensământul populaţiei din 29 decembrie 1930 Pe grupe de vârste 13-19 ani Bărb. 831 Bărba ţi 412 Femei 419 Români 819 Maghiar i 9 Ţigani 3 262 . 288 Tota l Pers .

6 reformaţi şi 30 de alte religii.învăţătoarea. până la declanşarea celui de al doilea război mondial. Aşa se explică faptul că în prezent. a fost înlăturată de la catedră şi altarul bisericesc de către armata de ocupaţie hortistă şi expulzaţi în România. „turma rămasă fără păstor" o bună parte sa rătăcit prin hăţişurile evenimentelor nefaste care s-au succedat în sânul societăţii.RomâniMaghiariOrtodoxiRom. credincioşii ortodoxi români au păstrat toate datinele şi obiceiurile strămoşeşti privind sărbătorile religioase de peste an.Adventişti780767105054879985 A 7 Viaţa spirituală Despre viaţa spirituală a populaţiei din Bălaia.catoliciBaptiştiPent. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 şi-au construit o biserică din pământ bătut. Ce fel de creştin este acesta care se acoperă cu patrafirul penticostal şi nu respectă Legea lăsată de Dumnezeu? Oare îl putem păcăli pe Dumnezeu păstrând ură în suflet fată de aproapele nostru ?! . fie ortodoxă. In această nouă credinţă îl duşmăneşte de moarte pe fratele său de sânge. 87 devenind baptişti. din cei 767 de români care au mai rămas în viaţă. Timp de 4 ani şi jumătate. Religia în care te-ai născut şi în care ai primit botezul şi binecuvântarea. Nu o anumită religie îţi pregăteşte viaţa de apoi. In toamna anului 1940. numai 505 şiau păstrat credinţa în religia ortodoxă. ci credinţa şi faptele tale de zi cu zi. se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credinţe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. pentru că a moştenit pământ mai bun sau mai mult de la părinţi. 99 penticostali şi 85 adventişti de Ziua a 2-a. Să exemplificăm un caz real: a fost ortodox şi a trecut la Penticostali. această familie dotată cu valori morale şi spirituale. Dumnezeu a dat Legea şi a cerut oamenilor ca să o respecte. Atât în Bălaia cât şi în celelalte sate Bihorene. catolică sau altele este bună dacă respecţi Legea şi poruncile date de către Dumnezeu.La Recensământul din 20 ianuarie 2003 Total pers. existând 856 de credincioşi ortodoxi. Cazul este cunoscut în cătunul Călătani. răspânditori de lumină şi cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. începând cu anul 1920. Preotul Nicolae Buciu şi soţia sa Irina . au fost singurii intelectuali în localitate. Ce comentarii se pot face în faţa acestei realităţi? în primul rând îmi permit să spun că Dumnezeu nu a rânduit religii pe pământ.

16. cu titlul de inginer. un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002). Mutiu Vasile. profesor limbă franceză.Câte ceva despre învăţământ In localitatea Bălaia a funcţionat cu limbă de predare română începând cu anul 1892. 11. a lucrat ca învăţător în Corn. Institutul Pedagogic. Studii gimnaziale. profesor Muţiu Vasile. NegruţFlorian. nu a fost receptiv la apelul pe care i l-am făcut. 4. Cu tot acest proces timpuriu de învăţământ în limba română. Negruţ Ioan. a urmat Instit. Hanciu Ioan . 14. a lucrat la Cluj. originar din această localitate. Negruţ Nicolae. în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar. 12. Baciu Georgina.fost notar comunal . Sărac Gheorghe. Baciu Minerva. Institutul Politehnic. 9. Politehnic în Timişoara. pe teren plan. chiar dacă nu-şi mai desfăşoară activitatea la Şcoala din Bălaia. Facultatea de Psihologie. Şcoala normală. Baciu Ovidiu. nu mi-a permis ca să fac o deplasare până în localitatea Bălaia ca să pot prezenta mai multe date privind culturalizarea acestei localităţi aşezate în zonă colinară. învăţătorii fiind plătiţi de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învăţământul de Stat. 3. 8. In încheiere. a lucrat ca profesor suplinitor. 2. Institutul de Zootehnie. şi că dl. Facultatea de Ştiinţe Economice. Mascaş Ioan. Baciu Miron. în suprafaţă de cca. 6. studii superioare economice. CĂTUNUL CALATANI Aşezare geografică şi pedoclimatică Cătunul Călătani este aşezat pe o foarte mică parte a doua terasă a Crişului Repede. Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existenţă am aflat: 1. 10. a urmat studii superioare Econom. Manea Florian. Liceul Teoretic. îmi exprim regretul că starea sănătăţii mele.emigrat în Australia. 15. 264 . 5. Copăceanu Minerva. Sărac Traian. 7. pământ negru de foarte bună calitate. Şcoala normală. 13. a lucrat ca profesor. a urmat şcoala pedagogică. Bondar Constantin. Facultatea de Ştiinţe juridice. Saca-Beiuş. Căzut pe front. a urmat Liceul Industrial şi a lucrat ca Tehnician. la vârsta de 84 ani. Baciu Aurelia.

calea ferată Oradea-Cluj cu comuna de reşedinţă Tileagd.R. curgând lin şi permanent spre albia Crişului Repede. funcţie de gradul poluării atmosferei precum şi de circulaţia curenţilor de aier. Secară Petru a Ţuţii. unde intră în şoselele asfaltate Tileagd-Oradea. a ţâşnit un izvor de apă potabilă cu un debit de aproximativ 6000 litri pe oră. 44 sunt penticostali şi 6 baptişti. Tileagd-Aleşd. cu veri nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. Tileagd-Tilecuş-Vârciororg şi mai departe până la Beiuş. Ciobanu Ioan. Toţi aceştia au venit cu familiile din satul Călăţea. cărora a început ca să le sune ceasul . In anul 2002. Iniţial s-au aşezat în zona numită „Pe Deal". foarte aproape de satul Borşea. Bârţan Nicolae. Clima se poate spune că este temperat . Izvorul a erupt la distanţă de 500 metri Est de aşezare. ţinându-se cont de aria redusă de pământ arondat acestei mici localităţi.350 ha din care arabil 310 ha şi 48 ha păşune. traversând intravilanul şi o parte din păşunea Comunei Sacadat până lângă Săbolciu. unde se varsă în albia Crişului Repede. alte ori lipsesc timp îndelungat. prin anii 1880-1886. Nu mai există o regulă ciclică ale celor 4 anotimpuri. au mai venit şi alţi oameni din Călăţea cu „dare de mână". aparţinătoare Comunei Aştileu Districtul Borodului. 2 km. la EstSud-Est satul Tilecuş şi la Vest comuna Sacadat.F. Despre trecutul istoric al Călătanilor Prima atestare documentară a localităţii Călătani a fost făcută de către Cancelariile Ungare prin Recensământul populaţiei care a avut loc la data de 1 ianuarie 1900.continentală de tranziţie. Ca posibilităţi de circulaţie are drumul pietruit până lângă gara C. putându-se considera drept un miracol. cu ocazia adâncirii şi lărgirei albiei văii Meghişei. pentru a nu mai produce inundaţii din topirea zăpezilor primăvara şi din precipitaţiile abundente în cursul anului. Călătanii au ca vecini: la Nord. Are 82 de gospodării şi o populaţie de 226 persoane din care 176 sunt de religie ortodoxă. Precipitaţiile din păcate. cca. Tileagd. Secară Petru a Diacului (cantorului). un teren mai ridicat şi care face parte din a IlI-a terasă a Crişului Repede. Din punct de vedere hidrografic. se poate spune că mama natură a fost darnică cu populaţia călătanilor. iar primii întemeietori ai acestei aşezări omeneşti au fost: Borodan Florian. Fauna şi flora sunt nesemnificative. la Sud se află satul Borşea. au cumpărat pământ de la foştii grofi şi moşieri din Tileagd. uneori sunt prea multe. Pe parcursul anilor.

a 266 . dispus ca să-şi vândă pământul a fost Flatt Jeno.istoriei. Unul dintre proprietari grofi.

având lăţimea cursului apei pe vale. Au fost însă şi unii cam ciudaţi. alcătuită din boscheţi de diferite specii lemnoase ca: ulm. între fabrică şi Conducerea Tehnică din Oradea.F. carpen-. primăvara când creştea debitul de apă din topirea zăpezilor şi când peştii se găsesc în perioada de depunere a icrelor pentru proliferare. Unul din aceşti proprietari.. recolta în fiecare dimineaţă câteva kilograme de peşte frumos. după ce au căzut în coş peste cascadă nu s-au mai putut înapoia. cu permis de călătorie pe C. în apropierea acestei mini jungle.-ul acestora s-a transmis la descendenţi. fiind specializat în munca cu ferestraele circulare. ţipari şi alte specii . cu mult bun simţ şi prietenos. am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd împreună cu Herea Nicolae. Este vorba de construcţia unui coş de nuiele. foarte aproape de aşezarea călătanilor. sângerel. mai comunicativi. fraţii Bârţan Nicolae şi Bârţan Ştefan. se simţea măgulit când i se adresa cineva. ferigi şi alte soiuri de vegetaţie. am trăit printre ei. Petre Mitrii Cenii era poştaşul permanent al firmei. având un trunchi de lemn rotund în partea de unde curgea apa. Y din Tilecuş a inventat o „şmecherie" cu care se puteau prinde peştii migratori. derivat din Călăţea. şi cu Mladin David care avea o echipă întreagă de copii. care nu făceau casă bună cu morala creştină şi din păcate.R. pentru a căror întreţinere a muncit mult şi din greu. pe suprafaţa de păşune a comunei Tileagd. mrene.cărui moşie s-a întins pe lângă valea Meghişei. se întindea o adevărată junglă. In acea perioadă de timp. mai sociabili şi mai apropiaţi unii de alţii. corn. inventiv şi cu spirit de iniţiativă. dându-i numele de „CĂLĂTANI". formând o cădere în cascadă. dar a fost un om foarte corect. cu apelativul domnule Filip oamenii erau mult mai buni. Peştii care s-au lăsat duşi de val. Acesta era fixat cu ţăruşi pe cursul apei. pe Valea Meghişei. s-au aşezat şi şi-au construit case pe lângă valea Meghişei. înconjurate de hamei în formă de liane. Nu doresc ca să supăr pe nimeni şi nu voi da nici un nume ale protagoniştilor care au participat la următoarea întâmplare. cu 75 de ani în urmă. Era un fel de „Domn mai mic" pentru muncitorii necalificaţi. Pop Petru. localitatea lor de origine. căreia i se spunea „leasă". Inventatorul şi constructorul acestei şmecherii. începând de lângă fabrica de cherestea până spre hotarul Comunei SACADAT. aproximativ 50-60 metri de la şerpuitul Văii Meghişei. odată cu scăderea debitului de apă. Toţi acei care leau urmat primele 5 familii.D. toţi erau români de religie ortodoxă. Acest X.la un moment dat nu a mai găsit nimic în coş dimineaţa când s-a dus . Oricum. au posedat loturi de pământ arabil mai mulţi locuitori ai Tilecuşului. a observat cum pe valea Meghiei migrau o mulţime de peşti din Crişul Repede. ştiuci. Pe lângă valea Meghişei. Am cunoscut bine Călătanii din perioada anilor 1928-1937. mărăcini şi altele. crapi. bun gospodar. cu 70-80 ani în urmă.N. A. jugastul.

ca să-şi culeagă recolta. Intuind că nu este lucru curat cu dispariţia peştilor. a doua 268 .

unde l-am contactat pe domnul Academician Traian Secară. Primăria Comunei Tileagd m-a delegat ca să adun date şi documente pentru a putea scrie Istoria fostului oraş Tileagd şi a celor 5 sate aparţinătoare. Paznicul însă avea auzul muzical perfect. respective creşterea animalelor domestice. când mai ridicată. 1407 din 15 aprilie 2004. Tileagd şi de acolo perpedus până la Călătani. Prin adresa Nr. Uuuuuuuu! când pe vocaliză mai mai joasă. explicându-i care este motivul prezenţei mele în Călătani şi rugându-1 să-mi furnizeze mai multe date pe bază de tematică. începând să urle ca lupii: Uuuuuuuu. pentru a putea completa cu cât mai multe date reale. A început un dialog cu „lupul" de ocazie. iar „Lupul de ocazie" şi-a păzit blana. la Direcţia Judeţeană de Statistică. Nu credeam că te poţi transforma în lup ca strigoii din anecdote. Intrusul s-a dus şi el la recoltat dar. pe data de 13 septembrie 2004. Biblioteca orăşenească. i-a venit o ideie genială. aşa cum auzit dânsul pe la Călăţea. cu 317 pagini. am să mă prefac că nu te cunosc şi te voi trata ca pe un lup»!!! Cât au mai trăit nu s-au simpatizat. De data aceasta ştiu ce cauţi dar dacă te mai apropii de pământul meu. doar. cunoscându-1 personal din alte incursiuni făcute fără nici o justificare pe pământurile Tilecuşenilor şi 1-a abordat direct: «măi „Y" din Călăteni. om de înaltă cultură. despre care am aflat că este un pictor ilustrat şi în acelaşi timp omul cel mai competent care să-mi dea informaţii despre viaţa concitadinilor săi.vara anului 2004. să se creadă că sunt mai mulţi lupi. doar se va speria paznicul peştilor şi va fugi grăbit. Cu tot respectul cuvenit. După ce mam documentat la Arhivele Statului. fără a culege peştii din capcană.R. Avea la el un topor cu care să se apere de lighioane când va fi cazul. ieşit de sub tipar în 2001. Domnul academician Traian Secara ş-a declarat încântat de cunoştinţă mă felicită pentru calitatea mea de scriitor şi pentru intenţiile ce le am cu monografia . Ocupaţia de bază a Călătanilor a fost şi este agricultura.F. care bine înţeles că nu mai ştia ca să vorbească numai să urle. m-am deplasat cu trenul până la gara C.zi s-a sculat cu noaptea-n cap şi s-a dus la pândă. Aparatul auditiv al paznicului a fost atât de perfect încât 1-a cunoscut pe lup şi după urlet. la Muzeul Ţării Crişurilor toată primăvara . Pentru a1 convinge că nu sunt un „neavizat". Monografia Comunei Tileagd. când a observat că cel în drept stă la pândă. la Serviciul de Cadastru. Comunitatea Evreilor din Oradea. privind modul de viaţă şi istoria micii aşezări Călătani. păstrând fiecare distanţa. Dar să revin la motivaţia care m-a obligat să mai revăd Călătanii după aproape 70 de ani. (zi cu ghinion). nu a fost nici fricos şi nici prost. la împlinirea a 750 ani de existenţă. Aşa credea el! S-a strecurat în mica junglă. m-am prezentat la domnul academician. i-am prezentat delegaţia Primăriei Tileagd şi i-am oferit Romanul meu întitulat „Un exemplu de viaţă pentru cei născuţi la periferia societăţii".

de om care nu-şi respectă cuvântul dat şi care sfidează munca semenilor săi de bună credinţă. Această promisiune mi-a produs serioase îndoieli dar nu m-am pronunţat. în circumstanţele date. Am rămas fără replică când interlocutorul meu mi-a spus franc. i-am oferit a doua carte a mea ieşită de sub tipar în luna aprilie 2004. pe lângă datele informative primite de la Arhivele Statului. a adoptat o atitudine lipsită de spirit civic. şi-mi promite în mod solemn că în câteva zile îmi va scrie toate datele prevăzute în tematica pe care i-am înmânat-o. atitudine care este complet anacronică cu calităţile unui om de cultură. carte care a apărut şi pe Internet. reprezentând monografia Tilecuşului. trebuie să spun că eu personal am rămas cu convingerea că acest domn academician. foarte politicos. că la vârsta de 83 ani împliniţi nu mă voi putea deplasa după ce vor veni ploile de toamnă. mă pune în situaţia de a pierde un timp preţios din activitatea mea voluntară. Păcat!!! In condiţii de timp mai puţin favorabile ce mi-a mai rămas. In anul 1935 s-a deschis pentru prima dată un local de şcoală primară pentru clasele I-IV la Călătani. Ca să-l încurajez la înscrierea datelor de care aveam nevoie. aspecte ale vieţii locuitorilor din Călătani: 1. că nu a făcut nimic pentru că nu a fost dispus să facă aşa ceva! Cu tot respectul pentru oamenii de ştiinţă şi cu scuzele de rigoare. Când l-am contactat din nou. Am căutat să-l conving că mă presează timpul. un conac 270 . promite solemn că îmi va furniza datele istorice ale localităţii unde a văzut lumina zilei şi unde trăieşte. nu pot ca să nu-mi exprim dezamăgirea care mi-a produs-o domnul Academician Traian Secară din Călătani! Primeşte cărţile mele la care eu am muncit şi pentru a căror editare am plătit toate economiile făcute de o viaţă. pe data de 6 octombrie 2004 m-am deplasat din nou la Călătani. de la Direcţia Judeţeană de Statistică. Cinstit ar fi fost ca să-mi spună de la început să-mi văd de treabă şi să nu mă păgubească de cele două cărţi care ar fi putut ajunge la alte persoane mai decente. îmi mulţumeşte pentru carte. în ziua de 8 octombrie m-am dus din nou la Călătani şi i-am cerut stimatului domn Traian Secară ca să-mi dea datele care a reuşit să le completeze până atunci. dar că încă nu a terminat. Şcoala s-a amenajat într-o clădire veche. date care urmau să fie înscrise într-o carte care va rămâne posterităţii. După 3 săptămâni. ca în final să-mi spună că nu a fost dispus ca să facă ceia ce i-am cerut. Păcat. Din nou. domnul Traian Secară nu s-a simţit în largul său. cu ajutorul mai multor localnici vârstnici. am aflat următoarele. Cu tot regretul şi cu alte scuze de rigoare. plin de speranţă că voi primi datele solicitate. spunându-mi că a făcut ceva. şi-mi promite că va face lucrarea şi că o să mi-o aducă la mine acasă în Oradea.Tileagdului. Păcat.

.

a urmat Şcoala Medie Tehnică şi a lucrat în calitate de tehnician principal la Combinatul Cărbunelui Oradea. specializat în pictură. Urs Floarea. e adevărat că din partea unor neavizaţi. Tot în această clădire s-a amenajat o încăpere cu mobilier şi podoabe de cult pentru Biserica ortodoxă. a absolvit Liceul Pedagogic. unde 1-a cunoscut pe Inginerul Miner Apostol Romeo cu care s-a căsătorit şi trăiesc împreună ambii fiind azi pensionari la limită de vârstă. Institutul Pedagogic. până când va putea fi dată în folosinţă noua Biserică aflată în construcţie şi finisare.L. îi deranja de fiecare dată. pentru a cărei desfiinţare s-au luat unele măsuri. Măriuţei. Secară Traian. 9. Popa Florian. cu ocazia patrulărilor făcute. Studii superioare economice. Secară Ana a Deli Mitri. Dictatul de la Viena din august 1940. 2. a absolvit Liceul Industrial. în mod cu totul excepţional. Grănicerii unguri. cu persoane din România. suspectându-i că fac contrabandă peste frontieră. Era o colonie prea mică pentru a îi-se da atenţie de ordin etnic. Altfel. excepţie făcând cei care au avut casele aşezate pe deal. regimul hortist a ignorat existenţa acestei comunităţi mici. 8. au învăţat ABC. 5. In această hulită şcoală de astăzi. la dispoziţia primăriei Comunei Tileagd. care din răutate sufletească nu a colaborat la întocmirea acestei lucrări. Bârtan Ioan.al fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd. a urmat Facultatea de Arte plastice. unde se oficiază Duminica slujbele religioase pentru cei 176 credincioşi ortodocşi. Anuţa Petri Todori. permiţinându-le să-şi continue învăţământul şcolar în limba română. Tileagd. Popa Ioan a Miculi. Această clădire a fost naţionalizată în anul 1948 şi trecută în proprietatea Statului Român. 2. 272 . 7. Secară Florian. Filip Ioan. 3. Dacă am omis pe cineva îmi cer scuze şi putem să-i mulţumim domnului academician Traian Secară. pe cheltuiala cetăţenilor. 1.I. a urmat Facultatea de Ştiinţe Economice. specializat în Matematici. se poate spune că favorizat populaţia din Călătani faţă de satele vecine Borşa şi Tilecuş. 6. a urmat Facultatea de Matematici. următorii absolvenţi de studii superioare şi medii din Călătani. Acesta este motivul cel mai serios care a condus la dispariţia caselor de pe deal şi aşezarea oamenilor pe lângă valea Meghişei. fost contabil şefia U. întrucât noua frontieră Română-Maghiară trecea prin grădinile gospodăriilor acestora. 4. a absolvit Institutul de construcţii.

In conflagraţia celui de al II-lea Război mondial. a intrat şi populaţia Călătanilor în colimatorul Partidului Comunist Român. nu a fost niciodată un partid al românilor. Incepând cu anul 1945. şi-a pierdut viaţa un singur om din Călătani şi acela a fost regretatul Filip Gavril a Ceni. repetândumă a multa oară. partid care. fiind mai degrabă o invenţie diabolică a .

După căderea comunismului. aşa cum am mai arătat. abia reîntors din Germania unde a fost luat prizonier de către armata Americană. La această ciumă roşie nu i-a scăpat nimic. având gospodării şi atelaje de lucru demne de invidiat.R. printr-un proces lung de de transformare care a durat mii de ani şi că este un animal cu necesităţi fizice. Acest eveniment a băgat groază în rândul ţăranilor proprietari de pământ şi de gospodării personale. l-au condamnat politic la 4 ani închisoare. Nu aveai voie ca să gândeşti. argumentându-le „ştiinţific" că omul provine din maimuţă. după munca şi priceperea lor. care au dat dovadă de 274 . Construcţiile însă s-au făcut prin exploatarea muncitorilor de rând. Hărnicia oamenilor de aici şi aşezarea geografică unde se găsesc. pentru ca şi-a deschis un amărât de bufet lângă gara C. cu scopul de a-i determina să formeze gospodării agricole colective (colhozuri). timp de 44 ani a avut şi meritul de a fi construit mult. excluzându-le pe cele morale şi spirituale. Ce profit putea să aducă un bufet lângă gara C. sau trebuia ca să fie de Stat. precum şi experienţă de viaţă. în iarna anului 1989. inventat pentru a otrăvi sufletele oamenilor. pentru că s-a exprimat în public. de la oamenii de vârstă a 3-a şi de la învăţătorul localităţii.F. le-au adus foloase remarcabile. Pe tânărul Ioan Urs din Tilecuş. în unele cazuri şi ceia ce nu ar fi fost necesar (combinate chimice şi siderurgice). totul trebuie ca să fie monopol de stat chiar dacă se lucra în pierdere.R. Şi culmea! Răul se deprinde mai repede decât binele şi se înlătură mult mai anevoios. La comunişti nu aveai voie ca să ai nimic. cărora le-a schimbat mentalitatea. pentru a le spăla creierele şi pentru a distruge fiinţa naţională a poporului român. făcând şi câteva luni de închisoare. In mediul rural a început cu cotele obligatorii la toate produsele vegetale şi animale. numai braţe solide de muncă. In Călătani l-au declarat chiabur pe Bârţan Ştefan (Fanea Pătruş) care poseda în jur de 3 ha pământ. împotriva înfiinţării gospodăriei agricole colective în Tilecuş. Roboţii aveau nu numai dreptul dar şi obligaţia să-i ovaţioneze pe cei aflaţi la tribună cu ocazia manifestărilor festive. Partidul Comunist. Tileagd. suprimând oamenii cu valori morale şi intelectuale. Ce am mai aflat eu despre călătani. cât a fost la putere. punând oamenii la înfometare.F. care avea în medie 10-15 călători pe zi!? Dar. i-a făcut atei. Cei 4 ani de detenţie i-a făcut la vestita închisoare din Aiud. fără credinţă religioasă. Unii au fost plecaţi o perioadă de timp la lucru în străinătate. fiindcă gândea statul pentru tine. Totul era.Comintemului Sovietic. viaţa a început ca să reintre în normal şi la Călătani. stabilite de partid. Tileagd. de unde şi-au adus valută forte.

cinste.înţelegere. oameni care îşi iubesc localitatea în care trăiesc?! . corectitudine şi spirit de patriotism local.

nu şi la acelea care se mai găsesc pe deal. Stimaţi credincioşi Penticostali din Călătani şi de pretutindeni!! îmi cer permisiunea ca să fac câteva reflecţii asupra unor religii şi voi începe cu Biserica Penticostală care este un cult religios în cadrul Bisericii Evanghelice Neoprotestante. Este bine însă ca să ţineţi cont de faptul că Dumnezeu. mărturisit de către alte rude apropiate ale lor. pe care i-am cunoscut eu cu 70-75 de ani în urmă. Pecu posedă şi autoturism iar Urs Dumitru. După umila mea părere. nu a rânduit nici o religie din cele existente pe pământ! Dumnezeu a dat Legea. credinţa fără faptă este moartă. Gliga Petru poreclit „Pecu". uneori un Cristos fals după placul lor. la cei de astăzi s-au petrecut schimbări profunde. Dar. Nu-l putem minţi pe Dumnezeu. un alt om în fruntea Bisericii. care este evanghelia şi a cerut oamenilor ca să respecte. 19 versetele 16 la 26 din Evanghelia după Matei) şi aplicaţi-le în viaţa voastră de toate zilele. exemplu Mormonii şi Martori lui Iehova. numai că nu fac voia lui. recunoscută în România atât înainte cât şi după anul 1989. Tot în cuprinsul acestei Epistole. Dacă una zicem şi alta facem. au mai adăugat câte ceva la Cuvântul lui Dumnezeu. Este vorba despre Filip Teodor. la Cap. asemena caz există în Călătani. Calde şi sincere felicitări pentru hărnicia lor şi spiritul gospodăresc de care au dat dovadă!!! Tot din informaţiile locuitorilor de bună credinţă am aflat că în viaţa spirituală a Călătanilor. o altă carte. aşa cum putem găsi la Epistola Sobornicească a lui Iacov. Iacov spune că şi dracii cred în puterea lui Dumnezeu şi se cutremură. accesul la folosirea unor aparate electrice în gospodării. o tradiţie. în rândul aşezării la numărul 36. deschizându-le drumul spre civilizaţie şi progres. pe lângă faptul că posedă autoturism. oricare Religie este bună dacă adepţii ei respectă Legea dată de Dumnezeu (vezi Cap. fiind fraţi în credinţă şi fraţi de sânge. o altă Evanghelie. Bine înţeles că este opţiunea fiecăruia să-şi aleagă credinţa pe care o doreşte. care posedă maşini de mulţi cai putere (tractoare cu toate atelajele necesare pentru o mini fermă agricolă la nivel European). 276 . în a totputernicia sa. nu suntem decât nişte creştini falşi. îşi construieşte o casă cu etaj. trecând de la religia ortodoxă la credinţa penticostală 44 de suflete şi 6 la credinţă Baptistă. Toate Religiile şi-au construit doctrina cu Biblia în mână dar. Această realizare a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale locuitorilor. nişte ipocriţi. versetele 1-26. Urs Dumitru şi Urs Viorel. Ce fel de Credincioşi sunt aceia care. se ceartă şi se duşmănesc între ei pentru avere? Nu păşesc aceştia pe urmele lui Cain şi Abel din Biblie?! Din păcate. Am mai aflat despre buna stare din punct de vedere economic a mai multor gospodari harnici şi pricepuţi.Am aflat că prin anii 1960-1961 li s-au introdus curentul electric la toate casele aşezate pe valea Meghişei.

Duce în schimb. Filip 1. Pop 2. Secară Sorin 4. Secară Lavinia Sofora 4. şcoală de la care au primit educaţie toţi fiii călătanilor care astăzi se mândresc că au studii superioare sau medii? Şcoala ar trebui ca să fie înaintea tuturor priorităţilor într-o societate. după toate credinţele creştine. ar ajuta pe ortodocşi să-şi finiseze biserica. de înaltă moralitate care îl ridică şi îl defineşte pe om. Filip Adela Eugenia 2. Stimaţi locuitori ai Călătanilor! Mai gândiţivă că viaţa oamenilor. până când se va construi noua şcoală pentru a cărei fundaţii s-au început săpăturile? Acest lucru ar da dovadă de solidaritate umană. care stau cel mai bine din punct de vedere economic. în condiţii improprii. Şi acum să revenim la problema şcolii din Călătani care. în loc să manevreze punerea în stradă a mobilierului şi a obiectelor de cult ale Bisericii ortodoxe. şcoala care activează la această mică aşezare de 70 de ani. în c l a s a a I l .a 1. odată şi odată tot va lua sfârşit şi nimeni nu duce cu el un bagaj prea mare. mă văd nevoit ca să mai pun un semn de întrebare şi vă rog să nu fie cu supărare! Nu ar fi o faptă creştinească dacă penticostalii. Filip Măria 2.Se mai pune un alt semn mare de întrebare: ce fel de creştini sunt acei care se luptă pentru desfiinţarea Şcolii din Călătani? Indiferent că aparţin Religiei Baptiste. cred că ar putea funcţiona foarte bine în casa de rugăciune Penticostală (dacă şi aşa nu este folosită încă în scopul pentru care a fost construită).a a 1. pentru anul şcolar 2004/2005. indiferent cât de mare sau cât de mică este. oricât de lungă ar fi. Ce am mai constatat la Şcoala din Călătani. Secară Florin 5. Varga Florin . Vrând nevrând. Secară 3. Secară Romina în c l a s a a I I I în c l a s a a I V . V. care utilizează o încăpere în clădirea veche în care funcţionează şi Şcoala? Nu au aflat credincişii penticostali din Călătani despre Samarieanul milostiv din Biblie. chiar dacă nu o folosesc. Cronţ Bianca 2. faptele pe care le-a făcut dealungul vieţii lui. Secară Onisim 3. ŞurubaruL. cu ocazia deplasărilor care le-am făcut în luna septembrie şi octombrie 2004? Conform Registrului matricol. Penticostale sau Ortodoxe. Toate rămân în urma lui. după înformaţiile pe care le-am primit. Fechete Daniel Casian 3. au fost înscrişi următorii elevi: în c l a s a a I-a 1. ca să-i urmeze pilda? Nu au avut un sentiment de bucurie penticostalii din Călătani când au fost ajutaţi material ca să-şi construiască frumoasa casă de rugăciuni pe care o au.

Filip Adela. Din Documentele cercetate la Arhivele statului şi la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. Clădirea Şcolii din Călătani a devenit un „măr al discordiei" între acei care au devenit proprietari ai suprafeţei de pământ care înconjoară şcoala. unde să păşuneze numai gâştele. Il-a. pentru continuarea procesului de învăţământ. care nu au posibilitatea să fie duşi la şcoală în alte localităţi. care nu s-a vândut. respective conacul fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd şi majoritatea celorlalţi locuitori. singura posesoară a acestei clădiri în mod legal. Este un lucru nu numai neigenic dar şi păgubos ca gâştele (mare la număr) să fie păşunate pe acelaşi teren pe care păşunează vacile şi caii. care se bucură să poată participa la slujbele religioase de duminica în localitate. pentru a motiva că în Călătani se poate desfiinţa şcoala. curtea din jurul ei şi căile de acces au fost NAŢIONALIZATE în anul 1948 şi trecute în proprietatea statului Român. Inainte de a prezenta situaţia demografică a populaţiei din Călătani. după cum urmează: Filip Măria şi Şurubaru Livia-Vasilica din Clasa a I-a. a Il-a. Ar fi o idee bună să se îngrădească un ţarc lângă valea Meghişei. au fost duşi la şcoală de către părinţi în alte localităţi. care în prezent are apă permanentă de izvor. a Il-a. doresc ca să mai fac o recomandare de ordin gospodăresc şi economic. Filip Eugenia şi Pop Casian din cls. la Dispoziţia Primăriei comunei Tileagd. a IV-a. IV-a.în total 15 elevi dintre care s-au prezentat la cursuri numai 8. Cronţ Bianca din cls. a III-a. nu puteau deveni proprietari ai unei proprietăţi de stat. începând cu atestarea lor lor documentară: 278 . dacă nu au fost falsificate actele de proprietate. S-ar mai putea pune o întrebare: Se opreşte aici viaţa din Călătani. cu actuala generaţie? Nu se vor mai naşte copii. am extras următoarele cifre privind situaţia demografică a călătanilor. Secară Sorin şi Secară Romina din cls. Mai sunt la mijloc şi o mulţime de creştini ortodocşi de vârsta a III-a. Secară Sofora din cls. nu vă doriţi familii? Atunci pentru ce şi pentru cine munciţi? Pentru cine s-a construit frumoasa casă de rugăciune? Nu credeţi că pentru a vă întregi averea cu câţiva metri pătraţi cât ocupă actuala şcoală. persoană care este legată afectiv şi fizic de această liniştită localitate. Acei care au cumpărat suprafaţa de pământ din jurul clădirii. Fechete Daniel. săvârşiţi nu numai un păcat de neiertat dar şi suferinţa unui număr însemnat de locuitori din Călătani? Prima victimă ar fi cadrul didactic care şi-ar pierde locul de muncă. Clădirea cu pricina. nu vor mai creşte alţi copii în Călătani. Secară Onisim. pentru a nu murdări păşunea unde pasc vitele mari. Varga Florin şi Varga Daniel din Cls. Următoarele victime ar fi copiii şcolari. Secară Lavinia şi Secară Florin din cls.

Băr baţ Femei i ani 0-7 230 114 116 31 8.64 65 şi pes t e Băr baţ i Femei 0-6 ani 7.15.Bărbaţi Femei0-9 ani10-19 ani 20-44 ani 456465 şi peste276145 1356046 103 5116 25 0 . cas e 88 T ot al per s . 20.6 ani 7-11 12. FIIND POSIBILĂ ŞI EXPULZAREA LOR DE CĂTRE AUTORITĂŢILE UNGARE ÎN PERIOADA La Recensământul martie 1966 din 15 TotalDin careDupă grupe de vârstă pers.59 23 111 4 123 34 37 23 39 28 8 65 La Recensământul din 29 decenbrie 1930 N r . Femei Pe gr upe de vâr s t ă 0.La Recensământul din 1 ianuarie 1900 Tota Di n car e l per s Băr baţ i . LÂNGĂ LINIA DE FRONTIERĂ UNGARO-ROMÂNĂ. 1940-1944. cas e Tot al p. apar cifre semnificativ modificate faţă de anul 1930 Nr.45-60 Pes t e 60 14 44 44 77 44 34 SCĂDEREA CONSIDERABILĂ A NUMĂRULUI DEMOGRAFIC DIN ANUL 1930 PÂNĂ ÎN ANUL 1948.12 13-19 89 354 172 165 47 182 56 45 41 La Recensământul din 25 ianuarie 1948.14 15-19 60 ş i pes t e 20-39 40. (58 DE BĂRBAŢI ŞI 66 DE FEMEI) S-AR PUTEA PUNE PE EMIGRAREA ÎN ROMÂNIA ALE ACELOR CARE AU LOCUIT PE DEAL.

Situaţia la Recensământul din 20 ianuarie 2003 N r . DORESC CA SĂ MAI SPUN LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI UN ADEVĂR PE CARE ÎL POATE VERIFICA ORI CINE ŞI ANUME ACELA CĂ DEŞI NU AU CHELTUIT NIMIC PĂRINŢII MEI CU ŞCOLARIZAREA ŞI PREGĂTIREA MEA PENTRU VIAŢĂ. SE EXPLICĂ PRIN DEMOLAREA CASELOR CARE S-AU AFLAT PE DEAL UNDE. DIN RAŢIUNI ECONOMICE NU S-A INTRODUS CURENTUL ELECTRIC. AM RENUNŢAT ÎN SCRIS LA PARTEA MEA DE MOŞTENIRE. După r el i gi i Bapti ş t i După naţi onal i t at e Pent i cos Rom. pes t e Mag.CREŞTEREA NUMĂRULUI DE PERSOANE FAŢĂ DE ULTIMUL RECENSĂMÂNT SE EXPLICĂ PRIN CREŞTEREA SPORULUI NATURAL DIN NAŞTERI.de T ot al cas e Di n car e Or t od. ESTE CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CASE. ÎN ÎNCHEIEREA ACESTEI LUCRĂRI. ÎN RÂNDUL AŞEZĂRII. Băr baţ i Femei 82 22 6 108 118 176 6 226 SINGURA SCHIMBARE ESENŢIALĂ FAŢĂ DE RECENSĂMÂNTUL DIN 1992. T ot al Băr baţ cas e per s . ŞI REÎNTOARCEREA A O PARTE DINTRE CEI PLECAŢI DIN CAUZA FRONTIEREI. 25 57 43 65 34 224 SCĂDEREA NUMĂRULUI DE CASE FAŢĂ DE CEL EXISTENT LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1948. ÎN FAVOAREA CELOR DOI FRAŢI AI MEI ŞI ALE URMAŞILOR ACESTORA. ÎN PREZENT FIIND FOLOSITE LA CULTURI VEGETALE. NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! (NIHIL SINE DEO). UNDE SE MAI GĂSESC MULTE GRĂDINI CARE POT DEVENI FRUMOASE LOCURI DE CASE. FĂRĂ SĂ LE 280 . La Recensământul din anul 1992 N r . REVIN ŞI SUBLINIEZ CĂ ACEI OAMENI CARE FAC ORICE PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI. ŞI-AU MUTAT ŞI RECLĂDIT CASELE PE LÂNGĂ VALEA MEGHIŞEI. Mag. t al i 44 per s .44 65 şi Rom. i 72 224 113 Fem ei 111 0-9 ani 10-19 45-64 20. DACĂ NU-ŞI MĂREŞTE BOGĂŢIA SPIRITUALĂ. CEIA CE SE POATE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ FOŞTII LOCUITORI DE PE DEAL. CĂ BOGĂŢIA MATERIALĂ NU ADUCE NICI FERICIREA ŞI NICI LINIŞTEA SUFLETEASCĂ.

UNDE DORIT ACEST LUCRU. PE UNII CU CARA PĂRINŢII LOR AU CHELTUIT MULT PÂNĂ CÂND Ş-AU DESĂVÂRŞIT STUDIILE SUPERIOARE. MAI ALES ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. NU AM FOST UN OM BOGAT ŞI NICI NU MI-AM DUMNEZEU A FOST CU MINE TOT TIMPUL. ATUNCI CÂND AU AVUT NEVOIE I-AM MAI AJUTAT. IAR ÎN VIAŢA CIVILĂ M-A AJUTAT CA SĂ MĂ RIDIC ŞI CHIAR SĂ-I DEPĂŞESC ÎN CAPACITATEA DE A GÂNDI ŞI A MUNCI. .PRETIND NICI UN BAN. TREUIE SĂ MUNCEŞTI MULT SI BINE. DAR BUNUL AM SIMŢIT CĂLDURA SCHIJELOR DE OBUZE CARE AU TRECUT PE LÂNGĂ FAŢA MEA. DIN CONTRĂ.BINEÎNŢELES CĂ PE LÂNGĂ CREDINŢĂ ŞI BUNĂTATE SUFLETEASCĂ.

oriundeAcărunde=oricumAldămaş=băutură oferită de vânzător cu ocazia unor tranzacţiiAleu=arvunăB•Bureană=buruiană Bănui=a regreta (Băni)Belceu=pătuţ mic cu balansar pentru copii miciBarşim=catifea 282 . DUPĂ ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI.GLOSAR ALFABETIC CUPRINZÂND CUVINTE ŞI EXPRESII SPECIFICE LOCULUI. acărcum=oricât. CARE AU DAT MULT DE FURCĂ CADRELOR DIDACTICE ŞI FUNCŢIONARILOR PUBLICI VENIŢI ÎN ARDEAL. ÎN 1919-1920. A Acărcare=oricareAcărce=oricândAcărcând=ori şi cândAsta=aceasta Amu=acumaAistaacestaAiu=usturoiAiiani Arţar=salcâmAndăli=a porniAdipaa adăpa viteleAborâtdoborâtAbzice=a demisionaAsudat— transpiratAmorţit=înţepenitArie=teren unde se transportau snopii de grâu pentru treieratAşchiţă=aşchieAcărcât.

BIBOLIŢĂ BLID BUBOI BELIT BOLD BOTĂ BUICĂ BUCIN BUCTA BURBUNGĂI BATOZĂ BOSCORODI BATALAUĂ BUMBI BAI BRÂNCĂ BOLUND BETEAG BITUŞA BONGAR BATĂR BRÂGLE BLIDAR BUNDĂ = BIVOLIŢĂ = FARFURIE = FURUNCUL = JUPUIT = PRĂVĂLIE SĂTEASCĂ .PIESĂ CU AJUTORUL CĂRUIA SE FIXEAZĂ SULUL DIN FAŢĂ A RĂZBOIULUI DE ŢESUT BRĂCINAR BIZUI BAREM BĂNESC BĂRNACI BRIŞCĂ BUHĂ BĂDANCĂ BUIGUIT BUGĂT = ŞIRET DE CÂNEPĂ CU CARE SE LEAGĂ PANTALONII ŞI ISMENELE = A TE ÎNCREDE (DIN BIZALOM ÎN 1.BĂŢ — VESTON FEMEIESC CU MÂNECI LUGI DIN POSTAV ALBASTRU = INSTRUMENT DE SUFLET DIN CORN DE VACĂ. SUPĂRARE = MÂNĂ = NEBUN = BOLNAV = ŞUBĂ = (CĂRĂBUŞ) = DEŞI = DISPOZITIV AL RĂZBOIULUI DE ŢESUT ÎN CARE SE AŞEAZĂ SPATA = POLIŢĂ CU MAI MULTE RAFTURI MICI PENTRU PĂSTRAREA FARFURIILOR = HAINĂ DIN PIELE DE OAIE BĂRBĂTUŞ . PRIN CARE VĂCARUL ANUNŢA PLECARE LA PĂŞUNE CU VACILE = A RĂMÂNE REPETENT = SFECLĂ FURAJERĂ = MAŞINĂ CU CARE SE TREIERĂ GRÂUL = A VORBI FĂRĂ ROST = SCULE FOLOSITE LA BĂTUT COASA = NASTURI = NECAZ. MAGHIARĂ) = CEL PUŢIN == A REGRETA = OM BRUNET = BRICEAG = BUFNIŢĂ = VAS MARE DIN TABLĂ 40-50 LITRI CAPACITATE. FOLOSITĂ LA RUFE DIN CÂNEPĂ FIERT = = AMEŢIT DESTUL .

ARANJAREA PĂRULUI LA FEMEILE MĂRITATE = FIBRELE SCURTE DE CÂNEPĂ = SOBĂ DE GĂTIT DIN FONTĂ CU 4 PICIOARE = VAS DE 5 LITRI CAPACIT.BELCIUG C CIURDĂ COZLIU CIOARECI CHIMEŞE CELUIT COATĂ CONCI CÂLŢI CANDALĂU CÂNTĂ Capul CUFĂR CHISĂLIŢĂ CIPCĂ CÂRPĂ DE PĂR CLISĂ CURECHI CLOP CUJMĂ CĂPIŢĂ CUCURBĂTĂ CĂZAL CROAMPE CUCHER CIOCI DE TENCHIU COCIOLIE DE AIU CIUDOS CĂCĂDARE CIOVARGĂU CIONT COCOSTÂRC COFĂ CHEŞCHENEU COLB = O BUCATĂ DE SÂRMĂ CE SE PUNE ÎN RÂTUL PORCULUI PENTRU A NU PUTEA SCURMA = TURMĂ DE VITE = DULAP MARE FĂRĂ USI. SAU MULS vaca = BATIC. PENTRU PĂSTRAT HAINE = PANTALONI = CĂMAŞĂ = ÎNŞELAT = CAUTĂ = COC. EMAILAT SAU DIN CERAMICĂ = POARTĂ PENTRU CĂRUŢE = GEAMANTAN DIN PLACAJ SAU LEMN = FIERTURĂ DE PRUNE (ZEAMĂ) = DANTELĂ LUCRATĂ CU MÂNA (AC CU CÂRLIG) = BASMA SCUMPĂ = SLĂNINĂ = VARZĂ = PĂLĂRIE = CĂCIULĂ = CLAIE DE FÂN ÎN FORMĂ CONICĂ = BOSTAN (DOVLEAC) = CLAIE DE FÂN SAU DE PAIE ÎN FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ = CARTOFI = BINOCLU = ŞTIULEŢI DE PORUMB CURĂŢAŢI DE BOABE = CĂPĂŢÂNĂ DE USTUROI = INERVAT = MĂCIEŞE = VAGABOND = OS = BARZĂ = DONIŢĂ (VAS DIN SCÂNDURI DE BRAD PENTRU APĂ. BATISTĂ = PRAF 284 . CU TREI SERTARE.

PRIETEN. PLANTĂ CU FRUNZE LATE. COPII. FRUMOS MIROSITOARE = ÎNŞELAT = NORMAL = CALTABOŞ = LAPTE FIERT DE LA VACA PROASPĂT FĂTATĂ = = = = = = UNEALTĂ CU CARE SE TRAGE JĂRATECUL ŞI CENUŞA DIN CUPTOR PENTRU A SE PUTEA INTRODUCE PÂINEA LA COPT TOBĂ PENTRU TOBOŞARI VÂRTELNIŢE SCÂNDURĂ TRAISTĂ FORMATĂ DIN DOUĂ PĂRŢI.CANCEU COATĂ CIUPĂIT CIUPĂ CILEGIU CIUHĂ CALAPĂR CELUIT CITOV COLDOBOŢ CURASTĂ D DRÂGLĂ DOBĂ DEPENELE DOASCĂ DESAGĂ DÂRĂ = VAS DE CERAMICĂ SAU STICLĂ CU CIOC = CAUTĂ = ÎMBĂIATUL SUGARILOR = ALBIE DIN LEMN PENTRU ÎMBĂIATUL COPIILOR SUGARI = COPIL. POSIBIL VIITOR SOŢ = DREPT = A CLACSONA = BUCATĂ = DOP PENTRU STICLĂ = SEPARARE ÎNTRE MEMBRII UNEI FAMILII = PENTRU ACEIA = MALARIE = VERGELE DREPTUNGHIULARE (DOUĂ) CARE = ŞOPRON PENTRU DEPOZITAREA FÂNULUI = DUD = FRUMOS = FIRE DE BUMBAC VOPSITE ŞI RĂSUCITE = VOLĂNAŞ ŢIN ROSTUL URZELII . PRUNCI = SPERIETOARE PENTRU PĂSĂRI PUSĂ ÎN LANUL DE GRÂU =*CALOMFIR. PURTATĂ PE UMERI URMĂ LĂSATĂ DE UN OBIECT TÂRÂT PE PĂMÂNT DOHOD = OSIILOR LA CĂRUŢE UN PRODUS MINERAL DIN GUDRON FOLOSIT LA UNGEREA DRĂGUŢ DIREPT DUDĂLIT DĂRAB DUGĂU DESCHILINGHIRE DÂRTACEIA F FRIGURI FUSCEI FANAR FRĂGAR FAINĂ FITĂU FODRĂ = IUBIT.

FOLOSIT DE FERARI LA = PETROL LAMPANT = PROMIS = VOPSELE SATE = GURGOI GLIGAN GHINĂ GRĂITOR GUŞE GACI GĂLBĂNARE H = = = = = = VÂRFUL OPINICII ŞI BUZA STICLEI MISTREŢ GĂINĂ OMUL CARE CONDUCE PETRECEREA LA NUNTĂ CREŞTEREA PATOLOGICĂ A GLANDEI TIROIDE IZMENE LUNGI HEPATITĂ HULUGI HERBEICĂ HAITĂU HORI-HOREŞTE HIBĂ HÂD HAMIŞ HARŞEU HÂRB HAPSÂN HIRIBE HASMANDĂU HIRIU HAZNĂ HULPE HOASPĂ = = = TULPINI DE PORUMB PENTRU NUTREŢ LA VITE VAS DE CERAMICĂ.NOUTATE = FOLOS = VULPE = TEACA USCATĂ DE LA STICLĂ 286 .UT — VEZICA BILIARA = NEAMURI APROPIATE = APARAT DIN BURDUF DE PIELE. AVAR = CARTOFI = NEMERNIC. SFEROIDAL.CEVA DEFECT . A DOINI . DERBEDEU = VESTE .GREŞEALĂ = URÂT jr CÂINE RĂU SAU OM VICLEAN = CAZMA = CIOB DE VAS DE LUT SAU DE = ZGÂRCIT. CARE SERVEŞTE LA PĂSTRAT DISPOZITIV CU AJUTORUL CĂRUIA ÎŞI FAC CONCIUL FEMEILE MÂNCAREA MĂRITATE = A CÂNTA.FEŞTILĂ FURCOI FURCHIŢĂ FEST FIERE FOAITĂ FOAIE FOTOGHIN FĂGĂDIT FESTELE G = FITIL PENTRU LAMPA DE PETROL = FURCĂ DE LEMN CU DOUĂ COARNE ŞI COADĂ LUNGĂ = FURCULIŢĂ = CONTINUU • .

mai redus în greutate. respective instrument pentru a tăia mărunt dovleci când se face mâncare de dovleac vacă tânără care încă nu a fost gestantă copac de esenţă tare. făcându-i şi coada în conciu.I Io Ie Inghe Iacă Iară Irimă Iagă Ierboaică Iute Ileu I învălitul eu ea unde iata din nou (repetare) inimă sticlă floarea soarelui repede nicolala fierarului şi cel pe care bate coasa ţăranii are mai multe inţelesuri: A te înveli la cap. operaţia de pregătit urzeala pentru ţesut. spiţe de roţi.tras căruţe. (este mai uşor decât Gorunul) genunchi produs obţinut din laptele realizat după fătare. etc. folosit la confecţionarea de Juguri . pentru ţesut saci. mofturos la mâncare castra purceii . învelitul fetelor care se fură şi le schimbă basmau albă cu alta neagră. dinţi pentru greble. a a a a se împodobi cu flori lua cămaşa pe dos oferi aduce înapoi îndruga împănare îndărăpt îmbia întorna J Jilău Jurincă Jugastru Jerunţi Jintiţă Jgheară Jeb Jungaş Jugăni are înţelesurile de rândea pentru tâmplar şi unealtă pentru tăiat varza când se pune la murat. are două înţelesuri: A vorbi vorbe goale şi a toarce canurele din câlţi. la care i se mai spune şi „curastă" a sbiera buzunar sensibil.

etc. = ieftin = zgomot .cutie de dimensiuni mici = teren cu exces de umezeală = drojdie de bere = bancă din lemn = rânced = dovleac cu miez galben.K Kilă L Lovor Leucă Leutră Leşie Leznă Larmă Lături Lampas Laibăr Lacră Lăpăstos Listau Laviţă Lihod Ludaie Lungalău Leasă transportate Lacreu Laboş Loptă Lipideu Litără Lungoare Luţărnă Lucheară Ludă Lepăda = lighean = piesă din lemn cu un capăt tras pe osia carului cu un dispozitiv metalic în formă de inel. sprijinind leutra carului. construite sub formă de scări orizontale. prinse în corpul carului = soluţie alcalină obţinută din apa fierbinte.gălăgir = mâncare pentru porci = felinar = vestă . copt în cuptor. turnată peste cenuşă la fiertul hainelor şi a jurebiilor de fire din cânepă. = tăblie din scândură folosită peste leutrele căruţei ca să nu cadă din căruţă recoltele = vestă = cratiţă = minge = cearceaf = litru = boală de febră tifoidă = lucerna = trifoi = prostănacă = a avorta o vacă.comestibil = plăcintă mare cu brânză şi mărar. = părţile laterale ale carului. făcut din aluatul dospit din care se face pâinea. o oaie. dulce . o purcea. = kilogram 288 .

motan Muiere = femeie căsătorită Mălură = boală la cereale provocată de o ciupercă Mirişte = suprafaţa de unde a fost cosit grâul Meliţă = unealtă folosită la finisarea fuiorului din cânepă Moare de curechi = zeama de pe varza acră pusă la murat Mintenaş = imediat N Năzări Nană Nadă = închipuire = femeie în vârstă (lele. cu două mânere. stuf . având capacitatea de = mărar = mamă vitregă = mărunţel = mamă = unealtă cu care se bat hainele la spălat = majun din prune = culoare albastru-violet = intestin = amestec de lut.M Mierţă 12 kg Morareu Măştihoaie Mânânţel Maică Mai din lemn Mniere de prune Minerău Maţ Murluială tencuiala Moroci Mocan Mocăniţă Mâzgă Măzgălitură Muieruşcă în = unitate de măsură pentru grâu. ţaţă) = trestie. apă nisip. folosită la netezirea lemnului Moaltără = tencuială din var şi nisip Molcom = domol. pleavă cu care se făcea caselor la ţară şi vatra casei = morcovi = moţ din Munţii Apuseni = soţie sau fiică de mocan = noroi moale şi lipicios de picioare — scris urât şi dezordonat = piesă din nuia maleiabilă cu care se introduce popiota suveică pentru ţesut pânza Mezdreauă = unealtă din oţel cu o latură ascuţită. liniştit Mniazăza = ora prânzului Mândru = frumos Mâţă pisică Mâţoc .

beţişor rudenie mai îndepărtat grădina de lângă casă căldură mare. prin care se leagă pe. voinic castraveţi instalaţie pe apă care compactizează ţesuturile de lână (le îndeasă) boabe de porumb zdrobite cu ciocanul pentru pui de găină piţigoi ardei . care creşte în lacuri viguros. picior nimeni curtea casei grădina de lângă casă musafiri prieten de drum ca se răcori ulcior direct o bucată de pânză cu care se înfăşoară piciorul la incălţat fereastră presă de făcut ulei din folaorea soarelui coasa a Il-a la fân pe şesuri floare naturală sau artificială pivniţă postav sau alte ţesături din industrie pământ lăsat nelucrat mai mult timp creion panglică pat rudimentar (scânduri pe 4 picioare) manşeta de la cămaşa costumului popular local plantă erbacee în formă de suliţe.Nulă Nuiaua Niam Nila căşii Năduşală Nojiţe Nime 0 Ocol Ogradă Ospătoi Ortac Ogăi Ool Oblu Obdială Oblac Oloire Otavă P Pană Pijniţă Pănură Pârlog Plevas Primă Prici Pumnar Pipirig Pogan Pagini Pivă Pisat Piţăguş Piparcă zero nuia. transpiraţie găurile laterale ale opincii.

covată mare în care se frământă pâinea = titirez = partea lemnoasă măruntă a cânepei = fasole = foile care îmbracă ştiuletele de porumb =material din piele.a cere o fată în căsătorie = pernă =.o bucată de lemn care sprijină ceva să nu se răstoarne = document de vânzare-cumpărare a unui animal = pâine = hârtie . roşii = gogoaşă = fustă la costumul popular al ţărăncilor = găină tânără = dus cu pluta . afânat = preş lung pe care se calcă în casă = farmacie = veston-sacou = tijă metalică de la extremităţile jugului care nu permite ieşirea animalului din jug = platbandă din fier cu care tălpuiau roţile căruţelor a rezista roata la poveri = zgomot produs de eliminarea unor gaze din stomac prin gură = rinichi = omletă din ouă = strat de flori sau de zarzavaturi. ridicat deasupra din jur 291 . strop de apă . întrebuinţat la confecionarea opincilor = plângere către organele de stat = abdomen = pariu = ceva moale.proptă Băşuş Pită Piporoş Pică Picur Peţât Perină Porodici Pancovă Poale Puică Prostălău Postavă Priznăr Puzdărie Păsulă Pănuşă Porlog Ponoslu Pântece Prinsoare Puhav Procouţ Potică R Roc Rastău Raf pentru Râgâi Rărunţi Ratotă Rond nivelului -.cade = picătură.

email pe vase de gospodărie = desiş de arbuşti diferite specii şi de spini = liber = lucru greşit sau om fără minte = traistă = a se certa = a se opinti să facă ceva = fir de aţă destrămat dintr-o bucată de pânză = a înjura = înjurată = coş din papură = cenuşiu.smântânit =su neted din lemn cu care se întinde aluatul plăcinte şi pentru pătură de tăiţei = unealtă de lucru cu care se face papiote = dop de plută = felie de pâine = solniţă = lapte prins smântânit = luxat = când se simte sătul după o mâncare mai grea = vas din lemn sau metal cu o toartă şi cu gură care se mulg vacile şi oile = ciorapi = niciodată = cămară de alimente = şurub 292 . bate-n gri = saltea umplută cu paie = săpun = brânză făcută din lapte prins .Rumpe S Sor Sâmbrie Snopi Smalţ Smidă Slobod Smintit Straiţă Sfădi Sforţa Scamă Sudi Sudalmă Soatior Sur Strujac Sopon Scoacă Sucitoare pentru Socală pentru suveică Stupuş Scrijeauă de pită Sălăriţă Sămătişe Scântit Saţău S Şuştar largă în Ştrimfli Şohan Şpaiţ Şoroflu =rupe = şoric de porc = retribuţia slujilor angajate = mănunţi de cereale păioase legate împreună = Glazură.

traslator = farfurie de ceramică (blid) = viţel de 2-3 ani = albie scobită într-un lemn mai gros pentru = mătură din uiele de mesteacăn = porumb = tocmai = coridor îngust a casei de la ţară = tavă pentru aragaz sau alte întrebuinţări = toată = cerneală = larve de cărăbuş (deliciul găinilor) = a repara.Şitău Şagă Şogoreană Ştergură Şotout T Tolcer Tămădi Tindă Tânjeauă Tină Tătarcă Tisau Tărcat Tălmaciu Talger Tuluc Tăcăneauă aluat Târş Tenchi Tumna Târnaţ Tepsie Tătă Ţintă Tomocoi Tomni Topoşit T Ţucur Ţângălău Ţânţele Ţâţână Ţug Ţuraleisa Ţâţă = presă de ulei = glumă = cumnată = prosop = stivă de lemne = pâlnie = vindeca = prima încăpere la casa ţărănească = proţap folosit pentru jug la arat şi grăpat = noroi = sorg = curea lată în care se ţine bani. a îndrepta ceva . briceag = împestriţat = traducător.bătătorit cu picioarele (varza în butoi) = zahăr = clopoţel = paiete = balama .curent de aier = obicei străvechi de bobotează = mamelă 293 . cuţit.

bici pentru animale secure pentru dulgher cu tăiuş lung vergea subţire de lemn verde. respective balamalele Ulceaua = cănită (ceaşcă) Uol = ulcior din ceramică Ultoi = a face altoi la pomi Udori = secreţie oculară la cei care au conjuctivită V Verin Vică Vorovi Vârstă Vânturoi Vrajniţă Valău mai scurt Vaioagă Vuji Vână Z Zadie femeilor Zamă Zbici Zbardă Zmiceauă Zăvoi Zgârci Zălog care 1-a = = = = = = = venin unitate de măsură pentru cereale vorbi dungă în pânza ţesută vânt stârnit din senin (minitornadă) poartă din nuiele împletite la intrarea în grădină jghiab lung din lemn pentru adăpatul vitelor sau pentru dat mâncarea la porci = chirpici. pe uliţă Uliţă = stradă Uruială = cereale măcinate grosier pentru hrana animalelor Urzi = a învârti firele pe urzoi în vederea ţesutului pânzei Uşori = cei 2 stâlpi verticali de care se prind canaturile unei uşi.. U Ulicău = hoinăreşte pe străzi. cărămidă nearsă pentru construcţii = a se potrivi unul cu altul = venă = şorţ .Ţumburuş obiect Ţol acoperit =proeminentă mică şi rotundă la extremitatea unui = ţesătură de lână vărgată (alb şi negru) folosită pt.partea din faţă a costumului popular ale = = = = = = = supă de. folosită la copii răi pădure de plopi şi sălcii lângă o apă curgătoare cartilaje paznicul de câmp lua un obiect de la copilul pe prins cu vitele în păşunatul altui proprietar 294 ..

SEVER DUMITRAŞCU: 1) Aşezări Dacice din Vest şi Nord-Vestul României. la Băbolna 1659. S t . Lucrări ştiinţifice. Oradea . - 2. pagina 401. ISTORIA ROMÂNIEI . 2) Cetăţi Dacice în partea de Vest a Munţilor Apuseni. WINCLER . oamenii din Bihor. ISTORIA ROMÂNIEI seria C. 4. 1968 pagina 239266. p. IGNAT . 295 . 3) Descoperiri Arheologice în judeţul Bihor. Opere. Editura Sport-Turism Bucureşti 1948 pagina 12.N. L1VIU BORCEA + IOAN SZALÂRD. 6. Bucureşti 1958. P.1973. B L A J O V I C I . S Z Ä N T Ö 1. 129 8.A 2-a carte despre IOAN SZALARDI . 69-70 despre Voivod Menumorut. D. 13. 10. 7. 197-209. Crisia III.Cronicar Bihorean. pagina 101.Cronici în Limba Maghiară despre Grofii Tileagdului. 1982. pag.1 4 . I. . 1972 pagina 121-148.C. „Transilvania" voi. BUNYITAY V1NCZE . II.Enciclopedie despre TEODOR NEŞ + STELIAN VASILESCU . 11. Centenar al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea 1972.Editura Academiei Bucureşti pag.Opere pag. O. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE G h . BERINDEI şi Gr.Zona Etnografică Crişul Repede. 12. ION COJA-„Transilvania InviincibileArgumentum" Editura Atheneum Bucureşti. POP . TEREZA MOZES .Descoperiri de monede antice în Transilvania S. 3. 1990. Oradea. 110-357. a VlII-a.Găsirea a 53 monede-drahma în vatra Comunei Tileagd. despre Răscoala de oraşul Oradea şi Bihor. 5. Crisia II. I. BOROVSZKI SAMU şi RÂKOSI JENO . I. 9.Manual Şcolar cls.

Cartograf .Manuscrise Româneşti Medievale. 18. 30. adevereşte că membrii familiei Csanâd au împărţit între ei moşiile lor din TILEAGD. L. C.Formarea poporului Român .Monografia judeţul Bihor. MALOMSZEG.România în Izvoare goegrafice şi cartografice din Antichitate -Bucureşti 1978. 22.la 6 octombrie 1308. Sibiu 1986. MIRCEA PĂCURARIU . ' C. 296 . TILECUŞ. GALDI . C. Bucureşti 1970. C. Kupân Ârpâd şi Varga Ârpâd. K.Craiova 25. BOGDAN PETRICEICU HAJDEU . pag. 23. 20. 29.Transilvania and the Hungaria - Crisia 1986. Material aflat la Arhivele Statului Filiala Oradea.în anii 1527-1598 a cartografiat localităţi din judeţul Bihor şi Tileagdul. 21.Elemente Daco-Române în spaţiul Carpato-Danubian Secolele III-XIII.Az Erdelyi român öshaza kerdesehez (în chestiunea Patriei Budapesta 1942. PÖSALAKA.Start şi substrat popoarelor Balcanice Bucureşti 1892. 1979 pag. 27. 26. CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE TRANSILVANIA. 4748. ABRAHAM ORTELIUS DIN ANVERS . scrisă de Sass Kaiman.Românii din Transilvania terorizaţi de Regimul Austro-Ungar în 1867-1918. 6 ALFÖLDI . BOGDAN PLĂMĂDEALĂ . 15. pag. Bucureşti 1985. GIURĂSCU . Budapesta 1919. 11-30 Bucureşti 1976. 662-668. BIRTIN şi ŞUNCUIUŞ.Monografie în limba maghiară 1996. NAGY SÂNDOR . FLORIAN DUDAŞ . Rumänien Probi. GIURĂU . prelaţi ai Bisericii Reformate. 16. MIHAI FĂTU .Biserica Românească din Nord-Vestul ţării sub ocupaţia Hortistă în 1940-1945. 1973. TILECHIU.Cronicar maghiar Dacii şi Românii în ANDREI DUNAY. voi. MEZÖTELEGD TÖRTENETE . 24. străvechi a Românilor Ardeleni) 28. 19. 17.Istoria Bisericii Ortodoxe Române Sibiu 1972. SĂBOLCIU. MARIN POPESCU .şi IOAN CHIVARI . Transilvania 1940. CAPITOLIUL BISERICII ORTODOXE ORADEA .Descrierea localităţilor Judeţului Bihor. Florida 1975.

Torsul fusul cu 297 .

298 .

Ustensile folosite în industria casnică 299 .

300 .

Belceu Leagăn - 301 .