Monografia comunei Tileagd

La a 750-a aniversare
Traian Indries

2006

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................... 5
Capitolul I

SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI....................................... 7
Capitolul II

EXISTENŢA ŞI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR.......................... 17
Capitolul III

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI........................................... 24
Capitolul IV

DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD.............................. 29
Capitolul V

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD ŞI A SATELOR APARŢINĂTOARE....................................................................... 84
Capitolul VI

VIAŢA 103 SATUL 164 SATUL 169 SATUL 173 SATUL 233

SPIRITUALĂ

-

BISERICA

...................................................................................................................... UILEACUL DE CRIŞ

..................................................................................................................... POŞALACA

..................................................................................................................... TILECUŞ

..................................................................................................................... BĂLAIA

..................................................................................................................... CĂTUNUL CĂLĂTANI......................................................................................240 GLOSAR ALFABETIC ..................................................................................................................... 253

2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE ..................................................................................................................... 267

INTRODUCERE
Această lucrare intitulată, „MONOGRAFIA COMUNEI TILEAGD" se doreşte a fi o monografie istorică, fără a se neglija aspectele de ordin demografic-etnografic, economic şi spiritual. Nu au fost omise nici problemele fizico-geografice şi pedoclimatice. M-am oferit în mod voluntar să fac această lucrare, întrucât în ORAŞUL Tileagd am făcut cunoştinţă prima dată cu „lumea civilizată", încă din fragedă copilărie, începând cu anul 1925, când mă aduceau părinţii din satul natal Tilecuş, cu ocazia rezolvării problemelor de ordin gospodăresc; la Primărie, la Poştă, la cele două mori de măcinat cereale, care aveau şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi la târgul săptămânal de Vinerea. Aici şi cu aceste ocazii am început să-mi deschid orizontul cunoaşterii, să descopăr „O lume nouă" şi să gândesc ce va trebui să fac, ce sens să dau vieţii mele pentru a reuşi să depăşesc condiţiile în care am văzut lumina zilei şi modul sărăcăcios în care supravieţuia familia din care făceam şi eu parte. Am fost un copil precoce şi mi-am dat seama prea devreme asupra mediului care mă înconjoară. La baza acestei lucrări stau informaţiile de documentare din cărţile de Istorie ale unor scriitori români şi maghiari, precum şi din documentele istorice aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, la Arhivele Statului Filiala Oradea, Biblioteca Orăşenească, Serviciul de Cadastru, Direcţia judeţeană de Statistică Bihor Oradea, Capii Bisericilor Ortodoxe, Catolice, Rabinul Şef al Comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte documente cu conţinut istoric. La toate acestea se mai adaugă studierea toponimiei locale, culegerea şi selectarea creaţiilor folclorice locale, întocmirea unui glosar de cuvinte şi expresii utilizate în plan local, în vorbirea de dinaninte şi după terminarea Primului Război Mondial. Aşa cum am arătat în primele rânduri, această monografie, dorindu-se a fi o lucrare istorică, am considerat că nu este lipsit de interes ca să cuprind în cadrul ei şi un scurt rezumat al

3

Istoriei Transilvaniei, a existenţei de la începutul începuturilor şi a continuităţii Dacilor în judeţul Bihor, cu atât mai mult, cu cât că unii politicieni radicali, nici până în zilele noastre nu reuşesc, sau nu vor să recunoască ADEVĂRUL ISTORIC. Lucrarea este structurată pe mai multe capitole, în ordinea importanţei cunoaşterii conţinutului lor. Primele două capitole le-am dedicat datelor Istorice

4

ale Pământului Transilvan şi a existenţei Dacilor Liberi în judeţul Bihor din Epoca Romană. în capitolul III sunt prezentate aşezarea fizico-geografică şi condiţiile pedo-climatice ale comunei şi ale celor 5 sate aparţinătoare. Cap. IV. cuprinde trecutul încărcat de Istorie al Tileagdului şi ale satelor aparţinătoare, începând cu datele de atestare documentară a fiecăreia. Cap. V. cuprinde problemele demografice şi etnografice, evoluţia lor în timp, limba vorbită în anumite etape de dezvoltare a societăţii. Cap. VI. cuprinde VIAŢA SPIRITUALĂ şi deazvoltarea învăţământului, educaţiei şi culturii, ale populaţiei celor 4 (patru) religii convieţuitoare în aceleaşi spaţii: Ortodoxi, Romanocatolici, Reformaţi şi penticostali. Cap. VIL cuprinde VIAŢA ECONOMICĂ, agricultură, industrie, comerţ, transporturi şi meşteşugurile ţărăneşti, evidenţiind evoluţia lor spectaculoasă postbelică, precum şi involuţia în ultimele decenii, datorită unor factori care depăşeau puterile Administraţiei locale. Cap. VIII. cuprinde obiceiurile vechi, moştenite din generaţie în generaţie, folclorul local în versuri, transmis pe cale orală, colinzi de Crăciun şi de anul nou. Lucrarea se încheie cu un glosar de cuvinte, expresii locale (arhaisme specifice locului) şi cu bibliolteca selectivă a scriitorilor şi cronicarilor din a căror lucrări am extras datele care fac obiectul acestei lucrări.

5

Capitolul I SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI
încă din timpul Comunei Primitive, a existat o organizare TRACO-DACICĂ pe acest pământ Românesc. Sub conducerea lui Burebista, dacii ajung la cea mai dezvoltată formă statală, întemeind un Stat care s-a întins pe întreg terioriul de la Nistru până la Tisa -Dunăre şi Marea Neagră. După moartea lui Burebista, Statul Dac s-a fărâmiţat în opt (8) provincii. Sub conducerea lui Decebal s-a format din nou statul Dac care a fiinţat până în anul 106 e.n. când, după mai multe şi crâncene războaie a fost cucerit de către Romani, în frunte cu împăratul Traian şi transformat în provincie Romană. La data de 11 august 117 e.n., a încetat din viaţă împăratul Traian. După moartea lui, au început din nou ca să năvălească popoarele barbare, care nu mai purtau frică de rezistenţa imperiului Roman. Căutând toate izvoarele istorice, vom afla că în partea de răsărit a Europei meridionale, între Marea Adriatică şi Marea Neagră, trăiesc un adevărat mozaic de Etnii: croaţi, greci, maghiari, sârbi, slovaci, turci şi altele. Tot aici trăiesc însă şi românii, neamul cel mai numeros din această parte a Europei, estimat la cifra de peste 25.000.000 (douăzeci şi cinci) milioane persoane. Aşezările româneşti acoperă întreg teritoriul dintre Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră. Mai sunt însă foarte mulţi români care trăiesc în afara acestui perimetru, cum ar fi Aromânii din Grecia, românii de pe Valea Timocului, din câmpia Panoniei şi dincolo de Nistru. Aşadar, românii, ca şi alte neamuri din Europa, nu trăiesc toţi în Statul care le poartă numele, aflându-se şi dincolo de frontierele naţionale ale României, în statele învecinate. De asemenea, nu toţi cei care trăiesc în România sunt de naţionalitate română, mulţi fiind de naţionalitate maghiară, ţigani, saşi, lipoveni şi alţii. Trebuie însă precizat că numărul românilor care trăiesc ca minoritari în afara graniţelor României, respectiv în ţările învecinate, este mult mai mare, aproape dublu faţă de minorităţile etnice care trăiesc în România. Această situaţie se găseşte mai rar la alte state din Europa. Statisticile făcute estimează că românii

6

Coloniştii romani. dintre frontierele Nistrului. până în zilele noastre. nu mai are o asemenea situaţie în vecinătatea graniţelor sale de stat. care. majoritatea îndreptân-du-se sprea Roma. Tisei. fiind vorba de un mare excedent de populaţie.000 (cinci milioane). cu preponderenţă în sudul Italiei. a dat prilej unor cronicari şi istorici maghiari ca să falsifice istoria şi să susţină că atunci când au venit hunii cu conducătorul lor. Aceşti ţărani desrădăcinaţi. unde şi de către cine a fost încreştinat marele popor român?. Această situaţie a apărut în urma transformării latifundiilor în terenuri de vânătoare. Din această simbioză s-a format de-alungul anilor ÎNTREGUL POPOR ROMÂN.care trăiesc în afara graniţelor ţării noastre. alungând ţăranii de pe pământurile lor. Se ştie însă că poporul Dac era un popor 7 . neputând suporta umilinţa înfrângerii s-a sinucis. au găsit toate terenurile pustii. încă din vara anului 117 e. când au venit ungurii. Nici un alt popor european. au luat calea oraşelor.n. au migrat din Asia! O altă problemă a istoricilor maghiari. în epoca premergătoare acţiunii militare împotriva Daciei. Dunăre şi Marea Neagră. romanii s-au căsătorit cu fiicele dacilor şi cu văduvele luptătorilor căzuţi în luptele repetate care au avut loc. Decebal. întins pe întreg teritoriul României. Din păcate aceste aberaţii au fost susţinute de către mai mulţi „gânditori" maghiari de-alungul secolelor. Cel mai mare excedent a fost în metropolă. se ridică la cifra de 5. aflăm că împăratul Romanilor Traian. a avut de rezolvat o serioasă problemă socială. a fost aceea ca să descopere când. fiind un popor mult mai civilizat decât triburile dacice. nelocuite. au început să facă diferite construcţii şi să practice agricultura pe teritoriile corespunzătoare acestei îndeletniciri. Cercetând mai adânc izvoarele istorice. într-adevăr nu se găsesc documente de arhivă care să ateste acest deosebit eveniment. cu ecuaţii încă necunoscute. Un alt motiv serios pentru declanşarea războiului în Dacia. a început lungul proces de romanizare pe întregul teritoriu al Daciei. după ilustra lor. Attila şi mai târziu peste 400 de ani. prin violenţă. pretinzând ca ungurii au fost primii ocupanţi şi că li s-a „furat" Transilvania de către românii care nici mai mult nici mai puţin. în mod treptat şi cu acordul reciproc. în câmpia Panonică şi în Transilvania. Faptul că nici un istoric şi nici o cancelarie europeană nu au scris la vremea potrivită despre existenţa daco-romanilor ca un popor mare. a fost deposedarea fabulosului ei tezaur. după migrarea ungurilor şi alungarea românilor existenţi în Câmpia Panonică şi din o parte a Transilvaniei. „înţelepciune" au migrat tocmai din Asia?! (nu cumva bazele ortodoxismului au fost puse în Asia ?!! ce gândiri „ilustre" a unui popor plin de „demnitate"!).000.

Anonimus mai aminteşte şi alte căpetenii ale Vlahilor din Transilvania: Menumorut. realizând pentru o clipă de neuitat. Astfel. în lucrarea „Descrierea Europei". într-o lucrare apărută în anul 1598. bulgari şi vlahi. Un călugăr dominican francez.credincios şi-1 adorau pe Zeul lor Zamolxe. aflat în slujba lui Carol de Valois şi Carol Robert de Anjoux. stă mărturia scriitorului Ştefan Szamoskozy. aceasta era locuită de slavi. 1-a luat Isus Cristos. sălbăticia faţă 8 . denumiţi vlahi. susţinând că ungurii au fost primii ocupanţi ai teritoriul Transilvaniei. Anonimus povesteşte în detaliu cum. După anul 1600. Mai putem preciza că datele oferite de Anonimus. Acesta. Cele arătate de Anonimus sunt confirmate şi de alte cronici maghiare. care a murit şi a înviat. precum şi Vlad în Banat. Muntenia şi Ardealul. la Kiev. asupra originii românilor. ajunge să se confrunte în lupte grele cu acesta. Tuhutum. reuşind să-1 omoare şi să ocupe teritoriul pe care îl ocupa. afirmă cu seninătate latinitatea neamului românesc şi autohtonia pe meleagurile unde locuieşte. într-o ţară mare şi bogată. Reacţia nobilimii maghiare a fost promtă! Uciderea mişeleşte a Voievodului Mihai Viteazul pe câmpia Turzii. între Someş şi Mureş. căpetenia maghiarilor. se aflau în Panonia când au venit ungurii. în buna tradiţie Europeană. un deznodământ care nu le convine deloc. scrisă spre cumpăna Veacurilor XI şi XII. încă de pe vremea năvălirii hunilor conduşi de Attila. se găseşte un popor foarte mare. Nobilimea maghiară din Transilvania şi odată cu ea şi Ştefan Szamoskozy al nostru înţelege spre ce deznodământ se îndreaptă Istoria. consemnează în anul 1308 că în Sud-Estul Europei. aflând despre belşugul ţării Transilvane. în ciuda încercărilor unor istorici maghiari de a falsifica istoria. iar Apostolul Andrei le-a arătat calea dreptei credinţe. aproximativ prin secolele IV-V-lea. unirea într-un singur stat ale celor trei Provincii Româneşti: Moldova. unde domneşte un vlah (român) Gelu. ori de Simon de Geza şi confirmate de Cancelariile maghiare sunt în deplină concordanţă cu mărturiile scrise ale altor izvoare istorice. se afirmă că ungurii s-au aşezat în Transilvania după ce i-au învins pe vlahii şi slavii care trăiau acolo. vestitul notar al Regelui Bela al III-lea şi al altui anonim care s-a semnat cu pseudonimul Andrei Du Nay (adică Dunai de la Dunăre) în cronicile lor scrise prin secolul XII sau XlII-lea. cronicarul maghiar Anonimus. Este vorba despre Simon Geza. în cronica lui Nestor. în credinţa lor. Instructivă pentru motivele care determină schimbările de opinii a istoriografilor maghiari în corpare. Astfel. care arăta că românii. poporul român s-a încreştinat odată cu formarea lui ca popor. Cât priveşte Transilvania. cărora li se spune români şi că sunt păstorii Romanilor. arată că la venirea ungurilor în Panonia. alungându-i pe români. al cărui loc. adică după ce Mihai Viteazul s-a încoronat la Alba Iulia ca domn al tuturor românilor.

fie după acesta. în cartea sa „Geschichtes des transalpinischen Dacien". influenţa slavă a limbii române. va prezenta cronicarul Francsisek J. Abia spre sfârşitul Secolului al XVII-lea. o teorie istorică a migraţiei românilor în Transilvania. fie înainte de Szulzer. Se ştie însă că toţi istoricii. românii de mai târziu fiind de fapt descendenţi ai dacilor. a prezenţei românilor în nordul Dunării şi în Transilvania. Printre primii se află acest Ştefan Szamosközy. care au învăţat limba latină de la stăpânitorii lor Romani. printre care şi dreptul de a se bucura de legile ţării. Cancelariile maghiare şi-au frământat mult minţile. pentru a obţine drepturile ce le fusese uzurpate cu mai bine de trei secole în urmă. Alături de refuzul Curţii de la Viena şi a Dietei din Transilvania. abia în Secolul al XII-lea. elveţian de origine. Acesta lansează o teorie istorică prin care susţine că românii au migrat în Transilvania. de o convingătoare competenţă. un Szenturay va susţine supraveţuirea coloniştilor Romani numai în Principatele Româneşti extracarpatice de unde au venit în Transilvania peste munţi. nu numai în urma ungurilor dar şi în urma saşilor. vechi sau moderni. Szulzer a gândit să-i facă pe plac socrului său şi altor saşi! Nu se ştie dacă a reuşit. Leipzig 1871. Szulzer. Cu această lucrare. se înscrie la cuvânt şi Francsisc J. cu saşii şi secuii. pentru început este negată romanitatea românilor. teza lui Szulzer a fost reluată şi dezvoltată peste aproape un secol de către Robert Roesler în lucrarea: „Rumänische Studien Untersuchungen Zur Aszterar Geschichte Rumänien" (cercetări asupra istoriei mai vechi a României). Istoricii unguri însă nu! Cu privire la venirea românilor în Transilvania.de populaţia românească. stabilit în Transilvania prin căsătoria cu fiica unui sas. Deci. Continuitatea „Dacilor" nu este încă pusă în discuţie. scrisă în anul 1871-1872. în deplină legalitate cu nobilimea maghiară. Szulzer. influenţă care nu se putea exercita decât în sudul Dunării. adică în focul disputei politice iniţiate de români. a cărui acoperire şi falsificare începe astfel să devină o datorie patriotică a oricărui bun istoric maghiar. lipsa de drepturi politice a românilor din Transilvania. lucrare care a avut un ecou larg în lumea Europeană. Szulzer oferă teoria: „Tăcerea izvoarelor istorice până în Secolul al XIII-lea. Teza „Roesleriană" cum a fost numită. „în decursul timpului". mărturiile antice despre părăsirea Daciei de către Aurelian. au recunoscut în termeni categorici Autohtonia românilor. care după anul 1601 „Descoperă" că Romanii şi-au retras coloniştii din Dacia sub Galenius. ortodoxismul lor care nu putea fi deprins numai în sudul Dunării. cum să falsifice mai credibil Istoria pentru a nega că românii descind din strămoşii lor daco-Romani! Astfel. se sprijinea pe următoarele argumente privind imigraţiile: 9 . absurdă faţă de adevărul istoric. Dar.

X. unde găsesc ungurii care erau instalaţi ca stăpâni ai locului. cu progres în toate planurile da Stat. în Transilvania au ajuns în Sec. 2. în Sec. iar de aici au migrat în nordul Dunării. Peninsula Balcanică a fost deci punctul de plecare a poporului român. 4. idee atât de trăznită încât nu a fost împărtăşită de nimeni. ei au emigrat în Nord. Dacii au fost exterminaţi de cuceritorii Romani şi nu pot fi consideraţi înaintaşii românilor de azi. Iosef Kemenyi. Tăcerea izvoarelor Istorice asupra prezenţei româneşti în nordul Dunării vreme de un mileniu (mileniul imigraţiilor). Dessler. la al cărui ordin întreaga populaţie a trecut Dunărea în Sud. prin Secolul al XlII-lea. conchide Robert Roesler. Hunfalvi care de fapt şi-a schimbat numele din P. unde şi-au format o limbă. care argumentează că vatra de formare a poporului român trebuie căutată în Asia. Teza Roesleriană este susţinută de către istoricul ungar P. 6. ocupând definitiv Sud-Estul Europei. în Secolul al XTX-lea afirmă că românii din Transilvania sunt descendenţi din coloniştii Romani.1. de unde au migrat în Balcani ca păstori romani. Ştefan Katana şi I. având menirea să răspundă opoziţiei româneşti din Ardeal la instaurarea Dualismului şi la suspendarea oricărei autonomii Transilvănene. A. limba română a suferit o puternică influenţă albaneză. Pentru istoricul Ludovik Rethy. Cronicarul I. cu cele două principate care s-au unit în anul 1859. Problema continuităţii românilor în Dacia era cât pe ce să primească o soluţie definitivă la istoricul Austriac J. după „luminata înţelepciune a cronicarilor unguri". românii s-au format ca popor în Munţii Apenini. al XlII-lea. Jozsef Karâcsony este mai tranşant: românii s-au format în Romagna de unde au venit în Dacia după anul 1526. Lipsa de valoare documentară a cronicei scrise da Anonimus (notarul Regelui Bela). susţine în mai multe lucrări că: românii sunt descendenţii tracilor romanizaţi în ţinutul cuprins între Dunăre şi Balcani. la sfârşitul 10 . 5. Hurdadorfer şi naţionalitatea. Dacia a fast evacuată de către Aurelian. se explică prin îndelungata vieţuire a românilor în sudul Dunării. Makai consemnează ca românii aflaţi în Maramureş au venit din Moldova. care treptat s-a transformat în terenurile goale şi mai puţin populate de la Nord. 3. Apariţia acestei teorii este circumstaţiată politic. Piesker. Aici în sud. Influenţa slavă asupra limbii române. precum şi nădejdilor de unire ale tuturor românilor din Ardeal.

231 maghiari şi 441. pentru interesele Statului Maghiar multinaţional. Astăzi au ajuns în stare de servitute faţă de nobilii maghiari din Transilvania dar. toţi istoriografii maghiari s-au aliniat într-un front comun antiromânesc. menite să umfle unele cifre şi să scadă altele.674 români. în 1910. Concluzia: Prin proporţia numerică a populaţiei. Această distincţie străveche a încetat să mai fie făcută după data de 1 decembrie 1918. La începutul.647 maghiari şi 404. a reieşit următorul raport demografic între românii şi maghiarii din Transilvania: în 1880. în raport cu populaţia propriu-zisă maghiară în cadrul Imperiului Habsburgic. gata ca să sacrifice orice adevăr istoric şi orice principiu.294. Ardealul este mai înainte de toate Românesc! După cum am putut vedea. drepturile civile ce se cuvin în mod legal poporului român.617. Ungaria anilor 1867-1918. în 1900. când propaganda revizionistă a „descoperit" că maghiarii şi secuii sunt de aceeaşi naţionalitate. scoasă în evidenţă de cele 3 recensăminte. a preponderenţei elementului românesc în Transilvania.763. nici obiceiurile strămoşeşti". erau 916. istoriografia maghiară nu-şi pune problema continuităţii româneşti în Transilvania şi afirmă. agravat prin instituirea Dualismului Austro-Ungar.Secolului al XVUI-lea. conform acestor recensăminte. la 2. erau 1.292 secui. iar în anul 1778. prezenţa românilor în Transilvania la data venirii ungurilor aici. disproporţionat.394.628 maghiari şi 353. Deci. la 2. care este un semn sigur că ei sunt în Transilvania urmaşii vechilor coloni Romani. Cancelariile maghiare nu au recunoscut nici în ruptul capului. odată cu conflictul făţiş declarat la 1848 între români şi maghiari. Nu le-a contestat-o nimeni această identitate. András Huszti. Iosef Becko precizează că: „Vlahi se trag din Romani. deşi au trecut atâtea veacuri. De menţionat că statisticele oficiale maghiare făceau distincţie între maghiari şi secui.027 secui. deşi întocmite prin aplicarea a diferite tertipuri. opiniile maghiare au evoluat între două poziţii radical distincte şi contradictorii. la 2. consemnează că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de limba veche Romană ca naţiunea Vlahilor.260 români erau 1. anume din coloniile pe care Traian şi ceilalţi împăraţi le-au adus în Dacia". Recensămintele efectuate de către statul maghiar pentru populaţie înainte de primul război mondial. Cu tot adevărul istoric. nu au putut ascunde totuşi realitatea cunoscută tuturor. De asemenea în anul 1740.909. Istoriografia maghiară modernă şi contemporană îşi pune însă problema continuităţii româneşti. nu şi-au pierdut nici limba. cu toate dovezile de necontestat. câte odată în termeni dramatici! Istoriografia modernă 11 .636 secui. în termenii cei mai categorici.421 români. în veacul al XIX-lea.

deşi acestea se întreţineau din subvenţiile cetăţenilor români. care se străduiau ca să susţină fiinţa naţională a românilor. deranjează Cancelariile acestora când românii încep ca să emită pretenţii politice. Orbiţi de politica rasistă pe care o aplicau la toate nivelurile. s-a încercat în primul rând prin şcoli. într-o dispoziţie din 1428 a regelui Sigismund. Astfel. drepturi ce ar decurge din faptul că ei sunt locuitorii cei mai străvechi în Transilvania şi cei mai numeroşi. Maghiarizarea Ardealului: români. care duc poporul la rătăcire. emanând de la Papa Nicolae al IV-lea. precum că 12 . Mai întâi s-a urmărit desfiinţarea a cât mai multe şcoli româneşti. la fete. deoarece în Secolul al XIII-lea. a fost aplicarea politicei de deznaţionalizare. ori de câte ori s-a putut. etc. de maghiarizare a acestora şi a celorlalte naţionalităţi din interiorul Imperiului habsburgic de odinioară. Ferencz. înainte de anul 1918 şi după. Se pare însă că pentru regii şi nobilii unguri. Virâg. sârbi. Replica maghiară la cererea românilor de drepturi egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. sfătuindu-i ca să nu-şi schimbe naţionalitatea şi religia. Nobilii. comuna Ţeţchea şi în satul Hotar judeţul Bihor. slovaci. românii abia începeau să se stabilească în Dacia! Adevărul este că problema continuităţii românilor în istoriografia maghiară. Lajos. ideologii unguri făceau afirmaţii prin presă. localităţi unde funcţionau şcoli ungureşti de stat şi pe a căror teritorii aveau grofii unguri moşii. Să se confişte proprietatea preoţilor români şi să fie expulzaţi din ţară. prigoană mai puţin creştinească. saşi. Alt mod de maghiarizare s-a încercat de către grofi şi latifundiari. Căsătoria între ortodcşi şi între cei de Legea Romei este oprită. Cazuri concrete s-au cunoscut în comuna Vârciorog. se ordonă următoarele: „Se despoaie de avere toţi nobilii şi cnejii. armeni. care-i scutise de război pe nobili. obligaţia s-a transformat repede într-o plăcută îndeletnicire. Concomitent au făcut colonizări maghiare. prin înşelarea românilor ca să le fie naşi la copiii nou născuţi şi să le dea nume ungureşti la botez ca: Gâspăr. la băieţi şi de Rozsi. încă din Secolul al XIII-lea s-au deslănţuit persecuţiile împotriva preoţilor de religie ortadoxă. cu rrecizarea că nu şi pentru cei români. care ţin pe moşiile lor preoţi ortodoxi. evrei.maghiară încearcă să demonstreze că nu au nici o valoare documentară acele cronici maghiare din Secolele XII—XIII-lea care consemnează o străveche prezenţă românească în Transilvania. Cu aceste nume îi înregistrau la Ofiţerul Stării Civile. Presiunea asupra preoţilor venea de la Autoritatea Papală. tic. până ce ortodoxul nu se va boteza la preotul latin. cnejii şi ţăranii îşi vor pierde moşiile dacă nu-şi botează copiii în legea Catolică"! O discriminare asemănătoare la nivelul aristocraţiei făcuse incă din anul 1426 acelaşi Rege Sigismund. Viola. Eszti.

cea iintâi naţiune a lumii" (A magyar hivatva van reâ hogy elso nemzete legyen a 13 .„maghiarimea este sortită să devină.

în viziunea politică a majorităţii feudalilor unguri. câmpia. unul dintre cei mai tenaci colaboratori la „Budapesti Hîrlap"! Cunoscându-şi bine conaţionalii. tot „Terra deserta" la dispoziţia bunului plac a unor falsificatori ai Istoriei. îndeosebi din „Pusta". prin colonizările maghiare făcute în anii premergători primului război mondial. Astfel. Astfel că până în anul 1918 ca rezultat al acestor colonizări. sub preşedinţia contelui Bânffy Béla şi a deputatului Horvâth Gyula. suferind o revizuire. încă cu o sută de ani înainte de 1867. o serie de comune care mărgineu spre Vest teritoriul preponderent românesc. Opt colonizări au avut loc în Ardeal. Drighin în 1903) precum şi din Viţa. părţile mărginaşe secuimei şi împrejurimile de-alungul râurilor. la încheierea păcii. însăşi marale patriot Kossuth declara că „fără maghiarizarea croaţilor. Nimigea şi Baia Mare. Comisia Internaţională de pe lângă Conferinţa de pace de la Paris. care a verificat pe teren delimitarea demografică dintre cele două state a luat în considerare starea de fapt din acel moment. După o mie de ani. Dobâca. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat secţia colonizării secuilor. au devenit cu forţa maghiare în mod artificial. Armeni. când s-a constituit Dualismul Austro-Ungar. S-a mai avut în vedere colonizarea comunelor Feldioara. care a fost foarte mult influenţată prin politica de colonizare şi de maghiarizare cu orice preţ: Conducătorii Statului „naţional unitar" ungar. noi suntem sortiţi pieirei"! întrebarea s-ar putea pune: „care noi?". a Societăţii „Emke". în judeţul Turda (Luduş. spre ţara mamă. Iosif al II-lea. cu scopul de a contracara preponderenţa românilor.000 de români. Ardealul era pentru „Emke" şi autorităţile de la Budapesta. printro măsură de Cabinet a primului ministru Besuiet. în judeţul Cojocna. Planul de colonizare a prevăzut mijlocul Ardealului.vilâgnak) şi acest lucru se întâmpla nu la publiciştii de poiezie. a stârnit şi o politică de colonizare a Ardealului cu maghiari aduşi din alte părţi ale Ungariei. concomitent cu colonizările făcute. frontierele de apus ale României nu au fost fireşti. Cu alte cuvinte se poate vorbi de un revizionism maghiar înaintea Păcii de la Trianon. bunăstarea acestora depinde de maghiarizarea celorlalte naţii. Szolnok. iar 13 în Caraş-Severin şi Banat. Nimigea era să fie alipită la judeţul Szolnok. ocupând Ardealul printr-o dispunere continuă de aşezări. ci la oamenii politici cu trecere cum a fost Hoitsy Pali. 14 . au organizat o prigoană poliţienească asupra luptătorilor naţionalităţilor oprimate. fără a mai ţine seama cum s-a ajuns la ea. anticipa că nobilimea maghiară este şi va fi mereu îngrozită ca să nu-şi piardă veniturile şi privilegiile. comunele Terihas. de a micşora procentul majoritar românesc. poporul maghiar sau privilegiaţii statului maghiar!!? Realitatea celor 3. din Caras în 1903.000. Pişchi şi Pociovelişte în anul 1910. Sărmaşul Mare în anul 1894. românilor şi a saşilor.

celelalte unsprezece milioane de nemaghiari: Români 3. Am fost violentaţi şi aici.000.mergând până la omucideri nepedepsite! Se aştepta ca în urma acestor prigoane să părăsească Ardealul un număr cât mai mare da români. osândindu-i pe vinovaţi. caută să reducă la tăcere şi supunere oarbă. Publicând acest text. La acest proces s-a ajuns în urma acţiunii energice şi în acelaşi timp paşnice a românilor din Ardeal. Dacă nu sunteţi D-voastră competenţi să ne judecaţi. ci aplicarea forţei. în zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat în repetate rânduri pentru respectarea drepturilor noastre naţionale. nu însă şi pe conştiinţa noastră care. pentru cuvântul rostit de unul dintre liderii români. croaţi. avocatul Ioan Raţiu. la 1 iunie 1894). Să nu ne cereţi nouă ca să fim complici în acest proces simulacru. Exclusivismul de rasă a declarat război de exterminare a limbii şi naţionalităţii române. Apărătorii noştri au fost siliţi prin violenţă să se îndepărteze. în această cauză este conştiinţa naţională a poporului român. care toţi doresc ca să trăiască în pace frăţească cu maghiarii. împăratul. de apărare în interesul juridic? Nu! Puterea. la insistenţele Guvernului din Budapesta. Un moment deosebit de important în această confruntare 1-a constituit vestitul proces al „memorandiştilor". pentru noi.000. Mai poate fi vorba da judecată dreaptă. în zadar am încercat toate formele şi mijloacele legale!! în zadar ne-am plâns la toţi factorii competenţi ai statului. cele (6. cât şi guvernul ne-au dus la convingerea de nestrămutat că în faţa lor. unde s-a judecat în 1894. slovaci 6. procesul „memorandiştilor". am fost terorizaţi într-una de când am demonstrat lumii civilizate asupririle ce le îndurăm. germani două milioane. este faptul că atât legislaţiunea. care este nepărtinitor. cu misiunea de a înmâna „ÎmpăratuluiRege al Austro-Ungariei" doleanţele româneşti. dar Dumneavoastră sunteţi stăpâni pe individualitatea noastră fizică. să ne judece Tribunalul lumii civilizate. românii semnatari ai documentului au ajuns în boxa acuzaţilor la Tribunalul din Cluj.000) şase milioane de maghiari. Cităm din acest discurs istoric: „Ceia ce ne-a silit pe noi şi pe întregul popor român să facem acest demers. care au trimis la Viena o delegaţie de 300 persoane. în contra noastră şi a întregului popor român.000. face ce voieşte! Nevinovaţi suntem. din toate straturile sociale. memorabil printre altele. sârbi. S-a agitat prin presă opinia publică maghiară reprezentată prin Juriul din Cluj. vorbă de dreptate nu poate fi. sub ocrotirea legilor drepte şi egale pentru toţi! (din apelul Academiei Române către toate academiile din lume. 15 .000. cerând de la dânsul ca să înceteze măsurile de reprimare prin care în Regatul poliglot al Ungariei. a refuzat să-i primească pe români. Aţi proclamat că forţa învingă dreptul şi aţi arătat în faţa lumii că nu judecata dreaptă primează. nici măcar textul memorandului nu 1-a primit.000. în primul rând intelectualii.

politică pe care o promovează de o mie de ani. numai de plăcerea de a vedea curgând sânge. prin tratatul semnat apoi la Trianon. din totalul populaţiei ţării 71. Mai mult.Prin spiritul da intoleranţă.000 în anul 1916. ucigând oameni nevinovaţi. Ei cereau încorporarea Transilvaniei în Statul Ungar şi să aplice românilor opresiunile devenite de nesupartat.3% altele.p. la ură şi la crimă împotriva poporului român. luptă în continuare ca sa dobândească autonomia. 0.9 maghiari. Potrivit Recensământului făcut în anul 1930.6% găgăuţi.9% erau români. 2. luându-se în considarare situaţia demografică a acestor regiuni.1% greci 0. Cercurile politice de la Budapesta. impunând supremaţia elementului maghiar. Cu toată înverşunarea politicienilor unguri ale vremii. nu numai că s-au declarat nemulţumite cu tratatul de la Trianon. din august 1940. 0. avându-1 în fruntea acţiunii pe ministrul Battyânyi. Maghiarii însă nu au acceptat revendicările legitime ale raselor vecine. dar Tribunalul lumii civilizate i-a condamnat pe strâmbii judecători. O asemenea constituţie o cereau şi popoarele Croat. 0.052.3% cehi şi slovaci. au obţinut jumătatea de Nord a mult râvnitului Ardeal. 0. lipsiţi de apărare. croaţi.5 ţigani. 0. 0. prin dictatul de la Viena. avea o suprafaţă de 295. Atunci când le-a sunat 16 . osândindu-ne veţi izbuti numai să dovediţi lumii că maghiarimea este o notă discordantă în concertul civilizaţiilor lumii!!!" Curtea cu Juraţi din Cluj i-a osândit pe memorandişti la ani grei de temniţă.16% germani.896 locuitori în anul 1930 faţă de aproximativ 7. în număr de peste 40.2% ruteni şi ucrainieni. Sârb şi Slovac. râvnind la cucerirea Ardealului. România întregită în hotarele sale istorice. Transilvania şi Banat s-au întrunit într-o mare adunare.3% sârbi.000 persoane şi au adoptat în unanimitate o rezoluţie.3% ruşi. La data de 15 mai 1848. sloveni. revendicînd o administraţie naţională autonomă. 7. dar au îndemnat timp de douăzeci de ani naţiunea maghiară. 2% bulgari. 4. românii din Ungaria. Favorizaţi fiind de premizele declanşării celui de-al II-lea război mondial. Unind toate provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină. în anul 1919. împrejuriri în care sau comportat tot atât de crud ca hoardele hunilor de odinioară. românii constituind majoritatea covârşitoare a populaţiei ţării. revendicare care să fie înscrisă într-o constituţie bazată pe principiul federaţiei. 3. faţă de 137. România a rămas un stat naţional unitar. Românii din Ungaria şi Transilvania. porniţi pentru a falsifica adevărul istoric.3% polonezi. a consfinţit unirea Transilvaniei cu România. printr-un fanatism de rasă fără precedent în Europa.000 înainte de anul 1918 şi o populaţie de 18. proclamă detronarea Casei de Austria.049 km. 4% evrei.250. pacea de la Versailles. în număr de trei milioane şi jumătate. 1. atât din punct de vedere politic cât şi eclesistic.9% turci.

în mod treptat. în anul 106 e.n. alungându-i din proprietăţi?0 lor. a urmaşilor lui şi a lui Decebal. influenţată de rezultatele muncii romanilor. în perioada secolelor II—IV era noastră. au început să pătrundă grupuri ungureşti care prin violenţă au ocupat terenurile fertile ale românilor. în cadrul larg al lumii rurale daco-romane.. în Secolul al X-lea. Călăţea şi Ineu. de unde au luptat împotriva cotropitorilor care râvneau la tezaurul în aur. Capitolul II EXISTENTA SI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR Existenţa populaţiei Geto-Dace pe cuprinsul actualului judeţ Bihor.Pădurea Craiului. atât în agricultură cât şi in construcţii de locuinţe. atestată documentar din anul 1075. monede despre care vom relata mai pe larg în documentaţia lucrărilor Arheologice de la Cetatea Biharea. Descoperirile arheologice atestă participarea dacilor din Bihor la formarea Daciei libere sub conducerea lui Burebista. în „Legenda Sancti Gerhardt" se arată că populaţia de pe valea şi terasa Crişului Repede. După secolul al Xl-lea. populaţia din Bihor a fost organizată în voivodatul condus de Menumorut.. adunat de către daci din Munţii Apuseni. totuşi prin legăturile populaţiei cu lumea Română. jefuind tot ce s-a putut jefui. pe fondul populaţiei româneşti. 17 . Vadu Crişului. treptat are loc şi aici romanizarea. dacii din Bihor au construit cetăţi pe munţii greu accesibili .ceasul istoriei. cu centrul în Cetatea Biharea.n. Sub conducerea lui Burebista şi a lui Decebal. în retragere au făcut alte crime în rândul civililor şi au distrus bunuri materiale. o atestă descoperirea de monede romane din Tileagd. Legăturile cu lumea romană ale dacilor din judeţul Bihor. este semnalată conform documentelor de arhivă. cunoscuţi sub denumirea de Dacii liberi din epoca Romană. fiind vorba despre dinari Imperiali care au fost emişi de către Antonius Pius in 138-168 e. începând cu Secolul al X-lea. teritoriul judeţului Bihor nu a fost încorporat în Imperiul Roman. se găsea pe drumul feudalismului. Marius Aurelius în 161-180 şi Lucius Verus 161-169. După cucerirea Daciei de către Romani. Chistag.

redactat 18 .. documente scrise din arhive. Biharea şi Chistag care.n. printr-un act de danie.începând cu anul 1075 e. atestă primele aşezări omeneşti Bihorene.

„Pe terasa stângă a pârâului Cismeu. stabilind prietenii cu cartografii vremii. respective în cea românească din feudalismul timpuriu. Harta şi lucrarea menţionată se găseşte la Britisch Muzeum P. cetate care a fost atestată documentar în anul 1075. Din cât cunoaştem. dăruieşte Mănăstirii Gran din Slovacia. arheologii şi istoricii şi-au dat seama că cetatea de pământ de la Biharia s-a ridicat în. perimetrul unei staţiuni arheologice cu mai multe nivele de locuire. Alte documente de arhivă aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea ne relatează cu lux de amănunte asupra existenţii şi continuităţii dacilor în actualul judeţ Bihor. în anul 1075 câteva sate din Bihor. 8). în epoca dacică. menţionată „Mezotelegd" şi a fost atestată documentar în 1256. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadin). în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săpături sistematice în ultimii ani. aşa cum am mai arătat. lucrare în care este consemnată localitatea Tileagd. cetatea lui Menumorut. Chistagul. în zona de Nord-Est a satului. Tot în lucrarea respectivă este consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei. în valea Crişului Repede. menţionându-se şi ocupaţia localnicilor cu creşterea vitelor şi albinăritul. 22954. Popovici. în lucrarea sa întitulată „Transilvania Dacică Teatrum Orbis Terarum" se află textul şi harta Transilvaniei (295 x 420). locuite de români. După acest eveniment. lângă un castru Roman de graniţă a luat fiinţă localitatea Tilegd. cum este denumită în tradiţia locală. în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare. p. prefeudalism şi feudalismul timpuriu. denumită astfel de către secuii care s-au aşezat aici. Ulterior. cele din epoca veche (din antichitate). Bucureşti. în vremea dacilor liberi de epocă romană şi postromană. în perioada anilor menţionaţi. Ortelius a făcut călătorii în mai multe ţări Europene. se află cetatea de pământ de la Biharea. cunoscută încă din secolul trecut. La sud de cetatea de pământ şi pe locul cetăţii. pe atunci se numea Willa Quest (I. Să le derulăm conţinutul după cum apar detaliate în documentele de arhivă.în limba latină. în urma descoperirilor arheologice de la Cetatea Biharea. filiala Arhivelor Statului Bihor. 1983. care odinioară era Dacia. Este normal de presupus că localităţile care au făcut obiectul daniei actului amintit erau sate închegate şi vechi. a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sunt bine reprezentate prin descoperiri arheologice. au fost cartografiate în perioada anilor 1527-1598 de către cartograful Abraham Ortelius născut în Anvers. Aceste ţinuturi şi localităţi Transilvane. tot mai multe aşezări omeneşti sunt evidenţiate în documentele vremii şi în mod deosebit prin Recensămintele anuale de impozitare. demonstrând o continuitate de civilizaţie autohtonă. acest act de danie este primul care vorbeşte despre Bihor. se întindea 19 . personalitate care era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. Regele Geza II al Ungariei.

n. ceramică. unelte. O cetate dacică. la locul „Lutărie" şi în cetate apare un strat arheologic compact. terra sigilată. cărora le urmează purtătorii culturilor Baden şi Coţofeni. specialist în depozitele de bromuri pe întreg teritoriul ţării noastre. la locul numit „cărămidărie" şi în depozitul de bromuri de la sfârşitul acestei epoci şi începutul Haltstatului. a feudalismului timpuriu din centrul Europei. morminte din secolul IV era noastră iar S. Această realitate. clar identificată în aşezare prin ceramica sa specifică. cu forme caracteristice şi mult grafit în pastă. încă cu mai bine de 7 (şapte) decenii în urmă. Roska a dezvelit în săpăturile sale din 1924-1925. Rusu. Arheologul Cîujan M. In partea de Sud a cetăţii. La începutul secolului III înaintea erei noastre. Karâcsony. c) Dacii din epoca arhaică a civilizaţiei lor (Halstathul mijlociu şi târziu de la începutul „La Teneului") au ridicat o cetate de formă neregulată pe terasa Cesmeului. şi P. 20 . depozit încadrat cronologic de M. parţial acoperită şi parţial refolosită în cadrul marii cetăţi patrulatere de la începutul feudalismului românesc. o locuire dacică sigură la Biharea presupune corect. d) Ştim astăzi sigur. în cazul în care nu se vor fi asimilat la masa populaţiei dacice. dacilor de la Biharea li se adaugă un contigent de populaţie Celtică. la începutul secolului XX. Alături de ceramica dacică tipică (lucrată cu mâna sau la roată) s-au descoperit la Biharea şi multă ceramică Romană. podoabe. Cseplo. dacic halstatian (C şi D) şi de la începutul „La Teneului" secolele IV—II înaintea erei noastre. ustensile. desigur în limitele altor cunoştinţe. locuirea staţiunei în epoca Romană a fost observată în mod just de către H. Cseplo si J. arheolog orădean. aşa numită „Cetate a Fetelor".în neolitic o aşezare a purtătorilor culturii Tisa. singuri sau alături de celţii localizaţi lângă aşezarea dacică. ceramică cărămizie şi gălbuie de factură romană provincială. că dacii de la Biharea au continuat să locuiască în vechea lor aşezare şi in Epoca Romană. Aşezarea dacică de epocă Romană se întindea în partea de Nord-Est a cetăţii şi pe locul actualei cetăţi. în seria depozitelor Cincu-Suseni. e) Aşezarea a fost locuită în continuare şi în secolele IV-VI e. pe baza materialului concret. b) Cultura prototracică otomani (II—III) este reprezentativă la Biharea prin ceramică descoperită în aşezarea de la sud de cetate.

Rusu a dat la iveală.Dumitraşcu în anul 1973.. V-VI e. In anul 1954.. lucru ce s-a găsit şi la ţipaturile lui Sever Dumitraşcu în anul 1973. VI e. cu buza lobală şi toarta tersionată.n. a descoperit ceramică. 21 . imitând piese de metal. cu ocazia săpăturilor sale de salvare. M. unelte şi podoabe din secolul IV-V era noastră. un bordei din sec.n. una mai mică şi a doua mai mare. ceramică din sec. cu ocazia săpăturilor efectuate în cetate şi la locul numit „Lutărie". dintre care amintim: ceşti.

o sabie. După câte ne dăm seama până în prezent. nu ar fi exculs ca cele 8 morminte de călăreţi. să fie aparţinut ungurilor căzuţi în luptă pentru cucerirea cetăţi. cu inventar caracteristic maghiar pentru prima jumătate a secolului X e. după împăcarea dintre Ducele Bihorului şi Ducele Árpád. VII-X e. care au convieţuit cu populaţia autohtonă şi care au fost asimilaţi de români în secolele următoare (IX—XIII). descoperite pe dealul „Şumuleu". piese de harnaşament. pecinegă) sau mai târziu de cea maghiară. Aici au fost descoperite unelte. de geografie istorică şi de către medievistul maghiar Gyórgy Gyorfi. scăriţe pentru şea. Castrul Biharea a fost lăsat mai departe în stăpânirea lui Menumorut dimpreună cu un vast hinterlanat al acasteia. spre sud până la Crişul Alb. Cetatea patrulateră de pământ de la Biharea indică prin forma sa că este de origină Sudică. a fost ridicată cetatea patrulateră de pământ. cetatea de reşedinţă a voivodului. la picioarele morţilor fiind depuse cápate de cal -. lângă spaţiul românesc de la Biharea s-au aşezat şi un grup de slavi.n. brăţări. a ieşit la iveală în urma săpăturilor din anul 1973. râşniţe. aici s-a organizat cea mai îndârjită rezistenţă.. uneori intercalate. ornamentată în maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia.n. predomină ceramica autohtonă. la locul „Lutărie". aici au găsit maghiarii mari bogăţii. lucrată cu roata înceată. inele de tâmple. istoricul Ştefan Pascu scria despre cetatea de la Biharea următoarele: „Castrul de la Biharea era centrul voivodatului lui Menumorut. Sintetizând ştirile istorice şi arheologice. arme-vârfuri de săgeţi. de soarta acesteia era legată soarta Ţării Crişurilor.n. Construirea cetăţii de la Biharea de către populaţia locului în sec. ustensile. arhaice. ornamentată cu linii simple sau cu linii în val. cetatea lui Menumorut. de tipul „Stare-Mesta-Nicoleană". orientat Est-Vest.. deosebită de ceramica slavă arhaică. Se presupune că în secolele VII—VIII e. trasă tiroid la pasta moale a vaselor. zăbale. lucrate la roata rapidă (pe alocuri mai păstrează elemente tehnologice de factură postromană. Acest proces se oglindeşte în studierea ceramicei din aşezare unde începând cu secolul VIII. sec. X e. eventual germană veche) şi ornamentată cu benzi de linii simple sau în val. de cea turcomana (avară. greutăţi de lut şi ceramică lucrată cu mâna. Rusu. Se pare că din acea vreme datează şi cele câteva 22 .f) Un bogat material arheologic din sec. După părerea lui M. cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. în sec. VIII—IX. remanent română sau mai degrabă Bizantină. VIII—IX a fost observată pe criterii istorice. deosebită de celelate Slave din centrul Europei. care au forme neregulată. topoare. podoabe. Din această cetate s-au dat luptele dintre populaţia românească şi cetele cotropitoare maghiare.n. alte ustensile amnare. efectuate în cetate şi în aşezarea la sud de cetate.

ustensile ci şi cele 506 (cinci sute şase) morminte. coliere. făcând faţă noilor condiţii istorice. în mijlocul comunităţii locale din cetate. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteristice din secolele VIII—EK. o populaţie brahicefală cu evidente urme Mediteraniene. monede. pomenite în cronica lui Anonimus. Rusu în anul 1954. După opinia cercetătoarei amintite. Sporadic îşi face loc elemente noi. a inventarului concludent şi a unor analize antropologice ferme. Şi în incinta cetăţii. Se cuvine în schimb să amintim că Cetatea de la Biharea. pandantine. dar temporară. legată de începuturile istoriei noastre medievale. descoperite de M. ceramica imitând-o pe cea bizantină. din lipsă a materialelor. Deţinem în schimb concluziile unui studiu recent de antropologie publicat de Olga Necrasov. Roskaînanii 1924. unelte. Acesteia i se adaugă cele două cuptoare. din punct de vedere etnic. posibil mărită. cu unele elemente protolrapcide şi Nordice.fragmente ceramice nelocale. vechea aşezare dezvoltată. Rusu în anul 1954 la locul „Cărămidărie". au fost descoperite în anul 1973 încă 9 (nouă) morminte (probabil un alt cimitir) cu inventar foarte sărac (inele de bronz şi de argint) şi care. mărgele de pastă şi din sticlă. probabil de provenienţă Central Europeană. brăţări. ele formează o serie autohtonă. după trecerea evenimentelor pomenite în cronica lui Anonimus. morminte din care lipsesc cu desăvârşire armele.1925 şi 18 desvelite de M. desvelite deM. Din secolele XIII-XVI. va fi şi prima cetate dacică din Istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată în 23 . mai amintim descoperirea la Biharea. Atât în cetate cât şi în aşezarea din jur. în săpăturile din anul 1973 s-a descoperit ceramică şi piese de inventar datând din aceste secole. din cimitirul de la locul „Cărămidărie". la sud de cetate. deocamdată. este o continuare organică tehnologică şi statistică a ceramicei locale lucrată la roata rapidă şi ornamentată cu benzi de linii simple şi în val. sub nivelul din secolele XI—XIII. vase. eventual al pecinegilor care au avut o vreme dominaţia politică şi în aceste părţi. Acestor secole XI—XII—XIII. viaţa comunităţii locale a continuat în vechile coordonate. a unor pinteni de fier cu rotiţă (restul elementelor de cultură materială de mai târziu nu interesează rândurile de faţă). diferită de seria Slavă de tip Moravia de la Ciumbrud. pe lângă ceramică. Au fost găsite în schimb podoabe ca: inele de tâmplă. La „Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuinţe datând din aceste secole. nu pot fi date şi atribuite cu precizie. ornamentată cu linii incizate striuri (kamatric) şi ceramică ornamentată cu rotiţe. în secolele IX-XI. le corespunde nu numai descoperirea de ceramică. în care se consideră că scheletele din cimitirul de la Biharea „Cărămidărie" prezintă certe urme de asemănare cu două grupuri de schelete de la Sud-Est de Carpaţi. găsite în cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină. arătând un cimitir al unei comunităţi paşnice.

P. I. Bratislava 1971 Documentul Nr. invazia turcească-turcomană. J.Âsatâsok a Bihari Foldvârban. secolul al XI-lea nu a fost liniştit pentru aşezare. în A. 1954 pagina 51 şi următoarele. întemeind capitulul din Oradea. înA. pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei împărăţiei Bizantine se va încerca stabilirea la Biharea a unei Episcopii Catolice. 3. 69-72. Feudalitatea Catolică a încercat să se înstăpânească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător. Era şi aceasta o expresie a vechilor rivalităţi autohtone. M. Pierzându-şi importanţa religioasă. 1 imitaţie de Dirhachium. încă în anul 1061. şi cumani (Euzi) în anul 1068 şi 1091. T. au fost călcate de către pecineji. Farkas.E. De altfel. 1 neidentificată şi două fragmente. aşezarea de pe Crişul Repede îşi va câştiga întâietatea. în locul vechei cetăţi şi a aşezării de odinioară. Cseplo-RegeszetiÂsatâsokaBihariVârban. Să mai notăm că în localitatea Tileagd s-au găsit următoarele monede vechi. ce a contribuit la reducerea importanţei politice a vechii aşezări şi a cetăţii sale de pe terasa pârâului Cismei. în anul 1907. Tot cu ocazia lucrărilor agricole pe terenul localităţii Tileagd. 2.documentele de Cancelarie ale Evului Mediu. Biharea. 4 Dirrhachium. va implica mutarea aici a Episcopiei de la Biharea. Rusu . Transilvania I Bucureşti 1954. Rusu.XXI 1901 p. deci cea mai veche atestare documentară în zonă din anul 1075 (vezi documente privind Istoria României. De altfel. Şerban. Oradea de dinainte de invazia tătărească şi de după 1241-1242. Se pare însă că această încercare nu a dat rezultatele scontate şi Ladislau I. seria C. va rămâne doar un sat obişnuit dăinuind până astăzi în haina dobândită în deceniile şi secolele evului Mediu Transilvan. 58).53 Drahme. XXI 1091 p. 24 . Biharia va mai deţine o vreme primatul puterii Comitaţiunei în Bihor până când. Cluj. în lupta cu feudalitatea catolică. de la poalele Munţilor Plopişului. 72-74. Karăcsony . Tocmai pentru condiţionarea politicii. să ridice un alt centru politic şi religios. împrejurimile sale. conform Documentelor de Arhivă ale Muzeului Ţării Crişurilor . care va fi nevoită. când au fost găsite aceste monede în raza localităţii Tileagd. în rivalitatea dintre Biharea şi Oradea. în articole şi lucrări ştiinţifice I. G. după 1093-1094.Date antrometrice asupra populaţiei vechi „Cetatea Biharea". pentru a-şi asigura supremaţia. 45 din Apolonia. 1 Codes Diplomaticun et Epistolares-Slovacia. M. s-au mai găsit 7 (şapte) monede Romane Imperiale şi o monedă de bronz grecească.E. Documentul Nr. M. una drahmă a fost donată Muzeului Cluj iar cele 53 de drahme au intrat în posesie particulară. F. în încheierea acestei naraţiuni prezentăm biblioteca documentelor istorice privind Cetatea de la Biharea: 1.

III 1960 pagina 18 – 22.I. M.CetăţiiBiharea"in A.Contribuţii arheologice la istoricul.C. înApulumXI.I. M. pagina 601-602. 25 .Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia romanica din Transilvania Secolelor Vl-X. 6..4. Budapesta. Rusu . 5. 1971. Gyorgy Gyorfi –Âz Arpâd Kori Magyarsâg torteneti foldrajza. Rusu . 1996.

După cele mai nou date statistice ale anului 2003 martie 18. intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15. Cătunul Călătani. respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. sat care deşi apare în trei documente de arhivă ca existent în anul 1308. Satul Bălaia este de asemăn ea aşezat în zonă deluroasă. 4. întreaga populaţie a fost român ortodox. A fost atestată documentar în anul 1622.413 sunt de gen feminin. are o suprafaţă totală de 5131 ha. pământ şi o populaţie de 7. Cancelariile Ungariei l-au atestat documentar numai în anul 1552. De la începutul începuturilor şi pâna în prezent.Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. toţi locuitorii sunt de naţionalitate română. Are în componenţă alte 5 localităţi. pe care le prezentăm în ordinea atestării lor documentare: 1. districtul Borodului. 5. La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Sacadat şi Ineu. atestat documentar în 1291. Uileacul de Criş. distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-ClujNapoca-Bucureşti. o localitate mică.Capitolul III AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede. aşezat în zonă colinară. la poalele munţilor Pădurea Craiului. Reşedinţa de Judeţ Bihor . A fost atestată documentar de către Cancelariile vremii în anul 1256. Se compune din 82 gospodării şi 226 persoane.129 persoane din care 3.600 metri pătraţi locuibili. cu populaţie maghiară de religie raformată. la poalele munţilor Plopişului. 3. 26 . Tilecuşul. în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor. comuna Sârbi şi Brusturi. a fost înfiinţat în anul 1900. având populaţie de români ortodoxi. De asemenea are un număr de 2574 locuinţe cu o suprafaţă de 99. SatulPoşolaca. întemeietorii lui fiind veniţi din satul Călăţea. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului. respective de Gara CFR Tileagd. la Sud cu poalele munţilor Pădurea Craiului. a fost atestat documentar la anul 1283 având în majoritate populaţie de etnie maghiară şi de religie Reformată. dată asupra căreia vom mai reveni în Capitolul evenimentelor istorice. 2. în ultimele decenii apărând şi penticostalii.

punerea în funcţie în anul 1970 a Combinatului de lianţi.Situaţia pedoclimatică a localităţii Tileagdul are relieful fluviátil şi este bine reprezentat prin valea şi lunca Grisului Repede.+28 de grade iar în timpul iernilor între -10 . arătăm că pe Crişul Repede apar viituri de apă cu „aizbeerguri" de ghiaţă (în miniatură) în lunile februarie şi martie fără a exclude pe cele din decembrie şi ianuarie. HOLCIM SA). ca urmare a construirii canalului Vadul Crişului-Aştileu. având panta da scurgere de 7 m/km.-15 grade. La podul din Aleşd. respective podzolic pe treapta a IlI-a şi IV-a. Să mai precizăm că suprafaţa Crişului Repede este de 2405 km pătraţi. întreaga terasă a Crişului Repede este aluvionară. pe distanţa dintre Aleşd-Tileagd. vara înregistrându-se temperaturi între +15 . de la Chistag până la Oradea.5 la 2 metri peste care s-a format solul bun. Chiar şi ţara vecină. Precipitaţiile atmosferice au o medie anuală de 700-800 m/m.-octomb. în legătură cu nivelurile hidrografice şi de debit. iar lungimea lui este de 148 km. De regulă cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile maiiunie şi în sept. cantitate suficientă de umiditate pentru a asigura dezvoltarea normală a plantelor de cultură şi a fâneţelor. Apariţia acestor viituri este determinată de încălzirea bruscă a atmosferei şi de topirea zăpezii abundente 27 . de aducţiune a apei la hidrocentrala dată în folosinţă în anul 1953. gradul de poluare a atmosferei pe terasele Crişului Repede. când au fost date în folosinţă Hidrocentralele electrice Leşu. Această apă pătrunde pe teritoriul judeţului Bihor în apropiere de localitatea Bucea. Din punct de vedere genetic. a devenit alarmant de dăunătoare pentru toate culturile de cereale şi furaje. panta de scurgere este de 3 m/km iar în municipiul Oradea sub un m/km. Regimul hidraulic al apelor Crişului Repede dealungul anilor a suferit modificări serioase. Ungaria s-a sesizat asupra poluării atmosferice. Bulz. Clima este moderat continentală. ajuns la ei din România. lăţimea cea mai mare a apei aflându-se între localităţile Fughiu şi Oşorhei. Abia începând cu anul 2002 s-au întreprins unele măsuri pentru eradicarea poluării atmosferei. grosimea stratului de pietriş atingând 1. cu aspectul unui râu de munte. precum şi ridicarea barajelor şi a digurilor de pe Criş la sfârşitul anului 1980. dării în folosinţă a spălătoriei „Bauxite" din Chistag în anul 1960.C. Vinovată de acest fenomen dăunător sănătăţii se face la Fabrica de Ciment din Chistag (S. Lugaşul de Jos şi Tileagd. roditor pe cea de a I-a şi a Il-a treaptă. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni mai blânde. începând cu anul 1950.

2° C în zona Tileagdului.1962 şi 1970. în localitatea Tileagd şi satele mărginaşe a fost epidemie de CIUMĂ.1942. Conform datelor statistice adunate în ultimii ani. Temperatura 28 . Aproape ciclic din zece în zece ani.1796. boală care de asemenea a redus considerabil numărul populaţiei. în centrul comunei. în amonte de localitate. Magistrului Nicolae.1783.1955.1932. cota maximă de miră atingând 240 centimetri. care a decimat 2/3 din populaţie. a rezultat că regimul termic al apelor Crişului Repede este în medie de 11. înfiinţată în anul 1308. în anul 1833 a avut loc o altă epidemie de holeră. într-un timp foarte scurt. Această „Vamă a Sării" a fost donată în anul 1312 de către Regele Carol Robert de Anjou. anii 1774. Inundaţiile care au avut loc în anul 1932 au fost de aşa proporţii încât s-au soldat cu distrugerea podului construit din beton armat. derivat din apele Crişului Repede. Din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că inundaţii mari au mai fost pe Crişul Repede în secolul alXVIII-lea.Fostul pod metalic peste Crişul Repede din Tileagd unde a avut loc VAMA SĂRII. Tot din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că în anii 1739-1744. Tot atunci au fost demolate două case aflate în apropierea malului acestei văi şi au fost avariate un număr foarte mare de case din centrul comunei. Cele mai mari inundaţii cunoscute pe Crişul Repede dealungul secolului trecut în anii: 1925. peste râuleţul Copanda.

satele Poşalaca. lângă moara de piatră sistematică pentru măcinat cereale. într-o perioadă când nici nu se cunoştea noţiunea de poluare. Principalele surse de poluare încep de la Huiedin judeţul Cluj şi continuă la Ciucea. toţi locuitorii satului Săbolciu foloseau apa de băut adusă din Criş. Vadu Crişului. Tilecuş şi Uileacul de Criş. în anul 1898. 29 . încă un amănunt hazliu legat de poluarea apelor Crişului Repede. are în componenţă următoarele sate în ordine alfabetică: satul Bălaia. care se află în aceiaşi zonă şi pe aceleaşi coordonate cu Tileagdul. Şuncuiuş. leau primit ca pe oaspeţi şi i-au ameţit cu vorba până când muncitorii lor. întreprinzătorii şi proprietarii acestor instalaţii profitabile. nu şi-au declarat firma producătoare de valori la organele Administraţiei locale pentru înregistrare şi impozitare legală. cu tărie de 100°. au un regim pedoclimatic mai deosebit pe care îl vom prezenta când vom derula istoria acestor localităţi. facem precizarea că acestea au aceleaşi condiţii pedoclimatice pe care le-am prezentat la localitatea de reşedinţă. s-a construit o fabrică da spirt aproape de malul Crişului Repede. apele Crişului Repede şi-au pierdut mult din calitate datorită apelor reziduale preluate. Acei care s-a nimerit să-şi umplă ulcioarele din viitura de apă amestecată cu spirt. au deversat în albia Crişului Repede întreaga cantitate de spirt aflată în depozit. Tileagdul în actuala formă administrativ-organizatorică. temperatura apei scade ajungându-se în luna decembrie-ianuarie la 0°C şi sub acest nivel. Aleşd. Pentru ca profitul să le fie cât mai mare posibil. La apariţia organelar de control ale fiscului (organe care nu erau coruptibile ca cele crescute în pepiniera Criptocomuniştilor de azi).cea mai ridicată a apei se înregistrează în lunile august (25-28° C) începând cu luna septembrie. dotate cu instalaţii moderne pentru fabricarea şi rafinarea spirtului din cereale. în ceia ce priveşte cătunul Călătani. Cineva i-a denunţat când aveau în stoc câteva tone de spirt. în incinta acestei mori au fost construite câteva catacombe sub formă de pivniţe. au fost câţiva evrei dintre cei 268 persoane din această etnie. Bălaia şi Tilecuşul. Aşa cum am mai arătat la pagina 18 din această lucrare. aflându-se amplasate în zone colinare. pe domeniile baronului Brachfeld din Tileagd care ulterior şi-a luat numele de Telegdi. satele Poşolaca şi Uileacul de Criş. Cum apele Crişului Repede erau foarte limpezi în perioada respectivă. Mai rămâne de adăugat că în lunile ultimilor 40-50 de ani. aproape de biserica Reformată (declarată monument istoric). cătunul Călătani. Din păcate şi Tileagdul are o parte de contribuţie la acest fenomen. s-au îmbătat cu toţii criţă.

882. în apropiere de oraşul Beiuş. Fauna Se rezumă la iepuri de câmp.P. 30 . Pe strada Unirei din Tileagd la nr. albitura. neagara. fazani. crapul. prepeliţe. păstrăv.J. coţofene. în pădurile satului Bălaia se găsesc castani ale căror fructe sunt comestibile. vrăbii şi o mare varietate de peşte atât în apele Crişului Repede dar mai ales în Lacul de acomulare. unde se pot pescui (cu permis de pescuit). babuşca. ciori. firuţa de fâneţe. unde se pot adresa pescarii amatori.S. predominînd pirul. acolo unde a fost plantat.Vegetaţia Este reprezentată prin etajul stejarului. din care au mai rămas numai pâlcuri şi câte un exemplar răzleţ pentru decor. Pajiştile unde au fost cândva păduri. Se mai găseşte salcâmul. ceia ce nu se mai găseşte pe arealul judeţului Bihor decât la Dobreşti. păiuşca. Lacul este administrat de către A. în suprafaţă da 605 hectare. ştiuca şi somnul care depăşesc un kg în greutate. La aceiaşi greutate se poate găsi şi bibanul sau şalăul.V. lostriţă. cuprind păişuri stepice. mreană. Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a înregistrat un exemplar de „Tisă" (taxiusbacata) declarat monument al naturii iar în pădurile Uilacului de Criş vegetează circa 200 (două sute) cuiburi de ghimpe (Ruscus Hipodosum) arbori care sunt ocrotiţi de lege.

31 .

Bihorul a fost primul comitat organizat. Transilvania. Editura Academiei Bucureşti. confirmă temeinicia aşezărilor stabile cu oameni care să cultive cereale şi să crească animale. locuitorii autohtoni români au vieţuit în cadrul obştiilor săteşti. Primul document scris în care se vorbeşte despre Bihor. al Ungariei. 110357). Al doilea document scris din secolul al Xll-lea a fost un alt act de danie din 1160. volumul I. seria C. lângă un Castru Roman de graniţă. feudalii care au primit danii în acele locuri. a morilor şi a pivelor de pe Criş. a fost actul de danie din anul 1075. despre morile şi pivele de pe Crişul Repede (Istoria României. în care se vorbea printre altele. Nucleul 32 . în acela timpuri existenţa comitatului. printre care creşterea animalelor şi albinăritul. pe fondul populaţiei româneşti autohtone. pe lângă descoperirile arheologice sau găsit şi documente scrise. notarul Regelui Bela al IlI-lea. în cadrul teritoriilor cucerite de către regatul feudal maghiar. Voievodatul avea forme specific româneşti de organizare. în acele timpuri. pag. descris în „Gesta Hungarorum" de către Anonimus.Capitolul IV DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD Se cunoaşte faptul că zona în care este aşezată comuna Tileagd a făcut parte din Voievodatul condus de Menumorut. începând cu secolul al XI-lea. Aceste stări de fapt au fost scrise de mai mulţi istorici romani şi maghiari în mod obiectiv. aveau doar o putere nominală. al Regelui Géza II al Ungariei. în districte sau Cnezate şi Obştii săteşti. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare care se aşezau pe malurile apelor şi pe terenuri fertile. în acel timp. Bihorul cuprindea partea centrală a vechiului voievodat condus de Menumorut. începând cu acest secol XI. fiind siliţi ca să accepte această formă de organizare. respectiv în perioada când grupurile de unguri penetrau pe valea Crişului Repede. populaţia de pe întreaga vale şi terasele Grisului Repede fiind români. la începutul secolului Xll-lea a luat fiinţă comuna Tileagd. La înfiinţarea comitatului în anul 1111. Pe fondul acestor evenimente socio-politice. alungându-i pe români din vetrele lor. act în care se arată şi câteva ocupaţii ale locuitorilor autohtoni.

stabilită de împărat în anul 1312. timp de aproape 300 de ani. cele 26 de sate printre care şi Tileagdul. In această 33 . ofensiva împotriva formelor administrative autohtone de organizare a fost tot mai mare. Circulaţia mărfurilor pe acest drum s-a menţinut în mod permanent. De la aceştia a luat moşia marea familie Csanâd care. zona etnografică Crişul Repede. 101). a fost donată de către regele Carol Robert de Anjou. Vama a fost înfiinţată în anul 1308. Scriitorul maghiar Bunyitay Vincze confirmă acest lucru în cronicele sale. Am mai arătat că Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1256. pe care se făcea schimburi de mărfuri între Dacii liberi de odinioară şi „Lumea Romană". Csanâd. ţărănimea de pe valea Crişului Repede. succedându-se o mulţime de grofi şi baroni la stăpânirea moşiilor. se mai vămuiau şi carele cu vin. Ineul de Criş. Editura Sport-Turism. arătând că românii şi maghiari din Tileagd au trăit amestecaţi şi că au fost cu toţii iobagi ai moşierilor Csăki Boldizsâr şi Nagy Mihâly. Cetea.opere. (Liviu Borcea . în anul 1392. etc. moşiile Borod. Uilacul de Criş. Cu toate acestea. în anul 1312 această vamă de lângă podul de peste Crişul Repede din Tileagd. Să mai arătăm că în socotelile de dijme PAPALE pe 6 ani (13311336) sunt amintite 26 de localităţi de pe valea Crişului Repede dintre care enumerăm: Aleşd. cu animale şi cu alte mărfuri. Bucureşti 1948 pagina 12). începând cu secolul al XVI-lea. Poşolaca. după denumirea localităţii şi a moşiei pe care o avea. îşi manifestă nemulţumirea faţă de dijmele din ce în ce mai mari pe care le pretindea Episcopatul Catolic din Oradea şi pentru că făcea presiuni asupra oamenilor ortodocşi ca să treacă la catolicism. membrii familiei Telegdi au exploatat în mod nemilos ţărănimea din aşezările de pe valea Crişului Repde. în acel act de danie se arată că la Vama Tileagd. Tileagd. magistrului Nicolae. (Tereza Mozes. pe lângă carele cu postav şi cu sare. începutul secolului al XVIII-lea. pag.care a întemeiat această comună a fost populaţia românească la care s-a adăugat şi o bună parte a ungurilor care au venit din Panonia. Această localitate a avut avantajul de a fi străbătută de un drum vechi comercial. în anul 1393. înfiinţân-du-se un punct vamal lângă podul de peste Criş. Borozel. denumit „VAMA SĂRII". Corniţei şi Valea Mare. formele vechi de organizare ale vieţii s-au menţinut până la sfârşitul secolului al XVII-lea. în anul 1524 şi-a luat numele de Telegdi. au revenit Coroanei Ungare prin moartea fără urmaşi a Voievodului Petru. prin dârzenia elementului românesc. Pe măsura consolidării statului feudal maghiar şi a Voievodatului Transilvaniei. taxa era de un dinar şi o bucată de sare. care constituiau districtul Borodului. Vadu Crişului. fiul lui Comorzovan. Auşeu.

în drumul lor spre Aleşd. a decedat groful Telegdi Miklos. făcându-se vinovat de infidelitate faţă de soţie şi de familie. Şi în cazul acesta s-a confirmat zicala care spune că „de ce ţi-e frică nu scapi". Calvin. mişcare ce s-a extins în tot Comitatul Bihor. soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Din această poziţie s-a opus organizării Cruciadelor contra turcilor care ameninţau statul feudal ungar. Documentele vremii atestă că Răscoala iobagilor din anul 1437 care a avut loc la Bobâlna. Răscoala îşi avea comandamentul în Aleşd. Averea lui a fost preluată de către Jânos Zsigmond şi de către Szigismund Ianos. la începutul secolului al XVI-lea. Editura Academiei Române 1964 pagina 116-117). Ştefan Telegdi. pribegit în Transilvania. au avut loc mai multe răscoale şi revolte ţărăneşti. în anul 1583. Telegdi Iştvan (Istvăn) a fost expropriat de avere. III. Acesta a fost înmormântat în curtea Bisericii Reformate din Tileagd. deţinea funcţia de vistiernic la curtea regală de la Buda. părţile Mişcai şi moşiile Orădene. în anul 1557 a avut loc Reformaţia Credinţei Evanghelice după ideile lui Luther. Chemarea lui avea mare audienţă în rândul iobagilor. Fostul domnitor al Ţării Româneşti. Tot în acest an 1561. la începutul lunei martie 1658. Beiuşului şi ţinutul Pomezău. pe care l-au omorât ţăranii răsculaţi. fost episcop de Pecs şi participant activ la Reformaţia lui Luther. respectiv castelul lui Ştefan Telegdi II. dar nobilimea locală. Hălmajului.perioadă lungă de timp. Un alt reprezentant al acestei familii. Contrar opoziţiei vistiernicului Curţii Regale. a căutat să-şi recruteze oşti cu care să încerce a-şi recâştiga domnia. a fost înecată în sânge de cătra Andrei Telegdi. în anul 1561. VI „Viaţa Spirituală". de pe meleagurile Bihorene. condusă de Ştefan Roman din Tileagd şi Gheorghe Doja. Ştefan Telegdi. iobagii adunaţi sub conducerea lui Ştefan Roman. regiunea Băii de Criş. Amănunte mai detailate. fiind înarmată. Calvin. Tot în cavoul familiei 34 . asupra acestui subiect o să le dau în Cap. Motivaţia lui se baza pe frica de a înarma ţărănimea nemulţumită de exploatarea cruntă a feudalilor. Ex domn al ţării Româneşti. a împiedicat concentrarea în număr mare de iobagi de pe moşiile lor. alţi doi asociaţi a lui Bekes Găspăr au obţinut o scrisoare de donaţie de la împăratul Jănos II al Ungariei pentru Csăki Boldizsâr şi Ipanit Jânos (din cronica scriitorului maghiar Bunyitay Vincze). în replică. Zwingli şi alţi reformatori printre care şi Telegdi Miklos a avut un rol deosebit. conform informaţiilor cronicarului bihorean loan Szalârdi. au început să atace curţile nobiliare. Cruciadele au fost organizate şi s-au transformat într-o mare revoluţie ţărănească. Aici era o curte voivodală românească grupată în jurul lui Constantin Şerban. Zwingli din 1557. Aceste evenimente s-au petrecut în anul 1659 (Liviu Borcea din opera cronicarului bihorean loan Szalărdi Istoria României vol.

La această răscoală au participat şi românii bihoreni. Imperiul Habsburgic cucereşte cetatea Oradea. iar locuitorii acastora au fost transformaţi în iobagi. care a venit în Tileagd într-o vizită de plăcere la rude. ouă. a contribuit în mod substanţial ajutorul dat Orădenilor de către Voivodul Mihai Viteazul -domnul Ţării Româneşti. spontan a făcut un infarct cardiac. în anul 1503 locuiau amestecaţi maghiarii cu românii. Satele şi oraşele libere ale haiducilor bihoreni. în timpul puterii otomane. conduşi de colonelul Marcu Haţieganu cu peste 300 de luptători (Bihor . în anul 1660 a fost cucerită de către turci Cetatea din Oradea. Puterea imperială Habsburgică a procedat urgent la întocmirea primelor conscrieri ale terenurilor cucerite. pe care l-am mai amintit. zonă cu mănăstiri. In perioada acestor ani creşte tot mai mult pericolul otoman care ocupă oraşul Buda. devenind centru militar şi Paşalâc Turcesc. iepuri fazani şi cerbi. ţăranii erau obligaţi ca să dea atât grofilor cât şi turcilor dela conducere. claponi. aduce unele mărturii cronicarul maghiar Bunyitai Vincze. au grăbit aprinderea flăcărilor răscoalei antihabsburgică condusă de Francsiszk Râkoczi al IIlea (1703-1711). stăpânind-o 32 de ani.monografie 1979. Despre îndelungata istorie feudală a Tileagdului. Citez „Tileagdul era proprietatea familiei Csanâd. în continuare se întreprind măsuri de extindere a suprafeţelor agricole prin defrişarea pădurilor şi a smârcurilor care cuprindeau mari suprafeţe de terenuri necultivate. încercând să asedieze Cetatea din Oradea. 35 . întărindu-se şi luându-şi rolul de intermediar pentru plata dărilor către stăpânire. lucru care a influenţat negativ viaţa tuturor locuitorilor din satele judeţului Bihor.Telegdi a fost înmormâtată soţia demnitarului Bocskay Istvân din Oradea. Potrivit tradiţiei. Totodată s-a reorganizat vechea obşte sătească. în 1687 la Mohâcs iar la 5 iunie 1692. daniile regulate la termene ca: găini. De notat că la acest insucces al turcilor. în anul 1683 la Viena. în anul 1591. Astfel. dar fără succes. Puterea otomană a început să decadă. caş. Creşterea fiscalităţii precum şi măsurile administrative represive ale habsburgilor. pagina 47-48). deoarece Toldy Jânos a amanetat terenurile maghiarilor şi ale românilor pentru 24 de forinţi aur lui Telegdi Istvăn. gâşte. turcii au atacat din nou. jugul de lemn turcesc a fost înlocuit cu jugul de fier Austriac. unt. care şi-au păstrat autonomia în perioada stăpânirii otomane. Secolul al XVII-lea aduce mari schimbări în viaţa politică a Bihorului. au fost vândute contelui Eszterhâzi. pentru a putea fi impuse cât mai eficient la plata dărilor. au fost înfiinţate de Episcopul Ferencz Csanâd în anul 1335. Hagymâsi Margit.

In biserică. De asemenea se află aici pentru odihnă de veci. Aceasta în anul 1620 s-a căsătorit cu baronul Sovâgo Szigismund. Din alte documente istorice am aflat că în anul 1616 a încetat din viaţă groful Telegdi Gyorgy care avea numai o singură fată moştenitoarea castelului şi a moşiei. în anul 1507. Episcopul de Pecs. construită de familia moşierului Nagy Mihâly în anul 1463. Se mai aminteşte tot din documentele vremii despre existenţa unei şcoli. Tot în această zonă se află şi castelul familiei Csanâd. precum şi cele mai vechi registre cuprinzând procese verbale de la şedinţele Adunărilor Naţionale în Parlamentul Ungariei. Tot aici se mai găsesc picturi vechi. din care unul era cu un etaj. în epoca de referinţă. Acest mare proprietar avea o bibliotecă impunătoare în care se găseau „multe volume vechi şi de mare valoare istorică. Pe partea Nord-Estică je află o tăbliţă pe care au fost notate informaţii despre construcţia bisericii. care au fost dăruite lui Bekes Găspâr. în anul 1561. începând cu secolul al XII-lea Telegdi Csanâd episcop de Esztergom. pe peretele Sudic se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi. alungându-l pe răsvrătit din toate drepturile avute. Aici sau născut şi au trăit. Din anul 1524 s-a construit în Tileagd o moară vestită care se numea „Moara Părintelui Istvân". La 36 . Ordinul Franciscanilor au părăsit mănăstirea în anul 1561. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. Telegdi Tamăs boier de Kalocsa şi Esztergom. Telegdi Istvân II fost vistiernic al regelui omorât la răscoala condusă de Gheorghe Dozsa şi Telegdi Miklos episcop reformat." Am încheiat citatul cronicarului Bunyitai Vincze. Telegdi Jozsef avea aici cele mai mari proprietăţi şi două castele. La acea dată mai era o biserică în comună. Telegdi Istvân a uneltit contra Regelui Jănos al Il-lea. Csâki Boldizsâr şi lui Iponit Jănos. în urma acestei descoperiri Istvân Telegdi şi-a pierdut moşia împreună cu Tileagdul. sumă ce constituia o avere considerabilă. Se ştia că biserica această a fost construită de către Telegdi Istvân. în curtea bisericii se găseşte mormântul familiei Telegdi. Hagymâsi Marghit. Pe celălalt perete se găseşte o statuie iin marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. vasele sfinte ale mănăstirei şi celelalte obiecte de cult care pe vremea aceia valorau 1200 de forinţi.In timpul Reformaţiei religioase Telegdi Miklos şi Telegdi Mihâly au împărţit cere ei bijuteriile şi podoabele de aur. Ambele castele erau înconjurate de un parc deosebit de frumos. care potrivit unor documente. era cunoscută ca o biserică veche. Valoarea dotărilor acestei biserici l fost apreciată la 200 de forinţi maghiari. Telegdi Miklos şi soţia demnitarului Bocskai Istvân din Oradea. biserica reformată de azi. o sumă foarte mare la data respectivă.

a născut numai o singură fată care la vremea potrivită s-a căsătorit cu 37 .rândul ei.

A fost înmormântat în cimitirul Reformaţilor Tileagd. Telegdi (Brankfeld) Jozsef. 5. 3. grofiţa Kornis Anna care s-a căsătorit cu groful Haller Gyorgy. cu toate moşiile ce le avea. Telegdi Katalin. Varkocs Gyorgy.Csâki Istvân. s-a născut în anul 1883 şi a decedat în anul 1944. postavuri. Csâki Mâria născuta în 1650 şi s-a căsătorit cu groful Kornis Găspâr.S. Telegdi Jozsef. vinuri. 6.-ul. 8. Haller Alexandru (1797-1868) a participat la Revoluţia din 1648 şi a făcut mult necaz populaţiei Tilecuşului. ambii decedaţi în anul 1847. 11. căsătorită cu Kornis Kâroly (1806— 1872). A mai avut alţi doi copii Haller Peter şi Haller Ianoş. datorită drumului comercial care o străbătea încă din antichitate. recăsătorit cu Nyâri Borbâla. ultimul descendent şi moştenitor al acestei mari şi bogate familii. Varkocs Margit. Haller Anna. căsătorită cu Varkocs Tamâs în 1552. decedată în 1614. iar suprafaţa mai mare a luat-o I.iar din anul 1463 avea şi o şcoală în mod treptat s-au dezvoltat meşteşugurile ca: ferari forjori. Din averea lui s-a dat pământ săracilor la reforma agrară. A avut moşii pe arealul a 12 sate bihorene şi tot mai dorea pământ până când a intrat pentru totdeauna în el. pe care i-a hărţuit timp de 5 ani cu tendinţa de a le lua pământul. căsătorită cu Telegdi Istvân care a decedat în 1653. Aflându-ne la acest subiect al grofilor şi baronilor din Tileagd am să încerc să prezint dinastia succesorală la moşiile vestitului Tileagdi la vremea respectivă: 1. căsătorit cu Hagymâsi Margit. animale. stăpânite dealungul veacurilor de un mare cortegiu de grofi şi conţi. In anul 1688. căsătorită Lonyai Zsigmond. întreaga lor avere a trecut prin moştenire familiei Kornini. întinse pe valea şi terasele Crişului Repede. Comuna Tileagd. 7. căsătorit cu contesa Hagymâsi Katalin (1556-1583) 4. fostă soţie a lui Haller Gyorgy. etc. pe drumul 38 . Telegdi Miklos . datorită şi faptului că avea o moară de măcinat cereale -moara părintelui Istvân . Această familie a fost foarte prolifică. datorită în primul rând poziţiei sale geografice. S-a îmbolnăvit de nervi. 9. S-a recăsătorit cu Csâki Istvân cu care a conveţuit în anii 1635-1699 şi au avut o singură fată. a decedat în anul 1916. Aceasta la rândul ei a născut o singură fată. 10.A. din cauza dârzeniei cu care şi-au apărat Tilecuşenii drepturile la pământ şi a decedat în anul 1872. care potcoveau caii si reparau căruţele cărăuşilor ce transportau sare. Kornis Jozsef născut în anul 1829 s-a căsătorit cu Szakolczay Ilona. fost reformator religios 2.episcop de Pecs. Lonyai Margit. Varkocs Miklos. sărac şi în mizerie. a născut un fiu care a decedat în anul 1766.

iar pe parcurs numărul a crescut până la o sută. dogari. tinichigii. dezvoltându-se în mod constant din punct de vedere economic ă social. aflându-se iniţial în comună 14 olari. Tot atunci. simbolizând puterea otomană. iar în interiorul cercului era inscripţia: TZLEGD MEZO-VÂROS -1692". dricari şi altele. adică oraş de provincie (Mezovâros). Au apărut şi alte meserii necesare dezvoltării economice a comunei ca: lăcătuşi. Toate aceste îndeletniciri a făcut să polarizeze în jurul Tileagdului i:eie mărginaşe. deasupra calului o semilună. 39 . Olăritul s-a ridicat la loc de frunte. Monetăria Statului a stanţat un sigiliu o „PECETĂ" a Tileagdului care reprezenta un turn de cetate tras de un cal.comercial. care a durat peste 30 de ani. în anul 1692 i s-a acordat titlul de „Târg". în ciuda greutăţilor aduse de către ocupaţia turcească. arămari.

iar în anul 1858 au fost mari inundaţii provacate de Crişul Repede. din punct de vedere administrativ. Bihorul a fost despărţit de Transilvania şi a trecut sub administraţia Austriacă. în urma acestor reforme administrative ale lui Iosif al IIlea. a condus la nemulţumiri şi frământări sociale care au atins cote alarmante şi în zona Tileagdului. Situaţia critică din Imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIIIlea. aplicându-se politica de deznaţionalizare. iar începând cu anul 1870. Sporirea de la un an la altul a obligaţiilor iobagilor. Odată cu revocarea reformelor lui Iosif al II-lea. în Bihor. a bântuit Holera care a redus substanţial situaţia demografică a locuitorilor. bazate pe schimbul de mărfuri. Consider că totuşi necesită o precizare. Camerale şi Nobiliare. când a fost dat în exploatare linia de cale ferată OradeaCluj cu gară în Tileagd. continuând şi după aceia. Ca să-i poată obţine. i-a revoltat pe ţărani. inundaţii care au adus mari pagube material populaţiei din Tileagd. Bihorul a fost împărţit în cinci plăşi.în anii 1743-1745. în aceste condiţii nobilimea intra în circuitul economic şi are mare nevoie de bani. Să mai arătăm că în anul 1867. Poşolaca şi Uilacul de Criş. despre care vom vorbi pe larg în cadrul capitolului VII. Odată cu stăpânirea habsburgică. deci şi în zona în care se găseşte oraşul Tileagd cu satele aparţinătoare. Bihorul a rămas divizat în 5 plăşi dintre care una a fost Plasa Tileagd. după anul 1764 apar şi se dezvoltă noi legături economice. în anul 1790 s-a revenit la vechea organizare. 40 . Revoluţia Burghezo-democratică din anul 1848 a desfiinţat iobăgia şi a deschis drum larg dezvoltării capitalismului. In timpul despotismului atroce al Măriei Tereza şi al fiului său Iosif al II-lea. în Tileagd şi satele limitrofe. domeniile foştilor principi ai Transilvaniei nu au mai fost recunoscute de către noua putere. Sub austrieci. locul Comitatului Bihor l-a luat un District administrativ cu centrul în Oradea. Mai multe acte oficiale. au început să apară o mulţime de întreprinderi industriale. aşa că s-au reconstituit fostele domenii Eclistiastice. ca ciupercile după ploaie. a impus luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor răscoale ţărăneşti. district care cuprindea teritorii şi din afara fostului Comitat. La început sau dezvoltat meşteşugurile. pune accent pe folosirea iobagilor şi pe creşterea sarcinilor feudale. cu scopul întinderii terenurilor moşierilor. impusă de guvernanţii de la Budapesta. Această acţiune a început înainte de revoluţia din 1784. printre care şi acelea care au dispus „tragerea la linie" a satelor. Curtea de la Viena a încheiat Pactul Dualist cu Ungaria. Să mai notăm că începând cu anul 1692. ca de altfel pe întreaga vale şi terasele Crişului Repede. aşa cum am mai arătat. Incheierea acestui pact a condus la intensificarea asupririi naţionale a românilor din Transilvania în anii următori.

Nu aveam mijloace de transport numai ocazionale şi era un frig năpraznic. veniţi la Aleşd ca să sărbătorească împreună tradiţionala sărbătoare a Sfântului Gheorghe. au fost adunaţi în piaţa din centrul oraşului Aleşd peste 4000 (patru mii) de oameni. cit. joc şi voie bună. populaţie pe care procurorul Regal Nagy Geza a caracterizat-o ca fiind „cu capacitate spirituală redusă şi aşezată pe treapta cea mai de jos a culturii (A. zi de joi. Guvernanţii şi grofii. au trăit în pace şi bună înţelegere.comentariile sunt de prisos. în cântec. înainte de 24 aprilie 1904 a unei companii de husari şi a unui pluton de jandarmi nu s-a făcut cu intenţia de a se linişti nişte spirite imaginare. face precizări că în data de 24 aprilie 1904.Maghiarii şi românii care au convieţuit împreună pe aceste meleaguri bihorene. evocând acest eveniment de tristă amintire. un pluton de jandarmi şi o companie de husari. Revenind la datele istorice petrecute dealungul timpului pe valea Crişului Repede. Trei zile şi trei nopţi a durat până când mi-am găsit unitatea. am fost trimis pe front de la Regimentul 2 Roşiori . Ziarul „CRIŞANA" apărut în data de 20 aprilie 2003. Administraţia maghiară locală. fiind zi de târg şi zi de sărbătoare a Sfântului Gheorghe când. posedând în locuinţele lor icoane şi alte obiecte de cult religios ortodox . In această deplasare. dar erau români ortodoxi. o dovedeşte numărul mare de morţi şi răniţi de pe întreaga vale a Crişului Repede dintre Ciucea şi Tileagd. au tras focuri de ară în oameni nevinovaţi (dezarmaţi). la partea operativă care se găsea prin Munţii Tatra din Cehoslovacia. cifre cu totul neverosimile. Fond. Nimeni din aceste familii nu ştiau nici un cuvânt din limba română. Doc. sau să cunoască şi să-şi însuşească tradiţiile populaţiei majoritare din zonă. Putându-mă descurca cu limba maghiară. în piaţa din centrul Aleşdului a fost un adevărat măcel. Legat de această problemă am să mai fac a precizare: în primele zile ale lunei ianuarie 1945. anunţându-se 32 de morţi şi 35 de răniţi. 17-18). am fost primit şi tratat de către gazde peste orice aşteptări. pe unii împotriva altora. Că la data de 24 aprilie 1904. întrucât era vorba de o tradiţie a sărbătorirei zilei de Sfântu Gheorghe. se întâlneau aici la târg unde se făceau învoielile. pag. Se poate uşor presupune că aducerea la Aleşd. cei care doreau să se angajeze ca servitori cu anul şi cei care doreau ca să angajeze. PIB. 41 . după anumite datini strămoşeşti.O. am fost cazat o noapte în localitatea Piispokladăny şi o noapte în oraşul Debreţin. din ordinul autorităţilor maghiare.Timişoara. în dorinţa lor de dominare şi de a culege mai multe foloase.Partea sedentară .S. au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le otrăvi sufletele şi a-i îndemna la ură ie rasă. nu putem omite adevăratul măcel care a avut loc la data de 24 aprilie 1904 în piaţa din Centrul Aleşdului când. insuşindu-şi unii de la alţii limba de vorbire.

a dat autorizaţie de construire în aceiaşi zi a 42 .premeditând un masacru mascat.

ca să aibă motiv jandarmii şi husarii să tragă focuri de armă în mulţime de români prezenţi în piaţă. Dintre cele 20 de persoane „GĂSITE VINOVATE". fără o pregătire prealabilă. 165 din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă. iar restul de 18 au fost din Plasa Aleşd. nu s-au grăbit să cerceteze cazul şi adevăratele dimensiuni ale acelui măcel abominabil. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". în timp ce toţi ungurii sau retras pe o stradă lăturalnică. a condus la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei româneşti din aşezările Bihorene. După atentatul de la Saraievo asupra prinţului moştenitor habsburgic. Pur şi simplu erau condamnaţi la moarte cu premeditare. Deci. au strigat slogane la adresa conducerii de stat. Au fost duşi urgent pe front la războiul care nu le aparţinea şi introduşi în primele linii de foc. Nu s-a ştiut nici odată cifrele exacte de morţi şi răniţi la acest măcel programat. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. după criteriu revanşard a unor oameni bolnavi mental. de la data redactării actului de acuzare şi a durat până la data de 22 decembrie 1904 când s-a pronunţat sentinţa. în temeiul prevederilor art. Toţi şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. Intrarea României în primul război mondial alături de „Antantă". cum prindeau hingherii câini. Foarte mulţi dintre bărbaţii români valizi. au fost vânaţi şi trimişi de către autorităţile Austro-ungare cu „laţul". după încheierea pactului dualist între Curtea Imperială de la Viena şi Ungaria. dar nu pot ca să nu subliniez faptul că. în data de 22 decembrie 1904 s-a încheiat una din cele mai negre pagini din istoria acestor meleaguri Bihorene. Celelalte autorităţi competente ale vremii. cu o populaţie de 870 persoane. s-au intensificat măsurile de asimilare ale cetăţenilar aparţinând altor etnii şi în mod deosebit a românilor care formau numărul cel mai mare. o aşezare mică. Aceste măsuri au fost intensificate şi datorită faptului că se aştepta izbucnirea unei conflagraţii internaţionale. unul a fost din Tileagd. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să supravieţuiască şi să se reîntoarcă la familiile lor. şi-au adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. cu numele de Popa Flore şi unui din Oradea cu numele Silberstein Dezso. vieţile a 26 de locuitori. 43 . cineva dintre oamenii puterii.unui partid de opoziţie al „Kosutiştilor". numai români. pus în scenă de către politicienii „Patrioţi" ai guvernului maghiar de atunci. autorităţile având tot interesul de a le da o dimensiune cât mai mică posibilă. aflate sub jurisdicţia Austro-Ungară. Au fost găsiţi „vinovaţi şi condamnaţi" (fără vină). Tilecuşul. Am mai arătat în cuprinsul acestei lucrări. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. Procesul s-a deschis după 7 luni.

guvernul maghiar de la Budapesta. şi-a luat riscanta responsabilitate de a convoca Şedinţa Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român. expulzându-le peste graniţă. Această opoziţie a marcat începutul represaliilor asupra populaţiei româneşti. întreg Bihorul rămânea în afara Statului Român. Armata română de ocupaţie s-a oprit pe linia de demarcaţie Zam-Ciucea-Sighet. bihoreanul Aurel Lazăr. cu misiunea de a elibera şi ultima colibă românească de sub dominaţia străină. violuri de femei. Aflânduse despre aceste acţiuni malefice. împuterniciţi de a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. ceia ce a produs decepţie şi mare durere sufletească tuturor românilor din acest judeţ. a comunicat că nu recunoaşte hotărârile de la Alba Iulia. Consiliul de Caroană al României a hotărât că armata română aflată în Transilvania. Au fost hărţuiţi şi agresaţi fizic nuntaşii satelor şi alte persoane considerate indezirabile. Batalionul a fost primit de Garda Naţională Română compusă din fraţii Gheorghe şi Irimie Coştean. La începutul lunei ianuarie 1919. după încetarea primului război mondial. dar şi cu o epidemie de holeră care lua viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. condus de contele Kâroly. în ziua de 15 ianuarie 1919 au fost ucişi Daniel Ţepelea şi fiul său Dumitru Ţepelea. convocată pentru data de 1 decembrie 1918. al cărui preşedinte a fost ales Dr. doctor în ştiinţe juridice. venind dinspre Ciucea. în Tileagd a fost arestat şi maltratat preotul ortodox Gligor Ioan. Aurel Lazăr. la data de 12 octombrie 1918 în locuinţa sa din Oradea. La Bratca. a sosit primul catalion din regimentul 11 „Dorobanţi" Şiret. După creiarea Consiliul Naţional Român din Bihor. La 19 aprilie 1919. Pe de altă parte. au mai fost aleşi 109 reprezentanţi. jafuri şi furtişaguri din gospodăriile acestora. Aici şi cu acest prilej a fost redactată „Declaraţia de la Oradea". Preoţii satelor nu mai reuşeau ca să-şi facă serviciul religios de îngropăciune ale decedaţilor. când Transilvania se mai afla sub jurisdicţia Imperiului Austro-Ungar. au sosit în Tileagd. la data de 9 aprilie 1919. care au comis în localităţile româneşti pe unde au trecut. în data 44 . stabilită prin armistiţiul de la Belgrad. cu nenorocirile şi victimele lui. pe câmpul lui Horia de odinioară.Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. ucideri de bărbaţi. Valea Crişului Repede a fost împânzită cu soldaţi secui. Din toamna anului 1918. care proclama dreptul românilor din Transilvania la autodeterminarea. declaraţie care a fost citită la 18 octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta. 22 de călăreţi români sub comanda unui locotenent iar la 20 aprilie 1919 ora 10. operaţiunile militare fiind conduse de genaralul Traian Moşoiu. să treacă linia de demarcaţie.

conduse de către generalul Holban. 45 .de 21 aprilie 1919 a fost ocupat şi oraşul Oradea de către trupele Diviziei 6 Infanterie.

un hotel. Berkovics Xenopol. după documentele de arhivă care s-au găsit: Bodis Gâbor. Foras Zsigmond. Kopânyi Jânos. Baciu Ştefan. 3 măcelării. Vinyiczki Istvân. Szóke Jânos. Notariat Administrativ. la data sosirei armatei române de ocupaţie. Balogh Bâlint.Respectând întru totul adevărul istoric. După terminarea primului război mondial. Bodea Dumitru. Kondor Ferencz. Berecz Gâspâr. Harbaly József. Klein Isidor. Parti Sândor. Szabó Kâlmân. Tavarnai József. Cooperativă de Consum. Mureşan Iosif. o farmacie. 268 evrei şi 2044 de maghiari. Szabó Flora. Kopânyi Istvân. Dispensar Veterinar. Percepţie. Varga Mihâly. Baciu Petru. Boros Iosif. Tălodi Francisc. Lórincz Sândor. Poştă-Telegraf. Frentsz Ferenc. dintre care nominalizăm următorii. Baciu Ioan. Băbuţa Irimie. Szabó Istvân II. Iozefic Ferencz. Rugóczki József. Peter József. Varga Aladăr. Griinfeld Mihăly. Cioncaş Petru. Pùnkòsdi Zoltăn. o casă de cultură. aşa că nu a fost mare bucurie la acest deosebit eveniment. 4 magazine de coloniale. în oraşul Tileagd şi-au desfăşurat activitatea următoarele unităţi administrative şi de deservire a populaţiei: Primăria. ţăranii din 36 de localităţi înconjurătoare îşi 46 . vom arăta că populaţia Tileagdului. Boros Béla. era în mare majoritate de etnie maghiară şi evrei. Szabó Ferencz. lucru uşor de înţeles la primirea Batalionului militar de către numai două persoane. Să mai arătăm că în primul război mondial şi-au pierdut viaţa peste o sută de bărbaţi din Tileagd. Pribék Sândor. târg la care. un abator pantru sacrificat animale. Bodis Miklós. Erdei Iosif. Molnâr Mârton. nici românii nu ştiau să vorbească corect româneşte. Boros Iuliu. Veres József. într-un oraş cu o populaţie de 2736 oameni. Trifan Teodor. Gyene Istvân. două magazine cu confecţii şi încălţăminte. Szabó Pai. Szabó Istvân. Csapó Laszló. Firbauser József. Szabó Sândor. Moldovan Gheorghe. Foras József. Bancă de Credit şi Schimb Valutar. Fazekas Imre. Notar Public. fiecare având şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi din seminţe de bostan. acei care au rezistat măsurilor de asimilare. Boradan Gavril. Erdei Ştefan. Nagy Sândor. Kiss Miklós. Oamenii trăind în Statul Austro-Ungar şi vorbindu-se în locurile publice numai în limba maghiară. Szabó Pài II. Varga Béla. Borusz Béla. Bogdan Petru. Dispensar Medical Uman. Sós Lajos. începând cu anul 1920 până în anul 1940. Lucskai Sândor. un târg mare care se ţinea săptămânal în zilele de vineri. două mori de piatră moderne. Post de Jandarmi. Varga Jânos. două restaurante. două cinematografe. în Tileagd s-au înregistrat: 424 români. Parti Bâlint. Szabó Mihăly. La un recensământ al populaţiei făcut la o dată nu prea îndepărtat de luna aprilie 1919. două şcoli primare. Gònczi Jânos. Erdei Francisc. Boros Iosif. Ile Alexandru. o brutărie modernă.

Piaţa din centrul oraşului era împânzită de şatre. 566 rom.. în anumite zile de târg veneau la Tileagd manufacturişti din Oradea. brânzeturi. Furau cu predilecţie confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte de orice fel. din care 1130 reformate. confecţii de îmbrăcăminte. Aceştia proveneau din satul Hotar şi operau în grup. în 1870 au fost 1755 persoane. Incredibil dar adevărat! Unul dintre aceşti maniaci şi-a dresat un câine femelă hoţ. etc. In anul 1850 au fost 1692 locuitori din care 1085 reformaţi. în zilele ie târg cu mari aglomeraţii nu lipseau nici hoţii. încălţăminte. din care 856 reformaţi 309 rom. oi. 67 greco cat. porumb boabe.aduceau spre vânzare o mare diversitate de produse: vite cornute. In 1890 au fost 1797 pers. cat. se furişa din şatră pe sub pânză şi iucea marfa stăpânului la locul de unde a plecat. 258 ortadoxi şi 170 evrei. găini. porci. secară. Rezumat statistic al fostului oraş Tileagd privind anii 1837-1930 In anul 1837. opinci din cauciuc.. 235 romano catolici. 47 . 290 rom. înhăţa ce-i venea la îndemână.. fasole boabe şi păstăi verzi de sezon. Mulţi au decedat din cauza acestei boli iar alţii au plecat în alte părţi din ţăra. Comercianţi evrei din Tileagd. Scăderea numărului populaţiei în anii 1850-1380 s-a datorat epidemiei de holeră. în Tileagd au fost 284 familii din care 225 au fost reformate. cat. ouă. tricotaje şi ţesături din textile. etc. când observau că au apărut Hotăranii la orizont. aducând cu camioanele bunuri industriale de larg consum. cisme bărbăteşti cu tureac strâmb. cai. In anul 1900 au fost 2506 pers.. raţe. îşi trăgeau rulotele jos închizându-şi prăvăliile. grâu. ştia să prindă momentul propice când vânzătorul negocia preţul produsului cu clientul. 534 ortodoxi şi 304 evrei. 239 ortodoxişi şi 260 evrei. liste. curci. catolici. orz. 56 greco cat. 363 ortodoxi şi 212 evrei. trasmitând marfa de la unul la altul. ovăz. In anul 1857 au fost total 1314 persoane. Câinele se furişa în şatre. lapte. In anul 1880 au fost 1385 persoane din care 672 reformaţi.

23 Nagy loan II Nagy Francisc Negruţ Florian Popovici Alexandru - Varga Andrâsne 24 Varga losif . 10 . 12 Baciu losif Baciu Imre GlukErno Gliiklosif Weistein Ignaţiu Lucaci Pavel Nagy Karolina Peter Sândor Iile Iozefina rotar tâmplar agricultor " morar comercian pantofar văduvă mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 8. 28 Chiş Alexandru . 31 Gonczy Margit . 21 .. în Tileagd au rezultat următoarele cifre: 1400 de agricultori. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 15 Kolozsvâri losif .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI Cu ocazia Recensământului din anul 1930. . Boldijar Alexandru 3. 14 Kovâcs Sândorne . zilier văduvă casnică agricultor văduvă agricultor " « „ « « pensionar văduvă lacăt. 5. 7. 22 .7 .3 . 4. In luna decembrie 1934.3 1 5 - Rozs Elisabeta . 19 20 . 88 de meseriaşi. au făcut recensământul întregii populaţii oraşului..3 .-işti.8 . 11 .F... 25 Crişan Petru . fabrică pensionar agricultor „ „ văduvă divorţată agricultor „ pantofar 5 2 1 2 3 1 5 8 1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 7 2 3 3 8 2 1 4 5 1 2 3 3 4 2 2 1 2 . 9. 18 Nagy loan I . pe străzi. mecanic mun.NR. 16 Kolozsvâri Kâlmân . 10 muzicieni şi 10 C.8 4 .3 1 2 . 6.- . 116 funcţionari publici.3 .. PROFESIA TOTAL REFOR. Adler loan 2. 30 Gonzy Jozsefne . 32 Indrieş Teodor 33 Indrieş losif 34 Sabău Mihai .48 - . 17 Kolozsvâri Francisc . 38 de comercianţi. pe cap de familii şi număr de persoane cu arătarea religiilor cărora aparţin asfel: Strada Mare 1.. prelaţii Bisericii reformate din Tileagd.2 . 27 Chiş Ştefan . 13 Soos Bâlint .. 29 Brandi Petru .1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 3 1 2 1 4 1 1 2 .R. 1217 muncitori în fabrici. 26 Kovâcs Stann .

53.2 2 .5 3 5 3 3 3 . CAPULUI FAMILIEI . 58. 36. 57. 40. 47. 62. 42. 51.2 . PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI 35. Szabo F e re nc z 68. 59. 54. 46. 48. 41. 49. I ndri e ş Fl ori an Szi l âgyi L aj os L ori nc z Ioan Hal âsz O donne Horvâth Ioan Sapi L aj os Gonc zi K ârol y C oc i uba I oan C ozma Mi hai Morar Il e ana Morar Vasi l e B ac i u Pe tru B ac i u Vasi l e Tri fan Ghe orghe K i ss Andrâs Rozs J ozse f Hal âsz J ânos C ol ţe a Pe tru Pusk âs F ranc i sc K re me s F ere nc z Szi l âgyi Sând or K ovăc s Andrâ s L uk âc s J ânos De mi an Gavri l Sza bo Il ona Sza bo Ge rge l y F ek e te J ănos B oros Gyul âne Sând or Te odor K ovâc s J ozse f 6 5. 44. 52. 39. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. 55. 63.NR. 61. Pe te rl osi f 67. 45. Ki ss J ozse fne 69. 50. 43.5 1 5 4 2 3 3 — - 49 . 38. 56. UdvaryMi hâl y agri c ul tor „ " văduv ă zi dar agri c ul tor " „ „ p e nsi ona ră c ul tor a gri " „ „ „ pantofar „ agri c ul tor mun.4 1 6 1 1 4 6 1 3 2 7 6 4 .- 2 3 3 4 . zi l i e r agri c ul tor pe nsi ona agri c ul tor c asni c ă agri c ul tor « „ tâmpl ar pantofar agri c ul tor văduvă agri c ul tor 2 2 4 1 2 4 2 3 3 4 2 2 2 4 7 2 4 6 4 2 7 6 4 5 3 5 3 3 3 5 4 5 4 2 3 1 4 1 1 4 2 1 1 . 37. 60.IZRACRT. 64. Dombi Fe re nc z 5 6.

Kovàcs Imre 74. Kàdàr Regina 81. Kiss Józsefné Strada Maior 97. Duhi Iulianna 87. Forràs Józsefné 78. Seidler Samuel 85.NR. Albert József văduvă „ “ 2 1 1 3 5 4 3 2 2 2 3 2 5 5 5 2 2 2 2 5 2 5 9 3 4 8 3 8 4 4 3 3 3 2 1 3 5 4 3 2 _ _ 3 2 5 5 2 2 2 _ 2 5 9 3 _ _ 8 4 4 3 3 3 1 _ _ _ _ _ _ _ 2 _ _ _ _ _ _ __ 3 _ _ - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 5 _ _ _ _ 4 8 _ _ _ _ _ _ 2 _ _ 5 _ _ _ _ _ _ _ - agricultor “ " văduvă agricultor comerciant croitoreasă dogar tâmplar dogar croitor pantofar casnică pensionar agricultor primnotar văduvă agricultor „ „ " văduvă agricultor pensionar ceferist lacăt. Kovàcs Lajos 82. Szabó Bàlint 94. Pinkovits Màrkné 73. Tó'ròs Istvàn 100. Szabó József 75. Buff Nicolae 96. Batka Jànos 88. Soós Ferencz 93. Piombas Teodor 79. Melknek Elek 80. Szù'cs Lajos 101. Palotàs Màtyàsné 77. Kó'rósi Imre 102. Kovàcs Jànos 83. mecanic agricultor “ _ _ - 50 . Soós Bàlintné 91. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Siteri Imre 84. Cezar Nicolae 95. Kopàny Elena 72. Szabó Sàndor 76. Bejan Aurel 90. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 70. Veir Jànos 99. Tabajdi Kàrolyné 71. Lukàcs Ferencz 98. Tóth Ferencz 86. Siile Màrtonné 92. CAPULUI FAMILIEI . Szabó Ferencz 89.

BEŢIE PETRU 132. 112. BONIŞ IOSIF 114. 105. TOTH LÂSZLO 122. VARGA KÂROLY 127. ŞERES NICOLAE 133. DOBRA IOSIF COMERCIANT CASNICĂ MUN. TOTAL PROFESIA PERS REFOR- CATOMAŢI 103. MĂCELAR MUN. 110. HOGYES BENI 116. SCHWARTZ ALADĂR 117. 111. NAGY LAJOS 121.IZRACRT. 109. ZILIER COMERCIANT PENSIONAR 1 2 2 4 2 - 51 . SÂNDOR LEHOCZKI ISTVÂN AGRICULTOR RIGO ISTVÂN BODIS FERENCZ BODIS PÂLL PARDI JÂNOS NAGY PÂLL INDRIEŞ FLORIAN BÂNCSA JOZSEF HARSÂNYI ISTVÂN DEBRECZENI „ „ „ „ „ „ PENSIONAR „ AGRICULTOR 5 3 2 3 7 4 6 5 3 6 9 1 2 2 5 6 6 4 5 4 3 5 3 6 2 4 2 2 2 4 2 2 _ 5 3 2 3 7 4 5 2 6 1 6 — 2 2 5 _ 1 — STRADA CIMITIRULUI 113. LAZAR FLOAREA 130. GONCZY ANDRÂS 131. PETRI SÂNDOR STRADA CĂII FERATE 124. 107. BACIU IOAN 129. 104. TAMOK JÂNOS 126. 106. TÂMOK SÂNDOR 125.NR. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. MEC. MESZÂROS KÂROLY 123. SZABO KĂROLY 119. 108. CSUDDM JÂNOS 128. SZABO ANDRÂS 120. KÂLLAY IRINA 115. ZILIER COMERCIANT __ _ 1 1 6 4 5 1 2 2 3 6 2 4 2 1 1 _ _ 3 3 „ „ AGRICULTOR LACĂT. CAPULUI FAMILIEI . ROZZEN ELEK 118. ZILIER AGRICULTOR „ „ CEFERIST AGRICULTOR VĂDUVĂ MĂCELAR MUN.

152. 139. 137..9 4 4 1 . 146.NR. 154. 161. 163. 141. PROFESIA MUN. 156.5 2 . 159. 148. 153. 160. 164. CAPULUI FAMILIEI .. 168.13 8 8 1 1 - 5 3 4 . . 147.4 1 1 2 2 5 5 3 3 13 . 157. 143. 142. 158. 167.2 2 2 4 . FABRICĂ COMERCIANT TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 134. ZILIER COMERCIANT CASNICĂ TÂMPLAR MUNC.- 52 . ROZENFELD SÂNDOR SZILÂGYI MIKLOSNE PĂSKALYI JOZSEF PÂSKA JÂNOS KOVÂCS GYULA CIANAŞ IOAN HOFFMAN SÂNDOR BACIU ECATERINA KAKUCSI JÂNOS ŞTEF TEODOR SZABO SÂNDOR CUZAC FLOREA COZMA NICOLAE KREMNICZKI ILONA SCHIL ISTVÂN ROŞCOVANI ILEANA HODIŞAN NICOLAE WEISS IZIDOR DOCZY ISTVÂN COCIUBA IOSIF BORODAN IOAN ARDELEAN DUMITRU SZABO ANDREI JANCSOVICHT PÂL KOZMA JÂNOSNE CRĂCIUN DUMITRU PINTEA ALEXANDRU VARGA JOZSEF VASILE ALEXANDRU BRADEA ALEXANDRU EGRI JOZSEF „ CASNICĂ COMERCIANT VĂDUVĂ ZIDAR AGRICULTOR TÂMPLAR MUNC. 155.1 1 3 3 3 9 5 4 3 2 1 4 1 3 9 .1 3 3 7 7 . 162.12 12 . 144. 149. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. 151.3 3 4 4 2 2 5 5 2 1 1 1 1 2 2 4 7 7 4 . 136. 135. FABRICĂ PENSIONAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ COMERCIANT „ PĂDURAR AGRICULTOR „ AGRICULTOR ZIDAR VĂDUVĂ AGRICULTOR „ „ „ „ „ 2 2 6 1 . 165. 166. 140.4 5 . 138. 145. 150. MANE IOAN FISCHMAN IZIDOR BAKK IMRE SALCER VICTORIA .

PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 169. CAPULUI FAMILIEI . Svăbi Ioan 175. Mateiaş Teodor 170. David Solomon 188. Oesterreicher Lajos 184. Mălai Lajos 171.NR. zilier munc. Costean Imre 172. mec. Krânyi Lajos 187. Krasovatze Amâlia 192.DeliÂrpâd 179.R. Costean Gheorghe 173. Szilâgyi Imre 174.F. lacăt. Szilâgyi Lajos 176. fabrică pensionar pantofar pensionar pantofar C. Goldstein Ferencz 181. Jakab Lajos 177. Szabo Jânos 193. Grunberger Lipot 190. Schwartz Izidor 189.Kiss Jozsefne 182. Czenk Ferencz 195. Forvith Jânos 191. agricultor pantofar comerciant funcţionar şofer brutar văduvă pantofar comerciant şoacter văduvă mun.- 3 4 1 1 9 5 2 1 0 - 53 . mecanic comerciant văduvă 2 6 5 9 7 7 10 5 3 2 5 4 2 3 11 9 2 2 5 2 10 4 1 5 4 2 3 2 2 3 2 6 3 2 5 1 7 3 10 5 1 2 2 2 1 1 5 2 2 6 2 — 4 1 5 3 3 4 2 3 3 2 3 5 2 5 5 9 . Hegedvis Sândor 194. Magyar Lajos 183. Rozenfeld Lajos 178. Jerman Mihâly 196. Palotâs Imrene 186. zilier comerciant „ „ croitor „ „ pantofar munc. Denennberg Lajos 185. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Tavarnai Istvân 180. Peta Istvân pensionar agricultor „ „ „ lacăt.

Kiss Carol • 208. Krausz Mihai 215. Bica Petru munc. Papp Vasile Strada Principală 211. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. zilier 2 — 3 1 - 1 - 54 . Judea Teodor 220. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 204. Kokos Gergely 206. Palotăs Gyula 223.NR. Gâl Sândor 236. fabrică agricultor căruţaş comerciant profesor funcţionar frizer medic circă pensionar comerciant ■ 3 2 6 1 2 3 4 3 4 4 2 2 2 2 5 3 5 4 8 - 3 2 - - - 6 - 1 - 2 3 3 — 2 4 4 . Nagy Elek 227. Korosi Alexandru 226.- 1 1 - 2 2 2 - casnică pantofar agricultor « « a u 2 3 - 2 - 3 1 - 5 3 8 1 1 4 4 2 6 4 3 1 3 7 5 2 3 1 1 - 2 6 - - maistru morar agricultor a u a a 4 3 1 - 3 - 7 5 - lăcătuş mec.AlbuIoan 222. Cozma Vasile 229. Ardelean Alexandru 214. Papp Lajos 212. Korosi Ştefan 225. Bica Teodor 235. Borsi Mihâly 205. Fucs Mor 217.GhiuraIoan 210. Kovâcs Sândor 234. Kovăcs Jânos 231. Bejan Gheorghe 207. Korosi Francisc 224.Mangra Iosif 232. Tuş Nicolae 230. Ionescu Gheorghe 213. Weisz Miksa 209. Sporleider Etelka 218. Chiş Iosif 228. Farkas Ignâcz 216. Palotâs Antal 221. CAPULUI FAMILIEI . pantofar agricultor munc. Gocz Ştefan 219. Boniş Gheorghe 233.

Grof Rudolf tinichigiu 6 238. Orbân Peter preot catolic 1 270. Molnăr Andrei 2 „ 249. zilier 6 250. Fiilop Mihâly pantofar 5 271. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 237. fabrică 1 244. Tavarnai Iosif 2 „ 241. Gocz Ştefan agricultor 2 256. Postos Ştefan hornar 4 258. Vâltozo Imre 4 „ 268. Szabo Geza agricultor 5 264. Rozenberg Lâszlo comerciant 8 269. Gondor Jânos maistru morar 2 259.Telegdi Iosif moşier 5 262. Turcu Ioan func. Moza Teodor mun. Peter Sândor mun. Barabăs Jănos 4 246. Vekony Carol “ 6 253. CAPULUI FAMILIEI . Borodan Sândor 4 „ 254. Bogdan Ioan “ 3 257. Erdelyi Săndor agricultor 6 239. Vuşcan Romulus “ 1 267.NR. Paşuk Carol agricultor 4 6 3 1 1 4 3 3 1 1 3 1 4 1 1 1 6 2 8 1 5 2 1 5 1 1 3 2 4 2 5 3 1 5 3 3 1 13 6 3 2 7 2 1 1 - 8 - 55 . zilier 2 245. Chirilă Teodor 1 « 266. Griger Jânosne văduvă 4 251. Vedinaş Petru 13 „ 248. Flatt Eugen “ 2 263. Gheorghe Ioan 3 „ 240. Horvâth Bela brutar 3 243. Varga Ferencz agricultor 6 247.Talodi Jânos agricultor 3 252. Pasuk Iosif 4 „ 255. Varga Ioan agricultor 2 260. Varga Petru “ 7 261. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Griinsberger pensionar 8 Alexandru 242. Szabo Lajos mun. public 2 265.

Zsuthi Gyulăne 287. Csorsz Ferencz 288. Refo Cat rmaţi o Orto -doxi Izraieliţi 272. Berkovics Mome Strada Podului 302.Nr. Schwartz Samuel 300. Klein Jenone 299. Roxin Iosif 279. Bodor Carol 290. Schwartz Zsigmond 294. Nemeth Ioan 289. Tavarnay Elisabeta 293. Grossman Jeno 273. capului familiei Profesia Total pers. Herskovics Tereza 303. Pataky Lajos 297.Vâradi Imre 292. Erdelyi Florian 274. Weiss Samuel comerciant funcţionar pensionar “ medic vet. Cupe 296. Moga Ioan 278. Hodos Geza 277. Roxin Augustin 280. Pop Gheorghe 281. Gali Ferencz 282. Csorsz Iosif 298. Weinstein Adolf 304. Cozac Gavril 276. Kappel Ignaţiu 301. Vâradi Imrene 291. Gondor Vasile 284. Kappel Iosif 283. pensionar „ fabricant agricultor „ comerciant morar zilier comerciant văduvă învăţător frizer pantofar văduvă zidar casnică măcelar „ „ dulgher măcelar văduvă tinichigiu comerciant văduvă 5 2 3 4 4 2 1 1 2 1 4 2 1 2 2 2 2 8 1 4 3 4 4 3 1 2 2 3 2 3 1 2 2 8 1 1 1 1 - lici 1 4 - 5 - 1 3 2 1 2 4 3 - 2 1 1 2 2 1 - 4 4 2 4 4 2 3 2 3 casnică comerciant medic 1 3 3 - - - 1 3 3 56 . Klein Ignâcz 286. Kanizsai Bela 275.VatyaIuliu 285. Dr. Schwartz Normand Ioan 295. Numele şi prenumele crt.

Borodan Ioan 328. Farago Gâbor comerciant pensionar pantofar comerciant zidar croitor agricultor " funcţionar pensionar „ „ comerciant tâmplar munc. Tillinger Carol 337. Fechete Teodor 312. Hajdu Mihâly 311. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar 11 2 2 3 5 4 5 4 2 2 1 2 5 5 6 7 1 2 3 1 2 4 2 5 4 2 3 3 2 5 2 3 2 3 3 2 1 5 1 2 1 2 3 7 1 3 1 1 5 4 2 3 3 2 5 2 - 1 4 4 1 5 3 1 3 1 3 5 1 4 2 2 1 1 - 11 3 '5 1 - 57 . Erdelyi Ioan 334. Boier Nicolae 327. Nagy Imre 320. pantofar văduvă mun. Schwartz Mor 309. Borok Iosif 335. zilier ceferist agricultor dogar rotar dogar mun. Sziâky Bela 315. Paroh Teodor 322. Vâsârhelyi Andrei 313. Boldizsâr Carol 310. Schwartz Dâvid 333. zilier „ vânzător lăcătuş mec. Baranyi Gâbor 316. Baranyi Ioan 330. OesterrikherEde 306. Bonis Sândor 321. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT.NR. CAPULUI FAMILIEI . Weiss Jozsefne 318. Varga Mihâly 324. Katona Gyula 332. Csorsz Gâbor 314. Okros Gyula 308. Dudâs Kâlmân 317. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 305. Horvâth Iosif 326. Bonaţiu Teodor 338. Kovăcs Bâlintne 325. Varga Iosif 329. Teszări Lajos 319. Sulyok Kâlmăn 307. Varga Ferencz 331. Buda Teodor 229. Henţ Teodor 336. Balla Lajos 323.

358. Acsadi Istvân 363. Wordmunszki OdonSzabo Jozsef 357. 331. Kocsis Julianna 346. 336. Baciu Bâlint 345. Pataki Gheorghe 355. 340. 337. Szilâgyi Iosif I 352. Gyoker Alexandru 349. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . PROFESIA TOTAL REFOR. Griinberger Ferencz 361. Tirbuşar Ferencz 351. pensionar dulgher comerciant agricultor casnică lăcătuş mec. Varga Miklos 362. Bodis Andrâs 360. Pataki Mihâly 364. 334. RitterMârton 348. Varga Ferencz Katona Gyula Schwartz Dâvid Erdely Ioan Borok Iosif Henţ Teodor Tillinger Carol Banaţiu Teodor Buda Teodor Farago Gâbor Farago Carol Gâjer Gyula dogar munc. Pataki Imre 343. Scholecz Ferencz 350. 341. 332. 338. HudikMârton 344. Veres Iosif 354. Grigher Ioan 347. 333. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 330. comerciant pantofar pensionar dogar agricultor « pensionar „ „ pensionar pensionar zidar “ tâmplar “ zugrav dogar agricultor 2 3 5 2 5 2 3 2 3 3 3 6 4 2 2 5 3 2 4 4 3 2 2 2 3 2 2 5 2 5 2 2 2 2 1 2 3 2 5 2 2 3 1 2 5 1 3 1 2 2 1 3 5 5 2 2 2 1 3 1 3 1 5 1 1 2 1 3 3 1 2 2 1 2 - 2 1 1 1 1 - 5 ■ 2 - 342. Ardelean Petru 359. 335. Szilâgyi Iosif II 353. 339. Salla Istvân 58 . zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar lăcătuş mec. Dobai Bâlint 356.NR.

Sorban Ioan 380. Frenczky Ferenczne mun. 366. Varga Lajos 378. Daraban Ioan 379. Bodor Istvân 388. Zsebe Jozsefl 386. PROFESIA TOTAL REFOR. Kiss Ferencz 381. 367. Vinyiczki Istvân 396. Kovâcs Mihâly 394. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Cozac Ioan 397.NR. morar casnică lăcătuş mec. Baranyi Frencz 371. Cozac Ioan 389. Peter Istvân 382. Hosu Alexandru 392. Szilâgyi Ferencz 376. Udvari Iosif 375. Zsebe Jozsefll 387. Cozac Gheorghe 395. Rakocz Togyer 372. Zsîros Pâl 390. fabrică lăcătuş mec. Sândor Andrâs 373. Fekete Bâlint 370. Kiss Terezia 383. Komocsi Gyorgy 391. Papp Carol 377. Lukaciu Dumitru Kote Miklos Gyoker Gyula Udvari Jânos pensionar agricultor morar pensionar 2 2 2 3 2 1 3 1 - 2 — Strada Aurorei 369. Tallodi Ârpâd 384. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Tallodi Sândor 385. zilier pensionar zidar zudar+zugrav agricultor zidar agricultor „ „ „ „ lăcătuş mec. pensionar agricultor “ dogar pensionar mun. Udvari Mihâly 374.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 365. pensionar agricultor pantofar ceferist agricultor agricultor 4 1 7 3 3 2 5 1 6 2 4 5 3 2 1 2 2 3 1 1 4 5 4 2 2 7 2 1 4 2 1 1 3 2 5 1 5 1 3 5 3 2 1 2 3 1 4 5 2 2 1 2 1 2 3 1 4 2 1 1 1 4 4 1 - 59 . Gyorfi Ferencz 393. 368.

luc. Duma Alexandru Ştefan 402. Markluliu 417. Pintea Florian 420. Bodea Petru 427. Ruja Teodor 419. Szilâgyi Jânos 424. Suciu Petru 423. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 398. Cozac Florian 404. Varga Jozsef 407. zilier « „ „ pantofar munc. zilier durger casnică pantofar văduvă 1 3 1 4 1 1 1 2 3 1 1 2 6 1 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 5 3 7 6 5 2 2 1 4 4 3 1 3 1 1 2 6 1 2 3 3 2 3 1 2 1 1 1 - 1 3 3 5 2 3 3 3 1 4 1 1 1 1 3 3 3 4 4 4 5 1 4 5 - 60 . Goczi Jânos 400. Varga D. Fekete Peterne 432. Kallay Iuliu 426. fabrică lăcătuş mec. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Makk Iuliu-ne agricultor „ „ munc. Papp Istvân 408. zilier „ „ agricultor „ „ „ frizer « agricultor „ „ „ „ „ „ „ mun. Sorban Jânos 399. Szâsz Zsuzsanna Bâlint 430.NR. Szucs Iosif 428. zilier mun. Szâsz 431. Nagy Ioan 425. Fechete Ioan 401. Sonea Petru 422. Sândor 410. Sabău Alexandru 416. Turcuş 403. CAPULUI FAMILIEI . Csalok Lajos 409. Bogdan Petru 405. Soos Ferencz 415. Paskuly Gyorgy 406. Makai Jânos 414. Crişan Mihai 421. Ţurcaş Tamăs 418. Piski Zsigmond 413. Pataki Imre 429. Varga Jozsef 412. Varga Imre 411.

9 1 6 3 - agricultor „ „ „ „ „ „ zidar preot rabin pensionar « agricultor 1 3 1 3 2 3 4 3 3 3 2 4 3 1 3 2 3 4 3 3 1 3 3 1 2 - 1 3 - 3 - Strada Bisericii 459. Costin Teodor 440. Sele Mihai Strada îngustă 446. Mureşan Mihai 445. 458. 451. Lupuţ Ilie 438. 447. zilier lăcătuş mec. Zembre Iulia 439. zilier casnică agricultor „ „ „ „ „ „ 1 1 2 7 5 2 7 6 9 4 4 6 5 1 7 4 4 3 2 . Lakatos Daniel 437. Cozac Alexandru 434. Maxim Gheorghe Ioan 441. Baciu Mihai Baciu Ioan Gonczy Istvân I Gonczy Istvân II Molnăr Mârton Bacsi Imre Bacsi Dani Mihalika Lajos Miiller Jeno Kovâcs Bâlint Vmyicki Istvân Bodis Imre Kiss Sândor mun. Fazekas Sândor 444. Udvari Ştefan 463. 454. 448. Szilâgyi Istvân 460. Mureşan Petru comerciant tâmplar agricultor tâmplar pensionar 2 4 5 3 1 2 1 5 1 3 2 1 - 61 . 449. Crăciun Florian 435. Hunyadi Matei 436. Erdely Lajos 443. 456. 452. 457. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .6 .- - 1 1 1 1 2 7 . PROFESIA TOTAL REFOR. Bodea 442. 450. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.NR. 453. « horticultor munc. 455. Szilâgyi Istvân 461. Marozsân Mihâly 462.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 433.

Boncsa Ştefan II 475.4 1 1 2 2 6 - ceferist agricultor munc. Boldizsâr Carol 483. Csizmadia Julianna 484. Mâtyâs Sândor 466. Mociar Iuliu Strada Luncii (Sziget) 490. Gârdan Dumitru 486. Szekely Alexandru 482. Udvari Lajos 476. PROFESIA TOTAL REFOR. Haiman Daniei 493. Fazekas Imre 496. Mureşan Ioan 485. Fazekas Ferencz 487. Irimiaş Mihai» . Mudura Teodor 469. Chirodea Petru 491.PaşukIosif 473.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 464. Kovacs Ioan 478. 468. Ficuţ Pavel 489. Iancu Dumitru 492. Klein Ferencz pensionar agricultor « „ „ „ dulgher „ zidar şofer tâmplar “ zidar morar pantofar „ zidar pensionar “ casnică pensionar mun. Csalok Ioan 470. Buzguţalosif 471. Fodor Alexandru 479. Nagy Ioan 494. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . zilier “ dulgher agricultor tinichigiu 6 5 1 3 3 5 8 3 3 5 1 - 6 5 - 8 62 . Varga Iuliu 481. Boncsa Ştefan 474. Nagy Mihâly 465. Csalok Imre 472. Mâtyâs Erzsebet 467. Ignaţiu Iuliu 488. Sziics Lajos 495.NR. Tardi Ioan 480. fabrică agricultor „ „ ceferist 2 2 1 2 4 2 4 2 5 1 4 4 2 3 3 4 7 2 2 2 1 5 5 4 3 6 2 2 1 2 2 3 1 4 2 2 2 7 1 2 2 1 4 5 - 2 3 4 1 2 1 - 2 4 . Udvari Imre 477.

Velko Lajos 543.Fechete Ioan Lăcătuş Imre Alexandru II 587. Vakarcs Iosif Ştefan 536. Birman Iosif 497.-1 -3 71 . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Kovâcs 599. 2 5 „ fabrică agricultor 3 5 3 3 2 4 4 1 2 3 4 4 3 3 1 7 3 4 1 4 6 3 4 6 4 2 6 3 4 5 3 3 5 5 3 4 1 5 -5 -8 3 4 -1 4 8 1 3 2 3 5 4 1 2 _ 3 3 1 4 9 1 1 3 4 5 1 6 6 3 3 4 4 5 6 5 1 4 2 . Szabo Kăroly 529. Bogdan 594. 3 6 „ fabrică „ agricultor 5 agricultor 2 „ mun. Nemeth Alexandru Alexandru 534. Rolnicz 577. Ghianţu Petru Soos Iosif 588.1-1 -3 ---- 6 3 5 1 -1 5 -1 2 1 4 3 2 3 2 5 2 2 6 4 3 7 -1 2 -2 5 3 3 3 1 4 4 7 6 2 - pensionar 3 3 - - 63 . 586. Gonczi Ioan 582. Kote Imre 547. Gonczi 584. Musca 498. Sziics Iosif 545. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI NR. zilier 2 pensionar 8 pensionar 1 „ agricultor 6 casnică 2 „ zidar 5 pensionar 2 „ 3 mun. Sipos 593. Bartha Lajos 530. Farkas Matei 575.-1 -1 .Soos Carol I 511. Mociar Ioan 568. Vakarcs Iosif Dumitru 512. Sarkadi 539. Csalok Ştefan 548. Dâvid Iosif 570. mun. Boroş Iosif 544. Vasiliu Ioan 525.--. Sturz Ioan 507. Dobrovan Roza Alexandru 518. zilier 4 pensionar 5 „ mun. Lajos Kăroly 559. Blaga Teodor 538. Lorincz Bâlint 551. munc. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI TOTAL REFOR. agricultor 2 tâmplar 3 lăcătuş mec. Şerban 537.David Lajos 513. PROFESIA . Iuhâsz Lajos 576. Bodis Imre 590. Kovăcs Strada Rândul Săndor Ţiganilor 526. Gucik Iosif 519.MahaleaIoan Ioan 580. Toth Iosif Nicolae Alexandru 585.. Cozma Ştefan 553. Gocz Ferencz Ferencz 527.Kovâcs Alexandru 509. lăcătuş zilier mun. fabrică func.Costin Teodor Ştefan 578. Fechete Alexandru 592. Tallodi Gavrii Alexandru 522. Gonczi 583.-3 -4 -.-. Orbân Andrei 542. Bodor Ştefan 533. Kohnn Mărton 569. Orbân Carol 572. Morar Ioan 523. zilier 1 „ mun.3 4 4 5 6 . 6 3 „ fabrică mun. Bodis Iosif 528. munc. Pente 581. Papp Carol 598. agricultor 3 zidar 2 mun.Ibrânyi Imre 501.CATOPERS TOTAL PERS MAŢI REFORMAŢI ORTO- CATO- LICI ORTOLICI XI XI Strada Rândul Nou 532. Sipos Petru 521. Popa Teodor 499. zilier 6 tâmplar 2 „ 2 „ fără 6 „ pensionar 4 ocupaţie mun.NR. zilier mec. zilier 1 3 „ lăcătuş mec. Lorincz Mihâly 560. ceferist 4 pensionar 5 comerciant dogar 3 mun. lăcătuş 7 mun.Kolya Iosif 505. Cozac Mihai 524. Ardelean Alexandru Alexandru Ştefan 520. zilier 2 lăcătuş lăcătuş mec. Csapo Vasile 597. public comerciant mun. 6 3 5 2 5 3 5 9 6 3 9 pensionar 3 fabrică mun. fabrică 3 „ mun.Kolozsvâri Iosif 508. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Filip Teodor 515. Botoş 571.. Gonczi 555. „ mun. Zaharia Ioan Ferencz 596.3 2 3 5 5 -2 5 8 1 2 6 1 -2 1 2 2 - 5 3 1 2 3 4 3 . 4 2 fabrică „ „ „ 2 mun.Veber Ferencz 504. fabrică 5 mun.Kovâcs Iosif 514. zilier 4 „ mun.6 .Bede Bâlint Ştefan 506.. Moza Ioan 558. Manea Petru 546. Veselenyi Lajos 557.-. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Lakatos 573. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .Fechete 579. Velko Iosif I 540.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRAIZRAIZRA- XI NR. PROFESIA TOTAL REFOR. zilier olar tâmplar agricultor » mun.3. 556.-4 --3 -1 — .Nagy Alexandru 502. Prinţ Alexandru Ioan 503.Varga Bâlint Ferencz 574. zilier 4 „ tâmplar dulgher 6 casnică 3 mun. pensionar 8 zidar 5 mec.. Csete Iuliu 550. CsalokCarol 517. zilier 2 rotar 9 „ dulgher 5 mun. Souver Iosif dulgher lăcătuş mec. Velko Iosif II 500. Udvari 595. Hosu Iosif 567. zilier fabrică agricultor mec. agricultor mun. PROFESIA . fabrică agricultor fabrică tâmplar lăcătuş mec. 6 tâmplar 5 fabrică „ 2 mun. Szilâgyi 535. Bodis 589.VinyickiMihâly 554.. Dâvid Imre Teodor 566. Pintea 591. Szâsz Lajos 549. Sturz Ioan 552.Kocsis Peter 516.3 -6 -. Szabo Ioan 541.Kâdas Imre 510.

64 .

Cupan Gheorghe 605. zilier muzician mun. Otvos Francisc 633. Bodea Petru 621. Gherle Lajos 614. zilier “ „ agricultor mun. Turbuk Iosif 618. Turbucz Lajos 623. Horvâth Lajos 609. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 600. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Gherle Petru 610. Ventel Nicolae casnică mun. zilier „ „ „ „ „ casnică mun. Gyoker Mihâly 611. Szabo Iosif 631. Tamâs Lajos 603.Domocos Vasile 612. Moza Laurenţiu 617.NR. PROFESIA TOTAL REFOR. Milcsevics Pacu 626. Tâncos Gavril 630. Otvos Alexandru 625. zilier „ „ „ „ croitor ţigan “ mun.Dumea Gavril 616. Varga Florian 634. Bede Iosif 607. Dumea Mihai 615. Sandor Gavril 604. Buda Iosif 632. Szabo Imre 628. zilier casnică muzician casnică muzician ţigan mun. Jancso Âdâm 602. zilier “ „„ 2 3 3 3 4 1 7 3 3 2 1 5 2 4 5 4 5 5 1 2 2 5 6 3 8 5 2 2 6 5 9 5 5 1 5 2 3 7 5 1 2 5 6 3 7 2 6 2 9 1 1 — 2 1 3 3 2 1 1 2 3 4 1 3 1 1 1 2 5 2 4 5 4 5 2 5 4 1 4 65 . Jancso Mâna 608. Dull Julianna 601. Gaszi Zsuzsanna 622. Balogh Vasile 620. Baciu Ioan 613. Kudelka Ştefan 627. Iozefic Iosif 606. zilier muzician „ mun. Bogdan Andrâs 619. Varga Iosif 629. Gazsi Rozâlia 624.

fabrică casnică mun. Waxman Tiberiu 657. 653. 642. Weimanlosif 661. 650. Gergely Alexandru 656. VenţelAna 655. Waxman Carol 658.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 635. 646. zilier ţigan casnică “ ţigan casnică pensionar 2 1 3 1 5 6 3 2 3 3 9 2 2 1 1 3 1 2 1 3 1 5 3 2 2 9 2 1 1 1 2 1 - 1 5 1 3 1 2 2 - - 1 - Strada Cartierul Gării C. 643.R. 649. 644. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 3 3 1 1 5 2 3 4 6 2 3 3 1 2 7 4 2 1 3 5 3 1 1 1 6 1 3 1 2 1 1 4 5 1 4 1 2 - 66 . Kopelmre 662. 638. Chiş Alexandru 667. 651. Horvăth Vasile 660. Varga Ioan 663. 640. Gorgan Vasile 659. PROFESIA TOTAL REFOR. 637. Kâgyi Imre 666. 645. 648. 636. Kope Iosif 668. 652. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 641. Venţel Iosif 654. Balogh Alexandru 664. Otvos Imre Varga Măria Gazsi Iuliu Varga Rozâlia Lingurar Mihai Cseme Gavril Bogdan Iosif Varga Gheorghe Turbuţ Ioan Horvăth Alexandru Otvos Iosif Szilâgyi Imre Szucs Vasile Otvos Anna Budai Rozalia Teglâs Iosif Szâsz Lidia Pataki Iosif muzician casnică ţigan casnică ţigan „ mun.F. Şaitoş Gheorghe 665. 639. 647. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.KohnVilmos mun. zilier “ „ ţigan măcelar mun.NR.

1 1 1 2 1 - — — — 6 3 2 — 2 2 2 3 5 1 1 4 1 - 67 . Şandor Ioan 685. Seres Ştefan 687. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 7 4 4 3 4 3 2 4 6 3 1 2 2 5 5 2 7 4 4 2 2 7 2 3 5 3 4 4 6 2 2 4 3 4 4 5 7 4 3 4 3 1 3 1 i 5 3 7 4 4 2 5 2 4 4 6 1 2 3 4 3 5 — . Chirilă Gheorghe 692. Horvăth Alexandru Iosif 675. Parti Mihai 698.Erdelyi Andrei 703. Fechete Iuliu 704. Chirodea Ştefan 679. Varga Zsigmond 688. Varga Iuliu 681. Puskâs Ioan 697. Sipos Alexandru 677. Kovâcs Lajos 686. Cozac Gheorghe 701. Bakos 676. Orban Ştefan 702. Lajos Iosif 696. Toth Antal 680.NR. Kovâcs Vasile 683. Mane Mihai 693. Bodiş Lajos 671. Seres Lajos 684. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Cozac Pavel 694. Kohn Jeno 672.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 669. Bartha Francisc 700. Silik Francisc mun. Nistor Dumitru 695. Duhi Ştefan 673. Szegedi Lajos 670. Magyari Carol 674. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Şaitoş Gavril 682. Varga Imre 699. Schwartz Constantin Gheorghe 690. Garai 691. Cepei Ştefan 678. PROFESIA TOTAL REFOR. Lokos Imre 689.

Zicseak „ Andrei „ 720. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . fabrică Alexandru 726. Marozsân „ Mârton 711. Nagy Lajos „ 714. Siliklosif Nemeş Lajos Egrl Iosif Siteri Imre Kovâcs „ Zsigmond „ 710. public 724. Mihacek „ Alexandru „ 716.Alecsei „ Ioan „ 712. Bocşe Gavril „ 719. Toth Iosif 729. Soos Ioan „ 717. PROFESIA TOTAL REFOR. 706. Magyar Nicolae „ 715. Zbudil Francisc „ „ 725.GhiunterGheorg „ tinichigiu he func. Ziiai mun. 707. fabrică „ „ „ 6 6 6 1 5 3 8 2 3 2 3 4 3 2 6 2 1 2 3 3 1 2 4 4 3 2 2 2 5 6 5 4 3 3 5 6 2 6 5 1 5 2 4 3 2 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 5 6 5 2 — 4 1 1 4 2 2 1 2 6 1 3 2 2 2 3 5 1 2 4 2 3 - 68 . Cozac zidar Alexandru 728. Şteblicloan „ 718. Cernei Iosif munc. 709. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.NR.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 705. Bamer „ Francisc „ 721. 708. Pantis Ioan „ 723. Grosu „ „ Alexandru ceferist 727. Tomacsek „ Lajos „ 722. Jenei Teodor „ „ 713.

763. 775.. Drimba Ioan func. fabrică 747. Balogh Bâlint „ 753.F. Denika Mârton 767.3 . Moţ Nicolae „ 750... Varga Ştefan „ 744.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 741. Dodai Iosif func. Faur Gavril mun.1 1 . Szabo Gyorgy a 752. Olteanu Vasile şef gară C.1 .5 . Marc Ştefan func. Palodi Francisc „ 751. Lascu Nicolae " 749..1 . Fâbian Năndor „ 774. Pecsi Alexandru croitor 764.NR. Farcas Iacob comerciant 776. Szilâgyi Beni „ 773.4 3 3 3 3 1 3 . public 765.5 . PROFESIA TOTAL REFOR. fabrică 768.1 1 . fabrică 742. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Jantovics Vasile „ 756.3 .5 .1 - 69 . Iile Gheorghe „ 770. Costin Teodor „ 755.1 3 1 .R.1 3 .- 2 6 5 - . Susnic Ioan „ 769. Vasvâry „ Gheorghe 757.- 1 ..- 5 3 4 2 5 - - . Roman Francisc „ 754. Takâcs Iosif lăcătuş mec. public 743. Tarkânyi ceferist Francisc 762.4 . Csâki Carol „ 772. Klein Carol „ 766.4 . Szebeni Daniel „ 759. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .- - - .6 2 . public 760. Pungan Pavel mun. Kiss Iosif “ 748.7 . Pop Vasile mun. Jurca Gavril „ 771. Sabău Emil ceferist 746. Ionescu Marcel „ 761. fabrică 2 4 4 5 5 1 3 3 1 3 3 3 2 4 4 3 5 5 1 1 5 3 4 3 2 3 5 1 3 7 3 6 6 3 1 6 1 . Balog Iosif mun. Micu Constantin “ 745. Horvâth Ştefan „ 758.- 1 3 5 ..

Indrieş Petru 794. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Gal Dumitru 790. Korodi Lajos 797. fabrică cont şef fabrică mun.5 5 . Herle Cătălin 784. fabrică ” „ „ -„ „ „ „ „ „ „ “ „ „ „ „ agricultor mun. Tanc Gheorghe 788. fabrică mun. Weker Bela 793. Weker Minai 781. fabrică mun. 1 1 4 6 1 — 2 1 3 2 3 1 2 5 3 4 5 4 3 5 1 3 2 3 5 1 — 1 3 2 3 3 3 4 3 — . mun. Miladin Mocici 778. Cseka Alexandru 779. PROFESIA TOTAL REFOR. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Szell Alexandru 782.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 777.. Fucs Ioan 780. Gherle Gheorghe 785. Sindeli Ioan 791. Fucs Vaier 783. Kollâr Sândor 798. Varga Francisc 789. Hunyadi Ioan 787. fabrică « muncitor fabrică“ « „ „ „ lăcătuş mec.NR. Gâspâr Ignâc mun. — 1 — 70 . fabrică 4 4 2 4 3 3 3 3 7 6 3 4 4 3 4 6 3 5 3 4 4 5 4 3 1 5 1 2 3 6 3 5 6 2 5 5 3 4 1 7 4 1 2 2 6 — 4 . fabrică şef dep. Vaserman Vasile 795. Lengyel Odon 796. Hunyadi Francisc 786. fabrică “ şef sec. Iacob Ioan 792.

825. Lindenfeld Mărton 819. Indrieş Florian 837. Mâtyâs Imre 831. în fabrică “ casnică comerciant măcelar comerciant director fabrică şef sec. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Krizsa Bârna 830. 822. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.Juhâsz Ioan 832. Jancza Ioan 836.NR. fabrică „ ing. Loc. PROFESIA TOTAL REFOR. Reinberger Zoltân 816. 827.Nemeth Palii 833. fabrică contabil fabrică mun. 824. 821. Lindenfeld Roza 818. Nemeth Francisc 834. fabrică militari activi funcţionari preot reformat 3 1 3 2 1 3 2 4 1 1 1 3 11 25 1 2 8 1 3 - 3 1 1 11 14 — 3 2 1 3 2 4 1 1 1 — STRADA DEALUL VIILOR 828.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 813. Boroş Teodor 838. 823. Erdei Ioan 829. Friedman Iosif 817. Nemeth Pali II 835. Trifan Nicolae 815. Wertheimer LajosSchwartz Lajos 820. Kupan Iosif agricultor „ „ „ „ „ „ „ „ „ pădurar 3 2 5 2 2 2 3 3 5 5 3 2 5 2 2 2 3 3 — 3 3 5 5 - 71 . Sabău Mihai 814. Klein Erno Waldman Lajos Erbstein Lâszlo Toma Ioan Postul Jandarmi Administraţia Soos Kâlmân mun. 826.

în circumstanţele oferite de împrejurări. şi-a încetat activitatea. situaţie concretă pe care o vom descrie la fiecare capitol din lucrare în parte.reşedinţă de Plasă ieţul Bihor. Să nu uităm însă că în economia de piaţă a oricărui Stat Capitalist sunt suişuri şi coborâşuri. în toate ramurile de activitate: agricultură. cea mai mare întreprindere din judetul Bihor. în anul 1924. 72 . după alipirea Ardealului la Regatul României timp de 10-15 ani. cu capital românesc. în zona zăcămintelor de ţiţei. decât să transporte titeiul in vagoane cisterne pentru prelucrare la 600 km distanţă. Pentru statul român era mai economic să transfere rafinăria lângă sursele de materie primă.496 romano553 catolici 835 ortodoxi 231 izraieliti Total Situaţia de profesii rezultă următoarea: agricultori muncitori în fabrici funcţionari publici comercianţi meseriaşi diferite meserii muzicieni personal de specialitate C. economia oraşului Tileagd. a intervenit ceva cu totul neaşteptat.115 Aşa cum am mai arătat. a cunoscut o dezvoltare considerabilă.115 1.In concluzie.625 1. comerţ. Pe confesii au rezultat următoarele cifre: reformaţi 1. industrie. după inventarul făcut în luna decembrie 1934 de către Prelaţii Bisericii Reformate. Astfel. meşteşuguri. la data respectivă. aceasta a fost populaţia oraşului Tileagd . „Rafinăria de produse petrolifere Bihar-Szilâgyi" S. Când situaţia oraşului Tileagd se afla în plin avânt de dezvoltare. etc.A. transporturi. determinate de anumiţi factori care nu în totdeauna sunt previzibili. fiind demontată şi transportată cu trenurile de marfă la Ploieşti.217 116 38 88 10 10 11 3. jandarmi + oameni de ordine Total 3.F.R.

pierde şi Tileagdul satul Tilecuş care. prin ocuparea Danzigului de către armata Hitleristă. Revenind şi continuând cu evenimentele istorice." Am încheiat citatul.000. în anul 1939 s-a declanşat cel de al II-lea război mondial. Prin aplicarea acestui Dictat. cu un bogat folclor local care nu se găseşte în cultura celorlalte sate aparţinătoare Tileagdului. excepţie făcând într-o mică măsură satul Bălaia. fiind ciopârţită la răsărit de către ruşi. cu obiceiuri şi cultură veche.000 de locuitori. Citez: „în aceste momente grele pentru destinele ţării mele. Are în schimb o bogăţe spirituală deosebită. au cerut comandanţilor 73 . ofiţerii români din Regimentul 86 Infanterie. prin aşezarea sa geografică a rămas în România după trasarea liniei de demarcaţie a frontierei Ungaro-Române.243 km. împotriva marelui popor rus. Se mai întâmplă însă că un necaz să nu vină numai singur în viaţa oamenilor. Luând cunoştinţa despre acest odios dictat.Pe de altă parte. poporul român s-a găsit singur.F.A.pătraţi. Tilecuşul s-a dovedit a fi o adevărată PEPINIERĂ DE INTELILENŢĂ. „Dezvoltarea industrială". luându-ne Basarabia şi o bună parte din mioritica Bucovină. în suprafaţă de 42. La scurt timp după efectul crizei economice şi a pierderii celei mai mari unităţi industriale din circuitul economic. România a fost nevoită să accepte condiţiile nedrepte de a participa la război alături de forţele hitleriste. voi reproduce Cuvintele Regelui Mihai I al României. care a cuprins întreaga economie Românească. Prin Dictatul de la Viena din 29-30 august 1940 ni s-a răpit partea de Nord-Vest al Ardealului. părăsit de către toate ţările Europene. Au rezistat crizei economice numai Fabrica de Cherestea La Roche-Darvaş S. îndrăznesc să afirm că începând cu anul 1919. Criza economică din anii 1929-1933. în anul 1930 şi-a încetat activitatea Banca de Credit şi Schimb Valutar SA din Tileagd. Tilecuşul nu este o localitate importantă din punct de vedere economic. Neavând nici o altă alternativă de ales. de protest asupra Dictatului de la Viena din anul 1940. III. în proporţiile care le-au luat avea ca să suprime peste 6. devenind falimentară în urma „Crizei Economice" şi a intrării în conversiune a datoriilor agricole. a condus la falimentarea celorlalte 7 fabrici mai mici din Tileagd (nominalizate la Cap. le voi arăta în Istoria Tilecuşului care face parte integrantă din monografia Tileagdului. fără nici un sprijin din afară. cu oameni păstrători de tradiţii strămoşeşti. Aceste evenimente nedorite au produs în economia Tileagdului o „gaură neagră" care s-a adâncit mereu. In plan politic s-a format o conjunctură Europeană prin care România a fost izolată de celelalte ţări. marea majoritatea lor fiind români. cu o populaţie de peste 600.000 (şase milioane) de oameni nevinovaţi. transformat ulterior în Unitatea 2 Fortificaţii. Motivaţia şi detalii asupra acestei afirmaţii.R. Această scânteie. şi Uzina de Impregnat Traverse C.

stabilită de Dictatul de la Viena în august 1940. La acest tablou sumbru. prin dotarea cu armament modern de luptă şi prin poziţia lor strategică. aşa zise „Gărzi naţionale". Velenţa şi în împrejurimi. pe coama movilei Baranca-Huta. care aştepta şi el în gara Velenţa. în apărare. au tras şi focuri de arme pentru un avertisment.superiori sa le permita pregatirea de lupta.F. din cazematele asa numite „ Linia de aparare Carol „ la granita de Vest. proaspăt absolvent al cursului inferior de liceu.R. cu gesturi obscene. trecea peste partea Nord-Vestică a hotarului Tilecuş spre direcţia Chistag-Zece hotare. organizate adhoc din proprie iniţiativă.R. care acum atacau pe foştii poliţişti. cei atacaţi. vociferări stridente. la nivel înalt al Comandamentului Militar Român. au rămas în Ungaria sub stăpânirea regimului hortist. elemente neavizate. pe întreg peronul gării C. mişcări de oameni disperaţi care se vedea nevoiţi să-şi părăsească casa cu toată agoniseala lor de o viaţă. 74 . de tristă amintire. Tileagd. o treime din terenul agricol al Tilecuşului. altercaţii între anumite persoane. fără a se înregistra vre-o victimă omenească.R. dar mai ales pentru faptul că nu-şi va putea continua cursurile Liceului Emanuil Gojdu mai departe. rivaliza cu cazematele din „Linia Maginot Franţa". soldări de conturi între acei care au fost certaţi cu Legea şi între oamenii care au aplicat Legea. jandarmii şi organele securităţii în civil. Analizându-se Starea de fapt şi conjuctura politică internaţională. Ca urmare. un tren spre gara C.F.F. să părăsească poziţiile de luptă în apărare şi să se retragă în interior pentru reorganizare şi pentru aşteptarea evenimentelor care vor urma. cazemate care prin structura. Era vorba da elemente decăzute din punct de vedere moral. In timp ce armata română se retrăgea în perfectă ordine spre gara de Est C. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie a frontierei. venea dinspre Oradea. au pătruns în rândurile armatei române. căpitanul Emil Vulpescu care însoţea trupa. respective pe fostul drum de acces al tilecuşenilor spre oraşul Tileagd. chiar atacat fiind şi în postură de legitimă apărare. a fost martor adolescentul TRAIAN INDRIEŞ din Tilecuş. vindecându-1 de boala îngâmfării şi a impertinenţei. cel mai fertil împreună cu întreg cătunul Călăţani. i-a croit unui intrus mai multe lovituri cu cravaşa peste faţă. In aceiaşi zi de 29 august 1940. Văzând această neruşinată îndrăzneală. s-a ordonat ca de moment este mai înţelept ca armata română din Vestul Ţării. Românul. mai exact ca să o umilească. nu a făcut uz de puterea pe care încă o mai avea. foştii gardieni publici. s-a putut vedea un tablou sumbru al plângerii. Noua frontieră româno-maghiară. distrus sufleteşte nu numai pentru că şi-a pierdut locul de muncă. având la mână banderola cu tricolorul unguresc. Velenţa pentru îmbarcare.

Următoarea măsură luată de către regimul hortist în teritoriul ocupat, a fost aceea de a elimina pe toţi românii din funcţiile publice. în locul acestora au fost aduşi oameni din „Anya orszăg" care nu cunoşteau nici un cuvânt în limba română, obligându-i pe românii din toate teritoriile ocupate ca să înveţe ungureşte. La calea ferată, între Ciucea şi Oradea, nu a rămas nici măcar un acar de naţionalitate română, indiferent că a ştiut ca să vorbească ungureşte. In toate şcolile din Tileagd şi din satele aparţinătoare, învăţământul s-a desfăşurat numai în limba maghiară. In ordinea priorităţilor regimului hortist a fost vânarea şi prinderea persoanelor de etnie română aşa zise „indezirabile". Din Tileagd a fost arestat preotul ortodox Gligor Ioan în luna septembrie 1940, iar preotul şi învăţător Baciu Nicolae din satul Bălaia a fost expulzat în România cu toată familia, jefuindu-i casa şi toate bunurile materiale agonisite de o viaţă. Preotul Vasile Chirilă din Tilecuş, în data de 29 august 1940, întâlnindu-se întâmplător cu armata de ocupaţie hortistă pe şoseaua Tileagd-Oradea, în dreptul comunei Sacadat, l-au tras jos din căruţă pe nefericitul popă, l-au lovit cu capul de roţile căruţei, i-au smuls barba şi pielea de pe faţă, l-au lovit cu picioarele în abdomen distrugându-i ficatul, i-au rupt câteva coaste şi i-au zdrobit rinichii. Asta da civilizaţie şi demnitate umană împletită cu sentimente patriotice în plin secol XX. Nici viteazul Attila nu a făcut chiar asemenea cruzimi cu toată barbaria de care i-a mers faima. Bineînţeles că după o asemenea tortură, preotul Vasile Chirilă a decedat în chinuri groaznice după ce l-au dus la domiciliu servitorii cu care se afla în timpul măcelul. Asemenea acte abominabile au mai fost făcute de către „drojdia" care se găsea din abundenţă în cadrul armatei hortiste de ocupaţie. în comuna Ip judeţul Sălaj, au fost împuşcaţi 157 de români, lipsite de apărare, bărbaţi, femei şi copii care aveau o singură vină, aceia de a se fi născut români, fără voia lor. în comuna Tarcea au fost ucise 68 de persoane, numai pentru plăcerea de a vedea curgând sânge românesc nevinovat. Au profanat 124 biserici ortodoxe, au fost bătute şi schingiuite un număr de 5.332 persoane. Alte 15.893 persoane din Ardealul de Nord au fost arestate şi deportate în lagăre de muncă. Celor 7 ucigaşi al protopopului român Aurel Munteanu din Huiedin judeţul Cluj, ucis 1-a data de 10.09.1940 li s-a întocmit dosare penale, au fost judecaţi de către Tribunalul din Cluj şi condamnaţi la câte două luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Motivarea Tribunalului Ungar Cluj în sentinţa dată, a fost că ucigaşii, în momentul săvârşirei crimei, au fost pătrunşi de sentimente patriotice a unei naţiuni demne! Ofer cititorului ca să aprecieze dacă crima săvârşită la Huiedin şi Sentinţa dată în cauză de către Tribunalul timpului din Cluj, au fost demne de laudă sau de dispreţ.

75

Hortiştii au mai dat un „Examen de etică morală Umană" cu evrei aflaţi atât pe teritoriul Ardealului de Nord cât şi cei din interiorul Ungariei. Peste una sută rii de evrei au fost vânaţi şi prinşi într-un timp record, „distinşi" cu steaua galbenă in şase colţuri apoi trimişi în lagărele hitleriste pentru exterminare prin gazare. Nu se exclude faptul că la transportul evreilor, spre lagărale morţii, au fost folosite rgoane de marfă cu emblema C.F.R., rămase pe teritoriul Ardealului de Nord cu aplicarea dictatului da la Viena. In ziua de 29 august 1940, pe liniile de garaj din Staţia Velenţa, au rămas sute de vagoane de marfă goale când au sosit trupele re ocupaţie hortiste, termenul de retragere ale oficialităţilor româna fiind limitat la acea zi de 29 august 1940. La data aplicării dictatului de la Viena, în Oradea se găseau 33.000 de evrei, ~.iri şi mici comercianţi. Mulţi din aceştia au fugit clandestin în România când i - simţit pericolul care îi ameninţa. Dacă ungurii, în simţurile lor revanşarde, aşa rumite „patriotice" faţă de români, în mod legitim se poate, pune întrebarea de :e regimul hortist a dat dovadă de atâta cruzime, de un zel ieşit din comun pentru ixterminarea evreilor care nu le-au „furat" niciodată Ardealul, aşa cum de fapt nu £â furat nici românii care au existat în Ardeal din preistorie! Ideia aberantă a ""-rtului fiind emisă de către mintea bolnăvicioasă a unor politicieni care prin "cercarea de falsificare a Istoriei, au otrăvit sufletele oamenilor de bună credinţă pe care îi conducea, educându-i în spiritul revanşard şi îndemnându-i la crimele re care le-au făcut când au avut ocazia. Evreii din Ungaria au fost dispuşi să se supună politicii statului de maghiarizare. Statisticile oficiale maghiare din anul 1840, au evidenţiat cifra de 250 .000 iar la recensământul din anul 1910 nu s-a mai înregistrat nici un evreu. '-. realitate însă, erau aproape un milion. Să mai precizăm şi faptul că evreii din Ungaria, nefiind legaţi de o limbă de vorbire proprie, au fost foarte uşor maghiarizaţi. In acelaşi timp şi-au adus o contribuţie importantă la campaniile de presă în favoarea Ungariei, din interiorul si din afara acestei ţări pe tema tratatului de la Trianon, în mod deosebit din Anglia şi din Statele Unite ale Americi. Toate aceste servicii de loialitate faţă de interesele naţionale ale Ungariei nu au valorat nici două parale atunci când guvernul de la Budapesta, pentru a-şi arăta loialitatea faţă de suveranii din Berlin, a u dezlănţuit cea mai sălbatică acţiune împotriva evreilor din Ungaria pentru trimiterea lor spre camerele de gazare şi exterminare. Churchil, mare politician şi om de stat, bun cunoscător al istoriei şi cu cele ce se petrecea în urmă cu 50 de ani, făcea o explicaţie şi mai concretă şi anume Prigonirea evreilor din Ungaria a fost probabil, crima cea mai abjectă din intreaga Istorie a omenirii"!

76

Ar mai fi un detaliu care consider că merită ca să fie relevat. Imediat după instalarea administraţiei ungare în Ardealul de Nord, în centrul oraşului Oradea s-a ridicat un monument din bronz, reprezentându-1 pe Horthy Miklos, călare pe un cal falnic. Un evreu bogat din Oradea, a oferit cantitatea de aur necesară ca să îmbrace statuia în întregime, om şi cal, pentru a străluci mai măreţ în soare. La inaugurarea statuiei, a fost invitat oficial şi consulul român cars se afla în Oradea, Mihai Marina. Acesta prefăcându-se că nu bagă în seamă motivaţia invitaţiei s-a prezentat la festivitate. întrebat de către primar cum îi place statuia, Mihai Marina a răspuns că i-ar plăcea foarte mult dacă nu ar avea două mici defecte! „Care?" „S-a mirat primarul." „Mai întâi că l-aţi urcat pa cal!" „Cine a mai văzut marinar călare?! în al doilea rând, aţi uitat ca să-i puneţi calului rotile." „Pentru ce rotile?" s-a mirat primarul şi mai mult! Consulul român îi răspunde că nu s-au gândit cum să le fie mai uşor când va trebui ca să-1 ducă de acolo. în altă ordine de idei, nu peste mult timp, cetăţeanul de etnie mozaică, loial statului maghiar, care a făcut o faptă frumoasă în cinstea „Eliberatorului Horthy Miklos" a fost trimis printre primii evrei spre lagărul de gazare de la Aushwitz. Din ordinul lui Horthy bineînţeles. Pe de altă parte, conform unui referat făcut de profesorul universitar Dr. Israil Guttman din statul Israel, stabilit mai târziu la New Yorc şi a mărturiilor lui Oliver Lusting, la care a subscris şi fostul Rabin Şef al Clujului Moseh Carmily, se atestă că mult controversatul şi stigmatizatul mareşal Ion Antonescu, primul ministru al României, deşi se afla sub aceiaş presiune nazistă ca Ungaria, alias Horthy Miklos, în perioada anilor 1940-1944, a „aruncat un colac de salvare de la înec" evreilor care au reuşit ca să fugă clandestin în România, protejându-i în acelaşi timp pe acei care se aflau pe teritoriul Românesc. Continuând cu acest episod al groazei, vom vorbi şi despre viaţa şi tragediile evreilor care au trăit în fostul oraş Tileagd. Din informaţiile primite la 22 aprilie 2004, de la domnul Diplomat Universitar Stern Petru, membru al comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte surse de informare, primii evrei care au apărut în Tileagd, au fost 24 de familii în anul 1845, după ce s-a dat în exploatare linia de cale ferată pe relaţia Oradea-Cluj. Pe parcurs au mai venit şi alţii, ajungând în anul 1851 la 200 de persoane. în perioada anilor 1851-1880, numărul lor s-a mai redus la 170 de persoane. în mod cert, cei plecaţi nu şi-au găsit locul convenabil unde să-şi desfăşoare afacerile. Totuşi numărul lor a crescut din nou în Tileagd, înregistrându-se 212 persoane în anul 1890 şi 304 persoane în anul 1900. La cifra cea mai mare s-a ajuns în anul 1931 când, în 241 familii trăia 325 de persoane. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o casă de rugăciune „AVIA", în imediata apropiere de Biserica Ortodoxă. Ocupaţia lor de bază a fost comerţul şi

77

afacerile. Foarte puţini din această comunitate s-au ocupat cu alte îndeletniciri. Nu au avut şcoală cu limbă de predare ebraică. Copiii lor au urmat şcoala de stat cu limba de predare maghiară din localitate. In anul 1934 şi-au schimbat rabinul şi întreaga conducere a comunităţii, după cum urmează: Rabini: Ordentlicher Gerzson, Winkler Mârton, Fischman Iosif şi Müller Ienö. Pe post de şoacter a fost numit Denenberg Mor, organizator: Österreicher Ede şi casier Molnâr Herman. în comitet au fost aleşi: Krausz Mihâly, Farkas Ignâcz, Glück Ernö, Lindenfeld Mârton, Friedman Iosif, Rosenfeld Lajos şi Schwartz Mor. Adevărul este că la scara globală, evreii au fost un popor deştept care, în perioada de după primul război mondial au ajuns în posturi „cheie", atât în Statele Europene cât şi în Statele Unite ale Americi, controlând întreaga economie şi întreg comerţul mondial. Această stare de fapt nu a fost pe placul multor politicieni de pe Mapamond, cultivându-se ura împotriva lor ca popor. Fenomenul de ură şovină a găsit, loc prielnic de manifestare în Germania Nazistă care a organizat şi a pus în practică cea mai mare crimă cunoscută de Istoria omenirei. La această crimă odioasă şi-a adus din plin contribuţia şi regimul Hortist de la Budapesta care şi-a făcut o îndatorire de onoare faţă de Hitler, vânând şi trimiţând în lagărele de la Auschwicz pe toţi evreii aflaţi în teritoriul ocupat de Ungaria, 400.000 conform procesului de la Nürnberg. Din totalul de 325 evrei câţi existau în Tileagd la data aplicări Dictatului de la Viena, în anul 1940, când a început prigoana împotriva lor, 197 au reuşit să fugă clandestin în România, care când şi pe unde au reuşit să se salveze. Şi eu care scriu aceste rânduri am avut plăcerea ca să le fiu ghid la trecerea în România, prin zona Tilecuşului, respective la acei care au avut curajul ca să o facă la lumina zilei. Adolescent fiind şi aflându-mă la lucrul câmpului pe pământul care îl aveau părinţii mei la cea. 500 metri distanţă de gara C.F.R. Tileagd şi cam la aceiaşi distanţă de linia de frontieră, nu l-am refuzat pe nici unul care mi-a cerut sprijinul. Aveam paşaport legal de trecere prin punctul fix, cunoşteam orarul de patrulare al grănicerilor unguri şi foloseam fără risc, locurile acoperite cu boscheţi şi tufişuri. Nu am avut nici o ratare a călăuzelor pe care le-am efectuat. Conform tabelului pe care l-am primit de la Comunitatea Evreiască din Oradea în luna aprilie 2004, cei care au fost prinşi de organele statului maghiar şi trimişi la camerele de gazare, au fost următorii:

1. 2.
persoane)

Berkovits Iren Berkovits Hanina cu două fetiţe şi o verişoară (4 David Erma David Maria născută Marton

3. 4.

78

5. Deneberg Nicolae şi fiul său (două persoane) 6. Farkas Lâszlo 7. Farkas Margit 8. Farkas Edith 9. Farkas Lajos 10. Farkas Erno 11. Fischman Nândor 12. Frank Gyorgy 13. Farkas Ilona 14. Gliik Nauman (morar) şi fiul său 15. Gliik Istvân I 16. Gliik Erno 17. Gliik Istvân II 18. Gliik Julianna născută Griinfeld 19. Golstein Iuliu - brutar - cu soţia şi fiul (3 pers.) 20. Griimbaun Lâszlo medic şi soţia (2 pers.) 21. Griimberger Miriam 22. Griimberger Âgi 23. Griimberger Lipot 24. Kaprei Nândor şi soţia (două pers.) 25. Kastor Tibor 26. KastorAdolf 27. Kastor Pâl 28. Klein Hari 29. Klein Olga 30. Klein Pepi 31. Klein Iozef 32. Griimberg Leopold 33. Klein Erno 34. Klein Carol 35. Klein Istvân 36. Kohn Iren 37. Koppet Frida 38. Krausz Sâmuel 39. Krausz Sarolta 40. Kupferschmidt Martin 41. Lâzâr Erno şi soţia (două pers.) 42. Lâzâr Aliz

79

43. 44. 45. 46. 47. 48.

Lâzâr Edith Lindenfeld Dezso şi fiul (două pers.) Märton Lâszlo Marlon Margit născută Feldneser Mărton Herman şi soţia (dauă pers.) Melchner Nauman - preşedinte Comunitate şi fiul (2 pers.) 49. Molnâr Ernö cu soţia şi un băiat (3 persoane) 50. Müller Erno - şef rabin - şi soţia Judith (2 pers.) 51. Müller Rasei 52. Müller Iosef 53. Müller Gabriel 54. Ösztreicher Edus şi soţia (două pers.) 55. Ösztreicher Ferencz 56. Ösztreicher Lajos şi soţia cu 8 copii (zece persoane) 57. Ösztreicher Ilonka 58. Ösztreicher Klâri 59. Ösztreichar Eduard 60. Ösztreicher Cecilia născută Rosenberg 61. Raducziner Sândor şi fiul (două pers.) 62. Raducziner Lajcsi (Zizi) 63. Rosenberg Jözsef 64. Rosenberg Olga născută Hagymâsi 65. Rosenberg Sândor şi soţia (două pers.) 66. Rozen Nauman - secretar comitet - şi fiul (două pers.) 67. Scfrwartz Solomon 68. Schwartz Eric 69. Schwartz Edith 70. Schwartz Lâszlo 71. Schwartz Herman şi soţia (două pers.) 72. Schwartz Zeelig şi soţia (două pers.) 73. Schwartz Jeno 74. Schwartz Sândor 75. Schwartz Neiman şi fiul (două pers.) 76. Schwartz Madi şi fiul (două pers.) 77. Schwartz Ignâcz şi soţia (dauă pers.) 78. Sternberg Iosif cu soţia şi un copil (3 pers.) 79. Weinstein Nândor cu soţia şi 2 copii (4 pers.) 80. Weinstein Miklös - comerciant

80

adică 40 (patruzeci) de zile faţă de 20 zile cât au primit ceilalţi colegi de an . alături de ceilalţi membrii ai familiei şi alături de ceilalţi consăteni aflaţi în această nedorită situaţie. îmbrăcat în haine civile.) Weisz Jakob şi soţia (2 pers. în ziua de 17 august 1944.învăţământ. unul dintre cei trei grăniceri aflaţi la punctul de control mă provoacă la discuţie şi-mi pune întrebări: Dialogul se face în limba maghiară şi reuşesc ca să-i răspund în limba lui: - Maga nem katona? De igen.) Wertheimer Lajos junior Wertheimer AJfred Şi eu. De en azt hiszem hogy nem lesz beke addig ameddig itt lesz a Hatâr! In traducere. de szabadsăgon vagyok! Es milyen rangja van magănak? Deâk Szakaszvezeto vagyok! Hât akkor maga nagy Isten itt! Csak egy jo Isten van. când mă reîntorceam de la lucru. Katona vagyok. aki hiszi. Pentru merite deosebite la învăţătură şi la celelalte discipline din programul specific Şcolilor Militare de prestigiu şi pentru faptul că în cei doi ani de şcoală militară nu am primit nici un fel de sancţiune (caz unic) mi s-a acordat drept recompensă cele două serii de concediu. în luna august 1944 când mă reîntorceam de la lucru prin punctul fix de frontieră Tileagd-Tilecuş. 86. în următoarele condiţii: Eram elev sergent în anul II la Centrul Şcolar Militar Breaza judeţul Prahova -specialitatea Administraţie-Intendenţă. prezentând paşaportul la control. Bucuria revederii şi bucuria că le-au sosit un braţ de muncă solid în plin sezon al muncilor de vară. Ajuns la casa părintească produc dublă bucurie familiei. hogy maga ugyes ember. întreaga suprafaţă de pământ a părinţilor mei se găsea în teritoriul cedat Ungariei. autorul acestei monografii era ca să fiu împuşcat în mod voit. Weiaz Jozsef cu soţia şi un copil (3 pers. 85. Traian Indrieş. 83. dialogul avut cu grănicerul din „Anya orszăg" sună aşa: 81 . Posedam şi eu paşaport de trecere a frontierei la lucru. 87. de către un grănicer ungur.) Wertheimer Lajos Wertheimer Ede şi soţia (2 pers. Mondja meg mikor lesz beke? A jo Isten csak tudja. Lâtom.81. 82.

cel mai apropiat oraş era Beiuşul la 60 km. Grănicerii unguri nu permiteau ţăranilor să meargă la lucru numai după orele 8 dimineaţa. Nu mai au unde şi cum sa-si rezolve problemele socioadministrative. Dintr-odată Tilecuşul se trezeşte rupt de lumea civilizată. despre a carui 82 .rrebându-1: „Ce vrei? ca să ne împuşcăm aici cu grănicerii români? care sunt cu :chii pe noi tot timpul? „L-ai întreba-t şi el ţi-a răspuns! Ce mai vrei???" Cu acest incident neplăcut. Dacă locuitorii Tilecuşului. grănicerul care a provocat discuţia s-a repezit la îrmă. acei ale căror pământ se afla în întregime dincola de frontieră. care se putea solda cu consecinţe grave. Dumneata nu eşti militar? Ba da. nu mai au de unde să-şi facă aprovizionarea cu deseuri lemnoase pentru foc în case pe timp de iarnă. nu mai pot merge la lucru în Fabrica de Cherestea Tileagd de unde şi-au asigurat existenta de aproape o sută de ani. Tilecuşul a avut cel mai mult de pierdut. Cel mai apropiat intre ceilalţi doi grăniceri de faţă. distanţă. la poştă la medic. făcându-! nebun şi acoperindu-1 cu o tiradă întreagă de înjurături în jargonul lor cazon.. Sunt militar dar mă găsesc în concediu! Şi ce grad ai în armată? Am gradul de elev Sergent! Păi atunci dumneata eşti un mare Dumnezeu! Numai un singur Dumnezeu este! Pentru cei care Văd că dumneata eşti un om inteligent! Ai putea să spui când va fi pace? Aceasta numai bunul Dumnezeu o ştie. Tilecuşenii erau obişnuiţi să meargă la lucrul câmpului la orale 4-5 dimineaţa. în timpul sezonului de vară. Noua frontieră Ungaro-Română. unde au fost şi sunt numai români au scăpat de tortura trupelor de ocupaţie maghiară. nu mai pot merge la cele două mori pentru măcinat cereale.F. -". Cu aceste greutăţi şi necazuri s-au confruntat oamenii locului timp de 4 ani de zile. la gara C. Oamenii localităţii nu mai pot merge la târgul săptămânal de vinerea în Tileagd.cred.R. i-a smuls în timp util arma din mână. diminuându-li-se copleşitor starea lor economică. cu drumuri inaccesibile. stabilită prin Dictatul de la Viena în luna îngust 1940 a creiat multe probleme dezastruoase locuitorilor satelor învecinate. a introdus cartuşul pe ţeava cu intenţia ca să mă împuşte. cu excepţia preotului Vasile Chirilă. dar eu cred că nu va fi pace atâta mp câtva exista această graniţă! La această ultimă frază. la farmacie. Nu puteau ca să-şi lucreze pământul în condiţii pedoclimatice optime. s-a încheiat activitatea mea agricolă peste blestemata frontieră vremelnică.

nu 83 .tortură până la moarte am relatat la pagina 49 din prezenta lucrare.

alungându-i pe localnici şi jefuindu-le bunurile din gospodării. iar cei care l-au însoţit. cu o grenadă de mână. plutonierul. Augustin Chirilă om cu înalte principii şi valori morale. Fostul subprefect al judeţului Bihor şi primar al municipiului Oradea.M. cunoscător al limbii literare maghiare şi a limbii germane. Moisei şi Prundul Bârgăului. oferindu-le „în mod civilizat". au fost 84 . L-a împuşcat mortan pe sergent. lipsiţi de apărare. Localităţile aflate pe partea stângă a Crişului Repede. după ce au jefuit ce se mai putea jefui din Tilecuş. Noile organe administrativteritoriale instalate la putere l-au ridicat de la domiciliu în miez de noapte. l-au arestat şi umilit. să-1 omoare pe preotul din sat şi să-i jefuiască gospodăria. Ştefan Rinder a fost pe fază şi i-a primit cum se cuvenea. între Ciucea şi Tileagd.D. bazânduse şi pe valorile sale morale şi intelectuale.-ului fostului năvălitor Attila! 0 a doua culminaţie a crimelor făcute de „civilizata forţă armată" ungară populaţiei Ardealului. în zilele de 10-12 octombrie 1944 a fost eliberată întreaga vale a Crişului Repede. ca mijloc de transport un vagon pentru transportat animale. mareşalul Ion Antenescu nu ar fi ameninţat guvernul maghiar de la Budapesta cu intervenţia armatei române. 15 km de la frontieră. au împuşcat un copil rătăcit de familie şi au distrus o batoză de treierat grâu. îndemnat fiind de către viceprimarul oraşului Oradea. să rămână pe post. de Nord. s-au avântat până în satul Şerghiş.acelaşi lucru se poate spune despre acei români care au rămas pe vetrele lor la sosirea trupelor de ocupaţie hortiste. distanţă de cea. iar după 3 zile de arest l-au expulzat în România prin Vama Curtici. Ca să mai facă un act de „civilizaţie". în retragere. cu intenţia ca să suprime postul de jandarmi. de la Ip judeţul Sălaj din Tilecuş şi din localitate Tarcea judeţul Bihor. Despre crimele de la Huiedin judeţul Cluj. Şeful Postului de jandarmi. pentru a mai tempera avântul inuman al „patrioţilar" maghiari. pe conduita pe care a avut-o în postul deţinut. nu s-a retras odată cu celelalte oficialităţi. înainte de a sosi trupele de ocupaţie maghiare. Toate aceste crime şi atrocităţi s-au petrecut în primele două luni de ocupaţie teritorială şi ele ar ma fi continuat dacă primul ministru român. O altă echipă de hortişti. au fugit ca potârnichile în toate părţile. care şi-a făcut studiile Universitare la Viena. purtători ai A. forţele armate ungare şi-au lăsat amprentele crimei în Sărmaş. călcându-şi în picioare orgoliile. în mod deosebit intelectualii. unde au ucis zeci de oameni civili. tilecuşan de origine. având în frunte un sergent. faţă de populaţia de etnie maghiară din oraşul Oradea. însoţit de încă 43 intelectuali români. în localitatea Tilecuş au atacat postul grănicerilor români. a fost când le-a sunat ceasul hotărât de Istorie pentru anularea dictatului de la Viena. am srcris în paginile 48-49 din prezenta lucrare. asigurându-l că va fi acceptat de către regimul hortist. Evenimentele s-au derulat cu maximum de viteză.

Din păcate. A recitat două versuri compuse de el adhoc. Aveau o adevărată FOBIE după ceasornicele de mână.G.eliberate de către ostaşii Armatei Române iar localităţile aflate pe partea dreaptă au fost eliberate de către trupele sovietice. venind de la Beiuş. române şi sovietice. DA'I MAI RĂU CU DAVAI CEAS!" La ieşirea din teatru după terminarea spectacolului a fost aşteptat de către menii K. în urmărirea fugarilor. unde să-i poată duce a îccre publicul care l-a iubit. de unde se transmiteau directivele şi sarcinile de îndeplinit la reşedinţele de plasă şi la comune. respective gara Tileagd. care au stârnit un potop de aplauze. pe data de 15 noiembrie 1944 sau constituit comitetele orăşeneşti şi judeţene ale Partidului Comunist Român. Trupele mixte ocolesc locul minat. încorsetate cu mai multe ceasornice de mână. înaintând către calea ferată. descreţea frunţile populaţiei Bucureştenilor. ne-au adus şi foarte multe necazuri. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău tot atât de deplorabil. Nici mormânt nu a avut regretatul Tănase. Locuitorul Fodor Dumitru. jafurile. i-a întâmpinat pe ostaşii ruşi. Astfel. beţiile. Ruşii „eliberatori" imediat după alungarea armatei hortisto-naziste. l-au urcat forţat într-o dubă neagră şi nu l-a mai văzut nimeni rodată. la un spectacol de seară s-a prezentat pe scenă cu mâinile suflecate până la coate.) Armatele hortistonaziste au fost alungate spre Oradea şi mai departe în pusta ungară. în prim plan violurile femeilor. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute de Istoria omenirii. care prin reprezentaţiile lui spontane. pline de umor. Intre timp. fost prizonier mai mulţi ani în Rusia şi cunoscând bine limba rusă. respective în munţii Tatra din Cehoslovacia unde s-a ales praful de ele! In noaptea de 8/9 mai 1945 „Marele Reich" a capitulat fără condiţii. încă pe armele calde ale războiului. pichetul grănicerilor unguri a fost distrus. conducându-i la locul unde hortiştii au minat podul de peste valea Veljului. dar care i-au fost şi fatale: „GREU NE-A FOST CU DERDIDAS. Pe data de 15 octombrie 1944 a fost desfiinţată frontiera maghiaro-romănă in punctul de trecere Tilecuş-Tileagd. copleşiţi de greutăţile vieţii cotidiene. Armata rusă nu ne-a adus numai eliberarea de sub ocupaţia hortisto-hitleristă. care în multe cazuri se soldau cu pierderi de vieţi omeneşti.-ului. veteran al primului război mondial. ramânând din el numai o amintire urâtă (Nem lehet âtmenni. au început ca să lucreze în mare viteză pentru a-şi pune în aplicare planurile lor diabolice. violenţele din cauza consumului exagerat de alcool. 85 . Comicul şi marele artist Constantin Tănase. Rămân pe loc echipele de pionieri care lucrează la deminarea podului şi a drumului de la locul numit Huţa.B. au sosit în Tilecuş trupe mixte.

R. post care nu se justifica în schema de organizare a unităţii. A fost repejor înlocuit cu Szânto Istvân. minciuna a fost o politică de stat la toate nivelele. ne amintim cum eram obligaţi ca să spunem că: „Negrul este alb" şi invers după cum dictau interesele partidului. culturale şi politice ale neamului românesc. maladie care din păcate încă. indiferent de etnie căreia a aparţinut. la toate nivelele. Şi acesta a fost înlocuit cu Magda Litvin. originar din satul Poşolaca. Bucureşti. A fost „băgat pe gât" Uzinei de Impregnat Traverse C. L-am respectat şi l-am admirat. La Comitetul Orăşenesc de Partid Oradea a fost instalat pe post de primsecretar Szăsz Bandi. cum nu a mai cunoscut istoria. Şef de cadre la Comitetul Orăşenesc de partid Oradea. Cei care am trăit această ruşinoasă experienţă. orăşeneşti şi comunale. un om echilibrat. Această sperietoare a fost o organizaţie diabolică. câte un activist mărunt pentru decor. după ce a fost „mazilit" pentru incompetenţă. capabil. mai ales în primii ani de „Educaţie". erau de etnie maghiară. unde se găseau tot atâţia Consilieri sovietici câte ramuri de activităţi se găseau în toată tara. mintea lui bolnăvicioasă l-a îndemnat ca să facă numai urgii. Tileagd.C. a obligat-o să-i creieze un post de acar. de la Comitetul Central P. ca să nu-ţi pierzi locul de muncă şi libertatea. demn de semnalat! Noile organe de conducere ale Partidului. persistând şi astăzi în rândul oamenilor politici. sau să fii obligat ca să faci o „Excursie" la Canalul Dunăre-Marea Neagră. educaţi în acest nefast spirit.F. bun diplomat dar şi cu sentimente umane. nu s-a eradicat. judeţene. pe care onoratul judeţ de partid. un îngâmfat cu cap pătrat pe care l-am cunoscut mai bine în anii 1951-1952. cu eticheta de „duşman al poporului"! Şi mai era ceva. bună pereche a lui Szăsa Bandi.Respectând adevărul istoric vom arăta că Partidul Comunist Român nu a fost niciodată un partid al românilor. ajungându-se ca să i se desfacă disciplinar contractul de muncă. o fire enigmatică şi foarte circumspect. Având prea mult timp liber. La Comitetul Judeţean de Partid Bihor a fost instalat ca prim secretar Fazekas Ludovik. Şef de cadre la judeţ a fost Pâska Jozsef. La raionul de partid Aleşd a fost numit pe postul de primsecretar Szilâgyi Ludovic iar la oraşul Tileagd a fost ales ca Secretar al Organizaţiei de Partid zugravul Varga Gyorgy. în perioada de conducere a regimului comunist. ca să simuleze noua democraţie care în fapt era o dictatură monstruoasă. Români erau ici-colo. alese în adunările generale. 86 . Poseda şi studii superioare economice. urmărindu-se spălarea creierelor oamenilor de bună credinţă şi otrăvirea sufletelor noilor generaţii. având ca obiectiv distrugerea valorilor morale. un instrument al Cominternului.R. corect şi cinstit faţă de toate persoanele cu care a avut tangenţă. Directivele veneau de sus. iniţial a fost numit Farago Ludovic. o nulitate şi un şovin care nu reuşea săşi ţină în frâu „sentimentele bolnăvicioase".

ca de altfel în întreaga perioadă a aşa numitei „Epoca de Aur". ce şi cum să gândeşti. majoritatea acestora ajungând la noi în furgoanele Armatei Roşii. aşa cum am mai amintit. locul Plăşilor l-au luat Raioanele iar a judeţelor 1-a luat Regiunile. Nu conta ce nivel de cultură are pentru că aşa cum am mai subliniat. Criza sistemului totalitar tip comunist se accentua. cum şi cu ce poţi ca să te îmbraci. Un alt organ de lucru pentru înfăptuirea politicii partidului r. In anul 1950 a avut loc organizarea Administrativ Teritorială a ţării. şi foştii comunişti din ilegalitate. In localitatea Tileagd. a devenit planificat! Ce si cât trebuie să produci. pe data de 15 martie 1945 a luat fiintă Organizaţia de Partid comunală cu 150 de membri. printre care se aflau. întunericul şi foamea. In preajma izbucnirii Revoluţiei din Decembrie 1989. pentru o jumătate kgr. pentru un litru de lapte. Aaa Nu! Pardon! nu aveai voie ca să gândeşti pentru că nu erai capabil să gândeşti conform Directivelor Partidului Unic şi ai putea ca să produci scurt-circuit în sistem. „OMUL DE TIP NOU" al Societăţii Socialiste a devenit „multilateral dezvoltat" capabil să stea în frig.ic a fost organizarea Comitetului Ţărănesc. având ca sarcină mobilizarea ăranilor la lucrările agricole. "in primăvara anului 1945 a luat fiinţă în Tileagd. pe care îl avea din anul 1692. Când noua structură tot mai avidă de putere. Totul. zidar de profesie. la cozi interminabile pentru câteva nme de salam cu soia. îmbinată cu frigul şi cu 87 . a ajuns la conducere. Securitatea şi Miliţia erau braţul înarmat al nouiei elite conducătoare. în întuneric. Lipsa de alimente şi ale altor produse de strictă necesitate. când locul notariatelor cercuale 1-a luat comunele. Televizorul putea fi folosit două ore pe noapte. după modelul Moscovei. pentru apărarea şi susţinerea noului regim instalat după modelul cel creiat de către Generalisimul Stalin. ce şi cât ai voie să mănânci. Bihor. Venea activistul de partid de la Judeţ sau de la Raion şi îi spunea ce trebuie ca să facă. pentru a putea urmări realizările clasei muncitoare. întrerupându-se furnizarea energiei electrice când doreai ca să mai vezi şi altceva. situaţia întregei populaţii de la oraşe şi sate era disperuta. In aşa numita „epocă de aur" când fricii i s-a adăugat frigul. nu avea nevoia ca să gândească. a interzis activitatea partidelor politice istorice. In prima şedinţă de constituire l-au ales ca secretar al organizaţiei pe Varga Gyorgy. Odată cu aceste reorganizări a pierdut Tileagdul titlul de oraş.Aceştia aplicau în practică tezele Marxist-Leniniste ale dictaturii proletariatului. cum şi cu ce să te încalţi. S-a putut vedea atunci că se instaurează un regim totalitar. ca urmare a directivelor primite de la Comitetul Judeţean P. Sindicatul Mixt al muncitorilor cu 9 (nouă) secţii.R. adică ale nouiei orânduiri socialiste.C. unghii de po rc afumate sau de peşte oceanic.

societatea românească va ajunge la linia normală de plutire. cu foamea şi cu diferitele boli cauzate de sărăcie. Fuga dictatorului şi a soţiei sale la 22 decembrie 1989. secătuind bugetul statului. Speranţele lor însă au fost o totală dezamăgire pentru că la conducerea acestei ţări. iar când sânt chemaţi la înfăţişare pledează „NEVINOVAT". furând fără ruşine mii de miliarde de lei. i-a făcut pe cetăţeni să respire uşuraţi. minţind care cum 88 . S-au născut în schimb o mulţime de baroni peste noapte. Era o imperioasă nevoie de o scânteie şi aceasta s-a produs la data de 15 decembrie 1989 în Timişoara. poliţia. după consolidarea regimului comunist în România. La Cotroceni.întunericul din locuinţe. A scăpat din vedere şi posibilitatea apariţia „EPIDEMIEI DE CORUPŢIE" care se dovedeşte a fi tot atât de gravă ca boala Sida. se luptă ca să ajungă la putere. asistenţa medicală. Odată cu lansarea acestui pronostic. Experimentatul om politic. Unii au câte 6-7 dosare penale. nu au reuşit ca să facă o lege viabilă pentru a înapoia poporului bunurile ce i-au fost confiscate de către regimul comunist. iar alţii au fugit în occident ca să-şi salveze zilele. iar Papa Paul al II-lea a numit-o „Grădina Maicii Domnului". culminând cu cele întâmplate în capitală pe zilele de 21 şi 22 decembrie. făcând o mulţime de găuri negre în economia acestei ţări. toată ţara era în fierbere. transformându-se din când în când în Cameleon. în contrast cu acest tablou sumbru. între 15 şi 22 decembrie. în timp ce marea majoritate a populaţiei ţării se luptă cu sărăcia. s-au înghesuit nonvalorile.B. sperând că vor apuca timpul în care să trăiască mai bine. a făcut un pronostic când s-a instalat Guvernul Petre Roman la putere. au fost distruse suprimate de K. scuipându-se şi jignindu-se unii pe alţii. pe care poietul Coşbuc o compara cu un fagure de miere stors din flori de primăvară. aşa numiţi oameni de afaceri c-are au fraudat şi au devalizat vistierele Statului. spunând că abia peste 20 de ani. Peste dauă milioane de români au luat drumul străinătăţii pentru a-şi asigura un trai mai decent. fraudând fără ruşine alegerile. cu deznădejdea. de ştiinţă cultură şi politice ale neamului românesc. uitate prin sertarele procurorilor şi ale altor organe juridice. făcea imposibilă viaţa muritorilor de rând. începând cu justiţia. Unii şi-au pierdut viaţa pe acolo în împrejurări nefericite de accidente.G. cu vile şi vilişoare.-ul sovietic. surogatul nostru de politicieni. vizionarul politician a scăpat din vedere posibilitatea apariţiei clasei baronilor. Adevărul este că valorile morale. care a pătruns în toate organele Administraţiei de stat. Silviu Brucan. fără tratament radical. iar fetele tinere au căzut prada prostituţiei. oameni lipsiţi de sentimente patriotice şi demnitate umană. întreaga clasă politică aflată la putere sau în opoziţie timp de 15 ani. timp de 15 ani a cântat cucuveaua a pustiu. vama. care au tot supt şi s-au umflat ca lipitorile. mai priceput vizionar decât ceilalţi. care s-a format şi a crescut tot în Pepiniera Partidului Comunist Român.

Cel mai nostim pretendent la acest fotoliu pluşat mi s-a părut a fi domnul Gigi Becali. care îl revendică ca drept de moştenire de la „TATAIA". Numai 12 candidaţi pentru jilţul catifelat de la Cotroceni. în frunte cu domnul prim ministru Adrian Năstase. om simpatic de altfel.ştie mai bine pentru a putea prinde „CIOLANUL" cu speranţa că vor mai găsi pe el ceva de „CIUGULIT". dar de la conducerea unei organizaţii sportive până la conducerea unui stat ghiftuit de camelioni şi de alte specii răpitoare. Cu aceste triste constatări. ale datelor istorice cuprinse în această lungă lucrare. 89 . încheiem Capitolul IV. este un drum foarte lung.

Capitolul V SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ SI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD SI A SATELOR APARŢINĂTOARE » Se cunoaşte faptul că. cu care etnicii români au conveţuit în pace şi bună înţelegere. o confirmă mai multe documente din Secolul al Xll-lea. descendenţi ai dacilor liberi de odinioară. Această populaţie sedentară românească s-a format aici pe aceste plaiuri. documente scrise de Cancelariile Ungare. atestă existenţa a două aşezări Bihorene: Biharea şi Chistag. din Epoca Romană. din anul 1111 şi 1160 în care. ca rezultat al aceluiaşi proces de etnogeneză. aşa cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. la distanţă de 50 km una de alta. După Secolul al Xl-lea. în cartea scrisă despre Tileagd în anul 1996. la data cuceriri de către Statul Faudal Maghiar a Voivodatului condus de voivodul Menumorut toată zona aşezată pe cursul superior al văii Crişului Repede era locuită de o populaţie românească. obiective care nu ar fi putut exista fără o populaţie stabilă. cultivatoare de cereale şi crescătoare de animale. Este de asemenea cunoscut faptul că în anul 1075. sunt menţionate morile şi pivele de pe Crişul Repede. zonă în care s-a circumscris şi comuna Tileagd cu cele 5 sate aparţinătoare. prezintă un recensământ 90 . de formare a poporului român în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. în mod treptat. în aşezări stabile. care trăia în obştii ţărăneşti libere. craşterea vitelor şi albinăritul. populaţia de pe aceste meleaguri trăia în bordeie. Că aşa au stat lucrurile. Episcopia bisericii Reformate. Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1265. pe lângă instituţia Comitatului. La data atestării celor două localităţi. pe fondul populaţiei româneşti în această zonă a început să pătrundă populaţia maghiară. Bihorene. în mod sigur că în zonă erau multe şi alte localităţi mai mici cărora nu li-sa dat importanţă. în sate şi cătune mici. sau în locuinţe de suprafaţă. ocupându-se cu cultivarea pământului. ducând o viaţă simplă de agricultori. în Secolele X şi XI. pe valea Crişului Repede.

de case care fac parte a familii pers. Pongrâcz în 1247-1258. de Nr. familia I. CAT. se caută diminuarea numărului de români. PROPRIE ORTODOXĂ 36 DE CASE BISERICĂ PROPRIE PROPRIE BISERICĂ PUSZTA UJLAK POŞOLAKA 66 TILECUŞ BĂLAIA 91 489 88 81 416 74 316 82 ORTODOXĂ 73 CASE 399 78 FAMILII BISERICĂ 106 REFORM. ORTODOXĂ 12 FAM. 1296-1313. începând cu anii 1784-1787. nominalizând pe familia Csanăd în anii 1002-1030. fără a semnala nici un număr de iobagi sau alte categorii de persoane. din care rezultă următoarea situaţie privind anul 1785: Localitat Nr. pământ 3348 HA 2527 HA 1206 HA 2536 HA 722 821 2154 HA 521 619 11771 8 3 HA 91 .al moşierilor şi al grofilor care au stăpânit teritorii întinse pe valea Crişului Repede şi care au avut reşedinţa de domiciliu în Tileagd. oricât de neînsemnată ar fi diferenţa. PROPRIE FILIALA MOZAICĂ 7 PERS. 128 FAM. 50 FAMILII BISERICĂ PROPRIE ORTODOXĂ 9 FAMILII FILIALA TILEAGD 90 ORTODOXĂ 79 CASE BISERICĂ PROPRIE BISERICĂ PROPRIE Observăm că şi prin acaste cifre prezentate. Primul recensământ al populaţiei a fost ordonat de către împărăteasa Măria Tereza şi fiul său Iosif al II-lea. familia Fulop în anii 1190-1200. căruia aparţin TILEAGD 283 1515 382 REFOR. 165 FAMILII. Populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare în anii: Localitatea TILEAGD UILEACUL DE CRIŞ POŞOLACA TILECUŞ BĂLAIA TOTAL PERSOANE: 183 0 145 8 590 445 - 189 0 180 5 657 490 540 * 230 362 569 438 552 249 335 283 392 313 404 3 8 2 2 5 4 185 0 168 2 618 418 410 185 7 131 4 440 330 386 187 0 175 5 620 467 511 188 0 138 3 532 379 403 190 0 250 2 772 540 682 191 0 315 9 755 588 870 Sup. TILEAGD FĂRĂ REFORM. până în anul 1635. BISERICĂ ROM. de Religiile din Biseric ea Nr.

în Uilac erau 9 de români şi 503 de maghiari 92 . se datorează inundaţiilor devastatoare ale Râului Crişului Repede din anul 1851. a crescut în mod constant populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare. maghiarii aşezaţi pe terenurile fertile ale Tileagdului. a crescut în intensitate şi politica de asimilare a populaţiilor de alte etnii decât cea maghiară. Mai mult. Tileagd. promovată de guvernanţii din Budapesta. sârbă. atât în locurile publice cât şi în familii. Odată cu dispariţia acestor calamnităţi. Aşa se explică faptul că la Recensământul populaţiei făcut de către organale Administraţiei statului ungar în anul 1880. Pe măsura consolidării Statului Feudal maghiar şi al Voivodatului Transilvaniei. Descreşterea din anul 1880 faţă de anul 1870 se datorează epidemiei de holeră existentă în aniM870-1873. conducătorul revoluţiei de la 1848 din Ungaria. şi Posolaca. în mentalitatea guvernanţilor unguri predomina ideea că în Ungaria toţi cetăţenii sunt unguri însă. După anul 1867. română sau germană. localităţi aşezate foarte aproape de malurile Crişului Repede. inundaţii care au distrus mai multe case din localităţile Uilacul de Criş. datorită unor conjucturi au fost deznaţionalizaţi. De la această bolnăvicioasă prezumţie.Descreşterea numărului de locuitori între anii 1850 şi 1857.în Tileagd erau 223 de români Şi 1022 de maghiari . epidemie care pur şi simplu a pustiit localităţile Bihorului.în Tilecuş erau 389 de români şi nici un maghiar .în Bălaia erau 405 de români şi 8 de maghiari . însăşi Kossut Lajos. astăzi guvernanţii da la Budapesta s-au trezit şi constată cu tristeţe că Ungaria este singura ţară Europeană în care populaţia nu cunoaşte alte limbi în afară de limba maghiară. ofensiva împotriva formelor autohtone de organizare a fost tot mai mare şi mai puternică. Posoloacăi şi Uilacul de Criş. cercurile Guvernamentale de la Budapesta considerau că atribuţiile de bază ale tuturor autorităţilor. începând cu şcolile. apare următoarea situaţie statistică: . Culmea!!! Pătrunşi de exageratul lor spirit patriotic. familiile şi chiar bisericile indiferent de cult. croată. au alungat românii de pe vetrele lor sau i-au asimilat. ar fi acelea de a-i determina pe toţi locuitorii ţării să devină maghiari şi să nu se permită a se vorbi în altă limbă numai în limba maghiară. în una din scrierile sale ridică problema „Maghiarilor romanizaţi din Transilvania" şi a necesităţiţi maghiarizării lor. iar în perioada respectivă nu au existat nici un fel de îndiguiri pentru apărare a localităţilor.în Posolaca erau 46 de români şi 299 de maghiari . devenind vorbitori de alte limbi (slovacă.

pers. Exemplul cel mai elocvent este Tilecuşul. 1882".Alfabelean tizat ă 170 477 6 6 5 151 24 8 331 484 1457 14 263 199 901 Acelaşi recensământ după limba maternă Localitatea Română Germ. cifră cu care trebuia să apară rnai puţini români în statistici. care cu toate ocaziile cercetate de cronicarii maghiari au fost recunoscuţi ca fiind numai români. La recensământul făcut tot de către autorităţile maghiare şi tot în anul 1880 a populaţiei după religii şi după limba maternă. situaţia se prezintă în felul următor: După religii Localitatea TILEAGD BĂLAIA POŞOLACA TILECUŞ UILACUL DE CRIŞ TOTAL Nr. reszletezve II kotet . 93 . ev elejen vegrehajtott nepszămlălâs fobb eredmenyei megyek szerint.12 17 TILECUŞ 389 14 UILEAC DE CRIŞ 9 503 2 1 17 TOTAL 1072 1832 17 74 4 1 15 120 Observaţia scritorului: Rubrica celor aşa zişi „NECUNOSCUŢI" este în mod vizibil „trasă de păr". 290 17 672 5 296 Izrai. OrtoGrecode case doxă Catol.Sursa acestor date statistice este: „A Magyar Korona orszâgaiban az 1881. 240 1383 241 6 92 438 426 1 82 379 60 1 84 403 399 105 523 9 604 3135 1135 Roma Refornomată Catol. de Nr. Ruten Sârbi Altele Maghiară Slovacă Necunoscuţi TILEAGD 223 1022 10 73 4 1 3 47 BĂLAIA 405 8 25 POSOLACA 46 299 5 .Budapest. iar în acest recensământ apare cu 14 necunoscuţi. Aceşti necunoscuţi nu puteau fi decât români. de parcă ar fi fost Pecinegi.

dar acesta a spălat repede putina din lipsă de „Gheşeft". în incinta căreia locuiam cu familia având un copil de 3 ani. ne-a prevenit că de Paşti nu poate să vină cu lapte. Oare celelalte cifre sunt credibile?!! Această întrebare şi-au mai pus-o mulţi analişti români dealungul istoriei. după procedeul din anul 1880. Ne punem întrebarea firească: De unde au apărut 17 maghiar în statistica acelui recensământ? ca locuitori ai Tilecuşului. fiindcă va fi sărbătoare mare. în Tileagd erau în Bălaia erau în Poşolaca emu în Tilecuş erau Sursa datelor statistice ale acestui Recensământ au fost: „A Magyar Szent Korona orszăgânak 1910. în altă ordine de iedei. care scriu aceste rânduiri. la care sătenii îi spunea Jidovul. Şi scriitorul german Iulius lung a semnalat în lucrările sale din epocă.ne-a replicat: „Eu sunt româncă ortodoxă şi familia mea a avut numele de Crişan dar nu mai ştiu să vorbesc nici un cuvânt româneşte"! Nu ştia ca să spună nici bună ziua în limba ei de naştere. Tileagd. Când s-a apropiat Pastele credincioşilor ortodocşi. ne aducea zilnic lapte pentru copii. atât nouă cât şi la alte familii din incinta uzinei. îmi cer permisiunea a face unele precizări: Eu. în perioada anilor 1948-1953. O ţărancă din Poşolaca. Avea vârsta de 24 ani când s-a făcut recensământul populaţiei din 1910. Uj sorozat kotet). în susţinerea adevărului istoric. în Tilecuş a mai fost o perioadă scurtă de timp un evreu. erau numai. tatăl meu s-a născut în anul 1886 în Tilecuş. în afară de români. rezultă următoarele cifre.La Recensământul făcut tot de cătra autorităţile maghiare în 1910. pe care o cunoşteam cu numele Korozsi Neni. 591 775 16 652 de români de români de români de români Şl 51 Şi şi 2528 38 569 17 mag hiari mag hiari mag hiari mag hiari 94 . evi Nepszâmlâlăsa Elso resz. 156 de case în localitatea Tilecuş şi nu a cunoscut în localitate nici o persoană de etnie maghiară ca locatar al acestei localităţi. faptul că în Recensămintele din „UNGARIA" domneşte strădania de a evidenţia pe maghiari în număr mai mare decât cel existent în realitate. am lucrat la Uzina de Impregnat Traverse CFR. a nepesseg fobb adatai kozseg es nepesebb pusztăk szerint. Când am căutat să o conving că nu sunt Pastele Ungurilor ci ale Românilor . Budapest 1912 (Magyar statisztikai kozlemenyek.

95 .

pe unsexe gureş Bărb Fem te . v rţ. 1856 1242 152 13 3267 497 277 43 . după sit. ei TILEAGD 1887 3146 1648 1619 BĂLAIA 59 130 415 402 POŞOLACA 384 588 304 284 TILECUŞ 86 158 438 432 UILEAC CRIŞ 941 757 396 361 TOTAL 2907 4779 3201 3098 Scrie Localitat şi citeşt ea e Populaţia civ.817 316 241 29 2 588 553 258 56 3 870 418 284 53 2 757 3640 2302 333 24 6299 Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit Piatră Piatră şi Localitat sau cărăm pămân ea t idă TILEAGD 144 55 BĂLAIA 17 POŞOLACA 10 31 TILECUŞ 2 2 UILAC CRIŞ 11 73 TOTAL 167 178 Chirpici Lemn sau sau pământ altceva bătut 153 110 50 89 76 1 2 150 71 352 350 Acoperişul casei Ţiglă Şindril Tresti ă e 200 35 61 79 73 451 174 88 15 103 32 25 59 18 39 43 319 277 Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ.Datele Recensământului din anul 1910 Stie Pop. TOTA Necă Căsă Vădu Divo L s. apărut în anul 1902. Situaţia reală era că din cei 4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români maghiarizaţi. sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi. cercurile politice de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară sunt maghiari. » Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea sociodemografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor. t. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor .

iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români. evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume: 1. în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare. denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare. satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd. acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor.Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd. Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi. 4. Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc. Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor. 90 . Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia. în primele decenii ale secolului al XX-lea. . conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său. sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA". adică limba maghiară. . Autorul Şipoş Orban. 2. 410 şi în continuare). Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek". adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban . Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. adică „Ograda" în limba română.Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei. zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe. proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare".-1 Decembrie 1918. în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială. la limba neamului său.timpuri. atât în familie cât şi în afară de aeasta. plus distrugerea de bunuri materiale.19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă. .opere pag. adică a maghiarizării tuturor ronânilor. exemplificând comuna Tileagd. 3. mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi. au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede.

Poşolaca 173 621 319 302 66 467 -1 Tilecuş 2941121 553 568 1121 Uilac de 299 982 483 499 124 857 -1 Criş TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 Slovaci Ţ'i. i i pers. baţi mei Slovaci gani Români Altii 3 Maghiari 7 4 Germani 115 Evrel 11 7324 3527 3797 3870 3314 Recensământul din anul 1992 pe total comună Ţi gani Alţii Nr.________________________ Nr. Tileagd 9613181 1479 1703 891 2217 3 5 8 — — Bălaia 288 1136 544 592 1133 3 Călătani 89 230 114 116 230 .Ro.Ger Evr Localitate Nr.- 91 - - - 10 144 5 Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună Total BărFeŢipers. Evrei Siov.2000 . pe comună şi satel aparţinătoare Băr.2005 1910 1930 1948 1956 1966 1977 2002 1992 1995 200 5 . de baţi a Total mei mân ghiar mani ei gosp. Ţigani Alţii gosp. MaGerpers. de Total BărFegosp. baţi 1683 7147 3459 3688 3182 3474 Rom Mag 12 268 17 163 31 La recensământul din 29 decembrie 1930 Recensământul din 25 ianuarie 1948.Fe.gani 8 — Alţii 53 — 5 — - .Ma.de Total BărFemei Germ>. baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci 2363 7342 3641 3701 4915 1966 5 82 7 372 2 2 3 1900 Populaţia Tileagdului în anii 1900 . pers.

5459 6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060 7142 7129 .

în această categorie se poate încadra şi descreşterea numărului populaţiei de etnie maghiară. z.2% . conform datelor statistice ale anului 2002. 7-a rel.ticos.7% 40. primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor – Oradea Sectoarele activ % .8% . pop. este adevărat că nu chiar în mod semnificativ.Comerţ 2. Populaţia Comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare.învăţământ 8. Alte cat. Observăm de asemenea că evreii au dispărut complet.9% .1992.Transporturi şi comunicaţii 5.Refo Evan Ba Pen.. pe religii în 2002 Localitatea Nr. populaţia Tileagdului creşte în mod canstant. stabilă Ortodox Rom.Grec. cat. socială 2. determinând scăderea sporului natural pe de o parte iar pe de altă parte.4% 44 .Adv.5% TOTAL Persoană 797 806 117 170 60 13 2007 100% 39. tist Nedeclarat Tileagd 3960 2343 348 12 Bălaia 775 505 2 Călătani 226 176 Poşolaca 396 97 15 1 Tilecuş 906 704 1 Uileac Criş 879 345 66 2 TOTAL 7142 4170 341 16 737 3 - 208 4 345 1294 3 103 379 15 48 18 18 79 100 89 6 44 53 10 5 7 4 193 52 32 319 7 297 758 99 72 32 32 Gruparea populaţiei din Tileagd pe ramuri de activitate.Agricultură .Observăm că în perioada anilor 1930 . în urma trimiterii lor de către Hortişti la camerele de gazare de la Auschvitz. mii de oameni au căutat ca să fugă în occident. o bună parte plecând în Ungaria şi chiar în Australia.Industrie şi construcţii . cu toate pierderile cauzate de al II-lea război mondial. rmat -ghel p.în administraţia locală 0. Mai observăm tot în această perioadă că numărul populaţiei de etnie maghiară s-a redus considerabil faţă de români.4% . Descreşterea numărului populaţiei după anul 1977 se datorează politicei greşite aplicată în perioada Ceauşistă.sănătate şi asist.

dar şi în limba maghiară.Şomeri în căutare de loc de muncă 4 .întreţinuţi de Stat + alte Organizaţii 7 . rezultate din documentele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică BihorOradea.5% 1. să vedem ce categorii de persoane cuprinde numărul celor inactivi: Categoria de persoane 1 .Conform acestor date. ca în anul 2002 să rezulte 4783 români şi numai 1658 de maghiari. în continuare. vom arăta că în anul 1930. mai ales cei din vârsta a treia. Astfel. Să mai precizăm că între aceste două etnii care alcătuiesc populaţia Comunei Tileagd. » în satele Bălaia. populaţia activă din Tileagd este în număr de 2007.0% 17.0% 1. pe total comuna. în procente 71. Deci. întrucât un număr mare de cetăţeni. la data redactării acestei lucrări.Pensionari 3 . trebuia să facem o remarcă pe baza datelor statistice.9% 12. iar papulaţia inactivă este de 5135.2%. evidenţiind un număr de 3565 ramâni şi 3540 maghiari. în anui 1948 cifrele între etnii se apropia foarte mult.întreţinuţi din alte surse economice TOTAL persoane Total Din care femei 1225 698 2184 1204 191 28 620 872 55 78 5135 620 384 24 36 2994 % 23. reprezentând în procente numai 28. La această situaţie s-a ajuns datorită încetării activităţii fabricei de cherestea în anul 2001.Elevi si studenţi 2 .0O/O 1.9% ceea ce afectează foarte mult situaţia economică a comunei şi satelor aparţinătoare. a existat o .7% 100% LIMBA VORBITĂ ÎN COMUNA TILEAGD Mai întâi de toate.întreţinuţi de alte persoane 6 .9% 42.Casnice 5 . Călătani şi Tilecuş se vorbeşte numai în limba română iar în satele Poşolaca şi Uilacul de Criş se vorbeşte preponderent în limba maghiară marea majoritate a populaţiei fiind maghiari de religie Reformată. în camuna Tileagd se vorbeşte preponderent româneşte. Tileagd se găseau 3182 români şi 3476 de maghiari. cunosc bine limba maghiară şi niciodată nu a constituit un inpediment comunicarea între locuitorii aşezării.

aşa cum le înfăţişează în imagini pe întreaga primă . portul papular a fost înlocuit cu articole de îmbrăcăminte produse în serie la fabrici. cociş. Populaţia satului Tilecuş. diferenţa constând doar în modul de păstrarea lor. scoţându-le de la naftalină în zilele festive şi de sărbători anuale. ştiindu-se că Tileagdul a fost declarat oraş începând cu anul 1692. nu a renunţat la îmbrăcămintea şi costumele autentice care alcătuiesc zestrea satului pe de o parte. Influenţele limbii maghiare au fost minore. pământul românesc. cătunul Călătani şi satul Tilecuş. deşi ţinea pasul cu vremea. chiar şi de către persoanele mai în vârstă. în mod treptat. între cele doua Războaie mondiale. în limba vorbită local de către ţăranii români. în anii după Marea Unire. dar şi-a păstrat nealterat caracterul ei de limbă romanică cu specific Ardelenesc. la scară i se spune „leutră" de la „lejtra". politică de sărăcire şi neajunsuri care a determinat să părăsească ţara nu numai maghiarii dar şi mii şi zeci de mii de români. în scurt timp au fost scoase din uz. mai ales ţinându-se seama de încercările de asimilare care s-au accentuat după anul 1848. Este normal şi firesc ca în limba de vorbire a localnicilor sub influenţa conducerii Imperiului Austro-Ungar să fi suferit anumite modificări dealungul secolelor. Cociş la căruţaş. „lămpaş" la felinar. Cuvintele uzuale. lacău la chiriaş „hurdău" la butoi „lângă la flacără. PORTUL (COSTUMAŢIA) LOCUITORILOR COMUNEI TILEAGD în primele decenii ale Secolului XX. Trebuie să se înţeleagă că Administraţia Statului Român nu a făcut niciodată discriminări şi îngrădiri ale celorlalte naţionalităţi conlocuitore pe.înţelegere deplină fără ură şovină reciprocă. ca: oblac. iar românul de rând este ospitalier prin moştenire genetică. hurdău. iar pe de altă parte. se datorează politicei dezastruoase economice aplicată de guvernanţii noştri. Posolaca. etc. crestul. în ceea ce priveşte scăderea substanţială în ultimii 50 de ani la Tileagd a numărului maghiarilor. încă din perioada Feudalismului şi până în prezent. „cocie" în loc de căruţă. lacău. tezaurul folclorului local. fiind aproape identic ca ale orăşenilor. moştenit de la strămoşi s-a păstrat în satul Bălaia. Asemenea exemple sunt foarte multe dar ne oprim aici. temetău. atât în perioada regimului comunist cât şi în ultimii 16 ani. s-au împrumutat multe cuvinte din limba maghiară ca de exemplu: la fereastră i se spune „oblac" de la „ablak" în limba maghiară. „doască" la scândură. copărşeu. portul popular tradiţional. cocie. Tileagdul şi Uilacul de Criş încă din secolele XV-XVI au purtat vestimentaţie de orăşeni.

.

In imaginile ziarului sunt scoase în evidenţă numai sumanele bătrâneşti. Ca îmbrăcăminte intimă. Peste cămaşă purtau un labreu (vestă) din stofă neagră. Paietele avea o gaură mică la mijloc prin care se făcea fixarea pe pânză cu ajutorul unei mărgele mici colorate. un labreu din barşin negru. Pe spaţiul rămas liber printre flori erau cusute o mulţime de ţânţele sclipitoare (paiete). în sezonul rece îşi înveleau capul cu basmale de culori deschise sau de culoare roşie înflorată numită „cârpă de păr". La această ţinută bărbaţii mai purtau cămăşi împodobite cu ştafuri (dungi) cu pumnari strânşi şi cu nasturi coloraţi. încălţămintea purtată era după anotimpuri. înfloraţi cu fir de mătase în mai multe culori. având legată în capătul cozii o panglica colorată în formă de papion. Fetele fecioare îşi împleteau părul într-o singură codiţă purtată pe spate.4222 din 30 decembrie 2oo4.pagină Cotidianul ziarului „Crişana" Nr. prin care era introdus acul cu aţa de prindere. iar capul şi-1 învelea pe orice anotimp numai cu basma de culoare neagră. reprezentând garoafe. cu hărnicia şi cinstea care î-i caracteriza pe oameni. în loc de furou purtau o fustă scurta şi strâmtă pa sub poalele din cânepă sau din in. V rog să mă credeţi că în acele timpuri. sau poniorcă cum se mai numea. îşi făcea din codiţă un conciu (coc) cu ajutorul unei aşchii din lemn lustruit. reprezentând margarete sau trandafiri. albastru. tot frumos înflorate în relief sau cu „pene tăiate" în diferite modele şi cusute cu multă migală. denumit „haitău"(tot un cuvânt împrumutat din limba maghiară). Câtă muncă şi câtă bătaie da cap pentru ca să te îmbraci frumos!!! în Tilecuş. frumos înflorate în faţă. cu figuri din pastav roşu şi negru. mulţumindu-se fiecare cu puţinul pe care îl avea. având motive florale cusute pe margine cu fir de mătase roşu. Prin acaste semne distinctive se putea cunoaşte de la mare distantă fetele fecioare şi r'emeile tinere căsătorite. fata mare care nu ştia ca să facă aşa ceva nu se putea mărita. Fetele şi femeile tinere purtau peste spăcel. Aceste costumaţii se pot vedea mai bine la pagina FOLCLORULUI unde redăm imagini cu costumele fetelor şi ale băieţilor care au participat la festivitatea „Nuntaşii Bihorului". doar aşa dacă avea multe holde de pământ ca zestre de la părinţi. Pe timp de iarnă nu lipsea nici cojocul din piele de oaie biţoasă. având două buzunare mici laterale. După ce se mărita. galben şi bleumarin. vopsit în culori roz. Femeile purtau spăcele cu mâneci şi pumnari largi. alb şi albastru. viaţa se trăia mai intens. în faţă peste poale se purta a „Zadie" (şort) din catifea de culoare neagră. prelucrat de cojacarii din jurul Aleşdului. Atât fetele . încălţămintea era la ţinuta de sărbătoare în cisme cu tureci lungi sau cu opinci. rămânând de râsul satului. cu fir de lână fină. înflorat pe ambele laturi din faţă. cioareci albi de lână şi căciulite negre cu panglici tricolore. populaţia era mai pură mai veselă şi mult mai fericită. cu gulere rotunde coborâte pe piept. croite din 7 (şapte) laţi (coţi).

întrucât nu creştea suficient în înălţime pe solurile colinare. în timpul verii se purtau şi sandale în zilele de sărbători iar la lucru se duceu desculţi. Primăvara-vara şi toamna purtau un anumit gen de pantof negru căruia i se spunea „jumătăţi". apoi dusă la topit în ape stătătoare. aşezându-le în formă de piramidă pentru scurgerea apei. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţe cu care se făcea iluminatul locuinţelor în vechime. pe lânqă garduri. moale şi scurt. în grădină. ÎNDELETNICIRI CASNICE ALE LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI. păstrată din generaţie în generaţie dealungul veacurilor. Se acoperea cu pietriş. aşa cum apare în prezenta carte. era saturat de gunoi ecologic. principala materie primă pentru industria casnică nu lipsea de pe loturile mici de pământ a fiecărui gospodar. în anul 1967 a fost ridicată spre păstrare muzeografi Bihoreni ocazie cu care a fost fotografiată.reproducţie. cânepa de vară se îngălbenea şi trebuia culeasă în mănunchi nu prea mari şi uscată la soare. Cânepa de vară care era parte bărbătească şi cânepa de toamnă care germina seminţele pentru . în aceste localităţi. peste garduri. funcţie de temperatura medie a apei. La meliţatul cânepei se folosea . adânci de cel puţin 50-60 centimetri. creştea doua feluri de cânepă. peste şură. în curte până când soarele o usca corespunzător. a ora de la spălat se încărca în căruţă. se scotea pe malul apei. se ducea acasă şi se întindea mai desfăşurat fiecare mănunchi. Cânepa de vară producea o inflorescenţă cu polen. Cânepa. BĂLAIA ŞI TILECUŞ Incă din secolul al XV-lea. După topire. inul nu s-a cultivat pentru fibre numai pentru seminţe. în bătaia vântului îşi scutura praful de polen peste capetele cânepei de toamnă care era mai scundă cu cea. era fixată între patru ţăruşi pentru a nu fi dusă pe „Apa Sâmbetei" dacă ar fi fost precipitaţii care să crească debitul de apă pe vale.cât şi femeile căsătorite purtau iarna cisme cu tureac larg. Din aceleaşi seminţe şi pe acelaşi lot cultivabil. avem dovezi că în Tilecuş s-a practicat pe scară largă industria casnică. anul de fabricaţie 1498. Această unealtă de lucru a fost proprietatea familiei Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş număr de casa 75. mănuşă cu mănuşă. Coloana de mănuşi pusă la topit. Se dezvolta în condiţii optime numai dacă lotul de pămân unde urma ca să fie însămânţată. După cea. Martorul de necontestat este o unealtă de lucru denumită „SOCALĂ" pe a cărei roată de învârtire este grevat în mod artistic. cânepa era bine spălată de mucozităţi şi de nămolui cu care a fost acoperită. Odată cu Operaţia de polenizare. 20 centimetri. sau cu alte greutăţi pentru a rămâne sub apă 10-12 zile. pentru a putea fi meliţată.

deasupra jurebiilor se aşeza a pânză de sac care depăşea cu mult diametrul ciubărului. Ciubărul era aşezat pe un scaun confecţionat dintr-un lemn de stejar în formă de „V" cu patru picioare. Fuiorul lung şi subţire din care se torcea urzeala pentru ţesături mai fine. După ce s-a fixat urzeala pe sulul din spatale războiului. se obţinea prin trasul cânepii cu pieptenele. pentru a nu se încâlci la următoarea : :â de lucru care era urzitul. Pentru înălbire. Vom prezenta la sfârşitul'cărţii schema fiecărui : biect de lucru care concura la procesul industriei textile din gospodăriile ţărăneşti :e odinioară. Ghemele din fire trebuia ca să fie bine. Torsul fuiorului s-a făcut preponderent cu fusul şi numai în cazuri mai rare la furca cu roată. pentru a scoate din ele leşia şi murdăria pe care au acumulat-o în procesul muncii timp ie o săptămână. Câlţii care rămâneau între dinţii curbaţi ai pieptănului. manoperă la. apă care se făcea leşie. Trecând printre firele de tort. Depenele mari rentru jurebiile din cânepă şi depenele mici pentru jurebiile din misir şi din bumbac. folosit pentru beteală. care se numea „Căproi". . jurebiile erau clătite de mai multe ori în apă curată şi bătute cu „maiul" pe un scaun mai mare. Se aşezau jurebiile de tort în ciubăr. Urzoile erau tot un fel de vârtelniţe dar ceva mai complicate şi de. şi strâns adunate. era trecut prin greabăn. Leşia scursă se încălzea din nou şi se turna peste :enuşă. îvelitul consta în altă operaţie delicată şi se putea face numai cu participarea iouă sau trei persoane. dispozitiv care în limbajul lor arhaic se numea „tolonc". Peste cenuşă se turnau doua găleţi de apă fierbinte. scoasă afară prin orificiu. jurebiile era puse într-un ciubăr mare care avea una singură gaură prin care se putea introduce degetul mare de la mână. aşchie care avea legată la mijloc o fâşie din pânză veche de cânepă. Deacurmezişul acestui orificiu se punea o aşchie din lemn de brad. două apropiate şi două în capetele crăcănate.meliţa cu o singură limbă. repetându-se ciclul timp de 4-5 ore. Tot cu maiul erau bătute poalele şi celelalte ţesături din cânepă care erau supuse la acest procedeu de spălare. dimensiuni mai mari cu mai multe trepte. care era folosit răşchitorul. După acest proces. leşia se scurgea prin orificiul „ţoloncului" :ntr-un vas mare de sub ciubăr. erau îndrugaţi obţinându-se din ei fire mai groase care se numeau „canuri" şi erau folosite ca beteală la ţesutul sacilor sau pentru preşuri. Depenelele aveau două dimensiuni. jurebiile erau uscate la soare şi depănate cu ajutorul depenelelor (vârtelniţe). care era procurate din comerţ. Peste pânză se punea o baniţă de cenuşă rezultată din lemn de esenţă tare. Fuiorul mai scurt de calitatea a Il-a. După ce se fierbeau de 2-3 ori până primea culoare albă dorită. folosit numai pentru această operaţiune. Firele toarse erau făcute jurebii.

Vergelele cu ajutorul cărora se înfăşură urzeala pe sulul din spate. Cu acest dispozitiv.cu ajutorul unei mulţimi de vergele. zece centimetri strunjit la dimensiunea găurilor din sul. sau mai corect spus cu ajutorul acestuia se putea derula pânza ţesută şi. Legată fiind cu o sfoară de talpa războiului. Material lemnos se găsea din belşug. pentru a ţine pănza întinsă în timpul ţesutului. trebuia numai ca să te mişti si să întinzi mâna. erau din lemn de tufă uscat tăiate la aceiaşi dimensiune şi necesita ca să fie drepte. având la un capăt grosimea iniţială care se găurea în cruce. mai era un dispozitiv asemănător cu suveica. Pentru a putea bloca în stare de încordare pânza la ţesut. se găseau în fiecare casă de oameni gospodari din Bălaia. ajutând astfel la învelit cât şi la derulare în timpul ţesutului. începând cu copii de la vârsta de 6-7 ani. Când operaţia de învelire s-a terminat cât şi în timpul procesului de ţesut. sulul care era înfăşurat cu urzeala se bloca cu o prăjină legată cu o sfoară groasă de scheletul războiului. de la jugul căruţelor trase de animale cornute. se introducea prin dispozitivul care se numea „rost" şi se fixa cu un beţişor scurt din lemn. avea făcută în el o nişă la mijloc. cu diferenţa că la un capăt avea o porţiune de cea. Sulul din faţă. cu mare grijă. ca să nu scape nici un fir din rândul stabilit prin „rostoiul" urzoilor. . pentru ca roata să fie perfect rotundă. firelor în „iţe". ca în aceiaşi ordine să fie trecute prin Iţe şi prin Spată. iar vitele erau furajate la grajduri. Taică-meu se pricepea să facă si roţi de căruţă lucrare care cerea cunoştinţe fizico-matematice exacte. Războaiele de ţesut şi uneltele care concurau la procesul de producerea pânzei. Călătani şi Tilecuş. toţi membrii familiei. în aşa fel ca să nu cedeze în timpul lucrului folosindu-se treptat acele găuri despre care am arătat că sunt făcute în cruce. în gospodăriile ţărăneşti bine echilibrate. Cea mai complicată treabă în tehnica ţesutului era introducerea. Sulurile sunt confecţionate din lemn mai gros. învârtirea sulului din spate la învelit se făcea cu un rasteu din fier. erau confecţionate de câtre mai mulţi locuitori ai satului meşteri pricepuţi la prelucrarea lemnului şi o făceau în timpul sezonului rece când lucrările agricole intrau în hibernare. asigurând astfel condiţiile optime pentru ţesut. La învelit. mai ales atunci când la ţesut se foloseau 4 iţe. unul ţine cu putere urzeala condusă după sulul din faţă. Toată această gamă de unelte pentru prelucrarea cânepei. trebuiau ca să fie multilateral dezvoltaţi în aşa fel ca să poată fi de folos la orice lucrare prin care îşi câştigau existenţa. urzeala (firele) se rânduiau pe sul în ordine strictă în care a fost învelită pe urzoi. folosindu-se găurile în cruce despre care am vorbit. după primul război mondial. se fixa cu o scândurică în care se găseau foarte multe găuri pe toată suprafaţa. la dimensiunea cât să poată intra prin el pânza.

puse la afumat. O parte din locuitori. De regulă. atât locuinţele cât şi adăposturile pentru animale erau construite din chirpici. construcţiile de case au :luat. Camera dinspre grădină era cu atât mai mică decât prima. seminţe de dovleci şi nuci. o tindă de 3x4 m. Descrierea unor locuinţe există începând cu secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. Acestea se numeau colibe. Am avut prilejul ca să văd în copilărie casă construită în anul 1746. care era cea mai mare. lipiţi cu pământ muiat.GOSPODĂRIILE LOCUITORILOR DIN SATELE COMPONENTE ALE COMUNEI TILEAGD Nu este chiar un lucru uşor a descrie evoluţia caselor de locuit. atărnate de căpriori. pe dinăuntru şi pe dinafară. în camera dinspre grădină şi în cămara de alimente. seminţe de floarea soarelui. acoperit îniţial cu şindrilă. acesta urcându-se în podul casei. Scândurile care constituiau tavanul casei aveau culoarea neagră ca smoala. care reglementa alinierea caselor. în tindă se găsea cuptorul pentru copt pâine. Peste scânduri. aşa zis „tragerea la linie". iar pe vatra netedă se punea produse vegetale la uscat (porumb stiulete. (în această casă mi-am trăit eu copilăria). (coridor). Casa era construită din lemn de stejar. Acoperişul casei era făcut din căpriori cu sipci din lemn. Prima serie de construcţii a avut o tindă la intrare din care se intra în camera de locuit. în podul casei era un strat de pământ de zece centimetri grosime. care avea o cameră de 6x4 m. dat de împărăteasa Măria Tereza. toate casele aveau la mijloc o tindă din care se intra în camera dinspre uliţă. amestecat cu pleavă de grâu şi frământat cu picioarele căinţe de al întinde în formă de cocă moale. Intimatul din luna martie 1773. Acoperişul era făcut din crăci mai mici de copaci peste care se aşeza un strat gros de paie. . Ceea ce s-a reţinut pe cale orală de la strămoşi. cu cât s-a luat din spaţiul ei pentru cămara de alimente care se aflau paralele. înegrite atât de opaiţele cu care se asigura iluminatul seara. Tavanul . fără horn de evacuarea fumului. împlinise vereabila vârstă de 192 de ani. folosindu-se materiale de construcţie lemnul care se găsea din belşug. în tindă se afla cuptorul de copt pâine. Peste grindă. datorită ipsei datelor din epocile prefeudale şi epoca Feudală timpurie.ei era construit în felul următor: o grindă dealungul camerei. din metru în metru distanţă alte grinzi în transversal iar pe aceste grinzi erau aşezate muchie lângă muchie scânduri din lemn de stejar cioplite cu securea. fixată la capete :e stâlpi susţinători. cât şi de la fumul Cuptorului pentru încălzire. In pod se păstra slănina şi produsele din carne de porc. a prilejuit construirea de noi case cu 3 şi cu 4 camere la care nu lipsea tradiţionalul târnat. în decursul timpului. ierburi sau trestii. Când a fost demolată şi înlocuită cu altă construcţie mai modernă. este faptul că în trecutul iepărtat.

având canaturi pe două părţi. în care se fixau stâlpii susţinători pe verticală. având mai multe familii în coşuri din papură. ca să faci construcţii trainice din lemn. această familie se ocupau cu albinăritul. Imaginea îl pereti si cuiburi. în canaturi se introduceau bârnele care formau pereţii. s-a trecut la construirea caselor din cărămidă nearsa ( vaioage ) folosindu-se lemnul numai la acoperis. corpul era strunjit şi trecut printr-o gaură făcută în uşorul uşii de la intrarea în casă. cioplite cu securea şi cu barda în patru feţe. Acestea s-au dovedit a nu fi trainice. turnată din pietriş cu ciment în cofrage. declarată monument istoric. trebuie ca sa ai solide cunoştinţe de specialitate. respective damigenele cu palinca de prune din producţia proprie. poză realizată în anul 1911.cei mai buni gospodari. După ce s-au epuizat pădurile cu lemne bune de construcţie. în lăzi cu nisip. bârnele se îmbinau în „chiotori drepte" sau în „coadă de rândunică" pentru a fi cât mai trainice. Incuietoarele la casă erau făcute din lemn în formă de zăvoare care se închideau seara la culcare. Cu alte cuvintea. piatră de râu peste care se aşezau „talpele". Casele construite din lemn aveau temelia din bolovani mari. în acestea se săpa gropi mari şi adânci cu dalta. intrucat isi Aşa arătau gospodăriile şi casele din Tilecuş in perioada dualismului faceau soarecii galerii prin AustroUngar. morcovii şi pătrunjelul. . iar în timpul zilei se încuiau cu alt dispozitiv de închidere care se numea „răscheie" şi care la un capăt avea o limbă. De regulă pivniţa era dispusă sub camera mai mică. La colţurile casei. butoiul cu varză murată şi butoiul cu vin. ţelina. guliile. a fost construită în anul 1784 din lemn de gorun şi nu s-a folosit la construcţia ei nici un cui sau scoabă metalică. cu intrarea din grădina casei. Aici se păstrau cartofii.Biserica de lemn din Tilecuş. odată cu construcţia casei îşi construia şi pivniţă. Cu toată sărăcia lor. reprezintă pe Simuţ Simion şi soţia chitaind sa Saveta. provenite din stejari uriaşi.

aşezate dea curmezişul curţii. Iniţial cu riglă în formă de solzi de peşte. mobilier modern. fân. grajdul se asemăna cu casa de locuit. care acoperea un perete era prevăzută cu iesle pentru nutreţul animalelor. pe lângă căruţă. După casa de locuit cea mai importantă construcţie a fost grajdul pentru animale mari şi coteţul pentru porci. pentru o mai bună protejare a materialelor furajere. La oamenii de rând. A treia încăpere legată de grajd folosea la depozitarea cerealelor în hambare ca. Administraţia statului Austro-Ungar a încasat impozit pe fum de la posesori. Pentru căruţă se construia un şopron în curte. încăperea cea mai mare a grajdului. Pe aceste geamuri din cotră se făcea furajarea animalelor cu păioase. îşi făceau şură acoperită aproape de grajd.C. atât în comuna Tileagd cât şi în satele componente mai puţin în Bălaia. o cameră mică la mijloc. în locul cuptorului s-a aşezat maşina de gătit pe care se prepara mâncarea. pentru a nu se produce incendii. ovăz. precum şi toate uneltele de lucru care concurau la practicarea agriculturii. la casele vechi fumul urca în pod..A. apoi cu ţiglă dreptunghiulară care era mai eficientă. După cum am mai arătat.umea „cotră". colector de fum pentru care. Din cotră se deschideau două geamuri de scândură către încăperea In care era ieslea. pentru a nu fi expusă intemperiilor. s-au construit case cu tentă urbanistă. lucerna sau amestec. Gospodarii cu mai mare dare de mână. Aici se aducea nutreţul din şura aflată în grădină. încălzirea camerelor pe timpul friguros se făcea cu sobe de tuciu sau de cărămidă. repetându-se jperaţia până la acoperiş.în scurt timp după electrificare a urmat . una în curte şi una în grădină. rând pe rând au fost electrificate toate localităţile. orz. porumb boabe. din ărămidă arsă şi din materiale B. folosindu-se la zidărie un rând de cărămidă arsa şi două rânduri de vaiagă. Au fost construite în ultimul timp chiar şi case cu etaj. începând cu prima parte a secolului al XlX-lea. având două porţii mari numite „vrajniţe". trifoi. Incepând cu secolui al XlX-lea. grâu. casele au fost acoperite cu ţigle. avea loc şi coptorul pentru copt pâinea. în ultimele decenii ale secolului XX. având 3 încăperi. în aşa fel ca pe la fiecare capăt de grajd să se poată intra şi ieşi cu căruţa în grădină. având o adevărată tentă urbanistică în exterior. în grădină. în interior aveau dotate cu parchet. la distanţe îndepărtate de celelalte acareturi. încăpere care se r.toată noaptea când era linişte în casă. cu plită de fontă. prevăzută cu două uşi. cât încăpea în ea. toate familiile dispunând de tot felul de ir arate electrice care le uşurează viaţa. covoare persane. apare hornul. începând cu anul 1965. Acestui neajuns i s-a găsit soluţia.. Cuptoarele de copt pâine au fost scoase din tinda caselor şi reclădite sub un şopron in curte. cu mai multe camere şi cu bucătărie modernă cu două camere de baie faianţate.

ieşeau la iveală o mulţime de cioburi din ceramică. susţin şi argumentează că Tileagdul. Szâsz Kalma 1904-1958. Baranca. în Tilecuş nu a locuit nici un ungur dealungul Secolelor. Debreczeni Peter. Pe de altă parte. care dovedeau că acolo a fost aşezare omenească. scrisă în anul 1996. Perfect adevărat numai că domnii scriitori maghiari au scăpat din vedere că Tilecuşul prin anii 1200-1300 când a apărut ca aşezare omenească s-a numit „OGRADA" şi au fost împrejmuite cu gard toate colibele în care au locuit. Keresztesi Istvân. nici una dintre localităţi. cu o populaţie de 4000 locuitori. Lazuri. Când se ara pământul pe aceste suprafeţe primăvara sau toamna. Roxin Iosif. nu are canalizare şi nici instalaţii de apă potabilă în locuinţe. Notari cercuali în Tileagd au fost începând cu secolul al XVII-lea următorii: Szilâgyi Gydrgy. Komâromi Andrâs. Pali Mihaly. Ungurii după ce s-au instalat în Ardeal. în măsura în care şi-au încetat activitatea obiectivele industriale şi bancare.astfaltarea drumurilor de acces. Rovina. Râturi. Şi în zilele noastre a rămas numele de Ograda la o parcelă de pământ al Tilecuşului unde au fost aşezate primele colibe sau bordeie ale urmaşilor daco-romanilor. Prin urmare. Atunci şi cu acel prilej şi-a pierdut Tileagdul titlul de oraş pe care 1-a obţinut începând cu anul 1692. oamenii Cancelariilor Ungare nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul românesc „OGRADA". care au rămas cu drumuri pietruite. lucru care a fost confirmat de către toţi scriitori mai vechi ale Cancelariilor Ungare. In ceea ce priveşte Administraţia teritorială prin reorganizarea făcută de regimul comunist. Meghişea. cu excepţia satului Bălaia şi a cătunului Călătani. Pârloage. Vatnyi Gyula. Czobel Emil. . Din păcate. pe care le-am amintit. în ungureşte „TELEK". nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul „Ograda" în „Telek". Varga Arpâd 1951-1994 şi Kupan Ârpâd în Monografia tileagdului. Talchiţa. când se referă la grădina şi la curtea lor de lângă casă. Este adevărat că şi localitatea Tileagd a pierdut enorm de mult din puterea economică. Tăoi. Trei scriitori maghiari. nici măcar comuna de reşedinţă Tileagd. şi altele. adăugându-i toponimicul care şi-l-au dorit. Dâmbul Rujii. La încheierea acestui Capitol ar mai fi ceva de adăugat. Tilecuşul şi Tilechiul sunt denumiri UNGUREŞTI. locul plăşilor l-au luat Raioanele iar locul judeţelor l-au luat Regiunile. Lăpasturi. Toth Daniel. în locul Notariatelar Cercuale au luat loc comunele. Gaal Ferencz Crainic Gheorghe. derivate din denumirea „TELK" care tradus în limba română înseamnă „OGRAD". Cei trei scriitori argumentează că populaţia maghiară de la sate folosesc zilnic aceste expresii de telek în vorbirea lor. determinate de mai multe cauze. Moga Ioan şi Bejan Aurel. Tilecuşul mai are denumiri la multe loturi de pământ ca: Mezărători. denumiri care se ascund în negura vremii şi nu ştie nimeni cine şi când le-a botezat.

Pavel care 1-a propovăduit pe Isus Cristos şi în Peninsula Balcanică. II). este întâlnită in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Românul. unde trăiau pe atunci şi populaţie Traco-getică romanizată. mai cu seama că unii istorici ai lor ne căutau origineai prin Asia!!! curată ironie.BISERICA Când este vorba despre credinţa religioasă ne place ca să spunem că poporul Român s-a născut creştin. iar în Secolul IV. de modelare a oamenilor în spiritul moralei crştine. 28 versetul 19). Cercurile Eclesiastice de la Budapesta şiau pus multe întrebări asupra faptului când şi cine a încreştinat poporul român. apoi în alte oraşe ale ţării sfinte. aflaţi în ierusalim.Secolul I. în timpul lui Diocliţian. Pe noi ca Români ne interesează activitatea Sfântului Andrrei care a predicat credinţa crştină în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. în teritorii învecinate cu Dacia. înainte de înălţarea la cer. runoscut în izvoarele antice sub numele de Sciţia.în chipul unor limbi de foc. iar in anul 279. mort în cursul persecuţiei Împăratului Decius (249-251). Cunoaştem ştiri despre lucrarea misionară a Sfinţilor Apostoli Petru şi Ioan. de a învăţa şi a boteza toate neamurile (Matei Cap. din Cartea „Faptele Aposto-lilor" (cu relatarea fctailată a celor trei „călătorii misionare" ale sf.Capitolul VI VIAŢA SPIRITUALĂ . Tradiţia privitoare la această predică „Apostolică" în Scyţia. s-a coborât asupra sfinţilor Apostoli. sfinţii apostoli şi-au început rropovăduirea credinţei creştine şi în „lumea păgână". apare în istoria bisericească a . Din deceniul al cincilea . numită Scyţia Minor. iar mai ales a sfântului apostol Pavel. acest teritoriu a fost cucerit de Ramani şi anexat la provincia Moiesia inferior. la început printre iudei. Biserica creştină ortodoxă ca şi cea Catolică s-au afirmat de la începuturi ca un important factor formativ.. Au fost Botezate atunci aproximativ 3000 de suflete. Sfântul Andrei este cunoscut ca fiind Apostolul geto-dacilor (sciţilor). în anul 46 al erei Creştine. a devenit o provincie aparte. constituindu-se r rima comunitate de credincioşi (vezi Faptele Apostolilor cap. Dobrogea de mai târziu. atunci când Duhul Sfânt . potrivit poruncii pe care le-a dat-o Mântuitorul Isus Cristos. Noua învăţătură s-a propovăduit în Ierusalim. întemeierea Bisericii creştine a avut loc la „Cincizecime".

a fost construită în anul 1507 şi este cea mai veche construcţie din localitatea Tileagd. Zona în care se află comuna Tileagd cu satele aparţinătoare. alături de Banat şi Maramureş constituiau teritoriul românesc din Vestul Transilvaniei. Acest teritoriu. Iată dar unde sa pot găsi rădăcinile credinţei creştine ale poporului român. că odată cu formarea sa ca popor. despre care se poate afirma. 16). 3 Vers. Banat. . care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. Aceste legături au fost invocate în secolul al X-lea de către „ducela" Menumorut.11). 11-30). Câteva toponimice confirmă acelaşi lucru: „Pârâiaşul sfântului Andrei". Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni reiase că şi Sciţii au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (Cap. de structuri a ralaţiilor interumane.Episcopului Eusebiu de Cezarea Palestinei. în sprijinul evanghelizării acestui teritoriu de către Sfântul Andrei. care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog Grigen din Alexandria (decedat în 254). iar în secolul al XlII-lea chiar de către Statul Papal (Florin Dudas. Manuscrise româneşti madievale din Crisia 1986 pag. în cadrul grupurilor micro şi macro sociale. declarată monument istoric. a făcut parte din Ţara Crişurilor care. se pot invoca şi câteva mărturii indirecte. s-a născut creştin. Bizanţului spre Nord (Florin Dudas opere pag. Există de exemplu câteva colinde şi creiaţii folclorice dobrogene şi din stânga Prutului. „Apa sfântului" sau „Peştera sfântului Andrei". în apropierea graniţei Româno-Bulgară). de modelare a comportamentului oamenilor în spiritul m oralei creştine. Crişana şi Maramureş. (peştera se poate vedea şi astăzi în hotarul comunei Ion Corvin. fără teamă de a greşi. teritoriu ce a avut legături tradiţionale şi neîntrerupte cu Bizanţul. a reprezentat unul din coridoarele importante de penetrare ale Biserica Reformată din Tileagd. Biserica s-a afirmat din cele mai vechi timpuri ca un important factor formativ. Fără îndoială că Sfântul Andrei nu s-a limitat numai la predicarea Evangheliei şi la botezul celor pe care i-a adus la Cristos dintre geto-daci şi grecii din coloniile întemeiate pe tărâmul Mării Negre (Pontul Euxin). în spiritul înaltei morale şi de păstrare a fiinţei noastre naţionale.

ca peste tot în teritoriile locuite de români.Ortodoxă. iar Tilecuşul numai în anul 1552. cu hramul „Sfântului Ferencz". Prima biserică catolică din Tileagd a fost construită în anul 1335 de către groful Pázmány Péter. moşiile familiei Csanăd din Tileagd se întindeau pe raza satelar Borşa. ldementul românesc a existat în tot cuprinsul judeţului Bihor respective credinţa Creştin . Ca urmare a exsistenţei şi continuităţii Dacilor Liberi în judeţul Bihor încă din Epoca Romană. în spaţiul acestor localităţi au existat dealungul secolelor Două Religii: Ortodoxă şi Romano-catolică. care a adoptat catolicismul. Placa a fost aşezată în memoria fostului grof TELEGDI JOZSEF PROPRIETARUL COMUNEI TILEAGD şi a satului Uileacul de Criş spre veşnică amintire şi pomenire. odată. 1283 şi 1291. Având în vedere faptul că statul Feudal Ungar a adoptat şi şi-a însuşit credinţa Romano-Catolică. iupă care a urmat cea slavonă. 114 . Prin conjucturi hotărâte de istorie şi în particular de Cancelariile Administratei Ungare. deşi din documentele aceloraşi Cancelarii rezultă că în secolul al XVI-lea. satul Uilacul de Criş şi Posolaca. limba de cult a populaţiei autohtone de rit ortodox. a deţinut un post de deputat în parlamentul Ungariei. precum si pe acela de Preşedinte al C o m u n i t ă ţ i i Ecumenice Reformate din Tileagd. au fost atestate documentar în anii: 1256. a fost limba latină. se află din anul 1916 pe un perete din interiorul Bisericii Reformate a Tileagdului construită în anul -1507 declarată Monument Istoric. Această personalitate a fost jurist. Se înţelege ie la sine că populaţia acestor localităţi aparţinea unui cult religios. Vorbind despre Viaţa spirituală a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare vom arăta pe baza documentelor vechi de arhivă că începând cu anul 1256. Botean şi Tilecuş. comuna Tileagd. Sacadat. cu migrările pe teritoriile altor state. timp de mai multe veacuri. în timp ce limba de cult şi de cultură a Statului Feudal maghiar. Tilechiu. a fost cea Greacă. Sibolciu Poşolaca. au adus cu ei această Această placă tombală. scrisă cu litere gotice. de pe meleagurile Vestice deci şi în zona în care se află comuna Tileagd.In Evul Mediu. Şuncuiuş Dobricioneşti.

terminată spre răsărit cu o absidă poligonală. iar spre vest are un turn înalt. care şi-au adus o importantă contribuţie la viaţa spirituală a localităţii. mai îngustă. pe lângă exploatarea cruntă a iobagilor care le lucrau moşiile. autorul construcţiei acestei biserici. în interior.credinţă. ideile lui Luther. care nu a existat până atunci. a dăinuit pănâ în zilele noastre. cu tendinţa de asimilare a elementului ortodox român şi atragerea acestuia la catolicism. Drept urmare. Această biserică a suferit transformări importante în anii: 1729. Mişcarea Evanghelică a produs nelinişte şi turbulenţă pe teritoriile Văii Crişului Repede. Aşa de exemplu. 1793. începând cu anul 1335. în Tileagd au adoptat aceasta nouă credinţă mai mulţi demnitari printre care şi groful Telegdi Miklos. provocate de Episcopul de Oradea în a cărei competenţă Eclistiastică cădea aceste teritorii. Cu toate acestea. Pe peretele sudic din interior se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi şi câteva picturi vechi. Kalvin Zwingli şi alţi reformatori. zidurile sunt susţinute de contraforturi şi străbătute de ferestre terminale în arcuri ogivale. Loialitatea faţă de împărat şi faţă de Biserică au fost pe pământul Ungariei principii de bază. biserică care. fresce deosebit de frumoase şi valoroase. în anul 1729 au fost efectuate modificările cele mai mari. Groful Telegdi Istvan a construit în anul 1507 o biserică catolică pentru călugării Franciscani. în anul 1501 s-a împotrivit cu severitate contra acestor mişcări neobişnuite. adoptând o credinţă nouă în anul 1557.1803. în exterior. împăratul Ungariei Uylâszlo. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. în anul 1891. considerându-se în faţa bisericii că a săvârşit un foarte mare păcat. ocazie cu care au fost înlăturate majoritatea elementelor gotice. Aşa cum ne este cunoscut din Capitolul „evenimentelor istorice" Tileagdul a avut dealungul secolelor personaje deosebite. în anul 1561 a fost expropriat de avere pentru infidelitate faţă de soţie şi familie. fiind cea mai veche construcţie din Tileagd şi declarată Monument Istoric. Pe cealaltă parte se găseşte o statuie din marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Incepând cu anul 1420. Groful Telegdi Istvăn. o armată întreagă de grofi şi moşieri. Episcopul Ferencz Csanâd a iniţiat construirea mai multor biserici. cu reparaţiile şi modificările care i s-au adus. nava este acoperită cu o boltă semicilindrică iar absida cu o boltă instelată pe ogive. Fratele său. planul dreptunghiular cuprinde o singură navă. atât în interior cât şi în exterior. în comuna Tileagd au existat aceste două religii. Biserica a fost construită în stil gotic. Telegdi Mihâly a rămas în credinţa 115 . 1891 şi 1903. şi care nu respectă axul navei. aşa cum am mai arătat. au început Reformaţia Credinţei Evanghelice. demnitari de Stat Episcopi. de sub stratul de tencuială au fost scoase la iveală.

Tileagdul acelor vremuri avea o aşa cotaţie în rândul aşezărilor Bihorene încât s-a căzut de acord ca marea contesă să fie înmormântată în CAVOUL familiei Telegdi. Telegdi Miklós a avut atâta putere de convingere în discursurile lui încât. vasele sfinte ale Mănăstirei şi toate obiectele de cult care au fost estimate la suma de 1. în acel an 1561. cei doi fraţi. decedând în câteva minute. Biserica construită din anul 1507. soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea care. a decedat în anul 1583. boală cauzatoare de moarte. fără să acuze dureri. în vara anului 1614 a făcut o vizită de plăcere la rudele din familia Telegdi. s-a redus în mod considerabil numărul credincioşilor de Rit Catolic în Tileagd. Prin drepturile lor de moştenire. sumă care constituia pe vremea aceea o avere considerabilă.200 (una mie două sute) foriţi. putând fi văzută şi astăzi într-un mic parc al Tileagdului. 116 . aproape toată populaţia Tileagdului de etnie maghiară. Coincidenţă sau nu. Groful Telegdi Miklós. Contesa Hagymăsi Margit. la 22 de ani după reformaţie şi a fost înmormântat în Cripta familiei Telegdi din curtea actualei Biserici Reformate din Tileagd. Romano-Catolică. Tot aici a fost înmormântată cu mari onoruri. aflat în curtea Bisericii Reformate Monumentul Istoric de azi. Ordinul călugărilor Franciscani au părăsit mănăstirea catolică. Posibil că a făcut infarct cardiac. în baza legislaţiei de atunci. în mod spontan i s-a făcut rău. Statuia contesei Hagymăsi Margit a rezistat peste secole. în timpul vizitei a făcut infarct cardiac şi a decedat. In aceste circumstanţe. Contesa Hagymăsi Margit soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea. în anul 1614 a venit în vizită de wsspsmmaamm-. era proprietate grofului Telegdi Mihăly. din Uilacul de Criş şi Poşolaca l-au urmat. fost episcop de Pécs. După reformaţie. mai puţin cunoscută în acele timpuri. podoabele din aur. au împărţit între ei toate bijuteriile de familie.-plăcere la rudele din familia Telegdi. groful Telegdi Mihăly şi groful Telegdi Miklós. adoptând această credinţă Reformată până în anul 1561. Baronul Telegdi Miklós. tocmai când reformaţii aveau nevoie de ea. vrea biserica mare pentru numărul numărul mare de credincioşi reformaţi.avută.

După reformaţie. în anul 1851 la 200 persoane în 1890 au fost 212 persoane. Rosenfeld Lajos şi Schvartz Moór. Farkas Ignácz. membrii Meşter Gheorghe Lala loan şi alţii. Această religie a fost recunoscută începând cu anul 1791. în Tileagd au conveţuit 3 religii diferite la care sa adăugat şi a 4-a începând cu anul 1845. în anul 1934 şi-au schimbat Rabinul şi întreaga conducere a comunităţii. prin care se angaja ca să execute o lucrare la Biserica din piatră pentru a o putea folosi Biserica au preluat-o ortodoxi în anul 1869. Foarte puţini din rândurile evreilor s-au ocupat şi cu alte îndeletniciri. La aceştia s-au mai adăugat câteva familii care au venit de pe Valea Aştileului. Winkler Marton. fără a avea biserică sau alt lăcaş de cult pentru rugăciune. în 1890 au fost 363. Ocupaţia de bază ale acestei comunităţi a fost Comerţul şi Afacerile. BISERICA ORTODOXĂ Aşa după cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. Cel mai mare număr de evrei în Tileagd a fost de 325 persoane la 241 de familii. numărul evreilor a crescut în mod continuu. Nu au avut şcoală cu limbă de predare în Ebraica. pentru preoţii care îi erau apropiaţi. copiii lor frecventând cursurile Şcolii de Stat în limba maghiară din localitate. Inainte de primul 117 . Din partea Bisericii Ortodoxe a fost preotul Bogdan Petru. Lindenfeld Márton. După darea în folosinţă a Căii Ferate pe relaţia Oradea . de ortodocşi. în anul 1851 erau în Tileagd 239. La început au fost 24 de familii. Pe post de Şoacter a fost numit Doneberg Moor.Cluj şi după intrarea în procesul de producţie a mai multor fabrici nou înfiinţate. casier Molnar Hermán membrii în comitet au fost aleşi: Krausz Mihály. când a apărut Comunitatea evreiască. în anul 1900 au fost 534. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o Sinagogă (casă de rugăciune) „AVIA". Fischman Iosef şi Müller Ianü. în anul 1845. conducerea bisericii Reformate a încheiat o înţelegere scrisă cu Biserica Ortodoxă.Groful Telegdi Mihaly şi-a mai ţinut dreptul de proprietate asupra bisericii până în anul 1571. în anul 1931. pe moşiile marei Familii Csanád de prin anii 1002-1050. fiind iobagi şi unii şi alţii. Despre Credinţa Ortodoxă s-a vorbit în documentele de arhivă că a existat în anul 1341. iar în anul 1900 au ajuns la 304 persoane. dar numărul lor a continuat să crească. Organizator iiszterreicher Eda. după cum urmează: Rabini: Ordentlich Gerson. Printre ortodoxi s-au aflat mulţi oameni care erau în legătură cu comercianţii evrei. administrator Féchete Florian. Glük Erno. Friedmann Iosif. românii şi maghiarii din Tileagd au trăit amestecaţi. lângă Biserica ortodoxa. în 1880 au fost 241.

Aceştia din urmă au reuşit să-şi construiască o frumoasă casă de rugăciune. După primul război mondial şi în mod deosebit după cel de al IIlea război mondial. casierul Musca Alexandru şi Biserica Ortodoxă din Tileagd membrii Comitetului Bisericesc. Enoriaşii Bisericii Ortodoxe din Tileagd s-au dovedit a fi evlavioşi. la Parohia Bisericii Ortodoxe din Tileagd au slujit următorii preoţi: Bogdan Petru. Este vorba de Biserica Baptistă cu un număr de 297 credincioşi şi Biserica Penticostală cu un număr de 758 suflete. Popovici Simion şi Munteanu Alexandru. numărul lor scăzut.război mondial au ajuns la 600 de suflete. începând cu anul 1842. Persoana a fost construită în anul 1846 asupra căruia au căzut cele mai multe responsabilităţi şi de care a depins reuşita lucrărilor a fost Iile Florian. şi biserica ortodoxă a primit o bucată de pământ pentru folosinţă. pe care am ţinut să o prezentăm cu o fotografie în prezenta lucrare. iubitori de Dumnezeu şi de aproapele lor. în anul 1932. Groful Bărâny Miklos a posedat în Tileagd un castel şi o capelă ( biserică) lângă proprietatea sa personala. numărul ortodocşilor a ajuns la cifra de 775 suflete. După război. au rămas fără biserică. Cu ocazia Reformei agrare din Tileagd. Până la următorul Recensământ. Fiind şi preot RomanoCatolic. Cu aceste completări şi cu renovarea bisericii Ortodoxe s-a ocupat primarul interimar Iile Florian. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ După degringolada produsă de Reformaţie. buni creştini. au mai apărut în Tileagd alte două Religii. Lăpuştan \ asile. La Recensământul făcut de către Biserica Romano-catolică în anul 1931 s-a stabilit că în Tileagd erau numai 470 de ortodocşi. unul mai mare şi unul mai mic. în anul 1716 s-a 118 . Contabilul Costean Gheorghe. a căror sunete se îmbină armonios. a fost necesar ca să fie renovată biserica şi tot atunci a fost înzestrată cu clopote. numărul redus de credincioşi Romano-catolici din Tileagd.

la data de 23 octombrie 1864. In anul 1890. Aceste clopote au fost procurate din Germania şi au costat 200. în locul turnului de lemn s-a construit un alt turn rezistent. din 1870-1883 Németh Pal din 1883-1885 Szamossy Viktor. din 1857-1870 Szabó László. din 1780-1782 Patay József. unul de 600 kg şi al doilea de 300 kg. în anul 1730 au fost instalate două clopote. astfel ca în anul 1759 a rămas fără turn. construită de moşierul Nagy Mihály. Szabó László. doamna Carolina. Abia în anul 1926 au fost aduse şi istalate alte trei clopote din care: primul ara 634 kg. din 1763-1780 Baricsi Bálint. In timpul primului război mondial. Turnul din lemn nu a rezistat mult timp greutăţii celor două clopote. în care au fost instalate alte două clopote mai mari. cheltuiala acestor Biserica Romano-Catolică din Tileagd datează din anul 1716 lucrări fiind suportată de naşa grofului Haller Ferencz. din cărămidă cu mortar de ciment. din 1828-1831 Kubovics. După anul 1933 a fost Orbán Péter. Antal din 1831-1857 Salamon Ádám. Pe lângă Biserica Romano-Catolică din Tileagd a funcţionat o şcoală de mare prestigiu. Costurile acestei lucrări au fost suportate de enoriaşul grof Haller Ferencz. din 1758-1762 Farkas László. având 12 metri înălţime. unul în greutate de 150 kg şi al 2-lea de 80 kg. din 1789-1803 Nagy Gyorgy. Preoţii care au slujit dealungul timpului la Biserica Romano-Catolică din Tileagd au fost următorii: Din 1736-1758 Szalkoy Istvăn. din 1911-1923 Besser Hugo. încă începând cu anul 1463. La această Biserică. în turnul de lemn pe care îl avea.mutat în Tileagd. continuându-şi activitatea Ecumenică pentru credincioşii din circumscripţie. din 1923-1925 Somogyi Antal. In anul 1864. fiind ridicate pentru a face din ele muniţie de război. din 1885-1903 Nevery Aurel. când era preot la Biserică. din 1807-1813 Koteles Ferencz. din 1788-1789 Sipos István. care . biserica a fost din nou reparată şi tencuită plus zugrăvită. din 1813-1828 Turay Pal. din 1903-1911 Kovács József. din 1925-1933 Kajab László. în anul 1928 a necesitat ca să i se facă din nou reparaţia generală când era preot paroh Kajaba Laszló. din 1782-1788 Káksár János. armata Austro-Ungară a devalizat Biserica Romano-Catolică de cele două clopote şi de orgă. al doilea 356 kg şi al treilea 258 kg.000 lei în banii de atunci. din 1803-1807 Pataki Soma.

împărăteasa Măria Tereza a ordonat înfiinţarea de şcoli confesionale la sate. Szabó János. învăţător a fost Ilosvai István. In satul Uilacul de Criş. Casa de rugăciune credincioşilor Penticostali. Comunist. construită în anul 1805. aceştia au încercat ca să-i convingă pe ceilalţi membrii ai mari familii de moşieri că este imperios necesar să urmeze ceva şcoli fiecare şi să se instruiască prin culturalizare. Tot începând cu acelaşi an a funcţionat o şcoală cu 45 de elevi de religie Reformată. Din alte surse de informara am aflat că în Tileagd a existat o şcoală înainte de Reformaţie. Tiner Iosif.ulterior s-a dovedit a fi prea mică şi degradată. In anul 1759. unde a început culturalizarea tineretului prin şcoli. în Poşoloaca 120 . având ca materie de studiu Citire scris. începând cu anul 1471. având ca materii de studiu scrisul cititul şi religia. care a funcţionat până la Reforma învăţământului da către Regimul. Ştefan Iosif. a DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN COMUNA TILEAGD Tileagdul a fost printre primele localităţi din judeţul Bihor. care a funcţionat pe lângă Biserica Romano-Catolica începând cu anul 1463. tot în anul 1759 a funcţionat o şcoală cu 8 elevi având teme de învăţământ Citire. Tot pe lângă Biserica Romano-Catolică a mai funcţionat a doua şcoală. Nyilgész Iosif şi Domokos Eugen. în Tileagd a funcţionat o şcoală începând cu anul 1759 cu limba de predare maghiară pentru 8 elevi romano-catolici. In anul 1893. au urmat studii universitare la Viena. învăţător a fost Kovăcs János. După terminarea studiilor şi reîntoarcerea la moşii în comuna Tileagd. Tangenţial se aminteşte în documentele de arhivă că grofii Telegdi Miklós şi Telegdi Mihály. Invăţătorii care au predat la şcoala patronată de către Biserica RomanoCatolică sunt cunoscuţi următorii: Vágner Soma. Csáki Mihály. după 433 ani de existenţă şi funcţionare a fost demolata şi s-a construit alta în locul ei. Scris şi Religie. Stéger Géza. Benedek şi Miklós din familia Csanád (Telegdi). în anul 1561 au construit o şcoală. matematică şi religie. a fost Csanád Sándor. dar numai pentru fiii şi fiicele familiilor de grofi şi demnitari. prof. în urma acestei ordonanţe.

-Cat. r. rom. 4 h Sport L. Orto. când au fost puşi în libertate iobagi. Carol magh. 2 h Desen Tehn 2 h Limb. a H-a CI. Dirigenţie mână Desen teh. h Dirigenţie Gligor Ioan Lovăsz Róza Fizică 3 h Desen 2 h Desen geogr. 2 preot ref. ref.-Cat. magh. lat. 2 h Rel. 4 h Fizică 2 h Istorie 2 h Muzică L. în Tileagd au fost puşi în libertate 285 de iobagi în anul 1853. L. 2 h Rel. 2 h Istorie 2 h Desen 2 h Dirigenţie 2 h Matemat.a apărut prima scoală confesională în anul 1755 cu 12 elevi. având ca materie de studiu Scrisul şi Religia. 2 h Istorie 2 h Istorie 3h Desen Sport L. 2 h Limb. In documentele de arhivă privind perioadele anilor 1857-1871. 2 h Matemat. ref. la 5 ani după revoluţie. rom 3 h Matemat. învăţător a fost Kozări Jănos. 2 h ref. franc. R. franc. magh. 4 h Rel. 2 h Matemat. rom. învăţământul cu limba de predare maghiară a fost după um urmează: Profesori Baka Jănos Facsar Gyula Prest Ùjlak MATERIILE CE S-AU PREDAT PE CLASE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CI. 2 h Dirigenţie Istorie L. maghiară Istorie Molnâr L. Dr. 3 h Dirig. teh. magh. 3 h Rel. 4 h Sport L.-cat. Rel ref. Istorie Seregi Istorie 2 h înv. framc.-Cat. Invăţământul confesional la sat a luat fiinţă după Revoluţia Burghezomoşierească din anul 1848. a IV-a Rel. Desen teh. I-a CI. rom. înv. 3 h Rel. 2 h Rel. a Hl-a CI. 3 h L. R. 4 h Rel. 3 h L. Muzică L. 4 h Relig. 3 h L. 2 h Fizică 2 h Desen teh. 4 h Sport L. R. franc. civic Agricultură Lajos civic Szolnoki Desen 2 h Sport Desen Sport Desen Sport Margit Igienă Desen Igienă Luc. Ref. 3 h Fizică 3 h Desen 2 h Muzică Limb. lat. Igienă Igienă Gaborjân József Igienă .

. 2 cu limba de predare Română a funcţionat aproape de Gara CFR. . . 2. tf. imediat după terminarea celui de al II-lea Război Mondial se organizau săptămânal cu caracter cultural. avându-1 director pe profesorul Iorgu M. mai ales la Gimnaziul cu Limbă de predare maghiară. începând cu anul 1919 în Tileagd pe lângă şcolile întreţinute de către Bisericile Reformate şi Romano-Catolică. la care. Este vorba de şcoala primară Nr. profesora titulară de Istorie.Tătaru Sultana . \ ^arít^ ^ i M a l ^^dUl^ a ^ . Acest „Bilet de Onoare" din anul 1948.a predat. Şcoala Nr. delegat al Ministerului învăţământului şi Educaţiei din Bucureşti. vis-a-vis. preşedintele comisiei de Examinare fiind Andrei Sorescu.preot . de fosta -------------.profesor titular de Anatomie şi Igienă 6. . Tot în perioada 1945-1948 a funcţionat Gimnaziul Unic Mixt de Stat. Română şi Desen 5. aduşi din Ungaria când s-au retras armatele hortiste şi germane.Gligor loan . înainte de al II-lea Război mondial. Limba Română şi Limba Latină 4. s-au înapoiat şi aceştia în vechea lor patrie . care a predat Limba Franceză şi Limba Română. dovedeşte că în oraşul reşedint d e Plasă Tileagd. P.Bucureanu Graţian.în decursul anilor 1945-1948. . | BILET DE ONOMIE la petrecerea ce va avea loc In ziua de 22 Februarie l'MS. cu clasele V-VIII.Rafinărie de petrol Bihar-Szilagyi. Au mai predat la acest Gimnaziu şi Vlad V. profesor de L. 1 din centrul comunei. în anul 1945 au fost înscrise 70 de elevi. după anul 1944.Bucureanu Cornelia . L. Angela. ora HUO in sala festivii a primăriei Tileagd. La gimnaziu. cu limbă de prădare maghiară. . toate cadrele didactice au fost de etnie maghiară.Ungaria. . loan. întrucât în perioada 1940-1944. profesor de Desen şi de lucru manual 8. ca titular de catedră. .■—------.Popescu Dumitru . .profesor titular de Matematică 3. s-a simţit mare lipsă de învăţători şi profesori. P. având scopuri caritabile. profesor de Educaţie Fizică La organizarea învăţământului în limba Română.Hasan Atanasia. T I L E A G D . C O M I T E T U I . Franceză şi Desen. doctorul Gaborján József a predat şi Limba Rusă. în data de 14 iunie 1935 mi-am susţinut şi mi-am luat examenul de 7 clase primare.Butici M. au mai funcţionat doua şcoli cu Limbă de predare română.titular la îndeletniciri practice 7. Grigore.

cuprinzând 940 de elevi din care: 545 în învăţământul primar şi 395 la învăţământul gimnazial. anual fiind cuprinşi la această formă de învăţământ câte 30-40 de cursanţi cu rezultate pozitive. sală profesorală. pe raza comunei funcţionau un număr de 9 şcoli generale. Conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică în cursul pregătirii materialului pentru această carte. Sub acest regim. însă cu succes mai puţin spectaculoase noii guvernanţi din ultimii 15 ani au avut mai mult grija de interesele lor personale. tradiţionale de altă dată. mai de voie mai din obligaţiile sistemului. La data respectivă. Păcat parcă le-a luat Dumnezeu sau dracul minţile. După căderea comunismului. Au fost organizate şi cursuri fără frecvenţă pentru adulţii care nu şi-au putut face şcoala la vremea potrivită. total ateistă şi de spălare a creierelor. de educaţia cărora se ocupau 13 educatoare. Pe lângă aceste activităţi şcolare. laborator. în timpul lor liber frecventau căminele culturale. fiind vorba de „Răspândirea culturii Socialiste.Viaţa nu a stat şi nu stă în loc. Invăţământul preşcolar era organizat în 9 grădiniţe cu peste 400 de copii. s-a încercat să se revină la valorile morale. bibliotecă. Numărul populaţiei şi a copiilor a crescut de la an Ia an. La a acest proces de învăţământ au predat un număr de 60 cadre didactice. utilate şi înzestrate cu mobilier nou adecvat. In perioada Regimului comunist pe lângă ideologia sa malefică pe care a promovat-o. în frunte cu justiţia care ne-a făcut de râsul celorlalte popoare Europene. care are menirea să formeze viitorii oameni ai naţiunii. profesori şi învăţători titulari. Până unde poate merge ticăloşia omenească. Şcoala ajutătoare a posedat şi un internat pentru cazarea şi asigurarea celorlalte necesităţi de supravieţuire ale acestor copii. Până în anul 1989. dintre care 21 profesori. iar supravieţuitorii sunt obligaţi ca să ţină pasul cu ea. în cadrul comunei Tileagd a mai funcţionat o şcoală ajutătoare pentru copiii cu deficienţe fizice locomotoare şi de comportament. se prezintă astfel: . prin munca politică de masă" controlată de politruci. regimurile de viaţă s-au schimbat iar odată cu acestea s-au schimbat şi structurile administrativ-teritoriale care au influenţat şi procesul de învăţământ. următoarele date privind învăţământul din comuna Tileagd inclusiv satele aparţinătoare. a mai făcut şi ceva lucruri bune. în care au fost şcolarizaţi un număr de 163 copii aduşi din tot cuprinsul judeţului iar cu pregătirea şi educarea acestora se ocupau un număr de 36 cadre didactice.Instituţia învăţământului. tinerii. 13 învăţători şi 2 maiştri. cancelarie şi grup sanitar. în anii 1964-1965 s-a construit în Tileagd o şcoală modernă cu 8 săli de clasă. care au avut prioritate înaintea celei mai necesare instituţii într-un Stat de drept .

gimnazial şi profesional 109 Baza materială a învăţământului .metri pătraţi 99600 din care: cu 69 săli de clasă din care: din care: Şcoala generală cu clasele I—VIII.Unităţi de învăţământ .La înv.Elevi înscrişi . total persoane 1254 .Laboratoare şcolare 3 .săli de clasă69 .Copii înscrişi la grădiniţe 249 .Personal didactic .Locuinţe existente 2574 .Grădiniţe de copii 6 . din str. 124 . primar.Şcoli din înv. 1099.Sănătate şi asistenţă socială .Administraţie locală 13 . are două corpuri de clădiri cu câte 8 săli de clasă fiecare şi cu un laborator.Populaţie Şcolară.persoane 60 .Ateliere şcolare 2 .număr total 14 .persoane 128 . Trandafirilor nr.Suprafaţa locuibilă .persoane 1005 .La învăţământ preşcolar 11 . primar şi gimnazial 8 .

amplasată pe strada Bistricioarei Nr. la aceste şcoli cu clasele I—VIII îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ 340 de elevi. Scoala ajutatoare sau scoala speciala cum i se spune in prezent. Aceasta scoala a fost adusa in Şcoala cu clasele I-IV din strada Bistricioarei nr. 116 . în cazul unei tornade. La aceste două clădiri lipsesc grupurile sanitare la nivel civilizat cu care să se poată intra în Europa. Tileagd. instruiţi de 8 cadre didactice. Clădirea mai veche. existând pericolul de a se dărâma. situaţia învăţământului în comună se prezenta după cum urmează: Pe strada Trandafirilor Nr. functioneaza la parametrii Europeni din toate punctele de vedere. când s-au făcut ultimele investigaţii pentru încheierea monografiei comunei. funcţionează o altă şcoală cu 41 de elevi în clasele I— IV. Nu au nici un fel de instalaţii de apă iar încălzirea pe timp de iarnă se face cu sobe de teracotă. la care frecventează cursurile un număr de 130 elevi.La data de 6 iunie 2005. 1099 sunt două corpuri de clădiri în aceeaşi curte cu câte 8 săli de clasă fiecare. 356. profesori şi învăţători titulari. având 30 de cadre didactice. în cartierul Gării CFR. Una din cele două clădiri are şi laborator cu instrumente de lucru adecvate. 356 are 8 săli de clasă. tot pentru clasele I—VIII. are coşurile de fum aparente crăpate. In anul şcolar 2004/2005. având 3 învăţători. Mai există o şcoală cu 8 săli de clase.

clădită prin secolul al XlII-lea şi declarată monument istoric. Şcoala specială mai are în dotare un microbus cu 16 locuri. un personal instructiv de înaltă probitate profesională. ţinându-se cont de acomodarea copiilor la aceste paralelisme. faianţe şi un parc mare recreiativ pentru elevi. cu difîcienţe de comportament. are canalizare. grupuri sanitare.Tileagd de la Nucet. Şcoala Specială. instalaţii de apă. . încălzire centrală. având 14 săli de clasă şi o capacitate de internat pentru 250 de locuri. la data de 15 septembrie 1995. în prezent. nu mi-a permis ca să iau legătura şi cu Conducerea Instituţiei de Protecţie a Copilului. In anul 1975-1976 a fost construită clădirea în care funcţionează această şcoală specială. grupuri sanitare moderne. Clădirea are instalaţie de apă. încălzire centrală în dormitoare şi în sălile de clasă. Directoarea şcolii fiind doamna profesoară Silvia Ficuţ. cadrele şcoalei ocupându-se numai de procesul instructiv-educativ. Iniţial a fost instalată într-o clădire veche. canalizare. Incepând cu anul 2000. aici se găsesc 115 copii internaţi. mijloc de transport cu care sunt duşi copii în excursii prin rotaţie. cu capacitate de cazare pentru 250 de locuri. Personal consider că nu a fost o măsură suficient de bine gânditit. dotată cu instalaţii şi confort la nivel European. camere de baie faianţate. Regret că timpul care l-am avut la dispoziţie între două autobuse. ordine şi curăţenie ddesăvârşită. Direcţia pentru protecţia copilului a văduvit şcoala de cantină şi de internatul copiilor.

parcul Şcolii Speciale era plin de copii scăldaţi în soare. Cu toate condiţiile optime de viaţă ce li se oferă în această şcoală. paginile 662-668). Bălaia 1622. Elvira Celebi mai arăta că „zarzavaturile nu lipsesc nici vara nici iarna. Am rămas plăcut impresionat atât de ţinuta lor vestimentară curat îngrijită. Călătorul turc Elvira Celebi arăta că în anii ocupaţiei otomane (1660-1692) în jurul Oradiei. (Tereza Mozeş „Zona etnografică a Crişului Repede" Bucureşti 1984 pag. dornici de cunoaştere. au fost folosite de comunitate în comun. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai Tileagdului există 6 (şase) grădiniţe de copii.La data vizitei mele. se cultiva un soi de grâu fără mustpţi. la care frecventează 260 de învăţăcei. cât şi de voluntariatul unui număr mare de copii care s-au oferit să mă conducă la Doamna Directoare a Şcolii. . (Călătorii străini despre Ţările Române volumul 6 Bucureşti 1976. de o calitate deosebită. 24). ovăz. Tilecuş 1308. Vestitul Registru de la Oradea a consemnat că în secolul XIII şi XIV s-au cultivat în zona Tileagdului mai multe feluri de cereale. mei şi mazăre. prin secolele XTV-XV-lea pământurile arabile erau proprietăţi individuale iar pădurile şi suprafeţele destinate păşunatului animalelor. fiind evident faptul că şi-ar dori ca să facă parte dintr-o familie. cu a căror pregătire se ocupă 11 (unsprezece) educatoare. Această populaţie îşi asigura existenţa din cultivarea pământului şi creşterea vitelor. aşa cum reiese din anumite documentaţii ale acelor vremuri. făcând referire la producţia mare de varză. în trecutul îndepărtat. pe primul loc aflându-se grâul. Cei mai buni gospodari s-au ocupat şi cu albinăritul. Poşolaca 1291. deci şi pe valea şi terasele Crişului Repede. In documentele vremii se mai vorbeşte despre producţiile de orz. de întrebările ce mi s-a pus cu mult discernământ. De altfel. Legat de cultivarea pământului în aceeaşi măsură oamenii au dat atenţia cuvenită creşterii animalelor şi pomiculturii. cum observa Regele Geza al II-lea al Ungariei în actul său de danie din anul 1075. Un comportament perfect normal de copii plini de viaţă. unii m-au întrebat dacă hu cumva doresc ca să adopt copii. sursă de asigurarea celor necesare traiului. populaţia din acaste localităţi ducea viaţă sedentară. VIATA ECONOMICĂ a) AGRICULTURA Incă înainte de anul 1265 când a fost atestată documentar comuna Tileagd şi satele aparţinătoare: Uilacul de Criş 1283. cultivarea pământului a rămas până în zilele noastre principala.

dacă agricultorul este şi priceput şi bun gospodar. cultivarea porumbului era generalizată pe întreaga vale a Crişului Repede. într-o oarecare măsură se gunoia şi pământul (Tereza Mozes . In anul 1942.iobăgia. Se pare însă că . Alt sistem de aplicare a agriculturii era în ogor negru. Cânepa şi inul se cultivau din vremuri foarte îndepărtate. prin care au cerut restituirea pamatului care li s-a luat.Opere pag. Suprafaţa de pământ agricol a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare este şi a fost de foarte bună fertilitate. cu ocazia căreia. Plantele spontane care creşteau pe ogor neînsemânţate. Tot în anul 1746 se vorbeşte pentru prima dată despre cultivarea Florii Soarelui. ţăranul român a început să gândească şi să aplice anumite sisteme de lucrare a pământului pe bază de observaţii. război mondial când grofii şiau dat seama că le-a sunat ceasul istoriei. odată cu păscutul. în anul 1921 a avut loc prima reformă agrară în ţara românească. vânzându-şi moşiile la preţuri derizorii. Incă din secolul al XVI-lea. împroprietărirea s-a făcut din moşia lui Telegdi Iozsef (născut în 1883 şi decedat în 1944). (Borovszky Samu Biharmegye Nagyvărad. după care era lăsat ca să se odihnească până când se înţelenea. Agricultura poate oferi omului resurse nebănuite. din lipsa de cumpărători mai bogaţi. cultivat intensiv. precum şi din moşia baronului Capri Vaier. avea să devină hrana de bază a populaţiei vitregită de soartă. 26). cu pământ arid. 1901 pag. amândoi fiind încă mari moşieri. iar la alţi 128 de locuitori care nu aveau case. li s-au dat locuri de casă. primele culturi de cartofi au apărut în anul 1788. Faţă de această cultură. 561). pământ care necesita un regim special de tratare şi prelucrare. Dealungul secolelor s-au făcut progrese şi îmbunătăţiri în practicarea agriculturii ca şi în celelalte actvităţi economice. O parte din pământ era lucrat mai mulţi ani la rând. până în perioada primului. populaţia nu a fost prea receptivă. In zona Crişului Repede. moştenitori ale fostelor mari familii Csanad-Telegdi. mai ales după Revoluţia Burghezo-Democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată . După încheierea primului război mondial. Este vorba în primul rând de sistemul cu „ţelină". 235 de ţărani din Tileagd au primit pământ agricol. Agricultura Tileagdului a fost specifică marilor moşii deţinute de grofi timp de 600 de ani. fără resurse de ape curgătoare. excepţie făcând Bălaia şi Tilecuşul care din punct de vedere geografic. Prin acest sistem. începând cu secolul al XII-lea. Budapest. în anul 1746. cei doi moşieri au deschis proces la Judecătoria Oradea. erau păscute cu vitele. după reocuparea Ardealului de Nord de către Statul Ungar prin aplicarea Diktatului de la Viena.In Secolul al XVI-lea a fost adusă o plantă necunoscută din America „PORUMBUL" care. sunt aşezate pe zone culinare.

regimul comunist importat de la Ruşi. Incepând cu anii 1945-1946. rămânându-le cantităţi de produse apreciabile pentru desfacerea şi vânzare pe piaţa liberă. prin marea dragoste ce o avea pentru pământ. A luptat pe fronturile din Serbia şi Italia. priorităţi având veteranii de război: Costin Ioan. La rândul ei Ileana s-a căsătorit şi a născut 3 fete. Odată instalat la putere.A. a fost ofiţer activ cu grad de locotenent în Armata Austro-Ungară. Precizez în cunoştinţă de cauză că în perioada anilor 19301940. Partidul Comunist Român pe baza planului dinainte stabilit şi cu sprijinul consilierilor ruşi. Danciu Pavel. Crişul Alb şi Crişul Negru. comercianţii evrei cumpărau şi expediau la export sute de vagoane de grâu săptămânal. Din moşia lui Telegdi Iosif s-au distribuit 800 jugăre de pământ ţăranilor din Tileagd. In anul 1917 s-a căsătorit cu Ileana. Szâsz Sândor şi alţii. pe gratis sau la un preţ cu totul nesemnificativ. Otvos Imre. reuşeau să asigure din belşug necesarul de existenţă a familiei. Moza Florian) Dani Sândor. In anul 1944. Costin Gheorghe. unde li s-a pierdut urmele. Oferta era atât de mare încât preţul grâului/kg era de 0. Telegdi Iozsef a decedat în sărăcie şi a fost înmormântat în cimitirul Reformat din Tileagd. în vreme ce un pachet de tutun ordinar costa 3 lei. însă prin pricepere şi hărnicie. având şi avantajul de a posada un sol de foarte bună fertilitate. cu utilaje simple pe care le aveau în gospodăriile lor. economia Tileagdului s-a sprijini preponderent pe agricultură. Printre beneficiarii de pământ din Tileagd amintin pe Costin Teodor. In timpul primului război mondial a fost avansat la gradul de căpitan. Fekete Găspăr. Una dintre fete s-a căsătorit în Tileagd iar cele două au plecat la Arad şi Timişoara. a bulversat şi a dat peste cap viaţa agricultorilor din Tileagd şi din toată ţara.procesul înaintat nu s-a finalizat până când autorităţile administraţiei maghiare au fost nevoite ca să părăsească fotoliile călduţe pe care l-au ocupat vremelnic în Ardealul românesc. să asigure sămânţa pentru recolta următoare. de pe piaţa orădeană unde-şi desfăceau ţăranii produsele agricole de pe cele trei Crişuri.80 şi de un leu. Gyulai Jănos. care lucrau sub acoperire. Tallodi Jânos şi Kovăcs Vera-văduvă de război. Uilecul de Criş şi Poşolaca. Telegdi Iosif junior. In anul 1903 a terminat studii Academice. a făcut parte din Regimentul 7 Husari. Este adevărat că agricultura practicată de ţărani. după strângerea recoltei de vară. ca urmare Crizei Economice din 1932-1933. Jancsi Âdâm. Se ştie faptul că după încetarea activităţii celei mai mari întreprinderi industriale din Tileagd în anul 1924 „Rafinăria Petrolieră Bihar Szilagy S. fiica Şefului Supraveghetor de moşie Klecz Gyula. a trecut victorios la . în mod individual până în anul 1946-1948 era o agricultură de subzistenţă. Gherle Petru. Crişul Repede." şi după falimentarea celor 7 fabrici mai mici.

pe bază de grafic. Volumul cotelor pe unitate de produs au crescut. urma la rând socializarea agriculturii. După reformele aplicate în sectorul Industrial şi în aparatul administrativ. deadreptul dramatic. lapte. porumb. Astfel. Ca urmare. pregătit şi crescut în pepiniera inviincibilului Partid Comunist al URSS. prima măsură a fost stabilirea cotelor obligatorii de: grâu. S-a considerat că este necesar ca să-i schimbe conducerea. orz. A început imediat vânarea şi arestarea foştilor demnitari de Stat. iar acum după dijmuire. Au fost nenumărate cazuri în care. a fost foarte dureros. pe postul de director fiind numit muncitorul Liberman Nandor. fiind introduşi în închisori sau la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. ca să constrângă ţăranii în vederea organizării Gospodăriilor colective agricole (calhozuri) în care să se transforme din proprietari de pământ în. şi le-a împrumutat de la „Inviincibilul partid al marelui popor rus". pe data de 30 decembrie 1947 dă lovitura de stat. Pe data de 11 iunie 1948 au fost naţionalizate şi tracute în proprietatea Statului principalele mijloace de producţie Fabrici Uzine. Uzina de impregnat CFR era proprietate de Stat. ouă. Proclamă Republica Populară Română. Pe plan local. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă la noua formă colectivă (similară cu iobăgia. dacă nu şi mai rău). care era stâlpul burgheziei din Ramânia. clădiri în care se desfăşura activităţi de ordin social.înfăptuirea reformelor. în timpul verii. ridicându-se de la an la na până la limita imposibilităţii. cum se respecta jefuirea ţăranului de bunul lui obţinut cu trudă şi prin muncă grea. Despre aptitudinile şi trăsăturile de caracter ale D-lui Groza Gavril am mai relatat la Capitolul industriei. în locul inginerului Sârbu a fost numit mecanicul de locomotivă Groza Gavril. politicieni. s-au desfiinţat formele vechi de administrare. detronează pe Maiestatea Sa Regele Mihai I. (în acest caz nu sa greşit cu nimic întrucât mecanicul Groza Gavril valora cât 3 ingineri la un loc). păsări domestice. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru trecerea la socialzarea agriculturii. lână şi altele. condusă de guvuvernul Petru Groza cu Gheorghiu Dej în fruntea statului. în locul Primăriei Tileagd s-a constituit Comitetul Provizoriu al cărui preşedinte a fost numit muncitorul Zirbău Ioan. o altă figură de stil. pe care trebuie ca să le dea la Stat cu un preţ de batjocură. unt. De asemenea a fost naţionalizată fabrica de cherestea „La Roche-Darvas" şi trecută în proprietatea statului. 30 tone de grâu. gospodarii duceau acasă de la batoză. oameni de cultură şi toate valorile morale ale neamului românesc. A fost naţionalizată Fabrica de mobilă şi numit în postul de director muncitorul Stamprel Ştefan. când se treiera grâul. altădată 20. lângă fiecare batoză de treierat se găsea câte un activist de partid (politruc) care urmărea zi-lumină. ajutat de Emil Bodnăraş. proletari agricoli. din aceleaşi suprafeţe de pământ şi cu aceleaşi eforturi dealungul anului să-i rămână pentru .

nu se va înfiinţa gospodărie colectivă în satul lui".000 (trei milioane). O mare greşeală. Tânărul Urs loan din Tilecuş. etc. li se confisca marfa şi li se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. fără ca să aibă alte venituri suplimentare. Aceste măsuri diabolice au condus în prima fază la reducerea numărului de animale domestice.consumul său câte 150-200 kg de grâu. a fost arestat. dacă erau descoperiţi de „politruci" sau de trădători din orice categorie. în anul 1962 „DE BUNĂVOIE ŞI NESILIT DE NIMENI" agricultorii din Tileagd. Pentru aceste câteva cuvinte care nu au fost pe placul celor de la putere. căruţe. trebuind să se mulţumească cu fărâmiturile care „cu generozitate" le oferea cei de la conducere. prăsitoare. Se pune în mod firesc întrebarea. oamenii au început ca să sustragă din recolte înainte de recoltare (la mica ciupeală) şi uite aşa sau stricat lucrurile nu cu mult timp înainte de „cutremurul Revoluţiei din 1989". Cu ocazia cutremurului. Simţindu-se neîndreptăţiţi. la o nouă viaţă de rob mai modern. Munca de lămurire şi măsurile represive pentru a determina ţărănimea să se înscrie în gospodării agricole colective a durat 17 ani. din lipsă de furaje. 000. De unde vor avea aceşti ţărani sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. Metodele însă prin care s-a ajuns la acaste rezultate au fost dezastruoase şi demolatoare. Deci din 150-200 kg de grâu să mănânce pâine 360 de zile cu familia compusă din 4-5 persoane. fără a primi cota-parte ce li s-ar fi cuvenit. După executarea pedepsei a fost lipsit de drepturi civile până la desfiinţarea partidului comunist 1989. ducând cu ei tot inventarul pe cara îl posedau în gospodăriile proprii. respective pentru producţia anului viitor. s-a exprimat în public că „atâta vreme cât va trăi. animale de tracţiune. au fost decapitaţi peste 3. Din 1945 până în anul 1962 când poporul a ajuns la limita puterilor de a mai rezista torturilor de toate genurile. Oamenii munceu în tot cursul anului. judecat şi condamnat politic la 4 ani de închisoare. Pentru înfăptuirea socialismului victorios al URSS din ordinul marelui şi „genial" conducător Stalin. fiecare a furat cât a putut şi s-au dus dracului toate organizările şi realizările avute. Uilacul de Criş şi Tilecuş s-au înscris în gospodării colective. Pe parcursul anilor s-a dovedit că munca colectivă a dat rezultate în ceeace priveşte creşterea producţiei la toate culturile. Pedeapsa în întregime a executat-o la vestita închisoare din Aiud. Nu s-au găsit minţi luminate ca să păstreze . Dezastroase au fost pe urmă şi metodele de repartiţie a valorilor produse. grape. după metode „ştiinţifice". cioloveci care au opus rezistenţă. conştiincios. Asemenea întrebări nu se păuteau pune! Era vorba despre nişte măsuri draconice prin care să-i oblige pe ţărani la socializarea agriculturii în chip bolşevic. abia reîntors din prizonerat de război. semănători. în mod. pluguri. iar politica partidului comunist român era o copie fidelă a Stalinismului.

telefon 0744-877337. născută în Tilecuş şi căsătorită cu Fuscaş Gheorghe din Ineul de Criş. agricultura românească nu numai că nu a fost în atenţia „baronilor" dar pur şi simplu a fost devalizată. ar fi benefice abordările pe tema agriculturii. asociaţii familiare care practică o agricultură intensivă. cu familia Doamnei Meşter Camelia. însă cred că poate fi găsită la Ferma din Ineu. care au un mare dezavantaj. Uilacului de Criş. aceasta la scara întregii ţări. Olanda are 16. alias Năstase şi ceilalţi mâncători de mulţi bani (salarii de 18 ori mai mari decât salariul mediu pe economie). cu atât mai mult că solurile Tileagdului. solul şi clima sunt mult mai bune decât a multor ţări europene. Pentru realizarea acestui deziderat. . începutul este mai greu la orice. unde mâncărurile nu mai au gust conform informaţiilor din masmedia. Poşolacăi şi Călătanilor sunt cele mai bune de pe valea Crişului Repede. voi scrie mai multe informaţii în textul istoriei Tilecuşului la capitolul „PEPINIERA DE INTELIGENŢĂ". Despre activitatea şi capacitatea acestei „perle inestimabile" răsărită din sărăcăciosul pământ al Tilecuşului. Condiţiile naturale ale României.ce a fost bun din răul care îi apăsa şi să găsească alte forme de asociere. Doamna Camelia Fuscaş are ca pregătire Facultatea de Protecţie a Mediului. Dacă privim problemele agriculturii în perspectivă. în aplicarea unei agriculturi de nivel European este nevoie nu numai de braţe de muncă dar şi de o gândire creiatoare care să ştie ca să practice o agricultură nu numai intensivă dar şi ecologică. 89. soluri care oferă posibilitatea de a se aplica o agricultură extensivă şi ecologică. Acest deziderat se caută în prezent pe pieţele de desfacere Europene. Cine ce înţelege prin cuvântul „Agricultură ecologică"?! Mai multe îngrăşăminte naturale şi mult mai puţine îngrăşăminte chimice. Tileagdul este comună înfrăţită cu localitatea Sassenheim din Olanda şi consider că în schimburile de opinii la datele vizitelor reciproce. Trebuie ca să se găsească oameni cu spirit de iniţiativă şi buni gospodari. Să luăm un exemplu: România este de 6 ori mai mare decât Olanda. având domiciliul stabil în Oradea strada Făgăraşului nr. secretul? Construirea de ferme. Este vorba de lipsa gustului natural al producţiilor mari obţinute la hectar. recomand Primăriei Comunei Tileagd ca să ia legătura pentru schimb de experienţă.000. In ultimii 15 -16 ani.000 de locuitori cărora agricultura olandeză le asigură produsele agricole necesare şi în acelaşi timp este cel mai mare exportator din Europa. specialitatea zootehnie şi Academia de Studii Economice. trebuie să recunoaştem că nu va fi altă soluţie decât asocierile Familiare constituirea de mici ferme dar nici într-un caz cele de tip comunist. sub conducerea „Imperiului Cripto-Comunist" în frunte cu tupeiştii Ion Iliescu.

Suprafaţa agricolă în hectar 5131.cartofi 660 . discuri.A.grâu şi secară 800 . de unde am primit informaţiile la cerere..struguri tone . zece cultivatoare K. La aceasta se mai adaugă 17 batoze.lapte de oaie .U. 125).livezi şi pepiniere pomicole Producţia ha 2. locuitorii comunei Tileagd posedă un număr de 65 tractoare. în anul 1988 s-a construit un baraj care cuprinde 605 hectare teren. din care: 3211 ha 1180 ha arabil 307 ha .vii şi pepiniere viticole 44 . Toate acestea sunt înregistrate în evidenţa biroului de taxe şi impozite.legume 950 . grape. Pentru practicare muncii agricole.fâneţe ha .porcine 345 . conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea.000 buc.porumb boabe tone .T. 389 .lapte de vacă şi bivoliţă .Despre agricultura comunei Tileagd. zece semănători I.. Pe suprafaţa de teren agricol din extravilanul comunei Tileagd.păşuni . . echipate cu toate utilajele necesare: pluguri.totală vegetală la principalele culturi în tone: . ..ouă (mii bucăţi) 2089 capete 1740 capete 1416 capete 28000 capete 27082 hectolitri 2 tone 2261 = 2.R.fructe 98 Nunărul animalelor (la începutul tone anului) 652 .floarea soarelui tone .animală: tone .ovine tone . începând cu anul 1965 până în anul 2003 se cunoaşte următoarele: 1.bovine tone .păsări de curte Producţia agricolă 809 4. greble. Singurul avantaj care îl oferă comunei Tileaigd acest baraj prin structura lui şi parame trii săi tehnici este faptul că protejează comuna de inundaţii în cazurile dezlănţuirii naturii. (vezi planul barajului cu toţi parametrii la pagina nr.261.

.

a desfiinţat iobăgia şi a fundare si Tip Vane deschis drum larg dezvoltării industriei nestâncoase deversor capitaliste. primarul oraşului Tileagd Herbaly Istvân era şi olar. săpuniere. La început s-au dezvoltat Deţinător HIDROL£CTRICA S.9 mil Folosinţe irigaţii energie electrică mc greutate si de b) DEZVOLTAREA INDUSTRIEI. suporturi pentru oglindă. căni. A. o mulţime de fabrici şi uzine în Tileagd toate grupate în apropierea de Staţia de cale ferată. numărul olarilor s-a ridicat până la cifra de 100. existau în Tileagd 35 de olari. solniţe. adică cu meşteşugurile. au început să răsară ca ciupercile după ploaie. vaze pentru flori. . Olarii din Tileagd au ajuns la o aşa performanţă încât au fost recunoscuţi în tot judeţul ca artişti în munca manuală. meşteşugurile iar după anul 1870.H Lungime 14246 m a fost dată în exploatare calea ferată pe coronament distanţa Oradea-Cluj. în anul 1800 erau 56 iar mai târziu. COMERŢULUI pământ Suprafaţa 1846 kmp ŞI A TRANSPORTURILOR Tip T al uz amonte de bazin etansare beton Debit 1440 mc/s Revoluţia burghezo-democratică din Tip teren Roci stăncoase deversor anul 1848.P. după reformă. în anul 1848. Gama lor de produse constau în: ulcele.Pian ce . permiţându-li-se ca sa-şi vândă produsele la preţuri stabilite de e. Să începem cu începutul. Cea mai veche şi mai vestită meserie în Tileagd a fost olăritul.situaţie An PIF 1988 ha Suprafaţă 605 Râul Crisul Repede lac Volum lac Tip baraj alimentare cu apă Baraj de 52. număr foarte mare făcând comparaţie cu oraşul Oradea unde în aceiaşi perioadă se găseau numai 15 olari.S. când înălţime 37 m Proiectant I. în anul 1700. oale diferite mărimi până la 36 litri. conform registrului de stare civilă.

000 metri pătraţi. cel mai mare avea capacitatea de 300 cai putere. cel mai înalt având 75 metri. care la un moment dat a cunoscut o dezvoltare ieşită din comun. Pe lângă olărit. A fost una dintre cele mai mari obiective industriale din Ungaria. In anul 1893 s-a pus bazele construcţiei Rafinăriei de Petrol şi de uleiuri polare (utilizate în Aviaţie). zaharniţe şi altele. grupate toate în imediata apropiere de Staţia Căii ferate. tâmplari. atât statul Ungar cât şi diferiţi între prinzători au început să construiască mai multe fabrici şi uzine în Tileagd. vasele de ceramică au fost înlocuite cu vase din metal emailate şi din fontă. Pentru fiecare cazan a fost construit coş de fum din cărămidă specială cu mortar de ciment. în această prioadă trăia în Tileagd groful Telegdi Jozsef care poseda o moşie de zece mii jugăre de pământ în zonă. Numai hala cazanelor de abur a ocupat 325 mp. fiecare meserie având rolul ei determinant în mecanismul de funcţionare al unei societăţi care se îndrepta cu paşi siguri spre progres şi bună stare. zidari.A. galben. Aşa cum am mai arătat la data de 7 septembrie 1870 a fost inaugurată darea în funcţiune a liniei de cale ferată pe distanţa Oradea-Cluj cu staţie şi linii de garare în oraşul Tileagd. iar în anul 1904 a rămas singurul olar Butuc. construite toate mijloacele de producţie (diferite instalaţii cu reţele de conducte metalice. Nagy Carol şi Vass Sandor. dulgheri. dulgeri. smălţuite în diferite culori. cizmari. înflorite cu diferite modele. având înălţimi de 40-50 metri. în 1897 au mai lucrat numai 3 olari iî Tileagd: Butuc Ioan. frizeri. începând cu anul 1912. Rafinăria a fost înregistrată sub firma BIHAR SZILAGY S. . După acest eveniment major. brutari. locuinţa directorului. tinichigii şi altele. oferind locuri de muncă sutelor de ţărani care au scăpat de iobăgia după revoluţia din anul 1848. cojacari. pantofari. fiind vorba despre 7 cazane dintre care. Au fost construite în incinta uzinei 23 de clădiri. cu capital românesc. în urma dezvoltării industriei. Să le numărăm şi să le descriem în limita informaţiilor ce deţinem. rafinărie care a fost dată în exploatare începând cu anul 1901. măcelari. După ce au intrat în producţie fabricile. destinate următoarelor activităţi: Laborator de chimie. maron. pipe pentru fumat. s-au mai dezvoltat şi alte meserii necesare procesului de dezvoltare a societăţi şi anume: fierari care potcoveau caii şi trăgeau rafurile din metal pe roţile căruţelor care transportau sare şi alte mărfuri pe. Mai târziu au apărut şi vasele din aluminiu.capace pentru acoperit vase. teren pe care au fost. A fost amplasată la una sută de metri distanţă de Gară şi de linia ferată întinzându-se pe o suprafaţă de 60. verzui. Birouri Administrative. drumul comercial existent din antichitate. o singură clădire a fost destinată casieriei.

Despre instalaţiile de prelucrare ar putea vorbi numai un specialist în materie. în butoaia de tablă subţire. produce anual câte 70000 tone de mai multe sorturi de benzină şi petrol precum şi parafină din care zilnic producea mii de lumânări diferite mărimi. Pentru producerea energiei electrice necesare. rafinăria dispunea de zece tancuri (rezervoara foarte mari). Pentru depozitarea materiei prime care urma ca să fie prelucrată şi pentru depozitarea produselor finite. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a întregului proces tehnologic. înzestrate fiecare cu câte o pompă mecanică şi conducte metalice până la locurile de folosinţă. precum şi la locuinţele specialiştilor. De asemenea. cu putere de 3000 volţi. s-a considerat că este mai economic şi mai practic să sape puţuri de apă în incinta rafinăriei. folosind ca mijloc de transport un Funicular aierian cu cablu pe distanţă de peste 30 lan. Rafinăria avea centrală proprie telefonică cu legături interne la fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă. au avut un dinam instalat. era adusă de la Minele Derna-Tătăruş şi de la Brusturi. Aflându-se aşezată la distantă de 3-4 km până la albia Crişului Repede. atât la procesul tehnologic cât şi la iluminat. Primul director a fost inginerul Singer Liptnak.judeţul Prahova. rafinăria avea nevoie de mari cantitălţi de apă. locuinţa pentru specialişti şi pentru muncitorii calificaţi în munci spacifice. materie folosită în industria aviatică şi la alte maşini de mare fineţe. Personal tehnic-administrativ şi contabil au fost încadraţi 150 salariaţi. începând cu anul 1901 a rafinat anual cantităţi de 50000 tone uleiuri polare. pentru a se putea interveni urgent în caz de avarii. din ţiţeiul adus cu convoaiele de trenuri cisterne din România . Materia primă pentru producerea şi rafinarea acestor uleiuri. în desfăşurarea pracesului de producţie.locuinţa celor doi directori adjuncţi. începând de la portar până la cei 3 directori. In perioada .

care au mai dăinuit 3040 de ani. a putut fi văzută plimbându-se pe trotuar în faţa imobilelor din incinta fostei rafinării o barză (sau bărzoi) având toate penele impregnate cu reziduri de produse petroliere. Ar mai fi ceva de arătat în legătură cu fosta Rafinărie de produse petroliere din Tileagd. Staţia de cale ferată Tileagd poseda un pod rulant cu care se putea schimba diracţia de mers a locomotivelor care veneau din diferite direcţii şi care se dorea ca să se întoarcă pe aceiaşi rută de mers. după satisfacerea nevoilor interne ale Ungariei şi-au găsit piaţă de desfacere în Germania şi în Elveţia. Zilnic intrau pe liniile ferate din incinta Rafinăriei câte două-trei garnituri de trenuri cu vangoane cisterne aducând materia primă şi tot atâtea ieşeau încărcate cu produse finite. Au rămas numai cele 7 coşuri mari de fum ale fostelor cazane. după terminarea primului război mondial şi alipirea Ardealului la vechiul Regat. Ca urmare. lucrau la rafinărie 1700-1800 de muncitori. iau dat denumirea de „DOHOD". Durata de funcţionare a acestui colos industrial a fost numai de 30 de ani întrucât. remorcate pe liniile de garaj din staţia Tileagd. din cauza costumului „indecent" pe care îl purta. iar căruţaşii care foloseau această grăsime cu proprietăţi de a uşura învârtirea roţilor şi a prelungi viaţa osiilor. Nu se ferea de oamenii cu care sa întâlnit în plimbările ei de rutină. asigurându-i hrană tot timpul şi loc de adăpost în timpul sezonului rece. începând cu anul 1923 au început demolarea tuturor instalaţiilor şi au fost transportată timp de 45 ani cu trenurile de marfă la Ploieşti. Toţi locatarii o iubeau şi o copleşeau cu atenţiile lor.respectivă. au rămas câteva gropi cu reziduri vâscoase petroliere. derivate din procesul de producţie. distanţă de 600 km când avea rafinării chiar în zona de extragere a materiei prime din Valea Prahovei. Câţiva întreprinzători locali au ştiut cum să le valorifice şi pe acestea. Nu s-a ştiut cum a reuşit ca să facă această performanţă. Rezidurile se pretau foarte bine la unsul osiilor căruţelor de transport. Produsele realizate de această Rafinărie. Tot atât de adevărat este faptul că barza exclusă din „Tribul" ei. Cert este faptul că suratele ei migratoare au exclus-o din comunitatea lor când au plecat în ţările calde. Pentru efectuarea cestor manevre. S-a aşezat pe lângă locuinţele din incinta fostei rafinării care au rămas locuite de către foştii chiriaşi. ţinând trează nostalgia supravieţuitorilor care şi-au câştigat existenţa acolo. Câţiva ani la rând după demolarea instalaţiilor uzinale. Statului Român nu i-a fost rentabil să transporte ţiţeiul cu trenurile de marfă la Tileagd. Pe terenul eliberat de instalaţiile rafinăriei. Curiozitatea consta şi în faptul că avea . Rafinăria poseda în inventarul propriu o locomotivă şi personal autorizat în efectuarea acestor manevre. pur şi simplu s-a domesticit.

am văzut-o de mai multe ori.personalitate şi se plimba în public ca un locatar cu drepturi egale. când . copil fiind în acea perioadă. Eu care scriu aceste rânduri.

uzina impregna anual câte 700800 de traverse în candiţii foarte grele. Pe data de 22 martie 1948. zece vagoneţi metalici cu braţe curbate şi trei tancuri .R. Ungurii nu au avuftimpul fizic necesar ca să monteze aceste utilaje.rezervoare mari pentru depozitarea materialului de impregnare (păcură creozat şi cuprinol). Tileagd. istorie care cred că merită ca să fie cunoscută de către cititori. suprafaţă în care era cuprină şi terenul de depozitare a materialului lemnos. Este la Est de Staţia CFR. A fost construită de către statul Ungar în anul 1906 pe o suprafaţă de 17 hectare pământ. . UZINA DE IMPREGNAT TRAVERSE C. eu care scriu această carte. în primii ani de activitate.5 km şi 220 metri Sud de linia căii ferate Oradea-Cluj.F. având 120150 de muncitori. După aplicarea Dictatului de la Viena în august 1940. TILEAGD Uzina de Impreganat traverse pentru calea ferată din. marca „Szimonisz Lancz". în circumstanţe nu tocmai favorabile pentru mine. 3 soiuri de peri. La intrarea în fiecare locuinţă era câte o verandă lângă care a fost sădită viţă de vie care producea struguri de culoare neagră cu boabe mari. Instalaţii concurente la procesul de praducţie avea două pompe de injecţie cu randament redus. m-am transferat cu serviciul de la Direcţia . are un trecut şi o istorie de 98 de ani. Este izolată şi în prezent. In incinta uzinei. Casele erau împrejmuite cu gard din şipci. Capacitatea de producţie iniţial a fost 2 cilindri de impregnare având fiecare zece metri lungime. Fiecare apartament avea două camere de 5/4 m. Statul maghiar a adus la uzina de inpregnat Tileagd două pompe de vid performante şi un compresor de aier de una sută cai putere. în fiecare grădină au fost sădiţi pomi fructiferi câte trei soiuri de meri. dispunând fiecare locuinţă de o grădină pentru zarzavat. un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare de 100 cai putere. cu scopul de a îmbunătăţi procesul de impregnare a traverselor şi a stâlpilor de telegraf.mă ducea taică-meu cu căruţa la moară sau la târgul săptămânal care avea loc în zilele de vineri. până când le-a sunat ceasul Istoriei şi graba a fost prea mare pentru a putea duce cu ei lăzile de conservare în care se găseau utilajele. de muncă.distanţă 1. la o distanţă de 2 km de aşezările omeneşti care o înconjoară. cu câte două apartamente. piersici şi pruni ringlot. cămară de alimente de 5/2 metri şi pivniţă de 4/4 m. bucătăria de 5/3 m.. Administraţia Căilor Ferate Ungare a construit trei case de locuit. câmp deschis. La capătul fiecărei case era câte o fântână cu pompă metalică de mână.

La conducerea Uzinei de impregnat Tileagd. prin care cerea ca să ne dea planul de construcţie a compresorului. a reuşit ca să monteze perfect gigantul şi complicatul utilaj de o suta de cai putere şi cu o puzderie de piese componente. Binecuvântată să-i fie memoria!!! Nu a posedat diplomă de inginer. în luna mai 1948. Au venit trei ingineri constructori de maşini dar nici unul din ei nu şi-a asumat răspunderea când au văzut complicatul „Colos" de metal reîntorcându-se la Bucureşti ca nişte neputincioşi. un beţiv . cu multă chibzuinţă. tot cu muncitorii din uzină şi fără macara. fost secretar de partid pe minister. unul dintre oamenii cu cea mai înaltă valoare morală şi profesională pe care i-am cunoscut în viaţa mea. Pentru montarea compresorului de aier. Adresa respectivă am scris-o eu la maşină şi tot eu m-am deplasat cu ea la Bucureşti la Ambasada Ungară. de a-şi proteja şi feri muncitorii de accidente. Diplomatul ungur. cu acelaş conţinut. A făcut o adresă redactată atât în limba română cât şi în limba maghiară. domnul Groza Gavril a mai construit un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare. dar a valorat mai mult decât 3 ingineri constructori de maşini la un loc. Mărturisesc cu toată răspunderea că Domnul Groza Gavril a fost. Domnul Groza Gavril cunoştea bine limba maghiară. existenţi în uzină. folosindu-se de pârghii din material lemnos pentru ridicarea şi aşezarea pieselor grele la locul potrivit. arătându-i caracteristicele. In cursul anului următor. a numit ministerul un „Putregai" care se numea Emil Protopopescu. Aici l-am găsit în postul de director pe domnul Groza Gavril şi cele 3 utilaje importante în lăzile de conservare îmbibate în valvolină. fără macara. Oradea pe post de Şef atelier de reparaţii. şi-a suflecat mânecile ca să nu-1 incomodeze şi s-a. Cluj la Uzina de Impregnat Tileagd. adresată Ambasadei Ungare din Bucureşti. a turnat fundaţiile şi a montat cele două pompe de vid. Cinstea şi modestia care l-au caracterizat. trebuia ca să absoarbă 2021 kilograme de soluţie în amestec. apucat de treabă. (era de aşteptat un asemenea răspuns). după care s-a trasfsrat la Depoul de locomotive CFR. cu muncitorii. foarte politicos şi operativ ni-a dat un răspuns scris în sensul că ceea ce solicitam noi constituie un „Secret de serviciu" al Statului Ungar şi că nu ni se poate satisface cererea. fiecare traversă introdusă în cilindrul de inpregnare. lipsindu-i planul de construcţie. a supus: „Mai dăi dracului!". Domnul Groza Gavril când a văzut răspunsul negativ al nemulţumiţilor noştri vecini.Regională CFR. Cu răbdare. cu forţa acastuia. cu principala grijă. am să-l montez şi fără plan! Şi-a îmbrăcat halatul gri-albastru de lucru. Odată montat şi cuplat la instalaţiile de impregnare. care avea peste 200 piese în componenţă. s-a cerut de la Ministerul Căilor Ferate Bucureşti oameni cu pregătire de specialitate. au depăşit limitele normalului. marca Szimonisz Lancz tot de 100 cai putere.

cantitatea de substanţa ce urmează sa fie consumata. vecin de apartament cu lucrătorul Pitirici Ioan. iar la stejar minimum 5 mm. traversele se asaza pe vagoneti si vagonetii. notoriu care. putandu-se astfel stabili. traversele isi pierd calităţile obţinute prin impregnare. Acest lucru se urmăreşte.Impregnarea traverselor la calea ferata Pentru a i se mari rezistenta in limp. La fag impregnarea trebuie sa atingă 30 mm. Io o temperatura foarte inalta (circa 95°C). Pentru aceasta. Durata de serviciu a traversei in cale se prelungeşte astfel pana la 28 de ani pentru lemnul de fag si pana la 32 de ani . in cilindri sunt introduşi numai vagonetii. conform standardului. in special in condiţii de umiditate. Pentru ca nivelul umidităţii sa atingă 25%. Calitatea lemnului din care este făcuta traversa este un element important pentru realizarea unei impregnări corespunzătoare standardelor. In prezent. Secţia L 4 Ploieşti (Atelierul din Ploieşti Vest). pe nivela recipientilor in care este depozitata substanţa si. regăţean de origine..—'■ Centrele unde este organizata si se realizează impregnarea r? Km nrrfi f. cilindrii sunt Dupa o perioada de viata. Daca nu sunt atinse aceste cote. adică dupa circa sase ore. căsătorit cu 4 copii. Bucureşti. Cluj ca să aducă câte ceva piese. era o înţelegere ca să facă semn cu mâna soţiei din tren. Dupa închiderea capacelor. craparea. pe platforme rulante si se aduc in fata cilindrilor de impregnare. ca să nu fie fie prea greu.SA efectuează recepţia traverselor la furnizorii abilitaţi. la noi. cand cele doua cifre (teoretica si practica. care asigura necesarul solicitat atat io activitatea de reparaţii si întreţinere. mereu era trimis într-o delegaţie. Cand goliţi si vagonetii suntcale. După 3 luni de urgii. traversa de lemn pe care se fixează şinele. respectiv calea de rulare a trenului. perioada in care acestea stau in aer liber variază de la sase luni pana la un an si jumătate. adică.---------x . dupa care traversele apte pentru folosirea in cale sunt aşezate in stive. operaţiunea se opreşte. nici mai mult nici mai puţin decât 4 litri de vin. rr-lfmfHl traverselor fac parte din secţiile de Linii ale unor regionale CF. In continuare. uleiul de creozot este achiziţionat de la Combinatul Siderurgic Galaţi. | . ele sunt scoase din scoşi afara.302/5/90. . într-o deplasare făcută cu trenul accelerat la Bucureşti. impregnarea traverselor la presiuni diferite se realizează cu ulei de creozot. Secţia L 5 Suceava.in cazul celui de stejar si cer. De câte ori pleca la Cluj. în persoana lui Rădulescu Dumitru. in conformitate cu prevederile din STAS 9. mai târziu. că doar linia ferată era la numai o sută de metri distanţă de locuinţa lor. dupa sosirea materialelor la atelierele de impregnat. în urma acestui balast. la Depozitul de materiale CFR. Cineva însă. conducerea Ministerului 1-a retras la. Este cunoscuta (teoretic) cantitatea de substanţa care va fi absorbita de o traversa si este cunoscut si numărul de traverse introduse in cilindru. nu prea multe. este şi va fi rea" în 142 . pentru uscarea naturala. Sc iau probe din traversa pentru o se vedea gradul de pătrundere in lemn a creozotului. in amestec cu un diluant petrolier.in cadrul Regionalei CF lasi. se impregnează cu o substanţa care sa o protejeze. se face vid in interior si apoi se introduce amestecul de impregnare sub presiune. in cadrul Regionalei CF Cluj. chiar şi de două ori săptămânal. se mai face o recepţie. citita) coincid. Dupa uscare. 1-a informat pe păcălit asupra celor ce se petrece la el acasă când este plecat la Cluj. Apoi. cat si pentru lucrările noi. se reia procesul tehnologic. Acest semidox. Aceasta "invenţie" datează aproape de cand s-a născut calea ferata.SA. operaţie care impiedica. locuind cu familia în una din locuinţele aflate în incinta Uzinei. f astfel: • in cadrul Regionalei CF Bucureşti. urmează operaţia de balotare. a uitat de noua sa poziţie în societate şi a făcut el ce a făcut până când a reuşit ca să seducă soţia muncitorului care era o femeie drăguţă dar slabă de înger. tot teoretic. /■'_____. „Lumea a fost. Pitirici Ioan -lucător de magazie. la capetele traversei se fixează o platbanda. ministerul a numit un nou director de uzină. de la staţia CFR Oradea până la staţia CFR Ciucea a băut la vagonul restaurant. practic. In prezent. impregnarea traverselor se face in cadrul unor umtati dm subordinea Companiei Naţionale de Cai Ferate CFK . salariaţii Serviciului de Calitate din cadrul CFR . Aşa stând lucrurile.. Secţia L 4 Oradea (Atelierul din Tileagd).

S-a făcut comandă fermă la I.S. în primul rând i s-a spart capul. un transbordor mecanic cu sarcina de 35 tone forţă. Năcăjitul nu reacţionează de moment în nici un fel.H. Era căsătorit şi avea doi copii înscrişi la şcoală în Cluj. eu Uzina.aceste situaţii delicate.C. Din păcate. în perioada celor 5 ani cât am lucrat eu la Uzina de Impregnat CFR. Aici i s-a terminat. pe lângă calea ferată până în grădina casei lui şi stă cu răbdare la pândă în bălării. pentru că de acolo pleca prostia. îndreptăţitul a ieşit din ascunzătoare cu o furcă de fier în mână. din funcţia de Şef-Atelier la Atelierele CFR.H. Din casa de „plăceri nepermise". pentru a nu se pierde fondul de investiţii aprobat. avea locuinţă cu gaz metan tot în Cluj. având sarcina de a reduce cu 80% efortul fizic al muncitorilor. Ca urmare. I. domnul Szabo Constantin a fost nevoit ca să facă multe deplasări la Hunedoara pentru a urgenta executarea comenzii făcute. mai puţin stimatul director a fost dus cu o ambulanţă la spitalul Judeţean Oradea. iar producţia a crescut în aceaşi măsură. activat electric iar în anul 1958 s-a construit o rampă de încărcare. noul director Szabo Constantin a dat dovadă de un bun gospodar. respective creşterea cu 50% a producţiei de traverse impregnate. Pe parcusul anilor. I-a găsit în flagrant. Tileagd. Vine pe jos. Lucrarea a fost terminată în termenii prevăzuţi cel de al treilea cilindru de impregnare a fost montat cu succes. economia naţională avea mare nevoie de traverse pentru calea ferată. Hunedoara era foarte solicitat pentru prestări de sevicii de către multe întreprinderi din ţară. a fost Szabo Constantin care a venit prin transfer. Hunedoara pentru executarea lucrării. doi km distanţă de locuinţa lui. Cluj. în acea perioadă de dezvoltare a economiei naţionale.C. în 1951. mandatul de director al uzinei de Impregnat. în aceaste circumstanţe. dezbrăcaţi. apoi i s-a rupt o mână şi 3 coaste. face salutul convenţional din tren şi coboară la Halta Tilechiu. . locuinţă pe distanţa Oradea -Cluj (bilet de călătorie gratuit). s-a trecut la fabricarea traverselor din beton armat. s-au mai făcut şi alte îmbunătăţiri tehnologice care au condus la reducerea efortului fizic al muncitorilor. Directorul amorez a primit o bătaie soră cu moartea. Al patrulea director. Uzina de impregnat devenind un. după ce am părăsit. cu valabilitate până la finele anului în exerciţiu. Când este trimis din nou după materiale la Cluj. A mai fost amenajată şi dată în folosinţă baia comună a muncitorilor. I s-a aprobat ordin de serviciu pentru. Când a intrat amorezul în casă. a cerut şi i s-a aprobat de către Minister fond de investiţii în vederea montării celui de al treilea cilindru de impregnare. astăzi toate acestea au devenit istorie. S-au epuizat pădurile. fiind că era cald şi exercitându-şi plăcerile. în anul 1957 s-a construit.S. Ca urmare nu şi-a adus familia ca să lucuiască în incinta Uzinei de Impregnat Tileagd. în perioada respectivă 1950-1953.

obiect de decor. Trist este şi faptul că ceia ce a rămas arată jalnic din lipsa unui gospodar responsabil. .

Toate fabricile de la Nr. după ceia ce am văzut. Locuinţele de serviciu din incinta Uzinei degradate în mod deplorabil. în toată uzina nu am găsit decât două domnişoare într-un birou. 4. la sfârşitul secolului al XVIIIlea începutul secolului al XIX (-lea. în jurul gării Tileagd au luat fiinţă o mulţime de fabrici cu volum de activitate mai redus. bălăriile în jurul lor ajungeau până la straşinele caselor. şeful sau directorul uzinei. contabilitatea.Fabrica de îngrăşăminte chimice „Kollâr Miklos şi asociaţii" fondată în anul 1897. 6. plin de bălării. a fraţilor Gliick Neaumann şi Istvân care funcţionează şi în prezent cu ajutorul turbinelor instalate pe albia Crişului Repede.Moara de piatră sistematică din Uilacul de Criş. după opinia mea nu are spirit gospodăresc nici de două piţule! Doi bani ar fi prea mult spus. 2. era fără uşi şi fără ferestre. în orice caz. Tileagd. . Tot pe domeniile acestui grof s-a construit o moară de piatră sistematică şi o presă de ulei comestibil din floarea soarelui. Acestea nu au putut să ne informeze cu nimic numai cu faptul că directorul tocmai a plecat din birou. după darea în folosinţă a liniei ferate Oradea-Cluj. orice titulatură ar avea. m-am deplasat la Uzina de Impregnat CFR.în anul 1898 a luat fiinţă o fabrică de spirt pe domeniile grofului Brakfeld (care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. .Fabrica de Cărămizi arse „Kâllay" cu resurse locale de producţie. mai erau doi meri uscaţi şi nimic mai mult.Fabrica de Ţigle „Mellchner Norbert şi fraţii". Aşa după cum am mai amintit. contabilului şef. 6 au falimentat în perioada anilor 1929— 1933 datorată crizei economice care a cuprins toată ţara. 7. . Ba da! Bălării cât puteai cuprinde cu ochii. Au rezistat acestei . 5. pusă în funcţiune cu turbile acţionate de apele Crişului Repede. . în perioada anilor 1948-1953 când am lucrat la uzină. după 51 de ani şi am văzut un tablou sumbru. deşi se vedea perdele la geamuri. aici erau birourile directorului. construită după anul 1946. Dintr-o pădure de pomi fructiferi de altă dată. ceia ce se presupune că erau şi locuite.în 1874 s-a pus bazele întreprinderei de asfalt şi de gudron având materia primă pentru producţie Bitumul transportat cu un funicular aerian de la minaDerna Tătăruş şi de la Brusturi. demoralizator: spaţiu de depozitare a materialului lemnos pustiu.In ziua de marţi 21 septembrie 2004. Fosta clădire administrativă. 3. calupii din beton pe care se aşezau cândva în mod ordonat travesele erau împrăştiaţi în dezordine.. . Şi când te gândeşti că poate visează şi la un fotoliu de parlamentar. planificarea şi personalul administrativ. 1 la Nr.Fabrica de Industrie chimică „Sători Moor" fondată în anul 1880. 30 km distanţă. după cum urmează: 1. . ca la o casă fără stăpân.

In anul 1903. In anul 1912. cu repaos pentru masă de două ore. Nu sunt cunoscute motivele pentru care şi-a vândut întreaga avere unei firmew patronată de o Bancă Elveţiană. Polonia. acţionarul principal şi conducătorul întreprinderii a rămas firma elveţiană „La Roche" care s-a înregistrat la Camera de Comerţ cu denumirea „La RocheDarvas". In primii ani de producţie au exportat câte 12. In anii 1934-1936 când eu am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd. Varga Ârpâd 1951-1994 şi Kupân Ârpâd. având denumirea „La Roche". Banca de Credit şi schimb valutar înfiinţată în anul 1890. Tileagdul fiind cunoscut ca un oraş în plin progres. care desparte hotarul localităţii Tllecuş de hotarul Tileagdului. Darvaş Imre şi-a adus din Dobreşti un număr mare de muncitori calificaţi şi personal tehnic-administrativ. a organizat mai multe centre de exploatare forestieră. primele 4 luni ca muncitor necalificat în hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. Un an şi jumătate am lucrat în 146 . firmă cu care a funcţionat până la data naţionalizării tuturor mijloacelor de producţie de către Regimul Comunist când i s-a dat numele de U. FABRICA DE CHERESTEA TILEAGD Cum a luat fiinţă această fabrică de cherestea? Un întreprinzător cu numele Vitenberg din Oradea. program de lucru de la 6 dimineaţa până la ora 18 seara. a venit la Tileagd pentru descoperirea de noi posibilităţi de afaceri. de unde a condus o firmă de Exploatare forestieră. odată cu inaugurarea dării în folosinţă a căii ferate Oradea-Cluj. a falimentat în anul 1930 ca urmare a intrării în conversiune a datoriilor agricole. firma „La Roche" din Tileagd s-a asociat cu exploatatorul forestier „Darvas Imre" din Dobreşti însă. rezultă că în anul 1910 această fabrică avea instalate 8 gatere şi lucra cu mai multe sute de muncitori. fiind retribuit cu 18 lei salar net pe zi. Anglia şi Franţa. scris de către scriitori unguri: Săsa Kălmăn din anul 19041958. Din materialul.L. firma „La Roche" a pus bazele Fabricei de Cherestea amplasând-o între linia de cale ferată Oradea-Cluj şi valea Meghişei.000 vagoane de cherestea anual pe bază de comenzi ferme în Austria. Tot scriitorii mai sus amintiţi au consemnat că în anul 1912. ocupându-se cu tăierea sistematică a pădurilor din Judeţul Bihor.I. După anul 1989 până în anul 2001 şi-a reluat numele iniţial. La data de 7 septembrie 1870. In incinta fabricei erau construite 120 de locuinţe pentru muncitorii calificaţi. Elveţia.crize economice Fabrica de cherestea „La Roche" şi Uzina de Impregnat traverse CFR.

erau construite din beton armat două bunchere cu dispozitive de închidere ermetic. trecute prin ferestraiele circulare. Din aceste cinci gatere funcţionau permanent 4. frate cu primul. Şef de Secţie era Kolar Karoly. Ori de câte ori se întâlneau. în hala mare erau instalate 5 (cinci) gatere şi nu era spaţiu unde ar fi fost instalate încă 3 gatere despre care aminteau cei treiscriitori unguri mai sus amintiţi. aduse direct de la gatere. fără cioturi. se înjurau urât de mamă. Când certurile luau proporţii. trăită şi verificată de mine.) .calitate de strungar cu 22 lei pe zi de zece ore efectiv lucrate. Dialogurile şi cearta se purta în limba maghiară. iar al cincilea numai facultativ. îşi dădea multă importanţă şi îşi asuma responsabilităţi exagerate. în această perioadă. Şef de secţie aici era tehnicianul Kolar Şandor. aveau prilej de ceartă pentru neconcordanţă privind utilizarea spaţiului de depozitare. Materialul lemnos era de esenţă „fag". aşezată în stive pentru uscare. Kolar Sandor era mai în vârstă. închisă din anul 2001. se dădea drumul la abur şi se ţinea 24 de ore sub presiune. Aici se stivuiau scânduri proaspăt prelucrate din lemn de fag. se închidea ermetic. Când se introducea Panorama Fabricei de Cherestrea „La Roche-Darvas" din Tileagd. iar la imensul depozit de buşteni şi de cherestea prelucrată. Fiecare terfelea partea de mamă a celuilalt frate. o fire nervoasă şi foarte impulsivă. La Nord de hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. Unul din aceste bunchere era dotat cu instalaţii de aburi supraîncălziţi cu temperaturi de peste 100 grade celsius. (S-au epuizat pădurile de odinioară. cu anumite dimensiuni. din lipsă de materie primă.

rezultau mai multe tipuri de mobilier uşor. Lângă cazanul de aburi era montat un Dinam electric de 1000 kilovaţi care asigura energia electrică în toată fabrica şi pe terenurile de depozitare. strunguri de diferite mărimi. inclusiv locuinţele muncitorilor din incinta fabricei. în uzină de război. adică până când urma ca să devină mobilier de cameră. Aici au lucrat câte 450-500 de oameni din localităţile apropiate: Tileagd. din peisaj. în perioada celui de al II-lea război mondial când întreaga fabrică a fost rechiziţionată. La Nord-vest de hala mare se găsea o construcţie care acoperea un cazan de aburi gigant. Acest atelier. Avea un Comandament german şi lucra cu oameni deportaţi din teritoriile ocupate de nazişti. Celelalte activităţi au funcţionat normal până în anul 2001 când şi-a încetat activitatea din lipsă de materie primă. Tilecuş şi Tilechiu. iar după 24 de ore primea culoarea cafelei bine prăjite. acţionate prin curele mari de transmisie. sau mai exact spus finisau parchetul pentru duşumelele din locuinţe. Acest material lemnos era ca să fie supus la un lung proces tehnologic până să ajungă la un produs finit.scândura în buncher avea culoarea albă. scaune cu speteze. cu ajutorul căruia se punea în mişcare toate instalaţiile fabricei. polizoare şi maşini care confecţionau. care se foloseau la lustruirea pieselor ce urmau să fie asanblate în diferite tipuri de mobilă. 225 de cai putere. de la piscine sau de la grădini de vară. La sud de hala mare se găsea o altă hală mai mică care adăpostea maşinile prelucrătoare ale lemnului ca: Freze. rândele mecanice. Călătani. producând hangare pentru avioane. mese cu picioare strunjite la strung şi lustruite cu diferite lacuri. în anul 1943 de către Germania Hitleristă şi transformată de către „Luftwafhte". Din gama de lucrări executate în această hală. Poşolaca. Marea majoritate. au dispărut de mult timp. Această Secţie a luat foc şi a ars în întregime. ferestraie circulare mici de mare fineţe. înainte de cel de al II-lea război mondial s-a dezvoltat în aşa măsură că a lucrat cu 148 . circa 70% erau din Tilecuş. construite prin anii 1903-1906. fiind aşezată pe vatra fostului atelier mecanic de tâmplărie a lui Velko Iozsef. Cele 120 de locuinţe puse cândva la dispoziţia muncitorilor calificaţi. FABRICA DE MOBILĂ TILEAGD Fabrica de mobilă din Tileagd a luat fiinţă în anii 1930-1931. Combustibilul pentru cazane era asigurat din rumeguşul produs de cele 5 gatere în funcţie. Tot aici se lucra cu substanţe chimice inflamabile. şezloane cu pânză.

la operaţiunile de şlefuire. devenind fabrică înzestrată cu maşini de înaltă productivitate. fostul atelier a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Astfel.000 (nouă milioane) lei în banii de atunci. Şapte miliarde două sute .000. S-a prevăzut de asemenea măsuri pentru aprovizionarea cu apă potabilă.000 lei. în acest cincinal s-a prevăzut construirea unei noi capacităţi de producţie. băiţuire.000 Euro (7. în timpul regimului comunist sa lucrat planificat şi se depunea eforturi ca prevederile de plan nu numai să fie îndeplinite. această fabrică lucrează cu 300 de muncitori calificaţi.000. Fabrica de Mobilă din Tileagd. După actul de naţionalizare a tuturor mijloacelor de producţie din anul 1948.000 lei la 95. vopsire şi lustruire a mobilei. Astfel.000. Italia. Numărul total al muncitorilor în anul 1975 a fost de 393 iar câştigul mediu lunar a fost de 1676 lei. Numărul muncitorilor s-a prevăzut ca să crească până în anul 1980 la 500 de persoane faţă de 393 câţi erau în anul 1976.000. frezare. pentru procurarea de maşini şi agregate moderne. Cu această înzestrare. Ungaria) cât şi în ţările Europei de Vest ca: Germania. înlocuindu-se aproape în întregime utilajele vechi cu randament scăzut. producţia globală industrială a crescut cu 57. Până la finele anului 1980. iar mobila fabricată anual s-a ridicat la valoarea de 49.000 lei.000 metri pătraţi.000 lei. în perioada anilor 1971-1975 s-au făcut investiţii de 9.000.24%. datorită influenţei stării de război la care participa şi Ungaria sub regimul hortist.000.000.234. şi-a redus considerabil activitatea. producţia globală a crescut la 52. dar trebuia să fie şi depăşite. la data redactării acestei monografii.75%. în perioada războiului. planul pentru perioada 19761980 prevedea ca producţia globală a fabricei de mobilă să crească la 107. asigurând mecanizarea procesului de producţie în procent de 90%. ajungând ca să lucreze numai cu 20 de muncitori. Cehia. chiar dacă este vorba de o viteză ceva mai redusă ca în timpul când totul era planificat după alte reguli. construirea unei termocentrale şi a unui spaţiu de depozitare a producţiei finite cu o suprafaţă de 1. execută lunar o producţie de mobilă în valoare de 200. iar producţia marfă a crescut cu 40.100 (una sută) de muncitori. îşi mai menţine ritmul şi cadenţa în care a fost obişnuită să meargă.000.000 lei faţă de 45.000. Franţa.000 lei.200 metri pătraţi. Islanda ducând faima măiestriei şi hărniciei populaţiei Tileagdului pe întregul mapamond. iar producţia marfă să crească de la 38. Piaţa pentru desfacerea producţiei fabricei de mobilă Tileagd s-a găsit atât în Europa de Est (Uniunea Sovietică. Slovacia.000 lei. respective creşterea spaţiului productiv cu 12.000 lei cât a fost în anul 1976. din care a fost destinată exportului mobilă în valoare de 48. lucrări de canalizare şi a grupului social.

Slovenia şi Elveţia. Cehia.treizeci şi patru milioane). Are piaţă de desfacere pentru 99% din producţie în Germania. 150 .

cisterne cu ţiţei pentru rafinăria de Petrol din Tileagd în cei 32 de ani cât a funcţionat. au cunoscut o dezvoltare fără precedent. Covoarele persane din Tileagd au fost solicitate de Anglia. au început să apară o mulţime de obiective industriale. De la înfiinţarea acestei secţii şi până în anul 1980. Deşi o repet. dar în acelaşi timp şi în aceiaşi măsură hărnicia şi iscusinţa femeilor care au îmbrăţişat arta lucrului de mână. din lipsă de comenzi la preţurile de producţie.000 lei în valoarea banilor de atunci. trebuie ca să o repet că transportul de diferite materiale pentru unităţile industriale din Tileagd. în Tileagd.p. unele mai importante decât altele. la creierea unei mare diversităţi de covoare din lână cu modele de culoare armonios îmbinate. au avut aşa mare importanţă încât a fost necesar ca în prelungirea liniilor de garaj ale staţiei să. pentru a putea 151 . aspectuos decorativ şi la un preţ de cost mult mai redus faţă de cele produse manual. Germania. sute de vagoate lunar. în cadrul Cooperativei „Arta" Crişana. sute de vagoane lunar cu traverse de lemn pentru uzina de Impregnat Tileagd. iar pe de altă parte Industria textilă a lansat pe piaţă covoare din material sintetic.SECŢIA DE COVOARE PERSANE DIN TILEAGD Faima hărniciei populaţiei din Tileagd au dus-o peste hotare nu numai produsele fabricate de mobilă. stejar şi brad pentru fabrica de cherestea. CÂTE CEVA DESPRE TRANSPORTURI SI COMERŢ ÎN VATRA TILEAGDULUI Să reamintim din nou că pe data de 7 septembrie 1870 s-a dat în exploatare linia ferată Oradea-Cluj. oameni cu funcţii înalte în aparatul de Stat Austro-Ungar. După acest eveniment major. Sute de vagoane lunar cu buşteni de fag. Elveţia şi altele. se monteze un pod rulant cu şine normale de cale ferată. creatoare de frumos şi de calitate şi-a încetat activitatea după anul 1990. pe baza comenzilor primite atât din ţară cât şi din exterior. realizându-se anual o producţie de 1800 m. această îndeletnicire. Tileagd. s-au intensificat şi transporturile care au asigurat baza materială a desfăşurării procesului de producţie. care era cunoscut ca citadela grofilor şi a unui mare număr de personalităţi nobiliare. Din păcate.000. cu 94 muncitoare în secţie plus 26 la domiciliu. Valoarea producţiei anuale s-a ridicat la peste 3.. producţia de covoare a crescut în mod continuu. Odată cu darea în exploatare a întreprinderilor. Secţia de covoare din Tileagd a luat fiinţă în luna martie 1955. Transporturile pe calea ferată cu destinaţia liniilor de garaj din staţia CFR. sute de vagoane lunar cu cherestea expediată din fabrica de cherestea.

are în vedere realizarea următoarelor obiective: . Datorită acestui volum mare de transport.schimba direcţia de mers a locomotivelor. ŞI CINE VOM FI MÂINE". A rămas numai istoria care ne îndemnă să gândim: „CINE AM FOST IERI. ajungând să aibă 8 linii pentru gararea vagoanelor cu mărfuri şi o rampă de încărcare de peste 100 metri lungime...B. Primăria. Staţia CFR. Tileagd şi-a mărit considerabil capacităţile de garare. La dezvoltarea transporturilor în Tileagd au contribuit şi celelalte 7 fabrici mai mici pe care le-am mai amintit. CINE SUNTEM AZI. în frunte cu primarul şi de Consilieri. în ultimele două decenii a mai avut un Şantier de Drumuri şi Transporturi care s-a desfiinţat în anul 2002. practicat de numeroasele familii de evrei stabilite în localitate. între anii 1880-1940 Tileagdul a avut un comerţ prosper. fiecăreia necesitându-i specificul ei de transport. Tileagdul are resurse materiale care trebuiesc valorificate cu ajutorul populaţiei. ridicată cu zid din beton armat până la nivelul uşilor vagoanelor de marfă. Păcat că în prezent nu-şi mai are semnificaţia şi importanţa deosebită pe care a avut-o.uri care asigură populaţia cu mărfuri strict necesare pentru existenţă. în prezent. nu mai este nici un evreu în Tileagd. Despre comerţ se poate vorbi tot la „Timpul trecut". Mai sunt câteva A. iar pe măsura creşterii puterii economice a comunei.. Tileagdul.C. La data actuală şi privind lucrurile în perspectivă.. până la vânarea lor de către regimul hortist şi trimiterea spre camerele de gazare.

Domnul Gheorghe Groza - Primar al comunei Tileagd la al Il-lea mandat, are Facultatea de Drept şi Licenţa Academiei de Poliţie ani.

Viceprimar al Tileagdului, la primul mandat. Are ca pregătire Institutul Agronomic şi o experienţă în domeniu de 27

a) b) c)

Introducerea gazului metan în localitate. Urbanizarea localităţii prin lucrări de canalizare şi infrastructură, Reabilitarea dealurilor viilor şi ridicarea la parametrii de

odinioară. d) Acţiuni pentru înfiinţarea de microferme asociative în domeniul agricol, după modelul Olandez. e) Incurajarea cu iniţiative în investiţii economice. f) Obţinerea titlului de Oraş al Tileagdului, titlu care 1-a avut din anul 1692 până în anul 1950, când l-au desfiinţat comuniştii. Bineînţeles că pentru realizarea acestor obiective trebuie conştientizată întreaga populaţie, cunoscându-se proverbul care spune că „O rândunică nu poate aduce singură primăvară".

FOLCLORUL LOCAL Folclorul cuprinde producţiile muzicale, coreografice şi literare creiate de oameni dealungul secolelor, putându-se considera un rod al înţelepciunei colective. Localitatea Tileagd, având titulatura de oraş începând cu anul 1692 şi o populaţie preponderent maghiară, la fel satele Poşolaca şi Uilacul de Criş, nu au moştenit şi nu au creiat folclorul care se găseşte din belşug în toate satele cu

153

populaţie românească, sau preponderent românească de pe valea şi terasele Crişului Repede. Din această ultimă categorie face parte în prim plan Tilecuşul, urmat de Bălaia şi Călătani care au avut şi au o populaţie numai românească. Aceste trei sate, aparţinătoare comunei Tileagd, şi-au înbogăţit folclorul local pe tot parcursul sutelor de ani de la aşezarea lor în comunităţi omeneşti (anul 1308), iar călătanii şi-au adus zestrea lor folclorică cu o sută de ani în urmă, din satele comuriei Aştileu, respective din Călăţea, de unde au venit pe actuala aşezare. în general, folclorul reflectă viaţa şi mediul în care trăiesc oameni. Creiaţiile folclorice locale abordează o mare varietate de teme constituindu-se într-un adevărat COD al comportamentului oamenilor, al educării etice al acestora. Creiaţiile folclorice redau cu multă fineţe în imagini artistice, de o deosebită frumuseţe, dragostea de neam şi de glie, dragostea de frumos, respingerea urâtului, dragostea faţă de muncă şi hărnicie, de promovarea a optimismului, de încrederea în victoria dreptăţii, iubirea părinţilor, a fraţilor şi a celor apropiaţi, ajutorarea celor aflaţi în necaz, de aprecierea în mod just a binelui şi a răului, de respingerea corupţiei, a lenei, a minciunei şi a infidelităţii. Prin prisma acestor coordonate etice şi estetice ne vom opri pe scurt la creiaţiile folclorice prilejuite de sărbătoarea Crăcinului, a Anului nou, a Sfintelor Paşti şi ale altor sărbători mai însemnate de peste an. Folclorul care are ca temă sărbătoarea Crăciunului, în prim plan este umblatul cu Steaua şi cu Turca, însoţite de colindele: „O, ce Veste Minunată", „Naşterea ta Cristoase", „Trei păstori se întâlniră" şi altele! Grupurile care umblă cu Steaua, sunt formate din adolescenţi, iar grupul care umblă cu „Turca" este alcătuit din bărbaţi de vârstă medie, având în echipă un toboşar, un highighiş şi un dansator care joacă dansul „Turcii". Acest grup, la casele oamenilor cu fete de măritat, pe lângă colindele obişnuite, în mod obligatoriu se cântă şi colinda fetei. Colindele se plătesc cu un colac mare şi frumos rumenit şi cu sume de bani mai mult simbolice. Se mai serveşte câte un păhărel mic de palincă din prune, fâcându-se urări de sănătate şi de belşug în anul care va veni. Unul din echipaj, se exprimă şi în versuri, dar mai mult în proză, scoţând în evidenţă hărnicia gospodarului care i-a primit în casă. „Gazda noastră omenos, Ne-a făcut un dar frumos ; Dar acesta nu s-a făcut Cum nouă, vouă vi se pare Mergând la moară Cu bota subsuoară, hârjonindu-se Cu câinii oamenilor prin garduri.

Florica Simuţ, fiica lui Ilea Nioani Miculi de pe Cionc. O talentă cântăreaţă şi păstrătoare a cântecelor din folclorul local, cântece care nu lipsesc de la spectacolele Nunţilor din Tilecuş.

A prins la jug 4 boi bourei în coame încârligăţei, în coada coldoboţei şi s-a dus la arat. A tras brazdă neagră semănând grâu roşu, Ploaia l-a plouat, apa l-a muiat, Soarele a ieşit, grâul s-ancolţit, Mare a crescut, înalt cât trestia la boabe cât mazărea. Grâul înalt peste genunci II făcură în mănunchi, din mănunchi făcură snopi, Din snopi făcură cruci, din cruci făcură stog înaltul stogului cât înaltul cerului Grosul stogului cât grosul pământului" La încheirea acestor cuvinte cu tâlc spune: „Rămâi gazdă sănătoasă că plătişi colinda noastră! La anul şi la mulţi ani." Redăm mai jos câteva colinde de Crăciun.

155

O, CE MINUNATĂ

VESTE

O, ce veste minunată în Viflaeem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput Cum au spus prorocii. Că la Viflaem Măria săvârşind călătoria, într-un mic sălaş Lângă-acel oraş Născu pe Mesia Pe fiul în al său nume Tatăl 1-a trimis în lume Să se nască Şi să crească Să ne mântuiască Vântul bate, nu-L răzbate

Nana LUCA din familia Petelint, de pe strada Bisericii, a doua valoroasă şi talentată cântăreaţă a Tilecuşului, fidelă stilului tradiţional trăgănat. („Tragănă nană tragănă, frunză de goron galbenă! că şi eu am trăgănat, frunză de goron uscat.")

Neaua ninge nu-L atinge Refren:

El e domnul nost cel Sfânt, Domnul peste-ntreg pământ Refren: Si de-acum până-n vecie, Mila domnului să fie Refren:

SUS LA POARTA RAIULUI Sus la poarta raiului, poarta raiului, Paşte turma tatălui, turma tatălui Refren: Linu-i lin şi iară lin Bate vântul frunza lin Lin şi lin. Dar la poartă cine sta, oare, cine sta? Sta chiar Maica Precinsta, Maica precinsta Refren: Lângă Ea un legănel, legănel, legănel Cu un copilaş în el, copilaş în el Refren: Copilaşul când plângea, puiul când plângea Maica sfântă-1 legăna, Maica-1 legâna Refren: ... , Copilaşul când dormea, puiul când dormea Maica Sfântă-L legăna, maica-L legăna Refren:

157

CÂNTECE DE LEAGĂN Nani, nani puişor Te culcă mama cu dor Nani, nani, pui de peşte, Eu te leagăn şi tu-1 creşte. « Nani, nani, ochi de mure Că mama mere-n pădure S-adune ceva surcele S-aprindă focul cu ele Să-ţi gătesc ţie mâncare Şi-i mânca să te faci mare Să creşti mare, mărişor, Să ne fie de ajutor! Nani, nani, puişor Să creşti mare, mărişor, Să ne fii de ajutor: Mamii dajutor în casă Taţii dajutor la coasă! Nani, nani, pui de om, C-a venit vremea de somn!

In toate satele româneşti de pe valea Crişului Repede, în depresiunea Munţilor Pădurea Craiului şi a Munţilor Plopişului, Doinele sunt numite „Hori". Hora îl însoţeşte pe om în toate activităţile vieţi lui. Hora este mereu tânără şi nu moare niciodată. Hora redă în imagini artistice, modul de viaţă al oamenilor, suferinţele şi bucuriile, tristeţea şi speranţele, dragostea şi dorul de cei dragi, precum şi locul unde sau născut. Autorul, sau autorii anonimi, exprimă în versuri toate aceste stări suflrteşti. Să redăm câteva din aceste expresii: „Cui nu-i place horile Bată-l supărările Că pe mine nu m-or bate, Că eu le iubesc pe toate, Şi horesc şi zi şi noapte Şi-oi hori până la moarte Şi horile mi-oi hori Pân-oi închide ochii.

158

Mila de la maică ta". . Sunt emoţionante şi versurile prin care.Cine-a îndălit horile Fie-i ochi ca florile Că horile-s stâmpărare. Iubitul meu şi scump tată întinde-ţi tu mâna dreaptă Şi din inimă mă iartă. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la taicâ-tău Plângeţi fată coada ta. La omul cu supărare Că şi eu când mă supăr Cu horile mastâmpăr." Să ne oprim puţin la Hora miresei şi să-i pătrundem înţelesurile de mare încărcătură emoţională. mireasa care pleacă de la casa părintească îşi cere iertare de la părinţi: „Iubitul meu tată dulce Vine vremea şi m-oi duce. Mulţumesc maică cu drag De creşterea ce mi-ai dat Şi de sfatul tău cel bun Până-n ceasul meu de drum Şi de toate-ţi mulţumesc Zile bune îţi doresc". De la fraţi de la surori De la grădina cu flori. când îşi ia rămas bun de la cei dragi: „Ia-ţi mireasă ziua bună de la tată de la mumă. Mi-o adus Dumnezeu mie Ceasul de căsătorie.

după cum urmează: „Oh ! măicuţă vai de mine.Fata înstrăinată. printre străini îşi cântă supărarea şi dorul de mamă. Departe m-ai dat de tine Departe maică. Şaptezeci de zloţi ţi-oi da Dacă mi-i descununa. ajunsă în alt sat. cu un bărbat bogat pe care nu 1-a iubit niciodată: „Mâncete focul nănaş. ne vedem la zile mari" Fata care sa măritat la îndemnul altora. de la iarbă." HORA MIRESE „Pană mândră-n colţul mesii Mândru plâng ochii miresei Lasă plângă săracii. Traiul de la maicăta. Părinte sfinţia ta. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la Tacă-tău. De la tatăl tău cel drag De la frunza cea de fag. Cu cine mă cununaşi Cu cununa gardului Cu urâtul satului. Hai mireasă ia-ţi bineaţă Că se face dimineaţă De la maicăta cea dragă De la frunză. 160 . Că ce-a fost nu va mai fi. Plânge-ţi fată coada ta. departe Şapte dealuri ne desparte Şi păduri de lemne tari.

dar mai ales în strigături la joc dumineca şi la petreceri la nunţi. De la fir de lămâită. Să cântaţi nu-ţi cuteza Să nu v-audă soacra." Satirizarea celor cu deficienţe în conduită şi comportare. Prin strigături sunt satirizaţi toţi aceea care fac lucruri respinse de buna cuviinţă. De la feciorii din joc. de la surori De la grădina cu flori. ." Poezia populară ne mai arată că dragostea este meritată numai de omul care are calităţi deosebite.De la fraţi. De la tir de busuioc. omul care spune şi face numai fapte bune. pentru a crea o atmosferă de voie bună. Cuminte şi drăgăstos. dovedită prin concordanţă între vorbă şi fapte. este prezentă în toate creiaţiile populare. Că dacă vi-ţi mărita. astfel: „Dragu-mi-i omul cuminte La fapte şi la cuvinte Dragumi-i prunul cu prune Şi omul cu vorbe bune Dragu-mii omul sfătos. De la fete din uliţă. Până sunteţi la părinţi. ca de exemplu: „Mândră-i nana cea roşită Cu roşele din Potică (farmacie) Dacă n-ar fi potica Oare ce-ar face nana? A vândut nana o găină ca să-si ieie vaselină A vândut nana cocoşu Ca să-şi ieie sopon roşu Şiatâta s-o soponit Până toată o îngălbenit. Cântaţi tete şi horiţi. de frumuseţe interioară.

Ci răsare lângă vale Fericitu-i cine-l are Şi răsare lângă drum Nare noroc omul bun. poamă acră De te-ai coace cât le-ai coace Poame bune n-ai mai face. soacră. cauzate de factori diverşi: „Arză-mi-te focul spată Că-mi faci pânza toată spartă Şi te-ar li trăznit războiul Că-mi faci pânza lătunoi. 162 . Soacră. Alt exemplu pentru bărbaţii leneşi. De te-ai coace un an şi-o vară. Măi bădiţă tu eşti prost Mi-i de tine nu mi-a fost Numai sâmbăta seara Să mă joci duminica. Ai rămâne tot amară.Nana'naltă şi voinică Doarme lângă mămăligă Mămăliga ăerbe-n oală Ea cu somnu se omoară". fumători şi beţivi: „Bată-l focu de bărbat Că e tare blestemat Eu lucrez la sapă-n soare El bea-n crâşmă la răcoare" Alte versuri rostite sau cântate în momente de tristeţe. Mândră floare-i norocul Nu răsare-n tăt locul.

Mâţa n-are pălărie!" Unor tineri a căror dragoste se află în cumpănă: „lauzi mândră cucul cântă Ieşi afară de-l ascultă De ţi-o cânta cucul bine Trage nădejdea la mine. Şi nu pui mâna pe mine.Fire-ai tu să fii măi bade Ce bătaie ţi-se cade. Uită că drăguţ ţi-am fost. M-ar fi strâns de m-ar fi rupt De-ar fi bătut vântul tare M-ar fi strâns să mă omoare. măi nevastă Cine-mi bate la fereastră? Taci bărbate bat-o vina C-o fi mâţa lui vecina! Măi muiere mâi urgie. Cine-nu şti chiuii N-are-n nuntă ce veni!" . Unei femei care este infidelă bărbatului: „Mâi muiere." Unor tineri îndrăgostiţi: „Aseară vântul bătea Badean braţe mă strânge. Trec prin pădure cu tine. De-ar fi bătut vântul mult. De ţi-o cânta cucul prost." Să mai prezentăm câteva versuri care de obicei se strigă la nuntă: „Cine nu şti descânta Nare-n nuntă ce căta.

la trup e ca un pepene. Am două surori. cine le paşte le cunoaşte. 14. frumuseţea şi urâţenia? (Oglinda) 7. cei prezenţi prind a lăcrima? (Ceapa) 2. Bălaia şi Călătani cu prilejul unor întâlniri în şezători şi cu ocazia lucrărilor de clacă. imaginaţia cu realitatea. 15. chiar mititel şi-ngrădeşte frumuşel (Acul de 11. . să facă comparaţii. de obicei se îmbină ironia. (Cartea cu literele) 4. Cine le vede nu le crede.Mireasă mirele tău Bun ar fi de ciuhă-n grâu Că-i negru ca un tăciune. 1. Prezentăm câteva ghicitori de largă circulaţie în satele de pe valea şi terasele Crişului Repede. Câmpu-i alb. obligă publicul ascultător să gândească. Cine trece prin apă şi nu se udă? (Viţelul din vacă) 8. şi nu-i nici în casă nici afară? Şade moşu în cămară.Una nu se spală niciodată şi este albă în mod permanent? (Roţile morii) 164 . cusut) 13. Cine mănâncă toată ziua şi nu se satură niciodată? (Meliţa) 10. Când începe a o dezbrăca. pentru a putea găsi răspunsul potrivit. Păsări pe grâu nu s-ar pune. Sunt patru fraţi pătaţi. ca moment de destindere. Cine trece prin gard şi câinii nu-i latră? (Fumul) 5. 12. Cine umblă într-una şi cântă. Am o domnişoară cu rochie roşioară. Tot timpul fug una după alta şi nu se ajung? (Ziua şi noaptea) 3. la coadă are secere. Cureluşă unsă sub pământ ascunsă? (Şarpele) Cine trece prin oblac şi nu-1 sparge? (Soarele) La cap are peptene. (Geamul) Cine stă permanent pe loc. dar drumul nu-1 trece? (Ceasul de perete) 9. Prinde patru boi la car Şi-şi aduce mult amar. ele. în ghicitori. Am două fete. într-o cămaşă îmbrăcaţi? (Nuca) 6. Una se spală permanent şi tot neagră rămâne. vechi şi ele ca toate celelalte creiaţii folclorice. la picioare răşchitoare? (Cocoşul) 16. oile-s negre. cu mustăţile afară? (Morcovul) Cine-i mic. Cine îţi arată în mod fidel. Ghicitorile. au fost mult folosite în Tilecuş. Nime-n lume nu se-nşală Ca feciorul când se-nsoară.

2. . „Păţaniile lui Păcală". „Călătoriile lui Robinson Elveţianul" şi altele. atât te întinde. Nu-i mult să nu treacă şi nici puţin ca să nu ajungă! 18. 11. 7. basmele şi povestirile au avut rol instructiveducativ. Poţi lua masa cu ea. „Viteazul Gruia lui Novac". 6.Proverbele şi zicătorile au fost şi sunt rod al înţelepciunii oamenilor sfătoşi. neconforme cu dreapta credinţă şi cu respectarea normelor de viaţă a societăţii: 1. ale experienţei milenare de viaţă ale acestora. dar nu Cinstea este ca viaţa. o pierzi odată pentru totdeauna! Ce ţie nu-ţiplace. Nu aduce anul ce aduce ceasul! 17. Umblă după potcoave de cai morţi! CÂTEVA CUVINTE DESPRE POVESTI * Din opiniile locuitorilor mai vârstnici ale satelor de pe valea Crişului Repede. 12. şoareci prinde! Cine pleacă la drum de dimineaţă. Ce se naşte din pisică. departe va ajunge! Lenea omului se aseamănă cu rugina grâului! Cât ţi-e pătura. „Haiducii". am aflat că s-au bucurat de largă circulaţie Poveştile lui Petre Ispirescu. 8. altuia nu-i face! Norocul este şi cum şi-1 face omul! Omenia. de odinioară. nu are-n casă mămăligă! 14. Omul sfinţeşte locu şi nu locul pe om! 16. Visează cai verzi pe pereţi! 19. Căci cine cheltuieşte peste cât câştigă. triumfarea adevărului fată de minciună. Răzbunarea este arma prostului! 15. a dreptăţii în confruntarea cu strâmbătetea. Prin conţinutul lor. 3. evidenţiind victoria binelui în luptă cu răul. şi cina! La pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul! Pomul se cunoaşte după roade iar omul după fapte! Minciuna are picioare scurte. 5. omenie cere! Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte! Scumpul (zgârcitul) multe pierde şi leneşul mult 4. Ele au un caracter de scoatere în evidenţă a unor porniri şi instincte. 13. aleargă! 10. 9.

Din această formaţie. un fel de „Horă" a satului cunoscută în toate localităţile de pe valea Crişului Repede sub denumirea de „HIGHEGHE". erau aceleaşi datini şi obiceiuri ca în toate localităţile de pe valea şi terasele Crişului Repede. flăcăii se înşiruiau în linie dreaptă. Era o adevărată artă coreografică. în ambele direcţii şi de mai multe ori. „ARDELEANA". vizând în mod indirect anumite comportări neconforme ale tinerilor. Creatorii de folclor în versuri au şi făcut repede strigături de satiră la adresa fetelor mai puţin ajutorate. Călătani şi Tilecuş. cu predilecţie mamele fetelor şi copiii. mai neîndemânatice: „Ardeleana ştiu juca Pita n-o ştiu frământa Pe lopată n-o pot pune Numai legată cu funie" DATINI SI OBICEIURI In satele aparţinătoare comunei Tileagd. veni cineva în Tilecuş din jurul Sibiului şi i-a învăţat pe tineri un joc nou. făcând parte din folclorul local. „HIGHEGHEA" a fost organizată de către flăcăii necăsătoriţi. criticându-i pe cei leneşi şi amatori de băuturi tari. cu mici diferenţe nesemnificative. în anii 1932-1933. formă în care flăcăii întorceau fetele pe sub mână. în care se făceau mişcări săltăreţe şi învârtite. Dansul popular a fost o formă de manifestare artistică. Jocul se desfăşura cu perechi. căutând fiecare ca să fie cât mai aproape de higheghe. numit şi Postul Mare. o fată şi un băiat. în fiecare duminică de peste an. 166 . sălteau şi ele mai lejer dar în acelaşi ritm trepidat. A treia formă era dansul „Scuturatul". Jocul se desfăşura în trei forme: polca.DANSUL POPULAR Dansul popular s-a practicat în localităţile cu populaţie românească din timpuri imemorabile. A doua formă era „Sălăjanul" în care. cu excepţia duminicilor din postul Crăciunului şi a postului Pastelor. iar fetele cu mâinile întinse pe umerii flăcăilor. chiuind strigături în versuri. flăcăii băteau pintenii de la cizmă şi săltau în sus. bătutul podelei cu picioarele într-un anumit ritm de către flăcăi. Ca spectatori participau şi persoane mai învârstă. Aici este vorba de Bălaia. aparţinătoare comunei Tileagd. Fondul era acelaşi. La higheghe veneau de regulă flăcăii şi fetele necăsătorite. care era cel mai spectaculos. în ritmul muzicei. flăcăii îşi chemau fetele la joc.

Să începem cu datinele şi obiceiurile Sărbătorilor religioase: Crăciunul. confecţionate din staniol alb. în stea era introdusă o prăjină rotundă ca un fel de ax. un Irod împăratul şi un păstor. cu dansuri şi cu băutură din belşug. de Crăciun se organizau baluri şi petreceri. cu sărbătoarea Naşterii Domnului. la mijloc avea un soare din staniol galben. semne ale crucii. unde „dormea" până când se cânta colinda anunţată de el. Cele cinci colţuri ale stelei sunt legate între ele cu lănţişoare confecţionate din hârtie velină. lună. ţinea 3 zile. Ceremonialul care se desfăşura în casele unde erau primiţi. în multe culori. porneau colindătorii cu „Steaua" şi cu „TURCA". lângă picioarele celor trei Crai. . îndemnându-l ca să se scoale şi să-l conducă la Staulul unde s-a născut Isus Hristos. aşa cum era consemnat în calendarul Creştin-Ortodox. Păstorul avea ca îmbrăcăminte o şubă biţoasă de oaie. lungi până sub genunchi. ornamentate cu semne ale crucii şi cu multe steluţe din hârtie velină. îi urmează păstorul imediat care spune: „Auzi-i un glas de domn. La acest îndemn. Pe cap purtau coifuri cilindrice. ce veste Minunată! Păstorul cu şuba lui biţoasă se culca pe vatra casei. plus colinda „Naşterea ta Cristoase Dumnezeul nostru". Steaua era confecţionată în cinci colţuri. scoală si te trezeşte că împăratul îţi porunceşte!" Păstorul: „Nu te hârjoni la mine că eu ştiu destul de bine cum mamă-ta îţi spune câine!" Irod: „O. cu slove roşii. Să detaliem puţin partea tehnică a colindătorilor care umblau cu „STEAUA". ceilalţi 4 purtau cămăşi albe. continuând coilindatul în prima zi de Crăciun. păstorul „somnoros". avea temă religioasă cu următorul program: intră cei trei Crai însoţiţi de împăratul Irod. din carton mai gros. multe steluţe şi îngeraşi. soare. stele. impresionând gazdele luate prin surprindere. în zilele a 2-a şi a 3-a. permiţând ca să se învârtă în jurul acestei prăjine. începând din ajunul Crăciunului. acum visai" şi dialogul continuă: Irod: „Scoală. Irod îl atingea cu piciorul pe păstor. Pe cei tineri îi preocupau dansul şi petrecerea. De regulă se bea vin. se purtau discuţii a căror temă era în cele mai multe cazuri pământul cu roadele lui. învelită în hârtie velină albă şi împodobită cu simboluri de sărbătoare. cască şi spune: „Acum mă culcai. cu muzică. care-mi poruncea să vin în casă şi să dorm" O. până când ajungea la fiecare locuitor al satului. După aceste colinde." Se scot săbiile din teacă (săbii din lemn) şi începe duielul aprig de spadasin. Aceştia formau un grup de 5 (cinci) persoane: Cei trei Crai de la Răsărit. în mai multe culori. fie-ţi ţie ajutătoare: Făte o ţâră către mine săţi arat că cine-i câine. cum se vând boii şi caii la anumite târguri.

Tot în ziua de Bobotează era obiceiul ca în fiecare familie. 2. Prin această limbă era introdusă o sfoară rezistentă. erau răsplătiţi cu un colac mare. Tot în prima zi de Crăciun se umbla cu „Turca". în ordinea lor cronologică sunt următoarele: 1. De regulă. Cele trei zile ale Crăciunului erau sărbătorite din plin. Turca propriu-zis reprezenta un cap de Capră din lemn. când se sărbătoreşte SFÂNTUL MUCENIC TEODOR (Sântoaderul) se mănâncă toată ziua numai grâu fiert. când pleacă la biserică din fiecare familie cel puţin o persoană. în luna martie a fiecărui an. ţuraleisa" pentru ca pomii să fie feriţi de omizi şi ca să facă fructe multe la vară. până i se introducea tradiţionala monedă în gură. Era în postura asemănătoare a unui clovn de circ. toate familiile care aveau fete de măritat. copiii între 7-8 ani. limba se lovea sonor de partea superioară a botului caprei. denumit „Colivă" iar în grădini se aprind focuri mocnite din bălegar şi plante putrezite. Colindătorii cu Turca.La solicitarea gazdelor se mai cântau şi alte colinde specifice sărbătorii Crăciunului. mai mult simbolică. Tot timpul ţopăia în ritmul unei tobe şi fugea de la o persoană la alta. albastru şi galben. care prin dansul şi mişcările lui ritmice creia atmosferă sărbătorească. din grădină. Alte datini şi obiceiuri păstrate din bătrâni. dinamic şi vioi. Predomina credinţa că fumul ar proteja mugurii pomilor de ger. pentru a participa la slujba religioasă a Botezului Domnului şi pentru a lua într-un „Canceu" de sticlă apă sfinţită de preot. care erau colindători. agitând un clopoţel mic şi strigând în gura mare „Ţuraleisa. ciugulindu-le buzunarele cu botul. de 3 lei sau de 5 lei. intrau numai în casele unde erau invitaţi şi în schimbul colindelor care le cântau. care ştie ca să creeze scene hazlii. producând fum mult şi de lungă durată. să înconjoare fiecare pom din grădina casei. Când se trăgea de sfoară. Purtătorul acestei „Arătări" trebuia ca să fie un om cu aptitudini sportive. . îndulcit. rumen şi cu o sumă benevolă de bani. având un orificiu prin care purtătorul putea ca să vadă şi ca să primească în gură o monedă de un leu. clămpănind de mama focului. cu două zurgălăi şi mai multe funde din panglici de culoare roşie. producătoare de bună dispoziţie. BOBOTEAZĂ. De la cap în jos avea o rochie lungă de culoare roşie. nelipsită din casa fiecărui creştin. cu petreceri şi voie bună. Anul nou trecea aproape neobservat. Capul caprei era bine fixat într-o prăjină sau o coadă de mătură. obosiţi de manifestările ce le-au făcut în cele trei zile ale Crăciunului. oricât de crâncen ar fi gerul. Maxilarul de jos al caprei era o limbă de lemn prinsă cu balamale. grupare care cuprindea 7-8 bărbaţi de vârstă medie. se pregăteau din timp pentru primirea colindătorilor.

aducând bucurie şi speranţe în sufletul tuturor (lucruri mici cu efecte mari). în vremurile mai îndepărtate. . cu câte o lumânare în mână. în perioada zilelor de Joia Mare. 4. mântuitorul tuturor neamurilor. 5.în ziua de SFÂNTUL GHEORGHE. Preotul se oprea la poarta bisericii cu toată mulţimea după el. urându-le totodată măritiş cât mai grabnic. erau în sat două sau trei fântâni publice cu apă bună de băut. flăcăii se duceau la fântâni cu noaptea-n cap. înăuntru în Biserică se aflau cei doi clopotari. anunţând învierea Domnului. în ziua învierii. Acolo îi aştepta preotul-paroh cu o lumânare aprinsă şi se adresa celor adunaţi cu cuvintele-.FLORIILE se sărbătoreau cu o săptămână înaintea Paştilor şi se ducea rămurele cu mâţişoare de salcie la biserică. De ziua SFINTELOR PAŞTI era mare bucurie sufletească. fântâni la care mergeau fetele în fiecare dimineaţă cu ulcioarele de ceramică ca să aducă apă peste zi. obiceiul nu a dispărut ci s-a „modernizat". iar când se apropiau fetele de fântână le stropeau cu apă rece. Preotul şi toată mulţimea. De ziua Sfântului Gheorghe. pentru a fi proaspete şi curate tot anul. frumos mirositoare de la drogherii din oraş şi de ziua de Sfântul Gheorghe se ducea la părinţii fetei. se ducea aproape tot satul la Biserică. „Veniţi ca să luaţi lumină"! Cei mai apropiaţi de preot îşi aprindeau lumânările apoi unii de la alţii. îşi procura din timp apă de colonie. Vineri şi Sâmbătă. în frunte cu preotul. După ce localităţile rurale au mai evoluat şi un număr tot mai mare de locuitori şi-au săpat fântâni în curte. bucuria învierii Domnului Isus Hristos.cu rugămintea de a i se permite ca să stropească fata. înconjurau toţi biserica de trei ori. câţi încăpeau intrau în Biserică cântând „Hristos a înviat din Morţi" După oficierea slujbei învierii se reîntorceau la casele lor. Preotul striga la clanţa uşii: "DESCHIDEŢI PORŢILE RAIULUI CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL MĂRIREI"! O voce din Biserică întreba „Cine este împăratul Mărirei"? Preotul spunea: „ÎMPĂRATUL MĂRIREI ESTE HRISTOS CEL ADEVĂRAT CARE A MURIT PE CRUCE ŞI A ÎNVIAT A TREIA ZL AŞA CUM AU SPUS PROOROCII"! După acest schimb de cuvinte se deschidea uşa Bisericii. Această manifestare constituia o mare cinste familiei. începeau să bată clopotele. preot şi credincioşi. îşi umpleau câte două găleţi cu apă. La miezul nopţii. Tot în ziua de Sfântul Gheorghe se schimbau slujii angajaţi cu anul. sau li se prelungea contractul pe încă un an de zile. care cădea negreşit pe data de 23 aprilie. până când toată suflarea avea lumânarea aprinsă în mână. Flăcăul căruia îi plăcea de o fată. dacă se întâmpla ca să înceteze din viaţă cineva.3. pentru ca în timpul căldurilor de vară să nu se adune muştele în gospodării. nu trăgeau clopotele la biserică şi se bătea numai toaca. aceste mâţişoare nu mai erau aduse acasă. erau stropite fetele de către flăcăi cu apă proaspătă din fântână.

Multă lume mergeau la Biserică.practicat şi se mai practică şi în prezent. adunau rouă după grâul din lanurile apropiate. în timp ce femeile împletesc cununi mici din spice de grâu pentru fiecare prepor adus de la biserică. La cimitir. de către patru bărbaţi din cei prezenţi. nu au fost pe placul anticriştilor comunişti. Nimiceşte-le Doamne nelegiuirile! Nu a fost interzis de către comunişti obiceiul ceremonialului căsătoriilor. stropite cu vin roşu). După masă era program de voie pentru fiecare dar nu era permis ca să lucreze nimeni nimic în prima zi de paşti. RUSALIILE: în ajun de duminica Rusaliilor. după cum urmează: 170 . se oficiază din nou o slujbă de rugăciune. La terminarea acestei slujbe. în timp ce mamele erau plecate la biserică. interzicând manifestările lor în public. injectân-du-le zi de zi. pe gardurile de la stradă. iar femeile duceau la Biserică coşuri cu ouă roşii şi cu diferite alimente ca să le sfinţească preotul. doctrina marxist-leninistă. Toată familia se spăla pe faţă în ziua Sfintelor Paşti cu roua adunată din lanurile de grâu apropiate de casele oamenilor. ca în formă de pelerinaj. acest ceremonial folcloric aflându-se şi în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură şi al Cultelor.La orele 9 dimineaţa începea din nou slujba religioasă a învierii la Biserică. preotul oferea păştiţe fiecărui cetăţean care prezenta un păhărel curat în acest scop. încercând timp de 50 de ani ca să spele creierele oamenilor de aceste învăţăminte. îmi face multă plăcere ca să prezint modul desfăşurării nunţilor în localităţile aparţinătoare comunei Tileagd. a găsit teren fertil. apoi se puneau pe masă bucatele pregătite pentru sărbători şi mânca fiecare cât îi era poftă. în timpul acestei slujbe se pregăteau şi Păştiţele (cuburi mici de prescură. preotul ieşea cu credincioşii la cimitir. Se ciocneu ouă roşii între membri familiei şi se cânta cu bucurie „Hristos a înviat din Morţi". Nu mânca nimeni nimic până când se gustau păştiţele aduse de la Biserică. prin care preotul Roagă pe bunul Dumnezeu ca să ferească holdele de lăcuste. copiii mai mărişori. apreciindu-1 ca un valoros tezaur moştenit de la strămoşi. precum şi la grajdul vitelor. care se află în vecinătatea holdelor cu recolte agricole. de grindină şi de alţi dăunători. care din mare păcat. cu tot palmaresul lor. aplicând metodele în mod mascat şi în zilele noastre. fiecare gospodar îşi punea rămurele cu frunze de tei la poarta de intrare în curtea casei. în casă şi în curte. După oficierea slujbei religioase specifică sărbătorii. în vase curate. obicei care s. Toate aceste datini şi obiceiuri rămase din moşi strămoşi. ducând şi patru Prapori din Biserică.

Albastru. cu onoare vă invită să participaţi la ceremonialul O scenă din spectacolul etnografic reprezentând pregătirea miresei pentru nunta din Tilecuş în 2004. Cu alte cuvinte. aveau rolul de a face invitaţia la nuntă familiilor înscrise pe o listă. capabilă să conducă întreg ceremonialul nunţii. o persoană inteligentă. să ştie caracteriza pe fiecare locuitor în parte. viitori miri îşi căutau câte un Cehemător din rândul flăcăilor aşezării. după ce au stabilit de comun acord data căsătoriei. Chemătorii. naşi din partea Mirelui şi Naşi din partea Miresei. bastoane la care aveau legate mai multe panglici de culoare Roz. . Ca semn distinctiv de „Chemător'. împodobiţi cu flori albe artificiale. anunţă preotul paroh şi îi cere ca să stabilească o zi de duminică pentru cununia lor. Albă. Urmează apoi căutarea naşilor preferaţi. foşti prieteni din adolescenţa lor.a) PREGĂTIRILE DE NUNTĂ Atât mirele cât şi mireasa. din familii apropiate lor şi pe cât posibil ca să fie oameni de vază în localitate. să ştie să vorbească mult şi frumosconvingător. Mai trebuie să-şi găsească un „Grăitor". Roşu. aceştia purtau un bastonaş „A la Monşer". Formula de exprimare a invitaţiei la nuntă era următoarea: Familiile X şi Y din localitate. cu atribute care îl onorau. să cunoască foarte bine toate obiceiurile oamenilor aşezării. care să fie şi deştept şi prezentabil. atât la reverul hainei cât şi la pălărie. trebuie ca să fie un „OM SFĂTOS": Pentru a face invitaţii la nuntă.

în cuvinte bine potrivite. reunind reprezentantele a două generaţii. simbolizând că de aici înainte ea va fi stăpâna casei. Imediat lângă poarta de intrare în curte. Mesele erau întinse în curte. la intrarea în curtea casei mirelui. şuncă de porc afumată. preludiu a ceia ce a fost cu 70 de ani în urmă. Mireasa trebuia ca să lovească zdravăn scaunul cu piciorul. se aruncau peste ei o ploaie de boabe de grâu şi de orez. grăitorul. când în Tilecuş funcţiona impecabil un cor mixt pe patru voci. era aşezat un scăunel mic pe care se găsea o găleată zincată plină cu apă. supravegherea ca toţi invitaţii să fie bine seiviţi la mese şi întreaga petrecere să se desfăşoare în condiţii optime. brânză de vaci. Când veneau mirii de la Biserică. Grăitorul avea de aici înainte sarcinile cele mai deosebite. varză murată pentru sarmale. atât la Biserică cât şi la petrecerea de nuntă care va avea loc Duminică data de Familiile care au fost invitate la nuntă. găini. Y. duceau părinţilor mirelui şi al miresei din timp. Când se considera că ospăţul se apropie de sfârşit. după posibilităţile lor. făcea apel la nuntaşi ca fiecare. smântână. căsătoriei fiului. pline cu fel de fel de bunătăţi iar muzicanţii încântau aparatele auditive ale nuntaşilor. fiicei lor X. cocoşi. sub bagheta deosebitului învăţător Petru Chirilă. alimente ca: făină.Un grup vocal feminin. în spectacolul etnografic „Nunta la Tilecuş". ca să le fie traiul şi viaţa înbelşugată. ouă. ca să răstoarne găleata cu apă. să cinstească mirii cu sume de bani care să-i ajute ca să păşească cu dreptul în 172 . în anul 2004.

.

cu recomandarea să-i cheltuiască în mod chibzuit. Este nelipsit de la petrecerile de nuntă. coordonat tot de către grăitor. Cu acest capitol se încheia petrecerea de nuntă. cultivau câte un mic lot de pământ cu cânepă. în căsnicie „FEMEIA ESTE CHEIA CĂMĂRII"! Dacă tot ne găsim la capitolul obiceiurilor din bătrâni. cu ceasornicul în mână. merită ca să vorbim şi despre „ŞEZĂTORI". când mireasa era aproape leşinată de oboseală. 174 . fiecare gospodar din satele aparţinătoare comunei Tileagd. Această plantă. păstrător de tradiţii ale obiceiurilor vechi populare.căsnicia lor. începea „Dansul Miresei". După încheierea acestei operaţiuni. Grăitorul primea donaţiile. Dansul miresei era scump plătit de către acei care-şi manifestau dorinţa pentru acest privilegiu. care constituia baza industriei casnice. anunţa asistenţa cine cu cât a contribuit şi ţinea contabilitatea banilor încasaţi. în final. aducându-şi fiecare contribuţia. în acelaşi timp este şi Rapsodul satului Tilecuş. pe o bucată de hârtie. grăitorul prezenta evidenţa contabilă a sumelor încasate din cinstea şi dansul miresei. necesita un lung proces tehnologic până când ajungea fuiorul în furcile de tors ale fetelor în şezători. pe lângă faptul că este un violonist talentat. apoi preda banii noilor căsătoriţi. însoţit de toboşarul care îl secondează. Obiceiul era bine cunoscut de nuntaşi. despre care am relatat pe larg în paginile 71-73 din lucrare privind trecutul istoric al Comunei Tileagd. Şezătorile aveau menirea pe de o parte ca fetele să-şi etaleze Florian Baciu a Meciului. precizând că mireasa a muncit pentru ei şi să nu se uite niciodată că. începând cu Secolul alXIX-lea.

Interesant este faptul că flăcăii care au gustat din aceste produse. Şezătorile erau şi un fel de „Agenţi de Presă". ouă. s-au desfiinţarea toate loturile de pământ pe care se cultivase anterior cânepa şi odată cu aceasta s-au desfiinţat pentru totdeauna . făină.Vedere reprezentând violonistul. Aici se comunicau toate ştirile bune sau mai puţin bune. urmărindu-se care torcea mai repede şi care producea fire mai susbţiri. inteligenţă şi prezenţa de spirit pentru a putea da replici adevărate unor provocări. Căsătoriile erau considerate acte de mare răspundere şi nu se făceau cu uşurinţă. ţinute în casele familiilor care se bucurau de toată stima în localitate. aceste şezători decente. care interesa tineretul. toboşarul şi dansatorii în spectacolul „Nunta la Tilecuş". servindu-i pe flăcăi cu aceste preparate. Pentru înfrumuseţarea atmosferei din şezători. seriozitate. în şezători mergeau şi flăcăii din localitate. hărnicia între ele. Odată cu venirea regimului comunist la putere şi în mod deosebit odată cu socializarea agriculturii. ulei în locuinţa unde se ţineau şezătorile şi preparau gogoşi sau cirighele. zahăr. fetele puneau mână de la mână şi aduceau din când în când. afirmau cu toată convingerea că niciodată nu au mâncat aşa gustoase cirighele sau gogoşi. întreţinea o stare sănătoasă de relaţii interumane. Pe de altă parte. Nu se cunoştea în Epocă cuvântul „Divorţ". trăsăturile lor de caracter. aflaţi în atmosferă încinsă a evenimentului. bineînţeles nu ca să toarcă fuiorul ci să observe hărnicia fetelor. în tot cazul. Multe căsătorii trainice s-au întemeiat după cunoaşterea din aceste şezători. aflându-se în competiţie nedeclarată.

Costumele populare ale Tilecuşenilor moştenite din moşi. strămoşi. printre aceştia găsindu-se şi tinerii din Tilecuş. . purtate de protagoniştii „NUNTAŞILOR BIHORULUI" la manifestarea care a avut loc în anul 2002.

Au mai fost şi alte multe obiceiuri. aparţinătoare familiei Ratold s-a îndrăgostit de un băiat care făcea parte din familia Csanâd. S-au pregătit şi actele oficiale în acest scop. aşa că ne vom opri aici cu aceste povestiri. Ce uşor este să demolezi ceia ce a fost frumos şi bun. SATUL UILACUL DE CRIS Uilacul de Criş este o aşezare mică pe care o desparte de comuna Tileagd numai podul de peste Crişul Repede. arbuşti care sunt ocrotiţi de Lege. creînduli-se mari neplăceri.15. Pacea a fost adusă în anul 1422 de către doi tineri îndrăgostiţi. vegetează circa 200 cuiburi de ghimpe (Ruscus hipodosum). 445 ha cu pădure şi 157 ha neproductiv. începând cu anul 1336. 10 ha de livezi cu pomi fructiferi. mai puţin semnificative. Se cunoştea faptul că pentru încetarea acestor frecuşuri. din Tileagd. pe lângă malul drept al Crişului Repede şi este străbătut de Şoseaua internaţională E. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru are o suprafaţă de 1295 ha pământ din care: 449 ha arabil. Câteva repere istorice Uilacul de Criş a fost atestat documentar în anul 1282 cu denumirea de „Pastă". familia Ratold din Putnok. 145 ha păşuni. Să vorbim acum câte ceva şi despre satele aparţinătoare comunei Tileagd şi le vom prezenta în ordinea anilor de atestare documentară. se întinde pe o singură stradă spre oraşul Aleşd. Dacă din întâmplare au crescut în grădina cuiva două-trei fire de cânepă. 35 ha fâneţe. Cazul acestor neînţelegeri au ajuns până la Curtea împăratului Ungariei care a încercat ca să-i împace.frumoasele şi beneficele Şezători ale fetelor. în pădurea Uilacului de Criş. fiind aşezat pe moşia grofului Ratold din Putnok şi timp de secole a fost un măr al discordiei. încă din anul 1336 au încercat să facă un schimb de pământ cu familia Csanâd. continuând disensiunile între cele două familii. între descendenţii familiei Ratold din Putnok şi a familiei Csanăd din Tileagd. gazdele au fost acuzate că au cultiva Canabis. 54 ha cu viţă de vie. şi ce greu este să reconstruieşti ceea ce s-a demolat. dar schimburile de moşii nu s-au efectuat. Aceşti tineri s-au căsătorit iar moşia care se afla în litigiu a fost dată ca zestre fetei . O fată din Putnok. cu pietriş şi mereu umed din cauza apelor Crişului Repede.

Harmath Jănos.din Putnok. Fazekas Lajos 1879-1882. Enghi Jozsef.Uilac. împărăteasa Măria Tereza a ordonat să se înfiinţeze şcoli populare în toate satele Ungariei. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. Csete Mihăly. în anul 1712 avea 13 familii. un conac? Nu ştim fiindcă în actele de arhivă privind data atestării nu se specifică acest lucru. Privind retrospectiv aceste date de arhivă. Lengyel Jănos. Nagy Jânos 1871-1873. 178 . Gazdag Jânos. Se mai menţionează în aceleaşi documente ale vremii că în anul 1313 la Uilac erau 22 de iobagi. Bânyai Istvân 1903-1904. Jancso Sămuel. Ercsey Gyorgy. ajungând pe această cale amiabilă la întregirea familiei Csanad. a grofului Haller şi a grofului Kornisi până la Revoluţia burghezo-democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată iobăgia. se poate pune întrebarea firească câtă populaţie putea să aibă Uilacul în anul 1282 când a fost atestat documentar?!! 0 casă. Despre învăţământ si viata spirituală Uilacul de Criş a avut o şcoală veche a cărei dată de construcţie nu se cunoştea. Din datele statistice oficiale rezultă că Uilacul de Criş. Perei Istvân 1792. Gere Miklos 1888-1902. Sâmfi Istvân 1788-1790. Din cele mai vechi documente de arhivă rezultă că în anul 1759 aveau înscrişi la şcoală 8 elevi. când au început cursurile şcolare. două. în cadrul comunităţii din care au făcut parte.din februarie 1902 Szucs Kălmăn şi Bîro Kăroly. Sândor Lajos 1904 şi în continuare. care au fost scrise şi date publicităţii de către Cancelariile maghiare ale vremii. Ecsedi Antal 1875-1879. învăţător fiindule Ilosvai Istvân. Kiss Jânos. în 1719 avea 47 de familii iar în anul 1723 avea numai 29 de familii. Ţinându-se cont de această poruncă împărătească. iar în anul 1719 era 45 de iobagi. Râkosi Mârton 1778-1787. în anul 1713 avea 22 de familii. Balogh Zsigmond. Kirâly Peter. foştii iobagi şi-au construit mici gospodării individuale. Boros Mihăly 1873-1875. fiecare după capacitatea şi puterile lui. Arany Lâzâr 18821888. fiind ultimul înscris în document. Locuitorii localităţii Uilacul de Criş au muncit sub formă de iobagi pe moşiile familiei Telegdi. începând cu anul 1769. 1903. locuitorii Uilacului de Criş au demolat şcoala veche deteriorată. După revoluţie. Bekes Mihăly. Dealungul anilor au predat la acesta şcoală următorii învăţători: Ilosvai Istvân 17701778. numit Pusta . Szentivânyi Istvân 1785-1788. Kovâcs Jănos 1790. Somogyi Jănos 1781-1785. în anul 1770 au început construcţia unei noi şcoli spaţioase în locul celei vechi şi a fost dată în folosinţă pe data 8 septembrie 1773.

ceea ce a fost foarte puţin. de etnie maghiară şi de religie Reformată. Kâdăr Miklos. Pap Jănos 1796-1798. Cserepes Sândor 1804-1824. în acelaşi an. Biserica reformată din Uilacul de Criş a fost slujită de către următorii preoţi: Kâszony Jancsi până în anul 1741. Facsar Gyula în continuare. sau a fost o pură supertiţie că puterea divină îi va ajuta ca să facă cât mai multe victime omeneşti în folosul puterii. Duma Gyula 1898-1920. biserica a fost reparată din nou. Czegenyi Bălint. Kobe Jozsef 1794-1796. iar în anul 1862 a fost înzestrată cu scaune noi. iar anul 1924 a fost acoperită în întregime cu tablă galvanizată. şedinţă la care s-a hotărât executarea lucrării de reparare şi aşezarea unei stele în vârful turnului. Barcsa Âron 1798-1804. Cert este faptul că Biserica Reformată din Uilacul de Criş a rămas fără clopote din anul 1917 până în anul 1924 când a fost înzestrată din nou cu două clopote. au fost achitate de către următorii enoriaşi: Duma Iuliu. Vâradi Jozsef 1787-1789. Szentpâli Denes 1741-1788. credincioşii din Uilac au frecventat duminica la slujbele religioase ale Bisericii Reformate din Tileagd. Pe parcursul anilor. Să mai amintim câ în anul 1917. Csalănosy Istvân 1768-1775. Bogdăny Jozsef 1775-1787. Bîro Istvân 1830-1844 Lovas Daniel 1844-1848. această biserică s-a deteriorat. Szokolay Jozsef 1848-1890. în anul 1792. în anii 1332-1334 a avut un preot cu numele Jânos. 0 perioadă lungă de timp. biserica a fost înzestrată cu un clopotîn greutate de 208 kg. Sipos Jozsef. Nu se ştie dacă ţara şi întregul Imperiu Austro-Ungar au ajuns atât de sărace ca să ridice clopotele bisericilor. armata maghiară a ridicat cele două clopote ale Bisericii din Uilacul de Criş şi le-au dus la topit pentru a face din ele muniţia necesară susţinerii primului război mondial. credincioşii Szokolai Iosif şi Jakab Kăroly. . Imre Istvân 1824-1830. Toate cheltuielile ce s-au făcut cu renovarea bisericii. în anul 1760 şi-au construit o biserică din lemn în mijlocul localităţii. unul în greutate de 100 kg şi al doilea de 241 kg. Turnul a fost construit în anul 1843. luna iulie ziua 4. nesemnificativă. căruia li se plătea câte cinci creiţari anual. Kâdăr Miklos 1920-1934. fiind acoperit cu tablă galvanizată.Despre viaţa . Lucrarea a fost terminată la 1 martie 1887. necesitând întrunirea conducerii parohiale. au procurat şi au donat al doilea clopot pentru biserică. în anul 1913. Se mai cunoaşte că de alungul anilor.Biserica Aşa cum am mai arătat. Vetesi Istvân 1789-1794. Kelemen Sândor şi primarul Bernâth Istvân.spirituală . iar în anii 1336-1337 a avut alt preot cu numele Mâtyâs. Uilacul de Criş a fost o comunitate mică.

FemeiSub 77-1213-1924-6465 a anipodăriipers. ALTE 2527 130 772 1 773 42 11 56 640 18 6 La recensământul din anul 1910 SCRIE ŞI ŞTIE UNDIVORCITEŞTE GUREŞTE BĂR. în anul 1850=618 persoane.BAŢI FEMEI . a rezultat că Uilacul de Criş. TOTAL NECĂSĂTORIŢI TORIŢI CĂSĂ- VĂDUVI ŢAŢI pers. 483 de căsătorii şi 2061 decedaţi. A LFAB ETIZ. JUGĂRE MAŢI IELIT NR.ROM. ORTO. GREC. în 1857=440 persoane. Cu ocazia Recensămintelor făcute în anii 1830-1870.REFOR. REFORMA ŢI EVANGHEL. în perioada anilor 17681880 a avut un număr de 2425 nou născuţi. ROM. aflate în păstrare pentru perioada respectivă. Recensământul populaţiei următoarele date NRNR CA CASE PPEPERS din anul 1880 prezintă ROMÂNI MAGHIARI GERMANI SLOVACI NECUA NOSCB . în 1870=620 persoane.IZRATOTAL DOX CAT. IZRAIELIT 106 532 9 503 2 1 17 263 9 24 484 1 14 La recensământul din anul 1900 SUPR.DOX CATOL. 757 941 757 396 631 418 284 53 2 Recensământul decembrie 1930 din 29 Nr ..Situaţia Demografică a Uilacului de Cris Din documentele consultate la Arhivele Statului Sucursala Oradea. anianianianişi peste1948374134241598911043042 1 180 . rezultă următoarele cifre: 1830 = 590 persoane. gos-TotalBărb. CASE RELIGII CIVIL PERSOANE ORTOMILIT. CATOL. conform Registrelor de Stare civilă.

TOTAL BĂRB. PERM. CU APĂ CANAL INST. IZATE ELECTR. PERS FEM. PERS 879 436 430 13 345 66 2 3 45 84 3 8 26 2003 .P.-CAT. DE GOSP. LOC. Are aceliaşi condiţii pedoclimatice care au fost arătate la comuna Tileagd. ADV. PERS. . NR. viticultura şi creşterea animalelor domestice. M. ÎNCĂL.situaţie locativa NR. SLOVACI SUB 7 7-14 15-44 4 5 . ORTOD. ALIM. BARBATI FEMEI 0-9 ANI 10-19 20-44 I 65 ŞI 45-46 ANI ANI PESTE ANI 1028 505 521 136 148 384 249 109 La recensământul din anul 1992 NR. SUPR. ALTE GR. PENT. PERS. NR. EVG. PESTE ROBARBATI FEMEI MANI MAGHIARI SLOV. DE LOC. 0-9 ANI 10-19 ANI 20-44 45-64 ANI ANI 316 904 4 55 449 412 477 15 66 150 259 293 147 Recensământul din 20 ianuarie 2003 si ultimul TOT P RELIGII ROMÂNI MAGHIARI SLOV. CAM. separându-le numai podul de peste Crişul Repede. REFORM.6 0 PESTE 60 ANI 299 982 483 499 124 857 1 63 60 233 84 43 La recensământul din 21 februarie 1956 TOTAL PERS. aşa după cum am mai arătat. ROM. ROMÂNI MAGH. BAIE 339 910 1422 304 879 339 92 91 331 5 305 92 Uilacul de Criş mai are un obiectiv foarte important. BUC. Ocupaţia de bază a populaţiei Uilacului de Criş este agricultura. este vorba despre Moara sistematică pentru măcinat cereale care polarizează în jurul ei gospodării din aproximativ 20 de localităţi. LOCUITE CAM. TERM.La recensământul din 25 ianuarie 1948 NR. DE GOSPD. NR. TOTAL 65 ŞI GOSP.

moşia folosită de către descendenţii familiei Pâzmăny. Poşolaca fiind o localitate mică şi având o populaţie preponderent de etnie maghiară. cu pietriş pe lângă malul Crişului Repede. cât şi la retragerea trupelor hortiste în toamna anului 1944 când le-a sunat ceasul istoriei. începând cu comuna Ineu până în districtul Borodului.SATUL POŞOLACA Poşolaca este o localitate mică. Catolici. aceste date statistice au fost înregistrate la data de 20 ianuarie 2003. Mai târziu. nu departe de calea ferată Oradea-Cluj. Tot în 1336. poşolaca a fost luată în evidenţa Bisericii pentru contribuţie la taxele anuale. hărţuiele. Poşolaca are 703 ha de pământ din care 494 ha arabil. Tileagd. 15 Rom. cu tot răul care 1-a făcut populaţiei româneşti. 5 alte religii şi 7 s-a declarat fără religie. a cărui populaţie i-a dat mult de furcă grofului Haller timp de 5 ani. Din aceştia 208 aparţin religiei Reformate. 68 ha fâneţe. care cuprindea teritoriile a peste 26 de localităţi de pe valea şiterasele Crişului repede. drept recompensă pentru a-i alina suferinţa accidentului în care şi-a pierdut 3 dinţi. Armata şi Administraţia de Stat Română. 8 ha livezi de pomi şi viţă de vie. utilizând Poşta. la ocuparea şi la părăsirea Ardealului de Nord. în urma cărora groful Haller şi-a vândut moşia unui mare comerciant-negustor. în anul 1336. Poşolaca a fost donată de către Regele Carol I al Ungariei grofului Păzmânok Istvăn. a trecut în folosinţa familiilor Ugray şi Bărâny. la un turnir de exerciţii de luptă. 182 . Din trecutul istoric al localităţii Poşolaca Satul Poşolaca a fost aşezat pe marea moşie a familiei Csanad. Are un număr de 161 case şi o populaţie de 396 locuitori din care: 201 sunt maghiari. nu i-a nedreptăţit niciodată pe unguri. 78 români şi 109 ţigani. printre care şi Tilecuşul. aproximativ prin anul 1700. 10 penticostali. nu a avut nimic de suferit atât după aplicarea Dictatului de la Viena în vara anului 1940. aşezată pe malul stâng al Crişului Repede. Conform evidenţei Serviciului de cadastru. a cărui moşie se întindea pe teritoriile a 14 sate. 1 greco-catolic. 97 Ortodoxi. 62 ha păşune. A fost atestată documentar în anul 1291. iar în anul 1850 a devenit moşia grofului Haller Săndor. 18 ha pădure şi 53 ha neproductiv. 53 baptişti. Telegraful şi Gara CFR.

de caseNr. Mureşan Nr. Ref. civ. p. jugărNr.1997 Coordonator: Traian Rotariu. în 1870=467 persoane. în Poşolaca s-a născut 1588 copii. Limba vorbită Izr. Rom. în 1890=490 persoane.cat. rezultă că în perioada anilor 1780-1890. Aceste evenimente au cauzat moartea a 88 de persoane din satul Poşolaca. Religia fiind preponderent reformată.Situaţia evoluţiei demografice a populaţiei din Poşolaca Conform Registrelor de Stare Civilă aflate în păstrare la Arhivele Statului Filiala Oradea. Populaţia lor 50 de familii au fost de religie Reformată. în 1857=330 de persoane. maţi ieliţi Român Magh. pers. s-au înregistrat 445 de persoane.Rom. de pers. Incepând cu recensămintele popolaţiei din anul 1880 şi până în anul 2003. în 1910=588 persoane.Rom. se explică prin faptul că în anul 1851 au fost mari inundaţii devastatoare pe Crişul Repede iar în anul 1870 a avut loc o epidemie de holeră. în 1850=418 persoane. Gr.Editura Staft . Alţi82379601 17 296 5 46 29929 151 R Recensământul din anul 1900 S. de casePop. Poşolaca apare în Evidenţe cu 66 de case în care au locuit 83 de familii cu 399 persoane. iar în 9 case au trăit români ortodoxi. Alţi1206101540540 58 9 29 431652 488 7 .Total Religia apar. Ort. Statisticieni: Măria Seminciuc. Scăderea numărului populaţiei la recensământul din 1857 faţă de 1850 şi la recensământul din anul 1880 faţă de 1870. Mag.-cat. C. în anii 1820-1830.IzraLimba vorbită cat. nu reuşea să facă faţă ritualului slujbelor religioase de îngropăciune. In urma acestor Decrete. Alfabetiz. vom prezenta sub formă de grafic evoluţia demografică a localităţii Poşolaca după cum urmează: Recensământul populaţiei din 1880 . Preotul satului Pal Lajos existent în acel timp. s-au căsătorit 495 de perechi şi au decedat 1439 persoaane. în 1880=379 persoane.OrtodoxiGrec.Refor. Poşolaca apare în evidenţele Statistice începând cu anii 1755-1784 când împărăteasa măria Tereza şi fiul său Iosif al Hlea au dispus înfiinţarea şcolilor populare la sate şi organizarea primului Recensământ al producţiei în ţara Ungurească. cat.

184 .

numărul demografic. ni 66 467 1 9 La Recensământul din luna ianuarie 1977 Total pers 506 0-9 ani 81 10-19 ani 55 20-44 ani 135 45-64 ani 142 65 şi peste 93 începând cu anul 1956.Recensământul din anul 1910 Total Scrie pers. pers mni . 241 316 Văduvi Divor.Ţiga m. 173 621 Bărb Fe . Mag. 161 396 78 201 109 10 15 1 210 53 10 12 0 . Ţiga Ort Ro Gre Ref. Fem. cat. t. ani 132 590 300 290 73 71 13-19 ani 94 20-64 ani 318 65 şi peste 34 La Recensământul din 25 ianuarie 1948 Nr. Fem.Slov. 29 2 La Recensământul din 29 decembrie 1930 Nr. i . ccat.de Total Bărb.157 14 44 ani ani ani 68 68 319 45. Total Rom. m. e ungureş te 588 304 284 Căsăt. 319 302 Sub 7. şi citeşt e 588 384 Vorbeşt Bărb. t.Peste 60 ani 60 96 71 Ro Mag. pers. Recensământul din următoarele date 20 ianuarie 2003 prezintă Nr. pers. Bap Pen Alte religi loc. a scăzut mereu în Poşolaca. Necăsă t. datorită regimului comunist la care mulţi nu s-au putut adapta plecând o parte din ei în Ungaria. Sub 7 7-12 ani gosp. de Total gosp.

în anul 1860. în anul 1862 groful Heller Sândor a donat bisericii un jugăr de pământ. aparţinând unei religii bine definite. Kekk Antal 1827. Olâh Jânos 1857. pe locul unei foste case de rugăciune. După 87 de ani. Cel mai vechi are 45 kg şi a fost donat de către enioriaşul Daika Ferencz împreună cu familia sa. iar în anul 1910 a fost un foarte mare incendiu în Poşolaca. Babicsâk Jozsef 1927. Enoriaşii din Poşolaca au ajutat mult biserica dealungul anilor. costând reparaţia 525 de rupii şi zece măji de grâu. Biserica din Poşolaca are două clopote. Kâpolnâsy Mihâly 1804.Aspectul vieţii spirituale Aşa cum am mai semnalat şi în temele evenimentelor istorice. preot fiind Huszti Istvân iar din anul 1686 l-au avut ca preot pe Szalontai Jânos. Szabo Pâl 1855. Atât în trecut cât şi în prezent. Molnâr Mihâly 1838. Szabo Jozsef 1860. având mare nevoie de ajutorul enoriaţilor. Sipos Jânos 1905. preoţii au fost foarte slab retribuiţi. Din alte documente de arhivă a reieşit că în anul 1797 biserica din Poşolaca a fost renovată şi mărită ca spaţiu. incendiu care a mistuit în flăcări jumătate din locuinţele aşezării. Baranyi Gyorgy 1798. Szilâgyi Istvân 1792. i-a căzut o parte din tencuială. Jozsa Gâbor 1891. Kâpolnâsy Jânos 1834. Din unele documente de arhivă rezultă că în anul 1675 a fost construită Biserica din Poşolaca. Szatmâri Lăszlo 1879. Verseny Sândor 1933. Hajdu Lajos şi familia sa au donat bisericii un loc mare pentru grădină. Hunyadi Andrâs în anul 1835 a donat bisericii o treime din averea sa. nu s-a ştiut de unde. a luat foc locuinţa preotului Szabo Jozsef. Munkâcsi Mihâly 1793. Pâl Lajos 1874. dealungul anilor au fost următorii: Molnâr Andrâs 1779. Szinyei Mezo Istvân 1831. începând cu anul 1923. în 1884 a fost din nou renovată. Preoţii la această biserică. Fodor Jozsef 1919. în anul 1794 locuitorii Farkas Sâra şi Molnâr Andrâs au donat bisericii un Eclisiast. încă din anul 1336. Invăţământul 186 . Poşolaca a fost luată în evidenţa Papală pentru plata dijmelor ceea ce înseamnă că din vremea respectivă au avut o viaţă spirituală. Bîro Istvân 1829. în anul 1849 Gâbor Istvân a donat un clopot şi o bucată de pământ pentru grădina de zarzavat. dar lucrarea a fost de proastă calitate şi în scurt timp de la renovare. Onodi Sândor 1845. Construcţiile se mai degradează dealungul anilor.

având ca materie de studiu scrisul şi religia. .Localitatea Poşolaca are şcoală elementară cu limba de predare maghiară începând cu anul 1755 când au fost înscrişi 12 elevi.

cu soluri brune. Ca posibilităţi de comunicaţie are drumul asfaltat în întregime. în parcelele Rovina şi Mezărători. 1. la Sud se află comuna Vârciorog şi satul Şerghiş. Papp Jozsef 1835. Ocupaţia de bază a populaţiei din Poşolaca este agricultura. Bulbuc Ileana şi Marc Ileana. Meszel Lajos 1854. Până când au avut activitate Fabrica de cherestea şi Uzina de Impregnat CFR. pe terminaţiile colinelor munţilor Pădurea Craiului. respectiv comuna Sacadat la 7 km distanţă.Primul învăţător a fost Kozâri Jânos. slab productiv. 917 Ha este arabil.Borod. Bor Geza. 54 Ha fâneţe şi păduri proprietate particulară. Hotarul Tilecuşuli este aşezat într-o zonă de interferenţă a mai multor trepte geografice. Gyongyosi Mihăly 1875. Cătunul Călătani. La Nord-Est se află satul Poşoloaca 3 km distanţă. După aplicare hotărâri împărătesei Măria Tereza din anul 1769.Terasa superioară a Crişului Repede. Poşolaca găsindu-se foarte aproape de comuna Tileagd. la Vest satul Borşea. o bună parte din populaţie şi-au completat necesarul de existenţă în aceste fabrici. 2 km distanţă. După acestea au urmat până în prezent: Lacza Jozsef. Balogh Lâszlo 1841. cu apă freatică la 3-5 m adâncime. Tileagd. creşterea vitelor şi în mică măsură horticultura. la distanţă de 26 km est de reşedinţa de judeţ Oradea şi la 4 km Sud de comuna de reşedinţă Tileagd. în Poşolaca s-a construit o şcoală care a început să funcţioneze din anul 1797. distanţă 8-10 km. aplicând o agricultură de subexistenţă individuală. 55 ha şi 342 ha păşune obştească. legătură cu SOSEAU E 15 Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti şi cu oraşul Beiuş prin comuna Vârciorog. cu apă freatică la 510 m adâncime.Terasa inferioară a Crişului Repede. în limba maghiară. SATUL TILECUS a) Aşezarea geografică şi pedoclimatică Localitatea Tilecuş este situată în partea de Nord-Vest a României la poalele munţilor Pădurea Craiului. 188 . 2. Szatmâri Lăszlo învăţător de religie 1877. învăţători fiind următorii: Nagy Ferencz 1779. Are o suprafaţă de 1368Ha pământ. ambele la 8 km distanţă iar la Est se află comuna Ţeţchea şi satul Hotar. tineretul în timpul liber îşi găsesc loc de recreiaţie în comuna de reşedinţă. Are ca vecini la Nord Staţia CFR 2 km distanţă şi comuna de reşedinţă Tileagd la 4 km distanţă. Militcsei Jănos 1796. spre depresiunea Vadu Crişului .

îşi cresc puii şi toamna pleacă în ţările calde. Aceştia nu atacau şi încercau să fugă la apariţia omului. nevăstuici. Vin primăvara. întreaga localitate este dificitară. Vipera. şoareci. cu apă freatică între 10-35 metri adâncime. dihori. Şopârlele. ducându-le în albia Crişului Repede. Era sub o brazdă de fân cosit. cioara. foarte sperioase. brăzdează suprafaţa agricolă a Tilecuşului patru văi care colectează apele din precipitaţii când sunt mai abundente. Valea Veljului. • Din punct de vedere hidrografic. coţofana şi multe foarte multe vrăbii. ciocănitoare. uneori sunt prea multe. cum aşi fi fost cuplat la o priză de curent electric. Acestea se unesc la Călătani. Clima este temperat-continentală de tranziţie. Precipitaţiile din păcate. la vârsta de 14 ani. de culori diferite. Nu există nici un pârâu cu apă permanentă de izvor. Berzele şi rândunelele sunt numai temporare. în parcela numită „Tăoi" şi tocmai sub brazda unde adunam eu fânul. în timp ce simţeam furnicături pe şira spinării. Am avut prezenţa de spirit să o imobilizez cu furca de lemn către pământ şi să strig disperat la taică-meu. fazani.3. După ce i-s-a zdrobit complet capul. îşi depun ouăle. mierla neagră. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. alteori lipsesc timp îndelungat. inele de un alb imaculat şi de un roşu foarte aprins. unde intră în valea Meghişei. cucuveaua. b) Fauna Cconstă din căprioare. traversează extravilanul comunei Sacadat şi intră în Criş lângă localitatea Săbolciu. pământ rar. sticleţi. foarte slab productiv. gaiţa. veveriţe. Este vorba de valea Meghişei. Mai era şarpele negru de uscat şi şarpele verzui de apă. cârtiţe. care se cunoştea că sunt mai puţin periculoşi. era de culoare maron-cafeniu iar pe burtă avea alternativ. cu soluri albe. piţigoi. de la cap până la coadă. funcţie de circulaţia factor4ilor atmosferici şi a circulaţiei vânturilor. când o atingeam cu furca pe spinare ridica în sus ciotul gâtului (nu mai avea cap) în semn de ameninţare. prepeliţe. uliul şorecar. am observat că avea pe cap un „V" mare foarte pronunţat. respectiv din topirea zăpezilor primăvara. Nu mai există de multişor o regulă ciclică ale celor patru anotimpuri. . numai de către ele ştiute. De la Sud-Est şi de la Sud-Vest. Terasa Piemontului Vârciorogului. Existau şi probabil că mai există şi în prezent reptile. Valea Rugii şi Valea Tăoiului. a cărei muşcătură este mortală dacă nu ajungi în 3-4 ore la un spital. alergau în toate părţile la cea mai mică mişcare. vulpi. Batracienii trăiau în apele stătătoare iar cârtiţele şi salamandrele numai în pământ. foarte periculoasă. ciocârlia. iepuri. După ce taică-meu a imobilizat-o de tot cu o lovitură de furcă de fier. Eu am văzut un singur exemplar în viaţa mea.

Poşoloaca. prin faţa caselor aliniate în şir indian. Tilechiu. Săbolciu. Sacadat. organizate în familii mari. prin poziţia sa geografică este aşezat pe o colină care coboară în mod lin şi permanent. putregai în care se găseau anumite larve. adevereşte că membrii familiei Csanad. Poşoloaka. document care se găseşte în Istoria Românilor. de o dimensiune care să-i permită scoaterea şi introducerea căruţei în curtea casei. Botean şi Tilecuş. de dimensiuni foarte mari comparată cu albinele obişnuite. Dobicioneşti. Datorită acestei poziţii geografice. sălbatică. Tăunul şi viespele. Momlomszeg. Poşoloaca. Ineu. Tilechiu. din Piemontul Vârciorogului până la Valea Meghişei. otrăvitori la înţepături. doi km distanţă de Gara CFR Tileagd. îl obligă pe fiecare locatar să-şi facă un podeţ în faţa porţii. adunând miere comestibilă. care nu reuşesc să scape de „trântorii" pe care albinele ştiu să-i elimine la timpul potrivit. Pe de altă parte. Aceasta construia fagure de dimensiuni mici. Şuncuiuş. Mai sunt şi albinele lucrătoare. pagina 169. pe ale căror teritorii se întindea moşia familiei Csanad. Şuncuiuş. au împărţit între ei moşiile lor din tileagd. sunt săpate şanţuri pentru colectarea apelor de ploaie. în găurile de şoareci pe mirişti. ca făcând parte din cele 11 sate Bihorene. d) Repere istorice ale Tilecuşului Tilecuşul apare în trei documente oficiale ale vremii ca localitate populată începând cu anul 1280. Petrileni. întinzându-se pe o lungime de 8-9 km. Ciocănitoarea îşi desăvârşea opera la copacii care aveau putregai în interior. Tilechiu. Să mai arătăm că Tilecuşul. Birtin. Mai există o dovadă incontestabilă din care se poate vedea că tilecuşul nu numai că a existat cu mult timp înainte de Atestarea documentară de către 190 . Săbolciu. cu reguli şi responsabilităţi mai benefice şi mai sănătoase decât parlamentarii noştri din ultimii 15-16 ani. Tilecuş. la data de 6 octombrie 1308. Bondarul sau albina neagră. sau prin găurile săpate în lemn de către ciocănitori. respectiv pe ambele părţi ale drumului de acces. îşi găseau locul prin scorburi de copaci bătrâni. un deliciu pentru meniul ciocănitorilor. Borşa. Un alt document de arhivă vechi atestă existenţa Tilecuşului ca aşezare locuită de oameni din anul 1308 alături de Tileagd. Şuncuiuş şi Birtin. Petrileni. Este vorba despre Birtin. Această stare de fapt.c) Insectele Nedoritul ţânţar anofel care răspândeşte boala de friguri. Capitoliul Bisericii Latine din Oradea. Săbolciu. de la Sud spre Nord.

Socala cu anul de naştere 1498. moştenită din generaţie în generaţie deelungul veacurilor. când a fost predată muzeografilor Bihoreni. inventând unelte de lucru care au revoluţionat Industria casnică. dar că avea un grad ridicat de civilizaţie. A mai rămas numai fotografia ei pe care o vom anexa în copie xerox. Constructorul acestui obiect de lucru. dând naştere la construirea marilor fabrici textile. Una din îndeletnicirile de bază a locuitorilor era producerea de îmbrăcăminte. Iţe. in sau lână). Această socală s-a moştenit din generaţie în generaţie. . la solicitarea acestora. pe roata căreia este gravat artistic anul 1498. au inventat şi au folosit mecanisme de lucru care au fost preluate şi perfecţionate în Epoca modernă. putem să ne dăm seama că strămoşii populaţiei Tilecuşului. făcându-i atestarea documentară numai în anul 1552. până în anul 1967. greabăn. Această socală a deţinut-o familia lui Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş. respectiv data realizării obiectului de lucru. cu care se forma o adevărată industrie casnică: Războiul pentru ţesut pânza (din cânepă. înegrită complet de 17 6 .. suveică. au „ciupit" 272 de ani din existenţa Tilecuşului ca localitate locuită de oameni. a fost donată de către proprietari Muzeografilor Bihoreni în anul 1967. trebuia să facă parte dintr-un set de unelte care concurau la ţesutul pânzei. spată.. Această socală. Documentul constă într-o unealtă de lucru denumită SOCALA. dovadă socala din anul 1498. cu 700-800 de ani în urmă. depenele mici şi mari. unde se află şi în prezent. aflându-se în proprietatea familiei Indrieş Petru şi Floarea a Lichi. pentru ca să-şi justifice utilitatea. Toate aceste unelte le vom prezenta în formă grafică la Capitolul „Folclorul local şi obiceiuri din bătrâni". putem afirma că Onoratele Cancelarii maghiare ale vremii. Să prezentăm setul de unelte din care făcea parte şi socala. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţa cu care se făcea iluminatul în trecutul îndepărtat. Din analiza acestui set de unelte.Cancelariile maghiare. Având în vedere documentele mai sus enumerate. a fost un anonim din fosta populaţie a satului Tilecuş judeţul Bihor. meliţă. Răşchitor. Urzoi. pieptene pentru fuior.

secolele cărora le-a rezistat. A fost construită din lemn masiv de stejar iar axele învârtitoare din material fieros dur. 192 .

Pădurile. Aici în interiorul ogrăzii şi-au înjghebat oamenii câte un adăpost. pline de animale sălbatice: lupi. în interiorul ţarcului pe care l-au îngrădit. aşa numita „Tragere la Linie". Terenurile care o înconjurau. aceste terenuri îngrădite se numesc „Telek". Ajungând la denumirea „Ograda". vulpi. Oaza din mijlocul acelor păduri. bordeie. erau acoperite de o imensitate de păduri seculare. încet au fost defrişate. unde se aflau la adăpost de furia animalelor sălbatice de pradă. Precizez că în această parcelă aveau şi . punând stăpânire pe teritoriile aşezărilor autohtone. unde odinioară era o aşezare omenească. în mod tengenţial. în care predomina Cerul. iar viaţa locuitorilor -numai români . fiecare după puterile şi priceperea lui. trebuia să le cunoască denumirile. colibe. făcând loc parcelelor agricole. fie prin tăiere fie prin ardere. începând cu Secolul al Xl-lea. au îngrădit-o cu gard din trunchiuri şi crăci de copaci. în anul 1764. urşi. în timpul despotismului împărătesei Măria Tereza şi a fiului său iosif al II-lea. se cunoaşte că la începuturile întemeierii localităţii tilecuş. pe fondul populaţiei autohtone româneşti din toate aşezările Bihorene. se impunea ca să se alinieze casele una după alta în şiruri indiene. alungându-i pe băştinaşi de pe vetrele lor. în dorcumentele vremii şi în înscrierile Cancelariilor ungare nu se semnalează nimic despre această aşezare omenească. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare. Din păcate. Cu alte cuvinte. în anul 1712 scrie despre două familii de iobagi cu numele de Baciu Ion şi Ursu Baci iar în anul 1720 se vorbeşte despre 6 familii de iobagi. cronicarul Juko Zsigmond. Pe parcursul timpului au apărut grofii acaparatori de moşii. în evidenţele administraţiei stăpânilor. inventând şi făcându-şi fel de fel de obiecte din lemn pentru uzul gospodăresc. aşezându-se pe lângă cursurile de ape şi pe terenurile întinse. lărgindu-şi mereu ograda şi curăţind suprafeţe întinse pentru cultivarea plantelor nutritive. odată ocupată de către oameni. expresie care a rămas în uzul limbii maghiare până în prezent. populaţia Tilecuşului a crescut şi s-a extins mereu în aria lor de convieţuire.şi-a urmat cursul ei normal. înţelegându-i sensul în limba maghiară. stejarul şi ulmul. ungurii fiind înarmaţi şi bine pregătiţi pentru cotropire. Astfel. s-a promulgat o lege. Denumirea de ograda a rămas însă şi există şi în prezent a unei parcele de pământ. aşezarea a fost denumită „OGRADA". denumind-o „Ograda". Tilechiul a primit denumirea de „Telki" iar Tileagdul numele de „Telegd".Din alte surse de informare. Pornindu-se de la acest toponim. Atunci s-a desfiinţat ograda iar Tilecuşul şi-a luat forma pe care o are şi în prezent. mistreţi. când este vorba de o casă şi de curte îngrădită. Dealungul veacurilor au defrişat pădurea. cerbi şi căprioare. ograda a primit numele de „Telkeşd". Dealungul anilor. căsuţe. încet. Pentru a le putea administra şi exploata.

denumită astfel de către Secuii care au poposit aici pe la mijlocul secolului al XIV-lea.părinţii mei o holdă de pământ. Acestea ar fi explicaţiile cele mai plauzibile cum populaţia Tilecuşului a crescut de la 6 familii de iobagi în anii 1712-1720. cu sediul central în cetatea Biharea. urmându-le şi alte localităţi de pe valea şi terasele Crişului Repede. care a fost atestată documentar în 1075. făcând dovada că acolo cu sute de ani în urmă a existat o aşezare omenească. Era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. 90 de familii şi 416 locuitori. după 75 de ani când. Nu se exclude posibilitatea ca acest număr să fi fost întegit şi de fugarii care au făcut parte din mişcarea revoluţionară a lui Horea. atestare în care se găseşte şi localitatea Chistag. pe brazda lăsată de plug apăreau o mulţime de cioburi mărnte de ceramică smălţuită şi lucioasă. aflăm că în anul 1787. în acele circumstanţe. Tilecuşul să apară cu 81 de case. la un interval de 75 de ani de la primele consemnări. populaţia autohtonă din judeţul Bihor s-a organizat în voivodatul de sub conducerea lui Menumorut. apărând numele de Baciu. Pende şi Indrieş. cancelariile maghiare au găsit că Tilecuşul are 81 de case. Aceştia au construit Biserica de lemn din Tilecuş. Călătorind în timpul istoric. Aceste ţinuturi au fost cunoscute în mod amănunţit şi cartografiate de către Abraham Ortelius. Incepând cu Secolul al X-lea. 22954. Tot în lucrarea respectivă s-a consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei care era odinioară Dacia. în anul 1784. Mane. fiind vorba despre doi fraţi. Ursu şi alte nume de familii ca Meze. A călătorit prin multe ţări Europene. Judeţul Hunedoara. 90 de familii şi 416 locuitori. mulţi locuitori români din Tileagd şi Poşoloaca sau aşezat în Tilecuş. după secolul al Xl-lea au pătruns elementele maghiare. iar când se ara pământul pentru fertilizare primăvara sau toamna. explicaţiile acestui fenomen pot fi următoarele: 1. la situaţia din anul 1787. a luat fiinţă localitatea tileagd. mari meşteri constructori de biserici de lemn şi care au venit din apropierea oraşului Brad. între anii 1527-1598 care s-a născut la Anvers. fiind cea mai apropiată aşezare omenească de localităţile Tileagd. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadinum). venite din Câmpia Panoniei. ocupând terenurile cele mai fertile şi alungându-i pe românii băştinaşi din proprietăţile lor. în capitolul „Transilvania-Dacia Teatrum Orbis Terarum: se află textul şi harta Transilvaniei (295+420). în care se vorbeşte numai despre 6 iobagi. care s-au retras în zonele colinare. Aşa cum am mai arătat. la recensământul ce s-a făcut. în care este consemnată localitatea Tileagd. Lucrarea se află la British Muzeum p. precum şi biserica de lemn 194 . Se cunoaşte cu certitudine că numele de Indrieş a apărut la Tilecuş în anul 1782. 2. declarată monument istoric în prezent. respectiv Poşoloaca. Lângă un Castru Roman de graniţă. stabilind preitenii cu cartografii vremii. Iancu.

meiul. Mult mai târziu a apărut o altă plantă necunoscută. pe lângă faptul că îi deposedau de o bună parte din pământurile care le aveau îi supuneau la tot felul de dijme şi obligaţii. avea să devină hrana lor de căpetenie. adusă de către cineva din America. să cultive cerealele necesare existenţei lor: grâul. secara. care s-au făcut între secolele XII-XVI. Odată cu efectuarea acestor recensăminte a 4 - Vedere ale celor două biserici din Tilecuş. cânepa şi inul. declarată monument istoric. aproape în fiecare an se făceau recensăminte ale populaţiilor din toate aşezările. „PORUMBUL" care cultivat intensiv. recensăminte care aveau ca scop aplicarea impozitelor şi ale altor obligaţii faţă de baroni. de o rară frumuseţe şi Biserica din Lemn. respectiv faţă de proprietarii de moşii unde se găseau amplasate aşezările omeneşti. Ocupaţia de bază a popuaţiei Tilecuşului. construită după stilul gotic în anul 1783. din trecutul îndepărtat a fost iniţial creşterea animalelor. perioadă în care a fost atestat şi Tilecuşul (1552). Biserica nouă cu 5 turnuri. început şi calvarul populaţiei româneşti. făceau şi presiuni asupra lor pentru a-i obliga să treacă de la credinţa Ortodoxă la religia .din Brusturi. construită în anul 1937-1939. Feudalii maghiari. prelucrarea lemnuli şi în măsura în care a reuşit să lărgească oazele despădurite. care a fost demontată şi reclădită în curtea Muzeului Ţării Crişurilor Oradea. După atestările documentare ale tuturor aşezărilor Bihorene.

cumpără moşiile de la nobili"!!!. contele Haller Sandor era o personalitate îngâmfată. In Tilecuş. 1900 şi 1901. însăşi legea de sistematizare a localităţilor. dată de împărăteasa Măria Tereza în aul 1764. Un alto cronicar maghiar. împotriva agenţilor moşierului Haller Sandor. unde îi polarizau moşiile. ca descendent din locuitorii Nurenbergului şi se fălea cu un şir nesfârşit de descendenţi din Armata de Cavalerie. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. ajungând Preşedinte al Prezbiteriului şi bun prieten cu Tisza Istvan. Această pasăre de pradă. a degenerat în confruntări armate cu badigarzii boierului. în lucrarea sa „Judeţele şi oraşele Ungariei". Sătenilor li-se dăduse dreptul de a folosi o arie întinsă pentru păşunatul vitelor. Odată cu aplicarea acestei Legi. Pentru suprafaţa de pământ ce le-a rămas Tilecuşenilor după aplicarea Legii dată de Măria Tereza. este de religie ortodoxă. fiind înnobilaţi de către Regele Matei Corvin prin secolul al XV-lea când au emigrat în Ungaria. aceştia s-au aflat timp de 5 ani în proces cu altă „Pasăre de pradă". Tilecuşul apărea numai cu populaţie românească. Haller Sandor). a consemnat că la recensămintele care s-au făcut în 1890. mai vechile mişcări ţărăneşti au fost amorsate prin recadastrarea terenurilor. având aripile prea mari. Cronicarul ungur Mezosy Karolyi. a „Ciupit" 200 hectare pământ din Arealul Tilecuşului. urmărindu-se deposedarea de pământ a ţăranilor. drept acordat încă de către împărăteasa Măria Tereza. a avut un caracter profund politic. Lănţarii (inginerii 196 . moşierul Haller Sandor. aşezare unică în aprpopiere de calea ferată Oradea-Cluj. populaţia satului Tilecuş a crescut. numai cu locuitori români. De altfel. ajungând la 96 de case şi 663 locuitori. marea familie de grofi a lui Telegdi din Tileagd. cu blazoane înscrise pe tăbliţe aurite.Catolică. în lucrarea sa intitulată „Comitatul Bihor". încât s-a îmbolnăvit de nervi şi şi-a vândut toate moşiile unui negustor bogat cu numele Brachfeld. Dârzenia populaţiei Tilecuşului care şi-au apărat glia. avea moşii pe întinderea a 12 sate şi tot nu-i ajungea spaţiul. Să mai notăm că mişcarea răscoalei ţăranilor din Tilecuş a luat proporţii de legendă în perioada anilor 1860-1865. Nu se putea împăca cu faptul că ţăranii analfabeţi din Tilecuş i-au înfrânt semeţia şi orgoliul. groful a spus: „Este semn rău pentru ţară când un negustor ambulant cu amănuntul. ale cărui înaintaşi au fost originari din Nunrenberg. după numele localităţii Tileagd. scria că la toate recensămintele făcute populaţiei. După ce şi-a vândut averea. Un urmaş al fostului negustor s-a convertit la Religia Reformată. Borovszki Sandor. l-au afectat atât de mult pe corniţele (Prefectul judeţului Bihor.

.

O femeie cu numele Diurcău Marinea a trăit 120 de ani. din cele două extremităţi ale satului spre centru. Un incendiu puternic. Nici unul nu făcuse armată până atunci. a mistuit în flăcări 6 gospodării afectând şi pe altele din apropierea lor. înregistrându-se zeci de morţi şi răniţi. Tilecuşul. care prolifera în mlaştinile abundente. o puternică epidemie de holeră a făcut să decedeze 46 de persoane. aducând cu ei: găleţi. un număr de 26 locuitori după cum urmează: 198 . la suferinţele populaţiei s-au mai adăugat epidemiile care secerau zeci de vieţi omeneşti. Locuitorii Bihorului de etnie română. In urma acestei nenorociri. semnal la care toţi locuitorii să pornească în fugă. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. să fie anunţat clopotarul bisericii ca să bată clopotul mare. o aşezare relativ mică. obligatorie pentru fiecare bărbat valid din localitate: în caz de apariţie a unui incendiu. Din Registrul morţilor aflat la Biserica ortodoxă a Tilecuşului. făceau ravagii în rândurile populaţiei. furci de fier. După atentatul de la Sarajevo asupra prinţului moştenitor Habsburgic. In toate aceste cazuri de decese. acuzându-i pe români de instigare la ordinea de Stat. iar în anul 1888 s-au înregistrat în sat 26 de morţi. Obştea satului a stabilit următoarea măsură cu caracter permanent. târnăcoape. într-o dungă. Pe lângă exploatarea nemiloasă a nobililor maghiari. căutându-se vinovaţi chiar printre sătenii care nu au fost la târg în ziua respectivă (din articolul apărut în Ziarul Crişana nr. scări. victimele erau preponderent copii în vârstă sub un an. ciuma şi holera. Pur şi simplu au găsit un mijloc prielnic şi justificat de a-i extermina. La fel viruşii malariei (boală de friguri). Cu toate acestea au fust duşi la războiul care nu le aparţinea. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". izbucnit nu se ştie de unde. din 20 aprilie 2003). Inscrierea datelor de existenţă ale acestei femei au fost făcute cu litere Chirilice. Un caz cu totul deosebit a fost înregistrat în registrul deceselor din Tilecuş în anul 1870.arme în mulţimea de români. cazmale şi orice alte unelte care ar putea fi de folos la stingerea unui incendiu. a condus la decesul a 38 de persoane în anul 1875. în anul 1873. deţinând până în prezent recordul de longevitate a vârstei din localitate. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. răspândiţi de ţânţarul Anofel. au fost introduşi pe front în primele linii de foc. reiese că nu rare ori frigurile. au fost vânaţi şi prinşi de către autorităţile locale cu „laţul" întocmai cum prindeau hingherii câini. şi-a adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. topoare. fără o pregătire prealabilă. Anul 1911 a adus asupra Tilecuşului o altă nenorocire.

Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. Popovici Florian 25. Citiş Nicolae Hotăran Florian 16. BaciuT. indrieş Teodor 19. 10. popa scăpând cu fuga pentru a nu fi ucis. din contră. Baciu Forian 4. Tripe Ioan T. 11. Chirilă Dumitru 13. Culmea ironiei a fost faptul că.Nicolae 20. după 5-6 ani. A urmat intensificarea luptei de eliberare naţională. Nicolae 6. Ca urmare. Stan Gligor 26. Teodor 9. Baciu Petru Chirilă Crăciun 12. Iancu Dumitru 17. Perţe Petru 24. Baciu Constantin 2. preotului Vasile Chirilă i-a fost dat ca peste 22 de ani să fie ucis de către alte bande ungare mai „CIVILIZATE" la data de 30 august 1940 când a fost ocupat vremelnic Ardealul de Nord. Puterile Antantei nu au luat în seamă Declaraţia de la Alba Iulia. . după mărturisirile celor care au avut şansa ca să cadă prizonieri la Ruşi şi să reuşească să se întoarcă la familiile lor. în urma odiosului Diktat de la Viena. cu toate nenorocirile şi victimele acestuia. Florian 5. luând prin violenţă vitele şi toată agoniseala oamenilor mai înstăriţi. s-a făcut Proclamaţia în cadrul Marii Adunării de la Alba Iulia. Baciu Vasile 15. Meşter Dumitru 23. bande organizate de jefuitori au pătruns şi în Tilecuş. Baciu V. debili şi plini de păduchi. a dat frâu liber claselor exploatatoare ungare şi elementelor reacţionare. Indrieş D. Baciu D. Indrieş Nicolae 21. Nicolae 7. Baciu Crăciun 3. cunosându-se în cercurile administrative locale ungare că dânsul a fost obstacolul redutabil de netrecut în calea maghiarizării sătenilor şi la convertirea acestora la Religia Catolică. Mancu Crăciun 22. Cozma Simion 14. Preotul satului nu mai reuşea să-şi facă serviciul religios de înmormântări. dar şi cu epidemie de holeră care a curmat viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. Iancu Petru 18. Aproape toţi aceştia şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. Baciu Teodor 8. Baciu C. Preotuli Vasile Chirilă iau luat toate vitele şi porcii.1.

Armata Română eliberatoare a curăţat Bihorul de bandele jefuitoare ale statului Austro-Ungar. au ridicat o pereche de opinci olteneşti lângă drapelul de stat. pe 200 . Ioan Ciordaş şi Dr. In luna aprilie 1919. ajungând până la Budapesta unde în semn de umilinţă. Nicolae Bolcaş din Beiuş.Bandelor de jefuitori şi ucigaşi maghiari le-au căzut victime în anul 1918 Dr.

ceilalţi vecini îi duceau zilnic lapte pe gratis din surplusul lor. După această ispravă umoristică. a fost bunătatea sufletească. Acest spirit de solidaritate umană i-a ajutat foarte mult să prospere şi să ajungă la bună stare.frontalul Parlamentului Budapestan. Copilul copiază în mod fidel ceea ce vede că fac părinţii lui. Dacă un vecin începea să-şi construiască o casă ori alte dependinţe gospodăreşti. dând o lecţie de morală elementelor care au produs crime şi jafuri în rândul populaţiei româneşti. ceilalţi vecini îi săreau în ajutor atât la transportul materialelor de construcţie cât şi construcţia imobilului până la acoperiş. Vedere de pe uliţa principală a Tilecuşului. făcând aşa zis muncă de clacă. în acelaşi spirit îşi creşteau şi îşi educau copiii. Dacă vaca vecinului era gestantă. sentimentele de solidaritate umană. în apropierea celor două biserici şi a magazinului sătesc. de într-ajutorare reciprocă în toate activităţile lor. S-a oprit şi s-a aşezat pe linia de frontieră stabilită de către Pacea de la Trianon. Ceea ce i-a caracterizat pe tilecuşeni în mod deosebit. Fiecare se străduia ca să muncească cât mai bine şi cât mai mult. . iar populaţia Bihoreana s-a încadrat în realităţile social-democratice şi politice al regatului României. între cele două războaie mondiale. începând de la cea mai fragedă vârstă. Şi să nu uităm că educaţia copilului începe şi se face prin puterea exmplului. Armata Română s-a retras cu demnitate.

lucrau la Fabrica de cherestea Tileagd. cei mai puţin înstăriţi. De asemenea. cu repaos de masă două ore). care funcţionau zece pe terenurile adecvate şi numai pentru nevoile familiilor. în perioada anilor 1920-1945 . ora 6 dimineaţa până la ora 18. vorbind cu toţii numai în limba maghiară. eventual a rudelor ore pe zi neîntrerupt (de la apropiate. Bărbaţii mai voinici lucrau ca Ţapinari la descărcarea buştenilor uriaşi din vagoanele CFR şi la stivuirea acestora pe terenul de depozitare.TILECUS 450 Pe lângă activităţile lor gospodăreşti. Limba vorbită era limba maghiară. pentru fertilizarea pământului pe colinele Tilecuşului. femeile lucrau la sortarea pe dimensiuni a materialului lemnos semifinisat şi stivuirea acestuia după anumite reguli tehnice pentru uscare. ceilalţi muncitori angajaţi din comuna La arat cu bivolii. apoi la încărcarea pe vagoneţi cu ecartament redus. erau evrei şi maghiari. respectiv transportarea lor la cele 5 Tilecuşii bun gospodari cultivau şi viţa de vie gatere. întrucât atât proprietarii fabricii cât şi cadrele de conducere la toate nivelele inclusiv şefii de echipă. cu preponderenţă tineretul şi cei de vârstă medie.

animalele cu forţă fizică deosebită. chiar dacă marea majoritate a locuitorilor Tilecuşului erau oameni săraci. în aceste circumstanţe. trebuia să înveţe limba maghiară. ca să nu li-se facă şicane de către partenerii de lucru pe care nu-i putea nici alege şi nici evita. în intervalul de timp 1900-2001.Bivolii. li-se pune la dispoziţie deşeuri pentru lemne de foc în cantităţi nelimitate şi la un preţ derizoriu. un câştig decent în bani. bun pentru prepararea untului. pentru a se putea integra în colectivele de muncă şi dacă îşi doreau ca să aibă zile bune. raportat la gradul de dificultate şi de calitatea muncii prestate. docili în exploatare la transporturi. furnizori de lapte în cantităţi mici dar foarte gras. la care am mai făcut referire. situaţia lor economică s-a îmbunătăţit simţitor în primul rând datorită spirituli lor . locuitorii Tilecuşului. erau numai unguri sau români maghiarizaţi care nu mai ştiau să vorbească româneşte. nu au interzis nciodată vorbirea în limba maghiară pe teritorul Regatului Român. Tileagd şi satul Poşoloaca. In plus. Harnici fiind prin moştenire genetică. chiar dacă acum trăiau într-un Stat unitar Român Naţional. In acelaşi timp se dovedeau a fi mai puţin prietenoşi. dându-i aspectul unei aşezări prospere. puţin pretenţioase la furaje. In perioada dintre cele două războaie mondiale. Autorităţile Statului Român. Fabrica de cherestea din Tileagd a fost de mare ajutor pentru locuitorii Tilecuşului. Cu toate aceste condiţii şi un climat destul de viciat. asigurându-le locuri de muncă stabile. locuitorii satului Tilecuş au reuşit de-alungul anilor să schimbe radical înfăţişarea localităţii.

această suprafaţă de pământ a fost luată prin violenţă de către grofii unguri în perioada domniei împărătesei măria Tereza. oamenii harnici şi pricepuţi. brazda adâncă pentru fertilizarea solului. De fapt. cumpărându-şi fiecare câte una sută (100) hectare de pământ din proprietatea grofuli Telegdi. pământ aflat în hotarul satului Tilecuş. plus sămânţa pentru culturile anului următor. se lansa de la tribună sloganul că: „Ţăranu-i talpa ţării!" Reprezentanţii celor daouă partide politice istorice (partidul Liberal şi partidul Naţional Ţărănesc) care se succedau la putere. La executarea lucrărilor agricole. putând duce fără mare efort. a păturii de jos. în condiţiile pedoclimatice în care îşi duceau veacul. lucrat în condiţii pedoclimatice optime. puţin retenţioşi la nutreţul de întreţinere. în mod deosebit la arat. orientându-se în descoperirea de resurse ajutătoare. Cei mai bogaţi oameni din sat au fost fraţii Baiu Gheorghe poreclit Ştrăuţ şi Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi care. realizau recolte îndestulătoare familiilor La spălatul cânepei după topire. guvernanţii de atunci.gospodăresc. cu toate că în contextul propagandei electorale demagogice. din vechea democraţie Burghezo-moşierească ca de altfel şi a celor din zilele noastre. Nu este o fabulaţie afirmaţia că de pe o suprafaţă mică de pământ. trist era faptul că după 1919. foarte mulţi şi-au procurat ca animale de tracţiune bivoli care erau foarte rezistenţi la poveri. erau cele mai performante animale de tracţiune. locuitorilor Tilecuşului în anii ajungând şi pentru valorificarea 1919"1960 cantităţilor cu care să-şi plătească impozitul aferent către stat. în anul 1917 au avut inspiraţia să se împrumute cu bani de la diferite Bănci din Oradea. Pentru locuitorii Tilecuşului. cu ocazia aplicării Legii de sistematizare a satelor (tragerea la linie). oferind în schimb un lapte gras din care se putea produce cantităţi apreciabile de unt. veneau în mijlocul ţăranilor numai cu ocazia . nu aveau în vedere şi în atenţie starea ţăranilor. nelipsită din gospodăriile numeroase pe care le aveau. în funcţie de minciunile convingătoare abordate.

iar în stradă îl luau în primire bătăuşii angajaţi. După revoluţia din 1989. foşti delapidatori. când au văzut că le-a sunat ceasul Istoriei. ciomăgindu-1. Serele.! Mai mult. foşti criminali. Când ieşea omul din cabina de vot. au ameninţat în mod deschis că vor obstrucţiona din opoziţie pe noii aleşi dacă nu vor adopta minciuna şi corupţia. după 15 ani de . fie că erau în opoziţie. au sărăcit ţara. favorizând naşterea unei mulţimi de baroni din rândurile foştilor securişti. tot ce s-a muncit cu mâinile pălmaşilor. ca să le ceară votul. prin diferite tehnici draconice. oameni buni! Ce caută aceste două elemente retrograde în fruntea forurilor Legislative ale Statului? Aceştia nu numai că nu au simţul realităţii şi onoarea patriotică de a reprezenta aceste foruri legislative. corb la corb nu-şi scoate ochii. aplicându-li-se impozite şi pe fumurile de la locuinţe. Nu auzeau nimic". Nimeni dintre noii aleşi în Parlament nu s-a gândit să de o nouă direcţie agriculturii româneşti să se organizeze noi forme de asociere în ferme mai mici. au devalizat tot ce a fost bun în Gospodăriile Agricole de Stat. foşti corupţi şi ce or mai fi fost. foşti comunişti de notorietate. aşa cum au făcut-o ei.propagandelor electorale. Aceşti demnitari lipsiţi de demnitate. ai regimului totalitar. profitându-se de aglomeraţia care era. însuşindu-şi abominabilul dicton „SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE". vedeau în cabinele de votare cine cu cine votează. Guvernanţii din vechea burghezie. nu au reuşit să facă şi să aplice o lege viabilă pentru înapoierea bunurilor materiale confiscate de comunişti. Noua Dinastie cripto-comunistă în frunte cu domnul Ion Iliescu. Jandarmii aflaţi pe teren pentru menţinerea ordinii „Nu vedeau. dimpotrivă. Şi culmea! S-au ţinut şi se ţin de cuvânt. dar îi îmbrobodeau cu fel de fel de taxe şi impozite. timp de 15 ani. a întregului popor muncitor. dar ar necesita să fie traşi la răspundere penal şi să li-se confişte toate bunurile câştigate prin falsuri şi corupţie. care au ajuns în guvern şi în Parlament ca să ne conducă ţara spre colaps. Pepinierele. Irigaţiile. acoperindu-se cu masca democraţiei. un agent secret îi făcea o cruce cu cretă albă pe spate. Mai mult. au fraudat alegerile fără ruşine. nu numai că nu-i ajutau pe ţărani să ducă o viaţă mai decentă. Unul în calitate de preşedinte al Camerei deputaţilor şi altul. Pe cine a interesat în ultimii 15 ani interesele de Stat ale României şi ale celor 22 milioane de cetăţeni? care o duc din zi în zi mai greu? TOVARĂŞUL Ion Iliescu. aruncându-le „praf în ochi". fie că se aflau la guvernare. după modelul ţărilor europene dezvoltate (exemplu Olanda). în calitate de preşedinte al Senatului. în frunte cu premierul Adrian Năstase. Din păcate nici guvernanţii din zilele noastre nu se dezmint. Comandanţii lor superiori erau politicieni.

înainte de expirarea ultimului mandat face „Gafa .lăfăială în fotoliul de la Cotroceni.

.Secolului". Din această afacere. ex preşedintele ţine morţiş să se aşeze în fotoliul de Preşedinte al Senatului. pitit cu 11. dacă a reuşit să conducă o ţară către colaps. victime ale condiţiilor de viaţă create de către urmaşii „Epocii de Aur Cripto-comunistă". Ruşinea Secolului şi „Aplauze" pentru Justiţia Română care a instrumentat dosarul cauzei. la una din aceste acţiuni devastatoare a mulţumit în mod public Minerilor pentru tulburarea făcută în capitală. Nu a graţiat nici alţi amărâţi. Din textul acestei triste naraţiuni nu-l putem omite pe un alt fost politician deputat în Parlamentul României.B. Ca să demonstreze cât de mult şi-a iubit progeniturile de aceiaşi culoare K. care şi aşa este alcătuit din exemplare amestecate. falsificatori. Se pune o firească întrebare: Cărei cauze s-a datorat faptul că Ex preşedintele Ion Iliescu.G. având un pronunţat spirit de clemenţă. în timp ce valoarea reală a terenului se estima la 275. fiind vorba de „Oţul" GabrielBivolaru. Nici nu observă că nu mai poate prezenta credibilitate.000 dolari. Aşa ceva nu putea să facă numai un dezaxat ca Hitler. a fost judecat şi condamnat la (cinci) 5 ani de închisoare. în ultimele zile aflat în exerciţiu îl graţiază pe Miron Cozma care. Dar. o sumă care ar putea constitui Bugetul unei ţări mai mici şi culmea culmilor! După 7 ani de cercetări. ce mai contează un senat. Zambacului din bucureşti. cu peste două mii de miliarde de lei.000 de dolari. omul care a furat peste două mii de miliarde lei. la sfârşit de mandat îl graţiază pe criminalul din vina căruia au murit zeci de persoane la Timişoara în 1989 luna decembrie şi încă 42 hoţi de marcă (delapidatori. devalizatori de bănci. care a devalizat Banca Română de Dezvoltare.-istă. călcând în picioare normele de etică morală. condamnaţi la câte 2-3 ani de închisoare pentru că au furat o pâine şi o cutie de margarina pentru a potoli foamea copiilor acasă. După aceste macabre greşeli politice. nici mai mult nici mai puţin numai de 7 ori a venit cu minerii la Bucureşti ca să obstrucţioneze şi să răstoarne ordinea de Stat. dar nu graţiază nici un amărât din cei care au fost condamnaţi la 10-15 ani de închisoare că li s-au găsit trei frunze de cânepă în buzunar. Scena a fost văzută de întreaga ţară care a urmărit evenimentele la televizor? Ex preşedintele Ion Iliescu. mai există şi un „dar"! domnul Adrian Năstase s-a ales din această afacere cu 700 metri pătraţi de teren pe Str. maltratând forţele de ordine care au încercat să li-se opună şi în acelaşi timp distrugând bunuri materiale inestimabile. In opinia Măriei Sale. domnul Adrian Năstase şi-a mai adăugat o plus valoare la vistieria sa de aproape şapte miliarde lei (Trăiască PSD şi corupţii lui! tot înainte spre Europa). în exerciţiu la data respectivă. clădiri şi autoturisme.

s-au eliberat paşapoarte zonale de trecere a frontierei prin punctul fix de grăniceri. se găseau în lanuri la orele 5 dimineaţa. nu mai pot merge la moară în Tileagd. Respectând aceste norme şi reguli stabilite prin convenţii Guvernamentale ale celor două ţări. din luna august 1940. cea mai fertilă. Dintr-odată. Depăşirea acestei distanţe. venind dinspre oradea şi continuându-se în direcţia Chistag-Zece Hotare. cu excepţia uciderii preotului paroh al Tilecuşului. Vasile Chirilă. în sezonul de vară. respectiv pe coama cea mai înaltă a colinei Baranca. presupunea că cel în cauză este spion. trecea peste partea de Nord-vest a hotarului localităţii. după cum urmează: . Localitatea Tilecuş a avut foarte mult de pierdut în urma aplicării Diktatului de la Viena. notând ora plecării şi ora sosirii. la o distanţă de 60 km. o treime din suprafaţa agricolă. nu mai pot merge ca să lucreze la Fabrica de Cherestea şi la Uzina de Impregnat traverse pentru calea ferată. pentru săpatul porumbului şi seceratul grâului. tilecuşenii se trezesc rupţi de lumea civilizată. cu ocazia sosirii trupelor de ocupaţie maghiare în 29 august 1940. nu au piaţă unde să-şi desfacă surplusul lor de produse vegetale şi animale.După această dureroasă pagină de ruşinoasă istorie contemporană a celor ce au sărăcit ţara timp de 15 ani. Posesorii acestor genuri de paşapoarte. Pentru executarea lucrărilor agricole şi pentru strânsul recoltei din proprietăţile rămase în Ungaria. Locuitorii Tilecuşului. atât pe frontul de răsărit cât şi pe frontul de Vest. se afla sub stăpânire hortistă. să ne reîntoarcem la viaţa cotidiană a locuitorilor Tilecuşului. ceea ce constituia o mare pierdere de timp util de lucru la unele culturi. Nu se permitea trecerea frontierei la lucru numai după orele 8 dimineaţa. nu aveau voie să pătrundă pe teritoriul Ungariei mai mult de un km de la linia de frontieră. până lângă Praga. unde s-a stabilit centrul de judeţ. Grănicerii unguri înscriau în registrul zilnic toate persoanele care treceau frontiera. fiind tratat ca atare. de unde îşi procurau cele necesare gospodăriei. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie. Nu mai pot merge la târgul săptămânal de Vinerea în tileagd. privind trecerea frontierei prin punctul fix. Nu au de unde să-şi mai asigure necesarul lemnelor de foc pentru sezonul rece. Cel mai apropiat centru urban era oraşul Beiuş. şi-au pierdut viaţa un număr de 29 tineri din tilecuş. în perioada celui de al II-lea Război Mondial. întreprinderi la care şi-au câştigat o bună parte din săteni existenţa. nu s-au înregistrat accidente. Drumurile însă până la Beiuş erau complet impracticabile. Ca urmare. nu mai au unde să-şi rezolve problemele de ordin administrativ şi juridic. Noua frontieră stabilită de Dictat.

Maliţa Ilie a Iii Minii 24.Indrieş Ioan 20. la nivel universitar. Danşe Teodor a Jupuneasă In noaptea de 8/9 Mai 1945 Germania Hitleristă a capitulat fără condiţii. nu s-au . Musafirii nedoriţi. 12. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute până atunci de istoria omenirii. Prima grijă a comuniştilor de la Judeţ a fost aceea ca să-l elimine pe răspânditorul de cultură al tilecuşului. gdan Dumitru a Moaşii 13. abia alfabetizat. Pur şi simplu a schimbat mentalitatea oemenilor neştiutori de carte. ciu Pavel a Mitri Alboai 16. învăţătorul Petru Chirilă îşi avea şi locuinţa. urmărindu-se cultivarea semniţei minciunii.Luca Crăciun a Petelinţ 23. Baciu Ioan a Buri 6. în ultima decadă a lunii mai 1946.Iancu Dumitru a Dărăbuţ 17.Meşter Gheorghe a Mitruţi 25. Baciu Florian a Crăciunii 5.Meza Crăciun a Ghiurchi Ani 26. Baciu Dumitru a Mihaiului 4. Baciu Aurel a lui Ştrăuţ 2. Acest lucru nu a fost pe placul comuniştilor pentru că mirosea a „Burghezie".Iancu Petru 18. dea Petru 11. Baciu Petru a Buri 7. în 3-4 ani de zile cu muncă intensă educativă. tocmai acele elemente valoroase de care căutau să scape.Meza Gheorghe 27. Din nefericire. Baciu Nicolae a Anei Uţi 8.Inrdireş Iosif a Huschirii 21. irilă Crăciun a Surdului 14. un cor mixt pe patru voci. fiind recunoscut şi de Electrecord Bucureşti.1.Lele Petru 22. Ba Bo Bo Bo Ch Ch 9.Pende Ilie Perţe Florian Ba 28. Baciu Dumitru a Găvrili 3. au sosit în Tilecuş două camioane cu militari înarmaţi şi s-au oprit în dreptul şcolii primare unde. Astfel. diu Petru. care a declanşat un război Psihologic. unicul în judeţul Bihor la data respectivă. poate şi mai rău decât primul. învăţătorul Petru Chirilă care a reuşit în aul 1934 să creeze cu tineretul satului. ra Nicolae 10. a terorii şi a degradării morale a oamenilor timp de 45 de ani cu doctrina Marxist-Leninistă complet ateistă.Indrieş Ilie a Costani 19. irilă Ioan a Filipi 15.

cu care să poată stinge presupusul incendiu anunţat prin trasul clopotului. scări şi alte unelte din gospodăriile lor. topoare. furci de fier.B. au sosit peste 200 de bărbaţi în faţa şcolii cu: găleţi. cazmale.G.-iştii securităţii.aşteptat la reacţia sătenilor care nu erau altcineva decât urmaşii iobagilor din vrema moşierului Haller Sandor. clopotarul a tras clopotul mare într-o dungă şi înainte de a se desmetici K. Deştepţi şi curajoşi. 210 .

a plecat.Dar unde a plecat? De unde să ştiu eu unde a plecat? Unde a văzut lumea cu ochii! Ce? sunteţi atât de proşti ca să nu înţelegeţi că nu putea să spună unde se duce.Unde-i domnul învăţător? . da. Şi voi sunteţi frumoşi. în primul şi al II-lea spune. noi avem nevoie de acest învăţător şi nu-l lăsăm să plece nicăieri. în total 55 de eroi. a cerut ca să se facă linişte şi a spus: „Domnilor militari! noi suntem oameni paşnici. Suntem prea mulţi ca să faceţi uz de arme şi vor mai veni şi alţii care din motive bine justificate încă nu au ajuns!" Cele două camioane cu militari au plecat fără zgomot. vă rugăm să Război Mondial. A doua zi de dimineaţă au sosit cinci camioane cu securişti pentru ca să-l ridice pe învăţător.Clopotarul bisericii care a-iniţiat acţiunea. Este un om frumos da şi deştept foc. De data aceasta însă este vorba de prezenţa Dvs. plecaţi de unde aţi venit. Păcat că sunteţi cătane periculoase. aici şi vă rugăm respectuos să ne spuneţi ce poruncă aveţi pentru învăţătorul nostru? Nu are nici un Această fotografie reprezintă Monumentul secret faţă de noi. Eroilor Tilecuşului. Asa se vorbeşte.Surda: Cum? Ce? Haa!. luându-l prin surprindere. a venit cu intenţia de a stinge un incendiu. căzuţi în lupte pentru Dacă nu ne puteţi apărarea gliei strămoşeşti. Mulţimea care s-a adunat aici cu fel de fel de unelte. N-au găsit pe nimeni în locuinţă numai pe „SURDA". au părăsit locuinţa în timpul nopţii fără să ştie nimeni unde au plecat. a plecat supărat! . nu aud bine! Ce vreţi? (îşi pune mâna pâlnie) . care făcea parte din echipa culturală şi juca foarte bine „Rolul Surdei" în piesă. lăsându-şi acasă o vecină.Aaa! da.Te-am întrebat unde este domnul învăţător?!! . Eu nu stiu! . . iar învăţătorul Petru Chirilă şi familia sa. conform obiceiurilor noastre.

puse în valoare cu multă trudă de către împătimitul de cultură Petru Chirilă. de către cozile de topor ale acelor organe politice până când l-au scos din învăţământ. Au găsit un alt mijloc pentru a-l desfiinţa şi îndepărta pe învăţătorul Petru Chirilă din Tilecuş. Obiectivul prioritar al consilierilor sovietici a fost aplicarea procesului de socializare a agriculturii. Pentru punerea în aplicare a acestei mârşăvii. individuală. a fost necesar ca să mai mişte de pe posturi mai multe cadre didactice din satele bihorene. Ultimii ani de activitate ai patriotului şi talentatului om de cultură. transferându-l în anul 1948 la Şcoala Primară din comuna Brusturi judeţul Bihor. Este adevărat că ţărănimea română practica o agricultură de subzistenţă. investit cu timbru sec şi cu ştampila Preşedenţiei Consiliului de Miniştri. Mircea Maliţa. având asupra sa un act semnat de către Gheorghe Gheorghiu Dej şi de Emil Bodnăraş. Organelor politice judeţeneşti şi orăşeneşti nu le-a fost pe plac această imunitate. La noua catedră unde a fost transferat. după ce „SURDA" i-a ridiculizat cu ironiile ei finuţe de „artist amator". cu atelajele ce le aveau în gospodăriile lor.C. Am cunoscut o vorbă din popor care spune: „Să nu-i dea Dumnezeu omului atâta suferinţă câtă poate ca să ducă". Comuniştii. în cazul acestor doi oameni cu adevărate valori morale şi intelectuale. act prin care i se asigura imunitate în faţa organelor represive. chipurile. până la pensia pentru limită de vârstă. răspânditori de cultură.Cele cinci camioane cu securişti. Pentru noul regim era important să aibă câţi mai mulţi „Roboţi" care să nu comenteze măsurile diabolice primite de la Cominternul din Moscova. au făcut din nou cale întoarsă fără prada pe care contau. nu aveau nevoie de cultură şi de oameni care gândesc creator. Aceştia erau consideraţi a fi periculoşi. Era Opera foarte bine pusă în scenă de către Primul Secretar ar Comitetului Central U. duşmani ai regimului. judeţul Bihor. rupt de oamenii care îl adorau. S-au stins din viaţă amândoi soţii. la noua formă colectivă. a fost foarte dureros. în prima etapă de cucerire a puterii. la vârste premature. Odată cu această mişcare au desfiinţat şi formaţia culturală din Tilecuş: corul mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori. învăţătorul Petru Chirilă s-a reîntors la domiciliu după 3-4 luni de zile.T. se poate trage concluzia că şi supărarea poate să fie o boală cauzatoare de moarte. de-a dreptul dramatic. Aceste măsuri erau gândite încă înainte de a lua sfârşit cel de al Il-lea război mondial. că se face o „Rocadă" a cadrelor. i-a prestat în calitate de director al Căminului de Bătrâni din Ciutelec. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă. a fost boicotat tot timpul din umbră. formaţii culturale ce nu se găseau la data respectivă în nici o altă localitate din judeţul Bihor. Ar fi fost prea riscant pentru ele. dar nu au avut curajul să o încalce în mod direct. însă .

prin priceperea şi hărnicia care i-a caracterizat. obţineau produse ecologice în cantităţi suficiente pentru necesarul .

lână etc. din lipsă de furaje cu ce să le întreţină. femeile rusoaice. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. activistul comunist Pintye Emeric de la Plasa Tileagd. dacă erau descoperiţi de către politruci. Se pune întrebarea firească: de unde va avea acest gospodar sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă?! Ooo! Nu! Asemenea întrebări nu se puteau pune când era vorba de adaptarea la noile condiţii de viaţă impuse de Partidul Unic. In Rusia a fost nu numai justificată dar şi necesară organizarea colhozurilor. Volumul cotelor a fost ridicat mereu până la limita imposibilului. o familia compusă din 4-5 persoane. secară. când se treiera grâul. din 150 kg grâu trebuia să mănânce pâine în 360 de zile. jegosi şi leneşi. Bine-nţeles că la nişte preţuri de batjocură.familiei. produse prin muncă grea. s-au dovedit a fi mult mai eficiente decât bărbaţii. fără alte venituri suplimentare. iar politica Partidului Comunist Român era o copie fidelă a Stalinismului. în timpul verii. Chiar şi pe front. numai 100-150 kg grâu. Ca urmare. să ducă acasă după reţinerea cotelor obligatorii către Stat. în prima fază au condus la reducerea numărului de animale în gospodăriile oamenilor. Ioan Urs. zi-lumină. prima măsură a fost stabilirea predării către Stat a cotelor obligatorii de: grâu. comercianţii evrei cupărau şi expediau la export. şi-a exprimat gândurile cu . în cel de al II-lea război mondial. de la primul până la ultimul erau beţivi. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru socializarea agriculturii şi le-au împrumutat de la „invincibilul" partid al marelui popor rus. întru-cât bărbaţii ruşi din mediul rural. pentru valorificare ca să-şi plătească impozitele şi pentru asigurarea seminţei necesară culturii anului viitor. Tânărul locuitor al Tilecuşului. orz. păsări. Deci. Pentru înfăptuirea Socialismului victorios în U.R. Numai femeile lucrau întinderile mari de pământ ce le aveau. au fost exterminaţi peste 3 000 000 (trei milioane) de cioloveci.S. pentru a constrânge ţăranii să organizeze gospodări agricole colective de producţie (Colhozuri). Aceste măsuri diabolice.S. lapte. din ordinul marelui conducător Stalin. abia reîntors din prizonierat de război. stătea în mod permanent lângă batoza de treierat. care au participat în număr mare. urmărind după grafic cum se respectă jefuirea oamenilor de bunurile lor. Oferta era atât de mare încât preţul grâului la kilogram era de un leu calitatea I-a.. după ce a băut la bufet 2-3 pahare de tărie. unt. li se confisca marfa şi li-se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. Au fost cazuri când gospodarii care altădată au dus în gospodăriile lor câte 2500-3000 kg grâu. Prin anii 1930-1940 de pe piaţa liberă Orădeană. în misiunile ce li s-au încredinţat. în timp ce un pachet de tutun ordinar costa trei lei. ouă. sute de vagoane de grâu săptămânal după strângerea recoltei.

însumând în cursul anului 800 de membrii cooperatori. 200 căruţe. Dar să nu dramatizăm lucrurile şi să renunţăm la metafore. om de rea credinţă. spunând că atâta timp câtva trăi el nu se va organiza gospodărie agricolă colectivă în satul său! Cineva.voce tare. aşa cum de fapt s-au petrecut lucrurile în toate localităţile rurale ale judeţului Bihor şi ale întegii ţări. două batoze de treierat grâu. Pe parcursul timpului. în primul an de activitate colectivă. în urma Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 35 iunie 1949. 190 pluguri cu câte o brazdă. care deţineau 714 ha pământ arabil. treptat au început să se înscrie în colectivitate. Deci. adio pentru totdeauna frumoaselor Şezători unde mergeau fetele seara cu furca să toarcă fuiorul şi să primească flăcăii din când în când cu gogoşi calzi şi cu cirighele. 9 semănători pentru porumb. 4 boi. Constrânşi prin aceste măsuri diabolice şi ne având nici o altă alternativă. au început să obţină rezultate din ce în ce mai bune. Se spune că timpul cicatrizează rănile şi că obişnuinţa devine o a doua natură. In urma seismului prin care au trecut schimband o formă de viaţă liberă cu altă formă necunoscută. a informat organele de securitate (KGB-ul) românesc luat după tiparele sovietice. Adio furcă cu fuior. Şi viermele care trăieşte în hrean. una vânturătoare. s-au desfiinţat toate loturile mici pentru cultivarea cânepei. repejor a fost judecat şi condamnat la 4 ani de închisoare. animale şi atelaje de lucru. 3 trioare pentru grâu. la 13 martie 1962 s-a constituit Cooperativa Agricoiă colectivă de producţie Tilecuş. Acest incredibil eveniment a băgat groaza în oamenii satului şi în satele vecine. în ciuda faptului că doctrina celor care le stabilea norme de lucru erau complet ateişti. iar după executarea pedepsei. Oamenii satului au privit cu seriozitate drumul ce-l aveau de urmat. au început să se adapteze la noile condiţii. două ateliere de fierărie. Inventarul mijloacelor de producţie se compunea din: 87 cai de tracţiune. închizându-li-se gura la toţi. Ioan Urs. Odată cu constituirea Cooperativei agricole de producţie Tilecuş. tilecuşenii care au posedat pământ. au obţinut o . repede. 12 semănători pentru grâu. 175 de grape. consideră că hrana lui este cea mai gustoasă. două prăsitoare de porumb cu tracţiune animală. Cu baza materială de care au dispus. un locomobil cu abur şi un cazan pentru fiert palincă de prune. Pentru aceste câteva cuvinte. avea agăţăat de gât Stigmatul de condamnat politic. cu toate bunurile lor proprietate personală „DE BUNĂ VOIE ŞI NESILIŢI DE NIMENI". harnici fiind prin moştenire genetică. 211 ha păşuni şi 30 ha fâneţe. îşi făcea semnul crucii şi spunea: „Doamne îţi mulţumesc că m-ai ajutat". tilecuşenii. ei nu începeau lucrul până când nu spuneau „Doamne ajută-mă" şi după încheierea fiecărei zile de lucru. Pedeapsa a executat-o în întregime la vestita închisoare din Aiud. lipsit de orice drepturi civile.

De la aceste rezultate de început. prin aplicarea unei agrotehnici .cantitate de 797 kg grâu boabe la hectar şi 678 kg la porumb.

au rămas sceptici. folosind ca material de construcţie cărămidă arsă şi elemente din B. Introducerea curentului electric a însemnat pentru înteraga populaţie luarea contactului cu lumea civilizată prin intermediul radioului şi al televizorului. acoperite cu ţiglă nouă. a deschis drumul tilecuşenilor spre civilizaţie. tractorişti. Nu numai atât.. domnul profesor loan Meza. Ca la orice noutate. precum şi la alte unităţi de Stat. maşini de spălat rufe şi alte aparate electrice de uz gospodăresc. cultură şi confort. Această inestimativă lucrare. au venit ca să-i mulţumească directorului Şcolii pentru iniţiativa luată.C. In acest scop. Pe parcursul timpului s-a dezvoltat învăţământul industrial Agricol. atât la întreprinderile Agricole cât şi la Staţiunile de Maşini şi Tractoare. respectiv întreaga aşezare. . situaţia economico-financiară a fiecărui individ şi pe familii. combinieri. Mulţi dintre absolvenţii acestor discipline au fost angajaţi la Cooperativa agricole de producţie Tilecuş unde au lucrat până în anul 1992 când s-a destrămat unitatea. Acei săteni care iniţial s-au opus lucrării de electrificare a localităţii. dar noile locuinţe au fost dotate cu mobilă stil.A. Ca urmare. a luat legătura cu toate familiile din sat. covoarea persane pe jos. a luat iniţiativa pentru introducerea curentului electric în localitate.000 lei fiind suportat în întregime de către locuitorii satului. fiecare din persoanele ajunse la majorat. să elimine construcţiile clădite până în 1945 şi să construiască case noi. când au apărut primii absolvenţi a-i şcolilor profesionale şi ale liceelor de specialitate. respectiv la Staţiunea de maşini şi tractoare. vorbindu-le pe înţelesul tuturor despre avantajele mari care le-ar aduce realizarea acestui deziderat. ajungându-se în anii 1979-1980 la o producţie de 1. veterinari şi altele. Lucrarea a costat 660. adresându-i odată cu mulţumirile şi scuzele de rigoare pentru atitudinea lor anterioară. frigidere.corespunzătoare. Incepând cu anul 1966. Aceşti primi absolvenţi au fost angajaţi în masă. fiu al satului din moşi strămoşi. s-a îmbuntăţit substanţial. cu camere spaţioase şi cu geamuri mari. Bine înţeles că era necesar ca să contribuie fiecare locuitor cu cota-parte din valoarea lucrării. S-au adunat banii necesari şi s-au început lucrările care au fost terminate în anul 1968. zootehnişti.250 kg grâu la hectar şi 2293 kg porumb boabe la hectar. producţia de cereale a crescut în mod progresiv. unii mai puţin avizaţi. A mai însemnat emanciparea şi lărgirea orizontului cunoaşterii. televizoare. oamenii au început să-şi revizuiască gospodăriile. Partea bună a fost că marea majoritate au înţeles avantajele iniţiativei. încadraţi fiind în muncă. începând cu anul 1965 s-a schimbat şi structura socială a Tilecuşului. unde au fost pregătiţi tehnicieni agricoli. fie la Cooperativa agricolă colectivă fie la Fabrica de cherestea sau Uzina de impregnat CFR. acoperind distanţa de 8 km lungime.

zidite din cărămidă arsă. au apărut în Tilecuş o nouă generaţie de construcţii de locuinţe cu dotări igienico-sanitare. construindu-se 3 grajduri mari. pe terenul care li s-a donat în strada Veljului.oglindind creşterea puterii economice a proprietarilor. rapiţă şi plante furajere. cânepă pentru fibre. începând cu anul 1980. în care au fost crescute 400 de bovine şi un saivan cu 600 de oi. Să mai notăm că după colectivizarea agriculturii. Un cămin cultural cu 450 de locuri. Averea Gospodăriei colective Tilecuş. lupin. Imbunătăţirea puterii economice a locuitorilor Tilecuşului în perioada anilor 1962-1992 se mai reflectă în edificiile de interes general. a crescut considerabil ca urmare a hărniciei oamenilor muncii numai că doctrina comunistă suferea de fobia centralizării. legătură cu şoseaua naţională Oradea-Cluj prin Tileagd şi cu oraşul Beuiş prin Vârciorog. floarea soarelui. profesor Ioan Meza şi fost Director al Şcolii Generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv. bibliotecă. conducătorii . sală de cultură cu instalaţii pentru cinematograf plus două încăperi pentru alte activităţi. din beton şi B. Construcţia a fost făcută din cărămidă arsă şi beton armat. Tot în acest interval de timp s-a mai construit un Magazin sătesc în mijlocul satului. o bibliotecă cu sală de lectură. având 4 săli de clasă. când au fost terminate lucrările de astfaltare a drumului din întreaga localitate.Viaţa confortabilă a tilecuşenilor s-a îmbunătăţit şi mai mult începând cu anul 1973. obţinându-se atât la grâu cât şi la porumb între 80 şi 100 vagoane anual. cartofi. o cancelarie. o sală profesorală. în următorii 45 ani s-a trecut de la agricultura de subzistenţă la aceea de producţie intensivă. un laborator. în perioada anilor 1974-1978 s-a construit o nouă şcoală cu un etaj. construită prin contribuţia credincioşilor. trei camemere pentru materiale didactice şi un grup sanitar. unele chiar şi cu etaj. pe locul unde s-a aflat Primăria Tilecuşului când avea titlul de comună (1935-1939). costând peste 450 000 lei. învăţătoarea Valeria Meza şi de celelalte cadre didactice care se poate spune că au „rulat" prin Tilecuş în primii lor ani de activitate. ajutat în primul rând de către devotata sa soţie. construite în acest interval de timp după cum urmează: trei săli de clasă lângă şcoala care a fost construită în anii 19251927. Trebuie să precizăm că toate aceste edifici poartă amprenta iniţiatorului. Astfel. sfeclă de zahăr. Pe lângă aceste produse de bază se mai cultivau ovăz.C A. Tot ca o realizare de construcţie şi tot în aceeaşi perioadă de timp o putem evidenţia Casa de rugăciune a credincioşilor Penticostali din Tilecuş. fiind născut în Tilecuş şi dăruindu-şi o bună parte din viaţa sa educaţiei generaţiilor de copii născuţi în satul său natal. Aceste creşteri de producţii au condus la dezvoltarea secotrului zootehnic. Lucrarea a fost făcută în anii 1961-1964 şi a costat 150 000 lei la valoarea leului din anul 1960.

La plată însă. au administrat bunurile produse de Gospodăriile agricole Tilecuş. Bălaia. A fost însă o mare dezamăgire. la lucrările de întreţinere a culturilor precum şi la recoltarea acestora. Pe neaşteptate a venit Revoluţia din decembrie 1989 care a schimbat totul. cu antene parabolice şi cu autoturismul în faţa casei. întrucât muncitorii. în marea lor euforie a momentului. au trăit cu convingerea că au fost înşelaţi. Cunoscându-se fenomenul cât şi cauza dreaptă a truditorilor. Poşoloaca şi Călătani. dând speranţe oamenilor de mai bine. care gândesc simplu şi la obiect. Bine înţeles. Aceste organe. atât în produse cât şi în bani. pentru munca depusă. Cu toate măsurile de pază luate prin Gărzile Patriotice. înainte de recoltări. Fotografia a fost realizată în anul 2000. Uileacul de Criş. cum erau obişnuiţi. Oamenii munceau sârguincios tot anul. Parcă toată lumea avea o premoniţie că are să se întâmple ceva.Aşa arată casele din Tilecuş în prezent. făceau promisiuni lucrătorilor că vor primi plată mai bună. unităţii agricole de la Centru şi activiştii de partid de la centrul de comună. paznicii se prefăceau că nu văd nimic. în anii următori. oamenii nu au gândit lucid în . cu un anumit interes economic pe care nu trebuia ca să-1 cunoască „Pălmaşii". Din această cauză. Nimic nu mai mergea cum ar fi fost de dorit. muncitorii sustrăgeau în ascuns din recoltele ajunse la maturitate. li-s-a dat jumătate din ceea ce li s-a promis. în baza indicaţiilor primite de la Judeţ. în şedinţele de bilanţ care aveau loc iarna. fenomenul nu a mai putut fi înlăturat.

A. unul după altul şi-au făcut bagajele sumare şi au plecat până la capătul drumului. dar nu şi inventarul gospodăresc care s-a evaporat. 90 de familii şi 416 persoane. viseză „Cai verzi pe pereţi". Şi mai era ceva foarte important. Oamenii şi-au luat pământurile cu care au intrat în colectivitate. Dar până când?!! Mişcarea demografică a Tilecuşului Din documentele consultate la Arhivele Statului. Cu alte cuvinte. Se pune legitima întrebare? Spre ce direcţie se îndreaptă agricultura Tilecuşului? Singura soluţie ar fi înfiinţarea de mici ferme asociative. Primul lor gând a fost a omului din „PREISTORIE" pe ce să pună mâna şi cu ce să se aleagă din rezultatele muncii celor mulţi timp de 30 de ani cât s-a format patrimoniul Gospodăriilor Colective. nici măcar unelte de lucru rudimentare pe care le-au avut anterior. în anii 1990-1992 s-au destrămat toate Cooperativele agricole colective. demolând C. . mai soseşte lunar poştaşul aproape în fiecare casă. nu mai aveau îngrăşămintele ecologice tradiţionale. Incepând cu anul 1997. Nu şi-a dat nimeni seama că adevăraţii ţărani care iubeau pământul şi care la orele 5 dimineaţa se găseau în lanuri la lucru. Aceasta cu atât mai mult că Fabrica de Cherestea Tileagd şi-a încetat activitatea din anul 2002 iar uzina de Impregnat traverse CFR Tileagd şi-a diminuat foarte mult obiectul muncii. Tot în acelaşi document se menţionează că în anii 1873-1875 a fost în localitate epidemie de Ciumă şi de Holeră iar în anul 1880 a bântuit malaria. nu ştiu preţui ţărâna pentru care moşii şi strămoşii lor şi-au dat viaţa.-ul au sărit din lac în puţ. am găsit un document care atestă că localitatea Tilecuş. Din anul 1990 până în anul 1997 părea totuşi că treburile merg destul de bine. au crescut substanţial preţurile la toate prestaţiile de servicii (lucrări mecanice). filiala Oradea. nu şi-au format această deprindere din adolescenţă. în anul 1787 avea 81 de case. Aşa se explică faptul că circa 50% din suprafaţa agricolă a Tilecuşului a rămas la odihnă. S-au şcolit şi odată cu emanciparea. nu aveau nici piaţă de desfacere pentru plusul de produse peste coonsumul familiei.. cu pensiile celor îndreptăţiţi.P. preponderent în rândul copiilor şi a celor de vârsta a 3-a. proprietarii de pământ în starea lor individuală nu mai aveau animale de tracţiune. Aceste boli au făcut 110 victime omeneşti.perspectivă. încet. pregătindu-se trecerea ei în conservare. în mod deosebit acei oameni care se mai găseau pe posturi de „Gânditori". încet. iar tineretului care a mai rămas în sat nu-i place ca să mai lucreze pământul. După Revoluţie. Subvenţiile primite de la Stat erau mai mult simbolice. Deocamdată. dacă nu şi să ajungă vedete la Hollywood. Pe de altă parte. dealungul celor 30 de ani.

Şi de aici se poate observa tendinţa cancelariilor ungare de a diminua numărul locuitorilor de etnie română.4 Limba Maternă Romana Ebraica 399 4 399 La recensământul Populaţiei din anul 1900 Sup. Căsăt. jugăre 3536 Nr. Femei Nec.La Recensământul populaţiei din anul 1880. La recensământul din anul 1910 Scrie şi cit. Mozaică 660 22 10 Nota redactorului: în Tilecuş nu a existat niciodată unguri şi nici zece evrei în acelaşi timp. Chirp. s-a datorat epidemiilor de Ciumă şi de holeră. Văduv.Total Total Starea civilă gureşte Bărb. . 86 Ştie un. 660 22 Izraeliţi 10 Ortod. Div. 158 438 432 553 258 56 3 Pereţii caselor Piatră Păm. boli care bântuiau periodic pe teritoriile Bihorene. de case 84 Total persoane 403 Ortodocsi 1 Izraeliti . au rezultat următoarele Număr . de case 119 Total pers. având o mică prăvălie. A existat un singur evreu temporar. Lemn 2 2 2 150 Populaţia Tilecuşului în anii 1850-1910 1850 410 1857 386 1870 511 1880 403 1890 540 1900 682 1910 870 Descreşterea numărului de locuitori din anul 1857 faţă de anul 1850 şi din anul 1880 faţă de anul 1870. 682 Români MMag. RRefor.

906 Ortodoxi 704 Greco-cat. 360 970 496 474 107 115 265 287 196 Rom.d e gosp. - Germ. 1 Reform. Femei 536 540 Sub 7 253 Pe grupe de vârstă 7-12 13-19 20-64 65 şi peste 171 134 486 33 Recensământul din anul 1948 Nr. - Evrei - Slovaci - Tigani - La recensământul din anul 1956 Total pers. Femei 0-9 an 10-19 20-44 45-64 65 si gosp. Slov. 553 Femei 568 Romani 1121 Mag. de gosp. 1076 Din care Bărb. Mag. 4 Baptişti 4 Penticostali 193 . 294 Total pers. 957 1 2 10 Recensământul din 30 decembrie 2002 Total pers. 1180 Bărb. an 576 604 207 208 435 254 Femei 0-9 ani 10-19 ani 20-44 ani 45-64 ani 65 şi ani 76 La recensământul din anul 1977 Total pers. 1121 Barb. de Total Bărb. 226 Total pers. pers. Tig. 1216 0-9 ani 22 10-19 ani 169 20-44 ani 363 45-64 ani 326 65 ani şi peste 136 La recensământul din anul 1992 Nr.Recensământul din anul 1938 Nr.

după puterea lor de înţelegere.Scăderea numărului populaţiei din Tilecuş. un popor atât de mare. cu toate încercările cercurilor maghiare. Atât coloniştii Romani cât şi populaţia geto-dacică. începând cu anul 1992 şi până în prezent. erau un popor credincios. mentalitatea de a câştiga bani pentru nemuncă. Locuitorii Tilecuşului. Din aceste două popoare s-a născut poporul român. Naşterea Sfântului Isus Hristos.încetarea sau reducerea activităţilor industriale în zonă. şi-au însuşit noua credinţă. în călătoria lor misionară. moartea şi învierea Sa. au dat noi orizonturi credinţelor religioase. Imperiul Roman a cucerit Dacia şi a transformat-o în Colonie Romană. In cadrul convieţuirii populaţiei autohtone din fosta Dacie. Formele de viaţă au evoluat în timp. a-i căror urmaşi suntem. au ajuns şi în peninsula Balcanică unde au propovăduit Creştinismul la toate popoarele. Cercurile eclisiastice de la Budapesta şi-au făcut multe dureri de cap pentru a descoperi cine şi când a încreştinat poporul român. După întemeierea Bisericii Creştine şi după coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Isus Hristos în ziua Cincizecimii la Ierusalim. Căutând la izvoarele Istoriei vom afla că Geto-Dacii. se poate pune pe seama factorilor economici care lasă mult de dorit. 4. din următoarele cauze: 1. venerându-l pe zeul lor Zamolsche. sub a cărei stăpânire au supravieţuit 5 secole. 3. Biserica şi Şcoala Din istoria religiilor. vom'arăta că de ia întemeierea acestei localităţi. Şi ceea ce este cel mai grav. popor care după „minţile luminate" ale unor cronicari maghiari. toţi locuitorii au fost şi au rămas creşitni ortodocşi. Lipsa de iniţiativă şi de interes pentru înfiinţarea de ferme mici asociative. în aceeaşi perioadă de timp. Cu alte cuvinte. e) Despre viaţa spirituală. încă de mici copii am învăţat că românii s-au născut creştini. au venit nici mai mult nici mai puţin decât din Asia! Revenind Ia credinţa religioasă a Tilecuşenilor. Apostolul Pavel şi Apostolul Andrei. cu coloniştii Romani s-au făcut căsătorii mixte şi din această simbioză a luat naştere poprul român. dacii renunţând la idolul lor „Zamolsche". în perioada din comuna primitivă. Aceasta este explicaţia care atestă că poporul român s-a născut creştin. atât romanii cât şi getodacii şi-au însuşit credinţa propovăduită de sfântul Apostol Andrei. de la începuturi şi-au construit o biserică din pământ bătut şi din chirpici. 2. ca să-i convertească la religia catolică şi să-i maghiarizeze. aşezată . iar oamenii s-au adaptat la noile condiţii. Lipsa de interes pentru cultivarea pământului pe toate suprafeţele arabile existente.

aduşi din Valea Roşie care trece prin sudul comunei Vârciorog. s-au şi gătat sub biraiele şi . Populaţia din acest sat. Din lucrarea „Monumente Istorice Bisericeşti ale Eparhiei Ortodoxe Române Oradea" reiese că un subofiţer al armatei Austro-Ungare. nu sunt suficienţi pentru a termina construcţia în forma în care a fost proiectată.în afara localităţii. dependent de Episcopia Aradului. fără ca să aştepte de la dânsul vreo răsplată. Abia numai în anul 1920 s-a înfiinţat în Oradea Episcopia Ortodoxă de care aparţinea şi Tilecuşul. foarte ospitalieră. s-a constatat că cei 100 florini aur donaţi de binefăcător. construirea bisericii din Tilecuş a început în anul 1783 cu banii donaţi de către Filimon Gligor. în partea centrală a Tilecuşului. construit de căte taică-meu în curtea casei. pentru a aduce piatră din vale. înainte de a pleca să se Asocieze Răscoalei lui Horea. I se spune Valea Roşie pentru că o parte din afluenţii ei veneau de la Cornet-BulzDobreşti unde se găseau mari zăcăminte de Bauxită care făcea ca apele din precipitaţii să devină roşiatice. Cel de al doilea ctitor care a contribuit cu bani la terminarea bisericii a fost localnicul Mane Teodor. cu numele Filimon Gligor. pârâu de munte prin care se zbenguia o mulţime de păstrăvi. cu turla în stil gotic şi corpul Transilvănean. care aşezau vicari la Oradea. A doua inscripţie spune: „Al II-lea ctitor fiind Mane Teodor. paroh fiind Popa Gligorie. l-au ascuns în Biserica pustie. cu îndemnul ca să-şi construiască cu ei o biserică nouă. în urma unor neînţelegeri cu mai marii săi. Prima inserpţie sună aşa: „Această Biserică cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril. a donat sătenilor din Tilecuş suma de una sută florini aur. Recunoscător pentru ajutorul primit. aşezându-se mâlul printre pietre pe fundul văii. denumită Biserica Pustie. înconjurată de un brâu în formă de funie şi un mic coridor. a părăsit armata şi s-a refugiat în satul Tilecuş. pe măsură ce au avansat lucrările de construcţie. birău mare meşter a satului. Credincioşii din Tilecuş se aflau sub jurisdicţia duhovnicească a Episcopilor Ortodocşi din Arad. necesară la fundaţia grajdului din lemn. aflată în stare de ruină şi i-au asigurat hrană şi toate cele necesare în ascunziş cât timp a considerat el ca să fie ferit de urmăritori. de noi s-a făcut din cheltuiala răposatului Rumân Filimon Gligor. Am fost şi eu la Valea Roşie când eram copil mic. Aşa cum am arătat. la frontierea care păzea Transilvania. In anul 1783 a început construirea Bisericii din lemn masiv de stejar. Fundaţia a fost făcută din bolovani mari de piatră. însoţindu-l pe taică-meu în carul cu boi. ctitor şi mijmanh fiind atunci 1783". In anul 1792 s-a înfiinţat în Oradea un consistoriu Ortodox cu un vicar. Din inscripţiile chirilice interioare reiese cine au fost ctitorii Bisericii şi etapele de construcţie ale acesteia. Preoţii care au slujit au fost foarte săraci şi prigoniţi de autorităţile conducătoare ale vremii.

225 .

Unul. fiul cel mai mare al Preotului Vasile Chirilă din Tilecuş. i s-a înlocuit întreg acoperişul din fondurile Asociaţiei Internaţionale ale Monumentelor Istorice.P. Bizantin şi oriental. Nicolae pOpovici. Această informaţie a fost primită în anul 1967 de la Augustin Chirilă.S. degradându-i-se numai acoperişul din şindrilă şi picturile interioare. Mitropolit al Ardealului I. fiind tineri necăsătoriţi şi-au întemeiat fiecare câte o familie şi nu au mai plecat din sat. iar mai târziu Primar al Municipiului Oradea. fiind Patriarh al României înalt Preasfinţiile lor Dr. fost subprefect al judeţului Bihor. Miron Cristea şi Dr. cu ciubere la schimb pe grâu şi alte cereale. aflată pe păşunea obştei în parcelele Rovina şi Mezărători. iar în cursul anilor 2003-2004. în anul 1965 a fost restaurată prin grija Statului Român.A. la care s-au mai adăugat banii obţinui din tăierea şi vânzarea unei frumoase păduri de stejar. inclusiv Augustin Chirilă . Dr. a rezistat cu brio secolelor care au trecut. lateralele. Nicolae Munteanu.S. Pisania din interiorul Bisericii cuprinde următorul text: „Construirea acestui Sfânt lăcaş cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril în anii de la Hristos 1937— 1939. sprijinit pe patru stâlpi din beton armat şi patru mai mici. de către vandalii armatei hortiste.chitoriile lui Baciu Ioan şi Baciu Dănăilă. o adevărată bijuterie de artă fără concurenţă pe Valea şi terasele Crişului Repede. In anii 1937-1939 s-a construit în Tilecuş o nouă Biserică ortodoxă. veniţi în Tilecuş din zona Bradului judeţul Hunedoara. martirizat la 29 august 1940. In anul 1965 când a fost restaurată Biserica din lemn declarată Monument Istoric. Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră. Mulţumiţi de locurile unde au ajuns. Dr. distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperişul de şindrilă. având aspectul unei catedrale. care au venit ca trupe de ocupaţie ale Ardealului de Nord. Construcţia propiu-zisă. Episcop al Oradiei P. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic. Fondurile necesare construcţiei acestei noi biserici au fost puse la dispoziţia locuitorilor de către Subprefectul judeţului Bihor Augustin Chirilă. cel mai mare pe bolta bisericii.S. prin mila zmeritului zugrav Mihail Polacek 1793". se mai găseau în interiorul acestei biserici următoarele obiecte de cult vechi: . producând mari stricăciuni boitei care a fost refăcută de către Direcţia Monumentelor Istorice. Construirea Bisericii a fost executată de căte fraţii Vasile şi Toader Indrieş. din lemn de stejar. în continuare sunt redaţi toţi'acei care au contribuit la ridicarea Bisericii. reuşind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia" a Tilecuşului. nicolae Bălan. cu 5 turnuri. în timpul domniei Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea.Subprefect al judeţului Bihor.

în partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Naşterea Mântuitorului. 7.Icoană pe sticlă reprezentând Buna Vestire. încadrată de scene privind prinderea şi Răstignirea Domnului Isus. foarte veche. reprezentând Aşezarea Domnului în Mormânt. destul de şterse din cauza intemperiilor. care este de asemenea foarte vechi. au fost tipărite cu litere Chirilice.Icoană pe sticlă reprezentând Sfânta Treime. cu diferite ornamente. Molitvelanec tipărit în anul 1700 la Sibiu. 4. 5. reprezentând „Botezul Domnului" din care lipseşte partea dreaptă. ştearsă de mulţimea anilor pe care i-a străbătut. cu diferite scene religioase. probabil odată cu pictarea Biserricii de către Mihail Polacek. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. Ambele icoane sunt foarte vechi şi au fost pictate.Icoană pe sticlă reprezentându-1 pe Sfântul Nicolae. Pe iconostasul Bisericii. Botezul şi înălţarea la ceruri.Icoană pe sticlă reprezentând-o pe Sfânta Măria.Icoană pe sticlă reprezentând Naşterea Domnului. 7. 8.Evanghelia tipărită în anul 1859 la Sibiu. Liturghier tipărit în anul 1798 la Buda. reprezintă scene cu 227 . Icoana de lemn pictată în ulei.Icoană pe sticlă reprezentând Răstignirea Domnului. icoana din lemn reprezentându-l pe Arhanghelul Mihail cu paloşul în mâna dreaptă. Evanghelia tipărită în anul 1768 la Blaj. iar unele manuscrise au fost primite din Ţara Românească. ceea ce dovedeşte legăturile dintre Românii celor două părţi ale Munţilor Carpaţi. care se aseamănă mult cu vechea artă chinezească. 2. 4. Antoleghier tipărit în anul 1798 la Sibiu. Dintre broderii s-au păstrat doar un patrafir brodat cu fir de aur. 6. pictorul a redat Răstignirea încadrată de 15 rame. în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinţi şi 12 figuri fără ramă. In interiorul Bisericii s-au mai aflat prapori foarte vechi. A mai existat o pictură pe pânză. Cărţile mai sus arătate. 1. Penticostar tipărit în anul 1700 la Sibiu. în centru are un vas de porţelan cu pictură florală. Alte picturi pe pereţii bisericii. De o deosebită valoare artistică sunt picturile pe lemn sau sticlă ca: 1. 3. 6. unul reprezenta Uciderea balaurului de către Sfântul Gheorghe. iar în mâna stângă însemnele puterii. printre care. Inventarul mai sus prezentat este completat de un Candelabru având o rară frumuseţe. Cazanie tipăfit în anul 1799 la Sibiu. 5. 3. 2.

cazuri în care unele persoane făceau în mod deliberat şi repetat. mai există în totalitae. în care au intrat cu smerenie şi cu frica lui Dumnezeu. Ştim însă că toate acestea au existat înainte de a lua în primire Parohia Bisericii din Tilecuş preotul Petru irimiaş. a unor elemente preluate din arta Gotică. fapte care îi păgubeau pe semenii lor. fapte care oricum nu se puteau încadra în morala creştină. de la „Cei şapte ani de acasă". Au fost şi câteva exemple negative. în spiritul moralei creştine şi începea de la cele mai fragede vârste. îmbinată organic în arhitectura în lemn Europeană. până când îi prelua şcoala şi preotul cu Sfânta împărtăşanie. lăsând loc la anumite suspiciuni. . Biserica pentru Tilecuşeni a fost un lăcaş Sfânt. Biserica din Tilecuş judeţul cu atât mai mult că mai Bihor construită în anii 1936puţin sfinţenia sa era 1939 prieten la cataramă cu Euforistul BACHUS. Populaţia Tilecuşului a fost educată din generaţie în generaţie. la pagina 108 este consemnat că în anul 1713. preotul Aştileului de atunci Popa Gavrilă a copiat un Molitvalanec găsit la Biserica din Tilecuş. întrucât preotul paroh Petru irimiaş. Nu ştim dacă aceste obiecte vechi de cult.Adam şi Eva şi alte figuri de Sfinţi din teme religioase. care au constituit zestrea bisericii din lemn a Tilecuşului. în anul 2004 s-a împotrivit cu fermitate ca să ne confirme existenţa lor. pentru a-şi cere iertarea păcatelor. tipărită prin anii 2001-2002. Acest Monument Istoric ilustrează convingător integrarea în structurile tradiţionale ale Arhitecturii Româneşti cu începutul prefeudal. Şi mai ştim că în Monografia Comunei Aştileu judeţul Bihor.

Din Anuarul Şcolii Confesionale Greco-Ortodoxe Române. care era şi cantor la Biserică. trăznetul să le producă mari pagube materiale. Cei în cauză nu au mai păcătuit şi au fost un prilej de învăţătură pentru întreaga obşte. au fost înscrişi la şcoala confesională 90 de elevi din care: 67 în cl. 8 în clasa a Il-a. în primul rând prin şcolile de Stat. promovând 3 la încheierea anului şcolar.Nagy Sandor. din care 32 în clasa I-a. f) Invăţământul din Tilecuş In timpul stăpânirii Austro-Ungare pe teritoriul Transilvaniei. cronicarul maghiar K.Coincidenţă sau puterea Divină?!!! Acestora li-s-a întâmplat ca pe timp de ploaie cu descărcări electrice. în anul şcolar 1918/1919 s-au înscris numai 55 de elevi. în lucrarea sa „DESCRIEREA ORAŞULUI ORADEA ŞI SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA REGATULUI UNGARIEI". consemna la pagina 73 că în satul Tilecuş. a IV-a. 19 în clasa a Il-a. oamenii puterii au aplicat în mod permanent o politică de maghiarizare a românilor şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. Primul învăţător al acestor elevi a fost Indrieş Dumitru. Tot în lucrarea respectivă se face precizarea că Statul Maghiar le-a oferit să le construiască şcoală cu limbă de predare maghiară în mod gratuit. I-a. promovând 55 la încheierea anului şcolar. pagubele şi suferinţele ce au îndurat oamenii timp de 4 ani. deşi erau ameninţaţi şi obstrucţionaţi de către organele puterii. Fondul însă şi moştenirea genetică au rămas neschimbate. Preoţii ortodocşi din localităţile cu populaţie românească. Proverbul „PĂDURE FĂRĂ USCĂTURĂ" nu a fost întâmplător lansat. astfel: -în anul şcolar 1917/1918. interzicându-se funcţionarea altor şcoli cu alte limbi de predare decât limba maghiară. însă la îndemnul preotului din sat. Răutăţile aduse de către cel de al doilea război mondial şi frontiera maghiaro-română stabilită prin Diktatul de la Viena în august 1940. anuar care se mai păstrează în arhiva Şcolii generale din Tilecuş. promovând 17 la sfârşitul anului şcolar şi 4 în clasa a IlI-a. Aşa se explică faptul că în anul 1886. îndemnau oamenii să nu-şi lase credinţa strămoşească şi naţionalitatea în care s-au născut. 389 nu ştiu să scrie şi să citească. oamenii Tilecuşului au fost foarte buni la suflet din vechime şi până la cel de al II-lea Război Mondial. 12 în cl. au refuzat oferta ce li-s-a făcut. fiind analfabeţi. rezultă începutul drumului spinos spre cunoaştere şi cultură a locuitorilor Tilecuşului. învăţător la aceşti elevi a fost Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi. a IlI-a şi 3 în cl. le-au zdruncinat credinţa avută anterior. In general însă. 229 . dintre cei 403 locuitori români.

şcoala primeşte denumirea de Şcoală Primară Rurală. înscriindu-se 51 de elevi în clasele I—III. ELevii din clasa a IV-a au continuat studiile la Şcoala de Stat Borşea. din care au promovat 58. La examenul final din 17 iunie 1923 au promovat un număr de 60. . iar în cl. Diferenţa mare de repetenţi s-a înregistrat la clasa I-a unde din 27 înscrişi au promovat numai 5.Aici. din care 42 băieţi şi 18 fete. a V-a aflându-se 5 elevi. unde funcţiona o şcoală de stat. având ca învăţător pe Ionescu Andrei. A funcţionat cu 5 clase şi cu un total de 96 elevi înscrişi. Conducerea Şcolii din Tilecuş a luat-o preotul Vasile Chirilă. In anul şcolar 1923/1924. In anul şcoalr 1922/1923. la distanţă de 2 km. In anul şcolae 1919/1920. . şcoala a funcţionat cu aceiaşi dascăli şi au avut înscrişi un număr de 75 elevi. ajutat de învăţătorul Nicolae Beria. Registrele de evidenţă şi Cataloagele erau tipărite în limba maghiară. elevii din Tilecuş au urmat cursurile la şcoala din satul vecin Borşea. 1921/1922. La sfârşitul anului de învăţământ au avut situaţia şcolară încheiată 69 de elevi. având înscrişi 69 elevi în clasele I-IV. sub conducerea învăţătorului (învăţătoarei) Silvia Vancea. In anul şcolar următor.Această clădire reprezintă şcoala care a fost construită în anul 1927-1928. Din anul şcolar 1920/1921 a început învăţământul de stat cu limba de predare română. având în curte locuinţa pentru directorul şcolii.

în anul 1929. locuinţă în care urma să locuiască familia Directorului şcolii. întemeind o familie stabilă şi au locuit în locuinţa legată în corpul noului local de şcoală.p. La clasa I-a a predat învăţătoarea calificată Ana Baciu. In perioada anilor 1925-1927. originar din satul Borşea. iar la sfârşitul anului şcolar au promovat 37.director. care a instruit clasele III—VII cu un număr de 35 elevi din care au promovat numai 23. Constructorul a avut în vedere să zidească legat de clasă şi o locuinţă cu două camere. Una din explicaţii ar putea fi că era oltean de origine. Aceasta a înscris la începutul anului şcolar 88 de elevi în clasele I-IV. cel mai slab procent de promovare de la data deschiderii învăţământului în Tilecuş. vorbea foarte repede şi nu avea metode de predare în limbaj ardelenesc. din care au promovat 22. încălzită iarna cu lemne într-o sobă mare de fontă. legată cu mortar de ciment şi pereţii din cârpici (cărămidă ne arsă). Localul era o casă ţărănească cu pământ pe jos şi cu geamuri foarte mici. In anul şcolar 1926/1927 a apărut o învăţătoare cu numele Paraschiva Olteanu. nu-1 înţelegeau elevii ce vrea ca să spună. Schela acoperişului a fost făcută din lemn de brad iar acoperişul din ţiglă şi coame de Jimbolia.In anul şcolar 1924/1925 apare un nou învăţător R. fiind promovaţi la încheierea anului şcolar 32 elevi. fără multă experienţă. cu geamuri exagerat de mari la vremea respectivă. cu fundaţia solidă din piatră de calcar adusă de la Vârciorog. noua pereche de învăţători îşi împart copiii ca în anul anterior. locuitorii satului au construit un nou local de şcoală. originară din Tilecuş care a înscris 80 de elevi.G. Şi învăţătoarea Ana Baciu a condus clasele I—II cu un număr de 102 elevi. Oprea care a înscris în clasele I—VI un număr de 79 elevi. In anul şcolar 1927/1928 au funcţionat la şcoala din Tilecuş învăţătorul Ionel Manea . La clasa I-a au fost înscrişi un număr de 63 elevi pe care i-a preluat 231 . Petru Chirilă şi Ana Baciu s-au căsătorit. foarte bine iluminată. care a luat în primire clasele II—VII cu un total de 68 de elevi. cei doi învăţători. Nici dânsul nu s-a putut adapta la arhaismele locale care îl întâmpinau la tot pasul. de una sală în suprafaţă de 60 m. din care au fost promovaţi numai 20.uş.. In anul 1925/1926 a succedat la catedră alt învăţător cu numele Andrei G. din care au promovat numai 31.Netejan care a înscris 76 de elevi din clasele I-V fiind promovaţi numai 45 în în final. realizând o performanţă negativă mult mai mare decât toţi ceilalţi predecesori ai săi. A dat bir cu fugiţii. In anul şcolar 1929/1930. învăţătorul Petru Chirilă. Incepând cu anul şcolar 1928/1929 a fost numit director al Şcolii Primare Tilec. bucătărie şi cămară de alimente. Este adevărat că nici localul de şcoală nu oferea condiţii normale pentru desfăşurarea unui învăţământ performant. care probabil a fost de origine tot olteancă. Este vorba.

în timpul studenţiei s-a îmbolnăvit de apendicită şi a făcut peritonită. respective începând cu anul 1917 până în anul 1930.Baciu Ilie a Gheorghiei Mitri Sfatului. în clasele II—V. A deţinut mulţi ani funcţia de subprefect al judeţului Bihor şi de primar al oraşului Oradea. din rândul acelor elevi s-a născut prima generaţie de intelectuali ai Tilecuşului. Decedat în anul 2001. a decedat în anul 2004 la vârsta de 91 ani. Cu toate greutăţile întâmpinate în drumul de început al învăţământului românesc în perioada anilor 1917-1930. In rândurile de mai sus s-a copiat şi s-a redat ad literam. 2. S-a stins din viaţă la vârsta de cincizeci şi cinci de ani. a urmat Şcoala Pedagogică şi a funcţionat pe post de profesor la Şcoala Nr. Anuarul Şcolar de la începutul şcolii Româneşti în Tilecuş judeţul Bihor.Ana Chirilă. 5. A decedat în anul 2004 la vârsta de 92 ani. 14 Oradea. în urma intervenţiei chirurgicale s-a vindecat. A urmat Şcoli Universitare la Budapesta şi la Viena. Cazul de boală s-a petrecut în anul 1928. a urmat Şcoala Pedagogică (Şcoala Normală de Fete) şi a lucrat în calitate de învăţătoare la Tilecuş. 3.Baciu Liviu. băiatul mai mare al preotului Vasile Chirilă.Baciu Marioara a Miculi Nuţu Ghiurci.Baciu Petru a Burchi. Deşi nu a făcut parte din nici . aflându-se la un pas de moarte. după cum urmează: 1. A fost un un Economist eminent cu o conduită morală ireproşabilă. 6. A lucrat pe postul de EconomistRevizor financiar în cadrul Direcţiilor Regionale CFR. rămânând cu anumite sechele abdominale. 7. Oradea şi Cluj.Chirilă Augustin. a urmat Institutul de înalte Conturi Industriale şi Financiare Braşov. a urmat Institutul de Agronomie. promovaţi fiind la sfârşitul anului numai 24. revenindu-şi foarte greu. alături de soţul său Petru Chirilă. conduse de Petru Chirilă au fost înscrişi 71 elevi la începutul anului şcolar din care au fost promovaţi doar 32. 4. a urmat Şcoala Pedagogică şi a practicat funcţia de învăţătoare în localitatea Gruilung judeţul Bihor. în ultimii doi ani de viaţă a devenit amnezic.Baciu Ana căsătorită Chirilă. a urmat Facultatea de Ştiinţe Juridice. abia se pensionase pentru limită de vârstă şi vechime integrală.Baciu Florica a Mitri Alboai. a lucrat în calitate de Inginer agronom la Ferma Agricolă Oradea. duşman declarat al Corupţiei. soră cu Ilie Baciu de la poziţia 5. A încetat din viaţă la vârsta de 65 ani. băiatul cel mai mare a lui Ştrăuţ. A decedat în anul 2002 la vârsta de 90 ani. ajungând judecător la Judecătoria Oradea. la vârsta de 89 ani. La şcoala de Arte şi Meserii din Bratca au participat doi elevi în clasa a Vl-a.

au declanşat o adevărată Revoluţie culturală în Tilecuş. Astfel. aflândune la o oră de matematică. ceea ce nu a fost pe placul politrucilor din Partidul Comunist. Acesta era pornit ca să plece undeva la lucru cu căruţa tractată de bivoli. copii de la vârsta de 6-7 ani în sus. In calitate de autor şi redactor al acestei lucrări. când a dat buzna în sala de clasă tatăl unui elev. 9. La drept vorbind. Petru şi Ana Chirilă şi pentru respectarea adevărului istoric. dând prioritate procesului de învăţământ. când animalele intrau la furajare în grajduri. în virtutea obligaţiilor deontologiei profesionale. trebuie ca să-mi dai pe Gyuri afară. după preluarea puterii. cum s-a procedat ulterior de către comunişti. Această mentalitate şi stare de fapt s-a menţinut până când ţăranii au intrat în Gospodăria Agricolă colectivă cu tot inventarul lor gospodăresc şi când copiii au fost scutiţi de vechile lor atribuţii în familie. a dejugat bivolii şi cu un rasteu metalic de la jug. înaintea oricăror interese personale. Copii care au promovat clasele an de an. manifestaţia s-a desfăşurat în mod superb.8. că aceşti oameni deosebiţi au fost înzestraţi de natură cu darurile pedagogiei. Pe lângă celelalte atribute. a intrat în clasă ridicând obiectul contondent a ameninţare spunând: „Domnule învăţător. Deci. care avea „câteva atmosfere la bord". A oprit în faţa şcolii. fără teama de a greşi. ne obligă buna cuviinţă să arătăm că aceşti doi oameni deosebiţi şi-au consacrat toată viaţa lor nobilei profesii pe care şi-au ales-o. nu erau obligaţi de Inspectoratele şcolare ca să aibă număr mare de promovaţi. Am nevoie de el. Deşi au avut o mare dezamăgire la prima încercare de a prezenta publicului o manifestare culturală. cadrele didactice ale vremii. avea în gospodăria sa proprie cel puţin 2-3 animale mari: vaci. câţiva huligani din sală au distrus tot 233 . au gost şi mari patrioţi. nu au promovat nonvalorile. având şi dorinţa de a le pune în aplicare. ajutat de soţia sa Ana. precizez că mă aflam elev în clasa a V-a primară la învăţătorul Petru Chirilă. cai sau bivoli. Ştiu numai că în numele legii. în numele Legi îţi ordon ca să-mi dai pe Gyuri afară!" învăţătorul. Se poate afirma. oricât de sărac ar fi fost. nu s-au lăsat descurajaţi. trebuiau să scoată şi să păzească vitele la păscut începând cu luna aprilie şi până în luna noiembrie ale fiecărui an şcolar. Fiecare locuitor al satului." Deci. foarte bun psiholog îl întreabă: „în numele cărei Legi bade Flore?" „Nu ştiu. măsură care a influenţat pozitiv dezvoltarea socio-profesională şi culturală a populaţiei şi în mod deosebit a tineretului. sau dovedit a fi supradotaţi intelectual. odată instalat atât pe postul de învăţător-director cât şi întro locuinţă salubră. Petru Chirilă. Cursurile şcolare au fost frecventate numai în perioada de iarnă. şi cu asemenea cazuri s-au confruntat cadrele didactice în drumul lor greu şi spinos. Pentru cinstirea memoriei celor doi soţi învăţători. numai că la sfârşitul programului. în aceste condiţii. către culturalizarea maselor. cunoscut sub numele de Tolea.

bomboane de salon învelite în staniol de 5 culori diferite.ce a fost frumos. cu simbolul Dumnezeirei. Când sa încheiat programul prevăzut în repertoriu. Bradul a fost aşezat pe o scenă din scânduri de brad. nu sa lăsat dezarmat. l-a afectat foarte mult pe tânărul învăţător Petru Chirilă. învăţătorul Petru Chirilă secondat de către soţia sa. sub privirile îngrozite ale asistenţei. globuri diferite culori. mere de culoare roşie. câţiva huligani din sală. lungi de 5 metri. fiecare având ataşate la spate câte două aripi mari. Un grup de elevi selectaţi pentru programul artistic. Nu mai văzu-se nimeni din Tilecuş un tablou de asemenea clipe înălţătoare sufleteşti. S-a muncit mult şi s-a cheltuit mult. au făcut mari pregătiri în vederea sărbătoririi Crăciunului. peste una sută de lumânări pe stative metalice şi tot atâtea artificii care. în urma acestui accident. pline cu fursecuri şi bomboane. Autorii acelor fapte retrograde. Când s-a tras cortina. A fost împodobit cu ghirlande şi lănţişoare. în două minute au devastat întreg pomul de Crăciun. în mai multe culori. aranjate pe un şir de bănci din şcoală. Pentru acest eveniment. Pomul era feeric iluminat şi împrăştia cu dărnicie miile de steluţe de la beţele de artificii. care şi-a dorit mult ca să fie un deschizător de drumuri spre cultură şi civilizaţie. confecţionate din hârtie lucioasă. atinse cu flacăra unei lumânări. care depăşea mult graniţele obişnuitului. organizând o serbare cu colinde şi obiceiuri vechi. Dracul însă nu doarme. mere. Nu s-a mai organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun la Şcoala Primară din Tilecuş în . Era ceva măreţ. dar să derulăm faptele în succesiunea lor: In al doilea an de activitate şcolară. lânţişoare etc. s-a procurat un brad de doi metri şi jumătate înălţime. învăţătorul Petru Chirilă a adoptat alte metode de muncă educativă. spre consternarea auditoriului. preconizat ca să aibă loc în seara Naşterii Domnului. în faţa bradului au fost aşezate două eleve îmbrăcate în alb. împotriva căreia trebuiau găsite mijloace adecvate de îndreptare. înţelegând perfect motivaţia acestor acţiuni huliganice. răspândeau mii şi mii de steluţe mici. Cu toată această mâhnire şi durere sufletească de moment. A mai fost împodobit cu 50 coşuleţe din carton. a apărut un adevărat tablou de basm. similară cu ceia ale aborigenilor din junglă. în frunte cu învăţătorul se aflau pe scenă lângă brad. de cel'mai elementar grad de cultură şi de cel mai elementar bun simţ. având la bază un diamteru de 3 metri. erau oameni lipsiţi de educaţie. făcându-şi în mod diabolic prezenţa la această măreaţă sărbătoare creştinească a naşterii Domnului. Era o realitate tristă. Invadarea sălbatică. bomboane. învelite în hârtie creponată. Această tristă constatare a stimulat spiritul său pedagogic şi deontologic. colinde şi poezii de Crăciun. învăţătoarea Ana Chirilă. în chip de îngeraşi. smulgând cu brutalitate absolut tot ce se găsea pe el: Coşuleţe. privind profesia pe care şi-a aleso.

Pentru punerea în funcţiune a aparatului. a fost o mare ciudăţenie pentru cei prezenţi şi se cruceau cum. aduse-se în sat miracolul tehnicii şi a ştiinţei omeneşti. despre valorile morale şi spirituale pe care le poate dobândi tineretul prin şcoală. în care vor putea fi văzuţi oamenii care vorbesc şi tinerii care cântă. cu care putea prinde postul de Radio Bucureşti. în vara anului 1929 deja poseda un aparat de Radio-Recepţie. unicul din satele judeţului Bihor. Incet. pentru a deveni mai buni şi mai de folos societăţii în care trăiesc. Vor avea surpriza ca să vadă o cutie „minune". Au fost însă organizate multe cercuri culturale. despre progresul şi cultura altor popoare Europene. dintr-o cutie căptuşită cu pânză de mătase. cu clame metalice. Invăţătorul Petru Chirilă. Cu prilejul primelor adunări duminicale. Vârciorog etc. compus din două piese: Aparatul propriu-zis cu galena şi difuzorul. cu exemplul său personal. Evenimentul a stârnit mare curiozitate şi în duminicile următoare au venit la şcoală pe lângă tineret şi persoane mai în vârstă. Totodată le-a vorbit despre viaţa şi despre obiceiurile altor popoare mai avansate în cultură şi civilizaţie. S-a mai făcut ceva foarte important care să trezească interesul tineretului din localitate pentru ştiinţă şi cultură. Şerghiş. La prima vedere. încet. mai statornici în ignoranţă şi în convingerile lor superstiţioase. la a căror desfăşurare au fost invitaţi să participe cadrele didactice din localităţile învecinate: Borşea. prin spiritul său de sacrificiu. Când toate acestea au fost puse în stare de funcţionare. cânta şi se spuneau glume hazlii de către cineva în graiul românesc. pentru schimburi de experienţă pe linie de învăţământ. în aparat mai era introdusă o sârmă de cupru. la care s-au prezentat diferite simpozioane pe teme şcolare. i-a cerut toboşarului satului. ca să bată toba dealungul localităţii şi să invite tot tineretul. legate una de alta la poli în serie. în care se aude cum vorbesc şi cum cântă artiştii din Bucureşti. ca să vină la şcoală duminică dimineaţa la ora zece. prin muncă şi strădanie. dar şi pentru propriile lor familii. flăcăi şi fete. Sacadat. legată la antena de pe acoperişul casei. despre ştiinţă şi cultură. Unii. îşi făceau semnul crucii scuipându-se în sân spunând că se afla „Ucigă-1 Toaca" în cutie.anii care au urmat. cu elevi ale şcolilor din aceste localităţi. a luat fiinţă Radiodifuziunea Română în Bucureşti. învăţătorul Petru Chirilă a cucerit 235 . glăsuia. cu o mulţime de baterii electrice. Se cunoaşte faptul că pe data de 01 noiembrie 1928. după audierea programului care s-a transmis la Radio Bucureşti. nu numai pe cei din Bucureşti ci şi pe acei din toate marile oraşe ale Europei. avea o cutie din placaj. anticipând că nu peste mulţi ani. căruia i-se spunea „Chişbirău". cu metode pedagogice avansate. pe înţelesul tuturor. Invăţătorul Petru Chirilă. dascălul a ţinut scurte prelegeri în faţa asistenţei. ştiinţa omenească va inventa alte feluri de cutii mai mari. cu multă răbdare.

prin perseverenţă şi munca neobosită pe care a depus-o. Este vorba despre un cor mixt pe 4 voci (sopran. au fost scrise mai multe articole în Presa Orădeană a vremii. preoţii din toate satele şi comunele judeţului. Cu aceste formaţii culturale. formată din talente native. Semnificativ este faptul că un mare număr din rândul spectatorilor . după comportamentul. Alt. la nivel Universitar.nu numai încrederea şi simpatia tineretului. cu înaltă ţinută artistică. chiar dacă nu au urmat cursurile şcolare la vremea potrivită. dirijat de învăţătorul Petru Chirilă. biserica cu cinci turnuri. In vara anului 1939 a avut loc Sfinţirea deosebitului lăcaş de închinăciune din Tilecuş. învăţătorul Petru Chirilă. ziarişti. nota de seriozitate calităţile lor artistice şi nivelul lor de cultură care i-a caracterizat în toate manifestările lor din ziua respectivă. Tenor şi Bas). aceste formaţii au prezentat un program artistic de cântece populare şi o piesă de teatru.oameni de cultură . în sala de Cultură a Tileagdului. sub bagheta împătimitului om de cultură Petru Chirilă. Se schimbase ceva în conştiinţa lor individuală.au pus întrebări dacă formaţia echipei culturale din Tilecuş. dar şi a întregii populaţii din localitate. cu care s-au pregătit şi pus în scenă mai multe piese de teatru. de către ziariştii care au . manifestare la care a participat un mare număr de spectatori. în urma invitaţiei primită de la organele locale ale oraşului Reşedinţă de Plasă Tileagd. a funcţionat impecabil şi cu mare succes. La desfăşurarea acestui deosebit eveniment au participat înalţii Prelaţi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. oameni de cultură. plus o echipă de artişti amatori. a cântat la slujba religioasă a Bisericii Ortodoxe Române. a răspuns Corul mixt pe patru voci. despre a cărei frumuseţe monumentală am mai scris în paginile acestei cărţi. Despre acest eveniment major şi despre gradul ridicat de cultură a tineretului din localitatea Tilecuş. este alcătuită din studenţi de facultate. o echipă culturală formată din flăcăii şi fetele satului. prin trăsăturile sale de caracter cu totul deosebite. începând cu 1931şi până în anul 1948. Astfel. toţi locuitorii Tilecuşului precum şi o mulţime de suflete din localităţile mărginaşe ale Tilecuşului. în localitatea Tilecuş judeţul Bihor. Făceam şi eu parte din această echipă culturală şi m-am simţit stânjenit când un domn m-a întrebat la ce facultate urmez! Am avut prezenţa de spirit ca să-i răspund că încă nu am ajuns la Facultate dar nutresc această speranţă. în timp de 4-5 ani a reuşitsă transforme tineretul Tilecuşului în oameni cu vederi largi asupra mediului înconjurător şi să le imprime un anumit grad de cultură. instructiv-educative. le-a trezit dorinţa de cunoaştere. în Duminica Rusaliilor anului 1936. din rândul cărora nu au lipsit notabilităţile Reşedinţei de plasă şi toţi oamenii de cultură a-i localităţii. în aceiaşi zi după masă. La oficierea slujbei Religioase de sfinţire a Bisericii. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Invăţătorul Petru Chirilă. disciplina. prin calităţile sale de excelent pedagog.

a înfiinţat o Cooperativă Şcolară. tocuri şi peniţe de scris. un cenzor şi un casier care îndeplinea şi funcţia de vânzător. Toate acestea erau cumpărate în angro de la o librărie din Oradea. participat la eveniment. 237 . Să mai notăm şi faptul că învăţătorul Petru Chirilă. Odată cu înfiinţarea cooperativei s-au înfiinţat şi registrele de evidenţă prevăzute de actele normative după care funcţionau Cooperativele comerciale de consum. coli de sugativă etc. scoţându-se în evidenţă faptul că Tilecuşul este singura localitate rurală din cuprinsul judeţului Bihor. călimări de cerneală. creioane. care se poate mândri că are un cor mixt pe patru voci de nivel academic. pentru a lărgi orizontul de cunoaştere al elevilor. format şi condus de învăţătorul Petru Chirilă şi desfiinţat în 1948 de către cozile de topor ale regimului comunist. cu preţuri oficiale iar vânzarea lor cu amănuntul către elevi s-a făcut cu un preţ la care s-a adăugat un mic rabat comercial. un vicepreşedinte. deşi nu avea prevăzut în programul şcolar de învăţământ ca materie de studiu. pentru ca să aducă un mic profit (simbolic). Aceste evidenţe cădeau în atribuţiile casierului şi erau păstrate împreună cu mărfurile şi cu banii realizaţi din vânzări într-un dulap închis cu lacăt. în vederea procurării rechizitelor şcolare constând în: caiete cu linii şi cu pătrăţele. Acţionarii au fost mai mulţi elevi (cu dare de mână) care au contribuit la constituirea fondului necesar. gume de şters. un preşedinte.Corul mixt pe 4 voci al Tilecuşului anilor 1932-1947. denumită „Cooperativa Albina". Toate articolele procurate aveau trecere. La această cooperativă au fost numiţi factori de conducere din rândul elevilor.

Baciu Silviu a Sivi Miculi. 5. ajuns colonel de Poliţie în Oradea. 4. pentru a nu i se uita meritele lui în activitatea socială depusă. 11. Baciu Florica a Nuţi Chişoai. In rândurile ce urmează. 15. Baciu Ioan a Ioani Miculi Nuţu Ghiurchi. a lucrat ca învăţătoare. Baciu Ioan a Petri Mecului. Baciu Petru. a urmat Facultatea ştiinţelor economice şi a lucrat pe post de economist. 14. a fost director de şcoală în localitatea Stirciu jud. 13. Baciu Petrică a Sivi Miculi. Baciu Veronica. Normală plus Institutul Pedagogic. 8. i s-a ridicat statuie în curtea sediului Poliţiei. 10. Academia Comercială Buc. atelier pe temelia căruia a fost aşezată actuala Fabrică de mobilă. 9. a urmat Institutul Pedagogic şi a lucrat ca profesor. fiindule mai la îndemână şi a funcţionat perfect. 2. Gospod Timişoara. lucrat la CEC.Şcoala normală. In viaţa lui particulară şi în limita timpului liber care şi-l putea permite. După ce a încetat din viaţă. în prezent pensionată. Pens. în prezent este pensionat. In paginile 161-162 din această lucrare. Vârciorog şi Orvieşele. a urmat şcoala Pedagogică de Băieţi în Oradea şi a lucrat ca învăţător în Tilecuş. am nominalizat intelectualii din prima generaţie a Tilecuşului. a urmat Şcoala Normală şi a profesat ca învăţătoare. a fost conducătoarea Grădiniţei de Copii „înfrăţirea" Oradea. Baciu Silvia a Sivi. Meşteş. Singur şi-a confecţionat lăzi stupine cu rame din scânduri de brad. a urmat Şcoala Normală . Sălaj 1952-1993. Baciu Lucreţia Şc. Baciu N.întru-cât elevii îşi cumpărau cele necesare de la cooperativa lor. Ana . căsătorită Frenţiu. trase la rindeaua mecanică a micului meseriaş Velko din Tileagd. 7. învăţătorul Petru Chirilă s-a dovedit a fi un gospodar desăvârşit. 12. Oradea. Şc. pasionându-l pe lângă vânătoarea de iepuri şi apicultura. vom prezenta a doua generaţie de intelectuali la a căror formare şi-au adus contribuţia familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă. 6.învăţător mort în accident de circulaţie. Baciu Zoiţa Idem .Liceul Teoretic. Baciu Traian a Culi Mecului. Baciu Veronica a Sivi Miculi. căsătorită Platona. care au fost educaţi de către învăţătorii ce s-au succedat la catedra Şcolii Confesionale şi Primare a Tilecuşului între anii şcolari 1918-1929. după cum urmează: 1. fost şef de serviciu la Coop. cu Duţu Chirilă. . Avea lnumai 25 ani. 3. Şcoala Pedagogică profesor în Oradea. în timp ce se deplasa spre Aleşd. Bârţan Petru a Tociului. a urmat Şcoala Normală a fost învăţător în Hotar. Baciu Savu a Culi Mecului. pensionară. Căsăt.

T. Indrieş Ana. Şcoala Superioară de Ofiţeri. Şef laborator la Spit. Studii Universitare a lucrat pe post de subinginer. 25.Şcoala Superioară Militară. 23. de Ştiinţe Economice. pensionat. fost ofiţer activ. 28. de Ştiinţe Juridice. Danşe Ilie.Instit. pensionat.Facult. Căi Ferate Inginer în Timişoara.Facult. Clinic Bucureşti. Agronomic . Bele Aurel . Indireş Aurel. un inv 16. 20. 22. 239 . Borza Florian . Iancu Crăciun a Dărăbuţ. Bucureşti. profesat ca jurist.Ferma Ciumeghiu. Baciu Livia a Petri Miculi. Chirilă Silvia . Chirilă Ovidiu . Studii Universitare . fost Ofiţer de aviaţie. 24. Traian . fost procuror la Oradea. Politeh. fost medic dentist. Indrieş Cornelia . 19. Şc.B. Instit. Scoală Normală fost învăţătoare. Indrieş D. Indrieş Crăiun. Pedagogică profesoară Indrieş Nicolae. Facultatea de Ştiinţe Juridice. 30. a lucrat ca Economist.După o partidă de vânătoare la iepuri şi prepeliţe! De la dreapta spre stânga: învăţătorul Petru Chirilă. pensionat. 27. Şcoala Normală.Facult. 18.Profesor Universitar Cluj. învăţătoare. 29. căsăt. economistul revizor contabil Ilie Baciu. fost director la I.căsătorită Damian. 26. Danşe Nicolae. Facult. Indrieş. Medicină. Iancu Petru. Instit. 17. 21.

Pedagogic. Facult. Meza P. Măria . Fildan Ioan . A debutat în literatură în anul 2001 cu romanul Autobiografic intitulat „UN EXEMPLU DE VIAŢĂ PENTRU CEI NĂSCUŢI LA PERIFERIA SOCIETĂŢII".ofiţer activ. 44. 43. Ioan . ofiţer activ.Institutul Politehnic .Instit. plus doi ani Şcoala de Administraţie şi Intendenţă Militară la Centrul Şcolar Militar Breaza -Prahova. Indrieş Măria a Mitri Costichi. Ioan . Baciu Rozalia . 42. Şef Birou. profesor şi director de Şcoală timp de 20 de ani în satul natal Tilecuş.Şcoala comercială. a lucrat ca gestionar de valori. 40. Din 1963 până la Pensie a lucrat pe post de Şef Serviciu la Combinatul Cărbunelui Oradea. 38. Economice Bucureşti.Şcoala superioară militară . de Medicină. Şef Secţie. Gherghel T. Indrieş Traian a Lichi.Şcoala superioară Militară.a lucrat ca învăţătoare. Şt. Prof. Teodor . având 317 pagini. profesor Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza.Şcoala Militară. şlefuind inteligenţa învăţăceilor cu dăruire şi abnegaţie. Mulţi dintre aceştia au ajuns perle strălucitoare în societatea Românească. şi-au consacrat 20 de ani din viaţă la catedra şi conducerea Şcolii Generale din Tilecuş. profesor la liceul din Beiuş.Institutul Politehnic. Bacalaureat al Liceul Emanuil Gojdu. Meza Gh. Indrieş Ioan .luna aprilie ia ieşit de sub tipar MONOGRAFIA TILECUŞULUI. 39.Idem. Baciu T. 32. Sever . Meza Ilie . 37. 33. lucrare apreciată de către Editor ca îndeplinind condiţiile istorice şi literare pentru a fi prezentată pe Internet. a avut grad de Plutonier major.Instit. a lucrat ca Inginer. .Inginer.Instit.31. fost farmacistă. 34. 36. A lucrat 16 ani la CFR în funcţii de Referent. Univesitar la Institutul de Mine Petroşani. Pedagogic.Idem 35. Dl. A fost Distins cu două Medalii pe Frontul din Cehoslovacia şi cu trei medalii în activitatea civilă. în anul 2004 .Şcoala Pedagogică . Iovan Florian . Baciu N. 41. Meşter Petru . Bârţan Cornel .

Pedagogic.impiegat de mişcare. Pentru respectarea adevărului istoric. Simuţ Crăciun. Suru Ilie . Simuţ Nicolae .inginer. dar audepăşit unele jaloane stabilite de partid. Economice .medic veterinar.Instit. în drumul său „victorios spre construirea socialismului". Liceul comercial . idem gestionar. Omul trebuia ca să fie tot timpul bulversat ca să nu poată gândi creativ. Negruţ Petru a Pişculii . 60. Instit. Pende Nicolae. de Agronomie . să fie dezrădăcinat şi înlocuit cu învăţătorul Purza Dumitru şi de soţia sa Barbura Purza.Institui Politehnic . 47.45.Şcoala de administraţie civilă . 55. 53. iubit şi respectat de către întreaga populaţie a localităţii. Meza Nicolae . 46. 52. tot prin dezrădăcinare. De altfel. 61.economist. a găsit o „găselniţă" ca să facă rotirea cadrelor didactice. după ce a procurat cărămida şi întreg materialul de construcţie în vederea construirii lângă şcoala veche. trebuie să arătăm că în anul 1948. Profesor Matematici în oraşul Ştei.Institutul de Mine Petroşani inginer minier 58. Politehnic. Periodic apăreau peste noapte noi scheme de organizare şi noi nomenclatoare cu noi condiţii de pregătire şi stagii pentru ocuparea posturilor din nomenclator. Simuţ Traian . a încă trei săli de clasă şi cancelarie. 49.Institutul Pedagogic. Simuţ Aurel.Facultatea de Medicină veterinară . aduşi din satul Săbolciu. oameni care ştiu să gândească. Siderurgic. Instit. Simuţloan a Catiţii Inst. Meşter Aurel .Şcoala Tehnică Feroviară . Căi Ferate . Partidul Comunist Român. 54.Şcoala Tehnică Feroviară . 59. Negruţ Nicolae a Minii Gheorghii. Negruţiu Constantin . Ing. cu principii şi valorimorale. 50. Ţurcaş Petru . Director la liceul din Geoaiu. 57. această metodă era o politică de Stat şi se aplica în toate domeniile de activitate. fnstit Politehnic . 56. odată cu reforma învăţământului. Inginer. Aşa se explică faptul că valorosul om de cultură şi bunul gospodar Petru Chirilă.economist. Simuţ Pavel . 48. să aibă tot timpul grija ce i se va întâmpla în ziua de mâine?! Acuma era un prilej subtil dar elegant pentru a-i elimina pe acei care în activitatea lor s-au dovedit a fi buni patrioţi.Facultatea de Ştiinţe Economice . Tristeţea cea mai mare a fost aceea că odată cu această mârşavă manevră s-au desfiinţat şi valoroasele formaţii culturale ale Tilecuşului. Politehnic. pentru că aşa erau „Indicaţiile Preţioase" ale celor din vârful piramidei.contabil. Simuţ Petru .Inginer în specialitate. 51.impiegat de mişcare.Profesor Universitar la şcoli cu profil nuclear.studii super. Negruţ Ilie a Minii Gheorghii. cu precădere în unităţile bugetare. Simuţ Elisabeta .funcţionar public.Instit.inginer agronom. corul 241 .

mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori, construite cu mare trudă de către Petru Chirilă, iar urmaşii la catedră, nu au găsit „Cheia de Sol" şi partiturile fără care corul nu putea supravieţui singur. La fel a rămas „Baltă" şi formaţia de artişti amatori de care nu s-a mai ocupat nimeni. Nu i se poate reproşa nimic învăţătorului Dumitru Purza, care a preluat conducerea şcolii din Tilecuş, pentru că nu a ştiut, sau nu a putut să întreţină întreaga zestre culturală construită de predecesorul său. Nu s-au născut toţi oameni cu talente deosebite, deşi efortul nu ar fi fost prea mare, primind totul de-a gata. învăţătorul Dumitru Purza a dat prioritate construcţiei sălilor de clasă din materialul depozitat în curtea şcolii, reuşind să finalizeze una din cele 3 săli şi o cancelarie până în anul 1955 când a cerut şi i s-a aprobat transferul pe postul de Director al Şcolii de 7 ani din Tileagd, ignorând procesul instructiveducativ al tineretului din Tilecuş. La conducerea Şcolii din Tilecuş a venit învăţătorul Dumitru Albu, originar din satul vecin Copăcel, care începând cu anul 1957 a continuat şi a terminat construcţia celor două săli de clasă, fiind date în folosinţă în anul 1958. In anii şcolari 1948/1949-1956/1957, cât a condus şcoala învăţătorul Dumitru Purza, a fost ajutat de căte următoarele cadre didactice: soţia sa Barbura Purza, domnişoarele Ciocârlie Ana, Petrescu Măria, Ursădan Eva, Muscă Elena şi soţii Vladimir şi Viorica Secălăreanu. în total 8 (opt) cadre didactice, care oricum, nu justifică lipsa de interes privind latura culturală de care nu s-a mai ocupat nimeni. Păcat!! In această perioadă, cei 8 învăţători au avut în pregătire 839 elevi înscrişi în clasele I—IV. La sfârşitul anilor de învăţământ dintre aceştia au fost promovaţi 761. Şi-au continuat studiile în clasa a V-a la şcoala din Tileagd 185 de elevi. In perioada anilor şcolari 1957/1958 şi 1958/1959, au predat la clasele I-V, fie ca titulari fie ca suplinitori, următoarele cadre didactice: învăţătoarea Cardoş Ana, învăţătorul Baciu Traian, învăţătorul Meza P. Ioan, înv. Meza Gh. Ioan, înv. Baciu Silvia şi Albu Ecaterina, în calitate de suplinitoare. în total 7 cadre didactice. La începutul anului şcolar 1959/1960, şcoala de 7 ani din Tilecuş a fost încadrată cu noi cadre didactice, învăţători şi profesori: înv. Valeria Meza, profesor de biologie Valeria Boancă şi profesor de istorie Elisabeta Bradea. Să mai notăm că după aplicarea reformei învăţământului, pe baza Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 105051/1946, s-au organizat cursuri de alfabetizare şi examene de integrare, forme de învăţământ în care au fost cuprinşi un număr de 528 elevi în perioada anilor 1946-1966, din care au promovat 366. Examene de integrare sau organizat cu 17 candidaţi, promovând toţi câte 4 clase.

242

In anii şcolari 1978/1979 şi 1979/1980 au fost organizate cursuri fără frecvenţă în timpul vacanţelor, cu un număr de 108 elevi din clasele V-VII, în 4 sesiuni, fiind declaraţi promovaţi toţi la încheierea sesiunilor! Pe data de 1 decembrie 1959 a fost numit director al şcolii generale din Tilecuş profesorul Meza P.Ioan şi a funcţionat pe acest post până la 31.08.1980, când conducerea de Partid şi de Stat a găsit o altă „găselniţă" promulgând o altă Lege a învăţământului românesc, prin care stabilea că un Director de Şcoală se numeşte pentru o perioadă de 4 ani şi putea ocupa funcţia cel mult două mandate, adică maxim 8 ani. Am evidenţia şi nominalizat prima generaţie de intelectuali din Tilecuş, care a început procesul de învăţământ după terminarea primului război mondial, la şcoala confesională şi primară, în număr de 16 persoane. Am descris cu lux de amănunte activitatea şi munca de educaţie depusă de familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă timp de 17 ani, care au pregătit a doua generaţie de intelectuali ai Tilecuşului, în număr de 61, nominalizaţi în cadrul paginilor 168 şi 169 din această carte. Făcând abstracţie de la scurta perioadă în care au trecut pe la catedra Şcolii Primare din Tilecuş a învăţătorului Dumitru Purza şi Dumitru Albu, am ajuns ca să vorbim despre familia altor două cadre didactice locale, profesorul Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza, care au preluat ştacheta şi tradiţiile de la predecesorii lor băştinaşi, Petru şi Ana Chirilă, ducând mai departe timp de 20 de ani această nobilă şi onorantă activitate de dascăl. Munca conjugată ale celor doi „Titani" ai culturii, Petru Chirilă şi Ioan Meza, ajutaţi şi de alte cadre didactice, au reuşit să ridice multe „somităţi" ca: Profesori universitari, jurişti, medici, economişti, aviatori etc. şi să nu uităm că ilustrul om de ştiinţă Academicianul şi fost fost demnitar de Stat Mircea Maliţa îşi are rădăcinile Arborelui genealogic înfipte tot în pământul Tilecuşului, localitae în care şi-a petrecut multe din vacanţele de vară ale copilăriei, în compania vărului său Duţu Chirilă. Această definiţie a "Pepinierei de Inteligenţă", o susţinem cu următoarele argumente: în anul 1919-1920, Tilecuşul avea 220 de gospodării şi 870 de locuitori, în prezent, după 80 de ani, Tilecuşul are 400 de case şi o populaţie de 970 locuitori. Tot în această perioadă de

timp, Tilecuşul a dat societăţii un număr de 475 intelectuali, plus 347 cadre calificate în diferite meserii, mecesare Economiei Naţionale. Să-i nominalizăm pe acei intelectuali care s-au format după primele două generaţii, şi-i vom prezenta pe ani de învăţământ după cum urmează:

244

1940-1950
1.
public Ardelean F. Maria - funct. CFR

27. 28.
Subing. Forest.

Iancu I. Ioan - Tehn. Iancu P. Petru Iovan Florian Lala F. Petru Meza Gh. Ioan Meza P. Ioan Prof. Meşter N. Domnica Meza T. Ioan - Mec. Marian Traian Meza C. Petru Mudura I. Domnica Negruţiu Gh. Mina Negruţiu Tr. Nicolae

2. 3. 4.

Baciu C. Florian - Profesor Baciu C. Veronica - Profesor Baciu S. Floarea Economist 5. Baciu N. Nicolae -Camp. Naţional 6. Baciu C. loan - Decorator Teatru 7. Baciu I. Petru - Asist sanitar 8. Baciu I. loan - Economist 9. Baciu I. Lucreţia - Liceul Industrial

29.
Economist

30.
Maistru Petrol-Gz

31.
Prof. L. Română

32.
Dir. Şcoală

33.
Teh. construc.

10. 11. 12. 13.

Baciu I. Zoe - Liceul Teoretic Baciu P. Cornelia - învăţat. Chirilă P. Aurelia - învăţat. Baciu P. Petru - Direct. Bancă Agr. 14. Chirilă I. Nicolae - Tehn. Siderg. 15. Chirilă P. Livia - prof. Universit. 16. Chirilă T. Veronica Asist, medic. 17. Danşe T. traian - Ofiţer Aviaţie 18. Danşe P. Nicolae - ofiţer Trup. Ter. 19. Danşe P. Ilie - ofiţerIntendenţă 20. Danşe S. Crăciun - Maistru Siderurg. 21. Indireş N. Traian - Ziarist 22. Indireş P. Aurel - Tehn. CFR 23. Indireş P. Cornel - Tehn. CFR

34.
CFR

35.
Maistru montj

36.
Maistru chimist

37.
- Economist

38.
Contabilă

39.
- Ing. Siderur

24.

Indireş Tr. Crăciun Ing. CFR Indireş I Cornel Maistru mec. 26. Indireş T. Mariana Economist

25.

40. Negruţiu Tr. Constant. Economist 41. Negruţiu Tr. Ilie Ing. Econom. 42. Pende P. Nicolae Ing. Utilaj mec 43. Popa T. Teodor Ofiţer Trupe uscat 44. Suru F. Ilie - medic veterinar 45. Urs N. Floare Funcţionar public 46. Urs P. Crăciun Mecanic CFR

1951-1960
1. 2. 3.
Baciu A. Traian - Ing. Ind. Lemnului Baciu N. Ana - învăţătoare Chirilă T. Victoria - Asist. Med.

4.

Chiş Gh. Gheorghe - Chimist 5. Filip P. Floare Ing. chimist

6. 7.

Iancu I. Petru - Impg. Mişc. CFR Iancu C. Crăciun - Prof. Univ. Cluj 9. Indireş T. Nicolae - Medic Stomat. 10. Iancu P. Pavel - Subofiţer.

11. Indrieş P. Floarea Educator 12. Indrieş P. Traian - ziarisdt 13. Meza P. Aurel - Inginer miner 14. Meza P. Ilie - ing. constructor 15. Marian G. Floarea - Laborantă 16. Oros £. Viorica - învăţătoare 17. Stoian I. Ioan - Tehnician 18. Urs T. Traian - profesor Istorie 19. Urs N. Mircea - Tehnic. CFR 20. Ursuţa G. măria - asist. med.

246

1961-1970
1. 2.
Chimist Ardelan C. Aurel - prof. Baciu I. Gheorghe - ing. Baciu T. Cornel - prof. Baciu A. Veronica - prof. Baciu D. Nicolae - prof. Baciu T. Florica Baciu. N. Cornelia Baciu S. Cornelia Chirilă (Danşe) Ana - prof. Chirilă T. Viorel - prof. L.

11.
fizic.

Danşe S. Aurel - prof. educ. Fodor Florica - învăţătoare Hadadi I. Livia - farmacistă Iancu C. Const. - Ofiţer Iancu I. Ioan - economist Iancu I. Gheorghe Iancu N. Livia - economist Indrieş P. Florica Indrieş N. Nicolae - subing. Simuţ A Iosif - comerciant Suru F. Ioan - ofiţer Urs T. Cornel - inginer

Matematică

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
C.F.

3.
Educ. Fiz.

4.
Ist.-Geog.

trupe uscat

5. 6. 7. 8. 9.
colegiu

Mat.-Fizică învăţătoare educatoare învăţătoare

economist

educatoare

20. 21. 22. 23.

intendenţă programator Urs T. Silvia - prof. Ist.-Geogr.

10.
Rom.

Deceniul 1971-1980
1. 2.
design Baciu N. Mărioara -

economist Baciu Tr. Ioan - maistru Danşe P. Cornel - ing. Hadadi A. Livia - subing. Indrieş P. Cornelia - ing.

6.
instai

Meza I. Anghel. Adrian - ing. Meza I. Cornelia-Lăcrăm. Negruţiu Gh. Viorel - ing. Simuţ F. Livia - ing. instalaţii

7. 8.
utilaje

3. 4.
mecanic

medic dent.

electronist

9.

5.
mec. agr.

Plus 89 pers. cu studii medii = 98

Deceniul 1981-1990
1.
asist. soc. Baciu F. Maria-Felicia -

2.
electr.

Danşe A. Aurel Liviu - ing. Danşe P. Costel-Aurel

3.

8. Camelia Negruţ Gh-Maria - economist colegiu. Ana-Cecilia Gherghel N. 10. Domnica . Indrieş I. ii = 96 total . AdrianaMatei I.Şc. Adriana .economist . Marian-Domnica Iancu I.econom.4. 7. Publ.economist Iancu I. Danşe P. Meşter C. 11. învăţ. 9. Ovidiu . 5. economist Liana .economist Adm. 6.

Fac. 2. Arte Plastice 2. Filologie 3. mec.Fac. Arte plastice 6. Arte plastice 8.ing. Filologie 11.economist 7.Fac. Raula-Maria – economist 14. dar în aceeaşi măsură se simte lipsa ţăranilor agricultori care . 3. 6. Mariana . Ana .Fac. Ioana-Adela – colegiu 12. Ancuţa . Filip N. 8. Economice 9.Deceniul 1991-2000 1. 4. Alexa D. Călina-Diana . 7. Şt. Alexa D. Chirilă I. Bonaczy I. David-Florin . Nicoleta-Ancuţa . Dalia-Adela . Baciu D. Vlad-Ciprian . Fodor P. Ciprian-Florin – economist 13. Arte plastice 10. Iancu I.Fac.Fac. Iancu L. Prima generaţie de intelect. Stan R.arte plastice 5. Lavinia . din punct de vedere intelectual. 5. Este îmbucurător faptul că populaţia Tilecuşului a făcut progrese spectaculoase în 8 decenii. A doua generaţie (soţii Chirilă) A treia generaţie (soţii Chirilă) Deceniul 1950-1960 (Purza-Albu) Deceniul 1961-1970 (Soţii Meza) Deceniul 1971-1980 (Soţii Meza) Deceniul 1981-1990 (Danşe Aurel) Deceniul 1991-2000 (Danşe Aurel) =193 = 16 = 61 = 45 = 20 = 17 =9 = 11 = 14 =280 =347 Total cu studii superioare Absolvenţi de studii medii 1961-90 Total Absolvenţi Şc. Indireş P. 4. Danşe A.inginer mecanic Plus 16 cu studii medii = 30 RECAPITULATIE Privind pregătirea intelectuală a locuitorilor Tilecuşului: 1. Pendea N.Fac. Adrian . Mihaela . Matei I. Profesionale Total mlădiţe crescute în pepiniera de inteligenţă a Tilecuşului în perioada anilor 1919-2000 =820 In toate cazurile medalionul are două feţe.

250 . Profesorul Ioan Meza s-a născut în Tilecuş. fabricile din apropiere şi-au încetat activitatea şi trebuie să se găsească noi surse pentru supravieţuirea celor care îşi mai duc veacul în această localitate cu vechi tradiţii. localitate de care i-a legat şi îi leagă „Iarba verde de acasă". cu specific adecvat gradului de fertilitate a solului din această zonă. începând cu A.B. folclorul local.-ul. A muncit ca profesor la această disciplină. deţinând şi funcţia de Director al Şcolii generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv (1959-1980). Facultatea de Limbă şi Literatură Română. Oricum. Nu s-au găsit până în prezent oameni de iniţiativă care să organizeze mici ferme asociative. In această dublă calitate. amintirile din anii copilăriei. a absolvit Institutul Pedagogic. Terenul fiind colinar.Această fotografie a fost realizată înainte de cel de al II-lea Război Mondial şi prezintă crucile de grâu după seceriş. pentru a nu le duce vântul la vale. au fost asigurate cu ţăruşi. păstrate din generaţie în generaţie. pe lângă participarea activă la desfăşurarea procesului de învăţământ. Parcurgând toate etapele de pregătire. datinile şi obiceiurile transmise oral de la bătrâni. s-a implicat tot timpul în problemele îmbunătăirii condiţiilor de viaţă ale consătenilor săi. în cadrul condiţiilor de dezvoltare a întregii societăţi.C. să lucreze pământul. Nu putem încheia acest capitol fără a mai scoate în evidenţă deosebitul aport care şi l-a adus Familia Profesorului Ioan Meza la culturalizarea populaţiei Tilecuşului.

în perioada celor 20 de ani cât a deţinut funcţia de director al Şcolii generale Tilecuş a mai făcut ceva deosebit: a stimulat şi promovat creaţiile folcorului local. cu realizările mai semnificative în profesiile ce şi-au ales. sală profesorală. cancelarie. ne vom limita ca să prezentăm numai 3 cazuri care merită să fie cunoscute de către un public cât mai larg. cu multă putere de discernământ. O altă dovadă asupra acestui subiect ne-a oferit-o Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Bihor-Oradea. născut la 14 septembrie 1958 în Tilecuş. ţinând seama şi de spaţiul grafic pe care îl avem la dispoziţie. Lucrarea s-a executat în anii 19661968. un laborator. căci despre domnia sa este vorba. îmbrăcaţi în frumoasele sumane tradiţionale ale aşezării. fiul lui Traian al Anei Uţii şi al Vetei Miculi Petri. un punct sanitar şi alte trei încăperi pentru materiale didactice. Tot amprenta domnului Profesor Ioan Meza o poartă construcţia Căminului cultural şi a magazinului sătesc. O dovadă privind această latură a educaţiei spirituale ne-a oferit-o Cotidianul Ziarului „Crişana" nr. a iniţiat şi dus la îndeplinire construirea unei şcoli cu etaj. în altă ordine de idei. învăţătoarea Valeria Meza care are un suflet mare. cred cu toată convingerea că ar trebui să mulţumească providenţei şi pentru cadoul ce ii-a făcut când i-a dat „PERECHEA DE VIAŢĂ" şi de muncă. Aceasta este bunul cel mai de preţ şi cea mai mare avere pe care şi-o poate dori un om pentru a se realiza în viaţă. cu valori morale deosebite. Data aceasta. fiindu-i toată viaţa alături şi ajutându1 ca să ia decizii înţelepte. am nominalizat şi am evidenţiat traiectoria pe care au pornit un mare număr al fiilor şi fiicelor satului. editat în primăvara anului 2004. părinţi modeşti 229 . păstrate din negura vremii de la moşi-strămoşi. In anii 1974-1978. cu datini şi obiceiuri din bătrâni. Astfel. în primul volum al Monografiei Tilecuşului. toate dotate cu inventar nou pentru 0 bună funcţionare. domnul profesor Ioan meza. 4222 din 30 decembrie 2004.Astfel. pe măsura puterii economice a obştii. vom vorbi în primul rând despre Baciu Ionel. prin maniferstarea culturală din anul 2002 cu „Nuntaşii Bihorului" printre a cărei protagonişti au fost şi tinerii satuluiTilecuş. pentru a le urma exemplul. Domnul profesor Ioan Meza. fiind vorba în primul rând de Monografia»comunei Tileagd şi numai tangenţial ale celor cinci sate aparţinătoare. în toată activitatea lor instructiveducativă şi socio-profesională. are meritul deosebit de a fi luat toate măsurile necesare pentru introducerea cu un ceas mai devreme a curentului electric în localitate pe o întindere de 8 km. având 4 săli de clasă. care a prezentat imagini ale colindătorilor cu „Turca:" din Tilecuş. ajungând sursa de civilizaţie în casa fiecărui locuitor. o bibliotecă.

cu sediul în strada Nojoridului nr. a făcut Şcoala Profesională de încălţăminte. cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei. între anii 1995-1997. 11 persoane au studii superioare. având studii medii tehnice. In perioada anilor 1975-1992 a lucrat în calitate de Ştanţator şi Creator de modele la Fabrica de încălţăminte „Arta Crişana". Capacitatea de producţie lunară a societăţii este de 25 000 perechi de încălţăminte. prin inteligenţă şi muncă neobosită. folosind utilaje cu o tehnologie superioară. Se preconizează ca în viitorul apropiat. Domnul Ionel Baciu. Germania. perioadă în care a satisfăcut şi stagiul militar obligatoriu. Această societate lucrează în prezent (anul 2005) cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei şi cu un număr de 220 de angajaţi. 63 . S-a ridicat pe propriile sale puteri. între care sunt 3 bărbaţi şi 8 femei. a mai absolvit Liceul Industrial şi Şcoala Tehnică de maiştri. întinzându-se pe o suprafaţă de 1726 metri pătraţi.R. Consiliul de Administraţie a societăţii a demarat (a pornit) un program de tehnologizare a întregii societăţi. de la care a primit valoroasa educaţia a celor „ŞAPTE ANI DE ACASĂ". Franţa şi Spania. Italia. Reprezentanţi legali şi administratori ai acestei societăţi sunt domnul Baciu Ionel şi domnul Igna Nicolae. creând şi asigurând loc de muncă pentru 220 de angajaţi. 24. acest proces de dezvoltare şi tehnologizare să continue prin construirea unei noi fabrici cu o capacitate de producţie mult mai mare şi cu creşterea numărului de angajaţi până la 450 locuri de muncă. Societatea a fost înfiinţată în anul 1992. în anul 1993 s-au făcut noi investiţii. începând cu anul 2000 a făcut contracte de colaborare cu parteneri străini din Anglia. pornind cu un număr de 20 muncitori. s-a construit o fabrică cu 3 nivele. oferind muncitorilor posibilitatea de a se dezvolta profesional. ţări în care se exportă 80% din producţia lunară de încălţăminte iar restul de 20% este destinată pieţei interne.este mândria Tilecuşului unde a văzut prima dată lumina zilei. asigurându-se îmbunătăţirea producţieicalitativ şi cantitativ. Din totalul de 221 angajaţi în prezent. precum şi şcoala de Creaţie organizată de Centrul de Pielării şi încălţăminte Bucureşti.L. Oradea. un număr de 11 persoane (4 femei şi 6 bărbaţi) au calificare specifică domeniului în care lucrează. ajungând să conducă a Societate Comercială.Domnul Ionel Baciu . dar cu o înaltă valoare morală şi spirituală. începând cu anul 1992 şi până în prezent a devenit Manager şi acţionar la Societatea Comercială „COMODI" S.

A ştiut să îmbine utilul cu frumosul. Activităţi profesionale prestate: 1987-1990. Director economic la Societatea comercială „THE KING COMEXIM" Ineul de Criş judeţul bihor. modestă în mijlocul celor care au înconjurat-o. Doamna Camelia Meşter căsătorită Fuscaş. căci despre domnia sa este vorba. pe o piaţă variabilă aflată în permanentă evoluţie. gospodăresc. căsătorită Fuscaş. este una din Perlele strălucitoare. Tatăl său. funcţionar economic la Cooperativa „Victoria" Oradea. care până în prezent este incontestabil. 1998 şi în prezent. silitoare la învăţătură. Această societate are ca profil procesare şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. Doamna Camelia Meşter.de angajaţi au liecul teoretic iar un număr de 137 angajaţi au şcoala profesională. Chiar dacă ne exprimăm prin metafore. Academia de Studii Economice 5 ani în Bucureşti şi 4 ani Facultatea de Protecţia mediului Oradea. s-a născut dintr-o familie modestă dinTilecuş dar care avea o inteligenţă sclipitoare. în paralel cu desfăşurarea acestei activităţi. Toate aceste calităţi i-a deschis drum larg spre succes. în specialitatea Zootehnie. să menţină competitivitatea atât pe plan intern cât şi pe plan extern. parcurgând cu „brio" Şcoala generală din Tilecuş. Liceul Industrial de Construcţii Oradea. 1995-1998. Aurel Meşter s-a ridicat de la pământ pe propriile sale puteri. să-şi extindă relaţiile manageriale la parteneri serioşi internaţionali şi nu în ultimul rând a ştiut să se apropie afectiv de oamenii cu care lucrează. ajungând profesor universitar la unităţi de învăţământ cu profil nuclear. 1990-1995. Domnul Baciu Ionel este cea mai mare mândrie a Tilecuşului din această generaţie. harnică în activităţile întreprinse. Domnul Baciu Ionel a reuşit prin cunoştinţele sale dobândite. . prin muncă şi inteligenţă. Contabil la aceeaşi cooperativă. A doua „Perlă" a Tilecuşului. Şcoala Post liceală de Normare-salarizare în construcţii Oradea. dovedind autentice abilităţi manageriale. oferindu-le posibilitatea însuşirii cunoştinţelor tehnice profesionale spre folosul tuturor. Toate felicitările şi urări de succes în continuare. la care ne referim în prezenta lucrare a răsărit dintr-o „Stea" strălucitoare ale acestei aşezri sărăcăcioase. răsărită şi crescută din binecuvântatul pămânat al Tilecuşului. Doamna Camelia Fuscaş s-a remarcat încă din perioada adolescenţei că este dotată nu numai cu inteligenţă dar şi cu un pronunţat spirit practic. în contextul economic actual. acestea reflectă întru totul realitate. Contabil Şefia Cooperativa „Automatica" Oradea.

a cumpărat 296 hectare de pământ în extravilanul Ineului. un număr de 66 exemplare. în extravilanul comunei Ineul deCriş este de foarte bună fertilitae. In primul rând parcelarea terenurilor. conform normelor Uniunii Europene. Această treabă implică multe acţiuni care solicită eforturi financiare deosebite. toate gestante. Eroina noastră se confruntă cu mari greutăţi în desfacerea laptelui pe care nu-l poate valorifica decât la un preţ foarte scăzut care nu-i acoperă cheltuielile de regie. vânzându-le în vara anului 2004. Constatând că nu este rentabil ca să creşti animale cu furaje achiziţionate de pe piaţa liberă. Domnul Florian Baciu . instalarea unei reţele electrice pe un km lungime. doamna Camelia Fuscaş. în calitate de agricultor . In anul 1964 a absolvit 8 clase şcoală generală în Tilecuş. construirea locuinţei pentru îngrijitori.persoană fizică. renunţă la vaci. Cum însă socotelile de acasă nu întotdeauna se potrivesc cu cele din târg. scontând că va ajunge la 3000 de capete până în anul 2007. Astfel. când se speră ca şi România să fie primită în Uniunea Europeană. construirea unui grajd modernizat pentru animale. în aceste circumstanţe. In iarna anului 2004/2005 investeşte banii în 500 de oi.Sufletul Folclorului local din Tilecuş. Pentru a-şi putea realiza toate obiectivele preconizate. să încercăm ca să-l cunoaştem: S-a născut la data de 4 iunie 1956 în satul Tilecuş comuna Tileagd judeţul Bihor.familia Fuscaş şi-a îndreptat atenţia şi spre alte domenii creşterea animalelor şi cultivarea pământului care. în anul 1998 a cumpărat o fermă de vaci pentru lapte.Rapsodul Tilecuşului de care este legat prin rădăcinile arborelui său genealogic. este domnul Baciu Florian . cere şi obţine subvenţie de la Statul Român şi îşi procură 3 tractoare cu toată gama de atelaje ale acestora. după care a făcut Şcoala profesională la „înfrăţirea" Oradea. Cazul a fost mediatizat atât de televiziunea locală cât şi de cea naţională. „Perla" Tilecuşului îşi propune ca să fie consecventă în realizarea „visurilor" sale şi să intre cu demnitate în Uniunea Europeană la data prognozată. Este păstrătorul şi promovatorul 254 . Prima oaie care a fătat a adus pe lume 3 (trei) miei sănătoşi şi zburdalnici. într-o asemenea afacere trebuie să fii unbun manager. Surpriza din partea oilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. Al treilea caz pe care ne-am propus să-l prezentă şi despre care nu s-a mai vorbit până în prezent. Este căsătorit şi are doi copii.

obiceiurilor strămoşeşti şi a folclorului local cu o echipă care face faimă Tilecuşului. .

Din anul 1976 a urmat Şcoala Populară de Artă, profilându-se pe construcţia de viori cu goarnă. Din activitatea sa culturalartistică putem arăta următoarele: - în anul 1975 a luat locul I pe judeţ, în cadrul formaţiei „înfrăţirea" ca solist la vioară şi taraf. A luat tot premiul I pe judeţ la Ediţia a IV-a „Cântarea României"; - în anul 1985 a luat premiul IV şi titlul de laureat, ca solistinstrumentist, vioară cu goarnă la Etapa REPUBLICANĂ Deva; - în anul 2004 a luat locul I pe judeţ ca solist la vioară cu goarnă, cu ocazia participării la manifestările culturale care au avut loc în localitatea Vadul Crişului. Domnul Florian Baciu are meritul de a păstra şi a cultiva preţiosul folclor local al Tilecuşului, cu datinile, obiceiurile şi portul popular moştenit din moşi-strămoşi. Despre folclorul local şi despre datinile dinbătrâni, am scris un capitol întreg în cuprinsul acestei lucrări, manifestări care se conjugă în mod permanent cu activitatea şi trăirile domnului Florian Baciu.

SATUL BĂLAIA Satul Bălaia este aşezat pe un teren deluros la poalele munţilor Plopişului, marginalizat din totdeauna, datorită locului aşezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalaşpatak", care în traducere înseamnă „Gârla ameţită". Moşia pe care a fost aşezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găseşte la o distanţă de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd şi încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafaţă totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fâneţe, 98 ha păşune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi şi cu viţă de vie 42 ha cu pădure şi 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza judeţului Bihor numai în arealul localităţii Dobreşti - zona Beiuşului, cunoscută şi pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca şi Tilecuşul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă.

Date privind trecutul istoric al satului Bălaia Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii,

256

având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi şi unsprezece capre. Tot din acelaşi document reiese că erau 17 iobagi pe moşia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost şi alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidenţiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai şi 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii şi-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii îşi cunoşteau aşezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Uliţa de pe deal, unde este amplasată şi biserica, Uliţa de pe vale, Uliţa de pe cionc şi Uliţa Ţumandului, unde se află Şcoala elementară, compusă din două săli de clasă şi locuinţa directorului Şcoli, compusă din 3 camere, bucătărie şi cămară de alimente. Aceste denumiri ale localităţii au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor ţării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie şi pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost şi este utilizată pentru săli de învăţământ, spaţiul şcolii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunşi la vârsta şcolară. Din păcate nu putem prezenta date concrete asupra învăţământului din Bălai, întrucât persoanele abilitate la care ne-am adresat în acest scop, nu au fost receptive la solicitarea noastră, nu au dat dovadă de patriotism local. Păcat! Din alte surse de informare am aflat că şcoala cu limbă de predare română a funcţionat în Bălaia începând cu anul 1892, învăţătorii fiind plătiţi din subvenţiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învăţământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puţini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparaţie cu Tilecuşul, ambele sate având un număr de populaţie foarte apropiat şi aceleaşi condiţii pedoclimatice. Populaţia satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura, trăind cu mentalitatea din generaţie în generaţie, că odrasele lor să rămână lângă părinţi, ca să le fie de ajutor la bătrâneţe, păstrându-şi obiceiurile avute din moşi strămoşi, precum şi folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniştea în care îşi duceau viaţa. Ocuparea Ardealului de Nord de către administraţia Ungariei s-a făcut simţită şi în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării şi o populaţie de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi şi doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moşier din localitate şi fratele său alcoolist până în măduva oaselor.

In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupaţie, preotul Nicolae Baciu, care în acelaşi timp era şi învăţător la şcoala elementară din Bălaia, a fost arestat,

258

agresat fizic, batjocorit şi apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viaţă. In perioada 19401944, deşi nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă şcoalră, cursurile de învăţământ au fost ţinute numai în limba maghiară, cu profesori aduşi din Anyaorszag, care nu cunoşteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timişoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 şi-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de ţăran harnic din Tilecuş, prin moştenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reuşit să-şi înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minţi bolnăvicioase" ale activiştilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât şi cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizaţi şi obstrucţionaţi din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creştini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot şi să le urmărim evoluţia vieţii prin hăţişurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reuşit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoţi nu aveau acces la Institutele de învăţământ superior, numai la Institutul de Mine Petroşani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Şcoala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Maliţa, originar din satul Săbolciu. A dat naştere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanţelor în care se aflau, toţi cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit ţara şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timişoara şi după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timişoara, Cluj şi Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut şansa de a urma Institutul Politehnic din Timişoara şi a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franţa la Lyon. Al doilea băiat şi-a luat doctoratul în domeniul Matematicei şi lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Şcoala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucţii din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securităţii, fără nici

o explicaţie, arestat în calitate de deţinut politic şi plimbat timp de 4 ani şi jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Şi culmea!! după 4 ani şi jumătate de detenţie, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deţinut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securităţii. Bineînţeles că nu a acceptat. Umbra caracatiţei roşii cu stea în frunte 1-a urmărit mulţi ani din viaţă, neputând ca să ocupe un loc de muncă corespunzător pregătirei sale profesionale. Pentru a putea fi urmărit mai îndeaproape i s-a oferit „favoarea" ca să lucreze pe post de şef echipă şi supraveghetor de lucrări tehnice la Secţia de drumuri şi poduri Oradea. Acestea erau metodele aparatului represiv ale regimului comunist, faţă de oamenii care le cădeau în disgraţie, cu motiv sau fără motiv întemeiat. Prin aceste metode au distrus toate valorile morale ale neamului românesc, în perioada aşa zisă „Lupta de clasă". Când a reuşit să se desprindă din tentaculele caracatiţei despre care am mai amintit, inginerul Dumitru Copăceanu a ocupat un post de profesor la Liceul de Construcţii, de unde a ieşit la pensie, marcat pentru toată viaţa din cauza supliciului fizic şi moral care i s-a aplicat, fără a se fi făcut vinovat de ceva care să fi adus un afront statului Comunist român. In prezent (anul 2004) are vârsta de 84 ani şi este paralizat, neputând face nici doi paşi fără ajutorul cuiva. Cei doi copii ai acestei familii „vinovată fără vină", în mintea bolnăvicioasă a casapilor regimului comunist, au întâmpinat mari greutăţi în procesul de învăţământ, neputând intra în drepturile lor civile, la nivelul capacităţii lor intelectuale. Purtau un stigmat strigător la cer de nedrept. 5. Miron Baciu, al cincilea şi ultimul copil a preotului din Bălaia, născut în anul 1931, la vârsta de 16 ani, elev fiind în clasa a IV-a la Liceul Emanuil Gojdu Oradea, a fost ridicat de securitate în luna iunie 1948, acuzat de tăinuire şi subminare a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuşi norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispăşirea pedepsei nemeritată - să-şi continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Şimleul Silvaniei unde şi-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani şi jumătate de închisoare, acuzat de acelaşi delict ca şi tatăl său odinioară. Ca toţi ceilalţi foşti condamnaţi politic, după ispăşirea pedepsei, a întâmpinat mari greutăţi la continuarea studiilor. A fost bine inspirat şi a făcut un memoriu documentat, cu care a reuşit să ajungă în audienţă la Generalul Mociulski, de unde a primit „undă verde" pentru a-şi putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcţii obţinând diploma de

260

Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriţă şi scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia şi descendenţii săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generaţiile viitoare am să prezint date şi fapte din viaţa locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Ţării Crişurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluţiei demografice ale populaţiei Bălăiene. Voi începe cu o mică observaţie. Deşi a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6 familii. în anul 1713 cu 17 familii, amănunte care le-am mai semnalat în capitolul „evenimente istorice" cu mai multe detalii.

în rândurile de mai jos am să prezint situaţia anilor 1850-1910
Anii: Nr. pers. 1850 230 1875 362 1870 569 1880 438 1890 1900 552 722 1910 821

Scăderea numărului populaţiei în anul 1880 faţă de cel existent în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieţi din localitatea Bălaia. Acelaşi dezastru s-a petrecut în toate localităţile Bihorene la vremea respectivă.

La Recensământul din anul 1880, pe naţionalităţi şi religii, au rezultat următoarele cifre
Nr.de Total OrtoIzra Români Maghiar case pers. Refor-doxi Evrei îeliţi maţi 92 426 5 6 405 8 438 6 Nede-, Alfabet claraţi 25 6

Datele Recensământului din anuî 1900
Total persoane Bărbaţi 722 392 Femei Maghiari 330 31 Români 690 Slovaci 1

_ La Recensământul populaţiei din 29 decembrie 1930 Pe grupe de vârste 13-19 ani Bărb. 113 6 Bar b. 977 20-64 ani 442 65 ani 47 Datele Recensământului din 25 ianuarie 1948 Nr. 831 Bărba ţi 412 Femei 419 Români 819 Maghiar i 9 Ţigani 3 262 . 27 9 Văduvi 43 Div.Datele recensământului făcut în anul 1910 Total pers.d e Gos p. 276 Total pers. 288 Tota l Pers . Bărbaţi 10-15 1081 527 176 Femei 554 0-9 ani 195 16-44 423 45-64 193 65 şi peste 94 La Recensământul din anul 1992 Total gosp. ani 461 516 238 139 111 Nr. 821 Bărbaţi 415 Femei 406 Scrie şi citeşte 59 Vorbeşte ungureşte 130 Nec. de case 209 Total pers. Fem sub 7 7-12 ani . 49 9 Căs. Fem ei Sub 7 ani 159 7–14 ani 15–44 ani 45-60 ani Peste 60 ani Roma ni Maghia ri 544 592 210 503 179 85 1133 3 La Recensământul din 15 martie 1966 Total pers.

Atât în Bălaia cât şi în celelalte sate Bihorene. 99 penticostali şi 85 adventişti de Ziua a 2-a. această familie dotată cu valori morale şi spirituale. Să exemplificăm un caz real: a fost ortodox şi a trecut la Penticostali.La Recensământul din 20 ianuarie 2003 Total pers.RomâniMaghiariOrtodoxiRom.Adventişti780767105054879985 A 7 Viaţa spirituală Despre viaţa spirituală a populaţiei din Bălaia. pentru că a moştenit pământ mai bun sau mai mult de la părinţi. până la declanşarea celui de al doilea război mondial. răspânditori de lumină şi cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. Ce fel de creştin este acesta care se acoperă cu patrafirul penticostal şi nu respectă Legea lăsată de Dumnezeu? Oare îl putem păcăli pe Dumnezeu păstrând ură în suflet fată de aproapele nostru ?! . Cazul este cunoscut în cătunul Călătani.învăţătoarea. a fost înlăturată de la catedră şi altarul bisericesc de către armata de ocupaţie hortistă şi expulzaţi în România. numai 505 şiau păstrat credinţa în religia ortodoxă. ci credinţa şi faptele tale de zi cu zi. Aşa se explică faptul că în prezent. In toamna anului 1940.catoliciBaptiştiPent. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 şi-au construit o biserică din pământ bătut. Preotul Nicolae Buciu şi soţia sa Irina . Nu o anumită religie îţi pregăteşte viaţa de apoi. Timp de 4 ani şi jumătate. fie ortodoxă. „turma rămasă fără păstor" o bună parte sa rătăcit prin hăţişurile evenimentelor nefaste care s-au succedat în sânul societăţii. Dumnezeu a dat Legea şi a cerut oamenilor ca să o respecte. 87 devenind baptişti. existând 856 de credincioşi ortodoxi. au fost singurii intelectuali în localitate. 6 reformaţi şi 30 de alte religii. In această nouă credinţă îl duşmăneşte de moarte pe fratele său de sânge. credincioşii ortodoxi români au păstrat toate datinele şi obiceiurile strămoşeşti privind sărbătorile religioase de peste an. se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credinţe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. începând cu anul 1920. catolică sau altele este bună dacă respecţi Legea şi poruncile date de către Dumnezeu. din cei 767 de români care au mai rămas în viaţă. Ce comentarii se pot face în faţa acestei realităţi? în primul rând îmi permit să spun că Dumnezeu nu a rânduit religii pe pământ. Religia în care te-ai născut şi în care ai primit botezul şi binecuvântarea.

a urmat studii superioare Econom. Facultatea de Ştiinţe Economice. originar din această localitate. Facultatea de Ştiinţe juridice. nu mi-a permis ca să fac o deplasare până în localitatea Bălaia ca să pot prezenta mai multe date privind culturalizarea acestei localităţi aşezate în zonă colinară. 6. Manea Florian. a urmat Instit. 4. la vârsta de 84 ani. 8. 2. Hanciu Ioan . 264 . un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002). 5. Baciu Ovidiu. Institutul Pedagogic. Copăceanu Minerva. Baciu Minerva. pe teren plan. Institutul de Zootehnie. NegruţFlorian.Câte ceva despre învăţământ In localitatea Bălaia a funcţionat cu limbă de predare română începând cu anul 1892. Negruţ Ioan. Saca-Beiuş. cu titlul de inginer. 11. 3. 7. Institutul Politehnic. Politehnic în Timişoara. Studii gimnaziale. Negruţ Nicolae. învăţătorii fiind plătiţi de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învăţământul de Stat.fost notar comunal . In încheiere. Bondar Constantin. Facultatea de Psihologie. a urmat Liceul Industrial şi a lucrat ca Tehnician. 9. CĂTUNUL CALATANI Aşezare geografică şi pedoclimatică Cătunul Călătani este aşezat pe o foarte mică parte a doua terasă a Crişului Repede. Cu tot acest proces timpuriu de învăţământ în limba română. a lucrat ca profesor. Sărac Traian. 14. Şcoala normală. Şcoala normală. Mascaş Ioan. şi că dl. a urmat şcoala pedagogică. Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existenţă am aflat: 1. în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar. profesor limbă franceză. chiar dacă nu-şi mai desfăşoară activitatea la Şcoala din Bălaia. Liceul Teoretic. Sărac Gheorghe. a lucrat ca profesor suplinitor. 16. 13. Căzut pe front. profesor Muţiu Vasile. Baciu Miron. a lucrat ca învăţător în Corn. 15. 10. pământ negru de foarte bună calitate. nu a fost receptiv la apelul pe care i l-am făcut. îmi exprim regretul că starea sănătăţii mele. Baciu Aurelia. 12. a lucrat la Cluj. studii superioare economice. în suprafaţă de cca.emigrat în Australia. Mutiu Vasile. Baciu Georgina.

uneori sunt prea multe. se poate spune că mama natură a fost darnică cu populaţia călătanilor. cca. Bârţan Nicolae. cărora a început ca să le sune ceasul . Clima se poate spune că este temperat . cu ocazia adâncirii şi lărgirei albiei văii Meghişei. Precipitaţiile din păcate.R. un teren mai ridicat şi care face parte din a IlI-a terasă a Crişului Repede. Izvorul a erupt la distanţă de 500 metri Est de aşezare. aparţinătoare Comunei Aştileu Districtul Borodului.350 ha din care arabil 310 ha şi 48 ha păşune. a ţâşnit un izvor de apă potabilă cu un debit de aproximativ 6000 litri pe oră. Tileagd. 2 km. alte ori lipsesc timp îndelungat. curgând lin şi permanent spre albia Crişului Repede. iar primii întemeietori ai acestei aşezări omeneşti au fost: Borodan Florian. pentru a nu mai produce inundaţii din topirea zăpezilor primăvara şi din precipitaţiile abundente în cursul anului. Tileagd-Aleşd. Din punct de vedere hidrografic. funcţie de gradul poluării atmosferei precum şi de circulaţia curenţilor de aier. Secară Petru a Ţuţii. calea ferată Oradea-Cluj cu comuna de reşedinţă Tileagd. Despre trecutul istoric al Călătanilor Prima atestare documentară a localităţii Călătani a fost făcută de către Cancelariile Ungare prin Recensământul populaţiei care a avut loc la data de 1 ianuarie 1900. 44 sunt penticostali şi 6 baptişti. traversând intravilanul şi o parte din păşunea Comunei Sacadat până lângă Săbolciu. au cumpărat pământ de la foştii grofi şi moşieri din Tileagd. Nu mai există o regulă ciclică ale celor 4 anotimpuri. Toţi aceştia au venit cu familiile din satul Călăţea. la Sud se află satul Borşea. au mai venit şi alţi oameni din Călăţea cu „dare de mână". Pe parcursul anilor. Tileagd-Tilecuş-Vârciororg şi mai departe până la Beiuş. ţinându-se cont de aria redusă de pământ arondat acestei mici localităţi. prin anii 1880-1886.continentală de tranziţie.F. In anul 2002. Ciobanu Ioan. Fauna şi flora sunt nesemnificative. foarte aproape de satul Borşea. Are 82 de gospodării şi o populaţie de 226 persoane din care 176 sunt de religie ortodoxă. Ca posibilităţi de circulaţie are drumul pietruit până lângă gara C. unde se varsă în albia Crişului Repede. cu veri nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. Secară Petru a Diacului (cantorului). Iniţial s-au aşezat în zona numită „Pe Deal". la EstSud-Est satul Tilecuş şi la Vest comuna Sacadat. unde intră în şoselele asfaltate Tileagd-Oradea. Călătanii au ca vecini: la Nord. putându-se considera drept un miracol.

a 266 . dispus ca să-şi vândă pământul a fost Flatt Jeno. Unul dintre proprietari grofi.istoriei.

cu 70-80 ani în urmă. Unul din aceşti proprietari. crapi. A. am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd împreună cu Herea Nicolae. toţi erau români de religie ortodoxă. cu permis de călătorie pe C.R. formând o cădere în cascadă. mrene. dar a fost un om foarte corect. cu mult bun simţ şi prietenos. primăvara când creştea debitul de apă din topirea zăpezilor şi când peştii se găsesc în perioada de depunere a icrelor pentru proliferare. inventiv şi cu spirit de iniţiativă. în apropierea acestei mini jungle. Oricum. In acea perioadă de timp. fiind specializat în munca cu ferestraele circulare. între fabrică şi Conducerea Tehnică din Oradea. pe suprafaţa de păşune a comunei Tileagd. Y din Tilecuş a inventat o „şmecherie" cu care se puteau prinde peştii migratori. ţipari şi alte specii . s-au aşezat şi şi-au construit case pe lângă valea Meghişei. mărăcini şi altele. fraţii Bârţan Nicolae şi Bârţan Ştefan. Au fost însă şi unii cam ciudaţi. începând de lângă fabrica de cherestea până spre hotarul Comunei SACADAT. se simţea măgulit când i se adresa cineva. Acesta era fixat cu ţăruşi pe cursul apei. foarte aproape de aşezarea călătanilor. Era un fel de „Domn mai mic" pentru muncitorii necalificaţi. pentru a căror întreţinere a muncit mult şi din greu. cu 75 de ani în urmă. dându-i numele de „CĂLĂTANI". Inventatorul şi constructorul acestei şmecherii. care nu făceau casă bună cu morala creştină şi din păcate. derivat din Călăţea. având un trunchi de lemn rotund în partea de unde curgea apa. pe Valea Meghişei. am trăit printre ei. cu apelativul domnule Filip oamenii erau mult mai buni..F. odată cu scăderea debitului de apă. mai comunicativi. ferigi şi alte soiuri de vegetaţie.la un moment dat nu a mai găsit nimic în coş dimineaţa când s-a dus . aproximativ 50-60 metri de la şerpuitul Văii Meghişei. Este vorba de construcţia unui coş de nuiele.N. Nu doresc ca să supăr pe nimeni şi nu voi da nici un nume ale protagoniştilor care au participat la următoarea întâmplare. Acest X. sângerel. alcătuită din boscheţi de diferite specii lemnoase ca: ulm. localitatea lor de origine. ştiuci. bun gospodar.D. Pop Petru. înconjurate de hamei în formă de liane. corn.-ul acestora s-a transmis la descendenţi. după ce au căzut în coş peste cascadă nu s-au mai putut înapoia. recolta în fiecare dimineaţă câteva kilograme de peşte frumos. Am cunoscut bine Călătanii din perioada anilor 1928-1937. Toţi acei care leau urmat primele 5 familii. au posedat loturi de pământ arabil mai mulţi locuitori ai Tilecuşului. căreia i se spunea „leasă". Peştii care s-au lăsat duşi de val. având lăţimea cursului apei pe vale. jugastul.cărui moşie s-a întins pe lângă valea Meghişei. Petre Mitrii Cenii era poştaşul permanent al firmei. Pe lângă valea Meghişei. şi cu Mladin David care avea o echipă întreagă de copii. mai sociabili şi mai apropiaţi unii de alţii. se întindea o adevărată junglă. a observat cum pe valea Meghiei migrau o mulţime de peşti din Crişul Repede. carpen-.

a doua 268 . Intuind că nu este lucru curat cu dispariţia peştilor.ca să-şi culeagă recolta.

1407 din 15 aprilie 2004. am să mă prefac că nu te cunosc şi te voi trata ca pe un lup»!!! Cât au mai trăit nu s-au simpatizat. Domnul academician Traian Secara ş-a declarat încântat de cunoştinţă mă felicită pentru calitatea mea de scriitor şi pentru intenţiile ce le am cu monografia . i-a venit o ideie genială. m-am prezentat la domnul academician. doar se va speria paznicul peştilor şi va fugi grăbit. la împlinirea a 750 ani de existenţă.vara anului 2004. unde l-am contactat pe domnul Academician Traian Secară. Comunitatea Evreilor din Oradea.R. m-am deplasat cu trenul până la gara C. să se creadă că sunt mai mulţi lupi. i-am prezentat delegaţia Primăriei Tileagd şi i-am oferit Romanul meu întitulat „Un exemplu de viaţă pentru cei născuţi la periferia societăţii". când mai ridicată. Biblioteca orăşenească. despre care am aflat că este un pictor ilustrat şi în acelaşi timp omul cel mai competent care să-mi dea informaţii despre viaţa concitadinilor săi. Ocupaţia de bază a Călătanilor a fost şi este agricultura. doar. pentru a putea completa cu cât mai multe date reale. privind modul de viaţă şi istoria micii aşezări Călătani. explicându-i care este motivul prezenţei mele în Călătani şi rugându-1 să-mi furnizeze mai multe date pe bază de tematică. Nu credeam că te poţi transforma în lup ca strigoii din anecdote. nu a fost nici fricos şi nici prost. A început un dialog cu „lupul" de ocazie. ieşit de sub tipar în 2001. Prin adresa Nr. Primăria Comunei Tileagd m-a delegat ca să adun date şi documente pentru a putea scrie Istoria fostului oraş Tileagd şi a celor 5 sate aparţinătoare. Dar să revin la motivaţia care m-a obligat să mai revăd Călătanii după aproape 70 de ani. După ce mam documentat la Arhivele Statului. aşa cum auzit dânsul pe la Călăţea. Cu tot respectul cuvenit. om de înaltă cultură. Aparatul auditiv al paznicului a fost atât de perfect încât 1-a cunoscut pe lup şi după urlet. care bine înţeles că nu mai ştia ca să vorbească numai să urle. De data aceasta ştiu ce cauţi dar dacă te mai apropii de pământul meu. când a observat că cel în drept stă la pândă.zi s-a sculat cu noaptea-n cap şi s-a dus la pândă. fără a culege peştii din capcană. Monografia Comunei Tileagd. la Muzeul Ţării Crişurilor toată primăvara . păstrând fiecare distanţa. la Serviciul de Cadastru. începând să urle ca lupii: Uuuuuuuu. Aşa credea el! S-a strecurat în mica junglă. Uuuuuuuu! când pe vocaliză mai mai joasă. Avea la el un topor cu care să se apere de lighioane când va fi cazul.F. Tileagd şi de acolo perpedus până la Călătani. Paznicul însă avea auzul muzical perfect. respective creşterea animalelor domestice. cunoscându-1 personal din alte incursiuni făcute fără nici o justificare pe pământurile Tilecuşenilor şi 1-a abordat direct: «măi „Y" din Călăteni. Pentru a1 convinge că nu sunt un „neavizat". cu 317 pagini. la Direcţia Judeţeană de Statistică. (zi cu ghinion). iar „Lupul de ocazie" şi-a păzit blana. pe data de 13 septembrie 2004. Intrusul s-a dus şi el la recoltat dar.

şi-mi promite în mod solemn că în câteva zile îmi va scrie toate datele prevăzute în tematica pe care i-am înmânat-o. foarte politicos.Tileagdului. cu ajutorul mai multor localnici vârstnici. în ziua de 8 octombrie m-am dus din nou la Călătani şi i-am cerut stimatului domn Traian Secară ca să-mi dea datele care a reuşit să le completeze până atunci. Păcat. Păcat. După 3 săptămâni. îmi mulţumeşte pentru carte. a adoptat o atitudine lipsită de spirit civic. dar că încă nu a terminat. mă pune în situaţia de a pierde un timp preţios din activitatea mea voluntară. Cu tot regretul şi cu alte scuze de rigoare. Cinstit ar fi fost ca să-mi spună de la început să-mi văd de treabă şi să nu mă păgubească de cele două cărţi care ar fi putut ajunge la alte persoane mai decente. promite solemn că îmi va furniza datele istorice ale localităţii unde a văzut lumina zilei şi unde trăieşte. aspecte ale vieţii locuitorilor din Călătani: 1. pe data de 6 octombrie 2004 m-am deplasat din nou la Călătani. Ca să-l încurajez la înscrierea datelor de care aveam nevoie. Din nou. date care urmau să fie înscrise într-o carte care va rămâne posterităţii. atitudine care este complet anacronică cu calităţile unui om de cultură. spunându-mi că a făcut ceva. trebuie să spun că eu personal am rămas cu convingerea că acest domn academician. de om care nu-şi respectă cuvântul dat şi care sfidează munca semenilor săi de bună credinţă. Am căutat să-l conving că mă presează timpul. nu pot ca să nu-mi exprim dezamăgirea care mi-a produs-o domnul Academician Traian Secară din Călătani! Primeşte cărţile mele la care eu am muncit şi pentru a căror editare am plătit toate economiile făcute de o viaţă. ca în final să-mi spună că nu a fost dispus ca să facă ceia ce i-am cerut. Această promisiune mi-a produs serioase îndoieli dar nu m-am pronunţat. că la vârsta de 83 ani împliniţi nu mă voi putea deplasa după ce vor veni ploile de toamnă. carte care a apărut şi pe Internet. Păcat!!! In condiţii de timp mai puţin favorabile ce mi-a mai rămas. domnul Traian Secară nu s-a simţit în largul său. pe lângă datele informative primite de la Arhivele Statului. şi-mi promite că va face lucrarea şi că o să mi-o aducă la mine acasă în Oradea. am aflat următoarele. i-am oferit a doua carte a mea ieşită de sub tipar în luna aprilie 2004. plin de speranţă că voi primi datele solicitate. In anul 1935 s-a deschis pentru prima dată un local de şcoală primară pentru clasele I-IV la Călătani. un conac 270 . Şcoala s-a amenajat într-o clădire veche. Când l-am contactat din nou. în circumstanţele date. de la Direcţia Judeţeană de Statistică. că nu a făcut nimic pentru că nu a fost dispus să facă aşa ceva! Cu tot respectul pentru oamenii de ştiinţă şi cu scuzele de rigoare. reprezentând monografia Tilecuşului. Am rămas fără replică când interlocutorul meu mi-a spus franc.

.

Secară Ana a Deli Mitri. Popa Florian. fost contabil şefia U. 9. Filip Ioan. întrucât noua frontieră Română-Maghiară trecea prin grădinile gospodăriilor acestora. a urmat Facultatea de Matematici.L. regimul hortist a ignorat existenţa acestei comunităţi mici. se poate spune că favorizat populaţia din Călătani faţă de satele vecine Borşa şi Tilecuş. Popa Ioan a Miculi. Studii superioare economice. Institutul Pedagogic. a urmat Şcoala Medie Tehnică şi a lucrat în calitate de tehnician principal la Combinatul Cărbunelui Oradea. 3. Dictatul de la Viena din august 1940. a urmat Facultatea de Arte plastice. 2. Bârtan Ioan. pentru a cărei desfiinţare s-au luat unele măsuri. e adevărat că din partea unor neavizaţi. următorii absolvenţi de studii superioare şi medii din Călătani. Tileagd. 8. 1. 272 . Dacă am omis pe cineva îmi cer scuze şi putem să-i mulţumim domnului academician Traian Secară. unde 1-a cunoscut pe Inginerul Miner Apostol Romeo cu care s-a căsătorit şi trăiesc împreună ambii fiind azi pensionari la limită de vârstă. permiţinându-le să-şi continue învăţământul şcolar în limba română. excepţie făcând cei care au avut casele aşezate pe deal. Tot în această clădire s-a amenajat o încăpere cu mobilier şi podoabe de cult pentru Biserica ortodoxă. Era o colonie prea mică pentru a îi-se da atenţie de ordin etnic. specializat în pictură.I. 5. 2. Altfel. Anuţa Petri Todori. Grănicerii unguri. 6. a urmat Facultatea de Ştiinţe Economice. la dispoziţia primăriei Comunei Tileagd. care din răutate sufletească nu a colaborat la întocmirea acestei lucrări. au învăţat ABC. 7. Secară Traian. Urs Floarea. Măriuţei. suspectându-i că fac contrabandă peste frontieră. cu ocazia patrulărilor făcute. a absolvit Liceul Pedagogic. cu persoane din România. specializat în Matematici. 4. unde se oficiază Duminica slujbele religioase pentru cei 176 credincioşi ortodocşi. Secară Florian. pe cheltuiala cetăţenilor. a absolvit Liceul Industrial. a absolvit Institutul de construcţii. până când va putea fi dată în folosinţă noua Biserică aflată în construcţie şi finisare. Această clădire a fost naţionalizată în anul 1948 şi trecută în proprietatea Statului Român. In această hulită şcoală de astăzi. în mod cu totul excepţional. Acesta este motivul cel mai serios care a condus la dispariţia caselor de pe deal şi aşezarea oamenilor pe lângă valea Meghişei. îi deranja de fiecare dată.al fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd.

Incepând cu anul 1945. şi-a pierdut viaţa un singur om din Călătani şi acela a fost regretatul Filip Gavril a Ceni.In conflagraţia celui de al II-lea Război mondial. partid care. a intrat şi populaţia Călătanilor în colimatorul Partidului Comunist Român. fiind mai degrabă o invenţie diabolică a . repetândumă a multa oară. nu a fost niciodată un partid al românilor.

La comunişti nu aveai voie ca să ai nimic. i-a făcut atei. Nu aveai voie ca să gândeşti. Tileagd.Comintemului Sovietic. După căderea comunismului. fără credinţă religioasă. totul trebuie ca să fie monopol de stat chiar dacă se lucra în pierdere. cărora le-a schimbat mentalitatea.R. Unii au fost plecaţi o perioadă de timp la lucru în străinătate. de la oamenii de vârstă a 3-a şi de la învăţătorul localităţii. de unde şi-au adus valută forte. fiindcă gândea statul pentru tine. suprimând oamenii cu valori morale şi intelectuale. Tileagd.F. împotriva înfiinţării gospodăriei agricole colective în Tilecuş. pentru ca şi-a deschis un amărât de bufet lângă gara C. abia reîntors din Germania unde a fost luat prizonier de către armata Americană. le-au adus foloase remarcabile. l-au condamnat politic la 4 ani închisoare. In Călătani l-au declarat chiabur pe Bârţan Ştefan (Fanea Pătruş) care poseda în jur de 3 ha pământ.F. In mediul rural a început cu cotele obligatorii la toate produsele vegetale şi animale. cât a fost la putere. pentru a le spăla creierele şi pentru a distruge fiinţa naţională a poporului român. făcând şi câteva luni de închisoare. Pe tânărul Ioan Urs din Tilecuş. Şi culmea! Răul se deprinde mai repede decât binele şi se înlătură mult mai anevoios. Roboţii aveau nu numai dreptul dar şi obligaţia să-i ovaţioneze pe cei aflaţi la tribună cu ocazia manifestărilor festive. Hărnicia oamenilor de aici şi aşezarea geografică unde se găsesc. stabilite de partid. Cei 4 ani de detenţie i-a făcut la vestita închisoare din Aiud. punând oamenii la înfometare. Partidul Comunist. printr-un proces lung de de transformare care a durat mii de ani şi că este un animal cu necesităţi fizice. sau trebuia ca să fie de Stat. în iarna anului 1989. având gospodării şi atelaje de lucru demne de invidiat.R. Totul era. precum şi experienţă de viaţă. în unele cazuri şi ceia ce nu ar fi fost necesar (combinate chimice şi siderurgice). după munca şi priceperea lor. timp de 44 ani a avut şi meritul de a fi construit mult. cu scopul de a-i determina să formeze gospodării agricole colective (colhozuri). Ce profit putea să aducă un bufet lângă gara C. argumentându-le „ştiinţific" că omul provine din maimuţă. excluzându-le pe cele morale şi spirituale. numai braţe solide de muncă. Ce am mai aflat eu despre călătani. inventat pentru a otrăvi sufletele oamenilor. Acest eveniment a băgat groază în rândul ţăranilor proprietari de pământ şi de gospodării personale. La această ciumă roşie nu i-a scăpat nimic. pentru că s-a exprimat în public. viaţa a început ca să reintre în normal şi la Călătani. care au dat dovadă de 274 . Construcţiile însă s-au făcut prin exploatarea muncitorilor de rând. care avea în medie 10-15 călători pe zi!? Dar. aşa cum am mai arătat.

cinste.înţelegere. oameni care îşi iubesc localitatea în care trăiesc?! . corectitudine şi spirit de patriotism local.

pe care i-am cunoscut eu cu 70-75 de ani în urmă.Am aflat că prin anii 1960-1961 li s-au introdus curentul electric la toate casele aşezate pe valea Meghişei. credinţa fără faptă este moartă. fiind fraţi în credinţă şi fraţi de sânge. Pecu posedă şi autoturism iar Urs Dumitru. la Cap. Toate Religiile şi-au construit doctrina cu Biblia în mână dar. Este bine însă ca să ţineţi cont de faptul că Dumnezeu. trecând de la religia ortodoxă la credinţa penticostală 44 de suflete şi 6 la credinţă Baptistă. îşi construieşte o casă cu etaj. Gliga Petru poreclit „Pecu". în rândul aşezării la numărul 36. se ceartă şi se duşmănesc între ei pentru avere? Nu păşesc aceştia pe urmele lui Cain şi Abel din Biblie?! Din păcate. 276 . Dar. un alt om în fruntea Bisericii. Stimaţi credincioşi Penticostali din Călătani şi de pretutindeni!! îmi cer permisiunea ca să fac câteva reflecţii asupra unor religii şi voi începe cu Biserica Penticostală care este un cult religios în cadrul Bisericii Evanghelice Neoprotestante. la cei de astăzi s-au petrecut schimbări profunde. Calde şi sincere felicitări pentru hărnicia lor şi spiritul gospodăresc de care au dat dovadă!!! Tot din informaţiile locuitorilor de bună credinţă am aflat că în viaţa spirituală a Călătanilor. care posedă maşini de mulţi cai putere (tractoare cu toate atelajele necesare pentru o mini fermă agricolă la nivel European). care este evanghelia şi a cerut oamenilor ca să respecte. Am mai aflat despre buna stare din punct de vedere economic a mai multor gospodari harnici şi pricepuţi. în a totputernicia sa. au mai adăugat câte ceva la Cuvântul lui Dumnezeu. o tradiţie. numai că nu fac voia lui. Tot în cuprinsul acestei Epistole. deschizându-le drumul spre civilizaţie şi progres. nişte ipocriţi. Bine înţeles că este opţiunea fiecăruia să-şi aleagă credinţa pe care o doreşte. Nu-l putem minţi pe Dumnezeu. nu a rânduit nici o religie din cele existente pe pământ! Dumnezeu a dat Legea. oricare Religie este bună dacă adepţii ei respectă Legea dată de Dumnezeu (vezi Cap. mărturisit de către alte rude apropiate ale lor. Este vorba despre Filip Teodor. Ce fel de Credincioşi sunt aceia care. accesul la folosirea unor aparate electrice în gospodării. aşa cum putem găsi la Epistola Sobornicească a lui Iacov. După umila mea părere. Această realizare a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale locuitorilor. 19 versetele 16 la 26 din Evanghelia după Matei) şi aplicaţi-le în viaţa voastră de toate zilele. asemena caz există în Călătani. Urs Dumitru şi Urs Viorel. recunoscută în România atât înainte cât şi după anul 1989. o altă carte. Iacov spune că şi dracii cred în puterea lui Dumnezeu şi se cutremură. nu suntem decât nişte creştini falşi. pe lângă faptul că posedă autoturism. Dacă una zicem şi alta facem. versetele 1-26. exemplu Mormonii şi Martori lui Iehova. uneori un Cristos fals după placul lor. nu şi la acelea care se mai găsesc pe deal. o altă Evanghelie.

a a 1. Secară Romina în c l a s a a I I I în c l a s a a I V . Secară Lavinia Sofora 4. oricât de lungă ar fi. odată şi odată tot va lua sfârşit şi nimeni nu duce cu el un bagaj prea mare. mă văd nevoit ca să mai pun un semn de întrebare şi vă rog să nu fie cu supărare! Nu ar fi o faptă creştinească dacă penticostalii. au fost înscrişi următorii elevi: în c l a s a a I-a 1. Secară Florin 5. Cronţ Bianca 2. Stimaţi locuitori ai Călătanilor! Mai gândiţivă că viaţa oamenilor. ca să-i urmeze pilda? Nu au avut un sentiment de bucurie penticostalii din Călătani când au fost ajutaţi material ca să-şi construiască frumoasa casă de rugăciuni pe care o au. Varga Florin . Vrând nevrând. Filip Adela Eugenia 2. cred că ar putea funcţiona foarte bine în casa de rugăciune Penticostală (dacă şi aşa nu este folosită încă în scopul pentru care a fost construită). şcoală de la care au primit educaţie toţi fiii călătanilor care astăzi se mândresc că au studii superioare sau medii? Şcoala ar trebui ca să fie înaintea tuturor priorităţilor într-o societate. Filip 1. pentru anul şcolar 2004/2005. faptele pe care le-a făcut dealungul vieţii lui. după toate credinţele creştine. cu ocazia deplasărilor care le-am făcut în luna septembrie şi octombrie 2004? Conform Registrului matricol. şcoala care activează la această mică aşezare de 70 de ani. indiferent cât de mare sau cât de mică este. după înformaţiile pe care le-am primit. Pop 2. care utilizează o încăpere în clădirea veche în care funcţionează şi Şcoala? Nu au aflat credincişii penticostali din Călătani despre Samarieanul milostiv din Biblie. Ce am mai constatat la Şcoala din Călătani. Secară Onisim 3. ŞurubaruL. Secară 3. până când se va construi noua şcoală pentru a cărei fundaţii s-au început săpăturile? Acest lucru ar da dovadă de solidaritate umană.Se mai pune un alt semn mare de întrebare: ce fel de creştini sunt acei care se luptă pentru desfiinţarea Şcolii din Călătani? Indiferent că aparţin Religiei Baptiste. chiar dacă nu o folosesc.a 1. V. Toate rămân în urma lui. în c l a s a a I l . Filip Măria 2. care stau cel mai bine din punct de vedere economic. în loc să manevreze punerea în stradă a mobilierului şi a obiectelor de cult ale Bisericii ortodoxe. Duce în schimb. Fechete Daniel Casian 3. Şi acum să revenim la problema şcolii din Călătani care. în condiţii improprii. Secară Sorin 4. Penticostale sau Ortodoxe. ar ajuta pe ortodocşi să-şi finiseze biserica. de înaltă moralitate care îl ridică şi îl defineşte pe om.

cu actuala generaţie? Nu se vor mai naşte copii. Secară Onisim. Mai sunt la mijloc şi o mulţime de creştini ortodocşi de vârsta a III-a. pentru a motiva că în Călătani se poate desfiinţa şcoala. Secară Lavinia şi Secară Florin din cls. a IV-a. a III-a. săvârşiţi nu numai un păcat de neiertat dar şi suferinţa unui număr însemnat de locuitori din Călătani? Prima victimă ar fi cadrul didactic care şi-ar pierde locul de muncă. Varga Florin şi Varga Daniel din Cls. au fost duşi la şcoală de către părinţi în alte localităţi. Din Documentele cercetate la Arhivele statului şi la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. Următoarele victime ar fi copiii şcolari. dacă nu au fost falsificate actele de proprietate. a Il-a. la Dispoziţia Primăriei comunei Tileagd. Este un lucru nu numai neigenic dar şi păgubos ca gâştele (mare la număr) să fie păşunate pe acelaşi teren pe care păşunează vacile şi caii. care nu au posibilitatea să fie duşi la şcoală în alte localităţi. care se bucură să poată participa la slujbele religioase de duminica în localitate. respective conacul fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd şi majoritatea celorlalţi locuitori. IV-a. pentru continuarea procesului de învăţământ. Inainte de a prezenta situaţia demografică a populaţiei din Călătani. care în prezent are apă permanentă de izvor. Filip Eugenia şi Pop Casian din cls. persoană care este legată afectiv şi fizic de această liniştită localitate. după cum urmează: Filip Măria şi Şurubaru Livia-Vasilica din Clasa a I-a. nu puteau deveni proprietari ai unei proprietăţi de stat. Acei care au cumpărat suprafaţa de pământ din jurul clădirii. începând cu atestarea lor lor documentară: 278 .în total 15 elevi dintre care s-au prezentat la cursuri numai 8. doresc ca să mai fac o recomandare de ordin gospodăresc şi economic. Fechete Daniel. Il-a. care nu s-a vândut. S-ar mai putea pune o întrebare: Se opreşte aici viaţa din Călătani. Secară Sofora din cls. nu vor mai creşte alţi copii în Călătani. am extras următoarele cifre privind situaţia demografică a călătanilor. Clădirea cu pricina. Clădirea Şcolii din Călătani a devenit un „măr al discordiei" între acei care au devenit proprietari ai suprafeţei de pământ care înconjoară şcoala. a Il-a. pentru a nu murdări păşunea unde pasc vitele mari. curtea din jurul ei şi căile de acces au fost NAŢIONALIZATE în anul 1948 şi trecute în proprietatea statului Român. singura posesoară a acestei clădiri în mod legal. Cronţ Bianca din cls. unde să păşuneze numai gâştele. Ar fi o idee bună să se îngrădească un ţarc lângă valea Meghişei. Secară Sorin şi Secară Romina din cls. nu vă doriţi familii? Atunci pentru ce şi pentru cine munciţi? Pentru cine s-a construit frumoasa casă de rugăciune? Nu credeţi că pentru a vă întregi averea cu câţiva metri pătraţi cât ocupă actuala şcoală. Filip Adela.

6 ani 7-11 12.14 15-19 60 ş i pes t e 20-39 40.15. 1940-1944. cas e 88 T ot al per s . (58 DE BĂRBAŢI ŞI 66 DE FEMEI) S-AR PUTEA PUNE PE EMIGRAREA ÎN ROMÂNIA ALE ACELOR CARE AU LOCUIT PE DEAL. apar cifre semnificativ modificate faţă de anul 1930 Nr. Femei Pe gr upe de vâr s t ă 0. cas e Tot al p.64 65 şi pes t e Băr baţ i Femei 0-6 ani 7.12 13-19 89 354 172 165 47 182 56 45 41 La Recensământul din 25 ianuarie 1948.Bărbaţi Femei0-9 ani10-19 ani 20-44 ani 456465 şi peste276145 1356046 103 5116 25 0 .45-60 Pes t e 60 14 44 44 77 44 34 SCĂDEREA CONSIDERABILĂ A NUMĂRULUI DEMOGRAFIC DIN ANUL 1930 PÂNĂ ÎN ANUL 1948. FIIND POSIBILĂ ŞI EXPULZAREA LOR DE CĂTRE AUTORITĂŢILE UNGARE ÎN PERIOADA La Recensământul martie 1966 din 15 TotalDin careDupă grupe de vârstă pers.La Recensământul din 1 ianuarie 1900 Tota Di n car e l per s Băr baţ i .59 23 111 4 123 34 37 23 39 28 8 65 La Recensământul din 29 decenbrie 1930 N r . 20. LÂNGĂ LINIA DE FRONTIERĂ UNGARO-ROMÂNĂ. Băr baţ Femei i ani 0-7 230 114 116 31 8.

AM RENUNŢAT ÎN SCRIS LA PARTEA MEA DE MOŞTENIRE. ÎN ÎNCHEIEREA ACESTEI LUCRĂRI.CREŞTEREA NUMĂRULUI DE PERSOANE FAŢĂ DE ULTIMUL RECENSĂMÂNT SE EXPLICĂ PRIN CREŞTEREA SPORULUI NATURAL DIN NAŞTERI.44 65 şi Rom. pes t e Mag. Situaţia la Recensământul din 20 ianuarie 2003 N r . REVIN ŞI SUBLINIEZ CĂ ACEI OAMENI CARE FAC ORICE PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI. ESTE CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CASE. ÎN RÂNDUL AŞEZĂRII. t al i 44 per s . ŞI-AU MUTAT ŞI RECLĂDIT CASELE PE LÂNGĂ VALEA MEGHIŞEI. ŞI REÎNTOARCEREA A O PARTE DINTRE CEI PLECAŢI DIN CAUZA FRONTIEREI. UNDE SE MAI GĂSESC MULTE GRĂDINI CARE POT DEVENI FRUMOASE LOCURI DE CASE. NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! (NIHIL SINE DEO). DORESC CA SĂ MAI SPUN LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI UN ADEVĂR PE CARE ÎL POATE VERIFICA ORI CINE ŞI ANUME ACELA CĂ DEŞI NU AU CHELTUIT NIMIC PĂRINŢII MEI CU ŞCOLARIZAREA ŞI PREGĂTIREA MEA PENTRU VIAŢĂ. SE EXPLICĂ PRIN DEMOLAREA CASELOR CARE S-AU AFLAT PE DEAL UNDE. DACĂ NU-ŞI MĂREŞTE BOGĂŢIA SPIRITUALĂ. T ot al Băr baţ cas e per s . i 72 224 113 Fem ei 111 0-9 ani 10-19 45-64 20. CEIA CE SE POATE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ FOŞTII LOCUITORI DE PE DEAL.de T ot al cas e Di n car e Or t od. FĂRĂ SĂ LE 280 . ÎN PREZENT FIIND FOLOSITE LA CULTURI VEGETALE. 25 57 43 65 34 224 SCĂDEREA NUMĂRULUI DE CASE FAŢĂ DE CEL EXISTENT LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1948. Băr baţ i Femei 82 22 6 108 118 176 6 226 SINGURA SCHIMBARE ESENŢIALĂ FAŢĂ DE RECENSĂMÂNTUL DIN 1992. ÎN FAVOAREA CELOR DOI FRAŢI AI MEI ŞI ALE URMAŞILOR ACESTORA. DIN RAŢIUNI ECONOMICE NU S-A INTRODUS CURENTUL ELECTRIC. După r el i gi i Bapti ş t i După naţi onal i t at e Pent i cos Rom. Mag. CĂ BOGĂŢIA MATERIALĂ NU ADUCE NICI FERICIREA ŞI NICI LINIŞTEA SUFLETEASCĂ. La Recensământul din anul 1992 N r .

NU AM FOST UN OM BOGAT ŞI NICI NU MI-AM DUMNEZEU A FOST CU MINE TOT TIMPUL. MAI ALES ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. TREUIE SĂ MUNCEŞTI MULT SI BINE. . PE UNII CU CARA PĂRINŢII LOR AU CHELTUIT MULT PÂNĂ CÂND Ş-AU DESĂVÂRŞIT STUDIILE SUPERIOARE. DAR BUNUL AM SIMŢIT CĂLDURA SCHIJELOR DE OBUZE CARE AU TRECUT PE LÂNGĂ FAŢA MEA. DIN CONTRĂ.PRETIND NICI UN BAN. IAR ÎN VIAŢA CIVILĂ M-A AJUTAT CA SĂ MĂ RIDIC ŞI CHIAR SĂ-I DEPĂŞESC ÎN CAPACITATEA DE A GÂNDI ŞI A MUNCI.BINEÎNŢELES CĂ PE LÂNGĂ CREDINŢĂ ŞI BUNĂTATE SUFLETEASCĂ. ATUNCI CÂND AU AVUT NEVOIE I-AM MAI AJUTAT. UNDE DORIT ACEST LUCRU.

GLOSAR ALFABETIC CUPRINZÂND CUVINTE ŞI EXPRESII SPECIFICE LOCULUI. acărcum=oricât. DUPĂ ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI. oriundeAcărunde=oricumAldămaş=băutură oferită de vânzător cu ocazia unor tranzacţiiAleu=arvunăB•Bureană=buruiană Bănui=a regreta (Băni)Belceu=pătuţ mic cu balansar pentru copii miciBarşim=catifea 282 . A Acărcare=oricareAcărce=oricândAcărcând=ori şi cândAsta=aceasta Amu=acumaAistaacestaAiu=usturoiAiiani Arţar=salcâmAndăli=a porniAdipaa adăpa viteleAborâtdoborâtAbzice=a demisionaAsudat— transpiratAmorţit=înţepenitArie=teren unde se transportau snopii de grâu pentru treieratAşchiţă=aşchieAcărcât. ÎN 1919-1920. CARE AU DAT MULT DE FURCĂ CADRELOR DIDACTICE ŞI FUNCŢIONARILOR PUBLICI VENIŢI ÎN ARDEAL.

FOLOSITĂ LA RUFE DIN CÂNEPĂ FIERT = = AMEŢIT DESTUL . PRIN CARE VĂCARUL ANUNŢA PLECARE LA PĂŞUNE CU VACILE = A RĂMÂNE REPETENT = SFECLĂ FURAJERĂ = MAŞINĂ CU CARE SE TREIERĂ GRÂUL = A VORBI FĂRĂ ROST = SCULE FOLOSITE LA BĂTUT COASA = NASTURI = NECAZ. MAGHIARĂ) = CEL PUŢIN == A REGRETA = OM BRUNET = BRICEAG = BUFNIŢĂ = VAS MARE DIN TABLĂ 40-50 LITRI CAPACITATE.BĂŢ — VESTON FEMEIESC CU MÂNECI LUGI DIN POSTAV ALBASTRU = INSTRUMENT DE SUFLET DIN CORN DE VACĂ. SUPĂRARE = MÂNĂ = NEBUN = BOLNAV = ŞUBĂ = (CĂRĂBUŞ) = DEŞI = DISPOZITIV AL RĂZBOIULUI DE ŢESUT ÎN CARE SE AŞEAZĂ SPATA = POLIŢĂ CU MAI MULTE RAFTURI MICI PENTRU PĂSTRAREA FARFURIILOR = HAINĂ DIN PIELE DE OAIE BĂRBĂTUŞ .BIBOLIŢĂ BLID BUBOI BELIT BOLD BOTĂ BUICĂ BUCIN BUCTA BURBUNGĂI BATOZĂ BOSCORODI BATALAUĂ BUMBI BAI BRÂNCĂ BOLUND BETEAG BITUŞA BONGAR BATĂR BRÂGLE BLIDAR BUNDĂ = BIVOLIŢĂ = FARFURIE = FURUNCUL = JUPUIT = PRĂVĂLIE SĂTEASCĂ .PIESĂ CU AJUTORUL CĂRUIA SE FIXEAZĂ SULUL DIN FAŢĂ A RĂZBOIULUI DE ŢESUT BRĂCINAR BIZUI BAREM BĂNESC BĂRNACI BRIŞCĂ BUHĂ BĂDANCĂ BUIGUIT BUGĂT = ŞIRET DE CÂNEPĂ CU CARE SE LEAGĂ PANTALONII ŞI ISMENELE = A TE ÎNCREDE (DIN BIZALOM ÎN 1.

CU TREI SERTARE. ARANJAREA PĂRULUI LA FEMEILE MĂRITATE = FIBRELE SCURTE DE CÂNEPĂ = SOBĂ DE GĂTIT DIN FONTĂ CU 4 PICIOARE = VAS DE 5 LITRI CAPACIT.BELCIUG C CIURDĂ COZLIU CIOARECI CHIMEŞE CELUIT COATĂ CONCI CÂLŢI CANDALĂU CÂNTĂ Capul CUFĂR CHISĂLIŢĂ CIPCĂ CÂRPĂ DE PĂR CLISĂ CURECHI CLOP CUJMĂ CĂPIŢĂ CUCURBĂTĂ CĂZAL CROAMPE CUCHER CIOCI DE TENCHIU COCIOLIE DE AIU CIUDOS CĂCĂDARE CIOVARGĂU CIONT COCOSTÂRC COFĂ CHEŞCHENEU COLB = O BUCATĂ DE SÂRMĂ CE SE PUNE ÎN RÂTUL PORCULUI PENTRU A NU PUTEA SCURMA = TURMĂ DE VITE = DULAP MARE FĂRĂ USI. SAU MULS vaca = BATIC. EMAILAT SAU DIN CERAMICĂ = POARTĂ PENTRU CĂRUŢE = GEAMANTAN DIN PLACAJ SAU LEMN = FIERTURĂ DE PRUNE (ZEAMĂ) = DANTELĂ LUCRATĂ CU MÂNA (AC CU CÂRLIG) = BASMA SCUMPĂ = SLĂNINĂ = VARZĂ = PĂLĂRIE = CĂCIULĂ = CLAIE DE FÂN ÎN FORMĂ CONICĂ = BOSTAN (DOVLEAC) = CLAIE DE FÂN SAU DE PAIE ÎN FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ = CARTOFI = BINOCLU = ŞTIULEŢI DE PORUMB CURĂŢAŢI DE BOABE = CĂPĂŢÂNĂ DE USTUROI = INERVAT = MĂCIEŞE = VAGABOND = OS = BARZĂ = DONIŢĂ (VAS DIN SCÂNDURI DE BRAD PENTRU APĂ. PENTRU PĂSTRAT HAINE = PANTALONI = CĂMAŞĂ = ÎNŞELAT = CAUTĂ = COC. BATISTĂ = PRAF 284 .

FRUMOS MIROSITOARE = ÎNŞELAT = NORMAL = CALTABOŞ = LAPTE FIERT DE LA VACA PROASPĂT FĂTATĂ = = = = = = UNEALTĂ CU CARE SE TRAGE JĂRATECUL ŞI CENUŞA DIN CUPTOR PENTRU A SE PUTEA INTRODUCE PÂINEA LA COPT TOBĂ PENTRU TOBOŞARI VÂRTELNIŢE SCÂNDURĂ TRAISTĂ FORMATĂ DIN DOUĂ PĂRŢI. POSIBIL VIITOR SOŢ = DREPT = A CLACSONA = BUCATĂ = DOP PENTRU STICLĂ = SEPARARE ÎNTRE MEMBRII UNEI FAMILII = PENTRU ACEIA = MALARIE = VERGELE DREPTUNGHIULARE (DOUĂ) CARE = ŞOPRON PENTRU DEPOZITAREA FÂNULUI = DUD = FRUMOS = FIRE DE BUMBAC VOPSITE ŞI RĂSUCITE = VOLĂNAŞ ŢIN ROSTUL URZELII .CANCEU COATĂ CIUPĂIT CIUPĂ CILEGIU CIUHĂ CALAPĂR CELUIT CITOV COLDOBOŢ CURASTĂ D DRÂGLĂ DOBĂ DEPENELE DOASCĂ DESAGĂ DÂRĂ = VAS DE CERAMICĂ SAU STICLĂ CU CIOC = CAUTĂ = ÎMBĂIATUL SUGARILOR = ALBIE DIN LEMN PENTRU ÎMBĂIATUL COPIILOR SUGARI = COPIL. PLANTĂ CU FRUNZE LATE. COPII. PRIETEN. PRUNCI = SPERIETOARE PENTRU PĂSĂRI PUSĂ ÎN LANUL DE GRÂU =*CALOMFIR. PURTATĂ PE UMERI URMĂ LĂSATĂ DE UN OBIECT TÂRÂT PE PĂMÂNT DOHOD = OSIILOR LA CĂRUŢE UN PRODUS MINERAL DIN GUDRON FOLOSIT LA UNGEREA DRĂGUŢ DIREPT DUDĂLIT DĂRAB DUGĂU DESCHILINGHIRE DÂRTACEIA F FRIGURI FUSCEI FANAR FRĂGAR FAINĂ FITĂU FODRĂ = IUBIT.

DERBEDEU = VESTE . SFEROIDAL. FOLOSIT DE FERARI LA = PETROL LAMPANT = PROMIS = VOPSELE SATE = GURGOI GLIGAN GHINĂ GRĂITOR GUŞE GACI GĂLBĂNARE H = = = = = = VÂRFUL OPINICII ŞI BUZA STICLEI MISTREŢ GĂINĂ OMUL CARE CONDUCE PETRECEREA LA NUNTĂ CREŞTEREA PATOLOGICĂ A GLANDEI TIROIDE IZMENE LUNGI HEPATITĂ HULUGI HERBEICĂ HAITĂU HORI-HOREŞTE HIBĂ HÂD HAMIŞ HARŞEU HÂRB HAPSÂN HIRIBE HASMANDĂU HIRIU HAZNĂ HULPE HOASPĂ = = = TULPINI DE PORUMB PENTRU NUTREŢ LA VITE VAS DE CERAMICĂ.FEŞTILĂ FURCOI FURCHIŢĂ FEST FIERE FOAITĂ FOAIE FOTOGHIN FĂGĂDIT FESTELE G = FITIL PENTRU LAMPA DE PETROL = FURCĂ DE LEMN CU DOUĂ COARNE ŞI COADĂ LUNGĂ = FURCULIŢĂ = CONTINUU • . AVAR = CARTOFI = NEMERNIC. CARE SERVEŞTE LA PĂSTRAT DISPOZITIV CU AJUTORUL CĂRUIA ÎŞI FAC CONCIUL FEMEILE MÂNCAREA MĂRITATE = A CÂNTA.UT — VEZICA BILIARA = NEAMURI APROPIATE = APARAT DIN BURDUF DE PIELE.CEVA DEFECT .NOUTATE = FOLOS = VULPE = TEACA USCATĂ DE LA STICLĂ 286 . A DOINI .GREŞEALĂ = URÂT jr CÂINE RĂU SAU OM VICLEAN = CAZMA = CIOB DE VAS DE LUT SAU DE = ZGÂRCIT.

pentru ţesut saci.tras căruţe. dinţi pentru greble. la care i se mai spune şi „curastă" a sbiera buzunar sensibil. mai redus în greutate. operaţia de pregătit urzeala pentru ţesut. spiţe de roţi.I Io Ie Inghe Iacă Iară Irimă Iagă Ierboaică Iute Ileu I învălitul eu ea unde iata din nou (repetare) inimă sticlă floarea soarelui repede nicolala fierarului şi cel pe care bate coasa ţăranii are mai multe inţelesuri: A te înveli la cap. a a a a se împodobi cu flori lua cămaşa pe dos oferi aduce înapoi îndruga împănare îndărăpt îmbia întorna J Jilău Jurincă Jugastru Jerunţi Jintiţă Jgheară Jeb Jungaş Jugăni are înţelesurile de rândea pentru tâmplar şi unealtă pentru tăiat varza când se pune la murat. mofturos la mâncare castra purceii . (este mai uşor decât Gorunul) genunchi produs obţinut din laptele realizat după fătare. învelitul fetelor care se fură şi le schimbă basmau albă cu alta neagră. etc. are două înţelesuri: A vorbi vorbe goale şi a toarce canurele din câlţi. respective instrument pentru a tăia mărunt dovleci când se face mâncare de dovleac vacă tânără care încă nu a fost gestantă copac de esenţă tare. folosit la confecţionarea de Juguri . făcându-i şi coada în conciu.

prinse în corpul carului = soluţie alcalină obţinută din apa fierbinte.K Kilă L Lovor Leucă Leutră Leşie Leznă Larmă Lături Lampas Laibăr Lacră Lăpăstos Listau Laviţă Lihod Ludaie Lungalău Leasă transportate Lacreu Laboş Loptă Lipideu Litără Lungoare Luţărnă Lucheară Ludă Lepăda = lighean = piesă din lemn cu un capăt tras pe osia carului cu un dispozitiv metalic în formă de inel. făcut din aluatul dospit din care se face pâinea.gălăgir = mâncare pentru porci = felinar = vestă . = kilogram 288 .cutie de dimensiuni mici = teren cu exces de umezeală = drojdie de bere = bancă din lemn = rânced = dovleac cu miez galben. sprijinind leutra carului. o oaie. etc.comestibil = plăcintă mare cu brânză şi mărar. o purcea. = tăblie din scândură folosită peste leutrele căruţei ca să nu cadă din căruţă recoltele = vestă = cratiţă = minge = cearceaf = litru = boală de febră tifoidă = lucerna = trifoi = prostănacă = a avorta o vacă. dulce . copt în cuptor. = părţile laterale ale carului. turnată peste cenuşă la fiertul hainelor şi a jurebiilor de fire din cânepă. = ieftin = zgomot . construite sub formă de scări orizontale.

stuf . liniştit Mniazăza = ora prânzului Mândru = frumos Mâţă pisică Mâţoc . cu două mânere. având capacitatea de = mărar = mamă vitregă = mărunţel = mamă = unealtă cu care se bat hainele la spălat = majun din prune = culoare albastru-violet = intestin = amestec de lut. pleavă cu care se făcea caselor la ţară şi vatra casei = morcovi = moţ din Munţii Apuseni = soţie sau fiică de mocan = noroi moale şi lipicios de picioare — scris urât şi dezordonat = piesă din nuia maleiabilă cu care se introduce popiota suveică pentru ţesut pânza Mezdreauă = unealtă din oţel cu o latură ascuţită.M Mierţă 12 kg Morareu Măştihoaie Mânânţel Maică Mai din lemn Mniere de prune Minerău Maţ Murluială tencuiala Moroci Mocan Mocăniţă Mâzgă Măzgălitură Muieruşcă în = unitate de măsură pentru grâu. apă nisip.motan Muiere = femeie căsătorită Mălură = boală la cereale provocată de o ciupercă Mirişte = suprafaţa de unde a fost cosit grâul Meliţă = unealtă folosită la finisarea fuiorului din cânepă Moare de curechi = zeama de pe varza acră pusă la murat Mintenaş = imediat N Năzări Nană Nadă = închipuire = femeie în vârstă (lele. folosită la netezirea lemnului Moaltără = tencuială din var şi nisip Molcom = domol. ţaţă) = trestie.

picior nimeni curtea casei grădina de lângă casă musafiri prieten de drum ca se răcori ulcior direct o bucată de pânză cu care se înfăşoară piciorul la incălţat fereastră presă de făcut ulei din folaorea soarelui coasa a Il-a la fân pe şesuri floare naturală sau artificială pivniţă postav sau alte ţesături din industrie pământ lăsat nelucrat mai mult timp creion panglică pat rudimentar (scânduri pe 4 picioare) manşeta de la cămaşa costumului popular local plantă erbacee în formă de suliţe. voinic castraveţi instalaţie pe apă care compactizează ţesuturile de lână (le îndeasă) boabe de porumb zdrobite cu ciocanul pentru pui de găină piţigoi ardei . care creşte în lacuri viguros. transpiraţie găurile laterale ale opincii. beţişor rudenie mai îndepărtat grădina de lângă casă căldură mare.Nulă Nuiaua Niam Nila căşii Năduşală Nojiţe Nime 0 Ocol Ogradă Ospătoi Ortac Ogăi Ool Oblu Obdială Oblac Oloire Otavă P Pană Pijniţă Pănură Pârlog Plevas Primă Prici Pumnar Pipirig Pogan Pagini Pivă Pisat Piţăguş Piparcă zero nuia. prin care se leagă pe.

afânat = preş lung pe care se calcă în casă = farmacie = veston-sacou = tijă metalică de la extremităţile jugului care nu permite ieşirea animalului din jug = platbandă din fier cu care tălpuiau roţile căruţelor a rezista roata la poveri = zgomot produs de eliminarea unor gaze din stomac prin gură = rinichi = omletă din ouă = strat de flori sau de zarzavaturi.o bucată de lemn care sprijină ceva să nu se răstoarne = document de vânzare-cumpărare a unui animal = pâine = hârtie . strop de apă . ridicat deasupra din jur 291 .covată mare în care se frământă pâinea = titirez = partea lemnoasă măruntă a cânepei = fasole = foile care îmbracă ştiuletele de porumb =material din piele.cade = picătură. întrebuinţat la confecionarea opincilor = plângere către organele de stat = abdomen = pariu = ceva moale. roşii = gogoaşă = fustă la costumul popular al ţărăncilor = găină tânără = dus cu pluta .proptă Băşuş Pită Piporoş Pică Picur Peţât Perină Porodici Pancovă Poale Puică Prostălău Postavă Priznăr Puzdărie Păsulă Pănuşă Porlog Ponoslu Pântece Prinsoare Puhav Procouţ Potică R Roc Rastău Raf pentru Râgâi Rărunţi Ratotă Rond nivelului -.a cere o fată în căsătorie = pernă =.

Rumpe S Sor Sâmbrie Snopi Smalţ Smidă Slobod Smintit Straiţă Sfădi Sforţa Scamă Sudi Sudalmă Soatior Sur Strujac Sopon Scoacă Sucitoare pentru Socală pentru suveică Stupuş Scrijeauă de pită Sălăriţă Sămătişe Scântit Saţău S Şuştar largă în Ştrimfli Şohan Şpaiţ Şoroflu =rupe = şoric de porc = retribuţia slujilor angajate = mănunţi de cereale păioase legate împreună = Glazură. email pe vase de gospodărie = desiş de arbuşti diferite specii şi de spini = liber = lucru greşit sau om fără minte = traistă = a se certa = a se opinti să facă ceva = fir de aţă destrămat dintr-o bucată de pânză = a înjura = înjurată = coş din papură = cenuşiu.smântânit =su neted din lemn cu care se întinde aluatul plăcinte şi pentru pătură de tăiţei = unealtă de lucru cu care se face papiote = dop de plută = felie de pâine = solniţă = lapte prins smântânit = luxat = când se simte sătul după o mâncare mai grea = vas din lemn sau metal cu o toartă şi cu gură care se mulg vacile şi oile = ciorapi = niciodată = cămară de alimente = şurub 292 . bate-n gri = saltea umplută cu paie = săpun = brânză făcută din lapte prins .

briceag = împestriţat = traducător.curent de aier = obicei străvechi de bobotează = mamelă 293 .Şitău Şagă Şogoreană Ştergură Şotout T Tolcer Tămădi Tindă Tânjeauă Tină Tătarcă Tisau Tărcat Tălmaciu Talger Tuluc Tăcăneauă aluat Târş Tenchi Tumna Târnaţ Tepsie Tătă Ţintă Tomocoi Tomni Topoşit T Ţucur Ţângălău Ţânţele Ţâţână Ţug Ţuraleisa Ţâţă = presă de ulei = glumă = cumnată = prosop = stivă de lemne = pâlnie = vindeca = prima încăpere la casa ţărănească = proţap folosit pentru jug la arat şi grăpat = noroi = sorg = curea lată în care se ţine bani. traslator = farfurie de ceramică (blid) = viţel de 2-3 ani = albie scobită într-un lemn mai gros pentru = mătură din uiele de mesteacăn = porumb = tocmai = coridor îngust a casei de la ţară = tavă pentru aragaz sau alte întrebuinţări = toată = cerneală = larve de cărăbuş (deliciul găinilor) = a repara. a îndrepta ceva .bătătorit cu picioarele (varza în butoi) = zahăr = clopoţel = paiete = balama . cuţit.

Ţumburuş obiect Ţol acoperit =proeminentă mică şi rotundă la extremitatea unui = ţesătură de lână vărgată (alb şi negru) folosită pt. cărămidă nearsă pentru construcţii = a se potrivi unul cu altul = venă = şorţ . pe uliţă Uliţă = stradă Uruială = cereale măcinate grosier pentru hrana animalelor Urzi = a învârti firele pe urzoi în vederea ţesutului pânzei Uşori = cei 2 stâlpi verticali de care se prind canaturile unei uşi.partea din faţă a costumului popular ale = = = = = = = supă de. U Ulicău = hoinăreşte pe străzi.. folosită la copii răi pădure de plopi şi sălcii lângă o apă curgătoare cartilaje paznicul de câmp lua un obiect de la copilul pe prins cu vitele în păşunatul altui proprietar 294 . bici pentru animale secure pentru dulgher cu tăiuş lung vergea subţire de lemn verde.. respective balamalele Ulceaua = cănită (ceaşcă) Uol = ulcior din ceramică Ultoi = a face altoi la pomi Udori = secreţie oculară la cei care au conjuctivită V Verin Vică Vorovi Vârstă Vânturoi Vrajniţă Valău mai scurt Vaioagă Vuji Vână Z Zadie femeilor Zamă Zbici Zbardă Zmiceauă Zăvoi Zgârci Zălog care 1-a = = = = = = = venin unitate de măsură pentru cereale vorbi dungă în pânza ţesută vânt stârnit din senin (minitornadă) poartă din nuiele împletite la intrarea în grădină jghiab lung din lemn pentru adăpatul vitelor sau pentru dat mâncarea la porci = chirpici.

C. 110-357. Editura Sport-Turism Bucureşti 1948 pagina 12. BERINDEI şi Gr. I.Găsirea a 53 monede-drahma în vatra Comunei Tileagd. 5. 9.Manual Şcolar cls. L1VIU BORCEA + IOAN SZALÂRD. 197-209. Lucrări ştiinţifice. I. S t . Crisia II. Oradea . ISTORIA ROMÂNIEI seria C. pagina 101.N. BUNYITAY V1NCZE . pag. S Z Ä N T Ö 1. 3) Descoperiri Arheologice în judeţul Bihor. TEREZA MOZES . I. - 2.Cronici în Limba Maghiară despre Grofii Tileagdului. II. 11.Descoperiri de monede antice în Transilvania S.A 2-a carte despre IOAN SZALARDI .Enciclopedie despre TEODOR NEŞ + STELIAN VASILESCU . WINCLER . 129 8. 10. B L A J O V I C I . Crisia III.Cronicar Bihorean. despre Răscoala de oraşul Oradea şi Bihor. POP . 13. ISTORIA ROMÂNIEI .Editura Academiei Bucureşti pag. O. Centenar al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea 1972.Zona Etnografică Crişul Repede. 1982. SEVER DUMITRAŞCU: 1) Aşezări Dacice din Vest şi Nord-Vestul României. 69-70 despre Voivod Menumorut. 1968 pagina 239266. IGNAT .Opere pag. Bucureşti 1958. Opere. pagina 401. a VlII-a. la Băbolna 1659. BOROVSZKI SAMU şi RÂKOSI JENO . Oradea. p. 4. P. 1990. D. ION COJA-„Transilvania InviincibileArgumentum" Editura Atheneum Bucureşti. 12. „Transilvania" voi. 295 . .1 4 . 7. 1972 pagina 121-148. 3. 6. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE G h .1973. 2) Cetăţi Dacice în partea de Vest a Munţilor Apuseni. oamenii din Bihor.

Monografie în limba maghiară 1996. BIRTIN şi ŞUNCUIUŞ.la 6 octombrie 1308. Kupân Ârpâd şi Varga Ârpâd. BOGDAN PETRICEICU HAJDEU . Sibiu 1986. 15. 19. GIURĂSCU . CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE TRANSILVANIA. GALDI . 16. 26. ' C. C. 22. TILECUŞ. C. MIRCEA PĂCURARIU . CAPITOLIUL BISERICII ORTODOXE ORADEA . Transilvania 1940. FLORIAN DUDAŞ . 662-668. 4748.şi IOAN CHIVARI .Transilvania and the Hungaria - Crisia 1986.România în Izvoare goegrafice şi cartografice din Antichitate -Bucureşti 1978. 17. 6 ALFÖLDI . 1973. Florida 1975. K. 296 . ABRAHAM ORTELIUS DIN ANVERS . SĂBOLCIU. L. 23.Biserica Românească din Nord-Vestul ţării sub ocupaţia Hortistă în 1940-1945.Descrierea localităţilor Judeţului Bihor. pag. 27. voi. scrisă de Sass Kaiman.Românii din Transilvania terorizaţi de Regimul Austro-Ungar în 1867-1918. Bucureşti 1985. 1979 pag.Start şi substrat popoarelor Balcanice Bucureşti 1892.Az Erdelyi român öshaza kerdesehez (în chestiunea Patriei Budapesta 1942. pag. străvechi a Românilor Ardeleni) 28. TILECHIU. adevereşte că membrii familiei Csanâd au împărţit între ei moşiile lor din TILEAGD. Material aflat la Arhivele Statului Filiala Oradea. Bucureşti 1970.Cronicar maghiar Dacii şi Românii în ANDREI DUNAY. 29. GIURĂU . 21. C.Istoria Bisericii Ortodoxe Române Sibiu 1972. 11-30 Bucureşti 1976. MIHAI FĂTU . Rumänien Probi.Formarea poporului Român . 24. PÖSALAKA. NAGY SÂNDOR .Elemente Daco-Române în spaţiul Carpato-Danubian Secolele III-XIII. MALOMSZEG. prelaţi ai Bisericii Reformate. 18. MEZÖTELEGD TÖRTENETE . Budapesta 1919.Craiova 25.în anii 1527-1598 a cartografiat localităţi din judeţul Bihor şi Tileagdul. 20.Monografia judeţul Bihor.Manuscrise Româneşti Medievale.Cartograf . 30. BOGDAN PLĂMĂDEALĂ . MARIN POPESCU .

Torsul fusul cu 297 .

298 .

Ustensile folosite în industria casnică 299 .

300 .

Belceu Leagăn - 301 .