P. 1
monografie_tileagd

monografie_tileagd

|Views: 557|Likes:
Published by Mirela Pascalau

More info:

Published by: Mirela Pascalau on May 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/12/2012

pdf

text

original

Monografia comunei Tileagd

La a 750-a aniversare
Traian Indries

2006

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................... 5
Capitolul I

SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI....................................... 7
Capitolul II

EXISTENŢA ŞI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR.......................... 17
Capitolul III

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI........................................... 24
Capitolul IV

DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD.............................. 29
Capitolul V

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD ŞI A SATELOR APARŢINĂTOARE....................................................................... 84
Capitolul VI

VIAŢA 103 SATUL 164 SATUL 169 SATUL 173 SATUL 233

SPIRITUALĂ

-

BISERICA

...................................................................................................................... UILEACUL DE CRIŞ

..................................................................................................................... POŞALACA

..................................................................................................................... TILECUŞ

..................................................................................................................... BĂLAIA

..................................................................................................................... CĂTUNUL CĂLĂTANI......................................................................................240 GLOSAR ALFABETIC ..................................................................................................................... 253

2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE ..................................................................................................................... 267

INTRODUCERE
Această lucrare intitulată, „MONOGRAFIA COMUNEI TILEAGD" se doreşte a fi o monografie istorică, fără a se neglija aspectele de ordin demografic-etnografic, economic şi spiritual. Nu au fost omise nici problemele fizico-geografice şi pedoclimatice. M-am oferit în mod voluntar să fac această lucrare, întrucât în ORAŞUL Tileagd am făcut cunoştinţă prima dată cu „lumea civilizată", încă din fragedă copilărie, începând cu anul 1925, când mă aduceau părinţii din satul natal Tilecuş, cu ocazia rezolvării problemelor de ordin gospodăresc; la Primărie, la Poştă, la cele două mori de măcinat cereale, care aveau şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi la târgul săptămânal de Vinerea. Aici şi cu aceste ocazii am început să-mi deschid orizontul cunoaşterii, să descopăr „O lume nouă" şi să gândesc ce va trebui să fac, ce sens să dau vieţii mele pentru a reuşi să depăşesc condiţiile în care am văzut lumina zilei şi modul sărăcăcios în care supravieţuia familia din care făceam şi eu parte. Am fost un copil precoce şi mi-am dat seama prea devreme asupra mediului care mă înconjoară. La baza acestei lucrări stau informaţiile de documentare din cărţile de Istorie ale unor scriitori români şi maghiari, precum şi din documentele istorice aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, la Arhivele Statului Filiala Oradea, Biblioteca Orăşenească, Serviciul de Cadastru, Direcţia judeţeană de Statistică Bihor Oradea, Capii Bisericilor Ortodoxe, Catolice, Rabinul Şef al Comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte documente cu conţinut istoric. La toate acestea se mai adaugă studierea toponimiei locale, culegerea şi selectarea creaţiilor folclorice locale, întocmirea unui glosar de cuvinte şi expresii utilizate în plan local, în vorbirea de dinaninte şi după terminarea Primului Război Mondial. Aşa cum am arătat în primele rânduri, această monografie, dorindu-se a fi o lucrare istorică, am considerat că nu este lipsit de interes ca să cuprind în cadrul ei şi un scurt rezumat al

3

Istoriei Transilvaniei, a existenţei de la începutul începuturilor şi a continuităţii Dacilor în judeţul Bihor, cu atât mai mult, cu cât că unii politicieni radicali, nici până în zilele noastre nu reuşesc, sau nu vor să recunoască ADEVĂRUL ISTORIC. Lucrarea este structurată pe mai multe capitole, în ordinea importanţei cunoaşterii conţinutului lor. Primele două capitole le-am dedicat datelor Istorice

4

ale Pământului Transilvan şi a existenţei Dacilor Liberi în judeţul Bihor din Epoca Romană. în capitolul III sunt prezentate aşezarea fizico-geografică şi condiţiile pedo-climatice ale comunei şi ale celor 5 sate aparţinătoare. Cap. IV. cuprinde trecutul încărcat de Istorie al Tileagdului şi ale satelor aparţinătoare, începând cu datele de atestare documentară a fiecăreia. Cap. V. cuprinde problemele demografice şi etnografice, evoluţia lor în timp, limba vorbită în anumite etape de dezvoltare a societăţii. Cap. VI. cuprinde VIAŢA SPIRITUALĂ şi deazvoltarea învăţământului, educaţiei şi culturii, ale populaţiei celor 4 (patru) religii convieţuitoare în aceleaşi spaţii: Ortodoxi, Romanocatolici, Reformaţi şi penticostali. Cap. VIL cuprinde VIAŢA ECONOMICĂ, agricultură, industrie, comerţ, transporturi şi meşteşugurile ţărăneşti, evidenţiind evoluţia lor spectaculoasă postbelică, precum şi involuţia în ultimele decenii, datorită unor factori care depăşeau puterile Administraţiei locale. Cap. VIII. cuprinde obiceiurile vechi, moştenite din generaţie în generaţie, folclorul local în versuri, transmis pe cale orală, colinzi de Crăciun şi de anul nou. Lucrarea se încheie cu un glosar de cuvinte, expresii locale (arhaisme specifice locului) şi cu bibliolteca selectivă a scriitorilor şi cronicarilor din a căror lucrări am extras datele care fac obiectul acestei lucrări.

5

Capitolul I SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI
încă din timpul Comunei Primitive, a existat o organizare TRACO-DACICĂ pe acest pământ Românesc. Sub conducerea lui Burebista, dacii ajung la cea mai dezvoltată formă statală, întemeind un Stat care s-a întins pe întreg terioriul de la Nistru până la Tisa -Dunăre şi Marea Neagră. După moartea lui Burebista, Statul Dac s-a fărâmiţat în opt (8) provincii. Sub conducerea lui Decebal s-a format din nou statul Dac care a fiinţat până în anul 106 e.n. când, după mai multe şi crâncene războaie a fost cucerit de către Romani, în frunte cu împăratul Traian şi transformat în provincie Romană. La data de 11 august 117 e.n., a încetat din viaţă împăratul Traian. După moartea lui, au început din nou ca să năvălească popoarele barbare, care nu mai purtau frică de rezistenţa imperiului Roman. Căutând toate izvoarele istorice, vom afla că în partea de răsărit a Europei meridionale, între Marea Adriatică şi Marea Neagră, trăiesc un adevărat mozaic de Etnii: croaţi, greci, maghiari, sârbi, slovaci, turci şi altele. Tot aici trăiesc însă şi românii, neamul cel mai numeros din această parte a Europei, estimat la cifra de peste 25.000.000 (douăzeci şi cinci) milioane persoane. Aşezările româneşti acoperă întreg teritoriul dintre Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră. Mai sunt însă foarte mulţi români care trăiesc în afara acestui perimetru, cum ar fi Aromânii din Grecia, românii de pe Valea Timocului, din câmpia Panoniei şi dincolo de Nistru. Aşadar, românii, ca şi alte neamuri din Europa, nu trăiesc toţi în Statul care le poartă numele, aflându-se şi dincolo de frontierele naţionale ale României, în statele învecinate. De asemenea, nu toţi cei care trăiesc în România sunt de naţionalitate română, mulţi fiind de naţionalitate maghiară, ţigani, saşi, lipoveni şi alţii. Trebuie însă precizat că numărul românilor care trăiesc ca minoritari în afara graniţelor României, respectiv în ţările învecinate, este mult mai mare, aproape dublu faţă de minorităţile etnice care trăiesc în România. Această situaţie se găseşte mai rar la alte state din Europa. Statisticile făcute estimează că românii

6

după ilustra lor.n.000. întins pe întreg teritoriul României. a fost aceea ca să descopere când. aflăm că împăratul Romanilor Traian. în mod treptat şi cu acordul reciproc. „înţelepciune" au migrat tocmai din Asia?! (nu cumva bazele ortodoxismului au fost puse în Asia ?!! ce gândiri „ilustre" a unui popor plin de „demnitate"!). prin violenţă.000 (cinci milioane). pretinzând ca ungurii au fost primii ocupanţi şi că li s-a „furat" Transilvania de către românii care nici mai mult nici mai puţin. dintre frontierele Nistrului. după migrarea ungurilor şi alungarea românilor existenţi în Câmpia Panonică şi din o parte a Transilvaniei. fiind vorba de un mare excedent de populaţie. au migrat din Asia! O altă problemă a istoricilor maghiari. Un alt motiv serios pentru declanşarea războiului în Dacia. majoritatea îndreptân-du-se sprea Roma. Această situaţie a apărut în urma transformării latifundiilor în terenuri de vânătoare. au găsit toate terenurile pustii. Decebal. cu preponderenţă în sudul Italiei. nelocuite. Cel mai mare excedent a fost în metropolă. a început lungul proces de romanizare pe întregul teritoriu al Daciei. când au venit ungurii. au început să facă diferite construcţii şi să practice agricultura pe teritoriile corespunzătoare acestei îndeletniciri. romanii s-au căsătorit cu fiicele dacilor şi cu văduvele luptătorilor căzuţi în luptele repetate care au avut loc. Cercetând mai adânc izvoarele istorice. care.care trăiesc în afara graniţelor ţării noastre. Dunăre şi Marea Neagră. în câmpia Panonică şi în Transilvania. a fost deposedarea fabulosului ei tezaur. Din această simbioză s-a format de-alungul anilor ÎNTREGUL POPOR ROMÂN. încă din vara anului 117 e. Se ştie însă că poporul Dac era un popor 7 . într-adevăr nu se găsesc documente de arhivă care să ateste acest deosebit eveniment. Aceşti ţărani desrădăcinaţi. până în zilele noastre. unde şi de către cine a fost încreştinat marele popor român?. a avut de rezolvat o serioasă problemă socială. Attila şi mai târziu peste 400 de ani. fiind un popor mult mai civilizat decât triburile dacice. Faptul că nici un istoric şi nici o cancelarie europeană nu au scris la vremea potrivită despre existenţa daco-romanilor ca un popor mare. alungând ţăranii de pe pământurile lor. în epoca premergătoare acţiunii militare împotriva Daciei. Tisei. au luat calea oraşelor. neputând suporta umilinţa înfrângerii s-a sinucis. Coloniştii romani. se ridică la cifra de 5. Din păcate aceste aberaţii au fost susţinute de către mai mulţi „gânditori" maghiari de-alungul secolelor. a dat prilej unor cronicari şi istorici maghiari ca să falsifice istoria şi să susţină că atunci când au venit hunii cu conducătorul lor. Nici un alt popor european. nu mai are o asemenea situaţie în vecinătatea graniţelor sale de stat. cu ecuaţii încă necunoscute.

Este vorba despre Simon Geza. aceasta era locuită de slavi. care arăta că românii. ori de Simon de Geza şi confirmate de Cancelariile maghiare sunt în deplină concordanţă cu mărturiile scrise ale altor izvoare istorice. Nobilimea maghiară din Transilvania şi odată cu ea şi Ştefan Szamoskozy al nostru înţelege spre ce deznodământ se îndreaptă Istoria. care a murit şi a înviat. Cât priveşte Transilvania. un deznodământ care nu le convine deloc. vestitul notar al Regelui Bela al III-lea şi al altui anonim care s-a semnat cu pseudonimul Andrei Du Nay (adică Dunai de la Dunăre) în cronicile lor scrise prin secolul XII sau XlII-lea. realizând pentru o clipă de neuitat. Mai putem preciza că datele oferite de Anonimus. afirmă cu seninătate latinitatea neamului românesc şi autohtonia pe meleagurile unde locuieşte. precum şi Vlad în Banat. Instructivă pentru motivele care determină schimbările de opinii a istoriografilor maghiari în corpare. în cronica lui Nestor. denumiţi vlahi. la Kiev. După anul 1600. între Someş şi Mureş. căpetenia maghiarilor.credincios şi-1 adorau pe Zeul lor Zamolxe. cronicarul maghiar Anonimus. se aflau în Panonia când au venit ungurii. arată că la venirea ungurilor în Panonia. al cărui loc. Cele arătate de Anonimus sunt confirmate şi de alte cronici maghiare. cărora li se spune români şi că sunt păstorii Romanilor. aflat în slujba lui Carol de Valois şi Carol Robert de Anjoux. Reacţia nobilimii maghiare a fost promtă! Uciderea mişeleşte a Voievodului Mihai Viteazul pe câmpia Turzii. în credinţa lor. Acesta. sălbăticia faţă 8 . asupra originii românilor. iar Apostolul Andrei le-a arătat calea dreptei credinţe. Astfel. Tuhutum. într-o lucrare apărută în anul 1598. adică după ce Mihai Viteazul s-a încoronat la Alba Iulia ca domn al tuturor românilor. Anonimus povesteşte în detaliu cum. aflând despre belşugul ţării Transilvane. reuşind să-1 omoare şi să ocupe teritoriul pe care îl ocupa. stă mărturia scriitorului Ştefan Szamoskozy. în buna tradiţie Europeană. 1-a luat Isus Cristos. într-o ţară mare şi bogată. unirea într-un singur stat ale celor trei Provincii Româneşti: Moldova. Muntenia şi Ardealul. aproximativ prin secolele IV-V-lea. poporul român s-a încreştinat odată cu formarea lui ca popor. susţinând că ungurii au fost primii ocupanţi ai teritoriul Transilvaniei. alungându-i pe români. Un călugăr dominican francez. în ciuda încercărilor unor istorici maghiari de a falsifica istoria. Astfel. consemnează în anul 1308 că în Sud-Estul Europei. în lucrarea „Descrierea Europei". scrisă spre cumpăna Veacurilor XI şi XII. unde domneşte un vlah (român) Gelu. încă de pe vremea năvălirii hunilor conduşi de Attila. Anonimus mai aminteşte şi alte căpetenii ale Vlahilor din Transilvania: Menumorut. ajunge să se confrunte în lupte grele cu acesta. se afirmă că ungurii s-au aşezat în Transilvania după ce i-au învins pe vlahii şi slavii care trăiau acolo. se găseşte un popor foarte mare. bulgari şi vlahi.

pentru a obţine drepturile ce le fusese uzurpate cu mai bine de trei secole în urmă. „în decursul timpului". Istoricii unguri însă nu! Cu privire la venirea românilor în Transilvania. lucrare care a avut un ecou larg în lumea Europeană. în cartea sa „Geschichtes des transalpinischen Dacien". Teza „Roesleriană" cum a fost numită. nu numai în urma ungurilor dar şi în urma saşilor. românii de mai târziu fiind de fapt descendenţi ai dacilor. în deplină legalitate cu nobilimea maghiară. a cărui acoperire şi falsificare începe astfel să devină o datorie patriotică a oricărui bun istoric maghiar. adică în focul disputei politice iniţiate de români. care au învăţat limba latină de la stăpânitorii lor Romani. care după anul 1601 „Descoperă" că Romanii şi-au retras coloniştii din Dacia sub Galenius. Printre primii se află acest Ştefan Szamosközy. Szulzer.de populaţia românească. Leipzig 1871. Alături de refuzul Curţii de la Viena şi a Dietei din Transilvania. influenţă care nu se putea exercita decât în sudul Dunării. cum să falsifice mai credibil Istoria pentru a nega că românii descind din strămoşii lor daco-Romani! Astfel. fie după acesta. mărturiile antice despre părăsirea Daciei de către Aurelian. Continuitatea „Dacilor" nu este încă pusă în discuţie. vechi sau moderni. lipsa de drepturi politice a românilor din Transilvania. stabilit în Transilvania prin căsătoria cu fiica unui sas. fie înainte de Szulzer. influenţa slavă a limbii române. Acesta lansează o teorie istorică prin care susţine că românii au migrat în Transilvania. Cu această lucrare. Deci. ortodoxismul lor care nu putea fi deprins numai în sudul Dunării. abia în Secolul al XII-lea. Szulzer oferă teoria: „Tăcerea izvoarelor istorice până în Secolul al XIII-lea. scrisă în anul 1871-1872. cu saşii şi secuii. Cancelariile maghiare şi-au frământat mult minţile. un Szenturay va susţine supraveţuirea coloniştilor Romani numai în Principatele Româneşti extracarpatice de unde au venit în Transilvania peste munţi. se sprijinea pe următoarele argumente privind imigraţiile: 9 . Se ştie însă că toţi istoricii. a prezenţei românilor în nordul Dunării şi în Transilvania. Abia spre sfârşitul Secolului al XVII-lea. o teorie istorică a migraţiei românilor în Transilvania. pentru început este negată romanitatea românilor. de o convingătoare competenţă. va prezenta cronicarul Francsisek J. absurdă faţă de adevărul istoric. se înscrie la cuvânt şi Francsisc J. Szulzer. teza lui Szulzer a fost reluată şi dezvoltată peste aproape un secol de către Robert Roesler în lucrarea: „Rumänische Studien Untersuchungen Zur Aszterar Geschichte Rumänien" (cercetări asupra istoriei mai vechi a României). printre care şi dreptul de a se bucura de legile ţării. Szulzer a gândit să-i facă pe plac socrului său şi altor saşi! Nu se ştie dacă a reuşit. Dar. au recunoscut în termeni categorici Autohtonia românilor. elveţian de origine.

Pentru istoricul Ludovik Rethy. unde găsesc ungurii care erau instalaţi ca stăpâni ai locului. iar de aici au migrat în nordul Dunării. Dacii au fost exterminaţi de cuceritorii Romani şi nu pot fi consideraţi înaintaşii românilor de azi. care argumentează că vatra de formare a poporului român trebuie căutată în Asia. Hurdadorfer şi naţionalitatea. Ştefan Katana şi I. în Secolul al XTX-lea afirmă că românii din Transilvania sunt descendenţi din coloniştii Romani. unde şi-au format o limbă. al XlII-lea. X. susţine în mai multe lucrări că: românii sunt descendenţii tracilor romanizaţi în ţinutul cuprins între Dunăre şi Balcani. românii s-au format ca popor în Munţii Apenini. cu cele două principate care s-au unit în anul 1859. 3. Dessler. Piesker. Iosef Kemenyi. Problema continuităţii românilor în Dacia era cât pe ce să primească o soluţie definitivă la istoricul Austriac J.1. care treptat s-a transformat în terenurile goale şi mai puţin populate de la Nord. idee atât de trăznită încât nu a fost împărtăşită de nimeni. la al cărui ordin întreaga populaţie a trecut Dunărea în Sud. Dacia a fast evacuată de către Aurelian. Lipsa de valoare documentară a cronicei scrise da Anonimus (notarul Regelui Bela). Jozsef Karâcsony este mai tranşant: românii s-au format în Romagna de unde au venit în Dacia după anul 1526. prin Secolul al XlII-lea. în Transilvania au ajuns în Sec. limba română a suferit o puternică influenţă albaneză. 2. Peninsula Balcanică a fost deci punctul de plecare a poporului român. ocupând definitiv Sud-Estul Europei. după „luminata înţelepciune a cronicarilor unguri". ei au emigrat în Nord. A. 5. conchide Robert Roesler. Influenţa slavă asupra limbii române. cu progres în toate planurile da Stat. având menirea să răspundă opoziţiei româneşti din Ardeal la instaurarea Dualismului şi la suspendarea oricărei autonomii Transilvănene. în Sec. precum şi nădejdilor de unire ale tuturor românilor din Ardeal. de unde au migrat în Balcani ca păstori romani. la sfârşitul 10 . 4. Makai consemnează ca românii aflaţi în Maramureş au venit din Moldova. se explică prin îndelungata vieţuire a românilor în sudul Dunării. Cronicarul I. Hunfalvi care de fapt şi-a schimbat numele din P. 6. Tăcerea izvoarelor Istorice asupra prezenţei româneşti în nordul Dunării vreme de un mileniu (mileniul imigraţiilor). Aici în sud. Teza Roesleriană este susţinută de către istoricul ungar P. Apariţia acestei teorii este circumstaţiată politic.

în 1910. La începutul. consemnează că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de limba veche Romană ca naţiunea Vlahilor. la 2. în termenii cei mai categorici.647 maghiari şi 404. scoasă în evidenţă de cele 3 recensăminte.617. nu au putut ascunde totuşi realitatea cunoscută tuturor. Ungaria anilor 1867-1918. Iosef Becko precizează că: „Vlahi se trag din Romani.628 maghiari şi 353. menite să umfle unele cifre şi să scadă altele. Istoriografia maghiară modernă şi contemporană îşi pune însă problema continuităţii româneşti. Deci. a reieşit următorul raport demografic între românii şi maghiarii din Transilvania: în 1880.294. când propaganda revizionistă a „descoperit" că maghiarii şi secuii sunt de aceeaşi naţionalitate.421 români.260 români erau 1. pentru interesele Statului Maghiar multinaţional. Cancelariile maghiare nu au recunoscut nici în ruptul capului. Nu le-a contestat-o nimeni această identitate.763. Concluzia: Prin proporţia numerică a populaţiei. istoriografia maghiară nu-şi pune problema continuităţii româneşti în Transilvania şi afirmă. András Huszti. Această distincţie străveche a încetat să mai fie făcută după data de 1 decembrie 1918. toţi istoriografii maghiari s-au aliniat într-un front comun antiromânesc. în 1900. De asemenea în anul 1740. în veacul al XIX-lea.Secolului al XVUI-lea. disproporţionat. opiniile maghiare au evoluat între două poziţii radical distincte şi contradictorii. în raport cu populaţia propriu-zisă maghiară în cadrul Imperiului Habsburgic. Cu tot adevărul istoric. erau 1.027 secui. cu toate dovezile de necontestat.231 maghiari şi 441.394.909. De menţionat că statisticele oficiale maghiare făceau distincţie între maghiari şi secui. nici obiceiurile strămoşeşti". deşi întocmite prin aplicarea a diferite tertipuri. nu şi-au pierdut nici limba. Recensămintele efectuate de către statul maghiar pentru populaţie înainte de primul război mondial. Astăzi au ajuns în stare de servitute faţă de nobilii maghiari din Transilvania dar. la 2.674 români. erau 916.636 secui. deşi au trecut atâtea veacuri. drepturile civile ce se cuvin în mod legal poporului român. Ardealul este mai înainte de toate Românesc! După cum am putut vedea. la 2. care este un semn sigur că ei sunt în Transilvania urmaşii vechilor coloni Romani. iar în anul 1778. a preponderenţei elementului românesc în Transilvania.292 secui. odată cu conflictul făţiş declarat la 1848 între români şi maghiari. conform acestor recensăminte. câte odată în termeni dramatici! Istoriografia modernă 11 . gata ca să sacrifice orice adevăr istoric şi orice principiu. prezenţa românilor în Transilvania la data venirii ungurilor aici. anume din coloniile pe care Traian şi ceilalţi împăraţi le-au adus în Dacia". agravat prin instituirea Dualismului Austro-Ungar.

care ţin pe moşiile lor preoţi ortodoxi. saşi. tic. cnejii şi ţăranii îşi vor pierde moşiile dacă nu-şi botează copiii în legea Catolică"! O discriminare asemănătoare la nivelul aristocraţiei făcuse incă din anul 1426 acelaşi Rege Sigismund. la băieţi şi de Rozsi. de maghiarizare a acestora şi a celorlalte naţionalităţi din interiorul Imperiului habsburgic de odinioară. Cazuri concrete s-au cunoscut în comuna Vârciorog. slovaci. se ordonă următoarele: „Se despoaie de avere toţi nobilii şi cnejii. Mai întâi s-a urmărit desfiinţarea a cât mai multe şcoli româneşti. până ce ortodoxul nu se va boteza la preotul latin. comuna Ţeţchea şi în satul Hotar judeţul Bihor. care se străduiau ca să susţină fiinţa naţională a românilor. armeni. Nobilii. cu rrecizarea că nu şi pentru cei români. Să se confişte proprietatea preoţilor români şi să fie expulzaţi din ţară. evrei. Concomitent au făcut colonizări maghiare. sfătuindu-i ca să nu-şi schimbe naţionalitatea şi religia. emanând de la Papa Nicolae al IV-lea. Presiunea asupra preoţilor venea de la Autoritatea Papală. încă din Secolul al XIII-lea s-au deslănţuit persecuţiile împotriva preoţilor de religie ortadoxă. Viola. Ferencz. obligaţia s-a transformat repede într-o plăcută îndeletnicire. Eszti. precum că 12 . românii abia începeau să se stabilească în Dacia! Adevărul este că problema continuităţii românilor în istoriografia maghiară.maghiară încearcă să demonstreze că nu au nici o valoare documentară acele cronici maghiare din Secolele XII—XIII-lea care consemnează o străveche prezenţă românească în Transilvania. care-i scutise de război pe nobili. deranjează Cancelariile acestora când românii încep ca să emită pretenţii politice. Virâg. drepturi ce ar decurge din faptul că ei sunt locuitorii cei mai străvechi în Transilvania şi cei mai numeroşi. etc. înainte de anul 1918 şi după. Cu aceste nume îi înregistrau la Ofiţerul Stării Civile. deoarece în Secolul al XIII-lea. la fete. sârbi. Căsătoria între ortodcşi şi între cei de Legea Romei este oprită. s-a încercat în primul rând prin şcoli. Se pare însă că pentru regii şi nobilii unguri. Maghiarizarea Ardealului: români. prigoană mai puţin creştinească. prin înşelarea românilor ca să le fie naşi la copiii nou născuţi şi să le dea nume ungureşti la botez ca: Gâspăr. Alt mod de maghiarizare s-a încercat de către grofi şi latifundiari. Lajos. localităţi unde funcţionau şcoli ungureşti de stat şi pe a căror teritorii aveau grofii unguri moşii. care duc poporul la rătăcire. Astfel. într-o dispoziţie din 1428 a regelui Sigismund. Orbiţi de politica rasistă pe care o aplicau la toate nivelurile. a fost aplicarea politicei de deznaţionalizare. ori de câte ori s-a putut. ideologii unguri făceau afirmaţii prin presă. deşi acestea se întreţineau din subvenţiile cetăţenilor români. Replica maghiară la cererea românilor de drepturi egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare.

„maghiarimea este sortită să devină. cea iintâi naţiune a lumii" (A magyar hivatva van reâ hogy elso nemzete legyen a 13 .

S-a mai avut în vedere colonizarea comunelor Feldioara. care a fost foarte mult influenţată prin politica de colonizare şi de maghiarizare cu orice preţ: Conducătorii Statului „naţional unitar" ungar. tot „Terra deserta" la dispoziţia bunului plac a unor falsificatori ai Istoriei. când s-a constituit Dualismul Austro-Ungar. câmpia. suferind o revizuire. unul dintre cei mai tenaci colaboratori la „Budapesti Hîrlap"! Cunoscându-şi bine conaţionalii. ci la oamenii politici cu trecere cum a fost Hoitsy Pali. comunele Terihas.vilâgnak) şi acest lucru se întâmpla nu la publiciştii de poiezie. Astfel. au devenit cu forţa maghiare în mod artificial. din Caras în 1903. Armeni. Planul de colonizare a prevăzut mijlocul Ardealului. Ardealul era pentru „Emke" şi autorităţile de la Budapesta. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat secţia colonizării secuilor. printro măsură de Cabinet a primului ministru Besuiet. concomitent cu colonizările făcute. Astfel că până în anul 1918 ca rezultat al acestor colonizări. frontierele de apus ale României nu au fost fireşti. După o mie de ani.000 de români. au organizat o prigoană poliţienească asupra luptătorilor naţionalităţilor oprimate. iar 13 în Caraş-Severin şi Banat. bunăstarea acestora depinde de maghiarizarea celorlalte naţii. în judeţul Turda (Luduş. noi suntem sortiţi pieirei"! întrebarea s-ar putea pune: „care noi?". încă cu o sută de ani înainte de 1867. Opt colonizări au avut loc în Ardeal.000. prin colonizările maghiare făcute în anii premergători primului război mondial. Sărmaşul Mare în anul 1894. Dobâca. 14 . Nimigea era să fie alipită la judeţul Szolnok. Pişchi şi Pociovelişte în anul 1910. în viziunea politică a majorităţii feudalilor unguri. Szolnok. spre ţara mamă. părţile mărginaşe secuimei şi împrejurimile de-alungul râurilor. anticipa că nobilimea maghiară este şi va fi mereu îngrozită ca să nu-şi piardă veniturile şi privilegiile. a Societăţii „Emke". de a micşora procentul majoritar românesc. a stârnit şi o politică de colonizare a Ardealului cu maghiari aduşi din alte părţi ale Ungariei. îndeosebi din „Pusta". Cu alte cuvinte se poate vorbi de un revizionism maghiar înaintea Păcii de la Trianon. fără a mai ţine seama cum s-a ajuns la ea. Nimigea şi Baia Mare. sub preşedinţia contelui Bânffy Béla şi a deputatului Horvâth Gyula. în judeţul Cojocna. românilor şi a saşilor. Comisia Internaţională de pe lângă Conferinţa de pace de la Paris. poporul maghiar sau privilegiaţii statului maghiar!!? Realitatea celor 3. o serie de comune care mărgineu spre Vest teritoriul preponderent românesc. care a verificat pe teren delimitarea demografică dintre cele două state a luat în considerare starea de fapt din acel moment. Iosif al II-lea. la încheierea păcii. cu scopul de a contracara preponderenţa românilor. Drighin în 1903) precum şi din Viţa. însăşi marale patriot Kossuth declara că „fără maghiarizarea croaţilor. ocupând Ardealul printr-o dispunere continuă de aşezări.

Mai poate fi vorba da judecată dreaptă. slovaci 6. de apărare în interesul juridic? Nu! Puterea. Exclusivismul de rasă a declarat război de exterminare a limbii şi naţionalităţii române.000. împăratul. la 1 iunie 1894). cât şi guvernul ne-au dus la convingerea de nestrămutat că în faţa lor. care este nepărtinitor. este faptul că atât legislaţiunea.000. Am fost violentaţi şi aici. Cităm din acest discurs istoric: „Ceia ce ne-a silit pe noi şi pe întregul popor român să facem acest demers. sârbi. în primul rând intelectualii. S-a agitat prin presă opinia publică maghiară reprezentată prin Juriul din Cluj. vorbă de dreptate nu poate fi. germani două milioane. Publicând acest text. cerând de la dânsul ca să înceteze măsurile de reprimare prin care în Regatul poliglot al Ungariei. la insistenţele Guvernului din Budapesta. La acest proces s-a ajuns în urma acţiunii energice şi în acelaşi timp paşnice a românilor din Ardeal. Să nu ne cereţi nouă ca să fim complici în acest proces simulacru. care au trimis la Viena o delegaţie de 300 persoane. nu însă şi pe conştiinţa noastră care. croaţi. să ne judece Tribunalul lumii civilizate.000) şase milioane de maghiari. românii semnatari ai documentului au ajuns în boxa acuzaţilor la Tribunalul din Cluj. din toate straturile sociale. Dacă nu sunteţi D-voastră competenţi să ne judecaţi. Un moment deosebit de important în această confruntare 1-a constituit vestitul proces al „memorandiştilor". cele (6. procesul „memorandiştilor". am fost terorizaţi într-una de când am demonstrat lumii civilizate asupririle ce le îndurăm.000. în contra noastră şi a întregului popor român. celelalte unsprezece milioane de nemaghiari: Români 3. dar Dumneavoastră sunteţi stăpâni pe individualitatea noastră fizică. care toţi doresc ca să trăiască în pace frăţească cu maghiarii. unde s-a judecat în 1894. Apărătorii noştri au fost siliţi prin violenţă să se îndepărteze. a refuzat să-i primească pe români. în această cauză este conştiinţa naţională a poporului român. sub ocrotirea legilor drepte şi egale pentru toţi! (din apelul Academiei Române către toate academiile din lume. în zadar am încercat toate formele şi mijloacele legale!! în zadar ne-am plâns la toţi factorii competenţi ai statului. ci aplicarea forţei.000. memorabil printre altele. în zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat în repetate rânduri pentru respectarea drepturilor noastre naţionale. cu misiunea de a înmâna „ÎmpăratuluiRege al Austro-Ungariei" doleanţele româneşti. avocatul Ioan Raţiu. Aţi proclamat că forţa învingă dreptul şi aţi arătat în faţa lumii că nu judecata dreaptă primează. nici măcar textul memorandului nu 1-a primit.mergând până la omucideri nepedepsite! Se aştepta ca în urma acestor prigoane să părăsească Ardealul un număr cât mai mare da români. osândindu-i pe vinovaţi. caută să reducă la tăcere şi supunere oarbă. pentru cuvântul rostit de unul dintre liderii români. 15 . pentru noi.000. face ce voieşte! Nevinovaţi suntem.

Prin spiritul da intoleranţă.000 persoane şi au adoptat în unanimitate o rezoluţie.3% altele.3% polonezi. prin tratatul semnat apoi la Trianon. nu numai că s-au declarat nemulţumite cu tratatul de la Trianon. Ei cereau încorporarea Transilvaniei în Statul Ungar şi să aplice românilor opresiunile devenite de nesupartat. dar au îndemnat timp de douăzeci de ani naţiunea maghiară. luptă în continuare ca sa dobândească autonomia. impunând supremaţia elementului maghiar. Unind toate provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină. prin dictatul de la Viena. Potrivit Recensământului făcut în anul 1930.9% erau români.3% sârbi. 2% bulgari. printr-un fanatism de rasă fără precedent în Europa. avea o suprafaţă de 295. Cu toată înverşunarea politicienilor unguri ale vremii. râvnind la cucerirea Ardealului. faţă de 137. 0. lipsiţi de apărare. în anul 1919. revendicare care să fie înscrisă într-o constituţie bazată pe principiul federaţiei. Mai mult. atât din punct de vedere politic cât şi eclesistic. La data de 15 mai 1848. 0.052.p. avându-1 în fruntea acţiunii pe ministrul Battyânyi. 0. 2. au obţinut jumătatea de Nord a mult râvnitului Ardeal. Favorizaţi fiind de premizele declanşării celui de-al II-lea război mondial. ucigând oameni nevinovaţi. Atunci când le-a sunat 16 . luându-se în considarare situaţia demografică a acestor regiuni. dar Tribunalul lumii civilizate i-a condamnat pe strâmbii judecători. din august 1940.6% găgăuţi. pacea de la Versailles.2% ruteni şi ucrainieni.16% germani. proclamă detronarea Casei de Austria. 0.896 locuitori în anul 1930 faţă de aproximativ 7. din totalul populaţiei ţării 71. în număr de peste 40. în număr de trei milioane şi jumătate. croaţi.000 în anul 1916. osândindu-ne veţi izbuti numai să dovediţi lumii că maghiarimea este o notă discordantă în concertul civilizaţiilor lumii!!!" Curtea cu Juraţi din Cluj i-a osândit pe memorandişti la ani grei de temniţă.1% greci 0. împrejuriri în care sau comportat tot atât de crud ca hoardele hunilor de odinioară. la ură şi la crimă împotriva poporului român. numai de plăcerea de a vedea curgând sânge. revendicînd o administraţie naţională autonomă.9 maghiari. România întregită în hotarele sale istorice. România a rămas un stat naţional unitar. a consfinţit unirea Transilvaniei cu România. românii constituind majoritatea covârşitoare a populaţiei ţării.3% ruşi. Cercurile politice de la Budapesta. 4. Maghiarii însă nu au acceptat revendicările legitime ale raselor vecine.3% cehi şi slovaci. 0. politică pe care o promovează de o mie de ani. 3. românii din Ungaria.000 înainte de anul 1918 şi o populaţie de 18.250. Românii din Ungaria şi Transilvania. 0. 7.5 ţigani. porniţi pentru a falsifica adevărul istoric. 1. sloveni.9% turci. 4% evrei. Transilvania şi Banat s-au întrunit într-o mare adunare.049 km. Sârb şi Slovac. O asemenea constituţie o cereau şi popoarele Croat.

cunoscuţi sub denumirea de Dacii liberi din epoca Romană. pe fondul populaţiei româneşti. treptat are loc şi aici romanizarea. de unde au luptat împotriva cotropitorilor care râvneau la tezaurul în aur.n. se găsea pe drumul feudalismului. în anul 106 e. adunat de către daci din Munţii Apuseni. monede despre care vom relata mai pe larg în documentaţia lucrărilor Arheologice de la Cetatea Biharea. Descoperirile arheologice atestă participarea dacilor din Bihor la formarea Daciei libere sub conducerea lui Burebista.ceasul istoriei. în perioada secolelor II—IV era noastră. Călăţea şi Ineu. atestată documentar din anul 1075. Sub conducerea lui Burebista şi a lui Decebal. în mod treptat. Vadu Crişului. teritoriul judeţului Bihor nu a fost încorporat în Imperiul Roman. dacii din Bihor au construit cetăţi pe munţii greu accesibili . totuşi prin legăturile populaţiei cu lumea Română. jefuind tot ce s-a putut jefui. fiind vorba despre dinari Imperiali care au fost emişi de către Antonius Pius in 138-168 e. în Secolul al X-lea. alungându-i din proprietăţi?0 lor. o atestă descoperirea de monede romane din Tileagd.. Capitolul II EXISTENTA SI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR Existenţa populaţiei Geto-Dace pe cuprinsul actualului judeţ Bihor. au început să pătrundă grupuri ungureşti care prin violenţă au ocupat terenurile fertile ale românilor. cu centrul în Cetatea Biharea. După secolul al Xl-lea. 17 . populaţia din Bihor a fost organizată în voivodatul condus de Menumorut. a urmaşilor lui şi a lui Decebal. După cucerirea Daciei de către Romani. în cadrul larg al lumii rurale daco-romane.. atât în agricultură cât şi in construcţii de locuinţe.Pădurea Craiului. este semnalată conform documentelor de arhivă. Chistag. în retragere au făcut alte crime în rândul civililor şi au distrus bunuri materiale. în „Legenda Sancti Gerhardt" se arată că populaţia de pe valea şi terasa Crişului Repede. influenţată de rezultatele muncii romanilor. Legăturile cu lumea romană ale dacilor din judeţul Bihor. Marius Aurelius în 161-180 şi Lucius Verus 161-169.n. începând cu Secolul al X-lea.

atestă primele aşezări omeneşti Bihorene.n. documente scrise din arhive.începând cu anul 1075 e.. printr-un act de danie. Biharea şi Chistag care. redactat 18 .

„Pe terasa stângă a pârâului Cismeu. tot mai multe aşezări omeneşti sunt evidenţiate în documentele vremii şi în mod deosebit prin Recensămintele anuale de impozitare. lângă un castru Roman de graniţă a luat fiinţă localitatea Tilegd. stabilind prietenii cu cartografii vremii. care odinioară era Dacia. 1983. în lucrarea sa întitulată „Transilvania Dacică Teatrum Orbis Terarum" se află textul şi harta Transilvaniei (295 x 420). Ortelius a făcut călătorii în mai multe ţări Europene. cetatea lui Menumorut. Alte documente de arhivă aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea ne relatează cu lux de amănunte asupra existenţii şi continuităţii dacilor în actualul judeţ Bihor. Să le derulăm conţinutul după cum apar detaliate în documentele de arhivă. dăruieşte Mănăstirii Gran din Slovacia. demonstrând o continuitate de civilizaţie autohtonă. pe atunci se numea Willa Quest (I.în limba latină. 22954. menţionată „Mezotelegd" şi a fost atestată documentar în 1256. se întindea 19 . Aceste ţinuturi şi localităţi Transilvane. Din cât cunoaştem. în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săpături sistematice în ultimii ani. Tot în lucrarea respectivă este consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei. cunoscută încă din secolul trecut. arheologii şi istoricii şi-au dat seama că cetatea de pământ de la Biharia s-a ridicat în. denumită astfel de către secuii care s-au aşezat aici. acest act de danie este primul care vorbeşte despre Bihor. în valea Crişului Repede. se află cetatea de pământ de la Biharea. Harta şi lucrarea menţionată se găseşte la Britisch Muzeum P. perimetrul unei staţiuni arheologice cu mai multe nivele de locuire. în urma descoperirilor arheologice de la Cetatea Biharea. menţionându-se şi ocupaţia localnicilor cu creşterea vitelor şi albinăritul. Regele Geza II al Ungariei. în zona de Nord-Est a satului. a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sunt bine reprezentate prin descoperiri arheologice. în perioada anilor menţionaţi. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadin). în epoca dacică. Este normal de presupus că localităţile care au făcut obiectul daniei actului amintit erau sate închegate şi vechi. respective în cea românească din feudalismul timpuriu. au fost cartografiate în perioada anilor 1527-1598 de către cartograful Abraham Ortelius născut în Anvers. personalitate care era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. După acest eveniment. cele din epoca veche (din antichitate). aşa cum am mai arătat. p. 8). Ulterior. Chistagul. filiala Arhivelor Statului Bihor. cetate care a fost atestată documentar în anul 1075. prefeudalism şi feudalismul timpuriu. în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare. lucrare în care este consemnată localitatea Tileagd. Popovici. locuite de români. cum este denumită în tradiţia locală. Bucureşti. La sud de cetatea de pământ şi pe locul cetăţii. în vremea dacilor liberi de epocă romană şi postromană. în anul 1075 câteva sate din Bihor.

şi P. ceramică cărămizie şi gălbuie de factură romană provincială. unelte. că dacii de la Biharea au continuat să locuiască în vechea lor aşezare şi in Epoca Romană. a feudalismului timpuriu din centrul Europei. în seria depozitelor Cincu-Suseni. La începutul secolului III înaintea erei noastre. la începutul secolului XX. d) Ştim astăzi sigur. cărora le urmează purtătorii culturilor Baden şi Coţofeni. O cetate dacică. în cazul în care nu se vor fi asimilat la masa populaţiei dacice. parţial acoperită şi parţial refolosită în cadrul marii cetăţi patrulatere de la începutul feudalismului românesc. dacic halstatian (C şi D) şi de la începutul „La Teneului" secolele IV—II înaintea erei noastre. singuri sau alături de celţii localizaţi lângă aşezarea dacică. Karâcsony. Aşezarea dacică de epocă Romană se întindea în partea de Nord-Est a cetăţii şi pe locul actualei cetăţi. Roska a dezvelit în săpăturile sale din 1924-1925. dacilor de la Biharea li se adaugă un contigent de populaţie Celtică. desigur în limitele altor cunoştinţe. In partea de Sud a cetăţii. ustensile. Cseplo. specialist în depozitele de bromuri pe întreg teritoriul ţării noastre. terra sigilată. Această realitate. Alături de ceramica dacică tipică (lucrată cu mâna sau la roată) s-au descoperit la Biharea şi multă ceramică Romană.în neolitic o aşezare a purtătorilor culturii Tisa. încă cu mai bine de 7 (şapte) decenii în urmă. locuirea staţiunei în epoca Romană a fost observată în mod just de către H. Arheologul Cîujan M. morminte din secolul IV era noastră iar S. depozit încadrat cronologic de M. arheolog orădean. Rusu. la locul „Lutărie" şi în cetate apare un strat arheologic compact. clar identificată în aşezare prin ceramica sa specifică. pe baza materialului concret. e) Aşezarea a fost locuită în continuare şi în secolele IV-VI e. c) Dacii din epoca arhaică a civilizaţiei lor (Halstathul mijlociu şi târziu de la începutul „La Teneului") au ridicat o cetate de formă neregulată pe terasa Cesmeului. la locul numit „cărămidărie" şi în depozitul de bromuri de la sfârşitul acestei epoci şi începutul Haltstatului. o locuire dacică sigură la Biharea presupune corect. podoabe. Cseplo si J. 20 . cu forme caracteristice şi mult grafit în pastă. ceramică. aşa numită „Cetate a Fetelor".n. b) Cultura prototracică otomani (II—III) este reprezentativă la Biharea prin ceramică descoperită în aşezarea de la sud de cetate.

cu buza lobală şi toarta tersionată.. 21 . dintre care amintim: ceşti. imitând piese de metal. lucru ce s-a găsit şi la ţipaturile lui Sever Dumitraşcu în anul 1973. V-VI e. In anul 1954. ceramică din sec. un bordei din sec. unelte şi podoabe din secolul IV-V era noastră..n. Rusu a dat la iveală. a descoperit ceramică.Dumitraşcu în anul 1973. cu ocazia săpăturilor sale de salvare. VI e. M. una mai mică şi a doua mai mare.n. cu ocazia săpăturilor efectuate în cetate şi la locul numit „Lutărie".

n. brăţări.n. sec. ustensile. VIII—IX a fost observată pe criterii istorice. cetatea lui Menumorut. trasă tiroid la pasta moale a vaselor. spre sud până la Crişul Alb. cetatea de reşedinţă a voivodului. greutăţi de lut şi ceramică lucrată cu mâna. Sintetizând ştirile istorice şi arheologice. arme-vârfuri de săgeţi. lucrate la roata rapidă (pe alocuri mai păstrează elemente tehnologice de factură postromană. Se pare că din acea vreme datează şi cele câteva 22 . deosebită de celelate Slave din centrul Europei. scăriţe pentru şea. a fost ridicată cetatea patrulateră de pământ. inele de tâmple. ornamentată în maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia. aici s-a organizat cea mai îndârjită rezistenţă. istoricul Ştefan Pascu scria despre cetatea de la Biharea următoarele: „Castrul de la Biharea era centrul voivodatului lui Menumorut. După părerea lui M. X e. la picioarele morţilor fiind depuse cápate de cal -. lângă spaţiul românesc de la Biharea s-au aşezat şi un grup de slavi. predomină ceramica autohtonă.n. cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. lucrată cu roata înceată. de tipul „Stare-Mesta-Nicoleană". arhaice. eventual germană veche) şi ornamentată cu benzi de linii simple sau în val. Rusu. Construirea cetăţii de la Biharea de către populaţia locului în sec. piese de harnaşament. VII-X e. în sec. zăbale.f) Un bogat material arheologic din sec. podoabe. topoare. ornamentată cu linii simple sau cu linii în val. După câte ne dăm seama până în prezent. deosebită de ceramica slavă arhaică. o sabie. care au convieţuit cu populaţia autohtonă şi care au fost asimilaţi de români în secolele următoare (IX—XIII). Castrul Biharea a fost lăsat mai departe în stăpânirea lui Menumorut dimpreună cu un vast hinterlanat al acasteia. de cea turcomana (avară. orientat Est-Vest. efectuate în cetate şi în aşezarea la sud de cetate. uneori intercalate. a ieşit la iveală în urma săpăturilor din anul 1973. Cetatea patrulateră de pământ de la Biharea indică prin forma sa că este de origină Sudică. pecinegă) sau mai târziu de cea maghiară. VIII—IX. Se presupune că în secolele VII—VIII e.n. de geografie istorică şi de către medievistul maghiar Gyórgy Gyorfi. alte ustensile amnare. să fie aparţinut ungurilor căzuţi în luptă pentru cucerirea cetăţi. Acest proces se oglindeşte în studierea ceramicei din aşezare unde începând cu secolul VIII. la locul „Lutărie". râşniţe. Aici au fost descoperite unelte. cu inventar caracteristic maghiar pentru prima jumătate a secolului X e.. aici au găsit maghiarii mari bogăţii. nu ar fi exculs ca cele 8 morminte de călăreţi. care au forme neregulată. remanent română sau mai degrabă Bizantină. de soarta acesteia era legată soarta Ţării Crişurilor. descoperite pe dealul „Şumuleu".. Din această cetate s-au dat luptele dintre populaţia românească şi cetele cotropitoare maghiare. după împăcarea dintre Ducele Bihorului şi Ducele Árpád.

făcând faţă noilor condiţii istorice. dar temporară. în mijlocul comunităţii locale din cetate. după trecerea evenimentelor pomenite în cronica lui Anonimus. diferită de seria Slavă de tip Moravia de la Ciumbrud. Au fost găsite în schimb podoabe ca: inele de tâmplă. pandantine. o populaţie brahicefală cu evidente urme Mediteraniene. Se cuvine în schimb să amintim că Cetatea de la Biharea. Atât în cetate cât şi în aşezarea din jur. deocamdată. ceramica imitând-o pe cea bizantină. va fi şi prima cetate dacică din Istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată în 23 . brăţări. Acesteia i se adaugă cele două cuptoare. din lipsă a materialelor. descoperite de M. coliere. mai amintim descoperirea la Biharea. sub nivelul din secolele XI—XIII. eventual al pecinegilor care au avut o vreme dominaţia politică şi în aceste părţi. probabil de provenienţă Central Europeană. Din secolele XIII-XVI. în care se consideră că scheletele din cimitirul de la Biharea „Cărămidărie" prezintă certe urme de asemănare cu două grupuri de schelete de la Sud-Est de Carpaţi. Rusu în anul 1954 la locul „Cărămidărie". din cimitirul de la locul „Cărămidărie". După opinia cercetătoarei amintite. Sporadic îşi face loc elemente noi. la sud de cetate. ele formează o serie autohtonă. a unor pinteni de fier cu rotiţă (restul elementelor de cultură materială de mai târziu nu interesează rândurile de faţă). le corespunde nu numai descoperirea de ceramică. în secolele IX-XI. Şi în incinta cetăţii. monede. în săpăturile din anul 1973 s-a descoperit ceramică şi piese de inventar datând din aceste secole. este o continuare organică tehnologică şi statistică a ceramicei locale lucrată la roata rapidă şi ornamentată cu benzi de linii simple şi în val. posibil mărită. ornamentată cu linii incizate striuri (kamatric) şi ceramică ornamentată cu rotiţe. a inventarului concludent şi a unor analize antropologice ferme. nu pot fi date şi atribuite cu precizie. legată de începuturile istoriei noastre medievale. ustensile ci şi cele 506 (cinci sute şase) morminte. Rusu în anul 1954. unelte. morminte din care lipsesc cu desăvârşire armele. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteristice din secolele VIII—EK. arătând un cimitir al unei comunităţi paşnice. Deţinem în schimb concluziile unui studiu recent de antropologie publicat de Olga Necrasov. viaţa comunităţii locale a continuat în vechile coordonate. La „Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuinţe datând din aceste secole. din punct de vedere etnic. au fost descoperite în anul 1973 încă 9 (nouă) morminte (probabil un alt cimitir) cu inventar foarte sărac (inele de bronz şi de argint) şi care. mărgele de pastă şi din sticlă. vechea aşezare dezvoltată. găsite în cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină. pomenite în cronica lui Anonimus. Acestor secole XI—XII—XIII. vase. Roskaînanii 1924.1925 şi 18 desvelite de M.fragmente ceramice nelocale. pe lângă ceramică. desvelite deM. cu unele elemente protolrapcide şi Nordice.

De altfel. în locul vechei cetăţi şi a aşezării de odinioară. 4 Dirrhachium. Tot cu ocazia lucrărilor agricole pe terenul localităţii Tileagd. Feudalitatea Catolică a încercat să se înstăpânească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător. va rămâne doar un sat obişnuit dăinuind până astăzi în haina dobândită în deceniile şi secolele evului Mediu Transilvan. secolul al XI-lea nu a fost liniştit pentru aşezare. Biharea. înA. M. pentru a-şi asigura supremaţia. în articole şi lucrări ştiinţifice I. ce a contribuit la reducerea importanţei politice a vechii aşezări şi a cetăţii sale de pe terasa pârâului Cismei. de la poalele Munţilor Plopişului. G. 69-72. Cluj. deci cea mai veche atestare documentară în zonă din anul 1075 (vezi documente privind Istoria României. M. 72-74. 1954 pagina 51 şi următoarele. 58). 24 . care va fi nevoită. M. I. 1 Codes Diplomaticun et Epistolares-Slovacia.Âsatâsok a Bihari Foldvârban.53 Drahme. împrejurimile sale. Farkas. în anul 1907. 45 din Apolonia.E. 1 neidentificată şi două fragmente. Rusu . J. T. Să mai notăm că în localitatea Tileagd s-au găsit următoarele monede vechi. Tocmai pentru condiţionarea politicii. Pierzându-şi importanţa religioasă. după 1093-1094. Biharia va mai deţine o vreme primatul puterii Comitaţiunei în Bihor până când. una drahmă a fost donată Muzeului Cluj iar cele 53 de drahme au intrat în posesie particulară. întemeind capitulul din Oradea. Documentul Nr. Şerban. în rivalitatea dintre Biharea şi Oradea. P. Karăcsony . Oradea de dinainte de invazia tătărească şi de după 1241-1242. seria C. Cseplo-RegeszetiÂsatâsokaBihariVârban. De altfel. Transilvania I Bucureşti 1954. au fost călcate de către pecineji. în A. 3. în încheierea acestei naraţiuni prezentăm biblioteca documentelor istorice privind Cetatea de la Biharea: 1. să ridice un alt centru politic şi religios. Rusu.E. conform Documentelor de Arhivă ale Muzeului Ţării Crişurilor . 1 imitaţie de Dirhachium. va implica mutarea aici a Episcopiei de la Biharea. în lupta cu feudalitatea catolică. Era şi aceasta o expresie a vechilor rivalităţi autohtone. Se pare însă că această încercare nu a dat rezultatele scontate şi Ladislau I.XXI 1901 p. s-au mai găsit 7 (şapte) monede Romane Imperiale şi o monedă de bronz grecească. Bratislava 1971 Documentul Nr.documentele de Cancelarie ale Evului Mediu.Date antrometrice asupra populaţiei vechi „Cetatea Biharea". 2. când au fost găsite aceste monede în raza localităţii Tileagd. invazia turcească-turcomană. F. pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei împărăţiei Bizantine se va încerca stabilirea la Biharea a unei Episcopii Catolice. XXI 1091 p. încă în anul 1061. aşezarea de pe Crişul Repede îşi va câştiga întâietatea. şi cumani (Euzi) în anul 1068 şi 1091.

pagina 601-602.III 1960 pagina 18 – 22. Rusu .I. 25 .C.CetăţiiBiharea"in A..Contribuţii arheologice la istoricul. Gyorgy Gyorfi –Âz Arpâd Kori Magyarsâg torteneti foldrajza. 6. Budapesta.Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia romanica din Transilvania Secolelor Vl-X. 1996. înApulumXI. 1971. M. M.4.I. Rusu . 5.

aşezat în zonă colinară.Capitolul III AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede. la poalele munţilor Pădurea Craiului. Reşedinţa de Judeţ Bihor . respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. 3. a fost înfiinţat în anul 1900. districtul Borodului. o localitate mică. Are în componenţă alte 5 localităţi. 26 . intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15. 5. Se compune din 82 gospodării şi 226 persoane. A fost atestată documentar de către Cancelariile vremii în anul 1256. A fost atestată documentar în anul 1622. Uileacul de Criş. toţi locuitorii sunt de naţionalitate română. pământ şi o populaţie de 7. având populaţie de români ortodoxi. Cancelariile Ungariei l-au atestat documentar numai în anul 1552. Tilecuşul. comuna Sârbi şi Brusturi. Cătunul Călătani. SatulPoşolaca. întreaga populaţie a fost român ortodox.Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. la poalele munţilor Plopişului.413 sunt de gen feminin. cu populaţie maghiară de religie raformată. întemeietorii lui fiind veniţi din satul Călăţea. dată asupra căreia vom mai reveni în Capitolul evenimentelor istorice. în ultimele decenii apărând şi penticostalii. sat care deşi apare în trei documente de arhivă ca existent în anul 1308. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului. pe care le prezentăm în ordinea atestării lor documentare: 1.129 persoane din care 3. respective de Gara CFR Tileagd. De asemenea are un număr de 2574 locuinţe cu o suprafaţă de 99. La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Sacadat şi Ineu. De la începutul începuturilor şi pâna în prezent. la Sud cu poalele munţilor Pădurea Craiului. a fost atestat documentar la anul 1283 având în majoritate populaţie de etnie maghiară şi de religie Reformată. are o suprafaţă totală de 5131 ha. 4. După cele mai nou date statistice ale anului 2003 martie 18. 2. atestat documentar în 1291.600 metri pătraţi locuibili. distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-ClujNapoca-Bucureşti. Satul Bălaia este de asemăn ea aşezat în zonă deluroasă. în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor.

De regulă cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile maiiunie şi în sept. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni mai blânde. întreaga terasă a Crişului Repede este aluvionară. începând cu anul 1950.C. roditor pe cea de a I-a şi a Il-a treaptă. având panta da scurgere de 7 m/km. Lugaşul de Jos şi Tileagd. Bulz. punerea în funcţie în anul 1970 a Combinatului de lianţi.+28 de grade iar în timpul iernilor între -10 . dării în folosinţă a spălătoriei „Bauxite" din Chistag în anul 1960.-octomb.5 la 2 metri peste care s-a format solul bun. de aducţiune a apei la hidrocentrala dată în folosinţă în anul 1953. Vinovată de acest fenomen dăunător sănătăţii se face la Fabrica de Ciment din Chistag (S. Apariţia acestor viituri este determinată de încălzirea bruscă a atmosferei şi de topirea zăpezii abundente 27 . HOLCIM SA). de la Chistag până la Oradea. Această apă pătrunde pe teritoriul judeţului Bihor în apropiere de localitatea Bucea. în legătură cu nivelurile hidrografice şi de debit. ajuns la ei din România. iar lungimea lui este de 148 km. Abia începând cu anul 2002 s-au întreprins unele măsuri pentru eradicarea poluării atmosferei. pe distanţa dintre Aleşd-Tileagd. precum şi ridicarea barajelor şi a digurilor de pe Criş la sfârşitul anului 1980. ca urmare a construirii canalului Vadul Crişului-Aştileu.Situaţia pedoclimatică a localităţii Tileagdul are relieful fluviátil şi este bine reprezentat prin valea şi lunca Grisului Repede. respective podzolic pe treapta a IlI-a şi IV-a. cantitate suficientă de umiditate pentru a asigura dezvoltarea normală a plantelor de cultură şi a fâneţelor. lăţimea cea mai mare a apei aflându-se între localităţile Fughiu şi Oşorhei. când au fost date în folosinţă Hidrocentralele electrice Leşu. vara înregistrându-se temperaturi între +15 . La podul din Aleşd. Să mai precizăm că suprafaţa Crişului Repede este de 2405 km pătraţi. gradul de poluare a atmosferei pe terasele Crişului Repede. Ungaria s-a sesizat asupra poluării atmosferice.-15 grade. panta de scurgere este de 3 m/km iar în municipiul Oradea sub un m/km. Precipitaţiile atmosferice au o medie anuală de 700-800 m/m. Chiar şi ţara vecină. Clima este moderat continentală. a devenit alarmant de dăunătoare pentru toate culturile de cereale şi furaje. cu aspectul unui râu de munte. Din punct de vedere genetic. arătăm că pe Crişul Repede apar viituri de apă cu „aizbeerguri" de ghiaţă (în miniatură) în lunile februarie şi martie fără a exclude pe cele din decembrie şi ianuarie. grosimea stratului de pietriş atingând 1. Regimul hidraulic al apelor Crişului Repede dealungul anilor a suferit modificări serioase.

în centrul comunei.1783. în amonte de localitate. Cele mai mari inundaţii cunoscute pe Crişul Repede dealungul secolului trecut în anii: 1925. care a decimat 2/3 din populaţie.Fostul pod metalic peste Crişul Repede din Tileagd unde a avut loc VAMA SĂRII. Din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că inundaţii mari au mai fost pe Crişul Repede în secolul alXVIII-lea. Magistrului Nicolae. Conform datelor statistice adunate în ultimii ani.1932.1942. Tot atunci au fost demolate două case aflate în apropierea malului acestei văi şi au fost avariate un număr foarte mare de case din centrul comunei. anii 1774.1962 şi 1970. Aproape ciclic din zece în zece ani. peste râuleţul Copanda. înfiinţată în anul 1308. derivat din apele Crişului Repede. cota maximă de miră atingând 240 centimetri.2° C în zona Tileagdului. Această „Vamă a Sării" a fost donată în anul 1312 de către Regele Carol Robert de Anjou.1796. în localitatea Tileagd şi satele mărginaşe a fost epidemie de CIUMĂ. într-un timp foarte scurt. a rezultat că regimul termic al apelor Crişului Repede este în medie de 11. Tot din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că în anii 1739-1744. Temperatura 28 .1955. boală care de asemenea a redus considerabil numărul populaţiei. în anul 1833 a avut loc o altă epidemie de holeră. Inundaţiile care au avut loc în anul 1932 au fost de aşa proporţii încât s-au soldat cu distrugerea podului construit din beton armat.

cu tărie de 100°. Mai rămâne de adăugat că în lunile ultimilor 40-50 de ani. Şuncuiuş. în ceia ce priveşte cătunul Călătani. Principalele surse de poluare încep de la Huiedin judeţul Cluj şi continuă la Ciucea. în incinta acestei mori au fost construite câteva catacombe sub formă de pivniţe. au fost câţiva evrei dintre cei 268 persoane din această etnie. La apariţia organelar de control ale fiscului (organe care nu erau coruptibile ca cele crescute în pepiniera Criptocomuniştilor de azi). are în componenţă următoarele sate în ordine alfabetică: satul Bălaia. s-a construit o fabrică da spirt aproape de malul Crişului Repede. pe domeniile baronului Brachfeld din Tileagd care ulterior şi-a luat numele de Telegdi. Cum apele Crişului Repede erau foarte limpezi în perioada respectivă. Acei care s-a nimerit să-şi umplă ulcioarele din viitura de apă amestecată cu spirt. întreprinzătorii şi proprietarii acestor instalaţii profitabile.cea mai ridicată a apei se înregistrează în lunile august (25-28° C) începând cu luna septembrie. facem precizarea că acestea au aceleaşi condiţii pedoclimatice pe care le-am prezentat la localitatea de reşedinţă. într-o perioadă când nici nu se cunoştea noţiunea de poluare. Bălaia şi Tilecuşul. nu şi-au declarat firma producătoare de valori la organele Administraţiei locale pentru înregistrare şi impozitare legală. 29 . au un regim pedoclimatic mai deosebit pe care îl vom prezenta când vom derula istoria acestor localităţi. Cineva i-a denunţat când aveau în stoc câteva tone de spirt. Vadu Crişului. Din păcate şi Tileagdul are o parte de contribuţie la acest fenomen. apele Crişului Repede şi-au pierdut mult din calitate datorită apelor reziduale preluate. care se află în aceiaşi zonă şi pe aceleaşi coordonate cu Tileagdul. au deversat în albia Crişului Repede întreaga cantitate de spirt aflată în depozit. satele Poşolaca şi Uileacul de Criş. satele Poşalaca. Tilecuş şi Uileacul de Criş. cătunul Călătani. aproape de biserica Reformată (declarată monument istoric). aflându-se amplasate în zone colinare. Aleşd. încă un amănunt hazliu legat de poluarea apelor Crişului Repede. Pentru ca profitul să le fie cât mai mare posibil. Tileagdul în actuala formă administrativ-organizatorică. temperatura apei scade ajungându-se în luna decembrie-ianuarie la 0°C şi sub acest nivel. dotate cu instalaţii moderne pentru fabricarea şi rafinarea spirtului din cereale. lângă moara de piatră sistematică pentru măcinat cereale. în anul 1898. s-au îmbătat cu toţii criţă. toţi locuitorii satului Săbolciu foloseau apa de băut adusă din Criş. Aşa cum am mai arătat la pagina 18 din această lucrare. leau primit ca pe oaspeţi şi i-au ameţit cu vorba până când muncitorii lor.

882. Se mai găseşte salcâmul. firuţa de fâneţe. Lacul este administrat de către A. fazani. Fauna Se rezumă la iepuri de câmp. 30 . ceia ce nu se mai găseşte pe arealul judeţului Bihor decât la Dobreşti. coţofene. predominînd pirul.V.S. albitura. unde se pot adresa pescarii amatori. acolo unde a fost plantat. în apropiere de oraşul Beiuş. cuprind păişuri stepice. vrăbii şi o mare varietate de peşte atât în apele Crişului Repede dar mai ales în Lacul de acomulare. crapul. unde se pot pescui (cu permis de pescuit).P. în suprafaţă da 605 hectare. Pe strada Unirei din Tileagd la nr.Vegetaţia Este reprezentată prin etajul stejarului. păiuşca. din care au mai rămas numai pâlcuri şi câte un exemplar răzleţ pentru decor. Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a înregistrat un exemplar de „Tisă" (taxiusbacata) declarat monument al naturii iar în pădurile Uilacului de Criş vegetează circa 200 (două sute) cuiburi de ghimpe (Ruscus Hipodosum) arbori care sunt ocrotiţi de lege. ciori.J. lostriţă. prepeliţe. neagara. în pădurile satului Bălaia se găsesc castani ale căror fructe sunt comestibile. babuşca. păstrăv. ştiuca şi somnul care depăşesc un kg în greutate. La aceiaşi greutate se poate găsi şi bibanul sau şalăul. Pajiştile unde au fost cândva păduri. mreană.

31 .

despre morile şi pivele de pe Crişul Repede (Istoria României. descris în „Gesta Hungarorum" de către Anonimus. în acele timpuri. feudalii care au primit danii în acele locuri. aveau doar o putere nominală. Nucleul 32 . La înfiinţarea comitatului în anul 1111. fiind siliţi ca să accepte această formă de organizare. Editura Academiei Bucureşti. pag. al Regelui Géza II al Ungariei. pe lângă descoperirile arheologice sau găsit şi documente scrise. 110357). a morilor şi a pivelor de pe Criş. în districte sau Cnezate şi Obştii săteşti. în acel timp. volumul I. Al doilea document scris din secolul al Xll-lea a fost un alt act de danie din 1160. al Ungariei. seria C. Aceste stări de fapt au fost scrise de mai mulţi istorici romani şi maghiari în mod obiectiv. la începutul secolului Xll-lea a luat fiinţă comuna Tileagd. lângă un Castru Roman de graniţă. începând cu acest secol XI. Pe fondul acestor evenimente socio-politice. notarul Regelui Bela al IlI-lea. Bihorul cuprindea partea centrală a vechiului voievodat condus de Menumorut. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare care se aşezau pe malurile apelor şi pe terenuri fertile. în cadrul teritoriilor cucerite de către regatul feudal maghiar. începând cu secolul al XI-lea. respectiv în perioada când grupurile de unguri penetrau pe valea Crişului Repede. a fost actul de danie din anul 1075. Voievodatul avea forme specific româneşti de organizare. printre care creşterea animalelor şi albinăritul. locuitorii autohtoni români au vieţuit în cadrul obştiilor săteşti. populaţia de pe întreaga vale şi terasele Grisului Repede fiind români. Primul document scris în care se vorbeşte despre Bihor.Capitolul IV DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD Se cunoaşte faptul că zona în care este aşezată comuna Tileagd a făcut parte din Voievodatul condus de Menumorut. Transilvania. pe fondul populaţiei româneşti autohtone. alungându-i pe români din vetrele lor. act în care se arată şi câteva ocupaţii ale locuitorilor autohtoni. în acela timpuri existenţa comitatului. în care se vorbea printre altele. Bihorul a fost primul comitat organizat. confirmă temeinicia aşezărilor stabile cu oameni care să cultive cereale şi să crească animale.

Auşeu. în acel act de danie se arată că la Vama Tileagd. au revenit Coroanei Ungare prin moartea fără urmaşi a Voievodului Petru. se mai vămuiau şi carele cu vin. pe care se făcea schimburi de mărfuri între Dacii liberi de odinioară şi „Lumea Romană". De la aceştia a luat moşia marea familie Csanâd care. în anul 1393.opere. înfiinţân-du-se un punct vamal lângă podul de peste Criş. Cu toate acestea. cu animale şi cu alte mărfuri. Să mai arătăm că în socotelile de dijme PAPALE pe 6 ani (13311336) sunt amintite 26 de localităţi de pe valea Crişului Repede dintre care enumerăm: Aleşd. In această 33 . Borozel. cele 26 de sate printre care şi Tileagdul. Uilacul de Criş. a fost donată de către regele Carol Robert de Anjou. îşi manifestă nemulţumirea faţă de dijmele din ce în ce mai mari pe care le pretindea Episcopatul Catolic din Oradea şi pentru că făcea presiuni asupra oamenilor ortodocşi ca să treacă la catolicism. timp de aproape 300 de ani. începutul secolului al XVIII-lea. stabilită de împărat în anul 1312. etc. Editura Sport-Turism. zona etnografică Crişul Repede. magistrului Nicolae. formele vechi de organizare ale vieţii s-au menţinut până la sfârşitul secolului al XVII-lea. Tileagd. după denumirea localităţii şi a moşiei pe care o avea. Csanâd. Cetea. ţărănimea de pe valea Crişului Repede. în anul 1392. Corniţei şi Valea Mare. Vadu Crişului. prin dârzenia elementului românesc. Ineul de Criş. 101). moşiile Borod. arătând că românii şi maghiari din Tileagd au trăit amestecaţi şi că au fost cu toţii iobagi ai moşierilor Csăki Boldizsâr şi Nagy Mihâly. Poşolaca. (Tereza Mozes. denumit „VAMA SĂRII". începând cu secolul al XVI-lea. Vama a fost înfiinţată în anul 1308. Pe măsura consolidării statului feudal maghiar şi a Voievodatului Transilvaniei. Bucureşti 1948 pagina 12). Această localitate a avut avantajul de a fi străbătută de un drum vechi comercial. ofensiva împotriva formelor administrative autohtone de organizare a fost tot mai mare.care a întemeiat această comună a fost populaţia românească la care s-a adăugat şi o bună parte a ungurilor care au venit din Panonia. succedându-se o mulţime de grofi şi baroni la stăpânirea moşiilor. în anul 1524 şi-a luat numele de Telegdi. în anul 1312 această vamă de lângă podul de peste Crişul Repede din Tileagd. (Liviu Borcea . Circulaţia mărfurilor pe acest drum s-a menţinut în mod permanent. membrii familiei Telegdi au exploatat în mod nemilos ţărănimea din aşezările de pe valea Crişului Repde. pe lângă carele cu postav şi cu sare. fiul lui Comorzovan. care constituiau districtul Borodului. Am mai arătat că Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1256. Scriitorul maghiar Bunyitay Vincze confirmă acest lucru în cronicele sale. pag. taxa era de un dinar şi o bucată de sare.

Motivaţia lui se baza pe frica de a înarma ţărănimea nemulţumită de exploatarea cruntă a feudalilor. a împiedicat concentrarea în număr mare de iobagi de pe moşiile lor. III. Cruciadele au fost organizate şi s-au transformat într-o mare revoluţie ţărănească. făcându-se vinovat de infidelitate faţă de soţie şi de familie. deţinea funcţia de vistiernic la curtea regală de la Buda. la începutul lunei martie 1658. dar nobilimea locală. Editura Academiei Române 1964 pagina 116-117). de pe meleagurile Bihorene. în drumul lor spre Aleşd. Calvin. Documentele vremii atestă că Răscoala iobagilor din anul 1437 care a avut loc la Bobâlna. Ex domn al ţării Româneşti. Zwingli şi alţi reformatori printre care şi Telegdi Miklos a avut un rol deosebit. conform informaţiilor cronicarului bihorean loan Szalârdi. iobagii adunaţi sub conducerea lui Ştefan Roman. au avut loc mai multe răscoale şi revolte ţărăneşti. în anul 1557 a avut loc Reformaţia Credinţei Evanghelice după ideile lui Luther. pe care l-au omorât ţăranii răsculaţi. fiind înarmată. Un alt reprezentant al acestei familii. Ştefan Telegdi. la începutul secolului al XVI-lea. Averea lui a fost preluată de către Jânos Zsigmond şi de către Szigismund Ianos. condusă de Ştefan Roman din Tileagd şi Gheorghe Doja. Telegdi Iştvan (Istvăn) a fost expropriat de avere. mişcare ce s-a extins în tot Comitatul Bihor. Aici era o curte voivodală românească grupată în jurul lui Constantin Şerban. Tot în acest an 1561. Amănunte mai detailate. părţile Mişcai şi moşiile Orădene. Chemarea lui avea mare audienţă în rândul iobagilor. a căutat să-şi recruteze oşti cu care să încerce a-şi recâştiga domnia. a fost înecată în sânge de cătra Andrei Telegdi. Acesta a fost înmormântat în curtea Bisericii Reformate din Tileagd.perioadă lungă de timp. în replică. regiunea Băii de Criş. Ştefan Telegdi. Hălmajului. respectiv castelul lui Ştefan Telegdi II. Zwingli din 1557. Şi în cazul acesta s-a confirmat zicala care spune că „de ce ţi-e frică nu scapi". Fostul domnitor al Ţării Româneşti. VI „Viaţa Spirituală". asupra acestui subiect o să le dau în Cap. în anul 1561. a decedat groful Telegdi Miklos. Tot în cavoul familiei 34 . Aceste evenimente s-au petrecut în anul 1659 (Liviu Borcea din opera cronicarului bihorean loan Szalărdi Istoria României vol. Din această poziţie s-a opus organizării Cruciadelor contra turcilor care ameninţau statul feudal ungar. pribegit în Transilvania. Răscoala îşi avea comandamentul în Aleşd. fost episcop de Pecs şi participant activ la Reformaţia lui Luther. în anul 1583. Calvin. alţi doi asociaţi a lui Bekes Găspăr au obţinut o scrisoare de donaţie de la împăratul Jănos II al Ungariei pentru Csăki Boldizsâr şi Ipanit Jânos (din cronica scriitorului maghiar Bunyitay Vincze). Contrar opoziţiei vistiernicului Curţii Regale. Beiuşului şi ţinutul Pomezău. au început să atace curţile nobiliare. soldate cu pierderi de vieţi omeneşti.

monografie 1979. care a venit în Tileagd într-o vizită de plăcere la rude. Creşterea fiscalităţii precum şi măsurile administrative represive ale habsburgilor. caş. Satele şi oraşele libere ale haiducilor bihoreni. încercând să asedieze Cetatea din Oradea. devenind centru militar şi Paşalâc Turcesc. Secolul al XVII-lea aduce mari schimbări în viaţa politică a Bihorului. au fost vândute contelui Eszterhâzi. iepuri fazani şi cerbi.Telegdi a fost înmormâtată soţia demnitarului Bocskay Istvân din Oradea. conduşi de colonelul Marcu Haţieganu cu peste 300 de luptători (Bihor . întărindu-se şi luându-şi rolul de intermediar pentru plata dărilor către stăpânire. Totodată s-a reorganizat vechea obşte sătească. în anul 1660 a fost cucerită de către turci Cetatea din Oradea. stăpânind-o 32 de ani. au grăbit aprinderea flăcărilor răscoalei antihabsburgică condusă de Francsiszk Râkoczi al IIlea (1703-1711). Despre îndelungata istorie feudală a Tileagdului. ouă. a contribuit în mod substanţial ajutorul dat Orădenilor de către Voivodul Mihai Viteazul -domnul Ţării Româneşti. La această răscoală au participat şi românii bihoreni. ţăranii erau obligaţi ca să dea atât grofilor cât şi turcilor dela conducere. Potrivit tradiţiei. în continuare se întreprind măsuri de extindere a suprafeţelor agricole prin defrişarea pădurilor şi a smârcurilor care cuprindeau mari suprafeţe de terenuri necultivate. Hagymâsi Margit. în 1687 la Mohâcs iar la 5 iunie 1692. aduce unele mărturii cronicarul maghiar Bunyitai Vincze. în timpul puterii otomane. daniile regulate la termene ca: găini. lucru care a influenţat negativ viaţa tuturor locuitorilor din satele judeţului Bihor. iar locuitorii acastora au fost transformaţi în iobagi. De notat că la acest insucces al turcilor. pentru a putea fi impuse cât mai eficient la plata dărilor. care şi-au păstrat autonomia în perioada stăpânirii otomane. în anul 1683 la Viena. Imperiul Habsburgic cucereşte cetatea Oradea. jugul de lemn turcesc a fost înlocuit cu jugul de fier Austriac. în anul 1503 locuiau amestecaţi maghiarii cu românii. Astfel. turcii au atacat din nou. gâşte. claponi. zonă cu mănăstiri. deoarece Toldy Jânos a amanetat terenurile maghiarilor şi ale românilor pentru 24 de forinţi aur lui Telegdi Istvăn. în anul 1591. spontan a făcut un infarct cardiac. pe care l-am mai amintit. pagina 47-48). au fost înfiinţate de Episcopul Ferencz Csanâd în anul 1335. 35 . In perioada acestor ani creşte tot mai mult pericolul otoman care ocupă oraşul Buda. unt. Puterea imperială Habsburgică a procedat urgent la întocmirea primelor conscrieri ale terenurilor cucerite. Citez „Tileagdul era proprietatea familiei Csanâd. dar fără succes. Puterea otomană a început să decadă.

Acest mare proprietar avea o bibliotecă impunătoare în care se găseau „multe volume vechi şi de mare valoare istorică. Csâki Boldizsâr şi lui Iponit Jănos. Aici sau născut şi au trăit.In timpul Reformaţiei religioase Telegdi Miklos şi Telegdi Mihâly au împărţit cere ei bijuteriile şi podoabele de aur. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. în urma acestei descoperiri Istvân Telegdi şi-a pierdut moşia împreună cu Tileagdul. începând cu secolul al XII-lea Telegdi Csanâd episcop de Esztergom. în epoca de referinţă. Din anul 1524 s-a construit în Tileagd o moară vestită care se numea „Moara Părintelui Istvân". era cunoscută ca o biserică veche. Telegdi Istvân II fost vistiernic al regelui omorât la răscoala condusă de Gheorghe Dozsa şi Telegdi Miklos episcop reformat. din care unul era cu un etaj. în anul 1561. De asemenea se află aici pentru odihnă de veci. alungându-l pe răsvrătit din toate drepturile avute." Am încheiat citatul cronicarului Bunyitai Vincze. în anul 1507. care potrivit unor documente. Valoarea dotărilor acestei biserici l fost apreciată la 200 de forinţi maghiari. vasele sfinte ale mănăstirei şi celelalte obiecte de cult care pe vremea aceia valorau 1200 de forinţi. o sumă foarte mare la data respectivă. Din alte documente istorice am aflat că în anul 1616 a încetat din viaţă groful Telegdi Gyorgy care avea numai o singură fată moştenitoarea castelului şi a moşiei. biserica reformată de azi. Telegdi Istvân a uneltit contra Regelui Jănos al Il-lea. Telegdi Miklos şi soţia demnitarului Bocskai Istvân din Oradea. Aceasta în anul 1620 s-a căsătorit cu baronul Sovâgo Szigismund. La acea dată mai era o biserică în comună. Ordinul Franciscanilor au părăsit mănăstirea în anul 1561. La 36 . Se ştia că biserica această a fost construită de către Telegdi Istvân. Tot aici se mai găsesc picturi vechi. construită de familia moşierului Nagy Mihâly în anul 1463. In biserică. pe peretele Sudic se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi. care au fost dăruite lui Bekes Găspâr. Telegdi Jozsef avea aici cele mai mari proprietăţi şi două castele. precum şi cele mai vechi registre cuprinzând procese verbale de la şedinţele Adunărilor Naţionale în Parlamentul Ungariei. Episcopul de Pecs. Telegdi Tamăs boier de Kalocsa şi Esztergom. Pe partea Nord-Estică je află o tăbliţă pe care au fost notate informaţii despre construcţia bisericii. Pe celălalt perete se găseşte o statuie iin marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Tot în această zonă se află şi castelul familiei Csanâd. sumă ce constituia o avere considerabilă. Hagymâsi Marghit. în curtea bisericii se găseşte mormântul familiei Telegdi. Ambele castele erau înconjurate de un parc deosebit de frumos. Se mai aminteşte tot din documentele vremii despre existenţa unei şcoli.

rândul ei. a născut numai o singură fată care la vremea potrivită s-a căsătorit cu 37 .

Haller Alexandru (1797-1868) a participat la Revoluţia din 1648 şi a făcut mult necaz populaţiei Tilecuşului. a decedat în anul 1916. A fost înmormântat în cimitirul Reformaţilor Tileagd. pe care i-a hărţuit timp de 5 ani cu tendinţa de a le lua pământul. 6. căsătorită Lonyai Zsigmond. Telegdi Jozsef. datorită şi faptului că avea o moară de măcinat cereale -moara părintelui Istvân . 11. ambii decedaţi în anul 1847. A mai avut alţi doi copii Haller Peter şi Haller Ianoş. Telegdi Katalin. căsătorit cu contesa Hagymâsi Katalin (1556-1583) 4. Varkocs Miklos. etc. Varkocs Margit. Lonyai Margit.S. S-a îmbolnăvit de nervi. Telegdi Miklos . animale. A avut moşii pe arealul a 12 sate bihorene şi tot mai dorea pământ până când a intrat pentru totdeauna în el. a născut un fiu care a decedat în anul 1766. 5. Csâki Mâria născuta în 1650 şi s-a căsătorit cu groful Kornis Găspâr. Din averea lui s-a dat pământ săracilor la reforma agrară. căsătorită cu Telegdi Istvân care a decedat în 1653. Aceasta la rândul ei a născut o singură fată. datorită drumului comercial care o străbătea încă din antichitate.episcop de Pecs. vinuri. Aflându-ne la acest subiect al grofilor şi baronilor din Tileagd am să încerc să prezint dinastia succesorală la moşiile vestitului Tileagdi la vremea respectivă: 1. Telegdi (Brankfeld) Jozsef. fostă soţie a lui Haller Gyorgy. Varkocs Gyorgy. 7. din cauza dârzeniei cu care şi-au apărat Tilecuşenii drepturile la pământ şi a decedat în anul 1872. întreaga lor avere a trecut prin moştenire familiei Kornini. postavuri. căsătorit cu Hagymâsi Margit. pe drumul 38 . grofiţa Kornis Anna care s-a căsătorit cu groful Haller Gyorgy. 9. datorită în primul rând poziţiei sale geografice. s-a născut în anul 1883 şi a decedat în anul 1944. fost reformator religios 2. sărac şi în mizerie. căsătorită cu Kornis Kâroly (1806— 1872).A. ultimul descendent şi moştenitor al acestei mari şi bogate familii. S-a recăsătorit cu Csâki Istvân cu care a conveţuit în anii 1635-1699 şi au avut o singură fată. întinse pe valea şi terasele Crişului Repede. decedată în 1614. care potcoveau caii si reparau căruţele cărăuşilor ce transportau sare. Haller Anna. Kornis Jozsef născut în anul 1829 s-a căsătorit cu Szakolczay Ilona. Această familie a fost foarte prolifică. 10. stăpânite dealungul veacurilor de un mare cortegiu de grofi şi conţi. 3. recăsătorit cu Nyâri Borbâla. In anul 1688. 8.-ul.iar din anul 1463 avea şi o şcoală în mod treptat s-au dezvoltat meşteşugurile ca: ferari forjori. căsătorită cu Varkocs Tamâs în 1552. Comuna Tileagd. cu toate moşiile ce le avea. iar suprafaţa mai mare a luat-o I.Csâki Istvân.

dezvoltându-se în mod constant din punct de vedere economic ă social. arămari. iar pe parcurs numărul a crescut până la o sută. în anul 1692 i s-a acordat titlul de „Târg". dricari şi altele. adică oraş de provincie (Mezovâros). deasupra calului o semilună. simbolizând puterea otomană. dogari. Monetăria Statului a stanţat un sigiliu o „PECETĂ" a Tileagdului care reprezenta un turn de cetate tras de un cal. tinichigii. Toate aceste îndeletniciri a făcut să polarizeze în jurul Tileagdului i:eie mărginaşe. Au apărut şi alte meserii necesare dezvoltării economice a comunei ca: lăcătuşi. iar în interiorul cercului era inscripţia: TZLEGD MEZO-VÂROS -1692". aflându-se iniţial în comună 14 olari. 39 . în ciuda greutăţilor aduse de către ocupaţia turcească.comercial. Tot atunci. care a durat peste 30 de ani. Olăritul s-a ridicat la loc de frunte.

printre care şi acelea care au dispus „tragerea la linie" a satelor. din punct de vedere administrativ. impusă de guvernanţii de la Budapesta. Situaţia critică din Imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIIIlea. domeniile foştilor principi ai Transilvaniei nu au mai fost recunoscute de către noua putere. Curtea de la Viena a încheiat Pactul Dualist cu Ungaria. Sporirea de la un an la altul a obligaţiilor iobagilor. i-a revoltat pe ţărani. aşa cum am mai arătat. despre care vom vorbi pe larg în cadrul capitolului VII. în urma acestor reforme administrative ale lui Iosif al IIlea. Mai multe acte oficiale. a impus luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor răscoale ţărăneşti. Să mai notăm că începând cu anul 1692. în Tileagd şi satele limitrofe. In timpul despotismului atroce al Măriei Tereza şi al fiului său Iosif al II-lea. Ca să-i poată obţine. Bihorul a fost despărţit de Transilvania şi a trecut sub administraţia Austriacă. Revoluţia Burghezo-democratică din anul 1848 a desfiinţat iobăgia şi a deschis drum larg dezvoltării capitalismului. aşa că s-au reconstituit fostele domenii Eclistiastice.în anii 1743-1745. au început să apară o mulţime de întreprinderi industriale. în aceste condiţii nobilimea intra în circuitul economic şi are mare nevoie de bani. Consider că totuşi necesită o precizare. Odată cu stăpânirea habsburgică. Incheierea acestui pact a condus la intensificarea asupririi naţionale a românilor din Transilvania în anii următori. a condus la nemulţumiri şi frământări sociale care au atins cote alarmante şi în zona Tileagdului. inundaţii care au adus mari pagube material populaţiei din Tileagd. Odată cu revocarea reformelor lui Iosif al II-lea. ca ciupercile după ploaie. deci şi în zona în care se găseşte oraşul Tileagd cu satele aparţinătoare. ca de altfel pe întreaga vale şi terasele Crişului Repede. când a fost dat în exploatare linia de cale ferată OradeaCluj cu gară în Tileagd. Bihorul a rămas divizat în 5 plăşi dintre care una a fost Plasa Tileagd. Bihorul a fost împărţit în cinci plăşi. pune accent pe folosirea iobagilor şi pe creşterea sarcinilor feudale. district care cuprindea teritorii şi din afara fostului Comitat. Camerale şi Nobiliare. după anul 1764 apar şi se dezvoltă noi legături economice. bazate pe schimbul de mărfuri. Sub austrieci. 40 . a bântuit Holera care a redus substanţial situaţia demografică a locuitorilor. Această acţiune a început înainte de revoluţia din 1784. cu scopul întinderii terenurilor moşierilor. iar în anul 1858 au fost mari inundaţii provacate de Crişul Repede. iar începând cu anul 1870. aplicându-se politica de deznaţionalizare. continuând şi după aceia. locul Comitatului Bihor l-a luat un District administrativ cu centrul în Oradea. Să mai arătăm că în anul 1867. Poşolaca şi Uilacul de Criş. în Bihor. La început sau dezvoltat meşteşugurile. în anul 1790 s-a revenit la vechea organizare.

Doc. în piaţa din centrul Aleşdului a fost un adevărat măcel.S. Ziarul „CRIŞANA" apărut în data de 20 aprilie 2003. cifre cu totul neverosimile. am fost cazat o noapte în localitatea Piispokladăny şi o noapte în oraşul Debreţin. au tras focuri de ară în oameni nevinovaţi (dezarmaţi). la partea operativă care se găsea prin Munţii Tatra din Cehoslovacia. populaţie pe care procurorul Regal Nagy Geza a caracterizat-o ca fiind „cu capacitate spirituală redusă şi aşezată pe treapta cea mai de jos a culturii (A. Nu aveam mijloace de transport numai ocazionale şi era un frig năpraznic. am fost trimis pe front de la Regimentul 2 Roşiori .O. o dovedeşte numărul mare de morţi şi răniţi de pe întreaga vale a Crişului Repede dintre Ciucea şi Tileagd. cei care doreau să se angajeze ca servitori cu anul şi cei care doreau ca să angajeze. au trăit în pace şi bună înţelegere. am fost primit şi tratat de către gazde peste orice aşteptări. înainte de 24 aprilie 1904 a unei companii de husari şi a unui pluton de jandarmi nu s-a făcut cu intenţia de a se linişti nişte spirite imaginare. fiind zi de târg şi zi de sărbătoare a Sfântului Gheorghe când. Guvernanţii şi grofii.Partea sedentară . Legat de această problemă am să mai fac a precizare: în primele zile ale lunei ianuarie 1945. nu putem omite adevăratul măcel care a avut loc la data de 24 aprilie 1904 în piaţa din Centrul Aleşdului când. insuşindu-şi unii de la alţii limba de vorbire. 41 . anunţându-se 32 de morţi şi 35 de răniţi. Că la data de 24 aprilie 1904. întrucât era vorba de o tradiţie a sărbătorirei zilei de Sfântu Gheorghe. sau să cunoască şi să-şi însuşească tradiţiile populaţiei majoritare din zonă. veniţi la Aleşd ca să sărbătorească împreună tradiţionala sărbătoare a Sfântului Gheorghe. zi de joi. un pluton de jandarmi şi o companie de husari. dar erau români ortodoxi. au fost adunaţi în piaţa din centrul oraşului Aleşd peste 4000 (patru mii) de oameni. Trei zile şi trei nopţi a durat până când mi-am găsit unitatea. în dorinţa lor de dominare şi de a culege mai multe foloase. după anumite datini strămoşeşti. In această deplasare. face precizări că în data de 24 aprilie 1904. 17-18).comentariile sunt de prisos. PIB. se întâlneau aici la târg unde se făceau învoielile.Maghiarii şi românii care au convieţuit împreună pe aceste meleaguri bihorene. au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le otrăvi sufletele şi a-i îndemna la ură ie rasă. Revenind la datele istorice petrecute dealungul timpului pe valea Crişului Repede. Se poate uşor presupune că aducerea la Aleşd. evocând acest eveniment de tristă amintire. pag. Administraţia maghiară locală.Timişoara. Fond. posedând în locuinţele lor icoane şi alte obiecte de cult religios ortodox . joc şi voie bună. cit. din ordinul autorităţilor maghiare. pe unii împotriva altora. în cântec. Nimeni din aceste familii nu ştiau nici un cuvânt din limba română. Putându-mă descurca cu limba maghiară.

premeditând un masacru mascat. a dat autorizaţie de construire în aceiaşi zi a 42 .

Am mai arătat în cuprinsul acestei lucrări. o aşezare mică. Procesul s-a deschis după 7 luni. s-au intensificat măsurile de asimilare ale cetăţenilar aparţinând altor etnii şi în mod deosebit a românilor care formau numărul cel mai mare. Pur şi simplu erau condamnaţi la moarte cu premeditare. numai români. unul a fost din Tileagd. După atentatul de la Saraievo asupra prinţului moştenitor habsburgic. ca să aibă motiv jandarmii şi husarii să tragă focuri de armă în mulţime de români prezenţi în piaţă. Toţi şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. pus în scenă de către politicienii „Patrioţi" ai guvernului maghiar de atunci. Tilecuşul. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. în timp ce toţi ungurii sau retras pe o stradă lăturalnică. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". a condus la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei româneşti din aşezările Bihorene. iar restul de 18 au fost din Plasa Aleşd. în temeiul prevederilor art. vieţile a 26 de locuitori. cineva dintre oamenii puterii. Intrarea României în primul război mondial alături de „Antantă". Dintre cele 20 de persoane „GĂSITE VINOVATE". cu numele de Popa Flore şi unui din Oradea cu numele Silberstein Dezso. autorităţile având tot interesul de a le da o dimensiune cât mai mică posibilă. fără o pregătire prealabilă. şi-au adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. cu o populaţie de 870 persoane. cum prindeau hingherii câini. de la data redactării actului de acuzare şi a durat până la data de 22 decembrie 1904 când s-a pronunţat sentinţa. după criteriu revanşard a unor oameni bolnavi mental. Au fost găsiţi „vinovaţi şi condamnaţi" (fără vină). necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. în data de 22 decembrie 1904 s-a încheiat una din cele mai negre pagini din istoria acestor meleaguri Bihorene. Nu s-a ştiut nici odată cifrele exacte de morţi şi răniţi la acest măcel programat. Foarte mulţi dintre bărbaţii români valizi. au fost vânaţi şi trimişi de către autorităţile Austro-ungare cu „laţul". au strigat slogane la adresa conducerii de stat. dar nu pot ca să nu subliniez faptul că. aflate sub jurisdicţia Austro-Ungară. Au fost duşi urgent pe front la războiul care nu le aparţinea şi introduşi în primele linii de foc.unui partid de opoziţie al „Kosutiştilor". după încheierea pactului dualist între Curtea Imperială de la Viena şi Ungaria. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să supravieţuiască şi să se reîntoarcă la familiile lor. nu s-au grăbit să cerceteze cazul şi adevăratele dimensiuni ale acelui măcel abominabil. 165 din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă. Aceste măsuri au fost intensificate şi datorită faptului că se aştepta izbucnirea unei conflagraţii internaţionale. 43 . Deci. Celelalte autorităţi competente ale vremii.

violuri de femei. să treacă linia de demarcaţie. la data de 9 aprilie 1919. după încetarea primului război mondial. şi-a luat riscanta responsabilitate de a convoca Şedinţa Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român. Armata română de ocupaţie s-a oprit pe linia de demarcaţie Zam-Ciucea-Sighet. Batalionul a fost primit de Garda Naţională Română compusă din fraţii Gheorghe şi Irimie Coştean. au mai fost aleşi 109 reprezentanţi. condus de contele Kâroly. Preoţii satelor nu mai reuşeau ca să-şi facă serviciul religios de îngropăciune ale decedaţilor. declaraţie care a fost citită la 18 octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta. După creiarea Consiliul Naţional Român din Bihor. a comunicat că nu recunoaşte hotărârile de la Alba Iulia. Din toamna anului 1918. convocată pentru data de 1 decembrie 1918. bihoreanul Aurel Lazăr. La 19 aprilie 1919. care proclama dreptul românilor din Transilvania la autodeterminarea. expulzându-le peste graniţă. operaţiunile militare fiind conduse de genaralul Traian Moşoiu. Pe de altă parte. Această opoziţie a marcat începutul represaliilor asupra populaţiei româneşti. întreg Bihorul rămânea în afara Statului Român. în Tileagd a fost arestat şi maltratat preotul ortodox Gligor Ioan. cu nenorocirile şi victimele lui. dar şi cu o epidemie de holeră care lua viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. Valea Crişului Repede a fost împânzită cu soldaţi secui. jafuri şi furtişaguri din gospodăriile acestora. ceia ce a produs decepţie şi mare durere sufletească tuturor românilor din acest judeţ. în data 44 .Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. împuterniciţi de a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Aurel Lazăr. 22 de călăreţi români sub comanda unui locotenent iar la 20 aprilie 1919 ora 10. cu misiunea de a elibera şi ultima colibă românească de sub dominaţia străină. au sosit în Tileagd. în ziua de 15 ianuarie 1919 au fost ucişi Daniel Ţepelea şi fiul său Dumitru Ţepelea. la data de 12 octombrie 1918 în locuinţa sa din Oradea. Aici şi cu acest prilej a fost redactată „Declaraţia de la Oradea". Consiliul de Caroană al României a hotărât că armata română aflată în Transilvania. al cărui preşedinte a fost ales Dr. ucideri de bărbaţi. La Bratca. guvernul maghiar de la Budapesta. a sosit primul catalion din regimentul 11 „Dorobanţi" Şiret. venind dinspre Ciucea. pe câmpul lui Horia de odinioară. doctor în ştiinţe juridice. Au fost hărţuiţi şi agresaţi fizic nuntaşii satelor şi alte persoane considerate indezirabile. care au comis în localităţile româneşti pe unde au trecut. stabilită prin armistiţiul de la Belgrad. Aflânduse despre aceste acţiuni malefice. când Transilvania se mai afla sub jurisdicţia Imperiului Austro-Ungar. La începutul lunei ianuarie 1919.

conduse de către generalul Holban. 45 .de 21 aprilie 1919 a fost ocupat şi oraşul Oradea de către trupele Diviziei 6 Infanterie.

Varga Béla. două cinematografe. Boradan Gavril. începând cu anul 1920 până în anul 1940. în Tileagd s-au înregistrat: 424 români. Firbauser József. Berecz Gâspâr. Mureşan Iosif. Tavarnai József. acei care au rezistat măsurilor de asimilare. Cioncaş Petru. Bodea Dumitru. Gyene Istvân. Dispensar Medical Uman. Erdei Iosif. Să mai arătăm că în primul război mondial şi-au pierdut viaţa peste o sută de bărbaţi din Tileagd. o farmacie. Iozefic Ferencz. Balogh Bâlint. într-un oraş cu o populaţie de 2736 oameni. Szabó Kâlmân. Veres József. Pribék Sândor. Băbuţa Irimie. Griinfeld Mihăly. Erdei Ştefan. Molnâr Mârton. Erdei Francisc. Moldovan Gheorghe. Berkovics Xenopol. Gònczi Jânos. 3 măcelării. târg la care. Boros Iosif. lucru uşor de înţeles la primirea Batalionului militar de către numai două persoane.Respectând întru totul adevărul istoric. Kondor Ferencz. Varga Aladăr. Szóke Jânos. Parti Bâlint. Baciu Ioan. Peter József. Foras Zsigmond. Kiss Miklós. Poştă-Telegraf. în oraşul Tileagd şi-au desfăşurat activitatea următoarele unităţi administrative şi de deservire a populaţiei: Primăria. Boros Iosif. Szabó Istvân. Bodis Miklós. o casă de cultură. Kopânyi Istvân. Notariat Administrativ. era în mare majoritate de etnie maghiară şi evrei. ţăranii din 36 de localităţi înconjurătoare îşi 46 . Rugóczki József. Szabó Istvân II. la data sosirei armatei române de ocupaţie. Szabó Mihăly. Sós Lajos. un târg mare care se ţinea săptămânal în zilele de vineri. Boros Iuliu. După terminarea primului război mondial. Nagy Sândor. Post de Jandarmi. Szabó Pài II. nici românii nu ştiau să vorbească corect româneşte. Ile Alexandru. Varga Mihâly. Dispensar Veterinar. Szabó Ferencz. dintre care nominalizăm următorii. o brutărie modernă. Fazekas Imre. Bogdan Petru. Parti Sândor. Borusz Béla. Szabó Pai. Tălodi Francisc. după documentele de arhivă care s-au găsit: Bodis Gâbor. un abator pantru sacrificat animale. două şcoli primare. Lucskai Sândor. Varga Jânos. fiecare având şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi din seminţe de bostan. vom arăta că populaţia Tileagdului. două restaurante. Harbaly József. Vinyiczki Istvân. Boros Béla. două magazine cu confecţii şi încălţăminte. Baciu Petru. Foras József. Pùnkòsdi Zoltăn. două mori de piatră moderne. Szabó Sândor. Trifan Teodor. Klein Isidor. Bancă de Credit şi Schimb Valutar. Notar Public. Cooperativă de Consum. Csapó Laszló. 4 magazine de coloniale. Lórincz Sândor. aşa că nu a fost mare bucurie la acest deosebit eveniment. Baciu Ştefan. Percepţie. Kopânyi Jânos. Szabó Flora. un hotel. Oamenii trăind în Statul Austro-Ungar şi vorbindu-se în locurile publice numai în limba maghiară. Frentsz Ferenc. 268 evrei şi 2044 de maghiari. La un recensământ al populaţiei făcut la o dată nu prea îndepărtat de luna aprilie 1919.

aducând cu camioanele bunuri industriale de larg consum. găini. ştia să prindă momentul propice când vânzătorul negocia preţul produsului cu clientul. 67 greco cat. Piaţa din centrul oraşului era împânzită de şatre. lapte. în zilele ie târg cu mari aglomeraţii nu lipseau nici hoţii. trasmitând marfa de la unul la altul. In anul 1880 au fost 1385 persoane din care 672 reformaţi. 47 . Rezumat statistic al fostului oraş Tileagd privind anii 1837-1930 In anul 1837. In anul 1900 au fost 2506 pers. tricotaje şi ţesături din textile. din care 1130 reformate. 534 ortodoxi şi 304 evrei. Incredibil dar adevărat! Unul dintre aceşti maniaci şi-a dresat un câine femelă hoţ. grâu. porci. Câinele se furişa în şatre. Scăderea numărului populaţiei în anii 1850-1380 s-a datorat epidemiei de holeră. 239 ortodoxişi şi 260 evrei. 566 rom. etc. ovăz. când observau că au apărut Hotăranii la orizont. curci. Aceştia proveneau din satul Hotar şi operau în grup. etc. 290 rom.. confecţii de îmbrăcăminte. cat. porumb boabe. secară.. cai. 235 romano catolici. 56 greco cat. liste. înhăţa ce-i venea la îndemână. 258 ortadoxi şi 170 evrei. 363 ortodoxi şi 212 evrei. raţe. In 1890 au fost 1797 pers.aduceau spre vânzare o mare diversitate de produse: vite cornute. In anul 1857 au fost total 1314 persoane. Comercianţi evrei din Tileagd. în Tileagd au fost 284 familii din care 225 au fost reformate. Mulţi au decedat din cauza acestei boli iar alţii au plecat în alte părţi din ţăra. orz. se furişa din şatră pe sub pânză şi iucea marfa stăpânului la locul de unde a plecat. îşi trăgeau rulotele jos închizându-şi prăvăliile. opinci din cauciuc. brânzeturi. fasole boabe şi păstăi verzi de sezon. In anul 1850 au fost 1692 locuitori din care 1085 reformaţi. în anumite zile de târg veneau la Tileagd manufacturişti din Oradea. catolici. oi. în 1870 au fost 1755 persoane. ouă.. încălţăminte.. din care 856 reformaţi 309 rom. cat. cisme bărbăteşti cu tureac strâmb. Furau cu predilecţie confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte de orice fel.

pe străzi.F.3 .NR.7 . 7. 8.. 11 . In luna decembrie 1934. 32 Indrieş Teodor 33 Indrieş losif 34 Sabău Mihai . 12 Baciu losif Baciu Imre GlukErno Gliiklosif Weistein Ignaţiu Lucaci Pavel Nagy Karolina Peter Sândor Iile Iozefina rotar tâmplar agricultor " morar comercian pantofar văduvă mun.8 . pe cap de familii şi număr de persoane cu arătarea religiilor cărora aparţin asfel: Strada Mare 1.1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 3 1 2 1 4 1 1 2 . 21 ..3 . prelaţii Bisericii reformate din Tileagd. 38 de comercianţi. 4. 29 Brandi Petru . 15 Kolozsvâri losif .. 1217 muncitori în fabrici.48 - . 6.-işti. 26 Kovâcs Stann . în Tileagd au rezultat următoarele cifre: 1400 de agricultori. 5. Adler loan 2.R. 13 Soos Bâlint . 27 Chiş Ştefan . 14 Kovâcs Sândorne . Boldijar Alexandru 3.. 22 .. au făcut recensământul întregii populaţii oraşului. fabrică pensionar agricultor „ „ văduvă divorţată agricultor „ pantofar 5 2 1 2 3 1 5 8 1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 7 2 3 3 8 2 1 4 5 1 2 3 3 4 2 2 1 2 . 18 Nagy loan I . 10 muzicieni şi 10 C. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. zilier văduvă casnică agricultor văduvă agricultor " « „ « « pensionar văduvă lacăt. 88 de meseriaşi.3 1 2 . 19 20 . mecanic mun.3 1 5 - Rozs Elisabeta . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .8 4 . 17 Kolozsvâri Francisc . 31 Gonczy Margit .- . 25 Crişan Petru . 23 Nagy loan II Nagy Francisc Negruţ Florian Popovici Alexandru - Varga Andrâsne 24 Varga losif . 116 funcţionari publici. 28 Chiş Alexandru . 30 Gonzy Jozsefne .. PROFESIA TOTAL REFOR. 9. 10 .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI Cu ocazia Recensământului din anul 1930..2 . . 16 Kolozsvâri Kâlmân .3 .

Dombi Fe re nc z 5 6. 52. UdvaryMi hâl y agri c ul tor „ " văduv ă zi dar agri c ul tor " „ „ p e nsi ona ră c ul tor a gri " „ „ „ pantofar „ agri c ul tor mun. 46.IZRACRT. 38.5 1 5 4 2 3 3 — - 49 . 54. 45. 36. 37. 47. 43. zi l i e r agri c ul tor pe nsi ona agri c ul tor c asni c ă agri c ul tor « „ tâmpl ar pantofar agri c ul tor văduvă agri c ul tor 2 2 4 1 2 4 2 3 3 4 2 2 2 4 7 2 4 6 4 2 7 6 4 5 3 5 3 3 3 5 4 5 4 2 3 1 4 1 1 4 2 1 1 . Szabo F e re nc z 68.5 3 5 3 3 3 . 64. CAPULUI FAMILIEI . 42. I ndri e ş Fl ori an Szi l âgyi L aj os L ori nc z Ioan Hal âsz O donne Horvâth Ioan Sapi L aj os Gonc zi K ârol y C oc i uba I oan C ozma Mi hai Morar Il e ana Morar Vasi l e B ac i u Pe tru B ac i u Vasi l e Tri fan Ghe orghe K i ss Andrâs Rozs J ozse f Hal âsz J ânos C ol ţe a Pe tru Pusk âs F ranc i sc K re me s F ere nc z Szi l âgyi Sând or K ovăc s Andrâ s L uk âc s J ânos De mi an Gavri l Sza bo Il ona Sza bo Ge rge l y F ek e te J ănos B oros Gyul âne Sând or Te odor K ovâc s J ozse f 6 5. Ki ss J ozse fne 69.2 2 . 63.NR.2 . 56. 57. 53. 39. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI 35.- 2 3 3 4 . 49. 50. 40. 44. 55. 62. 58. 61. 51. 60.4 1 6 1 1 4 6 1 3 2 7 6 4 . 48. Pe te rl osi f 67. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. 41. 59.

Kiss Józsefné Strada Maior 97.NR. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Kopàny Elena 72. Melknek Elek 80. Kovàcs Imre 74. Siteri Imre 84. Szabó Bàlint 94. Buff Nicolae 96. Kovàcs Lajos 82. Siile Màrtonné 92. Cezar Nicolae 95. Soós Ferencz 93. Kó'rósi Imre 102. Tabajdi Kàrolyné 71. Piombas Teodor 79. Forràs Józsefné 78. Bejan Aurel 90. Batka Jànos 88. Lukàcs Ferencz 98. Szù'cs Lajos 101. Soós Bàlintné 91. Tóth Ferencz 86. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 70. Szabó József 75. CAPULUI FAMILIEI . Kovàcs Jànos 83. mecanic agricultor “ _ _ - 50 . Pinkovits Màrkné 73. Tó'ròs Istvàn 100. Palotàs Màtyàsné 77. Albert József văduvă „ “ 2 1 1 3 5 4 3 2 2 2 3 2 5 5 5 2 2 2 2 5 2 5 9 3 4 8 3 8 4 4 3 3 3 2 1 3 5 4 3 2 _ _ 3 2 5 5 2 2 2 _ 2 5 9 3 _ _ 8 4 4 3 3 3 1 _ _ _ _ _ _ _ 2 _ _ _ _ _ _ __ 3 _ _ - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 5 _ _ _ _ 4 8 _ _ _ _ _ _ 2 _ _ 5 _ _ _ _ _ _ _ - agricultor “ " văduvă agricultor comerciant croitoreasă dogar tâmplar dogar croitor pantofar casnică pensionar agricultor primnotar văduvă agricultor „ „ " văduvă agricultor pensionar ceferist lacăt. Szabó Ferencz 89. Szabó Sàndor 76. Seidler Samuel 85. Duhi Iulianna 87. Veir Jànos 99. Kàdàr Regina 81.

ROZZEN ELEK 118. 106. DOBRA IOSIF COMERCIANT CASNICĂ MUN. PETRI SÂNDOR STRADA CĂII FERATE 124. HOGYES BENI 116. 107. MĂCELAR MUN. NAGY LAJOS 121. SCHWARTZ ALADĂR 117. BONIŞ IOSIF 114. 111. VARGA KÂROLY 127. ZILIER COMERCIANT __ _ 1 1 6 4 5 1 2 2 3 6 2 4 2 1 1 _ _ 3 3 „ „ AGRICULTOR LACĂT. 109. CAPULUI FAMILIEI . 104. ZILIER COMERCIANT PENSIONAR 1 2 2 4 2 - 51 . ZILIER AGRICULTOR „ „ CEFERIST AGRICULTOR VĂDUVĂ MĂCELAR MUN. 108. MESZÂROS KÂROLY 123. 105. CSUDDM JÂNOS 128. 110. TAMOK JÂNOS 126. ŞERES NICOLAE 133. BACIU IOAN 129. TOTH LÂSZLO 122. KÂLLAY IRINA 115.IZRACRT. 112.NR. SZABO KĂROLY 119. GONCZY ANDRÂS 131. SÂNDOR LEHOCZKI ISTVÂN AGRICULTOR RIGO ISTVÂN BODIS FERENCZ BODIS PÂLL PARDI JÂNOS NAGY PÂLL INDRIEŞ FLORIAN BÂNCSA JOZSEF HARSÂNYI ISTVÂN DEBRECZENI „ „ „ „ „ „ PENSIONAR „ AGRICULTOR 5 3 2 3 7 4 6 5 3 6 9 1 2 2 5 6 6 4 5 4 3 5 3 6 2 4 2 2 2 4 2 2 _ 5 3 2 3 7 4 5 2 6 1 6 — 2 2 5 _ 1 — STRADA CIMITIRULUI 113. BEŢIE PETRU 132. LAZAR FLOAREA 130. TÂMOK SÂNDOR 125. MEC. SZABO ANDRÂS 120. TOTAL PROFESIA PERS REFOR- CATOMAŢI 103. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO.

2 2 2 4 . CAPULUI FAMILIEI . 167. 154.13 8 8 1 1 - 5 3 4 . PROFESIA MUN. 151. 146. 137.4 5 .. 145.1 1 3 3 3 9 5 4 3 2 1 4 1 3 9 .4 1 1 2 2 5 5 3 3 13 .. 159.9 4 4 1 . 143. 135. 142. 157. 160. 163. 161.1 3 3 7 7 . 140. 147. 139. ROZENFELD SÂNDOR SZILÂGYI MIKLOSNE PĂSKALYI JOZSEF PÂSKA JÂNOS KOVÂCS GYULA CIANAŞ IOAN HOFFMAN SÂNDOR BACIU ECATERINA KAKUCSI JÂNOS ŞTEF TEODOR SZABO SÂNDOR CUZAC FLOREA COZMA NICOLAE KREMNICZKI ILONA SCHIL ISTVÂN ROŞCOVANI ILEANA HODIŞAN NICOLAE WEISS IZIDOR DOCZY ISTVÂN COCIUBA IOSIF BORODAN IOAN ARDELEAN DUMITRU SZABO ANDREI JANCSOVICHT PÂL KOZMA JÂNOSNE CRĂCIUN DUMITRU PINTEA ALEXANDRU VARGA JOZSEF VASILE ALEXANDRU BRADEA ALEXANDRU EGRI JOZSEF „ CASNICĂ COMERCIANT VĂDUVĂ ZIDAR AGRICULTOR TÂMPLAR MUNC. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. 153.12 12 .NR. 166.5 2 . 149. 138.- 52 . 158. 152. 148. . FABRICĂ PENSIONAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ COMERCIANT „ PĂDURAR AGRICULTOR „ AGRICULTOR ZIDAR VĂDUVĂ AGRICULTOR „ „ „ „ „ 2 2 6 1 . 164. 141. 144. ZILIER COMERCIANT CASNICĂ TÂMPLAR MUNC. 156.3 3 4 4 2 2 5 5 2 1 1 1 1 2 2 4 7 7 4 . 136. 150. MANE IOAN FISCHMAN IZIDOR BAKK IMRE SALCER VICTORIA . 168. 162. 165. FABRICĂ COMERCIANT TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 134. 155.

Denennberg Lajos 185.- 3 4 1 1 9 5 2 1 0 - 53 . Costean Gheorghe 173. Svăbi Ioan 175. fabrică pensionar pantofar pensionar pantofar C. Magyar Lajos 183. Szilâgyi Imre 174. Grunberger Lipot 190. lacăt. Jakab Lajos 177. Krânyi Lajos 187. Krasovatze Amâlia 192. Jerman Mihâly 196. David Solomon 188. agricultor pantofar comerciant funcţionar şofer brutar văduvă pantofar comerciant şoacter văduvă mun. Palotâs Imrene 186. Rozenfeld Lajos 178. Forvith Jânos 191. Goldstein Ferencz 181. mecanic comerciant văduvă 2 6 5 9 7 7 10 5 3 2 5 4 2 3 11 9 2 2 5 2 10 4 1 5 4 2 3 2 2 3 2 6 3 2 5 1 7 3 10 5 1 2 2 2 1 1 5 2 2 6 2 — 4 1 5 3 3 4 2 3 3 2 3 5 2 5 5 9 . Peta Istvân pensionar agricultor „ „ „ lacăt. mec. Czenk Ferencz 195. Tavarnai Istvân 180. Schwartz Izidor 189. Mateiaş Teodor 170. Hegedvis Sândor 194. Szabo Jânos 193. zilier comerciant „ „ croitor „ „ pantofar munc. Mălai Lajos 171.DeliÂrpâd 179. CAPULUI FAMILIEI . PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 169. zilier munc. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT.F. Costean Imre 172. Oesterreicher Lajos 184.Kiss Jozsefne 182. Szilâgyi Lajos 176.NR.R.

AlbuIoan 222. CAPULUI FAMILIEI . Borsi Mihâly 205. Farkas Ignâcz 216. Sporleider Etelka 218. Krausz Mihai 215. Cozma Vasile 229. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 204. Korosi Ştefan 225. Kokos Gergely 206. Bejan Gheorghe 207.GhiuraIoan 210. Kovâcs Sândor 234. Judea Teodor 220.- 1 1 - 2 2 2 - casnică pantofar agricultor « « a u 2 3 - 2 - 3 1 - 5 3 8 1 1 4 4 2 6 4 3 1 3 7 5 2 3 1 1 - 2 6 - - maistru morar agricultor a u a a 4 3 1 - 3 - 7 5 - lăcătuş mec.Mangra Iosif 232. Kiss Carol • 208. Nagy Elek 227. Chiş Iosif 228. Korosi Alexandru 226. Tuş Nicolae 230. Palotăs Gyula 223. Papp Vasile Strada Principală 211. Ionescu Gheorghe 213. pantofar agricultor munc.NR. Boniş Gheorghe 233. Gocz Ştefan 219. Bica Teodor 235. Fucs Mor 217. fabrică agricultor căruţaş comerciant profesor funcţionar frizer medic circă pensionar comerciant ■ 3 2 6 1 2 3 4 3 4 4 2 2 2 2 5 3 5 4 8 - 3 2 - - - 6 - 1 - 2 3 3 — 2 4 4 . zilier 2 — 3 1 - 1 - 54 . Weisz Miksa 209. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Bica Petru munc. Korosi Francisc 224. Ardelean Alexandru 214. Kovăcs Jânos 231. Papp Lajos 212. Palotâs Antal 221. Gâl Sândor 236.

Borodan Sândor 4 „ 254. Varga Petru “ 7 261. Gocz Ştefan agricultor 2 256. Molnăr Andrei 2 „ 249. Barabăs Jănos 4 246. Varga Ferencz agricultor 6 247. Chirilă Teodor 1 « 266. Gondor Jânos maistru morar 2 259. zilier 6 250. public 2 265.NR. Orbân Peter preot catolic 1 270. Paşuk Carol agricultor 4 6 3 1 1 4 3 3 1 1 3 1 4 1 1 1 6 2 8 1 5 2 1 5 1 1 3 2 4 2 5 3 1 5 3 3 1 13 6 3 2 7 2 1 1 - 8 - 55 . Flatt Eugen “ 2 263. Vekony Carol “ 6 253. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Horvâth Bela brutar 3 243. Tavarnai Iosif 2 „ 241. Fiilop Mihâly pantofar 5 271. CAPULUI FAMILIEI . Griger Jânosne văduvă 4 251. Vedinaş Petru 13 „ 248. Gheorghe Ioan 3 „ 240.Telegdi Iosif moşier 5 262. Varga Ioan agricultor 2 260. Grof Rudolf tinichigiu 6 238. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 237. Turcu Ioan func. Peter Sândor mun. zilier 2 245.Talodi Jânos agricultor 3 252. Vuşcan Romulus “ 1 267. Pasuk Iosif 4 „ 255. Bogdan Ioan “ 3 257. Griinsberger pensionar 8 Alexandru 242. Rozenberg Lâszlo comerciant 8 269. Szabo Geza agricultor 5 264. Erdelyi Săndor agricultor 6 239. Moza Teodor mun. Vâltozo Imre 4 „ 268. fabrică 1 244. Postos Ştefan hornar 4 258. Szabo Lajos mun.

Vâradi Imrene 291. Schwartz Zsigmond 294. Pop Gheorghe 281. Kappel Iosif 283. Roxin Iosif 279. Numele şi prenumele crt. Kanizsai Bela 275. Kappel Ignaţiu 301.Nr. Gali Ferencz 282. Berkovics Mome Strada Podului 302. Cupe 296. Nemeth Ioan 289. Schwartz Normand Ioan 295. Moga Ioan 278. Roxin Augustin 280. Bodor Carol 290. Klein Jenone 299. Pataky Lajos 297. Hodos Geza 277.VatyaIuliu 285. Schwartz Samuel 300. Zsuthi Gyulăne 287. pensionar „ fabricant agricultor „ comerciant morar zilier comerciant văduvă învăţător frizer pantofar văduvă zidar casnică măcelar „ „ dulgher măcelar văduvă tinichigiu comerciant văduvă 5 2 3 4 4 2 1 1 2 1 4 2 1 2 2 2 2 8 1 4 3 4 4 3 1 2 2 3 2 3 1 2 2 8 1 1 1 1 - lici 1 4 - 5 - 1 3 2 1 2 4 3 - 2 1 1 2 2 1 - 4 4 2 4 4 2 3 2 3 casnică comerciant medic 1 3 3 - - - 1 3 3 56 . Erdelyi Florian 274.Vâradi Imre 292. Gondor Vasile 284. Csorsz Ferencz 288. Weinstein Adolf 304. Klein Ignâcz 286. Weiss Samuel comerciant funcţionar pensionar “ medic vet. capului familiei Profesia Total pers. Cozac Gavril 276. Dr. Grossman Jeno 273. Tavarnay Elisabeta 293. Csorsz Iosif 298. Herskovics Tereza 303. Refo Cat rmaţi o Orto -doxi Izraieliţi 272.

Boldizsâr Carol 310. Baranyi Gâbor 316. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 305. Bonaţiu Teodor 338. Baranyi Ioan 330. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar 11 2 2 3 5 4 5 4 2 2 1 2 5 5 6 7 1 2 3 1 2 4 2 5 4 2 3 3 2 5 2 3 2 3 3 2 1 5 1 2 1 2 3 7 1 3 1 1 5 4 2 3 3 2 5 2 - 1 4 4 1 5 3 1 3 1 3 5 1 4 2 2 1 1 - 11 3 '5 1 - 57 . zilier ceferist agricultor dogar rotar dogar mun. Bonis Sândor 321. Boier Nicolae 327. CAPULUI FAMILIEI . Varga Iosif 329. Erdelyi Ioan 334. Vâsârhelyi Andrei 313. Csorsz Gâbor 314.NR. pantofar văduvă mun. OesterrikherEde 306. Schwartz Mor 309. Borodan Ioan 328. Varga Ferencz 331. Varga Mihâly 324. Okros Gyula 308. Kovăcs Bâlintne 325. Farago Gâbor comerciant pensionar pantofar comerciant zidar croitor agricultor " funcţionar pensionar „ „ comerciant tâmplar munc. Henţ Teodor 336. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Weiss Jozsefne 318. Borok Iosif 335. Schwartz Dâvid 333. Sziâky Bela 315. Paroh Teodor 322. Buda Teodor 229. Katona Gyula 332. Nagy Imre 320. Horvâth Iosif 326. zilier „ vânzător lăcătuş mec. Sulyok Kâlmăn 307. Teszări Lajos 319. Balla Lajos 323. Dudâs Kâlmân 317. Fechete Teodor 312. Hajdu Mihâly 311. Tillinger Carol 337.

Szilâgyi Iosif II 353. 331. RitterMârton 348. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar lăcătuş mec. 338. Kocsis Julianna 346. 335. Dobai Bâlint 356. 332. 337. Ardelean Petru 359. Varga Miklos 362. 341. Grigher Ioan 347. Salla Istvân 58 . Griinberger Ferencz 361. Bodis Andrâs 360. Pataki Imre 343. Gyoker Alexandru 349. Szilâgyi Iosif I 352. Varga Ferencz Katona Gyula Schwartz Dâvid Erdely Ioan Borok Iosif Henţ Teodor Tillinger Carol Banaţiu Teodor Buda Teodor Farago Gâbor Farago Carol Gâjer Gyula dogar munc. Acsadi Istvân 363. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Wordmunszki OdonSzabo Jozsef 357. HudikMârton 344. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Pataki Gheorghe 355. Tirbuşar Ferencz 351. 333. Scholecz Ferencz 350. 334. pensionar dulgher comerciant agricultor casnică lăcătuş mec. Pataki Mihâly 364. 336. Veres Iosif 354. 340. comerciant pantofar pensionar dogar agricultor « pensionar „ „ pensionar pensionar zidar “ tâmplar “ zugrav dogar agricultor 2 3 5 2 5 2 3 2 3 3 3 6 4 2 2 5 3 2 4 4 3 2 2 2 3 2 2 5 2 5 2 2 2 2 1 2 3 2 5 2 2 3 1 2 5 1 3 1 2 2 1 3 5 5 2 2 2 1 3 1 3 1 5 1 1 2 1 3 3 1 2 2 1 2 - 2 1 1 1 1 - 5 ■ 2 - 342. PROFESIA TOTAL REFOR.NR. 358. Baciu Bâlint 345.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 330. 339.

Peter Istvân 382. Kiss Terezia 383. Szilâgyi Ferencz 376.NR. Lukaciu Dumitru Kote Miklos Gyoker Gyula Udvari Jânos pensionar agricultor morar pensionar 2 2 2 3 2 1 3 1 - 2 — Strada Aurorei 369.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 365. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Vinyiczki Istvân 396. Udvari Mihâly 374. Zsîros Pâl 390. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 366. Gyorfi Ferencz 393. zilier pensionar zidar zudar+zugrav agricultor zidar agricultor „ „ „ „ lăcătuş mec. Fekete Bâlint 370. morar casnică lăcătuş mec. 368. Rakocz Togyer 372. Zsebe Jozsefl 386. Hosu Alexandru 392. Komocsi Gyorgy 391. Sândor Andrâs 373. Kovâcs Mihâly 394. Cozac Ioan 397. pensionar agricultor pantofar ceferist agricultor agricultor 4 1 7 3 3 2 5 1 6 2 4 5 3 2 1 2 2 3 1 1 4 5 4 2 2 7 2 1 4 2 1 1 3 2 5 1 5 1 3 5 3 2 1 2 3 1 4 5 2 2 1 2 1 2 3 1 4 2 1 1 1 4 4 1 - 59 . Cozac Ioan 389. Papp Carol 377. Varga Lajos 378. Cozac Gheorghe 395. Tallodi Ârpâd 384. PROFESIA TOTAL REFOR. 367. pensionar agricultor “ dogar pensionar mun. fabrică lăcătuş mec. Bodor Istvân 388. Daraban Ioan 379. Baranyi Frencz 371. Udvari Iosif 375. Frenczky Ferenczne mun. Tallodi Sândor 385. Kiss Ferencz 381. Zsebe Jozsefll 387. Sorban Ioan 380.

Szâsz Zsuzsanna Bâlint 430. Sonea Petru 422. Bodea Petru 427. Makai Jânos 414. Ruja Teodor 419. Csalok Lajos 409. Fekete Peterne 432. Pintea Florian 420. Varga Jozsef 407. Varga Jozsef 412. Bogdan Petru 405. Turcuş 403. Kallay Iuliu 426. fabrică lăcătuş mec. Duma Alexandru Ştefan 402. luc. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 398. Nagy Ioan 425. Markluliu 417. Szilâgyi Jânos 424. zilier durger casnică pantofar văduvă 1 3 1 4 1 1 1 2 3 1 1 2 6 1 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 5 3 7 6 5 2 2 1 4 4 3 1 3 1 1 2 6 1 2 3 3 2 3 1 2 1 1 1 - 1 3 3 5 2 3 3 3 1 4 1 1 1 1 3 3 3 4 4 4 5 1 4 5 - 60 . Soos Ferencz 415. zilier « „ „ pantofar munc. CAPULUI FAMILIEI . Ţurcaş Tamăs 418. Szucs Iosif 428. Fechete Ioan 401. zilier „ „ agricultor „ „ „ frizer « agricultor „ „ „ „ „ „ „ mun. Paskuly Gyorgy 406. Szâsz 431. zilier mun. Piski Zsigmond 413. Varga Imre 411. Sorban Jânos 399. Makk Iuliu-ne agricultor „ „ munc. Sândor 410. Varga D.NR. Crişan Mihai 421. Cozac Florian 404. Sabău Alexandru 416. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Pataki Imre 429. Goczi Jânos 400. Papp Istvân 408. Suciu Petru 423.

Maxim Gheorghe Ioan 441. Lakatos Daniel 437. Fazekas Sândor 444. Udvari Ştefan 463. 448. zilier lăcătuş mec. Szilâgyi Istvân 461. Costin Teodor 440. 458. 447. 457. Mureşan Mihai 445. 450. 455. Cozac Alexandru 434. Bodea 442. 452. 449. Szilâgyi Istvân 460. zilier casnică agricultor „ „ „ „ „ „ 1 1 2 7 5 2 7 6 9 4 4 6 5 1 7 4 4 3 2 . Crăciun Florian 435. « horticultor munc. Marozsân Mihâly 462. 454. Lupuţ Ilie 438. 451. Sele Mihai Strada îngustă 446. Zembre Iulia 439.NR. Erdely Lajos 443. PROFESIA TOTAL REFOR.9 1 6 3 - agricultor „ „ „ „ „ „ zidar preot rabin pensionar « agricultor 1 3 1 3 2 3 4 3 3 3 2 4 3 1 3 2 3 4 3 3 1 3 3 1 2 - 1 3 - 3 - Strada Bisericii 459.6 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 433. 456. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Hunyadi Matei 436. 453.- - 1 1 1 1 2 7 . Mureşan Petru comerciant tâmplar agricultor tâmplar pensionar 2 4 5 3 1 2 1 5 1 3 2 1 - 61 . Baciu Mihai Baciu Ioan Gonczy Istvân I Gonczy Istvân II Molnăr Mârton Bacsi Imre Bacsi Dani Mihalika Lajos Miiller Jeno Kovâcs Bâlint Vmyicki Istvân Bodis Imre Kiss Sândor mun.

Mudura Teodor 469. PROFESIA TOTAL REFOR. Nagy Mihâly 465. Gârdan Dumitru 486. Ignaţiu Iuliu 488. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Udvari Imre 477. Klein Ferencz pensionar agricultor « „ „ „ dulgher „ zidar şofer tâmplar “ zidar morar pantofar „ zidar pensionar “ casnică pensionar mun. Tardi Ioan 480. Kovacs Ioan 478. Fodor Alexandru 479.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 464. Csalok Ioan 470. Mâtyâs Sândor 466. Nagy Ioan 494. Boncsa Ştefan II 475. fabrică agricultor „ „ ceferist 2 2 1 2 4 2 4 2 5 1 4 4 2 3 3 4 7 2 2 2 1 5 5 4 3 6 2 2 1 2 2 3 1 4 2 2 2 7 1 2 2 1 4 5 - 2 3 4 1 2 1 - 2 4 . Mâtyâs Erzsebet 467. Iancu Dumitru 492. Boncsa Ştefan 474. Boldizsâr Carol 483. Csizmadia Julianna 484. Ficuţ Pavel 489. Mureşan Ioan 485. Buzguţalosif 471. 468. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . zilier “ dulgher agricultor tinichigiu 6 5 1 3 3 5 8 3 3 5 1 - 6 5 - 8 62 . Udvari Lajos 476. Sziics Lajos 495. Fazekas Ferencz 487.NR.PaşukIosif 473.4 1 1 2 2 6 - ceferist agricultor munc. Haiman Daniei 493. Fazekas Imre 496. Varga Iuliu 481. Szekely Alexandru 482. Csalok Imre 472. Irimiaş Mihai» . Chirodea Petru 491. Mociar Iuliu Strada Luncii (Sziget) 490.

Costin Teodor Ştefan 578. Szabo Ioan 541. 4 2 fabrică „ „ „ 2 mun.-4 --3 -1 — . Vasiliu Ioan 525. Toth Iosif Nicolae Alexandru 585. Gucik Iosif 519. 6 3 5 2 5 3 5 9 6 3 9 pensionar 3 fabrică mun. Vakarcs Iosif Dumitru 512.3 2 3 5 5 -2 5 8 1 2 6 1 -2 1 2 2 - 5 3 1 2 3 4 3 .3 4 4 5 6 . Szilâgyi 535. Velko Iosif II 500. Vakarcs Iosif Ştefan 536. Sziics Iosif 545. Velko Iosif I 540. Kohnn Mărton 569. zilier 4 „ tâmplar dulgher 6 casnică 3 mun. lăcătuş zilier mun. Boroş Iosif 544. Blaga Teodor 538. pensionar 8 zidar 5 mec. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Gocz Ferencz Ferencz 527. Bodis Imre 590. zilier 6 tâmplar 2 „ 2 „ fără 6 „ pensionar 4 ocupaţie mun. agricultor 3 zidar 2 mun.1-1 -3 ---- 6 3 5 1 -1 5 -1 2 1 4 3 2 3 2 5 2 2 6 4 3 7 -1 2 -2 5 3 3 3 1 4 4 7 6 2 - pensionar 3 3 - - 63 .6 .Soos Carol I 511. Bartha Lajos 530. Cozac Mihai 524.3 -6 -. Pente 581.Kovâcs Iosif 514.VinyickiMihâly 554. 6 tâmplar 5 fabrică „ 2 mun.-1 -1 . Lorincz Bâlint 551. PROFESIA ... Iuhâsz Lajos 576. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.Fechete Ioan Lăcătuş Imre Alexandru II 587. Sipos Petru 521. Sipos 593. Cozma Ştefan 553. Birman Iosif 497.MahaleaIoan Ioan 580. zilier olar tâmplar agricultor » mun.Kocsis Peter 516. Mociar Ioan 568. PROFESIA .Varga Bâlint Ferencz 574. Bodor Ştefan 533. Kote Imre 547. zilier 4 „ mun.-. 586. Musca 498. Szâsz Lajos 549. Velko Lajos 543. Fechete Alexandru 592. Zaharia Ioan Ferencz 596. zilier 2 rotar 9 „ dulgher 5 mun. zilier 2 lăcătuş lăcătuş mec. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI NR. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Tallodi Gavrii Alexandru 522. Şerban 537. Sturz Ioan 507. agricultor 2 tâmplar 3 lăcătuş mec. public comerciant mun.. zilier 2 pensionar 8 pensionar 1 „ agricultor 6 casnică 2 „ zidar 5 pensionar 2 „ 3 mun.Fechete 579. lăcătuş 7 mun. Gonczi 583. Csete Iuliu 550. zilier 1 „ mun.Kâdas Imre 510. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI TOTAL REFOR. Szabo Kăroly 529.CATOPERS TOTAL PERS MAŢI REFORMAŢI ORTO- CATO- LICI ORTOLICI XI XI Strada Rândul Nou 532. Pintea 591.Kolya Iosif 505.Veber Ferencz 504.Ibrânyi Imre 501. Bodis Iosif 528. mun. PROFESIA TOTAL REFOR. fabrică 3 „ mun. Csalok Ştefan 548. Hosu Iosif 567. Prinţ Alexandru Ioan 503. Lajos Kăroly 559. fabrică agricultor fabrică tâmplar lăcătuş mec. agricultor mun. Botoş 571. zilier 1 3 „ lăcătuş mec. Gonczi Ioan 582.Kolozsvâri Iosif 508. Dâvid Imre Teodor 566. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.-1 -3 71 . Farkas Matei 575. Moza Ioan 558. Bodis 589.. Souver Iosif dulgher lăcătuş mec.Nagy Alexandru 502. Popa Teodor 499. zilier 4 pensionar 5 „ mun. 6 3 „ fabrică mun. Udvari 595. Dâvid Iosif 570. fabrică func. Morar Ioan 523. Ardelean Alexandru Alexandru Ştefan 520.-3 -4 -. Kovâcs 599. Manea Petru 546..3. zilier mec. munc. zilier fabrică agricultor mec. 556. 3 6 „ fabrică „ agricultor 5 agricultor 2 „ mun. fabrică 5 mun.Kovâcs Alexandru 509. munc.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRAIZRAIZRA- XI NR. Rolnicz 577. Bogdan 594. Nemeth Alexandru Alexandru 534.Bede Bâlint Ştefan 506. Kovăcs Strada Rândul Săndor Ţiganilor 526. ceferist 4 pensionar 5 comerciant dogar 3 mun. CsalokCarol 517. Csapo Vasile 597. Veselenyi Lajos 557. Gonczi 584.NR. Sarkadi 539. Ghianţu Petru Soos Iosif 588. Dobrovan Roza Alexandru 518. Sturz Ioan 552.--.-. 2 5 „ fabrică agricultor 3 5 3 3 2 4 4 1 2 3 4 4 3 3 1 7 3 4 1 4 6 3 4 6 4 2 6 3 4 5 3 3 5 5 3 4 1 5 -5 -8 3 4 -1 4 8 1 3 2 3 5 4 1 2 _ 3 3 1 4 9 1 1 3 4 5 1 6 6 3 3 4 4 5 6 5 1 4 2 . „ mun.David Lajos 513. Orbân Andrei 542. Lakatos 573. Gonczi 555. Filip Teodor 515. Papp Carol 598. Lorincz Mihâly 560. Orbân Carol 572.

64 .

zilier „ „ „ „ „ casnică mun. Horvâth Lajos 609. Varga Iosif 629. zilier „ „ „ „ croitor ţigan “ mun. Varga Florian 634. Gazsi Rozâlia 624.NR. Cupan Gheorghe 605. Gaszi Zsuzsanna 622. Iozefic Iosif 606. Bodea Petru 621. Gherle Petru 610. Bogdan Andrâs 619. Tâncos Gavril 630. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Szabo Imre 628. Jancso Mâna 608. zilier muzician mun. Turbucz Lajos 623. Balogh Vasile 620.Domocos Vasile 612. Gyoker Mihâly 611.Dumea Gavril 616. Dull Julianna 601. zilier casnică muzician casnică muzician ţigan mun. Milcsevics Pacu 626. Turbuk Iosif 618. Jancso Âdâm 602. Bede Iosif 607. Kudelka Ştefan 627. Ventel Nicolae casnică mun. zilier “ „ agricultor mun. zilier muzician „ mun. Moza Laurenţiu 617. Szabo Iosif 631. Dumea Mihai 615. PROFESIA TOTAL REFOR. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . zilier “ „„ 2 3 3 3 4 1 7 3 3 2 1 5 2 4 5 4 5 5 1 2 2 5 6 3 8 5 2 2 6 5 9 5 5 1 5 2 3 7 5 1 2 5 6 3 7 2 6 2 9 1 1 — 2 1 3 3 2 1 1 2 3 4 1 3 1 1 1 2 5 2 4 5 4 5 2 5 4 1 4 65 . Otvos Alexandru 625. Gherle Lajos 614. Baciu Ioan 613. Buda Iosif 632. Otvos Francisc 633.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 600. Tamâs Lajos 603. Sandor Gavril 604.

643. Chiş Alexandru 667. 649. 651. Otvos Imre Varga Măria Gazsi Iuliu Varga Rozâlia Lingurar Mihai Cseme Gavril Bogdan Iosif Varga Gheorghe Turbuţ Ioan Horvăth Alexandru Otvos Iosif Szilâgyi Imre Szucs Vasile Otvos Anna Budai Rozalia Teglâs Iosif Szâsz Lidia Pataki Iosif muzician casnică ţigan casnică ţigan „ mun. 648. Kope Iosif 668. Kâgyi Imre 666. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 3 3 1 1 5 2 3 4 6 2 3 3 1 2 7 4 2 1 3 5 3 1 1 1 6 1 3 1 2 1 1 4 5 1 4 1 2 - 66 . 650. VenţelAna 655.F.R.NR. Şaitoş Gheorghe 665. Kopelmre 662. Gergely Alexandru 656. 642. 653. 652. Horvăth Vasile 660. Balogh Alexandru 664.KohnVilmos mun. 636. 645. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 646. Gorgan Vasile 659. zilier ţigan casnică “ ţigan casnică pensionar 2 1 3 1 5 6 3 2 3 3 9 2 2 1 1 3 1 2 1 3 1 5 3 2 2 9 2 1 1 1 2 1 - 1 5 1 3 1 2 2 - - 1 - Strada Cartierul Gării C. Waxman Tiberiu 657. 644. 638. fabrică casnică mun. 639. 641. 647. 640.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 635. 637. zilier “ „ ţigan măcelar mun. Waxman Carol 658. Venţel Iosif 654. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Weimanlosif 661. PROFESIA TOTAL REFOR. Varga Ioan 663.

fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 7 4 4 3 4 3 2 4 6 3 1 2 2 5 5 2 7 4 4 2 2 7 2 3 5 3 4 4 6 2 2 4 3 4 4 5 7 4 3 4 3 1 3 1 i 5 3 7 4 4 2 5 2 4 4 6 1 2 3 4 3 5 — . Silik Francisc mun.1 1 1 2 1 - — — — 6 3 2 — 2 2 2 3 5 1 1 4 1 - 67 . Sipos Alexandru 677.NR. Bakos 676. Kovâcs Vasile 683. Schwartz Constantin Gheorghe 690. Magyari Carol 674. Parti Mihai 698. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Horvăth Alexandru Iosif 675. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.Erdelyi Andrei 703. Fechete Iuliu 704. Kohn Jeno 672. Seres Lajos 684. Bodiş Lajos 671. Szegedi Lajos 670. Chirodea Ştefan 679. Cepei Ştefan 678. Garai 691. Cozac Pavel 694. Orban Ştefan 702. Duhi Ştefan 673. Chirilă Gheorghe 692. Kovâcs Lajos 686. Seres Ştefan 687. Lokos Imre 689. Bartha Francisc 700. Şandor Ioan 685. Şaitoş Gavril 682.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 669. PROFESIA TOTAL REFOR. Nistor Dumitru 695. Puskâs Ioan 697. Varga Imre 699. Lajos Iosif 696. Varga Zsigmond 688. Mane Mihai 693. Toth Antal 680. Cozac Gheorghe 701. Varga Iuliu 681.

Jenei Teodor „ „ 713. Zbudil Francisc „ „ 725. Soos Ioan „ 717. Cozac zidar Alexandru 728. 707. fabrică „ „ „ 6 6 6 1 5 3 8 2 3 2 3 4 3 2 6 2 1 2 3 3 1 2 4 4 3 2 2 2 5 6 5 4 3 3 5 6 2 6 5 1 5 2 4 3 2 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 5 6 5 2 — 4 1 1 4 2 2 1 2 6 1 3 2 2 2 3 5 1 2 4 2 3 - 68 . 709. 706. Zicseak „ Andrei „ 720.Alecsei „ Ioan „ 712. 708.GhiunterGheorg „ tinichigiu he func. Tomacsek „ Lajos „ 722.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 705. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Şteblicloan „ 718. Bocşe Gavril „ 719. Magyar Nicolae „ 715. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Pantis Ioan „ 723. Nagy Lajos „ 714. PROFESIA TOTAL REFOR. public 724. fabrică Alexandru 726. Bamer „ Francisc „ 721.NR. Mihacek „ Alexandru „ 716. Ziiai mun. Marozsân „ Mârton 711. Toth Iosif 729. Siliklosif Nemeş Lajos Egrl Iosif Siteri Imre Kovâcs „ Zsigmond „ 710. Grosu „ „ Alexandru ceferist 727. Cernei Iosif munc.

NR. Kiss Iosif “ 748.4 . Varga Ştefan „ 744. Pungan Pavel mun. Pecsi Alexandru croitor 764. public 760.1 . Susnic Ioan „ 769. Olteanu Vasile şef gară C.6 2 .- 2 6 5 - . Drimba Ioan func. Vasvâry „ Gheorghe 757.1 3 . Balogh Bâlint „ 753.5 . public 743.. fabrică 768. 763.1 1 . fabrică 2 4 4 5 5 1 3 3 1 3 3 3 2 4 4 3 5 5 1 1 5 3 4 3 2 3 5 1 3 7 3 6 6 3 1 6 1 . Farcas Iacob comerciant 776.4 . Sabău Emil ceferist 746. Lascu Nicolae " 749.. fabrică 747. Klein Carol „ 766.1 - 69 . fabrică 742.- 1 . Ionescu Marcel „ 761.- - - .3 .1 . public 765.1 1 .5 . Iile Gheorghe „ 770. Szilâgyi Beni „ 773. Roman Francisc „ 754. Horvâth Ştefan „ 758. Faur Gavril mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Marc Ştefan func. Tarkânyi ceferist Francisc 762. Costin Teodor „ 755. Palodi Francisc „ 751. Denika Mârton 767. Moţ Nicolae „ 750.. Szebeni Daniel „ 759.- 1 3 5 .R. Takâcs Iosif lăcătuş mec. 775.- 5 3 4 2 5 - - . Jantovics Vasile „ 756. Micu Constantin “ 745.. Szabo Gyorgy a 752.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 741.. Jurca Gavril „ 771. Fâbian Năndor „ 774. Balog Iosif mun.4 3 3 3 3 1 3 .3 .F. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.5 .1 3 1 . Csâki Carol „ 772. Dodai Iosif func. PROFESIA TOTAL REFOR..7 . Pop Vasile mun.

Hunyadi Francisc 786. fabrică mun. mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Weker Bela 793. Kollâr Sândor 798. fabrică “ şef sec. Gherle Gheorghe 785. — 1 — 70 . fabrică mun. Hunyadi Ioan 787. Korodi Lajos 797. Weker Minai 781. PROFESIA TOTAL REFOR. fabrică 4 4 2 4 3 3 3 3 7 6 3 4 4 3 4 6 3 5 3 4 4 5 4 3 1 5 1 2 3 6 3 5 6 2 5 5 3 4 1 7 4 1 2 2 6 — 4 . Fucs Ioan 780. Herle Cătălin 784. Iacob Ioan 792. Lengyel Odon 796. Sindeli Ioan 791. Szell Alexandru 782. Vaserman Vasile 795. Varga Francisc 789. fabrică şef dep. fabrică ” „ „ -„ „ „ „ „ „ „ “ „ „ „ „ agricultor mun.5 5 . 1 1 4 6 1 — 2 1 3 2 3 1 2 5 3 4 5 4 3 5 1 3 2 3 5 1 — 1 3 2 3 3 3 4 3 — . Fucs Vaier 783. Indrieş Petru 794. Tanc Gheorghe 788. Miladin Mocici 778. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Gâspâr Ignâc mun.NR. Cseka Alexandru 779.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 777. fabrică cont şef fabrică mun. fabrică « muncitor fabrică“ « „ „ „ lăcătuş mec. Gal Dumitru 790..

CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 813. Reinberger Zoltân 816. 822.Nemeth Palii 833. Lindenfeld Roza 818. 827. Erdei Ioan 829.NR. 823. PROFESIA TOTAL REFOR. Sabău Mihai 814. fabrică contabil fabrică mun. fabrică militari activi funcţionari preot reformat 3 1 3 2 1 3 2 4 1 1 1 3 11 25 1 2 8 1 3 - 3 1 1 11 14 — 3 2 1 3 2 4 1 1 1 — STRADA DEALUL VIILOR 828. Kupan Iosif agricultor „ „ „ „ „ „ „ „ „ pădurar 3 2 5 2 2 2 3 3 5 5 3 2 5 2 2 2 3 3 — 3 3 5 5 - 71 . Lindenfeld Mărton 819. 826. Trifan Nicolae 815. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Loc. fabrică „ ing. Indrieş Florian 837. 821. Jancza Ioan 836. Krizsa Bârna 830. 825. în fabrică “ casnică comerciant măcelar comerciant director fabrică şef sec. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 824. Mâtyâs Imre 831. Nemeth Pali II 835. Boroş Teodor 838.Juhâsz Ioan 832. Friedman Iosif 817. Nemeth Francisc 834. Wertheimer LajosSchwartz Lajos 820. Klein Erno Waldman Lajos Erbstein Lâszlo Toma Ioan Postul Jandarmi Administraţia Soos Kâlmân mun.

economia oraşului Tileagd. 72 . decât să transporte titeiul in vagoane cisterne pentru prelucrare la 600 km distanţă.115 1. în circumstanţele oferite de împrejurări.A. transporturi.625 1. meşteşuguri. şi-a încetat activitatea. Să nu uităm însă că în economia de piaţă a oricărui Stat Capitalist sunt suişuri şi coborâşuri. după alipirea Ardealului la Regatul României timp de 10-15 ani. jandarmi + oameni de ordine Total 3. industrie. a intervenit ceva cu totul neaşteptat. în toate ramurile de activitate: agricultură. cea mai mare întreprindere din judetul Bihor. în zona zăcămintelor de ţiţei. comerţ. cu capital românesc. fiind demontată şi transportată cu trenurile de marfă la Ploieşti. „Rafinăria de produse petrolifere Bihar-Szilâgyi" S. la data respectivă. după inventarul făcut în luna decembrie 1934 de către Prelaţii Bisericii Reformate.496 romano553 catolici 835 ortodoxi 231 izraieliti Total Situaţia de profesii rezultă următoarea: agricultori muncitori în fabrici funcţionari publici comercianţi meseriaşi diferite meserii muzicieni personal de specialitate C. a cunoscut o dezvoltare considerabilă. Astfel.R.115 Aşa cum am mai arătat.217 116 38 88 10 10 11 3. în anul 1924. Pe confesii au rezultat următoarele cifre: reformaţi 1. situaţie concretă pe care o vom descrie la fiecare capitol din lucrare în parte.reşedinţă de Plasă ieţul Bihor.In concluzie. Pentru statul român era mai economic să transfere rafinăria lângă sursele de materie primă.F. determinate de anumiţi factori care nu în totdeauna sunt previzibili. etc. aceasta a fost populaţia oraşului Tileagd . Când situaţia oraşului Tileagd se afla în plin avânt de dezvoltare.

Are în schimb o bogăţe spirituală deosebită. Tilecuşul nu este o localitate importantă din punct de vedere economic. Au rezistat crizei economice numai Fabrica de Cherestea La Roche-Darvaş S. România a fost nevoită să accepte condiţiile nedrepte de a participa la război alături de forţele hitleriste.000 (şase milioane) de oameni nevinovaţi. Tilecuşul s-a dovedit a fi o adevărată PEPINIERĂ DE INTELILENŢĂ. devenind falimentară în urma „Crizei Economice" şi a intrării în conversiune a datoriilor agricole.Pe de altă parte. de protest asupra Dictatului de la Viena din anul 1940. „Dezvoltarea industrială". luându-ne Basarabia şi o bună parte din mioritica Bucovină." Am încheiat citatul.pătraţi. Prin Dictatul de la Viena din 29-30 august 1940 ni s-a răpit partea de Nord-Vest al Ardealului. prin ocuparea Danzigului de către armata Hitleristă. Luând cunoştinţa despre acest odios dictat. au cerut comandanţilor 73 . cu o populaţie de peste 600. şi Uzina de Impregnat Traverse C. în anul 1930 şi-a încetat activitatea Banca de Credit şi Schimb Valutar SA din Tileagd. marea majoritatea lor fiind români. Prin aplicarea acestui Dictat. pierde şi Tileagdul satul Tilecuş care. Criza economică din anii 1929-1933.000. Revenind şi continuând cu evenimentele istorice. fără nici un sprijin din afară. Citez: „în aceste momente grele pentru destinele ţării mele.F. îndrăznesc să afirm că începând cu anul 1919. excepţie făcând într-o mică măsură satul Bălaia. Neavând nici o altă alternativă de ales. Se mai întâmplă însă că un necaz să nu vină numai singur în viaţa oamenilor. a condus la falimentarea celorlalte 7 fabrici mai mici din Tileagd (nominalizate la Cap. părăsit de către toate ţările Europene.000 de locuitori. transformat ulterior în Unitatea 2 Fortificaţii. III.A. voi reproduce Cuvintele Regelui Mihai I al României. Aceste evenimente nedorite au produs în economia Tileagdului o „gaură neagră" care s-a adâncit mereu. Această scânteie.243 km. în anul 1939 s-a declanşat cel de al II-lea război mondial.R. în suprafaţă de 42. In plan politic s-a format o conjunctură Europeană prin care România a fost izolată de celelalte ţări. în proporţiile care le-au luat avea ca să suprime peste 6. poporul român s-a găsit singur. prin aşezarea sa geografică a rămas în România după trasarea liniei de demarcaţie a frontierei Ungaro-Române. fiind ciopârţită la răsărit de către ruşi. cu un bogat folclor local care nu se găseşte în cultura celorlalte sate aparţinătoare Tileagdului. cu oameni păstrători de tradiţii strămoşeşti. ofiţerii români din Regimentul 86 Infanterie. care a cuprins întreaga economie Românească. cu obiceiuri şi cultură veche. Motivaţia şi detalii asupra acestei afirmaţii. le voi arăta în Istoria Tilecuşului care face parte integrantă din monografia Tileagdului. împotriva marelui popor rus. La scurt timp după efectul crizei economice şi a pierderii celei mai mari unităţi industriale din circuitul economic.

foştii gardieni publici.R. cazemate care prin structura. mai exact ca să o umilească. rivaliza cu cazematele din „Linia Maginot Franţa". având la mână banderola cu tricolorul unguresc. jandarmii şi organele securităţii în civil. o treime din terenul agricol al Tilecuşului. 74 . In aceiaşi zi de 29 august 1940. organizate adhoc din proprie iniţiativă. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie a frontierei. pe coama movilei Baranca-Huta. vindecându-1 de boala îngâmfării şi a impertinenţei. dar mai ales pentru faptul că nu-şi va putea continua cursurile Liceului Emanuil Gojdu mai departe. Noua frontieră româno-maghiară. nu a făcut uz de puterea pe care încă o mai avea. au pătruns în rândurile armatei române. In timp ce armata română se retrăgea în perfectă ordine spre gara de Est C. aşa zise „Gărzi naţionale". de tristă amintire. pe întreg peronul gării C. căpitanul Emil Vulpescu care însoţea trupa. soldări de conturi între acei care au fost certaţi cu Legea şi între oamenii care au aplicat Legea. au rămas în Ungaria sub stăpânirea regimului hortist. s-a ordonat ca de moment este mai înţelept ca armata română din Vestul Ţării. Era vorba da elemente decăzute din punct de vedere moral. fără a se înregistra vre-o victimă omenească. un tren spre gara C. venea dinspre Oradea. Velenţa pentru îmbarcare. care aştepta şi el în gara Velenţa. elemente neavizate. mişcări de oameni disperaţi care se vedea nevoiţi să-şi părăsească casa cu toată agoniseala lor de o viaţă. Tileagd. Analizându-se Starea de fapt şi conjuctura politică internaţională. i-a croit unui intrus mai multe lovituri cu cravaşa peste faţă. La acest tablou sumbru. din cazematele asa numite „ Linia de aparare Carol „ la granita de Vest.superiori sa le permita pregatirea de lupta. la nivel înalt al Comandamentului Militar Român. proaspăt absolvent al cursului inferior de liceu.F. cei atacaţi. Velenţa şi în împrejurimi. cel mai fertil împreună cu întreg cătunul Călăţani. Românul.F.F. distrus sufleteşte nu numai pentru că şi-a pierdut locul de muncă. Văzând această neruşinată îndrăzneală. în apărare. Ca urmare. s-a putut vedea un tablou sumbru al plângerii. altercaţii între anumite persoane. care acum atacau pe foştii poliţişti. stabilită de Dictatul de la Viena în august 1940. chiar atacat fiind şi în postură de legitimă apărare. respective pe fostul drum de acces al tilecuşenilor spre oraşul Tileagd. prin dotarea cu armament modern de luptă şi prin poziţia lor strategică.R. au tras şi focuri de arme pentru un avertisment. trecea peste partea Nord-Vestică a hotarului Tilecuş spre direcţia Chistag-Zece hotare. vociferări stridente. cu gesturi obscene.R. a fost martor adolescentul TRAIAN INDRIEŞ din Tilecuş. să părăsească poziţiile de luptă în apărare şi să se retragă în interior pentru reorganizare şi pentru aşteptarea evenimentelor care vor urma.

Următoarea măsură luată de către regimul hortist în teritoriul ocupat, a fost aceea de a elimina pe toţi românii din funcţiile publice. în locul acestora au fost aduşi oameni din „Anya orszăg" care nu cunoşteau nici un cuvânt în limba română, obligându-i pe românii din toate teritoriile ocupate ca să înveţe ungureşte. La calea ferată, între Ciucea şi Oradea, nu a rămas nici măcar un acar de naţionalitate română, indiferent că a ştiut ca să vorbească ungureşte. In toate şcolile din Tileagd şi din satele aparţinătoare, învăţământul s-a desfăşurat numai în limba maghiară. In ordinea priorităţilor regimului hortist a fost vânarea şi prinderea persoanelor de etnie română aşa zise „indezirabile". Din Tileagd a fost arestat preotul ortodox Gligor Ioan în luna septembrie 1940, iar preotul şi învăţător Baciu Nicolae din satul Bălaia a fost expulzat în România cu toată familia, jefuindu-i casa şi toate bunurile materiale agonisite de o viaţă. Preotul Vasile Chirilă din Tilecuş, în data de 29 august 1940, întâlnindu-se întâmplător cu armata de ocupaţie hortistă pe şoseaua Tileagd-Oradea, în dreptul comunei Sacadat, l-au tras jos din căruţă pe nefericitul popă, l-au lovit cu capul de roţile căruţei, i-au smuls barba şi pielea de pe faţă, l-au lovit cu picioarele în abdomen distrugându-i ficatul, i-au rupt câteva coaste şi i-au zdrobit rinichii. Asta da civilizaţie şi demnitate umană împletită cu sentimente patriotice în plin secol XX. Nici viteazul Attila nu a făcut chiar asemenea cruzimi cu toată barbaria de care i-a mers faima. Bineînţeles că după o asemenea tortură, preotul Vasile Chirilă a decedat în chinuri groaznice după ce l-au dus la domiciliu servitorii cu care se afla în timpul măcelul. Asemenea acte abominabile au mai fost făcute de către „drojdia" care se găsea din abundenţă în cadrul armatei hortiste de ocupaţie. în comuna Ip judeţul Sălaj, au fost împuşcaţi 157 de români, lipsite de apărare, bărbaţi, femei şi copii care aveau o singură vină, aceia de a se fi născut români, fără voia lor. în comuna Tarcea au fost ucise 68 de persoane, numai pentru plăcerea de a vedea curgând sânge românesc nevinovat. Au profanat 124 biserici ortodoxe, au fost bătute şi schingiuite un număr de 5.332 persoane. Alte 15.893 persoane din Ardealul de Nord au fost arestate şi deportate în lagăre de muncă. Celor 7 ucigaşi al protopopului român Aurel Munteanu din Huiedin judeţul Cluj, ucis 1-a data de 10.09.1940 li s-a întocmit dosare penale, au fost judecaţi de către Tribunalul din Cluj şi condamnaţi la câte două luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Motivarea Tribunalului Ungar Cluj în sentinţa dată, a fost că ucigaşii, în momentul săvârşirei crimei, au fost pătrunşi de sentimente patriotice a unei naţiuni demne! Ofer cititorului ca să aprecieze dacă crima săvârşită la Huiedin şi Sentinţa dată în cauză de către Tribunalul timpului din Cluj, au fost demne de laudă sau de dispreţ.

75

Hortiştii au mai dat un „Examen de etică morală Umană" cu evrei aflaţi atât pe teritoriul Ardealului de Nord cât şi cei din interiorul Ungariei. Peste una sută rii de evrei au fost vânaţi şi prinşi într-un timp record, „distinşi" cu steaua galbenă in şase colţuri apoi trimişi în lagărele hitleriste pentru exterminare prin gazare. Nu se exclude faptul că la transportul evreilor, spre lagărale morţii, au fost folosite rgoane de marfă cu emblema C.F.R., rămase pe teritoriul Ardealului de Nord cu aplicarea dictatului da la Viena. In ziua de 29 august 1940, pe liniile de garaj din Staţia Velenţa, au rămas sute de vagoane de marfă goale când au sosit trupele re ocupaţie hortiste, termenul de retragere ale oficialităţilor româna fiind limitat la acea zi de 29 august 1940. La data aplicării dictatului de la Viena, în Oradea se găseau 33.000 de evrei, ~.iri şi mici comercianţi. Mulţi din aceştia au fugit clandestin în România când i - simţit pericolul care îi ameninţa. Dacă ungurii, în simţurile lor revanşarde, aşa rumite „patriotice" faţă de români, în mod legitim se poate, pune întrebarea de :e regimul hortist a dat dovadă de atâta cruzime, de un zel ieşit din comun pentru ixterminarea evreilor care nu le-au „furat" niciodată Ardealul, aşa cum de fapt nu £â furat nici românii care au existat în Ardeal din preistorie! Ideia aberantă a ""-rtului fiind emisă de către mintea bolnăvicioasă a unor politicieni care prin "cercarea de falsificare a Istoriei, au otrăvit sufletele oamenilor de bună credinţă pe care îi conducea, educându-i în spiritul revanşard şi îndemnându-i la crimele re care le-au făcut când au avut ocazia. Evreii din Ungaria au fost dispuşi să se supună politicii statului de maghiarizare. Statisticile oficiale maghiare din anul 1840, au evidenţiat cifra de 250 .000 iar la recensământul din anul 1910 nu s-a mai înregistrat nici un evreu. '-. realitate însă, erau aproape un milion. Să mai precizăm şi faptul că evreii din Ungaria, nefiind legaţi de o limbă de vorbire proprie, au fost foarte uşor maghiarizaţi. In acelaşi timp şi-au adus o contribuţie importantă la campaniile de presă în favoarea Ungariei, din interiorul si din afara acestei ţări pe tema tratatului de la Trianon, în mod deosebit din Anglia şi din Statele Unite ale Americi. Toate aceste servicii de loialitate faţă de interesele naţionale ale Ungariei nu au valorat nici două parale atunci când guvernul de la Budapesta, pentru a-şi arăta loialitatea faţă de suveranii din Berlin, a u dezlănţuit cea mai sălbatică acţiune împotriva evreilor din Ungaria pentru trimiterea lor spre camerele de gazare şi exterminare. Churchil, mare politician şi om de stat, bun cunoscător al istoriei şi cu cele ce se petrecea în urmă cu 50 de ani, făcea o explicaţie şi mai concretă şi anume Prigonirea evreilor din Ungaria a fost probabil, crima cea mai abjectă din intreaga Istorie a omenirii"!

76

Ar mai fi un detaliu care consider că merită ca să fie relevat. Imediat după instalarea administraţiei ungare în Ardealul de Nord, în centrul oraşului Oradea s-a ridicat un monument din bronz, reprezentându-1 pe Horthy Miklos, călare pe un cal falnic. Un evreu bogat din Oradea, a oferit cantitatea de aur necesară ca să îmbrace statuia în întregime, om şi cal, pentru a străluci mai măreţ în soare. La inaugurarea statuiei, a fost invitat oficial şi consulul român cars se afla în Oradea, Mihai Marina. Acesta prefăcându-se că nu bagă în seamă motivaţia invitaţiei s-a prezentat la festivitate. întrebat de către primar cum îi place statuia, Mihai Marina a răspuns că i-ar plăcea foarte mult dacă nu ar avea două mici defecte! „Care?" „S-a mirat primarul." „Mai întâi că l-aţi urcat pa cal!" „Cine a mai văzut marinar călare?! în al doilea rând, aţi uitat ca să-i puneţi calului rotile." „Pentru ce rotile?" s-a mirat primarul şi mai mult! Consulul român îi răspunde că nu s-au gândit cum să le fie mai uşor când va trebui ca să-1 ducă de acolo. în altă ordine de idei, nu peste mult timp, cetăţeanul de etnie mozaică, loial statului maghiar, care a făcut o faptă frumoasă în cinstea „Eliberatorului Horthy Miklos" a fost trimis printre primii evrei spre lagărul de gazare de la Aushwitz. Din ordinul lui Horthy bineînţeles. Pe de altă parte, conform unui referat făcut de profesorul universitar Dr. Israil Guttman din statul Israel, stabilit mai târziu la New Yorc şi a mărturiilor lui Oliver Lusting, la care a subscris şi fostul Rabin Şef al Clujului Moseh Carmily, se atestă că mult controversatul şi stigmatizatul mareşal Ion Antonescu, primul ministru al României, deşi se afla sub aceiaş presiune nazistă ca Ungaria, alias Horthy Miklos, în perioada anilor 1940-1944, a „aruncat un colac de salvare de la înec" evreilor care au reuşit ca să fugă clandestin în România, protejându-i în acelaşi timp pe acei care se aflau pe teritoriul Românesc. Continuând cu acest episod al groazei, vom vorbi şi despre viaţa şi tragediile evreilor care au trăit în fostul oraş Tileagd. Din informaţiile primite la 22 aprilie 2004, de la domnul Diplomat Universitar Stern Petru, membru al comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte surse de informare, primii evrei care au apărut în Tileagd, au fost 24 de familii în anul 1845, după ce s-a dat în exploatare linia de cale ferată pe relaţia Oradea-Cluj. Pe parcurs au mai venit şi alţii, ajungând în anul 1851 la 200 de persoane. în perioada anilor 1851-1880, numărul lor s-a mai redus la 170 de persoane. în mod cert, cei plecaţi nu şi-au găsit locul convenabil unde să-şi desfăşoare afacerile. Totuşi numărul lor a crescut din nou în Tileagd, înregistrându-se 212 persoane în anul 1890 şi 304 persoane în anul 1900. La cifra cea mai mare s-a ajuns în anul 1931 când, în 241 familii trăia 325 de persoane. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o casă de rugăciune „AVIA", în imediata apropiere de Biserica Ortodoxă. Ocupaţia lor de bază a fost comerţul şi

77

afacerile. Foarte puţini din această comunitate s-au ocupat cu alte îndeletniciri. Nu au avut şcoală cu limbă de predare ebraică. Copiii lor au urmat şcoala de stat cu limba de predare maghiară din localitate. In anul 1934 şi-au schimbat rabinul şi întreaga conducere a comunităţii, după cum urmează: Rabini: Ordentlicher Gerzson, Winkler Mârton, Fischman Iosif şi Müller Ienö. Pe post de şoacter a fost numit Denenberg Mor, organizator: Österreicher Ede şi casier Molnâr Herman. în comitet au fost aleşi: Krausz Mihâly, Farkas Ignâcz, Glück Ernö, Lindenfeld Mârton, Friedman Iosif, Rosenfeld Lajos şi Schwartz Mor. Adevărul este că la scara globală, evreii au fost un popor deştept care, în perioada de după primul război mondial au ajuns în posturi „cheie", atât în Statele Europene cât şi în Statele Unite ale Americi, controlând întreaga economie şi întreg comerţul mondial. Această stare de fapt nu a fost pe placul multor politicieni de pe Mapamond, cultivându-se ura împotriva lor ca popor. Fenomenul de ură şovină a găsit, loc prielnic de manifestare în Germania Nazistă care a organizat şi a pus în practică cea mai mare crimă cunoscută de Istoria omenirei. La această crimă odioasă şi-a adus din plin contribuţia şi regimul Hortist de la Budapesta care şi-a făcut o îndatorire de onoare faţă de Hitler, vânând şi trimiţând în lagărele de la Auschwicz pe toţi evreii aflaţi în teritoriul ocupat de Ungaria, 400.000 conform procesului de la Nürnberg. Din totalul de 325 evrei câţi existau în Tileagd la data aplicări Dictatului de la Viena, în anul 1940, când a început prigoana împotriva lor, 197 au reuşit să fugă clandestin în România, care când şi pe unde au reuşit să se salveze. Şi eu care scriu aceste rânduri am avut plăcerea ca să le fiu ghid la trecerea în România, prin zona Tilecuşului, respective la acei care au avut curajul ca să o facă la lumina zilei. Adolescent fiind şi aflându-mă la lucrul câmpului pe pământul care îl aveau părinţii mei la cea. 500 metri distanţă de gara C.F.R. Tileagd şi cam la aceiaşi distanţă de linia de frontieră, nu l-am refuzat pe nici unul care mi-a cerut sprijinul. Aveam paşaport legal de trecere prin punctul fix, cunoşteam orarul de patrulare al grănicerilor unguri şi foloseam fără risc, locurile acoperite cu boscheţi şi tufişuri. Nu am avut nici o ratare a călăuzelor pe care le-am efectuat. Conform tabelului pe care l-am primit de la Comunitatea Evreiască din Oradea în luna aprilie 2004, cei care au fost prinşi de organele statului maghiar şi trimişi la camerele de gazare, au fost următorii:

1. 2.
persoane)

Berkovits Iren Berkovits Hanina cu două fetiţe şi o verişoară (4 David Erma David Maria născută Marton

3. 4.

78

5. Deneberg Nicolae şi fiul său (două persoane) 6. Farkas Lâszlo 7. Farkas Margit 8. Farkas Edith 9. Farkas Lajos 10. Farkas Erno 11. Fischman Nândor 12. Frank Gyorgy 13. Farkas Ilona 14. Gliik Nauman (morar) şi fiul său 15. Gliik Istvân I 16. Gliik Erno 17. Gliik Istvân II 18. Gliik Julianna născută Griinfeld 19. Golstein Iuliu - brutar - cu soţia şi fiul (3 pers.) 20. Griimbaun Lâszlo medic şi soţia (2 pers.) 21. Griimberger Miriam 22. Griimberger Âgi 23. Griimberger Lipot 24. Kaprei Nândor şi soţia (două pers.) 25. Kastor Tibor 26. KastorAdolf 27. Kastor Pâl 28. Klein Hari 29. Klein Olga 30. Klein Pepi 31. Klein Iozef 32. Griimberg Leopold 33. Klein Erno 34. Klein Carol 35. Klein Istvân 36. Kohn Iren 37. Koppet Frida 38. Krausz Sâmuel 39. Krausz Sarolta 40. Kupferschmidt Martin 41. Lâzâr Erno şi soţia (două pers.) 42. Lâzâr Aliz

79

43. 44. 45. 46. 47. 48.

Lâzâr Edith Lindenfeld Dezso şi fiul (două pers.) Märton Lâszlo Marlon Margit născută Feldneser Mărton Herman şi soţia (dauă pers.) Melchner Nauman - preşedinte Comunitate şi fiul (2 pers.) 49. Molnâr Ernö cu soţia şi un băiat (3 persoane) 50. Müller Erno - şef rabin - şi soţia Judith (2 pers.) 51. Müller Rasei 52. Müller Iosef 53. Müller Gabriel 54. Ösztreicher Edus şi soţia (două pers.) 55. Ösztreicher Ferencz 56. Ösztreicher Lajos şi soţia cu 8 copii (zece persoane) 57. Ösztreicher Ilonka 58. Ösztreicher Klâri 59. Ösztreichar Eduard 60. Ösztreicher Cecilia născută Rosenberg 61. Raducziner Sândor şi fiul (două pers.) 62. Raducziner Lajcsi (Zizi) 63. Rosenberg Jözsef 64. Rosenberg Olga născută Hagymâsi 65. Rosenberg Sândor şi soţia (două pers.) 66. Rozen Nauman - secretar comitet - şi fiul (două pers.) 67. Scfrwartz Solomon 68. Schwartz Eric 69. Schwartz Edith 70. Schwartz Lâszlo 71. Schwartz Herman şi soţia (două pers.) 72. Schwartz Zeelig şi soţia (două pers.) 73. Schwartz Jeno 74. Schwartz Sândor 75. Schwartz Neiman şi fiul (două pers.) 76. Schwartz Madi şi fiul (două pers.) 77. Schwartz Ignâcz şi soţia (dauă pers.) 78. Sternberg Iosif cu soţia şi un copil (3 pers.) 79. Weinstein Nândor cu soţia şi 2 copii (4 pers.) 80. Weinstein Miklös - comerciant

80

în următoarele condiţii: Eram elev sergent în anul II la Centrul Şcolar Militar Breaza judeţul Prahova -specialitatea Administraţie-Intendenţă. 85. aki hiszi. de szabadsăgon vagyok! Es milyen rangja van magănak? Deâk Szakaszvezeto vagyok! Hât akkor maga nagy Isten itt! Csak egy jo Isten van. întreaga suprafaţă de pământ a părinţilor mei se găsea în teritoriul cedat Ungariei. Bucuria revederii şi bucuria că le-au sosit un braţ de muncă solid în plin sezon al muncilor de vară. îmbrăcat în haine civile.) Wertheimer Lajos junior Wertheimer AJfred Şi eu. Ajuns la casa părintească produc dublă bucurie familiei. unul dintre cei trei grăniceri aflaţi la punctul de control mă provoacă la discuţie şi-mi pune întrebări: Dialogul se face în limba maghiară şi reuşesc ca să-i răspund în limba lui: - Maga nem katona? De igen. alături de ceilalţi membrii ai familiei şi alături de ceilalţi consăteni aflaţi în această nedorită situaţie. 83. De en azt hiszem hogy nem lesz beke addig ameddig itt lesz a Hatâr! In traducere.) Weisz Jakob şi soţia (2 pers. când mă reîntorceam de la lucru.învăţământ. în luna august 1944 când mă reîntorceam de la lucru prin punctul fix de frontieră Tileagd-Tilecuş. adică 40 (patruzeci) de zile faţă de 20 zile cât au primit ceilalţi colegi de an . hogy maga ugyes ember.) Wertheimer Lajos Wertheimer Ede şi soţia (2 pers. Lâtom.81. Weiaz Jozsef cu soţia şi un copil (3 pers. Pentru merite deosebite la învăţătură şi la celelalte discipline din programul specific Şcolilor Militare de prestigiu şi pentru faptul că în cei doi ani de şcoală militară nu am primit nici un fel de sancţiune (caz unic) mi s-a acordat drept recompensă cele două serii de concediu. în ziua de 17 august 1944. dialogul avut cu grănicerul din „Anya orszăg" sună aşa: 81 . de către un grănicer ungur. Posedam şi eu paşaport de trecere a frontierei la lucru. 82. 86. Mondja meg mikor lesz beke? A jo Isten csak tudja. Traian Indrieş. prezentând paşaportul la control. 87. Katona vagyok. autorul acestei monografii era ca să fiu împuşcat în mod voit.

Grănicerii unguri nu permiteau ţăranilor să meargă la lucru numai după orele 8 dimineaţa. despre a carui 82 . diminuându-li-se copleşitor starea lor economică. s-a încheiat activitatea mea agricolă peste blestemata frontieră vremelnică. Sunt militar dar mă găsesc în concediu! Şi ce grad ai în armată? Am gradul de elev Sergent! Păi atunci dumneata eşti un mare Dumnezeu! Numai un singur Dumnezeu este! Pentru cei care Văd că dumneata eşti un om inteligent! Ai putea să spui când va fi pace? Aceasta numai bunul Dumnezeu o ştie. Cu aceste greutăţi şi necazuri s-au confruntat oamenii locului timp de 4 ani de zile. Dacă locuitorii Tilecuşului. la poştă la medic. i-a smuls în timp util arma din mână. Dumneata nu eşti militar? Ba da. unde au fost şi sunt numai români au scăpat de tortura trupelor de ocupaţie maghiară. nu mai au de unde să-şi facă aprovizionarea cu deseuri lemnoase pentru foc în case pe timp de iarnă. a introdus cartuşul pe ţeava cu intenţia ca să mă împuşte. cu drumuri inaccesibile. la farmacie.rrebându-1: „Ce vrei? ca să ne împuşcăm aici cu grănicerii români? care sunt cu :chii pe noi tot timpul? „L-ai întreba-t şi el ţi-a răspuns! Ce mai vrei???" Cu acest incident neplăcut. Dintr-odată Tilecuşul se trezeşte rupt de lumea civilizată.R. nu mai pot merge la lucru în Fabrica de Cherestea Tileagd de unde şi-au asigurat existenta de aproape o sută de ani. acei ale căror pământ se afla în întregime dincola de frontieră. la gara C. Cel mai apropiat intre ceilalţi doi grăniceri de faţă. care se putea solda cu consecinţe grave. dar eu cred că nu va fi pace atâta mp câtva exista această graniţă! La această ultimă frază. Nu mai au unde şi cum sa-si rezolve problemele socioadministrative. cel mai apropiat oraş era Beiuşul la 60 km. Nu puteau ca să-şi lucreze pământul în condiţii pedoclimatice optime. grănicerul care a provocat discuţia s-a repezit la îrmă. -". în timpul sezonului de vară. Tilecuşenii erau obişnuiţi să meargă la lucrul câmpului la orale 4-5 dimineaţa. nu mai pot merge la cele două mori pentru măcinat cereale. făcându-! nebun şi acoperindu-1 cu o tiradă întreagă de înjurături în jargonul lor cazon.. Noua frontieră Ungaro-Română.cred.F. Tilecuşul a avut cel mai mult de pierdut. Oamenii localităţii nu mai pot merge la târgul săptămânal de vinerea în Tileagd. distanţă. cu excepţia preotului Vasile Chirilă. stabilită prin Dictatul de la Viena în luna îngust 1940 a creiat multe probleme dezastruoase locuitorilor satelor învecinate.

nu 83 .tortură până la moarte am relatat la pagina 49 din prezenta lucrare.

s-au avântat până în satul Şerghiş. 15 km de la frontieră. iar după 3 zile de arest l-au expulzat în România prin Vama Curtici. mareşalul Ion Antenescu nu ar fi ameninţat guvernul maghiar de la Budapesta cu intervenţia armatei române. Ca să mai facă un act de „civilizaţie". alungându-i pe localnici şi jefuindu-le bunurile din gospodării.M. Ştefan Rinder a fost pe fază şi i-a primit cum se cuvenea.-ului fostului năvălitor Attila! 0 a doua culminaţie a crimelor făcute de „civilizata forţă armată" ungară populaţiei Ardealului. asigurându-l că va fi acceptat de către regimul hortist. călcându-şi în picioare orgoliile. Moisei şi Prundul Bârgăului. faţă de populaţia de etnie maghiară din oraşul Oradea. Evenimentele s-au derulat cu maximum de viteză. Augustin Chirilă om cu înalte principii şi valori morale. Localităţile aflate pe partea stângă a Crişului Repede. am srcris în paginile 48-49 din prezenta lucrare. să-1 omoare pe preotul din sat şi să-i jefuiască gospodăria. nu s-a retras odată cu celelalte oficialităţi. au fugit ca potârnichile în toate părţile. L-a împuşcat mortan pe sergent. distanţă de cea. în zilele de 10-12 octombrie 1944 a fost eliberată întreaga vale a Crişului Repede. înainte de a sosi trupele de ocupaţie maghiare. având în frunte un sergent. purtători ai A.D. în retragere. de la Ip judeţul Sălaj din Tilecuş şi din localitate Tarcea judeţul Bihor. de Nord. Noile organe administrativteritoriale instalate la putere l-au ridicat de la domiciliu în miez de noapte. pe conduita pe care a avut-o în postul deţinut. oferindu-le „în mod civilizat". ca mijloc de transport un vagon pentru transportat animale. pentru a mai tempera avântul inuman al „patrioţilar" maghiari. în localitatea Tilecuş au atacat postul grănicerilor români. cunoscător al limbii literare maghiare şi a limbii germane. au fost 84 . unde au ucis zeci de oameni civili. tilecuşan de origine. a fost când le-a sunat ceasul hotărât de Istorie pentru anularea dictatului de la Viena. l-au arestat şi umilit. însoţit de încă 43 intelectuali români. Toate aceste crime şi atrocităţi s-au petrecut în primele două luni de ocupaţie teritorială şi ele ar ma fi continuat dacă primul ministru român. între Ciucea şi Tileagd. Şeful Postului de jandarmi. Fostul subprefect al judeţului Bihor şi primar al municipiului Oradea. plutonierul. să rămână pe post. iar cei care l-au însoţit. îndemnat fiind de către viceprimarul oraşului Oradea. lipsiţi de apărare. în mod deosebit intelectualii.acelaşi lucru se poate spune despre acei români care au rămas pe vetrele lor la sosirea trupelor de ocupaţie hortiste. după ce au jefuit ce se mai putea jefui din Tilecuş. cu intenţia ca să suprime postul de jandarmi. cu o grenadă de mână. au împuşcat un copil rătăcit de familie şi au distrus o batoză de treierat grâu. forţele armate ungare şi-au lăsat amprentele crimei în Sărmaş. Despre crimele de la Huiedin judeţul Cluj. bazânduse şi pe valorile sale morale şi intelectuale. O altă echipă de hortişti. care şi-a făcut studiile Universitare la Viena.

A recitat două versuri compuse de el adhoc. române şi sovietice. Trupele mixte ocolesc locul minat. Rămân pe loc echipele de pionieri care lucrează la deminarea podului şi a drumului de la locul numit Huţa. în prim plan violurile femeilor. care au stârnit un potop de aplauze. Aveau o adevărată FOBIE după ceasornicele de mână. Din păcate. Intre timp. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău tot atât de deplorabil. beţiile. unde să-i poată duce a îccre publicul care l-a iubit. Locuitorul Fodor Dumitru. 85 . i-a întâmpinat pe ostaşii ruşi. pline de umor. au început ca să lucreze în mare viteză pentru a-şi pune în aplicare planurile lor diabolice. conducându-i la locul unde hortiştii au minat podul de peste valea Veljului. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute de Istoria omenirii. înaintând către calea ferată. de unde se transmiteau directivele şi sarcinile de îndeplinit la reşedinţele de plasă şi la comune. DA'I MAI RĂU CU DAVAI CEAS!" La ieşirea din teatru după terminarea spectacolului a fost aşteptat de către menii K.B. jafurile. veteran al primului război mondial. la un spectacol de seară s-a prezentat pe scenă cu mâinile suflecate până la coate. pichetul grănicerilor unguri a fost distrus. care în multe cazuri se soldau cu pierderi de vieţi omeneşti. dar care i-au fost şi fatale: „GREU NE-A FOST CU DERDIDAS. încorsetate cu mai multe ceasornice de mână. violenţele din cauza consumului exagerat de alcool. pe data de 15 noiembrie 1944 sau constituit comitetele orăşeneşti şi judeţene ale Partidului Comunist Român. Ruşii „eliberatori" imediat după alungarea armatei hortisto-naziste. descreţea frunţile populaţiei Bucureştenilor.eliberate de către ostaşii Armatei Române iar localităţile aflate pe partea dreaptă au fost eliberate de către trupele sovietice. Astfel. Nici mormânt nu a avut regretatul Tănase. ne-au adus şi foarte multe necazuri. încă pe armele calde ale războiului.-ului.) Armatele hortistonaziste au fost alungate spre Oradea şi mai departe în pusta ungară. care prin reprezentaţiile lui spontane. respective în munţii Tatra din Cehoslovacia unde s-a ales praful de ele! In noaptea de 8/9 mai 1945 „Marele Reich" a capitulat fără condiţii. au sosit în Tilecuş trupe mixte. respective gara Tileagd. l-au urcat forţat într-o dubă neagră şi nu l-a mai văzut nimeni rodată. ramânând din el numai o amintire urâtă (Nem lehet âtmenni. Armata rusă nu ne-a adus numai eliberarea de sub ocupaţia hortisto-hitleristă. în urmărirea fugarilor. Pe data de 15 octombrie 1944 a fost desfiinţată frontiera maghiaro-romănă in punctul de trecere Tilecuş-Tileagd. Comicul şi marele artist Constantin Tănase. venind de la Beiuş. copleşiţi de greutăţile vieţii cotidiene. fost prizonier mai mulţi ani în Rusia şi cunoscând bine limba rusă.G.

minciuna a fost o politică de stat la toate nivelele.F. Directivele veneau de sus.R. La Comitetul Orăşenesc de Partid Oradea a fost instalat pe post de primsecretar Szăsz Bandi. educaţi în acest nefast spirit. urmărindu-se spălarea creierelor oamenilor de bună credinţă şi otrăvirea sufletelor noilor generaţii. după ce a fost „mazilit" pentru incompetenţă. mintea lui bolnăvicioasă l-a îndemnat ca să facă numai urgii. Şef de cadre la Comitetul Orăşenesc de partid Oradea. cu eticheta de „duşman al poporului"! Şi mai era ceva. originar din satul Poşolaca. la toate nivelele. Bucureşti. un instrument al Cominternului. post care nu se justifica în schema de organizare a unităţii. Români erau ici-colo. capabil. 86 . Şi acesta a fost înlocuit cu Magda Litvin. nu s-a eradicat. maladie care din păcate încă. L-am respectat şi l-am admirat. A fost repejor înlocuit cu Szânto Istvân. în perioada de conducere a regimului comunist. unde se găseau tot atâţia Consilieri sovietici câte ramuri de activităţi se găseau în toată tara. a obligat-o să-i creieze un post de acar. de la Comitetul Central P.Respectând adevărul istoric vom arăta că Partidul Comunist Român nu a fost niciodată un partid al românilor. orăşeneşti şi comunale.R. o nulitate şi un şovin care nu reuşea săşi ţină în frâu „sentimentele bolnăvicioase". Această sperietoare a fost o organizaţie diabolică. Cei care am trăit această ruşinoasă experienţă. mai ales în primii ani de „Educaţie". Poseda şi studii superioare economice. o fire enigmatică şi foarte circumspect.C. bun diplomat dar şi cu sentimente umane. sau să fii obligat ca să faci o „Excursie" la Canalul Dunăre-Marea Neagră. culturale şi politice ale neamului românesc. cum nu a mai cunoscut istoria. corect şi cinstit faţă de toate persoanele cu care a avut tangenţă. La raionul de partid Aleşd a fost numit pe postul de primsecretar Szilâgyi Ludovic iar la oraşul Tileagd a fost ales ca Secretar al Organizaţiei de Partid zugravul Varga Gyorgy. Tileagd. pe care onoratul judeţ de partid. Şef de cadre la judeţ a fost Pâska Jozsef. erau de etnie maghiară. persistând şi astăzi în rândul oamenilor politici. câte un activist mărunt pentru decor. bună pereche a lui Szăsa Bandi. judeţene. ne amintim cum eram obligaţi ca să spunem că: „Negrul este alb" şi invers după cum dictau interesele partidului. ca să nu-ţi pierzi locul de muncă şi libertatea. ajungându-se ca să i se desfacă disciplinar contractul de muncă. alese în adunările generale. Având prea mult timp liber. iniţial a fost numit Farago Ludovic. A fost „băgat pe gât" Uzinei de Impregnat Traverse C. un om echilibrat. ca să simuleze noua democraţie care în fapt era o dictatură monstruoasă. având ca obiectiv distrugerea valorilor morale. La Comitetul Judeţean de Partid Bihor a fost instalat ca prim secretar Fazekas Ludovik. demn de semnalat! Noile organe de conducere ale Partidului. indiferent de etnie căreia a aparţinut. un îngâmfat cu cap pătrat pe care l-am cunoscut mai bine în anii 1951-1952.

In preajma izbucnirii Revoluţiei din Decembrie 1989. In localitatea Tileagd. a ajuns la conducere. Lipsa de alimente şi ale altor produse de strictă necesitate. cum şi cu ce poţi ca să te îmbraci. unghii de po rc afumate sau de peşte oceanic. S-a putut vedea atunci că se instaurează un regim totalitar. aşa cum am mai amintit. zidar de profesie. majoritatea acestora ajungând la noi în furgoanele Armatei Roşii. Televizorul putea fi folosit două ore pe noapte. Nu conta ce nivel de cultură are pentru că aşa cum am mai subliniat. întrerupându-se furnizarea energiei electrice când doreai ca să mai vezi şi altceva. In anul 1950 a avut loc organizarea Administrativ Teritorială a ţării. pentru o jumătate kgr. ca de altfel în întreaga perioadă a aşa numitei „Epoca de Aur". In aşa numita „epocă de aur" când fricii i s-a adăugat frigul. locul Plăşilor l-au luat Raioanele iar a judeţelor 1-a luat Regiunile. Totul. adică ale nouiei orânduiri socialiste. "in primăvara anului 1945 a luat fiinţă în Tileagd. pentru a putea urmări realizările clasei muncitoare. a devenit planificat! Ce si cât trebuie să produci. având ca sarcină mobilizarea ăranilor la lucrările agricole. ca urmare a directivelor primite de la Comitetul Judeţean P. a interzis activitatea partidelor politice istorice. după modelul Moscovei. In prima şedinţă de constituire l-au ales ca secretar al organizaţiei pe Varga Gyorgy. îmbinată cu frigul şi cu 87 . Odată cu aceste reorganizări a pierdut Tileagdul titlul de oraş. pe data de 15 martie 1945 a luat fiintă Organizaţia de Partid comunală cu 150 de membri. situaţia întregei populaţii de la oraşe şi sate era disperuta. Venea activistul de partid de la Judeţ sau de la Raion şi îi spunea ce trebuie ca să facă. pentru un litru de lapte.C. ce şi cât ai voie să mănânci. Criza sistemului totalitar tip comunist se accentua. la cozi interminabile pentru câteva nme de salam cu soia. întunericul şi foamea. nu avea nevoia ca să gândească. în întuneric.Aceştia aplicau în practică tezele Marxist-Leniniste ale dictaturii proletariatului. ce şi cum să gândeşti. Un alt organ de lucru pentru înfăptuirea politicii partidului r.R. Aaa Nu! Pardon! nu aveai voie ca să gândeşti pentru că nu erai capabil să gândeşti conform Directivelor Partidului Unic şi ai putea ca să produci scurt-circuit în sistem. Bihor. pe care îl avea din anul 1692. Securitatea şi Miliţia erau braţul înarmat al nouiei elite conducătoare. când locul notariatelor cercuale 1-a luat comunele. printre care se aflau. cum şi cu ce să te încalţi. Sindicatul Mixt al muncitorilor cu 9 (nouă) secţii. Când noua structură tot mai avidă de putere. pentru apărarea şi susţinerea noului regim instalat după modelul cel creiat de către Generalisimul Stalin. şi foştii comunişti din ilegalitate.ic a fost organizarea Comitetului Ţărănesc. „OMUL DE TIP NOU" al Societăţii Socialiste a devenit „multilateral dezvoltat" capabil să stea în frig.

Experimentatul om politic. iar când sânt chemaţi la înfăţişare pledează „NEVINOVAT". Unii şi-au pierdut viaţa pe acolo în împrejurări nefericite de accidente. minţind care cum 88 . timp de 15 ani a cântat cucuveaua a pustiu. nu au reuşit ca să facă o lege viabilă pentru a înapoia poporului bunurile ce i-au fost confiscate de către regimul comunist. care s-a format şi a crescut tot în Pepiniera Partidului Comunist Român. poliţia. vama. toată ţara era în fierbere. Speranţele lor însă au fost o totală dezamăgire pentru că la conducerea acestei ţări. Adevărul este că valorile morale. cu foamea şi cu diferitele boli cauzate de sărăcie. care a pătruns în toate organele Administraţiei de stat. Peste dauă milioane de români au luat drumul străinătăţii pentru a-şi asigura un trai mai decent. Odată cu lansarea acestui pronostic. de ştiinţă cultură şi politice ale neamului românesc. s-au înghesuit nonvalorile. scuipându-se şi jignindu-se unii pe alţii. S-au născut în schimb o mulţime de baroni peste noapte. uitate prin sertarele procurorilor şi ale altor organe juridice. făcând o mulţime de găuri negre în economia acestei ţări. în contrast cu acest tablou sumbru. a făcut un pronostic când s-a instalat Guvernul Petre Roman la putere.B.-ul sovietic. Silviu Brucan. fraudând fără ruşine alegerile. Unii au câte 6-7 dosare penale. Fuga dictatorului şi a soţiei sale la 22 decembrie 1989. asistenţa medicală. după consolidarea regimului comunist în România. oameni lipsiţi de sentimente patriotice şi demnitate umană. culminând cu cele întâmplate în capitală pe zilele de 21 şi 22 decembrie. iar alţii au fugit în occident ca să-şi salveze zilele. au fost distruse suprimate de K. cu vile şi vilişoare. în timp ce marea majoritate a populaţiei ţării se luptă cu sărăcia. începând cu justiţia. surogatul nostru de politicieni. care au tot supt şi s-au umflat ca lipitorile. se luptă ca să ajungă la putere. A scăpat din vedere şi posibilitatea apariţia „EPIDEMIEI DE CORUPŢIE" care se dovedeşte a fi tot atât de gravă ca boala Sida.G. transformându-se din când în când în Cameleon. cu deznădejdea. între 15 şi 22 decembrie. La Cotroceni. sperând că vor apuca timpul în care să trăiască mai bine. făcea imposibilă viaţa muritorilor de rând. aşa numiţi oameni de afaceri c-are au fraudat şi au devalizat vistierele Statului. mai priceput vizionar decât ceilalţi. spunând că abia peste 20 de ani. furând fără ruşine mii de miliarde de lei. întreaga clasă politică aflată la putere sau în opoziţie timp de 15 ani. societatea românească va ajunge la linia normală de plutire.întunericul din locuinţe. vizionarul politician a scăpat din vedere posibilitatea apariţiei clasei baronilor. secătuind bugetul statului. iar fetele tinere au căzut prada prostituţiei. pe care poietul Coşbuc o compara cu un fagure de miere stors din flori de primăvară. fără tratament radical. Era o imperioasă nevoie de o scânteie şi aceasta s-a produs la data de 15 decembrie 1989 în Timişoara. iar Papa Paul al II-lea a numit-o „Grădina Maicii Domnului". i-a făcut pe cetăţeni să respire uşuraţi.

Numai 12 candidaţi pentru jilţul catifelat de la Cotroceni. în frunte cu domnul prim ministru Adrian Năstase.ştie mai bine pentru a putea prinde „CIOLANUL" cu speranţa că vor mai găsi pe el ceva de „CIUGULIT". încheiem Capitolul IV. este un drum foarte lung. dar de la conducerea unei organizaţii sportive până la conducerea unui stat ghiftuit de camelioni şi de alte specii răpitoare. care îl revendică ca drept de moştenire de la „TATAIA". Cu aceste triste constatări. om simpatic de altfel. 89 . Cel mai nostim pretendent la acest fotoliu pluşat mi s-a părut a fi domnul Gigi Becali. ale datelor istorice cuprinse în această lungă lucrare.

Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1265. Bihorene. sunt menţionate morile şi pivele de pe Crişul Repede. pe fondul populaţiei româneşti în această zonă a început să pătrundă populaţia maghiară. Episcopia bisericii Reformate. ducând o viaţă simplă de agricultori. o confirmă mai multe documente din Secolul al Xll-lea. atestă existenţa a două aşezări Bihorene: Biharea şi Chistag. aşa cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. la data cuceriri de către Statul Faudal Maghiar a Voivodatului condus de voivodul Menumorut toată zona aşezată pe cursul superior al văii Crişului Repede era locuită de o populaţie românească. în sate şi cătune mici. care trăia în obştii ţărăneşti libere. din Epoca Romană. populaţia de pe aceste meleaguri trăia în bordeie. zonă în care s-a circumscris şi comuna Tileagd cu cele 5 sate aparţinătoare. sau în locuinţe de suprafaţă. ca rezultat al aceluiaşi proces de etnogeneză.Capitolul V SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ SI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD SI A SATELOR APARŢINĂTOARE » Se cunoaşte faptul că. Că aşa au stat lucrurile. cu care etnicii români au conveţuit în pace şi bună înţelegere. descendenţi ai dacilor liberi de odinioară. cultivatoare de cereale şi crescătoare de animale. După Secolul al Xl-lea. de formare a poporului român în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. la distanţă de 50 km una de alta. pe valea Crişului Repede. La data atestării celor două localităţi. în cartea scrisă despre Tileagd în anul 1996. Este de asemenea cunoscut faptul că în anul 1075. în Secolele X şi XI. prezintă un recensământ 90 . ocupându-se cu cultivarea pământului. în mod treptat. în aşezări stabile. în mod sigur că în zonă erau multe şi alte localităţi mai mici cărora nu li-sa dat importanţă. din anul 1111 şi 1160 în care. documente scrise de Cancelariile Ungare. pe lângă instituţia Comitatului. Această populaţie sedentară românească s-a format aici pe aceste plaiuri. obiective care nu ar fi putut exista fără o populaţie stabilă. craşterea vitelor şi albinăritul.

începând cu anii 1784-1787. de case care fac parte a familii pers. se caută diminuarea numărului de români. căruia aparţin TILEAGD 283 1515 382 REFOR. 50 FAMILII BISERICĂ PROPRIE ORTODOXĂ 9 FAMILII FILIALA TILEAGD 90 ORTODOXĂ 79 CASE BISERICĂ PROPRIE BISERICĂ PROPRIE Observăm că şi prin acaste cifre prezentate. Pongrâcz în 1247-1258. pământ 3348 HA 2527 HA 1206 HA 2536 HA 722 821 2154 HA 521 619 11771 8 3 HA 91 . de Religiile din Biseric ea Nr. TILEAGD FĂRĂ REFORM. oricât de neînsemnată ar fi diferenţa. de Nr. din care rezultă următoarea situaţie privind anul 1785: Localitat Nr. 165 FAMILII. PROPRIE ORTODOXĂ 36 DE CASE BISERICĂ PROPRIE PROPRIE BISERICĂ PUSZTA UJLAK POŞOLAKA 66 TILECUŞ BĂLAIA 91 489 88 81 416 74 316 82 ORTODOXĂ 73 CASE 399 78 FAMILII BISERICĂ 106 REFORM. fără a semnala nici un număr de iobagi sau alte categorii de persoane. BISERICĂ ROM. Primul recensământ al populaţiei a fost ordonat de către împărăteasa Măria Tereza şi fiul său Iosif al II-lea.al moşierilor şi al grofilor care au stăpânit teritorii întinse pe valea Crişului Repede şi care au avut reşedinţa de domiciliu în Tileagd. Populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare în anii: Localitatea TILEAGD UILEACUL DE CRIŞ POŞOLACA TILECUŞ BĂLAIA TOTAL PERSOANE: 183 0 145 8 590 445 - 189 0 180 5 657 490 540 * 230 362 569 438 552 249 335 283 392 313 404 3 8 2 2 5 4 185 0 168 2 618 418 410 185 7 131 4 440 330 386 187 0 175 5 620 467 511 188 0 138 3 532 379 403 190 0 250 2 772 540 682 191 0 315 9 755 588 870 Sup. familia Fulop în anii 1190-1200. ORTODOXĂ 12 FAM. 128 FAM. până în anul 1635. CAT. nominalizând pe familia Csanăd în anii 1002-1030. PROPRIE FILIALA MOZAICĂ 7 PERS. 1296-1313. familia I.

astăzi guvernanţii da la Budapesta s-au trezit şi constată cu tristeţe că Ungaria este singura ţară Europeană în care populaţia nu cunoaşte alte limbi în afară de limba maghiară. Odată cu dispariţia acestor calamnităţi. Posoloacăi şi Uilacul de Criş. atât în locurile publice cât şi în familii. inundaţii care au distrus mai multe case din localităţile Uilacul de Criş. Tileagd. şi Posolaca.Descreşterea numărului de locuitori între anii 1850 şi 1857. Culmea!!! Pătrunşi de exageratul lor spirit patriotic. în mentalitatea guvernanţilor unguri predomina ideea că în Ungaria toţi cetăţenii sunt unguri însă. ofensiva împotriva formelor autohtone de organizare a fost tot mai mare şi mai puternică. croată. Pe măsura consolidării Statului Feudal maghiar şi al Voivodatului Transilvaniei. Aşa se explică faptul că la Recensământul populaţiei făcut de către organale Administraţiei statului ungar în anul 1880. Descreşterea din anul 1880 faţă de anul 1870 se datorează epidemiei de holeră existentă în aniM870-1873.în Uilac erau 9 de români şi 503 de maghiari 92 . promovată de guvernanţii din Budapesta. familiile şi chiar bisericile indiferent de cult. conducătorul revoluţiei de la 1848 din Ungaria. Mai mult. însăşi Kossut Lajos. localităţi aşezate foarte aproape de malurile Crişului Repede. a crescut în intensitate şi politica de asimilare a populaţiilor de alte etnii decât cea maghiară.în Bălaia erau 405 de români şi 8 de maghiari . devenind vorbitori de alte limbi (slovacă. a crescut în mod constant populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare. cercurile Guvernamentale de la Budapesta considerau că atribuţiile de bază ale tuturor autorităţilor. epidemie care pur şi simplu a pustiit localităţile Bihorului. în una din scrierile sale ridică problema „Maghiarilor romanizaţi din Transilvania" şi a necesităţiţi maghiarizării lor. maghiarii aşezaţi pe terenurile fertile ale Tileagdului. sârbă. iar în perioada respectivă nu au existat nici un fel de îndiguiri pentru apărare a localităţilor. au alungat românii de pe vetrele lor sau i-au asimilat. română sau germană. apare următoarea situaţie statistică: . datorită unor conjucturi au fost deznaţionalizaţi. ar fi acelea de a-i determina pe toţi locuitorii ţării să devină maghiari şi să nu se permită a se vorbi în altă limbă numai în limba maghiară.în Tilecuş erau 389 de români şi nici un maghiar .în Tileagd erau 223 de români Şi 1022 de maghiari . începând cu şcolile. De la această bolnăvicioasă prezumţie. După anul 1867. se datorează inundaţiilor devastatoare ale Râului Crişului Repede din anul 1851.în Posolaca erau 46 de români şi 299 de maghiari .

Ruten Sârbi Altele Maghiară Slovacă Necunoscuţi TILEAGD 223 1022 10 73 4 1 3 47 BĂLAIA 405 8 25 POSOLACA 46 299 5 .Alfabelean tizat ă 170 477 6 6 5 151 24 8 331 484 1457 14 263 199 901 Acelaşi recensământ după limba maternă Localitatea Română Germ. Exemplul cel mai elocvent este Tilecuşul. situaţia se prezintă în felul următor: După religii Localitatea TILEAGD BĂLAIA POŞOLACA TILECUŞ UILACUL DE CRIŞ TOTAL Nr. pers. 93 . care cu toate ocaziile cercetate de cronicarii maghiari au fost recunoscuţi ca fiind numai români. iar în acest recensământ apare cu 14 necunoscuţi. 290 17 672 5 296 Izrai. La recensământul făcut tot de către autorităţile maghiare şi tot în anul 1880 a populaţiei după religii şi după limba maternă.Budapest. cifră cu care trebuia să apară rnai puţini români în statistici. de Nr. Aceşti necunoscuţi nu puteau fi decât români. de parcă ar fi fost Pecinegi. 1882". OrtoGrecode case doxă Catol. reszletezve II kotet . 240 1383 241 6 92 438 426 1 82 379 60 1 84 403 399 105 523 9 604 3135 1135 Roma Refornomată Catol. ev elejen vegrehajtott nepszămlălâs fobb eredmenyei megyek szerint.12 17 TILECUŞ 389 14 UILEAC DE CRIŞ 9 503 2 1 17 TOTAL 1072 1832 17 74 4 1 15 120 Observaţia scritorului: Rubrica celor aşa zişi „NECUNOSCUŢI" este în mod vizibil „trasă de păr".Sursa acestor date statistice este: „A Magyar Korona orszâgaiban az 1881.

ne-a prevenit că de Paşti nu poate să vină cu lapte. în altă ordine de iedei. în Tileagd erau în Bălaia erau în Poşolaca emu în Tilecuş erau Sursa datelor statistice ale acestui Recensământ au fost: „A Magyar Szent Korona orszăgânak 1910. tatăl meu s-a născut în anul 1886 în Tilecuş. Budapest 1912 (Magyar statisztikai kozlemenyek. 156 de case în localitatea Tilecuş şi nu a cunoscut în localitate nici o persoană de etnie maghiară ca locatar al acestei localităţi.La Recensământul făcut tot de cătra autorităţile maghiare în 1910. în afară de români. erau numai. atât nouă cât şi la alte familii din incinta uzinei. Când s-a apropiat Pastele credincioşilor ortodocşi. ne aducea zilnic lapte pentru copii. dar acesta a spălat repede putina din lipsă de „Gheşeft". Uj sorozat kotet). îmi cer permisiunea a face unele precizări: Eu. rezultă următoarele cifre. Avea vârsta de 24 ani când s-a făcut recensământul populaţiei din 1910. în susţinerea adevărului istoric. faptul că în Recensămintele din „UNGARIA" domneşte strădania de a evidenţia pe maghiari în număr mai mare decât cel existent în realitate. care scriu aceste rânduiri. O ţărancă din Poşolaca. pe care o cunoşteam cu numele Korozsi Neni. fiindcă va fi sărbătoare mare. în Tilecuş a mai fost o perioadă scurtă de timp un evreu. am lucrat la Uzina de Impregnat Traverse CFR. Tileagd. Ne punem întrebarea firească: De unde au apărut 17 maghiar în statistica acelui recensământ? ca locuitori ai Tilecuşului. după procedeul din anul 1880. evi Nepszâmlâlăsa Elso resz. a nepesseg fobb adatai kozseg es nepesebb pusztăk szerint. în perioada anilor 1948-1953. Oare celelalte cifre sunt credibile?!! Această întrebare şi-au mai pus-o mulţi analişti români dealungul istoriei.ne-a replicat: „Eu sunt româncă ortodoxă şi familia mea a avut numele de Crişan dar nu mai ştiu să vorbesc nici un cuvânt româneşte"! Nu ştia ca să spună nici bună ziua în limba ei de naştere. Când am căutat să o conving că nu sunt Pastele Ungurilor ci ale Românilor . la care sătenii îi spunea Jidovul. Şi scriitorul german Iulius lung a semnalat în lucrările sale din epocă. în incinta căreia locuiam cu familia având un copil de 3 ani. 591 775 16 652 de români de români de români de români Şl 51 Şi şi 2528 38 569 17 mag hiari mag hiari mag hiari mag hiari 94 .

95 .

TOTA Necă Căsă Vădu Divo L s. cercurile politice de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară sunt maghiari. ei TILEAGD 1887 3146 1648 1619 BĂLAIA 59 130 415 402 POŞOLACA 384 588 304 284 TILECUŞ 86 158 438 432 UILEAC CRIŞ 941 757 396 361 TOTAL 2907 4779 3201 3098 Scrie Localitat şi citeşt ea e Populaţia civ. » Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea sociodemografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor. după sit.817 316 241 29 2 588 553 258 56 3 870 418 284 53 2 757 3640 2302 333 24 6299 Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit Piatră Piatră şi Localitat sau cărăm pămân ea t idă TILEAGD 144 55 BĂLAIA 17 POŞOLACA 10 31 TILECUŞ 2 2 UILAC CRIŞ 11 73 TOTAL 167 178 Chirpici Lemn sau sau pământ altceva bătut 153 110 50 89 76 1 2 150 71 352 350 Acoperişul casei Ţiglă Şindril Tresti ă e 200 35 61 79 73 451 174 88 15 103 32 25 59 18 39 43 319 277 Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ. apărut în anul 1902. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor . 1856 1242 152 13 3267 497 277 43 . Situaţia reală era că din cei 4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români maghiarizaţi.Datele Recensământului din anul 1910 Stie Pop. sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi. t. pe unsexe gureş Bărb Fem te . v rţ.

timpuri. mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi. .-1 Decembrie 1918. conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său. Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume: 1. atât în familie cât şi în afară de aeasta. în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare. zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe. . satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd. Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia. exemplificând comuna Tileagd. în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială. acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor. adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban . plus distrugerea de bunuri materiale. fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. 2. Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek". Autorul Şipoş Orban. proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare". adică limba maghiară. 90 . la limba neamului său. . au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede. denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare.opere pag. Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi. adică a maghiarizării tuturor ronânilor. iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix. 3.19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă. 4. Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc.Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români.Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei. sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA". 410 şi în continuare). Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor. în primele decenii ale secolului al XX-lea. adică „Ograda" în limba română.

gani 8 — Alţii 53 — 5 — - . pers. Ţigani Alţii gosp. Tileagd 9613181 1479 1703 891 2217 3 5 8 — — Bălaia 288 1136 544 592 1133 3 Călătani 89 230 114 116 230 .Fe. i i pers.Ger Evr Localitate Nr.2000 . pe comună şi satel aparţinătoare Băr.de Total BărFemei Germ>.Ro. baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci 2363 7342 3641 3701 4915 1966 5 82 7 372 2 2 3 1900 Populaţia Tileagdului în anii 1900 .- 91 - - - 10 144 5 Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună Total BărFeŢipers.2005 1910 1930 1948 1956 1966 1977 2002 1992 1995 200 5 . de Total BărFegosp.Ma. de baţi a Total mei mân ghiar mani ei gosp. MaGerpers. baţi 1683 7147 3459 3688 3182 3474 Rom Mag 12 268 17 163 31 La recensământul din 29 decembrie 1930 Recensământul din 25 ianuarie 1948. baţi mei Slovaci gani Români Altii 3 Maghiari 7 4 Germani 115 Evrel 11 7324 3527 3797 3870 3314 Recensământul din anul 1992 pe total comună Ţi gani Alţii Nr.Poşolaca 173 621 319 302 66 467 -1 Tilecuş 2941121 553 568 1121 Uilac de 299 982 483 499 124 857 -1 Criş TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 Slovaci Ţ'i. Evrei Siov.________________________ Nr.

5459 6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060 7142 7129 .

Mai observăm tot în această perioadă că numărul populaţiei de etnie maghiară s-a redus considerabil faţă de români.7% 40. conform datelor statistice ale anului 2002.1992. tist Nedeclarat Tileagd 3960 2343 348 12 Bălaia 775 505 2 Călătani 226 176 Poşolaca 396 97 15 1 Tilecuş 906 704 1 Uileac Criş 879 345 66 2 TOTAL 7142 4170 341 16 737 3 - 208 4 345 1294 3 103 379 15 48 18 18 79 100 89 6 44 53 10 5 7 4 193 52 32 319 7 297 758 99 72 32 32 Gruparea populaţiei din Tileagd pe ramuri de activitate. Observăm de asemenea că evreii au dispărut complet. cat.Adv. z.8% .ticos. determinând scăderea sporului natural pe de o parte iar pe de altă parte. Alte cat. cu toate pierderile cauzate de al II-lea război mondial. Descreşterea numărului populaţiei după anul 1977 se datorează politicei greşite aplicată în perioada Ceauşistă. 7-a rel.Transporturi şi comunicaţii 5. în urma trimiterii lor de către Hortişti la camerele de gazare de la Auschvitz.Observăm că în perioada anilor 1930 .Industrie şi construcţii . este adevărat că nu chiar în mod semnificativ.Comerţ 2.Agricultură .Grec. o bună parte plecând în Ungaria şi chiar în Australia.2% . Populaţia Comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare. rmat -ghel p.5% TOTAL Persoană 797 806 117 170 60 13 2007 100% 39.4% .Refo Evan Ba Pen.9% . în această categorie se poate încadra şi descreşterea numărului populaţiei de etnie maghiară..sănătate şi asist.învăţământ 8.4% 44 . primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor – Oradea Sectoarele activ % . populaţia Tileagdului creşte în mod canstant. stabilă Ortodox Rom. socială 2. pop.în administraţia locală 0. mii de oameni au căutat ca să fugă în occident. pe religii în 2002 Localitatea Nr.

în continuare. vom arăta că în anul 1930.2%. » în satele Bălaia. reprezentând în procente numai 28. în procente 71. întrucât un număr mare de cetăţeni.0O/O 1. Să mai precizăm că între aceste două etnii care alcătuiesc populaţia Comunei Tileagd.9% 42.Conform acestor date. la data redactării acestei lucrări. mai ales cei din vârsta a treia.9% ceea ce afectează foarte mult situaţia economică a comunei şi satelor aparţinătoare.Casnice 5 . La această situaţie s-a ajuns datorită încetării activităţii fabricei de cherestea în anul 2001.0% 17.Şomeri în căutare de loc de muncă 4 . Deci. dar şi în limba maghiară.întreţinuţi de alte persoane 6 .0% 1.5% 1. pe total comuna. trebuia să facem o remarcă pe baza datelor statistice. în anui 1948 cifrele între etnii se apropia foarte mult. a existat o . evidenţiind un număr de 3565 ramâni şi 3540 maghiari.Pensionari 3 . rezultate din documentele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică BihorOradea.întreţinuţi de Stat + alte Organizaţii 7 . Călătani şi Tilecuş se vorbeşte numai în limba română iar în satele Poşolaca şi Uilacul de Criş se vorbeşte preponderent în limba maghiară marea majoritate a populaţiei fiind maghiari de religie Reformată.întreţinuţi din alte surse economice TOTAL persoane Total Din care femei 1225 698 2184 1204 191 28 620 872 55 78 5135 620 384 24 36 2994 % 23. populaţia activă din Tileagd este în număr de 2007. să vedem ce categorii de persoane cuprinde numărul celor inactivi: Categoria de persoane 1 . Tileagd se găseau 3182 români şi 3476 de maghiari. Astfel.7% 100% LIMBA VORBITĂ ÎN COMUNA TILEAGD Mai întâi de toate.Elevi si studenţi 2 .9% 12. ca în anul 2002 să rezulte 4783 români şi numai 1658 de maghiari. iar papulaţia inactivă este de 5135. în camuna Tileagd se vorbeşte preponderent româneşte. cunosc bine limba maghiară şi niciodată nu a constituit un inpediment comunicarea între locuitorii aşezării.

cocie. cătunul Călătani şi satul Tilecuş. s-au împrumutat multe cuvinte din limba maghiară ca de exemplu: la fereastră i se spune „oblac" de la „ablak" în limba maghiară. iar românul de rând este ospitalier prin moştenire genetică. nu a renunţat la îmbrăcămintea şi costumele autentice care alcătuiesc zestrea satului pe de o parte. Posolaca. atât în perioada regimului comunist cât şi în ultimii 16 ani. în limba vorbită local de către ţăranii români. în anii după Marea Unire. scoţându-le de la naftalină în zilele festive şi de sărbători anuale. cociş. între cele doua Războaie mondiale. copărşeu. pământul românesc. PORTUL (COSTUMAŢIA) LOCUITORILOR COMUNEI TILEAGD în primele decenii ale Secolului XX. portul papular a fost înlocuit cu articole de îmbrăcăminte produse în serie la fabrici. diferenţa constând doar în modul de păstrarea lor. etc. ca: oblac. politică de sărăcire şi neajunsuri care a determinat să părăsească ţara nu numai maghiarii dar şi mii şi zeci de mii de români.înţelegere deplină fără ură şovină reciprocă. moştenit de la strămoşi s-a păstrat în satul Bălaia. Influenţele limbii maghiare au fost minore. Tileagdul şi Uilacul de Criş încă din secolele XV-XVI au purtat vestimentaţie de orăşeni. chiar şi de către persoanele mai în vârstă. deşi ţinea pasul cu vremea. se datorează politicei dezastruoase economice aplicată de guvernanţii noştri. mai ales ţinându-se seama de încercările de asimilare care s-au accentuat după anul 1848. Trebuie să se înţeleagă că Administraţia Statului Român nu a făcut niciodată discriminări şi îngrădiri ale celorlalte naţionalităţi conlocuitore pe. „lămpaş" la felinar. ştiindu-se că Tileagdul a fost declarat oraş începând cu anul 1692. Asemenea exemple sunt foarte multe dar ne oprim aici. Populaţia satului Tilecuş. în scurt timp au fost scoase din uz. încă din perioada Feudalismului şi până în prezent. „cocie" în loc de căruţă. iar pe de altă parte. aşa cum le înfăţişează în imagini pe întreaga primă . crestul. Este normal şi firesc ca în limba de vorbire a localnicilor sub influenţa conducerii Imperiului Austro-Ungar să fi suferit anumite modificări dealungul secolelor. lacău la chiriaş „hurdău" la butoi „lângă la flacără. hurdău. temetău. în ceea ce priveşte scăderea substanţială în ultimii 50 de ani la Tileagd a numărului maghiarilor. fiind aproape identic ca ale orăşenilor. la scară i se spune „leutră" de la „lejtra". în mod treptat. portul popular tradiţional. „doască" la scândură. lacău. dar şi-a păstrat nealterat caracterul ei de limbă romanică cu specific Ardelenesc. Cociş la căruţaş. Cuvintele uzuale. tezaurul folclorului local.

.

rămânând de râsul satului. Câtă muncă şi câtă bătaie da cap pentru ca să te îmbraci frumos!!! în Tilecuş. reprezentând margarete sau trandafiri. Pe spaţiul rămas liber printre flori erau cusute o mulţime de ţânţele sclipitoare (paiete). cu fir de lână fină. alb şi albastru. având două buzunare mici laterale. Femeile purtau spăcele cu mâneci şi pumnari largi. Fetele fecioare îşi împleteau părul într-o singură codiţă purtată pe spate. Prin acaste semne distinctive se putea cunoaşte de la mare distantă fetele fecioare şi r'emeile tinere căsătorite. In imaginile ziarului sunt scoase în evidenţă numai sumanele bătrâneşti. îşi făcea din codiţă un conciu (coc) cu ajutorul unei aşchii din lemn lustruit. având motive florale cusute pe margine cu fir de mătase roşu. fata mare care nu ştia ca să facă aşa ceva nu se putea mărita. cioareci albi de lână şi căciulite negre cu panglici tricolore. V rog să mă credeţi că în acele timpuri. reprezentând garoafe. prin care era introdus acul cu aţa de prindere. Fetele şi femeile tinere purtau peste spăcel. Ca îmbrăcăminte intimă. Atât fetele . înfloraţi cu fir de mătase în mai multe culori. doar aşa dacă avea multe holde de pământ ca zestre de la părinţi. vopsit în culori roz. Peste cămaşă purtau un labreu (vestă) din stofă neagră. croite din 7 (şapte) laţi (coţi). cu gulere rotunde coborâte pe piept. frumos înflorate în faţă. cu hărnicia şi cinstea care î-i caracteriza pe oameni. înflorat pe ambele laturi din faţă. La această ţinută bărbaţii mai purtau cămăşi împodobite cu ştafuri (dungi) cu pumnari strânşi şi cu nasturi coloraţi. prelucrat de cojacarii din jurul Aleşdului. cu figuri din pastav roşu şi negru. tot frumos înflorate în relief sau cu „pene tăiate" în diferite modele şi cusute cu multă migală. populaţia era mai pură mai veselă şi mult mai fericită. având legată în capătul cozii o panglica colorată în formă de papion. în faţă peste poale se purta a „Zadie" (şort) din catifea de culoare neagră. în sezonul rece îşi înveleau capul cu basmale de culori deschise sau de culoare roşie înflorată numită „cârpă de păr". iar capul şi-1 învelea pe orice anotimp numai cu basma de culoare neagră. denumit „haitău"(tot un cuvânt împrumutat din limba maghiară).4222 din 30 decembrie 2oo4. Paietele avea o gaură mică la mijloc prin care se făcea fixarea pe pânză cu ajutorul unei mărgele mici colorate. în loc de furou purtau o fustă scurta şi strâmtă pa sub poalele din cânepă sau din in. încălţămintea era la ţinuta de sărbătoare în cisme cu tureci lungi sau cu opinci. viaţa se trăia mai intens. încălţămintea purtată era după anotimpuri. După ce se mărita. galben şi bleumarin. Aceste costumaţii se pot vedea mai bine la pagina FOLCLORULUI unde redăm imagini cu costumele fetelor şi ale băieţilor care au participat la festivitatea „Nuntaşii Bihorului". sau poniorcă cum se mai numea.pagină Cotidianul ziarului „Crişana" Nr. mulţumindu-se fiecare cu puţinul pe care îl avea. un labreu din barşin negru. Pe timp de iarnă nu lipsea nici cojocul din piele de oaie biţoasă. albastru.

în timpul verii se purtau şi sandale în zilele de sărbători iar la lucru se duceu desculţi.cât şi femeile căsătorite purtau iarna cisme cu tureac larg. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţe cu care se făcea iluminatul locuinţelor în vechime. în aceste localităţi. La meliţatul cânepei se folosea . pentru a putea fi meliţată. După cea. anul de fabricaţie 1498. păstrată din generaţie în generaţie dealungul veacurilor. principala materie primă pentru industria casnică nu lipsea de pe loturile mici de pământ a fiecărui gospodar. ÎNDELETNICIRI CASNICE ALE LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI.reproducţie. inul nu s-a cultivat pentru fibre numai pentru seminţe. Coloana de mănuşi pusă la topit. adânci de cel puţin 50-60 centimetri. în grădină. Se acoperea cu pietriş. a ora de la spălat se încărca în căruţă. în curte până când soarele o usca corespunzător. Primăvara-vara şi toamna purtau un anumit gen de pantof negru căruia i se spunea „jumătăţi". cânepa de vară se îngălbenea şi trebuia culeasă în mănunchi nu prea mari şi uscată la soare. După topire. peste şură. pe lânqă garduri. era fixată între patru ţăruşi pentru a nu fi dusă pe „Apa Sâmbetei" dacă ar fi fost precipitaţii care să crească debitul de apă pe vale. Cânepa de vară producea o inflorescenţă cu polen. în anul 1967 a fost ridicată spre păstrare muzeografi Bihoreni ocazie cu care a fost fotografiată. peste garduri. se scotea pe malul apei. Se dezvolta în condiţii optime numai dacă lotul de pămân unde urma ca să fie însămânţată. sau cu alte greutăţi pentru a rămâne sub apă 10-12 zile. se ducea acasă şi se întindea mai desfăşurat fiecare mănunchi. BĂLAIA ŞI TILECUŞ Incă din secolul al XV-lea. cânepa era bine spălată de mucozităţi şi de nămolui cu care a fost acoperită. funcţie de temperatura medie a apei. apoi dusă la topit în ape stătătoare. aşa cum apare în prezenta carte. Această unealtă de lucru a fost proprietatea familiei Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş număr de casa 75. Odată cu Operaţia de polenizare. avem dovezi că în Tilecuş s-a practicat pe scară largă industria casnică. în bătaia vântului îşi scutura praful de polen peste capetele cânepei de toamnă care era mai scundă cu cea. Din aceleaşi seminţe şi pe acelaşi lot cultivabil. Cânepa. Martorul de necontestat este o unealtă de lucru denumită „SOCALĂ" pe a cărei roată de învârtire este grevat în mod artistic. întrucât nu creştea suficient în înălţime pe solurile colinare. aşezându-le în formă de piramidă pentru scurgerea apei. 20 centimetri. mănuşă cu mănuşă. creştea doua feluri de cânepă. moale şi scurt. Cânepa de vară care era parte bărbătească şi cânepa de toamnă care germina seminţele pentru . era saturat de gunoi ecologic.

deasupra jurebiilor se aşeza a pânză de sac care depăşea cu mult diametrul ciubărului. leşia se scurgea prin orificiul „ţoloncului" :ntr-un vas mare de sub ciubăr. folosit pentru beteală. două apropiate şi două în capetele crăcănate. îvelitul consta în altă operaţie delicată şi se putea face numai cu participarea iouă sau trei persoane. pentru a nu se încâlci la următoarea : :â de lucru care era urzitul. Pentru înălbire. se obţinea prin trasul cânepii cu pieptenele. Torsul fuiorului s-a făcut preponderent cu fusul şi numai în cazuri mai rare la furca cu roată. Peste cenuşă se turnau doua găleţi de apă fierbinte. Câlţii care rămâneau între dinţii curbaţi ai pieptănului. Ghemele din fire trebuia ca să fie bine. După ce se fierbeau de 2-3 ori până primea culoare albă dorită. După acest proces. Ciubărul era aşezat pe un scaun confecţionat dintr-un lemn de stejar în formă de „V" cu patru picioare. jurebiile era puse într-un ciubăr mare care avea una singură gaură prin care se putea introduce degetul mare de la mână. pentru a scoate din ele leşia şi murdăria pe care au acumulat-o în procesul muncii timp ie o săptămână. Fuiorul lung şi subţire din care se torcea urzeala pentru ţesături mai fine. Leşia scursă se încălzea din nou şi se turna peste :enuşă. jurebiile erau uscate la soare şi depănate cu ajutorul depenelelor (vârtelniţe). care era procurate din comerţ. dimensiuni mai mari cu mai multe trepte. repetându-se ciclul timp de 4-5 ore. manoperă la. care se numea „Căproi".meliţa cu o singură limbă. Depenele mari rentru jurebiile din cânepă şi depenele mici pentru jurebiile din misir şi din bumbac. Vom prezenta la sfârşitul'cărţii schema fiecărui : biect de lucru care concura la procesul industriei textile din gospodăriile ţărăneşti :e odinioară. jurebiile erau clătite de mai multe ori în apă curată şi bătute cu „maiul" pe un scaun mai mare. şi strâns adunate. apă care se făcea leşie. Firele toarse erau făcute jurebii. Trecând printre firele de tort. Tot cu maiul erau bătute poalele şi celelalte ţesături din cânepă care erau supuse la acest procedeu de spălare. Peste pânză se punea o baniţă de cenuşă rezultată din lemn de esenţă tare. După ce s-a fixat urzeala pe sulul din spatale războiului. care era folosit răşchitorul. Urzoile erau tot un fel de vârtelniţe dar ceva mai complicate şi de. Se aşezau jurebiile de tort în ciubăr. folosit numai pentru această operaţiune. erau îndrugaţi obţinându-se din ei fire mai groase care se numeau „canuri" şi erau folosite ca beteală la ţesutul sacilor sau pentru preşuri. aşchie care avea legată la mijloc o fâşie din pânză veche de cânepă. dispozitiv care în limbajul lor arhaic se numea „tolonc". Fuiorul mai scurt de calitatea a Il-a. scoasă afară prin orificiu. Deacurmezişul acestui orificiu se punea o aşchie din lemn de brad. Depenelele aveau două dimensiuni. era trecut prin greabăn. .

la dimensiunea cât să poată intra prin el pânza. învârtirea sulului din spate la învelit se făcea cu un rasteu din fier. folosindu-se găurile în cruce despre care am vorbit. având la un capăt grosimea iniţială care se găurea în cruce. Legată fiind cu o sfoară de talpa războiului. pentru ca roata să fie perfect rotundă. Vergelele cu ajutorul cărora se înfăşură urzeala pe sulul din spate. Toată această gamă de unelte pentru prelucrarea cânepei. urzeala (firele) se rânduiau pe sul în ordine strictă în care a fost învelită pe urzoi. pentru a ţine pănza întinsă în timpul ţesutului. se găseau în fiecare casă de oameni gospodari din Bălaia. Călătani şi Tilecuş. cu mare grijă. avea făcută în el o nişă la mijloc. Material lemnos se găsea din belşug. se fixa cu o scândurică în care se găseau foarte multe găuri pe toată suprafaţa. asigurând astfel condiţiile optime pentru ţesut. Sulul din faţă. La învelit. de la jugul căruţelor trase de animale cornute. sau mai corect spus cu ajutorul acestuia se putea derula pânza ţesută şi. Taică-meu se pricepea să facă si roţi de căruţă lucrare care cerea cunoştinţe fizico-matematice exacte. Cea mai complicată treabă în tehnica ţesutului era introducerea. . începând cu copii de la vârsta de 6-7 ani.cu ajutorul unei mulţimi de vergele. după primul război mondial. erau confecţionate de câtre mai mulţi locuitori ai satului meşteri pricepuţi la prelucrarea lemnului şi o făceau în timpul sezonului rece când lucrările agricole intrau în hibernare. trebuiau ca să fie multilateral dezvoltaţi în aşa fel ca să poată fi de folos la orice lucrare prin care îşi câştigau existenţa. iar vitele erau furajate la grajduri. unul ţine cu putere urzeala condusă după sulul din faţă. ca să nu scape nici un fir din rândul stabilit prin „rostoiul" urzoilor. mai era un dispozitiv asemănător cu suveica. erau din lemn de tufă uscat tăiate la aceiaşi dimensiune şi necesita ca să fie drepte. Războaiele de ţesut şi uneltele care concurau la procesul de producerea pânzei. în aşa fel ca să nu cedeze în timpul lucrului folosindu-se treptat acele găuri despre care am arătat că sunt făcute în cruce. toţi membrii familiei. în gospodăriile ţărăneşti bine echilibrate. mai ales atunci când la ţesut se foloseau 4 iţe. firelor în „iţe". Pentru a putea bloca în stare de încordare pânza la ţesut. se introducea prin dispozitivul care se numea „rost" şi se fixa cu un beţişor scurt din lemn. ca în aceiaşi ordine să fie trecute prin Iţe şi prin Spată. Cu acest dispozitiv. zece centimetri strunjit la dimensiunea găurilor din sul. sulul care era înfăşurat cu urzeala se bloca cu o prăjină legată cu o sfoară groasă de scheletul războiului. Când operaţia de învelire s-a terminat cât şi în timpul procesului de ţesut. trebuia numai ca să te mişti si să întinzi mâna. Sulurile sunt confecţionate din lemn mai gros. ajutând astfel la învelit cât şi la derulare în timpul ţesutului. cu diferenţa că la un capăt avea o porţiune de cea.

Camera dinspre grădină era cu atât mai mică decât prima. In pod se păstra slănina şi produsele din carne de porc. De regulă. amestecat cu pleavă de grâu şi frământat cu picioarele căinţe de al întinde în formă de cocă moale. (în această casă mi-am trăit eu copilăria). care avea o cameră de 6x4 m. dat de împărăteasa Măria Tereza. seminţe de dovleci şi nuci. acoperit îniţial cu şindrilă. Intimatul din luna martie 1773. construcţiile de case au :luat. (coridor). este faptul că în trecutul iepărtat. cât şi de la fumul Cuptorului pentru încălzire. Tavanul . Când a fost demolată şi înlocuită cu altă construcţie mai modernă. în camera dinspre grădină şi în cămara de alimente. ierburi sau trestii. înegrite atât de opaiţele cu care se asigura iluminatul seara. cu cât s-a luat din spaţiul ei pentru cămara de alimente care se aflau paralele. Scândurile care constituiau tavanul casei aveau culoarea neagră ca smoala. atărnate de căpriori. fără horn de evacuarea fumului. folosindu-se materiale de construcţie lemnul care se găsea din belşug. fixată la capete :e stâlpi susţinători. . O parte din locuitori. a prilejuit construirea de noi case cu 3 şi cu 4 camere la care nu lipsea tradiţionalul târnat. Acoperişul era făcut din crăci mai mici de copaci peste care se aşeza un strat gros de paie. toate casele aveau la mijloc o tindă din care se intra în camera dinspre uliţă. Ceea ce s-a reţinut pe cale orală de la strămoşi. lipiţi cu pământ muiat.ei era construit în felul următor: o grindă dealungul camerei. Prima serie de construcţii a avut o tindă la intrare din care se intra în camera de locuit. Acestea se numeau colibe. din metru în metru distanţă alte grinzi în transversal iar pe aceste grinzi erau aşezate muchie lângă muchie scânduri din lemn de stejar cioplite cu securea. în podul casei era un strat de pământ de zece centimetri grosime. care era cea mai mare.GOSPODĂRIILE LOCUITORILOR DIN SATELE COMPONENTE ALE COMUNEI TILEAGD Nu este chiar un lucru uşor a descrie evoluţia caselor de locuit. care reglementa alinierea caselor. aşa zis „tragerea la linie". o tindă de 3x4 m. Descrierea unor locuinţe există începând cu secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. atât locuinţele cât şi adăposturile pentru animale erau construite din chirpici. datorită ipsei datelor din epocile prefeudale şi epoca Feudală timpurie. seminţe de floarea soarelui. Peste grindă. iar pe vatra netedă se punea produse vegetale la uscat (porumb stiulete. Acoperişul casei era făcut din căpriori cu sipci din lemn. în tindă se afla cuptorul de copt pâine. în tindă se găsea cuptorul pentru copt pâine. Casa era construită din lemn de stejar. în decursul timpului. împlinise vereabila vârstă de 192 de ani. acesta urcându-se în podul casei. Am avut prilejul ca să văd în copilărie casă construită în anul 1746. pe dinăuntru şi pe dinafară. Peste scânduri. puse la afumat.

respective damigenele cu palinca de prune din producţia proprie. în canaturi se introduceau bârnele care formau pereţii. morcovii şi pătrunjelul. Casele construite din lemn aveau temelia din bolovani mari. declarată monument istoric. De regulă pivniţa era dispusă sub camera mai mică. Acestea s-au dovedit a nu fi trainice. în lăzi cu nisip. provenite din stejari uriaşi. odată cu construcţia casei îşi construia şi pivniţă. turnată din pietriş cu ciment în cofrage.Biserica de lemn din Tilecuş. având canaturi pe două părţi. piatră de râu peste care se aşezau „talpele". având mai multe familii în coşuri din papură. cu intrarea din grădina casei. . ca să faci construcţii trainice din lemn. a fost construită în anul 1784 din lemn de gorun şi nu s-a folosit la construcţia ei nici un cui sau scoabă metalică. bârnele se îmbinau în „chiotori drepte" sau în „coadă de rândunică" pentru a fi cât mai trainice. corpul era strunjit şi trecut printr-o gaură făcută în uşorul uşii de la intrarea în casă. intrucat isi Aşa arătau gospodăriile şi casele din Tilecuş in perioada dualismului faceau soarecii galerii prin AustroUngar. această familie se ocupau cu albinăritul. reprezintă pe Simuţ Simion şi soţia chitaind sa Saveta. După ce s-au epuizat pădurile cu lemne bune de construcţie. în care se fixau stâlpii susţinători pe verticală.cei mai buni gospodari. Incuietoarele la casă erau făcute din lemn în formă de zăvoare care se închideau seara la culcare. cioplite cu securea şi cu barda în patru feţe. Imaginea îl pereti si cuiburi. butoiul cu varză murată şi butoiul cu vin. guliile. în acestea se săpa gropi mari şi adânci cu dalta. ţelina. Cu toată sărăcia lor. Cu alte cuvintea. La colţurile casei. trebuie ca sa ai solide cunoştinţe de specialitate. iar în timpul zilei se încuiau cu alt dispozitiv de închidere care se numea „răscheie" şi care la un capăt avea o limbă. poză realizată în anul 1911. s-a trecut la construirea caselor din cărămidă nearsa ( vaioage ) folosindu-se lemnul numai la acoperis. Aici se păstrau cartofii.

cât încăpea în ea. atât în comuna Tileagd cât şi în satele componente mai puţin în Bălaia. precum şi toate uneltele de lucru care concurau la practicarea agriculturii. încăperea cea mai mare a grajdului. o cameră mică la mijloc. la distanţe îndepărtate de celelalte acareturi. pentru a nu se produce incendii.în scurt timp după electrificare a urmat . care acoperea un perete era prevăzută cu iesle pentru nutreţul animalelor. în locul cuptorului s-a aşezat maşina de gătit pe care se prepara mâncarea. Iniţial cu riglă în formă de solzi de peşte. începând cu anul 1965. Incepând cu secolui al XlX-lea. Gospodarii cu mai mare dare de mână. casele au fost acoperite cu ţigle. Pe aceste geamuri din cotră se făcea furajarea animalelor cu păioase. având o adevărată tentă urbanistică în exterior. covoare persane. având două porţii mari numite „vrajniţe". s-au construit case cu tentă urbanistă. A treia încăpere legată de grajd folosea la depozitarea cerealelor în hambare ca. încălzirea camerelor pe timpul friguros se făcea cu sobe de tuciu sau de cărămidă. Au fost construite în ultimul timp chiar şi case cu etaj. toate familiile dispunând de tot felul de ir arate electrice care le uşurează viaţa. pentru a nu fi expusă intemperiilor. pentru o mai bună protejare a materialelor furajere. îşi făceau şură acoperită aproape de grajd.A. porumb boabe. Pentru căruţă se construia un şopron în curte.toată noaptea când era linişte în casă. Acestui neajuns i s-a găsit soluţia. în ultimele decenii ale secolului XX. fân. folosindu-se la zidărie un rând de cărămidă arsa şi două rânduri de vaiagă. rând pe rând au fost electrificate toate localităţile. Din cotră se deschideau două geamuri de scândură către încăperea In care era ieslea.C. orz. După cum am mai arătat. lucerna sau amestec. avea loc şi coptorul pentru copt pâinea. una în curte şi una în grădină. grâu. din ărămidă arsă şi din materiale B. începând cu prima parte a secolului al XlX-lea..umea „cotră". mobilier modern. în interior aveau dotate cu parchet. în grădină. colector de fum pentru care. prevăzută cu două uşi. aşezate dea curmezişul curţii. Aici se aducea nutreţul din şura aflată în grădină. apare hornul. cu mai multe camere şi cu bucătărie modernă cu două camere de baie faianţate. La oamenii de rând. Cuptoarele de copt pâine au fost scoase din tinda caselor şi reclădite sub un şopron in curte. După casa de locuit cea mai importantă construcţie a fost grajdul pentru animale mari şi coteţul pentru porci. pe lângă căruţă. încăpere care se r. ovăz. cu plită de fontă.. grajdul se asemăna cu casa de locuit. trifoi. la casele vechi fumul urca în pod. Administraţia statului Austro-Ungar a încasat impozit pe fum de la posesori. în aşa fel ca pe la fiecare capăt de grajd să se poată intra şi ieşi cu căruţa în grădină. repetându-se jperaţia până la acoperiş. având 3 încăperi. apoi cu ţiglă dreptunghiulară care era mai eficientă.

nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul „Ograda" în „Telek". Trei scriitori maghiari. în locul Notariatelar Cercuale au luat loc comunele. Toth Daniel. Szâsz Kalma 1904-1958. Keresztesi Istvân.astfaltarea drumurilor de acces. In ceea ce priveşte Administraţia teritorială prin reorganizarea făcută de regimul comunist. nici una dintre localităţi. care dovedeau că acolo a fost aşezare omenească. adăugându-i toponimicul care şi-l-au dorit. Când se ara pământul pe aceste suprafeţe primăvara sau toamna. Rovina. scrisă în anul 1996. . denumiri care se ascund în negura vremii şi nu ştie nimeni cine şi când le-a botezat. în măsura în care şi-au încetat activitatea obiectivele industriale şi bancare. ieşeau la iveală o mulţime de cioburi din ceramică. Roxin Iosif. Notari cercuali în Tileagd au fost începând cu secolul al XVII-lea următorii: Szilâgyi Gydrgy. Prin urmare. Vatnyi Gyula. susţin şi argumentează că Tileagdul. în ungureşte „TELEK". Atunci şi cu acel prilej şi-a pierdut Tileagdul titlul de oraş pe care 1-a obţinut începând cu anul 1692. Varga Arpâd 1951-1994 şi Kupan Ârpâd în Monografia tileagdului. nici măcar comuna de reşedinţă Tileagd. Din păcate. lucru care a fost confirmat de către toţi scriitori mai vechi ale Cancelariilor Ungare. derivate din denumirea „TELK" care tradus în limba română înseamnă „OGRAD". locul plăşilor l-au luat Raioanele iar locul judeţelor l-au luat Regiunile. Ungurii după ce s-au instalat în Ardeal. Czobel Emil. nu are canalizare şi nici instalaţii de apă potabilă în locuinţe. Tăoi. determinate de mai multe cauze. Gaal Ferencz Crainic Gheorghe. Şi în zilele noastre a rămas numele de Ograda la o parcelă de pământ al Tilecuşului unde au fost aşezate primele colibe sau bordeie ale urmaşilor daco-romanilor. Pali Mihaly. Pârloage. şi altele. Perfect adevărat numai că domnii scriitori maghiari au scăpat din vedere că Tilecuşul prin anii 1200-1300 când a apărut ca aşezare omenească s-a numit „OGRADA" şi au fost împrejmuite cu gard toate colibele în care au locuit. Baranca. cu o populaţie de 4000 locuitori. Moga Ioan şi Bejan Aurel. Cei trei scriitori argumentează că populaţia maghiară de la sate folosesc zilnic aceste expresii de telek în vorbirea lor. Komâromi Andrâs. când se referă la grădina şi la curtea lor de lângă casă. Pe de altă parte. Râturi. oamenii Cancelariilor Ungare nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul românesc „OGRADA". cu excepţia satului Bălaia şi a cătunului Călătani. în Tilecuş nu a locuit nici un ungur dealungul Secolelor. Meghişea. La încheierea acestui Capitol ar mai fi ceva de adăugat. Tilecuşul mai are denumiri la multe loturi de pământ ca: Mezărători. care au rămas cu drumuri pietruite. Lazuri. Dâmbul Rujii. Este adevărat că şi localitatea Tileagd a pierdut enorm de mult din puterea economică. Talchiţa. Debreczeni Peter. pe care le-am amintit. Tilecuşul şi Tilechiul sunt denumiri UNGUREŞTI. Lăpasturi.

iar in anul 279. runoscut în izvoarele antice sub numele de Sciţia.Secolul I. de a învăţa şi a boteza toate neamurile (Matei Cap. s-a coborât asupra sfinţilor Apostoli. Biserica creştină ortodoxă ca şi cea Catolică s-au afirmat de la începuturi ca un important factor formativ. atunci când Duhul Sfânt . 28 versetul 19).în chipul unor limbi de foc.BISERICA Când este vorba despre credinţa religioasă ne place ca să spunem că poporul Român s-a născut creştin. apare în istoria bisericească a . în anul 46 al erei Creştine. Sfântul Andrei este cunoscut ca fiind Apostolul geto-dacilor (sciţilor). potrivit poruncii pe care le-a dat-o Mântuitorul Isus Cristos. la început printre iudei. constituindu-se r rima comunitate de credincioşi (vezi Faptele Apostolilor cap. Au fost Botezate atunci aproximativ 3000 de suflete. Cercurile Eclesiastice de la Budapesta şiau pus multe întrebări asupra faptului când şi cine a încreştinat poporul român. aflaţi în ierusalim. Din deceniul al cincilea . Pe noi ca Români ne interesează activitatea Sfântului Andrrei care a predicat credinţa crştină în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. iar mai ales a sfântului apostol Pavel. a devenit o provincie aparte. Noua învăţătură s-a propovăduit în Ierusalim. Dobrogea de mai târziu. întemeierea Bisericii creştine a avut loc la „Cincizecime". sfinţii apostoli şi-au început rropovăduirea credinţei creştine şi în „lumea păgână". II).Capitolul VI VIAŢA SPIRITUALĂ . mai cu seama că unii istorici ai lor ne căutau origineai prin Asia!!! curată ironie. apoi în alte oraşe ale ţării sfinte. din Cartea „Faptele Aposto-lilor" (cu relatarea fctailată a celor trei „călătorii misionare" ale sf. în timpul lui Diocliţian. înainte de înălţarea la cer. este întâlnită in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Românul. numită Scyţia Minor.. Tradiţia privitoare la această predică „Apostolică" în Scyţia. Cunoaştem ştiri despre lucrarea misionară a Sfinţilor Apostoli Petru şi Ioan. mort în cursul persecuţiei Împăratului Decius (249-251). acest teritoriu a fost cucerit de Ramani şi anexat la provincia Moiesia inferior. iar în Secolul IV. Pavel care 1-a propovăduit pe Isus Cristos şi în Peninsula Balcanică. în teritorii învecinate cu Dacia. de modelare a oamenilor în spiritul moralei crştine. unde trăiau pe atunci şi populaţie Traco-getică romanizată.

Există de exemplu câteva colinde şi creiaţii folclorice dobrogene şi din stânga Prutului. se pot invoca şi câteva mărturii indirecte. 11-30). Bizanţului spre Nord (Florin Dudas opere pag. iar în secolul al XlII-lea chiar de către Statul Papal (Florin Dudas. a făcut parte din Ţara Crişurilor care. în apropierea graniţei Româno-Bulgară). că odată cu formarea sa ca popor. în spiritul înaltei morale şi de păstrare a fiinţei noastre naţionale. Câteva toponimice confirmă acelaşi lucru: „Pârâiaşul sfântului Andrei". a fost construită în anul 1507 şi este cea mai veche construcţie din localitatea Tileagd. care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog Grigen din Alexandria (decedat în 254). s-a născut creştin. despre care se poate afirma. teritoriu ce a avut legături tradiţionale şi neîntrerupte cu Bizanţul. Aceste legături au fost invocate în secolul al X-lea de către „ducela" Menumorut. 16). Biserica s-a afirmat din cele mai vechi timpuri ca un important factor formativ.11). în sprijinul evanghelizării acestui teritoriu de către Sfântul Andrei. Crişana şi Maramureş. 3 Vers. a reprezentat unul din coridoarele importante de penetrare ale Biserica Reformată din Tileagd. Fără îndoială că Sfântul Andrei nu s-a limitat numai la predicarea Evangheliei şi la botezul celor pe care i-a adus la Cristos dintre geto-daci şi grecii din coloniile întemeiate pe tărâmul Mării Negre (Pontul Euxin). Manuscrise româneşti madievale din Crisia 1986 pag. alături de Banat şi Maramureş constituiau teritoriul românesc din Vestul Transilvaniei. Banat. de modelare a comportamentului oamenilor în spiritul m oralei creştine. care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. (peştera se poate vedea şi astăzi în hotarul comunei Ion Corvin. Acest teritoriu. . Zona în care se află comuna Tileagd cu satele aparţinătoare. Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni reiase că şi Sciţii au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (Cap. de structuri a ralaţiilor interumane. în cadrul grupurilor micro şi macro sociale. fără teamă de a greşi. Iată dar unde sa pot găsi rădăcinile credinţei creştine ale poporului român. „Apa sfântului" sau „Peştera sfântului Andrei". declarată monument istoric.Episcopului Eusebiu de Cezarea Palestinei.

ca peste tot în teritoriile locuite de români. Sibolciu Poşolaca. iupă care a urmat cea slavonă. precum si pe acela de Preşedinte al C o m u n i t ă ţ i i Ecumenice Reformate din Tileagd. în timp ce limba de cult şi de cultură a Statului Feudal maghiar. 114 . Placa a fost aşezată în memoria fostului grof TELEGDI JOZSEF PROPRIETARUL COMUNEI TILEAGD şi a satului Uileacul de Criş spre veşnică amintire şi pomenire. cu hramul „Sfântului Ferencz". scrisă cu litere gotice. Şuncuiuş Dobricioneşti. Botean şi Tilecuş. iar Tilecuşul numai în anul 1552. satul Uilacul de Criş şi Posolaca. timp de mai multe veacuri. odată. a fost limba latină. a deţinut un post de deputat în parlamentul Ungariei. Se înţelege ie la sine că populaţia acestor localităţi aparţinea unui cult religios. în spaţiul acestor localităţi au existat dealungul secolelor Două Religii: Ortodoxă şi Romano-catolică. deşi din documentele aceloraşi Cancelarii rezultă că în secolul al XVI-lea. au fost atestate documentar în anii: 1256. Tilechiu. se află din anul 1916 pe un perete din interiorul Bisericii Reformate a Tileagdului construită în anul -1507 declarată Monument Istoric. care a adoptat catolicismul. Având în vedere faptul că statul Feudal Ungar a adoptat şi şi-a însuşit credinţa Romano-Catolică. au adus cu ei această Această placă tombală.Ortodoxă. Această personalitate a fost jurist. 1283 şi 1291. Sacadat. Vorbind despre Viaţa spirituală a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare vom arăta pe baza documentelor vechi de arhivă că începând cu anul 1256. Prima biserică catolică din Tileagd a fost construită în anul 1335 de către groful Pázmány Péter. Ca urmare a exsistenţei şi continuităţii Dacilor Liberi în judeţul Bihor încă din Epoca Romană. comuna Tileagd. de pe meleagurile Vestice deci şi în zona în care se află comuna Tileagd.In Evul Mediu. Prin conjucturi hotărâte de istorie şi în particular de Cancelariile Administratei Ungare. cu migrările pe teritoriile altor state. limba de cult a populaţiei autohtone de rit ortodox. ldementul românesc a existat în tot cuprinsul judeţului Bihor respective credinţa Creştin . moşiile familiei Csanăd din Tileagd se întindeau pe raza satelar Borşa. a fost cea Greacă.

provocate de Episcopul de Oradea în a cărei competenţă Eclistiastică cădea aceste teritorii. Biserica a fost construită în stil gotic. în interior. fresce deosebit de frumoase şi valoroase. Aşa cum ne este cunoscut din Capitolul „evenimentelor istorice" Tileagdul a avut dealungul secolelor personaje deosebite. în anul 1561 a fost expropriat de avere pentru infidelitate faţă de soţie şi familie. Această biserică a suferit transformări importante în anii: 1729. împăratul Ungariei Uylâszlo. care nu a existat până atunci. Pe cealaltă parte se găseşte o statuie din marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Loialitatea faţă de împărat şi faţă de Biserică au fost pe pământul Ungariei principii de bază. în comuna Tileagd au existat aceste două religii. au început Reformaţia Credinţei Evanghelice. ocazie cu care au fost înlăturate majoritatea elementelor gotice. Groful Telegdi Istvăn. în anul 1501 s-a împotrivit cu severitate contra acestor mişcări neobişnuite. în exterior. nava este acoperită cu o boltă semicilindrică iar absida cu o boltă instelată pe ogive. Drept urmare. Kalvin Zwingli şi alţi reformatori. Episcopul Ferencz Csanâd a iniţiat construirea mai multor biserici. 1891 şi 1903.1803. pe lângă exploatarea cruntă a iobagilor care le lucrau moşiile. Telegdi Mihâly a rămas în credinţa 115 .credinţă. demnitari de Stat Episcopi. ideile lui Luther. Aşa de exemplu. considerându-se în faţa bisericii că a săvârşit un foarte mare păcat. Fratele său. de sub stratul de tencuială au fost scoase la iveală. planul dreptunghiular cuprinde o singură navă. şi care nu respectă axul navei. în Tileagd au adoptat aceasta nouă credinţă mai mulţi demnitari printre care şi groful Telegdi Miklos. 1793. Pe peretele sudic din interior se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi şi câteva picturi vechi. în anul 1729 au fost efectuate modificările cele mai mari. zidurile sunt susţinute de contraforturi şi străbătute de ferestre terminale în arcuri ogivale. care şi-au adus o importantă contribuţie la viaţa spirituală a localităţii. aşa cum am mai arătat. iar spre vest are un turn înalt. începând cu anul 1335. în anul 1891. cu reparaţiile şi modificările care i s-au adus. Incepând cu anul 1420. Groful Telegdi Istvan a construit în anul 1507 o biserică catolică pentru călugării Franciscani. mai îngustă. fiind cea mai veche construcţie din Tileagd şi declarată Monument Istoric. atât în interior cât şi în exterior. terminată spre răsărit cu o absidă poligonală. autorul construcţiei acestei biserici. Mişcarea Evanghelică a produs nelinişte şi turbulenţă pe teritoriile Văii Crişului Repede. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. biserică care. Cu toate acestea. a dăinuit pănâ în zilele noastre. o armată întreagă de grofi şi moşieri. adoptând o credinţă nouă în anul 1557. cu tendinţa de asimilare a elementului ortodox român şi atragerea acestuia la catolicism.

în baza legislaţiei de atunci. aproape toată populaţia Tileagdului de etnie maghiară. în timpul vizitei a făcut infarct cardiac şi a decedat. Telegdi Miklós a avut atâta putere de convingere în discursurile lui încât. era proprietate grofului Telegdi Mihăly. Romano-Catolică. Baronul Telegdi Miklós. s-a redus în mod considerabil numărul credincioşilor de Rit Catolic în Tileagd. 116 . adoptând această credinţă Reformată până în anul 1561. în anul 1614 a venit în vizită de wsspsmmaamm-. cei doi fraţi. Biserica construită din anul 1507. Contesa Hagymăsi Margit soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea. podoabele din aur. mai puţin cunoscută în acele timpuri. putând fi văzută şi astăzi într-un mic parc al Tileagdului. Ordinul călugărilor Franciscani au părăsit mănăstirea catolică. Tot aici a fost înmormântată cu mari onoruri. fost episcop de Pécs.avută. vasele sfinte ale Mănăstirei şi toate obiectele de cult care au fost estimate la suma de 1. în acel an 1561. din Uilacul de Criş şi Poşolaca l-au urmat. Coincidenţă sau nu. Statuia contesei Hagymăsi Margit a rezistat peste secole. Groful Telegdi Miklós. aflat în curtea Bisericii Reformate Monumentul Istoric de azi. sumă care constituia pe vremea aceea o avere considerabilă. groful Telegdi Mihăly şi groful Telegdi Miklós. au împărţit între ei toate bijuteriile de familie. în mod spontan i s-a făcut rău. Tileagdul acelor vremuri avea o aşa cotaţie în rândul aşezărilor Bihorene încât s-a căzut de acord ca marea contesă să fie înmormântată în CAVOUL familiei Telegdi. decedând în câteva minute. a decedat în anul 1583.-plăcere la rudele din familia Telegdi. la 22 de ani după reformaţie şi a fost înmormântat în Cripta familiei Telegdi din curtea actualei Biserici Reformate din Tileagd. Prin drepturile lor de moştenire. tocmai când reformaţii aveau nevoie de ea. fără să acuze dureri. După reformaţie. In aceste circumstanţe. soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea care. vrea biserica mare pentru numărul numărul mare de credincioşi reformaţi.200 (una mie două sute) foriţi. Posibil că a făcut infarct cardiac. Contesa Hagymăsi Margit. boală cauzatoare de moarte. în vara anului 1614 a făcut o vizită de plăcere la rudele din familia Telegdi.

membrii Meşter Gheorghe Lala loan şi alţii. prin care se angaja ca să execute o lucrare la Biserica din piatră pentru a o putea folosi Biserica au preluat-o ortodoxi în anul 1869. în anul 1900 au fost 534. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o Sinagogă (casă de rugăciune) „AVIA". numărul evreilor a crescut în mod continuu. La aceştia s-au mai adăugat câteva familii care au venit de pe Valea Aştileului. Lindenfeld Márton. în anul 1931. După reformaţie. iar în anul 1900 au ajuns la 304 persoane. BISERICA ORTODOXĂ Aşa după cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. Rosenfeld Lajos şi Schvartz Moór. După darea în folosinţă a Căii Ferate pe relaţia Oradea . în anul 1851 erau în Tileagd 239. dar numărul lor a continuat să crească. în anul 1934 şi-au schimbat Rabinul şi întreaga conducere a comunităţii. Nu au avut şcoală cu limbă de predare în Ebraica. Foarte puţini din rândurile evreilor s-au ocupat şi cu alte îndeletniciri. Winkler Marton. în anul 1851 la 200 persoane în 1890 au fost 212 persoane. administrator Féchete Florian. pe moşiile marei Familii Csanád de prin anii 1002-1050. Cel mai mare număr de evrei în Tileagd a fost de 325 persoane la 241 de familii.Cluj şi după intrarea în procesul de producţie a mai multor fabrici nou înfiinţate. în Tileagd au conveţuit 3 religii diferite la care sa adăugat şi a 4-a începând cu anul 1845. românii şi maghiarii din Tileagd au trăit amestecaţi. în 1880 au fost 241. Această religie a fost recunoscută începând cu anul 1791. pentru preoţii care îi erau apropiaţi. de ortodocşi. lângă Biserica ortodoxa. casier Molnar Hermán membrii în comitet au fost aleşi: Krausz Mihály. după cum urmează: Rabini: Ordentlich Gerson. Organizator iiszterreicher Eda. fără a avea biserică sau alt lăcaş de cult pentru rugăciune. Friedmann Iosif. Inainte de primul 117 . conducerea bisericii Reformate a încheiat o înţelegere scrisă cu Biserica Ortodoxă. Printre ortodoxi s-au aflat mulţi oameni care erau în legătură cu comercianţii evrei. copiii lor frecventând cursurile Şcolii de Stat în limba maghiară din localitate. La început au fost 24 de familii. fiind iobagi şi unii şi alţii. Din partea Bisericii Ortodoxe a fost preotul Bogdan Petru. când a apărut Comunitatea evreiască. în 1890 au fost 363. Despre Credinţa Ortodoxă s-a vorbit în documentele de arhivă că a existat în anul 1341. în anul 1845. Farkas Ignácz. Fischman Iosef şi Müller Ianü.Groful Telegdi Mihaly şi-a mai ţinut dreptul de proprietate asupra bisericii până în anul 1571. Pe post de Şoacter a fost numit Doneberg Moor. Glük Erno. Ocupaţia de bază ale acestei comunităţi a fost Comerţul şi Afacerile.

au rămas fără biserică. pe care am ţinut să o prezentăm cu o fotografie în prezenta lucrare. în anul 1932. începând cu anul 1842. numărul redus de credincioşi Romano-catolici din Tileagd. în anul 1716 s-a 118 . Aceştia din urmă au reuşit să-şi construiască o frumoasă casă de rugăciune. Groful Bărâny Miklos a posedat în Tileagd un castel şi o capelă ( biserică) lângă proprietatea sa personala. Enoriaşii Bisericii Ortodoxe din Tileagd s-au dovedit a fi evlavioşi. şi biserica ortodoxă a primit o bucată de pământ pentru folosinţă.război mondial au ajuns la 600 de suflete. numărul lor scăzut. Lăpuştan \ asile. numărul ortodocşilor a ajuns la cifra de 775 suflete. unul mai mare şi unul mai mic. iubitori de Dumnezeu şi de aproapele lor. casierul Musca Alexandru şi Biserica Ortodoxă din Tileagd membrii Comitetului Bisericesc. Până la următorul Recensământ. După primul război mondial şi în mod deosebit după cel de al IIlea război mondial. buni creştini. Cu ocazia Reformei agrare din Tileagd. a fost necesar ca să fie renovată biserica şi tot atunci a fost înzestrată cu clopote. Persoana a fost construită în anul 1846 asupra căruia au căzut cele mai multe responsabilităţi şi de care a depins reuşita lucrărilor a fost Iile Florian. După război. Este vorba de Biserica Baptistă cu un număr de 297 credincioşi şi Biserica Penticostală cu un număr de 758 suflete. la Parohia Bisericii Ortodoxe din Tileagd au slujit următorii preoţi: Bogdan Petru. Popovici Simion şi Munteanu Alexandru. Contabilul Costean Gheorghe. La Recensământul făcut de către Biserica Romano-catolică în anul 1931 s-a stabilit că în Tileagd erau numai 470 de ortodocşi. au mai apărut în Tileagd alte două Religii. Fiind şi preot RomanoCatolic. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ După degringolada produsă de Reformaţie. Cu aceste completări şi cu renovarea bisericii Ortodoxe s-a ocupat primarul interimar Iile Florian. a căror sunete se îmbină armonios.

din 1807-1813 Koteles Ferencz. fiind ridicate pentru a face din ele muniţie de război. din 1763-1780 Baricsi Bálint. unul de 600 kg şi al doilea de 300 kg. al doilea 356 kg şi al treilea 258 kg. Pe lângă Biserica Romano-Catolică din Tileagd a funcţionat o şcoală de mare prestigiu. din 1885-1903 Nevery Aurel. din 1813-1828 Turay Pal. In anul 1864. Aceste clopote au fost procurate din Germania şi au costat 200. din 1903-1911 Kovács József. din 1911-1923 Besser Hugo. din 1925-1933 Kajab László. continuându-şi activitatea Ecumenică pentru credincioşii din circumscripţie. în locul turnului de lemn s-a construit un alt turn rezistent.000 lei în banii de atunci. care . având 12 metri înălţime. unul în greutate de 150 kg şi al 2-lea de 80 kg. din 1857-1870 Szabó László. In timpul primului război mondial. biserica a fost din nou reparată şi tencuită plus zugrăvită. din 1789-1803 Nagy Gyorgy. în care au fost instalate alte două clopote mai mari. Szabó László. din 1780-1782 Patay József. din 1758-1762 Farkas László. Antal din 1831-1857 Salamon Ádám. cheltuiala acestor Biserica Romano-Catolică din Tileagd datează din anul 1716 lucrări fiind suportată de naşa grofului Haller Ferencz. din 1782-1788 Káksár János. După anul 1933 a fost Orbán Péter.mutat în Tileagd. In anul 1890. astfel ca în anul 1759 a rămas fără turn. din 1923-1925 Somogyi Antal. Turnul din lemn nu a rezistat mult timp greutăţii celor două clopote. din 1828-1831 Kubovics. din 1803-1807 Pataki Soma. din 1788-1789 Sipos István. Costurile acestei lucrări au fost suportate de enoriaşul grof Haller Ferencz. la data de 23 octombrie 1864. din cărămidă cu mortar de ciment. construită de moşierul Nagy Mihály. armata Austro-Ungară a devalizat Biserica Romano-Catolică de cele două clopote şi de orgă. în anul 1928 a necesitat ca să i se facă din nou reparaţia generală când era preot paroh Kajaba Laszló. Preoţii care au slujit dealungul timpului la Biserica Romano-Catolică din Tileagd au fost următorii: Din 1736-1758 Szalkoy Istvăn. doamna Carolina. în turnul de lemn pe care îl avea. Abia în anul 1926 au fost aduse şi istalate alte trei clopote din care: primul ara 634 kg. când era preot la Biserică. La această Biserică. încă începând cu anul 1463. din 1870-1883 Németh Pal din 1883-1885 Szamossy Viktor. în anul 1730 au fost instalate două clopote.

ulterior s-a dovedit a fi prea mică şi degradată. prof. în anul 1561 au construit o şcoală. având ca materii de studiu scrisul cititul şi religia. dar numai pentru fiii şi fiicele familiilor de grofi şi demnitari. Tiner Iosif. Casa de rugăciune credincioşilor Penticostali. învăţător a fost Kovăcs János. După terminarea studiilor şi reîntoarcerea la moşii în comuna Tileagd. In satul Uilacul de Criş. construită în anul 1805. care a funcţionat până la Reforma învăţământului da către Regimul. Ştefan Iosif. Szabó János. Tangenţial se aminteşte în documentele de arhivă că grofii Telegdi Miklós şi Telegdi Mihály. Tot începând cu acelaşi an a funcţionat o şcoală cu 45 de elevi de religie Reformată. In anul 1893. în urma acestei ordonanţe. în Tileagd a funcţionat o şcoală începând cu anul 1759 cu limba de predare maghiară pentru 8 elevi romano-catolici. învăţător a fost Ilosvai István. aceştia au încercat ca să-i convingă pe ceilalţi membrii ai mari familii de moşieri că este imperios necesar să urmeze ceva şcoli fiecare şi să se instruiască prin culturalizare. Stéger Géza. a fost Csanád Sándor. împărăteasa Măria Tereza a ordonat înfiinţarea de şcoli confesionale la sate. Nyilgész Iosif şi Domokos Eugen. tot în anul 1759 a funcţionat o şcoală cu 8 elevi având teme de învăţământ Citire. In anul 1759. Din alte surse de informara am aflat că în Tileagd a existat o şcoală înainte de Reformaţie. Csáki Mihály. Invăţătorii care au predat la şcoala patronată de către Biserica RomanoCatolică sunt cunoscuţi următorii: Vágner Soma. Scris şi Religie. unde a început culturalizarea tineretului prin şcoli. având ca materie de studiu Citire scris. după 433 ani de existenţă şi funcţionare a fost demolata şi s-a construit alta în locul ei. începând cu anul 1471. Comunist. în Poşoloaca 120 . Benedek şi Miklós din familia Csanád (Telegdi). care a funcţionat pe lângă Biserica Romano-Catolica începând cu anul 1463. matematică şi religie. au urmat studii universitare la Viena. Tot pe lângă Biserica Romano-Catolică a mai funcţionat a doua şcoală. a DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN COMUNA TILEAGD Tileagdul a fost printre primele localităţi din judeţul Bihor.

teh. R. 4 h Sport L. 2 h Fizică 2 h Desen teh. Orto. 2 h Matemat. 2 h Istorie 2 h Istorie 3h Desen Sport L. franc. învăţător a fost Kozări Jănos. 2 h Desen Tehn 2 h Limb. Desen teh. învăţământul cu limba de predare maghiară a fost după um urmează: Profesori Baka Jănos Facsar Gyula Prest Ùjlak MATERIILE CE S-AU PREDAT PE CLASE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CI. R. ref. rom. 4 h Sport L. Dr. Invăţământul confesional la sat a luat fiinţă după Revoluţia Burghezomoşierească din anul 1848. 3 h L.-Cat. rom. 2 h Rel. 2 h Istorie 2 h Desen 2 h Dirigenţie 2 h Matemat. Dirigenţie mână Desen teh. 2 preot ref. la 5 ani după revoluţie. în Tileagd au fost puşi în libertate 285 de iobagi în anul 1853. ref. magh. 2 h Rel. maghiară Istorie Molnâr L. h Dirigenţie Gligor Ioan Lovăsz Róza Fizică 3 h Desen 2 h Desen geogr. franc. R. 2 h Matemat. Muzică L.-cat. 4 h Fizică 2 h Istorie 2 h Muzică L. 4 h Relig. L.a apărut prima scoală confesională în anul 1755 cu 12 elevi. 3 h Rel. 3 h L. 3 h Rel. Istorie Seregi Istorie 2 h înv. a Hl-a CI. înv. când au fost puşi în libertate iobagi. 3 h Dirig. magh. 3 h Fizică 3 h Desen 2 h Muzică Limb.-Cat. 2 h Limb. 2 h Dirigenţie Istorie L. 2 h Rel. 4 h Rel. 4 h Sport L.-Cat. franc. Carol magh. a H-a CI. 3 h L. In documentele de arhivă privind perioadele anilor 1857-1871. I-a CI. a IV-a Rel. Igienă Igienă Gaborjân József Igienă . având ca materie de studiu Scrisul şi Religia. Rel ref. rom. Ref. r. rom 3 h Matemat. lat. framc. lat. magh. 2 h ref. 4 h Rel. civic Agricultură Lajos civic Szolnoki Desen 2 h Sport Desen Sport Desen Sport Margit Igienă Desen Igienă Luc.

Grigore. Angela.în decursul anilor 1945-1948. profesor de Educaţie Fizică La organizarea învăţământului în limba Română. Franceză şi Desen. de fosta -------------.Hasan Atanasia. Română şi Desen 5. 1 din centrul comunei.. avându-1 director pe profesorul Iorgu M. Este vorba de şcoala primară Nr. ora HUO in sala festivii a primăriei Tileagd. la care. . | BILET DE ONOMIE la petrecerea ce va avea loc In ziua de 22 Februarie l'MS. .Bucureanu Cornelia . începând cu anul 1919 în Tileagd pe lângă şcolile întreţinute de către Bisericile Reformate şi Romano-Catolică. loan.a predat. s-au înapoiat şi aceştia în vechea lor patrie . delegat al Ministerului învăţământului şi Educaţiei din Bucureşti. tf. profesor de Desen şi de lucru manual 8.profesor titular de Anatomie şi Igienă 6. au mai funcţionat doua şcoli cu Limbă de predare română. . doctorul Gaborján József a predat şi Limba Rusă.Ungaria. ca titular de catedră. mai ales la Gimnaziul cu Limbă de predare maghiară. L. vis-a-vis. Limba Română şi Limba Latină 4. P. \ ^arít^ ^ i M a l ^^dUl^ a ^ . profesora titulară de Istorie. profesor de L.profesor titular de Matematică 3. .preot . cu limbă de prădare maghiară. cu clasele V-VIII. T I L E A G D .Bucureanu Graţian. . 2 cu limba de predare Română a funcţionat aproape de Gara CFR. P. aduşi din Ungaria când s-au retras armatele hortiste şi germane.Popescu Dumitru . după anul 1944. 2. Tot în perioada 1945-1948 a funcţionat Gimnaziul Unic Mixt de Stat. având scopuri caritabile. Şcoala Nr. La gimnaziu. care a predat Limba Franceză şi Limba Română.Butici M. preşedintele comisiei de Examinare fiind Andrei Sorescu.titular la îndeletniciri practice 7. Acest „Bilet de Onoare" din anul 1948. întrucât în perioada 1940-1944.Rafinărie de petrol Bihar-Szilagyi. înainte de al II-lea Război mondial. toate cadrele didactice au fost de etnie maghiară. . dovedeşte că în oraşul reşedint d e Plasă Tileagd. C O M I T E T U I . în anul 1945 au fost înscrise 70 de elevi. imediat după terminarea celui de al II-lea Război Mondial se organizau săptămânal cu caracter cultural.Tătaru Sultana .Gligor loan . în data de 14 iunie 1935 mi-am susţinut şi mi-am luat examenul de 7 clase primare. s-a simţit mare lipsă de învăţători şi profesori.■—------. . . Au mai predat la acest Gimnaziu şi Vlad V.

pe raza comunei funcţionau un număr de 9 şcoli generale. Până în anul 1989. tradiţionale de altă dată. Invăţământul preşcolar era organizat în 9 grădiniţe cu peste 400 de copii. Păcat parcă le-a luat Dumnezeu sau dracul minţile. s-a încercat să se revină la valorile morale.Instituţia învăţământului. prin munca politică de masă" controlată de politruci. profesori şi învăţători titulari. Până unde poate merge ticăloşia omenească. iar supravieţuitorii sunt obligaţi ca să ţină pasul cu ea. care au avut prioritate înaintea celei mai necesare instituţii într-un Stat de drept . sală profesorală. Şcoala ajutătoare a posedat şi un internat pentru cazarea şi asigurarea celorlalte necesităţi de supravieţuire ale acestor copii. Numărul populaţiei şi a copiilor a crescut de la an Ia an. mai de voie mai din obligaţiile sistemului. în cadrul comunei Tileagd a mai funcţionat o şcoală ajutătoare pentru copiii cu deficienţe fizice locomotoare şi de comportament. anual fiind cuprinşi la această formă de învăţământ câte 30-40 de cursanţi cu rezultate pozitive. cuprinzând 940 de elevi din care: 545 în învăţământul primar şi 395 la învăţământul gimnazial. In perioada Regimului comunist pe lângă ideologia sa malefică pe care a promovat-o. 13 învăţători şi 2 maiştri. însă cu succes mai puţin spectaculoase noii guvernanţi din ultimii 15 ani au avut mai mult grija de interesele lor personale. fiind vorba de „Răspândirea culturii Socialiste. Conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică în cursul pregătirii materialului pentru această carte. Sub acest regim. La data respectivă. utilate şi înzestrate cu mobilier nou adecvat. care are menirea să formeze viitorii oameni ai naţiunii. total ateistă şi de spălare a creierelor. în timpul lor liber frecventau căminele culturale. laborator. Au fost organizate şi cursuri fără frecvenţă pentru adulţii care nu şi-au putut face şcoala la vremea potrivită. După căderea comunismului. în care au fost şcolarizaţi un număr de 163 copii aduşi din tot cuprinsul judeţului iar cu pregătirea şi educarea acestora se ocupau un număr de 36 cadre didactice. de educaţia cărora se ocupau 13 educatoare. regimurile de viaţă s-au schimbat iar odată cu acestea s-au schimbat şi structurile administrativ-teritoriale care au influenţat şi procesul de învăţământ.Viaţa nu a stat şi nu stă în loc. cancelarie şi grup sanitar. bibliotecă. în anii 1964-1965 s-a construit în Tileagd o şcoală modernă cu 8 săli de clasă. La a acest proces de învăţământ au predat un număr de 60 cadre didactice. Pe lângă aceste activităţi şcolare. a mai făcut şi ceva lucruri bune. se prezintă astfel: . tinerii. în frunte cu justiţia care ne-a făcut de râsul celorlalte popoare Europene. dintre care 21 profesori. următoarele date privind învăţământul din comuna Tileagd inclusiv satele aparţinătoare.

metri pătraţi 99600 din care: cu 69 săli de clasă din care: din care: Şcoala generală cu clasele I—VIII.persoane 1005 .Populaţie Şcolară. gimnazial şi profesional 109 Baza materială a învăţământului . primar şi gimnazial 8 .La învăţământ preşcolar 11 . total persoane 1254 .Grădiniţe de copii 6 .Personal didactic .Unităţi de învăţământ .Copii înscrişi la grădiniţe 249 . Trandafirilor nr.Elevi înscrişi . 1099.La înv.persoane 60 . din str.persoane 128 . 124 .Suprafaţa locuibilă .Locuinţe existente 2574 .Ateliere şcolare 2 .săli de clasă69 .Administraţie locală 13 . primar.Laboratoare şcolare 3 .Şcoli din înv. are două corpuri de clădiri cu câte 8 săli de clasă fiecare şi cu un laborator.Sănătate şi asistenţă socială .număr total 14 .

1099 sunt două corpuri de clădiri în aceeaşi curte cu câte 8 săli de clasă fiecare. amplasată pe strada Bistricioarei Nr. când s-au făcut ultimele investigaţii pentru încheierea monografiei comunei. Scoala ajutatoare sau scoala speciala cum i se spune in prezent. situaţia învăţământului în comună se prezenta după cum urmează: Pe strada Trandafirilor Nr. are coşurile de fum aparente crăpate. Aceasta scoala a fost adusa in Şcoala cu clasele I-IV din strada Bistricioarei nr. tot pentru clasele I—VIII. în cazul unei tornade. La aceste două clădiri lipsesc grupurile sanitare la nivel civilizat cu care să se poată intra în Europa. la care frecventează cursurile un număr de 130 elevi. Tileagd. existând pericolul de a se dărâma. instruiţi de 8 cadre didactice. In anul şcolar 2004/2005. Mai există o şcoală cu 8 săli de clase. 356 are 8 săli de clasă. la aceste şcoli cu clasele I—VIII îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ 340 de elevi. Clădirea mai veche. 356.La data de 6 iunie 2005. functioneaza la parametrii Europeni din toate punctele de vedere. în cartierul Gării CFR. 116 . Una din cele două clădiri are şi laborator cu instrumente de lucru adecvate. profesori şi învăţători titulari. având 3 învăţători. funcţionează o altă şcoală cu 41 de elevi în clasele I— IV. Nu au nici un fel de instalaţii de apă iar încălzirea pe timp de iarnă se face cu sobe de teracotă. având 30 de cadre didactice.

Regret că timpul care l-am avut la dispoziţie între două autobuse. dotată cu instalaţii şi confort la nivel European. clădită prin secolul al XlII-lea şi declarată monument istoric. are canalizare. cu difîcienţe de comportament. încălzire centrală în dormitoare şi în sălile de clasă. Clădirea are instalaţie de apă. încălzire centrală. cadrele şcoalei ocupându-se numai de procesul instructiv-educativ. grupuri sanitare. Şcoala specială mai are în dotare un microbus cu 16 locuri. ordine şi curăţenie ddesăvârşită. . în prezent. mijloc de transport cu care sunt duşi copii în excursii prin rotaţie. camere de baie faianţate. Direcţia pentru protecţia copilului a văduvit şcoala de cantină şi de internatul copiilor. canalizare. In anul 1975-1976 a fost construită clădirea în care funcţionează această şcoală specială. un personal instructiv de înaltă probitate profesională. Personal consider că nu a fost o măsură suficient de bine gânditit.Tileagd de la Nucet. cu capacitate de cazare pentru 250 de locuri. Iniţial a fost instalată într-o clădire veche. instalaţii de apă. nu mi-a permis ca să iau legătura şi cu Conducerea Instituţiei de Protecţie a Copilului. grupuri sanitare moderne. la data de 15 septembrie 1995. faianţe şi un parc mare recreiativ pentru elevi. Incepând cu anul 2000. aici se găsesc 115 copii internaţi. Directoarea şcolii fiind doamna profesoară Silvia Ficuţ. ţinându-se cont de acomodarea copiilor la aceste paralelisme. având 14 săli de clasă şi o capacitate de internat pentru 250 de locuri. Şcoala Specială.

Poşolaca 1291. Cu toate condiţiile optime de viaţă ce li se oferă în această şcoală. ovăz. unii m-au întrebat dacă hu cumva doresc ca să adopt copii. se cultiva un soi de grâu fără mustpţi. Vestitul Registru de la Oradea a consemnat că în secolul XIII şi XIV s-au cultivat în zona Tileagdului mai multe feluri de cereale. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai Tileagdului există 6 (şase) grădiniţe de copii. . Am rămas plăcut impresionat atât de ţinuta lor vestimentară curat îngrijită. populaţia din acaste localităţi ducea viaţă sedentară. de întrebările ce mi s-a pus cu mult discernământ. cu a căror pregătire se ocupă 11 (unsprezece) educatoare. dornici de cunoaştere. făcând referire la producţia mare de varză. cum observa Regele Geza al II-lea al Ungariei în actul său de danie din anul 1075. VIATA ECONOMICĂ a) AGRICULTURA Incă înainte de anul 1265 când a fost atestată documentar comuna Tileagd şi satele aparţinătoare: Uilacul de Criş 1283. Cei mai buni gospodari s-au ocupat şi cu albinăritul.La data vizitei mele. In documentele vremii se mai vorbeşte despre producţiile de orz. mei şi mazăre. Elvira Celebi mai arăta că „zarzavaturile nu lipsesc nici vara nici iarna. parcul Şcolii Speciale era plin de copii scăldaţi în soare. aşa cum reiese din anumite documentaţii ale acelor vremuri. (Călătorii străini despre Ţările Române volumul 6 Bucureşti 1976. Această populaţie îşi asigura existenţa din cultivarea pământului şi creşterea vitelor. sursă de asigurarea celor necesare traiului. cât şi de voluntariatul unui număr mare de copii care s-au oferit să mă conducă la Doamna Directoare a Şcolii. au fost folosite de comunitate în comun. (Tereza Mozeş „Zona etnografică a Crişului Repede" Bucureşti 1984 pag. Călătorul turc Elvira Celebi arăta că în anii ocupaţiei otomane (1660-1692) în jurul Oradiei. Tilecuş 1308. cultivarea pământului a rămas până în zilele noastre principala. 24). de o calitate deosebită. pe primul loc aflându-se grâul. Bălaia 1622. Un comportament perfect normal de copii plini de viaţă. prin secolele XTV-XV-lea pământurile arabile erau proprietăţi individuale iar pădurile şi suprafeţele destinate păşunatului animalelor. Legat de cultivarea pământului în aceeaşi măsură oamenii au dat atenţia cuvenită creşterii animalelor şi pomiculturii. deci şi pe valea şi terasele Crişului Repede. paginile 662-668). fiind evident faptul că şi-ar dori ca să facă parte dintr-o familie. la care frecventează 260 de învăţăcei. în trecutul îndepărtat. De altfel.

cu ocazia căreia.iobăgia. Budapest. ţăranul român a început să gândească şi să aplice anumite sisteme de lucrare a pământului pe bază de observaţii. fără resurse de ape curgătoare. 1901 pag. după care era lăsat ca să se odihnească până când se înţelenea. până în perioada primului. După încheierea primului război mondial. erau păscute cu vitele. excepţie făcând Bălaia şi Tilecuşul care din punct de vedere geografic. precum şi din moşia baronului Capri Vaier. în anul 1921 a avut loc prima reformă agrară în ţara românească. li s-au dat locuri de casă. O parte din pământ era lucrat mai mulţi ani la rând. Dealungul secolelor s-au făcut progrese şi îmbunătăţiri în practicarea agriculturii ca şi în celelalte actvităţi economice. odată cu păscutul. Prin acest sistem. începând cu secolul al XII-lea. vânzându-şi moşiile la preţuri derizorii. In anul 1942. prin care au cerut restituirea pamatului care li s-a luat. cu pământ arid. 561). cultivat intensiv. după reocuparea Ardealului de Nord de către Statul Ungar prin aplicarea Diktatului de la Viena. moştenitori ale fostelor mari familii Csanad-Telegdi. (Borovszky Samu Biharmegye Nagyvărad. 235 de ţărani din Tileagd au primit pământ agricol. populaţia nu a fost prea receptivă. pământ care necesita un regim special de tratare şi prelucrare. Este vorba în primul rând de sistemul cu „ţelină". Se pare însă că . din lipsa de cumpărători mai bogaţi. sunt aşezate pe zone culinare. dacă agricultorul este şi priceput şi bun gospodar.In Secolul al XVI-lea a fost adusă o plantă necunoscută din America „PORUMBUL" care. Plantele spontane care creşteau pe ogor neînsemânţate. Suprafaţa de pământ agricol a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare este şi a fost de foarte bună fertilitate. Alt sistem de aplicare a agriculturii era în ogor negru. mai ales după Revoluţia Burghezo-Democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată . In zona Crişului Repede. avea să devină hrana de bază a populaţiei vitregită de soartă.Opere pag. război mondial când grofii şiau dat seama că le-a sunat ceasul istoriei. în anul 1746. Faţă de această cultură. iar la alţi 128 de locuitori care nu aveau case. Cânepa şi inul se cultivau din vremuri foarte îndepărtate. cei doi moşieri au deschis proces la Judecătoria Oradea. primele culturi de cartofi au apărut în anul 1788. 26). cultivarea porumbului era generalizată pe întreaga vale a Crişului Repede. amândoi fiind încă mari moşieri. într-o oarecare măsură se gunoia şi pământul (Tereza Mozes . Incă din secolul al XVI-lea. împroprietărirea s-a făcut din moşia lui Telegdi Iozsef (născut în 1883 şi decedat în 1944). Agricultura Tileagdului a fost specifică marilor moşii deţinute de grofi timp de 600 de ani. Tot în anul 1746 se vorbeşte pentru prima dată despre cultivarea Florii Soarelui. Agricultura poate oferi omului resurse nebănuite.

Costin Gheorghe.A. comercianţii evrei cumpărau şi expediau la export sute de vagoane de grâu săptămânal. Gherle Petru. economia Tileagdului s-a sprijini preponderent pe agricultură. Este adevărat că agricultura practicată de ţărani. a făcut parte din Regimentul 7 Husari. In anul 1917 s-a căsătorit cu Ileana." şi după falimentarea celor 7 fabrici mai mici. Tallodi Jânos şi Kovăcs Vera-văduvă de război. pe gratis sau la un preţ cu totul nesemnificativ. Crişul Repede. cu utilaje simple pe care le aveau în gospodăriile lor. In anul 1903 a terminat studii Academice. Fekete Găspăr. în vreme ce un pachet de tutun ordinar costa 3 lei. regimul comunist importat de la Ruşi. după strângerea recoltei de vară. având şi avantajul de a posada un sol de foarte bună fertilitate. prin marea dragoste ce o avea pentru pământ. Precizez în cunoştinţă de cauză că în perioada anilor 19301940. să asigure sămânţa pentru recolta următoare. Crişul Alb şi Crişul Negru. Incepând cu anii 1945-1946. La rândul ei Ileana s-a căsătorit şi a născut 3 fete. Otvos Imre. ca urmare Crizei Economice din 1932-1933. A luptat pe fronturile din Serbia şi Italia. Oferta era atât de mare încât preţul grâului/kg era de 0. In anul 1944. Uilecul de Criş şi Poşolaca. de pe piaţa orădeană unde-şi desfăceau ţăranii produsele agricole de pe cele trei Crişuri. Odată instalat la putere. care lucrau sub acoperire.80 şi de un leu. Partidul Comunist Român pe baza planului dinainte stabilit şi cu sprijinul consilierilor ruşi. în mod individual până în anul 1946-1948 era o agricultură de subzistenţă. Din moşia lui Telegdi Iosif s-au distribuit 800 jugăre de pământ ţăranilor din Tileagd. Moza Florian) Dani Sândor. Gyulai Jănos. Szâsz Sândor şi alţii.procesul înaintat nu s-a finalizat până când autorităţile administraţiei maghiare au fost nevoite ca să părăsească fotoliile călduţe pe care l-au ocupat vremelnic în Ardealul românesc. Telegdi Iozsef a decedat în sărăcie şi a fost înmormântat în cimitirul Reformat din Tileagd. a bulversat şi a dat peste cap viaţa agricultorilor din Tileagd şi din toată ţara. Printre beneficiarii de pământ din Tileagd amintin pe Costin Teodor. a fost ofiţer activ cu grad de locotenent în Armata Austro-Ungară. In timpul primului război mondial a fost avansat la gradul de căpitan. însă prin pricepere şi hărnicie. Se ştie faptul că după încetarea activităţii celei mai mari întreprinderi industriale din Tileagd în anul 1924 „Rafinăria Petrolieră Bihar Szilagy S. priorităţi având veteranii de război: Costin Ioan. fiica Şefului Supraveghetor de moşie Klecz Gyula. reuşeau să asigure din belşug necesarul de existenţă a familiei. Telegdi Iosif junior. rămânându-le cantităţi de produse apreciabile pentru desfacerea şi vânzare pe piaţa liberă. Una dintre fete s-a căsătorit în Tileagd iar cele două au plecat la Arad şi Timişoara. unde li s-a pierdut urmele. Jancsi Âdâm. a trecut victorios la . Danciu Pavel.

lapte. pe care trebuie ca să le dea la Stat cu un preţ de batjocură. Pe plan local. s-au desfiinţat formele vechi de administrare. care era stâlpul burgheziei din Ramânia. ajutat de Emil Bodnăraş. S-a considerat că este necesar ca să-i schimbe conducerea. păsări domestice. orz. în locul inginerului Sârbu a fost numit mecanicul de locomotivă Groza Gavril. Uzina de impregnat CFR era proprietate de Stat. lângă fiecare batoză de treierat se găsea câte un activist de partid (politruc) care urmărea zi-lumină. pe postul de director fiind numit muncitorul Liberman Nandor. în timpul verii.înfăptuirea reformelor. Pe data de 11 iunie 1948 au fost naţionalizate şi tracute în proprietatea Statului principalele mijloace de producţie Fabrici Uzine. A fost naţionalizată Fabrica de mobilă şi numit în postul de director muncitorul Stamprel Ştefan. ouă. Volumul cotelor pe unitate de produs au crescut. După reformele aplicate în sectorul Industrial şi în aparatul administrativ. pe bază de grafic. altădată 20. condusă de guvuvernul Petru Groza cu Gheorghiu Dej în fruntea statului. când se treiera grâul. din aceleaşi suprafeţe de pământ şi cu aceleaşi eforturi dealungul anului să-i rămână pentru . lână şi altele. pregătit şi crescut în pepiniera inviincibilului Partid Comunist al URSS. Au fost nenumărate cazuri în care. în locul Primăriei Tileagd s-a constituit Comitetul Provizoriu al cărui preşedinte a fost numit muncitorul Zirbău Ioan. detronează pe Maiestatea Sa Regele Mihai I. Astfel. proletari agricoli. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru trecerea la socialzarea agriculturii. deadreptul dramatic. clădiri în care se desfăşura activităţi de ordin social. A început imediat vânarea şi arestarea foştilor demnitari de Stat. pe data de 30 decembrie 1947 dă lovitura de stat. unt. iar acum după dijmuire. o altă figură de stil. porumb. urma la rând socializarea agriculturii. prima măsură a fost stabilirea cotelor obligatorii de: grâu. ridicându-se de la an la na până la limita imposibilităţii. a fost foarte dureros. oameni de cultură şi toate valorile morale ale neamului românesc. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă la noua formă colectivă (similară cu iobăgia. Ca urmare. politicieni. Despre aptitudinile şi trăsăturile de caracter ale D-lui Groza Gavril am mai relatat la Capitolul industriei. ca să constrângă ţăranii în vederea organizării Gospodăriilor colective agricole (calhozuri) în care să se transforme din proprietari de pământ în. Proclamă Republica Populară Română. (în acest caz nu sa greşit cu nimic întrucât mecanicul Groza Gavril valora cât 3 ingineri la un loc). gospodarii duceau acasă de la batoză. fiind introduşi în închisori sau la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. şi le-a împrumutat de la „Inviincibilul partid al marelui popor rus". De asemenea a fost naţionalizată fabrica de cherestea „La Roche-Darvas" şi trecută în proprietatea statului. 30 tone de grâu. dacă nu şi mai rău). cum se respecta jefuirea ţăranului de bunul lui obţinut cu trudă şi prin muncă grea.

Asemenea întrebări nu se păuteau pune! Era vorba despre nişte măsuri draconice prin care să-i oblige pe ţărani la socializarea agriculturii în chip bolşevic. Dezastroase au fost pe urmă şi metodele de repartiţie a valorilor produse. cioloveci care au opus rezistenţă. s-a exprimat în public că „atâta vreme cât va trăi. în mod. fără a primi cota-parte ce li s-ar fi cuvenit. pluguri. Tânărul Urs loan din Tilecuş. Uilacul de Criş şi Tilecuş s-au înscris în gospodării colective. la o nouă viaţă de rob mai modern. trebuind să se mulţumească cu fărâmiturile care „cu generozitate" le oferea cei de la conducere. semănători. dacă erau descoperiţi de „politruci" sau de trădători din orice categorie. judecat şi condamnat politic la 4 ani de închisoare. iar politica partidului comunist român era o copie fidelă a Stalinismului. li se confisca marfa şi li se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. 000. Deci din 150-200 kg de grâu să mănânce pâine 360 de zile cu familia compusă din 4-5 persoane. Din 1945 până în anul 1962 când poporul a ajuns la limita puterilor de a mai rezista torturilor de toate genurile. ducând cu ei tot inventarul pe cara îl posedau în gospodăriile proprii. Aceste măsuri diabolice au condus în prima fază la reducerea numărului de animale domestice. nu se va înfiinţa gospodărie colectivă în satul lui". Se pune în mod firesc întrebarea. Metodele însă prin care s-a ajuns la acaste rezultate au fost dezastruoase şi demolatoare. a fost arestat. Pentru înfăptuirea socialismului victorios al URSS din ordinul marelui şi „genial" conducător Stalin. O mare greşeală. Nu s-au găsit minţi luminate ca să păstreze .consumul său câte 150-200 kg de grâu. Pedeapsa în întregime a executat-o la vestita închisoare din Aiud. etc. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. fiecare a furat cât a putut şi s-au dus dracului toate organizările şi realizările avute.000 (trei milioane). conştiincios. respective pentru producţia anului viitor. După executarea pedepsei a fost lipsit de drepturi civile până la desfiinţarea partidului comunist 1989. Pe parcursul anilor s-a dovedit că munca colectivă a dat rezultate în ceeace priveşte creşterea producţiei la toate culturile. Oamenii munceu în tot cursul anului. din lipsă de furaje. De unde vor avea aceşti ţărani sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă. oamenii au început ca să sustragă din recolte înainte de recoltare (la mica ciupeală) şi uite aşa sau stricat lucrurile nu cu mult timp înainte de „cutremurul Revoluţiei din 1989". animale de tracţiune. prăsitoare. Cu ocazia cutremurului. în anul 1962 „DE BUNĂVOIE ŞI NESILIT DE NIMENI" agricultorii din Tileagd. Pentru aceste câteva cuvinte care nu au fost pe placul celor de la putere. grape. căruţe. Simţindu-se neîndreptăţiţi. după metode „ştiinţifice". au fost decapitaţi peste 3. Munca de lămurire şi măsurile represive pentru a determina ţărănimea să se înscrie în gospodării agricole colective a durat 17 ani. abia reîntors din prizonerat de război. fără ca să aibă alte venituri suplimentare.

începutul este mai greu la orice. care au un mare dezavantaj. cu familia Doamnei Meşter Camelia. soluri care oferă posibilitatea de a se aplica o agricultură extensivă şi ecologică. Trebuie ca să se găsească oameni cu spirit de iniţiativă şi buni gospodari. secretul? Construirea de ferme. născută în Tilecuş şi căsătorită cu Fuscaş Gheorghe din Ineul de Criş. asociaţii familiare care practică o agricultură intensivă. voi scrie mai multe informaţii în textul istoriei Tilecuşului la capitolul „PEPINIERA DE INTELIGENŢĂ". însă cred că poate fi găsită la Ferma din Ineu. solul şi clima sunt mult mai bune decât a multor ţări europene. ar fi benefice abordările pe tema agriculturii. Poşolacăi şi Călătanilor sunt cele mai bune de pe valea Crişului Repede. In ultimii 15 -16 ani. Despre activitatea şi capacitatea acestei „perle inestimabile" răsărită din sărăcăciosul pământ al Tilecuşului. 89.000 de locuitori cărora agricultura olandeză le asigură produsele agricole necesare şi în acelaşi timp este cel mai mare exportator din Europa. Uilacului de Criş. Doamna Camelia Fuscaş are ca pregătire Facultatea de Protecţie a Mediului. aceasta la scara întregii ţări. cu atât mai mult că solurile Tileagdului. în aplicarea unei agriculturi de nivel European este nevoie nu numai de braţe de muncă dar şi de o gândire creiatoare care să ştie ca să practice o agricultură nu numai intensivă dar şi ecologică. Este vorba de lipsa gustului natural al producţiilor mari obţinute la hectar. trebuie să recunoaştem că nu va fi altă soluţie decât asocierile Familiare constituirea de mici ferme dar nici într-un caz cele de tip comunist. având domiciliul stabil în Oradea strada Făgăraşului nr. Acest deziderat se caută în prezent pe pieţele de desfacere Europene.000. alias Năstase şi ceilalţi mâncători de mulţi bani (salarii de 18 ori mai mari decât salariul mediu pe economie). Olanda are 16. Pentru realizarea acestui deziderat. Tileagdul este comună înfrăţită cu localitatea Sassenheim din Olanda şi consider că în schimburile de opinii la datele vizitelor reciproce. Condiţiile naturale ale României. Cine ce înţelege prin cuvântul „Agricultură ecologică"?! Mai multe îngrăşăminte naturale şi mult mai puţine îngrăşăminte chimice. recomand Primăriei Comunei Tileagd ca să ia legătura pentru schimb de experienţă. Să luăm un exemplu: România este de 6 ori mai mare decât Olanda. unde mâncărurile nu mai au gust conform informaţiilor din masmedia. Dacă privim problemele agriculturii în perspectivă. . sub conducerea „Imperiului Cripto-Comunist" în frunte cu tupeiştii Ion Iliescu. specialitatea zootehnie şi Academia de Studii Economice.ce a fost bun din răul care îi apăsa şi să găsească alte forme de asociere. agricultura românească nu numai că nu a fost în atenţia „baronilor" dar pur şi simplu a fost devalizată. telefon 0744-877337.

locuitorii comunei Tileagd posedă un număr de 65 tractoare. discuri. .R. Pe suprafaţa de teren agricol din extravilanul comunei Tileagd.grâu şi secară 800 . în anul 1988 s-a construit un baraj care cuprinde 605 hectare teren..ovine tone .lapte de vacă şi bivoliţă . conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. de unde am primit informaţiile la cerere.261.bovine tone .floarea soarelui tone .Despre agricultura comunei Tileagd.animală: tone ..legume 950 .struguri tone .vii şi pepiniere viticole 44 . (vezi planul barajului cu toţi parametrii la pagina nr.păşuni . 389 . zece semănători I. Toate acestea sunt înregistrate în evidenţa biroului de taxe şi impozite. 125). începând cu anul 1965 până în anul 2003 se cunoaşte următoarele: 1.T.Suprafaţa agricolă în hectar 5131.livezi şi pepiniere pomicole Producţia ha 2.lapte de oaie .totală vegetală la principalele culturi în tone: .A. greble.cartofi 660 .porcine 345 .ouă (mii bucăţi) 2089 capete 1740 capete 1416 capete 28000 capete 27082 hectolitri 2 tone 2261 = 2. Pentru practicare muncii agricole.U. din care: 3211 ha 1180 ha arabil 307 ha . echipate cu toate utilajele necesare: pluguri. .păsări de curte Producţia agricolă 809 4. La aceasta se mai adaugă 17 batoze. zece cultivatoare K. grape.000 buc..fructe 98 Nunărul animalelor (la începutul tone anului) 652 . Singurul avantaj care îl oferă comunei Tileaigd acest baraj prin structura lui şi parame trii săi tehnici este faptul că protejează comuna de inundaţii în cazurile dezlănţuirii naturii.porumb boabe tone .fâneţe ha .

.

când înălţime 37 m Proiectant I. Cea mai veche şi mai vestită meserie în Tileagd a fost olăritul.P. în anul 1848. suporturi pentru oglindă. a desfiinţat iobăgia şi a fundare si Tip Vane deschis drum larg dezvoltării industriei nestâncoase deversor capitaliste. solniţe. oale diferite mărimi până la 36 litri. primarul oraşului Tileagd Herbaly Istvân era şi olar. adică cu meşteşugurile.situaţie An PIF 1988 ha Suprafaţă 605 Râul Crisul Repede lac Volum lac Tip baraj alimentare cu apă Baraj de 52. au început să răsară ca ciupercile după ploaie. în anul 1700. număr foarte mare făcând comparaţie cu oraşul Oradea unde în aceiaşi perioadă se găseau numai 15 olari. Olarii din Tileagd au ajuns la o aşa performanţă încât au fost recunoscuţi în tot judeţul ca artişti în munca manuală. existau în Tileagd 35 de olari. în anul 1800 erau 56 iar mai târziu.S. numărul olarilor s-a ridicat până la cifra de 100. Gama lor de produse constau în: ulcele. după reformă. . COMERŢULUI pământ Suprafaţa 1846 kmp ŞI A TRANSPORTURILOR Tip T al uz amonte de bazin etansare beton Debit 1440 mc/s Revoluţia burghezo-democratică din Tip teren Roci stăncoase deversor anul 1848. meşteşugurile iar după anul 1870.9 mil Folosinţe irigaţii energie electrică mc greutate si de b) DEZVOLTAREA INDUSTRIEI. Să începem cu începutul. căni. vaze pentru flori. o mulţime de fabrici şi uzine în Tileagd toate grupate în apropierea de Staţia de cale ferată. săpuniere. A.H Lungime 14246 m a fost dată în exploatare calea ferată pe coronament distanţa Oradea-Cluj. La început s-au dezvoltat Deţinător HIDROL£CTRICA S. permiţându-li-se ca sa-şi vândă produsele la preţuri stabilite de e.Pian ce . conform registrului de stare civilă.

fiind vorba despre 7 cazane dintre care. grupate toate în imediata apropiere de Staţia Căii ferate. începând cu anul 1912. frizeri. fiecare meserie având rolul ei determinant în mecanismul de funcţionare al unei societăţi care se îndrepta cu paşi siguri spre progres şi bună stare. Aşa cum am mai arătat la data de 7 septembrie 1870 a fost inaugurată darea în funcţiune a liniei de cale ferată pe distanţa Oradea-Cluj cu staţie şi linii de garare în oraşul Tileagd. . pipe pentru fumat. Birouri Administrative. Au fost construite în incinta uzinei 23 de clădiri. tâmplari. După ce au intrat în producţie fabricile. pantofari. Mai târziu au apărut şi vasele din aluminiu. drumul comercial existent din antichitate. A fost amplasată la una sută de metri distanţă de Gară şi de linia ferată întinzându-se pe o suprafaţă de 60. cel mai mare avea capacitatea de 300 cai putere. După acest eveniment major. care la un moment dat a cunoscut o dezvoltare ieşită din comun. vasele de ceramică au fost înlocuite cu vase din metal emailate şi din fontă. Rafinăria a fost înregistrată sub firma BIHAR SZILAGY S. înflorite cu diferite modele. oferind locuri de muncă sutelor de ţărani care au scăpat de iobăgia după revoluţia din anul 1848. zaharniţe şi altele. în 1897 au mai lucrat numai 3 olari iî Tileagd: Butuc Ioan. teren pe care au fost. în urma dezvoltării industriei. brutari. cizmari. s-au mai dezvoltat şi alte meserii necesare procesului de dezvoltare a societăţi şi anume: fierari care potcoveau caii şi trăgeau rafurile din metal pe roţile căruţelor care transportau sare şi alte mărfuri pe. A fost una dintre cele mai mari obiective industriale din Ungaria. verzui. Pe lângă olărit. cu capital românesc. Numai hala cazanelor de abur a ocupat 325 mp. cel mai înalt având 75 metri. Să le numărăm şi să le descriem în limita informaţiilor ce deţinem. tinichigii şi altele. galben. construite toate mijloacele de producţie (diferite instalaţii cu reţele de conducte metalice. în această prioadă trăia în Tileagd groful Telegdi Jozsef care poseda o moşie de zece mii jugăre de pământ în zonă. Pentru fiecare cazan a fost construit coş de fum din cărămidă specială cu mortar de ciment. Nagy Carol şi Vass Sandor. cojacari. o singură clădire a fost destinată casieriei.A. dulgeri. atât statul Ungar cât şi diferiţi între prinzători au început să construiască mai multe fabrici şi uzine în Tileagd. dulgheri. maron. destinate următoarelor activităţi: Laborator de chimie. In anul 1893 s-a pus bazele construcţiei Rafinăriei de Petrol şi de uleiuri polare (utilizate în Aviaţie). rafinărie care a fost dată în exploatare începând cu anul 1901.capace pentru acoperit vase. smălţuite în diferite culori. locuinţa directorului. măcelari.000 metri pătraţi. având înălţimi de 40-50 metri. zidari. iar în anul 1904 a rămas singurul olar Butuc.

Pentru desfăşurarea în condiţii optime a întregului proces tehnologic. precum şi la locuinţele specialiştilor. în desfăşurarea pracesului de producţie. Personal tehnic-administrativ şi contabil au fost încadraţi 150 salariaţi. cu putere de 3000 volţi. Rafinăria avea centrală proprie telefonică cu legături interne la fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă.judeţul Prahova. Materia primă pentru producerea şi rafinarea acestor uleiuri. materie folosită în industria aviatică şi la alte maşini de mare fineţe. In perioada . De asemenea. Aflându-se aşezată la distantă de 3-4 km până la albia Crişului Repede. Pentru producerea energiei electrice necesare. atât la procesul tehnologic cât şi la iluminat. începând de la portar până la cei 3 directori. Pentru depozitarea materiei prime care urma ca să fie prelucrată şi pentru depozitarea produselor finite. produce anual câte 70000 tone de mai multe sorturi de benzină şi petrol precum şi parafină din care zilnic producea mii de lumânări diferite mărimi. rafinăria dispunea de zece tancuri (rezervoara foarte mari). au avut un dinam instalat. folosind ca mijloc de transport un Funicular aierian cu cablu pe distanţă de peste 30 lan. era adusă de la Minele Derna-Tătăruş şi de la Brusturi. înzestrate fiecare cu câte o pompă mecanică şi conducte metalice până la locurile de folosinţă. pentru a se putea interveni urgent în caz de avarii. s-a considerat că este mai economic şi mai practic să sape puţuri de apă în incinta rafinăriei. locuinţa pentru specialişti şi pentru muncitorii calificaţi în munci spacifice. începând cu anul 1901 a rafinat anual cantităţi de 50000 tone uleiuri polare. Primul director a fost inginerul Singer Liptnak.locuinţa celor doi directori adjuncţi. rafinăria avea nevoie de mari cantitălţi de apă. din ţiţeiul adus cu convoaiele de trenuri cisterne din România . în butoaia de tablă subţire. Despre instalaţiile de prelucrare ar putea vorbi numai un specialist în materie.

respectivă. Pe terenul eliberat de instalaţiile rafinăriei. remorcate pe liniile de garaj din staţia Tileagd. iar căruţaşii care foloseau această grăsime cu proprietăţi de a uşura învârtirea roţilor şi a prelungi viaţa osiilor. Nu se ferea de oamenii cu care sa întâlnit în plimbările ei de rutină. Rafinăria poseda în inventarul propriu o locomotivă şi personal autorizat în efectuarea acestor manevre. Staţia de cale ferată Tileagd poseda un pod rulant cu care se putea schimba diracţia de mers a locomotivelor care veneau din diferite direcţii şi care se dorea ca să se întoarcă pe aceiaşi rută de mers. Au rămas numai cele 7 coşuri mari de fum ale fostelor cazane. începând cu anul 1923 au început demolarea tuturor instalaţiilor şi au fost transportată timp de 45 ani cu trenurile de marfă la Ploieşti. care au mai dăinuit 3040 de ani. Ca urmare. Toţi locatarii o iubeau şi o copleşeau cu atenţiile lor. lucrau la rafinărie 1700-1800 de muncitori. distanţă de 600 km când avea rafinării chiar în zona de extragere a materiei prime din Valea Prahovei. Cert este faptul că suratele ei migratoare au exclus-o din comunitatea lor când au plecat în ţările calde. din cauza costumului „indecent" pe care îl purta. ţinând trează nostalgia supravieţuitorilor care şi-au câştigat existenţa acolo. pur şi simplu s-a domesticit. au rămas câteva gropi cu reziduri vâscoase petroliere. S-a aşezat pe lângă locuinţele din incinta fostei rafinării care au rămas locuite de către foştii chiriaşi. asigurându-i hrană tot timpul şi loc de adăpost în timpul sezonului rece. Curiozitatea consta şi în faptul că avea . după terminarea primului război mondial şi alipirea Ardealului la vechiul Regat. Câţiva întreprinzători locali au ştiut cum să le valorifice şi pe acestea. iau dat denumirea de „DOHOD". Statului Român nu i-a fost rentabil să transporte ţiţeiul cu trenurile de marfă la Tileagd. a putut fi văzută plimbându-se pe trotuar în faţa imobilelor din incinta fostei rafinării o barză (sau bărzoi) având toate penele impregnate cu reziduri de produse petroliere. Rezidurile se pretau foarte bine la unsul osiilor căruţelor de transport. Pentru efectuarea cestor manevre. Produsele realizate de această Rafinărie. Tot atât de adevărat este faptul că barza exclusă din „Tribul" ei. Nu s-a ştiut cum a reuşit ca să facă această performanţă. Zilnic intrau pe liniile ferate din incinta Rafinăriei câte două-trei garnituri de trenuri cu vangoane cisterne aducând materia primă şi tot atâtea ieşeau încărcate cu produse finite. Câţiva ani la rând după demolarea instalaţiilor uzinale. derivate din procesul de producţie. Ar mai fi ceva de arătat în legătură cu fosta Rafinărie de produse petroliere din Tileagd. după satisfacerea nevoilor interne ale Ungariei şi-au găsit piaţă de desfacere în Germania şi în Elveţia. Durata de funcţionare a acestui colos industrial a fost numai de 30 de ani întrucât.

copil fiind în acea perioadă. am văzut-o de mai multe ori. când . Eu care scriu aceste rânduri.personalitate şi se plimba în public ca un locatar cu drepturi egale.

piersici şi pruni ringlot. Este izolată şi în prezent. Administraţia Căilor Ferate Ungare a construit trei case de locuit. TILEAGD Uzina de Impreganat traverse pentru calea ferată din. având 120150 de muncitori. câmp deschis. Capacitatea de producţie iniţial a fost 2 cilindri de impregnare având fiecare zece metri lungime. la o distanţă de 2 km de aşezările omeneşti care o înconjoară. Pe data de 22 martie 1948.R. Ungurii nu au avuftimpul fizic necesar ca să monteze aceste utilaje.5 km şi 220 metri Sud de linia căii ferate Oradea-Cluj. un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare de 100 cai putere. După aplicarea Dictatului de la Viena în august 1940. în circumstanţe nu tocmai favorabile pentru mine. UZINA DE IMPREGNAT TRAVERSE C. are un trecut şi o istorie de 98 de ani. cu scopul de a îmbunătăţi procesul de impregnare a traverselor şi a stâlpilor de telegraf. marca „Szimonisz Lancz". In incinta uzinei. Casele erau împrejmuite cu gard din şipci. 3 soiuri de peri.mă ducea taică-meu cu căruţa la moară sau la târgul săptămânal care avea loc în zilele de vineri. cămară de alimente de 5/2 metri şi pivniţă de 4/4 m. Tileagd. în fiecare grădină au fost sădiţi pomi fructiferi câte trei soiuri de meri.. A fost construită de către statul Ungar în anul 1906 pe o suprafaţă de 17 hectare pământ. cu câte două apartamente. Statul maghiar a adus la uzina de inpregnat Tileagd două pompe de vid performante şi un compresor de aier de una sută cai putere.rezervoare mari pentru depozitarea materialului de impregnare (păcură creozat şi cuprinol).F. zece vagoneţi metalici cu braţe curbate şi trei tancuri . La capătul fiecărei case era câte o fântână cu pompă metalică de mână. suprafaţă în care era cuprină şi terenul de depozitare a materialului lemnos. dispunând fiecare locuinţă de o grădină pentru zarzavat. Fiecare apartament avea două camere de 5/4 m. . bucătăria de 5/3 m. în primii ani de activitate. uzina impregna anual câte 700800 de traverse în candiţii foarte grele. Este la Est de Staţia CFR. La intrarea în fiecare locuinţă era câte o verandă lângă care a fost sădită viţă de vie care producea struguri de culoare neagră cu boabe mari. Instalaţii concurente la procesul de praducţie avea două pompe de injecţie cu randament redus. de muncă. eu care scriu această carte.distanţă 1. până când le-a sunat ceasul Istoriei şi graba a fost prea mare pentru a putea duce cu ei lăzile de conservare în care se găseau utilajele. m-am transferat cu serviciul de la Direcţia . istorie care cred că merită ca să fie cunoscută de către cititori.

unul dintre oamenii cu cea mai înaltă valoare morală şi profesională pe care i-am cunoscut în viaţa mea. cu multă chibzuinţă. cu acelaş conţinut. Cinstea şi modestia care l-au caracterizat. existenţi în uzină. marca Szimonisz Lancz tot de 100 cai putere. La conducerea Uzinei de impregnat Tileagd. în luna mai 1948. a numit ministerul un „Putregai" care se numea Emil Protopopescu. Odată montat şi cuplat la instalaţiile de impregnare. Domnul Groza Gavril cunoştea bine limba maghiară. foarte politicos şi operativ ni-a dat un răspuns scris în sensul că ceea ce solicitam noi constituie un „Secret de serviciu" al Statului Ungar şi că nu ni se poate satisface cererea. tot cu muncitorii din uzină şi fără macara.Regională CFR. arătându-i caracteristicele. au depăşit limitele normalului. prin care cerea ca să ne dea planul de construcţie a compresorului. Cluj la Uzina de Impregnat Tileagd. Binecuvântată să-i fie memoria!!! Nu a posedat diplomă de inginer. fără macara. Domnul Groza Gavril când a văzut răspunsul negativ al nemulţumiţilor noştri vecini. după care s-a trasfsrat la Depoul de locomotive CFR. cu forţa acastuia. a turnat fundaţiile şi a montat cele două pompe de vid. am să-l montez şi fără plan! Şi-a îmbrăcat halatul gri-albastru de lucru. In cursul anului următor. (era de aşteptat un asemenea răspuns). Adresa respectivă am scris-o eu la maşină şi tot eu m-am deplasat cu ea la Bucureşti la Ambasada Ungară. de a-şi proteja şi feri muncitorii de accidente. dar a valorat mai mult decât 3 ingineri constructori de maşini la un loc. Cu răbdare. Oradea pe post de Şef atelier de reparaţii. Pentru montarea compresorului de aier. s-a cerut de la Ministerul Căilor Ferate Bucureşti oameni cu pregătire de specialitate. Mărturisesc cu toată răspunderea că Domnul Groza Gavril a fost. apucat de treabă. un beţiv . şi-a suflecat mânecile ca să nu-1 incomodeze şi s-a. domnul Groza Gavril a mai construit un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare. cu principala grijă. adresată Ambasadei Ungare din Bucureşti. trebuia ca să absoarbă 2021 kilograme de soluţie în amestec. fost secretar de partid pe minister. Diplomatul ungur. Aici l-am găsit în postul de director pe domnul Groza Gavril şi cele 3 utilaje importante în lăzile de conservare îmbibate în valvolină. folosindu-se de pârghii din material lemnos pentru ridicarea şi aşezarea pieselor grele la locul potrivit. care avea peste 200 piese în componenţă. a reuşit ca să monteze perfect gigantul şi complicatul utilaj de o suta de cai putere şi cu o puzderie de piese componente. A făcut o adresă redactată atât în limba română cât şi în limba maghiară. Au venit trei ingineri constructori de maşini dar nici unul din ei nu şi-a asumat răspunderea când au văzut complicatul „Colos" de metal reîntorcându-se la Bucureşti ca nişte neputincioşi. cu muncitorii. a supus: „Mai dăi dracului!". fiecare traversă introdusă în cilindrul de inpregnare. lipsindu-i planul de construcţie.

---------x . Acest semidox. pentru uscarea naturala. Cineva însă. După 3 luni de urgii. este şi va fi rea" în 142 . mai târziu. pe nivela recipientilor in care este depozitata substanţa si. se mai face o recepţie. că doar linia ferată era la numai o sută de metri distanţă de locuinţa lor. tot teoretic. salariaţii Serviciului de Calitate din cadrul CFR . urmează operaţia de balotare. dupa sosirea materialelor la atelierele de impregnat. in special in condiţii de umiditate.—'■ Centrele unde este organizata si se realizează impregnarea r? Km nrrfi f. locuind cu familia în una din locuinţele aflate în incinta Uzinei. | . cantitatea de substanţa ce urmează sa fie consumata. Dupa uscare. impregnarea traverselor se face in cadrul unor umtati dm subordinea Companiei Naţionale de Cai Ferate CFK . Bucureşti. cand cele doua cifre (teoretica si practica..in cazul celui de stejar si cer. f astfel: • in cadrul Regionalei CF Bucureşti. Dupa închiderea capacelor. care asigura necesarul solicitat atat io activitatea de reparaţii si întreţinere. In prezent. Secţia L 4 Ploieşti (Atelierul din Ploieşti Vest). citita) coincid.SA efectuează recepţia traverselor la furnizorii abilitaţi. traversele isi pierd calităţile obţinute prin impregnare. ministerul a numit un nou director de uzină. pe platforme rulante si se aduc in fata cilindrilor de impregnare. practic. iar la stejar minimum 5 mm. in cadrul Regionalei CF Cluj. Acest lucru se urmăreşte. in conformitate cu prevederile din STAS 9. nu prea multe.302/5/90. /■'_____. Daca nu sunt atinse aceste cote. regăţean de origine. in amestec cu un diluant petrolier. vecin de apartament cu lucrătorul Pitirici Ioan. în persoana lui Rădulescu Dumitru. conform standardului. la Depozitul de materiale CFR. de la staţia CFR Oradea până la staţia CFR Ciucea a băut la vagonul restaurant. căsătorit cu 4 copii. ca să nu fie fie prea greu.SA. mereu era trimis într-o delegaţie. Secţia L 4 Oradea (Atelierul din Tileagd). Io o temperatura foarte inalta (circa 95°C). Durata de serviciu a traversei in cale se prelungeşte astfel pana la 28 de ani pentru lemnul de fag si pana la 32 de ani . uleiul de creozot este achiziţionat de la Combinatul Siderurgic Galaţi. Apoi. In prezent. . La fag impregnarea trebuie sa atingă 30 mm. Cluj ca să aducă câte ceva piese. la noi. în urma acestui balast. notoriu care. cat si pentru lucrările noi. la capetele traversei se fixează o platbanda. rr-lfmfHl traverselor fac parte din secţiile de Linii ale unor regionale CF. se reia procesul tehnologic. traversa de lemn pe care se fixează şinele. operaţiunea se opreşte. Este cunoscuta (teoretic) cantitatea de substanţa care va fi absorbita de o traversa si este cunoscut si numărul de traverse introduse in cilindru. a uitat de noua sa poziţie în societate şi a făcut el ce a făcut până când a reuşit ca să seducă soţia muncitorului care era o femeie drăguţă dar slabă de înger. dupa care traversele apte pentru folosirea in cale sunt aşezate in stive. chiar şi de două ori săptămânal. cilindrii sunt Dupa o perioada de viata. in cilindri sunt introduşi numai vagonetii. într-o deplasare făcută cu trenul accelerat la Bucureşti. Pentru ca nivelul umidităţii sa atingă 25%. Sc iau probe din traversa pentru o se vedea gradul de pătrundere in lemn a creozotului. Secţia L 5 Suceava. „Lumea a fost. respectiv calea de rulare a trenului. Pentru aceasta. traversele se asaza pe vagoneti si vagonetii. craparea. Calitatea lemnului din care este făcuta traversa este un element important pentru realizarea unei impregnări corespunzătoare standardelor. nici mai mult nici mai puţin decât 4 litri de vin. operaţie care impiedica. In continuare. De câte ori pleca la Cluj. Aşa stând lucrurile. putandu-se astfel stabili. conducerea Ministerului 1-a retras la. Pitirici Ioan -lucător de magazie. Cand goliţi si vagonetii suntcale. se face vid in interior si apoi se introduce amestecul de impregnare sub presiune. 1-a informat pe păcălit asupra celor ce se petrece la el acasă când este plecat la Cluj. adică. se impregnează cu o substanţa care sa o protejeze. perioada in care acestea stau in aer liber variază de la sase luni pana la un an si jumătate.in cadrul Regionalei CF lasi. Aceasta "invenţie" datează aproape de cand s-a născut calea ferata. impregnarea traverselor la presiuni diferite se realizează cu ulei de creozot. era o înţelegere ca să facă semn cu mâna soţiei din tren. adică dupa circa sase ore.Impregnarea traverselor la calea ferata Pentru a i se mari rezistenta in limp.. ele sunt scoase din scoşi afara.

iar producţia a crescut în aceaşi măsură. S-a făcut comandă fermă la I. avea locuinţă cu gaz metan tot în Cluj. I. în acea perioadă de dezvoltare a economiei naţionale. a fost Szabo Constantin care a venit prin transfer. Directorul amorez a primit o bătaie soră cu moartea.S. Când a intrat amorezul în casă. Cluj. cu valabilitate până la finele anului în exerciţiu. în perioada respectivă 1950-1953. mandatul de director al uzinei de Impregnat. Din păcate.S. îndreptăţitul a ieşit din ascunzătoare cu o furcă de fier în mână. Uzina de impregnat devenind un. Din casa de „plăceri nepermise". activat electric iar în anul 1958 s-a construit o rampă de încărcare. Când este trimis din nou după materiale la Cluj. doi km distanţă de locuinţa lui. I-a găsit în flagrant. Pe parcusul anilor. având sarcina de a reduce cu 80% efortul fizic al muncitorilor. I s-a aprobat ordin de serviciu pentru. noul director Szabo Constantin a dat dovadă de un bun gospodar. dezbrăcaţi. pentru că de acolo pleca prostia. domnul Szabo Constantin a fost nevoit ca să facă multe deplasări la Hunedoara pentru a urgenta executarea comenzii făcute. în 1951. Hunedoara pentru executarea lucrării. în anul 1957 s-a construit. A mai fost amenajată şi dată în folosinţă baia comună a muncitorilor. Năcăjitul nu reacţionează de moment în nici un fel. pe lângă calea ferată până în grădina casei lui şi stă cu răbdare la pândă în bălării. Ca urmare. locuinţă pe distanţa Oradea -Cluj (bilet de călătorie gratuit). astăzi toate acestea au devenit istorie.aceste situaţii delicate. a cerut şi i s-a aprobat de către Minister fond de investiţii în vederea montării celui de al treilea cilindru de impregnare.C. în aceaste circumstanţe. s-au mai făcut şi alte îmbunătăţiri tehnologice care au condus la reducerea efortului fizic al muncitorilor. fiind că era cald şi exercitându-şi plăcerile. Era căsătorit şi avea doi copii înscrişi la şcoală în Cluj. în perioada celor 5 ani cât am lucrat eu la Uzina de Impregnat CFR. s-a trecut la fabricarea traverselor din beton armat. în primul rând i s-a spart capul. eu Uzina.C. Aici i s-a terminat. economia naţională avea mare nevoie de traverse pentru calea ferată. mai puţin stimatul director a fost dus cu o ambulanţă la spitalul Judeţean Oradea. din funcţia de Şef-Atelier la Atelierele CFR. Ca urmare nu şi-a adus familia ca să lucuiască în incinta Uzinei de Impregnat Tileagd. respective creşterea cu 50% a producţiei de traverse impregnate. un transbordor mecanic cu sarcina de 35 tone forţă. Al patrulea director. Hunedoara era foarte solicitat pentru prestări de sevicii de către multe întreprinderi din ţară. Vine pe jos.H.H. . S-au epuizat pădurile. pentru a nu se pierde fondul de investiţii aprobat. face salutul convenţional din tren şi coboară la Halta Tilechiu. după ce am părăsit. Tileagd. apoi i s-a rupt o mână şi 3 coaste. Lucrarea a fost terminată în termenii prevăzuţi cel de al treilea cilindru de impregnare a fost montat cu succes.

.obiect de decor. Trist este şi faptul că ceia ce a rămas arată jalnic din lipsa unui gospodar responsabil.

Dintr-o pădure de pomi fructiferi de altă dată. în orice caz.In ziua de marţi 21 septembrie 2004. a fraţilor Gliick Neaumann şi Istvân care funcţionează şi în prezent cu ajutorul turbinelor instalate pe albia Crişului Repede. la sfârşitul secolului al XVIIIlea începutul secolului al XIX (-lea. după darea în folosinţă a liniei ferate Oradea-Cluj. Toate fabricile de la Nr. m-am deplasat la Uzina de Impregnat CFR. Acestea nu au putut să ne informeze cu nimic numai cu faptul că directorul tocmai a plecat din birou. în toată uzina nu am găsit decât două domnişoare într-un birou. aici erau birourile directorului. 2. în perioada anilor 1948-1953 când am lucrat la uzină. plin de bălării. 3. 7. contabilului şef. Au rezistat acestei . Şi când te gândeşti că poate visează şi la un fotoliu de parlamentar. Tileagd. după ceia ce am văzut. 4. ca la o casă fără stăpân. după cum urmează: 1.Moara de piatră sistematică din Uilacul de Criş. orice titulatură ar avea. calupii din beton pe care se aşezau cândva în mod ordonat travesele erau împrăştiaţi în dezordine.Fabrica de Industrie chimică „Sători Moor" fondată în anul 1880. Ba da! Bălării cât puteai cuprinde cu ochii. pusă în funcţiune cu turbile acţionate de apele Crişului Repede. Fosta clădire administrativă. .Fabrica de îngrăşăminte chimice „Kollâr Miklos şi asociaţii" fondată în anul 1897. după opinia mea nu are spirit gospodăresc nici de două piţule! Doi bani ar fi prea mult spus. construită după anul 1946. 1 la Nr. 6. . planificarea şi personalul administrativ.în 1874 s-a pus bazele întreprinderei de asfalt şi de gudron având materia primă pentru producţie Bitumul transportat cu un funicular aerian de la minaDerna Tătăruş şi de la Brusturi. în jurul gării Tileagd au luat fiinţă o mulţime de fabrici cu volum de activitate mai redus. demoralizator: spaţiu de depozitare a materialului lemnos pustiu.. bălăriile în jurul lor ajungeau până la straşinele caselor. Locuinţele de serviciu din incinta Uzinei degradate în mod deplorabil. ceia ce se presupune că erau şi locuite. 30 km distanţă. după 51 de ani şi am văzut un tablou sumbru. Aşa după cum am mai amintit.Fabrica de Cărămizi arse „Kâllay" cu resurse locale de producţie. .Fabrica de Ţigle „Mellchner Norbert şi fraţii". mai erau doi meri uscaţi şi nimic mai mult. . 6 au falimentat în perioada anilor 1929— 1933 datorată crizei economice care a cuprins toată ţara.în anul 1898 a luat fiinţă o fabrică de spirt pe domeniile grofului Brakfeld (care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. Tot pe domeniile acestui grof s-a construit o moară de piatră sistematică şi o presă de ulei comestibil din floarea soarelui. contabilitatea. şeful sau directorul uzinei. 5. . . deşi se vedea perdele la geamuri. era fără uşi şi fără ferestre.

Anglia şi Franţa. care desparte hotarul localităţii Tllecuş de hotarul Tileagdului. In primii ani de producţie au exportat câte 12. scris de către scriitori unguri: Săsa Kălmăn din anul 19041958. având denumirea „La Roche". ocupându-se cu tăierea sistematică a pădurilor din Judeţul Bihor. odată cu inaugurarea dării în folosinţă a căii ferate Oradea-Cluj. primele 4 luni ca muncitor necalificat în hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. Banca de Credit şi schimb valutar înfiinţată în anul 1890. La data de 7 septembrie 1870. a venit la Tileagd pentru descoperirea de noi posibilităţi de afaceri. Tot scriitorii mai sus amintiţi au consemnat că în anul 1912. Un an şi jumătate am lucrat în 146 . După anul 1989 până în anul 2001 şi-a reluat numele iniţial. Tileagdul fiind cunoscut ca un oraş în plin progres. cu repaos pentru masă de două ore. fiind retribuit cu 18 lei salar net pe zi. Din materialul. firma „La Roche" a pus bazele Fabricei de Cherestea amplasând-o între linia de cale ferată Oradea-Cluj şi valea Meghişei. firmă cu care a funcţionat până la data naţionalizării tuturor mijloacelor de producţie de către Regimul Comunist când i s-a dat numele de U.I. Nu sunt cunoscute motivele pentru care şi-a vândut întreaga avere unei firmew patronată de o Bancă Elveţiană.crize economice Fabrica de cherestea „La Roche" şi Uzina de Impregnat traverse CFR. de unde a condus o firmă de Exploatare forestieră. a organizat mai multe centre de exploatare forestieră.000 vagoane de cherestea anual pe bază de comenzi ferme în Austria. Polonia. In anul 1912.L. In anul 1903. acţionarul principal şi conducătorul întreprinderii a rămas firma elveţiană „La Roche" care s-a înregistrat la Camera de Comerţ cu denumirea „La RocheDarvas". Varga Ârpâd 1951-1994 şi Kupân Ârpâd. program de lucru de la 6 dimineaţa până la ora 18 seara. firma „La Roche" din Tileagd s-a asociat cu exploatatorul forestier „Darvas Imre" din Dobreşti însă. FABRICA DE CHERESTEA TILEAGD Cum a luat fiinţă această fabrică de cherestea? Un întreprinzător cu numele Vitenberg din Oradea. rezultă că în anul 1910 această fabrică avea instalate 8 gatere şi lucra cu mai multe sute de muncitori. Elveţia. Darvaş Imre şi-a adus din Dobreşti un număr mare de muncitori calificaţi şi personal tehnic-administrativ. In incinta fabricei erau construite 120 de locuinţe pentru muncitorii calificaţi. In anii 1934-1936 când eu am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd. a falimentat în anul 1930 ca urmare a intrării în conversiune a datoriilor agricole.

Unul din aceste bunchere era dotat cu instalaţii de aburi supraîncălziţi cu temperaturi de peste 100 grade celsius. trecute prin ferestraiele circulare. Aici se stivuiau scânduri proaspăt prelucrate din lemn de fag. iar la imensul depozit de buşteni şi de cherestea prelucrată. o fire nervoasă şi foarte impulsivă. Ori de câte ori se întâlneau. aveau prilej de ceartă pentru neconcordanţă privind utilizarea spaţiului de depozitare. fără cioturi. închisă din anul 2001. Fiecare terfelea partea de mamă a celuilalt frate. aşezată în stive pentru uscare. Dialogurile şi cearta se purta în limba maghiară. se închidea ermetic. aduse direct de la gatere. trăită şi verificată de mine. din lipsă de materie primă. Kolar Sandor era mai în vârstă. în această perioadă. se dădea drumul la abur şi se ţinea 24 de ore sub presiune. se înjurau urât de mamă. Din aceste cinci gatere funcţionau permanent 4. Materialul lemnos era de esenţă „fag".) . erau construite din beton armat două bunchere cu dispozitive de închidere ermetic. îşi dădea multă importanţă şi îşi asuma responsabilităţi exagerate. La Nord de hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. Când certurile luau proporţii. Când se introducea Panorama Fabricei de Cherestrea „La Roche-Darvas" din Tileagd. frate cu primul. în hala mare erau instalate 5 (cinci) gatere şi nu era spaţiu unde ar fi fost instalate încă 3 gatere despre care aminteau cei treiscriitori unguri mai sus amintiţi. Şef de Secţie era Kolar Karoly. (S-au epuizat pădurile de odinioară. cu anumite dimensiuni. Şef de secţie aici era tehnicianul Kolar Şandor. iar al cincilea numai facultativ.calitate de strungar cu 22 lei pe zi de zece ore efectiv lucrate.

rezultau mai multe tipuri de mobilier uşor. La Nord-vest de hala mare se găsea o construcţie care acoperea un cazan de aburi gigant. Aici au lucrat câte 450-500 de oameni din localităţile apropiate: Tileagd. înainte de cel de al II-lea război mondial s-a dezvoltat în aşa măsură că a lucrat cu 148 . Călătani. inclusiv locuinţele muncitorilor din incinta fabricei. Tilecuş şi Tilechiu. sau mai exact spus finisau parchetul pentru duşumelele din locuinţe. ferestraie circulare mici de mare fineţe. acţionate prin curele mari de transmisie. Avea un Comandament german şi lucra cu oameni deportaţi din teritoriile ocupate de nazişti. Celelalte activităţi au funcţionat normal până în anul 2001 când şi-a încetat activitatea din lipsă de materie primă. din peisaj. de la piscine sau de la grădini de vară. fiind aşezată pe vatra fostului atelier mecanic de tâmplărie a lui Velko Iozsef. Combustibilul pentru cazane era asigurat din rumeguşul produs de cele 5 gatere în funcţie.scândura în buncher avea culoarea albă. iar după 24 de ore primea culoarea cafelei bine prăjite. şezloane cu pânză. Marea majoritate. cu ajutorul căruia se punea în mişcare toate instalaţiile fabricei. scaune cu speteze. La sud de hala mare se găsea o altă hală mai mică care adăpostea maşinile prelucrătoare ale lemnului ca: Freze. în perioada celui de al II-lea război mondial când întreaga fabrică a fost rechiziţionată. au dispărut de mult timp. Acest material lemnos era ca să fie supus la un lung proces tehnologic până să ajungă la un produs finit. Acest atelier. Această Secţie a luat foc şi a ars în întregime. rândele mecanice. adică până când urma ca să devină mobilier de cameră. în anul 1943 de către Germania Hitleristă şi transformată de către „Luftwafhte". strunguri de diferite mărimi. Din gama de lucrări executate în această hală. Poşolaca. Cele 120 de locuinţe puse cândva la dispoziţia muncitorilor calificaţi. 225 de cai putere. circa 70% erau din Tilecuş. construite prin anii 1903-1906. în uzină de război. FABRICA DE MOBILĂ TILEAGD Fabrica de mobilă din Tileagd a luat fiinţă în anii 1930-1931. care se foloseau la lustruirea pieselor ce urmau să fie asanblate în diferite tipuri de mobilă. mese cu picioare strunjite la strung şi lustruite cu diferite lacuri. Lângă cazanul de aburi era montat un Dinam electric de 1000 kilovaţi care asigura energia electrică în toată fabrica şi pe terenurile de depozitare. producând hangare pentru avioane. polizoare şi maşini care confecţionau. Tot aici se lucra cu substanţe chimice inflamabile.

la data redactării acestei monografii. Islanda ducând faima măiestriei şi hărniciei populaţiei Tileagdului pe întregul mapamond. Numărul muncitorilor s-a prevăzut ca să crească până în anul 1980 la 500 de persoane faţă de 393 câţi erau în anul 1976. Piaţa pentru desfacerea producţiei fabricei de mobilă Tileagd s-a găsit atât în Europa de Est (Uniunea Sovietică. Şapte miliarde două sute . S-a prevăzut de asemenea măsuri pentru aprovizionarea cu apă potabilă. în perioada anilor 1971-1975 s-au făcut investiţii de 9.24%.000. iar producţia marfă a crescut cu 40.000 (nouă milioane) lei în banii de atunci. Până la finele anului 1980. Slovacia. această fabrică lucrează cu 300 de muncitori calificaţi.000 lei.000. iar mobila fabricată anual s-a ridicat la valoarea de 49. frezare.200 metri pătraţi. în acest cincinal s-a prevăzut construirea unei noi capacităţi de producţie.000.75%.000. producţia globală a crescut la 52. Italia. construirea unei termocentrale şi a unui spaţiu de depozitare a producţiei finite cu o suprafaţă de 1.000. la operaţiunile de şlefuire. în timpul regimului comunist sa lucrat planificat şi se depunea eforturi ca prevederile de plan nu numai să fie îndeplinite. pentru procurarea de maşini şi agregate moderne.234.000. ajungând ca să lucreze numai cu 20 de muncitori.000 lei. chiar dacă este vorba de o viteză ceva mai redusă ca în timpul când totul era planificat după alte reguli.000 lei la 95. îşi mai menţine ritmul şi cadenţa în care a fost obişnuită să meargă. datorită influenţei stării de război la care participa şi Ungaria sub regimul hortist. Astfel.000 lei faţă de 45. dar trebuia să fie şi depăşite. execută lunar o producţie de mobilă în valoare de 200. planul pentru perioada 19761980 prevedea ca producţia globală a fabricei de mobilă să crească la 107. Cehia. Numărul total al muncitorilor în anul 1975 a fost de 393 iar câştigul mediu lunar a fost de 1676 lei.000 lei.000. şi-a redus considerabil activitatea. fostul atelier a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă.000 lei.000. Fabrica de Mobilă din Tileagd.000 metri pătraţi. lucrări de canalizare şi a grupului social.000. După actul de naţionalizare a tuturor mijloacelor de producţie din anul 1948. vopsire şi lustruire a mobilei. Cu această înzestrare. din care a fost destinată exportului mobilă în valoare de 48. Astfel.100 (una sută) de muncitori. Franţa. înlocuindu-se aproape în întregime utilajele vechi cu randament scăzut. devenind fabrică înzestrată cu maşini de înaltă productivitate.000 lei cât a fost în anul 1976. băiţuire.000 Euro (7. producţia globală industrială a crescut cu 57. în perioada războiului. asigurând mecanizarea procesului de producţie în procent de 90%. respective creşterea spaţiului productiv cu 12.000 lei. iar producţia marfă să crească de la 38. Ungaria) cât şi în ţările Europei de Vest ca: Germania.

Are piaţă de desfacere pentru 99% din producţie în Germania. Slovenia şi Elveţia. Cehia. 150 .treizeci şi patru milioane).

această îndeletnicire. realizându-se anual o producţie de 1800 m.000. au avut aşa mare importanţă încât a fost necesar ca în prelungirea liniilor de garaj ale staţiei să. au început să apară o mulţime de obiective industriale. CÂTE CEVA DESPRE TRANSPORTURI SI COMERŢ ÎN VATRA TILEAGDULUI Să reamintim din nou că pe data de 7 septembrie 1870 s-a dat în exploatare linia ferată Oradea-Cluj. Transporturile pe calea ferată cu destinaţia liniilor de garaj din staţia CFR.000 lei în valoarea banilor de atunci. Secţia de covoare din Tileagd a luat fiinţă în luna martie 1955. în cadrul Cooperativei „Arta" Crişana.p. creatoare de frumos şi de calitate şi-a încetat activitatea după anul 1990. sute de vagoane lunar cu traverse de lemn pentru uzina de Impregnat Tileagd. iar pe de altă parte Industria textilă a lansat pe piaţă covoare din material sintetic. au cunoscut o dezvoltare fără precedent. Odată cu darea în exploatare a întreprinderilor. în Tileagd. dar în acelaşi timp şi în aceiaşi măsură hărnicia şi iscusinţa femeilor care au îmbrăţişat arta lucrului de mână.. Sute de vagoane lunar cu buşteni de fag. Elveţia şi altele. pentru a putea 151 . aspectuos decorativ şi la un preţ de cost mult mai redus faţă de cele produse manual. Deşi o repet. Germania. cu 94 muncitoare în secţie plus 26 la domiciliu. sute de vagoane lunar cu cherestea expediată din fabrica de cherestea. stejar şi brad pentru fabrica de cherestea. Covoarele persane din Tileagd au fost solicitate de Anglia.SECŢIA DE COVOARE PERSANE DIN TILEAGD Faima hărniciei populaţiei din Tileagd au dus-o peste hotare nu numai produsele fabricate de mobilă. cisterne cu ţiţei pentru rafinăria de Petrol din Tileagd în cei 32 de ani cât a funcţionat. unele mai importante decât altele. la creierea unei mare diversităţi de covoare din lână cu modele de culoare armonios îmbinate. s-au intensificat şi transporturile care au asigurat baza materială a desfăşurării procesului de producţie. De la înfiinţarea acestei secţii şi până în anul 1980. producţia de covoare a crescut în mod continuu. După acest eveniment major. oameni cu funcţii înalte în aparatul de Stat Austro-Ungar. Valoarea producţiei anuale s-a ridicat la peste 3. care era cunoscut ca citadela grofilor şi a unui mare număr de personalităţi nobiliare. pe baza comenzilor primite atât din ţară cât şi din exterior. Din păcate. Tileagd. se monteze un pod rulant cu şine normale de cale ferată. din lipsă de comenzi la preţurile de producţie. sute de vagoate lunar. trebuie ca să o repet că transportul de diferite materiale pentru unităţile industriale din Tileagd.

Despre comerţ se poate vorbi tot la „Timpul trecut". Păcat că în prezent nu-şi mai are semnificaţia şi importanţa deosebită pe care a avut-o. Staţia CFR. iar pe măsura creşterii puterii economice a comunei. în frunte cu primarul şi de Consilieri. A rămas numai istoria care ne îndemnă să gândim: „CINE AM FOST IERI. în ultimele două decenii a mai avut un Şantier de Drumuri şi Transporturi care s-a desfiinţat în anul 2002.C. Datorită acestui volum mare de transport.schimba direcţia de mers a locomotivelor. în prezent.uri care asigură populaţia cu mărfuri strict necesare pentru existenţă. CINE SUNTEM AZI. Tileagdul. Tileagd şi-a mărit considerabil capacităţile de garare. nu mai este nici un evreu în Tileagd. ridicată cu zid din beton armat până la nivelul uşilor vagoanelor de marfă.. La dezvoltarea transporturilor în Tileagd au contribuit şi celelalte 7 fabrici mai mici pe care le-am mai amintit. practicat de numeroasele familii de evrei stabilite în localitate. ŞI CINE VOM FI MÂINE". Mai sunt câteva A. Tileagdul are resurse materiale care trebuiesc valorificate cu ajutorul populaţiei. între anii 1880-1940 Tileagdul a avut un comerţ prosper. până la vânarea lor de către regimul hortist şi trimiterea spre camerele de gazare.. fiecăreia necesitându-i specificul ei de transport. Primăria.. La data actuală şi privind lucrurile în perspectivă.B. ajungând să aibă 8 linii pentru gararea vagoanelor cu mărfuri şi o rampă de încărcare de peste 100 metri lungime.. are în vedere realizarea următoarelor obiective: .

Domnul Gheorghe Groza - Primar al comunei Tileagd la al Il-lea mandat, are Facultatea de Drept şi Licenţa Academiei de Poliţie ani.

Viceprimar al Tileagdului, la primul mandat. Are ca pregătire Institutul Agronomic şi o experienţă în domeniu de 27

a) b) c)

Introducerea gazului metan în localitate. Urbanizarea localităţii prin lucrări de canalizare şi infrastructură, Reabilitarea dealurilor viilor şi ridicarea la parametrii de

odinioară. d) Acţiuni pentru înfiinţarea de microferme asociative în domeniul agricol, după modelul Olandez. e) Incurajarea cu iniţiative în investiţii economice. f) Obţinerea titlului de Oraş al Tileagdului, titlu care 1-a avut din anul 1692 până în anul 1950, când l-au desfiinţat comuniştii. Bineînţeles că pentru realizarea acestor obiective trebuie conştientizată întreaga populaţie, cunoscându-se proverbul care spune că „O rândunică nu poate aduce singură primăvară".

FOLCLORUL LOCAL Folclorul cuprinde producţiile muzicale, coreografice şi literare creiate de oameni dealungul secolelor, putându-se considera un rod al înţelepciunei colective. Localitatea Tileagd, având titulatura de oraş începând cu anul 1692 şi o populaţie preponderent maghiară, la fel satele Poşolaca şi Uilacul de Criş, nu au moştenit şi nu au creiat folclorul care se găseşte din belşug în toate satele cu

153

populaţie românească, sau preponderent românească de pe valea şi terasele Crişului Repede. Din această ultimă categorie face parte în prim plan Tilecuşul, urmat de Bălaia şi Călătani care au avut şi au o populaţie numai românească. Aceste trei sate, aparţinătoare comunei Tileagd, şi-au înbogăţit folclorul local pe tot parcursul sutelor de ani de la aşezarea lor în comunităţi omeneşti (anul 1308), iar călătanii şi-au adus zestrea lor folclorică cu o sută de ani în urmă, din satele comuriei Aştileu, respective din Călăţea, de unde au venit pe actuala aşezare. în general, folclorul reflectă viaţa şi mediul în care trăiesc oameni. Creiaţiile folclorice locale abordează o mare varietate de teme constituindu-se într-un adevărat COD al comportamentului oamenilor, al educării etice al acestora. Creiaţiile folclorice redau cu multă fineţe în imagini artistice, de o deosebită frumuseţe, dragostea de neam şi de glie, dragostea de frumos, respingerea urâtului, dragostea faţă de muncă şi hărnicie, de promovarea a optimismului, de încrederea în victoria dreptăţii, iubirea părinţilor, a fraţilor şi a celor apropiaţi, ajutorarea celor aflaţi în necaz, de aprecierea în mod just a binelui şi a răului, de respingerea corupţiei, a lenei, a minciunei şi a infidelităţii. Prin prisma acestor coordonate etice şi estetice ne vom opri pe scurt la creiaţiile folclorice prilejuite de sărbătoarea Crăcinului, a Anului nou, a Sfintelor Paşti şi ale altor sărbători mai însemnate de peste an. Folclorul care are ca temă sărbătoarea Crăciunului, în prim plan este umblatul cu Steaua şi cu Turca, însoţite de colindele: „O, ce Veste Minunată", „Naşterea ta Cristoase", „Trei păstori se întâlniră" şi altele! Grupurile care umblă cu Steaua, sunt formate din adolescenţi, iar grupul care umblă cu „Turca" este alcătuit din bărbaţi de vârstă medie, având în echipă un toboşar, un highighiş şi un dansator care joacă dansul „Turcii". Acest grup, la casele oamenilor cu fete de măritat, pe lângă colindele obişnuite, în mod obligatoriu se cântă şi colinda fetei. Colindele se plătesc cu un colac mare şi frumos rumenit şi cu sume de bani mai mult simbolice. Se mai serveşte câte un păhărel mic de palincă din prune, fâcându-se urări de sănătate şi de belşug în anul care va veni. Unul din echipaj, se exprimă şi în versuri, dar mai mult în proză, scoţând în evidenţă hărnicia gospodarului care i-a primit în casă. „Gazda noastră omenos, Ne-a făcut un dar frumos ; Dar acesta nu s-a făcut Cum nouă, vouă vi se pare Mergând la moară Cu bota subsuoară, hârjonindu-se Cu câinii oamenilor prin garduri.

Florica Simuţ, fiica lui Ilea Nioani Miculi de pe Cionc. O talentă cântăreaţă şi păstrătoare a cântecelor din folclorul local, cântece care nu lipsesc de la spectacolele Nunţilor din Tilecuş.

A prins la jug 4 boi bourei în coame încârligăţei, în coada coldoboţei şi s-a dus la arat. A tras brazdă neagră semănând grâu roşu, Ploaia l-a plouat, apa l-a muiat, Soarele a ieşit, grâul s-ancolţit, Mare a crescut, înalt cât trestia la boabe cât mazărea. Grâul înalt peste genunci II făcură în mănunchi, din mănunchi făcură snopi, Din snopi făcură cruci, din cruci făcură stog înaltul stogului cât înaltul cerului Grosul stogului cât grosul pământului" La încheirea acestor cuvinte cu tâlc spune: „Rămâi gazdă sănătoasă că plătişi colinda noastră! La anul şi la mulţi ani." Redăm mai jos câteva colinde de Crăciun.

155

O, CE MINUNATĂ

VESTE

O, ce veste minunată în Viflaeem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput Cum au spus prorocii. Că la Viflaem Măria săvârşind călătoria, într-un mic sălaş Lângă-acel oraş Născu pe Mesia Pe fiul în al său nume Tatăl 1-a trimis în lume Să se nască Şi să crească Să ne mântuiască Vântul bate, nu-L răzbate

Nana LUCA din familia Petelint, de pe strada Bisericii, a doua valoroasă şi talentată cântăreaţă a Tilecuşului, fidelă stilului tradiţional trăgănat. („Tragănă nană tragănă, frunză de goron galbenă! că şi eu am trăgănat, frunză de goron uscat.")

Neaua ninge nu-L atinge Refren:

El e domnul nost cel Sfânt, Domnul peste-ntreg pământ Refren: Si de-acum până-n vecie, Mila domnului să fie Refren:

SUS LA POARTA RAIULUI Sus la poarta raiului, poarta raiului, Paşte turma tatălui, turma tatălui Refren: Linu-i lin şi iară lin Bate vântul frunza lin Lin şi lin. Dar la poartă cine sta, oare, cine sta? Sta chiar Maica Precinsta, Maica precinsta Refren: Lângă Ea un legănel, legănel, legănel Cu un copilaş în el, copilaş în el Refren: Copilaşul când plângea, puiul când plângea Maica sfântă-1 legăna, Maica-1 legâna Refren: ... , Copilaşul când dormea, puiul când dormea Maica Sfântă-L legăna, maica-L legăna Refren:

157

CÂNTECE DE LEAGĂN Nani, nani puişor Te culcă mama cu dor Nani, nani, pui de peşte, Eu te leagăn şi tu-1 creşte. « Nani, nani, ochi de mure Că mama mere-n pădure S-adune ceva surcele S-aprindă focul cu ele Să-ţi gătesc ţie mâncare Şi-i mânca să te faci mare Să creşti mare, mărişor, Să ne fie de ajutor! Nani, nani, puişor Să creşti mare, mărişor, Să ne fii de ajutor: Mamii dajutor în casă Taţii dajutor la coasă! Nani, nani, pui de om, C-a venit vremea de somn!

In toate satele româneşti de pe valea Crişului Repede, în depresiunea Munţilor Pădurea Craiului şi a Munţilor Plopişului, Doinele sunt numite „Hori". Hora îl însoţeşte pe om în toate activităţile vieţi lui. Hora este mereu tânără şi nu moare niciodată. Hora redă în imagini artistice, modul de viaţă al oamenilor, suferinţele şi bucuriile, tristeţea şi speranţele, dragostea şi dorul de cei dragi, precum şi locul unde sau născut. Autorul, sau autorii anonimi, exprimă în versuri toate aceste stări suflrteşti. Să redăm câteva din aceste expresii: „Cui nu-i place horile Bată-l supărările Că pe mine nu m-or bate, Că eu le iubesc pe toate, Şi horesc şi zi şi noapte Şi-oi hori până la moarte Şi horile mi-oi hori Pân-oi închide ochii.

158

De la fraţi de la surori De la grădina cu flori. mireasa care pleacă de la casa părintească îşi cere iertare de la părinţi: „Iubitul meu tată dulce Vine vremea şi m-oi duce." Să ne oprim puţin la Hora miresei şi să-i pătrundem înţelesurile de mare încărcătură emoţională. când îşi ia rămas bun de la cei dragi: „Ia-ţi mireasă ziua bună de la tată de la mumă. .Cine-a îndălit horile Fie-i ochi ca florile Că horile-s stâmpărare. Sunt emoţionante şi versurile prin care. Iubitul meu şi scump tată întinde-ţi tu mâna dreaptă Şi din inimă mă iartă. Mi-o adus Dumnezeu mie Ceasul de căsătorie. La omul cu supărare Că şi eu când mă supăr Cu horile mastâmpăr. Mulţumesc maică cu drag De creşterea ce mi-ai dat Şi de sfatul tău cel bun Până-n ceasul meu de drum Şi de toate-ţi mulţumesc Zile bune îţi doresc". Plânge-ţi fată părul tău Mila de la taicâ-tău Plângeţi fată coada ta. Mila de la maică ta".

Cu cine mă cununaşi Cu cununa gardului Cu urâtul satului. departe Şapte dealuri ne desparte Şi păduri de lemne tari.Fata înstrăinată. după cum urmează: „Oh ! măicuţă vai de mine. Hai mireasă ia-ţi bineaţă Că se face dimineaţă De la maicăta cea dragă De la frunză. ne vedem la zile mari" Fata care sa măritat la îndemnul altora. printre străini îşi cântă supărarea şi dorul de mamă. 160 . cu un bărbat bogat pe care nu 1-a iubit niciodată: „Mâncete focul nănaş. Traiul de la maicăta. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la Tacă-tău. de la iarbă. Plânge-ţi fată coada ta. Şaptezeci de zloţi ţi-oi da Dacă mi-i descununa. De la tatăl tău cel drag De la frunza cea de fag. ajunsă în alt sat. Părinte sfinţia ta. Departe m-ai dat de tine Departe maică. Că ce-a fost nu va mai fi." HORA MIRESE „Pană mândră-n colţul mesii Mândru plâng ochii miresei Lasă plângă săracii.

" Satirizarea celor cu deficienţe în conduită şi comportare. Cântaţi tete şi horiţi. De la fete din uliţă. de la surori De la grădina cu flori. Că dacă vi-ţi mărita. omul care spune şi face numai fapte bune. este prezentă în toate creiaţiile populare. De la fir de lămâită. . ca de exemplu: „Mândră-i nana cea roşită Cu roşele din Potică (farmacie) Dacă n-ar fi potica Oare ce-ar face nana? A vândut nana o găină ca să-si ieie vaselină A vândut nana cocoşu Ca să-şi ieie sopon roşu Şiatâta s-o soponit Până toată o îngălbenit." Poezia populară ne mai arată că dragostea este meritată numai de omul care are calităţi deosebite. Până sunteţi la părinţi. de frumuseţe interioară. dovedită prin concordanţă între vorbă şi fapte. astfel: „Dragu-mi-i omul cuminte La fapte şi la cuvinte Dragumi-i prunul cu prune Şi omul cu vorbe bune Dragu-mii omul sfătos. Să cântaţi nu-ţi cuteza Să nu v-audă soacra. De la feciorii din joc. dar mai ales în strigături la joc dumineca şi la petreceri la nunţi.De la fraţi. pentru a crea o atmosferă de voie bună. Prin strigături sunt satirizaţi toţi aceea care fac lucruri respinse de buna cuviinţă. Cuminte şi drăgăstos. De la tir de busuioc.

soacră. cauzate de factori diverşi: „Arză-mi-te focul spată Că-mi faci pânza toată spartă Şi te-ar li trăznit războiul Că-mi faci pânza lătunoi. 162 . Ai rămâne tot amară. Mândră floare-i norocul Nu răsare-n tăt locul. Alt exemplu pentru bărbaţii leneşi.Nana'naltă şi voinică Doarme lângă mămăligă Mămăliga ăerbe-n oală Ea cu somnu se omoară". Soacră. De te-ai coace un an şi-o vară. fumători şi beţivi: „Bată-l focu de bărbat Că e tare blestemat Eu lucrez la sapă-n soare El bea-n crâşmă la răcoare" Alte versuri rostite sau cântate în momente de tristeţe. poamă acră De te-ai coace cât le-ai coace Poame bune n-ai mai face. Măi bădiţă tu eşti prost Mi-i de tine nu mi-a fost Numai sâmbăta seara Să mă joci duminica. Ci răsare lângă vale Fericitu-i cine-l are Şi răsare lângă drum Nare noroc omul bun.

Uită că drăguţ ţi-am fost. măi nevastă Cine-mi bate la fereastră? Taci bărbate bat-o vina C-o fi mâţa lui vecina! Măi muiere mâi urgie." Să mai prezentăm câteva versuri care de obicei se strigă la nuntă: „Cine nu şti descânta Nare-n nuntă ce căta.Fire-ai tu să fii măi bade Ce bătaie ţi-se cade. M-ar fi strâns de m-ar fi rupt De-ar fi bătut vântul tare M-ar fi strâns să mă omoare." Unor tineri îndrăgostiţi: „Aseară vântul bătea Badean braţe mă strânge. Cine-nu şti chiuii N-are-n nuntă ce veni!" . Unei femei care este infidelă bărbatului: „Mâi muiere. Şi nu pui mâna pe mine. De-ar fi bătut vântul mult. De ţi-o cânta cucul prost. Mâţa n-are pălărie!" Unor tineri a căror dragoste se află în cumpănă: „lauzi mândră cucul cântă Ieşi afară de-l ascultă De ţi-o cânta cucul bine Trage nădejdea la mine. Trec prin pădure cu tine.

Am două surori. chiar mititel şi-ngrădeşte frumuşel (Acul de 11. (Geamul) Cine stă permanent pe loc. cei prezenţi prind a lăcrima? (Ceapa) 2. Una se spală permanent şi tot neagră rămâne. pentru a putea găsi răspunsul potrivit. Cine trece prin gard şi câinii nu-i latră? (Fumul) 5. obligă publicul ascultător să gândească. Când începe a o dezbrăca. Nime-n lume nu se-nşală Ca feciorul când se-nsoară. la picioare răşchitoare? (Cocoşul) 16.Una nu se spală niciodată şi este albă în mod permanent? (Roţile morii) 164 . 14. vechi şi ele ca toate celelalte creiaţii folclorice. Ghicitorile. Câmpu-i alb. Am două fete. . Cureluşă unsă sub pământ ascunsă? (Şarpele) Cine trece prin oblac şi nu-1 sparge? (Soarele) La cap are peptene. Tot timpul fug una după alta şi nu se ajung? (Ziua şi noaptea) 3. cu mustăţile afară? (Morcovul) Cine-i mic. ca moment de destindere. într-o cămaşă îmbrăcaţi? (Nuca) 6. Păsări pe grâu nu s-ar pune. ele. Sunt patru fraţi pătaţi. Prinde patru boi la car Şi-şi aduce mult amar. Bălaia şi Călătani cu prilejul unor întâlniri în şezători şi cu ocazia lucrărilor de clacă. să facă comparaţii. 1. au fost mult folosite în Tilecuş. în ghicitori. Cine îţi arată în mod fidel. la coadă are secere. Prezentăm câteva ghicitori de largă circulaţie în satele de pe valea şi terasele Crişului Repede. Cine umblă într-una şi cântă. la trup e ca un pepene. frumuseţea şi urâţenia? (Oglinda) 7. Cine trece prin apă şi nu se udă? (Viţelul din vacă) 8. Cine mănâncă toată ziua şi nu se satură niciodată? (Meliţa) 10. cusut) 13.Mireasă mirele tău Bun ar fi de ciuhă-n grâu Că-i negru ca un tăciune. Cine le vede nu le crede. oile-s negre. 15. imaginaţia cu realitatea. cine le paşte le cunoaşte. şi nu-i nici în casă nici afară? Şade moşu în cămară. (Cartea cu literele) 4. de obicei se îmbină ironia. Am o domnişoară cu rochie roşioară. dar drumul nu-1 trece? (Ceasul de perete) 9. 12.

ale experienţei milenare de viaţă ale acestora. a dreptăţii în confruntarea cu strâmbătetea. Nu aduce anul ce aduce ceasul! 17. atât te întinde. „Călătoriile lui Robinson Elveţianul" şi altele. basmele şi povestirile au avut rol instructiveducativ. 7. altuia nu-i face! Norocul este şi cum şi-1 face omul! Omenia. Răzbunarea este arma prostului! 15. 3. Prin conţinutul lor. neconforme cu dreapta credinţă şi cu respectarea normelor de viaţă a societăţii: 1. departe va ajunge! Lenea omului se aseamănă cu rugina grâului! Cât ţi-e pătura. Umblă după potcoave de cai morţi! CÂTEVA CUVINTE DESPRE POVESTI * Din opiniile locuitorilor mai vârstnici ale satelor de pe valea Crişului Repede. aleargă! 10. 8. 6. şi cina! La pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul! Pomul se cunoaşte după roade iar omul după fapte! Minciuna are picioare scurte. 13. o pierzi odată pentru totdeauna! Ce ţie nu-ţiplace. Căci cine cheltuieşte peste cât câştigă. 5. Ce se naşte din pisică. 11. nu are-n casă mămăligă! 14. dar nu Cinstea este ca viaţa. 12. de odinioară. am aflat că s-au bucurat de largă circulaţie Poveştile lui Petre Ispirescu. Poţi lua masa cu ea. . Omul sfinţeşte locu şi nu locul pe om! 16. 2. „Viteazul Gruia lui Novac". evidenţiind victoria binelui în luptă cu răul. şoareci prinde! Cine pleacă la drum de dimineaţă. Visează cai verzi pe pereţi! 19. triumfarea adevărului fată de minciună. Nu-i mult să nu treacă şi nici puţin ca să nu ajungă! 18. „Păţaniile lui Păcală". 9. omenie cere! Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte! Scumpul (zgârcitul) multe pierde şi leneşul mult 4.Proverbele şi zicătorile au fost şi sunt rod al înţelepciunii oamenilor sfătoşi. Ele au un caracter de scoatere în evidenţă a unor porniri şi instincte. „Haiducii".

flăcăii îşi chemau fetele la joc. sălteau şi ele mai lejer dar în acelaşi ritm trepidat. A doua formă era „Sălăjanul" în care. în care se făceau mişcări săltăreţe şi învârtite. „ARDELEANA". Jocul se desfăşura cu perechi. Aici este vorba de Bălaia. care era cel mai spectaculos. flăcăii băteau pintenii de la cizmă şi săltau în sus. un fel de „Horă" a satului cunoscută în toate localităţile de pe valea Crişului Repede sub denumirea de „HIGHEGHE". „HIGHEGHEA" a fost organizată de către flăcăii necăsătoriţi. 166 . criticându-i pe cei leneşi şi amatori de băuturi tari. aparţinătoare comunei Tileagd. cu mici diferenţe nesemnificative. Ca spectatori participau şi persoane mai învârstă. mai neîndemânatice: „Ardeleana ştiu juca Pita n-o ştiu frământa Pe lopată n-o pot pune Numai legată cu funie" DATINI SI OBICEIURI In satele aparţinătoare comunei Tileagd. iar fetele cu mâinile întinse pe umerii flăcăilor. Jocul se desfăşura în trei forme: polca. Dansul popular a fost o formă de manifestare artistică. în ambele direcţii şi de mai multe ori.DANSUL POPULAR Dansul popular s-a practicat în localităţile cu populaţie românească din timpuri imemorabile. chiuind strigături în versuri. veni cineva în Tilecuş din jurul Sibiului şi i-a învăţat pe tineri un joc nou. Creatorii de folclor în versuri au şi făcut repede strigături de satiră la adresa fetelor mai puţin ajutorate. bătutul podelei cu picioarele într-un anumit ritm de către flăcăi. formă în care flăcăii întorceau fetele pe sub mână. Din această formaţie. flăcăii se înşiruiau în linie dreaptă. cu excepţia duminicilor din postul Crăciunului şi a postului Pastelor. Fondul era acelaşi. în fiecare duminică de peste an. La higheghe veneau de regulă flăcăii şi fetele necăsătorite. numit şi Postul Mare. în ritmul muzicei. Era o adevărată artă coreografică. A treia formă era dansul „Scuturatul". făcând parte din folclorul local. vizând în mod indirect anumite comportări neconforme ale tinerilor. cu predilecţie mamele fetelor şi copiii. o fată şi un băiat. Călătani şi Tilecuş. căutând fiecare ca să fie cât mai aproape de higheghe. erau aceleaşi datini şi obiceiuri ca în toate localităţile de pe valea şi terasele Crişului Repede. în anii 1932-1933.

Cele cinci colţuri ale stelei sunt legate între ele cu lănţişoare confecţionate din hârtie velină. Irod îl atingea cu piciorul pe păstor. din carton mai gros. cască şi spune: „Acum mă culcai. permiţând ca să se învârtă în jurul acestei prăjine. continuând coilindatul în prima zi de Crăciun. cu dansuri şi cu băutură din belşug. în zilele a 2-a şi a 3-a. stele. începând din ajunul Crăciunului. lună. îndemnându-l ca să se scoale şi să-l conducă la Staulul unde s-a născut Isus Hristos. în mai multe culori. ţinea 3 zile. până când ajungea la fiecare locuitor al satului. Pe cei tineri îi preocupau dansul şi petrecerea. Ceremonialul care se desfăşura în casele unde erau primiţi. semne ale crucii. Să detaliem puţin partea tehnică a colindătorilor care umblau cu „STEAUA". plus colinda „Naşterea ta Cristoase Dumnezeul nostru". în multe culori. scoală si te trezeşte că împăratul îţi porunceşte!" Păstorul: „Nu te hârjoni la mine că eu ştiu destul de bine cum mamă-ta îţi spune câine!" Irod: „O. păstorul „somnoros". învelită în hârtie velină albă şi împodobită cu simboluri de sărbătoare. ce veste Minunată! Păstorul cu şuba lui biţoasă se culca pe vatra casei. multe steluţe şi îngeraşi. cu slove roşii. un Irod împăratul şi un păstor. ceilalţi 4 purtau cămăşi albe. La acest îndemn. lângă picioarele celor trei Crai. fie-ţi ţie ajutătoare: Făte o ţâră către mine săţi arat că cine-i câine. Pe cap purtau coifuri cilindrice. în stea era introdusă o prăjină rotundă ca un fel de ax. Păstorul avea ca îmbrăcăminte o şubă biţoasă de oaie. Steaua era confecţionată în cinci colţuri. lungi până sub genunchi. acum visai" şi dialogul continuă: Irod: „Scoală. porneau colindătorii cu „Steaua" şi cu „TURCA". avea temă religioasă cu următorul program: intră cei trei Crai însoţiţi de împăratul Irod. îi urmează păstorul imediat care spune: „Auzi-i un glas de domn. se purtau discuţii a căror temă era în cele mai multe cazuri pământul cu roadele lui. cum se vând boii şi caii la anumite târguri. soare. De regulă se bea vin. la mijloc avea un soare din staniol galben.Să începem cu datinele şi obiceiurile Sărbătorilor religioase: Crăciunul. unde „dormea" până când se cânta colinda anunţată de el. aşa cum era consemnat în calendarul Creştin-Ortodox. impresionând gazdele luate prin surprindere. de Crăciun se organizau baluri şi petreceri. După aceste colinde. ornamentate cu semne ale crucii şi cu multe steluţe din hârtie velină. . cu muzică. Aceştia formau un grup de 5 (cinci) persoane: Cei trei Crai de la Răsărit. cu sărbătoarea Naşterii Domnului. confecţionate din staniol alb." Se scot săbiile din teacă (săbii din lemn) şi începe duielul aprig de spadasin. care-mi poruncea să vin în casă şi să dorm" O.

Tot în prima zi de Crăciun se umbla cu „Turca". cu două zurgălăi şi mai multe funde din panglici de culoare roşie. obosiţi de manifestările ce le-au făcut în cele trei zile ale Crăciunului. Era în postura asemănătoare a unui clovn de circ. care ştie ca să creeze scene hazlii. toate familiile care aveau fete de măritat. care erau colindători. pentru a participa la slujba religioasă a Botezului Domnului şi pentru a lua într-un „Canceu" de sticlă apă sfinţită de preot. BOBOTEAZĂ. dinamic şi vioi. Predomina credinţa că fumul ar proteja mugurii pomilor de ger. grupare care cuprindea 7-8 bărbaţi de vârstă medie. De la cap în jos avea o rochie lungă de culoare roşie. în ordinea lor cronologică sunt următoarele: 1. Anul nou trecea aproape neobservat. Tot timpul ţopăia în ritmul unei tobe şi fugea de la o persoană la alta. copiii între 7-8 ani. până i se introducea tradiţionala monedă în gură. care prin dansul şi mişcările lui ritmice creia atmosferă sărbătorească. Prin această limbă era introdusă o sfoară rezistentă. Colindătorii cu Turca. erau răsplătiţi cu un colac mare. când pleacă la biserică din fiecare familie cel puţin o persoană. Maxilarul de jos al caprei era o limbă de lemn prinsă cu balamale. îndulcit. cu petreceri şi voie bună. De regulă. . ţuraleisa" pentru ca pomii să fie feriţi de omizi şi ca să facă fructe multe la vară. ciugulindu-le buzunarele cu botul. Purtătorul acestei „Arătări" trebuia ca să fie un om cu aptitudini sportive. nelipsită din casa fiecărui creştin. să înconjoare fiecare pom din grădina casei. când se sărbătoreşte SFÂNTUL MUCENIC TEODOR (Sântoaderul) se mănâncă toată ziua numai grâu fiert. rumen şi cu o sumă benevolă de bani. 2. producătoare de bună dispoziţie. se pregăteau din timp pentru primirea colindătorilor. Capul caprei era bine fixat într-o prăjină sau o coadă de mătură. agitând un clopoţel mic şi strigând în gura mare „Ţuraleisa. din grădină. mai mult simbolică. Când se trăgea de sfoară. clămpănind de mama focului. de 3 lei sau de 5 lei. albastru şi galben. Tot în ziua de Bobotează era obiceiul ca în fiecare familie. denumit „Colivă" iar în grădini se aprind focuri mocnite din bălegar şi plante putrezite. limba se lovea sonor de partea superioară a botului caprei. Turca propriu-zis reprezenta un cap de Capră din lemn. intrau numai în casele unde erau invitaţi şi în schimbul colindelor care le cântau. având un orificiu prin care purtătorul putea ca să vadă şi ca să primească în gură o monedă de un leu.La solicitarea gazdelor se mai cântau şi alte colinde specifice sărbătorii Crăciunului. producând fum mult şi de lungă durată. în luna martie a fiecărui an. oricât de crâncen ar fi gerul. Alte datini şi obiceiuri păstrate din bătrâni. Cele trei zile ale Crăciunului erau sărbătorite din plin.

Preotul striga la clanţa uşii: "DESCHIDEŢI PORŢILE RAIULUI CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL MĂRIREI"! O voce din Biserică întreba „Cine este împăratul Mărirei"? Preotul spunea: „ÎMPĂRATUL MĂRIREI ESTE HRISTOS CEL ADEVĂRAT CARE A MURIT PE CRUCE ŞI A ÎNVIAT A TREIA ZL AŞA CUM AU SPUS PROOROCII"! După acest schimb de cuvinte se deschidea uşa Bisericii. iar când se apropiau fetele de fântână le stropeau cu apă rece. Vineri şi Sâmbătă. 5. De ziua SFINTELOR PAŞTI era mare bucurie sufletească. . pentru a fi proaspete şi curate tot anul. îşi procura din timp apă de colonie. Acolo îi aştepta preotul-paroh cu o lumânare aprinsă şi se adresa celor adunaţi cu cuvintele-. înăuntru în Biserică se aflau cei doi clopotari. se ducea aproape tot satul la Biserică. flăcăii se duceau la fântâni cu noaptea-n cap. preot şi credincioşi. „Veniţi ca să luaţi lumină"! Cei mai apropiaţi de preot îşi aprindeau lumânările apoi unii de la alţii. în vremurile mai îndepărtate. până când toată suflarea avea lumânarea aprinsă în mână. După ce localităţile rurale au mai evoluat şi un număr tot mai mare de locuitori şi-au săpat fântâni în curte. mântuitorul tuturor neamurilor. în perioada zilelor de Joia Mare. nu trăgeau clopotele la biserică şi se bătea numai toaca. obiceiul nu a dispărut ci s-a „modernizat". frumos mirositoare de la drogherii din oraş şi de ziua de Sfântul Gheorghe se ducea la părinţii fetei.FLORIILE se sărbătoreau cu o săptămână înaintea Paştilor şi se ducea rămurele cu mâţişoare de salcie la biserică.în ziua de SFÂNTUL GHEORGHE. cu câte o lumânare în mână. Flăcăul căruia îi plăcea de o fată. Preotul se oprea la poarta bisericii cu toată mulţimea după el. erau stropite fetele de către flăcăi cu apă proaspătă din fântână. dacă se întâmpla ca să înceteze din viaţă cineva. care cădea negreşit pe data de 23 aprilie. începeau să bată clopotele. anunţând învierea Domnului. 4. De ziua Sfântului Gheorghe. în frunte cu preotul. Preotul şi toată mulţimea. pentru ca în timpul căldurilor de vară să nu se adune muştele în gospodării. aducând bucurie şi speranţe în sufletul tuturor (lucruri mici cu efecte mari). Tot în ziua de Sfântul Gheorghe se schimbau slujii angajaţi cu anul. în ziua învierii.cu rugămintea de a i se permite ca să stropească fata. bucuria învierii Domnului Isus Hristos. înconjurau toţi biserica de trei ori. erau în sat două sau trei fântâni publice cu apă bună de băut. îşi umpleau câte două găleţi cu apă. câţi încăpeau intrau în Biserică cântând „Hristos a înviat din Morţi" După oficierea slujbei învierii se reîntorceau la casele lor. sau li se prelungea contractul pe încă un an de zile. fântâni la care mergeau fetele în fiecare dimineaţă cu ulcioarele de ceramică ca să aducă apă peste zi. La miezul nopţii. urându-le totodată măritiş cât mai grabnic. Această manifestare constituia o mare cinste familiei. aceste mâţişoare nu mai erau aduse acasă.3.

a găsit teren fertil. Multă lume mergeau la Biserică. injectân-du-le zi de zi. Nimiceşte-le Doamne nelegiuirile! Nu a fost interzis de către comunişti obiceiul ceremonialului căsătoriilor. Se ciocneu ouă roşii între membri familiei şi se cânta cu bucurie „Hristos a înviat din Morţi". pe gardurile de la stradă. care se află în vecinătatea holdelor cu recolte agricole. precum şi la grajdul vitelor. După oficierea slujbei religioase specifică sărbătorii. apoi se puneau pe masă bucatele pregătite pentru sărbători şi mânca fiecare cât îi era poftă. fiecare gospodar îşi punea rămurele cu frunze de tei la poarta de intrare în curtea casei. în timp ce mamele erau plecate la biserică. încercând timp de 50 de ani ca să spele creierele oamenilor de aceste învăţăminte. de către patru bărbaţi din cei prezenţi. preotul oferea păştiţe fiecărui cetăţean care prezenta un păhărel curat în acest scop. interzicând manifestările lor în public. copiii mai mărişori. îmi face multă plăcere ca să prezint modul desfăşurării nunţilor în localităţile aparţinătoare comunei Tileagd.practicat şi se mai practică şi în prezent. preotul ieşea cu credincioşii la cimitir. în vase curate. doctrina marxist-leninistă. Toate aceste datini şi obiceiuri rămase din moşi strămoşi.La orele 9 dimineaţa începea din nou slujba religioasă a învierii la Biserică. în timpul acestei slujbe se pregăteau şi Păştiţele (cuburi mici de prescură. RUSALIILE: în ajun de duminica Rusaliilor. Toată familia se spăla pe faţă în ziua Sfintelor Paşti cu roua adunată din lanurile de grâu apropiate de casele oamenilor. cu tot palmaresul lor. ducând şi patru Prapori din Biserică. La cimitir. după cum urmează: 170 . prin care preotul Roagă pe bunul Dumnezeu ca să ferească holdele de lăcuste. care din mare păcat. aplicând metodele în mod mascat şi în zilele noastre. în casă şi în curte. Nu mânca nimeni nimic până când se gustau păştiţele aduse de la Biserică. adunau rouă după grâul din lanurile apropiate. La terminarea acestei slujbe. acest ceremonial folcloric aflându-se şi în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură şi al Cultelor. se oficiază din nou o slujbă de rugăciune. ca în formă de pelerinaj. stropite cu vin roşu). de grindină şi de alţi dăunători. nu au fost pe placul anticriştilor comunişti. După masă era program de voie pentru fiecare dar nu era permis ca să lucreze nimeni nimic în prima zi de paşti. obicei care s. apreciindu-1 ca un valoros tezaur moştenit de la strămoşi. în timp ce femeile împletesc cununi mici din spice de grâu pentru fiecare prepor adus de la biserică. iar femeile duceau la Biserică coşuri cu ouă roşii şi cu diferite alimente ca să le sfinţească preotul.

Roşu. Chemătorii. atât la reverul hainei cât şi la pălărie. Urmează apoi căutarea naşilor preferaţi. viitori miri îşi căutau câte un Cehemător din rândul flăcăilor aşezării. Cu alte cuvinte. să cunoască foarte bine toate obiceiurile oamenilor aşezării. cu onoare vă invită să participaţi la ceremonialul O scenă din spectacolul etnografic reprezentând pregătirea miresei pentru nunta din Tilecuş în 2004. aceştia purtau un bastonaş „A la Monşer". foşti prieteni din adolescenţa lor. bastoane la care aveau legate mai multe panglici de culoare Roz. cu atribute care îl onorau. din familii apropiate lor şi pe cât posibil ca să fie oameni de vază în localitate. după ce au stabilit de comun acord data căsătoriei. Formula de exprimare a invitaţiei la nuntă era următoarea: Familiile X şi Y din localitate. Albastru. . o persoană inteligentă.a) PREGĂTIRILE DE NUNTĂ Atât mirele cât şi mireasa. Mai trebuie să-şi găsească un „Grăitor". capabilă să conducă întreg ceremonialul nunţii. împodobiţi cu flori albe artificiale. anunţă preotul paroh şi îi cere ca să stabilească o zi de duminică pentru cununia lor. care să fie şi deştept şi prezentabil. trebuie ca să fie un „OM SFĂTOS": Pentru a face invitaţii la nuntă. naşi din partea Mirelui şi Naşi din partea Miresei. aveau rolul de a face invitaţia la nuntă familiilor înscrise pe o listă. Ca semn distinctiv de „Chemător'. Albă. să ştie caracteriza pe fiecare locuitor în parte. să ştie să vorbească mult şi frumosconvingător.

alimente ca: făină. reunind reprezentantele a două generaţii. ca să le fie traiul şi viaţa înbelşugată. Y.Un grup vocal feminin. brânză de vaci. când în Tilecuş funcţiona impecabil un cor mixt pe patru voci. căsătoriei fiului. în anul 2004. Când veneau mirii de la Biserică. ca să răstoarne găleata cu apă. în spectacolul etnografic „Nunta la Tilecuş". duceau părinţilor mirelui şi al miresei din timp. fiicei lor X. sub bagheta deosebitului învăţător Petru Chirilă. varză murată pentru sarmale. Grăitorul avea de aici înainte sarcinile cele mai deosebite. şuncă de porc afumată. în cuvinte bine potrivite. după posibilităţile lor. supravegherea ca toţi invitaţii să fie bine seiviţi la mese şi întreaga petrecere să se desfăşoare în condiţii optime. făcea apel la nuntaşi ca fiecare. simbolizând că de aici înainte ea va fi stăpâna casei. la intrarea în curtea casei mirelui. găini. smântână. ouă. grăitorul. atât la Biserică cât şi la petrecerea de nuntă care va avea loc Duminică data de Familiile care au fost invitate la nuntă. Mireasa trebuia ca să lovească zdravăn scaunul cu piciorul. Când se considera că ospăţul se apropie de sfârşit. Mesele erau întinse în curte. preludiu a ceia ce a fost cu 70 de ani în urmă. era aşezat un scăunel mic pe care se găsea o găleată zincată plină cu apă. să cinstească mirii cu sume de bani care să-i ajute ca să păşească cu dreptul în 172 . se aruncau peste ei o ploaie de boabe de grâu şi de orez. pline cu fel de fel de bunătăţi iar muzicanţii încântau aparatele auditive ale nuntaşilor. cocoşi. Imediat lângă poarta de intrare în curte.

.

începea „Dansul Miresei". anunţa asistenţa cine cu cât a contribuit şi ţinea contabilitatea banilor încasaţi. care constituia baza industriei casnice. precizând că mireasa a muncit pentru ei şi să nu se uite niciodată că. cultivau câte un mic lot de pământ cu cânepă. pe lângă faptul că este un violonist talentat. După încheierea acestei operaţiuni. despre care am relatat pe larg în paginile 71-73 din lucrare privind trecutul istoric al Comunei Tileagd. aducându-şi fiecare contribuţia. coordonat tot de către grăitor. pe o bucată de hârtie. Obiceiul era bine cunoscut de nuntaşi. Este nelipsit de la petrecerile de nuntă. cu recomandarea să-i cheltuiască în mod chibzuit. Dansul miresei era scump plătit de către acei care-şi manifestau dorinţa pentru acest privilegiu. Grăitorul primea donaţiile. apoi preda banii noilor căsătoriţi. în final. în căsnicie „FEMEIA ESTE CHEIA CĂMĂRII"! Dacă tot ne găsim la capitolul obiceiurilor din bătrâni. începând cu Secolul alXIX-lea. însoţit de toboşarul care îl secondează. 174 . grăitorul prezenta evidenţa contabilă a sumelor încasate din cinstea şi dansul miresei. Şezătorile aveau menirea pe de o parte ca fetele să-şi etaleze Florian Baciu a Meciului. în acelaşi timp este şi Rapsodul satului Tilecuş. fiecare gospodar din satele aparţinătoare comunei Tileagd. Această plantă.căsnicia lor. merită ca să vorbim şi despre „ŞEZĂTORI". păstrător de tradiţii ale obiceiurilor vechi populare. Cu acest capitol se încheia petrecerea de nuntă. când mireasa era aproape leşinată de oboseală. necesita un lung proces tehnologic până când ajungea fuiorul în furcile de tors ale fetelor în şezători. cu ceasornicul în mână.

Pentru înfrumuseţarea atmosferei din şezători. în tot cazul. inteligenţă şi prezenţa de spirit pentru a putea da replici adevărate unor provocări. ulei în locuinţa unde se ţineau şezătorile şi preparau gogoşi sau cirighele. Odată cu venirea regimului comunist la putere şi în mod deosebit odată cu socializarea agriculturii. făină. zahăr. aflându-se în competiţie nedeclarată. Multe căsătorii trainice s-au întemeiat după cunoaşterea din aceste şezători. seriozitate. trăsăturile lor de caracter. toboşarul şi dansatorii în spectacolul „Nunta la Tilecuş". Nu se cunoştea în Epocă cuvântul „Divorţ". s-au desfiinţarea toate loturile de pământ pe care se cultivase anterior cânepa şi odată cu aceasta s-au desfiinţat pentru totdeauna . urmărindu-se care torcea mai repede şi care producea fire mai susbţiri. întreţinea o stare sănătoasă de relaţii interumane. Interesant este faptul că flăcăii care au gustat din aceste produse. Căsătoriile erau considerate acte de mare răspundere şi nu se făceau cu uşurinţă. Aici se comunicau toate ştirile bune sau mai puţin bune. afirmau cu toată convingerea că niciodată nu au mâncat aşa gustoase cirighele sau gogoşi. servindu-i pe flăcăi cu aceste preparate. hărnicia între ele. Pe de altă parte. ouă. în şezători mergeau şi flăcăii din localitate. aceste şezători decente.Vedere reprezentând violonistul. ţinute în casele familiilor care se bucurau de toată stima în localitate. care interesa tineretul. Şezătorile erau şi un fel de „Agenţi de Presă". aflaţi în atmosferă încinsă a evenimentului. bineînţeles nu ca să toarcă fuiorul ci să observe hărnicia fetelor. fetele puneau mână de la mână şi aduceau din când în când.

. strămoşi. printre aceştia găsindu-se şi tinerii din Tilecuş. purtate de protagoniştii „NUNTAŞILOR BIHORULUI" la manifestarea care a avut loc în anul 2002.Costumele populare ale Tilecuşenilor moştenite din moşi.

Dacă din întâmplare au crescut în grădina cuiva două-trei fire de cânepă.15.frumoasele şi beneficele Şezători ale fetelor. se întinde pe o singură stradă spre oraşul Aleşd. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru are o suprafaţă de 1295 ha pământ din care: 449 ha arabil. din Tileagd. Se cunoştea faptul că pentru încetarea acestor frecuşuri. fiind aşezat pe moşia grofului Ratold din Putnok şi timp de secole a fost un măr al discordiei. mai puţin semnificative. S-au pregătit şi actele oficiale în acest scop. cu pietriş şi mereu umed din cauza apelor Crişului Repede. aşa că ne vom opri aici cu aceste povestiri. încă din anul 1336 au încercat să facă un schimb de pământ cu familia Csanâd. 145 ha păşuni. Aceşti tineri s-au căsătorit iar moşia care se afla în litigiu a fost dată ca zestre fetei . familia Ratold din Putnok. între descendenţii familiei Ratold din Putnok şi a familiei Csanăd din Tileagd. pe lângă malul drept al Crişului Repede şi este străbătut de Şoseaua internaţională E. gazdele au fost acuzate că au cultiva Canabis. Câteva repere istorice Uilacul de Criş a fost atestat documentar în anul 1282 cu denumirea de „Pastă". 54 ha cu viţă de vie. dar schimburile de moşii nu s-au efectuat. creînduli-se mari neplăceri. Pacea a fost adusă în anul 1422 de către doi tineri îndrăgostiţi. începând cu anul 1336. în pădurea Uilacului de Criş. şi ce greu este să reconstruieşti ceea ce s-a demolat. 35 ha fâneţe. continuând disensiunile între cele două familii. O fată din Putnok. arbuşti care sunt ocrotiţi de Lege. Au mai fost şi alte multe obiceiuri. 10 ha de livezi cu pomi fructiferi. aparţinătoare familiei Ratold s-a îndrăgostit de un băiat care făcea parte din familia Csanâd. Cazul acestor neînţelegeri au ajuns până la Curtea împăratului Ungariei care a încercat ca să-i împace. vegetează circa 200 cuiburi de ghimpe (Ruscus hipodosum). SATUL UILACUL DE CRIS Uilacul de Criş este o aşezare mică pe care o desparte de comuna Tileagd numai podul de peste Crişul Repede. Ce uşor este să demolezi ceia ce a fost frumos şi bun. 445 ha cu pădure şi 157 ha neproductiv. Să vorbim acum câte ceva şi despre satele aparţinătoare comunei Tileagd şi le vom prezenta în ordinea anilor de atestare documentară.

Fazekas Lajos 1879-1882. în 1719 avea 47 de familii iar în anul 1723 avea numai 29 de familii. Enghi Jozsef. două. Despre învăţământ si viata spirituală Uilacul de Criş a avut o şcoală veche a cărei dată de construcţie nu se cunoştea. Râkosi Mârton 1778-1787. Kirâly Peter. ajungând pe această cale amiabilă la întregirea familiei Csanad. 1903. Gere Miklos 1888-1902.din februarie 1902 Szucs Kălmăn şi Bîro Kăroly. când au început cursurile şcolare. Boros Mihăly 1873-1875. Din cele mai vechi documente de arhivă rezultă că în anul 1759 aveau înscrişi la şcoală 8 elevi. Perei Istvân 1792. Jancso Sămuel. Se mai menţionează în aceleaşi documente ale vremii că în anul 1313 la Uilac erau 22 de iobagi. Lengyel Jănos. Locuitorii localităţii Uilacul de Criş au muncit sub formă de iobagi pe moşiile familiei Telegdi. iar în anul 1719 era 45 de iobagi. numit Pusta . Bekes Mihăly. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi.Uilac. fiecare după capacitatea şi puterile lui. Kiss Jânos. Arany Lâzâr 18821888. Harmath Jănos. începând cu anul 1769. în anul 1712 avea 13 familii. Sâmfi Istvân 1788-1790. se poate pune întrebarea firească câtă populaţie putea să aibă Uilacul în anul 1282 când a fost atestat documentar?!! 0 casă. Szentivânyi Istvân 1785-1788. locuitorii Uilacului de Criş au demolat şcoala veche deteriorată. Gazdag Jânos. un conac? Nu ştim fiindcă în actele de arhivă privind data atestării nu se specifică acest lucru. Dealungul anilor au predat la acesta şcoală următorii învăţători: Ilosvai Istvân 17701778. Din datele statistice oficiale rezultă că Uilacul de Criş. în anul 1770 au început construcţia unei noi şcoli spaţioase în locul celei vechi şi a fost dată în folosinţă pe data 8 septembrie 1773. care au fost scrise şi date publicităţii de către Cancelariile maghiare ale vremii. Somogyi Jănos 1781-1785. împărăteasa Măria Tereza a ordonat să se înfiinţeze şcoli populare în toate satele Ungariei. Privind retrospectiv aceste date de arhivă. în cadrul comunităţii din care au făcut parte. Balogh Zsigmond. Kovâcs Jănos 1790. Bânyai Istvân 1903-1904. 178 . Ecsedi Antal 1875-1879. foştii iobagi şi-au construit mici gospodării individuale. învăţător fiindule Ilosvai Istvân. fiind ultimul înscris în document. Csete Mihăly. Nagy Jânos 1871-1873. După revoluţie. Ţinându-se cont de această poruncă împărătească. a grofului Haller şi a grofului Kornisi până la Revoluţia burghezo-democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată iobăgia.din Putnok. Sândor Lajos 1904 şi în continuare. în anul 1713 avea 22 de familii. Ercsey Gyorgy.

Kobe Jozsef 1794-1796. în acelaşi an. luna iulie ziua 4. Duma Gyula 1898-1920. Kâdăr Miklos 1920-1934. Uilacul de Criş a fost o comunitate mică. Cert este faptul că Biserica Reformată din Uilacul de Criş a rămas fără clopote din anul 1917 până în anul 1924 când a fost înzestrată din nou cu două clopote. Se mai cunoaşte că de alungul anilor. Pap Jănos 1796-1798. credincioşii Szokolai Iosif şi Jakab Kăroly. ceea ce a fost foarte puţin. au procurat şi au donat al doilea clopot pentru biserică. . au fost achitate de către următorii enoriaşi: Duma Iuliu. 0 perioadă lungă de timp. iar în anii 1336-1337 a avut alt preot cu numele Mâtyâs. de etnie maghiară şi de religie Reformată. în anii 1332-1334 a avut un preot cu numele Jânos. sau a fost o pură supertiţie că puterea divină îi va ajuta ca să facă cât mai multe victime omeneşti în folosul puterii. unul în greutate de 100 kg şi al doilea de 241 kg. Facsar Gyula în continuare. iar anul 1924 a fost acoperită în întregime cu tablă galvanizată. şedinţă la care s-a hotărât executarea lucrării de reparare şi aşezarea unei stele în vârful turnului. biserica a fost înzestrată cu un clopotîn greutate de 208 kg. Szentpâli Denes 1741-1788. Imre Istvân 1824-1830. în anul 1913.Biserica Aşa cum am mai arătat. Turnul a fost construit în anul 1843. Csalănosy Istvân 1768-1775. Vetesi Istvân 1789-1794. biserica a fost reparată din nou. în anul 1792. Barcsa Âron 1798-1804. Szokolay Jozsef 1848-1890. Kâdăr Miklos. Toate cheltuielile ce s-au făcut cu renovarea bisericii. căruia li se plătea câte cinci creiţari anual. Vâradi Jozsef 1787-1789.spirituală . Nu se ştie dacă ţara şi întregul Imperiu Austro-Ungar au ajuns atât de sărace ca să ridice clopotele bisericilor. Czegenyi Bălint. în anul 1760 şi-au construit o biserică din lemn în mijlocul localităţii. armata maghiară a ridicat cele două clopote ale Bisericii din Uilacul de Criş şi le-au dus la topit pentru a face din ele muniţia necesară susţinerii primului război mondial. Bogdăny Jozsef 1775-1787. fiind acoperit cu tablă galvanizată. Bîro Istvân 1830-1844 Lovas Daniel 1844-1848.Despre viaţa . Sipos Jozsef. Biserica reformată din Uilacul de Criş a fost slujită de către următorii preoţi: Kâszony Jancsi până în anul 1741. iar în anul 1862 a fost înzestrată cu scaune noi. Cserepes Sândor 1804-1824. această biserică s-a deteriorat. Să mai amintim câ în anul 1917. nesemnificativă. credincioşii din Uilac au frecventat duminica la slujbele religioase ale Bisericii Reformate din Tileagd. Lucrarea a fost terminată la 1 martie 1887. necesitând întrunirea conducerii parohiale. Pe parcursul anilor. Kelemen Sândor şi primarul Bernâth Istvân.

BAŢI FEMEI .Situaţia Demografică a Uilacului de Cris Din documentele consultate la Arhivele Statului Sucursala Oradea. IZRAIELIT 106 532 9 503 2 1 17 263 9 24 484 1 14 La recensământul din anul 1900 SUPR. GREC. a rezultat că Uilacul de Criş. 757 941 757 396 631 418 284 53 2 Recensământul decembrie 1930 din 29 Nr . conform Registrelor de Stare civilă. CATOL. 483 de căsătorii şi 2061 decedaţi.DOX CATOL..REFOR. gos-TotalBărb. CASE RELIGII CIVIL PERSOANE ORTOMILIT. în 1857=440 persoane. JUGĂRE MAŢI IELIT NR. ROM. aflate în păstrare pentru perioada respectivă. ORTO. în 1870=620 persoane.FemeiSub 77-1213-1924-6465 a anipodăriipers.IZRATOTAL DOX CAT.ROM. REFORMA ŢI EVANGHEL. anianianianişi peste1948374134241598911043042 1 180 . rezultă următoarele cifre: 1830 = 590 persoane. Recensământul populaţiei următoarele date NRNR CA CASE PPEPERS din anul 1880 prezintă ROMÂNI MAGHIARI GERMANI SLOVACI NECUA NOSCB . în anul 1850=618 persoane. A LFAB ETIZ. în perioada anilor 17681880 a avut un număr de 2425 nou născuţi. ALTE 2527 130 772 1 773 42 11 56 640 18 6 La recensământul din anul 1910 SCRIE ŞI ŞTIE UNDIVORCITEŞTE GUREŞTE BĂR. Cu ocazia Recensămintelor făcute în anii 1830-1870. TOTAL NECĂSĂTORIŢI TORIŢI CĂSĂ- VĂDUVI ŢAŢI pers.

separându-le numai podul de peste Crişul Repede.-CAT. ADV. PESTE ROBARBATI FEMEI MANI MAGHIARI SLOV. ORTOD. DE GOSP. PERS 879 436 430 13 345 66 2 3 45 84 3 8 26 2003 . viticultura şi creşterea animalelor domestice. BUC. ROM. TOTAL BĂRB. TOTAL 65 ŞI GOSP. PERS. M. CU APĂ CANAL INST.P. BAIE 339 910 1422 304 879 339 92 91 331 5 305 92 Uilacul de Criş mai are un obiectiv foarte important. LOC. Ocupaţia de bază a populaţiei Uilacului de Criş este agricultura. este vorba despre Moara sistematică pentru măcinat cereale care polarizează în jurul ei gospodării din aproximativ 20 de localităţi. SLOVACI SUB 7 7-14 15-44 4 5 . PERS FEM.La recensământul din 25 ianuarie 1948 NR. ÎNCĂL. NR. PENT. ROMÂNI MAGH. 0-9 ANI 10-19 ANI 20-44 45-64 ANI ANI 316 904 4 55 449 412 477 15 66 150 259 293 147 Recensământul din 20 ianuarie 2003 si ultimul TOT P RELIGII ROMÂNI MAGHIARI SLOV. CAM. aşa după cum am mai arătat. EVG. NR. . DE LOC. SUPR. PERS. PERM. TERM.situaţie locativa NR. Are aceliaşi condiţii pedoclimatice care au fost arătate la comuna Tileagd. REFORM. ALTE GR.6 0 PESTE 60 ANI 299 982 483 499 124 857 1 63 60 233 84 43 La recensământul din 21 februarie 1956 TOTAL PERS. IZATE ELECTR. DE GOSPD. ALIM. BARBATI FEMEI 0-9 ANI 10-19 20-44 I 65 ŞI 45-46 ANI ANI PESTE ANI 1028 505 521 136 148 384 249 109 La recensământul din anul 1992 NR. NR. LOCUITE CAM.

la ocuparea şi la părăsirea Ardealului de Nord. Poşolaca a fost donată de către Regele Carol I al Ungariei grofului Păzmânok Istvăn. Armata şi Administraţia de Stat Română. 15 Rom. a cărui moşie se întindea pe teritoriile a 14 sate. nu a avut nimic de suferit atât după aplicarea Dictatului de la Viena în vara anului 1940. Poşolaca are 703 ha de pământ din care 494 ha arabil. iar în anul 1850 a devenit moşia grofului Haller Săndor. 8 ha livezi de pomi şi viţă de vie. în anul 1336. Tileagd. poşolaca a fost luată în evidenţa Bisericii pentru contribuţie la taxele anuale. Conform evidenţei Serviciului de cadastru. Mai târziu. Tot în 1336. 53 baptişti. A fost atestată documentar în anul 1291. nu i-a nedreptăţit niciodată pe unguri. care cuprindea teritoriile a peste 26 de localităţi de pe valea şiterasele Crişului repede. cu pietriş pe lângă malul Crişului Repede. aşezată pe malul stâng al Crişului Repede. 68 ha fâneţe. la un turnir de exerciţii de luptă. a cărui populaţie i-a dat mult de furcă grofului Haller timp de 5 ani. începând cu comuna Ineu până în districtul Borodului. 62 ha păşune. cât şi la retragerea trupelor hortiste în toamna anului 1944 când le-a sunat ceasul istoriei. Din trecutul istoric al localităţii Poşolaca Satul Poşolaca a fost aşezat pe marea moşie a familiei Csanad. 1 greco-catolic. Telegraful şi Gara CFR. aproximativ prin anul 1700. 5 alte religii şi 7 s-a declarat fără religie. 182 . în urma cărora groful Haller şi-a vândut moşia unui mare comerciant-negustor. 78 români şi 109 ţigani. cu tot răul care 1-a făcut populaţiei româneşti. 97 Ortodoxi. hărţuiele. Are un număr de 161 case şi o populaţie de 396 locuitori din care: 201 sunt maghiari. Catolici. Din aceştia 208 aparţin religiei Reformate. a trecut în folosinţa familiilor Ugray şi Bărâny. moşia folosită de către descendenţii familiei Pâzmăny. printre care şi Tilecuşul.SATUL POŞOLACA Poşolaca este o localitate mică. nu departe de calea ferată Oradea-Cluj. 10 penticostali. utilizând Poşta. 18 ha pădure şi 53 ha neproductiv. Poşolaca fiind o localitate mică şi având o populaţie preponderent de etnie maghiară. drept recompensă pentru a-i alina suferinţa accidentului în care şi-a pierdut 3 dinţi. aceste date statistice au fost înregistrate la data de 20 ianuarie 2003.

Statisticieni: Măria Seminciuc. Mag. se explică prin faptul că în anul 1851 au fost mari inundaţii devastatoare pe Crişul Repede iar în anul 1870 a avut loc o epidemie de holeră. Alţi1206101540540 58 9 29 431652 488 7 .Total Religia apar.IzraLimba vorbită cat. Alţi82379601 17 296 5 46 29929 151 R Recensământul din anul 1900 S. iar în 9 case au trăit români ortodoxi.-cat. Religia fiind preponderent reformată. maţi ieliţi Român Magh. p. nu reuşea să facă faţă ritualului slujbelor religioase de îngropăciune. de casePop. Populaţia lor 50 de familii au fost de religie Reformată. de pers. C. s-au înregistrat 445 de persoane. civ. Aceste evenimente au cauzat moartea a 88 de persoane din satul Poşolaca. Gr. Poşolaca apare în Evidenţe cu 66 de case în care au locuit 83 de familii cu 399 persoane. Poşolaca apare în evidenţele Statistice începând cu anii 1755-1784 când împărăteasa măria Tereza şi fiul său Iosif al Hlea au dispus înfiinţarea şcolilor populare la sate şi organizarea primului Recensământ al producţiei în ţara Ungurească. s-au căsătorit 495 de perechi şi au decedat 1439 persoaane. Scăderea numărului populaţiei la recensământul din 1857 faţă de 1850 şi la recensământul din anul 1880 faţă de 1870.cat. vom prezenta sub formă de grafic evoluţia demografică a localităţii Poşolaca după cum urmează: Recensământul populaţiei din 1880 . în 1870=467 persoane. Incepând cu recensămintele popolaţiei din anul 1880 şi până în anul 2003. In urma acestor Decrete.Refor. în 1857=330 de persoane. Mureşan Nr. în 1850=418 persoane. cat. Rom. jugărNr. Limba vorbită Izr. în 1890=490 persoane. în anii 1820-1830. rezultă că în perioada anilor 1780-1890. în Poşolaca s-a născut 1588 copii. Preotul satului Pal Lajos existent în acel timp. Alfabetiz.Rom.Rom. pers.OrtodoxiGrec.1997 Coordonator: Traian Rotariu. în 1910=588 persoane.Editura Staft . Ort. Ref.de caseNr. în 1880=379 persoane.Situaţia evoluţiei demografice a populaţiei din Poşolaca Conform Registrelor de Stare Civilă aflate în păstrare la Arhivele Statului Filiala Oradea.

184 .

t. de Total gosp. ani 132 590 300 290 73 71 13-19 ani 94 20-64 ani 318 65 şi peste 34 La Recensământul din 25 ianuarie 1948 Nr. Mag. a scăzut mereu în Poşolaca. şi citeşt e 588 384 Vorbeşt Bărb. numărul demografic. Necăsă t. ni 66 467 1 9 La Recensământul din luna ianuarie 1977 Total pers 506 0-9 ani 81 10-19 ani 55 20-44 ani 135 45-64 ani 142 65 şi peste 93 începând cu anul 1956. Fem. 173 621 Bărb Fe . pers. Bap Pen Alte religi loc. Recensământul din următoarele date 20 ianuarie 2003 prezintă Nr. ccat. Total Rom. pers mni . 29 2 La Recensământul din 29 decembrie 1930 Nr. m. t.Recensământul din anul 1910 Total Scrie pers. Sub 7 7-12 ani gosp. i . e ungureş te 588 304 284 Căsăt. 241 316 Văduvi Divor. pers.Ţiga m.de Total Bărb. datorită regimului comunist la care mulţi nu s-au putut adapta plecând o parte din ei în Ungaria. 161 396 78 201 109 10 15 1 210 53 10 12 0 . Fem. 319 302 Sub 7.157 14 44 ani ani ani 68 68 319 45.Peste 60 ani 60 96 71 Ro Mag. cat. Ţiga Ort Ro Gre Ref.Slov.

Bîro Istvân 1829. Szinyei Mezo Istvân 1831. După 87 de ani. Hajdu Lajos şi familia sa au donat bisericii un loc mare pentru grădină. preoţii au fost foarte slab retribuiţi. în anul 1860. Verseny Sândor 1933. i-a căzut o parte din tencuială. dar lucrarea a fost de proastă calitate şi în scurt timp de la renovare. costând reparaţia 525 de rupii şi zece măji de grâu. Szilâgyi Istvân 1792. Olâh Jânos 1857. Biserica din Poşolaca are două clopote. Poşolaca a fost luată în evidenţa Papală pentru plata dijmelor ceea ce înseamnă că din vremea respectivă au avut o viaţă spirituală. Jozsa Gâbor 1891. Onodi Sândor 1845. Sipos Jânos 1905. Babicsâk Jozsef 1927. Din alte documente de arhivă a reieşit că în anul 1797 biserica din Poşolaca a fost renovată şi mărită ca spaţiu. Kekk Antal 1827. Atât în trecut cât şi în prezent. Hunyadi Andrâs în anul 1835 a donat bisericii o treime din averea sa. Munkâcsi Mihâly 1793. în anul 1794 locuitorii Farkas Sâra şi Molnâr Andrâs au donat bisericii un Eclisiast. Szatmâri Lăszlo 1879. Enoriaşii din Poşolaca au ajutat mult biserica dealungul anilor. Szabo Jozsef 1860. începând cu anul 1923. Fodor Jozsef 1919. dealungul anilor au fost următorii: Molnâr Andrâs 1779. în anul 1862 groful Heller Sândor a donat bisericii un jugăr de pământ. a luat foc locuinţa preotului Szabo Jozsef. Din unele documente de arhivă rezultă că în anul 1675 a fost construită Biserica din Poşolaca. Construcţiile se mai degradează dealungul anilor. preot fiind Huszti Istvân iar din anul 1686 l-au avut ca preot pe Szalontai Jânos. Cel mai vechi are 45 kg şi a fost donat de către enioriaşul Daika Ferencz împreună cu familia sa. Pâl Lajos 1874. în anul 1849 Gâbor Istvân a donat un clopot şi o bucată de pământ pentru grădina de zarzavat. iar în anul 1910 a fost un foarte mare incendiu în Poşolaca. pe locul unei foste case de rugăciune. nu s-a ştiut de unde. Szabo Pâl 1855. în 1884 a fost din nou renovată. Baranyi Gyorgy 1798. incendiu care a mistuit în flăcări jumătate din locuinţele aşezării. Kâpolnâsy Jânos 1834. Preoţii la această biserică. Kâpolnâsy Mihâly 1804. aparţinând unei religii bine definite. Molnâr Mihâly 1838. Invăţământul 186 . încă din anul 1336. având mare nevoie de ajutorul enoriaţilor.Aspectul vieţii spirituale Aşa cum am mai semnalat şi în temele evenimentelor istorice.

.Localitatea Poşolaca are şcoală elementară cu limba de predare maghiară începând cu anul 1755 când au fost înscrişi 12 elevi. având ca materie de studiu scrisul şi religia.

Primul învăţător a fost Kozâri Jânos. la Vest satul Borşea. respectiv comuna Sacadat la 7 km distanţă. spre depresiunea Vadu Crişului . la distanţă de 26 km est de reşedinţa de judeţ Oradea şi la 4 km Sud de comuna de reşedinţă Tileagd.Terasa superioară a Crişului Repede. SATUL TILECUS a) Aşezarea geografică şi pedoclimatică Localitatea Tilecuş este situată în partea de Nord-Vest a României la poalele munţilor Pădurea Craiului. Tileagd. La Nord-Est se află satul Poşoloaca 3 km distanţă.Borod. cu soluri brune. cu apă freatică la 3-5 m adâncime. 55 ha şi 342 ha păşune obştească.Terasa inferioară a Crişului Repede. tineretul în timpul liber îşi găsesc loc de recreiaţie în comuna de reşedinţă. Cătunul Călătani. Meszel Lajos 1854. 1. în limba maghiară. în Poşolaca s-a construit o şcoală care a început să funcţioneze din anul 1797. 917 Ha este arabil. 2. ambele la 8 km distanţă iar la Est se află comuna Ţeţchea şi satul Hotar. Szatmâri Lăszlo învăţător de religie 1877. aplicând o agricultură de subexistenţă individuală. Bor Geza. 188 . în parcelele Rovina şi Mezărători. După acestea au urmat până în prezent: Lacza Jozsef. Balogh Lâszlo 1841. Are o suprafaţă de 1368Ha pământ. pe terminaţiile colinelor munţilor Pădurea Craiului. distanţă 8-10 km. Până când au avut activitate Fabrica de cherestea şi Uzina de Impregnat CFR. cu apă freatică la 510 m adâncime. Ocupaţia de bază a populaţiei din Poşolaca este agricultura. învăţători fiind următorii: Nagy Ferencz 1779. legătură cu SOSEAU E 15 Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti şi cu oraşul Beiuş prin comuna Vârciorog. Poşolaca găsindu-se foarte aproape de comuna Tileagd. Militcsei Jănos 1796. Hotarul Tilecuşuli este aşezat într-o zonă de interferenţă a mai multor trepte geografice. 2 km distanţă. Ca posibilităţi de comunicaţie are drumul asfaltat în întregime. 54 Ha fâneţe şi păduri proprietate particulară. creşterea vitelor şi în mică măsură horticultura. Are ca vecini la Nord Staţia CFR 2 km distanţă şi comuna de reşedinţă Tileagd la 4 km distanţă. Gyongyosi Mihăly 1875. După aplicare hotărâri împărătesei Măria Tereza din anul 1769. Bulbuc Ileana şi Marc Ileana. slab productiv. la Sud se află comuna Vârciorog şi satul Şerghiş. o bună parte din populaţie şi-au completat necesarul de existenţă în aceste fabrici. Papp Jozsef 1835.

funcţie de circulaţia factor4ilor atmosferici şi a circulaţiei vânturilor. veveriţe. Valea Rugii şi Valea Tăoiului. cum aşi fi fost cuplat la o priză de curent electric. Berzele şi rândunelele sunt numai temporare. Mai era şarpele negru de uscat şi şarpele verzui de apă. De la Sud-Est şi de la Sud-Vest. cârtiţe. • Din punct de vedere hidrografic. în timp ce simţeam furnicături pe şira spinării. era de culoare maron-cafeniu iar pe burtă avea alternativ. îşi cresc puii şi toamna pleacă în ţările calde. traversează extravilanul comunei Sacadat şi intră în Criş lângă localitatea Săbolciu. Batracienii trăiau în apele stătătoare iar cârtiţele şi salamandrele numai în pământ. vulpi. Aceştia nu atacau şi încercau să fugă la apariţia omului. Este vorba de valea Meghişei. care se cunoştea că sunt mai puţin periculoşi. am observat că avea pe cap un „V" mare foarte pronunţat. piţigoi. fazani. b) Fauna Cconstă din căprioare. uneori sunt prea multe. alergau în toate părţile la cea mai mică mişcare. Existau şi probabil că mai există şi în prezent reptile. cu soluri albe. şoareci. Am avut prezenţa de spirit să o imobilizez cu furca de lemn către pământ şi să strig disperat la taică-meu. prepeliţe. unde intră în valea Meghişei. Eu am văzut un singur exemplar în viaţa mea. . ciocârlia. când o atingeam cu furca pe spinare ridica în sus ciotul gâtului (nu mai avea cap) în semn de ameninţare. pământ rar. Vin primăvara. în parcela numită „Tăoi" şi tocmai sub brazda unde adunam eu fânul. a cărei muşcătură este mortală dacă nu ajungi în 3-4 ore la un spital. la vârsta de 14 ani. cu apă freatică între 10-35 metri adâncime. uliul şorecar. Era sub o brazdă de fân cosit. alteori lipsesc timp îndelungat. Nu mai există de multişor o regulă ciclică ale celor patru anotimpuri. Clima este temperat-continentală de tranziţie. gaiţa. Precipitaţiile din păcate. dihori. Valea Veljului. sticleţi. foarte slab productiv. cucuveaua. iepuri. de la cap până la coadă.3. Acestea se unesc la Călătani. inele de un alb imaculat şi de un roşu foarte aprins. îşi depun ouăle. numai de către ele ştiute. foarte sperioase. Nu există nici un pârâu cu apă permanentă de izvor. mierla neagră. respectiv din topirea zăpezilor primăvara. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. După ce taică-meu a imobilizat-o de tot cu o lovitură de furcă de fier. După ce i-s-a zdrobit complet capul. Terasa Piemontului Vârciorogului. nevăstuici. Vipera. de culori diferite. foarte periculoasă. coţofana şi multe foarte multe vrăbii. cioara. întreaga localitate este dificitară. brăzdează suprafaţa agricolă a Tilecuşului patru văi care colectează apele din precipitaţii când sunt mai abundente. ciocănitoare. ducându-le în albia Crişului Repede. Şopârlele.

de o dimensiune care să-i permită scoaterea şi introducerea căruţei în curtea casei. Mai sunt şi albinele lucrătoare. Tilechiu. Tilechiu. în găurile de şoareci pe mirişti. la data de 6 octombrie 1308. doi km distanţă de Gara CFR Tileagd. de dimensiuni foarte mari comparată cu albinele obişnuite. Şuncuiuş şi Birtin. au împărţit între ei moşiile lor din tileagd. Momlomszeg. otrăvitori la înţepături. Să mai arătăm că Tilecuşul. document care se găseşte în Istoria Românilor. pe ale căror teritorii se întindea moşia familiei Csanad.c) Insectele Nedoritul ţânţar anofel care răspândeşte boala de friguri. Borşa. sălbatică. adevereşte că membrii familiei Csanad. Pe de altă parte. Tilechiu. Şuncuiuş. care nu reuşesc să scape de „trântorii" pe care albinele ştiu să-i elimine la timpul potrivit. Tilecuş. organizate în familii mari. Sacadat. pagina 169. un deliciu pentru meniul ciocănitorilor. Petrileni. întinzându-se pe o lungime de 8-9 km. Petrileni. Şuncuiuş. Datorită acestei poziţii geografice. sunt săpate şanţuri pentru colectarea apelor de ploaie. Săbolciu. putregai în care se găseau anumite larve. Dobicioneşti. ca făcând parte din cele 11 sate Bihorene. Săbolciu. Birtin. cu reguli şi responsabilităţi mai benefice şi mai sănătoase decât parlamentarii noştri din ultimii 15-16 ani. îşi găseau locul prin scorburi de copaci bătrâni. Poşoloaca. din Piemontul Vârciorogului până la Valea Meghişei. îl obligă pe fiecare locatar să-şi facă un podeţ în faţa porţii. Capitoliul Bisericii Latine din Oradea. prin poziţia sa geografică este aşezat pe o colină care coboară în mod lin şi permanent. sau prin găurile săpate în lemn de către ciocănitori. adunând miere comestibilă. de la Sud spre Nord. Tăunul şi viespele. Ineu. Aceasta construia fagure de dimensiuni mici. Este vorba despre Birtin. Poşoloaka. Un alt document de arhivă vechi atestă existenţa Tilecuşului ca aşezare locuită de oameni din anul 1308 alături de Tileagd. Bondarul sau albina neagră. d) Repere istorice ale Tilecuşului Tilecuşul apare în trei documente oficiale ale vremii ca localitate populată începând cu anul 1280. Această stare de fapt. Săbolciu. Ciocănitoarea îşi desăvârşea opera la copacii care aveau putregai în interior. prin faţa caselor aliniate în şir indian. Poşoloaca. respectiv pe ambele părţi ale drumului de acces. Mai există o dovadă incontestabilă din care se poate vedea că tilecuşul nu numai că a existat cu mult timp înainte de Atestarea documentară de către 190 . Botean şi Tilecuş.

înegrită complet de 17 6 .. a fost un anonim din fosta populaţie a satului Tilecuş judeţul Bihor. depenele mici şi mari. Urzoi. Iţe. unde se află şi în prezent. Constructorul acestui obiect de lucru. in sau lână).Cancelariile maghiare. pe roata căreia este gravat artistic anul 1498. suveică. cu 700-800 de ani în urmă. pentru ca să-şi justifice utilitatea. moştenită din generaţie în generaţie deelungul veacurilor. făcându-i atestarea documentară numai în anul 1552. Răşchitor. Documentul constă într-o unealtă de lucru denumită SOCALA. dovadă socala din anul 1498. pieptene pentru fuior. trebuia să facă parte dintr-un set de unelte care concurau la ţesutul pânzei. la solicitarea acestora. Având în vedere documentele mai sus enumerate. au inventat şi au folosit mecanisme de lucru care au fost preluate şi perfecţionate în Epoca modernă.. putem afirma că Onoratele Cancelarii maghiare ale vremii. când a fost predată muzeografilor Bihoreni. respectiv data realizării obiectului de lucru. au „ciupit" 272 de ani din existenţa Tilecuşului ca localitate locuită de oameni. Una din îndeletnicirile de bază a locuitorilor era producerea de îmbrăcăminte. Toate aceste unelte le vom prezenta în formă grafică la Capitolul „Folclorul local şi obiceiuri din bătrâni". Această socală s-a moştenit din generaţie în generaţie. dând naştere la construirea marilor fabrici textile. spată. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţa cu care se făcea iluminatul în trecutul îndepărtat. cu care se forma o adevărată industrie casnică: Războiul pentru ţesut pânza (din cânepă. Socala cu anul de naştere 1498. Din analiza acestui set de unelte. aflându-se în proprietatea familiei Indrieş Petru şi Floarea a Lichi. A mai rămas numai fotografia ei pe care o vom anexa în copie xerox. până în anul 1967. Să prezentăm setul de unelte din care făcea parte şi socala. Această socală a deţinut-o familia lui Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş. a fost donată de către proprietari Muzeografilor Bihoreni în anul 1967. dar că avea un grad ridicat de civilizaţie. . Această socală. inventând unelte de lucru care au revoluţionat Industria casnică. putem să ne dăm seama că strămoşii populaţiei Tilecuşului. meliţă. greabăn.

192 . A fost construită din lemn masiv de stejar iar axele învârtitoare din material fieros dur.secolele cărora le-a rezistat.

Dealungul veacurilor au defrişat pădurea. pline de animale sălbatice: lupi. Terenurile care o înconjurau. alungându-i pe băştinaşi de pe vetrele lor. denumind-o „Ograda". cerbi şi căprioare. Pădurile. Pornindu-se de la acest toponim. lărgindu-şi mereu ograda şi curăţind suprafeţe întinse pentru cultivarea plantelor nutritive. Dealungul anilor. Pe parcursul timpului au apărut grofii acaparatori de moşii. cronicarul Juko Zsigmond. Aici în interiorul ogrăzii şi-au înjghebat oamenii câte un adăpost. Ajungând la denumirea „Ograda".Din alte surse de informare. Denumirea de ograda a rămas însă şi există şi în prezent a unei parcele de pământ. ungurii fiind înarmaţi şi bine pregătiţi pentru cotropire. expresie care a rămas în uzul limbii maghiare până în prezent.şi-a urmat cursul ei normal. aşezându-se pe lângă cursurile de ape şi pe terenurile întinse. căsuţe. Atunci s-a desfiinţat ograda iar Tilecuşul şi-a luat forma pe care o are şi în prezent. inventând şi făcându-şi fel de fel de obiecte din lemn pentru uzul gospodăresc. pe fondul populaţiei autohtone româneşti din toate aşezările Bihorene. în evidenţele administraţiei stăpânilor. colibe. în mod tengenţial. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare. făcând loc parcelelor agricole. Tilechiul a primit denumirea de „Telki" iar Tileagdul numele de „Telegd". populaţia Tilecuşului a crescut şi s-a extins mereu în aria lor de convieţuire. iar viaţa locuitorilor -numai români . unde se aflau la adăpost de furia animalelor sălbatice de pradă. în interiorul ţarcului pe care l-au îngrădit. se cunoaşte că la începuturile întemeierii localităţii tilecuş. s-a promulgat o lege. în anul 1712 scrie despre două familii de iobagi cu numele de Baciu Ion şi Ursu Baci iar în anul 1720 se vorbeşte despre 6 familii de iobagi. aşa numita „Tragere la Linie". punând stăpânire pe teritoriile aşezărilor autohtone. Oaza din mijlocul acelor păduri. odată ocupată de către oameni. când este vorba de o casă şi de curte îngrădită. fiecare după puterile şi priceperea lui. erau acoperite de o imensitate de păduri seculare. mistreţi. încet au fost defrişate. în timpul despotismului împărătesei Măria Tereza şi a fiului său iosif al II-lea. Astfel. aceste terenuri îngrădite se numesc „Telek". încet. în care predomina Cerul. bordeie. Cu alte cuvinte. se impunea ca să se alinieze casele una după alta în şiruri indiene. înţelegându-i sensul în limba maghiară. unde odinioară era o aşezare omenească. au îngrădit-o cu gard din trunchiuri şi crăci de copaci. vulpi. Precizez că în această parcelă aveau şi . aşezarea a fost denumită „OGRADA". stejarul şi ulmul. ograda a primit numele de „Telkeşd". Pentru a le putea administra şi exploata. începând cu Secolul al Xl-lea. în dorcumentele vremii şi în înscrierile Cancelariilor ungare nu se semnalează nimic despre această aşezare omenească. trebuia să le cunoască denumirile. fie prin tăiere fie prin ardere. urşi. în anul 1764. Din păcate.

în care este consemnată localitatea Tileagd. la un interval de 75 de ani de la primele consemnări. Tilecuşul să apară cu 81 de case. făcând dovada că acolo cu sute de ani în urmă a existat o aşezare omenească. fiind cea mai apropiată aşezare omenească de localităţile Tileagd. apărând numele de Baciu. cu sediul central în cetatea Biharea. declarată monument istoric în prezent. în acele circumstanţe. Aşa cum am mai arătat. în capitolul „Transilvania-Dacia Teatrum Orbis Terarum: se află textul şi harta Transilvaniei (295+420). 90 de familii şi 416 locuitori. urmându-le şi alte localităţi de pe valea şi terasele Crişului Repede. Iancu. Judeţul Hunedoara. Tot în lucrarea respectivă s-a consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei care era odinioară Dacia. care s-au retras în zonele colinare. Călătorind în timpul istoric. după secolul al Xl-lea au pătruns elementele maghiare. A călătorit prin multe ţări Europene. a luat fiinţă localitatea tileagd. atestare în care se găseşte şi localitatea Chistag. mari meşteri constructori de biserici de lemn şi care au venit din apropierea oraşului Brad. în anul 1784.părinţii mei o holdă de pământ. la recensământul ce s-a făcut. Era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. care a fost atestată documentar în 1075. fiind vorba despre doi fraţi. mulţi locuitori români din Tileagd şi Poşoloaca sau aşezat în Tilecuş. 90 de familii şi 416 locuitori. Aceste ţinuturi au fost cunoscute în mod amănunţit şi cartografiate de către Abraham Ortelius. denumită astfel de către Secuii care au poposit aici pe la mijlocul secolului al XIV-lea. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadinum). 2. Pende şi Indrieş. Ursu şi alte nume de familii ca Meze. Se cunoaşte cu certitudine că numele de Indrieş a apărut la Tilecuş în anul 1782. 22954. populaţia autohtonă din judeţul Bihor s-a organizat în voivodatul de sub conducerea lui Menumorut. Nu se exclude posibilitatea ca acest număr să fi fost întegit şi de fugarii care au făcut parte din mişcarea revoluţionară a lui Horea. Acestea ar fi explicaţiile cele mai plauzibile cum populaţia Tilecuşului a crescut de la 6 familii de iobagi în anii 1712-1720. precum şi biserica de lemn 194 . ocupând terenurile cele mai fertile şi alungându-i pe românii băştinaşi din proprietăţile lor. cancelariile maghiare au găsit că Tilecuşul are 81 de case. Lucrarea se află la British Muzeum p. explicaţiile acestui fenomen pot fi următoarele: 1. după 75 de ani când. respectiv Poşoloaca. între anii 1527-1598 care s-a născut la Anvers. Mane. Lângă un Castru Roman de graniţă. în care se vorbeşte numai despre 6 iobagi. venite din Câmpia Panoniei. iar când se ara pământul pentru fertilizare primăvara sau toamna. la situaţia din anul 1787. pe brazda lăsată de plug apăreau o mulţime de cioburi mărnte de ceramică smălţuită şi lucioasă. stabilind preitenii cu cartografii vremii. Aceştia au construit Biserica de lemn din Tilecuş. Incepând cu Secolul al X-lea. aflăm că în anul 1787.

pe lângă faptul că îi deposedau de o bună parte din pământurile care le aveau îi supuneau la tot felul de dijme şi obligaţii. Biserica nouă cu 5 turnuri. început şi calvarul populaţiei româneşti.din Brusturi. avea să devină hrana lor de căpetenie. perioadă în care a fost atestat şi Tilecuşul (1552). secara. Mult mai târziu a apărut o altă plantă necunoscută. „PORUMBUL" care cultivat intensiv. Feudalii maghiari. aproape în fiecare an se făceau recensăminte ale populaţiilor din toate aşezările. să cultive cerealele necesare existenţei lor: grâul. Ocupaţia de bază a popuaţiei Tilecuşului. meiul. construită după stilul gotic în anul 1783. construită în anul 1937-1939. recensăminte care aveau ca scop aplicarea impozitelor şi ale altor obligaţii faţă de baroni. care a fost demontată şi reclădită în curtea Muzeului Ţării Crişurilor Oradea. din trecutul îndepărtat a fost iniţial creşterea animalelor. adusă de către cineva din America. făceau şi presiuni asupra lor pentru a-i obliga să treacă de la credinţa Ortodoxă la religia . Odată cu efectuarea acestor recensăminte a 4 - Vedere ale celor două biserici din Tilecuş. de o rară frumuseţe şi Biserica din Lemn. prelucrarea lemnuli şi în măsura în care a reuşit să lărgească oazele despădurite. care s-au făcut între secolele XII-XVI. După atestările documentare ale tuturor aşezărilor Bihorene. declarată monument istoric. respectiv faţă de proprietarii de moşii unde se găseau amplasate aşezările omeneşti. cânepa şi inul.

Un alto cronicar maghiar. urmărindu-se deposedarea de pământ a ţăranilor. In Tilecuş. a consemnat că la recensămintele care s-au făcut în 1890. a „Ciupit" 200 hectare pământ din Arealul Tilecuşului. cu blazoane înscrise pe tăbliţe aurite. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. Nu se putea împăca cu faptul că ţăranii analfabeţi din Tilecuş i-au înfrânt semeţia şi orgoliul. ca descendent din locuitorii Nurenbergului şi se fălea cu un şir nesfârşit de descendenţi din Armata de Cavalerie. încât s-a îmbolnăvit de nervi şi şi-a vândut toate moşiile unui negustor bogat cu numele Brachfeld. ale cărui înaintaşi au fost originari din Nunrenberg. Borovszki Sandor. unde îi polarizau moşiile. l-au afectat atât de mult pe corniţele (Prefectul judeţului Bihor. a degenerat în confruntări armate cu badigarzii boierului. dată de împărăteasa Măria Tereza în aul 1764. este de religie ortodoxă. 1900 şi 1901. drept acordat încă de către împărăteasa Măria Tereza. în lucrarea sa intitulată „Comitatul Bihor". Să mai notăm că mişcarea răscoalei ţăranilor din Tilecuş a luat proporţii de legendă în perioada anilor 1860-1865. moşierul Haller Sandor. populaţia satului Tilecuş a crescut. Lănţarii (inginerii 196 . Tilecuşul apărea numai cu populaţie românească. ajungând Preşedinte al Prezbiteriului şi bun prieten cu Tisza Istvan. groful a spus: „Este semn rău pentru ţară când un negustor ambulant cu amănuntul. De altfel. împotriva agenţilor moşierului Haller Sandor. Un urmaş al fostului negustor s-a convertit la Religia Reformată. Pentru suprafaţa de pământ ce le-a rămas Tilecuşenilor după aplicarea Legii dată de Măria Tereza. aşezare unică în aprpopiere de calea ferată Oradea-Cluj. Odată cu aplicarea acestei Legi. având aripile prea mari. avea moşii pe întinderea a 12 sate şi tot nu-i ajungea spaţiul. După ce şi-a vândut averea. Cronicarul ungur Mezosy Karolyi. în lucrarea sa „Judeţele şi oraşele Ungariei". Dârzenia populaţiei Tilecuşului care şi-au apărat glia. însăşi legea de sistematizare a localităţilor. după numele localităţii Tileagd. fiind înnobilaţi de către Regele Matei Corvin prin secolul al XV-lea când au emigrat în Ungaria. scria că la toate recensămintele făcute populaţiei. Această pasăre de pradă. Haller Sandor). contele Haller Sandor era o personalitate îngâmfată. numai cu locuitori români.Catolică. cumpără moşiile de la nobili"!!!. a avut un caracter profund politic. aceştia s-au aflat timp de 5 ani în proces cu altă „Pasăre de pradă". marea familie de grofi a lui Telegdi din Tileagd. ajungând la 96 de case şi 663 locuitori. mai vechile mişcări ţărăneşti au fost amorsate prin recadastrarea terenurilor. Sătenilor li-se dăduse dreptul de a folosi o arie întinsă pentru păşunatul vitelor.

.

Tilecuşul. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". Un caz cu totul deosebit a fost înregistrat în registrul deceselor din Tilecuş în anul 1870. Pur şi simplu au găsit un mijloc prielnic şi justificat de a-i extermina. fără o pregătire prealabilă. semnal la care toţi locuitorii să pornească în fugă. au fost introduşi pe front în primele linii de foc. In toate aceste cazuri de decese. reiese că nu rare ori frigurile. căutându-se vinovaţi chiar printre sătenii care nu au fost la târg în ziua respectivă (din articolul apărut în Ziarul Crişana nr. topoare. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. scări. Anul 1911 a adus asupra Tilecuşului o altă nenorocire. In urma acestei nenorociri. în anul 1873. acuzându-i pe români de instigare la ordinea de Stat. Cu toate acestea au fust duşi la războiul care nu le aparţinea. victimele erau preponderent copii în vârstă sub un an. care prolifera în mlaştinile abundente. Obştea satului a stabilit următoarea măsură cu caracter permanent. ciuma şi holera. furci de fier. târnăcoape. răspândiţi de ţânţarul Anofel. să fie anunţat clopotarul bisericii ca să bată clopotul mare. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. un număr de 26 locuitori după cum urmează: 198 . O femeie cu numele Diurcău Marinea a trăit 120 de ani. Din Registrul morţilor aflat la Biserica ortodoxă a Tilecuşului. Nici unul nu făcuse armată până atunci. Pe lângă exploatarea nemiloasă a nobililor maghiari. deţinând până în prezent recordul de longevitate a vârstei din localitate. Inscrierea datelor de existenţă ale acestei femei au fost făcute cu litere Chirilice. La fel viruşii malariei (boală de friguri). aducând cu ei: găleţi. au fost vânaţi şi prinşi de către autorităţile locale cu „laţul" întocmai cum prindeau hingherii câini. a condus la decesul a 38 de persoane în anul 1875. din cele două extremităţi ale satului spre centru. şi-a adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. a mistuit în flăcări 6 gospodării afectând şi pe altele din apropierea lor. din 20 aprilie 2003). După atentatul de la Sarajevo asupra prinţului moştenitor Habsburgic. înregistrându-se zeci de morţi şi răniţi. cazmale şi orice alte unelte care ar putea fi de folos la stingerea unui incendiu. obligatorie pentru fiecare bărbat valid din localitate: în caz de apariţie a unui incendiu. Un incendiu puternic. izbucnit nu se ştie de unde. o puternică epidemie de holeră a făcut să decedeze 46 de persoane. la suferinţele populaţiei s-au mai adăugat epidemiile care secerau zeci de vieţi omeneşti. făceau ravagii în rândurile populaţiei. Locuitorii Bihorului de etnie română. iar în anul 1888 s-au înregistrat în sat 26 de morţi.arme în mulţimea de români. o aşezare relativ mică. într-o dungă.

Mancu Crăciun 22. Puterile Antantei nu au luat în seamă Declaraţia de la Alba Iulia. cu toate nenorocirile şi victimele acestuia. Indrieş D. Nicolae 6. indrieş Teodor 19. Chirilă Dumitru 13. Meşter Dumitru 23. debili şi plini de păduchi. Popovici Florian 25. Baciu Crăciun 3. preotului Vasile Chirilă i-a fost dat ca peste 22 de ani să fie ucis de către alte bande ungare mai „CIVILIZATE" la data de 30 august 1940 când a fost ocupat vremelnic Ardealul de Nord. Iancu Petru 18. cunosându-se în cercurile administrative locale ungare că dânsul a fost obstacolul redutabil de netrecut în calea maghiarizării sătenilor şi la convertirea acestora la Religia Catolică. Citiş Nicolae Hotăran Florian 16. Nicolae 7. în urma odiosului Diktat de la Viena. Perţe Petru 24. Baciu Constantin 2. Florian 5. Baciu Forian 4. Baciu V. Ca urmare. Cozma Simion 14. Baciu C. . 10. Preotul satului nu mai reuşea să-şi facă serviciul religios de înmormântări. luând prin violenţă vitele şi toată agoniseala oamenilor mai înstăriţi. Preotuli Vasile Chirilă iau luat toate vitele şi porcii.Nicolae 20. popa scăpând cu fuga pentru a nu fi ucis. Aproape toţi aceştia şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. a dat frâu liber claselor exploatatoare ungare şi elementelor reacţionare. Iancu Dumitru 17. Tripe Ioan T. Indrieş Nicolae 21. Baciu Teodor 8. Culmea ironiei a fost faptul că. dar şi cu epidemie de holeră care a curmat viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. Teodor 9. bande organizate de jefuitori au pătruns şi în Tilecuş. Stan Gligor 26. A urmat intensificarea luptei de eliberare naţională. s-a făcut Proclamaţia în cadrul Marii Adunării de la Alba Iulia. Baciu D. BaciuT. după 5-6 ani. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să cadă prizonieri la Ruşi şi să reuşească să se întoarcă la familiile lor. Baciu Petru Chirilă Crăciun 12. Baciu Vasile 15. Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război.1. 11. din contră.

Nicolae Bolcaş din Beiuş. Ioan Ciordaş şi Dr. ajungând până la Budapesta unde în semn de umilinţă. au ridicat o pereche de opinci olteneşti lângă drapelul de stat. Armata Română eliberatoare a curăţat Bihorul de bandele jefuitoare ale statului Austro-Ungar. pe 200 . In luna aprilie 1919.Bandelor de jefuitori şi ucigaşi maghiari le-au căzut victime în anul 1918 Dr.

. S-a oprit şi s-a aşezat pe linia de frontieră stabilită de către Pacea de la Trianon. Copilul copiază în mod fidel ceea ce vede că fac părinţii lui. făcând aşa zis muncă de clacă. între cele două războaie mondiale. Ceea ce i-a caracterizat pe tilecuşeni în mod deosebit. de într-ajutorare reciprocă în toate activităţile lor. iar populaţia Bihoreana s-a încadrat în realităţile social-democratice şi politice al regatului României. sentimentele de solidaritate umană. începând de la cea mai fragedă vârstă. Şi să nu uităm că educaţia copilului începe şi se face prin puterea exmplului. ceilalţi vecini îi duceau zilnic lapte pe gratis din surplusul lor.frontalul Parlamentului Budapestan. în acelaşi spirit îşi creşteau şi îşi educau copiii. Acest spirit de solidaritate umană i-a ajutat foarte mult să prospere şi să ajungă la bună stare. Vedere de pe uliţa principală a Tilecuşului. Dacă un vecin începea să-şi construiască o casă ori alte dependinţe gospodăreşti. ceilalţi vecini îi săreau în ajutor atât la transportul materialelor de construcţie cât şi construcţia imobilului până la acoperiş. Dacă vaca vecinului era gestantă. Fiecare se străduia ca să muncească cât mai bine şi cât mai mult. dând o lecţie de morală elementelor care au produs crime şi jafuri în rândul populaţiei româneşti. După această ispravă umoristică. Armata Română s-a retras cu demnitate. în apropierea celor două biserici şi a magazinului sătesc. a fost bunătatea sufletească.

cu preponderenţă tineretul şi cei de vârstă medie. femeile lucrau la sortarea pe dimensiuni a materialului lemnos semifinisat şi stivuirea acestuia după anumite reguli tehnice pentru uscare. în perioada anilor 1920-1945 . care funcţionau zece pe terenurile adecvate şi numai pentru nevoile familiilor. Bărbaţii mai voinici lucrau ca Ţapinari la descărcarea buştenilor uriaşi din vagoanele CFR şi la stivuirea acestora pe terenul de depozitare. pentru fertilizarea pământului pe colinele Tilecuşului. erau evrei şi maghiari. întrucât atât proprietarii fabricii cât şi cadrele de conducere la toate nivelele inclusiv şefii de echipă. eventual a rudelor ore pe zi neîntrerupt (de la apropiate. apoi la încărcarea pe vagoneţi cu ecartament redus. ceilalţi muncitori angajaţi din comuna La arat cu bivolii.TILECUS 450 Pe lângă activităţile lor gospodăreşti. Limba vorbită era limba maghiară. vorbind cu toţii numai în limba maghiară. cei mai puţin înstăriţi. ora 6 dimineaţa până la ora 18. lucrau la Fabrica de cherestea Tileagd. De asemenea. respectiv transportarea lor la cele 5 Tilecuşii bun gospodari cultivau şi viţa de vie gatere. cu repaos de masă două ore).

Autorităţile Statului Român. puţin pretenţioase la furaje. trebuia să înveţe limba maghiară. locuitorii satului Tilecuş au reuşit de-alungul anilor să schimbe radical înfăţişarea localităţii. erau numai unguri sau români maghiarizaţi care nu mai ştiau să vorbească româneşte. nu au interzis nciodată vorbirea în limba maghiară pe teritorul Regatului Român. în aceste circumstanţe. Tileagd şi satul Poşoloaca. chiar dacă acum trăiau într-un Stat unitar Român Naţional. situaţia lor economică s-a îmbunătăţit simţitor în primul rând datorită spirituli lor . In acelaşi timp se dovedeau a fi mai puţin prietenoşi. bun pentru prepararea untului. un câştig decent în bani. Fabrica de cherestea din Tileagd a fost de mare ajutor pentru locuitorii Tilecuşului. furnizori de lapte în cantităţi mici dar foarte gras.Bivolii. în intervalul de timp 1900-2001. la care am mai făcut referire. docili în exploatare la transporturi. In plus. li-se pune la dispoziţie deşeuri pentru lemne de foc în cantităţi nelimitate şi la un preţ derizoriu. pentru a se putea integra în colectivele de muncă şi dacă îşi doreau ca să aibă zile bune. Harnici fiind prin moştenire genetică. Cu toate aceste condiţii şi un climat destul de viciat. dându-i aspectul unei aşezări prospere. locuitorii Tilecuşului. chiar dacă marea majoritate a locuitorilor Tilecuşului erau oameni săraci. ca să nu li-se facă şicane de către partenerii de lucru pe care nu-i putea nici alege şi nici evita. In perioada dintre cele două războaie mondiale. raportat la gradul de dificultate şi de calitatea muncii prestate. animalele cu forţă fizică deosebită. asigurându-le locuri de muncă stabile.

La executarea lucrărilor agricole. în funcţie de minciunile convingătoare abordate. a păturii de jos. trist era faptul că după 1919. lucrat în condiţii pedoclimatice optime. brazda adâncă pentru fertilizarea solului. în condiţiile pedoclimatice în care îşi duceau veacul. pământ aflat în hotarul satului Tilecuş. guvernanţii de atunci. nu aveau în vedere şi în atenţie starea ţăranilor. plus sămânţa pentru culturile anului următor. din vechea democraţie Burghezo-moşierească ca de altfel şi a celor din zilele noastre. veneau în mijlocul ţăranilor numai cu ocazia . foarte mulţi şi-au procurat ca animale de tracţiune bivoli care erau foarte rezistenţi la poveri. realizau recolte îndestulătoare familiilor La spălatul cânepei după topire. această suprafaţă de pământ a fost luată prin violenţă de către grofii unguri în perioada domniei împărătesei măria Tereza. în anul 1917 au avut inspiraţia să se împrumute cu bani de la diferite Bănci din Oradea. cu ocazia aplicării Legii de sistematizare a satelor (tragerea la linie). oamenii harnici şi pricepuţi. Pentru locuitorii Tilecuşului. erau cele mai performante animale de tracţiune. cu toate că în contextul propagandei electorale demagogice. De fapt. oferind în schimb un lapte gras din care se putea produce cantităţi apreciabile de unt. locuitorilor Tilecuşului în anii ajungând şi pentru valorificarea 1919"1960 cantităţilor cu care să-şi plătească impozitul aferent către stat. se lansa de la tribună sloganul că: „Ţăranu-i talpa ţării!" Reprezentanţii celor daouă partide politice istorice (partidul Liberal şi partidul Naţional Ţărănesc) care se succedau la putere. cumpărându-şi fiecare câte una sută (100) hectare de pământ din proprietatea grofuli Telegdi. putând duce fără mare efort. în mod deosebit la arat. puţin retenţioşi la nutreţul de întreţinere. Nu este o fabulaţie afirmaţia că de pe o suprafaţă mică de pământ.gospodăresc. nelipsită din gospodăriile numeroase pe care le aveau. orientându-se în descoperirea de resurse ajutătoare. Cei mai bogaţi oameni din sat au fost fraţii Baiu Gheorghe poreclit Ştrăuţ şi Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi care.

foşti delapidatori. corb la corb nu-şi scoate ochii. ca să le ceară votul. un agent secret îi făcea o cruce cu cretă albă pe spate. ai regimului totalitar. După revoluţia din 1989. Unul în calitate de preşedinte al Camerei deputaţilor şi altul. Guvernanţii din vechea burghezie. oameni buni! Ce caută aceste două elemente retrograde în fruntea forurilor Legislative ale Statului? Aceştia nu numai că nu au simţul realităţii şi onoarea patriotică de a reprezenta aceste foruri legislative. fie că se aflau la guvernare. a întregului popor muncitor.propagandelor electorale. Nu auzeau nimic". Jandarmii aflaţi pe teren pentru menţinerea ordinii „Nu vedeau. Noua Dinastie cripto-comunistă în frunte cu domnul Ion Iliescu. dar îi îmbrobodeau cu fel de fel de taxe şi impozite. însuşindu-şi abominabilul dicton „SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE". Irigaţiile. au sărăcit ţara. acoperindu-se cu masca democraţiei. iar în stradă îl luau în primire bătăuşii angajaţi. care au ajuns în guvern şi în Parlament ca să ne conducă ţara spre colaps. Pepinierele. au ameninţat în mod deschis că vor obstrucţiona din opoziţie pe noii aleşi dacă nu vor adopta minciuna şi corupţia. Nimeni dintre noii aleşi în Parlament nu s-a gândit să de o nouă direcţie agriculturii româneşti să se organizeze noi forme de asociere în ferme mai mici. în frunte cu premierul Adrian Năstase. timp de 15 ani. dar ar necesita să fie traşi la răspundere penal şi să li-se confişte toate bunurile câştigate prin falsuri şi corupţie. profitându-se de aglomeraţia care era. favorizând naşterea unei mulţimi de baroni din rândurile foştilor securişti. dimpotrivă. aşa cum au făcut-o ei. Comandanţii lor superiori erau politicieni. tot ce s-a muncit cu mâinile pălmaşilor. au fraudat alegerile fără ruşine. foşti corupţi şi ce or mai fi fost. Mai mult. fie că erau în opoziţie. aruncându-le „praf în ochi". Când ieşea omul din cabina de vot. vedeau în cabinele de votare cine cu cine votează. după modelul ţărilor europene dezvoltate (exemplu Olanda). Pe cine a interesat în ultimii 15 ani interesele de Stat ale României şi ale celor 22 milioane de cetăţeni? care o duc din zi în zi mai greu? TOVARĂŞUL Ion Iliescu. când au văzut că le-a sunat ceasul Istoriei. nu au reuşit să facă şi să aplice o lege viabilă pentru înapoierea bunurilor materiale confiscate de comunişti.! Mai mult. foşti criminali. Aceşti demnitari lipsiţi de demnitate. în calitate de preşedinte al Senatului. au devalizat tot ce a fost bun în Gospodăriile Agricole de Stat. nu numai că nu-i ajutau pe ţărani să ducă o viaţă mai decentă. ciomăgindu-1. foşti comunişti de notorietate. Şi culmea! S-au ţinut şi se ţin de cuvânt. după 15 ani de . Din păcate nici guvernanţii din zilele noastre nu se dezmint. prin diferite tehnici draconice. Serele. aplicându-li-se impozite şi pe fumurile de la locuinţe.

înainte de expirarea ultimului mandat face „Gafa .lăfăială în fotoliul de la Cotroceni.

Se pune o firească întrebare: Cărei cauze s-a datorat faptul că Ex preşedintele Ion Iliescu. Zambacului din bucureşti. devalizatori de bănci. Scena a fost văzută de întreaga ţară care a urmărit evenimentele la televizor? Ex preşedintele Ion Iliescu. în exerciţiu la data respectivă. Aşa ceva nu putea să facă numai un dezaxat ca Hitler.000 de dolari. a fost judecat şi condamnat la (cinci) 5 ani de închisoare. la una din aceste acţiuni devastatoare a mulţumit în mod public Minerilor pentru tulburarea făcută în capitală. dar nu graţiază nici un amărât din cei care au fost condamnaţi la 10-15 ani de închisoare că li s-au găsit trei frunze de cânepă în buzunar.G. omul care a furat peste două mii de miliarde lei. falsificatori. După aceste macabre greşeli politice. în timp ce valoarea reală a terenului se estima la 275. fiind vorba de „Oţul" GabrielBivolaru. pitit cu 11. mai există şi un „dar"! domnul Adrian Năstase s-a ales din această afacere cu 700 metri pătraţi de teren pe Str. nici mai mult nici mai puţin numai de 7 ori a venit cu minerii la Bucureşti ca să obstrucţioneze şi să răstoarne ordinea de Stat. .-istă. condamnaţi la câte 2-3 ani de închisoare pentru că au furat o pâine şi o cutie de margarina pentru a potoli foamea copiilor acasă. ce mai contează un senat. maltratând forţele de ordine care au încercat să li-se opună şi în acelaşi timp distrugând bunuri materiale inestimabile. dacă a reuşit să conducă o ţară către colaps.B. cu peste două mii de miliarde de lei. având un pronunţat spirit de clemenţă. în ultimele zile aflat în exerciţiu îl graţiază pe Miron Cozma care. Din textul acestei triste naraţiuni nu-l putem omite pe un alt fost politician deputat în Parlamentul României. călcând în picioare normele de etică morală. o sumă care ar putea constitui Bugetul unei ţări mai mici şi culmea culmilor! După 7 ani de cercetări. victime ale condiţiilor de viaţă create de către urmaşii „Epocii de Aur Cripto-comunistă". ex preşedintele ţine morţiş să se aşeze în fotoliul de Preşedinte al Senatului. la sfârşit de mandat îl graţiază pe criminalul din vina căruia au murit zeci de persoane la Timişoara în 1989 luna decembrie şi încă 42 hoţi de marcă (delapidatori. Din această afacere. Ruşinea Secolului şi „Aplauze" pentru Justiţia Română care a instrumentat dosarul cauzei. Ca să demonstreze cât de mult şi-a iubit progeniturile de aceiaşi culoare K. domnul Adrian Năstase şi-a mai adăugat o plus valoare la vistieria sa de aproape şapte miliarde lei (Trăiască PSD şi corupţii lui! tot înainte spre Europa). Nici nu observă că nu mai poate prezenta credibilitate. care a devalizat Banca Română de Dezvoltare. In opinia Măriei Sale. care şi aşa este alcătuit din exemplare amestecate. Nu a graţiat nici alţi amărâţi. Dar. clădiri şi autoturisme.Secolului".000 dolari.

Vasile Chirilă. Noua frontieră stabilită de Dictat. Dintr-odată. nu mai au unde să-şi rezolve problemele de ordin administrativ şi juridic. respectiv pe coama cea mai înaltă a colinei Baranca. Nu se permitea trecerea frontierei la lucru numai după orele 8 dimineaţa. atât pe frontul de răsărit cât şi pe frontul de Vest. Pentru executarea lucrărilor agricole şi pentru strânsul recoltei din proprietăţile rămase în Ungaria. se afla sub stăpânire hortistă. după cum urmează: . tilecuşenii se trezesc rupţi de lumea civilizată. de unde îşi procurau cele necesare gospodăriei. cea mai fertilă. presupunea că cel în cauză este spion. în sezonul de vară. Grănicerii unguri înscriau în registrul zilnic toate persoanele care treceau frontiera. cu ocazia sosirii trupelor de ocupaţie maghiare în 29 august 1940. pentru săpatul porumbului şi seceratul grâului. şi-au pierdut viaţa un număr de 29 tineri din tilecuş. să ne reîntoarcem la viaţa cotidiană a locuitorilor Tilecuşului. s-au eliberat paşapoarte zonale de trecere a frontierei prin punctul fix de grăniceri. nu s-au înregistrat accidente. nu mai pot merge la moară în Tileagd. privind trecerea frontierei prin punctul fix. în perioada celui de al II-lea Război Mondial. nu aveau voie să pătrundă pe teritoriul Ungariei mai mult de un km de la linia de frontieră. fiind tratat ca atare. se găseau în lanuri la orele 5 dimineaţa. unde s-a stabilit centrul de judeţ. Posesorii acestor genuri de paşapoarte. Locuitorii Tilecuşului. Cel mai apropiat centru urban era oraşul Beiuş. Localitatea Tilecuş a avut foarte mult de pierdut în urma aplicării Diktatului de la Viena. nu mai pot merge ca să lucreze la Fabrica de Cherestea şi la Uzina de Impregnat traverse pentru calea ferată. Drumurile însă până la Beiuş erau complet impracticabile. din luna august 1940.După această dureroasă pagină de ruşinoasă istorie contemporană a celor ce au sărăcit ţara timp de 15 ani. trecea peste partea de Nord-vest a hotarului localităţii. până lângă Praga. nu au piaţă unde să-şi desfacă surplusul lor de produse vegetale şi animale. Ca urmare. la o distanţă de 60 km. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie. întreprinderi la care şi-au câştigat o bună parte din săteni existenţa. Respectând aceste norme şi reguli stabilite prin convenţii Guvernamentale ale celor două ţări. notând ora plecării şi ora sosirii. Depăşirea acestei distanţe. Nu au de unde să-şi mai asigure necesarul lemnelor de foc pentru sezonul rece. ceea ce constituia o mare pierdere de timp util de lucru la unele culturi. o treime din suprafaţa agricolă. cu excepţia uciderii preotului paroh al Tilecuşului. Nu mai pot merge la târgul săptămânal de Vinerea în tileagd. venind dinspre oradea şi continuându-se în direcţia Chistag-Zece Hotare.

ciu Pavel a Mitri Alboai 16. nu s-au .Lele Petru 22.Maliţa Ilie a Iii Minii 24. Baciu Nicolae a Anei Uţi 8.Indrieş Ilie a Costani 19. Din nefericire. 12.Luca Crăciun a Petelinţ 23. care a declanşat un război Psihologic. tocmai acele elemente valoroase de care căutau să scape. Baciu Dumitru a Găvrili 3. Baciu Petru a Buri 7. au sosit în Tilecuş două camioane cu militari înarmaţi şi s-au oprit în dreptul şcolii primare unde. Prima grijă a comuniştilor de la Judeţ a fost aceea ca să-l elimine pe răspânditorul de cultură al tilecuşului.Meza Crăciun a Ghiurchi Ani 26. Baciu Florian a Crăciunii 5. în 3-4 ani de zile cu muncă intensă educativă. un cor mixt pe patru voci.Meşter Gheorghe a Mitruţi 25. Danşe Teodor a Jupuneasă In noaptea de 8/9 Mai 1945 Germania Hitleristă a capitulat fără condiţii. a terorii şi a degradării morale a oamenilor timp de 45 de ani cu doctrina Marxist-Leninistă complet ateistă.1. fiind recunoscut şi de Electrecord Bucureşti. la nivel universitar. Astfel. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău. învăţătorul Petru Chirilă care a reuşit în aul 1934 să creeze cu tineretul satului. Ba Bo Bo Bo Ch Ch 9.Meza Gheorghe 27. irilă Ioan a Filipi 15. Acest lucru nu a fost pe placul comuniştilor pentru că mirosea a „Burghezie".Iancu Dumitru a Dărăbuţ 17. dea Petru 11. unicul în judeţul Bihor la data respectivă. ra Nicolae 10.Pende Ilie Perţe Florian Ba 28. urmărindu-se cultivarea semniţei minciunii. în ultima decadă a lunii mai 1946.Iancu Petru 18. abia alfabetizat.Inrdireş Iosif a Huschirii 21. învăţătorul Petru Chirilă îşi avea şi locuinţa.Indrieş Ioan 20. poate şi mai rău decât primul. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute până atunci de istoria omenirii. irilă Crăciun a Surdului 14. Baciu Aurel a lui Ştrăuţ 2. Baciu Dumitru a Mihaiului 4. gdan Dumitru a Moaşii 13. Pur şi simplu a schimbat mentalitatea oemenilor neştiutori de carte. diu Petru. Musafirii nedoriţi. Baciu Ioan a Buri 6.

B.aşteptat la reacţia sătenilor care nu erau altcineva decât urmaşii iobagilor din vrema moşierului Haller Sandor. cu care să poată stinge presupusul incendiu anunţat prin trasul clopotului. scări şi alte unelte din gospodăriile lor. clopotarul a tras clopotul mare într-o dungă şi înainte de a se desmetici K. furci de fier. 210 . topoare.-iştii securităţii. Deştepţi şi curajoşi.G. cazmale. au sosit peste 200 de bărbaţi în faţa şcolii cu: găleţi.

Clopotarul bisericii care a-iniţiat acţiunea. aici şi vă rugăm respectuos să ne spuneţi ce poruncă aveţi pentru învăţătorul nostru? Nu are nici un Această fotografie reprezintă Monumentul secret faţă de noi. Păcat că sunteţi cătane periculoase. Eu nu stiu! . noi avem nevoie de acest învăţător şi nu-l lăsăm să plece nicăieri. Asa se vorbeşte. De data aceasta însă este vorba de prezenţa Dvs. Suntem prea mulţi ca să faceţi uz de arme şi vor mai veni şi alţii care din motive bine justificate încă nu au ajuns!" Cele două camioane cu militari au plecat fără zgomot. conform obiceiurilor noastre. Mulţimea care s-a adunat aici cu fel de fel de unelte.Dar unde a plecat? De unde să ştiu eu unde a plecat? Unde a văzut lumea cu ochii! Ce? sunteţi atât de proşti ca să nu înţelegeţi că nu putea să spună unde se duce. a plecat supărat! . vă rugăm să Război Mondial. N-au găsit pe nimeni în locuinţă numai pe „SURDA". . luându-l prin surprindere. Este un om frumos da şi deştept foc. care făcea parte din echipa culturală şi juca foarte bine „Rolul Surdei" în piesă. căzuţi în lupte pentru Dacă nu ne puteţi apărarea gliei strămoşeşti. au părăsit locuinţa în timpul nopţii fără să ştie nimeni unde au plecat. Eroilor Tilecuşului. A doua zi de dimineaţă au sosit cinci camioane cu securişti pentru ca să-l ridice pe învăţător. a cerut ca să se facă linişte şi a spus: „Domnilor militari! noi suntem oameni paşnici. lăsându-şi acasă o vecină. în total 55 de eroi. iar învăţătorul Petru Chirilă şi familia sa.Aaa! da.Te-am întrebat unde este domnul învăţător?!! .Unde-i domnul învăţător? . a plecat.Surda: Cum? Ce? Haa!. a venit cu intenţia de a stinge un incendiu. în primul şi al II-lea spune. da. plecaţi de unde aţi venit. nu aud bine! Ce vreţi? (îşi pune mâna pâlnie) . Şi voi sunteţi frumoşi.

la vârste premature. dar nu au avut curajul să o încalce în mod direct. Am cunoscut o vorbă din popor care spune: „Să nu-i dea Dumnezeu omului atâta suferinţă câtă poate ca să ducă". i-a prestat în calitate de director al Căminului de Bătrâni din Ciutelec. de-a dreptul dramatic. S-au stins din viaţă amândoi soţii. La noua catedră unde a fost transferat. de către cozile de topor ale acelor organe politice până când l-au scos din învăţământ. având asupra sa un act semnat de către Gheorghe Gheorghiu Dej şi de Emil Bodnăraş. în cazul acestor doi oameni cu adevărate valori morale şi intelectuale. Ar fi fost prea riscant pentru ele. a fost boicotat tot timpul din umbră. formaţii culturale ce nu se găseau la data respectivă în nici o altă localitate din judeţul Bihor. nu aveau nevoie de cultură şi de oameni care gândesc creator. a fost foarte dureros. chipurile. judeţul Bihor. individuală. Comuniştii. Mircea Maliţa. se poate trage concluzia că şi supărarea poate să fie o boală cauzatoare de moarte. transferându-l în anul 1948 la Şcoala Primară din comuna Brusturi judeţul Bihor. însă . Este adevărat că ţărănimea română practica o agricultură de subzistenţă. a fost necesar ca să mai mişte de pe posturi mai multe cadre didactice din satele bihorene. răspânditori de cultură. au făcut din nou cale întoarsă fără prada pe care contau.Cele cinci camioane cu securişti. Odată cu această mişcare au desfiinţat şi formaţia culturală din Tilecuş: corul mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori. investit cu timbru sec şi cu ştampila Preşedenţiei Consiliului de Miniştri.T. la noua formă colectivă. duşmani ai regimului. cu atelajele ce le aveau în gospodăriile lor. învăţătorul Petru Chirilă s-a reîntors la domiciliu după 3-4 luni de zile. Organelor politice judeţeneşti şi orăşeneşti nu le-a fost pe plac această imunitate. Obiectivul prioritar al consilierilor sovietici a fost aplicarea procesului de socializare a agriculturii. Pentru noul regim era important să aibă câţi mai mulţi „Roboţi" care să nu comenteze măsurile diabolice primite de la Cominternul din Moscova. rupt de oamenii care îl adorau. puse în valoare cu multă trudă de către împătimitul de cultură Petru Chirilă.C. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă. până la pensia pentru limită de vârstă. Pentru punerea în aplicare a acestei mârşăvii. Era Opera foarte bine pusă în scenă de către Primul Secretar ar Comitetului Central U. Aceştia erau consideraţi a fi periculoşi. Aceste măsuri erau gândite încă înainte de a lua sfârşit cel de al Il-lea război mondial. Au găsit un alt mijloc pentru a-l desfiinţa şi îndepărta pe învăţătorul Petru Chirilă din Tilecuş. după ce „SURDA" i-a ridiculizat cu ironiile ei finuţe de „artist amator". Ultimii ani de activitate ai patriotului şi talentatului om de cultură. că se face o „Rocadă" a cadrelor. în prima etapă de cucerire a puterii. act prin care i se asigura imunitate în faţa organelor represive.

prin priceperea şi hărnicia care i-a caracterizat. obţineau produse ecologice în cantităţi suficiente pentru necesarul .

în prima fază au condus la reducerea numărului de animale în gospodăriile oamenilor. orz. Tânărul locuitor al Tilecuşului. activistul comunist Pintye Emeric de la Plasa Tileagd. dacă erau descoperiţi de către politruci. Deci. s-au dovedit a fi mult mai eficiente decât bărbaţii. produse prin muncă grea.S. comercianţii evrei cupărau şi expediau la export. pentru a constrânge ţăranii să organizeze gospodări agricole colective de producţie (Colhozuri). Pentru înfăptuirea Socialismului victorios în U. în cel de al II-lea război mondial. femeile rusoaice. din lipsă de furaje cu ce să le întreţină. unt. urmărind după grafic cum se respectă jefuirea oamenilor de bunurile lor.. ouă. care au participat în număr mare. stătea în mod permanent lângă batoza de treierat. după ce a băut la bufet 2-3 pahare de tărie. în timp ce un pachet de tutun ordinar costa trei lei. prima măsură a fost stabilirea predării către Stat a cotelor obligatorii de: grâu. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru socializarea agriculturii şi le-au împrumutat de la „invincibilul" partid al marelui popor rus. păsări. să ducă acasă după reţinerea cotelor obligatorii către Stat. lână etc. lapte. Prin anii 1930-1940 de pe piaţa liberă Orădeană. Ca urmare. Se pune întrebarea firească: de unde va avea acest gospodar sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă?! Ooo! Nu! Asemenea întrebări nu se puteau pune când era vorba de adaptarea la noile condiţii de viaţă impuse de Partidul Unic. au fost exterminaţi peste 3 000 000 (trei milioane) de cioloveci. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. întru-cât bărbaţii ruşi din mediul rural. în misiunile ce li s-au încredinţat. din 150 kg grâu trebuia să mănânce pâine în 360 de zile. zi-lumină. iar politica Partidului Comunist Român era o copie fidelă a Stalinismului.R. când se treiera grâul. Ioan Urs. abia reîntors din prizonierat de război. pentru valorificare ca să-şi plătească impozitele şi pentru asigurarea seminţei necesară culturii anului viitor. Volumul cotelor a fost ridicat mereu până la limita imposibilului. sute de vagoane de grâu săptămânal după strângerea recoltei. secară. Aceste măsuri diabolice. li se confisca marfa şi li-se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. din ordinul marelui conducător Stalin. jegosi şi leneşi.familiei. Numai femeile lucrau întinderile mari de pământ ce le aveau.S. şi-a exprimat gândurile cu . fără alte venituri suplimentare. Chiar şi pe front. numai 100-150 kg grâu. Bine-nţeles că la nişte preţuri de batjocură. In Rusia a fost nu numai justificată dar şi necesară organizarea colhozurilor. Au fost cazuri când gospodarii care altădată au dus în gospodăriile lor câte 2500-3000 kg grâu. de la primul până la ultimul erau beţivi. o familia compusă din 4-5 persoane. Oferta era atât de mare încât preţul grâului la kilogram era de un leu calitatea I-a. în timpul verii.

tilecuşenii. Pentru aceste câteva cuvinte. adio pentru totdeauna frumoaselor Şezători unde mergeau fetele seara cu furca să toarcă fuiorul şi să primească flăcăii din când în când cu gogoşi calzi şi cu cirighele. a informat organele de securitate (KGB-ul) românesc luat după tiparele sovietice. consideră că hrana lui este cea mai gustoasă. 190 pluguri cu câte o brazdă. In urma seismului prin care au trecut schimband o formă de viaţă liberă cu altă formă necunoscută. au început să obţină rezultate din ce în ce mai bune. închizându-li-se gura la toţi. îşi făcea semnul crucii şi spunea: „Doamne îţi mulţumesc că m-ai ajutat". aşa cum de fapt s-au petrecut lucrurile în toate localităţile rurale ale judeţului Bihor şi ale întegii ţări. Se spune că timpul cicatrizează rănile şi că obişnuinţa devine o a doua natură. repejor a fost judecat şi condamnat la 4 ani de închisoare. animale şi atelaje de lucru. Oamenii satului au privit cu seriozitate drumul ce-l aveau de urmat. 12 semănători pentru grâu. ei nu începeau lucrul până când nu spuneau „Doamne ajută-mă" şi după încheierea fiecărei zile de lucru.voce tare. Constrânşi prin aceste măsuri diabolice şi ne având nici o altă alternativă. 211 ha păşuni şi 30 ha fâneţe. două batoze de treierat grâu. care deţineau 714 ha pământ arabil. două ateliere de fierărie. avea agăţăat de gât Stigmatul de condamnat politic. om de rea credinţă. Dar să nu dramatizăm lucrurile şi să renunţăm la metafore. repede. Şi viermele care trăieşte în hrean. Ioan Urs. lipsit de orice drepturi civile. două prăsitoare de porumb cu tracţiune animală. Pe parcursul timpului. s-au desfiinţat toate loturile mici pentru cultivarea cânepei. un locomobil cu abur şi un cazan pentru fiert palincă de prune. Pedeapsa a executat-o în întregime la vestita închisoare din Aiud. în primul an de activitate colectivă. iar după executarea pedepsei. Acest incredibil eveniment a băgat groaza în oamenii satului şi în satele vecine. treptat au început să se înscrie în colectivitate. în urma Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 35 iunie 1949. însumând în cursul anului 800 de membrii cooperatori. au obţinut o . Adio furcă cu fuior. Inventarul mijloacelor de producţie se compunea din: 87 cai de tracţiune. la 13 martie 1962 s-a constituit Cooperativa Agricoiă colectivă de producţie Tilecuş. 3 trioare pentru grâu. Deci. Odată cu constituirea Cooperativei agricole de producţie Tilecuş. tilecuşenii care au posedat pământ. Cu baza materială de care au dispus. 200 căruţe. au început să se adapteze la noile condiţii. 9 semănători pentru porumb. una vânturătoare. spunând că atâta timp câtva trăi el nu se va organiza gospodărie agricolă colectivă în satul său! Cineva. 4 boi. cu toate bunurile lor proprietate personală „DE BUNĂ VOIE ŞI NESILIŢI DE NIMENI". 175 de grape. harnici fiind prin moştenire genetică. în ciuda faptului că doctrina celor care le stabilea norme de lucru erau complet ateişti.

prin aplicarea unei agrotehnici .cantitate de 797 kg grâu boabe la hectar şi 678 kg la porumb. De la aceste rezultate de început.

respectiv întreaga aşezare. când au apărut primii absolvenţi a-i şcolilor profesionale şi ale liceelor de specialitate. respectiv la Staţiunea de maşini şi tractoare. au rămas sceptici. a luat iniţiativa pentru introducerea curentului electric în localitate. Aceşti primi absolvenţi au fost angajaţi în masă. Lucrarea a costat 660. zootehnişti. domnul profesor loan Meza. In acest scop. maşini de spălat rufe şi alte aparate electrice de uz gospodăresc. situaţia economico-financiară a fiecărui individ şi pe familii. ajungându-se în anii 1979-1980 la o producţie de 1.000 lei fiind suportat în întregime de către locuitorii satului. Acei săteni care iniţial s-au opus lucrării de electrificare a localităţii. unii mai puţin avizaţi. precum şi la alte unităţi de Stat.corespunzătoare. . tractorişti.250 kg grâu la hectar şi 2293 kg porumb boabe la hectar. Mulţi dintre absolvenţii acestor discipline au fost angajaţi la Cooperativa agricole de producţie Tilecuş unde au lucrat până în anul 1992 când s-a destrămat unitatea. atât la întreprinderile Agricole cât şi la Staţiunile de Maşini şi Tractoare. începând cu anul 1965 s-a schimbat şi structura socială a Tilecuşului. Ca urmare.. încadraţi fiind în muncă. combinieri. frigidere. fie la Cooperativa agricolă colectivă fie la Fabrica de cherestea sau Uzina de impregnat CFR. adresându-i odată cu mulţumirile şi scuzele de rigoare pentru atitudinea lor anterioară. Pe parcursul timpului s-a dezvoltat învăţământul industrial Agricol. S-au adunat banii necesari şi s-au început lucrările care au fost terminate în anul 1968.A.C. televizoare. Această inestimativă lucrare. producţia de cereale a crescut în mod progresiv. dar noile locuinţe au fost dotate cu mobilă stil. folosind ca material de construcţie cărămidă arsă şi elemente din B. cu camere spaţioase şi cu geamuri mari. s-a îmbuntăţit substanţial. au venit ca să-i mulţumească directorului Şcolii pentru iniţiativa luată. fiu al satului din moşi strămoşi. vorbindu-le pe înţelesul tuturor despre avantajele mari care le-ar aduce realizarea acestui deziderat. oamenii au început să-şi revizuiască gospodăriile. Nu numai atât. Incepând cu anul 1966. Partea bună a fost că marea majoritate au înţeles avantajele iniţiativei. A mai însemnat emanciparea şi lărgirea orizontului cunoaşterii. veterinari şi altele. acoperind distanţa de 8 km lungime. a luat legătura cu toate familiile din sat. fiecare din persoanele ajunse la majorat. acoperite cu ţiglă nouă. Bine înţeles că era necesar ca să contribuie fiecare locuitor cu cota-parte din valoarea lucrării. Ca la orice noutate. Introducerea curentului electric a însemnat pentru înteraga populaţie luarea contactului cu lumea civilizată prin intermediul radioului şi al televizorului. covoarea persane pe jos. a deschis drumul tilecuşenilor spre civilizaţie. să elimine construcţiile clădite până în 1945 şi să construiască case noi. cultură şi confort. unde au fost pregătiţi tehnicieni agricoli.

construite în acest interval de timp după cum urmează: trei săli de clasă lângă şcoala care a fost construită în anii 19251927. obţinându-se atât la grâu cât şi la porumb între 80 şi 100 vagoane anual. în care au fost crescute 400 de bovine şi un saivan cu 600 de oi. sfeclă de zahăr. Trebuie să precizăm că toate aceste edifici poartă amprenta iniţiatorului. Să mai notăm că după colectivizarea agriculturii. Averea Gospodăriei colective Tilecuş. Pe lângă aceste produse de bază se mai cultivau ovăz. floarea soarelui. un laborator. Aceste creşteri de producţii au condus la dezvoltarea secotrului zootehnic. o bibliotecă cu sală de lectură. Lucrarea a fost făcută în anii 1961-1964 şi a costat 150 000 lei la valoarea leului din anul 1960.Viaţa confortabilă a tilecuşenilor s-a îmbunătăţit şi mai mult începând cu anul 1973. legătură cu şoseaua naţională Oradea-Cluj prin Tileagd şi cu oraşul Beuiş prin Vârciorog. conducătorii . profesor Ioan Meza şi fost Director al Şcolii Generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv. costând peste 450 000 lei. învăţătoarea Valeria Meza şi de celelalte cadre didactice care se poate spune că au „rulat" prin Tilecuş în primii lor ani de activitate. trei camemere pentru materiale didactice şi un grup sanitar. Imbunătăţirea puterii economice a locuitorilor Tilecuşului în perioada anilor 1962-1992 se mai reflectă în edificiile de interes general. bibliotecă. construită prin contribuţia credincioşilor. cartofi. în următorii 45 ani s-a trecut de la agricultura de subzistenţă la aceea de producţie intensivă. o cancelarie. din beton şi B. Construcţia a fost făcută din cărămidă arsă şi beton armat. rapiţă şi plante furajere. ajutat în primul rând de către devotata sa soţie. zidite din cărămidă arsă. construindu-se 3 grajduri mari. Un cămin cultural cu 450 de locuri. având 4 săli de clasă. în perioada anilor 1974-1978 s-a construit o nouă şcoală cu un etaj. când au fost terminate lucrările de astfaltare a drumului din întreaga localitate. lupin. sală de cultură cu instalaţii pentru cinematograf plus două încăperi pentru alte activităţi.oglindind creşterea puterii economice a proprietarilor. Astfel. unele chiar şi cu etaj. o sală profesorală. pe terenul care li s-a donat în strada Veljului. pe locul unde s-a aflat Primăria Tilecuşului când avea titlul de comună (1935-1939). Tot în acest interval de timp s-a mai construit un Magazin sătesc în mijlocul satului. începând cu anul 1980. fiind născut în Tilecuş şi dăruindu-şi o bună parte din viaţa sa educaţiei generaţiilor de copii născuţi în satul său natal. a crescut considerabil ca urmare a hărniciei oamenilor muncii numai că doctrina comunistă suferea de fobia centralizării. Tot ca o realizare de construcţie şi tot în aceeaşi perioadă de timp o putem evidenţia Casa de rugăciune a credincioşilor Penticostali din Tilecuş.C A. au apărut în Tilecuş o nouă generaţie de construcţii de locuinţe cu dotări igienico-sanitare. cânepă pentru fibre.

în marea lor euforie a momentului. Aceste organe. Cu toate măsurile de pază luate prin Gărzile Patriotice. pentru munca depusă. făceau promisiuni lucrătorilor că vor primi plată mai bună. Nimic nu mai mergea cum ar fi fost de dorit. în anii următori. atât în produse cât şi în bani. cum erau obişnuiţi. fenomenul nu a mai putut fi înlăturat. Bine înţeles. cu un anumit interes economic pe care nu trebuia ca să-1 cunoască „Pălmaşii". care gândesc simplu şi la obiect. dând speranţe oamenilor de mai bine. Cunoscându-se fenomenul cât şi cauza dreaptă a truditorilor. Din această cauză. în baza indicaţiilor primite de la Judeţ. întrucât muncitorii. unităţii agricole de la Centru şi activiştii de partid de la centrul de comună. în şedinţele de bilanţ care aveau loc iarna. oamenii nu au gândit lucid în . Pe neaşteptate a venit Revoluţia din decembrie 1989 care a schimbat totul. Fotografia a fost realizată în anul 2000. au administrat bunurile produse de Gospodăriile agricole Tilecuş. A fost însă o mare dezamăgire. cu antene parabolice şi cu autoturismul în faţa casei. paznicii se prefăceau că nu văd nimic. Parcă toată lumea avea o premoniţie că are să se întâmple ceva. la lucrările de întreţinere a culturilor precum şi la recoltarea acestora. au trăit cu convingerea că au fost înşelaţi.Aşa arată casele din Tilecuş în prezent. Oamenii munceau sârguincios tot anul. li-s-a dat jumătate din ceea ce li s-a promis. Uileacul de Criş. înainte de recoltări. muncitorii sustrăgeau în ascuns din recoltele ajunse la maturitate. Poşoloaca şi Călătani. Bălaia. La plată însă.

Aceste boli au făcut 110 victime omeneşti. demolând C.-ul au sărit din lac în puţ. Se pune legitima întrebare? Spre ce direcţie se îndreaptă agricultura Tilecuşului? Singura soluţie ar fi înfiinţarea de mici ferme asociative. Din anul 1990 până în anul 1997 părea totuşi că treburile merg destul de bine. Aceasta cu atât mai mult că Fabrica de Cherestea Tileagd şi-a încetat activitatea din anul 2002 iar uzina de Impregnat traverse CFR Tileagd şi-a diminuat foarte mult obiectul muncii. pregătindu-se trecerea ei în conservare. Deocamdată. nu ştiu preţui ţărâna pentru care moşii şi strămoşii lor şi-au dat viaţa. nici măcar unelte de lucru rudimentare pe care le-au avut anterior. dar nu şi inventarul gospodăresc care s-a evaporat. încet. dealungul celor 30 de ani. încet. viseză „Cai verzi pe pereţi". în mod deosebit acei oameni care se mai găseau pe posturi de „Gânditori". S-au şcolit şi odată cu emanciparea. Incepând cu anul 1997.perspectivă. Nu şi-a dat nimeni seama că adevăraţii ţărani care iubeau pământul şi care la orele 5 dimineaţa se găseau în lanuri la lucru.A. dacă nu şi să ajungă vedete la Hollywood. am găsit un document care atestă că localitatea Tilecuş. Cu alte cuvinte. nu şi-au format această deprindere din adolescenţă. Oamenii şi-au luat pământurile cu care au intrat în colectivitate. Aşa se explică faptul că circa 50% din suprafaţa agricolă a Tilecuşului a rămas la odihnă. preponderent în rândul copiilor şi a celor de vârsta a 3-a.. Dar până când?!! Mişcarea demografică a Tilecuşului Din documentele consultate la Arhivele Statului. Pe de altă parte. După Revoluţie.P. în anul 1787 avea 81 de case. Primul lor gând a fost a omului din „PREISTORIE" pe ce să pună mâna şi cu ce să se aleagă din rezultatele muncii celor mulţi timp de 30 de ani cât s-a format patrimoniul Gospodăriilor Colective. proprietarii de pământ în starea lor individuală nu mai aveau animale de tracţiune. Subvenţiile primite de la Stat erau mai mult simbolice. Tot în acelaşi document se menţionează că în anii 1873-1875 a fost în localitate epidemie de Ciumă şi de Holeră iar în anul 1880 a bântuit malaria. nu aveau nici piaţă de desfacere pentru plusul de produse peste coonsumul familiei. 90 de familii şi 416 persoane. unul după altul şi-au făcut bagajele sumare şi au plecat până la capătul drumului. nu mai aveau îngrăşămintele ecologice tradiţionale. Şi mai era ceva foarte important. . cu pensiile celor îndreptăţiţi. mai soseşte lunar poştaşul aproape în fiecare casă. filiala Oradea. în anii 1990-1992 s-au destrămat toate Cooperativele agricole colective. iar tineretului care a mai rămas în sat nu-i place ca să mai lucreze pământul. au crescut substanţial preţurile la toate prestaţiile de servicii (lucrări mecanice).

A existat un singur evreu temporar. Căsăt. Mozaică 660 22 10 Nota redactorului: în Tilecuş nu a existat niciodată unguri şi nici zece evrei în acelaşi timp. Chirp. de case 84 Total persoane 403 Ortodocsi 1 Izraeliti . au rezultat următoarele Număr . având o mică prăvălie. boli care bântuiau periodic pe teritoriile Bihorene. jugăre 3536 Nr. s-a datorat epidemiilor de Ciumă şi de holeră. Văduv. .La Recensământul populaţiei din anul 1880. 660 22 Izraeliţi 10 Ortod. 86 Ştie un. 158 438 432 553 258 56 3 Pereţii caselor Piatră Păm. Şi de aici se poate observa tendinţa cancelariilor ungare de a diminua numărul locuitorilor de etnie română. Lemn 2 2 2 150 Populaţia Tilecuşului în anii 1850-1910 1850 410 1857 386 1870 511 1880 403 1890 540 1900 682 1910 870 Descreşterea numărului de locuitori din anul 1857 faţă de anul 1850 şi din anul 1880 faţă de anul 1870. de case 119 Total pers. RRefor. La recensământul din anul 1910 Scrie şi cit. Femei Nec.4 Limba Maternă Romana Ebraica 399 4 399 La recensământul Populaţiei din anul 1900 Sup. Div. 682 Români MMag.Total Total Starea civilă gureşte Bărb.

906 Ortodoxi 704 Greco-cat. 1180 Bărb. - Germ. an 576 604 207 208 435 254 Femei 0-9 ani 10-19 ani 20-44 ani 45-64 ani 65 şi ani 76 La recensământul din anul 1977 Total pers. Tig. 1076 Din care Bărb. 294 Total pers. de gosp.Recensământul din anul 1938 Nr. 360 970 496 474 107 115 265 287 196 Rom. Slov. Mag. de Total Bărb. pers. Femei 536 540 Sub 7 253 Pe grupe de vârstă 7-12 13-19 20-64 65 şi peste 171 134 486 33 Recensământul din anul 1948 Nr. - Evrei - Slovaci - Tigani - La recensământul din anul 1956 Total pers. 1121 Barb. 1216 0-9 ani 22 10-19 ani 169 20-44 ani 363 45-64 ani 326 65 ani şi peste 136 La recensământul din anul 1992 Nr. Femei 0-9 an 10-19 20-44 45-64 65 si gosp. 226 Total pers. 553 Femei 568 Romani 1121 Mag. 1 Reform. 4 Baptişti 4 Penticostali 193 .d e gosp. 957 1 2 10 Recensământul din 30 decembrie 2002 Total pers.

în călătoria lor misionară. In cadrul convieţuirii populaţiei autohtone din fosta Dacie. din următoarele cauze: 1. După întemeierea Bisericii Creştine şi după coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Isus Hristos în ziua Cincizecimii la Ierusalim. toţi locuitorii au fost şi au rămas creşitni ortodocşi. începând cu anul 1992 şi până în prezent. Formele de viaţă au evoluat în timp. Atât coloniştii Romani cât şi populaţia geto-dacică. cu coloniştii Romani s-au făcut căsătorii mixte şi din această simbioză a luat naştere poprul român. iar oamenii s-au adaptat la noile condiţii. Aceasta este explicaţia care atestă că poporul român s-a născut creştin. a-i căror urmaşi suntem. sub a cărei stăpânire au supravieţuit 5 secole. Din aceste două popoare s-a născut poporul român. au ajuns şi în peninsula Balcanică unde au propovăduit Creştinismul la toate popoarele. Cercurile eclisiastice de la Budapesta şi-au făcut multe dureri de cap pentru a descoperi cine şi când a încreştinat poporul român. dacii renunţând la idolul lor „Zamolsche".încetarea sau reducerea activităţilor industriale în zonă. Lipsa de interes pentru cultivarea pământului pe toate suprafeţele arabile existente. mentalitatea de a câştiga bani pentru nemuncă. 2. Căutând la izvoarele Istoriei vom afla că Geto-Dacii. se poate pune pe seama factorilor economici care lasă mult de dorit. aşezată . Locuitorii Tilecuşului. erau un popor credincios.Scăderea numărului populaţiei din Tilecuş. un popor atât de mare. Lipsa de iniţiativă şi de interes pentru înfiinţarea de ferme mici asociative. popor care după „minţile luminate" ale unor cronicari maghiari. au dat noi orizonturi credinţelor religioase. moartea şi învierea Sa. au venit nici mai mult nici mai puţin decât din Asia! Revenind Ia credinţa religioasă a Tilecuşenilor. Biserica şi Şcoala Din istoria religiilor. Cu alte cuvinte. încă de mici copii am învăţat că românii s-au născut creştini. ca să-i convertească la religia catolică şi să-i maghiarizeze. 3. după puterea lor de înţelegere. vom'arăta că de ia întemeierea acestei localităţi. Imperiul Roman a cucerit Dacia şi a transformat-o în Colonie Romană. de la începuturi şi-au construit o biserică din pământ bătut şi din chirpici. în perioada din comuna primitivă. Apostolul Pavel şi Apostolul Andrei. cu toate încercările cercurilor maghiare. venerându-l pe zeul lor Zamolsche. şi-au însuşit noua credinţă. e) Despre viaţa spirituală. în aceeaşi perioadă de timp. Şi ceea ce este cel mai grav. Naşterea Sfântului Isus Hristos. 4. atât romanii cât şi getodacii şi-au însuşit credinţa propovăduită de sfântul Apostol Andrei.

aflată în stare de ruină şi i-au asigurat hrană şi toate cele necesare în ascunziş cât timp a considerat el ca să fie ferit de urmăritori. foarte ospitalieră. Populaţia din acest sat. In anul 1792 s-a înfiinţat în Oradea un consistoriu Ortodox cu un vicar. la frontierea care păzea Transilvania. Am fost şi eu la Valea Roşie când eram copil mic. s-a constatat că cei 100 florini aur donaţi de binefăcător. în urma unor neînţelegeri cu mai marii săi. Din lucrarea „Monumente Istorice Bisericeşti ale Eparhiei Ortodoxe Române Oradea" reiese că un subofiţer al armatei Austro-Ungare. denumită Biserica Pustie. pentru a aduce piatră din vale. Aşa cum am arătat. Cel de al doilea ctitor care a contribuit cu bani la terminarea bisericii a fost localnicul Mane Teodor. Preoţii care au slujit au fost foarte săraci şi prigoniţi de autorităţile conducătoare ale vremii. Recunoscător pentru ajutorul primit. cu turla în stil gotic şi corpul Transilvănean. fără ca să aştepte de la dânsul vreo răsplată. l-au ascuns în Biserica pustie. care aşezau vicari la Oradea. I se spune Valea Roşie pentru că o parte din afluenţii ei veneau de la Cornet-BulzDobreşti unde se găseau mari zăcăminte de Bauxită care făcea ca apele din precipitaţii să devină roşiatice.în afara localităţii. dependent de Episcopia Aradului. Fundaţia a fost făcută din bolovani mari de piatră. cu numele Filimon Gligor. înainte de a pleca să se Asocieze Răscoalei lui Horea. construit de căte taică-meu în curtea casei. birău mare meşter a satului. pârâu de munte prin care se zbenguia o mulţime de păstrăvi. a părăsit armata şi s-a refugiat în satul Tilecuş. construirea bisericii din Tilecuş a început în anul 1783 cu banii donaţi de către Filimon Gligor. aşezându-se mâlul printre pietre pe fundul văii. A doua inscripţie spune: „Al II-lea ctitor fiind Mane Teodor. ctitor şi mijmanh fiind atunci 1783". cu îndemnul ca să-şi construiască cu ei o biserică nouă. în partea centrală a Tilecuşului. s-au şi gătat sub biraiele şi . de noi s-a făcut din cheltuiala răposatului Rumân Filimon Gligor. necesară la fundaţia grajdului din lemn. nu sunt suficienţi pentru a termina construcţia în forma în care a fost proiectată. Prima inserpţie sună aşa: „Această Biserică cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril. înconjurată de un brâu în formă de funie şi un mic coridor. însoţindu-l pe taică-meu în carul cu boi. Credincioşii din Tilecuş se aflau sub jurisdicţia duhovnicească a Episcopilor Ortodocşi din Arad. Din inscripţiile chirilice interioare reiese cine au fost ctitorii Bisericii şi etapele de construcţie ale acesteia. Abia numai în anul 1920 s-a înfiinţat în Oradea Episcopia Ortodoxă de care aparţinea şi Tilecuşul. aduşi din Valea Roşie care trece prin sudul comunei Vârciorog. a donat sătenilor din Tilecuş suma de una sută florini aur. paroh fiind Popa Gligorie. In anul 1783 a început construirea Bisericii din lemn masiv de stejar. pe măsură ce au avansat lucrările de construcţie.

225 .

fost subprefect al judeţului Bihor. cel mai mare pe bolta bisericii. Pisania din interiorul Bisericii cuprinde următorul text: „Construirea acestui Sfânt lăcaş cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril în anii de la Hristos 1937— 1939. i s-a înlocuit întreg acoperişul din fondurile Asociaţiei Internaţionale ale Monumentelor Istorice. Unul. a rezistat cu brio secolelor care au trecut.Subprefect al judeţului Bihor. Fondurile necesare construcţiei acestei noi biserici au fost puse la dispoziţia locuitorilor de către Subprefectul judeţului Bihor Augustin Chirilă. în continuare sunt redaţi toţi'acei care au contribuit la ridicarea Bisericii. reuşind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia" a Tilecuşului. Mitropolit al Ardealului I. In anul 1965 când a fost restaurată Biserica din lemn declarată Monument Istoric. de către vandalii armatei hortiste. o adevărată bijuterie de artă fără concurenţă pe Valea şi terasele Crişului Repede. In anii 1937-1939 s-a construit în Tilecuş o nouă Biserică ortodoxă. cu ciubere la schimb pe grâu şi alte cereale. fiul cel mai mare al Preotului Vasile Chirilă din Tilecuş. sprijinit pe patru stâlpi din beton armat şi patru mai mici. Construcţia propiu-zisă.P. martirizat la 29 august 1940. Bizantin şi oriental. Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră. Construirea Bisericii a fost executată de căte fraţii Vasile şi Toader Indrieş. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic.S. în timpul domniei Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea. în anul 1965 a fost restaurată prin grija Statului Român. Nicolae pOpovici. Mulţumiţi de locurile unde au ajuns. cu 5 turnuri. Episcop al Oradiei P. Dr. lateralele.A. prin mila zmeritului zugrav Mihail Polacek 1793".S. degradându-i-se numai acoperişul din şindrilă şi picturile interioare. Miron Cristea şi Dr. care au venit ca trupe de ocupaţie ale Ardealului de Nord. la care s-au mai adăugat banii obţinui din tăierea şi vânzarea unei frumoase păduri de stejar.chitoriile lui Baciu Ioan şi Baciu Dănăilă. aflată pe păşunea obştei în parcelele Rovina şi Mezărători. producând mari stricăciuni boitei care a fost refăcută de către Direcţia Monumentelor Istorice. fiind tineri necăsătoriţi şi-au întemeiat fiecare câte o familie şi nu au mai plecat din sat. Nicolae Munteanu. Această informaţie a fost primită în anul 1967 de la Augustin Chirilă. având aspectul unei catedrale. nicolae Bălan. iar în cursul anilor 2003-2004. din lemn de stejar. fiind Patriarh al României înalt Preasfinţiile lor Dr.S. distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperişul de şindrilă. inclusiv Augustin Chirilă . se mai găseau în interiorul acestei biserici următoarele obiecte de cult vechi: . Dr. iar mai târziu Primar al Municipiului Oradea. veniţi în Tilecuş din zona Bradului judeţul Hunedoara.

destul de şterse din cauza intemperiilor. iar în mâna stângă însemnele puterii. icoana din lemn reprezentându-l pe Arhanghelul Mihail cu paloşul în mâna dreaptă. printre care.Icoană pe sticlă reprezentându-1 pe Sfântul Nicolae. Antoleghier tipărit în anul 1798 la Sibiu. Pe iconostasul Bisericii. cu diferite ornamente. Ambele icoane sunt foarte vechi şi au fost pictate. Icoana de lemn pictată în ulei. 4. care se aseamănă mult cu vechea artă chinezească. Cazanie tipăfit în anul 1799 la Sibiu. probabil odată cu pictarea Biserricii de către Mihail Polacek.Icoană pe sticlă reprezentând Buna Vestire. 4. ceea ce dovedeşte legăturile dintre Românii celor două părţi ale Munţilor Carpaţi. De o deosebită valoare artistică sunt picturile pe lemn sau sticlă ca: 1.Icoană pe sticlă reprezentând Naşterea Domnului. reprezentând „Botezul Domnului" din care lipseşte partea dreaptă. 3. 7. 3.Icoană pe sticlă reprezentând Sfânta Treime. 2.Icoană pe sticlă reprezentând-o pe Sfânta Măria. unul reprezenta Uciderea balaurului de către Sfântul Gheorghe. Botezul şi înălţarea la ceruri. Penticostar tipărit în anul 1700 la Sibiu. Molitvelanec tipărit în anul 1700 la Sibiu. 5. ştearsă de mulţimea anilor pe care i-a străbătut. reprezintă scene cu 227 . Liturghier tipărit în anul 1798 la Buda. 8. reprezentând Aşezarea Domnului în Mormânt. 7. Alte picturi pe pereţii bisericii. care este de asemenea foarte vechi. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. au fost tipărite cu litere Chirilice. In interiorul Bisericii s-au mai aflat prapori foarte vechi. în centru are un vas de porţelan cu pictură florală. foarte veche. iar unele manuscrise au fost primite din Ţara Românească.Evanghelia tipărită în anul 1859 la Sibiu. în partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Naşterea Mântuitorului. 2.Icoană pe sticlă reprezentând Răstignirea Domnului. A mai existat o pictură pe pânză. 6. în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinţi şi 12 figuri fără ramă. Cărţile mai sus arătate. 5. pictorul a redat Răstignirea încadrată de 15 rame. 6. cu diferite scene religioase. Dintre broderii s-au păstrat doar un patrafir brodat cu fir de aur. 1. Inventarul mai sus prezentat este completat de un Candelabru având o rară frumuseţe. încadrată de scene privind prinderea şi Răstignirea Domnului Isus. Evanghelia tipărită în anul 1768 la Blaj.

Adam şi Eva şi alte figuri de Sfinţi din teme religioase. lăsând loc la anumite suspiciuni. îmbinată organic în arhitectura în lemn Europeană. cazuri în care unele persoane făceau în mod deliberat şi repetat. Biserica pentru Tilecuşeni a fost un lăcaş Sfânt. întrucât preotul paroh Petru irimiaş. până când îi prelua şcoala şi preotul cu Sfânta împărtăşanie. tipărită prin anii 2001-2002. fapte care oricum nu se puteau încadra în morala creştină. Au fost şi câteva exemple negative. . la pagina 108 este consemnat că în anul 1713. în spiritul moralei creştine şi începea de la cele mai fragede vârste. Populaţia Tilecuşului a fost educată din generaţie în generaţie. preotul Aştileului de atunci Popa Gavrilă a copiat un Molitvalanec găsit la Biserica din Tilecuş. în care au intrat cu smerenie şi cu frica lui Dumnezeu. fapte care îi păgubeau pe semenii lor. Şi mai ştim că în Monografia Comunei Aştileu judeţul Bihor. pentru a-şi cere iertarea păcatelor. Biserica din Tilecuş judeţul cu atât mai mult că mai Bihor construită în anii 1936puţin sfinţenia sa era 1939 prieten la cataramă cu Euforistul BACHUS. mai există în totalitae. a unor elemente preluate din arta Gotică. în anul 2004 s-a împotrivit cu fermitate ca să ne confirme existenţa lor. Acest Monument Istoric ilustrează convingător integrarea în structurile tradiţionale ale Arhitecturii Româneşti cu începutul prefeudal. Ştim însă că toate acestea au existat înainte de a lua în primire Parohia Bisericii din Tilecuş preotul Petru irimiaş. de la „Cei şapte ani de acasă". Nu ştim dacă aceste obiecte vechi de cult. care au constituit zestrea bisericii din lemn a Tilecuşului.

I-a. oamenii puterii au aplicat în mod permanent o politică de maghiarizare a românilor şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. Tot în lucrarea respectivă se face precizarea că Statul Maghiar le-a oferit să le construiască şcoală cu limbă de predare maghiară în mod gratuit. Preoţii ortodocşi din localităţile cu populaţie românească. trăznetul să le producă mari pagube materiale. dintre cei 403 locuitori români. pagubele şi suferinţele ce au îndurat oamenii timp de 4 ani. fiind analfabeţi. Primul învăţător al acestor elevi a fost Indrieş Dumitru. în anul şcolar 1918/1919 s-au înscris numai 55 de elevi. Fondul însă şi moştenirea genetică au rămas neschimbate. cronicarul maghiar K. 12 în cl. Proverbul „PĂDURE FĂRĂ USCĂTURĂ" nu a fost întâmplător lansat. promovând 55 la încheierea anului şcolar. 19 în clasa a Il-a. a IlI-a şi 3 în cl. anuar care se mai păstrează în arhiva Şcolii generale din Tilecuş.Nagy Sandor. promovând 3 la încheierea anului şcolar.Coincidenţă sau puterea Divină?!!! Acestora li-s-a întâmplat ca pe timp de ploaie cu descărcări electrice. învăţător la aceşti elevi a fost Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi. 229 . f) Invăţământul din Tilecuş In timpul stăpânirii Austro-Ungare pe teritoriul Transilvaniei. consemna la pagina 73 că în satul Tilecuş. Din Anuarul Şcolii Confesionale Greco-Ortodoxe Române. îndemnau oamenii să nu-şi lase credinţa strămoşească şi naţionalitatea în care s-au născut. interzicându-se funcţionarea altor şcoli cu alte limbi de predare decât limba maghiară. deşi erau ameninţaţi şi obstrucţionaţi de către organele puterii. rezultă începutul drumului spinos spre cunoaştere şi cultură a locuitorilor Tilecuşului. Răutăţile aduse de către cel de al doilea război mondial şi frontiera maghiaro-română stabilită prin Diktatul de la Viena în august 1940. însă la îndemnul preotului din sat. oamenii Tilecuşului au fost foarte buni la suflet din vechime şi până la cel de al II-lea Război Mondial. promovând 17 la sfârşitul anului şcolar şi 4 în clasa a IlI-a. în lucrarea sa „DESCRIEREA ORAŞULUI ORADEA ŞI SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA REGATULUI UNGARIEI". Aşa se explică faptul că în anul 1886. din care 32 în clasa I-a. In general însă. care era şi cantor la Biserică. în primul rând prin şcolile de Stat. a IV-a. Cei în cauză nu au mai păcătuit şi au fost un prilej de învăţătură pentru întreaga obşte. 389 nu ştiu să scrie şi să citească. au refuzat oferta ce li-s-a făcut. 8 în clasa a Il-a. astfel: -în anul şcolar 1917/1918. le-au zdruncinat credinţa avută anterior. au fost înscrişi la şcoala confesională 90 de elevi din care: 67 în cl.

Din anul şcolar 1920/1921 a început învăţământul de stat cu limba de predare română. ajutat de învăţătorul Nicolae Beria. la distanţă de 2 km. având înscrişi 69 elevi în clasele I-IV.Aici. ELevii din clasa a IV-a au continuat studiile la Şcoala de Stat Borşea. Conducerea Şcolii din Tilecuş a luat-o preotul Vasile Chirilă. 1921/1922. unde funcţiona o şcoală de stat. şcoala primeşte denumirea de Şcoală Primară Rurală. având în curte locuinţa pentru directorul şcolii. înscriindu-se 51 de elevi în clasele I—III. din care 42 băieţi şi 18 fete. a V-a aflându-se 5 elevi.Această clădire reprezintă şcoala care a fost construită în anul 1927-1928. . In anul şcolar următor. A funcţionat cu 5 clase şi cu un total de 96 elevi înscrişi. La sfârşitul anului de învăţământ au avut situaţia şcolară încheiată 69 de elevi. şcoala a funcţionat cu aceiaşi dascăli şi au avut înscrişi un număr de 75 elevi. Diferenţa mare de repetenţi s-a înregistrat la clasa I-a unde din 27 înscrişi au promovat numai 5. . iar în cl. sub conducerea învăţătorului (învăţătoarei) Silvia Vancea. In anul şcolar 1923/1924. In anul şcolae 1919/1920. elevii din Tilecuş au urmat cursurile la şcoala din satul vecin Borşea. din care au promovat 58. având ca învăţător pe Ionescu Andrei. Registrele de evidenţă şi Cataloagele erau tipărite în limba maghiară. La examenul final din 17 iunie 1923 au promovat un număr de 60. In anul şcoalr 1922/1923.

Schela acoperişului a fost făcută din lemn de brad iar acoperişul din ţiglă şi coame de Jimbolia. întemeind o familie stabilă şi au locuit în locuinţa legată în corpul noului local de şcoală. învăţătorul Petru Chirilă. cei doi învăţători. A dat bir cu fugiţii. Incepând cu anul şcolar 1928/1929 a fost numit director al Şcolii Primare Tilec. din care au fost promovaţi numai 20. legată cu mortar de ciment şi pereţii din cârpici (cărămidă ne arsă). Una din explicaţii ar putea fi că era oltean de origine.G. fiind promovaţi la încheierea anului şcolar 32 elevi. Constructorul a avut în vedere să zidească legat de clasă şi o locuinţă cu două camere. bucătărie şi cămară de alimente. locuinţă în care urma să locuiască familia Directorului şcolii. cel mai slab procent de promovare de la data deschiderii învăţământului în Tilecuş. nu-1 înţelegeau elevii ce vrea ca să spună. La clasa I-a au fost înscrişi un număr de 63 elevi pe care i-a preluat 231 . Nici dânsul nu s-a putut adapta la arhaismele locale care îl întâmpinau la tot pasul. încălzită iarna cu lemne într-o sobă mare de fontă.uş. care a instruit clasele III—VII cu un număr de 35 elevi din care au promovat numai 23.. foarte bine iluminată. Este adevărat că nici localul de şcoală nu oferea condiţii normale pentru desfăşurarea unui învăţământ performant.p. originară din Tilecuş care a înscris 80 de elevi. Petru Chirilă şi Ana Baciu s-au căsătorit. Este vorba. La clasa I-a a predat învăţătoarea calificată Ana Baciu. In anul şcolar 1926/1927 a apărut o învăţătoare cu numele Paraschiva Olteanu. Localul era o casă ţărănească cu pământ pe jos şi cu geamuri foarte mici. realizând o performanţă negativă mult mai mare decât toţi ceilalţi predecesori ai săi.Netejan care a înscris 76 de elevi din clasele I-V fiind promovaţi numai 45 în în final. care a luat în primire clasele II—VII cu un total de 68 de elevi. vorbea foarte repede şi nu avea metode de predare în limbaj ardelenesc.director. In anul şcolar 1929/1930. In anul şcolar 1927/1928 au funcţionat la şcoala din Tilecuş învăţătorul Ionel Manea . care probabil a fost de origine tot olteancă. In anul 1925/1926 a succedat la catedră alt învăţător cu numele Andrei G. din care au promovat numai 31. Aceasta a înscris la începutul anului şcolar 88 de elevi în clasele I-IV. de una sală în suprafaţă de 60 m. cu geamuri exagerat de mari la vremea respectivă.In anul şcolar 1924/1925 apare un nou învăţător R. In perioada anilor 1925-1927. cu fundaţia solidă din piatră de calcar adusă de la Vârciorog. Oprea care a înscris în clasele I—VI un număr de 79 elevi. locuitorii satului au construit un nou local de şcoală. Şi învăţătoarea Ana Baciu a condus clasele I—II cu un număr de 102 elevi. fără multă experienţă. noua pereche de învăţători îşi împart copiii ca în anul anterior. în anul 1929. originar din satul Borşea. din care au promovat 22. iar la sfârşitul anului şcolar au promovat 37.

din rândul acelor elevi s-a născut prima generaţie de intelectuali ai Tilecuşului. în urma intervenţiei chirurgicale s-a vindecat. în clasele II—V. rămânând cu anumite sechele abdominale. în timpul studenţiei s-a îmbolnăvit de apendicită şi a făcut peritonită. A fost un un Economist eminent cu o conduită morală ireproşabilă. Anuarul Şcolar de la începutul şcolii Româneşti în Tilecuş judeţul Bihor. A decedat în anul 2002 la vârsta de 90 ani.Baciu Petru a Burchi. în ultimii doi ani de viaţă a devenit amnezic. Decedat în anul 2001. a urmat Şcoala Pedagogică şi a funcţionat pe post de profesor la Şcoala Nr. abia se pensionase pentru limită de vârstă şi vechime integrală.Baciu Marioara a Miculi Nuţu Ghiurci. a urmat Institutul de înalte Conturi Industriale şi Financiare Braşov. A urmat Şcoli Universitare la Budapesta şi la Viena.Chirilă Augustin. Deşi nu a făcut parte din nici . respective începând cu anul 1917 până în anul 1930. promovaţi fiind la sfârşitul anului numai 24. La şcoala de Arte şi Meserii din Bratca au participat doi elevi în clasa a Vl-a. A decedat în anul 2004 la vârsta de 92 ani. 6. 5. A încetat din viaţă la vârsta de 65 ani. aflându-se la un pas de moarte. a decedat în anul 2004 la vârsta de 91 ani. a lucrat în calitate de Inginer agronom la Ferma Agricolă Oradea. A deţinut mulţi ani funcţia de subprefect al judeţului Bihor şi de primar al oraşului Oradea. la vârsta de 89 ani. S-a stins din viaţă la vârsta de cincizeci şi cinci de ani. Cazul de boală s-a petrecut în anul 1928. a urmat Şcoala Pedagogică (Şcoala Normală de Fete) şi a lucrat în calitate de învăţătoare la Tilecuş. băiatul mai mare al preotului Vasile Chirilă.Baciu Liviu. In rândurile de mai sus s-a copiat şi s-a redat ad literam. 7. duşman declarat al Corupţiei. revenindu-şi foarte greu. băiatul cel mai mare a lui Ştrăuţ.Baciu Ana căsătorită Chirilă. a urmat Şcoala Pedagogică şi a practicat funcţia de învăţătoare în localitatea Gruilung judeţul Bihor. soră cu Ilie Baciu de la poziţia 5. a urmat Institutul de Agronomie. 14 Oradea. 2. alături de soţul său Petru Chirilă. conduse de Petru Chirilă au fost înscrişi 71 elevi la începutul anului şcolar din care au fost promovaţi doar 32. a urmat Facultatea de Ştiinţe Juridice. 4. A lucrat pe postul de EconomistRevizor financiar în cadrul Direcţiilor Regionale CFR. Cu toate greutăţile întâmpinate în drumul de început al învăţământului românesc în perioada anilor 1917-1930. după cum urmează: 1. ajungând judecător la Judecătoria Oradea.Baciu Ilie a Gheorghiei Mitri Sfatului.Ana Chirilă. 3.Baciu Florica a Mitri Alboai. Oradea şi Cluj.

8. şi cu asemenea cazuri s-au confruntat cadrele didactice în drumul lor greu şi spinos. după preluarea puterii. înaintea oricăror interese personale. Astfel. A oprit în faţa şcolii. când a dat buzna în sala de clasă tatăl unui elev. oricât de sărac ar fi fost. trebuiau să scoată şi să păzească vitele la păscut începând cu luna aprilie şi până în luna noiembrie ale fiecărui an şcolar. manifestaţia s-a desfăşurat în mod superb. aflândune la o oră de matematică. copii de la vârsta de 6-7 ani în sus. Această mentalitate şi stare de fapt s-a menţinut până când ţăranii au intrat în Gospodăria Agricolă colectivă cu tot inventarul lor gospodăresc şi când copiii au fost scutiţi de vechile lor atribuţii în familie. când animalele intrau la furajare în grajduri. Copii care au promovat clasele an de an. Petru Chirilă. nu s-au lăsat descurajaţi. Am nevoie de el. că aceşti oameni deosebiţi au fost înzestraţi de natură cu darurile pedagogiei. avea în gospodăria sa proprie cel puţin 2-3 animale mari: vaci. ceea ce nu a fost pe placul politrucilor din Partidul Comunist. Fiecare locuitor al satului. nu au promovat nonvalorile. cum s-a procedat ulterior de către comunişti. cai sau bivoli. fără teama de a greşi. La drept vorbind. Deşi au avut o mare dezamăgire la prima încercare de a prezenta publicului o manifestare culturală. câţiva huligani din sală au distrus tot 233 . Se poate afirma. Pe lângă celelalte atribute. Acesta era pornit ca să plece undeva la lucru cu căruţa tractată de bivoli. Cursurile şcolare au fost frecventate numai în perioada de iarnă. Deci. Petru şi Ana Chirilă şi pentru respectarea adevărului istoric. nu erau obligaţi de Inspectoratele şcolare ca să aibă număr mare de promovaţi. trebuie ca să-mi dai pe Gyuri afară. sau dovedit a fi supradotaţi intelectual. numai că la sfârşitul programului. în virtutea obligaţiilor deontologiei profesionale. 9. foarte bun psiholog îl întreabă: „în numele cărei Legi bade Flore?" „Nu ştiu. odată instalat atât pe postul de învăţător-director cât şi întro locuinţă salubră. având şi dorinţa de a le pune în aplicare. măsură care a influenţat pozitiv dezvoltarea socio-profesională şi culturală a populaţiei şi în mod deosebit a tineretului. In calitate de autor şi redactor al acestei lucrări. au declanşat o adevărată Revoluţie culturală în Tilecuş. ne obligă buna cuviinţă să arătăm că aceşti doi oameni deosebiţi şi-au consacrat toată viaţa lor nobilei profesii pe care şi-au ales-o. ajutat de soţia sa Ana. cunoscut sub numele de Tolea. dând prioritate procesului de învăţământ. în aceste condiţii." Deci. Pentru cinstirea memoriei celor doi soţi învăţători. cadrele didactice ale vremii. care avea „câteva atmosfere la bord". către culturalizarea maselor. Ştiu numai că în numele legii. a dejugat bivolii şi cu un rasteu metalic de la jug. precizez că mă aflam elev în clasa a V-a primară la învăţătorul Petru Chirilă. a intrat în clasă ridicând obiectul contondent a ameninţare spunând: „Domnule învăţător. au gost şi mari patrioţi. în numele Legi îţi ordon ca să-mi dai pe Gyuri afară!" învăţătorul.

învelite în hârtie creponată. Bradul a fost aşezat pe o scenă din scânduri de brad. înţelegând perfect motivaţia acestor acţiuni huliganice. bomboane de salon învelite în staniol de 5 culori diferite. Era ceva măreţ. împotriva căreia trebuiau găsite mijloace adecvate de îndreptare. care şi-a dorit mult ca să fie un deschizător de drumuri spre cultură şi civilizaţie. câţiva huligani din sală. Era o realitate tristă. pline cu fursecuri şi bomboane. lungi de 5 metri. de cel'mai elementar grad de cultură şi de cel mai elementar bun simţ. în frunte cu învăţătorul se aflau pe scenă lângă brad. organizând o serbare cu colinde şi obiceiuri vechi. învăţătorul Petru Chirilă a adoptat alte metode de muncă educativă. lânţişoare etc. Invadarea sălbatică. Nu mai văzu-se nimeni din Tilecuş un tablou de asemenea clipe înălţătoare sufleteşti. care depăşea mult graniţele obişnuitului. colinde şi poezii de Crăciun. globuri diferite culori. spre consternarea auditoriului. Când s-a tras cortina. l-a afectat foarte mult pe tânărul învăţător Petru Chirilă. dar să derulăm faptele în succesiunea lor: In al doilea an de activitate şcolară. mere. sub privirile îngrozite ale asistenţei. în urma acestui accident. Un grup de elevi selectaţi pentru programul artistic. bomboane. A mai fost împodobit cu 50 coşuleţe din carton. erau oameni lipsiţi de educaţie. smulgând cu brutalitate absolut tot ce se găsea pe el: Coşuleţe. Pomul era feeric iluminat şi împrăştia cu dărnicie miile de steluţe de la beţele de artificii. preconizat ca să aibă loc în seara Naşterii Domnului. peste una sută de lumânări pe stative metalice şi tot atâtea artificii care. în faţa bradului au fost aşezate două eleve îmbrăcate în alb. răspândeau mii şi mii de steluţe mici. aranjate pe un şir de bănci din şcoală. Cu toată această mâhnire şi durere sufletească de moment. fiecare având ataşate la spate câte două aripi mari. Dracul însă nu doarme. învăţătorul Petru Chirilă secondat de către soţia sa. au făcut mari pregătiri în vederea sărbătoririi Crăciunului. privind profesia pe care şi-a aleso. S-a muncit mult şi s-a cheltuit mult. nu sa lăsat dezarmat. Pentru acest eveniment. mere de culoare roşie. având la bază un diamteru de 3 metri. Nu s-a mai organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun la Şcoala Primară din Tilecuş în . confecţionate din hârtie lucioasă. învăţătoarea Ana Chirilă. A fost împodobit cu ghirlande şi lănţişoare. Această tristă constatare a stimulat spiritul său pedagogic şi deontologic.ce a fost frumos. a apărut un adevărat tablou de basm. cu simbolul Dumnezeirei. făcându-şi în mod diabolic prezenţa la această măreaţă sărbătoare creştinească a naşterii Domnului. Când sa încheiat programul prevăzut în repertoriu. în două minute au devastat întreg pomul de Crăciun. în mai multe culori. similară cu ceia ale aborigenilor din junglă. atinse cu flacăra unei lumânări. s-a procurat un brad de doi metri şi jumătate înălţime. în chip de îngeraşi. Autorii acelor fapte retrograde.

ca să bată toba dealungul localităţii şi să invite tot tineretul. flăcăi şi fete. în vara anului 1929 deja poseda un aparat de Radio-Recepţie. a fost o mare ciudăţenie pentru cei prezenţi şi se cruceau cum. ca să vină la şcoală duminică dimineaţa la ora zece. la care s-au prezentat diferite simpozioane pe teme şcolare. cu elevi ale şcolilor din aceste localităţi. învăţătorul Petru Chirilă a cucerit 235 . mai statornici în ignoranţă şi în convingerile lor superstiţioase. Pentru punerea în funcţiune a aparatului. în care se aude cum vorbesc şi cum cântă artiştii din Bucureşti. cu care putea prinde postul de Radio Bucureşti. cu exemplul său personal. Se cunoaşte faptul că pe data de 01 noiembrie 1928. aduse-se în sat miracolul tehnicii şi a ştiinţei omeneşti. după audierea programului care s-a transmis la Radio Bucureşti. cu metode pedagogice avansate. despre valorile morale şi spirituale pe care le poate dobândi tineretul prin şcoală. pe înţelesul tuturor. în aparat mai era introdusă o sârmă de cupru. Vârciorog etc. cânta şi se spuneau glume hazlii de către cineva în graiul românesc. Sacadat. unicul din satele judeţului Bihor. nu numai pe cei din Bucureşti ci şi pe acei din toate marile oraşe ale Europei. Când toate acestea au fost puse în stare de funcţionare. glăsuia. Invăţătorul Petru Chirilă. Totodată le-a vorbit despre viaţa şi despre obiceiurile altor popoare mai avansate în cultură şi civilizaţie. legată la antena de pe acoperişul casei. ştiinţa omenească va inventa alte feluri de cutii mai mari. legate una de alta la poli în serie. cu o mulţime de baterii electrice. Incet. Unii. Evenimentul a stârnit mare curiozitate şi în duminicile următoare au venit la şcoală pe lângă tineret şi persoane mai în vârstă. avea o cutie din placaj. cu multă răbdare. prin spiritul său de sacrificiu. Invăţătorul Petru Chirilă. compus din două piese: Aparatul propriu-zis cu galena şi difuzorul. dintr-o cutie căptuşită cu pânză de mătase. Cu prilejul primelor adunări duminicale. anticipând că nu peste mulţi ani. Au fost însă organizate multe cercuri culturale. dar şi pentru propriile lor familii.anii care au urmat. despre progresul şi cultura altor popoare Europene. pentru schimburi de experienţă pe linie de învăţământ. Vor avea surpriza ca să vadă o cutie „minune". despre ştiinţă şi cultură. în care vor putea fi văzuţi oamenii care vorbesc şi tinerii care cântă. prin muncă şi strădanie. cu clame metalice. i-a cerut toboşarului satului. îşi făceau semnul crucii scuipându-se în sân spunând că se afla „Ucigă-1 Toaca" în cutie. La prima vedere. pentru a deveni mai buni şi mai de folos societăţii în care trăiesc. căruia i-se spunea „Chişbirău". S-a mai făcut ceva foarte important care să trezească interesul tineretului din localitate pentru ştiinţă şi cultură. încet. a luat fiinţă Radiodifuziunea Română în Bucureşti. Şerghiş. dascălul a ţinut scurte prelegeri în faţa asistenţei. la a căror desfăşurare au fost invitaţi să participe cadrele didactice din localităţile învecinate: Borşea.

este alcătuită din studenţi de facultate. le-a trezit dorinţa de cunoaştere.nu numai încrederea şi simpatia tineretului. o echipă culturală formată din flăcăii şi fetele satului. Semnificativ este faptul că un mare număr din rândul spectatorilor . aceste formaţii au prezentat un program artistic de cântece populare şi o piesă de teatru. plus o echipă de artişti amatori. a răspuns Corul mixt pe patru voci. dirijat de învăţătorul Petru Chirilă. cu înaltă ţinută artistică. prin calităţile sale de excelent pedagog. cu care s-au pregătit şi pus în scenă mai multe piese de teatru. la nivel Universitar. toţi locuitorii Tilecuşului precum şi o mulţime de suflete din localităţile mărginaşe ale Tilecuşului. în sala de Cultură a Tileagdului.oameni de cultură . din rândul cărora nu au lipsit notabilităţile Reşedinţei de plasă şi toţi oamenii de cultură a-i localităţii. La oficierea slujbei Religioase de sfinţire a Bisericii. au fost scrise mai multe articole în Presa Orădeană a vremii. Se schimbase ceva în conştiinţa lor individuală. preoţii din toate satele şi comunele judeţului. Cu aceste formaţii culturale. în localitatea Tilecuş judeţul Bihor. nota de seriozitate calităţile lor artistice şi nivelul lor de cultură care i-a caracterizat în toate manifestările lor din ziua respectivă. biserica cu cinci turnuri. instructiv-educative. prin perseverenţă şi munca neobosită pe care a depus-o. Este vorba despre un cor mixt pe 4 voci (sopran. în aceiaşi zi după masă. de către ziariştii care au . începând cu 1931şi până în anul 1948. despre a cărei frumuseţe monumentală am mai scris în paginile acestei cărţi. în timp de 4-5 ani a reuşitsă transforme tineretul Tilecuşului în oameni cu vederi largi asupra mediului înconjurător şi să le imprime un anumit grad de cultură. ziarişti. chiar dacă nu au urmat cursurile şcolare la vremea potrivită. In vara anului 1939 a avut loc Sfinţirea deosebitului lăcaş de închinăciune din Tilecuş. în urma invitaţiei primită de la organele locale ale oraşului Reşedinţă de Plasă Tileagd. Invăţătorul Petru Chirilă. Astfel. a cântat la slujba religioasă a Bisericii Ortodoxe Române.au pus întrebări dacă formaţia echipei culturale din Tilecuş. dar şi a întregii populaţii din localitate. formată din talente native. prin trăsăturile sale de caracter cu totul deosebite. La desfăşurarea acestui deosebit eveniment au participat înalţii Prelaţi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. Despre acest eveniment major şi despre gradul ridicat de cultură a tineretului din localitatea Tilecuş. învăţătorul Petru Chirilă. Alt. manifestare la care a participat un mare număr de spectatori. Tenor şi Bas). după comportamentul. sub bagheta împătimitului om de cultură Petru Chirilă. disciplina. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Făceam şi eu parte din această echipă culturală şi m-am simţit stânjenit când un domn m-a întrebat la ce facultate urmez! Am avut prezenţa de spirit ca să-i răspund că încă nu am ajuns la Facultate dar nutresc această speranţă. în Duminica Rusaliilor anului 1936. a funcţionat impecabil şi cu mare succes. oameni de cultură.

în vederea procurării rechizitelor şcolare constând în: caiete cu linii şi cu pătrăţele. pentru a lărgi orizontul de cunoaştere al elevilor. călimări de cerneală. deşi nu avea prevăzut în programul şcolar de învăţământ ca materie de studiu. coli de sugativă etc. tocuri şi peniţe de scris. Acţionarii au fost mai mulţi elevi (cu dare de mână) care au contribuit la constituirea fondului necesar. pentru ca să aducă un mic profit (simbolic). un preşedinte. gume de şters. un cenzor şi un casier care îndeplinea şi funcţia de vânzător. creioane. care se poate mândri că are un cor mixt pe patru voci de nivel academic. Toate articolele procurate aveau trecere. Aceste evidenţe cădeau în atribuţiile casierului şi erau păstrate împreună cu mărfurile şi cu banii realizaţi din vânzări într-un dulap închis cu lacăt. denumită „Cooperativa Albina".Corul mixt pe 4 voci al Tilecuşului anilor 1932-1947. Toate acestea erau cumpărate în angro de la o librărie din Oradea. La această cooperativă au fost numiţi factori de conducere din rândul elevilor. a înfiinţat o Cooperativă Şcolară. scoţându-se în evidenţă faptul că Tilecuşul este singura localitate rurală din cuprinsul judeţului Bihor. 237 . Să mai notăm şi faptul că învăţătorul Petru Chirilă. Odată cu înfiinţarea cooperativei s-au înfiinţat şi registrele de evidenţă prevăzute de actele normative după care funcţionau Cooperativele comerciale de consum. cu preţuri oficiale iar vânzarea lor cu amănuntul către elevi s-a făcut cu un preţ la care s-a adăugat un mic rabat comercial. participat la eveniment. un vicepreşedinte. format şi condus de învăţătorul Petru Chirilă şi desfiinţat în 1948 de către cozile de topor ale regimului comunist.

3. Baciu Petru. Baciu Zoiţa Idem . Vârciorog şi Orvieşele. Oradea. . a fost director de şcoală în localitatea Stirciu jud. 14. în timp ce se deplasa spre Aleşd. Singur şi-a confecţionat lăzi stupine cu rame din scânduri de brad. fost şef de serviciu la Coop. a urmat Şcoala Normală şi a profesat ca învăţătoare. în prezent este pensionat. Baciu Veronica. care au fost educaţi de către învăţătorii ce s-au succedat la catedra Şcolii Confesionale şi Primare a Tilecuşului între anii şcolari 1918-1929. Căsăt. In rândurile ce urmează. 12. Baciu N. ajuns colonel de Poliţie în Oradea. în prezent pensionată. După ce a încetat din viaţă. atelier pe temelia căruia a fost aşezată actuala Fabrică de mobilă. 2. Avea lnumai 25 ani. 8. a urmat Şcoala Normală . Meşteş. i s-a ridicat statuie în curtea sediului Poliţiei.întru-cât elevii îşi cumpărau cele necesare de la cooperativa lor. 7. a urmat Facultatea ştiinţelor economice şi a lucrat pe post de economist. Baciu Florica a Nuţi Chişoai. Baciu Silviu a Sivi Miculi. trase la rindeaua mecanică a micului meseriaş Velko din Tileagd. căsătorită Frenţiu. 4. am nominalizat intelectualii din prima generaţie a Tilecuşului. lucrat la CEC. Sălaj 1952-1993. 9. 11. Baciu Traian a Culi Mecului.învăţător mort în accident de circulaţie. pasionându-l pe lângă vânătoarea de iepuri şi apicultura. Pens. Baciu Ioan a Petri Mecului. Normală plus Institutul Pedagogic. 15.Şcoala normală. Bârţan Petru a Tociului. cu Duţu Chirilă. Şcoala Pedagogică profesor în Oradea. căsătorită Platona. Gospod Timişoara. Şc.Liceul Teoretic. In viaţa lui particulară şi în limita timpului liber care şi-l putea permite. după cum urmează: 1. Baciu Ioan a Ioani Miculi Nuţu Ghiurchi. 13. învăţătorul Petru Chirilă s-a dovedit a fi un gospodar desăvârşit. a lucrat ca învăţătoare. Ana . pentru a nu i se uita meritele lui în activitatea socială depusă. Baciu Lucreţia Şc. a urmat Şcoala Normală a fost învăţător în Hotar. a urmat Institutul Pedagogic şi a lucrat ca profesor. Baciu Silvia a Sivi. Baciu Savu a Culi Mecului. 5. Academia Comercială Buc. a urmat şcoala Pedagogică de Băieţi în Oradea şi a lucrat ca învăţător în Tilecuş. fiindule mai la îndemână şi a funcţionat perfect. 10. 6. Baciu Veronica a Sivi Miculi. a fost conducătoarea Grădiniţei de Copii „înfrăţirea" Oradea. Baciu Petrică a Sivi Miculi. pensionară. vom prezenta a doua generaţie de intelectuali la a căror formare şi-au adus contribuţia familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă. In paginile 161-162 din această lucrare.

fost ofiţer activ. Danşe Nicolae. Iancu Crăciun a Dărăbuţ. Facult. Borza Florian . Şc.Instit. Indrieş. 20. 17. 28. profesat ca jurist. 29. Scoală Normală fost învăţătoare. fost procuror la Oradea. Traian . fost medic dentist. Şef laborator la Spit.B. Clinic Bucureşti. Indireş Aurel.După o partidă de vânătoare la iepuri şi prepeliţe! De la dreapta spre stânga: învăţătorul Petru Chirilă. 23. Chirilă Silvia . a lucrat ca Economist. pensionat.T. Studii Universitare .Profesor Universitar Cluj. economistul revizor contabil Ilie Baciu. Medicină.Facult. fost Ofiţer de aviaţie.Facult. Danşe Ilie. 26.Şcoala Superioară Militară. Chirilă Ovidiu . Baciu Livia a Petri Miculi. Indrieş Cornelia . 21. pensionat. 25. Iancu Petru. Studii Universitare a lucrat pe post de subinginer. pensionat. Şcoala Superioară de Ofiţeri.Facult. Agronomic . 24. Politeh. de Ştiinţe Economice. Şcoala Normală. 19. 27. Bele Aurel . Indrieş Ana. Bucureşti. Indrieş Crăiun. un inv 16. 18. de Ştiinţe Juridice. 30. Căi Ferate Inginer în Timişoara.Ferma Ciumeghiu. învăţătoare. Indrieş D. Facultatea de Ştiinţe Juridice. 239 . Instit. Pedagogică profesoară Indrieş Nicolae. căsăt. 22. fost director la I. Instit.căsătorită Damian.

Din 1963 până la Pensie a lucrat pe post de Şef Serviciu la Combinatul Cărbunelui Oradea. 39. de Medicină. şlefuind inteligenţa învăţăceilor cu dăruire şi abnegaţie. ofiţer activ. A lucrat 16 ani la CFR în funcţii de Referent. 36. Indrieş Măria a Mitri Costichi. Dl. a lucrat ca Inginer.Şcoala Militară.31. 41. A fost Distins cu două Medalii pe Frontul din Cehoslovacia şi cu trei medalii în activitatea civilă.Idem 35. Ioan .Instit. 37. Sever .Şcoala superioară militară . profesor Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza. plus doi ani Şcoala de Administraţie şi Intendenţă Militară la Centrul Şcolar Militar Breaza -Prahova. Fildan Ioan . Univesitar la Institutul de Mine Petroşani. 44. a avut grad de Plutonier major.Şcoala Pedagogică .ofiţer activ. a lucrat ca gestionar de valori. . Prof. şi-au consacrat 20 de ani din viaţă la catedra şi conducerea Şcolii Generale din Tilecuş.Instit.Instit. profesor la liceul din Beiuş. 40. Şef Secţie. Şt. Baciu Rozalia . Meşter Petru . Şef Birou. Teodor . A debutat în literatură în anul 2001 cu romanul Autobiografic intitulat „UN EXEMPLU DE VIAŢĂ PENTRU CEI NĂSCUŢI LA PERIFERIA SOCIETĂŢII". Economice Bucureşti. Bârţan Cornel .Şcoala comercială. Facult. fost farmacistă. Meza Gh. Ioan . Meza Ilie . în anul 2004 .luna aprilie ia ieşit de sub tipar MONOGRAFIA TILECUŞULUI.Şcoala superioară Militară. Măria . 42. lucrare apreciată de către Editor ca îndeplinind condiţiile istorice şi literare pentru a fi prezentată pe Internet. Pedagogic. 34. Pedagogic. profesor şi director de Şcoală timp de 20 de ani în satul natal Tilecuş.a lucrat ca învăţătoare. 33.Institutul Politehnic . Baciu T. Baciu N. Bacalaureat al Liceul Emanuil Gojdu. Indrieş Traian a Lichi. 38.Inginer. Meza P. 32. Gherghel T.Idem. Mulţi dintre aceştia au ajuns perle strălucitoare în societatea Românească. Iovan Florian . Indrieş Ioan . având 317 pagini. 43.Institutul Politehnic.

59. Simuţ Petru .Institui Politehnic . Ing.inginer. Negruţ Nicolae a Minii Gheorghii. tot prin dezrădăcinare. Partidul Comunist Român.Şcoala Tehnică Feroviară . Meşter Aurel . Simuţ Nicolae . Politehnic.Inginer în specialitate.Şcoala de administraţie civilă . pentru că aşa erau „Indicaţiile Preţioase" ale celor din vârful piramidei. corul 241 .Institutul de Mine Petroşani inginer minier 58. Pedagogic.impiegat de mişcare. trebuie să arătăm că în anul 1948. Periodic apăreau peste noapte noi scheme de organizare şi noi nomenclatoare cu noi condiţii de pregătire şi stagii pentru ocuparea posturilor din nomenclator. a găsit o „găselniţă" ca să facă rotirea cadrelor didactice. 56. 55.Şcoala Tehnică Feroviară . fnstit Politehnic . Simuţ Elisabeta . 54. Suru Ilie . De altfel. să aibă tot timpul grija ce i se va întâmpla în ziua de mâine?! Acuma era un prilej subtil dar elegant pentru a-i elimina pe acei care în activitatea lor s-au dovedit a fi buni patrioţi. Simuţ Traian .medic veterinar.Instit. Instit.economist. Economice . Negruţiu Constantin . Simuţ Pavel . această metodă era o politică de Stat şi se aplica în toate domeniile de activitate. odată cu reforma învăţământului. 57. de Agronomie . Liceul comercial . a încă trei săli de clasă şi cancelarie.45. Profesor Matematici în oraşul Ştei. Negruţ Petru a Pişculii . Omul trebuia ca să fie tot timpul bulversat ca să nu poată gândi creativ.Instit. dar audepăşit unele jaloane stabilite de partid. Tristeţea cea mai mare a fost aceea că odată cu această mârşavă manevră s-au desfiinţat şi valoroasele formaţii culturale ale Tilecuşului. Ţurcaş Petru .Facultatea de Ştiinţe Economice . Simuţ Crăciun.studii super. 50.Institutul Pedagogic. 52. Simuţ Aurel. iubit şi respectat de către întreaga populaţie a localităţii. Simuţloan a Catiţii Inst.economist. Pende Nicolae. Inginer. 53. Instit.contabil. oameni care ştiu să gândească. după ce a procurat cărămida şi întreg materialul de construcţie în vederea construirii lângă şcoala veche. 60. 61. Pentru respectarea adevărului istoric. Căi Ferate . cu principii şi valorimorale.inginer agronom. Aşa se explică faptul că valorosul om de cultură şi bunul gospodar Petru Chirilă. să fie dezrădăcinat şi înlocuit cu învăţătorul Purza Dumitru şi de soţia sa Barbura Purza. Director la liceul din Geoaiu.funcţionar public. 46. Politehnic. Negruţ Ilie a Minii Gheorghii. 47. aduşi din satul Săbolciu. 51.Facultatea de Medicină veterinară .impiegat de mişcare. cu precădere în unităţile bugetare. Siderurgic. în drumul său „victorios spre construirea socialismului". idem gestionar. 49. 48.Profesor Universitar la şcoli cu profil nuclear. Meza Nicolae .

mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori, construite cu mare trudă de către Petru Chirilă, iar urmaşii la catedră, nu au găsit „Cheia de Sol" şi partiturile fără care corul nu putea supravieţui singur. La fel a rămas „Baltă" şi formaţia de artişti amatori de care nu s-a mai ocupat nimeni. Nu i se poate reproşa nimic învăţătorului Dumitru Purza, care a preluat conducerea şcolii din Tilecuş, pentru că nu a ştiut, sau nu a putut să întreţină întreaga zestre culturală construită de predecesorul său. Nu s-au născut toţi oameni cu talente deosebite, deşi efortul nu ar fi fost prea mare, primind totul de-a gata. învăţătorul Dumitru Purza a dat prioritate construcţiei sălilor de clasă din materialul depozitat în curtea şcolii, reuşind să finalizeze una din cele 3 săli şi o cancelarie până în anul 1955 când a cerut şi i s-a aprobat transferul pe postul de Director al Şcolii de 7 ani din Tileagd, ignorând procesul instructiveducativ al tineretului din Tilecuş. La conducerea Şcolii din Tilecuş a venit învăţătorul Dumitru Albu, originar din satul vecin Copăcel, care începând cu anul 1957 a continuat şi a terminat construcţia celor două săli de clasă, fiind date în folosinţă în anul 1958. In anii şcolari 1948/1949-1956/1957, cât a condus şcoala învăţătorul Dumitru Purza, a fost ajutat de căte următoarele cadre didactice: soţia sa Barbura Purza, domnişoarele Ciocârlie Ana, Petrescu Măria, Ursădan Eva, Muscă Elena şi soţii Vladimir şi Viorica Secălăreanu. în total 8 (opt) cadre didactice, care oricum, nu justifică lipsa de interes privind latura culturală de care nu s-a mai ocupat nimeni. Păcat!! In această perioadă, cei 8 învăţători au avut în pregătire 839 elevi înscrişi în clasele I—IV. La sfârşitul anilor de învăţământ dintre aceştia au fost promovaţi 761. Şi-au continuat studiile în clasa a V-a la şcoala din Tileagd 185 de elevi. In perioada anilor şcolari 1957/1958 şi 1958/1959, au predat la clasele I-V, fie ca titulari fie ca suplinitori, următoarele cadre didactice: învăţătoarea Cardoş Ana, învăţătorul Baciu Traian, învăţătorul Meza P. Ioan, înv. Meza Gh. Ioan, înv. Baciu Silvia şi Albu Ecaterina, în calitate de suplinitoare. în total 7 cadre didactice. La începutul anului şcolar 1959/1960, şcoala de 7 ani din Tilecuş a fost încadrată cu noi cadre didactice, învăţători şi profesori: înv. Valeria Meza, profesor de biologie Valeria Boancă şi profesor de istorie Elisabeta Bradea. Să mai notăm că după aplicarea reformei învăţământului, pe baza Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 105051/1946, s-au organizat cursuri de alfabetizare şi examene de integrare, forme de învăţământ în care au fost cuprinşi un număr de 528 elevi în perioada anilor 1946-1966, din care au promovat 366. Examene de integrare sau organizat cu 17 candidaţi, promovând toţi câte 4 clase.

242

In anii şcolari 1978/1979 şi 1979/1980 au fost organizate cursuri fără frecvenţă în timpul vacanţelor, cu un număr de 108 elevi din clasele V-VII, în 4 sesiuni, fiind declaraţi promovaţi toţi la încheierea sesiunilor! Pe data de 1 decembrie 1959 a fost numit director al şcolii generale din Tilecuş profesorul Meza P.Ioan şi a funcţionat pe acest post până la 31.08.1980, când conducerea de Partid şi de Stat a găsit o altă „găselniţă" promulgând o altă Lege a învăţământului românesc, prin care stabilea că un Director de Şcoală se numeşte pentru o perioadă de 4 ani şi putea ocupa funcţia cel mult două mandate, adică maxim 8 ani. Am evidenţia şi nominalizat prima generaţie de intelectuali din Tilecuş, care a început procesul de învăţământ după terminarea primului război mondial, la şcoala confesională şi primară, în număr de 16 persoane. Am descris cu lux de amănunte activitatea şi munca de educaţie depusă de familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă timp de 17 ani, care au pregătit a doua generaţie de intelectuali ai Tilecuşului, în număr de 61, nominalizaţi în cadrul paginilor 168 şi 169 din această carte. Făcând abstracţie de la scurta perioadă în care au trecut pe la catedra Şcolii Primare din Tilecuş a învăţătorului Dumitru Purza şi Dumitru Albu, am ajuns ca să vorbim despre familia altor două cadre didactice locale, profesorul Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza, care au preluat ştacheta şi tradiţiile de la predecesorii lor băştinaşi, Petru şi Ana Chirilă, ducând mai departe timp de 20 de ani această nobilă şi onorantă activitate de dascăl. Munca conjugată ale celor doi „Titani" ai culturii, Petru Chirilă şi Ioan Meza, ajutaţi şi de alte cadre didactice, au reuşit să ridice multe „somităţi" ca: Profesori universitari, jurişti, medici, economişti, aviatori etc. şi să nu uităm că ilustrul om de ştiinţă Academicianul şi fost fost demnitar de Stat Mircea Maliţa îşi are rădăcinile Arborelui genealogic înfipte tot în pământul Tilecuşului, localitae în care şi-a petrecut multe din vacanţele de vară ale copilăriei, în compania vărului său Duţu Chirilă. Această definiţie a "Pepinierei de Inteligenţă", o susţinem cu următoarele argumente: în anul 1919-1920, Tilecuşul avea 220 de gospodării şi 870 de locuitori, în prezent, după 80 de ani, Tilecuşul are 400 de case şi o populaţie de 970 locuitori. Tot în această perioadă de

timp, Tilecuşul a dat societăţii un număr de 475 intelectuali, plus 347 cadre calificate în diferite meserii, mecesare Economiei Naţionale. Să-i nominalizăm pe acei intelectuali care s-au format după primele două generaţii, şi-i vom prezenta pe ani de învăţământ după cum urmează:

244

1940-1950
1.
public Ardelean F. Maria - funct. CFR

27. 28.
Subing. Forest.

Iancu I. Ioan - Tehn. Iancu P. Petru Iovan Florian Lala F. Petru Meza Gh. Ioan Meza P. Ioan Prof. Meşter N. Domnica Meza T. Ioan - Mec. Marian Traian Meza C. Petru Mudura I. Domnica Negruţiu Gh. Mina Negruţiu Tr. Nicolae

2. 3. 4.

Baciu C. Florian - Profesor Baciu C. Veronica - Profesor Baciu S. Floarea Economist 5. Baciu N. Nicolae -Camp. Naţional 6. Baciu C. loan - Decorator Teatru 7. Baciu I. Petru - Asist sanitar 8. Baciu I. loan - Economist 9. Baciu I. Lucreţia - Liceul Industrial

29.
Economist

30.
Maistru Petrol-Gz

31.
Prof. L. Română

32.
Dir. Şcoală

33.
Teh. construc.

10. 11. 12. 13.

Baciu I. Zoe - Liceul Teoretic Baciu P. Cornelia - învăţat. Chirilă P. Aurelia - învăţat. Baciu P. Petru - Direct. Bancă Agr. 14. Chirilă I. Nicolae - Tehn. Siderg. 15. Chirilă P. Livia - prof. Universit. 16. Chirilă T. Veronica Asist, medic. 17. Danşe T. traian - Ofiţer Aviaţie 18. Danşe P. Nicolae - ofiţer Trup. Ter. 19. Danşe P. Ilie - ofiţerIntendenţă 20. Danşe S. Crăciun - Maistru Siderurg. 21. Indireş N. Traian - Ziarist 22. Indireş P. Aurel - Tehn. CFR 23. Indireş P. Cornel - Tehn. CFR

34.
CFR

35.
Maistru montj

36.
Maistru chimist

37.
- Economist

38.
Contabilă

39.
- Ing. Siderur

24.

Indireş Tr. Crăciun Ing. CFR Indireş I Cornel Maistru mec. 26. Indireş T. Mariana Economist

25.

40. Negruţiu Tr. Constant. Economist 41. Negruţiu Tr. Ilie Ing. Econom. 42. Pende P. Nicolae Ing. Utilaj mec 43. Popa T. Teodor Ofiţer Trupe uscat 44. Suru F. Ilie - medic veterinar 45. Urs N. Floare Funcţionar public 46. Urs P. Crăciun Mecanic CFR

1951-1960
1. 2. 3.
Baciu A. Traian - Ing. Ind. Lemnului Baciu N. Ana - învăţătoare Chirilă T. Victoria - Asist. Med.

4.

Chiş Gh. Gheorghe - Chimist 5. Filip P. Floare Ing. chimist

6. 7.

Iancu I. Petru - Impg. Mişc. CFR Iancu C. Crăciun - Prof. Univ. Cluj 9. Indireş T. Nicolae - Medic Stomat. 10. Iancu P. Pavel - Subofiţer.

11. Indrieş P. Floarea Educator 12. Indrieş P. Traian - ziarisdt 13. Meza P. Aurel - Inginer miner 14. Meza P. Ilie - ing. constructor 15. Marian G. Floarea - Laborantă 16. Oros £. Viorica - învăţătoare 17. Stoian I. Ioan - Tehnician 18. Urs T. Traian - profesor Istorie 19. Urs N. Mircea - Tehnic. CFR 20. Ursuţa G. măria - asist. med.

246

1961-1970
1. 2.
Chimist Ardelan C. Aurel - prof. Baciu I. Gheorghe - ing. Baciu T. Cornel - prof. Baciu A. Veronica - prof. Baciu D. Nicolae - prof. Baciu T. Florica Baciu. N. Cornelia Baciu S. Cornelia Chirilă (Danşe) Ana - prof. Chirilă T. Viorel - prof. L.

11.
fizic.

Danşe S. Aurel - prof. educ. Fodor Florica - învăţătoare Hadadi I. Livia - farmacistă Iancu C. Const. - Ofiţer Iancu I. Ioan - economist Iancu I. Gheorghe Iancu N. Livia - economist Indrieş P. Florica Indrieş N. Nicolae - subing. Simuţ A Iosif - comerciant Suru F. Ioan - ofiţer Urs T. Cornel - inginer

Matematică

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
C.F.

3.
Educ. Fiz.

4.
Ist.-Geog.

trupe uscat

5. 6. 7. 8. 9.
colegiu

Mat.-Fizică învăţătoare educatoare învăţătoare

economist

educatoare

20. 21. 22. 23.

intendenţă programator Urs T. Silvia - prof. Ist.-Geogr.

10.
Rom.

Deceniul 1971-1980
1. 2.
design Baciu N. Mărioara -

economist Baciu Tr. Ioan - maistru Danşe P. Cornel - ing. Hadadi A. Livia - subing. Indrieş P. Cornelia - ing.

6.
instai

Meza I. Anghel. Adrian - ing. Meza I. Cornelia-Lăcrăm. Negruţiu Gh. Viorel - ing. Simuţ F. Livia - ing. instalaţii

7. 8.
utilaje

3. 4.
mecanic

medic dent.

electronist

9.

5.
mec. agr.

Plus 89 pers. cu studii medii = 98

Deceniul 1981-1990
1.
asist. soc. Baciu F. Maria-Felicia -

2.
electr.

Danşe A. Aurel Liviu - ing. Danşe P. Costel-Aurel

3.

Ovidiu .econom. Domnica . AdrianaMatei I.4. Marian-Domnica Iancu I. 10. Adriana . 6. 11. 5.Şc. învăţ.economist Adm. 8.economist . ii = 96 total .economist Iancu I. Camelia Negruţ Gh-Maria - economist colegiu. Publ. Meşter C. Danşe P. 7. economist Liana . Ana-Cecilia Gherghel N. 9. Indrieş I.

economist 7. Bonaczy I. Filologie 11.Deceniul 1991-2000 1.inginer mecanic Plus 16 cu studii medii = 30 RECAPITULATIE Privind pregătirea intelectuală a locuitorilor Tilecuşului: 1. Stan R. Filip N.Fac. Arte plastice 10. A doua generaţie (soţii Chirilă) A treia generaţie (soţii Chirilă) Deceniul 1950-1960 (Purza-Albu) Deceniul 1961-1970 (Soţii Meza) Deceniul 1971-1980 (Soţii Meza) Deceniul 1981-1990 (Danşe Aurel) Deceniul 1991-2000 (Danşe Aurel) =193 = 16 = 61 = 45 = 20 = 17 =9 = 11 = 14 =280 =347 Total cu studii superioare Absolvenţi de studii medii 1961-90 Total Absolvenţi Şc. Arte plastice 8.Fac. 6. 5. Lavinia .Fac. Iancu L. Alexa D. Arte Plastice 2.Fac. 4.arte plastice 5. Indireş P. Nicoleta-Ancuţa . Iancu I. Danşe A.Fac. Ancuţa . Ciprian-Florin – economist 13. 4. Matei I.ing. Fodor P. 2. dar în aceeaşi măsură se simte lipsa ţăranilor agricultori care . Pendea N. Este îmbucurător faptul că populaţia Tilecuşului a făcut progrese spectaculoase în 8 decenii. Ana . Economice 9. Profesionale Total mlădiţe crescute în pepiniera de inteligenţă a Tilecuşului în perioada anilor 1919-2000 =820 In toate cazurile medalionul are două feţe. 7.Fac. Dalia-Adela . Raula-Maria – economist 14. mec. Mariana . Chirilă I. Alexa D. Mihaela . Filologie 3. Vlad-Ciprian . Baciu D. Ioana-Adela – colegiu 12. 8. Prima generaţie de intelect. Călina-Diana . Şt. 3. din punct de vedere intelectual.Fac. David-Florin . Adrian . Arte plastice 6.

C. pe lângă participarea activă la desfăşurarea procesului de învăţământ. 250 . Nu s-au găsit până în prezent oameni de iniţiativă care să organizeze mici ferme asociative. cu specific adecvat gradului de fertilitate a solului din această zonă. Profesorul Ioan Meza s-a născut în Tilecuş. Oricum. în cadrul condiţiilor de dezvoltare a întregii societăţi. Nu putem încheia acest capitol fără a mai scoate în evidenţă deosebitul aport care şi l-a adus Familia Profesorului Ioan Meza la culturalizarea populaţiei Tilecuşului.B. Parcurgând toate etapele de pregătire. pentru a nu le duce vântul la vale.Această fotografie a fost realizată înainte de cel de al II-lea Război Mondial şi prezintă crucile de grâu după seceriş.-ul. începând cu A. au fost asigurate cu ţăruşi. fabricile din apropiere şi-au încetat activitatea şi trebuie să se găsească noi surse pentru supravieţuirea celor care îşi mai duc veacul în această localitate cu vechi tradiţii. păstrate din generaţie în generaţie. In această dublă calitate. Facultatea de Limbă şi Literatură Română. folclorul local. datinile şi obiceiurile transmise oral de la bătrâni. deţinând şi funcţia de Director al Şcolii generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv (1959-1980). localitate de care i-a legat şi îi leagă „Iarba verde de acasă". a absolvit Institutul Pedagogic. să lucreze pământul. A muncit ca profesor la această disciplină. Terenul fiind colinar. s-a implicat tot timpul în problemele îmbunătăirii condiţiilor de viaţă ale consătenilor săi. amintirile din anii copilăriei.

Aceasta este bunul cel mai de preţ şi cea mai mare avere pe care şi-o poate dori un om pentru a se realiza în viaţă. fiul lui Traian al Anei Uţii şi al Vetei Miculi Petri. un punct sanitar şi alte trei încăperi pentru materiale didactice. cancelarie. cred cu toată convingerea că ar trebui să mulţumească providenţei şi pentru cadoul ce ii-a făcut când i-a dat „PERECHEA DE VIAŢĂ" şi de muncă. sală profesorală. cu multă putere de discernământ. Tot amprenta domnului Profesor Ioan Meza o poartă construcţia Căminului cultural şi a magazinului sătesc. ne vom limita ca să prezentăm numai 3 cazuri care merită să fie cunoscute de către un public cât mai larg. în altă ordine de idei. O altă dovadă asupra acestui subiect ne-a oferit-o Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Bihor-Oradea. în toată activitatea lor instructiveducativă şi socio-profesională. născut la 14 septembrie 1958 în Tilecuş. păstrate din negura vremii de la moşi-strămoşi. îmbrăcaţi în frumoasele sumane tradiţionale ale aşezării. editat în primăvara anului 2004. căci despre domnia sa este vorba. vom vorbi în primul rând despre Baciu Ionel. are meritul deosebit de a fi luat toate măsurile necesare pentru introducerea cu un ceas mai devreme a curentului electric în localitate pe o întindere de 8 km.Astfel. învăţătoarea Valeria Meza care are un suflet mare. Data aceasta. fiindu-i toată viaţa alături şi ajutându1 ca să ia decizii înţelepte. un laborator. părinţi modeşti 229 . toate dotate cu inventar nou pentru 0 bună funcţionare. Astfel. 4222 din 30 decembrie 2004. cu valori morale deosebite. pentru a le urma exemplul. a iniţiat şi dus la îndeplinire construirea unei şcoli cu etaj. am nominalizat şi am evidenţiat traiectoria pe care au pornit un mare număr al fiilor şi fiicelor satului. în perioada celor 20 de ani cât a deţinut funcţia de director al Şcolii generale Tilecuş a mai făcut ceva deosebit: a stimulat şi promovat creaţiile folcorului local. O dovadă privind această latură a educaţiei spirituale ne-a oferit-o Cotidianul Ziarului „Crişana" nr. prin maniferstarea culturală din anul 2002 cu „Nuntaşii Bihorului" printre a cărei protagonişti au fost şi tinerii satuluiTilecuş. pe măsura puterii economice a obştii. fiind vorba în primul rând de Monografia»comunei Tileagd şi numai tangenţial ale celor cinci sate aparţinătoare. o bibliotecă. ţinând seama şi de spaţiul grafic pe care îl avem la dispoziţie. în primul volum al Monografiei Tilecuşului. care a prezentat imagini ale colindătorilor cu „Turca:" din Tilecuş. cu realizările mai semnificative în profesiile ce şi-au ales. In anii 1974-1978. Domnul profesor Ioan Meza. având 4 săli de clasă. domnul profesor Ioan meza. Lucrarea s-a executat în anii 19661968. cu datini şi obiceiuri din bătrâni. ajungând sursa de civilizaţie în casa fiecărui locuitor.

în anul 1993 s-au făcut noi investiţii. precum şi şcoala de Creaţie organizată de Centrul de Pielării şi încălţăminte Bucureşti. Franţa şi Spania. între care sunt 3 bărbaţi şi 8 femei.R. In perioada anilor 1975-1992 a lucrat în calitate de Ştanţator şi Creator de modele la Fabrica de încălţăminte „Arta Crişana".Domnul Ionel Baciu . a mai absolvit Liceul Industrial şi Şcoala Tehnică de maiştri. a făcut Şcoala Profesională de încălţăminte. începând cu anul 2000 a făcut contracte de colaborare cu parteneri străini din Anglia. Această societate lucrează în prezent (anul 2005) cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei şi cu un număr de 220 de angajaţi. 63 . ajungând să conducă a Societate Comercială. cu sediul în strada Nojoridului nr. s-a construit o fabrică cu 3 nivele. S-a ridicat pe propriile sale puteri.este mândria Tilecuşului unde a văzut prima dată lumina zilei. creând şi asigurând loc de muncă pentru 220 de angajaţi. de la care a primit valoroasa educaţia a celor „ŞAPTE ANI DE ACASĂ". asigurându-se îmbunătăţirea producţieicalitativ şi cantitativ. pornind cu un număr de 20 muncitori. Domnul Ionel Baciu. perioadă în care a satisfăcut şi stagiul militar obligatoriu. folosind utilaje cu o tehnologie superioară. oferind muncitorilor posibilitatea de a se dezvolta profesional. 11 persoane au studii superioare.L. Consiliul de Administraţie a societăţii a demarat (a pornit) un program de tehnologizare a întregii societăţi. întinzându-se pe o suprafaţă de 1726 metri pătraţi. 24. având studii medii tehnice. începând cu anul 1992 şi până în prezent a devenit Manager şi acţionar la Societatea Comercială „COMODI" S. Oradea. ţări în care se exportă 80% din producţia lunară de încălţăminte iar restul de 20% este destinată pieţei interne. Din totalul de 221 angajaţi în prezent. Italia. Reprezentanţi legali şi administratori ai acestei societăţi sunt domnul Baciu Ionel şi domnul Igna Nicolae. Germania. cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei. Societatea a fost înfiinţată în anul 1992. prin inteligenţă şi muncă neobosită. Capacitatea de producţie lunară a societăţii este de 25 000 perechi de încălţăminte. Se preconizează ca în viitorul apropiat. acest proces de dezvoltare şi tehnologizare să continue prin construirea unei noi fabrici cu o capacitate de producţie mult mai mare şi cu creşterea numărului de angajaţi până la 450 locuri de muncă. dar cu o înaltă valoare morală şi spirituală. un număr de 11 persoane (4 femei şi 6 bărbaţi) au calificare specifică domeniului în care lucrează. între anii 1995-1997.

dovedind autentice abilităţi manageriale. Şcoala Post liceală de Normare-salarizare în construcţii Oradea. care până în prezent este incontestabil. să-şi extindă relaţiile manageriale la parteneri serioşi internaţionali şi nu în ultimul rând a ştiut să se apropie afectiv de oamenii cu care lucrează. Doamna Camelia Fuscaş s-a remarcat încă din perioada adolescenţei că este dotată nu numai cu inteligenţă dar şi cu un pronunţat spirit practic. Director economic la Societatea comercială „THE KING COMEXIM" Ineul de Criş judeţul bihor. Această societate are ca profil procesare şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. s-a născut dintr-o familie modestă dinTilecuş dar care avea o inteligenţă sclipitoare. este una din Perlele strălucitoare. funcţionar economic la Cooperativa „Victoria" Oradea. acestea reflectă întru totul realitate. Tatăl său. pe o piaţă variabilă aflată în permanentă evoluţie. Toate aceste calităţi i-a deschis drum larg spre succes.de angajaţi au liecul teoretic iar un număr de 137 angajaţi au şcoala profesională. în specialitatea Zootehnie. Doamna Camelia Meşter. Contabil la aceeaşi cooperativă. Doamna Camelia Meşter căsătorită Fuscaş. Activităţi profesionale prestate: 1987-1990. oferindu-le posibilitatea însuşirii cunoştinţelor tehnice profesionale spre folosul tuturor. Domnul Baciu Ionel este cea mai mare mândrie a Tilecuşului din această generaţie. Domnul Baciu Ionel a reuşit prin cunoştinţele sale dobândite. la care ne referim în prezenta lucrare a răsărit dintr-o „Stea" strălucitoare ale acestei aşezri sărăcăcioase. Aurel Meşter s-a ridicat de la pământ pe propriile sale puteri. Liceul Industrial de Construcţii Oradea. . parcurgând cu „brio" Şcoala generală din Tilecuş. căsătorită Fuscaş. căci despre domnia sa este vorba. Toate felicitările şi urări de succes în continuare. A ştiut să îmbine utilul cu frumosul. Chiar dacă ne exprimăm prin metafore. 1998 şi în prezent. gospodăresc. modestă în mijlocul celor care au înconjurat-o. Academia de Studii Economice 5 ani în Bucureşti şi 4 ani Facultatea de Protecţia mediului Oradea. silitoare la învăţătură. în contextul economic actual. răsărită şi crescută din binecuvântatul pămânat al Tilecuşului. 1990-1995. Contabil Şefia Cooperativa „Automatica" Oradea. 1995-1998. ajungând profesor universitar la unităţi de învăţământ cu profil nuclear. A doua „Perlă" a Tilecuşului. harnică în activităţile întreprinse. prin muncă şi inteligenţă. să menţină competitivitatea atât pe plan intern cât şi pe plan extern. în paralel cu desfăşurarea acestei activităţi.

In primul rând parcelarea terenurilor. când se speră ca şi România să fie primită în Uniunea Europeană. Cum însă socotelile de acasă nu întotdeauna se potrivesc cu cele din târg. să încercăm ca să-l cunoaştem: S-a născut la data de 4 iunie 1956 în satul Tilecuş comuna Tileagd judeţul Bihor. Domnul Florian Baciu . conform normelor Uniunii Europene. toate gestante. Eroina noastră se confruntă cu mari greutăţi în desfacerea laptelui pe care nu-l poate valorifica decât la un preţ foarte scăzut care nu-i acoperă cheltuielile de regie. In iarna anului 2004/2005 investeşte banii în 500 de oi. construirea unui grajd modernizat pentru animale. Pentru a-şi putea realiza toate obiectivele preconizate. cere şi obţine subvenţie de la Statul Român şi îşi procură 3 tractoare cu toată gama de atelaje ale acestora. Este păstrătorul şi promovatorul 254 . Această treabă implică multe acţiuni care solicită eforturi financiare deosebite. In anul 1964 a absolvit 8 clase şcoală generală în Tilecuş. Este căsătorit şi are doi copii. în calitate de agricultor . Al treilea caz pe care ne-am propus să-l prezentă şi despre care nu s-a mai vorbit până în prezent.Rapsodul Tilecuşului de care este legat prin rădăcinile arborelui său genealogic. a cumpărat 296 hectare de pământ în extravilanul Ineului. renunţă la vaci. în anul 1998 a cumpărat o fermă de vaci pentru lapte. „Perla" Tilecuşului îşi propune ca să fie consecventă în realizarea „visurilor" sale şi să intre cu demnitate în Uniunea Europeană la data prognozată. în aceste circumstanţe. construirea locuinţei pentru îngrijitori. este domnul Baciu Florian . scontând că va ajunge la 3000 de capete până în anul 2007. vânzându-le în vara anului 2004. după care a făcut Şcoala profesională la „înfrăţirea" Oradea. Astfel. Constatând că nu este rentabil ca să creşti animale cu furaje achiziţionate de pe piaţa liberă. instalarea unei reţele electrice pe un km lungime. doamna Camelia Fuscaş.familia Fuscaş şi-a îndreptat atenţia şi spre alte domenii creşterea animalelor şi cultivarea pământului care. Surpriza din partea oilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată.persoană fizică. în extravilanul comunei Ineul deCriş este de foarte bună fertilitae.Sufletul Folclorului local din Tilecuş. Cazul a fost mediatizat atât de televiziunea locală cât şi de cea naţională. într-o asemenea afacere trebuie să fii unbun manager. un număr de 66 exemplare. Prima oaie care a fătat a adus pe lume 3 (trei) miei sănătoşi şi zburdalnici.

obiceiurilor strămoşeşti şi a folclorului local cu o echipă care face faimă Tilecuşului. .

Din anul 1976 a urmat Şcoala Populară de Artă, profilându-se pe construcţia de viori cu goarnă. Din activitatea sa culturalartistică putem arăta următoarele: - în anul 1975 a luat locul I pe judeţ, în cadrul formaţiei „înfrăţirea" ca solist la vioară şi taraf. A luat tot premiul I pe judeţ la Ediţia a IV-a „Cântarea României"; - în anul 1985 a luat premiul IV şi titlul de laureat, ca solistinstrumentist, vioară cu goarnă la Etapa REPUBLICANĂ Deva; - în anul 2004 a luat locul I pe judeţ ca solist la vioară cu goarnă, cu ocazia participării la manifestările culturale care au avut loc în localitatea Vadul Crişului. Domnul Florian Baciu are meritul de a păstra şi a cultiva preţiosul folclor local al Tilecuşului, cu datinile, obiceiurile şi portul popular moştenit din moşi-strămoşi. Despre folclorul local şi despre datinile dinbătrâni, am scris un capitol întreg în cuprinsul acestei lucrări, manifestări care se conjugă în mod permanent cu activitatea şi trăirile domnului Florian Baciu.

SATUL BĂLAIA Satul Bălaia este aşezat pe un teren deluros la poalele munţilor Plopişului, marginalizat din totdeauna, datorită locului aşezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalaşpatak", care în traducere înseamnă „Gârla ameţită". Moşia pe care a fost aşezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găseşte la o distanţă de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd şi încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafaţă totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fâneţe, 98 ha păşune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi şi cu viţă de vie 42 ha cu pădure şi 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza judeţului Bihor numai în arealul localităţii Dobreşti - zona Beiuşului, cunoscută şi pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca şi Tilecuşul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă.

Date privind trecutul istoric al satului Bălaia Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii,

256

având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi şi unsprezece capre. Tot din acelaşi document reiese că erau 17 iobagi pe moşia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost şi alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidenţiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai şi 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii şi-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii îşi cunoşteau aşezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Uliţa de pe deal, unde este amplasată şi biserica, Uliţa de pe vale, Uliţa de pe cionc şi Uliţa Ţumandului, unde se află Şcoala elementară, compusă din două săli de clasă şi locuinţa directorului Şcoli, compusă din 3 camere, bucătărie şi cămară de alimente. Aceste denumiri ale localităţii au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor ţării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie şi pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost şi este utilizată pentru săli de învăţământ, spaţiul şcolii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunşi la vârsta şcolară. Din păcate nu putem prezenta date concrete asupra învăţământului din Bălai, întrucât persoanele abilitate la care ne-am adresat în acest scop, nu au fost receptive la solicitarea noastră, nu au dat dovadă de patriotism local. Păcat! Din alte surse de informare am aflat că şcoala cu limbă de predare română a funcţionat în Bălaia începând cu anul 1892, învăţătorii fiind plătiţi din subvenţiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învăţământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puţini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparaţie cu Tilecuşul, ambele sate având un număr de populaţie foarte apropiat şi aceleaşi condiţii pedoclimatice. Populaţia satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura, trăind cu mentalitatea din generaţie în generaţie, că odrasele lor să rămână lângă părinţi, ca să le fie de ajutor la bătrâneţe, păstrându-şi obiceiurile avute din moşi strămoşi, precum şi folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniştea în care îşi duceau viaţa. Ocuparea Ardealului de Nord de către administraţia Ungariei s-a făcut simţită şi în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării şi o populaţie de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi şi doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moşier din localitate şi fratele său alcoolist până în măduva oaselor.

In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupaţie, preotul Nicolae Baciu, care în acelaşi timp era şi învăţător la şcoala elementară din Bălaia, a fost arestat,

258

agresat fizic, batjocorit şi apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viaţă. In perioada 19401944, deşi nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă şcoalră, cursurile de învăţământ au fost ţinute numai în limba maghiară, cu profesori aduşi din Anyaorszag, care nu cunoşteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timişoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 şi-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de ţăran harnic din Tilecuş, prin moştenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reuşit să-şi înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minţi bolnăvicioase" ale activiştilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât şi cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizaţi şi obstrucţionaţi din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creştini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot şi să le urmărim evoluţia vieţii prin hăţişurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reuşit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoţi nu aveau acces la Institutele de învăţământ superior, numai la Institutul de Mine Petroşani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Şcoala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Maliţa, originar din satul Săbolciu. A dat naştere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanţelor în care se aflau, toţi cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit ţara şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timişoara şi după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timişoara, Cluj şi Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut şansa de a urma Institutul Politehnic din Timişoara şi a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franţa la Lyon. Al doilea băiat şi-a luat doctoratul în domeniul Matematicei şi lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Şcoala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucţii din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securităţii, fără nici

o explicaţie, arestat în calitate de deţinut politic şi plimbat timp de 4 ani şi jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Şi culmea!! după 4 ani şi jumătate de detenţie, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deţinut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securităţii. Bineînţeles că nu a acceptat. Umbra caracatiţei roşii cu stea în frunte 1-a urmărit mulţi ani din viaţă, neputând ca să ocupe un loc de muncă corespunzător pregătirei sale profesionale. Pentru a putea fi urmărit mai îndeaproape i s-a oferit „favoarea" ca să lucreze pe post de şef echipă şi supraveghetor de lucrări tehnice la Secţia de drumuri şi poduri Oradea. Acestea erau metodele aparatului represiv ale regimului comunist, faţă de oamenii care le cădeau în disgraţie, cu motiv sau fără motiv întemeiat. Prin aceste metode au distrus toate valorile morale ale neamului românesc, în perioada aşa zisă „Lupta de clasă". Când a reuşit să se desprindă din tentaculele caracatiţei despre care am mai amintit, inginerul Dumitru Copăceanu a ocupat un post de profesor la Liceul de Construcţii, de unde a ieşit la pensie, marcat pentru toată viaţa din cauza supliciului fizic şi moral care i s-a aplicat, fără a se fi făcut vinovat de ceva care să fi adus un afront statului Comunist român. In prezent (anul 2004) are vârsta de 84 ani şi este paralizat, neputând face nici doi paşi fără ajutorul cuiva. Cei doi copii ai acestei familii „vinovată fără vină", în mintea bolnăvicioasă a casapilor regimului comunist, au întâmpinat mari greutăţi în procesul de învăţământ, neputând intra în drepturile lor civile, la nivelul capacităţii lor intelectuale. Purtau un stigmat strigător la cer de nedrept. 5. Miron Baciu, al cincilea şi ultimul copil a preotului din Bălaia, născut în anul 1931, la vârsta de 16 ani, elev fiind în clasa a IV-a la Liceul Emanuil Gojdu Oradea, a fost ridicat de securitate în luna iunie 1948, acuzat de tăinuire şi subminare a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuşi norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispăşirea pedepsei nemeritată - să-şi continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Şimleul Silvaniei unde şi-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani şi jumătate de închisoare, acuzat de acelaşi delict ca şi tatăl său odinioară. Ca toţi ceilalţi foşti condamnaţi politic, după ispăşirea pedepsei, a întâmpinat mari greutăţi la continuarea studiilor. A fost bine inspirat şi a făcut un memoriu documentat, cu care a reuşit să ajungă în audienţă la Generalul Mociulski, de unde a primit „undă verde" pentru a-şi putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcţii obţinând diploma de

260

Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriţă şi scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia şi descendenţii săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generaţiile viitoare am să prezint date şi fapte din viaţa locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Ţării Crişurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluţiei demografice ale populaţiei Bălăiene. Voi începe cu o mică observaţie. Deşi a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6 familii. în anul 1713 cu 17 familii, amănunte care le-am mai semnalat în capitolul „evenimente istorice" cu mai multe detalii.

în rândurile de mai jos am să prezint situaţia anilor 1850-1910
Anii: Nr. pers. 1850 230 1875 362 1870 569 1880 438 1890 1900 552 722 1910 821

Scăderea numărului populaţiei în anul 1880 faţă de cel existent în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieţi din localitatea Bălaia. Acelaşi dezastru s-a petrecut în toate localităţile Bihorene la vremea respectivă.

La Recensământul din anul 1880, pe naţionalităţi şi religii, au rezultat următoarele cifre
Nr.de Total OrtoIzra Români Maghiar case pers. Refor-doxi Evrei îeliţi maţi 92 426 5 6 405 8 438 6 Nede-, Alfabet claraţi 25 6

Datele Recensământului din anuî 1900
Total persoane Bărbaţi 722 392 Femei Maghiari 330 31 Români 690 Slovaci 1

821 Bărbaţi 415 Femei 406 Scrie şi citeşte 59 Vorbeşte ungureşte 130 Nec.Datele recensământului făcut în anul 1910 Total pers. 831 Bărba ţi 412 Femei 419 Români 819 Maghiar i 9 Ţigani 3 262 . Fem sub 7 7-12 ani . 276 Total pers. Bărbaţi 10-15 1081 527 176 Femei 554 0-9 ani 195 16-44 423 45-64 193 65 şi peste 94 La Recensământul din anul 1992 Total gosp. 113 6 Bar b. 977 20-64 ani 442 65 ani 47 Datele Recensământului din 25 ianuarie 1948 Nr.d e Gos p. _ La Recensământul populaţiei din 29 decembrie 1930 Pe grupe de vârste 13-19 ani Bărb. de case 209 Total pers. 27 9 Văduvi 43 Div. 49 9 Căs. ani 461 516 238 139 111 Nr. 288 Tota l Pers . Fem ei Sub 7 ani 159 7–14 ani 15–44 ani 45-60 ani Peste 60 ani Roma ni Maghia ri 544 592 210 503 179 85 1133 3 La Recensământul din 15 martie 1966 Total pers.

In această nouă credinţă îl duşmăneşte de moarte pe fratele său de sânge. Religia în care te-ai născut şi în care ai primit botezul şi binecuvântarea.La Recensământul din 20 ianuarie 2003 Total pers. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 şi-au construit o biserică din pământ bătut. In toamna anului 1940. Timp de 4 ani şi jumătate. Atât în Bălaia cât şi în celelalte sate Bihorene. a fost înlăturată de la catedră şi altarul bisericesc de către armata de ocupaţie hortistă şi expulzaţi în România. această familie dotată cu valori morale şi spirituale. au fost singurii intelectuali în localitate. începând cu anul 1920.RomâniMaghiariOrtodoxiRom.Adventişti780767105054879985 A 7 Viaţa spirituală Despre viaţa spirituală a populaţiei din Bălaia. răspânditori de lumină şi cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. ci credinţa şi faptele tale de zi cu zi. Ce fel de creştin este acesta care se acoperă cu patrafirul penticostal şi nu respectă Legea lăsată de Dumnezeu? Oare îl putem păcăli pe Dumnezeu păstrând ură în suflet fată de aproapele nostru ?! . fie ortodoxă. Cazul este cunoscut în cătunul Călătani. 87 devenind baptişti.învăţătoarea. Ce comentarii se pot face în faţa acestei realităţi? în primul rând îmi permit să spun că Dumnezeu nu a rânduit religii pe pământ. din cei 767 de români care au mai rămas în viaţă. 6 reformaţi şi 30 de alte religii. credincioşii ortodoxi români au păstrat toate datinele şi obiceiurile strămoşeşti privind sărbătorile religioase de peste an. existând 856 de credincioşi ortodoxi. Nu o anumită religie îţi pregăteşte viaţa de apoi. Să exemplificăm un caz real: a fost ortodox şi a trecut la Penticostali. Aşa se explică faptul că în prezent. 99 penticostali şi 85 adventişti de Ziua a 2-a. Preotul Nicolae Buciu şi soţia sa Irina . până la declanşarea celui de al doilea război mondial.catoliciBaptiştiPent. catolică sau altele este bună dacă respecţi Legea şi poruncile date de către Dumnezeu. Dumnezeu a dat Legea şi a cerut oamenilor ca să o respecte. numai 505 şiau păstrat credinţa în religia ortodoxă. se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credinţe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. „turma rămasă fără păstor" o bună parte sa rătăcit prin hăţişurile evenimentelor nefaste care s-au succedat în sânul societăţii. pentru că a moştenit pământ mai bun sau mai mult de la părinţi.

Facultatea de Ştiinţe juridice. Sărac Traian. 2.fost notar comunal . Baciu Miron. 3. Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existenţă am aflat: 1. 4. în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar. Saca-Beiuş. a lucrat ca învăţător în Corn. nu mi-a permis ca să fac o deplasare până în localitatea Bălaia ca să pot prezenta mai multe date privind culturalizarea acestei localităţi aşezate în zonă colinară. In încheiere. a urmat Liceul Industrial şi a lucrat ca Tehnician. Manea Florian. Baciu Aurelia. Liceul Teoretic. 9. profesor Muţiu Vasile. studii superioare economice. Baciu Ovidiu. învăţătorii fiind plătiţi de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învăţământul de Stat. Institutul Pedagogic. 8. a urmat studii superioare Econom. 15. nu a fost receptiv la apelul pe care i l-am făcut. un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002). originar din această localitate. 12. Mutiu Vasile. 6. profesor limbă franceză. pământ negru de foarte bună calitate. Baciu Georgina. a urmat şcoala pedagogică. chiar dacă nu-şi mai desfăşoară activitatea la Şcoala din Bălaia. 264 . Politehnic în Timişoara. Baciu Minerva. îmi exprim regretul că starea sănătăţii mele. a urmat Instit. Institutul de Zootehnie. cu titlul de inginer.emigrat în Australia. Negruţ Ioan. Studii gimnaziale. 11. 10. Mascaş Ioan.Câte ceva despre învăţământ In localitatea Bălaia a funcţionat cu limbă de predare română începând cu anul 1892. NegruţFlorian. Negruţ Nicolae. Bondar Constantin. Facultatea de Ştiinţe Economice. a lucrat ca profesor suplinitor. Căzut pe front. Cu tot acest proces timpuriu de învăţământ în limba română. a lucrat la Cluj. 13. 14. 5. 16. Institutul Politehnic. pe teren plan. în suprafaţă de cca. Sărac Gheorghe. CĂTUNUL CALATANI Aşezare geografică şi pedoclimatică Cătunul Călătani este aşezat pe o foarte mică parte a doua terasă a Crişului Repede. a lucrat ca profesor. Hanciu Ioan . 7. Facultatea de Psihologie. la vârsta de 84 ani. Copăceanu Minerva. şi că dl. Şcoala normală. Şcoala normală.

calea ferată Oradea-Cluj cu comuna de reşedinţă Tileagd. iar primii întemeietori ai acestei aşezări omeneşti au fost: Borodan Florian. ţinându-se cont de aria redusă de pământ arondat acestei mici localităţi. Secară Petru a Ţuţii. unde intră în şoselele asfaltate Tileagd-Oradea. Toţi aceştia au venit cu familiile din satul Călăţea. cu ocazia adâncirii şi lărgirei albiei văii Meghişei. la EstSud-Est satul Tilecuş şi la Vest comuna Sacadat. Ca posibilităţi de circulaţie are drumul pietruit până lângă gara C. a ţâşnit un izvor de apă potabilă cu un debit de aproximativ 6000 litri pe oră. foarte aproape de satul Borşea. 2 km. cărora a început ca să le sune ceasul . Din punct de vedere hidrografic. prin anii 1880-1886. Clima se poate spune că este temperat . Precipitaţiile din păcate. Iniţial s-au aşezat în zona numită „Pe Deal". la Sud se află satul Borşea. putându-se considera drept un miracol. un teren mai ridicat şi care face parte din a IlI-a terasă a Crişului Repede. funcţie de gradul poluării atmosferei precum şi de circulaţia curenţilor de aier. Bârţan Nicolae. au cumpărat pământ de la foştii grofi şi moşieri din Tileagd. unde se varsă în albia Crişului Repede.continentală de tranziţie. Ciobanu Ioan. In anul 2002. uneori sunt prea multe. au mai venit şi alţi oameni din Călăţea cu „dare de mână". aparţinătoare Comunei Aştileu Districtul Borodului. Călătanii au ca vecini: la Nord. pentru a nu mai produce inundaţii din topirea zăpezilor primăvara şi din precipitaţiile abundente în cursul anului. Tileagd-Aleşd. curgând lin şi permanent spre albia Crişului Repede. Tileagd-Tilecuş-Vârciororg şi mai departe până la Beiuş. cca. Nu mai există o regulă ciclică ale celor 4 anotimpuri.350 ha din care arabil 310 ha şi 48 ha păşune. se poate spune că mama natură a fost darnică cu populaţia călătanilor. traversând intravilanul şi o parte din păşunea Comunei Sacadat până lângă Săbolciu. Tileagd. alte ori lipsesc timp îndelungat.F. Fauna şi flora sunt nesemnificative. Pe parcursul anilor. 44 sunt penticostali şi 6 baptişti.R. Despre trecutul istoric al Călătanilor Prima atestare documentară a localităţii Călătani a fost făcută de către Cancelariile Ungare prin Recensământul populaţiei care a avut loc la data de 1 ianuarie 1900. cu veri nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. Are 82 de gospodării şi o populaţie de 226 persoane din care 176 sunt de religie ortodoxă. Izvorul a erupt la distanţă de 500 metri Est de aşezare. Secară Petru a Diacului (cantorului).

istoriei. a 266 . Unul dintre proprietari grofi. dispus ca să-şi vândă pământul a fost Flatt Jeno.

Nu doresc ca să supăr pe nimeni şi nu voi da nici un nume ale protagoniştilor care au participat la următoarea întâmplare. Y din Tilecuş a inventat o „şmecherie" cu care se puteau prinde peştii migratori. ştiuci. cu 70-80 ani în urmă. care nu făceau casă bună cu morala creştină şi din păcate. Toţi acei care leau urmat primele 5 familii. având un trunchi de lemn rotund în partea de unde curgea apa. se întindea o adevărată junglă.cărui moşie s-a întins pe lângă valea Meghişei. în apropierea acestei mini jungle.F. dându-i numele de „CĂLĂTANI". bun gospodar. Unul din aceşti proprietari. cu mult bun simţ şi prietenos.-ul acestora s-a transmis la descendenţi. după ce au căzut în coş peste cascadă nu s-au mai putut înapoia. pe Valea Meghişei. fraţii Bârţan Nicolae şi Bârţan Ştefan. Pop Petru. având lăţimea cursului apei pe vale. între fabrică şi Conducerea Tehnică din Oradea. a observat cum pe valea Meghiei migrau o mulţime de peşti din Crişul Repede. începând de lângă fabrica de cherestea până spre hotarul Comunei SACADAT. se simţea măgulit când i se adresa cineva. căreia i se spunea „leasă". pe suprafaţa de păşune a comunei Tileagd. Am cunoscut bine Călătanii din perioada anilor 1928-1937. Acesta era fixat cu ţăruşi pe cursul apei.. odată cu scăderea debitului de apă. alcătuită din boscheţi de diferite specii lemnoase ca: ulm. mărăcini şi altele. cu apelativul domnule Filip oamenii erau mult mai buni.D. crapi. ţipari şi alte specii . mrene. Petre Mitrii Cenii era poştaşul permanent al firmei. formând o cădere în cascadă. Acest X. am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd împreună cu Herea Nicolae. şi cu Mladin David care avea o echipă întreagă de copii. toţi erau români de religie ortodoxă.N. A. înconjurate de hamei în formă de liane.R. sângerel. fiind specializat în munca cu ferestraele circulare. jugastul. aproximativ 50-60 metri de la şerpuitul Văii Meghişei. Este vorba de construcţia unui coş de nuiele. localitatea lor de origine. Era un fel de „Domn mai mic" pentru muncitorii necalificaţi. recolta în fiecare dimineaţă câteva kilograme de peşte frumos. corn. ferigi şi alte soiuri de vegetaţie.la un moment dat nu a mai găsit nimic în coş dimineaţa când s-a dus . primăvara când creştea debitul de apă din topirea zăpezilor şi când peştii se găsesc în perioada de depunere a icrelor pentru proliferare. Oricum. pentru a căror întreţinere a muncit mult şi din greu. dar a fost un om foarte corect. In acea perioadă de timp. Pe lângă valea Meghişei. Peştii care s-au lăsat duşi de val. Inventatorul şi constructorul acestei şmecherii. Au fost însă şi unii cam ciudaţi. carpen-. au posedat loturi de pământ arabil mai mulţi locuitori ai Tilecuşului. cu permis de călătorie pe C. mai sociabili şi mai apropiaţi unii de alţii. foarte aproape de aşezarea călătanilor. mai comunicativi. cu 75 de ani în urmă. derivat din Călăţea. inventiv şi cu spirit de iniţiativă. am trăit printre ei. s-au aşezat şi şi-au construit case pe lângă valea Meghişei.

ca să-şi culeagă recolta. Intuind că nu este lucru curat cu dispariţia peştilor. a doua 268 .

De data aceasta ştiu ce cauţi dar dacă te mai apropii de pământul meu. la împlinirea a 750 ani de existenţă. cunoscându-1 personal din alte incursiuni făcute fără nici o justificare pe pământurile Tilecuşenilor şi 1-a abordat direct: «măi „Y" din Călăteni. iar „Lupul de ocazie" şi-a păzit blana. doar se va speria paznicul peştilor şi va fugi grăbit. cu 317 pagini. 1407 din 15 aprilie 2004. aşa cum auzit dânsul pe la Călăţea. ieşit de sub tipar în 2001. doar. Domnul academician Traian Secara ş-a declarat încântat de cunoştinţă mă felicită pentru calitatea mea de scriitor şi pentru intenţiile ce le am cu monografia . începând să urle ca lupii: Uuuuuuuu. Paznicul însă avea auzul muzical perfect. când mai ridicată. i-am prezentat delegaţia Primăriei Tileagd şi i-am oferit Romanul meu întitulat „Un exemplu de viaţă pentru cei născuţi la periferia societăţii". pe data de 13 septembrie 2004. Aşa credea el! S-a strecurat în mica junglă. să se creadă că sunt mai mulţi lupi. Pentru a1 convinge că nu sunt un „neavizat". Cu tot respectul cuvenit.vara anului 2004. Biblioteca orăşenească. (zi cu ghinion).R. am să mă prefac că nu te cunosc şi te voi trata ca pe un lup»!!! Cât au mai trăit nu s-au simpatizat. respective creşterea animalelor domestice. Uuuuuuuu! când pe vocaliză mai mai joasă. Prin adresa Nr. Tileagd şi de acolo perpedus până la Călătani. Comunitatea Evreilor din Oradea. Primăria Comunei Tileagd m-a delegat ca să adun date şi documente pentru a putea scrie Istoria fostului oraş Tileagd şi a celor 5 sate aparţinătoare. m-am prezentat la domnul academician. Monografia Comunei Tileagd. fără a culege peştii din capcană. pentru a putea completa cu cât mai multe date reale. păstrând fiecare distanţa. unde l-am contactat pe domnul Academician Traian Secară. După ce mam documentat la Arhivele Statului. Aparatul auditiv al paznicului a fost atât de perfect încât 1-a cunoscut pe lup şi după urlet. privind modul de viaţă şi istoria micii aşezări Călătani. la Direcţia Judeţeană de Statistică. despre care am aflat că este un pictor ilustrat şi în acelaşi timp omul cel mai competent care să-mi dea informaţii despre viaţa concitadinilor săi. om de înaltă cultură. la Serviciul de Cadastru. A început un dialog cu „lupul" de ocazie.F. când a observat că cel în drept stă la pândă. Nu credeam că te poţi transforma în lup ca strigoii din anecdote. la Muzeul Ţării Crişurilor toată primăvara . Dar să revin la motivaţia care m-a obligat să mai revăd Călătanii după aproape 70 de ani. nu a fost nici fricos şi nici prost. Intrusul s-a dus şi el la recoltat dar. care bine înţeles că nu mai ştia ca să vorbească numai să urle. Ocupaţia de bază a Călătanilor a fost şi este agricultura. explicându-i care este motivul prezenţei mele în Călătani şi rugându-1 să-mi furnizeze mai multe date pe bază de tematică. m-am deplasat cu trenul până la gara C. i-a venit o ideie genială. Avea la el un topor cu care să se apere de lighioane când va fi cazul.zi s-a sculat cu noaptea-n cap şi s-a dus la pândă.

Am rămas fără replică când interlocutorul meu mi-a spus franc. că la vârsta de 83 ani împliniţi nu mă voi putea deplasa după ce vor veni ploile de toamnă. de la Direcţia Judeţeană de Statistică. Cu tot regretul şi cu alte scuze de rigoare. cu ajutorul mai multor localnici vârstnici. date care urmau să fie înscrise într-o carte care va rămâne posterităţii. Cinstit ar fi fost ca să-mi spună de la început să-mi văd de treabă şi să nu mă păgubească de cele două cărţi care ar fi putut ajunge la alte persoane mai decente. ca în final să-mi spună că nu a fost dispus ca să facă ceia ce i-am cerut. îmi mulţumeşte pentru carte. După 3 săptămâni. un conac 270 . pe lângă datele informative primite de la Arhivele Statului. foarte politicos. Păcat!!! In condiţii de timp mai puţin favorabile ce mi-a mai rămas. Această promisiune mi-a produs serioase îndoieli dar nu m-am pronunţat. trebuie să spun că eu personal am rămas cu convingerea că acest domn academician. i-am oferit a doua carte a mea ieşită de sub tipar în luna aprilie 2004. şi-mi promite că va face lucrarea şi că o să mi-o aducă la mine acasă în Oradea. Ca să-l încurajez la înscrierea datelor de care aveam nevoie. dar că încă nu a terminat. în ziua de 8 octombrie m-am dus din nou la Călătani şi i-am cerut stimatului domn Traian Secară ca să-mi dea datele care a reuşit să le completeze până atunci. Când l-am contactat din nou. spunându-mi că a făcut ceva. în circumstanţele date. plin de speranţă că voi primi datele solicitate. promite solemn că îmi va furniza datele istorice ale localităţii unde a văzut lumina zilei şi unde trăieşte. atitudine care este complet anacronică cu calităţile unui om de cultură. aspecte ale vieţii locuitorilor din Călătani: 1.Tileagdului. Păcat. Şcoala s-a amenajat într-o clădire veche. domnul Traian Secară nu s-a simţit în largul său. de om care nu-şi respectă cuvântul dat şi care sfidează munca semenilor săi de bună credinţă. In anul 1935 s-a deschis pentru prima dată un local de şcoală primară pentru clasele I-IV la Călătani. Păcat. Din nou. carte care a apărut şi pe Internet. că nu a făcut nimic pentru că nu a fost dispus să facă aşa ceva! Cu tot respectul pentru oamenii de ştiinţă şi cu scuzele de rigoare. mă pune în situaţia de a pierde un timp preţios din activitatea mea voluntară. reprezentând monografia Tilecuşului. şi-mi promite în mod solemn că în câteva zile îmi va scrie toate datele prevăzute în tematica pe care i-am înmânat-o. pe data de 6 octombrie 2004 m-am deplasat din nou la Călătani. Am căutat să-l conving că mă presează timpul. am aflat următoarele. a adoptat o atitudine lipsită de spirit civic. nu pot ca să nu-mi exprim dezamăgirea care mi-a produs-o domnul Academician Traian Secară din Călătani! Primeşte cărţile mele la care eu am muncit şi pentru a căror editare am plătit toate economiile făcute de o viaţă.

.

Măriuţei. e adevărat că din partea unor neavizaţi. pe cheltuiala cetăţenilor.al fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd. 6. Filip Ioan. Institutul Pedagogic. întrucât noua frontieră Română-Maghiară trecea prin grădinile gospodăriilor acestora. Acesta este motivul cel mai serios care a condus la dispariţia caselor de pe deal şi aşezarea oamenilor pe lângă valea Meghişei. Grănicerii unguri. până când va putea fi dată în folosinţă noua Biserică aflată în construcţie şi finisare. a urmat Facultatea de Arte plastice.I. 8. Studii superioare economice. 3. 4. a absolvit Liceul Industrial. Secară Ana a Deli Mitri. 272 . 2. Altfel. Această clădire a fost naţionalizată în anul 1948 şi trecută în proprietatea Statului Român. permiţinându-le să-şi continue învăţământul şcolar în limba română. a urmat Facultatea de Ştiinţe Economice. regimul hortist a ignorat existenţa acestei comunităţi mici. îi deranja de fiecare dată. Urs Floarea. Secară Florian. In această hulită şcoală de astăzi. următorii absolvenţi de studii superioare şi medii din Călătani. cu persoane din România.L. a urmat Facultatea de Matematici. au învăţat ABC. în mod cu totul excepţional. specializat în pictură. Bârtan Ioan. Anuţa Petri Todori. la dispoziţia primăriei Comunei Tileagd. a absolvit Institutul de construcţii. Popa Ioan a Miculi. Dacă am omis pe cineva îmi cer scuze şi putem să-i mulţumim domnului academician Traian Secară. care din răutate sufletească nu a colaborat la întocmirea acestei lucrări. se poate spune că favorizat populaţia din Călătani faţă de satele vecine Borşa şi Tilecuş. specializat în Matematici. 2. Tot în această clădire s-a amenajat o încăpere cu mobilier şi podoabe de cult pentru Biserica ortodoxă. a absolvit Liceul Pedagogic. 9. 7. fost contabil şefia U. unde se oficiază Duminica slujbele religioase pentru cei 176 credincioşi ortodocşi. suspectându-i că fac contrabandă peste frontieră. Secară Traian. pentru a cărei desfiinţare s-au luat unele măsuri. cu ocazia patrulărilor făcute. a urmat Şcoala Medie Tehnică şi a lucrat în calitate de tehnician principal la Combinatul Cărbunelui Oradea. excepţie făcând cei care au avut casele aşezate pe deal. unde 1-a cunoscut pe Inginerul Miner Apostol Romeo cu care s-a căsătorit şi trăiesc împreună ambii fiind azi pensionari la limită de vârstă. Tileagd. 5. 1. Popa Florian. Dictatul de la Viena din august 1940. Era o colonie prea mică pentru a îi-se da atenţie de ordin etnic.

nu a fost niciodată un partid al românilor. a intrat şi populaţia Călătanilor în colimatorul Partidului Comunist Român. partid care. repetândumă a multa oară. Incepând cu anul 1945. fiind mai degrabă o invenţie diabolică a . şi-a pierdut viaţa un singur om din Călătani şi acela a fost regretatul Filip Gavril a Ceni.In conflagraţia celui de al II-lea Război mondial.

care au dat dovadă de 274 . i-a făcut atei. In mediul rural a început cu cotele obligatorii la toate produsele vegetale şi animale. Unii au fost plecaţi o perioadă de timp la lucru în străinătate. pentru a le spăla creierele şi pentru a distruge fiinţa naţională a poporului român. în iarna anului 1989. Tileagd.F. argumentându-le „ştiinţific" că omul provine din maimuţă. cât a fost la putere. cu scopul de a-i determina să formeze gospodării agricole colective (colhozuri). Totul era. La această ciumă roşie nu i-a scăpat nimic. stabilite de partid. pentru că s-a exprimat în public. abia reîntors din Germania unde a fost luat prizonier de către armata Americană. fără credinţă religioasă. precum şi experienţă de viaţă.F. l-au condamnat politic la 4 ani închisoare. pentru ca şi-a deschis un amărât de bufet lângă gara C. Construcţiile însă s-au făcut prin exploatarea muncitorilor de rând. de unde şi-au adus valută forte. fiindcă gândea statul pentru tine. numai braţe solide de muncă.Comintemului Sovietic. excluzându-le pe cele morale şi spirituale. Cei 4 ani de detenţie i-a făcut la vestita închisoare din Aiud. cărora le-a schimbat mentalitatea. suprimând oamenii cu valori morale şi intelectuale. Ce am mai aflat eu despre călătani. inventat pentru a otrăvi sufletele oamenilor.R. In Călătani l-au declarat chiabur pe Bârţan Ştefan (Fanea Pătruş) care poseda în jur de 3 ha pământ. Nu aveai voie ca să gândeşti. Şi culmea! Răul se deprinde mai repede decât binele şi se înlătură mult mai anevoios. sau trebuia ca să fie de Stat. după munca şi priceperea lor. care avea în medie 10-15 călători pe zi!? Dar. Roboţii aveau nu numai dreptul dar şi obligaţia să-i ovaţioneze pe cei aflaţi la tribună cu ocazia manifestărilor festive. Hărnicia oamenilor de aici şi aşezarea geografică unde se găsesc. de la oamenii de vârstă a 3-a şi de la învăţătorul localităţii. punând oamenii la înfometare. în unele cazuri şi ceia ce nu ar fi fost necesar (combinate chimice şi siderurgice). Pe tânărul Ioan Urs din Tilecuş. La comunişti nu aveai voie ca să ai nimic. timp de 44 ani a avut şi meritul de a fi construit mult.R. Partidul Comunist. printr-un proces lung de de transformare care a durat mii de ani şi că este un animal cu necesităţi fizice. Acest eveniment a băgat groază în rândul ţăranilor proprietari de pământ şi de gospodării personale. le-au adus foloase remarcabile. totul trebuie ca să fie monopol de stat chiar dacă se lucra în pierdere. împotriva înfiinţării gospodăriei agricole colective în Tilecuş. Ce profit putea să aducă un bufet lângă gara C. făcând şi câteva luni de închisoare. După căderea comunismului. Tileagd. având gospodării şi atelaje de lucru demne de invidiat. viaţa a început ca să reintre în normal şi la Călătani. aşa cum am mai arătat.

cinste. corectitudine şi spirit de patriotism local.înţelegere. oameni care îşi iubesc localitatea în care trăiesc?! .

nişte ipocriţi. asemena caz există în Călătani. exemplu Mormonii şi Martori lui Iehova. nu a rânduit nici o religie din cele existente pe pământ! Dumnezeu a dat Legea. credinţa fără faptă este moartă. Este bine însă ca să ţineţi cont de faptul că Dumnezeu. fiind fraţi în credinţă şi fraţi de sânge. Pecu posedă şi autoturism iar Urs Dumitru. recunoscută în România atât înainte cât şi după anul 1989. Tot în cuprinsul acestei Epistole. Bine înţeles că este opţiunea fiecăruia să-şi aleagă credinţa pe care o doreşte. în a totputernicia sa. Urs Dumitru şi Urs Viorel. nu şi la acelea care se mai găsesc pe deal. trecând de la religia ortodoxă la credinţa penticostală 44 de suflete şi 6 la credinţă Baptistă. Calde şi sincere felicitări pentru hărnicia lor şi spiritul gospodăresc de care au dat dovadă!!! Tot din informaţiile locuitorilor de bună credinţă am aflat că în viaţa spirituală a Călătanilor. un alt om în fruntea Bisericii. au mai adăugat câte ceva la Cuvântul lui Dumnezeu. Dar. uneori un Cristos fals după placul lor. pe care i-am cunoscut eu cu 70-75 de ani în urmă. o altă Evanghelie. aşa cum putem găsi la Epistola Sobornicească a lui Iacov. Dacă una zicem şi alta facem. în rândul aşezării la numărul 36. pe lângă faptul că posedă autoturism. 19 versetele 16 la 26 din Evanghelia după Matei) şi aplicaţi-le în viaţa voastră de toate zilele. o tradiţie. Am mai aflat despre buna stare din punct de vedere economic a mai multor gospodari harnici şi pricepuţi. Este vorba despre Filip Teodor. Ce fel de Credincioşi sunt aceia care. care este evanghelia şi a cerut oamenilor ca să respecte. mărturisit de către alte rude apropiate ale lor. nu suntem decât nişte creştini falşi. deschizându-le drumul spre civilizaţie şi progres. care posedă maşini de mulţi cai putere (tractoare cu toate atelajele necesare pentru o mini fermă agricolă la nivel European). versetele 1-26. Nu-l putem minţi pe Dumnezeu. numai că nu fac voia lui. o altă carte. După umila mea părere. Gliga Petru poreclit „Pecu". 276 . Iacov spune că şi dracii cred în puterea lui Dumnezeu şi se cutremură. Stimaţi credincioşi Penticostali din Călătani şi de pretutindeni!! îmi cer permisiunea ca să fac câteva reflecţii asupra unor religii şi voi începe cu Biserica Penticostală care este un cult religios în cadrul Bisericii Evanghelice Neoprotestante. oricare Religie este bună dacă adepţii ei respectă Legea dată de Dumnezeu (vezi Cap. Această realizare a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale locuitorilor. accesul la folosirea unor aparate electrice în gospodării. îşi construieşte o casă cu etaj. la Cap. se ceartă şi se duşmănesc între ei pentru avere? Nu păşesc aceştia pe urmele lui Cain şi Abel din Biblie?! Din păcate. la cei de astăzi s-au petrecut schimbări profunde. Toate Religiile şi-au construit doctrina cu Biblia în mână dar.Am aflat că prin anii 1960-1961 li s-au introdus curentul electric la toate casele aşezate pe valea Meghişei.

V. chiar dacă nu o folosesc.Se mai pune un alt semn mare de întrebare: ce fel de creştini sunt acei care se luptă pentru desfiinţarea Şcolii din Călătani? Indiferent că aparţin Religiei Baptiste. Secară Onisim 3. în loc să manevreze punerea în stradă a mobilierului şi a obiectelor de cult ale Bisericii ortodoxe. Secară 3. după înformaţiile pe care le-am primit. Toate rămân în urma lui. Penticostale sau Ortodoxe. Fechete Daniel Casian 3. în c l a s a a I l . Pop 2. Secară Florin 5. Duce în schimb. cred că ar putea funcţiona foarte bine în casa de rugăciune Penticostală (dacă şi aşa nu este folosită încă în scopul pentru care a fost construită). pentru anul şcolar 2004/2005. Stimaţi locuitori ai Călătanilor! Mai gândiţivă că viaţa oamenilor. indiferent cât de mare sau cât de mică este. Cronţ Bianca 2. mă văd nevoit ca să mai pun un semn de întrebare şi vă rog să nu fie cu supărare! Nu ar fi o faptă creştinească dacă penticostalii. Filip 1. Secară Romina în c l a s a a I I I în c l a s a a I V . şcoală de la care au primit educaţie toţi fiii călătanilor care astăzi se mândresc că au studii superioare sau medii? Şcoala ar trebui ca să fie înaintea tuturor priorităţilor într-o societate. Secară Lavinia Sofora 4.a a 1. de înaltă moralitate care îl ridică şi îl defineşte pe om. Ce am mai constatat la Şcoala din Călătani. oricât de lungă ar fi. odată şi odată tot va lua sfârşit şi nimeni nu duce cu el un bagaj prea mare. în condiţii improprii. până când se va construi noua şcoală pentru a cărei fundaţii s-au început săpăturile? Acest lucru ar da dovadă de solidaritate umană. ar ajuta pe ortodocşi să-şi finiseze biserica. Filip Măria 2. după toate credinţele creştine. care stau cel mai bine din punct de vedere economic. faptele pe care le-a făcut dealungul vieţii lui.a 1. Şi acum să revenim la problema şcolii din Călătani care. Vrând nevrând. au fost înscrişi următorii elevi: în c l a s a a I-a 1. şcoala care activează la această mică aşezare de 70 de ani. Varga Florin . ŞurubaruL. care utilizează o încăpere în clădirea veche în care funcţionează şi Şcoala? Nu au aflat credincişii penticostali din Călătani despre Samarieanul milostiv din Biblie. Secară Sorin 4. Filip Adela Eugenia 2. ca să-i urmeze pilda? Nu au avut un sentiment de bucurie penticostalii din Călătani când au fost ajutaţi material ca să-şi construiască frumoasa casă de rugăciuni pe care o au. cu ocazia deplasărilor care le-am făcut în luna septembrie şi octombrie 2004? Conform Registrului matricol.

Inainte de a prezenta situaţia demografică a populaţiei din Călătani. Il-a. a IV-a. pentru a motiva că în Călătani se poate desfiinţa şcoala. singura posesoară a acestei clădiri în mod legal. Secară Onisim. care nu s-a vândut. Acei care au cumpărat suprafaţa de pământ din jurul clădirii. nu vor mai creşte alţi copii în Călătani. Fechete Daniel. după cum urmează: Filip Măria şi Şurubaru Livia-Vasilica din Clasa a I-a. Secară Sorin şi Secară Romina din cls. Este un lucru nu numai neigenic dar şi păgubos ca gâştele (mare la număr) să fie păşunate pe acelaşi teren pe care păşunează vacile şi caii. care se bucură să poată participa la slujbele religioase de duminica în localitate. Varga Florin şi Varga Daniel din Cls. curtea din jurul ei şi căile de acces au fost NAŢIONALIZATE în anul 1948 şi trecute în proprietatea statului Român. Cronţ Bianca din cls. Ar fi o idee bună să se îngrădească un ţarc lângă valea Meghişei. unde să păşuneze numai gâştele. am extras următoarele cifre privind situaţia demografică a călătanilor. pentru a nu murdări păşunea unde pasc vitele mari. persoană care este legată afectiv şi fizic de această liniştită localitate. respective conacul fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd şi majoritatea celorlalţi locuitori. nu puteau deveni proprietari ai unei proprietăţi de stat. dacă nu au fost falsificate actele de proprietate. săvârşiţi nu numai un păcat de neiertat dar şi suferinţa unui număr însemnat de locuitori din Călătani? Prima victimă ar fi cadrul didactic care şi-ar pierde locul de muncă. nu vă doriţi familii? Atunci pentru ce şi pentru cine munciţi? Pentru cine s-a construit frumoasa casă de rugăciune? Nu credeţi că pentru a vă întregi averea cu câţiva metri pătraţi cât ocupă actuala şcoală. începând cu atestarea lor lor documentară: 278 . au fost duşi la şcoală de către părinţi în alte localităţi. Filip Adela. Clădirea Şcolii din Călătani a devenit un „măr al discordiei" între acei care au devenit proprietari ai suprafeţei de pământ care înconjoară şcoala. Secară Lavinia şi Secară Florin din cls. care în prezent are apă permanentă de izvor. a Il-a. Următoarele victime ar fi copiii şcolari.în total 15 elevi dintre care s-au prezentat la cursuri numai 8. a Il-a. Filip Eugenia şi Pop Casian din cls. la Dispoziţia Primăriei comunei Tileagd. a III-a. S-ar mai putea pune o întrebare: Se opreşte aici viaţa din Călătani. pentru continuarea procesului de învăţământ. doresc ca să mai fac o recomandare de ordin gospodăresc şi economic. IV-a. Secară Sofora din cls. cu actuala generaţie? Nu se vor mai naşte copii. Clădirea cu pricina. care nu au posibilitatea să fie duşi la şcoală în alte localităţi. Din Documentele cercetate la Arhivele statului şi la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. Mai sunt la mijloc şi o mulţime de creştini ortodocşi de vârsta a III-a.

LÂNGĂ LINIA DE FRONTIERĂ UNGARO-ROMÂNĂ. 20. Femei Pe gr upe de vâr s t ă 0.59 23 111 4 123 34 37 23 39 28 8 65 La Recensământul din 29 decenbrie 1930 N r .15. Băr baţ Femei i ani 0-7 230 114 116 31 8. 1940-1944. cas e 88 T ot al per s .12 13-19 89 354 172 165 47 182 56 45 41 La Recensământul din 25 ianuarie 1948.14 15-19 60 ş i pes t e 20-39 40.45-60 Pes t e 60 14 44 44 77 44 34 SCĂDEREA CONSIDERABILĂ A NUMĂRULUI DEMOGRAFIC DIN ANUL 1930 PÂNĂ ÎN ANUL 1948.6 ani 7-11 12.64 65 şi pes t e Băr baţ i Femei 0-6 ani 7. apar cifre semnificativ modificate faţă de anul 1930 Nr. FIIND POSIBILĂ ŞI EXPULZAREA LOR DE CĂTRE AUTORITĂŢILE UNGARE ÎN PERIOADA La Recensământul martie 1966 din 15 TotalDin careDupă grupe de vârstă pers. cas e Tot al p.Bărbaţi Femei0-9 ani10-19 ani 20-44 ani 456465 şi peste276145 1356046 103 5116 25 0 .La Recensământul din 1 ianuarie 1900 Tota Di n car e l per s Băr baţ i . (58 DE BĂRBAŢI ŞI 66 DE FEMEI) S-AR PUTEA PUNE PE EMIGRAREA ÎN ROMÂNIA ALE ACELOR CARE AU LOCUIT PE DEAL.

SE EXPLICĂ PRIN DEMOLAREA CASELOR CARE S-AU AFLAT PE DEAL UNDE.CREŞTEREA NUMĂRULUI DE PERSOANE FAŢĂ DE ULTIMUL RECENSĂMÂNT SE EXPLICĂ PRIN CREŞTEREA SPORULUI NATURAL DIN NAŞTERI. DORESC CA SĂ MAI SPUN LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI UN ADEVĂR PE CARE ÎL POATE VERIFICA ORI CINE ŞI ANUME ACELA CĂ DEŞI NU AU CHELTUIT NIMIC PĂRINŢII MEI CU ŞCOLARIZAREA ŞI PREGĂTIREA MEA PENTRU VIAŢĂ. Situaţia la Recensământul din 20 ianuarie 2003 N r . Băr baţ i Femei 82 22 6 108 118 176 6 226 SINGURA SCHIMBARE ESENŢIALĂ FAŢĂ DE RECENSĂMÂNTUL DIN 1992. ÎN PREZENT FIIND FOLOSITE LA CULTURI VEGETALE. Mag. ŞI REÎNTOARCEREA A O PARTE DINTRE CEI PLECAŢI DIN CAUZA FRONTIEREI. ŞI-AU MUTAT ŞI RECLĂDIT CASELE PE LÂNGĂ VALEA MEGHIŞEI. i 72 224 113 Fem ei 111 0-9 ani 10-19 45-64 20. NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! (NIHIL SINE DEO). CĂ BOGĂŢIA MATERIALĂ NU ADUCE NICI FERICIREA ŞI NICI LINIŞTEA SUFLETEASCĂ. ÎN FAVOAREA CELOR DOI FRAŢI AI MEI ŞI ALE URMAŞILOR ACESTORA. pes t e Mag. După r el i gi i Bapti ş t i După naţi onal i t at e Pent i cos Rom. T ot al Băr baţ cas e per s . 25 57 43 65 34 224 SCĂDEREA NUMĂRULUI DE CASE FAŢĂ DE CEL EXISTENT LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1948. t al i 44 per s . DACĂ NU-ŞI MĂREŞTE BOGĂŢIA SPIRITUALĂ.de T ot al cas e Di n car e Or t od. FĂRĂ SĂ LE 280 . La Recensământul din anul 1992 N r . UNDE SE MAI GĂSESC MULTE GRĂDINI CARE POT DEVENI FRUMOASE LOCURI DE CASE.44 65 şi Rom. CEIA CE SE POATE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ FOŞTII LOCUITORI DE PE DEAL. ÎN RÂNDUL AŞEZĂRII. DIN RAŢIUNI ECONOMICE NU S-A INTRODUS CURENTUL ELECTRIC. AM RENUNŢAT ÎN SCRIS LA PARTEA MEA DE MOŞTENIRE. ESTE CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CASE. REVIN ŞI SUBLINIEZ CĂ ACEI OAMENI CARE FAC ORICE PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI. ÎN ÎNCHEIEREA ACESTEI LUCRĂRI.

TREUIE SĂ MUNCEŞTI MULT SI BINE. NU AM FOST UN OM BOGAT ŞI NICI NU MI-AM DUMNEZEU A FOST CU MINE TOT TIMPUL. IAR ÎN VIAŢA CIVILĂ M-A AJUTAT CA SĂ MĂ RIDIC ŞI CHIAR SĂ-I DEPĂŞESC ÎN CAPACITATEA DE A GÂNDI ŞI A MUNCI. ATUNCI CÂND AU AVUT NEVOIE I-AM MAI AJUTAT. PE UNII CU CARA PĂRINŢII LOR AU CHELTUIT MULT PÂNĂ CÂND Ş-AU DESĂVÂRŞIT STUDIILE SUPERIOARE. UNDE DORIT ACEST LUCRU.PRETIND NICI UN BAN.BINEÎNŢELES CĂ PE LÂNGĂ CREDINŢĂ ŞI BUNĂTATE SUFLETEASCĂ. . DIN CONTRĂ. DAR BUNUL AM SIMŢIT CĂLDURA SCHIJELOR DE OBUZE CARE AU TRECUT PE LÂNGĂ FAŢA MEA. MAI ALES ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL.

acărcum=oricât. ÎN 1919-1920. oriundeAcărunde=oricumAldămaş=băutură oferită de vânzător cu ocazia unor tranzacţiiAleu=arvunăB•Bureană=buruiană Bănui=a regreta (Băni)Belceu=pătuţ mic cu balansar pentru copii miciBarşim=catifea 282 . A Acărcare=oricareAcărce=oricândAcărcând=ori şi cândAsta=aceasta Amu=acumaAistaacestaAiu=usturoiAiiani Arţar=salcâmAndăli=a porniAdipaa adăpa viteleAborâtdoborâtAbzice=a demisionaAsudat— transpiratAmorţit=înţepenitArie=teren unde se transportau snopii de grâu pentru treieratAşchiţă=aşchieAcărcât. CARE AU DAT MULT DE FURCĂ CADRELOR DIDACTICE ŞI FUNCŢIONARILOR PUBLICI VENIŢI ÎN ARDEAL.GLOSAR ALFABETIC CUPRINZÂND CUVINTE ŞI EXPRESII SPECIFICE LOCULUI. DUPĂ ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI.

MAGHIARĂ) = CEL PUŢIN == A REGRETA = OM BRUNET = BRICEAG = BUFNIŢĂ = VAS MARE DIN TABLĂ 40-50 LITRI CAPACITATE. SUPĂRARE = MÂNĂ = NEBUN = BOLNAV = ŞUBĂ = (CĂRĂBUŞ) = DEŞI = DISPOZITIV AL RĂZBOIULUI DE ŢESUT ÎN CARE SE AŞEAZĂ SPATA = POLIŢĂ CU MAI MULTE RAFTURI MICI PENTRU PĂSTRAREA FARFURIILOR = HAINĂ DIN PIELE DE OAIE BĂRBĂTUŞ . PRIN CARE VĂCARUL ANUNŢA PLECARE LA PĂŞUNE CU VACILE = A RĂMÂNE REPETENT = SFECLĂ FURAJERĂ = MAŞINĂ CU CARE SE TREIERĂ GRÂUL = A VORBI FĂRĂ ROST = SCULE FOLOSITE LA BĂTUT COASA = NASTURI = NECAZ.PIESĂ CU AJUTORUL CĂRUIA SE FIXEAZĂ SULUL DIN FAŢĂ A RĂZBOIULUI DE ŢESUT BRĂCINAR BIZUI BAREM BĂNESC BĂRNACI BRIŞCĂ BUHĂ BĂDANCĂ BUIGUIT BUGĂT = ŞIRET DE CÂNEPĂ CU CARE SE LEAGĂ PANTALONII ŞI ISMENELE = A TE ÎNCREDE (DIN BIZALOM ÎN 1.BĂŢ — VESTON FEMEIESC CU MÂNECI LUGI DIN POSTAV ALBASTRU = INSTRUMENT DE SUFLET DIN CORN DE VACĂ. FOLOSITĂ LA RUFE DIN CÂNEPĂ FIERT = = AMEŢIT DESTUL .BIBOLIŢĂ BLID BUBOI BELIT BOLD BOTĂ BUICĂ BUCIN BUCTA BURBUNGĂI BATOZĂ BOSCORODI BATALAUĂ BUMBI BAI BRÂNCĂ BOLUND BETEAG BITUŞA BONGAR BATĂR BRÂGLE BLIDAR BUNDĂ = BIVOLIŢĂ = FARFURIE = FURUNCUL = JUPUIT = PRĂVĂLIE SĂTEASCĂ .

PENTRU PĂSTRAT HAINE = PANTALONI = CĂMAŞĂ = ÎNŞELAT = CAUTĂ = COC.BELCIUG C CIURDĂ COZLIU CIOARECI CHIMEŞE CELUIT COATĂ CONCI CÂLŢI CANDALĂU CÂNTĂ Capul CUFĂR CHISĂLIŢĂ CIPCĂ CÂRPĂ DE PĂR CLISĂ CURECHI CLOP CUJMĂ CĂPIŢĂ CUCURBĂTĂ CĂZAL CROAMPE CUCHER CIOCI DE TENCHIU COCIOLIE DE AIU CIUDOS CĂCĂDARE CIOVARGĂU CIONT COCOSTÂRC COFĂ CHEŞCHENEU COLB = O BUCATĂ DE SÂRMĂ CE SE PUNE ÎN RÂTUL PORCULUI PENTRU A NU PUTEA SCURMA = TURMĂ DE VITE = DULAP MARE FĂRĂ USI. ARANJAREA PĂRULUI LA FEMEILE MĂRITATE = FIBRELE SCURTE DE CÂNEPĂ = SOBĂ DE GĂTIT DIN FONTĂ CU 4 PICIOARE = VAS DE 5 LITRI CAPACIT. CU TREI SERTARE. EMAILAT SAU DIN CERAMICĂ = POARTĂ PENTRU CĂRUŢE = GEAMANTAN DIN PLACAJ SAU LEMN = FIERTURĂ DE PRUNE (ZEAMĂ) = DANTELĂ LUCRATĂ CU MÂNA (AC CU CÂRLIG) = BASMA SCUMPĂ = SLĂNINĂ = VARZĂ = PĂLĂRIE = CĂCIULĂ = CLAIE DE FÂN ÎN FORMĂ CONICĂ = BOSTAN (DOVLEAC) = CLAIE DE FÂN SAU DE PAIE ÎN FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ = CARTOFI = BINOCLU = ŞTIULEŢI DE PORUMB CURĂŢAŢI DE BOABE = CĂPĂŢÂNĂ DE USTUROI = INERVAT = MĂCIEŞE = VAGABOND = OS = BARZĂ = DONIŢĂ (VAS DIN SCÂNDURI DE BRAD PENTRU APĂ. SAU MULS vaca = BATIC. BATISTĂ = PRAF 284 .

PRIETEN. PLANTĂ CU FRUNZE LATE. COPII. PRUNCI = SPERIETOARE PENTRU PĂSĂRI PUSĂ ÎN LANUL DE GRÂU =*CALOMFIR. POSIBIL VIITOR SOŢ = DREPT = A CLACSONA = BUCATĂ = DOP PENTRU STICLĂ = SEPARARE ÎNTRE MEMBRII UNEI FAMILII = PENTRU ACEIA = MALARIE = VERGELE DREPTUNGHIULARE (DOUĂ) CARE = ŞOPRON PENTRU DEPOZITAREA FÂNULUI = DUD = FRUMOS = FIRE DE BUMBAC VOPSITE ŞI RĂSUCITE = VOLĂNAŞ ŢIN ROSTUL URZELII . FRUMOS MIROSITOARE = ÎNŞELAT = NORMAL = CALTABOŞ = LAPTE FIERT DE LA VACA PROASPĂT FĂTATĂ = = = = = = UNEALTĂ CU CARE SE TRAGE JĂRATECUL ŞI CENUŞA DIN CUPTOR PENTRU A SE PUTEA INTRODUCE PÂINEA LA COPT TOBĂ PENTRU TOBOŞARI VÂRTELNIŢE SCÂNDURĂ TRAISTĂ FORMATĂ DIN DOUĂ PĂRŢI.CANCEU COATĂ CIUPĂIT CIUPĂ CILEGIU CIUHĂ CALAPĂR CELUIT CITOV COLDOBOŢ CURASTĂ D DRÂGLĂ DOBĂ DEPENELE DOASCĂ DESAGĂ DÂRĂ = VAS DE CERAMICĂ SAU STICLĂ CU CIOC = CAUTĂ = ÎMBĂIATUL SUGARILOR = ALBIE DIN LEMN PENTRU ÎMBĂIATUL COPIILOR SUGARI = COPIL. PURTATĂ PE UMERI URMĂ LĂSATĂ DE UN OBIECT TÂRÂT PE PĂMÂNT DOHOD = OSIILOR LA CĂRUŢE UN PRODUS MINERAL DIN GUDRON FOLOSIT LA UNGEREA DRĂGUŢ DIREPT DUDĂLIT DĂRAB DUGĂU DESCHILINGHIRE DÂRTACEIA F FRIGURI FUSCEI FANAR FRĂGAR FAINĂ FITĂU FODRĂ = IUBIT.

NOUTATE = FOLOS = VULPE = TEACA USCATĂ DE LA STICLĂ 286 .CEVA DEFECT . A DOINI .FEŞTILĂ FURCOI FURCHIŢĂ FEST FIERE FOAITĂ FOAIE FOTOGHIN FĂGĂDIT FESTELE G = FITIL PENTRU LAMPA DE PETROL = FURCĂ DE LEMN CU DOUĂ COARNE ŞI COADĂ LUNGĂ = FURCULIŢĂ = CONTINUU • . SFEROIDAL. CARE SERVEŞTE LA PĂSTRAT DISPOZITIV CU AJUTORUL CĂRUIA ÎŞI FAC CONCIUL FEMEILE MÂNCAREA MĂRITATE = A CÂNTA. DERBEDEU = VESTE .GREŞEALĂ = URÂT jr CÂINE RĂU SAU OM VICLEAN = CAZMA = CIOB DE VAS DE LUT SAU DE = ZGÂRCIT. FOLOSIT DE FERARI LA = PETROL LAMPANT = PROMIS = VOPSELE SATE = GURGOI GLIGAN GHINĂ GRĂITOR GUŞE GACI GĂLBĂNARE H = = = = = = VÂRFUL OPINICII ŞI BUZA STICLEI MISTREŢ GĂINĂ OMUL CARE CONDUCE PETRECEREA LA NUNTĂ CREŞTEREA PATOLOGICĂ A GLANDEI TIROIDE IZMENE LUNGI HEPATITĂ HULUGI HERBEICĂ HAITĂU HORI-HOREŞTE HIBĂ HÂD HAMIŞ HARŞEU HÂRB HAPSÂN HIRIBE HASMANDĂU HIRIU HAZNĂ HULPE HOASPĂ = = = TULPINI DE PORUMB PENTRU NUTREŢ LA VITE VAS DE CERAMICĂ.UT — VEZICA BILIARA = NEAMURI APROPIATE = APARAT DIN BURDUF DE PIELE. AVAR = CARTOFI = NEMERNIC.

spiţe de roţi. mai redus în greutate.tras căruţe. folosit la confecţionarea de Juguri .I Io Ie Inghe Iacă Iară Irimă Iagă Ierboaică Iute Ileu I învălitul eu ea unde iata din nou (repetare) inimă sticlă floarea soarelui repede nicolala fierarului şi cel pe care bate coasa ţăranii are mai multe inţelesuri: A te înveli la cap. (este mai uşor decât Gorunul) genunchi produs obţinut din laptele realizat după fătare. la care i se mai spune şi „curastă" a sbiera buzunar sensibil. operaţia de pregătit urzeala pentru ţesut. făcându-i şi coada în conciu. are două înţelesuri: A vorbi vorbe goale şi a toarce canurele din câlţi. mofturos la mâncare castra purceii . etc. învelitul fetelor care se fură şi le schimbă basmau albă cu alta neagră. respective instrument pentru a tăia mărunt dovleci când se face mâncare de dovleac vacă tânără care încă nu a fost gestantă copac de esenţă tare. a a a a se împodobi cu flori lua cămaşa pe dos oferi aduce înapoi îndruga împănare îndărăpt îmbia întorna J Jilău Jurincă Jugastru Jerunţi Jintiţă Jgheară Jeb Jungaş Jugăni are înţelesurile de rândea pentru tâmplar şi unealtă pentru tăiat varza când se pune la murat. dinţi pentru greble. pentru ţesut saci.

copt în cuptor. = ieftin = zgomot . turnată peste cenuşă la fiertul hainelor şi a jurebiilor de fire din cânepă. etc. construite sub formă de scări orizontale. o purcea.K Kilă L Lovor Leucă Leutră Leşie Leznă Larmă Lături Lampas Laibăr Lacră Lăpăstos Listau Laviţă Lihod Ludaie Lungalău Leasă transportate Lacreu Laboş Loptă Lipideu Litără Lungoare Luţărnă Lucheară Ludă Lepăda = lighean = piesă din lemn cu un capăt tras pe osia carului cu un dispozitiv metalic în formă de inel. = kilogram 288 . sprijinind leutra carului. prinse în corpul carului = soluţie alcalină obţinută din apa fierbinte.cutie de dimensiuni mici = teren cu exces de umezeală = drojdie de bere = bancă din lemn = rânced = dovleac cu miez galben. dulce .gălăgir = mâncare pentru porci = felinar = vestă . făcut din aluatul dospit din care se face pâinea. o oaie.comestibil = plăcintă mare cu brânză şi mărar. = părţile laterale ale carului. = tăblie din scândură folosită peste leutrele căruţei ca să nu cadă din căruţă recoltele = vestă = cratiţă = minge = cearceaf = litru = boală de febră tifoidă = lucerna = trifoi = prostănacă = a avorta o vacă.

liniştit Mniazăza = ora prânzului Mândru = frumos Mâţă pisică Mâţoc . pleavă cu care se făcea caselor la ţară şi vatra casei = morcovi = moţ din Munţii Apuseni = soţie sau fiică de mocan = noroi moale şi lipicios de picioare — scris urât şi dezordonat = piesă din nuia maleiabilă cu care se introduce popiota suveică pentru ţesut pânza Mezdreauă = unealtă din oţel cu o latură ascuţită.M Mierţă 12 kg Morareu Măştihoaie Mânânţel Maică Mai din lemn Mniere de prune Minerău Maţ Murluială tencuiala Moroci Mocan Mocăniţă Mâzgă Măzgălitură Muieruşcă în = unitate de măsură pentru grâu. având capacitatea de = mărar = mamă vitregă = mărunţel = mamă = unealtă cu care se bat hainele la spălat = majun din prune = culoare albastru-violet = intestin = amestec de lut. cu două mânere. folosită la netezirea lemnului Moaltără = tencuială din var şi nisip Molcom = domol. stuf .motan Muiere = femeie căsătorită Mălură = boală la cereale provocată de o ciupercă Mirişte = suprafaţa de unde a fost cosit grâul Meliţă = unealtă folosită la finisarea fuiorului din cânepă Moare de curechi = zeama de pe varza acră pusă la murat Mintenaş = imediat N Năzări Nană Nadă = închipuire = femeie în vârstă (lele. ţaţă) = trestie. apă nisip.

voinic castraveţi instalaţie pe apă care compactizează ţesuturile de lână (le îndeasă) boabe de porumb zdrobite cu ciocanul pentru pui de găină piţigoi ardei . transpiraţie găurile laterale ale opincii. prin care se leagă pe. picior nimeni curtea casei grădina de lângă casă musafiri prieten de drum ca se răcori ulcior direct o bucată de pânză cu care se înfăşoară piciorul la incălţat fereastră presă de făcut ulei din folaorea soarelui coasa a Il-a la fân pe şesuri floare naturală sau artificială pivniţă postav sau alte ţesături din industrie pământ lăsat nelucrat mai mult timp creion panglică pat rudimentar (scânduri pe 4 picioare) manşeta de la cămaşa costumului popular local plantă erbacee în formă de suliţe. beţişor rudenie mai îndepărtat grădina de lângă casă căldură mare. care creşte în lacuri viguros.Nulă Nuiaua Niam Nila căşii Năduşală Nojiţe Nime 0 Ocol Ogradă Ospătoi Ortac Ogăi Ool Oblu Obdială Oblac Oloire Otavă P Pană Pijniţă Pănură Pârlog Plevas Primă Prici Pumnar Pipirig Pogan Pagini Pivă Pisat Piţăguş Piparcă zero nuia.

afânat = preş lung pe care se calcă în casă = farmacie = veston-sacou = tijă metalică de la extremităţile jugului care nu permite ieşirea animalului din jug = platbandă din fier cu care tălpuiau roţile căruţelor a rezista roata la poveri = zgomot produs de eliminarea unor gaze din stomac prin gură = rinichi = omletă din ouă = strat de flori sau de zarzavaturi.proptă Băşuş Pită Piporoş Pică Picur Peţât Perină Porodici Pancovă Poale Puică Prostălău Postavă Priznăr Puzdărie Păsulă Pănuşă Porlog Ponoslu Pântece Prinsoare Puhav Procouţ Potică R Roc Rastău Raf pentru Râgâi Rărunţi Ratotă Rond nivelului -.a cere o fată în căsătorie = pernă =.cade = picătură.o bucată de lemn care sprijină ceva să nu se răstoarne = document de vânzare-cumpărare a unui animal = pâine = hârtie . întrebuinţat la confecionarea opincilor = plângere către organele de stat = abdomen = pariu = ceva moale. ridicat deasupra din jur 291 . strop de apă . roşii = gogoaşă = fustă la costumul popular al ţărăncilor = găină tânără = dus cu pluta .covată mare în care se frământă pâinea = titirez = partea lemnoasă măruntă a cânepei = fasole = foile care îmbracă ştiuletele de porumb =material din piele.

email pe vase de gospodărie = desiş de arbuşti diferite specii şi de spini = liber = lucru greşit sau om fără minte = traistă = a se certa = a se opinti să facă ceva = fir de aţă destrămat dintr-o bucată de pânză = a înjura = înjurată = coş din papură = cenuşiu.Rumpe S Sor Sâmbrie Snopi Smalţ Smidă Slobod Smintit Straiţă Sfădi Sforţa Scamă Sudi Sudalmă Soatior Sur Strujac Sopon Scoacă Sucitoare pentru Socală pentru suveică Stupuş Scrijeauă de pită Sălăriţă Sămătişe Scântit Saţău S Şuştar largă în Ştrimfli Şohan Şpaiţ Şoroflu =rupe = şoric de porc = retribuţia slujilor angajate = mănunţi de cereale păioase legate împreună = Glazură.smântânit =su neted din lemn cu care se întinde aluatul plăcinte şi pentru pătură de tăiţei = unealtă de lucru cu care se face papiote = dop de plută = felie de pâine = solniţă = lapte prins smântânit = luxat = când se simte sătul după o mâncare mai grea = vas din lemn sau metal cu o toartă şi cu gură care se mulg vacile şi oile = ciorapi = niciodată = cămară de alimente = şurub 292 . bate-n gri = saltea umplută cu paie = săpun = brânză făcută din lapte prins .

curent de aier = obicei străvechi de bobotează = mamelă 293 . traslator = farfurie de ceramică (blid) = viţel de 2-3 ani = albie scobită într-un lemn mai gros pentru = mătură din uiele de mesteacăn = porumb = tocmai = coridor îngust a casei de la ţară = tavă pentru aragaz sau alte întrebuinţări = toată = cerneală = larve de cărăbuş (deliciul găinilor) = a repara.bătătorit cu picioarele (varza în butoi) = zahăr = clopoţel = paiete = balama . cuţit. briceag = împestriţat = traducător. a îndrepta ceva .Şitău Şagă Şogoreană Ştergură Şotout T Tolcer Tămădi Tindă Tânjeauă Tină Tătarcă Tisau Tărcat Tălmaciu Talger Tuluc Tăcăneauă aluat Târş Tenchi Tumna Târnaţ Tepsie Tătă Ţintă Tomocoi Tomni Topoşit T Ţucur Ţângălău Ţânţele Ţâţână Ţug Ţuraleisa Ţâţă = presă de ulei = glumă = cumnată = prosop = stivă de lemne = pâlnie = vindeca = prima încăpere la casa ţărănească = proţap folosit pentru jug la arat şi grăpat = noroi = sorg = curea lată în care se ţine bani.

. respective balamalele Ulceaua = cănită (ceaşcă) Uol = ulcior din ceramică Ultoi = a face altoi la pomi Udori = secreţie oculară la cei care au conjuctivită V Verin Vică Vorovi Vârstă Vânturoi Vrajniţă Valău mai scurt Vaioagă Vuji Vână Z Zadie femeilor Zamă Zbici Zbardă Zmiceauă Zăvoi Zgârci Zălog care 1-a = = = = = = = venin unitate de măsură pentru cereale vorbi dungă în pânza ţesută vânt stârnit din senin (minitornadă) poartă din nuiele împletite la intrarea în grădină jghiab lung din lemn pentru adăpatul vitelor sau pentru dat mâncarea la porci = chirpici. folosită la copii răi pădure de plopi şi sălcii lângă o apă curgătoare cartilaje paznicul de câmp lua un obiect de la copilul pe prins cu vitele în păşunatul altui proprietar 294 . bici pentru animale secure pentru dulgher cu tăiuş lung vergea subţire de lemn verde.Ţumburuş obiect Ţol acoperit =proeminentă mică şi rotundă la extremitatea unui = ţesătură de lână vărgată (alb şi negru) folosită pt. cărămidă nearsă pentru construcţii = a se potrivi unul cu altul = venă = şorţ . pe uliţă Uliţă = stradă Uruială = cereale măcinate grosier pentru hrana animalelor Urzi = a învârti firele pe urzoi în vederea ţesutului pânzei Uşori = cei 2 stâlpi verticali de care se prind canaturile unei uşi.. U Ulicău = hoinăreşte pe străzi.partea din faţă a costumului popular ale = = = = = = = supă de.

IGNAT . Centenar al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea 1972. D.Editura Academiei Bucureşti pag. 3. 10. 69-70 despre Voivod Menumorut.1 4 . 12.Găsirea a 53 monede-drahma în vatra Comunei Tileagd.Zona Etnografică Crişul Repede. Oradea. despre Răscoala de oraşul Oradea şi Bihor. 129 8. 9. pag. P. . ION COJA-„Transilvania InviincibileArgumentum" Editura Atheneum Bucureşti.C. Crisia III.Cronici în Limba Maghiară despre Grofii Tileagdului. Oradea . 6. 7. „Transilvania" voi. I. 2) Cetăţi Dacice în partea de Vest a Munţilor Apuseni. p. pagina 401. 1968 pagina 239266.Opere pag. 11. oamenii din Bihor. Lucrări ştiinţifice. SEVER DUMITRAŞCU: 1) Aşezări Dacice din Vest şi Nord-Vestul României. O.Manual Şcolar cls. Crisia II.1973. I. 1972 pagina 121-148. S t . 197-209.Cronicar Bihorean. 13. I. la Băbolna 1659.N. II. TEREZA MOZES . 5. ISTORIA ROMÂNIEI seria C. Bucureşti 1958.Descoperiri de monede antice în Transilvania S. 295 . POP . 3) Descoperiri Arheologice în judeţul Bihor. BUNYITAY V1NCZE . a VlII-a. Editura Sport-Turism Bucureşti 1948 pagina 12. B L A J O V I C I . 4. ISTORIA ROMÂNIEI . S Z Ä N T Ö 1. BOROVSZKI SAMU şi RÂKOSI JENO . Opere. 1990. 110-357.A 2-a carte despre IOAN SZALARDI . L1VIU BORCEA + IOAN SZALÂRD. pagina 101.Enciclopedie despre TEODOR NEŞ + STELIAN VASILESCU . BERINDEI şi Gr. WINCLER . 1982. - 2. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE G h .

MEZÖTELEGD TÖRTENETE . 27.Românii din Transilvania terorizaţi de Regimul Austro-Ungar în 1867-1918.România în Izvoare goegrafice şi cartografice din Antichitate -Bucureşti 1978.Monografia judeţul Bihor. Rumänien Probi. ABRAHAM ORTELIUS DIN ANVERS . pag. 22. FLORIAN DUDAŞ . străvechi a Românilor Ardeleni) 28. 24. C. GIURĂU . scrisă de Sass Kaiman. BOGDAN PLĂMĂDEALĂ . PÖSALAKA. Florida 1975. CAPITOLIUL BISERICII ORTODOXE ORADEA .Cartograf . 17. prelaţi ai Bisericii Reformate.Craiova 25. Sibiu 1986.în anii 1527-1598 a cartografiat localităţi din judeţul Bihor şi Tileagdul. 18. 11-30 Bucureşti 1976. MIRCEA PĂCURARIU . 6 ALFÖLDI . L. Transilvania 1940. 15. BOGDAN PETRICEICU HAJDEU . 23. 30.Az Erdelyi român öshaza kerdesehez (în chestiunea Patriei Budapesta 1942. 20. C. Material aflat la Arhivele Statului Filiala Oradea.Start şi substrat popoarelor Balcanice Bucureşti 1892.Formarea poporului Român .la 6 octombrie 1308. SĂBOLCIU. pag.Descrierea localităţilor Judeţului Bihor. K. MALOMSZEG.Monografie în limba maghiară 1996. CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE TRANSILVANIA. Budapesta 1919. 21. ' C.Biserica Românească din Nord-Vestul ţării sub ocupaţia Hortistă în 1940-1945. Kupân Ârpâd şi Varga Ârpâd. 662-668. 1973. 4748. TILECHIU. 1979 pag. 26. TILECUŞ. adevereşte că membrii familiei Csanâd au împărţit între ei moşiile lor din TILEAGD. GALDI . BIRTIN şi ŞUNCUIUŞ.Transilvania and the Hungaria - Crisia 1986. MIHAI FĂTU . C.Elemente Daco-Române în spaţiul Carpato-Danubian Secolele III-XIII. Bucureşti 1985. 19. Bucureşti 1970.Cronicar maghiar Dacii şi Românii în ANDREI DUNAY. 16. 296 . 29. voi.şi IOAN CHIVARI .Istoria Bisericii Ortodoxe Române Sibiu 1972.Manuscrise Româneşti Medievale. NAGY SÂNDOR . GIURĂSCU . MARIN POPESCU .

Torsul fusul cu 297 .

298 .

Ustensile folosite în industria casnică 299 .

300 .

Belceu Leagăn - 301 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->