Monografia comunei Tileagd

La a 750-a aniversare
Traian Indries

2006

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................... 5
Capitolul I

SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI....................................... 7
Capitolul II

EXISTENŢA ŞI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR.......................... 17
Capitolul III

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI........................................... 24
Capitolul IV

DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD.............................. 29
Capitolul V

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD ŞI A SATELOR APARŢINĂTOARE....................................................................... 84
Capitolul VI

VIAŢA 103 SATUL 164 SATUL 169 SATUL 173 SATUL 233

SPIRITUALĂ

-

BISERICA

...................................................................................................................... UILEACUL DE CRIŞ

..................................................................................................................... POŞALACA

..................................................................................................................... TILECUŞ

..................................................................................................................... BĂLAIA

..................................................................................................................... CĂTUNUL CĂLĂTANI......................................................................................240 GLOSAR ALFABETIC ..................................................................................................................... 253

2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE ..................................................................................................................... 267

INTRODUCERE
Această lucrare intitulată, „MONOGRAFIA COMUNEI TILEAGD" se doreşte a fi o monografie istorică, fără a se neglija aspectele de ordin demografic-etnografic, economic şi spiritual. Nu au fost omise nici problemele fizico-geografice şi pedoclimatice. M-am oferit în mod voluntar să fac această lucrare, întrucât în ORAŞUL Tileagd am făcut cunoştinţă prima dată cu „lumea civilizată", încă din fragedă copilărie, începând cu anul 1925, când mă aduceau părinţii din satul natal Tilecuş, cu ocazia rezolvării problemelor de ordin gospodăresc; la Primărie, la Poştă, la cele două mori de măcinat cereale, care aveau şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi la târgul săptămânal de Vinerea. Aici şi cu aceste ocazii am început să-mi deschid orizontul cunoaşterii, să descopăr „O lume nouă" şi să gândesc ce va trebui să fac, ce sens să dau vieţii mele pentru a reuşi să depăşesc condiţiile în care am văzut lumina zilei şi modul sărăcăcios în care supravieţuia familia din care făceam şi eu parte. Am fost un copil precoce şi mi-am dat seama prea devreme asupra mediului care mă înconjoară. La baza acestei lucrări stau informaţiile de documentare din cărţile de Istorie ale unor scriitori români şi maghiari, precum şi din documentele istorice aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, la Arhivele Statului Filiala Oradea, Biblioteca Orăşenească, Serviciul de Cadastru, Direcţia judeţeană de Statistică Bihor Oradea, Capii Bisericilor Ortodoxe, Catolice, Rabinul Şef al Comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte documente cu conţinut istoric. La toate acestea se mai adaugă studierea toponimiei locale, culegerea şi selectarea creaţiilor folclorice locale, întocmirea unui glosar de cuvinte şi expresii utilizate în plan local, în vorbirea de dinaninte şi după terminarea Primului Război Mondial. Aşa cum am arătat în primele rânduri, această monografie, dorindu-se a fi o lucrare istorică, am considerat că nu este lipsit de interes ca să cuprind în cadrul ei şi un scurt rezumat al

3

Istoriei Transilvaniei, a existenţei de la începutul începuturilor şi a continuităţii Dacilor în judeţul Bihor, cu atât mai mult, cu cât că unii politicieni radicali, nici până în zilele noastre nu reuşesc, sau nu vor să recunoască ADEVĂRUL ISTORIC. Lucrarea este structurată pe mai multe capitole, în ordinea importanţei cunoaşterii conţinutului lor. Primele două capitole le-am dedicat datelor Istorice

4

ale Pământului Transilvan şi a existenţei Dacilor Liberi în judeţul Bihor din Epoca Romană. în capitolul III sunt prezentate aşezarea fizico-geografică şi condiţiile pedo-climatice ale comunei şi ale celor 5 sate aparţinătoare. Cap. IV. cuprinde trecutul încărcat de Istorie al Tileagdului şi ale satelor aparţinătoare, începând cu datele de atestare documentară a fiecăreia. Cap. V. cuprinde problemele demografice şi etnografice, evoluţia lor în timp, limba vorbită în anumite etape de dezvoltare a societăţii. Cap. VI. cuprinde VIAŢA SPIRITUALĂ şi deazvoltarea învăţământului, educaţiei şi culturii, ale populaţiei celor 4 (patru) religii convieţuitoare în aceleaşi spaţii: Ortodoxi, Romanocatolici, Reformaţi şi penticostali. Cap. VIL cuprinde VIAŢA ECONOMICĂ, agricultură, industrie, comerţ, transporturi şi meşteşugurile ţărăneşti, evidenţiind evoluţia lor spectaculoasă postbelică, precum şi involuţia în ultimele decenii, datorită unor factori care depăşeau puterile Administraţiei locale. Cap. VIII. cuprinde obiceiurile vechi, moştenite din generaţie în generaţie, folclorul local în versuri, transmis pe cale orală, colinzi de Crăciun şi de anul nou. Lucrarea se încheie cu un glosar de cuvinte, expresii locale (arhaisme specifice locului) şi cu bibliolteca selectivă a scriitorilor şi cronicarilor din a căror lucrări am extras datele care fac obiectul acestei lucrări.

5

Capitolul I SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI
încă din timpul Comunei Primitive, a existat o organizare TRACO-DACICĂ pe acest pământ Românesc. Sub conducerea lui Burebista, dacii ajung la cea mai dezvoltată formă statală, întemeind un Stat care s-a întins pe întreg terioriul de la Nistru până la Tisa -Dunăre şi Marea Neagră. După moartea lui Burebista, Statul Dac s-a fărâmiţat în opt (8) provincii. Sub conducerea lui Decebal s-a format din nou statul Dac care a fiinţat până în anul 106 e.n. când, după mai multe şi crâncene războaie a fost cucerit de către Romani, în frunte cu împăratul Traian şi transformat în provincie Romană. La data de 11 august 117 e.n., a încetat din viaţă împăratul Traian. După moartea lui, au început din nou ca să năvălească popoarele barbare, care nu mai purtau frică de rezistenţa imperiului Roman. Căutând toate izvoarele istorice, vom afla că în partea de răsărit a Europei meridionale, între Marea Adriatică şi Marea Neagră, trăiesc un adevărat mozaic de Etnii: croaţi, greci, maghiari, sârbi, slovaci, turci şi altele. Tot aici trăiesc însă şi românii, neamul cel mai numeros din această parte a Europei, estimat la cifra de peste 25.000.000 (douăzeci şi cinci) milioane persoane. Aşezările româneşti acoperă întreg teritoriul dintre Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră. Mai sunt însă foarte mulţi români care trăiesc în afara acestui perimetru, cum ar fi Aromânii din Grecia, românii de pe Valea Timocului, din câmpia Panoniei şi dincolo de Nistru. Aşadar, românii, ca şi alte neamuri din Europa, nu trăiesc toţi în Statul care le poartă numele, aflându-se şi dincolo de frontierele naţionale ale României, în statele învecinate. De asemenea, nu toţi cei care trăiesc în România sunt de naţionalitate română, mulţi fiind de naţionalitate maghiară, ţigani, saşi, lipoveni şi alţii. Trebuie însă precizat că numărul românilor care trăiesc ca minoritari în afara graniţelor României, respectiv în ţările învecinate, este mult mai mare, aproape dublu faţă de minorităţile etnice care trăiesc în România. Această situaţie se găseşte mai rar la alte state din Europa. Statisticile făcute estimează că românii

6

a fost deposedarea fabulosului ei tezaur. cu preponderenţă în sudul Italiei. când au venit ungurii. Această situaţie a apărut în urma transformării latifundiilor în terenuri de vânătoare. Aceşti ţărani desrădăcinaţi. a început lungul proces de romanizare pe întregul teritoriu al Daciei. Tisei. „înţelepciune" au migrat tocmai din Asia?! (nu cumva bazele ortodoxismului au fost puse în Asia ?!! ce gândiri „ilustre" a unui popor plin de „demnitate"!). nu mai are o asemenea situaţie în vecinătatea graniţelor sale de stat. au început să facă diferite construcţii şi să practice agricultura pe teritoriile corespunzătoare acestei îndeletniciri. neputând suporta umilinţa înfrângerii s-a sinucis. Attila şi mai târziu peste 400 de ani. într-adevăr nu se găsesc documente de arhivă care să ateste acest deosebit eveniment.care trăiesc în afara graniţelor ţării noastre. au găsit toate terenurile pustii. Cel mai mare excedent a fost în metropolă. fiind vorba de un mare excedent de populaţie. cu ecuaţii încă necunoscute. după ilustra lor. Din această simbioză s-a format de-alungul anilor ÎNTREGUL POPOR ROMÂN. a fost aceea ca să descopere când. romanii s-au căsătorit cu fiicele dacilor şi cu văduvele luptătorilor căzuţi în luptele repetate care au avut loc.n. în câmpia Panonică şi în Transilvania. întins pe întreg teritoriul României. după migrarea ungurilor şi alungarea românilor existenţi în Câmpia Panonică şi din o parte a Transilvaniei. Coloniştii romani. dintre frontierele Nistrului. a dat prilej unor cronicari şi istorici maghiari ca să falsifice istoria şi să susţină că atunci când au venit hunii cu conducătorul lor. se ridică la cifra de 5. pretinzând ca ungurii au fost primii ocupanţi şi că li s-a „furat" Transilvania de către românii care nici mai mult nici mai puţin. prin violenţă. majoritatea îndreptân-du-se sprea Roma. până în zilele noastre. Decebal. încă din vara anului 117 e. aflăm că împăratul Romanilor Traian. în epoca premergătoare acţiunii militare împotriva Daciei. alungând ţăranii de pe pământurile lor. au luat calea oraşelor. în mod treptat şi cu acordul reciproc.000. Dunăre şi Marea Neagră. Cercetând mai adânc izvoarele istorice. au migrat din Asia! O altă problemă a istoricilor maghiari. Se ştie însă că poporul Dac era un popor 7 . Faptul că nici un istoric şi nici o cancelarie europeană nu au scris la vremea potrivită despre existenţa daco-romanilor ca un popor mare. fiind un popor mult mai civilizat decât triburile dacice. unde şi de către cine a fost încreştinat marele popor român?. Nici un alt popor european. Din păcate aceste aberaţii au fost susţinute de către mai mulţi „gânditori" maghiari de-alungul secolelor. a avut de rezolvat o serioasă problemă socială.000 (cinci milioane). nelocuite. care. Un alt motiv serios pentru declanşarea războiului în Dacia.

susţinând că ungurii au fost primii ocupanţi ai teritoriul Transilvaniei. bulgari şi vlahi. Cele arătate de Anonimus sunt confirmate şi de alte cronici maghiare. Reacţia nobilimii maghiare a fost promtă! Uciderea mişeleşte a Voievodului Mihai Viteazul pe câmpia Turzii. adică după ce Mihai Viteazul s-a încoronat la Alba Iulia ca domn al tuturor românilor. arată că la venirea ungurilor în Panonia. în lucrarea „Descrierea Europei". aceasta era locuită de slavi. Muntenia şi Ardealul. scrisă spre cumpăna Veacurilor XI şi XII. iar Apostolul Andrei le-a arătat calea dreptei credinţe. Anonimus povesteşte în detaliu cum. aflat în slujba lui Carol de Valois şi Carol Robert de Anjoux. Anonimus mai aminteşte şi alte căpetenii ale Vlahilor din Transilvania: Menumorut. se afirmă că ungurii s-au aşezat în Transilvania după ce i-au învins pe vlahii şi slavii care trăiau acolo. se aflau în Panonia când au venit ungurii. Acesta. ori de Simon de Geza şi confirmate de Cancelariile maghiare sunt în deplină concordanţă cu mărturiile scrise ale altor izvoare istorice. Nobilimea maghiară din Transilvania şi odată cu ea şi Ştefan Szamoskozy al nostru înţelege spre ce deznodământ se îndreaptă Istoria. într-o lucrare apărută în anul 1598. aproximativ prin secolele IV-V-lea. Astfel. al cărui loc. stă mărturia scriitorului Ştefan Szamoskozy. se găseşte un popor foarte mare. în ciuda încercărilor unor istorici maghiari de a falsifica istoria. căpetenia maghiarilor. asupra originii românilor. în credinţa lor. unde domneşte un vlah (român) Gelu. După anul 1600. care a murit şi a înviat. cronicarul maghiar Anonimus. aflând despre belşugul ţării Transilvane. realizând pentru o clipă de neuitat. Tuhutum. cărora li se spune români şi că sunt păstorii Romanilor. Astfel. denumiţi vlahi. încă de pe vremea năvălirii hunilor conduşi de Attila. alungându-i pe români. unirea într-un singur stat ale celor trei Provincii Româneşti: Moldova. în buna tradiţie Europeană. un deznodământ care nu le convine deloc. la Kiev. afirmă cu seninătate latinitatea neamului românesc şi autohtonia pe meleagurile unde locuieşte. Cât priveşte Transilvania. între Someş şi Mureş. poporul român s-a încreştinat odată cu formarea lui ca popor. care arăta că românii. Mai putem preciza că datele oferite de Anonimus. ajunge să se confrunte în lupte grele cu acesta. consemnează în anul 1308 că în Sud-Estul Europei. Este vorba despre Simon Geza. Un călugăr dominican francez. într-o ţară mare şi bogată. 1-a luat Isus Cristos. sălbăticia faţă 8 . reuşind să-1 omoare şi să ocupe teritoriul pe care îl ocupa. precum şi Vlad în Banat. în cronica lui Nestor. vestitul notar al Regelui Bela al III-lea şi al altui anonim care s-a semnat cu pseudonimul Andrei Du Nay (adică Dunai de la Dunăre) în cronicile lor scrise prin secolul XII sau XlII-lea. Instructivă pentru motivele care determină schimbările de opinii a istoriografilor maghiari în corpare.credincios şi-1 adorau pe Zeul lor Zamolxe.

în deplină legalitate cu nobilimea maghiară. vechi sau moderni. în cartea sa „Geschichtes des transalpinischen Dacien". printre care şi dreptul de a se bucura de legile ţării. ortodoxismul lor care nu putea fi deprins numai în sudul Dunării. Cancelariile maghiare şi-au frământat mult minţile. influenţă care nu se putea exercita decât în sudul Dunării. Istoricii unguri însă nu! Cu privire la venirea românilor în Transilvania. Alături de refuzul Curţii de la Viena şi a Dietei din Transilvania. un Szenturay va susţine supraveţuirea coloniştilor Romani numai în Principatele Româneşti extracarpatice de unde au venit în Transilvania peste munţi. Szulzer. Se ştie însă că toţi istoricii. „în decursul timpului". Teza „Roesleriană" cum a fost numită. o teorie istorică a migraţiei românilor în Transilvania. influenţa slavă a limbii române. nu numai în urma ungurilor dar şi în urma saşilor. va prezenta cronicarul Francsisek J. stabilit în Transilvania prin căsătoria cu fiica unui sas. se sprijinea pe următoarele argumente privind imigraţiile: 9 . de o convingătoare competenţă. lipsa de drepturi politice a românilor din Transilvania. fie înainte de Szulzer. au recunoscut în termeni categorici Autohtonia românilor. Acesta lansează o teorie istorică prin care susţine că românii au migrat în Transilvania. Continuitatea „Dacilor" nu este încă pusă în discuţie. abia în Secolul al XII-lea. care după anul 1601 „Descoperă" că Romanii şi-au retras coloniştii din Dacia sub Galenius. Printre primii se află acest Ştefan Szamosközy. fie după acesta. se înscrie la cuvânt şi Francsisc J. a prezenţei românilor în nordul Dunării şi în Transilvania. absurdă faţă de adevărul istoric. pentru a obţine drepturile ce le fusese uzurpate cu mai bine de trei secole în urmă. cum să falsifice mai credibil Istoria pentru a nega că românii descind din strămoşii lor daco-Romani! Astfel. Leipzig 1871. scrisă în anul 1871-1872. Deci. Szulzer. Szulzer oferă teoria: „Tăcerea izvoarelor istorice până în Secolul al XIII-lea. Abia spre sfârşitul Secolului al XVII-lea. cu saşii şi secuii. care au învăţat limba latină de la stăpânitorii lor Romani. pentru început este negată romanitatea românilor. elveţian de origine. Dar.de populaţia românească. mărturiile antice despre părăsirea Daciei de către Aurelian. lucrare care a avut un ecou larg în lumea Europeană. teza lui Szulzer a fost reluată şi dezvoltată peste aproape un secol de către Robert Roesler în lucrarea: „Rumänische Studien Untersuchungen Zur Aszterar Geschichte Rumänien" (cercetări asupra istoriei mai vechi a României). adică în focul disputei politice iniţiate de români. românii de mai târziu fiind de fapt descendenţi ai dacilor. Szulzer a gândit să-i facă pe plac socrului său şi altor saşi! Nu se ştie dacă a reuşit. Cu această lucrare. a cărui acoperire şi falsificare începe astfel să devină o datorie patriotică a oricărui bun istoric maghiar.

cu progres în toate planurile da Stat. conchide Robert Roesler. Jozsef Karâcsony este mai tranşant: românii s-au format în Romagna de unde au venit în Dacia după anul 1526. în Secolul al XTX-lea afirmă că românii din Transilvania sunt descendenţi din coloniştii Romani. susţine în mai multe lucrări că: românii sunt descendenţii tracilor romanizaţi în ţinutul cuprins între Dunăre şi Balcani. la al cărui ordin întreaga populaţie a trecut Dunărea în Sud. Pentru istoricul Ludovik Rethy. 2. limba română a suferit o puternică influenţă albaneză. cu cele două principate care s-au unit în anul 1859. 3. Piesker. Hurdadorfer şi naţionalitatea. Dacii au fost exterminaţi de cuceritorii Romani şi nu pot fi consideraţi înaintaşii românilor de azi. 6. Hunfalvi care de fapt şi-a schimbat numele din P. A. Iosef Kemenyi. ocupând definitiv Sud-Estul Europei.1. unde şi-au format o limbă. Dessler. al XlII-lea. Dacia a fast evacuată de către Aurelian. se explică prin îndelungata vieţuire a românilor în sudul Dunării. 4. în Sec. la sfârşitul 10 . 5. ei au emigrat în Nord. Aici în sud. unde găsesc ungurii care erau instalaţi ca stăpâni ai locului. Teza Roesleriană este susţinută de către istoricul ungar P. Problema continuităţii românilor în Dacia era cât pe ce să primească o soluţie definitivă la istoricul Austriac J. în Transilvania au ajuns în Sec. Influenţa slavă asupra limbii române. Lipsa de valoare documentară a cronicei scrise da Anonimus (notarul Regelui Bela). având menirea să răspundă opoziţiei româneşti din Ardeal la instaurarea Dualismului şi la suspendarea oricărei autonomii Transilvănene. Tăcerea izvoarelor Istorice asupra prezenţei româneşti în nordul Dunării vreme de un mileniu (mileniul imigraţiilor). de unde au migrat în Balcani ca păstori romani. Apariţia acestei teorii este circumstaţiată politic. Makai consemnează ca românii aflaţi în Maramureş au venit din Moldova. după „luminata înţelepciune a cronicarilor unguri". românii s-au format ca popor în Munţii Apenini. precum şi nădejdilor de unire ale tuturor românilor din Ardeal. Cronicarul I. care argumentează că vatra de formare a poporului român trebuie căutată în Asia. X. prin Secolul al XlII-lea. iar de aici au migrat în nordul Dunării. idee atât de trăznită încât nu a fost împărtăşită de nimeni. Peninsula Balcanică a fost deci punctul de plecare a poporului român. care treptat s-a transformat în terenurile goale şi mai puţin populate de la Nord. Ştefan Katana şi I.

istoriografia maghiară nu-şi pune problema continuităţii româneşti în Transilvania şi afirmă. Cu tot adevărul istoric. Iosef Becko precizează că: „Vlahi se trag din Romani. pentru interesele Statului Maghiar multinaţional. Concluzia: Prin proporţia numerică a populaţiei. Istoriografia maghiară modernă şi contemporană îşi pune însă problema continuităţii româneşti. a preponderenţei elementului românesc în Transilvania. nici obiceiurile strămoşeşti". agravat prin instituirea Dualismului Austro-Ungar. în 1900. odată cu conflictul făţiş declarat la 1848 între români şi maghiari. gata ca să sacrifice orice adevăr istoric şi orice principiu. András Huszti.763. în 1910. la 2. Nu le-a contestat-o nimeni această identitate. De asemenea în anul 1740.628 maghiari şi 353. drepturile civile ce se cuvin în mod legal poporului român.231 maghiari şi 441. la 2. erau 916. a reieşit următorul raport demografic între românii şi maghiarii din Transilvania: în 1880.909. în termenii cei mai categorici. în veacul al XIX-lea.027 secui. câte odată în termeni dramatici! Istoriografia modernă 11 . menite să umfle unele cifre şi să scadă altele.647 maghiari şi 404.294. deşi au trecut atâtea veacuri. în raport cu populaţia propriu-zisă maghiară în cadrul Imperiului Habsburgic. Deci. anume din coloniile pe care Traian şi ceilalţi împăraţi le-au adus în Dacia". opiniile maghiare au evoluat între două poziţii radical distincte şi contradictorii. iar în anul 1778.421 români. Cancelariile maghiare nu au recunoscut nici în ruptul capului. Ungaria anilor 1867-1918.260 români erau 1.Secolului al XVUI-lea. Recensămintele efectuate de către statul maghiar pentru populaţie înainte de primul război mondial. conform acestor recensăminte. Această distincţie străveche a încetat să mai fie făcută după data de 1 decembrie 1918. disproporţionat. toţi istoriografii maghiari s-au aliniat într-un front comun antiromânesc. cu toate dovezile de necontestat. La începutul. erau 1. De menţionat că statisticele oficiale maghiare făceau distincţie între maghiari şi secui. nu au putut ascunde totuşi realitatea cunoscută tuturor. nu şi-au pierdut nici limba. deşi întocmite prin aplicarea a diferite tertipuri. consemnează că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de limba veche Romană ca naţiunea Vlahilor. care este un semn sigur că ei sunt în Transilvania urmaşii vechilor coloni Romani. Ardealul este mai înainte de toate Românesc! După cum am putut vedea.617. scoasă în evidenţă de cele 3 recensăminte.394. când propaganda revizionistă a „descoperit" că maghiarii şi secuii sunt de aceeaşi naţionalitate. la 2.636 secui. prezenţa românilor în Transilvania la data venirii ungurilor aici. Astăzi au ajuns în stare de servitute faţă de nobilii maghiari din Transilvania dar.292 secui.674 români.

Replica maghiară la cererea românilor de drepturi egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. Mai întâi s-a urmărit desfiinţarea a cât mai multe şcoli româneşti. deoarece în Secolul al XIII-lea. Virâg. încă din Secolul al XIII-lea s-au deslănţuit persecuţiile împotriva preoţilor de religie ortadoxă. la băieţi şi de Rozsi. care ţin pe moşiile lor preoţi ortodoxi. armeni. a fost aplicarea politicei de deznaţionalizare. etc. care duc poporul la rătăcire. tic. Astfel. emanând de la Papa Nicolae al IV-lea. cnejii şi ţăranii îşi vor pierde moşiile dacă nu-şi botează copiii în legea Catolică"! O discriminare asemănătoare la nivelul aristocraţiei făcuse incă din anul 1426 acelaşi Rege Sigismund. Cu aceste nume îi înregistrau la Ofiţerul Stării Civile. într-o dispoziţie din 1428 a regelui Sigismund. Căsătoria între ortodcşi şi între cei de Legea Romei este oprită. Viola. Maghiarizarea Ardealului: români. Se pare însă că pentru regii şi nobilii unguri. până ce ortodoxul nu se va boteza la preotul latin.maghiară încearcă să demonstreze că nu au nici o valoare documentară acele cronici maghiare din Secolele XII—XIII-lea care consemnează o străveche prezenţă românească în Transilvania. sfătuindu-i ca să nu-şi schimbe naţionalitatea şi religia. deşi acestea se întreţineau din subvenţiile cetăţenilor români. care se străduiau ca să susţină fiinţa naţională a românilor. Concomitent au făcut colonizări maghiare. Orbiţi de politica rasistă pe care o aplicau la toate nivelurile. Alt mod de maghiarizare s-a încercat de către grofi şi latifundiari. Eszti. Lajos. românii abia începeau să se stabilească în Dacia! Adevărul este că problema continuităţii românilor în istoriografia maghiară. Cazuri concrete s-au cunoscut în comuna Vârciorog. obligaţia s-a transformat repede într-o plăcută îndeletnicire. prin înşelarea românilor ca să le fie naşi la copiii nou născuţi şi să le dea nume ungureşti la botez ca: Gâspăr. Presiunea asupra preoţilor venea de la Autoritatea Papală. saşi. ori de câte ori s-a putut. de maghiarizare a acestora şi a celorlalte naţionalităţi din interiorul Imperiului habsburgic de odinioară. Ferencz. se ordonă următoarele: „Se despoaie de avere toţi nobilii şi cnejii. s-a încercat în primul rând prin şcoli. sârbi. evrei. la fete. Nobilii. care-i scutise de război pe nobili. comuna Ţeţchea şi în satul Hotar judeţul Bihor. deranjează Cancelariile acestora când românii încep ca să emită pretenţii politice. înainte de anul 1918 şi după. slovaci. localităţi unde funcţionau şcoli ungureşti de stat şi pe a căror teritorii aveau grofii unguri moşii. ideologii unguri făceau afirmaţii prin presă. precum că 12 . drepturi ce ar decurge din faptul că ei sunt locuitorii cei mai străvechi în Transilvania şi cei mai numeroşi. prigoană mai puţin creştinească. cu rrecizarea că nu şi pentru cei români. Să se confişte proprietatea preoţilor români şi să fie expulzaţi din ţară.

„maghiarimea este sortită să devină. cea iintâi naţiune a lumii" (A magyar hivatva van reâ hogy elso nemzete legyen a 13 .

ocupând Ardealul printr-o dispunere continuă de aşezări. prin colonizările maghiare făcute în anii premergători primului război mondial. în judeţul Turda (Luduş. Armeni. ci la oamenii politici cu trecere cum a fost Hoitsy Pali. Comisia Internaţională de pe lângă Conferinţa de pace de la Paris. Cu alte cuvinte se poate vorbi de un revizionism maghiar înaintea Păcii de la Trianon. spre ţara mamă. Szolnok. iar 13 în Caraş-Severin şi Banat. o serie de comune care mărgineu spre Vest teritoriul preponderent românesc. Sărmaşul Mare în anul 1894. noi suntem sortiţi pieirei"! întrebarea s-ar putea pune: „care noi?". Planul de colonizare a prevăzut mijlocul Ardealului. frontierele de apus ale României nu au fost fireşti.vilâgnak) şi acest lucru se întâmpla nu la publiciştii de poiezie. au devenit cu forţa maghiare în mod artificial. poporul maghiar sau privilegiaţii statului maghiar!!? Realitatea celor 3. S-a mai avut în vedere colonizarea comunelor Feldioara. unul dintre cei mai tenaci colaboratori la „Budapesti Hîrlap"! Cunoscându-şi bine conaţionalii. Drighin în 1903) precum şi din Viţa. bunăstarea acestora depinde de maghiarizarea celorlalte naţii. în viziunea politică a majorităţii feudalilor unguri. Nimigea era să fie alipită la judeţul Szolnok. când s-a constituit Dualismul Austro-Ungar. la încheierea păcii. Ardealul era pentru „Emke" şi autorităţile de la Budapesta.000. care a verificat pe teren delimitarea demografică dintre cele două state a luat în considerare starea de fapt din acel moment. fără a mai ţine seama cum s-a ajuns la ea. Pişchi şi Pociovelişte în anul 1910. care a fost foarte mult influenţată prin politica de colonizare şi de maghiarizare cu orice preţ: Conducătorii Statului „naţional unitar" ungar. 14 . a stârnit şi o politică de colonizare a Ardealului cu maghiari aduşi din alte părţi ale Ungariei. sub preşedinţia contelui Bânffy Béla şi a deputatului Horvâth Gyula. Iosif al II-lea. Dobâca. încă cu o sută de ani înainte de 1867. însăşi marale patriot Kossuth declara că „fără maghiarizarea croaţilor. îndeosebi din „Pusta". tot „Terra deserta" la dispoziţia bunului plac a unor falsificatori ai Istoriei. Astfel că până în anul 1918 ca rezultat al acestor colonizări. anticipa că nobilimea maghiară este şi va fi mereu îngrozită ca să nu-şi piardă veniturile şi privilegiile. suferind o revizuire. câmpia. românilor şi a saşilor. După o mie de ani. comunele Terihas. concomitent cu colonizările făcute. din Caras în 1903. cu scopul de a contracara preponderenţa românilor. au organizat o prigoană poliţienească asupra luptătorilor naţionalităţilor oprimate. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat secţia colonizării secuilor. Opt colonizări au avut loc în Ardeal. printro măsură de Cabinet a primului ministru Besuiet.000 de români. în judeţul Cojocna. părţile mărginaşe secuimei şi împrejurimile de-alungul râurilor. a Societăţii „Emke". Astfel. de a micşora procentul majoritar românesc. Nimigea şi Baia Mare.

sârbi. S-a agitat prin presă opinia publică maghiară reprezentată prin Juriul din Cluj.000. cele (6.000. osândindu-i pe vinovaţi. La acest proces s-a ajuns în urma acţiunii energice şi în acelaşi timp paşnice a românilor din Ardeal. în contra noastră şi a întregului popor român. Mai poate fi vorba da judecată dreaptă. am fost terorizaţi într-una de când am demonstrat lumii civilizate asupririle ce le îndurăm. să ne judece Tribunalul lumii civilizate. dar Dumneavoastră sunteţi stăpâni pe individualitatea noastră fizică.000. avocatul Ioan Raţiu. germani două milioane. Exclusivismul de rasă a declarat război de exterminare a limbii şi naţionalităţii române. pentru noi.000. celelalte unsprezece milioane de nemaghiari: Români 3. Un moment deosebit de important în această confruntare 1-a constituit vestitul proces al „memorandiştilor". la 1 iunie 1894). slovaci 6. în această cauză este conştiinţa naţională a poporului român. procesul „memorandiştilor". sub ocrotirea legilor drepte şi egale pentru toţi! (din apelul Academiei Române către toate academiile din lume. împăratul.000. Cităm din acest discurs istoric: „Ceia ce ne-a silit pe noi şi pe întregul popor român să facem acest demers. Să nu ne cereţi nouă ca să fim complici în acest proces simulacru. nici măcar textul memorandului nu 1-a primit. ci aplicarea forţei. pentru cuvântul rostit de unul dintre liderii români. memorabil printre altele. caută să reducă la tăcere şi supunere oarbă. în primul rând intelectualii. croaţi. Publicând acest text. face ce voieşte! Nevinovaţi suntem.mergând până la omucideri nepedepsite! Se aştepta ca în urma acestor prigoane să părăsească Ardealul un număr cât mai mare da români. la insistenţele Guvernului din Budapesta. cât şi guvernul ne-au dus la convingerea de nestrămutat că în faţa lor.000) şase milioane de maghiari. Aţi proclamat că forţa învingă dreptul şi aţi arătat în faţa lumii că nu judecata dreaptă primează. a refuzat să-i primească pe români. care au trimis la Viena o delegaţie de 300 persoane. care este nepărtinitor. românii semnatari ai documentului au ajuns în boxa acuzaţilor la Tribunalul din Cluj. din toate straturile sociale. Dacă nu sunteţi D-voastră competenţi să ne judecaţi. cu misiunea de a înmâna „ÎmpăratuluiRege al Austro-Ungariei" doleanţele româneşti. unde s-a judecat în 1894. Apărătorii noştri au fost siliţi prin violenţă să se îndepărteze. de apărare în interesul juridic? Nu! Puterea. vorbă de dreptate nu poate fi. 15 . este faptul că atât legislaţiunea. Am fost violentaţi şi aici. care toţi doresc ca să trăiască în pace frăţească cu maghiarii. în zadar am încercat toate formele şi mijloacele legale!! în zadar ne-am plâns la toţi factorii competenţi ai statului. în zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat în repetate rânduri pentru respectarea drepturilor noastre naţionale. nu însă şi pe conştiinţa noastră care. cerând de la dânsul ca să înceteze măsurile de reprimare prin care în Regatul poliglot al Ungariei.

avea o suprafaţă de 295. porniţi pentru a falsifica adevărul istoric. la ură şi la crimă împotriva poporului român. Transilvania şi Banat s-au întrunit într-o mare adunare. La data de 15 mai 1848. românii constituind majoritatea covârşitoare a populaţiei ţării. luându-se în considarare situaţia demografică a acestor regiuni. au obţinut jumătatea de Nord a mult râvnitului Ardeal. 0. 2.1% greci 0. România întregită în hotarele sale istorice. românii din Ungaria. împrejuriri în care sau comportat tot atât de crud ca hoardele hunilor de odinioară. România a rămas un stat naţional unitar.2% ruteni şi ucrainieni. 2% bulgari.9 maghiari.052. politică pe care o promovează de o mie de ani. O asemenea constituţie o cereau şi popoarele Croat. 0. în număr de trei milioane şi jumătate. Maghiarii însă nu au acceptat revendicările legitime ale raselor vecine.p. 1.Prin spiritul da intoleranţă. 4. din august 1940.3% cehi şi slovaci. din totalul populaţiei ţării 71. proclamă detronarea Casei de Austria. revendicare care să fie înscrisă într-o constituţie bazată pe principiul federaţiei. avându-1 în fruntea acţiunii pe ministrul Battyânyi.9% erau români. 3.000 persoane şi au adoptat în unanimitate o rezoluţie. dar au îndemnat timp de douăzeci de ani naţiunea maghiară. impunând supremaţia elementului maghiar.049 km. Favorizaţi fiind de premizele declanşării celui de-al II-lea război mondial.16% germani. Potrivit Recensământului făcut în anul 1930.3% ruşi. osândindu-ne veţi izbuti numai să dovediţi lumii că maghiarimea este o notă discordantă în concertul civilizaţiilor lumii!!!" Curtea cu Juraţi din Cluj i-a osândit pe memorandişti la ani grei de temniţă. sloveni.250. 4% evrei. revendicînd o administraţie naţională autonomă.3% altele.5 ţigani. nu numai că s-au declarat nemulţumite cu tratatul de la Trianon.896 locuitori în anul 1930 faţă de aproximativ 7. Ei cereau încorporarea Transilvaniei în Statul Ungar şi să aplice românilor opresiunile devenite de nesupartat. Atunci când le-a sunat 16 . Unind toate provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină. 0. râvnind la cucerirea Ardealului. ucigând oameni nevinovaţi. prin dictatul de la Viena. Sârb şi Slovac. în număr de peste 40. 0. 0.000 înainte de anul 1918 şi o populaţie de 18.3% sârbi. Românii din Ungaria şi Transilvania. pacea de la Versailles. faţă de 137. lipsiţi de apărare. Cu toată înverşunarea politicienilor unguri ale vremii. în anul 1919. printr-un fanatism de rasă fără precedent în Europa. 0. dar Tribunalul lumii civilizate i-a condamnat pe strâmbii judecători.000 în anul 1916. Mai mult. Cercurile politice de la Budapesta. croaţi. 7. numai de plăcerea de a vedea curgând sânge. atât din punct de vedere politic cât şi eclesistic.9% turci. luptă în continuare ca sa dobândească autonomia.6% găgăuţi. a consfinţit unirea Transilvaniei cu România. prin tratatul semnat apoi la Trianon.3% polonezi.

dacii din Bihor au construit cetăţi pe munţii greu accesibili . monede despre care vom relata mai pe larg în documentaţia lucrărilor Arheologice de la Cetatea Biharea.n. în „Legenda Sancti Gerhardt" se arată că populaţia de pe valea şi terasa Crişului Repede. cunoscuţi sub denumirea de Dacii liberi din epoca Romană. alungându-i din proprietăţi?0 lor.n. adunat de către daci din Munţii Apuseni.Pădurea Craiului.ceasul istoriei. este semnalată conform documentelor de arhivă. cu centrul în Cetatea Biharea. 17 .. de unde au luptat împotriva cotropitorilor care râvneau la tezaurul în aur. Capitolul II EXISTENTA SI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR Existenţa populaţiei Geto-Dace pe cuprinsul actualului judeţ Bihor. Marius Aurelius în 161-180 şi Lucius Verus 161-169. în cadrul larg al lumii rurale daco-romane. atât în agricultură cât şi in construcţii de locuinţe. Legăturile cu lumea romană ale dacilor din judeţul Bihor. Descoperirile arheologice atestă participarea dacilor din Bihor la formarea Daciei libere sub conducerea lui Burebista. în Secolul al X-lea. Călăţea şi Ineu. atestată documentar din anul 1075. Chistag. fiind vorba despre dinari Imperiali care au fost emişi de către Antonius Pius in 138-168 e. începând cu Secolul al X-lea. în anul 106 e. jefuind tot ce s-a putut jefui. Vadu Crişului. în mod treptat. pe fondul populaţiei româneşti. Sub conducerea lui Burebista şi a lui Decebal. în perioada secolelor II—IV era noastră. treptat are loc şi aici romanizarea. totuşi prin legăturile populaţiei cu lumea Română. După secolul al Xl-lea. au început să pătrundă grupuri ungureşti care prin violenţă au ocupat terenurile fertile ale românilor. se găsea pe drumul feudalismului.. o atestă descoperirea de monede romane din Tileagd. influenţată de rezultatele muncii romanilor. a urmaşilor lui şi a lui Decebal. în retragere au făcut alte crime în rândul civililor şi au distrus bunuri materiale. populaţia din Bihor a fost organizată în voivodatul condus de Menumorut. După cucerirea Daciei de către Romani. teritoriul judeţului Bihor nu a fost încorporat în Imperiul Roman.

începând cu anul 1075 e. atestă primele aşezări omeneşti Bihorene. documente scrise din arhive. redactat 18 .n. printr-un act de danie.. Biharea şi Chistag care.

Ulterior. „Pe terasa stângă a pârâului Cismeu.în limba latină. Din cât cunoaştem. care odinioară era Dacia. filiala Arhivelor Statului Bihor. denumită astfel de către secuii care s-au aşezat aici. 1983. prefeudalism şi feudalismul timpuriu. cetatea lui Menumorut. perimetrul unei staţiuni arheologice cu mai multe nivele de locuire. demonstrând o continuitate de civilizaţie autohtonă. în lucrarea sa întitulată „Transilvania Dacică Teatrum Orbis Terarum" se află textul şi harta Transilvaniei (295 x 420). acest act de danie este primul care vorbeşte despre Bihor. respective în cea românească din feudalismul timpuriu. aşa cum am mai arătat. arheologii şi istoricii şi-au dat seama că cetatea de pământ de la Biharia s-a ridicat în. pe atunci se numea Willa Quest (I. Alte documente de arhivă aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea ne relatează cu lux de amănunte asupra existenţii şi continuităţii dacilor în actualul judeţ Bihor. în anul 1075 câteva sate din Bihor. 8). se întindea 19 . Popovici. în valea Crişului Repede. Să le derulăm conţinutul după cum apar detaliate în documentele de arhivă. se află cetatea de pământ de la Biharea. stabilind prietenii cu cartografii vremii. tot mai multe aşezări omeneşti sunt evidenţiate în documentele vremii şi în mod deosebit prin Recensămintele anuale de impozitare. în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare. locuite de români. Bucureşti. La sud de cetatea de pământ şi pe locul cetăţii. Ortelius a făcut călătorii în mai multe ţări Europene. cetate care a fost atestată documentar în anul 1075. în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săpături sistematice în ultimii ani. p. în epoca dacică. Harta şi lucrarea menţionată se găseşte la Britisch Muzeum P. Regele Geza II al Ungariei. cele din epoca veche (din antichitate). 22954. a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sunt bine reprezentate prin descoperiri arheologice. menţionându-se şi ocupaţia localnicilor cu creşterea vitelor şi albinăritul. personalitate care era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. în urma descoperirilor arheologice de la Cetatea Biharea. în perioada anilor menţionaţi. au fost cartografiate în perioada anilor 1527-1598 de către cartograful Abraham Ortelius născut în Anvers. cunoscută încă din secolul trecut. în vremea dacilor liberi de epocă romană şi postromană. dăruieşte Mănăstirii Gran din Slovacia. menţionată „Mezotelegd" şi a fost atestată documentar în 1256. Este normal de presupus că localităţile care au făcut obiectul daniei actului amintit erau sate închegate şi vechi. lucrare în care este consemnată localitatea Tileagd. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadin). lângă un castru Roman de graniţă a luat fiinţă localitatea Tilegd. Aceste ţinuturi şi localităţi Transilvane. Tot în lucrarea respectivă este consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei. Chistagul. în zona de Nord-Est a satului. cum este denumită în tradiţia locală. După acest eveniment.

Aşezarea dacică de epocă Romană se întindea în partea de Nord-Est a cetăţii şi pe locul actualei cetăţi. ustensile. specialist în depozitele de bromuri pe întreg teritoriul ţării noastre. cu forme caracteristice şi mult grafit în pastă. In partea de Sud a cetăţii. singuri sau alături de celţii localizaţi lângă aşezarea dacică. la locul numit „cărămidărie" şi în depozitul de bromuri de la sfârşitul acestei epoci şi începutul Haltstatului. desigur în limitele altor cunoştinţe. morminte din secolul IV era noastră iar S. cărora le urmează purtătorii culturilor Baden şi Coţofeni. O cetate dacică. în cazul în care nu se vor fi asimilat la masa populaţiei dacice. unelte. Cseplo si J. La începutul secolului III înaintea erei noastre. Karâcsony. Rusu. a feudalismului timpuriu din centrul Europei. 20 . locuirea staţiunei în epoca Romană a fost observată în mod just de către H. arheolog orădean. dacilor de la Biharea li se adaugă un contigent de populaţie Celtică. Roska a dezvelit în săpăturile sale din 1924-1925. pe baza materialului concret. Arheologul Cîujan M.n. în seria depozitelor Cincu-Suseni. ceramică. Alături de ceramica dacică tipică (lucrată cu mâna sau la roată) s-au descoperit la Biharea şi multă ceramică Romană. podoabe. Cseplo. depozit încadrat cronologic de M. e) Aşezarea a fost locuită în continuare şi în secolele IV-VI e. că dacii de la Biharea au continuat să locuiască în vechea lor aşezare şi in Epoca Romană. d) Ştim astăzi sigur. aşa numită „Cetate a Fetelor". c) Dacii din epoca arhaică a civilizaţiei lor (Halstathul mijlociu şi târziu de la începutul „La Teneului") au ridicat o cetate de formă neregulată pe terasa Cesmeului. încă cu mai bine de 7 (şapte) decenii în urmă. terra sigilată. clar identificată în aşezare prin ceramica sa specifică. la începutul secolului XX. parţial acoperită şi parţial refolosită în cadrul marii cetăţi patrulatere de la începutul feudalismului românesc. ceramică cărămizie şi gălbuie de factură romană provincială. dacic halstatian (C şi D) şi de la începutul „La Teneului" secolele IV—II înaintea erei noastre. o locuire dacică sigură la Biharea presupune corect. la locul „Lutărie" şi în cetate apare un strat arheologic compact.în neolitic o aşezare a purtătorilor culturii Tisa. şi P. Această realitate. b) Cultura prototracică otomani (II—III) este reprezentativă la Biharea prin ceramică descoperită în aşezarea de la sud de cetate.

ceramică din sec. una mai mică şi a doua mai mare.n. dintre care amintim: ceşti. lucru ce s-a găsit şi la ţipaturile lui Sever Dumitraşcu în anul 1973. cu buza lobală şi toarta tersionată.. unelte şi podoabe din secolul IV-V era noastră. a descoperit ceramică. M.Dumitraşcu în anul 1973. imitând piese de metal. In anul 1954. un bordei din sec. 21 . V-VI e. cu ocazia săpăturilor sale de salvare.. VI e.n. Rusu a dat la iveală. cu ocazia săpăturilor efectuate în cetate şi la locul numit „Lutărie".

VIII—IX a fost observată pe criterii istorice. a fost ridicată cetatea patrulateră de pământ.n. pecinegă) sau mai târziu de cea maghiară. aici au găsit maghiarii mari bogăţii. Rusu. nu ar fi exculs ca cele 8 morminte de călăreţi. care au convieţuit cu populaţia autohtonă şi care au fost asimilaţi de români în secolele următoare (IX—XIII). să fie aparţinut ungurilor căzuţi în luptă pentru cucerirea cetăţi. Aici au fost descoperite unelte. la picioarele morţilor fiind depuse cápate de cal -. uneori intercalate. spre sud până la Crişul Alb. trasă tiroid la pasta moale a vaselor. Castrul Biharea a fost lăsat mai departe în stăpânirea lui Menumorut dimpreună cu un vast hinterlanat al acasteia. greutăţi de lut şi ceramică lucrată cu mâna. eventual germană veche) şi ornamentată cu benzi de linii simple sau în val. VII-X e. la locul „Lutărie". aici s-a organizat cea mai îndârjită rezistenţă.. de soarta acesteia era legată soarta Ţării Crişurilor. lucrate la roata rapidă (pe alocuri mai păstrează elemente tehnologice de factură postromană.n.n. istoricul Ştefan Pascu scria despre cetatea de la Biharea următoarele: „Castrul de la Biharea era centrul voivodatului lui Menumorut. X e. de cea turcomana (avară. ustensile. zăbale. alte ustensile amnare. După părerea lui M. deosebită de celelate Slave din centrul Europei. brăţări. podoabe. piese de harnaşament. Se pare că din acea vreme datează şi cele câteva 22 . remanent română sau mai degrabă Bizantină. arhaice. cu inventar caracteristic maghiar pentru prima jumătate a secolului X e. ornamentată cu linii simple sau cu linii în val. ornamentată în maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia. Cetatea patrulateră de pământ de la Biharea indică prin forma sa că este de origină Sudică. care au forme neregulată. deosebită de ceramica slavă arhaică. Acest proces se oglindeşte în studierea ceramicei din aşezare unde începând cu secolul VIII. orientat Est-Vest. inele de tâmple.. lucrată cu roata înceată. sec. lângă spaţiul românesc de la Biharea s-au aşezat şi un grup de slavi. cetatea lui Menumorut. în sec. cetatea de reşedinţă a voivodului. descoperite pe dealul „Şumuleu". de geografie istorică şi de către medievistul maghiar Gyórgy Gyorfi. arme-vârfuri de săgeţi. o sabie. după împăcarea dintre Ducele Bihorului şi Ducele Árpád. Din această cetate s-au dat luptele dintre populaţia românească şi cetele cotropitoare maghiare. efectuate în cetate şi în aşezarea la sud de cetate. VIII—IX. scăriţe pentru şea. predomină ceramica autohtonă. de tipul „Stare-Mesta-Nicoleană". cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. a ieşit la iveală în urma săpăturilor din anul 1973. topoare. După câte ne dăm seama până în prezent.f) Un bogat material arheologic din sec. Sintetizând ştirile istorice şi arheologice. Construirea cetăţii de la Biharea de către populaţia locului în sec. Se presupune că în secolele VII—VIII e. râşniţe.n.

Sporadic îşi face loc elemente noi. Din secolele XIII-XVI. probabil de provenienţă Central Europeană. Se cuvine în schimb să amintim că Cetatea de la Biharea. pomenite în cronica lui Anonimus. în săpăturile din anul 1973 s-a descoperit ceramică şi piese de inventar datând din aceste secole. coliere. diferită de seria Slavă de tip Moravia de la Ciumbrud. în secolele IX-XI. mărgele de pastă şi din sticlă. va fi şi prima cetate dacică din Istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată în 23 . deocamdată. pe lângă ceramică. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteristice din secolele VIII—EK. a unor pinteni de fier cu rotiţă (restul elementelor de cultură materială de mai târziu nu interesează rândurile de faţă). vechea aşezare dezvoltată.fragmente ceramice nelocale. pandantine. mai amintim descoperirea la Biharea. au fost descoperite în anul 1973 încă 9 (nouă) morminte (probabil un alt cimitir) cu inventar foarte sărac (inele de bronz şi de argint) şi care. găsite în cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină. Şi în incinta cetăţii. după trecerea evenimentelor pomenite în cronica lui Anonimus. Roskaînanii 1924. nu pot fi date şi atribuite cu precizie. posibil mărită. legată de începuturile istoriei noastre medievale. din lipsă a materialelor. desvelite deM. brăţări. o populaţie brahicefală cu evidente urme Mediteraniene. Acestor secole XI—XII—XIII. Rusu în anul 1954. ustensile ci şi cele 506 (cinci sute şase) morminte. este o continuare organică tehnologică şi statistică a ceramicei locale lucrată la roata rapidă şi ornamentată cu benzi de linii simple şi în val. Rusu în anul 1954 la locul „Cărămidărie". Acesteia i se adaugă cele două cuptoare. ceramica imitând-o pe cea bizantină. monede. din punct de vedere etnic. arătând un cimitir al unei comunităţi paşnice. la sud de cetate.1925 şi 18 desvelite de M. cu unele elemente protolrapcide şi Nordice. descoperite de M. Au fost găsite în schimb podoabe ca: inele de tâmplă. ele formează o serie autohtonă. După opinia cercetătoarei amintite. morminte din care lipsesc cu desăvârşire armele. La „Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuinţe datând din aceste secole. făcând faţă noilor condiţii istorice. viaţa comunităţii locale a continuat în vechile coordonate. Atât în cetate cât şi în aşezarea din jur. Deţinem în schimb concluziile unui studiu recent de antropologie publicat de Olga Necrasov. ornamentată cu linii incizate striuri (kamatric) şi ceramică ornamentată cu rotiţe. sub nivelul din secolele XI—XIII. unelte. din cimitirul de la locul „Cărămidărie". a inventarului concludent şi a unor analize antropologice ferme. le corespunde nu numai descoperirea de ceramică. dar temporară. eventual al pecinegilor care au avut o vreme dominaţia politică şi în aceste părţi. în mijlocul comunităţii locale din cetate. în care se consideră că scheletele din cimitirul de la Biharea „Cărămidărie" prezintă certe urme de asemănare cu două grupuri de schelete de la Sud-Est de Carpaţi. vase.

seria C. înA. va implica mutarea aici a Episcopiei de la Biharea. 45 din Apolonia. Karăcsony . 72-74. încă în anul 1061.E. Tot cu ocazia lucrărilor agricole pe terenul localităţii Tileagd. 3.E.XXI 1901 p. Documentul Nr. în rivalitatea dintre Biharea şi Oradea. va rămâne doar un sat obişnuit dăinuind până astăzi în haina dobândită în deceniile şi secolele evului Mediu Transilvan. Transilvania I Bucureşti 1954. în lupta cu feudalitatea catolică. Biharia va mai deţine o vreme primatul puterii Comitaţiunei în Bihor până când. Tocmai pentru condiţionarea politicii. au fost călcate de către pecineji. ce a contribuit la reducerea importanţei politice a vechii aşezări şi a cetăţii sale de pe terasa pârâului Cismei. de la poalele Munţilor Plopişului. F. şi cumani (Euzi) în anul 1068 şi 1091. T. întemeind capitulul din Oradea. una drahmă a fost donată Muzeului Cluj iar cele 53 de drahme au intrat în posesie particulară. Să mai notăm că în localitatea Tileagd s-au găsit următoarele monede vechi. aşezarea de pe Crişul Repede îşi va câştiga întâietatea. 4 Dirrhachium. 2.Date antrometrice asupra populaţiei vechi „Cetatea Biharea". De altfel. pentru a-şi asigura supremaţia. conform Documentelor de Arhivă ale Muzeului Ţării Crişurilor . Oradea de dinainte de invazia tătărească şi de după 1241-1242. când au fost găsite aceste monede în raza localităţii Tileagd. invazia turcească-turcomană. Bratislava 1971 Documentul Nr. M. 58). 69-72. Se pare însă că această încercare nu a dat rezultatele scontate şi Ladislau I. De altfel. J. pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei împărăţiei Bizantine se va încerca stabilirea la Biharea a unei Episcopii Catolice. 1 neidentificată şi două fragmente. în articole şi lucrări ştiinţifice I. I. 1 Codes Diplomaticun et Epistolares-Slovacia. Rusu. Pierzându-şi importanţa religioasă. în A. deci cea mai veche atestare documentară în zonă din anul 1075 (vezi documente privind Istoria României. Cluj. Rusu . M. s-au mai găsit 7 (şapte) monede Romane Imperiale şi o monedă de bronz grecească. care va fi nevoită. Era şi aceasta o expresie a vechilor rivalităţi autohtone. să ridice un alt centru politic şi religios. M.Âsatâsok a Bihari Foldvârban. secolul al XI-lea nu a fost liniştit pentru aşezare. după 1093-1094. XXI 1091 p. Şerban. 1954 pagina 51 şi următoarele. 24 . G. Feudalitatea Catolică a încercat să se înstăpânească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător. în încheierea acestei naraţiuni prezentăm biblioteca documentelor istorice privind Cetatea de la Biharea: 1. Biharea. Farkas. în locul vechei cetăţi şi a aşezării de odinioară. împrejurimile sale. P.53 Drahme. în anul 1907.documentele de Cancelarie ale Evului Mediu. Cseplo-RegeszetiÂsatâsokaBihariVârban. 1 imitaţie de Dirhachium.

M. M. pagina 601-602.. Budapesta.C. înApulumXI.Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia romanica din Transilvania Secolelor Vl-X. 5.CetăţiiBiharea"in A. 1971. Gyorgy Gyorfi –Âz Arpâd Kori Magyarsâg torteneti foldrajza.I.III 1960 pagina 18 – 22. Rusu . Rusu . 1996.4.Contribuţii arheologice la istoricul.I. 25 . 6.

distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-ClujNapoca-Bucureşti. Are în componenţă alte 5 localităţi. Uileacul de Criş. pe care le prezentăm în ordinea atestării lor documentare: 1. 4.413 sunt de gen feminin. sat care deşi apare în trei documente de arhivă ca existent în anul 1308. A fost atestată documentar în anul 1622. în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor. are o suprafaţă totală de 5131 ha. pământ şi o populaţie de 7. De asemenea are un număr de 2574 locuinţe cu o suprafaţă de 99. A fost atestată documentar de către Cancelariile vremii în anul 1256. Satul Bălaia este de asemăn ea aşezat în zonă deluroasă. a fost înfiinţat în anul 1900.129 persoane din care 3. De la începutul începuturilor şi pâna în prezent. aşezat în zonă colinară. SatulPoşolaca. 5. respective de Gara CFR Tileagd. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului. dată asupra căreia vom mai reveni în Capitolul evenimentelor istorice. Reşedinţa de Judeţ Bihor . la poalele munţilor Pădurea Craiului. comuna Sârbi şi Brusturi. în ultimele decenii apărând şi penticostalii.Capitolul III AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede. la Sud cu poalele munţilor Pădurea Craiului. După cele mai nou date statistice ale anului 2003 martie 18. Cancelariile Ungariei l-au atestat documentar numai în anul 1552. 2.600 metri pătraţi locuibili. respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. având populaţie de români ortodoxi. Tilecuşul. toţi locuitorii sunt de naţionalitate română. Cătunul Călătani. întemeietorii lui fiind veniţi din satul Călăţea. întreaga populaţie a fost român ortodox. intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15. Se compune din 82 gospodării şi 226 persoane. 3. cu populaţie maghiară de religie raformată. atestat documentar în 1291.Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. o localitate mică. 26 . La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Sacadat şi Ineu. districtul Borodului. la poalele munţilor Plopişului. a fost atestat documentar la anul 1283 având în majoritate populaţie de etnie maghiară şi de religie Reformată.

Chiar şi ţara vecină. Clima este moderat continentală. în legătură cu nivelurile hidrografice şi de debit. Această apă pătrunde pe teritoriul judeţului Bihor în apropiere de localitatea Bucea. Regimul hidraulic al apelor Crişului Repede dealungul anilor a suferit modificări serioase.-octomb.C. de la Chistag până la Oradea. arătăm că pe Crişul Repede apar viituri de apă cu „aizbeerguri" de ghiaţă (în miniatură) în lunile februarie şi martie fără a exclude pe cele din decembrie şi ianuarie. respective podzolic pe treapta a IlI-a şi IV-a. Ungaria s-a sesizat asupra poluării atmosferice. cu aspectul unui râu de munte. Lugaşul de Jos şi Tileagd.+28 de grade iar în timpul iernilor între -10 . Abia începând cu anul 2002 s-au întreprins unele măsuri pentru eradicarea poluării atmosferei. Din punct de vedere genetic. lăţimea cea mai mare a apei aflându-se între localităţile Fughiu şi Oşorhei. ca urmare a construirii canalului Vadul Crişului-Aştileu. a devenit alarmant de dăunătoare pentru toate culturile de cereale şi furaje.-15 grade. HOLCIM SA). vara înregistrându-se temperaturi între +15 . gradul de poluare a atmosferei pe terasele Crişului Repede. Apariţia acestor viituri este determinată de încălzirea bruscă a atmosferei şi de topirea zăpezii abundente 27 . de aducţiune a apei la hidrocentrala dată în folosinţă în anul 1953.5 la 2 metri peste care s-a format solul bun. având panta da scurgere de 7 m/km. precum şi ridicarea barajelor şi a digurilor de pe Criş la sfârşitul anului 1980. La podul din Aleşd. întreaga terasă a Crişului Repede este aluvionară. Bulz. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni mai blânde. când au fost date în folosinţă Hidrocentralele electrice Leşu. roditor pe cea de a I-a şi a Il-a treaptă. ajuns la ei din România. iar lungimea lui este de 148 km. dării în folosinţă a spălătoriei „Bauxite" din Chistag în anul 1960.Situaţia pedoclimatică a localităţii Tileagdul are relieful fluviátil şi este bine reprezentat prin valea şi lunca Grisului Repede. cantitate suficientă de umiditate pentru a asigura dezvoltarea normală a plantelor de cultură şi a fâneţelor. De regulă cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile maiiunie şi în sept. Vinovată de acest fenomen dăunător sănătăţii se face la Fabrica de Ciment din Chistag (S. începând cu anul 1950. panta de scurgere este de 3 m/km iar în municipiul Oradea sub un m/km. punerea în funcţie în anul 1970 a Combinatului de lianţi. Să mai precizăm că suprafaţa Crişului Repede este de 2405 km pătraţi. pe distanţa dintre Aleşd-Tileagd. Precipitaţiile atmosferice au o medie anuală de 700-800 m/m. grosimea stratului de pietriş atingând 1.

peste râuleţul Copanda. înfiinţată în anul 1308. Această „Vamă a Sării" a fost donată în anul 1312 de către Regele Carol Robert de Anjou. Temperatura 28 . într-un timp foarte scurt. în centrul comunei.1783. derivat din apele Crişului Repede. Tot atunci au fost demolate două case aflate în apropierea malului acestei văi şi au fost avariate un număr foarte mare de case din centrul comunei.1955. care a decimat 2/3 din populaţie.1796. Din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că inundaţii mari au mai fost pe Crişul Repede în secolul alXVIII-lea. Inundaţiile care au avut loc în anul 1932 au fost de aşa proporţii încât s-au soldat cu distrugerea podului construit din beton armat. anii 1774. Magistrului Nicolae. Aproape ciclic din zece în zece ani.1962 şi 1970. cota maximă de miră atingând 240 centimetri. Cele mai mari inundaţii cunoscute pe Crişul Repede dealungul secolului trecut în anii: 1925. Tot din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că în anii 1739-1744.1942. în anul 1833 a avut loc o altă epidemie de holeră. Conform datelor statistice adunate în ultimii ani.2° C în zona Tileagdului.Fostul pod metalic peste Crişul Repede din Tileagd unde a avut loc VAMA SĂRII. în amonte de localitate.1932. în localitatea Tileagd şi satele mărginaşe a fost epidemie de CIUMĂ. a rezultat că regimul termic al apelor Crişului Repede este în medie de 11. boală care de asemenea a redus considerabil numărul populaţiei.

încă un amănunt hazliu legat de poluarea apelor Crişului Repede. într-o perioadă când nici nu se cunoştea noţiunea de poluare. cu tărie de 100°. în incinta acestei mori au fost construite câteva catacombe sub formă de pivniţe. leau primit ca pe oaspeţi şi i-au ameţit cu vorba până când muncitorii lor. cătunul Călătani. 29 . Bălaia şi Tilecuşul. Principalele surse de poluare încep de la Huiedin judeţul Cluj şi continuă la Ciucea. Aşa cum am mai arătat la pagina 18 din această lucrare. Tilecuş şi Uileacul de Criş. Cineva i-a denunţat când aveau în stoc câteva tone de spirt. lângă moara de piatră sistematică pentru măcinat cereale. aflându-se amplasate în zone colinare. toţi locuitorii satului Săbolciu foloseau apa de băut adusă din Criş. facem precizarea că acestea au aceleaşi condiţii pedoclimatice pe care le-am prezentat la localitatea de reşedinţă. satele Poşolaca şi Uileacul de Criş. La apariţia organelar de control ale fiscului (organe care nu erau coruptibile ca cele crescute în pepiniera Criptocomuniştilor de azi). satele Poşalaca. pe domeniile baronului Brachfeld din Tileagd care ulterior şi-a luat numele de Telegdi. Acei care s-a nimerit să-şi umplă ulcioarele din viitura de apă amestecată cu spirt. în ceia ce priveşte cătunul Călătani. s-a construit o fabrică da spirt aproape de malul Crişului Repede. au deversat în albia Crişului Repede întreaga cantitate de spirt aflată în depozit. Mai rămâne de adăugat că în lunile ultimilor 40-50 de ani. are în componenţă următoarele sate în ordine alfabetică: satul Bălaia. dotate cu instalaţii moderne pentru fabricarea şi rafinarea spirtului din cereale. au fost câţiva evrei dintre cei 268 persoane din această etnie. aproape de biserica Reformată (declarată monument istoric). au un regim pedoclimatic mai deosebit pe care îl vom prezenta când vom derula istoria acestor localităţi. Tileagdul în actuala formă administrativ-organizatorică. Din păcate şi Tileagdul are o parte de contribuţie la acest fenomen. nu şi-au declarat firma producătoare de valori la organele Administraţiei locale pentru înregistrare şi impozitare legală. Cum apele Crişului Repede erau foarte limpezi în perioada respectivă. Şuncuiuş. întreprinzătorii şi proprietarii acestor instalaţii profitabile. în anul 1898. Vadu Crişului. Pentru ca profitul să le fie cât mai mare posibil. Aleşd.cea mai ridicată a apei se înregistrează în lunile august (25-28° C) începând cu luna septembrie. apele Crişului Repede şi-au pierdut mult din calitate datorită apelor reziduale preluate. temperatura apei scade ajungându-se în luna decembrie-ianuarie la 0°C şi sub acest nivel. care se află în aceiaşi zonă şi pe aceleaşi coordonate cu Tileagdul. s-au îmbătat cu toţii criţă.

unde se pot adresa pescarii amatori. Fauna Se rezumă la iepuri de câmp. unde se pot pescui (cu permis de pescuit). prepeliţe. Lacul este administrat de către A. coţofene. păiuşca. vrăbii şi o mare varietate de peşte atât în apele Crişului Repede dar mai ales în Lacul de acomulare. ciori.V. La aceiaşi greutate se poate găsi şi bibanul sau şalăul. din care au mai rămas numai pâlcuri şi câte un exemplar răzleţ pentru decor.Vegetaţia Este reprezentată prin etajul stejarului. fazani. lostriţă. ştiuca şi somnul care depăşesc un kg în greutate. ceia ce nu se mai găseşte pe arealul judeţului Bihor decât la Dobreşti. mreană. Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a înregistrat un exemplar de „Tisă" (taxiusbacata) declarat monument al naturii iar în pădurile Uilacului de Criş vegetează circa 200 (două sute) cuiburi de ghimpe (Ruscus Hipodosum) arbori care sunt ocrotiţi de lege.P. acolo unde a fost plantat. neagara. Se mai găseşte salcâmul. în pădurile satului Bălaia se găsesc castani ale căror fructe sunt comestibile. Pajiştile unde au fost cândva păduri. în suprafaţă da 605 hectare. babuşca.J. predominînd pirul.S. păstrăv. 882. crapul. albitura. firuţa de fâneţe. 30 . cuprind păişuri stepice. în apropiere de oraşul Beiuş. Pe strada Unirei din Tileagd la nr.

31 .

aveau doar o putere nominală. Voievodatul avea forme specific româneşti de organizare. în acela timpuri existenţa comitatului. despre morile şi pivele de pe Crişul Repede (Istoria României. 110357). feudalii care au primit danii în acele locuri. la începutul secolului Xll-lea a luat fiinţă comuna Tileagd. Editura Academiei Bucureşti. Bihorul a fost primul comitat organizat. Nucleul 32 . pe fondul populaţiei româneşti autohtone. alungându-i pe români din vetrele lor. Bihorul cuprindea partea centrală a vechiului voievodat condus de Menumorut. Al doilea document scris din secolul al Xll-lea a fost un alt act de danie din 1160. a morilor şi a pivelor de pe Criş. începând cu secolul al XI-lea. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare care se aşezau pe malurile apelor şi pe terenuri fertile. pe lângă descoperirile arheologice sau găsit şi documente scrise. lângă un Castru Roman de graniţă. al Regelui Géza II al Ungariei. pag. fiind siliţi ca să accepte această formă de organizare. al Ungariei. în districte sau Cnezate şi Obştii săteşti. volumul I. act în care se arată şi câteva ocupaţii ale locuitorilor autohtoni. notarul Regelui Bela al IlI-lea. a fost actul de danie din anul 1075. Primul document scris în care se vorbeşte despre Bihor. locuitorii autohtoni români au vieţuit în cadrul obştiilor săteşti. în care se vorbea printre altele.Capitolul IV DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD Se cunoaşte faptul că zona în care este aşezată comuna Tileagd a făcut parte din Voievodatul condus de Menumorut. seria C. La înfiinţarea comitatului în anul 1111. în acele timpuri. confirmă temeinicia aşezărilor stabile cu oameni care să cultive cereale şi să crească animale. în cadrul teritoriilor cucerite de către regatul feudal maghiar. începând cu acest secol XI. Transilvania. în acel timp. Pe fondul acestor evenimente socio-politice. respectiv în perioada când grupurile de unguri penetrau pe valea Crişului Repede. Aceste stări de fapt au fost scrise de mai mulţi istorici romani şi maghiari în mod obiectiv. descris în „Gesta Hungarorum" de către Anonimus. printre care creşterea animalelor şi albinăritul. populaţia de pe întreaga vale şi terasele Grisului Repede fiind români.

se mai vămuiau şi carele cu vin.opere. prin dârzenia elementului românesc. Cu toate acestea. înfiinţân-du-se un punct vamal lângă podul de peste Criş. arătând că românii şi maghiari din Tileagd au trăit amestecaţi şi că au fost cu toţii iobagi ai moşierilor Csăki Boldizsâr şi Nagy Mihâly. îşi manifestă nemulţumirea faţă de dijmele din ce în ce mai mari pe care le pretindea Episcopatul Catolic din Oradea şi pentru că făcea presiuni asupra oamenilor ortodocşi ca să treacă la catolicism. zona etnografică Crişul Repede. Să mai arătăm că în socotelile de dijme PAPALE pe 6 ani (13311336) sunt amintite 26 de localităţi de pe valea Crişului Repede dintre care enumerăm: Aleşd. după denumirea localităţii şi a moşiei pe care o avea. Scriitorul maghiar Bunyitay Vincze confirmă acest lucru în cronicele sale. Vama a fost înfiinţată în anul 1308. Csanâd. membrii familiei Telegdi au exploatat în mod nemilos ţărănimea din aşezările de pe valea Crişului Repde. ofensiva împotriva formelor administrative autohtone de organizare a fost tot mai mare. pag. formele vechi de organizare ale vieţii s-au menţinut până la sfârşitul secolului al XVII-lea. Editura Sport-Turism. succedându-se o mulţime de grofi şi baroni la stăpânirea moşiilor. Poşolaca. pe lângă carele cu postav şi cu sare. a fost donată de către regele Carol Robert de Anjou. De la aceştia a luat moşia marea familie Csanâd care. In această 33 . începutul secolului al XVIII-lea. denumit „VAMA SĂRII". Această localitate a avut avantajul de a fi străbătută de un drum vechi comercial. taxa era de un dinar şi o bucată de sare. în anul 1392. în acel act de danie se arată că la Vama Tileagd. Borozel. Cetea. fiul lui Comorzovan. cele 26 de sate printre care şi Tileagdul. Pe măsura consolidării statului feudal maghiar şi a Voievodatului Transilvaniei. în anul 1393. în anul 1312 această vamă de lângă podul de peste Crişul Repede din Tileagd. care constituiau districtul Borodului. Ineul de Criş. stabilită de împărat în anul 1312. Bucureşti 1948 pagina 12). au revenit Coroanei Ungare prin moartea fără urmaşi a Voievodului Petru. Vadu Crişului.care a întemeiat această comună a fost populaţia românească la care s-a adăugat şi o bună parte a ungurilor care au venit din Panonia. moşiile Borod. Am mai arătat că Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1256. (Liviu Borcea . pe care se făcea schimburi de mărfuri între Dacii liberi de odinioară şi „Lumea Romană". (Tereza Mozes. timp de aproape 300 de ani. Uilacul de Criş. începând cu secolul al XVI-lea. magistrului Nicolae. 101). ţărănimea de pe valea Crişului Repede. Corniţei şi Valea Mare. Tileagd. Auşeu. Circulaţia mărfurilor pe acest drum s-a menţinut în mod permanent. etc. cu animale şi cu alte mărfuri. în anul 1524 şi-a luat numele de Telegdi.

în anul 1583. condusă de Ştefan Roman din Tileagd şi Gheorghe Doja. au avut loc mai multe răscoale şi revolte ţărăneşti. la începutul secolului al XVI-lea. Cruciadele au fost organizate şi s-au transformat într-o mare revoluţie ţărănească. în replică. fiind înarmată. părţile Mişcai şi moşiile Orădene. Contrar opoziţiei vistiernicului Curţii Regale. Acesta a fost înmormântat în curtea Bisericii Reformate din Tileagd. Un alt reprezentant al acestei familii. alţi doi asociaţi a lui Bekes Găspăr au obţinut o scrisoare de donaţie de la împăratul Jănos II al Ungariei pentru Csăki Boldizsâr şi Ipanit Jânos (din cronica scriitorului maghiar Bunyitay Vincze). respectiv castelul lui Ştefan Telegdi II. Ex domn al ţării Româneşti. Calvin. în anul 1557 a avut loc Reformaţia Credinţei Evanghelice după ideile lui Luther. Tot în cavoul familiei 34 . în anul 1561. iobagii adunaţi sub conducerea lui Ştefan Roman. pe care l-au omorât ţăranii răsculaţi. făcându-se vinovat de infidelitate faţă de soţie şi de familie. conform informaţiilor cronicarului bihorean loan Szalârdi. III. pribegit în Transilvania. Răscoala îşi avea comandamentul în Aleşd. Editura Academiei Române 1964 pagina 116-117). dar nobilimea locală. Telegdi Iştvan (Istvăn) a fost expropriat de avere. Ştefan Telegdi. VI „Viaţa Spirituală". Aceste evenimente s-au petrecut în anul 1659 (Liviu Borcea din opera cronicarului bihorean loan Szalărdi Istoria României vol. soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Zwingli şi alţi reformatori printre care şi Telegdi Miklos a avut un rol deosebit. a decedat groful Telegdi Miklos. Hălmajului. Calvin. asupra acestui subiect o să le dau în Cap. fost episcop de Pecs şi participant activ la Reformaţia lui Luther. a fost înecată în sânge de cătra Andrei Telegdi. Şi în cazul acesta s-a confirmat zicala care spune că „de ce ţi-e frică nu scapi". Ştefan Telegdi.perioadă lungă de timp. regiunea Băii de Criş. în drumul lor spre Aleşd. deţinea funcţia de vistiernic la curtea regală de la Buda. Averea lui a fost preluată de către Jânos Zsigmond şi de către Szigismund Ianos. la începutul lunei martie 1658. Tot în acest an 1561. Motivaţia lui se baza pe frica de a înarma ţărănimea nemulţumită de exploatarea cruntă a feudalilor. a împiedicat concentrarea în număr mare de iobagi de pe moşiile lor. au început să atace curţile nobiliare. Chemarea lui avea mare audienţă în rândul iobagilor. Documentele vremii atestă că Răscoala iobagilor din anul 1437 care a avut loc la Bobâlna. a căutat să-şi recruteze oşti cu care să încerce a-şi recâştiga domnia. mişcare ce s-a extins în tot Comitatul Bihor. Fostul domnitor al Ţării Româneşti. Din această poziţie s-a opus organizării Cruciadelor contra turcilor care ameninţau statul feudal ungar. Amănunte mai detailate. Beiuşului şi ţinutul Pomezău. Aici era o curte voivodală românească grupată în jurul lui Constantin Şerban. Zwingli din 1557. de pe meleagurile Bihorene.

monografie 1979. dar fără succes. au grăbit aprinderea flăcărilor răscoalei antihabsburgică condusă de Francsiszk Râkoczi al IIlea (1703-1711). jugul de lemn turcesc a fost înlocuit cu jugul de fier Austriac. Imperiul Habsburgic cucereşte cetatea Oradea. Totodată s-a reorganizat vechea obşte sătească. Satele şi oraşele libere ale haiducilor bihoreni. în anul 1591. 35 . Secolul al XVII-lea aduce mari schimbări în viaţa politică a Bihorului. lucru care a influenţat negativ viaţa tuturor locuitorilor din satele judeţului Bihor. în anul 1660 a fost cucerită de către turci Cetatea din Oradea. în timpul puterii otomane. care şi-au păstrat autonomia în perioada stăpânirii otomane. caş. Puterea otomană a început să decadă. stăpânind-o 32 de ani. ouă. care a venit în Tileagd într-o vizită de plăcere la rude. Potrivit tradiţiei. Creşterea fiscalităţii precum şi măsurile administrative represive ale habsburgilor. Hagymâsi Margit. în continuare se întreprind măsuri de extindere a suprafeţelor agricole prin defrişarea pădurilor şi a smârcurilor care cuprindeau mari suprafeţe de terenuri necultivate. Despre îndelungata istorie feudală a Tileagdului. în 1687 la Mohâcs iar la 5 iunie 1692. întărindu-se şi luându-şi rolul de intermediar pentru plata dărilor către stăpânire. devenind centru militar şi Paşalâc Turcesc. La această răscoală au participat şi românii bihoreni. în anul 1503 locuiau amestecaţi maghiarii cu românii. deoarece Toldy Jânos a amanetat terenurile maghiarilor şi ale românilor pentru 24 de forinţi aur lui Telegdi Istvăn. a contribuit în mod substanţial ajutorul dat Orădenilor de către Voivodul Mihai Viteazul -domnul Ţării Româneşti. au fost vândute contelui Eszterhâzi. în anul 1683 la Viena. pagina 47-48). Astfel. au fost înfiinţate de Episcopul Ferencz Csanâd în anul 1335. spontan a făcut un infarct cardiac. încercând să asedieze Cetatea din Oradea. iepuri fazani şi cerbi. zonă cu mănăstiri. pe care l-am mai amintit. De notat că la acest insucces al turcilor. aduce unele mărturii cronicarul maghiar Bunyitai Vincze. pentru a putea fi impuse cât mai eficient la plata dărilor. gâşte. claponi. turcii au atacat din nou. iar locuitorii acastora au fost transformaţi în iobagi. Citez „Tileagdul era proprietatea familiei Csanâd. unt. In perioada acestor ani creşte tot mai mult pericolul otoman care ocupă oraşul Buda.Telegdi a fost înmormâtată soţia demnitarului Bocskay Istvân din Oradea. Puterea imperială Habsburgică a procedat urgent la întocmirea primelor conscrieri ale terenurilor cucerite. ţăranii erau obligaţi ca să dea atât grofilor cât şi turcilor dela conducere. conduşi de colonelul Marcu Haţieganu cu peste 300 de luptători (Bihor . daniile regulate la termene ca: găini.

Pe partea Nord-Estică je află o tăbliţă pe care au fost notate informaţii despre construcţia bisericii. Din anul 1524 s-a construit în Tileagd o moară vestită care se numea „Moara Părintelui Istvân". Tot în această zonă se află şi castelul familiei Csanâd. Acest mare proprietar avea o bibliotecă impunătoare în care se găseau „multe volume vechi şi de mare valoare istorică. care potrivit unor documente. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. în urma acestei descoperiri Istvân Telegdi şi-a pierdut moşia împreună cu Tileagdul. pe peretele Sudic se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi. Telegdi Tamăs boier de Kalocsa şi Esztergom. sumă ce constituia o avere considerabilă. La 36 . Csâki Boldizsâr şi lui Iponit Jănos. Tot aici se mai găsesc picturi vechi. Se mai aminteşte tot din documentele vremii despre existenţa unei şcoli. era cunoscută ca o biserică veche. In biserică. construită de familia moşierului Nagy Mihâly în anul 1463. în curtea bisericii se găseşte mormântul familiei Telegdi. Hagymâsi Marghit. La acea dată mai era o biserică în comună. în anul 1561. Ambele castele erau înconjurate de un parc deosebit de frumos.In timpul Reformaţiei religioase Telegdi Miklos şi Telegdi Mihâly au împărţit cere ei bijuteriile şi podoabele de aur. Valoarea dotărilor acestei biserici l fost apreciată la 200 de forinţi maghiari. Telegdi Miklos şi soţia demnitarului Bocskai Istvân din Oradea. Telegdi Jozsef avea aici cele mai mari proprietăţi şi două castele. Ordinul Franciscanilor au părăsit mănăstirea în anul 1561. în anul 1507. din care unul era cu un etaj. începând cu secolul al XII-lea Telegdi Csanâd episcop de Esztergom. Pe celălalt perete se găseşte o statuie iin marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. care au fost dăruite lui Bekes Găspâr. alungându-l pe răsvrătit din toate drepturile avute. Episcopul de Pecs. vasele sfinte ale mănăstirei şi celelalte obiecte de cult care pe vremea aceia valorau 1200 de forinţi. biserica reformată de azi. Se ştia că biserica această a fost construită de către Telegdi Istvân. Din alte documente istorice am aflat că în anul 1616 a încetat din viaţă groful Telegdi Gyorgy care avea numai o singură fată moştenitoarea castelului şi a moşiei. Telegdi Istvân a uneltit contra Regelui Jănos al Il-lea. Telegdi Istvân II fost vistiernic al regelui omorât la răscoala condusă de Gheorghe Dozsa şi Telegdi Miklos episcop reformat. o sumă foarte mare la data respectivă. De asemenea se află aici pentru odihnă de veci. precum şi cele mai vechi registre cuprinzând procese verbale de la şedinţele Adunărilor Naţionale în Parlamentul Ungariei. Aceasta în anul 1620 s-a căsătorit cu baronul Sovâgo Szigismund. Aici sau născut şi au trăit. în epoca de referinţă." Am încheiat citatul cronicarului Bunyitai Vincze.

a născut numai o singură fată care la vremea potrivită s-a căsătorit cu 37 .rândul ei.

Din averea lui s-a dat pământ săracilor la reforma agrară. a născut un fiu care a decedat în anul 1766. 5. Telegdi Katalin. s-a născut în anul 1883 şi a decedat în anul 1944. Csâki Mâria născuta în 1650 şi s-a căsătorit cu groful Kornis Găspâr. stăpânite dealungul veacurilor de un mare cortegiu de grofi şi conţi. fostă soţie a lui Haller Gyorgy. S-a îmbolnăvit de nervi. Kornis Jozsef născut în anul 1829 s-a căsătorit cu Szakolczay Ilona. Varkocs Gyorgy. căsătorită cu Kornis Kâroly (1806— 1872). Lonyai Margit.iar din anul 1463 avea şi o şcoală în mod treptat s-au dezvoltat meşteşugurile ca: ferari forjori. 6. A mai avut alţi doi copii Haller Peter şi Haller Ianoş. căsătorită Lonyai Zsigmond. căsătorită cu Varkocs Tamâs în 1552. întinse pe valea şi terasele Crişului Repede. postavuri. In anul 1688. cu toate moşiile ce le avea. din cauza dârzeniei cu care şi-au apărat Tilecuşenii drepturile la pământ şi a decedat în anul 1872. ultimul descendent şi moştenitor al acestei mari şi bogate familii. sărac şi în mizerie. fost reformator religios 2. întreaga lor avere a trecut prin moştenire familiei Kornini. datorită şi faptului că avea o moară de măcinat cereale -moara părintelui Istvân . Varkocs Miklos.episcop de Pecs. Telegdi (Brankfeld) Jozsef. pe drumul 38 . datorită în primul rând poziţiei sale geografice. animale. a decedat în anul 1916. ambii decedaţi în anul 1847. 8.S. căsătorit cu contesa Hagymâsi Katalin (1556-1583) 4. decedată în 1614. Comuna Tileagd. Aflându-ne la acest subiect al grofilor şi baronilor din Tileagd am să încerc să prezint dinastia succesorală la moşiile vestitului Tileagdi la vremea respectivă: 1. grofiţa Kornis Anna care s-a căsătorit cu groful Haller Gyorgy. Haller Alexandru (1797-1868) a participat la Revoluţia din 1648 şi a făcut mult necaz populaţiei Tilecuşului. căsătorită cu Telegdi Istvân care a decedat în 1653. Haller Anna.A. 11. Aceasta la rândul ei a născut o singură fată. căsătorit cu Hagymâsi Margit. 3.-ul. S-a recăsătorit cu Csâki Istvân cu care a conveţuit în anii 1635-1699 şi au avut o singură fată. care potcoveau caii si reparau căruţele cărăuşilor ce transportau sare. etc. Această familie a fost foarte prolifică. 10. 7. 9. Telegdi Miklos . vinuri. Telegdi Jozsef. datorită drumului comercial care o străbătea încă din antichitate. Varkocs Margit.Csâki Istvân. A avut moşii pe arealul a 12 sate bihorene şi tot mai dorea pământ până când a intrat pentru totdeauna în el. pe care i-a hărţuit timp de 5 ani cu tendinţa de a le lua pământul. A fost înmormântat în cimitirul Reformaţilor Tileagd. recăsătorit cu Nyâri Borbâla. iar suprafaţa mai mare a luat-o I.

deasupra calului o semilună. aflându-se iniţial în comună 14 olari. Olăritul s-a ridicat la loc de frunte. simbolizând puterea otomană. dezvoltându-se în mod constant din punct de vedere economic ă social. care a durat peste 30 de ani. 39 . în ciuda greutăţilor aduse de către ocupaţia turcească. adică oraş de provincie (Mezovâros). arămari. Au apărut şi alte meserii necesare dezvoltării economice a comunei ca: lăcătuşi. în anul 1692 i s-a acordat titlul de „Târg".comercial. dogari. dricari şi altele. Monetăria Statului a stanţat un sigiliu o „PECETĂ" a Tileagdului care reprezenta un turn de cetate tras de un cal. iar pe parcurs numărul a crescut până la o sută. Toate aceste îndeletniciri a făcut să polarizeze în jurul Tileagdului i:eie mărginaşe. iar în interiorul cercului era inscripţia: TZLEGD MEZO-VÂROS -1692". tinichigii. Tot atunci.

când a fost dat în exploatare linia de cale ferată OradeaCluj cu gară în Tileagd. în aceste condiţii nobilimea intra în circuitul economic şi are mare nevoie de bani. despre care vom vorbi pe larg în cadrul capitolului VII. 40 . district care cuprindea teritorii şi din afara fostului Comitat. pune accent pe folosirea iobagilor şi pe creşterea sarcinilor feudale. continuând şi după aceia. aplicându-se politica de deznaţionalizare. Să mai notăm că începând cu anul 1692. Revoluţia Burghezo-democratică din anul 1848 a desfiinţat iobăgia şi a deschis drum larg dezvoltării capitalismului. Curtea de la Viena a încheiat Pactul Dualist cu Ungaria. deci şi în zona în care se găseşte oraşul Tileagd cu satele aparţinătoare.în anii 1743-1745. Situaţia critică din Imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIIIlea. Bihorul a rămas divizat în 5 plăşi dintre care una a fost Plasa Tileagd. La început sau dezvoltat meşteşugurile. Să mai arătăm că în anul 1867. aşa că s-au reconstituit fostele domenii Eclistiastice. domeniile foştilor principi ai Transilvaniei nu au mai fost recunoscute de către noua putere. aşa cum am mai arătat. iar începând cu anul 1870. în urma acestor reforme administrative ale lui Iosif al IIlea. Consider că totuşi necesită o precizare. ca de altfel pe întreaga vale şi terasele Crişului Repede. cu scopul întinderii terenurilor moşierilor. impusă de guvernanţii de la Budapesta. a bântuit Holera care a redus substanţial situaţia demografică a locuitorilor. bazate pe schimbul de mărfuri. iar în anul 1858 au fost mari inundaţii provacate de Crişul Repede. Sub austrieci. au început să apară o mulţime de întreprinderi industriale. Incheierea acestui pact a condus la intensificarea asupririi naţionale a românilor din Transilvania în anii următori. a condus la nemulţumiri şi frământări sociale care au atins cote alarmante şi în zona Tileagdului. Bihorul a fost împărţit în cinci plăşi. a impus luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor răscoale ţărăneşti. Odată cu revocarea reformelor lui Iosif al II-lea. inundaţii care au adus mari pagube material populaţiei din Tileagd. printre care şi acelea care au dispus „tragerea la linie" a satelor. în Tileagd şi satele limitrofe. din punct de vedere administrativ. în anul 1790 s-a revenit la vechea organizare. Bihorul a fost despărţit de Transilvania şi a trecut sub administraţia Austriacă. Această acţiune a început înainte de revoluţia din 1784. i-a revoltat pe ţărani. după anul 1764 apar şi se dezvoltă noi legături economice. Sporirea de la un an la altul a obligaţiilor iobagilor. locul Comitatului Bihor l-a luat un District administrativ cu centrul în Oradea. Ca să-i poată obţine. Poşolaca şi Uilacul de Criş. In timpul despotismului atroce al Măriei Tereza şi al fiului său Iosif al II-lea. Camerale şi Nobiliare. Mai multe acte oficiale. ca ciupercile după ploaie. Odată cu stăpânirea habsburgică. în Bihor.

comentariile sunt de prisos. am fost cazat o noapte în localitatea Piispokladăny şi o noapte în oraşul Debreţin. In această deplasare. cit. pag. dar erau români ortodoxi. anunţându-se 32 de morţi şi 35 de răniţi. Administraţia maghiară locală. joc şi voie bună. Fond. întrucât era vorba de o tradiţie a sărbătorirei zilei de Sfântu Gheorghe.S. 41 . am fost trimis pe front de la Regimentul 2 Roşiori . Nimeni din aceste familii nu ştiau nici un cuvânt din limba română. o dovedeşte numărul mare de morţi şi răniţi de pe întreaga vale a Crişului Repede dintre Ciucea şi Tileagd. din ordinul autorităţilor maghiare. cei care doreau să se angajeze ca servitori cu anul şi cei care doreau ca să angajeze. în piaţa din centrul Aleşdului a fost un adevărat măcel. Ziarul „CRIŞANA" apărut în data de 20 aprilie 2003. Revenind la datele istorice petrecute dealungul timpului pe valea Crişului Repede. Doc. Se poate uşor presupune că aducerea la Aleşd. PIB. un pluton de jandarmi şi o companie de husari. am fost primit şi tratat de către gazde peste orice aşteptări. face precizări că în data de 24 aprilie 1904. cifre cu totul neverosimile. după anumite datini strămoşeşti.Timişoara. evocând acest eveniment de tristă amintire. Putându-mă descurca cu limba maghiară. pe unii împotriva altora.Maghiarii şi românii care au convieţuit împreună pe aceste meleaguri bihorene. au tras focuri de ară în oameni nevinovaţi (dezarmaţi). fiind zi de târg şi zi de sărbătoare a Sfântului Gheorghe când. au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le otrăvi sufletele şi a-i îndemna la ură ie rasă. se întâlneau aici la târg unde se făceau învoielile. la partea operativă care se găsea prin Munţii Tatra din Cehoslovacia. populaţie pe care procurorul Regal Nagy Geza a caracterizat-o ca fiind „cu capacitate spirituală redusă şi aşezată pe treapta cea mai de jos a culturii (A. 17-18). au fost adunaţi în piaţa din centrul oraşului Aleşd peste 4000 (patru mii) de oameni. înainte de 24 aprilie 1904 a unei companii de husari şi a unui pluton de jandarmi nu s-a făcut cu intenţia de a se linişti nişte spirite imaginare. în cântec. veniţi la Aleşd ca să sărbătorească împreună tradiţionala sărbătoare a Sfântului Gheorghe. Trei zile şi trei nopţi a durat până când mi-am găsit unitatea. Că la data de 24 aprilie 1904. insuşindu-şi unii de la alţii limba de vorbire. nu putem omite adevăratul măcel care a avut loc la data de 24 aprilie 1904 în piaţa din Centrul Aleşdului când. zi de joi. Legat de această problemă am să mai fac a precizare: în primele zile ale lunei ianuarie 1945. sau să cunoască şi să-şi însuşească tradiţiile populaţiei majoritare din zonă.O. au trăit în pace şi bună înţelegere. Guvernanţii şi grofii. posedând în locuinţele lor icoane şi alte obiecte de cult religios ortodox .Partea sedentară . Nu aveam mijloace de transport numai ocazionale şi era un frig năpraznic. în dorinţa lor de dominare şi de a culege mai multe foloase.

premeditând un masacru mascat. a dat autorizaţie de construire în aceiaşi zi a 42 .

în temeiul prevederilor art. Pur şi simplu erau condamnaţi la moarte cu premeditare. Procesul s-a deschis după 7 luni. o aşezare mică. ca să aibă motiv jandarmii şi husarii să tragă focuri de armă în mulţime de români prezenţi în piaţă. 165 din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă. 43 . în data de 22 decembrie 1904 s-a încheiat una din cele mai negre pagini din istoria acestor meleaguri Bihorene. Au fost găsiţi „vinovaţi şi condamnaţi" (fără vină). iar restul de 18 au fost din Plasa Aleşd. după încheierea pactului dualist între Curtea Imperială de la Viena şi Ungaria. fără o pregătire prealabilă. Nu s-a ştiut nici odată cifrele exacte de morţi şi răniţi la acest măcel programat. Intrarea României în primul război mondial alături de „Antantă". s-au intensificat măsurile de asimilare ale cetăţenilar aparţinând altor etnii şi în mod deosebit a românilor care formau numărul cel mai mare. unul a fost din Tileagd. au strigat slogane la adresa conducerii de stat. şi-au adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. Dintre cele 20 de persoane „GĂSITE VINOVATE". autorităţile având tot interesul de a le da o dimensiune cât mai mică posibilă. după criteriu revanşard a unor oameni bolnavi mental. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. Au fost duşi urgent pe front la războiul care nu le aparţinea şi introduşi în primele linii de foc. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". pus în scenă de către politicienii „Patrioţi" ai guvernului maghiar de atunci. vieţile a 26 de locuitori. Am mai arătat în cuprinsul acestei lucrări. Toţi şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. Foarte mulţi dintre bărbaţii români valizi. au fost vânaţi şi trimişi de către autorităţile Austro-ungare cu „laţul". după mărturisirile celor care au avut şansa ca să supravieţuiască şi să se reîntoarcă la familiile lor. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. cu o populaţie de 870 persoane. cum prindeau hingherii câini. cu numele de Popa Flore şi unui din Oradea cu numele Silberstein Dezso. numai români. a condus la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei româneşti din aşezările Bihorene. După atentatul de la Saraievo asupra prinţului moştenitor habsburgic. Tilecuşul. de la data redactării actului de acuzare şi a durat până la data de 22 decembrie 1904 când s-a pronunţat sentinţa. nu s-au grăbit să cerceteze cazul şi adevăratele dimensiuni ale acelui măcel abominabil. cineva dintre oamenii puterii. aflate sub jurisdicţia Austro-Ungară. Aceste măsuri au fost intensificate şi datorită faptului că se aştepta izbucnirea unei conflagraţii internaţionale. dar nu pot ca să nu subliniez faptul că.unui partid de opoziţie al „Kosutiştilor". Celelalte autorităţi competente ale vremii. Deci. în timp ce toţi ungurii sau retras pe o stradă lăturalnică.

Au fost hărţuiţi şi agresaţi fizic nuntaşii satelor şi alte persoane considerate indezirabile. 22 de călăreţi români sub comanda unui locotenent iar la 20 aprilie 1919 ora 10. au sosit în Tileagd. La Bratca. să treacă linia de demarcaţie. Preoţii satelor nu mai reuşeau ca să-şi facă serviciul religios de îngropăciune ale decedaţilor. Din toamna anului 1918. După creiarea Consiliul Naţional Român din Bihor. al cărui preşedinte a fost ales Dr. Consiliul de Caroană al României a hotărât că armata română aflată în Transilvania. Armata română de ocupaţie s-a oprit pe linia de demarcaţie Zam-Ciucea-Sighet. expulzându-le peste graniţă. Această opoziţie a marcat începutul represaliilor asupra populaţiei româneşti. cu nenorocirile şi victimele lui. cu misiunea de a elibera şi ultima colibă românească de sub dominaţia străină. care au comis în localităţile româneşti pe unde au trecut. după încetarea primului război mondial. dar şi cu o epidemie de holeră care lua viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. Batalionul a fost primit de Garda Naţională Română compusă din fraţii Gheorghe şi Irimie Coştean. Aici şi cu acest prilej a fost redactată „Declaraţia de la Oradea". convocată pentru data de 1 decembrie 1918. Valea Crişului Repede a fost împânzită cu soldaţi secui. a comunicat că nu recunoaşte hotărârile de la Alba Iulia. întreg Bihorul rămânea în afara Statului Român. ucideri de bărbaţi. în Tileagd a fost arestat şi maltratat preotul ortodox Gligor Ioan. La 19 aprilie 1919. ceia ce a produs decepţie şi mare durere sufletească tuturor românilor din acest judeţ. Pe de altă parte. venind dinspre Ciucea. a sosit primul catalion din regimentul 11 „Dorobanţi" Şiret. pe câmpul lui Horia de odinioară. condus de contele Kâroly. împuterniciţi de a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. la data de 9 aprilie 1919. în data 44 . bihoreanul Aurel Lazăr. au mai fost aleşi 109 reprezentanţi. violuri de femei. la data de 12 octombrie 1918 în locuinţa sa din Oradea. stabilită prin armistiţiul de la Belgrad. Aflânduse despre aceste acţiuni malefice. când Transilvania se mai afla sub jurisdicţia Imperiului Austro-Ungar. care proclama dreptul românilor din Transilvania la autodeterminarea. în ziua de 15 ianuarie 1919 au fost ucişi Daniel Ţepelea şi fiul său Dumitru Ţepelea. şi-a luat riscanta responsabilitate de a convoca Şedinţa Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român. Aurel Lazăr. guvernul maghiar de la Budapesta. doctor în ştiinţe juridice. declaraţie care a fost citită la 18 octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta.Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. La începutul lunei ianuarie 1919. jafuri şi furtişaguri din gospodăriile acestora. operaţiunile militare fiind conduse de genaralul Traian Moşoiu.

45 .de 21 aprilie 1919 a fost ocupat şi oraşul Oradea de către trupele Diviziei 6 Infanterie. conduse de către generalul Holban.

Boros Iuliu. Varga Aladăr. Szabó Pai. 4 magazine de coloniale. un abator pantru sacrificat animale. Berecz Gâspâr. Cioncaş Petru. Notar Public. începând cu anul 1920 până în anul 1940. Bogdan Petru. un târg mare care se ţinea săptămânal în zilele de vineri. Kopânyi Istvân. Mureşan Iosif. două restaurante. Molnâr Mârton. După terminarea primului război mondial. Varga Mihâly. în Tileagd s-au înregistrat: 424 români. Baciu Petru. Fazekas Imre. Pùnkòsdi Zoltăn. Erdei Francisc. Boros Béla. două magazine cu confecţii şi încălţăminte. Csapó Laszló. Tălodi Francisc. Firbauser József. Szabó Istvân II. Percepţie. Dispensar Medical Uman. fiecare având şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi din seminţe de bostan. Vinyiczki Istvân. Nagy Sândor. La un recensământ al populaţiei făcut la o dată nu prea îndepărtat de luna aprilie 1919. Foras Zsigmond. Bodis Miklós.Respectând întru totul adevărul istoric. Frentsz Ferenc. Boros Iosif. Veres József. Erdei Iosif. Varga Jânos. 268 evrei şi 2044 de maghiari. târg la care. în oraşul Tileagd şi-au desfăşurat activitatea următoarele unităţi administrative şi de deservire a populaţiei: Primăria. Kopânyi Jânos. Rugóczki József. Post de Jandarmi. Griinfeld Mihăly. dintre care nominalizăm următorii. Boradan Gavril. Notariat Administrativ. Gònczi Jânos. după documentele de arhivă care s-au găsit: Bodis Gâbor. o farmacie. Balogh Bâlint. Bancă de Credit şi Schimb Valutar. Băbuţa Irimie. Gyene Istvân. Klein Isidor. Parti Bâlint. acei care au rezistat măsurilor de asimilare. Pribék Sândor. într-un oraş cu o populaţie de 2736 oameni. lucru uşor de înţeles la primirea Batalionului militar de către numai două persoane. ţăranii din 36 de localităţi înconjurătoare îşi 46 . Oamenii trăind în Statul Austro-Ungar şi vorbindu-se în locurile publice numai în limba maghiară. Baciu Ştefan. nici românii nu ştiau să vorbească corect româneşte. Sós Lajos. Cooperativă de Consum. Dispensar Veterinar. Kondor Ferencz. două şcoli primare. Trifan Teodor. Szóke Jânos. aşa că nu a fost mare bucurie la acest deosebit eveniment. Szabó Istvân. Szabó Mihăly. Baciu Ioan. vom arăta că populaţia Tileagdului. 3 măcelării. două cinematografe. Lórincz Sândor. Borusz Béla. Tavarnai József. Szabó Pài II. la data sosirei armatei române de ocupaţie. Harbaly József. Szabó Sândor. Berkovics Xenopol. Szabó Flora. Kiss Miklós. o brutărie modernă. Să mai arătăm că în primul război mondial şi-au pierdut viaţa peste o sută de bărbaţi din Tileagd. Moldovan Gheorghe. Szabó Ferencz. un hotel. Foras József. Boros Iosif. Erdei Ştefan. era în mare majoritate de etnie maghiară şi evrei. Poştă-Telegraf. Lucskai Sândor. Bodea Dumitru. Varga Béla. Peter József. două mori de piatră moderne. Iozefic Ferencz. Szabó Kâlmân. Parti Sândor. Ile Alexandru. o casă de cultură.

cat. In anul 1850 au fost 1692 locuitori din care 1085 reformaţi. grâu. lapte. catolici. încălţăminte.. Rezumat statistic al fostului oraş Tileagd privind anii 1837-1930 In anul 1837. fasole boabe şi păstăi verzi de sezon. 363 ortodoxi şi 212 evrei. etc. din care 856 reformaţi 309 rom. găini. Aceştia proveneau din satul Hotar şi operau în grup. opinci din cauciuc. 290 rom. când observau că au apărut Hotăranii la orizont. înhăţa ce-i venea la îndemână. In anul 1900 au fost 2506 pers.aduceau spre vânzare o mare diversitate de produse: vite cornute. cai. etc. Mulţi au decedat din cauza acestei boli iar alţii au plecat în alte părţi din ţăra. aducând cu camioanele bunuri industriale de larg consum. ouă. In anul 1857 au fost total 1314 persoane. trasmitând marfa de la unul la altul. în zilele ie târg cu mari aglomeraţii nu lipseau nici hoţii. secară. Scăderea numărului populaţiei în anii 1850-1380 s-a datorat epidemiei de holeră. în Tileagd au fost 284 familii din care 225 au fost reformate. în 1870 au fost 1755 persoane. tricotaje şi ţesături din textile. Incredibil dar adevărat! Unul dintre aceşti maniaci şi-a dresat un câine femelă hoţ. 534 ortodoxi şi 304 evrei. Piaţa din centrul oraşului era împânzită de şatre. 239 ortodoxişi şi 260 evrei. oi. 47 . în anumite zile de târg veneau la Tileagd manufacturişti din Oradea. In anul 1880 au fost 1385 persoane din care 672 reformaţi.. orz. 235 romano catolici. brânzeturi. 56 greco cat. liste. porci. confecţii de îmbrăcăminte. Furau cu predilecţie confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte de orice fel. Câinele se furişa în şatre. porumb boabe. 258 ortadoxi şi 170 evrei. curci. In 1890 au fost 1797 pers. cat. din care 1130 reformate. se furişa din şatră pe sub pânză şi iucea marfa stăpânului la locul de unde a plecat. ovăz. raţe... 566 rom. cisme bărbăteşti cu tureac strâmb. Comercianţi evrei din Tileagd. îşi trăgeau rulotele jos închizându-şi prăvăliile. ştia să prindă momentul propice când vânzătorul negocia preţul produsului cu clientul. 67 greco cat.

23 Nagy loan II Nagy Francisc Negruţ Florian Popovici Alexandru - Varga Andrâsne 24 Varga losif . 116 funcţionari publici.48 - . In luna decembrie 1934. 29 Brandi Petru .3 . 10 muzicieni şi 10 C. pe cap de familii şi număr de persoane cu arătarea religiilor cărora aparţin asfel: Strada Mare 1. pe străzi.. 13 Soos Bâlint . 12 Baciu losif Baciu Imre GlukErno Gliiklosif Weistein Ignaţiu Lucaci Pavel Nagy Karolina Peter Sândor Iile Iozefina rotar tâmplar agricultor " morar comercian pantofar văduvă mun. 18 Nagy loan I . prelaţii Bisericii reformate din Tileagd.8 . 88 de meseriaşi. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 8. zilier văduvă casnică agricultor văduvă agricultor " « „ « « pensionar văduvă lacăt. 32 Indrieş Teodor 33 Indrieş losif 34 Sabău Mihai .3 1 5 - Rozs Elisabeta . 38 de comercianţi. 4.. fabrică pensionar agricultor „ „ văduvă divorţată agricultor „ pantofar 5 2 1 2 3 1 5 8 1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 7 2 3 3 8 2 1 4 5 1 2 3 3 4 2 2 1 2 .3 1 2 . 1217 muncitori în fabrici. 7. Boldijar Alexandru 3. 11 . 27 Chiş Ştefan . 17 Kolozsvâri Francisc . 25 Crişan Petru .3 . 19 20 . Adler loan 2.. 21 .R. 5. PROFESIA TOTAL REFOR.3 . în Tileagd au rezultat următoarele cifre: 1400 de agricultori. 31 Gonczy Margit . 16 Kolozsvâri Kâlmân . 6. 22 .. 15 Kolozsvâri losif .- . .7 . 10 . 9.. 30 Gonzy Jozsefne .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI Cu ocazia Recensământului din anul 1930. 28 Chiş Alexandru . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .F.2 ...NR. au făcut recensământul întregii populaţii oraşului.8 4 . 14 Kovâcs Sândorne .1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 3 1 2 1 4 1 1 2 . mecanic mun.-işti. 26 Kovâcs Stann .

UdvaryMi hâl y agri c ul tor „ " văduv ă zi dar agri c ul tor " „ „ p e nsi ona ră c ul tor a gri " „ „ „ pantofar „ agri c ul tor mun. 59. 36. 64. 62.4 1 6 1 1 4 6 1 3 2 7 6 4 . 57. 47. 60. 40.2 2 . 42. 37. Dombi Fe re nc z 5 6. Szabo F e re nc z 68. 38. 39. 54. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. CAPULUI FAMILIEI .5 3 5 3 3 3 .- 2 3 3 4 . 44. zi l i e r agri c ul tor pe nsi ona agri c ul tor c asni c ă agri c ul tor « „ tâmpl ar pantofar agri c ul tor văduvă agri c ul tor 2 2 4 1 2 4 2 3 3 4 2 2 2 4 7 2 4 6 4 2 7 6 4 5 3 5 3 3 3 5 4 5 4 2 3 1 4 1 1 4 2 1 1 . 46. 43. Pe te rl osi f 67. 61.IZRACRT.NR. I ndri e ş Fl ori an Szi l âgyi L aj os L ori nc z Ioan Hal âsz O donne Horvâth Ioan Sapi L aj os Gonc zi K ârol y C oc i uba I oan C ozma Mi hai Morar Il e ana Morar Vasi l e B ac i u Pe tru B ac i u Vasi l e Tri fan Ghe orghe K i ss Andrâs Rozs J ozse f Hal âsz J ânos C ol ţe a Pe tru Pusk âs F ranc i sc K re me s F ere nc z Szi l âgyi Sând or K ovăc s Andrâ s L uk âc s J ânos De mi an Gavri l Sza bo Il ona Sza bo Ge rge l y F ek e te J ănos B oros Gyul âne Sând or Te odor K ovâc s J ozse f 6 5. 52. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI 35.5 1 5 4 2 3 3 — - 49 . 53.2 . 45. 51. 58. 48. 50. 49. 56. 41. 55. Ki ss J ozse fne 69. 63.

Szabó Bàlint 94. CAPULUI FAMILIEI . Palotàs Màtyàsné 77. Kovàcs Jànos 83. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 70. Kopàny Elena 72. Szabó József 75. Duhi Iulianna 87. Kàdàr Regina 81. Bejan Aurel 90. Melknek Elek 80. Szabó Sàndor 76.NR. Seidler Samuel 85. Kó'rósi Imre 102. Kovàcs Lajos 82. Kiss Józsefné Strada Maior 97. Siile Màrtonné 92. Lukàcs Ferencz 98. Pinkovits Màrkné 73. Piombas Teodor 79. Szabó Ferencz 89. Tó'ròs Istvàn 100. Tabajdi Kàrolyné 71. Buff Nicolae 96. mecanic agricultor “ _ _ - 50 . Batka Jànos 88. Forràs Józsefné 78. Kovàcs Imre 74. Albert József văduvă „ “ 2 1 1 3 5 4 3 2 2 2 3 2 5 5 5 2 2 2 2 5 2 5 9 3 4 8 3 8 4 4 3 3 3 2 1 3 5 4 3 2 _ _ 3 2 5 5 2 2 2 _ 2 5 9 3 _ _ 8 4 4 3 3 3 1 _ _ _ _ _ _ _ 2 _ _ _ _ _ _ __ 3 _ _ - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 5 _ _ _ _ 4 8 _ _ _ _ _ _ 2 _ _ 5 _ _ _ _ _ _ _ - agricultor “ " văduvă agricultor comerciant croitoreasă dogar tâmplar dogar croitor pantofar casnică pensionar agricultor primnotar văduvă agricultor „ „ " văduvă agricultor pensionar ceferist lacăt. Veir Jànos 99. Tóth Ferencz 86. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Soós Bàlintné 91. Soós Ferencz 93. Siteri Imre 84. Szù'cs Lajos 101. Cezar Nicolae 95.

SCHWARTZ ALADĂR 117. 104. CAPULUI FAMILIEI . ZILIER COMERCIANT PENSIONAR 1 2 2 4 2 - 51 .IZRACRT. TAMOK JÂNOS 126. VARGA KÂROLY 127. TOTAL PROFESIA PERS REFOR- CATOMAŢI 103. 106. MĂCELAR MUN. 107. LAZAR FLOAREA 130. ZILIER AGRICULTOR „ „ CEFERIST AGRICULTOR VĂDUVĂ MĂCELAR MUN. MEC. ZILIER COMERCIANT __ _ 1 1 6 4 5 1 2 2 3 6 2 4 2 1 1 _ _ 3 3 „ „ AGRICULTOR LACĂT. CSUDDM JÂNOS 128. 105. 112. PETRI SÂNDOR STRADA CĂII FERATE 124. BEŢIE PETRU 132. 108. TOTH LÂSZLO 122. NAGY LAJOS 121. HOGYES BENI 116. SÂNDOR LEHOCZKI ISTVÂN AGRICULTOR RIGO ISTVÂN BODIS FERENCZ BODIS PÂLL PARDI JÂNOS NAGY PÂLL INDRIEŞ FLORIAN BÂNCSA JOZSEF HARSÂNYI ISTVÂN DEBRECZENI „ „ „ „ „ „ PENSIONAR „ AGRICULTOR 5 3 2 3 7 4 6 5 3 6 9 1 2 2 5 6 6 4 5 4 3 5 3 6 2 4 2 2 2 4 2 2 _ 5 3 2 3 7 4 5 2 6 1 6 — 2 2 5 _ 1 — STRADA CIMITIRULUI 113. ROZZEN ELEK 118.NR. 110. SZABO ANDRÂS 120. 109. 111. BACIU IOAN 129. DOBRA IOSIF COMERCIANT CASNICĂ MUN. BONIŞ IOSIF 114. ŞERES NICOLAE 133. SZABO KĂROLY 119. KÂLLAY IRINA 115. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. GONCZY ANDRÂS 131. TÂMOK SÂNDOR 125. MESZÂROS KÂROLY 123.

9 4 4 1 . 167.. 161. PROFESIA MUN. 166. 153.12 12 . FABRICĂ PENSIONAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ COMERCIANT „ PĂDURAR AGRICULTOR „ AGRICULTOR ZIDAR VĂDUVĂ AGRICULTOR „ „ „ „ „ 2 2 6 1 . 155.4 1 1 2 2 5 5 3 3 13 .1 3 3 7 7 . 140. CAPULUI FAMILIEI . 144.4 5 .1 1 3 3 3 9 5 4 3 2 1 4 1 3 9 .3 3 4 4 2 2 5 5 2 1 1 1 1 2 2 4 7 7 4 .13 8 8 1 1 - 5 3 4 . 160. 156. 138. MANE IOAN FISCHMAN IZIDOR BAKK IMRE SALCER VICTORIA . NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. 135. 151. 168. FABRICĂ COMERCIANT TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 134.NR. 159. 136. 141. 147. 163. 154. 150. 152. 165. 164. 145. 137.5 2 . 158. . 157.. 146. ZILIER COMERCIANT CASNICĂ TÂMPLAR MUNC. 148. 162. 139. 149. 143.2 2 2 4 .- 52 . ROZENFELD SÂNDOR SZILÂGYI MIKLOSNE PĂSKALYI JOZSEF PÂSKA JÂNOS KOVÂCS GYULA CIANAŞ IOAN HOFFMAN SÂNDOR BACIU ECATERINA KAKUCSI JÂNOS ŞTEF TEODOR SZABO SÂNDOR CUZAC FLOREA COZMA NICOLAE KREMNICZKI ILONA SCHIL ISTVÂN ROŞCOVANI ILEANA HODIŞAN NICOLAE WEISS IZIDOR DOCZY ISTVÂN COCIUBA IOSIF BORODAN IOAN ARDELEAN DUMITRU SZABO ANDREI JANCSOVICHT PÂL KOZMA JÂNOSNE CRĂCIUN DUMITRU PINTEA ALEXANDRU VARGA JOZSEF VASILE ALEXANDRU BRADEA ALEXANDRU EGRI JOZSEF „ CASNICĂ COMERCIANT VĂDUVĂ ZIDAR AGRICULTOR TÂMPLAR MUNC. 142.

Jerman Mihâly 196. mec. Hegedvis Sândor 194. Costean Imre 172. CAPULUI FAMILIEI . Krânyi Lajos 187. Denennberg Lajos 185. agricultor pantofar comerciant funcţionar şofer brutar văduvă pantofar comerciant şoacter văduvă mun. zilier munc. Forvith Jânos 191. Rozenfeld Lajos 178. Mateiaş Teodor 170. Szabo Jânos 193. Costean Gheorghe 173. fabrică pensionar pantofar pensionar pantofar C. Krasovatze Amâlia 192. Oesterreicher Lajos 184. Mălai Lajos 171.F.DeliÂrpâd 179. mecanic comerciant văduvă 2 6 5 9 7 7 10 5 3 2 5 4 2 3 11 9 2 2 5 2 10 4 1 5 4 2 3 2 2 3 2 6 3 2 5 1 7 3 10 5 1 2 2 2 1 1 5 2 2 6 2 — 4 1 5 3 3 4 2 3 3 2 3 5 2 5 5 9 . lacăt. Magyar Lajos 183.Kiss Jozsefne 182. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Tavarnai Istvân 180. Czenk Ferencz 195. Schwartz Izidor 189.NR. Peta Istvân pensionar agricultor „ „ „ lacăt. Jakab Lajos 177. Szilâgyi Imre 174. David Solomon 188.- 3 4 1 1 9 5 2 1 0 - 53 . Svăbi Ioan 175. Grunberger Lipot 190. Szilâgyi Lajos 176. Palotâs Imrene 186. Goldstein Ferencz 181.R. zilier comerciant „ „ croitor „ „ pantofar munc. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 169.

NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Kiss Carol • 208. Ionescu Gheorghe 213. Bica Teodor 235. Cozma Vasile 229.Mangra Iosif 232. Fucs Mor 217. Ardelean Alexandru 214. zilier 2 — 3 1 - 1 - 54 . Bica Petru munc. Kovăcs Jânos 231.NR. Tuş Nicolae 230. Papp Lajos 212. Borsi Mihâly 205.GhiuraIoan 210.- 1 1 - 2 2 2 - casnică pantofar agricultor « « a u 2 3 - 2 - 3 1 - 5 3 8 1 1 4 4 2 6 4 3 1 3 7 5 2 3 1 1 - 2 6 - - maistru morar agricultor a u a a 4 3 1 - 3 - 7 5 - lăcătuş mec. Chiş Iosif 228. fabrică agricultor căruţaş comerciant profesor funcţionar frizer medic circă pensionar comerciant ■ 3 2 6 1 2 3 4 3 4 4 2 2 2 2 5 3 5 4 8 - 3 2 - - - 6 - 1 - 2 3 3 — 2 4 4 . Gâl Sândor 236. Korosi Francisc 224. Weisz Miksa 209. Palotăs Gyula 223. Papp Vasile Strada Principală 211. pantofar agricultor munc. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 204. Boniş Gheorghe 233. Korosi Alexandru 226. Korosi Ştefan 225. Gocz Ştefan 219. Krausz Mihai 215. CAPULUI FAMILIEI . Kokos Gergely 206. Palotâs Antal 221.AlbuIoan 222. Nagy Elek 227. Kovâcs Sândor 234. Sporleider Etelka 218. Farkas Ignâcz 216. Bejan Gheorghe 207. Judea Teodor 220.

NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. public 2 265. Horvâth Bela brutar 3 243. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 237. CAPULUI FAMILIEI . Gheorghe Ioan 3 „ 240. Szabo Lajos mun. Molnăr Andrei 2 „ 249. Vekony Carol “ 6 253. zilier 6 250. Bogdan Ioan “ 3 257. Chirilă Teodor 1 « 266. Flatt Eugen “ 2 263. Erdelyi Săndor agricultor 6 239. Tavarnai Iosif 2 „ 241. Vâltozo Imre 4 „ 268. Moza Teodor mun.NR. Szabo Geza agricultor 5 264. Varga Petru “ 7 261. Varga Ferencz agricultor 6 247. Gocz Ştefan agricultor 2 256.Talodi Jânos agricultor 3 252. Pasuk Iosif 4 „ 255. Grof Rudolf tinichigiu 6 238. Peter Sândor mun. Paşuk Carol agricultor 4 6 3 1 1 4 3 3 1 1 3 1 4 1 1 1 6 2 8 1 5 2 1 5 1 1 3 2 4 2 5 3 1 5 3 3 1 13 6 3 2 7 2 1 1 - 8 - 55 . Gondor Jânos maistru morar 2 259.Telegdi Iosif moşier 5 262. Vedinaş Petru 13 „ 248. Barabăs Jănos 4 246. Griinsberger pensionar 8 Alexandru 242. Fiilop Mihâly pantofar 5 271. Turcu Ioan func. Borodan Sândor 4 „ 254. Varga Ioan agricultor 2 260. zilier 2 245. Vuşcan Romulus “ 1 267. Postos Ştefan hornar 4 258. Griger Jânosne văduvă 4 251. Orbân Peter preot catolic 1 270. Rozenberg Lâszlo comerciant 8 269. fabrică 1 244.

Dr. Moga Ioan 278. Berkovics Mome Strada Podului 302. Schwartz Zsigmond 294.Vâradi Imre 292. Gali Ferencz 282. Csorsz Iosif 298. Zsuthi Gyulăne 287. Erdelyi Florian 274. Cozac Gavril 276. Vâradi Imrene 291. Bodor Carol 290. Weiss Samuel comerciant funcţionar pensionar “ medic vet. Cupe 296. Kanizsai Bela 275. Csorsz Ferencz 288. Roxin Augustin 280. Herskovics Tereza 303. Gondor Vasile 284. Hodos Geza 277. Weinstein Adolf 304. Pop Gheorghe 281. capului familiei Profesia Total pers. Roxin Iosif 279. pensionar „ fabricant agricultor „ comerciant morar zilier comerciant văduvă învăţător frizer pantofar văduvă zidar casnică măcelar „ „ dulgher măcelar văduvă tinichigiu comerciant văduvă 5 2 3 4 4 2 1 1 2 1 4 2 1 2 2 2 2 8 1 4 3 4 4 3 1 2 2 3 2 3 1 2 2 8 1 1 1 1 - lici 1 4 - 5 - 1 3 2 1 2 4 3 - 2 1 1 2 2 1 - 4 4 2 4 4 2 3 2 3 casnică comerciant medic 1 3 3 - - - 1 3 3 56 . Kappel Ignaţiu 301. Kappel Iosif 283. Pataky Lajos 297. Schwartz Normand Ioan 295. Nemeth Ioan 289. Klein Ignâcz 286. Tavarnay Elisabeta 293.VatyaIuliu 285. Numele şi prenumele crt. Schwartz Samuel 300. Klein Jenone 299. Refo Cat rmaţi o Orto -doxi Izraieliţi 272. Grossman Jeno 273.Nr.

Vâsârhelyi Andrei 313. Tillinger Carol 337. Boldizsâr Carol 310. pantofar văduvă mun. Farago Gâbor comerciant pensionar pantofar comerciant zidar croitor agricultor " funcţionar pensionar „ „ comerciant tâmplar munc. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar 11 2 2 3 5 4 5 4 2 2 1 2 5 5 6 7 1 2 3 1 2 4 2 5 4 2 3 3 2 5 2 3 2 3 3 2 1 5 1 2 1 2 3 7 1 3 1 1 5 4 2 3 3 2 5 2 - 1 4 4 1 5 3 1 3 1 3 5 1 4 2 2 1 1 - 11 3 '5 1 - 57 . Horvâth Iosif 326. Varga Iosif 329. Fechete Teodor 312. Erdelyi Ioan 334. Borodan Ioan 328. Csorsz Gâbor 314. Weiss Jozsefne 318. Hajdu Mihâly 311. zilier ceferist agricultor dogar rotar dogar mun.NR. Nagy Imre 320. Baranyi Ioan 330. Baranyi Gâbor 316. OesterrikherEde 306. Paroh Teodor 322. Bonaţiu Teodor 338. Okros Gyula 308. Schwartz Dâvid 333. Kovăcs Bâlintne 325. Sziâky Bela 315. Katona Gyula 332. Varga Mihâly 324. Schwartz Mor 309. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Henţ Teodor 336. Buda Teodor 229. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 305. Dudâs Kâlmân 317. Borok Iosif 335. Varga Ferencz 331. Balla Lajos 323. zilier „ vânzător lăcătuş mec. Sulyok Kâlmăn 307. Teszări Lajos 319. Bonis Sândor 321. CAPULUI FAMILIEI . Boier Nicolae 327.

NR. 336. 332. Pataki Imre 343. Scholecz Ferencz 350. Wordmunszki OdonSzabo Jozsef 357. 331. Ardelean Petru 359. 340. 337. Varga Miklos 362. Gyoker Alexandru 349. PROFESIA TOTAL REFOR. 338.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 330. RitterMârton 348. Pataki Mihâly 364. Grigher Ioan 347. Kocsis Julianna 346. Dobai Bâlint 356. Veres Iosif 354. 339. Tirbuşar Ferencz 351. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar lăcătuş mec. Griinberger Ferencz 361. Pataki Gheorghe 355. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. HudikMârton 344. Szilâgyi Iosif I 352. Szilâgyi Iosif II 353. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Salla Istvân 58 . 341. 335. 334. Varga Ferencz Katona Gyula Schwartz Dâvid Erdely Ioan Borok Iosif Henţ Teodor Tillinger Carol Banaţiu Teodor Buda Teodor Farago Gâbor Farago Carol Gâjer Gyula dogar munc. Bodis Andrâs 360. comerciant pantofar pensionar dogar agricultor « pensionar „ „ pensionar pensionar zidar “ tâmplar “ zugrav dogar agricultor 2 3 5 2 5 2 3 2 3 3 3 6 4 2 2 5 3 2 4 4 3 2 2 2 3 2 2 5 2 5 2 2 2 2 1 2 3 2 5 2 2 3 1 2 5 1 3 1 2 2 1 3 5 5 2 2 2 1 3 1 3 1 5 1 1 2 1 3 3 1 2 2 1 2 - 2 1 1 1 1 - 5 ■ 2 - 342. 358. pensionar dulgher comerciant agricultor casnică lăcătuş mec. Baciu Bâlint 345. 333. Acsadi Istvân 363.

CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Lukaciu Dumitru Kote Miklos Gyoker Gyula Udvari Jânos pensionar agricultor morar pensionar 2 2 2 3 2 1 3 1 - 2 — Strada Aurorei 369.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 365. Zsebe Jozsefll 387. Varga Lajos 378. Rakocz Togyer 372. pensionar agricultor “ dogar pensionar mun. Udvari Iosif 375. Udvari Mihâly 374. Frenczky Ferenczne mun.NR. Tallodi Sândor 385. Peter Istvân 382. Komocsi Gyorgy 391. Vinyiczki Istvân 396. Cozac Ioan 397. Tallodi Ârpâd 384. 367. Sândor Andrâs 373. 368. Kiss Ferencz 381. Szilâgyi Ferencz 376. fabrică lăcătuş mec. Papp Carol 377. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Fekete Bâlint 370. Cozac Gheorghe 395. Zsîros Pâl 390. morar casnică lăcătuş mec. zilier pensionar zidar zudar+zugrav agricultor zidar agricultor „ „ „ „ lăcătuş mec. Daraban Ioan 379. Bodor Istvân 388. Kiss Terezia 383. Zsebe Jozsefl 386. 366. pensionar agricultor pantofar ceferist agricultor agricultor 4 1 7 3 3 2 5 1 6 2 4 5 3 2 1 2 2 3 1 1 4 5 4 2 2 7 2 1 4 2 1 1 3 2 5 1 5 1 3 5 3 2 1 2 3 1 4 5 2 2 1 2 1 2 3 1 4 2 1 1 1 4 4 1 - 59 . Hosu Alexandru 392. Sorban Ioan 380. Cozac Ioan 389. Baranyi Frencz 371. Kovâcs Mihâly 394. PROFESIA TOTAL REFOR. Gyorfi Ferencz 393.

PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 398. Varga Imre 411. Varga Jozsef 412.NR. Goczi Jânos 400. Kallay Iuliu 426. Markluliu 417. luc. Szucs Iosif 428. Ruja Teodor 419. Sândor 410. Papp Istvân 408. Duma Alexandru Ştefan 402. Makk Iuliu-ne agricultor „ „ munc. Piski Zsigmond 413. fabrică lăcătuş mec. Ţurcaş Tamăs 418. Nagy Ioan 425. Paskuly Gyorgy 406. CAPULUI FAMILIEI . Pintea Florian 420. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Bodea Petru 427. Cozac Florian 404. Szâsz 431. Sabău Alexandru 416. Fechete Ioan 401. Turcuş 403. Szilâgyi Jânos 424. Csalok Lajos 409. Varga D. Crişan Mihai 421. Makai Jânos 414. zilier mun. Pataki Imre 429. Bogdan Petru 405. Szâsz Zsuzsanna Bâlint 430. Sonea Petru 422. zilier „ „ agricultor „ „ „ frizer « agricultor „ „ „ „ „ „ „ mun. Soos Ferencz 415. Suciu Petru 423. zilier durger casnică pantofar văduvă 1 3 1 4 1 1 1 2 3 1 1 2 6 1 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 5 3 7 6 5 2 2 1 4 4 3 1 3 1 1 2 6 1 2 3 3 2 3 1 2 1 1 1 - 1 3 3 5 2 3 3 3 1 4 1 1 1 1 3 3 3 4 4 4 5 1 4 5 - 60 . Fekete Peterne 432. Varga Jozsef 407. zilier « „ „ pantofar munc. Sorban Jânos 399.

Zembre Iulia 439. PROFESIA TOTAL REFOR. Szilâgyi Istvân 461. Cozac Alexandru 434. zilier casnică agricultor „ „ „ „ „ „ 1 1 2 7 5 2 7 6 9 4 4 6 5 1 7 4 4 3 2 .9 1 6 3 - agricultor „ „ „ „ „ „ zidar preot rabin pensionar « agricultor 1 3 1 3 2 3 4 3 3 3 2 4 3 1 3 2 3 4 3 3 1 3 3 1 2 - 1 3 - 3 - Strada Bisericii 459.6 . 447. Erdely Lajos 443. Lakatos Daniel 437. 452. 453. 448. Marozsân Mihâly 462. 456. Fazekas Sândor 444. 451. Mureşan Petru comerciant tâmplar agricultor tâmplar pensionar 2 4 5 3 1 2 1 5 1 3 2 1 - 61 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . « horticultor munc.NR. Lupuţ Ilie 438. Costin Teodor 440. Szilâgyi Istvân 460.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 433. 458. Baciu Mihai Baciu Ioan Gonczy Istvân I Gonczy Istvân II Molnăr Mârton Bacsi Imre Bacsi Dani Mihalika Lajos Miiller Jeno Kovâcs Bâlint Vmyicki Istvân Bodis Imre Kiss Sândor mun.- - 1 1 1 1 2 7 . Maxim Gheorghe Ioan 441. 457. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 455. 449. Crăciun Florian 435. Sele Mihai Strada îngustă 446. zilier lăcătuş mec. Hunyadi Matei 436. Bodea 442. 450. 454. Mureşan Mihai 445. Udvari Ştefan 463.

Mâtyâs Sândor 466. Boncsa Ştefan II 475. Varga Iuliu 481. Gârdan Dumitru 486. Klein Ferencz pensionar agricultor « „ „ „ dulgher „ zidar şofer tâmplar “ zidar morar pantofar „ zidar pensionar “ casnică pensionar mun. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . fabrică agricultor „ „ ceferist 2 2 1 2 4 2 4 2 5 1 4 4 2 3 3 4 7 2 2 2 1 5 5 4 3 6 2 2 1 2 2 3 1 4 2 2 2 7 1 2 2 1 4 5 - 2 3 4 1 2 1 - 2 4 . Haiman Daniei 493. Kovacs Ioan 478. Fazekas Imre 496. Fodor Alexandru 479. Mâtyâs Erzsebet 467. Udvari Imre 477. Nagy Mihâly 465. Sziics Lajos 495.PaşukIosif 473. Mudura Teodor 469. Chirodea Petru 491. Ficuţ Pavel 489.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 464. Csalok Imre 472. 468. Csizmadia Julianna 484.NR. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Buzguţalosif 471. Mociar Iuliu Strada Luncii (Sziget) 490. Ignaţiu Iuliu 488.4 1 1 2 2 6 - ceferist agricultor munc. Szekely Alexandru 482. Nagy Ioan 494. Boncsa Ştefan 474. Iancu Dumitru 492. PROFESIA TOTAL REFOR. Mureşan Ioan 485. Fazekas Ferencz 487. Csalok Ioan 470. Udvari Lajos 476. Boldizsâr Carol 483. Tardi Ioan 480. Irimiaş Mihai» . zilier “ dulgher agricultor tinichigiu 6 5 1 3 3 5 8 3 3 5 1 - 6 5 - 8 62 .

mun.-3 -4 -. Sarkadi 539. 6 3 5 2 5 3 5 9 6 3 9 pensionar 3 fabrică mun. Orbân Andrei 542.Ibrânyi Imre 501. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. fabrică agricultor fabrică tâmplar lăcătuş mec. Zaharia Ioan Ferencz 596. Vakarcs Iosif Dumitru 512. Toth Iosif Nicolae Alexandru 585.Veber Ferencz 504. Csete Iuliu 550. Rolnicz 577. Bodor Ştefan 533. Szabo Kăroly 529. zilier 2 lăcătuş lăcătuş mec. Lakatos 573.VinyickiMihâly 554. Bodis Imre 590. Szilâgyi 535. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Hosu Iosif 567. Moza Ioan 558. munc. Kovâcs 599. Morar Ioan 523. zilier 2 pensionar 8 pensionar 1 „ agricultor 6 casnică 2 „ zidar 5 pensionar 2 „ 3 mun.Kâdas Imre 510. agricultor 3 zidar 2 mun. ceferist 4 pensionar 5 comerciant dogar 3 mun.Kovâcs Iosif 514.3 4 4 5 6 . Gonczi 583. Cozac Mihai 524.6 . Sturz Ioan 507. Velko Lajos 543. Şerban 537. Souver Iosif dulgher lăcătuş mec. Gonczi Ioan 582. Birman Iosif 497. Papp Carol 598. zilier 2 rotar 9 „ dulgher 5 mun. zilier olar tâmplar agricultor » mun. PROFESIA TOTAL REFOR.Soos Carol I 511. zilier 4 „ tâmplar dulgher 6 casnică 3 mun.-.CATOPERS TOTAL PERS MAŢI REFORMAŢI ORTO- CATO- LICI ORTOLICI XI XI Strada Rândul Nou 532. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.. zilier mec. Gocz Ferencz Ferencz 527. agricultor 2 tâmplar 3 lăcătuş mec.3 2 3 5 5 -2 5 8 1 2 6 1 -2 1 2 2 - 5 3 1 2 3 4 3 .Kolya Iosif 505.Fechete 579. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI NR. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Lorincz Mihâly 560.3 -6 -.MahaleaIoan Ioan 580. Filip Teodor 515. public comerciant mun.. Sipos Petru 521.. Orbân Carol 572.Bede Bâlint Ştefan 506. Manea Petru 546. Bogdan 594. Popa Teodor 499. Dâvid Imre Teodor 566. zilier 4 „ mun..-. 556. Udvari 595. Sipos 593. zilier fabrică agricultor mec. 4 2 fabrică „ „ „ 2 mun. pensionar 8 zidar 5 mec. zilier 1 3 „ lăcătuş mec. Nemeth Alexandru Alexandru 534. Dâvid Iosif 570. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI TOTAL REFOR.--. Vakarcs Iosif Ştefan 536. Botoş 571. Kohnn Mărton 569.-1 -1 .Costin Teodor Ştefan 578. Pente 581.1-1 -3 ---- 6 3 5 1 -1 5 -1 2 1 4 3 2 3 2 5 2 2 6 4 3 7 -1 2 -2 5 3 3 3 1 4 4 7 6 2 - pensionar 3 3 - - 63 . Gucik Iosif 519. Bodis Iosif 528. Gonczi 555.Kolozsvâri Iosif 508. zilier 4 pensionar 5 „ mun. Szabo Ioan 541.NR. Fechete Alexandru 592. Bartha Lajos 530. munc. Tallodi Gavrii Alexandru 522. Ardelean Alexandru Alexandru Ştefan 520. Velko Iosif II 500. fabrică 5 mun. fabrică 3 „ mun. Bodis 589.Kovâcs Alexandru 509. Sziics Iosif 545. Lorincz Bâlint 551. Farkas Matei 575. Csapo Vasile 597. zilier 6 tâmplar 2 „ 2 „ fără 6 „ pensionar 4 ocupaţie mun.Fechete Ioan Lăcătuş Imre Alexandru II 587. Velko Iosif I 540. PROFESIA .Varga Bâlint Ferencz 574.. Kovăcs Strada Rândul Săndor Ţiganilor 526. Cozma Ştefan 553.3. lăcătuş zilier mun. Csalok Ştefan 548. fabrică func. 6 tâmplar 5 fabrică „ 2 mun. Ghianţu Petru Soos Iosif 588. Iuhâsz Lajos 576. 3 6 „ fabrică „ agricultor 5 agricultor 2 „ mun. Lajos Kăroly 559. lăcătuş 7 mun. Boroş Iosif 544. „ mun. Musca 498. zilier 1 „ mun. Szâsz Lajos 549. Mociar Ioan 568. PROFESIA . Gonczi 584. Vasiliu Ioan 525. Dobrovan Roza Alexandru 518.-4 --3 -1 — . 2 5 „ fabrică agricultor 3 5 3 3 2 4 4 1 2 3 4 4 3 3 1 7 3 4 1 4 6 3 4 6 4 2 6 3 4 5 3 3 5 5 3 4 1 5 -5 -8 3 4 -1 4 8 1 3 2 3 5 4 1 2 _ 3 3 1 4 9 1 1 3 4 5 1 6 6 3 3 4 4 5 6 5 1 4 2 .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRAIZRAIZRA- XI NR. Blaga Teodor 538. CsalokCarol 517. Kote Imre 547. 586. Sturz Ioan 552. Veselenyi Lajos 557. 6 3 „ fabrică mun.-1 -3 71 .David Lajos 513. Pintea 591. agricultor mun.Kocsis Peter 516. Prinţ Alexandru Ioan 503.Nagy Alexandru 502.

64 .

zilier „ „ „ „ „ casnică mun. Gazsi Rozâlia 624. Buda Iosif 632. zilier casnică muzician casnică muzician ţigan mun. Sandor Gavril 604. zilier “ „ agricultor mun. Bede Iosif 607. Dull Julianna 601. Szabo Imre 628. Tamâs Lajos 603. Ventel Nicolae casnică mun. Bogdan Andrâs 619. Otvos Francisc 633. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Gherle Lajos 614. Turbucz Lajos 623. Otvos Alexandru 625. Milcsevics Pacu 626. zilier muzician „ mun. Bodea Petru 621.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 600. Baciu Ioan 613. Cupan Gheorghe 605. Gaszi Zsuzsanna 622. Varga Florian 634. zilier “ „„ 2 3 3 3 4 1 7 3 3 2 1 5 2 4 5 4 5 5 1 2 2 5 6 3 8 5 2 2 6 5 9 5 5 1 5 2 3 7 5 1 2 5 6 3 7 2 6 2 9 1 1 — 2 1 3 3 2 1 1 2 3 4 1 3 1 1 1 2 5 2 4 5 4 5 2 5 4 1 4 65 . Tâncos Gavril 630. Balogh Vasile 620. Szabo Iosif 631. Varga Iosif 629. Dumea Mihai 615. zilier „ „ „ „ croitor ţigan “ mun. Gyoker Mihâly 611. zilier muzician mun. PROFESIA TOTAL REFOR. Turbuk Iosif 618. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Iozefic Iosif 606. Jancso Âdâm 602. Horvâth Lajos 609.Domocos Vasile 612.NR. Moza Laurenţiu 617. Gherle Petru 610.Dumea Gavril 616. Jancso Mâna 608. Kudelka Ştefan 627.

Kope Iosif 668. Gergely Alexandru 656. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 3 3 1 1 5 2 3 4 6 2 3 3 1 2 7 4 2 1 3 5 3 1 1 1 6 1 3 1 2 1 1 4 5 1 4 1 2 - 66 . Gorgan Vasile 659. Balogh Alexandru 664. Venţel Iosif 654. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Varga Ioan 663. 636.R. 644. fabrică casnică mun. Kâgyi Imre 666. Şaitoş Gheorghe 665. 647. VenţelAna 655. 651.F. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Chiş Alexandru 667. Kopelmre 662. PROFESIA TOTAL REFOR. zilier ţigan casnică “ ţigan casnică pensionar 2 1 3 1 5 6 3 2 3 3 9 2 2 1 1 3 1 2 1 3 1 5 3 2 2 9 2 1 1 1 2 1 - 1 5 1 3 1 2 2 - - 1 - Strada Cartierul Gării C. Otvos Imre Varga Măria Gazsi Iuliu Varga Rozâlia Lingurar Mihai Cseme Gavril Bogdan Iosif Varga Gheorghe Turbuţ Ioan Horvăth Alexandru Otvos Iosif Szilâgyi Imre Szucs Vasile Otvos Anna Budai Rozalia Teglâs Iosif Szâsz Lidia Pataki Iosif muzician casnică ţigan casnică ţigan „ mun. 643. 637.KohnVilmos mun. 653. 642. 645. zilier “ „ ţigan măcelar mun. Horvăth Vasile 660. 648. 652. 646.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 635. 641. Waxman Carol 658. Waxman Tiberiu 657. 650.NR. 638. 649. Weimanlosif 661. 639. 640.

PROFESIA TOTAL REFOR. Orban Ştefan 702. Sipos Alexandru 677. Schwartz Constantin Gheorghe 690. Kovâcs Vasile 683. Toth Antal 680. Varga Imre 699. Kohn Jeno 672.Erdelyi Andrei 703. Chirilă Gheorghe 692.NR. Duhi Ştefan 673. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.1 1 1 2 1 - — — — 6 3 2 — 2 2 2 3 5 1 1 4 1 - 67 .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 669. Varga Iuliu 681. Lajos Iosif 696. Kovâcs Lajos 686. Şandor Ioan 685. Şaitoş Gavril 682. Lokos Imre 689. Bartha Francisc 700. Chirodea Ştefan 679. Horvăth Alexandru Iosif 675. Magyari Carol 674. Parti Mihai 698. Bodiş Lajos 671. Seres Lajos 684. Garai 691. Bakos 676. Nistor Dumitru 695. Cepei Ştefan 678. Mane Mihai 693. Cozac Pavel 694. Szegedi Lajos 670. Silik Francisc mun. Fechete Iuliu 704. Cozac Gheorghe 701. Seres Ştefan 687. Varga Zsigmond 688. Puskâs Ioan 697. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 7 4 4 3 4 3 2 4 6 3 1 2 2 5 5 2 7 4 4 2 2 7 2 3 5 3 4 4 6 2 2 4 3 4 4 5 7 4 3 4 3 1 3 1 i 5 3 7 4 4 2 5 2 4 4 6 1 2 3 4 3 5 — .

Bamer „ Francisc „ 721. Zbudil Francisc „ „ 725. 709. PROFESIA TOTAL REFOR. 708. Jenei Teodor „ „ 713. Magyar Nicolae „ 715. Cernei Iosif munc. fabrică Alexandru 726. Tomacsek „ Lajos „ 722. Şteblicloan „ 718. Pantis Ioan „ 723. 706. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Nagy Lajos „ 714. Bocşe Gavril „ 719. public 724.GhiunterGheorg „ tinichigiu he func. Siliklosif Nemeş Lajos Egrl Iosif Siteri Imre Kovâcs „ Zsigmond „ 710. Marozsân „ Mârton 711. Cozac zidar Alexandru 728. fabrică „ „ „ 6 6 6 1 5 3 8 2 3 2 3 4 3 2 6 2 1 2 3 3 1 2 4 4 3 2 2 2 5 6 5 4 3 3 5 6 2 6 5 1 5 2 4 3 2 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 5 6 5 2 — 4 1 1 4 2 2 1 2 6 1 3 2 2 2 3 5 1 2 4 2 3 - 68 .NR. Toth Iosif 729. Mihacek „ Alexandru „ 716. 707. Zicseak „ Andrei „ 720.Alecsei „ Ioan „ 712. Soos Ioan „ 717. Ziiai mun. Grosu „ „ Alexandru ceferist 727.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 705.

Szebeni Daniel „ 759. 775. 763.- 5 3 4 2 5 - - .4 3 3 3 3 1 3 .- 2 6 5 - .7 . Varga Ştefan „ 744. fabrică 2 4 4 5 5 1 3 3 1 3 3 3 2 4 4 3 5 5 1 1 5 3 4 3 2 3 5 1 3 7 3 6 6 3 1 6 1 . Fâbian Năndor „ 774. Roman Francisc „ 754. PROFESIA TOTAL REFOR. fabrică 747. Olteanu Vasile şef gară C. Horvâth Ştefan „ 758.1 3 . Balog Iosif mun. Denika Mârton 767. Csâki Carol „ 772.R.5 . Pop Vasile mun.. Micu Constantin “ 745.- 1 3 5 . Klein Carol „ 766. Farcas Iacob comerciant 776. Faur Gavril mun. Pecsi Alexandru croitor 764.1 1 . Kiss Iosif “ 748.6 2 ..3 . Szabo Gyorgy a 752.1 3 1 . Tarkânyi ceferist Francisc 762. Susnic Ioan „ 769.4 .1 .3 .- - - .F. Jantovics Vasile „ 756. Balogh Bâlint „ 753. public 760. Sabău Emil ceferist 746. Palodi Francisc „ 751.. Drimba Ioan func..1 1 . fabrică 768.4 .5 . Dodai Iosif func...1 . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Costin Teodor „ 755.- 1 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Lascu Nicolae " 749. Iile Gheorghe „ 770. Szilâgyi Beni „ 773. public 765. Moţ Nicolae „ 750. Vasvâry „ Gheorghe 757. Jurca Gavril „ 771. public 743. fabrică 742. Marc Ştefan func. Takâcs Iosif lăcătuş mec.1 - 69 .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 741. Ionescu Marcel „ 761. Pungan Pavel mun.NR.5 .

Gal Dumitru 790. fabrică 4 4 2 4 3 3 3 3 7 6 3 4 4 3 4 6 3 5 3 4 4 5 4 3 1 5 1 2 3 6 3 5 6 2 5 5 3 4 1 7 4 1 2 2 6 — 4 . Iacob Ioan 792. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . PROFESIA TOTAL REFOR. Kollâr Sândor 798. — 1 — 70 . Gherle Gheorghe 785. Gâspâr Ignâc mun. Lengyel Odon 796.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 777. Weker Minai 781. mun. Varga Francisc 789. fabrică ” „ „ -„ „ „ „ „ „ „ “ „ „ „ „ agricultor mun. Fucs Ioan 780. fabrică « muncitor fabrică“ « „ „ „ lăcătuş mec.NR.5 5 . fabrică mun. 1 1 4 6 1 — 2 1 3 2 3 1 2 5 3 4 5 4 3 5 1 3 2 3 5 1 — 1 3 2 3 3 3 4 3 — . Vaserman Vasile 795. Indrieş Petru 794. Hunyadi Ioan 787. Weker Bela 793. Sindeli Ioan 791. Fucs Vaier 783. fabrică mun. fabrică “ şef sec. Cseka Alexandru 779. fabrică şef dep. fabrică cont şef fabrică mun. Hunyadi Francisc 786. Herle Cătălin 784. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Korodi Lajos 797. Szell Alexandru 782. Miladin Mocici 778. Tanc Gheorghe 788..

fabrică militari activi funcţionari preot reformat 3 1 3 2 1 3 2 4 1 1 1 3 11 25 1 2 8 1 3 - 3 1 1 11 14 — 3 2 1 3 2 4 1 1 1 — STRADA DEALUL VIILOR 828. Reinberger Zoltân 816. Wertheimer LajosSchwartz Lajos 820. Indrieş Florian 837. Erdei Ioan 829. 825. Sabău Mihai 814. Lindenfeld Mărton 819.Juhâsz Ioan 832. fabrică „ ing. Lindenfeld Roza 818. 821.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 813. 822. Mâtyâs Imre 831. Kupan Iosif agricultor „ „ „ „ „ „ „ „ „ pădurar 3 2 5 2 2 2 3 3 5 5 3 2 5 2 2 2 3 3 — 3 3 5 5 - 71 . fabrică contabil fabrică mun. Nemeth Francisc 834.Nemeth Palii 833. Trifan Nicolae 815. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 826. PROFESIA TOTAL REFOR. 823. Klein Erno Waldman Lajos Erbstein Lâszlo Toma Ioan Postul Jandarmi Administraţia Soos Kâlmân mun. Jancza Ioan 836. Loc. Boroş Teodor 838. Nemeth Pali II 835. Friedman Iosif 817.NR. Krizsa Bârna 830. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 827. în fabrică “ casnică comerciant măcelar comerciant director fabrică şef sec. 824.

115 Aşa cum am mai arătat. industrie. aceasta a fost populaţia oraşului Tileagd . Să nu uităm însă că în economia de piaţă a oricărui Stat Capitalist sunt suişuri şi coborâşuri. „Rafinăria de produse petrolifere Bihar-Szilâgyi" S. în anul 1924. etc. transporturi. după inventarul făcut în luna decembrie 1934 de către Prelaţii Bisericii Reformate. după alipirea Ardealului la Regatul României timp de 10-15 ani.F. Când situaţia oraşului Tileagd se afla în plin avânt de dezvoltare. Astfel. meşteşuguri. decât să transporte titeiul in vagoane cisterne pentru prelucrare la 600 km distanţă.496 romano553 catolici 835 ortodoxi 231 izraieliti Total Situaţia de profesii rezultă următoarea: agricultori muncitori în fabrici funcţionari publici comercianţi meseriaşi diferite meserii muzicieni personal de specialitate C.In concluzie. Pentru statul român era mai economic să transfere rafinăria lângă sursele de materie primă. a cunoscut o dezvoltare considerabilă. Pe confesii au rezultat următoarele cifre: reformaţi 1. cu capital românesc.217 116 38 88 10 10 11 3. în toate ramurile de activitate: agricultură. jandarmi + oameni de ordine Total 3. a intervenit ceva cu totul neaşteptat. determinate de anumiţi factori care nu în totdeauna sunt previzibili. comerţ. cea mai mare întreprindere din judetul Bihor.A.reşedinţă de Plasă ieţul Bihor.625 1. 72 . şi-a încetat activitatea. situaţie concretă pe care o vom descrie la fiecare capitol din lucrare în parte.115 1. economia oraşului Tileagd. în circumstanţele oferite de împrejurări. fiind demontată şi transportată cu trenurile de marfă la Ploieşti. în zona zăcămintelor de ţiţei. la data respectivă.R.

le voi arăta în Istoria Tilecuşului care face parte integrantă din monografia Tileagdului. de protest asupra Dictatului de la Viena din anul 1940. „Dezvoltarea industrială". a condus la falimentarea celorlalte 7 fabrici mai mici din Tileagd (nominalizate la Cap. Revenind şi continuând cu evenimentele istorice. pierde şi Tileagdul satul Tilecuş care. Motivaţia şi detalii asupra acestei afirmaţii. La scurt timp după efectul crizei economice şi a pierderii celei mai mari unităţi industriale din circuitul economic. luându-ne Basarabia şi o bună parte din mioritica Bucovină. fiind ciopârţită la răsărit de către ruşi. şi Uzina de Impregnat Traverse C. au cerut comandanţilor 73 .R. cu oameni păstrători de tradiţii strămoşeşti. în anul 1939 s-a declanşat cel de al II-lea război mondial. Neavând nici o altă alternativă de ales. excepţie făcând într-o mică măsură satul Bălaia." Am încheiat citatul. poporul român s-a găsit singur. Tilecuşul nu este o localitate importantă din punct de vedere economic. Această scânteie.A. părăsit de către toate ţările Europene. Prin aplicarea acestui Dictat. voi reproduce Cuvintele Regelui Mihai I al României. devenind falimentară în urma „Crizei Economice" şi a intrării în conversiune a datoriilor agricole. în proporţiile care le-au luat avea ca să suprime peste 6. România a fost nevoită să accepte condiţiile nedrepte de a participa la război alături de forţele hitleriste.pătraţi. III. în anul 1930 şi-a încetat activitatea Banca de Credit şi Schimb Valutar SA din Tileagd. împotriva marelui popor rus.Pe de altă parte. care a cuprins întreaga economie Românească. prin aşezarea sa geografică a rămas în România după trasarea liniei de demarcaţie a frontierei Ungaro-Române. îndrăznesc să afirm că începând cu anul 1919.000 de locuitori. Tilecuşul s-a dovedit a fi o adevărată PEPINIERĂ DE INTELILENŢĂ. Luând cunoştinţa despre acest odios dictat. In plan politic s-a format o conjunctură Europeană prin care România a fost izolată de celelalte ţări. Citez: „în aceste momente grele pentru destinele ţării mele. Are în schimb o bogăţe spirituală deosebită. ofiţerii români din Regimentul 86 Infanterie. Prin Dictatul de la Viena din 29-30 august 1940 ni s-a răpit partea de Nord-Vest al Ardealului.000 (şase milioane) de oameni nevinovaţi. prin ocuparea Danzigului de către armata Hitleristă. marea majoritatea lor fiind români.243 km. în suprafaţă de 42. Aceste evenimente nedorite au produs în economia Tileagdului o „gaură neagră" care s-a adâncit mereu. cu obiceiuri şi cultură veche. Au rezistat crizei economice numai Fabrica de Cherestea La Roche-Darvaş S. fără nici un sprijin din afară. transformat ulterior în Unitatea 2 Fortificaţii. Criza economică din anii 1929-1933.000. cu o populaţie de peste 600. cu un bogat folclor local care nu se găseşte în cultura celorlalte sate aparţinătoare Tileagdului.F. Se mai întâmplă însă că un necaz să nu vină numai singur în viaţa oamenilor.

care aştepta şi el în gara Velenţa. fără a se înregistra vre-o victimă omenească. respective pe fostul drum de acces al tilecuşenilor spre oraşul Tileagd. să părăsească poziţiile de luptă în apărare şi să se retragă în interior pentru reorganizare şi pentru aşteptarea evenimentelor care vor urma. prin dotarea cu armament modern de luptă şi prin poziţia lor strategică. Era vorba da elemente decăzute din punct de vedere moral. o treime din terenul agricol al Tilecuşului. mai exact ca să o umilească. pe întreg peronul gării C. un tren spre gara C. au rămas în Ungaria sub stăpânirea regimului hortist. s-a ordonat ca de moment este mai înţelept ca armata română din Vestul Ţării. vociferări stridente. stabilită de Dictatul de la Viena în august 1940. distrus sufleteşte nu numai pentru că şi-a pierdut locul de muncă. de tristă amintire. Velenţa şi în împrejurimi.R. elemente neavizate.superiori sa le permita pregatirea de lupta. au pătruns în rândurile armatei române. altercaţii între anumite persoane.F. mişcări de oameni disperaţi care se vedea nevoiţi să-şi părăsească casa cu toată agoniseala lor de o viaţă. In aceiaşi zi de 29 august 1940. organizate adhoc din proprie iniţiativă. foştii gardieni publici. trecea peste partea Nord-Vestică a hotarului Tilecuş spre direcţia Chistag-Zece hotare. care acum atacau pe foştii poliţişti.R. jandarmii şi organele securităţii în civil. au tras şi focuri de arme pentru un avertisment. Velenţa pentru îmbarcare. Ca urmare. Văzând această neruşinată îndrăzneală.F. soldări de conturi între acei care au fost certaţi cu Legea şi între oamenii care au aplicat Legea. cei atacaţi.F. dar mai ales pentru faptul că nu-şi va putea continua cursurile Liceului Emanuil Gojdu mai departe. rivaliza cu cazematele din „Linia Maginot Franţa".R. La acest tablou sumbru. proaspăt absolvent al cursului inferior de liceu. i-a croit unui intrus mai multe lovituri cu cravaşa peste faţă. aşa zise „Gărzi naţionale". nu a făcut uz de puterea pe care încă o mai avea. 74 . a fost martor adolescentul TRAIAN INDRIEŞ din Tilecuş. Noua frontieră româno-maghiară. cazemate care prin structura. s-a putut vedea un tablou sumbru al plângerii. chiar atacat fiind şi în postură de legitimă apărare. din cazematele asa numite „ Linia de aparare Carol „ la granita de Vest. având la mână banderola cu tricolorul unguresc. Tileagd. In timp ce armata română se retrăgea în perfectă ordine spre gara de Est C. la nivel înalt al Comandamentului Militar Român. în apărare. pe coama movilei Baranca-Huta. Românul. căpitanul Emil Vulpescu care însoţea trupa. cel mai fertil împreună cu întreg cătunul Călăţani. cu gesturi obscene. Analizându-se Starea de fapt şi conjuctura politică internaţională. vindecându-1 de boala îngâmfării şi a impertinenţei. venea dinspre Oradea. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie a frontierei.

Următoarea măsură luată de către regimul hortist în teritoriul ocupat, a fost aceea de a elimina pe toţi românii din funcţiile publice. în locul acestora au fost aduşi oameni din „Anya orszăg" care nu cunoşteau nici un cuvânt în limba română, obligându-i pe românii din toate teritoriile ocupate ca să înveţe ungureşte. La calea ferată, între Ciucea şi Oradea, nu a rămas nici măcar un acar de naţionalitate română, indiferent că a ştiut ca să vorbească ungureşte. In toate şcolile din Tileagd şi din satele aparţinătoare, învăţământul s-a desfăşurat numai în limba maghiară. In ordinea priorităţilor regimului hortist a fost vânarea şi prinderea persoanelor de etnie română aşa zise „indezirabile". Din Tileagd a fost arestat preotul ortodox Gligor Ioan în luna septembrie 1940, iar preotul şi învăţător Baciu Nicolae din satul Bălaia a fost expulzat în România cu toată familia, jefuindu-i casa şi toate bunurile materiale agonisite de o viaţă. Preotul Vasile Chirilă din Tilecuş, în data de 29 august 1940, întâlnindu-se întâmplător cu armata de ocupaţie hortistă pe şoseaua Tileagd-Oradea, în dreptul comunei Sacadat, l-au tras jos din căruţă pe nefericitul popă, l-au lovit cu capul de roţile căruţei, i-au smuls barba şi pielea de pe faţă, l-au lovit cu picioarele în abdomen distrugându-i ficatul, i-au rupt câteva coaste şi i-au zdrobit rinichii. Asta da civilizaţie şi demnitate umană împletită cu sentimente patriotice în plin secol XX. Nici viteazul Attila nu a făcut chiar asemenea cruzimi cu toată barbaria de care i-a mers faima. Bineînţeles că după o asemenea tortură, preotul Vasile Chirilă a decedat în chinuri groaznice după ce l-au dus la domiciliu servitorii cu care se afla în timpul măcelul. Asemenea acte abominabile au mai fost făcute de către „drojdia" care se găsea din abundenţă în cadrul armatei hortiste de ocupaţie. în comuna Ip judeţul Sălaj, au fost împuşcaţi 157 de români, lipsite de apărare, bărbaţi, femei şi copii care aveau o singură vină, aceia de a se fi născut români, fără voia lor. în comuna Tarcea au fost ucise 68 de persoane, numai pentru plăcerea de a vedea curgând sânge românesc nevinovat. Au profanat 124 biserici ortodoxe, au fost bătute şi schingiuite un număr de 5.332 persoane. Alte 15.893 persoane din Ardealul de Nord au fost arestate şi deportate în lagăre de muncă. Celor 7 ucigaşi al protopopului român Aurel Munteanu din Huiedin judeţul Cluj, ucis 1-a data de 10.09.1940 li s-a întocmit dosare penale, au fost judecaţi de către Tribunalul din Cluj şi condamnaţi la câte două luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Motivarea Tribunalului Ungar Cluj în sentinţa dată, a fost că ucigaşii, în momentul săvârşirei crimei, au fost pătrunşi de sentimente patriotice a unei naţiuni demne! Ofer cititorului ca să aprecieze dacă crima săvârşită la Huiedin şi Sentinţa dată în cauză de către Tribunalul timpului din Cluj, au fost demne de laudă sau de dispreţ.

75

Hortiştii au mai dat un „Examen de etică morală Umană" cu evrei aflaţi atât pe teritoriul Ardealului de Nord cât şi cei din interiorul Ungariei. Peste una sută rii de evrei au fost vânaţi şi prinşi într-un timp record, „distinşi" cu steaua galbenă in şase colţuri apoi trimişi în lagărele hitleriste pentru exterminare prin gazare. Nu se exclude faptul că la transportul evreilor, spre lagărale morţii, au fost folosite rgoane de marfă cu emblema C.F.R., rămase pe teritoriul Ardealului de Nord cu aplicarea dictatului da la Viena. In ziua de 29 august 1940, pe liniile de garaj din Staţia Velenţa, au rămas sute de vagoane de marfă goale când au sosit trupele re ocupaţie hortiste, termenul de retragere ale oficialităţilor româna fiind limitat la acea zi de 29 august 1940. La data aplicării dictatului de la Viena, în Oradea se găseau 33.000 de evrei, ~.iri şi mici comercianţi. Mulţi din aceştia au fugit clandestin în România când i - simţit pericolul care îi ameninţa. Dacă ungurii, în simţurile lor revanşarde, aşa rumite „patriotice" faţă de români, în mod legitim se poate, pune întrebarea de :e regimul hortist a dat dovadă de atâta cruzime, de un zel ieşit din comun pentru ixterminarea evreilor care nu le-au „furat" niciodată Ardealul, aşa cum de fapt nu £â furat nici românii care au existat în Ardeal din preistorie! Ideia aberantă a ""-rtului fiind emisă de către mintea bolnăvicioasă a unor politicieni care prin "cercarea de falsificare a Istoriei, au otrăvit sufletele oamenilor de bună credinţă pe care îi conducea, educându-i în spiritul revanşard şi îndemnându-i la crimele re care le-au făcut când au avut ocazia. Evreii din Ungaria au fost dispuşi să se supună politicii statului de maghiarizare. Statisticile oficiale maghiare din anul 1840, au evidenţiat cifra de 250 .000 iar la recensământul din anul 1910 nu s-a mai înregistrat nici un evreu. '-. realitate însă, erau aproape un milion. Să mai precizăm şi faptul că evreii din Ungaria, nefiind legaţi de o limbă de vorbire proprie, au fost foarte uşor maghiarizaţi. In acelaşi timp şi-au adus o contribuţie importantă la campaniile de presă în favoarea Ungariei, din interiorul si din afara acestei ţări pe tema tratatului de la Trianon, în mod deosebit din Anglia şi din Statele Unite ale Americi. Toate aceste servicii de loialitate faţă de interesele naţionale ale Ungariei nu au valorat nici două parale atunci când guvernul de la Budapesta, pentru a-şi arăta loialitatea faţă de suveranii din Berlin, a u dezlănţuit cea mai sălbatică acţiune împotriva evreilor din Ungaria pentru trimiterea lor spre camerele de gazare şi exterminare. Churchil, mare politician şi om de stat, bun cunoscător al istoriei şi cu cele ce se petrecea în urmă cu 50 de ani, făcea o explicaţie şi mai concretă şi anume Prigonirea evreilor din Ungaria a fost probabil, crima cea mai abjectă din intreaga Istorie a omenirii"!

76

Ar mai fi un detaliu care consider că merită ca să fie relevat. Imediat după instalarea administraţiei ungare în Ardealul de Nord, în centrul oraşului Oradea s-a ridicat un monument din bronz, reprezentându-1 pe Horthy Miklos, călare pe un cal falnic. Un evreu bogat din Oradea, a oferit cantitatea de aur necesară ca să îmbrace statuia în întregime, om şi cal, pentru a străluci mai măreţ în soare. La inaugurarea statuiei, a fost invitat oficial şi consulul român cars se afla în Oradea, Mihai Marina. Acesta prefăcându-se că nu bagă în seamă motivaţia invitaţiei s-a prezentat la festivitate. întrebat de către primar cum îi place statuia, Mihai Marina a răspuns că i-ar plăcea foarte mult dacă nu ar avea două mici defecte! „Care?" „S-a mirat primarul." „Mai întâi că l-aţi urcat pa cal!" „Cine a mai văzut marinar călare?! în al doilea rând, aţi uitat ca să-i puneţi calului rotile." „Pentru ce rotile?" s-a mirat primarul şi mai mult! Consulul român îi răspunde că nu s-au gândit cum să le fie mai uşor când va trebui ca să-1 ducă de acolo. în altă ordine de idei, nu peste mult timp, cetăţeanul de etnie mozaică, loial statului maghiar, care a făcut o faptă frumoasă în cinstea „Eliberatorului Horthy Miklos" a fost trimis printre primii evrei spre lagărul de gazare de la Aushwitz. Din ordinul lui Horthy bineînţeles. Pe de altă parte, conform unui referat făcut de profesorul universitar Dr. Israil Guttman din statul Israel, stabilit mai târziu la New Yorc şi a mărturiilor lui Oliver Lusting, la care a subscris şi fostul Rabin Şef al Clujului Moseh Carmily, se atestă că mult controversatul şi stigmatizatul mareşal Ion Antonescu, primul ministru al României, deşi se afla sub aceiaş presiune nazistă ca Ungaria, alias Horthy Miklos, în perioada anilor 1940-1944, a „aruncat un colac de salvare de la înec" evreilor care au reuşit ca să fugă clandestin în România, protejându-i în acelaşi timp pe acei care se aflau pe teritoriul Românesc. Continuând cu acest episod al groazei, vom vorbi şi despre viaţa şi tragediile evreilor care au trăit în fostul oraş Tileagd. Din informaţiile primite la 22 aprilie 2004, de la domnul Diplomat Universitar Stern Petru, membru al comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte surse de informare, primii evrei care au apărut în Tileagd, au fost 24 de familii în anul 1845, după ce s-a dat în exploatare linia de cale ferată pe relaţia Oradea-Cluj. Pe parcurs au mai venit şi alţii, ajungând în anul 1851 la 200 de persoane. în perioada anilor 1851-1880, numărul lor s-a mai redus la 170 de persoane. în mod cert, cei plecaţi nu şi-au găsit locul convenabil unde să-şi desfăşoare afacerile. Totuşi numărul lor a crescut din nou în Tileagd, înregistrându-se 212 persoane în anul 1890 şi 304 persoane în anul 1900. La cifra cea mai mare s-a ajuns în anul 1931 când, în 241 familii trăia 325 de persoane. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o casă de rugăciune „AVIA", în imediata apropiere de Biserica Ortodoxă. Ocupaţia lor de bază a fost comerţul şi

77

afacerile. Foarte puţini din această comunitate s-au ocupat cu alte îndeletniciri. Nu au avut şcoală cu limbă de predare ebraică. Copiii lor au urmat şcoala de stat cu limba de predare maghiară din localitate. In anul 1934 şi-au schimbat rabinul şi întreaga conducere a comunităţii, după cum urmează: Rabini: Ordentlicher Gerzson, Winkler Mârton, Fischman Iosif şi Müller Ienö. Pe post de şoacter a fost numit Denenberg Mor, organizator: Österreicher Ede şi casier Molnâr Herman. în comitet au fost aleşi: Krausz Mihâly, Farkas Ignâcz, Glück Ernö, Lindenfeld Mârton, Friedman Iosif, Rosenfeld Lajos şi Schwartz Mor. Adevărul este că la scara globală, evreii au fost un popor deştept care, în perioada de după primul război mondial au ajuns în posturi „cheie", atât în Statele Europene cât şi în Statele Unite ale Americi, controlând întreaga economie şi întreg comerţul mondial. Această stare de fapt nu a fost pe placul multor politicieni de pe Mapamond, cultivându-se ura împotriva lor ca popor. Fenomenul de ură şovină a găsit, loc prielnic de manifestare în Germania Nazistă care a organizat şi a pus în practică cea mai mare crimă cunoscută de Istoria omenirei. La această crimă odioasă şi-a adus din plin contribuţia şi regimul Hortist de la Budapesta care şi-a făcut o îndatorire de onoare faţă de Hitler, vânând şi trimiţând în lagărele de la Auschwicz pe toţi evreii aflaţi în teritoriul ocupat de Ungaria, 400.000 conform procesului de la Nürnberg. Din totalul de 325 evrei câţi existau în Tileagd la data aplicări Dictatului de la Viena, în anul 1940, când a început prigoana împotriva lor, 197 au reuşit să fugă clandestin în România, care când şi pe unde au reuşit să se salveze. Şi eu care scriu aceste rânduri am avut plăcerea ca să le fiu ghid la trecerea în România, prin zona Tilecuşului, respective la acei care au avut curajul ca să o facă la lumina zilei. Adolescent fiind şi aflându-mă la lucrul câmpului pe pământul care îl aveau părinţii mei la cea. 500 metri distanţă de gara C.F.R. Tileagd şi cam la aceiaşi distanţă de linia de frontieră, nu l-am refuzat pe nici unul care mi-a cerut sprijinul. Aveam paşaport legal de trecere prin punctul fix, cunoşteam orarul de patrulare al grănicerilor unguri şi foloseam fără risc, locurile acoperite cu boscheţi şi tufişuri. Nu am avut nici o ratare a călăuzelor pe care le-am efectuat. Conform tabelului pe care l-am primit de la Comunitatea Evreiască din Oradea în luna aprilie 2004, cei care au fost prinşi de organele statului maghiar şi trimişi la camerele de gazare, au fost următorii:

1. 2.
persoane)

Berkovits Iren Berkovits Hanina cu două fetiţe şi o verişoară (4 David Erma David Maria născută Marton

3. 4.

78

5. Deneberg Nicolae şi fiul său (două persoane) 6. Farkas Lâszlo 7. Farkas Margit 8. Farkas Edith 9. Farkas Lajos 10. Farkas Erno 11. Fischman Nândor 12. Frank Gyorgy 13. Farkas Ilona 14. Gliik Nauman (morar) şi fiul său 15. Gliik Istvân I 16. Gliik Erno 17. Gliik Istvân II 18. Gliik Julianna născută Griinfeld 19. Golstein Iuliu - brutar - cu soţia şi fiul (3 pers.) 20. Griimbaun Lâszlo medic şi soţia (2 pers.) 21. Griimberger Miriam 22. Griimberger Âgi 23. Griimberger Lipot 24. Kaprei Nândor şi soţia (două pers.) 25. Kastor Tibor 26. KastorAdolf 27. Kastor Pâl 28. Klein Hari 29. Klein Olga 30. Klein Pepi 31. Klein Iozef 32. Griimberg Leopold 33. Klein Erno 34. Klein Carol 35. Klein Istvân 36. Kohn Iren 37. Koppet Frida 38. Krausz Sâmuel 39. Krausz Sarolta 40. Kupferschmidt Martin 41. Lâzâr Erno şi soţia (două pers.) 42. Lâzâr Aliz

79

43. 44. 45. 46. 47. 48.

Lâzâr Edith Lindenfeld Dezso şi fiul (două pers.) Märton Lâszlo Marlon Margit născută Feldneser Mărton Herman şi soţia (dauă pers.) Melchner Nauman - preşedinte Comunitate şi fiul (2 pers.) 49. Molnâr Ernö cu soţia şi un băiat (3 persoane) 50. Müller Erno - şef rabin - şi soţia Judith (2 pers.) 51. Müller Rasei 52. Müller Iosef 53. Müller Gabriel 54. Ösztreicher Edus şi soţia (două pers.) 55. Ösztreicher Ferencz 56. Ösztreicher Lajos şi soţia cu 8 copii (zece persoane) 57. Ösztreicher Ilonka 58. Ösztreicher Klâri 59. Ösztreichar Eduard 60. Ösztreicher Cecilia născută Rosenberg 61. Raducziner Sândor şi fiul (două pers.) 62. Raducziner Lajcsi (Zizi) 63. Rosenberg Jözsef 64. Rosenberg Olga născută Hagymâsi 65. Rosenberg Sândor şi soţia (două pers.) 66. Rozen Nauman - secretar comitet - şi fiul (două pers.) 67. Scfrwartz Solomon 68. Schwartz Eric 69. Schwartz Edith 70. Schwartz Lâszlo 71. Schwartz Herman şi soţia (două pers.) 72. Schwartz Zeelig şi soţia (două pers.) 73. Schwartz Jeno 74. Schwartz Sândor 75. Schwartz Neiman şi fiul (două pers.) 76. Schwartz Madi şi fiul (două pers.) 77. Schwartz Ignâcz şi soţia (dauă pers.) 78. Sternberg Iosif cu soţia şi un copil (3 pers.) 79. Weinstein Nândor cu soţia şi 2 copii (4 pers.) 80. Weinstein Miklös - comerciant

80

Lâtom. Mondja meg mikor lesz beke? A jo Isten csak tudja. în luna august 1944 când mă reîntorceam de la lucru prin punctul fix de frontieră Tileagd-Tilecuş. când mă reîntorceam de la lucru. Pentru merite deosebite la învăţătură şi la celelalte discipline din programul specific Şcolilor Militare de prestigiu şi pentru faptul că în cei doi ani de şcoală militară nu am primit nici un fel de sancţiune (caz unic) mi s-a acordat drept recompensă cele două serii de concediu. 82. De en azt hiszem hogy nem lesz beke addig ameddig itt lesz a Hatâr! In traducere. aki hiszi. în ziua de 17 august 1944. Ajuns la casa părintească produc dublă bucurie familiei. hogy maga ugyes ember.) Wertheimer Lajos junior Wertheimer AJfred Şi eu. prezentând paşaportul la control. de către un grănicer ungur.) Wertheimer Lajos Wertheimer Ede şi soţia (2 pers. de szabadsăgon vagyok! Es milyen rangja van magănak? Deâk Szakaszvezeto vagyok! Hât akkor maga nagy Isten itt! Csak egy jo Isten van. Weiaz Jozsef cu soţia şi un copil (3 pers. 86. adică 40 (patruzeci) de zile faţă de 20 zile cât au primit ceilalţi colegi de an .81. 83. alături de ceilalţi membrii ai familiei şi alături de ceilalţi consăteni aflaţi în această nedorită situaţie. Bucuria revederii şi bucuria că le-au sosit un braţ de muncă solid în plin sezon al muncilor de vară. Posedam şi eu paşaport de trecere a frontierei la lucru. unul dintre cei trei grăniceri aflaţi la punctul de control mă provoacă la discuţie şi-mi pune întrebări: Dialogul se face în limba maghiară şi reuşesc ca să-i răspund în limba lui: - Maga nem katona? De igen.învăţământ. Traian Indrieş. autorul acestei monografii era ca să fiu împuşcat în mod voit. întreaga suprafaţă de pământ a părinţilor mei se găsea în teritoriul cedat Ungariei.) Weisz Jakob şi soţia (2 pers. Katona vagyok. 87. îmbrăcat în haine civile. 85. dialogul avut cu grănicerul din „Anya orszăg" sună aşa: 81 . în următoarele condiţii: Eram elev sergent în anul II la Centrul Şcolar Militar Breaza judeţul Prahova -specialitatea Administraţie-Intendenţă.

nu mai pot merge la lucru în Fabrica de Cherestea Tileagd de unde şi-au asigurat existenta de aproape o sută de ani. nu mai au de unde să-şi facă aprovizionarea cu deseuri lemnoase pentru foc în case pe timp de iarnă. despre a carui 82 . i-a smuls în timp util arma din mână. Grănicerii unguri nu permiteau ţăranilor să meargă la lucru numai după orele 8 dimineaţa. cu excepţia preotului Vasile Chirilă. -". Tilecuşul a avut cel mai mult de pierdut. Nu mai au unde şi cum sa-si rezolve problemele socioadministrative. stabilită prin Dictatul de la Viena în luna îngust 1940 a creiat multe probleme dezastruoase locuitorilor satelor învecinate. diminuându-li-se copleşitor starea lor economică. nu mai pot merge la cele două mori pentru măcinat cereale. s-a încheiat activitatea mea agricolă peste blestemata frontieră vremelnică. Oamenii localităţii nu mai pot merge la târgul săptămânal de vinerea în Tileagd.cred. Dacă locuitorii Tilecuşului.rrebându-1: „Ce vrei? ca să ne împuşcăm aici cu grănicerii români? care sunt cu :chii pe noi tot timpul? „L-ai întreba-t şi el ţi-a răspuns! Ce mai vrei???" Cu acest incident neplăcut. Cel mai apropiat intre ceilalţi doi grăniceri de faţă. Noua frontieră Ungaro-Română. unde au fost şi sunt numai români au scăpat de tortura trupelor de ocupaţie maghiară.F. la gara C. Dumneata nu eşti militar? Ba da. Dintr-odată Tilecuşul se trezeşte rupt de lumea civilizată. a introdus cartuşul pe ţeava cu intenţia ca să mă împuşte. dar eu cred că nu va fi pace atâta mp câtva exista această graniţă! La această ultimă frază.R. Sunt militar dar mă găsesc în concediu! Şi ce grad ai în armată? Am gradul de elev Sergent! Păi atunci dumneata eşti un mare Dumnezeu! Numai un singur Dumnezeu este! Pentru cei care Văd că dumneata eşti un om inteligent! Ai putea să spui când va fi pace? Aceasta numai bunul Dumnezeu o ştie. Cu aceste greutăţi şi necazuri s-au confruntat oamenii locului timp de 4 ani de zile. în timpul sezonului de vară. cel mai apropiat oraş era Beiuşul la 60 km.. făcându-! nebun şi acoperindu-1 cu o tiradă întreagă de înjurături în jargonul lor cazon. distanţă. care se putea solda cu consecinţe grave. Nu puteau ca să-şi lucreze pământul în condiţii pedoclimatice optime. cu drumuri inaccesibile. grănicerul care a provocat discuţia s-a repezit la îrmă. acei ale căror pământ se afla în întregime dincola de frontieră. la poştă la medic. la farmacie. Tilecuşenii erau obişnuiţi să meargă la lucrul câmpului la orale 4-5 dimineaţa.

tortură până la moarte am relatat la pagina 49 din prezenta lucrare. nu 83 .

pe conduita pe care a avut-o în postul deţinut. 15 km de la frontieră.-ului fostului năvălitor Attila! 0 a doua culminaţie a crimelor făcute de „civilizata forţă armată" ungară populaţiei Ardealului. în retragere. în localitatea Tilecuş au atacat postul grănicerilor români. oferindu-le „în mod civilizat". pentru a mai tempera avântul inuman al „patrioţilar" maghiari. tilecuşan de origine. în zilele de 10-12 octombrie 1944 a fost eliberată întreaga vale a Crişului Repede. Ştefan Rinder a fost pe fază şi i-a primit cum se cuvenea. cu o grenadă de mână. distanţă de cea. purtători ai A. Moisei şi Prundul Bârgăului. Despre crimele de la Huiedin judeţul Cluj. a fost când le-a sunat ceasul hotărât de Istorie pentru anularea dictatului de la Viena. Fostul subprefect al judeţului Bihor şi primar al municipiului Oradea.acelaşi lucru se poate spune despre acei români care au rămas pe vetrele lor la sosirea trupelor de ocupaţie hortiste. ca mijloc de transport un vagon pentru transportat animale. iar după 3 zile de arest l-au expulzat în România prin Vama Curtici.D. Evenimentele s-au derulat cu maximum de viteză. mareşalul Ion Antenescu nu ar fi ameninţat guvernul maghiar de la Budapesta cu intervenţia armatei române. unde au ucis zeci de oameni civili. Ca să mai facă un act de „civilizaţie". călcându-şi în picioare orgoliile. au fugit ca potârnichile în toate părţile. L-a împuşcat mortan pe sergent. alungându-i pe localnici şi jefuindu-le bunurile din gospodării. asigurându-l că va fi acceptat de către regimul hortist. au împuşcat un copil rătăcit de familie şi au distrus o batoză de treierat grâu. au fost 84 . cunoscător al limbii literare maghiare şi a limbii germane. înainte de a sosi trupele de ocupaţie maghiare. s-au avântat până în satul Şerghiş. am srcris în paginile 48-49 din prezenta lucrare. după ce au jefuit ce se mai putea jefui din Tilecuş. Şeful Postului de jandarmi. să rămână pe post.M. de Nord. bazânduse şi pe valorile sale morale şi intelectuale. în mod deosebit intelectualii. O altă echipă de hortişti. care şi-a făcut studiile Universitare la Viena. Localităţile aflate pe partea stângă a Crişului Repede. faţă de populaţia de etnie maghiară din oraşul Oradea. de la Ip judeţul Sălaj din Tilecuş şi din localitate Tarcea judeţul Bihor. însoţit de încă 43 intelectuali români. între Ciucea şi Tileagd. nu s-a retras odată cu celelalte oficialităţi. având în frunte un sergent. îndemnat fiind de către viceprimarul oraşului Oradea. să-1 omoare pe preotul din sat şi să-i jefuiască gospodăria. lipsiţi de apărare. cu intenţia ca să suprime postul de jandarmi. iar cei care l-au însoţit. Noile organe administrativteritoriale instalate la putere l-au ridicat de la domiciliu în miez de noapte. plutonierul. Toate aceste crime şi atrocităţi s-au petrecut în primele două luni de ocupaţie teritorială şi ele ar ma fi continuat dacă primul ministru român. Augustin Chirilă om cu înalte principii şi valori morale. l-au arestat şi umilit. forţele armate ungare şi-au lăsat amprentele crimei în Sărmaş.

respective în munţii Tatra din Cehoslovacia unde s-a ales praful de ele! In noaptea de 8/9 mai 1945 „Marele Reich" a capitulat fără condiţii. respective gara Tileagd. încorsetate cu mai multe ceasornice de mână. Comicul şi marele artist Constantin Tănase. unde să-i poată duce a îccre publicul care l-a iubit. ramânând din el numai o amintire urâtă (Nem lehet âtmenni. fost prizonier mai mulţi ani în Rusia şi cunoscând bine limba rusă. pline de umor. Rămân pe loc echipele de pionieri care lucrează la deminarea podului şi a drumului de la locul numit Huţa. Astfel. înaintând către calea ferată. încă pe armele calde ale războiului. Nici mormânt nu a avut regretatul Tănase. în prim plan violurile femeilor. Pe data de 15 octombrie 1944 a fost desfiinţată frontiera maghiaro-romănă in punctul de trecere Tilecuş-Tileagd. violenţele din cauza consumului exagerat de alcool. Locuitorul Fodor Dumitru. copleşiţi de greutăţile vieţii cotidiene. dar care i-au fost şi fatale: „GREU NE-A FOST CU DERDIDAS. descreţea frunţile populaţiei Bucureştenilor. de unde se transmiteau directivele şi sarcinile de îndeplinit la reşedinţele de plasă şi la comune. DA'I MAI RĂU CU DAVAI CEAS!" La ieşirea din teatru după terminarea spectacolului a fost aşteptat de către menii K. Din păcate. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute de Istoria omenirii. Armata rusă nu ne-a adus numai eliberarea de sub ocupaţia hortisto-hitleristă. române şi sovietice. Ruşii „eliberatori" imediat după alungarea armatei hortisto-naziste. care prin reprezentaţiile lui spontane. au sosit în Tilecuş trupe mixte. Intre timp. au început ca să lucreze în mare viteză pentru a-şi pune în aplicare planurile lor diabolice. Aveau o adevărată FOBIE după ceasornicele de mână. jafurile. venind de la Beiuş.) Armatele hortistonaziste au fost alungate spre Oradea şi mai departe în pusta ungară. Trupele mixte ocolesc locul minat.-ului.B. A recitat două versuri compuse de el adhoc. pe data de 15 noiembrie 1944 sau constituit comitetele orăşeneşti şi judeţene ale Partidului Comunist Român. care în multe cazuri se soldau cu pierderi de vieţi omeneşti. conducându-i la locul unde hortiştii au minat podul de peste valea Veljului. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău tot atât de deplorabil. l-au urcat forţat într-o dubă neagră şi nu l-a mai văzut nimeni rodată. în urmărirea fugarilor. 85 . veteran al primului război mondial. care au stârnit un potop de aplauze. ne-au adus şi foarte multe necazuri. i-a întâmpinat pe ostaşii ruşi. beţiile. la un spectacol de seară s-a prezentat pe scenă cu mâinile suflecate până la coate.eliberate de către ostaşii Armatei Române iar localităţile aflate pe partea dreaptă au fost eliberate de către trupele sovietice. pichetul grănicerilor unguri a fost distrus.G.

La raionul de partid Aleşd a fost numit pe postul de primsecretar Szilâgyi Ludovic iar la oraşul Tileagd a fost ales ca Secretar al Organizaţiei de Partid zugravul Varga Gyorgy. culturale şi politice ale neamului românesc. unde se găseau tot atâţia Consilieri sovietici câte ramuri de activităţi se găseau în toată tara. de la Comitetul Central P. Directivele veneau de sus. La Comitetul Orăşenesc de Partid Oradea a fost instalat pe post de primsecretar Szăsz Bandi. orăşeneşti şi comunale. Şef de cadre la Comitetul Orăşenesc de partid Oradea. Bucureşti. ne amintim cum eram obligaţi ca să spunem că: „Negrul este alb" şi invers după cum dictau interesele partidului. cum nu a mai cunoscut istoria. sau să fii obligat ca să faci o „Excursie" la Canalul Dunăre-Marea Neagră. un îngâmfat cu cap pătrat pe care l-am cunoscut mai bine în anii 1951-1952. câte un activist mărunt pentru decor. cu eticheta de „duşman al poporului"! Şi mai era ceva.Respectând adevărul istoric vom arăta că Partidul Comunist Român nu a fost niciodată un partid al românilor. minciuna a fost o politică de stat la toate nivelele. Această sperietoare a fost o organizaţie diabolică. bună pereche a lui Szăsa Bandi. demn de semnalat! Noile organe de conducere ale Partidului. La Comitetul Judeţean de Partid Bihor a fost instalat ca prim secretar Fazekas Ludovik. bun diplomat dar şi cu sentimente umane. în perioada de conducere a regimului comunist. nu s-a eradicat.C. Poseda şi studii superioare economice. A fost repejor înlocuit cu Szânto Istvân. judeţene. maladie care din păcate încă. mai ales în primii ani de „Educaţie". Având prea mult timp liber. ca să nu-ţi pierzi locul de muncă şi libertatea. corect şi cinstit faţă de toate persoanele cu care a avut tangenţă. educaţi în acest nefast spirit. ca să simuleze noua democraţie care în fapt era o dictatură monstruoasă. erau de etnie maghiară. ajungându-se ca să i se desfacă disciplinar contractul de muncă.F. 86 . având ca obiectiv distrugerea valorilor morale. după ce a fost „mazilit" pentru incompetenţă. o fire enigmatică şi foarte circumspect. Tileagd. a obligat-o să-i creieze un post de acar. o nulitate şi un şovin care nu reuşea săşi ţină în frâu „sentimentele bolnăvicioase". post care nu se justifica în schema de organizare a unităţii. un instrument al Cominternului. mintea lui bolnăvicioasă l-a îndemnat ca să facă numai urgii.R. la toate nivelele.R. urmărindu-se spălarea creierelor oamenilor de bună credinţă şi otrăvirea sufletelor noilor generaţii. indiferent de etnie căreia a aparţinut. A fost „băgat pe gât" Uzinei de Impregnat Traverse C. pe care onoratul judeţ de partid. capabil. alese în adunările generale. un om echilibrat. originar din satul Poşolaca. Şi acesta a fost înlocuit cu Magda Litvin. persistând şi astăzi în rândul oamenilor politici. Şef de cadre la judeţ a fost Pâska Jozsef. Cei care am trăit această ruşinoasă experienţă. L-am respectat şi l-am admirat. iniţial a fost numit Farago Ludovic. Români erau ici-colo.

ca urmare a directivelor primite de la Comitetul Judeţean P. pentru a putea urmări realizările clasei muncitoare. Criza sistemului totalitar tip comunist se accentua. Un alt organ de lucru pentru înfăptuirea politicii partidului r. ca de altfel în întreaga perioadă a aşa numitei „Epoca de Aur". ce şi cum să gândeşti. In anul 1950 a avut loc organizarea Administrativ Teritorială a ţării. majoritatea acestora ajungând la noi în furgoanele Armatei Roşii.R. Sindicatul Mixt al muncitorilor cu 9 (nouă) secţii. adică ale nouiei orânduiri socialiste. pe data de 15 martie 1945 a luat fiintă Organizaţia de Partid comunală cu 150 de membri. S-a putut vedea atunci că se instaurează un regim totalitar. ce şi cât ai voie să mănânci. Lipsa de alimente şi ale altor produse de strictă necesitate. a devenit planificat! Ce si cât trebuie să produci. In aşa numita „epocă de aur" când fricii i s-a adăugat frigul. pentru un litru de lapte. Când noua structură tot mai avidă de putere. cum şi cu ce să te încalţi. Aaa Nu! Pardon! nu aveai voie ca să gândeşti pentru că nu erai capabil să gândeşti conform Directivelor Partidului Unic şi ai putea ca să produci scurt-circuit în sistem. „OMUL DE TIP NOU" al Societăţii Socialiste a devenit „multilateral dezvoltat" capabil să stea în frig. Totul. Televizorul putea fi folosit două ore pe noapte. Securitatea şi Miliţia erau braţul înarmat al nouiei elite conducătoare. pentru apărarea şi susţinerea noului regim instalat după modelul cel creiat de către Generalisimul Stalin. îmbinată cu frigul şi cu 87 . după modelul Moscovei.C. "in primăvara anului 1945 a luat fiinţă în Tileagd. întrerupându-se furnizarea energiei electrice când doreai ca să mai vezi şi altceva. pentru o jumătate kgr. având ca sarcină mobilizarea ăranilor la lucrările agricole. situaţia întregei populaţii de la oraşe şi sate era disperuta. cum şi cu ce poţi ca să te îmbraci. la cozi interminabile pentru câteva nme de salam cu soia. când locul notariatelor cercuale 1-a luat comunele. unghii de po rc afumate sau de peşte oceanic. printre care se aflau. locul Plăşilor l-au luat Raioanele iar a judeţelor 1-a luat Regiunile. aşa cum am mai amintit. a ajuns la conducere. In localitatea Tileagd.ic a fost organizarea Comitetului Ţărănesc. în întuneric. Nu conta ce nivel de cultură are pentru că aşa cum am mai subliniat. zidar de profesie. întunericul şi foamea. a interzis activitatea partidelor politice istorice.Aceştia aplicau în practică tezele Marxist-Leniniste ale dictaturii proletariatului. nu avea nevoia ca să gândească. In preajma izbucnirii Revoluţiei din Decembrie 1989. Venea activistul de partid de la Judeţ sau de la Raion şi îi spunea ce trebuie ca să facă. In prima şedinţă de constituire l-au ales ca secretar al organizaţiei pe Varga Gyorgy. şi foştii comunişti din ilegalitate. Odată cu aceste reorganizări a pierdut Tileagdul titlul de oraş. pe care îl avea din anul 1692. Bihor.

fără tratament radical. i-a făcut pe cetăţeni să respire uşuraţi. nu au reuşit ca să facă o lege viabilă pentru a înapoia poporului bunurile ce i-au fost confiscate de către regimul comunist. iar când sânt chemaţi la înfăţişare pledează „NEVINOVAT". pe care poietul Coşbuc o compara cu un fagure de miere stors din flori de primăvară. aşa numiţi oameni de afaceri c-are au fraudat şi au devalizat vistierele Statului. uitate prin sertarele procurorilor şi ale altor organe juridice. întreaga clasă politică aflată la putere sau în opoziţie timp de 15 ani. făcea imposibilă viaţa muritorilor de rând. surogatul nostru de politicieni. La Cotroceni. Experimentatul om politic. vizionarul politician a scăpat din vedere posibilitatea apariţiei clasei baronilor. care s-a format şi a crescut tot în Pepiniera Partidului Comunist Român. în timp ce marea majoritate a populaţiei ţării se luptă cu sărăcia. societatea românească va ajunge la linia normală de plutire. Unii au câte 6-7 dosare penale. în contrast cu acest tablou sumbru. toată ţara era în fierbere. s-au înghesuit nonvalorile.B. Speranţele lor însă au fost o totală dezamăgire pentru că la conducerea acestei ţări. spunând că abia peste 20 de ani.G. timp de 15 ani a cântat cucuveaua a pustiu.întunericul din locuinţe.-ul sovietic. minţind care cum 88 . oameni lipsiţi de sentimente patriotice şi demnitate umană. după consolidarea regimului comunist în România. furând fără ruşine mii de miliarde de lei. cu deznădejdea. asistenţa medicală. cu vile şi vilişoare. care a pătruns în toate organele Administraţiei de stat. S-au născut în schimb o mulţime de baroni peste noapte. Era o imperioasă nevoie de o scânteie şi aceasta s-a produs la data de 15 decembrie 1989 în Timişoara. iar fetele tinere au căzut prada prostituţiei. poliţia. Silviu Brucan. cu foamea şi cu diferitele boli cauzate de sărăcie. începând cu justiţia. a făcut un pronostic când s-a instalat Guvernul Petre Roman la putere. Adevărul este că valorile morale. între 15 şi 22 decembrie. au fost distruse suprimate de K. iar Papa Paul al II-lea a numit-o „Grădina Maicii Domnului". sperând că vor apuca timpul în care să trăiască mai bine. Odată cu lansarea acestui pronostic. A scăpat din vedere şi posibilitatea apariţia „EPIDEMIEI DE CORUPŢIE" care se dovedeşte a fi tot atât de gravă ca boala Sida. fraudând fără ruşine alegerile. Unii şi-au pierdut viaţa pe acolo în împrejurări nefericite de accidente. Fuga dictatorului şi a soţiei sale la 22 decembrie 1989. se luptă ca să ajungă la putere. făcând o mulţime de găuri negre în economia acestei ţări. care au tot supt şi s-au umflat ca lipitorile. scuipându-se şi jignindu-se unii pe alţii. Peste dauă milioane de români au luat drumul străinătăţii pentru a-şi asigura un trai mai decent. vama. iar alţii au fugit în occident ca să-şi salveze zilele. de ştiinţă cultură şi politice ale neamului românesc. mai priceput vizionar decât ceilalţi. secătuind bugetul statului. culminând cu cele întâmplate în capitală pe zilele de 21 şi 22 decembrie. transformându-se din când în când în Cameleon.

ale datelor istorice cuprinse în această lungă lucrare. Cu aceste triste constatări.ştie mai bine pentru a putea prinde „CIOLANUL" cu speranţa că vor mai găsi pe el ceva de „CIUGULIT". dar de la conducerea unei organizaţii sportive până la conducerea unui stat ghiftuit de camelioni şi de alte specii răpitoare. este un drum foarte lung. încheiem Capitolul IV. Cel mai nostim pretendent la acest fotoliu pluşat mi s-a părut a fi domnul Gigi Becali. om simpatic de altfel. în frunte cu domnul prim ministru Adrian Năstase. care îl revendică ca drept de moştenire de la „TATAIA". Numai 12 candidaţi pentru jilţul catifelat de la Cotroceni. 89 .

în Secolele X şi XI. de formare a poporului român în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. Bihorene. Această populaţie sedentară românească s-a format aici pe aceste plaiuri. în mod sigur că în zonă erau multe şi alte localităţi mai mici cărora nu li-sa dat importanţă. Este de asemenea cunoscut faptul că în anul 1075. sau în locuinţe de suprafaţă. la distanţă de 50 km una de alta. o confirmă mai multe documente din Secolul al Xll-lea. prezintă un recensământ 90 . sunt menţionate morile şi pivele de pe Crişul Repede. După Secolul al Xl-lea. pe fondul populaţiei româneşti în această zonă a început să pătrundă populaţia maghiară.Capitolul V SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ SI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD SI A SATELOR APARŢINĂTOARE » Se cunoaşte faptul că. La data atestării celor două localităţi. atestă existenţa a două aşezări Bihorene: Biharea şi Chistag. populaţia de pe aceste meleaguri trăia în bordeie. ocupându-se cu cultivarea pământului. cultivatoare de cereale şi crescătoare de animale. în cartea scrisă despre Tileagd în anul 1996. în mod treptat. ca rezultat al aceluiaşi proces de etnogeneză. descendenţi ai dacilor liberi de odinioară. pe valea Crişului Repede. la data cuceriri de către Statul Faudal Maghiar a Voivodatului condus de voivodul Menumorut toată zona aşezată pe cursul superior al văii Crişului Repede era locuită de o populaţie românească. aşa cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. zonă în care s-a circumscris şi comuna Tileagd cu cele 5 sate aparţinătoare. în aşezări stabile. în sate şi cătune mici. Episcopia bisericii Reformate. ducând o viaţă simplă de agricultori. craşterea vitelor şi albinăritul. documente scrise de Cancelariile Ungare. cu care etnicii români au conveţuit în pace şi bună înţelegere. care trăia în obştii ţărăneşti libere. din Epoca Romană. Că aşa au stat lucrurile. pe lângă instituţia Comitatului. din anul 1111 şi 1160 în care. Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1265. obiective care nu ar fi putut exista fără o populaţie stabilă.

TILEAGD FĂRĂ REFORM. PROPRIE ORTODOXĂ 36 DE CASE BISERICĂ PROPRIE PROPRIE BISERICĂ PUSZTA UJLAK POŞOLAKA 66 TILECUŞ BĂLAIA 91 489 88 81 416 74 316 82 ORTODOXĂ 73 CASE 399 78 FAMILII BISERICĂ 106 REFORM. familia I. PROPRIE FILIALA MOZAICĂ 7 PERS. din care rezultă următoarea situaţie privind anul 1785: Localitat Nr. familia Fulop în anii 1190-1200. CAT. Pongrâcz în 1247-1258. ORTODOXĂ 12 FAM. de Nr. până în anul 1635.al moşierilor şi al grofilor care au stăpânit teritorii întinse pe valea Crişului Repede şi care au avut reşedinţa de domiciliu în Tileagd. 165 FAMILII. nominalizând pe familia Csanăd în anii 1002-1030. căruia aparţin TILEAGD 283 1515 382 REFOR. 128 FAM. se caută diminuarea numărului de români. de Religiile din Biseric ea Nr. 50 FAMILII BISERICĂ PROPRIE ORTODOXĂ 9 FAMILII FILIALA TILEAGD 90 ORTODOXĂ 79 CASE BISERICĂ PROPRIE BISERICĂ PROPRIE Observăm că şi prin acaste cifre prezentate. oricât de neînsemnată ar fi diferenţa. pământ 3348 HA 2527 HA 1206 HA 2536 HA 722 821 2154 HA 521 619 11771 8 3 HA 91 . începând cu anii 1784-1787. BISERICĂ ROM. de case care fac parte a familii pers. 1296-1313. fără a semnala nici un număr de iobagi sau alte categorii de persoane. Populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare în anii: Localitatea TILEAGD UILEACUL DE CRIŞ POŞOLACA TILECUŞ BĂLAIA TOTAL PERSOANE: 183 0 145 8 590 445 - 189 0 180 5 657 490 540 * 230 362 569 438 552 249 335 283 392 313 404 3 8 2 2 5 4 185 0 168 2 618 418 410 185 7 131 4 440 330 386 187 0 175 5 620 467 511 188 0 138 3 532 379 403 190 0 250 2 772 540 682 191 0 315 9 755 588 870 Sup. Primul recensământ al populaţiei a fost ordonat de către împărăteasa Măria Tereza şi fiul său Iosif al II-lea.

astăzi guvernanţii da la Budapesta s-au trezit şi constată cu tristeţe că Ungaria este singura ţară Europeană în care populaţia nu cunoaşte alte limbi în afară de limba maghiară.în Tilecuş erau 389 de români şi nici un maghiar . au alungat românii de pe vetrele lor sau i-au asimilat. şi Posolaca. ofensiva împotriva formelor autohtone de organizare a fost tot mai mare şi mai puternică. Mai mult.Descreşterea numărului de locuitori între anii 1850 şi 1857. în mentalitatea guvernanţilor unguri predomina ideea că în Ungaria toţi cetăţenii sunt unguri însă. conducătorul revoluţiei de la 1848 din Ungaria. Odată cu dispariţia acestor calamnităţi. Descreşterea din anul 1880 faţă de anul 1870 se datorează epidemiei de holeră existentă în aniM870-1873. familiile şi chiar bisericile indiferent de cult.în Bălaia erau 405 de români şi 8 de maghiari . promovată de guvernanţii din Budapesta. însăşi Kossut Lajos. începând cu şcolile. a crescut în intensitate şi politica de asimilare a populaţiilor de alte etnii decât cea maghiară.în Posolaca erau 46 de români şi 299 de maghiari . se datorează inundaţiilor devastatoare ale Râului Crişului Repede din anul 1851. Tileagd. sârbă. Culmea!!! Pătrunşi de exageratul lor spirit patriotic. localităţi aşezate foarte aproape de malurile Crişului Repede. iar în perioada respectivă nu au existat nici un fel de îndiguiri pentru apărare a localităţilor. datorită unor conjucturi au fost deznaţionalizaţi. a crescut în mod constant populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare. atât în locurile publice cât şi în familii. croată. în una din scrierile sale ridică problema „Maghiarilor romanizaţi din Transilvania" şi a necesităţiţi maghiarizării lor. ar fi acelea de a-i determina pe toţi locuitorii ţării să devină maghiari şi să nu se permită a se vorbi în altă limbă numai în limba maghiară. devenind vorbitori de alte limbi (slovacă. După anul 1867.în Tileagd erau 223 de români Şi 1022 de maghiari . Pe măsura consolidării Statului Feudal maghiar şi al Voivodatului Transilvaniei.în Uilac erau 9 de români şi 503 de maghiari 92 . De la această bolnăvicioasă prezumţie. Aşa se explică faptul că la Recensământul populaţiei făcut de către organale Administraţiei statului ungar în anul 1880. epidemie care pur şi simplu a pustiit localităţile Bihorului. maghiarii aşezaţi pe terenurile fertile ale Tileagdului. Posoloacăi şi Uilacul de Criş. română sau germană. inundaţii care au distrus mai multe case din localităţile Uilacul de Criş. apare următoarea situaţie statistică: . cercurile Guvernamentale de la Budapesta considerau că atribuţiile de bază ale tuturor autorităţilor.

Alfabelean tizat ă 170 477 6 6 5 151 24 8 331 484 1457 14 263 199 901 Acelaşi recensământ după limba maternă Localitatea Română Germ. La recensământul făcut tot de către autorităţile maghiare şi tot în anul 1880 a populaţiei după religii şi după limba maternă. pers. 290 17 672 5 296 Izrai.12 17 TILECUŞ 389 14 UILEAC DE CRIŞ 9 503 2 1 17 TOTAL 1072 1832 17 74 4 1 15 120 Observaţia scritorului: Rubrica celor aşa zişi „NECUNOSCUŢI" este în mod vizibil „trasă de păr". situaţia se prezintă în felul următor: După religii Localitatea TILEAGD BĂLAIA POŞOLACA TILECUŞ UILACUL DE CRIŞ TOTAL Nr. Aceşti necunoscuţi nu puteau fi decât români. de Nr. OrtoGrecode case doxă Catol. de parcă ar fi fost Pecinegi. reszletezve II kotet .Sursa acestor date statistice este: „A Magyar Korona orszâgaiban az 1881. 93 . ev elejen vegrehajtott nepszămlălâs fobb eredmenyei megyek szerint. 240 1383 241 6 92 438 426 1 82 379 60 1 84 403 399 105 523 9 604 3135 1135 Roma Refornomată Catol. cifră cu care trebuia să apară rnai puţini români în statistici. iar în acest recensământ apare cu 14 necunoscuţi. Ruten Sârbi Altele Maghiară Slovacă Necunoscuţi TILEAGD 223 1022 10 73 4 1 3 47 BĂLAIA 405 8 25 POSOLACA 46 299 5 . care cu toate ocaziile cercetate de cronicarii maghiari au fost recunoscuţi ca fiind numai români. 1882". Exemplul cel mai elocvent este Tilecuşul.Budapest.

ne-a replicat: „Eu sunt româncă ortodoxă şi familia mea a avut numele de Crişan dar nu mai ştiu să vorbesc nici un cuvânt româneşte"! Nu ştia ca să spună nici bună ziua în limba ei de naştere. în Tilecuş a mai fost o perioadă scurtă de timp un evreu.La Recensământul făcut tot de cătra autorităţile maghiare în 1910. ne aducea zilnic lapte pentru copii. pe care o cunoşteam cu numele Korozsi Neni. în afară de români. Budapest 1912 (Magyar statisztikai kozlemenyek. erau numai. am lucrat la Uzina de Impregnat Traverse CFR. evi Nepszâmlâlăsa Elso resz. Avea vârsta de 24 ani când s-a făcut recensământul populaţiei din 1910. rezultă următoarele cifre. Tileagd. tatăl meu s-a născut în anul 1886 în Tilecuş. O ţărancă din Poşolaca. Când am căutat să o conving că nu sunt Pastele Ungurilor ci ale Românilor . care scriu aceste rânduiri. îmi cer permisiunea a face unele precizări: Eu. în Tileagd erau în Bălaia erau în Poşolaca emu în Tilecuş erau Sursa datelor statistice ale acestui Recensământ au fost: „A Magyar Szent Korona orszăgânak 1910. a nepesseg fobb adatai kozseg es nepesebb pusztăk szerint. atât nouă cât şi la alte familii din incinta uzinei. în incinta căreia locuiam cu familia având un copil de 3 ani. Şi scriitorul german Iulius lung a semnalat în lucrările sale din epocă. Când s-a apropiat Pastele credincioşilor ortodocşi. în susţinerea adevărului istoric. fiindcă va fi sărbătoare mare. Oare celelalte cifre sunt credibile?!! Această întrebare şi-au mai pus-o mulţi analişti români dealungul istoriei. 156 de case în localitatea Tilecuş şi nu a cunoscut în localitate nici o persoană de etnie maghiară ca locatar al acestei localităţi. în altă ordine de iedei. 591 775 16 652 de români de români de români de români Şl 51 Şi şi 2528 38 569 17 mag hiari mag hiari mag hiari mag hiari 94 . Uj sorozat kotet). la care sătenii îi spunea Jidovul. Ne punem întrebarea firească: De unde au apărut 17 maghiar în statistica acelui recensământ? ca locuitori ai Tilecuşului. dar acesta a spălat repede putina din lipsă de „Gheşeft". ne-a prevenit că de Paşti nu poate să vină cu lapte. faptul că în Recensămintele din „UNGARIA" domneşte strădania de a evidenţia pe maghiari în număr mai mare decât cel existent în realitate. după procedeul din anul 1880. în perioada anilor 1948-1953.

95 .

apărut în anul 1902. t. cercurile politice de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară sunt maghiari. după sit. sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi.Datele Recensământului din anul 1910 Stie Pop. ei TILEAGD 1887 3146 1648 1619 BĂLAIA 59 130 415 402 POŞOLACA 384 588 304 284 TILECUŞ 86 158 438 432 UILEAC CRIŞ 941 757 396 361 TOTAL 2907 4779 3201 3098 Scrie Localitat şi citeşt ea e Populaţia civ. pe unsexe gureş Bărb Fem te . v rţ. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor .817 316 241 29 2 588 553 258 56 3 870 418 284 53 2 757 3640 2302 333 24 6299 Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit Piatră Piatră şi Localitat sau cărăm pămân ea t idă TILEAGD 144 55 BĂLAIA 17 POŞOLACA 10 31 TILECUŞ 2 2 UILAC CRIŞ 11 73 TOTAL 167 178 Chirpici Lemn sau sau pământ altceva bătut 153 110 50 89 76 1 2 150 71 352 350 Acoperişul casei Ţiglă Şindril Tresti ă e 200 35 61 79 73 451 174 88 15 103 32 25 59 18 39 43 319 277 Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ. Situaţia reală era că din cei 4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români maghiarizaţi. TOTA Necă Căsă Vădu Divo L s. » Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea sociodemografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor. 1856 1242 152 13 3267 497 277 43 .

adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban . atât în familie cât şi în afară de aeasta. .-1 Decembrie 1918. conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său. denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare. mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi. în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială.19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă. fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. adică a maghiarizării tuturor ronânilor.timpuri. 90 . evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume: 1. sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA".opere pag. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români. exemplificând comuna Tileagd. iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix. adică „Ograda" în limba română. în primele decenii ale secolului al XX-lea. zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe. . Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor. Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. 2. au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede. adică limba maghiară.Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei. în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare. satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd.Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd. Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia. Autorul Şipoş Orban. Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek". 4. acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor. Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc. 3. proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare". . la limba neamului său. Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi. plus distrugerea de bunuri materiale. 410 şi în continuare).

Ma.________________________ Nr.Fe.- 91 - - - 10 144 5 Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună Total BărFeŢipers.2005 1910 1930 1948 1956 1966 1977 2002 1992 1995 200 5 . Ţigani Alţii gosp. MaGerpers. i i pers.de Total BărFemei Germ>. baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci 2363 7342 3641 3701 4915 1966 5 82 7 372 2 2 3 1900 Populaţia Tileagdului în anii 1900 . pers.Ger Evr Localitate Nr. Evrei Siov. baţi mei Slovaci gani Români Altii 3 Maghiari 7 4 Germani 115 Evrel 11 7324 3527 3797 3870 3314 Recensământul din anul 1992 pe total comună Ţi gani Alţii Nr. Tileagd 9613181 1479 1703 891 2217 3 5 8 — — Bălaia 288 1136 544 592 1133 3 Călătani 89 230 114 116 230 . de baţi a Total mei mân ghiar mani ei gosp.gani 8 — Alţii 53 — 5 — - .Poşolaca 173 621 319 302 66 467 -1 Tilecuş 2941121 553 568 1121 Uilac de 299 982 483 499 124 857 -1 Criş TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 Slovaci Ţ'i. pe comună şi satel aparţinătoare Băr. baţi 1683 7147 3459 3688 3182 3474 Rom Mag 12 268 17 163 31 La recensământul din 29 decembrie 1930 Recensământul din 25 ianuarie 1948.2000 . de Total BărFegosp.Ro.

5459 6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060 7142 7129 .

determinând scăderea sporului natural pe de o parte iar pe de altă parte. cat. pop.în administraţia locală 0. Descreşterea numărului populaţiei după anul 1977 se datorează politicei greşite aplicată în perioada Ceauşistă. Populaţia Comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare.5% TOTAL Persoană 797 806 117 170 60 13 2007 100% 39. 7-a rel. în această categorie se poate încadra şi descreşterea numărului populaţiei de etnie maghiară.ticos. tist Nedeclarat Tileagd 3960 2343 348 12 Bălaia 775 505 2 Călătani 226 176 Poşolaca 396 97 15 1 Tilecuş 906 704 1 Uileac Criş 879 345 66 2 TOTAL 7142 4170 341 16 737 3 - 208 4 345 1294 3 103 379 15 48 18 18 79 100 89 6 44 53 10 5 7 4 193 52 32 319 7 297 758 99 72 32 32 Gruparea populaţiei din Tileagd pe ramuri de activitate.9% .4% 44 . pe religii în 2002 Localitatea Nr.2% . socială 2. cu toate pierderile cauzate de al II-lea război mondial. Alte cat.4% .sănătate şi asist. rmat -ghel p.Observăm că în perioada anilor 1930 .1992. o bună parte plecând în Ungaria şi chiar în Australia.Grec. este adevărat că nu chiar în mod semnificativ.Industrie şi construcţii .Comerţ 2. z. Observăm de asemenea că evreii au dispărut complet.. în urma trimiterii lor de către Hortişti la camerele de gazare de la Auschvitz.Transporturi şi comunicaţii 5. stabilă Ortodox Rom. primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor – Oradea Sectoarele activ % .Agricultură .Adv.Refo Evan Ba Pen. mii de oameni au căutat ca să fugă în occident.7% 40.învăţământ 8. populaţia Tileagdului creşte în mod canstant. conform datelor statistice ale anului 2002.8% . Mai observăm tot în această perioadă că numărul populaţiei de etnie maghiară s-a redus considerabil faţă de români.

Elevi si studenţi 2 .9% ceea ce afectează foarte mult situaţia economică a comunei şi satelor aparţinătoare. rezultate din documentele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică BihorOradea.întreţinuţi de alte persoane 6 .întreţinuţi de Stat + alte Organizaţii 7 .0O/O 1.5% 1. întrucât un număr mare de cetăţeni.9% 42. populaţia activă din Tileagd este în număr de 2007. pe total comuna. cunosc bine limba maghiară şi niciodată nu a constituit un inpediment comunicarea între locuitorii aşezării. dar şi în limba maghiară. iar papulaţia inactivă este de 5135. în anui 1948 cifrele între etnii se apropia foarte mult. în continuare. Călătani şi Tilecuş se vorbeşte numai în limba română iar în satele Poşolaca şi Uilacul de Criş se vorbeşte preponderent în limba maghiară marea majoritate a populaţiei fiind maghiari de religie Reformată. ca în anul 2002 să rezulte 4783 români şi numai 1658 de maghiari.2%. reprezentând în procente numai 28. Să mai precizăm că între aceste două etnii care alcătuiesc populaţia Comunei Tileagd.9% 12.Pensionari 3 . » în satele Bălaia. în procente 71.0% 17. Tileagd se găseau 3182 români şi 3476 de maghiari.7% 100% LIMBA VORBITĂ ÎN COMUNA TILEAGD Mai întâi de toate. La această situaţie s-a ajuns datorită încetării activităţii fabricei de cherestea în anul 2001.0% 1. să vedem ce categorii de persoane cuprinde numărul celor inactivi: Categoria de persoane 1 . vom arăta că în anul 1930. Deci. în camuna Tileagd se vorbeşte preponderent româneşte.Conform acestor date. la data redactării acestei lucrări. Astfel. mai ales cei din vârsta a treia.întreţinuţi din alte surse economice TOTAL persoane Total Din care femei 1225 698 2184 1204 191 28 620 872 55 78 5135 620 384 24 36 2994 % 23.Casnice 5 . a existat o . evidenţiind un număr de 3565 ramâni şi 3540 maghiari. trebuia să facem o remarcă pe baza datelor statistice.Şomeri în căutare de loc de muncă 4 .

nu a renunţat la îmbrăcămintea şi costumele autentice care alcătuiesc zestrea satului pe de o parte. mai ales ţinându-se seama de încercările de asimilare care s-au accentuat după anul 1848. cociş. ştiindu-se că Tileagdul a fost declarat oraş începând cu anul 1692. între cele doua Războaie mondiale. „lămpaş" la felinar. în ceea ce priveşte scăderea substanţială în ultimii 50 de ani la Tileagd a numărului maghiarilor. moştenit de la strămoşi s-a păstrat în satul Bălaia. lacău la chiriaş „hurdău" la butoi „lângă la flacără. hurdău. aşa cum le înfăţişează în imagini pe întreaga primă . Trebuie să se înţeleagă că Administraţia Statului Român nu a făcut niciodată discriminări şi îngrădiri ale celorlalte naţionalităţi conlocuitore pe. s-au împrumutat multe cuvinte din limba maghiară ca de exemplu: la fereastră i se spune „oblac" de la „ablak" în limba maghiară. în mod treptat. copărşeu. tezaurul folclorului local. PORTUL (COSTUMAŢIA) LOCUITORILOR COMUNEI TILEAGD în primele decenii ale Secolului XX. ca: oblac. Posolaca. portul popular tradiţional. etc. Populaţia satului Tilecuş. portul papular a fost înlocuit cu articole de îmbrăcăminte produse în serie la fabrici. politică de sărăcire şi neajunsuri care a determinat să părăsească ţara nu numai maghiarii dar şi mii şi zeci de mii de români. dar şi-a păstrat nealterat caracterul ei de limbă romanică cu specific Ardelenesc. în limba vorbită local de către ţăranii români. „doască" la scândură. „cocie" în loc de căruţă. scoţându-le de la naftalină în zilele festive şi de sărbători anuale. fiind aproape identic ca ale orăşenilor. Cuvintele uzuale.înţelegere deplină fără ură şovină reciprocă. se datorează politicei dezastruoase economice aplicată de guvernanţii noştri. Cociş la căruţaş. iar românul de rând este ospitalier prin moştenire genetică. în scurt timp au fost scoase din uz. pământul românesc. Este normal şi firesc ca în limba de vorbire a localnicilor sub influenţa conducerii Imperiului Austro-Ungar să fi suferit anumite modificări dealungul secolelor. deşi ţinea pasul cu vremea. lacău. încă din perioada Feudalismului şi până în prezent. cocie. Tileagdul şi Uilacul de Criş încă din secolele XV-XVI au purtat vestimentaţie de orăşeni. Influenţele limbii maghiare au fost minore. atât în perioada regimului comunist cât şi în ultimii 16 ani. cătunul Călătani şi satul Tilecuş. iar pe de altă parte. temetău. diferenţa constând doar în modul de păstrarea lor. chiar şi de către persoanele mai în vârstă. Asemenea exemple sunt foarte multe dar ne oprim aici. la scară i se spune „leutră" de la „lejtra". în anii după Marea Unire. crestul.

.

Fetele fecioare îşi împleteau părul într-o singură codiţă purtată pe spate. Fetele şi femeile tinere purtau peste spăcel. prelucrat de cojacarii din jurul Aleşdului. cu fir de lână fină. îşi făcea din codiţă un conciu (coc) cu ajutorul unei aşchii din lemn lustruit. prin care era introdus acul cu aţa de prindere. albastru. sau poniorcă cum se mai numea. Aceste costumaţii se pot vedea mai bine la pagina FOLCLORULUI unde redăm imagini cu costumele fetelor şi ale băieţilor care au participat la festivitatea „Nuntaşii Bihorului". având motive florale cusute pe margine cu fir de mătase roşu. cu hărnicia şi cinstea care î-i caracteriza pe oameni. alb şi albastru. având legată în capătul cozii o panglica colorată în formă de papion. In imaginile ziarului sunt scoase în evidenţă numai sumanele bătrâneşti. croite din 7 (şapte) laţi (coţi). iar capul şi-1 învelea pe orice anotimp numai cu basma de culoare neagră.pagină Cotidianul ziarului „Crişana" Nr. La această ţinută bărbaţii mai purtau cămăşi împodobite cu ştafuri (dungi) cu pumnari strânşi şi cu nasturi coloraţi. cu gulere rotunde coborâte pe piept. Pe spaţiul rămas liber printre flori erau cusute o mulţime de ţânţele sclipitoare (paiete). Câtă muncă şi câtă bătaie da cap pentru ca să te îmbraci frumos!!! în Tilecuş. Paietele avea o gaură mică la mijloc prin care se făcea fixarea pe pânză cu ajutorul unei mărgele mici colorate. cioareci albi de lână şi căciulite negre cu panglici tricolore. în loc de furou purtau o fustă scurta şi strâmtă pa sub poalele din cânepă sau din in. înflorat pe ambele laturi din faţă. tot frumos înflorate în relief sau cu „pene tăiate" în diferite modele şi cusute cu multă migală. Ca îmbrăcăminte intimă. V rog să mă credeţi că în acele timpuri. Femeile purtau spăcele cu mâneci şi pumnari largi. în sezonul rece îşi înveleau capul cu basmale de culori deschise sau de culoare roşie înflorată numită „cârpă de păr". în faţă peste poale se purta a „Zadie" (şort) din catifea de culoare neagră. galben şi bleumarin. denumit „haitău"(tot un cuvânt împrumutat din limba maghiară). Prin acaste semne distinctive se putea cunoaşte de la mare distantă fetele fecioare şi r'emeile tinere căsătorite. Atât fetele . cu figuri din pastav roşu şi negru. înfloraţi cu fir de mătase în mai multe culori. mulţumindu-se fiecare cu puţinul pe care îl avea. reprezentând garoafe. Pe timp de iarnă nu lipsea nici cojocul din piele de oaie biţoasă. fata mare care nu ştia ca să facă aşa ceva nu se putea mărita. După ce se mărita. doar aşa dacă avea multe holde de pământ ca zestre de la părinţi. populaţia era mai pură mai veselă şi mult mai fericită.4222 din 30 decembrie 2oo4. vopsit în culori roz. viaţa se trăia mai intens. încălţămintea era la ţinuta de sărbătoare în cisme cu tureci lungi sau cu opinci. frumos înflorate în faţă. având două buzunare mici laterale. rămânând de râsul satului. Peste cămaşă purtau un labreu (vestă) din stofă neagră. încălţămintea purtată era după anotimpuri. un labreu din barşin negru. reprezentând margarete sau trandafiri.

în anul 1967 a fost ridicată spre păstrare muzeografi Bihoreni ocazie cu care a fost fotografiată. cânepa de vară se îngălbenea şi trebuia culeasă în mănunchi nu prea mari şi uscată la soare. Această unealtă de lucru a fost proprietatea familiei Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş număr de casa 75. peste garduri. Primăvara-vara şi toamna purtau un anumit gen de pantof negru căruia i se spunea „jumătăţi". sau cu alte greutăţi pentru a rămâne sub apă 10-12 zile. Martorul de necontestat este o unealtă de lucru denumită „SOCALĂ" pe a cărei roată de învârtire este grevat în mod artistic. Se dezvolta în condiţii optime numai dacă lotul de pămân unde urma ca să fie însămânţată. inul nu s-a cultivat pentru fibre numai pentru seminţe. se ducea acasă şi se întindea mai desfăşurat fiecare mănunchi. funcţie de temperatura medie a apei. Cânepa de vară care era parte bărbătească şi cânepa de toamnă care germina seminţele pentru . cânepa era bine spălată de mucozităţi şi de nămolui cu care a fost acoperită. Din aceleaşi seminţe şi pe acelaşi lot cultivabil. în grădină. se scotea pe malul apei.reproducţie. aşa cum apare în prezenta carte. în aceste localităţi. După cea. 20 centimetri. în timpul verii se purtau şi sandale în zilele de sărbători iar la lucru se duceu desculţi. păstrată din generaţie în generaţie dealungul veacurilor. creştea doua feluri de cânepă. mănuşă cu mănuşă. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţe cu care se făcea iluminatul locuinţelor în vechime.cât şi femeile căsătorite purtau iarna cisme cu tureac larg. După topire. în bătaia vântului îşi scutura praful de polen peste capetele cânepei de toamnă care era mai scundă cu cea. Odată cu Operaţia de polenizare. Coloana de mănuşi pusă la topit. în curte până când soarele o usca corespunzător. adânci de cel puţin 50-60 centimetri. pentru a putea fi meliţată. La meliţatul cânepei se folosea . Cânepa de vară producea o inflorescenţă cu polen. întrucât nu creştea suficient în înălţime pe solurile colinare. apoi dusă la topit în ape stătătoare. avem dovezi că în Tilecuş s-a practicat pe scară largă industria casnică. BĂLAIA ŞI TILECUŞ Incă din secolul al XV-lea. Se acoperea cu pietriş. anul de fabricaţie 1498. moale şi scurt. principala materie primă pentru industria casnică nu lipsea de pe loturile mici de pământ a fiecărui gospodar. pe lânqă garduri. Cânepa. era saturat de gunoi ecologic. ÎNDELETNICIRI CASNICE ALE LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI. peste şură. era fixată între patru ţăruşi pentru a nu fi dusă pe „Apa Sâmbetei" dacă ar fi fost precipitaţii care să crească debitul de apă pe vale. aşezându-le în formă de piramidă pentru scurgerea apei. a ora de la spălat se încărca în căruţă.

deasupra jurebiilor se aşeza a pânză de sac care depăşea cu mult diametrul ciubărului. După ce s-a fixat urzeala pe sulul din spatale războiului. . scoasă afară prin orificiu. Deacurmezişul acestui orificiu se punea o aşchie din lemn de brad. Depenelele aveau două dimensiuni. jurebiile era puse într-un ciubăr mare care avea una singură gaură prin care se putea introduce degetul mare de la mână. Depenele mari rentru jurebiile din cânepă şi depenele mici pentru jurebiile din misir şi din bumbac. Torsul fuiorului s-a făcut preponderent cu fusul şi numai în cazuri mai rare la furca cu roată. dispozitiv care în limbajul lor arhaic se numea „tolonc".meliţa cu o singură limbă. pentru a nu se încâlci la următoarea : :â de lucru care era urzitul. Tot cu maiul erau bătute poalele şi celelalte ţesături din cânepă care erau supuse la acest procedeu de spălare. Peste cenuşă se turnau doua găleţi de apă fierbinte. manoperă la. Peste pânză se punea o baniţă de cenuşă rezultată din lemn de esenţă tare. Fuiorul lung şi subţire din care se torcea urzeala pentru ţesături mai fine. folosit numai pentru această operaţiune. folosit pentru beteală. şi strâns adunate. aşchie care avea legată la mijloc o fâşie din pânză veche de cânepă. Ghemele din fire trebuia ca să fie bine. După acest proces. Ciubărul era aşezat pe un scaun confecţionat dintr-un lemn de stejar în formă de „V" cu patru picioare. apă care se făcea leşie. jurebiile erau uscate la soare şi depănate cu ajutorul depenelelor (vârtelniţe). repetându-se ciclul timp de 4-5 ore. erau îndrugaţi obţinându-se din ei fire mai groase care se numeau „canuri" şi erau folosite ca beteală la ţesutul sacilor sau pentru preşuri. pentru a scoate din ele leşia şi murdăria pe care au acumulat-o în procesul muncii timp ie o săptămână. se obţinea prin trasul cânepii cu pieptenele. îvelitul consta în altă operaţie delicată şi se putea face numai cu participarea iouă sau trei persoane. Se aşezau jurebiile de tort în ciubăr. care era folosit răşchitorul. Trecând printre firele de tort. Urzoile erau tot un fel de vârtelniţe dar ceva mai complicate şi de. care era procurate din comerţ. era trecut prin greabăn. jurebiile erau clătite de mai multe ori în apă curată şi bătute cu „maiul" pe un scaun mai mare. Firele toarse erau făcute jurebii. leşia se scurgea prin orificiul „ţoloncului" :ntr-un vas mare de sub ciubăr. care se numea „Căproi". două apropiate şi două în capetele crăcănate. dimensiuni mai mari cu mai multe trepte. Vom prezenta la sfârşitul'cărţii schema fiecărui : biect de lucru care concura la procesul industriei textile din gospodăriile ţărăneşti :e odinioară. Pentru înălbire. Leşia scursă se încălzea din nou şi se turna peste :enuşă. Fuiorul mai scurt de calitatea a Il-a. Câlţii care rămâneau între dinţii curbaţi ai pieptănului. După ce se fierbeau de 2-3 ori până primea culoare albă dorită.

Sulurile sunt confecţionate din lemn mai gros. cu mare grijă. erau din lemn de tufă uscat tăiate la aceiaşi dimensiune şi necesita ca să fie drepte. la dimensiunea cât să poată intra prin el pânza. ca să nu scape nici un fir din rândul stabilit prin „rostoiul" urzoilor. în gospodăriile ţărăneşti bine echilibrate. Cu acest dispozitiv. în aşa fel ca să nu cedeze în timpul lucrului folosindu-se treptat acele găuri despre care am arătat că sunt făcute în cruce. învârtirea sulului din spate la învelit se făcea cu un rasteu din fier. Legată fiind cu o sfoară de talpa războiului. avea făcută în el o nişă la mijloc. Cea mai complicată treabă în tehnica ţesutului era introducerea. se introducea prin dispozitivul care se numea „rost" şi se fixa cu un beţişor scurt din lemn. după primul război mondial. Taică-meu se pricepea să facă si roţi de căruţă lucrare care cerea cunoştinţe fizico-matematice exacte. Vergelele cu ajutorul cărora se înfăşură urzeala pe sulul din spate.cu ajutorul unei mulţimi de vergele. mai ales atunci când la ţesut se foloseau 4 iţe. firelor în „iţe". toţi membrii familiei. cu diferenţa că la un capăt avea o porţiune de cea. se găseau în fiecare casă de oameni gospodari din Bălaia. Călătani şi Tilecuş. erau confecţionate de câtre mai mulţi locuitori ai satului meşteri pricepuţi la prelucrarea lemnului şi o făceau în timpul sezonului rece când lucrările agricole intrau în hibernare. pentru ca roata să fie perfect rotundă. ajutând astfel la învelit cât şi la derulare în timpul ţesutului. trebuiau ca să fie multilateral dezvoltaţi în aşa fel ca să poată fi de folos la orice lucrare prin care îşi câştigau existenţa. trebuia numai ca să te mişti si să întinzi mâna. . se fixa cu o scândurică în care se găseau foarte multe găuri pe toată suprafaţa. urzeala (firele) se rânduiau pe sul în ordine strictă în care a fost învelită pe urzoi. Când operaţia de învelire s-a terminat cât şi în timpul procesului de ţesut. La învelit. Toată această gamă de unelte pentru prelucrarea cânepei. începând cu copii de la vârsta de 6-7 ani. Material lemnos se găsea din belşug. mai era un dispozitiv asemănător cu suveica. zece centimetri strunjit la dimensiunea găurilor din sul. Războaiele de ţesut şi uneltele care concurau la procesul de producerea pânzei. Sulul din faţă. sulul care era înfăşurat cu urzeala se bloca cu o prăjină legată cu o sfoară groasă de scheletul războiului. de la jugul căruţelor trase de animale cornute. unul ţine cu putere urzeala condusă după sulul din faţă. Pentru a putea bloca în stare de încordare pânza la ţesut. folosindu-se găurile în cruce despre care am vorbit. sau mai corect spus cu ajutorul acestuia se putea derula pânza ţesută şi. asigurând astfel condiţiile optime pentru ţesut. ca în aceiaşi ordine să fie trecute prin Iţe şi prin Spată. iar vitele erau furajate la grajduri. având la un capăt grosimea iniţială care se găurea în cruce. pentru a ţine pănza întinsă în timpul ţesutului.

GOSPODĂRIILE LOCUITORILOR DIN SATELE COMPONENTE ALE COMUNEI TILEAGD Nu este chiar un lucru uşor a descrie evoluţia caselor de locuit. toate casele aveau la mijloc o tindă din care se intra în camera dinspre uliţă. dat de împărăteasa Măria Tereza. Peste grindă. In pod se păstra slănina şi produsele din carne de porc. lipiţi cu pământ muiat. Când a fost demolată şi înlocuită cu altă construcţie mai modernă. este faptul că în trecutul iepărtat. care era cea mai mare. Acestea se numeau colibe. Casa era construită din lemn de stejar. înegrite atât de opaiţele cu care se asigura iluminatul seara. cât şi de la fumul Cuptorului pentru încălzire. care avea o cameră de 6x4 m. ierburi sau trestii. aşa zis „tragerea la linie". atât locuinţele cât şi adăposturile pentru animale erau construite din chirpici. în camera dinspre grădină şi în cămara de alimente. Intimatul din luna martie 1773. puse la afumat. atărnate de căpriori. amestecat cu pleavă de grâu şi frământat cu picioarele căinţe de al întinde în formă de cocă moale. în tindă se afla cuptorul de copt pâine. Acoperişul era făcut din crăci mai mici de copaci peste care se aşeza un strat gros de paie. (coridor). O parte din locuitori. acesta urcându-se în podul casei. cu cât s-a luat din spaţiul ei pentru cămara de alimente care se aflau paralele. seminţe de dovleci şi nuci. fixată la capete :e stâlpi susţinători. o tindă de 3x4 m. datorită ipsei datelor din epocile prefeudale şi epoca Feudală timpurie. Descrierea unor locuinţe există începând cu secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. iar pe vatra netedă se punea produse vegetale la uscat (porumb stiulete. care reglementa alinierea caselor. construcţiile de case au :luat. în tindă se găsea cuptorul pentru copt pâine. Ceea ce s-a reţinut pe cale orală de la strămoşi. (în această casă mi-am trăit eu copilăria). acoperit îniţial cu şindrilă. folosindu-se materiale de construcţie lemnul care se găsea din belşug. împlinise vereabila vârstă de 192 de ani. De regulă. a prilejuit construirea de noi case cu 3 şi cu 4 camere la care nu lipsea tradiţionalul târnat. . Scândurile care constituiau tavanul casei aveau culoarea neagră ca smoala. Prima serie de construcţii a avut o tindă la intrare din care se intra în camera de locuit. în decursul timpului. seminţe de floarea soarelui.ei era construit în felul următor: o grindă dealungul camerei. Camera dinspre grădină era cu atât mai mică decât prima. Am avut prilejul ca să văd în copilărie casă construită în anul 1746. pe dinăuntru şi pe dinafară. din metru în metru distanţă alte grinzi în transversal iar pe aceste grinzi erau aşezate muchie lângă muchie scânduri din lemn de stejar cioplite cu securea. Peste scânduri. în podul casei era un strat de pământ de zece centimetri grosime. Tavanul . Acoperişul casei era făcut din căpriori cu sipci din lemn. fără horn de evacuarea fumului.

Casele construite din lemn aveau temelia din bolovani mari. reprezintă pe Simuţ Simion şi soţia chitaind sa Saveta. în care se fixau stâlpii susţinători pe verticală. poză realizată în anul 1911. în canaturi se introduceau bârnele care formau pereţii. . Aici se păstrau cartofii. ca să faci construcţii trainice din lemn. Incuietoarele la casă erau făcute din lemn în formă de zăvoare care se închideau seara la culcare. butoiul cu varză murată şi butoiul cu vin. iar în timpul zilei se încuiau cu alt dispozitiv de închidere care se numea „răscheie" şi care la un capăt avea o limbă. declarată monument istoric. această familie se ocupau cu albinăritul. intrucat isi Aşa arătau gospodăriile şi casele din Tilecuş in perioada dualismului faceau soarecii galerii prin AustroUngar. a fost construită în anul 1784 din lemn de gorun şi nu s-a folosit la construcţia ei nici un cui sau scoabă metalică. La colţurile casei. s-a trecut la construirea caselor din cărămidă nearsa ( vaioage ) folosindu-se lemnul numai la acoperis. turnată din pietriş cu ciment în cofrage. cu intrarea din grădina casei.Biserica de lemn din Tilecuş. Acestea s-au dovedit a nu fi trainice. Imaginea îl pereti si cuiburi. odată cu construcţia casei îşi construia şi pivniţă. respective damigenele cu palinca de prune din producţia proprie. ţelina. De regulă pivniţa era dispusă sub camera mai mică. corpul era strunjit şi trecut printr-o gaură făcută în uşorul uşii de la intrarea în casă.cei mai buni gospodari. provenite din stejari uriaşi. După ce s-au epuizat pădurile cu lemne bune de construcţie. piatră de râu peste care se aşezau „talpele". trebuie ca sa ai solide cunoştinţe de specialitate. Cu alte cuvintea. având canaturi pe două părţi. Cu toată sărăcia lor. în lăzi cu nisip. având mai multe familii în coşuri din papură. cioplite cu securea şi cu barda în patru feţe. morcovii şi pătrunjelul. în acestea se săpa gropi mari şi adânci cu dalta. guliile. bârnele se îmbinau în „chiotori drepte" sau în „coadă de rândunică" pentru a fi cât mai trainice.

Pentru căruţă se construia un şopron în curte. apare hornul. folosindu-se la zidărie un rând de cărămidă arsa şi două rânduri de vaiagă. După cum am mai arătat. în interior aveau dotate cu parchet. Administraţia statului Austro-Ungar a încasat impozit pe fum de la posesori. având 3 încăperi. cât încăpea în ea. pentru a nu fi expusă intemperiilor. începând cu prima parte a secolului al XlX-lea. Cuptoarele de copt pâine au fost scoase din tinda caselor şi reclădite sub un şopron in curte. la distanţe îndepărtate de celelalte acareturi. avea loc şi coptorul pentru copt pâinea. la casele vechi fumul urca în pod. covoare persane. o cameră mică la mijloc.A. fân. Din cotră se deschideau două geamuri de scândură către încăperea In care era ieslea. cu mai multe camere şi cu bucătărie modernă cu două camere de baie faianţate. în locul cuptorului s-a aşezat maşina de gătit pe care se prepara mâncarea. apoi cu ţiglă dreptunghiulară care era mai eficientă. casele au fost acoperite cu ţigle. s-au construit case cu tentă urbanistă.toată noaptea când era linişte în casă. mobilier modern. Iniţial cu riglă în formă de solzi de peşte. Incepând cu secolui al XlX-lea. pentru a nu se produce incendii. pentru o mai bună protejare a materialelor furajere. grâu. porumb boabe. colector de fum pentru care.în scurt timp după electrificare a urmat . precum şi toate uneltele de lucru care concurau la practicarea agriculturii. care acoperea un perete era prevăzută cu iesle pentru nutreţul animalelor. După casa de locuit cea mai importantă construcţie a fost grajdul pentru animale mari şi coteţul pentru porci. încălzirea camerelor pe timpul friguros se făcea cu sobe de tuciu sau de cărămidă. grajdul se asemăna cu casa de locuit.C. din ărămidă arsă şi din materiale B. Gospodarii cu mai mare dare de mână. Pe aceste geamuri din cotră se făcea furajarea animalelor cu păioase. trifoi. având două porţii mari numite „vrajniţe". încăpere care se r. încăperea cea mai mare a grajdului. La oamenii de rând. lucerna sau amestec. în grădină. cu plită de fontă. pe lângă căruţă. rând pe rând au fost electrificate toate localităţile.. aşezate dea curmezişul curţii. Au fost construite în ultimul timp chiar şi case cu etaj. A treia încăpere legată de grajd folosea la depozitarea cerealelor în hambare ca. una în curte şi una în grădină.umea „cotră". orz. începând cu anul 1965. Acestui neajuns i s-a găsit soluţia. Aici se aducea nutreţul din şura aflată în grădină. având o adevărată tentă urbanistică în exterior.. în aşa fel ca pe la fiecare capăt de grajd să se poată intra şi ieşi cu căruţa în grădină. ovăz. în ultimele decenii ale secolului XX. îşi făceau şură acoperită aproape de grajd. toate familiile dispunând de tot felul de ir arate electrice care le uşurează viaţa. repetându-se jperaţia până la acoperiş. atât în comuna Tileagd cât şi în satele componente mai puţin în Bălaia. prevăzută cu două uşi.

astfaltarea drumurilor de acces. Pali Mihaly. Tilecuşul mai are denumiri la multe loturi de pământ ca: Mezărători. denumiri care se ascund în negura vremii şi nu ştie nimeni cine şi când le-a botezat. Szâsz Kalma 1904-1958. La încheierea acestui Capitol ar mai fi ceva de adăugat. derivate din denumirea „TELK" care tradus în limba română înseamnă „OGRAD". Pe de altă parte. Trei scriitori maghiari. Şi în zilele noastre a rămas numele de Ograda la o parcelă de pământ al Tilecuşului unde au fost aşezate primele colibe sau bordeie ale urmaşilor daco-romanilor. Keresztesi Istvân. Vatnyi Gyula. Talchiţa. susţin şi argumentează că Tileagdul. Gaal Ferencz Crainic Gheorghe. Când se ara pământul pe aceste suprafeţe primăvara sau toamna. care dovedeau că acolo a fost aşezare omenească. Pârloage. Tilecuşul şi Tilechiul sunt denumiri UNGUREŞTI. Din păcate. In ceea ce priveşte Administraţia teritorială prin reorganizarea făcută de regimul comunist. determinate de mai multe cauze. Lăpasturi. Lazuri. Varga Arpâd 1951-1994 şi Kupan Ârpâd în Monografia tileagdului. Prin urmare. oamenii Cancelariilor Ungare nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul românesc „OGRADA". Râturi. în locul Notariatelar Cercuale au luat loc comunele. în măsura în care şi-au încetat activitatea obiectivele industriale şi bancare. Baranca. scrisă în anul 1996. pe care le-am amintit. nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul „Ograda" în „Telek". adăugându-i toponimicul care şi-l-au dorit. Rovina. Ungurii după ce s-au instalat în Ardeal. Czobel Emil. locul plăşilor l-au luat Raioanele iar locul judeţelor l-au luat Regiunile. Cei trei scriitori argumentează că populaţia maghiară de la sate folosesc zilnic aceste expresii de telek în vorbirea lor. în ungureşte „TELEK". Moga Ioan şi Bejan Aurel. nu are canalizare şi nici instalaţii de apă potabilă în locuinţe. Debreczeni Peter. Este adevărat că şi localitatea Tileagd a pierdut enorm de mult din puterea economică. Atunci şi cu acel prilej şi-a pierdut Tileagdul titlul de oraş pe care 1-a obţinut începând cu anul 1692. Tăoi. care au rămas cu drumuri pietruite. Perfect adevărat numai că domnii scriitori maghiari au scăpat din vedere că Tilecuşul prin anii 1200-1300 când a apărut ca aşezare omenească s-a numit „OGRADA" şi au fost împrejmuite cu gard toate colibele în care au locuit. şi altele. ieşeau la iveală o mulţime de cioburi din ceramică. Toth Daniel. . nici una dintre localităţi. Notari cercuali în Tileagd au fost începând cu secolul al XVII-lea următorii: Szilâgyi Gydrgy. nici măcar comuna de reşedinţă Tileagd. cu excepţia satului Bălaia şi a cătunului Călătani. cu o populaţie de 4000 locuitori. Roxin Iosif. lucru care a fost confirmat de către toţi scriitori mai vechi ale Cancelariilor Ungare. Meghişea. când se referă la grădina şi la curtea lor de lângă casă. în Tilecuş nu a locuit nici un ungur dealungul Secolelor. Komâromi Andrâs. Dâmbul Rujii.

Cunoaştem ştiri despre lucrarea misionară a Sfinţilor Apostoli Petru şi Ioan. în timpul lui Diocliţian.BISERICA Când este vorba despre credinţa religioasă ne place ca să spunem că poporul Român s-a născut creştin. Din deceniul al cincilea . sfinţii apostoli şi-au început rropovăduirea credinţei creştine şi în „lumea păgână". Au fost Botezate atunci aproximativ 3000 de suflete.Capitolul VI VIAŢA SPIRITUALĂ . numită Scyţia Minor. este întâlnită in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Românul. Dobrogea de mai târziu. la început printre iudei. apare în istoria bisericească a . iar mai ales a sfântului apostol Pavel. din Cartea „Faptele Aposto-lilor" (cu relatarea fctailată a celor trei „călătorii misionare" ale sf. acest teritoriu a fost cucerit de Ramani şi anexat la provincia Moiesia inferior. Pavel care 1-a propovăduit pe Isus Cristos şi în Peninsula Balcanică. Cercurile Eclesiastice de la Budapesta şiau pus multe întrebări asupra faptului când şi cine a încreştinat poporul român. 28 versetul 19). atunci când Duhul Sfânt . potrivit poruncii pe care le-a dat-o Mântuitorul Isus Cristos. de a învăţa şi a boteza toate neamurile (Matei Cap.Secolul I. Noua învăţătură s-a propovăduit în Ierusalim. Tradiţia privitoare la această predică „Apostolică" în Scyţia. Pe noi ca Români ne interesează activitatea Sfântului Andrrei care a predicat credinţa crştină în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. iar in anul 279. în teritorii învecinate cu Dacia. înainte de înălţarea la cer. în anul 46 al erei Creştine. runoscut în izvoarele antice sub numele de Sciţia. aflaţi în ierusalim. întemeierea Bisericii creştine a avut loc la „Cincizecime". constituindu-se r rima comunitate de credincioşi (vezi Faptele Apostolilor cap. mort în cursul persecuţiei Împăratului Decius (249-251). unde trăiau pe atunci şi populaţie Traco-getică romanizată. iar în Secolul IV. apoi în alte oraşe ale ţării sfinte. de modelare a oamenilor în spiritul moralei crştine.în chipul unor limbi de foc. mai cu seama că unii istorici ai lor ne căutau origineai prin Asia!!! curată ironie. a devenit o provincie aparte. Biserica creştină ortodoxă ca şi cea Catolică s-au afirmat de la începuturi ca un important factor formativ. Sfântul Andrei este cunoscut ca fiind Apostolul geto-dacilor (sciţilor). II).. s-a coborât asupra sfinţilor Apostoli.

iar în secolul al XlII-lea chiar de către Statul Papal (Florin Dudas. . că odată cu formarea sa ca popor. se pot invoca şi câteva mărturii indirecte. fără teamă de a greşi. (peştera se poate vedea şi astăzi în hotarul comunei Ion Corvin. a fost construită în anul 1507 şi este cea mai veche construcţie din localitatea Tileagd. Biserica s-a afirmat din cele mai vechi timpuri ca un important factor formativ. alături de Banat şi Maramureş constituiau teritoriul românesc din Vestul Transilvaniei. în sprijinul evanghelizării acestui teritoriu de către Sfântul Andrei. în apropierea graniţei Româno-Bulgară).11). care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog Grigen din Alexandria (decedat în 254). Câteva toponimice confirmă acelaşi lucru: „Pârâiaşul sfântului Andrei". Bizanţului spre Nord (Florin Dudas opere pag. despre care se poate afirma. 3 Vers. Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni reiase că şi Sciţii au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (Cap. Există de exemplu câteva colinde şi creiaţii folclorice dobrogene şi din stânga Prutului. teritoriu ce a avut legături tradiţionale şi neîntrerupte cu Bizanţul. în spiritul înaltei morale şi de păstrare a fiinţei noastre naţionale. declarată monument istoric. în cadrul grupurilor micro şi macro sociale. 11-30). Acest teritoriu. a reprezentat unul din coridoarele importante de penetrare ale Biserica Reformată din Tileagd. s-a născut creştin. Zona în care se află comuna Tileagd cu satele aparţinătoare. Fără îndoială că Sfântul Andrei nu s-a limitat numai la predicarea Evangheliei şi la botezul celor pe care i-a adus la Cristos dintre geto-daci şi grecii din coloniile întemeiate pe tărâmul Mării Negre (Pontul Euxin). de modelare a comportamentului oamenilor în spiritul m oralei creştine. Iată dar unde sa pot găsi rădăcinile credinţei creştine ale poporului român. care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. Aceste legături au fost invocate în secolul al X-lea de către „ducela" Menumorut. 16).Episcopului Eusebiu de Cezarea Palestinei. Banat. „Apa sfântului" sau „Peştera sfântului Andrei". Crişana şi Maramureş. a făcut parte din Ţara Crişurilor care. Manuscrise româneşti madievale din Crisia 1986 pag. de structuri a ralaţiilor interumane.

Sibolciu Poşolaca. Această personalitate a fost jurist. comuna Tileagd. odată. au adus cu ei această Această placă tombală. 1283 şi 1291. iar Tilecuşul numai în anul 1552. în spaţiul acestor localităţi au existat dealungul secolelor Două Religii: Ortodoxă şi Romano-catolică. limba de cult a populaţiei autohtone de rit ortodox. deşi din documentele aceloraşi Cancelarii rezultă că în secolul al XVI-lea. care a adoptat catolicismul. Se înţelege ie la sine că populaţia acestor localităţi aparţinea unui cult religios. a fost limba latină. Prin conjucturi hotărâte de istorie şi în particular de Cancelariile Administratei Ungare. moşiile familiei Csanăd din Tileagd se întindeau pe raza satelar Borşa. Prima biserică catolică din Tileagd a fost construită în anul 1335 de către groful Pázmány Péter. Tilechiu. cu hramul „Sfântului Ferencz". Ca urmare a exsistenţei şi continuităţii Dacilor Liberi în judeţul Bihor încă din Epoca Romană. Şuncuiuş Dobricioneşti. a deţinut un post de deputat în parlamentul Ungariei. a fost cea Greacă. satul Uilacul de Criş şi Posolaca.Ortodoxă. Vorbind despre Viaţa spirituală a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare vom arăta pe baza documentelor vechi de arhivă că începând cu anul 1256. 114 . scrisă cu litere gotice.In Evul Mediu. cu migrările pe teritoriile altor state. Botean şi Tilecuş. iupă care a urmat cea slavonă. precum si pe acela de Preşedinte al C o m u n i t ă ţ i i Ecumenice Reformate din Tileagd. în timp ce limba de cult şi de cultură a Statului Feudal maghiar. Placa a fost aşezată în memoria fostului grof TELEGDI JOZSEF PROPRIETARUL COMUNEI TILEAGD şi a satului Uileacul de Criş spre veşnică amintire şi pomenire. de pe meleagurile Vestice deci şi în zona în care se află comuna Tileagd. ca peste tot în teritoriile locuite de români. ldementul românesc a existat în tot cuprinsul judeţului Bihor respective credinţa Creştin . Având în vedere faptul că statul Feudal Ungar a adoptat şi şi-a însuşit credinţa Romano-Catolică. se află din anul 1916 pe un perete din interiorul Bisericii Reformate a Tileagdului construită în anul -1507 declarată Monument Istoric. timp de mai multe veacuri. Sacadat. au fost atestate documentar în anii: 1256.

considerându-se în faţa bisericii că a săvârşit un foarte mare păcat. cu reparaţiile şi modificările care i s-au adus. nava este acoperită cu o boltă semicilindrică iar absida cu o boltă instelată pe ogive. în anul 1729 au fost efectuate modificările cele mai mari. Cu toate acestea. o armată întreagă de grofi şi moşieri. Biserica a fost construită în stil gotic. în Tileagd au adoptat aceasta nouă credinţă mai mulţi demnitari printre care şi groful Telegdi Miklos. în exterior. mai îngustă. zidurile sunt susţinute de contraforturi şi străbătute de ferestre terminale în arcuri ogivale. începând cu anul 1335. iar spre vest are un turn înalt. în anul 1501 s-a împotrivit cu severitate contra acestor mişcări neobişnuite. cu tendinţa de asimilare a elementului ortodox român şi atragerea acestuia la catolicism. Pe peretele sudic din interior se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi şi câteva picturi vechi. Episcopul Ferencz Csanâd a iniţiat construirea mai multor biserici.credinţă. şi care nu respectă axul navei. Pe cealaltă parte se găseşte o statuie din marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. în anul 1561 a fost expropriat de avere pentru infidelitate faţă de soţie şi familie. în anul 1891. ocazie cu care au fost înlăturate majoritatea elementelor gotice. provocate de Episcopul de Oradea în a cărei competenţă Eclistiastică cădea aceste teritorii. aşa cum am mai arătat. pe lângă exploatarea cruntă a iobagilor care le lucrau moşiile. planul dreptunghiular cuprinde o singură navă. Incepând cu anul 1420. Kalvin Zwingli şi alţi reformatori. de sub stratul de tencuială au fost scoase la iveală. adoptând o credinţă nouă în anul 1557. Aşa de exemplu. în comuna Tileagd au existat aceste două religii. biserică care. Drept urmare. ideile lui Luther. 1891 şi 1903. fresce deosebit de frumoase şi valoroase. fiind cea mai veche construcţie din Tileagd şi declarată Monument Istoric. 1793. în interior. au început Reformaţia Credinţei Evanghelice. Aşa cum ne este cunoscut din Capitolul „evenimentelor istorice" Tileagdul a avut dealungul secolelor personaje deosebite. autorul construcţiei acestei biserici. Fratele său. Groful Telegdi Istvăn. care şi-au adus o importantă contribuţie la viaţa spirituală a localităţii. terminată spre răsărit cu o absidă poligonală. a dăinuit pănâ în zilele noastre. Groful Telegdi Istvan a construit în anul 1507 o biserică catolică pentru călugării Franciscani.1803. Mişcarea Evanghelică a produs nelinişte şi turbulenţă pe teritoriile Văii Crişului Repede. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. Telegdi Mihâly a rămas în credinţa 115 . împăratul Ungariei Uylâszlo. Loialitatea faţă de împărat şi faţă de Biserică au fost pe pământul Ungariei principii de bază. demnitari de Stat Episcopi. care nu a existat până atunci. Această biserică a suferit transformări importante în anii: 1729. atât în interior cât şi în exterior.

Contesa Hagymăsi Margit. cei doi fraţi. Tot aici a fost înmormântată cu mari onoruri. Romano-Catolică. Tileagdul acelor vremuri avea o aşa cotaţie în rândul aşezărilor Bihorene încât s-a căzut de acord ca marea contesă să fie înmormântată în CAVOUL familiei Telegdi. aproape toată populaţia Tileagdului de etnie maghiară. Baronul Telegdi Miklós. adoptând această credinţă Reformată până în anul 1561. Ordinul călugărilor Franciscani au părăsit mănăstirea catolică. Biserica construită din anul 1507. era proprietate grofului Telegdi Mihăly. soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea care. fost episcop de Pécs.-plăcere la rudele din familia Telegdi. Coincidenţă sau nu. în vara anului 1614 a făcut o vizită de plăcere la rudele din familia Telegdi. boală cauzatoare de moarte. vasele sfinte ale Mănăstirei şi toate obiectele de cult care au fost estimate la suma de 1.200 (una mie două sute) foriţi. După reformaţie. în baza legislaţiei de atunci. în anul 1614 a venit în vizită de wsspsmmaamm-. decedând în câteva minute.avută. în mod spontan i s-a făcut rău. la 22 de ani după reformaţie şi a fost înmormântat în Cripta familiei Telegdi din curtea actualei Biserici Reformate din Tileagd. în timpul vizitei a făcut infarct cardiac şi a decedat. vrea biserica mare pentru numărul numărul mare de credincioşi reformaţi. s-a redus în mod considerabil numărul credincioşilor de Rit Catolic în Tileagd. putând fi văzută şi astăzi într-un mic parc al Tileagdului. Groful Telegdi Miklós. Contesa Hagymăsi Margit soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea. din Uilacul de Criş şi Poşolaca l-au urmat. groful Telegdi Mihăly şi groful Telegdi Miklós. aflat în curtea Bisericii Reformate Monumentul Istoric de azi. fără să acuze dureri. Posibil că a făcut infarct cardiac. a decedat în anul 1583. tocmai când reformaţii aveau nevoie de ea. au împărţit între ei toate bijuteriile de familie. în acel an 1561. Statuia contesei Hagymăsi Margit a rezistat peste secole. 116 . podoabele din aur. Prin drepturile lor de moştenire. Telegdi Miklós a avut atâta putere de convingere în discursurile lui încât. sumă care constituia pe vremea aceea o avere considerabilă. mai puţin cunoscută în acele timpuri. In aceste circumstanţe.

Farkas Ignácz. După darea în folosinţă a Căii Ferate pe relaţia Oradea . Această comunitate şi-a construit în Tileagd o Sinagogă (casă de rugăciune) „AVIA". în anul 1931. Ocupaţia de bază ale acestei comunităţi a fost Comerţul şi Afacerile. în anul 1934 şi-au schimbat Rabinul şi întreaga conducere a comunităţii. Rosenfeld Lajos şi Schvartz Moór.Groful Telegdi Mihaly şi-a mai ţinut dreptul de proprietate asupra bisericii până în anul 1571. în 1890 au fost 363. în 1880 au fost 241. Fischman Iosef şi Müller Ianü. în anul 1845. Glük Erno. în anul 1851 la 200 persoane în 1890 au fost 212 persoane. La început au fost 24 de familii. pentru preoţii care îi erau apropiaţi. administrator Féchete Florian. Inainte de primul 117 . de ortodocşi. în anul 1851 erau în Tileagd 239. când a apărut Comunitatea evreiască. Friedmann Iosif. Nu au avut şcoală cu limbă de predare în Ebraica. prin care se angaja ca să execute o lucrare la Biserica din piatră pentru a o putea folosi Biserica au preluat-o ortodoxi în anul 1869. dar numărul lor a continuat să crească. numărul evreilor a crescut în mod continuu. membrii Meşter Gheorghe Lala loan şi alţii. Această religie a fost recunoscută începând cu anul 1791. iar în anul 1900 au ajuns la 304 persoane. după cum urmează: Rabini: Ordentlich Gerson. conducerea bisericii Reformate a încheiat o înţelegere scrisă cu Biserica Ortodoxă.Cluj şi după intrarea în procesul de producţie a mai multor fabrici nou înfiinţate. Printre ortodoxi s-au aflat mulţi oameni care erau în legătură cu comercianţii evrei. Din partea Bisericii Ortodoxe a fost preotul Bogdan Petru. După reformaţie. La aceştia s-au mai adăugat câteva familii care au venit de pe Valea Aştileului. lângă Biserica ortodoxa. Despre Credinţa Ortodoxă s-a vorbit în documentele de arhivă că a existat în anul 1341. pe moşiile marei Familii Csanád de prin anii 1002-1050. în anul 1900 au fost 534. casier Molnar Hermán membrii în comitet au fost aleşi: Krausz Mihály. românii şi maghiarii din Tileagd au trăit amestecaţi. fiind iobagi şi unii şi alţii. BISERICA ORTODOXĂ Aşa după cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. Winkler Marton. Lindenfeld Márton. fără a avea biserică sau alt lăcaş de cult pentru rugăciune. în Tileagd au conveţuit 3 religii diferite la care sa adăugat şi a 4-a începând cu anul 1845. Foarte puţini din rândurile evreilor s-au ocupat şi cu alte îndeletniciri. Pe post de Şoacter a fost numit Doneberg Moor. copiii lor frecventând cursurile Şcolii de Stat în limba maghiară din localitate. Cel mai mare număr de evrei în Tileagd a fost de 325 persoane la 241 de familii. Organizator iiszterreicher Eda.

la Parohia Bisericii Ortodoxe din Tileagd au slujit următorii preoţi: Bogdan Petru. La Recensământul făcut de către Biserica Romano-catolică în anul 1931 s-a stabilit că în Tileagd erau numai 470 de ortodocşi. Cu aceste completări şi cu renovarea bisericii Ortodoxe s-a ocupat primarul interimar Iile Florian. numărul ortodocşilor a ajuns la cifra de 775 suflete. Persoana a fost construită în anul 1846 asupra căruia au căzut cele mai multe responsabilităţi şi de care a depins reuşita lucrărilor a fost Iile Florian. Enoriaşii Bisericii Ortodoxe din Tileagd s-au dovedit a fi evlavioşi. casierul Musca Alexandru şi Biserica Ortodoxă din Tileagd membrii Comitetului Bisericesc. buni creştini. iubitori de Dumnezeu şi de aproapele lor. numărul lor scăzut. a căror sunete se îmbină armonios. Groful Bărâny Miklos a posedat în Tileagd un castel şi o capelă ( biserică) lângă proprietatea sa personala. Lăpuştan \ asile. După război. au mai apărut în Tileagd alte două Religii. şi biserica ortodoxă a primit o bucată de pământ pentru folosinţă. au rămas fără biserică. în anul 1932. a fost necesar ca să fie renovată biserica şi tot atunci a fost înzestrată cu clopote. Contabilul Costean Gheorghe. numărul redus de credincioşi Romano-catolici din Tileagd. Este vorba de Biserica Baptistă cu un număr de 297 credincioşi şi Biserica Penticostală cu un număr de 758 suflete. Fiind şi preot RomanoCatolic. pe care am ţinut să o prezentăm cu o fotografie în prezenta lucrare. în anul 1716 s-a 118 . Până la următorul Recensământ. După primul război mondial şi în mod deosebit după cel de al IIlea război mondial. Aceştia din urmă au reuşit să-şi construiască o frumoasă casă de rugăciune. Popovici Simion şi Munteanu Alexandru. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ După degringolada produsă de Reformaţie. unul mai mare şi unul mai mic. Cu ocazia Reformei agrare din Tileagd. începând cu anul 1842.război mondial au ajuns la 600 de suflete.

armata Austro-Ungară a devalizat Biserica Romano-Catolică de cele două clopote şi de orgă. fiind ridicate pentru a face din ele muniţie de război. în care au fost instalate alte două clopote mai mari. din 1758-1762 Farkas László. biserica a fost din nou reparată şi tencuită plus zugrăvită. în anul 1730 au fost instalate două clopote. Antal din 1831-1857 Salamon Ádám. In anul 1890. cheltuiala acestor Biserica Romano-Catolică din Tileagd datează din anul 1716 lucrări fiind suportată de naşa grofului Haller Ferencz. din 1782-1788 Káksár János. astfel ca în anul 1759 a rămas fără turn. din 1813-1828 Turay Pal. din 1763-1780 Baricsi Bálint. încă începând cu anul 1463. al doilea 356 kg şi al treilea 258 kg. la data de 23 octombrie 1864. doamna Carolina. având 12 metri înălţime. din 1911-1923 Besser Hugo. Costurile acestei lucrări au fost suportate de enoriaşul grof Haller Ferencz. După anul 1933 a fost Orbán Péter. din 1780-1782 Patay József. din 1807-1813 Koteles Ferencz. din 1870-1883 Németh Pal din 1883-1885 Szamossy Viktor. Szabó László. din 1923-1925 Somogyi Antal. în locul turnului de lemn s-a construit un alt turn rezistent.000 lei în banii de atunci. Aceste clopote au fost procurate din Germania şi au costat 200. unul în greutate de 150 kg şi al 2-lea de 80 kg. din 1885-1903 Nevery Aurel. Turnul din lemn nu a rezistat mult timp greutăţii celor două clopote. Preoţii care au slujit dealungul timpului la Biserica Romano-Catolică din Tileagd au fost următorii: Din 1736-1758 Szalkoy Istvăn. care . In timpul primului război mondial. Pe lângă Biserica Romano-Catolică din Tileagd a funcţionat o şcoală de mare prestigiu. Abia în anul 1926 au fost aduse şi istalate alte trei clopote din care: primul ara 634 kg. din 1857-1870 Szabó László. din 1788-1789 Sipos István. în turnul de lemn pe care îl avea. din 1828-1831 Kubovics. în anul 1928 a necesitat ca să i se facă din nou reparaţia generală când era preot paroh Kajaba Laszló. In anul 1864. din 1803-1807 Pataki Soma.mutat în Tileagd. construită de moşierul Nagy Mihály. La această Biserică. continuându-şi activitatea Ecumenică pentru credincioşii din circumscripţie. unul de 600 kg şi al doilea de 300 kg. din cărămidă cu mortar de ciment. din 1903-1911 Kovács József. când era preot la Biserică. din 1925-1933 Kajab László. din 1789-1803 Nagy Gyorgy.

tot în anul 1759 a funcţionat o şcoală cu 8 elevi având teme de învăţământ Citire. dar numai pentru fiii şi fiicele familiilor de grofi şi demnitari. In satul Uilacul de Criş. Tangenţial se aminteşte în documentele de arhivă că grofii Telegdi Miklós şi Telegdi Mihály. Csáki Mihály. Din alte surse de informara am aflat că în Tileagd a existat o şcoală înainte de Reformaţie. învăţător a fost Ilosvai István. care a funcţionat până la Reforma învăţământului da către Regimul. Casa de rugăciune credincioşilor Penticostali. Tiner Iosif. în Poşoloaca 120 . Tot începând cu acelaşi an a funcţionat o şcoală cu 45 de elevi de religie Reformată. Comunist. Benedek şi Miklós din familia Csanád (Telegdi). în anul 1561 au construit o şcoală. având ca materie de studiu Citire scris. având ca materii de studiu scrisul cititul şi religia. Invăţătorii care au predat la şcoala patronată de către Biserica RomanoCatolică sunt cunoscuţi următorii: Vágner Soma. în urma acestei ordonanţe. începând cu anul 1471. Szabó János. unde a început culturalizarea tineretului prin şcoli. In anul 1759. Tot pe lângă Biserica Romano-Catolică a mai funcţionat a doua şcoală. construită în anul 1805. care a funcţionat pe lângă Biserica Romano-Catolica începând cu anul 1463. a DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN COMUNA TILEAGD Tileagdul a fost printre primele localităţi din judeţul Bihor. în Tileagd a funcţionat o şcoală începând cu anul 1759 cu limba de predare maghiară pentru 8 elevi romano-catolici. au urmat studii universitare la Viena. Scris şi Religie. aceştia au încercat ca să-i convingă pe ceilalţi membrii ai mari familii de moşieri că este imperios necesar să urmeze ceva şcoli fiecare şi să se instruiască prin culturalizare. In anul 1893. învăţător a fost Kovăcs János. Nyilgész Iosif şi Domokos Eugen. împărăteasa Măria Tereza a ordonat înfiinţarea de şcoli confesionale la sate.ulterior s-a dovedit a fi prea mică şi degradată. după 433 ani de existenţă şi funcţionare a fost demolata şi s-a construit alta în locul ei. Stéger Géza. După terminarea studiilor şi reîntoarcerea la moşii în comuna Tileagd. matematică şi religie. Ştefan Iosif. a fost Csanád Sándor. prof.

-Cat.-Cat. L. In documentele de arhivă privind perioadele anilor 1857-1871. 4 h Sport L. 3 h L. R. framc. 3 h Dirig.a apărut prima scoală confesională în anul 1755 cu 12 elevi. I-a CI. a H-a CI. 4 h Sport L. h Dirigenţie Gligor Ioan Lovăsz Róza Fizică 3 h Desen 2 h Desen geogr.-Cat. 2 h ref. 2 h Rel.-cat. învăţământul cu limba de predare maghiară a fost după um urmează: Profesori Baka Jănos Facsar Gyula Prest Ùjlak MATERIILE CE S-AU PREDAT PE CLASE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CI. a Hl-a CI. franc. 3 h Rel. 2 h Rel. 3 h Fizică 3 h Desen 2 h Muzică Limb. Ref. 2 h Istorie 2 h Desen 2 h Dirigenţie 2 h Matemat. învăţător a fost Kozări Jănos. rom. 2 h Matemat. 2 h Rel. franc. 3 h L. lat. Rel ref. în Tileagd au fost puşi în libertate 285 de iobagi în anul 1853. 4 h Sport L. la 5 ani după revoluţie. lat. franc. Istorie Seregi Istorie 2 h înv. 3 h L. 2 preot ref. Orto. Invăţământul confesional la sat a luat fiinţă după Revoluţia Burghezomoşierească din anul 1848. r. rom 3 h Matemat. Carol magh. 2 h Fizică 2 h Desen teh. Dirigenţie mână Desen teh. R. Dr. ref. 2 h Dirigenţie Istorie L. civic Agricultură Lajos civic Szolnoki Desen 2 h Sport Desen Sport Desen Sport Margit Igienă Desen Igienă Luc. teh. 2 h Istorie 2 h Istorie 3h Desen Sport L. magh. R. 4 h Relig. având ca materie de studiu Scrisul şi Religia. 4 h Fizică 2 h Istorie 2 h Muzică L. a IV-a Rel. 2 h Desen Tehn 2 h Limb. magh. magh. înv. 3 h Rel. Muzică L. 4 h Rel. 2 h Matemat. 4 h Rel. maghiară Istorie Molnâr L. când au fost puşi în libertate iobagi. rom. Desen teh. Igienă Igienă Gaborjân József Igienă . 2 h Limb. ref. rom.

. Franceză şi Desen. .profesor titular de Matematică 3.■—------. profesor de Educaţie Fizică La organizarea învăţământului în limba Română. dovedeşte că în oraşul reşedint d e Plasă Tileagd.a predat.Popescu Dumitru . Acest „Bilet de Onoare" din anul 1948.. în data de 14 iunie 1935 mi-am susţinut şi mi-am luat examenul de 7 clase primare.profesor titular de Anatomie şi Igienă 6. loan. Şcoala Nr. având scopuri caritabile. în anul 1945 au fost înscrise 70 de elevi. .preot .Hasan Atanasia. tf.titular la îndeletniciri practice 7. delegat al Ministerului învăţământului şi Educaţiei din Bucureşti. L. ora HUO in sala festivii a primăriei Tileagd. C O M I T E T U I . 2. înainte de al II-lea Război mondial. cu clasele V-VIII. 2 cu limba de predare Română a funcţionat aproape de Gara CFR. Limba Română şi Limba Latină 4.în decursul anilor 1945-1948. La gimnaziu. Este vorba de şcoala primară Nr. \ ^arít^ ^ i M a l ^^dUl^ a ^ . P. care a predat Limba Franceză şi Limba Română. preşedintele comisiei de Examinare fiind Andrei Sorescu. au mai funcţionat doua şcoli cu Limbă de predare română. ca titular de catedră.Rafinărie de petrol Bihar-Szilagyi. aduşi din Ungaria când s-au retras armatele hortiste şi germane. profesor de L.Bucureanu Cornelia . după anul 1944. mai ales la Gimnaziul cu Limbă de predare maghiară. vis-a-vis. Angela. 1 din centrul comunei. doctorul Gaborján József a predat şi Limba Rusă. . imediat după terminarea celui de al II-lea Război Mondial se organizau săptămânal cu caracter cultural. avându-1 director pe profesorul Iorgu M. Grigore.Ungaria. toate cadrele didactice au fost de etnie maghiară. .Butici M. profesora titulară de Istorie.Gligor loan . cu limbă de prădare maghiară. . s-a simţit mare lipsă de învăţători şi profesori. P. profesor de Desen şi de lucru manual 8. | BILET DE ONOMIE la petrecerea ce va avea loc In ziua de 22 Februarie l'MS. începând cu anul 1919 în Tileagd pe lângă şcolile întreţinute de către Bisericile Reformate şi Romano-Catolică. Română şi Desen 5. la care. T I L E A G D . . Au mai predat la acest Gimnaziu şi Vlad V. s-au înapoiat şi aceştia în vechea lor patrie .Bucureanu Graţian.Tătaru Sultana . de fosta -------------. Tot în perioada 1945-1948 a funcţionat Gimnaziul Unic Mixt de Stat. . întrucât în perioada 1940-1944.

La data respectivă. prin munca politică de masă" controlată de politruci. cancelarie şi grup sanitar. dintre care 21 profesori. în anii 1964-1965 s-a construit în Tileagd o şcoală modernă cu 8 săli de clasă. în timpul lor liber frecventau căminele culturale. iar supravieţuitorii sunt obligaţi ca să ţină pasul cu ea. care au avut prioritate înaintea celei mai necesare instituţii într-un Stat de drept . bibliotecă. tradiţionale de altă dată. în care au fost şcolarizaţi un număr de 163 copii aduşi din tot cuprinsul judeţului iar cu pregătirea şi educarea acestora se ocupau un număr de 36 cadre didactice. tinerii. regimurile de viaţă s-au schimbat iar odată cu acestea s-au schimbat şi structurile administrativ-teritoriale care au influenţat şi procesul de învăţământ. 13 învăţători şi 2 maiştri. pe raza comunei funcţionau un număr de 9 şcoli generale. care are menirea să formeze viitorii oameni ai naţiunii. următoarele date privind învăţământul din comuna Tileagd inclusiv satele aparţinătoare. După căderea comunismului. La a acest proces de învăţământ au predat un număr de 60 cadre didactice.Viaţa nu a stat şi nu stă în loc. a mai făcut şi ceva lucruri bune. Sub acest regim.Instituţia învăţământului. sală profesorală. însă cu succes mai puţin spectaculoase noii guvernanţi din ultimii 15 ani au avut mai mult grija de interesele lor personale. Conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică în cursul pregătirii materialului pentru această carte. în cadrul comunei Tileagd a mai funcţionat o şcoală ajutătoare pentru copiii cu deficienţe fizice locomotoare şi de comportament. Pe lângă aceste activităţi şcolare. utilate şi înzestrate cu mobilier nou adecvat. s-a încercat să se revină la valorile morale. în frunte cu justiţia care ne-a făcut de râsul celorlalte popoare Europene. anual fiind cuprinşi la această formă de învăţământ câte 30-40 de cursanţi cu rezultate pozitive. mai de voie mai din obligaţiile sistemului. In perioada Regimului comunist pe lângă ideologia sa malefică pe care a promovat-o. Numărul populaţiei şi a copiilor a crescut de la an Ia an. Invăţământul preşcolar era organizat în 9 grădiniţe cu peste 400 de copii. Şcoala ajutătoare a posedat şi un internat pentru cazarea şi asigurarea celorlalte necesităţi de supravieţuire ale acestor copii. total ateistă şi de spălare a creierelor. profesori şi învăţători titulari. Până unde poate merge ticăloşia omenească. Au fost organizate şi cursuri fără frecvenţă pentru adulţii care nu şi-au putut face şcoala la vremea potrivită. se prezintă astfel: . cuprinzând 940 de elevi din care: 545 în învăţământul primar şi 395 la învăţământul gimnazial. de educaţia cărora se ocupau 13 educatoare. fiind vorba de „Răspândirea culturii Socialiste. laborator. Până în anul 1989. Păcat parcă le-a luat Dumnezeu sau dracul minţile.

persoane 128 .metri pătraţi 99600 din care: cu 69 săli de clasă din care: din care: Şcoala generală cu clasele I—VIII.Unităţi de învăţământ .Administraţie locală 13 . total persoane 1254 .Populaţie Şcolară. primar.La învăţământ preşcolar 11 .Personal didactic . are două corpuri de clădiri cu câte 8 săli de clasă fiecare şi cu un laborator.Copii înscrişi la grădiniţe 249 . primar şi gimnazial 8 .Suprafaţa locuibilă . gimnazial şi profesional 109 Baza materială a învăţământului .persoane 60 . din str.Sănătate şi asistenţă socială .Şcoli din înv.Elevi înscrişi .săli de clasă69 .Laboratoare şcolare 3 . 124 .persoane 1005 .număr total 14 . 1099.Locuinţe existente 2574 .Grădiniţe de copii 6 .Ateliere şcolare 2 . Trandafirilor nr.La înv.

La aceste două clădiri lipsesc grupurile sanitare la nivel civilizat cu care să se poată intra în Europa. 116 . Clădirea mai veche. instruiţi de 8 cadre didactice. Una din cele două clădiri are şi laborator cu instrumente de lucru adecvate. are coşurile de fum aparente crăpate.La data de 6 iunie 2005. 356. 356 are 8 săli de clasă. Scoala ajutatoare sau scoala speciala cum i se spune in prezent. Nu au nici un fel de instalaţii de apă iar încălzirea pe timp de iarnă se face cu sobe de teracotă. în cazul unei tornade. amplasată pe strada Bistricioarei Nr. Tileagd. funcţionează o altă şcoală cu 41 de elevi în clasele I— IV. având 30 de cadre didactice. existând pericolul de a se dărâma. profesori şi învăţători titulari. la care frecventează cursurile un număr de 130 elevi. când s-au făcut ultimele investigaţii pentru încheierea monografiei comunei. Aceasta scoala a fost adusa in Şcoala cu clasele I-IV din strada Bistricioarei nr. 1099 sunt două corpuri de clădiri în aceeaşi curte cu câte 8 săli de clasă fiecare. în cartierul Gării CFR. situaţia învăţământului în comună se prezenta după cum urmează: Pe strada Trandafirilor Nr. tot pentru clasele I—VIII. la aceste şcoli cu clasele I—VIII îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ 340 de elevi. In anul şcolar 2004/2005. functioneaza la parametrii Europeni din toate punctele de vedere. Mai există o şcoală cu 8 săli de clase. având 3 învăţători.

grupuri sanitare. faianţe şi un parc mare recreiativ pentru elevi. un personal instructiv de înaltă probitate profesională. încălzire centrală. mijloc de transport cu care sunt duşi copii în excursii prin rotaţie. Personal consider că nu a fost o măsură suficient de bine gânditit. . camere de baie faianţate. având 14 săli de clasă şi o capacitate de internat pentru 250 de locuri. In anul 1975-1976 a fost construită clădirea în care funcţionează această şcoală specială. ţinându-se cont de acomodarea copiilor la aceste paralelisme. instalaţii de apă. încălzire centrală în dormitoare şi în sălile de clasă. nu mi-a permis ca să iau legătura şi cu Conducerea Instituţiei de Protecţie a Copilului. cu capacitate de cazare pentru 250 de locuri. Directoarea şcolii fiind doamna profesoară Silvia Ficuţ. cadrele şcoalei ocupându-se numai de procesul instructiv-educativ. cu difîcienţe de comportament. aici se găsesc 115 copii internaţi. la data de 15 septembrie 1995. Regret că timpul care l-am avut la dispoziţie între două autobuse. Iniţial a fost instalată într-o clădire veche. Şcoala Specială. clădită prin secolul al XlII-lea şi declarată monument istoric. grupuri sanitare moderne. Incepând cu anul 2000. Clădirea are instalaţie de apă. dotată cu instalaţii şi confort la nivel European. canalizare.Tileagd de la Nucet. Şcoala specială mai are în dotare un microbus cu 16 locuri. Direcţia pentru protecţia copilului a văduvit şcoala de cantină şi de internatul copiilor. în prezent. ordine şi curăţenie ddesăvârşită. are canalizare.

pe primul loc aflându-se grâul. cu a căror pregătire se ocupă 11 (unsprezece) educatoare. . Călătorul turc Elvira Celebi arăta că în anii ocupaţiei otomane (1660-1692) în jurul Oradiei. Cei mai buni gospodari s-au ocupat şi cu albinăritul. (Călătorii străini despre Ţările Române volumul 6 Bucureşti 1976. (Tereza Mozeş „Zona etnografică a Crişului Repede" Bucureşti 1984 pag. se cultiva un soi de grâu fără mustpţi. Această populaţie îşi asigura existenţa din cultivarea pământului şi creşterea vitelor. sursă de asigurarea celor necesare traiului. Elvira Celebi mai arăta că „zarzavaturile nu lipsesc nici vara nici iarna. prin secolele XTV-XV-lea pământurile arabile erau proprietăţi individuale iar pădurile şi suprafeţele destinate păşunatului animalelor. parcul Şcolii Speciale era plin de copii scăldaţi în soare. 24). cum observa Regele Geza al II-lea al Ungariei în actul său de danie din anul 1075. Tilecuş 1308. Cu toate condiţiile optime de viaţă ce li se oferă în această şcoală. In documentele vremii se mai vorbeşte despre producţiile de orz. la care frecventează 260 de învăţăcei. Legat de cultivarea pământului în aceeaşi măsură oamenii au dat atenţia cuvenită creşterii animalelor şi pomiculturii. Poşolaca 1291. Un comportament perfect normal de copii plini de viaţă. ovăz. au fost folosite de comunitate în comun. De altfel. cultivarea pământului a rămas până în zilele noastre principala. unii m-au întrebat dacă hu cumva doresc ca să adopt copii. dornici de cunoaştere. VIATA ECONOMICĂ a) AGRICULTURA Incă înainte de anul 1265 când a fost atestată documentar comuna Tileagd şi satele aparţinătoare: Uilacul de Criş 1283. deci şi pe valea şi terasele Crişului Repede. fiind evident faptul că şi-ar dori ca să facă parte dintr-o familie. paginile 662-668).La data vizitei mele. populaţia din acaste localităţi ducea viaţă sedentară. de o calitate deosebită. mei şi mazăre. aşa cum reiese din anumite documentaţii ale acelor vremuri. în trecutul îndepărtat. Vestitul Registru de la Oradea a consemnat că în secolul XIII şi XIV s-au cultivat în zona Tileagdului mai multe feluri de cereale. Am rămas plăcut impresionat atât de ţinuta lor vestimentară curat îngrijită. cât şi de voluntariatul unui număr mare de copii care s-au oferit să mă conducă la Doamna Directoare a Şcolii. de întrebările ce mi s-a pus cu mult discernământ. Bălaia 1622. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai Tileagdului există 6 (şase) grădiniţe de copii. făcând referire la producţia mare de varză.

excepţie făcând Bălaia şi Tilecuşul care din punct de vedere geografic. O parte din pământ era lucrat mai mulţi ani la rând. Cânepa şi inul se cultivau din vremuri foarte îndepărtate. odată cu păscutul. pământ care necesita un regim special de tratare şi prelucrare. 26). din lipsa de cumpărători mai bogaţi. (Borovszky Samu Biharmegye Nagyvărad. împroprietărirea s-a făcut din moşia lui Telegdi Iozsef (născut în 1883 şi decedat în 1944). Faţă de această cultură. li s-au dat locuri de casă. cultivarea porumbului era generalizată pe întreaga vale a Crişului Repede. Alt sistem de aplicare a agriculturii era în ogor negru. erau păscute cu vitele. prin care au cerut restituirea pamatului care li s-a luat. Se pare însă că . începând cu secolul al XII-lea. vânzându-şi moşiile la preţuri derizorii. populaţia nu a fost prea receptivă. cu ocazia căreia. Incă din secolul al XVI-lea. moştenitori ale fostelor mari familii Csanad-Telegdi. cu pământ arid. Este vorba în primul rând de sistemul cu „ţelină". sunt aşezate pe zone culinare. 561). Suprafaţa de pământ agricol a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare este şi a fost de foarte bună fertilitate. Prin acest sistem. Budapest. dacă agricultorul este şi priceput şi bun gospodar. 235 de ţărani din Tileagd au primit pământ agricol. în anul 1921 a avut loc prima reformă agrară în ţara românească. In anul 1942. într-o oarecare măsură se gunoia şi pământul (Tereza Mozes . Tot în anul 1746 se vorbeşte pentru prima dată despre cultivarea Florii Soarelui. război mondial când grofii şiau dat seama că le-a sunat ceasul istoriei. Dealungul secolelor s-au făcut progrese şi îmbunătăţiri în practicarea agriculturii ca şi în celelalte actvităţi economice. avea să devină hrana de bază a populaţiei vitregită de soartă. ţăranul român a început să gândească şi să aplice anumite sisteme de lucrare a pământului pe bază de observaţii.Opere pag. cultivat intensiv. fără resurse de ape curgătoare.In Secolul al XVI-lea a fost adusă o plantă necunoscută din America „PORUMBUL" care. După încheierea primului război mondial. după reocuparea Ardealului de Nord de către Statul Ungar prin aplicarea Diktatului de la Viena. amândoi fiind încă mari moşieri. 1901 pag. până în perioada primului.iobăgia. mai ales după Revoluţia Burghezo-Democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată . Agricultura poate oferi omului resurse nebănuite. Agricultura Tileagdului a fost specifică marilor moşii deţinute de grofi timp de 600 de ani. iar la alţi 128 de locuitori care nu aveau case. după care era lăsat ca să se odihnească până când se înţelenea. In zona Crişului Repede. precum şi din moşia baronului Capri Vaier. cei doi moşieri au deschis proces la Judecătoria Oradea. Plantele spontane care creşteau pe ogor neînsemânţate. primele culturi de cartofi au apărut în anul 1788. în anul 1746.

Costin Gheorghe. reuşeau să asigure din belşug necesarul de existenţă a familiei. priorităţi având veteranii de război: Costin Ioan. rămânându-le cantităţi de produse apreciabile pentru desfacerea şi vânzare pe piaţa liberă. Crişul Alb şi Crişul Negru. a făcut parte din Regimentul 7 Husari.A. La rândul ei Ileana s-a căsătorit şi a născut 3 fete.procesul înaintat nu s-a finalizat până când autorităţile administraţiei maghiare au fost nevoite ca să părăsească fotoliile călduţe pe care l-au ocupat vremelnic în Ardealul românesc. unde li s-a pierdut urmele. Partidul Comunist Român pe baza planului dinainte stabilit şi cu sprijinul consilierilor ruşi. a bulversat şi a dat peste cap viaţa agricultorilor din Tileagd şi din toată ţara. In timpul primului război mondial a fost avansat la gradul de căpitan. Este adevărat că agricultura practicată de ţărani. fiica Şefului Supraveghetor de moşie Klecz Gyula. Fekete Găspăr. în vreme ce un pachet de tutun ordinar costa 3 lei. economia Tileagdului s-a sprijini preponderent pe agricultură.80 şi de un leu. Precizez în cunoştinţă de cauză că în perioada anilor 19301940. Telegdi Iozsef a decedat în sărăcie şi a fost înmormântat în cimitirul Reformat din Tileagd. Crişul Repede. regimul comunist importat de la Ruşi. Szâsz Sândor şi alţii. având şi avantajul de a posada un sol de foarte bună fertilitate. în mod individual până în anul 1946-1948 era o agricultură de subzistenţă. de pe piaţa orădeană unde-şi desfăceau ţăranii produsele agricole de pe cele trei Crişuri. Jancsi Âdâm. a trecut victorios la ." şi după falimentarea celor 7 fabrici mai mici. a fost ofiţer activ cu grad de locotenent în Armata Austro-Ungară. Una dintre fete s-a căsătorit în Tileagd iar cele două au plecat la Arad şi Timişoara. pe gratis sau la un preţ cu totul nesemnificativ. după strângerea recoltei de vară. prin marea dragoste ce o avea pentru pământ. Se ştie faptul că după încetarea activităţii celei mai mari întreprinderi industriale din Tileagd în anul 1924 „Rafinăria Petrolieră Bihar Szilagy S. Incepând cu anii 1945-1946. Danciu Pavel. Din moşia lui Telegdi Iosif s-au distribuit 800 jugăre de pământ ţăranilor din Tileagd. Gyulai Jănos. In anul 1917 s-a căsătorit cu Ileana. Uilecul de Criş şi Poşolaca. Tallodi Jânos şi Kovăcs Vera-văduvă de război. A luptat pe fronturile din Serbia şi Italia. Moza Florian) Dani Sândor. Printre beneficiarii de pământ din Tileagd amintin pe Costin Teodor. care lucrau sub acoperire. Otvos Imre. însă prin pricepere şi hărnicie. Gherle Petru. Odată instalat la putere. In anul 1944. In anul 1903 a terminat studii Academice. ca urmare Crizei Economice din 1932-1933. cu utilaje simple pe care le aveau în gospodăriile lor. Oferta era atât de mare încât preţul grâului/kg era de 0. să asigure sămânţa pentru recolta următoare. Telegdi Iosif junior. comercianţii evrei cumpărau şi expediau la export sute de vagoane de grâu săptămânal.

(în acest caz nu sa greşit cu nimic întrucât mecanicul Groza Gavril valora cât 3 ingineri la un loc). iar acum după dijmuire. ca să constrângă ţăranii în vederea organizării Gospodăriilor colective agricole (calhozuri) în care să se transforme din proprietari de pământ în. păsări domestice. fiind introduşi în închisori sau la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. politicieni. urma la rând socializarea agriculturii. unt. prima măsură a fost stabilirea cotelor obligatorii de: grâu. şi le-a împrumutat de la „Inviincibilul partid al marelui popor rus". dacă nu şi mai rău). gospodarii duceau acasă de la batoză. pregătit şi crescut în pepiniera inviincibilului Partid Comunist al URSS. De asemenea a fost naţionalizată fabrica de cherestea „La Roche-Darvas" şi trecută în proprietatea statului. altădată 20. pe bază de grafic. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă la noua formă colectivă (similară cu iobăgia. Volumul cotelor pe unitate de produs au crescut. Au fost nenumărate cazuri în care. ouă. După reformele aplicate în sectorul Industrial şi în aparatul administrativ. pe care trebuie ca să le dea la Stat cu un preţ de batjocură. S-a considerat că este necesar ca să-i schimbe conducerea. Astfel. A fost naţionalizată Fabrica de mobilă şi numit în postul de director muncitorul Stamprel Ştefan. în locul inginerului Sârbu a fost numit mecanicul de locomotivă Groza Gavril. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru trecerea la socialzarea agriculturii. ajutat de Emil Bodnăraş. lână şi altele. lângă fiecare batoză de treierat se găsea câte un activist de partid (politruc) care urmărea zi-lumină. orz. când se treiera grâul. Uzina de impregnat CFR era proprietate de Stat. care era stâlpul burgheziei din Ramânia. în timpul verii. din aceleaşi suprafeţe de pământ şi cu aceleaşi eforturi dealungul anului să-i rămână pentru . proletari agricoli. lapte. deadreptul dramatic. Proclamă Republica Populară Română. pe postul de director fiind numit muncitorul Liberman Nandor. clădiri în care se desfăşura activităţi de ordin social. a fost foarte dureros. cum se respecta jefuirea ţăranului de bunul lui obţinut cu trudă şi prin muncă grea. 30 tone de grâu. condusă de guvuvernul Petru Groza cu Gheorghiu Dej în fruntea statului. Pe plan local. Despre aptitudinile şi trăsăturile de caracter ale D-lui Groza Gavril am mai relatat la Capitolul industriei. s-au desfiinţat formele vechi de administrare. pe data de 30 decembrie 1947 dă lovitura de stat. Pe data de 11 iunie 1948 au fost naţionalizate şi tracute în proprietatea Statului principalele mijloace de producţie Fabrici Uzine. în locul Primăriei Tileagd s-a constituit Comitetul Provizoriu al cărui preşedinte a fost numit muncitorul Zirbău Ioan. porumb. ridicându-se de la an la na până la limita imposibilităţii. oameni de cultură şi toate valorile morale ale neamului românesc. Ca urmare. detronează pe Maiestatea Sa Regele Mihai I.înfăptuirea reformelor. A început imediat vânarea şi arestarea foştilor demnitari de Stat. o altă figură de stil.

Deci din 150-200 kg de grâu să mănânce pâine 360 de zile cu familia compusă din 4-5 persoane. iar politica partidului comunist român era o copie fidelă a Stalinismului. oamenii au început ca să sustragă din recolte înainte de recoltare (la mica ciupeală) şi uite aşa sau stricat lucrurile nu cu mult timp înainte de „cutremurul Revoluţiei din 1989". respective pentru producţia anului viitor. în anul 1962 „DE BUNĂVOIE ŞI NESILIT DE NIMENI" agricultorii din Tileagd. fără a primi cota-parte ce li s-ar fi cuvenit. Dezastroase au fost pe urmă şi metodele de repartiţie a valorilor produse. din lipsă de furaje. pluguri. trebuind să se mulţumească cu fărâmiturile care „cu generozitate" le oferea cei de la conducere. Uilacul de Criş şi Tilecuş s-au înscris în gospodării colective. Din 1945 până în anul 1962 când poporul a ajuns la limita puterilor de a mai rezista torturilor de toate genurile. O mare greşeală. nu se va înfiinţa gospodărie colectivă în satul lui". prăsitoare. dacă erau descoperiţi de „politruci" sau de trădători din orice categorie. li se confisca marfa şi li se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. fără ca să aibă alte venituri suplimentare. animale de tracţiune. Aceste măsuri diabolice au condus în prima fază la reducerea numărului de animale domestice. Pedeapsa în întregime a executat-o la vestita închisoare din Aiud. Munca de lămurire şi măsurile represive pentru a determina ţărănimea să se înscrie în gospodării agricole colective a durat 17 ani. De unde vor avea aceşti ţărani sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă. Pentru înfăptuirea socialismului victorios al URSS din ordinul marelui şi „genial" conducător Stalin. fiecare a furat cât a putut şi s-au dus dracului toate organizările şi realizările avute. Nu s-au găsit minţi luminate ca să păstreze . 000. judecat şi condamnat politic la 4 ani de închisoare. s-a exprimat în public că „atâta vreme cât va trăi. au fost decapitaţi peste 3. grape. Simţindu-se neîndreptăţiţi. Se pune în mod firesc întrebarea. în mod. Oamenii munceu în tot cursul anului. conştiincios. După executarea pedepsei a fost lipsit de drepturi civile până la desfiinţarea partidului comunist 1989. abia reîntors din prizonerat de război. Pentru aceste câteva cuvinte care nu au fost pe placul celor de la putere. a fost arestat. Pe parcursul anilor s-a dovedit că munca colectivă a dat rezultate în ceeace priveşte creşterea producţiei la toate culturile. ducând cu ei tot inventarul pe cara îl posedau în gospodăriile proprii. Metodele însă prin care s-a ajuns la acaste rezultate au fost dezastruoase şi demolatoare. cioloveci care au opus rezistenţă.consumul său câte 150-200 kg de grâu. Asemenea întrebări nu se păuteau pune! Era vorba despre nişte măsuri draconice prin care să-i oblige pe ţărani la socializarea agriculturii în chip bolşevic. etc. după metode „ştiinţifice". Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. Tânărul Urs loan din Tilecuş.000 (trei milioane). la o nouă viaţă de rob mai modern. căruţe. semănători. Cu ocazia cutremurului.

Să luăm un exemplu: România este de 6 ori mai mare decât Olanda. Poşolacăi şi Călătanilor sunt cele mai bune de pe valea Crişului Repede. . născută în Tilecuş şi căsătorită cu Fuscaş Gheorghe din Ineul de Criş. care au un mare dezavantaj. cu atât mai mult că solurile Tileagdului. Trebuie ca să se găsească oameni cu spirit de iniţiativă şi buni gospodari. secretul? Construirea de ferme. în aplicarea unei agriculturi de nivel European este nevoie nu numai de braţe de muncă dar şi de o gândire creiatoare care să ştie ca să practice o agricultură nu numai intensivă dar şi ecologică. recomand Primăriei Comunei Tileagd ca să ia legătura pentru schimb de experienţă. agricultura românească nu numai că nu a fost în atenţia „baronilor" dar pur şi simplu a fost devalizată. In ultimii 15 -16 ani. ar fi benefice abordările pe tema agriculturii. asociaţii familiare care practică o agricultură intensivă. alias Năstase şi ceilalţi mâncători de mulţi bani (salarii de 18 ori mai mari decât salariul mediu pe economie). solul şi clima sunt mult mai bune decât a multor ţări europene. Cine ce înţelege prin cuvântul „Agricultură ecologică"?! Mai multe îngrăşăminte naturale şi mult mai puţine îngrăşăminte chimice. însă cred că poate fi găsită la Ferma din Ineu. Acest deziderat se caută în prezent pe pieţele de desfacere Europene. având domiciliul stabil în Oradea strada Făgăraşului nr. trebuie să recunoaştem că nu va fi altă soluţie decât asocierile Familiare constituirea de mici ferme dar nici într-un caz cele de tip comunist. aceasta la scara întregii ţări. Olanda are 16.ce a fost bun din răul care îi apăsa şi să găsească alte forme de asociere. Este vorba de lipsa gustului natural al producţiilor mari obţinute la hectar. începutul este mai greu la orice. specialitatea zootehnie şi Academia de Studii Economice. voi scrie mai multe informaţii în textul istoriei Tilecuşului la capitolul „PEPINIERA DE INTELIGENŢĂ". Doamna Camelia Fuscaş are ca pregătire Facultatea de Protecţie a Mediului.000 de locuitori cărora agricultura olandeză le asigură produsele agricole necesare şi în acelaşi timp este cel mai mare exportator din Europa. cu familia Doamnei Meşter Camelia. telefon 0744-877337. soluri care oferă posibilitatea de a se aplica o agricultură extensivă şi ecologică.000. Dacă privim problemele agriculturii în perspectivă. unde mâncărurile nu mai au gust conform informaţiilor din masmedia. sub conducerea „Imperiului Cripto-Comunist" în frunte cu tupeiştii Ion Iliescu. 89. Tileagdul este comună înfrăţită cu localitatea Sassenheim din Olanda şi consider că în schimburile de opinii la datele vizitelor reciproce. Uilacului de Criş. Pentru realizarea acestui deziderat. Despre activitatea şi capacitatea acestei „perle inestimabile" răsărită din sărăcăciosul pământ al Tilecuşului. Condiţiile naturale ale României.

echipate cu toate utilajele necesare: pluguri.bovine tone .vii şi pepiniere viticole 44 ..Suprafaţa agricolă în hectar 5131.A.R.U.ouă (mii bucăţi) 2089 capete 1740 capete 1416 capete 28000 capete 27082 hectolitri 2 tone 2261 = 2. Toate acestea sunt înregistrate în evidenţa biroului de taxe şi impozite. Pentru practicare muncii agricole.cartofi 660 .legume 950 .păşuni . zece semănători I. din care: 3211 ha 1180 ha arabil 307 ha .fructe 98 Nunărul animalelor (la începutul tone anului) 652 . discuri. (vezi planul barajului cu toţi parametrii la pagina nr.lapte de oaie .livezi şi pepiniere pomicole Producţia ha 2..floarea soarelui tone . 125).lapte de vacă şi bivoliţă . greble. La aceasta se mai adaugă 17 batoze. grape.Despre agricultura comunei Tileagd.totală vegetală la principalele culturi în tone: .animală: tone . zece cultivatoare K.păsări de curte Producţia agricolă 809 4. conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. Singurul avantaj care îl oferă comunei Tileaigd acest baraj prin structura lui şi parame trii săi tehnici este faptul că protejează comuna de inundaţii în cazurile dezlănţuirii naturii. .ovine tone . începând cu anul 1965 până în anul 2003 se cunoaşte următoarele: 1. 389 .fâneţe ha .porumb boabe tone . de unde am primit informaţiile la cerere.struguri tone .261.000 buc. locuitorii comunei Tileagd posedă un număr de 65 tractoare.grâu şi secară 800 .. . în anul 1988 s-a construit un baraj care cuprinde 605 hectare teren. Pe suprafaţa de teren agricol din extravilanul comunei Tileagd.porcine 345 .T.

.

săpuniere. meşteşugurile iar după anul 1870. număr foarte mare făcând comparaţie cu oraşul Oradea unde în aceiaşi perioadă se găseau numai 15 olari. în anul 1800 erau 56 iar mai târziu.situaţie An PIF 1988 ha Suprafaţă 605 Râul Crisul Repede lac Volum lac Tip baraj alimentare cu apă Baraj de 52. au început să răsară ca ciupercile după ploaie. Gama lor de produse constau în: ulcele. existau în Tileagd 35 de olari. suporturi pentru oglindă. oale diferite mărimi până la 36 litri. Olarii din Tileagd au ajuns la o aşa performanţă încât au fost recunoscuţi în tot judeţul ca artişti în munca manuală. La început s-au dezvoltat Deţinător HIDROL£CTRICA S.S. COMERŢULUI pământ Suprafaţa 1846 kmp ŞI A TRANSPORTURILOR Tip T al uz amonte de bazin etansare beton Debit 1440 mc/s Revoluţia burghezo-democratică din Tip teren Roci stăncoase deversor anul 1848.P. conform registrului de stare civilă. numărul olarilor s-a ridicat până la cifra de 100.H Lungime 14246 m a fost dată în exploatare calea ferată pe coronament distanţa Oradea-Cluj. A.9 mil Folosinţe irigaţii energie electrică mc greutate si de b) DEZVOLTAREA INDUSTRIEI. după reformă. o mulţime de fabrici şi uzine în Tileagd toate grupate în apropierea de Staţia de cale ferată. primarul oraşului Tileagd Herbaly Istvân era şi olar. Cea mai veche şi mai vestită meserie în Tileagd a fost olăritul. căni. permiţându-li-se ca sa-şi vândă produsele la preţuri stabilite de e. Să începem cu începutul. a desfiinţat iobăgia şi a fundare si Tip Vane deschis drum larg dezvoltării industriei nestâncoase deversor capitaliste. în anul 1700. . solniţe. adică cu meşteşugurile. în anul 1848.Pian ce . când înălţime 37 m Proiectant I. vaze pentru flori.

tâmplari. pipe pentru fumat. cojacari. drumul comercial existent din antichitate. galben. frizeri. grupate toate în imediata apropiere de Staţia Căii ferate. tinichigii şi altele. Pentru fiecare cazan a fost construit coş de fum din cărămidă specială cu mortar de ciment. In anul 1893 s-a pus bazele construcţiei Rafinăriei de Petrol şi de uleiuri polare (utilizate în Aviaţie). destinate următoarelor activităţi: Laborator de chimie. în urma dezvoltării industriei. construite toate mijloacele de producţie (diferite instalaţii cu reţele de conducte metalice. A fost una dintre cele mai mari obiective industriale din Ungaria. pantofari. Pe lângă olărit. dulgheri. având înălţimi de 40-50 metri. După ce au intrat în producţie fabricile.capace pentru acoperit vase. zidari. fiind vorba despre 7 cazane dintre care. După acest eveniment major. Rafinăria a fost înregistrată sub firma BIHAR SZILAGY S. fiecare meserie având rolul ei determinant în mecanismul de funcţionare al unei societăţi care se îndrepta cu paşi siguri spre progres şi bună stare. locuinţa directorului. Să le numărăm şi să le descriem în limita informaţiilor ce deţinem. cu capital românesc. în 1897 au mai lucrat numai 3 olari iî Tileagd: Butuc Ioan. Birouri Administrative. înflorite cu diferite modele. verzui. dulgeri. teren pe care au fost. Nagy Carol şi Vass Sandor. oferind locuri de muncă sutelor de ţărani care au scăpat de iobăgia după revoluţia din anul 1848. Au fost construite în incinta uzinei 23 de clădiri. care la un moment dat a cunoscut o dezvoltare ieşită din comun. cel mai înalt având 75 metri. cel mai mare avea capacitatea de 300 cai putere. smălţuite în diferite culori. Aşa cum am mai arătat la data de 7 septembrie 1870 a fost inaugurată darea în funcţiune a liniei de cale ferată pe distanţa Oradea-Cluj cu staţie şi linii de garare în oraşul Tileagd. rafinărie care a fost dată în exploatare începând cu anul 1901. cizmari.A. atât statul Ungar cât şi diferiţi între prinzători au început să construiască mai multe fabrici şi uzine în Tileagd. . o singură clădire a fost destinată casieriei.000 metri pătraţi. maron. măcelari. brutari. începând cu anul 1912. zaharniţe şi altele. în această prioadă trăia în Tileagd groful Telegdi Jozsef care poseda o moşie de zece mii jugăre de pământ în zonă. iar în anul 1904 a rămas singurul olar Butuc. Mai târziu au apărut şi vasele din aluminiu. s-au mai dezvoltat şi alte meserii necesare procesului de dezvoltare a societăţi şi anume: fierari care potcoveau caii şi trăgeau rafurile din metal pe roţile căruţelor care transportau sare şi alte mărfuri pe. Numai hala cazanelor de abur a ocupat 325 mp. A fost amplasată la una sută de metri distanţă de Gară şi de linia ferată întinzându-se pe o suprafaţă de 60. vasele de ceramică au fost înlocuite cu vase din metal emailate şi din fontă.

Rafinăria avea centrală proprie telefonică cu legături interne la fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă. în desfăşurarea pracesului de producţie. materie folosită în industria aviatică şi la alte maşini de mare fineţe. Despre instalaţiile de prelucrare ar putea vorbi numai un specialist în materie. folosind ca mijloc de transport un Funicular aierian cu cablu pe distanţă de peste 30 lan. rafinăria avea nevoie de mari cantitălţi de apă. Aflându-se aşezată la distantă de 3-4 km până la albia Crişului Repede. Personal tehnic-administrativ şi contabil au fost încadraţi 150 salariaţi. Materia primă pentru producerea şi rafinarea acestor uleiuri. Pentru depozitarea materiei prime care urma ca să fie prelucrată şi pentru depozitarea produselor finite. De asemenea. începând cu anul 1901 a rafinat anual cantităţi de 50000 tone uleiuri polare. înzestrate fiecare cu câte o pompă mecanică şi conducte metalice până la locurile de folosinţă. era adusă de la Minele Derna-Tătăruş şi de la Brusturi. din ţiţeiul adus cu convoaiele de trenuri cisterne din România .locuinţa celor doi directori adjuncţi. au avut un dinam instalat. în butoaia de tablă subţire.judeţul Prahova. rafinăria dispunea de zece tancuri (rezervoara foarte mari). pentru a se putea interveni urgent în caz de avarii. s-a considerat că este mai economic şi mai practic să sape puţuri de apă în incinta rafinăriei. locuinţa pentru specialişti şi pentru muncitorii calificaţi în munci spacifice. precum şi la locuinţele specialiştilor. începând de la portar până la cei 3 directori. Primul director a fost inginerul Singer Liptnak. atât la procesul tehnologic cât şi la iluminat. Pentru producerea energiei electrice necesare. In perioada . cu putere de 3000 volţi. produce anual câte 70000 tone de mai multe sorturi de benzină şi petrol precum şi parafină din care zilnic producea mii de lumânări diferite mărimi. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a întregului proces tehnologic.

Rezidurile se pretau foarte bine la unsul osiilor căruţelor de transport. după satisfacerea nevoilor interne ale Ungariei şi-au găsit piaţă de desfacere în Germania şi în Elveţia. remorcate pe liniile de garaj din staţia Tileagd. asigurându-i hrană tot timpul şi loc de adăpost în timpul sezonului rece. Nu s-a ştiut cum a reuşit ca să facă această performanţă. Zilnic intrau pe liniile ferate din incinta Rafinăriei câte două-trei garnituri de trenuri cu vangoane cisterne aducând materia primă şi tot atâtea ieşeau încărcate cu produse finite. Durata de funcţionare a acestui colos industrial a fost numai de 30 de ani întrucât. Tot atât de adevărat este faptul că barza exclusă din „Tribul" ei. ţinând trează nostalgia supravieţuitorilor care şi-au câştigat existenţa acolo. Curiozitatea consta şi în faptul că avea . au rămas câteva gropi cu reziduri vâscoase petroliere. iar căruţaşii care foloseau această grăsime cu proprietăţi de a uşura învârtirea roţilor şi a prelungi viaţa osiilor. Câţiva ani la rând după demolarea instalaţiilor uzinale. lucrau la rafinărie 1700-1800 de muncitori. care au mai dăinuit 3040 de ani. Statului Român nu i-a fost rentabil să transporte ţiţeiul cu trenurile de marfă la Tileagd. Nu se ferea de oamenii cu care sa întâlnit în plimbările ei de rutină. din cauza costumului „indecent" pe care îl purta. pur şi simplu s-a domesticit. Au rămas numai cele 7 coşuri mari de fum ale fostelor cazane. Toţi locatarii o iubeau şi o copleşeau cu atenţiile lor. distanţă de 600 km când avea rafinării chiar în zona de extragere a materiei prime din Valea Prahovei. începând cu anul 1923 au început demolarea tuturor instalaţiilor şi au fost transportată timp de 45 ani cu trenurile de marfă la Ploieşti. S-a aşezat pe lângă locuinţele din incinta fostei rafinării care au rămas locuite de către foştii chiriaşi.respectivă. iau dat denumirea de „DOHOD". a putut fi văzută plimbându-se pe trotuar în faţa imobilelor din incinta fostei rafinării o barză (sau bărzoi) având toate penele impregnate cu reziduri de produse petroliere. derivate din procesul de producţie. după terminarea primului război mondial şi alipirea Ardealului la vechiul Regat. Staţia de cale ferată Tileagd poseda un pod rulant cu care se putea schimba diracţia de mers a locomotivelor care veneau din diferite direcţii şi care se dorea ca să se întoarcă pe aceiaşi rută de mers. Pentru efectuarea cestor manevre. Cert este faptul că suratele ei migratoare au exclus-o din comunitatea lor când au plecat în ţările calde. Rafinăria poseda în inventarul propriu o locomotivă şi personal autorizat în efectuarea acestor manevre. Câţiva întreprinzători locali au ştiut cum să le valorifice şi pe acestea. Produsele realizate de această Rafinărie. Pe terenul eliberat de instalaţiile rafinăriei. Ca urmare. Ar mai fi ceva de arătat în legătură cu fosta Rafinărie de produse petroliere din Tileagd.

personalitate şi se plimba în public ca un locatar cu drepturi egale. când . am văzut-o de mai multe ori. copil fiind în acea perioadă. Eu care scriu aceste rânduri.

cu scopul de a îmbunătăţi procesul de impregnare a traverselor şi a stâlpilor de telegraf. După aplicarea Dictatului de la Viena în august 1940. Tileagd. bucătăria de 5/3 m.rezervoare mari pentru depozitarea materialului de impregnare (păcură creozat şi cuprinol). în circumstanţe nu tocmai favorabile pentru mine. suprafaţă în care era cuprină şi terenul de depozitare a materialului lemnos. Pe data de 22 martie 1948. Casele erau împrejmuite cu gard din şipci. Ungurii nu au avuftimpul fizic necesar ca să monteze aceste utilaje. Fiecare apartament avea două camere de 5/4 m. la o distanţă de 2 km de aşezările omeneşti care o înconjoară. dispunând fiecare locuinţă de o grădină pentru zarzavat. un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare de 100 cai putere. La capătul fiecărei case era câte o fântână cu pompă metalică de mână. în primii ani de activitate. cămară de alimente de 5/2 metri şi pivniţă de 4/4 m.R. în fiecare grădină au fost sădiţi pomi fructiferi câte trei soiuri de meri. piersici şi pruni ringlot. Capacitatea de producţie iniţial a fost 2 cilindri de impregnare având fiecare zece metri lungime. de muncă.F. având 120150 de muncitori. Statul maghiar a adus la uzina de inpregnat Tileagd două pompe de vid performante şi un compresor de aier de una sută cai putere. In incinta uzinei. eu care scriu această carte. zece vagoneţi metalici cu braţe curbate şi trei tancuri . TILEAGD Uzina de Impreganat traverse pentru calea ferată din. câmp deschis. m-am transferat cu serviciul de la Direcţia . are un trecut şi o istorie de 98 de ani. A fost construită de către statul Ungar în anul 1906 pe o suprafaţă de 17 hectare pământ. până când le-a sunat ceasul Istoriei şi graba a fost prea mare pentru a putea duce cu ei lăzile de conservare în care se găseau utilajele. marca „Szimonisz Lancz". istorie care cred că merită ca să fie cunoscută de către cititori. La intrarea în fiecare locuinţă era câte o verandă lângă care a fost sădită viţă de vie care producea struguri de culoare neagră cu boabe mari. Administraţia Căilor Ferate Ungare a construit trei case de locuit.mă ducea taică-meu cu căruţa la moară sau la târgul săptămânal care avea loc în zilele de vineri. 3 soiuri de peri. Instalaţii concurente la procesul de praducţie avea două pompe de injecţie cu randament redus. Este izolată şi în prezent. . Este la Est de Staţia CFR.distanţă 1. UZINA DE IMPREGNAT TRAVERSE C.5 km şi 220 metri Sud de linia căii ferate Oradea-Cluj. cu câte două apartamente.. uzina impregna anual câte 700800 de traverse în candiţii foarte grele.

adresată Ambasadei Ungare din Bucureşti. Adresa respectivă am scris-o eu la maşină şi tot eu m-am deplasat cu ea la Bucureşti la Ambasada Ungară. cu muncitorii. La conducerea Uzinei de impregnat Tileagd.Regională CFR. Pentru montarea compresorului de aier. după care s-a trasfsrat la Depoul de locomotive CFR. A făcut o adresă redactată atât în limba română cât şi în limba maghiară. Cu răbdare. dar a valorat mai mult decât 3 ingineri constructori de maşini la un loc. tot cu muncitorii din uzină şi fără macara. cu acelaş conţinut. Binecuvântată să-i fie memoria!!! Nu a posedat diplomă de inginer. s-a cerut de la Ministerul Căilor Ferate Bucureşti oameni cu pregătire de specialitate. au depăşit limitele normalului. a supus: „Mai dăi dracului!". un beţiv . cu principala grijă. folosindu-se de pârghii din material lemnos pentru ridicarea şi aşezarea pieselor grele la locul potrivit. Cluj la Uzina de Impregnat Tileagd. prin care cerea ca să ne dea planul de construcţie a compresorului. trebuia ca să absoarbă 2021 kilograme de soluţie în amestec. domnul Groza Gavril a mai construit un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare. am să-l montez şi fără plan! Şi-a îmbrăcat halatul gri-albastru de lucru. a reuşit ca să monteze perfect gigantul şi complicatul utilaj de o suta de cai putere şi cu o puzderie de piese componente. Oradea pe post de Şef atelier de reparaţii. de a-şi proteja şi feri muncitorii de accidente. în luna mai 1948. arătându-i caracteristicele. foarte politicos şi operativ ni-a dat un răspuns scris în sensul că ceea ce solicitam noi constituie un „Secret de serviciu" al Statului Ungar şi că nu ni se poate satisface cererea. (era de aşteptat un asemenea răspuns). apucat de treabă. Au venit trei ingineri constructori de maşini dar nici unul din ei nu şi-a asumat răspunderea când au văzut complicatul „Colos" de metal reîntorcându-se la Bucureşti ca nişte neputincioşi. cu forţa acastuia. Cinstea şi modestia care l-au caracterizat. a numit ministerul un „Putregai" care se numea Emil Protopopescu. marca Szimonisz Lancz tot de 100 cai putere. In cursul anului următor. fiecare traversă introdusă în cilindrul de inpregnare. care avea peste 200 piese în componenţă. lipsindu-i planul de construcţie. Odată montat şi cuplat la instalaţiile de impregnare. Mărturisesc cu toată răspunderea că Domnul Groza Gavril a fost. Diplomatul ungur. fost secretar de partid pe minister. existenţi în uzină. unul dintre oamenii cu cea mai înaltă valoare morală şi profesională pe care i-am cunoscut în viaţa mea. fără macara. a turnat fundaţiile şi a montat cele două pompe de vid. Domnul Groza Gavril cunoştea bine limba maghiară. Aici l-am găsit în postul de director pe domnul Groza Gavril şi cele 3 utilaje importante în lăzile de conservare îmbibate în valvolină. Domnul Groza Gavril când a văzut răspunsul negativ al nemulţumiţilor noştri vecini. cu multă chibzuinţă. şi-a suflecat mânecile ca să nu-1 incomodeze şi s-a.

Pitirici Ioan -lucător de magazie. /■'_____. nici mai mult nici mai puţin decât 4 litri de vin. adică dupa circa sase ore. notoriu care. pe nivela recipientilor in care este depozitata substanţa si. Calitatea lemnului din care este făcuta traversa este un element important pentru realizarea unei impregnări corespunzătoare standardelor. Cluj ca să aducă câte ceva piese. Durata de serviciu a traversei in cale se prelungeşte astfel pana la 28 de ani pentru lemnul de fag si pana la 32 de ani . Cineva însă. Este cunoscuta (teoretic) cantitatea de substanţa care va fi absorbita de o traversa si este cunoscut si numărul de traverse introduse in cilindru. conform standardului. operaţie care impiedica. in amestec cu un diluant petrolier. mai târziu. impregnarea traverselor se face in cadrul unor umtati dm subordinea Companiei Naţionale de Cai Ferate CFK . Pentru aceasta. practic. traversa de lemn pe care se fixează şinele. Pentru ca nivelul umidităţii sa atingă 25%. cilindrii sunt Dupa o perioada de viata.in cazul celui de stejar si cer. se mai face o recepţie. traversele se asaza pe vagoneti si vagonetii.SA efectuează recepţia traverselor la furnizorii abilitaţi. uleiul de creozot este achiziţionat de la Combinatul Siderurgic Galaţi.. Daca nu sunt atinse aceste cote. se impregnează cu o substanţa care sa o protejeze. Io o temperatura foarte inalta (circa 95°C). In prezent. Secţia L 4 Ploieşti (Atelierul din Ploieşti Vest). De câte ori pleca la Cluj. la capetele traversei se fixează o platbanda. respectiv calea de rulare a trenului. „Lumea a fost. pe platforme rulante si se aduc in fata cilindrilor de impregnare. in special in condiţii de umiditate. locuind cu familia în una din locuinţele aflate în incinta Uzinei. . în persoana lui Rădulescu Dumitru. ca să nu fie fie prea greu. Secţia L 4 Oradea (Atelierul din Tileagd). cat si pentru lucrările noi. perioada in care acestea stau in aer liber variază de la sase luni pana la un an si jumătate.—'■ Centrele unde este organizata si se realizează impregnarea r? Km nrrfi f. regăţean de origine. iar la stejar minimum 5 mm.in cadrul Regionalei CF lasi.. operaţiunea se opreşte. este şi va fi rea" în 142 . era o înţelegere ca să facă semn cu mâna soţiei din tren. rr-lfmfHl traverselor fac parte din secţiile de Linii ale unor regionale CF. Sc iau probe din traversa pentru o se vedea gradul de pătrundere in lemn a creozotului. traversele isi pierd calităţile obţinute prin impregnare. căsătorit cu 4 copii. urmează operaţia de balotare.Impregnarea traverselor la calea ferata Pentru a i se mari rezistenta in limp. in cadrul Regionalei CF Cluj. Acest semidox. salariaţii Serviciului de Calitate din cadrul CFR . cantitatea de substanţa ce urmează sa fie consumata. Bucureşti. ele sunt scoase din scoşi afara. care asigura necesarul solicitat atat io activitatea de reparaţii si întreţinere. In prezent. la Depozitul de materiale CFR. nu prea multe. Acest lucru se urmăreşte. într-o deplasare făcută cu trenul accelerat la Bucureşti. vecin de apartament cu lucrătorul Pitirici Ioan. pentru uscarea naturala. la noi. tot teoretic. impregnarea traverselor la presiuni diferite se realizează cu ulei de creozot. Secţia L 5 Suceava. mereu era trimis într-o delegaţie. se face vid in interior si apoi se introduce amestecul de impregnare sub presiune. După 3 luni de urgii. Dupa uscare. in conformitate cu prevederile din STAS 9. 1-a informat pe păcălit asupra celor ce se petrece la el acasă când este plecat la Cluj. de la staţia CFR Oradea până la staţia CFR Ciucea a băut la vagonul restaurant. în urma acestui balast. se reia procesul tehnologic. Aşa stând lucrurile.---------x .SA. Cand goliţi si vagonetii suntcale. dupa care traversele apte pentru folosirea in cale sunt aşezate in stive. a uitat de noua sa poziţie în societate şi a făcut el ce a făcut până când a reuşit ca să seducă soţia muncitorului care era o femeie drăguţă dar slabă de înger. chiar şi de două ori săptămânal. putandu-se astfel stabili. ministerul a numit un nou director de uzină. Apoi. in cilindri sunt introduşi numai vagonetii. In continuare. Aceasta "invenţie" datează aproape de cand s-a născut calea ferata. cand cele doua cifre (teoretica si practica. citita) coincid. f astfel: • in cadrul Regionalei CF Bucureşti. craparea. conducerea Ministerului 1-a retras la.302/5/90. dupa sosirea materialelor la atelierele de impregnat. | . La fag impregnarea trebuie sa atingă 30 mm. adică. Dupa închiderea capacelor. că doar linia ferată era la numai o sută de metri distanţă de locuinţa lor.

Năcăjitul nu reacţionează de moment în nici un fel. locuinţă pe distanţa Oradea -Cluj (bilet de călătorie gratuit). Ca urmare nu şi-a adus familia ca să lucuiască în incinta Uzinei de Impregnat Tileagd. în perioada respectivă 1950-1953. fiind că era cald şi exercitându-şi plăcerile. A mai fost amenajată şi dată în folosinţă baia comună a muncitorilor. economia naţională avea mare nevoie de traverse pentru calea ferată. Directorul amorez a primit o bătaie soră cu moartea.C. .S. astăzi toate acestea au devenit istorie. în primul rând i s-a spart capul. face salutul convenţional din tren şi coboară la Halta Tilechiu. s-a trecut la fabricarea traverselor din beton armat.H. Cluj. Când este trimis din nou după materiale la Cluj. I-a găsit în flagrant. un transbordor mecanic cu sarcina de 35 tone forţă. în aceaste circumstanţe. dezbrăcaţi. mandatul de director al uzinei de Impregnat. Lucrarea a fost terminată în termenii prevăzuţi cel de al treilea cilindru de impregnare a fost montat cu succes. pe lângă calea ferată până în grădina casei lui şi stă cu răbdare la pândă în bălării. Pe parcusul anilor. doi km distanţă de locuinţa lui. Uzina de impregnat devenind un. Aici i s-a terminat. Al patrulea director. Din casa de „plăceri nepermise". în acea perioadă de dezvoltare a economiei naţionale. Din păcate.S. domnul Szabo Constantin a fost nevoit ca să facă multe deplasări la Hunedoara pentru a urgenta executarea comenzii făcute. pentru a nu se pierde fondul de investiţii aprobat. apoi i s-a rupt o mână şi 3 coaste. activat electric iar în anul 1958 s-a construit o rampă de încărcare. pentru că de acolo pleca prostia. eu Uzina.C. noul director Szabo Constantin a dat dovadă de un bun gospodar. în perioada celor 5 ani cât am lucrat eu la Uzina de Impregnat CFR. în anul 1957 s-a construit. având sarcina de a reduce cu 80% efortul fizic al muncitorilor. a fost Szabo Constantin care a venit prin transfer. cu valabilitate până la finele anului în exerciţiu. Ca urmare. iar producţia a crescut în aceaşi măsură. I. Era căsătorit şi avea doi copii înscrişi la şcoală în Cluj. Când a intrat amorezul în casă. Vine pe jos. respective creşterea cu 50% a producţiei de traverse impregnate. Hunedoara era foarte solicitat pentru prestări de sevicii de către multe întreprinderi din ţară. mai puţin stimatul director a fost dus cu o ambulanţă la spitalul Judeţean Oradea. I s-a aprobat ordin de serviciu pentru. s-au mai făcut şi alte îmbunătăţiri tehnologice care au condus la reducerea efortului fizic al muncitorilor. în 1951. S-a făcut comandă fermă la I. din funcţia de Şef-Atelier la Atelierele CFR.H. Tileagd.aceste situaţii delicate. a cerut şi i s-a aprobat de către Minister fond de investiţii în vederea montării celui de al treilea cilindru de impregnare. Hunedoara pentru executarea lucrării. S-au epuizat pădurile. avea locuinţă cu gaz metan tot în Cluj. după ce am părăsit. îndreptăţitul a ieşit din ascunzătoare cu o furcă de fier în mână.

obiect de decor. . Trist este şi faptul că ceia ce a rămas arată jalnic din lipsa unui gospodar responsabil.

în perioada anilor 1948-1953 când am lucrat la uzină.Fabrica de Cărămizi arse „Kâllay" cu resurse locale de producţie. Tot pe domeniile acestui grof s-a construit o moară de piatră sistematică şi o presă de ulei comestibil din floarea soarelui. 30 km distanţă. în orice caz. Aşa după cum am mai amintit.Fabrica de Ţigle „Mellchner Norbert şi fraţii". planificarea şi personalul administrativ. .în 1874 s-a pus bazele întreprinderei de asfalt şi de gudron având materia primă pentru producţie Bitumul transportat cu un funicular aerian de la minaDerna Tătăruş şi de la Brusturi. a fraţilor Gliick Neaumann şi Istvân care funcţionează şi în prezent cu ajutorul turbinelor instalate pe albia Crişului Repede.Fabrica de îngrăşăminte chimice „Kollâr Miklos şi asociaţii" fondată în anul 1897. ca la o casă fără stăpân. după opinia mea nu are spirit gospodăresc nici de două piţule! Doi bani ar fi prea mult spus. aici erau birourile directorului. deşi se vedea perdele la geamuri. în jurul gării Tileagd au luat fiinţă o mulţime de fabrici cu volum de activitate mai redus. Fosta clădire administrativă. Şi când te gândeşti că poate visează şi la un fotoliu de parlamentar. . . era fără uşi şi fără ferestre. contabilului şef. Tileagd. 1 la Nr. orice titulatură ar avea. după ceia ce am văzut. mai erau doi meri uscaţi şi nimic mai mult. în toată uzina nu am găsit decât două domnişoare într-un birou.Fabrica de Industrie chimică „Sători Moor" fondată în anul 1880. bălăriile în jurul lor ajungeau până la straşinele caselor. plin de bălării. după cum urmează: 1.. la sfârşitul secolului al XVIIIlea începutul secolului al XIX (-lea. Locuinţele de serviciu din incinta Uzinei degradate în mod deplorabil.în anul 1898 a luat fiinţă o fabrică de spirt pe domeniile grofului Brakfeld (care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. după 51 de ani şi am văzut un tablou sumbru. contabilitatea. . ceia ce se presupune că erau şi locuite. Ba da! Bălării cât puteai cuprinde cu ochii. 2. m-am deplasat la Uzina de Impregnat CFR. Dintr-o pădure de pomi fructiferi de altă dată. construită după anul 1946. Acestea nu au putut să ne informeze cu nimic numai cu faptul că directorul tocmai a plecat din birou. . 4. 5. şeful sau directorul uzinei. . 3. demoralizator: spaţiu de depozitare a materialului lemnos pustiu. după darea în folosinţă a liniei ferate Oradea-Cluj. 7. pusă în funcţiune cu turbile acţionate de apele Crişului Repede.In ziua de marţi 21 septembrie 2004. Au rezistat acestei .Moara de piatră sistematică din Uilacul de Criş. 6. Toate fabricile de la Nr. calupii din beton pe care se aşezau cândva în mod ordonat travesele erau împrăştiaţi în dezordine. 6 au falimentat în perioada anilor 1929— 1933 datorată crizei economice care a cuprins toată ţara.

firma „La Roche" a pus bazele Fabricei de Cherestea amplasând-o între linia de cale ferată Oradea-Cluj şi valea Meghişei. După anul 1989 până în anul 2001 şi-a reluat numele iniţial. firmă cu care a funcţionat până la data naţionalizării tuturor mijloacelor de producţie de către Regimul Comunist când i s-a dat numele de U.L. FABRICA DE CHERESTEA TILEAGD Cum a luat fiinţă această fabrică de cherestea? Un întreprinzător cu numele Vitenberg din Oradea. a venit la Tileagd pentru descoperirea de noi posibilităţi de afaceri. Tileagdul fiind cunoscut ca un oraş în plin progres. primele 4 luni ca muncitor necalificat în hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. acţionarul principal şi conducătorul întreprinderii a rămas firma elveţiană „La Roche" care s-a înregistrat la Camera de Comerţ cu denumirea „La RocheDarvas". La data de 7 septembrie 1870. care desparte hotarul localităţii Tllecuş de hotarul Tileagdului. In primii ani de producţie au exportat câte 12.crize economice Fabrica de cherestea „La Roche" şi Uzina de Impregnat traverse CFR. având denumirea „La Roche". scris de către scriitori unguri: Săsa Kălmăn din anul 19041958. firma „La Roche" din Tileagd s-a asociat cu exploatatorul forestier „Darvas Imre" din Dobreşti însă. a organizat mai multe centre de exploatare forestieră. In incinta fabricei erau construite 120 de locuinţe pentru muncitorii calificaţi. a falimentat în anul 1930 ca urmare a intrării în conversiune a datoriilor agricole. Elveţia. Polonia. fiind retribuit cu 18 lei salar net pe zi. Banca de Credit şi schimb valutar înfiinţată în anul 1890. In anul 1912. Din materialul. cu repaos pentru masă de două ore. Anglia şi Franţa. Darvaş Imre şi-a adus din Dobreşti un număr mare de muncitori calificaţi şi personal tehnic-administrativ. In anul 1903. odată cu inaugurarea dării în folosinţă a căii ferate Oradea-Cluj. Un an şi jumătate am lucrat în 146 . ocupându-se cu tăierea sistematică a pădurilor din Judeţul Bihor. In anii 1934-1936 când eu am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd. Tot scriitorii mai sus amintiţi au consemnat că în anul 1912. Nu sunt cunoscute motivele pentru care şi-a vândut întreaga avere unei firmew patronată de o Bancă Elveţiană. Varga Ârpâd 1951-1994 şi Kupân Ârpâd. rezultă că în anul 1910 această fabrică avea instalate 8 gatere şi lucra cu mai multe sute de muncitori. de unde a condus o firmă de Exploatare forestieră.000 vagoane de cherestea anual pe bază de comenzi ferme în Austria.I. program de lucru de la 6 dimineaţa până la ora 18 seara.

frate cu primul. trecute prin ferestraiele circulare. Materialul lemnos era de esenţă „fag". aveau prilej de ceartă pentru neconcordanţă privind utilizarea spaţiului de depozitare. Şef de Secţie era Kolar Karoly. Când se introducea Panorama Fabricei de Cherestrea „La Roche-Darvas" din Tileagd.calitate de strungar cu 22 lei pe zi de zece ore efectiv lucrate. Dialogurile şi cearta se purta în limba maghiară. din lipsă de materie primă. trăită şi verificată de mine. îşi dădea multă importanţă şi îşi asuma responsabilităţi exagerate. La Nord de hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. Ori de câte ori se întâlneau. Când certurile luau proporţii. o fire nervoasă şi foarte impulsivă. erau construite din beton armat două bunchere cu dispozitive de închidere ermetic. se închidea ermetic. iar la imensul depozit de buşteni şi de cherestea prelucrată. în această perioadă. Fiecare terfelea partea de mamă a celuilalt frate. fără cioturi. Din aceste cinci gatere funcţionau permanent 4. aduse direct de la gatere. se dădea drumul la abur şi se ţinea 24 de ore sub presiune. Aici se stivuiau scânduri proaspăt prelucrate din lemn de fag. Şef de secţie aici era tehnicianul Kolar Şandor. Unul din aceste bunchere era dotat cu instalaţii de aburi supraîncălziţi cu temperaturi de peste 100 grade celsius. iar al cincilea numai facultativ. aşezată în stive pentru uscare. Kolar Sandor era mai în vârstă. (S-au epuizat pădurile de odinioară. închisă din anul 2001. cu anumite dimensiuni.) . se înjurau urât de mamă. în hala mare erau instalate 5 (cinci) gatere şi nu era spaţiu unde ar fi fost instalate încă 3 gatere despre care aminteau cei treiscriitori unguri mai sus amintiţi.

producând hangare pentru avioane. rândele mecanice. fiind aşezată pe vatra fostului atelier mecanic de tâmplărie a lui Velko Iozsef. din peisaj. sau mai exact spus finisau parchetul pentru duşumelele din locuinţe. Acest material lemnos era ca să fie supus la un lung proces tehnologic până să ajungă la un produs finit. Poşolaca. Celelalte activităţi au funcţionat normal până în anul 2001 când şi-a încetat activitatea din lipsă de materie primă. Tilecuş şi Tilechiu. circa 70% erau din Tilecuş. în anul 1943 de către Germania Hitleristă şi transformată de către „Luftwafhte". şezloane cu pânză. Călătani. cu ajutorul căruia se punea în mişcare toate instalaţiile fabricei. mese cu picioare strunjite la strung şi lustruite cu diferite lacuri. Cele 120 de locuinţe puse cândva la dispoziţia muncitorilor calificaţi.scândura în buncher avea culoarea albă. rezultau mai multe tipuri de mobilier uşor. 225 de cai putere. Combustibilul pentru cazane era asigurat din rumeguşul produs de cele 5 gatere în funcţie. inclusiv locuinţele muncitorilor din incinta fabricei. în uzină de război. polizoare şi maşini care confecţionau. Avea un Comandament german şi lucra cu oameni deportaţi din teritoriile ocupate de nazişti. La Nord-vest de hala mare se găsea o construcţie care acoperea un cazan de aburi gigant. construite prin anii 1903-1906. Această Secţie a luat foc şi a ars în întregime. Lângă cazanul de aburi era montat un Dinam electric de 1000 kilovaţi care asigura energia electrică în toată fabrica şi pe terenurile de depozitare. iar după 24 de ore primea culoarea cafelei bine prăjite. acţionate prin curele mari de transmisie. de la piscine sau de la grădini de vară. au dispărut de mult timp. care se foloseau la lustruirea pieselor ce urmau să fie asanblate în diferite tipuri de mobilă. ferestraie circulare mici de mare fineţe. scaune cu speteze. Din gama de lucrări executate în această hală. Acest atelier. Aici au lucrat câte 450-500 de oameni din localităţile apropiate: Tileagd. adică până când urma ca să devină mobilier de cameră. La sud de hala mare se găsea o altă hală mai mică care adăpostea maşinile prelucrătoare ale lemnului ca: Freze. Marea majoritate. Tot aici se lucra cu substanţe chimice inflamabile. FABRICA DE MOBILĂ TILEAGD Fabrica de mobilă din Tileagd a luat fiinţă în anii 1930-1931. în perioada celui de al II-lea război mondial când întreaga fabrică a fost rechiziţionată. strunguri de diferite mărimi. înainte de cel de al II-lea război mondial s-a dezvoltat în aşa măsură că a lucrat cu 148 .

000.000 lei. planul pentru perioada 19761980 prevedea ca producţia globală a fabricei de mobilă să crească la 107. în perioada anilor 1971-1975 s-au făcut investiţii de 9. Cehia.000 lei la 95.75%. Fabrica de Mobilă din Tileagd. din care a fost destinată exportului mobilă în valoare de 48.000. pentru procurarea de maşini şi agregate moderne. iar mobila fabricată anual s-a ridicat la valoarea de 49.000 lei.000. îşi mai menţine ritmul şi cadenţa în care a fost obişnuită să meargă.000. chiar dacă este vorba de o viteză ceva mai redusă ca în timpul când totul era planificat după alte reguli. asigurând mecanizarea procesului de producţie în procent de 90%.24%.234. Franţa. Astfel.000 lei. Până la finele anului 1980. şi-a redus considerabil activitatea. S-a prevăzut de asemenea măsuri pentru aprovizionarea cu apă potabilă.000 metri pătraţi. băiţuire. Italia.000 (nouă milioane) lei în banii de atunci.000 lei cât a fost în anul 1976.000. respective creşterea spaţiului productiv cu 12.000 Euro (7. frezare. Cu această înzestrare. datorită influenţei stării de război la care participa şi Ungaria sub regimul hortist. Piaţa pentru desfacerea producţiei fabricei de mobilă Tileagd s-a găsit atât în Europa de Est (Uniunea Sovietică. Şapte miliarde două sute . execută lunar o producţie de mobilă în valoare de 200. lucrări de canalizare şi a grupului social. înlocuindu-se aproape în întregime utilajele vechi cu randament scăzut. După actul de naţionalizare a tuturor mijloacelor de producţie din anul 1948.000 lei faţă de 45. Ungaria) cât şi în ţările Europei de Vest ca: Germania. ajungând ca să lucreze numai cu 20 de muncitori. dar trebuia să fie şi depăşite. Numărul muncitorilor s-a prevăzut ca să crească până în anul 1980 la 500 de persoane faţă de 393 câţi erau în anul 1976. producţia globală industrială a crescut cu 57. devenind fabrică înzestrată cu maşini de înaltă productivitate.000.100 (una sută) de muncitori. iar producţia marfă a crescut cu 40. iar producţia marfă să crească de la 38. producţia globală a crescut la 52. la data redactării acestei monografii. Astfel. fostul atelier a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Slovacia. în timpul regimului comunist sa lucrat planificat şi se depunea eforturi ca prevederile de plan nu numai să fie îndeplinite.000. această fabrică lucrează cu 300 de muncitori calificaţi. la operaţiunile de şlefuire. în perioada războiului. Numărul total al muncitorilor în anul 1975 a fost de 393 iar câştigul mediu lunar a fost de 1676 lei.000.000 lei. în acest cincinal s-a prevăzut construirea unei noi capacităţi de producţie. Islanda ducând faima măiestriei şi hărniciei populaţiei Tileagdului pe întregul mapamond. vopsire şi lustruire a mobilei.000.000 lei. construirea unei termocentrale şi a unui spaţiu de depozitare a producţiei finite cu o suprafaţă de 1.200 metri pătraţi.

treizeci şi patru milioane). Cehia. 150 . Are piaţă de desfacere pentru 99% din producţie în Germania. Slovenia şi Elveţia.

care era cunoscut ca citadela grofilor şi a unui mare număr de personalităţi nobiliare. au cunoscut o dezvoltare fără precedent. creatoare de frumos şi de calitate şi-a încetat activitatea după anul 1990. Sute de vagoane lunar cu buşteni de fag. aspectuos decorativ şi la un preţ de cost mult mai redus faţă de cele produse manual. Valoarea producţiei anuale s-a ridicat la peste 3. Transporturile pe calea ferată cu destinaţia liniilor de garaj din staţia CFR. sute de vagoane lunar cu traverse de lemn pentru uzina de Impregnat Tileagd. această îndeletnicire. Elveţia şi altele. au început să apară o mulţime de obiective industriale. cu 94 muncitoare în secţie plus 26 la domiciliu.000. CÂTE CEVA DESPRE TRANSPORTURI SI COMERŢ ÎN VATRA TILEAGDULUI Să reamintim din nou că pe data de 7 septembrie 1870 s-a dat în exploatare linia ferată Oradea-Cluj. trebuie ca să o repet că transportul de diferite materiale pentru unităţile industriale din Tileagd. Germania. pentru a putea 151 .000 lei în valoarea banilor de atunci. iar pe de altă parte Industria textilă a lansat pe piaţă covoare din material sintetic. producţia de covoare a crescut în mod continuu. la creierea unei mare diversităţi de covoare din lână cu modele de culoare armonios îmbinate. stejar şi brad pentru fabrica de cherestea. în Tileagd. Tileagd. s-au intensificat şi transporturile care au asigurat baza materială a desfăşurării procesului de producţie. Deşi o repet. sute de vagoate lunar. Covoarele persane din Tileagd au fost solicitate de Anglia.p. unele mai importante decât altele. dar în acelaşi timp şi în aceiaşi măsură hărnicia şi iscusinţa femeilor care au îmbrăţişat arta lucrului de mână. din lipsă de comenzi la preţurile de producţie. oameni cu funcţii înalte în aparatul de Stat Austro-Ungar. cisterne cu ţiţei pentru rafinăria de Petrol din Tileagd în cei 32 de ani cât a funcţionat. Odată cu darea în exploatare a întreprinderilor. în cadrul Cooperativei „Arta" Crişana.SECŢIA DE COVOARE PERSANE DIN TILEAGD Faima hărniciei populaţiei din Tileagd au dus-o peste hotare nu numai produsele fabricate de mobilă. se monteze un pod rulant cu şine normale de cale ferată. După acest eveniment major. Secţia de covoare din Tileagd a luat fiinţă în luna martie 1955. Din păcate. realizându-se anual o producţie de 1800 m. De la înfiinţarea acestei secţii şi până în anul 1980. pe baza comenzilor primite atât din ţară cât şi din exterior. sute de vagoane lunar cu cherestea expediată din fabrica de cherestea. au avut aşa mare importanţă încât a fost necesar ca în prelungirea liniilor de garaj ale staţiei să..

între anii 1880-1940 Tileagdul a avut un comerţ prosper. în prezent. Mai sunt câteva A. până la vânarea lor de către regimul hortist şi trimiterea spre camerele de gazare. fiecăreia necesitându-i specificul ei de transport.C. A rămas numai istoria care ne îndemnă să gândim: „CINE AM FOST IERI. Despre comerţ se poate vorbi tot la „Timpul trecut".schimba direcţia de mers a locomotivelor.. iar pe măsura creşterii puterii economice a comunei. Păcat că în prezent nu-şi mai are semnificaţia şi importanţa deosebită pe care a avut-o. Staţia CFR. în ultimele două decenii a mai avut un Şantier de Drumuri şi Transporturi care s-a desfiinţat în anul 2002. practicat de numeroasele familii de evrei stabilite în localitate. ridicată cu zid din beton armat până la nivelul uşilor vagoanelor de marfă. nu mai este nici un evreu în Tileagd. ŞI CINE VOM FI MÂINE"..uri care asigură populaţia cu mărfuri strict necesare pentru existenţă. La data actuală şi privind lucrurile în perspectivă. are în vedere realizarea următoarelor obiective: .. Tileagdul are resurse materiale care trebuiesc valorificate cu ajutorul populaţiei. în frunte cu primarul şi de Consilieri. La dezvoltarea transporturilor în Tileagd au contribuit şi celelalte 7 fabrici mai mici pe care le-am mai amintit. ajungând să aibă 8 linii pentru gararea vagoanelor cu mărfuri şi o rampă de încărcare de peste 100 metri lungime. Tileagdul. Datorită acestui volum mare de transport. Tileagd şi-a mărit considerabil capacităţile de garare.B.. CINE SUNTEM AZI. Primăria.

Domnul Gheorghe Groza - Primar al comunei Tileagd la al Il-lea mandat, are Facultatea de Drept şi Licenţa Academiei de Poliţie ani.

Viceprimar al Tileagdului, la primul mandat. Are ca pregătire Institutul Agronomic şi o experienţă în domeniu de 27

a) b) c)

Introducerea gazului metan în localitate. Urbanizarea localităţii prin lucrări de canalizare şi infrastructură, Reabilitarea dealurilor viilor şi ridicarea la parametrii de

odinioară. d) Acţiuni pentru înfiinţarea de microferme asociative în domeniul agricol, după modelul Olandez. e) Incurajarea cu iniţiative în investiţii economice. f) Obţinerea titlului de Oraş al Tileagdului, titlu care 1-a avut din anul 1692 până în anul 1950, când l-au desfiinţat comuniştii. Bineînţeles că pentru realizarea acestor obiective trebuie conştientizată întreaga populaţie, cunoscându-se proverbul care spune că „O rândunică nu poate aduce singură primăvară".

FOLCLORUL LOCAL Folclorul cuprinde producţiile muzicale, coreografice şi literare creiate de oameni dealungul secolelor, putându-se considera un rod al înţelepciunei colective. Localitatea Tileagd, având titulatura de oraş începând cu anul 1692 şi o populaţie preponderent maghiară, la fel satele Poşolaca şi Uilacul de Criş, nu au moştenit şi nu au creiat folclorul care se găseşte din belşug în toate satele cu

153

populaţie românească, sau preponderent românească de pe valea şi terasele Crişului Repede. Din această ultimă categorie face parte în prim plan Tilecuşul, urmat de Bălaia şi Călătani care au avut şi au o populaţie numai românească. Aceste trei sate, aparţinătoare comunei Tileagd, şi-au înbogăţit folclorul local pe tot parcursul sutelor de ani de la aşezarea lor în comunităţi omeneşti (anul 1308), iar călătanii şi-au adus zestrea lor folclorică cu o sută de ani în urmă, din satele comuriei Aştileu, respective din Călăţea, de unde au venit pe actuala aşezare. în general, folclorul reflectă viaţa şi mediul în care trăiesc oameni. Creiaţiile folclorice locale abordează o mare varietate de teme constituindu-se într-un adevărat COD al comportamentului oamenilor, al educării etice al acestora. Creiaţiile folclorice redau cu multă fineţe în imagini artistice, de o deosebită frumuseţe, dragostea de neam şi de glie, dragostea de frumos, respingerea urâtului, dragostea faţă de muncă şi hărnicie, de promovarea a optimismului, de încrederea în victoria dreptăţii, iubirea părinţilor, a fraţilor şi a celor apropiaţi, ajutorarea celor aflaţi în necaz, de aprecierea în mod just a binelui şi a răului, de respingerea corupţiei, a lenei, a minciunei şi a infidelităţii. Prin prisma acestor coordonate etice şi estetice ne vom opri pe scurt la creiaţiile folclorice prilejuite de sărbătoarea Crăcinului, a Anului nou, a Sfintelor Paşti şi ale altor sărbători mai însemnate de peste an. Folclorul care are ca temă sărbătoarea Crăciunului, în prim plan este umblatul cu Steaua şi cu Turca, însoţite de colindele: „O, ce Veste Minunată", „Naşterea ta Cristoase", „Trei păstori se întâlniră" şi altele! Grupurile care umblă cu Steaua, sunt formate din adolescenţi, iar grupul care umblă cu „Turca" este alcătuit din bărbaţi de vârstă medie, având în echipă un toboşar, un highighiş şi un dansator care joacă dansul „Turcii". Acest grup, la casele oamenilor cu fete de măritat, pe lângă colindele obişnuite, în mod obligatoriu se cântă şi colinda fetei. Colindele se plătesc cu un colac mare şi frumos rumenit şi cu sume de bani mai mult simbolice. Se mai serveşte câte un păhărel mic de palincă din prune, fâcându-se urări de sănătate şi de belşug în anul care va veni. Unul din echipaj, se exprimă şi în versuri, dar mai mult în proză, scoţând în evidenţă hărnicia gospodarului care i-a primit în casă. „Gazda noastră omenos, Ne-a făcut un dar frumos ; Dar acesta nu s-a făcut Cum nouă, vouă vi se pare Mergând la moară Cu bota subsuoară, hârjonindu-se Cu câinii oamenilor prin garduri.

Florica Simuţ, fiica lui Ilea Nioani Miculi de pe Cionc. O talentă cântăreaţă şi păstrătoare a cântecelor din folclorul local, cântece care nu lipsesc de la spectacolele Nunţilor din Tilecuş.

A prins la jug 4 boi bourei în coame încârligăţei, în coada coldoboţei şi s-a dus la arat. A tras brazdă neagră semănând grâu roşu, Ploaia l-a plouat, apa l-a muiat, Soarele a ieşit, grâul s-ancolţit, Mare a crescut, înalt cât trestia la boabe cât mazărea. Grâul înalt peste genunci II făcură în mănunchi, din mănunchi făcură snopi, Din snopi făcură cruci, din cruci făcură stog înaltul stogului cât înaltul cerului Grosul stogului cât grosul pământului" La încheirea acestor cuvinte cu tâlc spune: „Rămâi gazdă sănătoasă că plătişi colinda noastră! La anul şi la mulţi ani." Redăm mai jos câteva colinde de Crăciun.

155

O, CE MINUNATĂ

VESTE

O, ce veste minunată în Viflaeem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput Cum au spus prorocii. Că la Viflaem Măria săvârşind călătoria, într-un mic sălaş Lângă-acel oraş Născu pe Mesia Pe fiul în al său nume Tatăl 1-a trimis în lume Să se nască Şi să crească Să ne mântuiască Vântul bate, nu-L răzbate

Nana LUCA din familia Petelint, de pe strada Bisericii, a doua valoroasă şi talentată cântăreaţă a Tilecuşului, fidelă stilului tradiţional trăgănat. („Tragănă nană tragănă, frunză de goron galbenă! că şi eu am trăgănat, frunză de goron uscat.")

Neaua ninge nu-L atinge Refren:

El e domnul nost cel Sfânt, Domnul peste-ntreg pământ Refren: Si de-acum până-n vecie, Mila domnului să fie Refren:

SUS LA POARTA RAIULUI Sus la poarta raiului, poarta raiului, Paşte turma tatălui, turma tatălui Refren: Linu-i lin şi iară lin Bate vântul frunza lin Lin şi lin. Dar la poartă cine sta, oare, cine sta? Sta chiar Maica Precinsta, Maica precinsta Refren: Lângă Ea un legănel, legănel, legănel Cu un copilaş în el, copilaş în el Refren: Copilaşul când plângea, puiul când plângea Maica sfântă-1 legăna, Maica-1 legâna Refren: ... , Copilaşul când dormea, puiul când dormea Maica Sfântă-L legăna, maica-L legăna Refren:

157

CÂNTECE DE LEAGĂN Nani, nani puişor Te culcă mama cu dor Nani, nani, pui de peşte, Eu te leagăn şi tu-1 creşte. « Nani, nani, ochi de mure Că mama mere-n pădure S-adune ceva surcele S-aprindă focul cu ele Să-ţi gătesc ţie mâncare Şi-i mânca să te faci mare Să creşti mare, mărişor, Să ne fie de ajutor! Nani, nani, puişor Să creşti mare, mărişor, Să ne fii de ajutor: Mamii dajutor în casă Taţii dajutor la coasă! Nani, nani, pui de om, C-a venit vremea de somn!

In toate satele româneşti de pe valea Crişului Repede, în depresiunea Munţilor Pădurea Craiului şi a Munţilor Plopişului, Doinele sunt numite „Hori". Hora îl însoţeşte pe om în toate activităţile vieţi lui. Hora este mereu tânără şi nu moare niciodată. Hora redă în imagini artistice, modul de viaţă al oamenilor, suferinţele şi bucuriile, tristeţea şi speranţele, dragostea şi dorul de cei dragi, precum şi locul unde sau născut. Autorul, sau autorii anonimi, exprimă în versuri toate aceste stări suflrteşti. Să redăm câteva din aceste expresii: „Cui nu-i place horile Bată-l supărările Că pe mine nu m-or bate, Că eu le iubesc pe toate, Şi horesc şi zi şi noapte Şi-oi hori până la moarte Şi horile mi-oi hori Pân-oi închide ochii.

158

Mi-o adus Dumnezeu mie Ceasul de căsătorie. Iubitul meu şi scump tată întinde-ţi tu mâna dreaptă Şi din inimă mă iartă. mireasa care pleacă de la casa părintească îşi cere iertare de la părinţi: „Iubitul meu tată dulce Vine vremea şi m-oi duce. Mulţumesc maică cu drag De creşterea ce mi-ai dat Şi de sfatul tău cel bun Până-n ceasul meu de drum Şi de toate-ţi mulţumesc Zile bune îţi doresc". Mila de la maică ta". De la fraţi de la surori De la grădina cu flori. . La omul cu supărare Că şi eu când mă supăr Cu horile mastâmpăr. când îşi ia rămas bun de la cei dragi: „Ia-ţi mireasă ziua bună de la tată de la mumă. Sunt emoţionante şi versurile prin care.Cine-a îndălit horile Fie-i ochi ca florile Că horile-s stâmpărare." Să ne oprim puţin la Hora miresei şi să-i pătrundem înţelesurile de mare încărcătură emoţională. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la taicâ-tău Plângeţi fată coada ta.

printre străini îşi cântă supărarea şi dorul de mamă. Plânge-ţi fată coada ta. cu un bărbat bogat pe care nu 1-a iubit niciodată: „Mâncete focul nănaş. Traiul de la maicăta. ne vedem la zile mari" Fata care sa măritat la îndemnul altora. ajunsă în alt sat. de la iarbă." HORA MIRESE „Pană mândră-n colţul mesii Mândru plâng ochii miresei Lasă plângă săracii. Şaptezeci de zloţi ţi-oi da Dacă mi-i descununa. De la tatăl tău cel drag De la frunza cea de fag. departe Şapte dealuri ne desparte Şi păduri de lemne tari. Cu cine mă cununaşi Cu cununa gardului Cu urâtul satului. 160 . Plânge-ţi fată părul tău Mila de la Tacă-tău. Că ce-a fost nu va mai fi.Fata înstrăinată. după cum urmează: „Oh ! măicuţă vai de mine. Hai mireasă ia-ţi bineaţă Că se face dimineaţă De la maicăta cea dragă De la frunză. Părinte sfinţia ta. Departe m-ai dat de tine Departe maică.

De la tir de busuioc. De la fir de lămâită. astfel: „Dragu-mi-i omul cuminte La fapte şi la cuvinte Dragumi-i prunul cu prune Şi omul cu vorbe bune Dragu-mii omul sfătos. Până sunteţi la părinţi. De la feciorii din joc. Că dacă vi-ţi mărita.De la fraţi. este prezentă în toate creiaţiile populare. omul care spune şi face numai fapte bune. dar mai ales în strigături la joc dumineca şi la petreceri la nunţi. pentru a crea o atmosferă de voie bună. Cuminte şi drăgăstos. de la surori De la grădina cu flori. dovedită prin concordanţă între vorbă şi fapte." Poezia populară ne mai arată că dragostea este meritată numai de omul care are calităţi deosebite. Cântaţi tete şi horiţi. Prin strigături sunt satirizaţi toţi aceea care fac lucruri respinse de buna cuviinţă. . Să cântaţi nu-ţi cuteza Să nu v-audă soacra. De la fete din uliţă." Satirizarea celor cu deficienţe în conduită şi comportare. de frumuseţe interioară. ca de exemplu: „Mândră-i nana cea roşită Cu roşele din Potică (farmacie) Dacă n-ar fi potica Oare ce-ar face nana? A vândut nana o găină ca să-si ieie vaselină A vândut nana cocoşu Ca să-şi ieie sopon roşu Şiatâta s-o soponit Până toată o îngălbenit.

Mândră floare-i norocul Nu răsare-n tăt locul.Nana'naltă şi voinică Doarme lângă mămăligă Mămăliga ăerbe-n oală Ea cu somnu se omoară". soacră. cauzate de factori diverşi: „Arză-mi-te focul spată Că-mi faci pânza toată spartă Şi te-ar li trăznit războiul Că-mi faci pânza lătunoi. Ci răsare lângă vale Fericitu-i cine-l are Şi răsare lângă drum Nare noroc omul bun. 162 . Alt exemplu pentru bărbaţii leneşi. poamă acră De te-ai coace cât le-ai coace Poame bune n-ai mai face. Soacră. De te-ai coace un an şi-o vară. fumători şi beţivi: „Bată-l focu de bărbat Că e tare blestemat Eu lucrez la sapă-n soare El bea-n crâşmă la răcoare" Alte versuri rostite sau cântate în momente de tristeţe. Măi bădiţă tu eşti prost Mi-i de tine nu mi-a fost Numai sâmbăta seara Să mă joci duminica. Ai rămâne tot amară.

Cine-nu şti chiuii N-are-n nuntă ce veni!" . Uită că drăguţ ţi-am fost. Şi nu pui mâna pe mine. Mâţa n-are pălărie!" Unor tineri a căror dragoste se află în cumpănă: „lauzi mândră cucul cântă Ieşi afară de-l ascultă De ţi-o cânta cucul bine Trage nădejdea la mine. Trec prin pădure cu tine. Unei femei care este infidelă bărbatului: „Mâi muiere. De-ar fi bătut vântul mult.Fire-ai tu să fii măi bade Ce bătaie ţi-se cade. De ţi-o cânta cucul prost. măi nevastă Cine-mi bate la fereastră? Taci bărbate bat-o vina C-o fi mâţa lui vecina! Măi muiere mâi urgie." Să mai prezentăm câteva versuri care de obicei se strigă la nuntă: „Cine nu şti descânta Nare-n nuntă ce căta." Unor tineri îndrăgostiţi: „Aseară vântul bătea Badean braţe mă strânge. M-ar fi strâns de m-ar fi rupt De-ar fi bătut vântul tare M-ar fi strâns să mă omoare.

într-o cămaşă îmbrăcaţi? (Nuca) 6. au fost mult folosite în Tilecuş. Cine trece prin gard şi câinii nu-i latră? (Fumul) 5. cusut) 13.Mireasă mirele tău Bun ar fi de ciuhă-n grâu Că-i negru ca un tăciune. Am o domnişoară cu rochie roşioară. cu mustăţile afară? (Morcovul) Cine-i mic. Prezentăm câteva ghicitori de largă circulaţie în satele de pe valea şi terasele Crişului Repede. Păsări pe grâu nu s-ar pune. la picioare răşchitoare? (Cocoşul) 16. Una se spală permanent şi tot neagră rămâne. de obicei se îmbină ironia. 15. Când începe a o dezbrăca. Am două surori. vechi şi ele ca toate celelalte creiaţii folclorice. Cine trece prin apă şi nu se udă? (Viţelul din vacă) 8. (Cartea cu literele) 4. oile-s negre.Una nu se spală niciodată şi este albă în mod permanent? (Roţile morii) 164 . Ghicitorile. frumuseţea şi urâţenia? (Oglinda) 7. în ghicitori. cei prezenţi prind a lăcrima? (Ceapa) 2. Bălaia şi Călătani cu prilejul unor întâlniri în şezători şi cu ocazia lucrărilor de clacă. 1. . Cine umblă într-una şi cântă. la trup e ca un pepene. Cine îţi arată în mod fidel. Sunt patru fraţi pătaţi. Nime-n lume nu se-nşală Ca feciorul când se-nsoară. 12. la coadă are secere. chiar mititel şi-ngrădeşte frumuşel (Acul de 11. Câmpu-i alb. 14. Cine le vede nu le crede. să facă comparaţii. Am două fete. Tot timpul fug una după alta şi nu se ajung? (Ziua şi noaptea) 3. dar drumul nu-1 trece? (Ceasul de perete) 9. ca moment de destindere. Prinde patru boi la car Şi-şi aduce mult amar. Cureluşă unsă sub pământ ascunsă? (Şarpele) Cine trece prin oblac şi nu-1 sparge? (Soarele) La cap are peptene. Cine mănâncă toată ziua şi nu se satură niciodată? (Meliţa) 10. şi nu-i nici în casă nici afară? Şade moşu în cămară. obligă publicul ascultător să gândească. cine le paşte le cunoaşte. imaginaţia cu realitatea. pentru a putea găsi răspunsul potrivit. ele. (Geamul) Cine stă permanent pe loc.

Ele au un caracter de scoatere în evidenţă a unor porniri şi instincte. Umblă după potcoave de cai morţi! CÂTEVA CUVINTE DESPRE POVESTI * Din opiniile locuitorilor mai vârstnici ale satelor de pe valea Crişului Repede. . şi cina! La pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul! Pomul se cunoaşte după roade iar omul după fapte! Minciuna are picioare scurte. dar nu Cinstea este ca viaţa. 3. a dreptăţii în confruntarea cu strâmbătetea. „Viteazul Gruia lui Novac".Proverbele şi zicătorile au fost şi sunt rod al înţelepciunii oamenilor sfătoşi. Nu aduce anul ce aduce ceasul! 17. atât te întinde. neconforme cu dreapta credinţă şi cu respectarea normelor de viaţă a societăţii: 1. 11. „Călătoriile lui Robinson Elveţianul" şi altele. aleargă! 10. ale experienţei milenare de viaţă ale acestora. Poţi lua masa cu ea. Nu-i mult să nu treacă şi nici puţin ca să nu ajungă! 18. şoareci prinde! Cine pleacă la drum de dimineaţă. „Haiducii". 13. 6. triumfarea adevărului fată de minciună. 9. Prin conţinutul lor. omenie cere! Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte! Scumpul (zgârcitul) multe pierde şi leneşul mult 4. Răzbunarea este arma prostului! 15. Visează cai verzi pe pereţi! 19. 12. o pierzi odată pentru totdeauna! Ce ţie nu-ţiplace. am aflat că s-au bucurat de largă circulaţie Poveştile lui Petre Ispirescu. altuia nu-i face! Norocul este şi cum şi-1 face omul! Omenia. „Păţaniile lui Păcală". 5. Ce se naşte din pisică. evidenţiind victoria binelui în luptă cu răul. 8. Omul sfinţeşte locu şi nu locul pe om! 16. de odinioară. departe va ajunge! Lenea omului se aseamănă cu rugina grâului! Cât ţi-e pătura. Căci cine cheltuieşte peste cât câştigă. 2. nu are-n casă mămăligă! 14. 7. basmele şi povestirile au avut rol instructiveducativ.

veni cineva în Tilecuş din jurul Sibiului şi i-a învăţat pe tineri un joc nou. sălteau şi ele mai lejer dar în acelaşi ritm trepidat. Jocul se desfăşura în trei forme: polca. Jocul se desfăşura cu perechi. care era cel mai spectaculos. un fel de „Horă" a satului cunoscută în toate localităţile de pe valea Crişului Repede sub denumirea de „HIGHEGHE". „ARDELEANA". cu predilecţie mamele fetelor şi copiii. în ambele direcţii şi de mai multe ori. Aici este vorba de Bălaia. flăcăii îşi chemau fetele la joc. flăcăii se înşiruiau în linie dreaptă. Creatorii de folclor în versuri au şi făcut repede strigături de satiră la adresa fetelor mai puţin ajutorate. cu mici diferenţe nesemnificative. Călătani şi Tilecuş. Ca spectatori participau şi persoane mai învârstă. numit şi Postul Mare. aparţinătoare comunei Tileagd. A treia formă era dansul „Scuturatul". Din această formaţie. iar fetele cu mâinile întinse pe umerii flăcăilor. în anii 1932-1933. mai neîndemânatice: „Ardeleana ştiu juca Pita n-o ştiu frământa Pe lopată n-o pot pune Numai legată cu funie" DATINI SI OBICEIURI In satele aparţinătoare comunei Tileagd. vizând în mod indirect anumite comportări neconforme ale tinerilor. în ritmul muzicei. o fată şi un băiat. căutând fiecare ca să fie cât mai aproape de higheghe. flăcăii băteau pintenii de la cizmă şi săltau în sus. erau aceleaşi datini şi obiceiuri ca în toate localităţile de pe valea şi terasele Crişului Repede. formă în care flăcăii întorceau fetele pe sub mână. cu excepţia duminicilor din postul Crăciunului şi a postului Pastelor. Era o adevărată artă coreografică. Dansul popular a fost o formă de manifestare artistică. 166 . A doua formă era „Sălăjanul" în care. bătutul podelei cu picioarele într-un anumit ritm de către flăcăi. criticându-i pe cei leneşi şi amatori de băuturi tari. în fiecare duminică de peste an. în care se făceau mişcări săltăreţe şi învârtite. făcând parte din folclorul local. La higheghe veneau de regulă flăcăii şi fetele necăsătorite. „HIGHEGHEA" a fost organizată de către flăcăii necăsătoriţi. Fondul era acelaşi.DANSUL POPULAR Dansul popular s-a practicat în localităţile cu populaţie românească din timpuri imemorabile. chiuind strigături în versuri.

Să detaliem puţin partea tehnică a colindătorilor care umblau cu „STEAUA". începând din ajunul Crăciunului. De regulă se bea vin. stele. în zilele a 2-a şi a 3-a. cu dansuri şi cu băutură din belşug. Păstorul avea ca îmbrăcăminte o şubă biţoasă de oaie. După aceste colinde. care-mi poruncea să vin în casă şi să dorm" O. îndemnându-l ca să se scoale şi să-l conducă la Staulul unde s-a născut Isus Hristos. în multe culori. aşa cum era consemnat în calendarul Creştin-Ortodox. Ceremonialul care se desfăşura în casele unde erau primiţi. în mai multe culori. multe steluţe şi îngeraşi. impresionând gazdele luate prin surprindere." Se scot săbiile din teacă (săbii din lemn) şi începe duielul aprig de spadasin. Steaua era confecţionată în cinci colţuri. continuând coilindatul în prima zi de Crăciun. până când ajungea la fiecare locuitor al satului. la mijloc avea un soare din staniol galben. din carton mai gros.Să începem cu datinele şi obiceiurile Sărbătorilor religioase: Crăciunul. Cele cinci colţuri ale stelei sunt legate între ele cu lănţişoare confecţionate din hârtie velină. cu muzică. cască şi spune: „Acum mă culcai. Aceştia formau un grup de 5 (cinci) persoane: Cei trei Crai de la Răsărit. acum visai" şi dialogul continuă: Irod: „Scoală. ce veste Minunată! Păstorul cu şuba lui biţoasă se culca pe vatra casei. scoală si te trezeşte că împăratul îţi porunceşte!" Păstorul: „Nu te hârjoni la mine că eu ştiu destul de bine cum mamă-ta îţi spune câine!" Irod: „O. . lună. soare. plus colinda „Naşterea ta Cristoase Dumnezeul nostru". Pe cei tineri îi preocupau dansul şi petrecerea. lângă picioarele celor trei Crai. ornamentate cu semne ale crucii şi cu multe steluţe din hârtie velină. fie-ţi ţie ajutătoare: Făte o ţâră către mine săţi arat că cine-i câine. confecţionate din staniol alb. porneau colindătorii cu „Steaua" şi cu „TURCA". avea temă religioasă cu următorul program: intră cei trei Crai însoţiţi de împăratul Irod. îi urmează păstorul imediat care spune: „Auzi-i un glas de domn. se purtau discuţii a căror temă era în cele mai multe cazuri pământul cu roadele lui. La acest îndemn. unde „dormea" până când se cânta colinda anunţată de el. ceilalţi 4 purtau cămăşi albe. păstorul „somnoros". învelită în hârtie velină albă şi împodobită cu simboluri de sărbătoare. în stea era introdusă o prăjină rotundă ca un fel de ax. lungi până sub genunchi. semne ale crucii. permiţând ca să se învârtă în jurul acestei prăjine. de Crăciun se organizau baluri şi petreceri. ţinea 3 zile. cu sărbătoarea Naşterii Domnului. cu slove roşii. un Irod împăratul şi un păstor. cum se vând boii şi caii la anumite târguri. Irod îl atingea cu piciorul pe păstor. Pe cap purtau coifuri cilindrice.

La solicitarea gazdelor se mai cântau şi alte colinde specifice sărbătorii Crăciunului. care prin dansul şi mişcările lui ritmice creia atmosferă sărbătorească. Maxilarul de jos al caprei era o limbă de lemn prinsă cu balamale. Tot în ziua de Bobotează era obiceiul ca în fiecare familie. rumen şi cu o sumă benevolă de bani. denumit „Colivă" iar în grădini se aprind focuri mocnite din bălegar şi plante putrezite. când pleacă la biserică din fiecare familie cel puţin o persoană. Era în postura asemănătoare a unui clovn de circ. Alte datini şi obiceiuri păstrate din bătrâni. pentru a participa la slujba religioasă a Botezului Domnului şi pentru a lua într-un „Canceu" de sticlă apă sfinţită de preot. ţuraleisa" pentru ca pomii să fie feriţi de omizi şi ca să facă fructe multe la vară. producând fum mult şi de lungă durată. Colindătorii cu Turca. când se sărbătoreşte SFÂNTUL MUCENIC TEODOR (Sântoaderul) se mănâncă toată ziua numai grâu fiert. să înconjoare fiecare pom din grădina casei. albastru şi galben. 2. Predomina credinţa că fumul ar proteja mugurii pomilor de ger. producătoare de bună dispoziţie. din grădină. care ştie ca să creeze scene hazlii. clămpănind de mama focului. grupare care cuprindea 7-8 bărbaţi de vârstă medie. dinamic şi vioi. Când se trăgea de sfoară. toate familiile care aveau fete de măritat. de 3 lei sau de 5 lei. oricât de crâncen ar fi gerul. se pregăteau din timp pentru primirea colindătorilor. Capul caprei era bine fixat într-o prăjină sau o coadă de mătură. având un orificiu prin care purtătorul putea ca să vadă şi ca să primească în gură o monedă de un leu. Turca propriu-zis reprezenta un cap de Capră din lemn. BOBOTEAZĂ. Tot timpul ţopăia în ritmul unei tobe şi fugea de la o persoană la alta. nelipsită din casa fiecărui creştin. Anul nou trecea aproape neobservat. îndulcit. limba se lovea sonor de partea superioară a botului caprei. în ordinea lor cronologică sunt următoarele: 1. Purtătorul acestei „Arătări" trebuia ca să fie un om cu aptitudini sportive. copiii între 7-8 ani. care erau colindători. intrau numai în casele unde erau invitaţi şi în schimbul colindelor care le cântau. . De la cap în jos avea o rochie lungă de culoare roşie. cu petreceri şi voie bună. în luna martie a fiecărui an. până i se introducea tradiţionala monedă în gură. agitând un clopoţel mic şi strigând în gura mare „Ţuraleisa. Cele trei zile ale Crăciunului erau sărbătorite din plin. ciugulindu-le buzunarele cu botul. Tot în prima zi de Crăciun se umbla cu „Turca". obosiţi de manifestările ce le-au făcut în cele trei zile ale Crăciunului. cu două zurgălăi şi mai multe funde din panglici de culoare roşie. De regulă. mai mult simbolică. Prin această limbă era introdusă o sfoară rezistentă. erau răsplătiţi cu un colac mare.

frumos mirositoare de la drogherii din oraş şi de ziua de Sfântul Gheorghe se ducea la părinţii fetei.FLORIILE se sărbătoreau cu o săptămână înaintea Paştilor şi se ducea rămurele cu mâţişoare de salcie la biserică. La miezul nopţii. înconjurau toţi biserica de trei ori. în vremurile mai îndepărtate. dacă se întâmpla ca să înceteze din viaţă cineva. care cădea negreşit pe data de 23 aprilie. înăuntru în Biserică se aflau cei doi clopotari. Preotul şi toată mulţimea. sau li se prelungea contractul pe încă un an de zile. . nu trăgeau clopotele la biserică şi se bătea numai toaca. anunţând învierea Domnului. îşi umpleau câte două găleţi cu apă. aducând bucurie şi speranţe în sufletul tuturor (lucruri mici cu efecte mari). iar când se apropiau fetele de fântână le stropeau cu apă rece. obiceiul nu a dispărut ci s-a „modernizat". După ce localităţile rurale au mai evoluat şi un număr tot mai mare de locuitori şi-au săpat fântâni în curte. Preotul se oprea la poarta bisericii cu toată mulţimea după el.în ziua de SFÂNTUL GHEORGHE. erau în sat două sau trei fântâni publice cu apă bună de băut. cu câte o lumânare în mână. Tot în ziua de Sfântul Gheorghe se schimbau slujii angajaţi cu anul. până când toată suflarea avea lumânarea aprinsă în mână. pentru ca în timpul căldurilor de vară să nu se adune muştele în gospodării. mântuitorul tuturor neamurilor. Acolo îi aştepta preotul-paroh cu o lumânare aprinsă şi se adresa celor adunaţi cu cuvintele-. preot şi credincioşi. Această manifestare constituia o mare cinste familiei. „Veniţi ca să luaţi lumină"! Cei mai apropiaţi de preot îşi aprindeau lumânările apoi unii de la alţii. Flăcăul căruia îi plăcea de o fată.cu rugămintea de a i se permite ca să stropească fata. îşi procura din timp apă de colonie. pentru a fi proaspete şi curate tot anul. erau stropite fetele de către flăcăi cu apă proaspătă din fântână. se ducea aproape tot satul la Biserică. în perioada zilelor de Joia Mare. Vineri şi Sâmbătă. în frunte cu preotul. câţi încăpeau intrau în Biserică cântând „Hristos a înviat din Morţi" După oficierea slujbei învierii se reîntorceau la casele lor. bucuria învierii Domnului Isus Hristos. De ziua Sfântului Gheorghe. 4. începeau să bată clopotele. urându-le totodată măritiş cât mai grabnic. Preotul striga la clanţa uşii: "DESCHIDEŢI PORŢILE RAIULUI CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL MĂRIREI"! O voce din Biserică întreba „Cine este împăratul Mărirei"? Preotul spunea: „ÎMPĂRATUL MĂRIREI ESTE HRISTOS CEL ADEVĂRAT CARE A MURIT PE CRUCE ŞI A ÎNVIAT A TREIA ZL AŞA CUM AU SPUS PROOROCII"! După acest schimb de cuvinte se deschidea uşa Bisericii. aceste mâţişoare nu mai erau aduse acasă. flăcăii se duceau la fântâni cu noaptea-n cap. 5. în ziua învierii.3. fântâni la care mergeau fetele în fiecare dimineaţă cu ulcioarele de ceramică ca să aducă apă peste zi. De ziua SFINTELOR PAŞTI era mare bucurie sufletească.

obicei care s. Se ciocneu ouă roşii între membri familiei şi se cânta cu bucurie „Hristos a înviat din Morţi". injectân-du-le zi de zi. iar femeile duceau la Biserică coşuri cu ouă roşii şi cu diferite alimente ca să le sfinţească preotul. cu tot palmaresul lor. ca în formă de pelerinaj. de grindină şi de alţi dăunători. interzicând manifestările lor în public. a găsit teren fertil. în vase curate. se oficiază din nou o slujbă de rugăciune. în timpul acestei slujbe se pregăteau şi Păştiţele (cuburi mici de prescură. apreciindu-1 ca un valoros tezaur moştenit de la strămoşi. doctrina marxist-leninistă. care se află în vecinătatea holdelor cu recolte agricole. preotul ieşea cu credincioşii la cimitir. RUSALIILE: în ajun de duminica Rusaliilor. încercând timp de 50 de ani ca să spele creierele oamenilor de aceste învăţăminte. nu au fost pe placul anticriştilor comunişti. copiii mai mărişori. Nu mânca nimeni nimic până când se gustau păştiţele aduse de la Biserică.practicat şi se mai practică şi în prezent. preotul oferea păştiţe fiecărui cetăţean care prezenta un păhărel curat în acest scop. în timp ce mamele erau plecate la biserică. de către patru bărbaţi din cei prezenţi. precum şi la grajdul vitelor. îmi face multă plăcere ca să prezint modul desfăşurării nunţilor în localităţile aparţinătoare comunei Tileagd. acest ceremonial folcloric aflându-se şi în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură şi al Cultelor.La orele 9 dimineaţa începea din nou slujba religioasă a învierii la Biserică. care din mare păcat. După oficierea slujbei religioase specifică sărbătorii. După masă era program de voie pentru fiecare dar nu era permis ca să lucreze nimeni nimic în prima zi de paşti. aplicând metodele în mod mascat şi în zilele noastre. La cimitir. Toată familia se spăla pe faţă în ziua Sfintelor Paşti cu roua adunată din lanurile de grâu apropiate de casele oamenilor. apoi se puneau pe masă bucatele pregătite pentru sărbători şi mânca fiecare cât îi era poftă. Nimiceşte-le Doamne nelegiuirile! Nu a fost interzis de către comunişti obiceiul ceremonialului căsătoriilor. ducând şi patru Prapori din Biserică. în casă şi în curte. după cum urmează: 170 . Toate aceste datini şi obiceiuri rămase din moşi strămoşi. stropite cu vin roşu). pe gardurile de la stradă. Multă lume mergeau la Biserică. fiecare gospodar îşi punea rămurele cu frunze de tei la poarta de intrare în curtea casei. adunau rouă după grâul din lanurile apropiate. prin care preotul Roagă pe bunul Dumnezeu ca să ferească holdele de lăcuste. în timp ce femeile împletesc cununi mici din spice de grâu pentru fiecare prepor adus de la biserică. La terminarea acestei slujbe.

bastoane la care aveau legate mai multe panglici de culoare Roz. Mai trebuie să-şi găsească un „Grăitor". anunţă preotul paroh şi îi cere ca să stabilească o zi de duminică pentru cununia lor. atât la reverul hainei cât şi la pălărie. capabilă să conducă întreg ceremonialul nunţii. trebuie ca să fie un „OM SFĂTOS": Pentru a face invitaţii la nuntă. care să fie şi deştept şi prezentabil. Roşu. Cu alte cuvinte. împodobiţi cu flori albe artificiale. aveau rolul de a face invitaţia la nuntă familiilor înscrise pe o listă. Chemătorii. . viitori miri îşi căutau câte un Cehemător din rândul flăcăilor aşezării.a) PREGĂTIRILE DE NUNTĂ Atât mirele cât şi mireasa. să ştie să vorbească mult şi frumosconvingător. foşti prieteni din adolescenţa lor. Albă. o persoană inteligentă. după ce au stabilit de comun acord data căsătoriei. Ca semn distinctiv de „Chemător'. naşi din partea Mirelui şi Naşi din partea Miresei. să ştie caracteriza pe fiecare locuitor în parte. cu onoare vă invită să participaţi la ceremonialul O scenă din spectacolul etnografic reprezentând pregătirea miresei pentru nunta din Tilecuş în 2004. să cunoască foarte bine toate obiceiurile oamenilor aşezării. cu atribute care îl onorau. din familii apropiate lor şi pe cât posibil ca să fie oameni de vază în localitate. Albastru. Formula de exprimare a invitaţiei la nuntă era următoarea: Familiile X şi Y din localitate. aceştia purtau un bastonaş „A la Monşer". Urmează apoi căutarea naşilor preferaţi.

pline cu fel de fel de bunătăţi iar muzicanţii încântau aparatele auditive ale nuntaşilor. când în Tilecuş funcţiona impecabil un cor mixt pe patru voci. Y. alimente ca: făină. în spectacolul etnografic „Nunta la Tilecuş". căsătoriei fiului. ouă. supravegherea ca toţi invitaţii să fie bine seiviţi la mese şi întreaga petrecere să se desfăşoare în condiţii optime. Imediat lângă poarta de intrare în curte. la intrarea în curtea casei mirelui. grăitorul. varză murată pentru sarmale. era aşezat un scăunel mic pe care se găsea o găleată zincată plină cu apă. reunind reprezentantele a două generaţii. Când se considera că ospăţul se apropie de sfârşit. ca să răstoarne găleata cu apă. Mireasa trebuia ca să lovească zdravăn scaunul cu piciorul. şuncă de porc afumată. preludiu a ceia ce a fost cu 70 de ani în urmă. făcea apel la nuntaşi ca fiecare. cocoşi. simbolizând că de aici înainte ea va fi stăpâna casei. în anul 2004. se aruncau peste ei o ploaie de boabe de grâu şi de orez. smântână. după posibilităţile lor. duceau părinţilor mirelui şi al miresei din timp. găini. fiicei lor X. brânză de vaci. sub bagheta deosebitului învăţător Petru Chirilă.Un grup vocal feminin. în cuvinte bine potrivite. Mesele erau întinse în curte. ca să le fie traiul şi viaţa înbelşugată. să cinstească mirii cu sume de bani care să-i ajute ca să păşească cu dreptul în 172 . Grăitorul avea de aici înainte sarcinile cele mai deosebite. atât la Biserică cât şi la petrecerea de nuntă care va avea loc Duminică data de Familiile care au fost invitate la nuntă. Când veneau mirii de la Biserică.

.

174 . păstrător de tradiţii ale obiceiurilor vechi populare. pe o bucată de hârtie. precizând că mireasa a muncit pentru ei şi să nu se uite niciodată că. Grăitorul primea donaţiile. apoi preda banii noilor căsătoriţi. Cu acest capitol se încheia petrecerea de nuntă. Obiceiul era bine cunoscut de nuntaşi. în căsnicie „FEMEIA ESTE CHEIA CĂMĂRII"! Dacă tot ne găsim la capitolul obiceiurilor din bătrâni. Dansul miresei era scump plătit de către acei care-şi manifestau dorinţa pentru acest privilegiu. cultivau câte un mic lot de pământ cu cânepă. anunţa asistenţa cine cu cât a contribuit şi ţinea contabilitatea banilor încasaţi. Şezătorile aveau menirea pe de o parte ca fetele să-şi etaleze Florian Baciu a Meciului. aducându-şi fiecare contribuţia. când mireasa era aproape leşinată de oboseală. cu ceasornicul în mână. necesita un lung proces tehnologic până când ajungea fuiorul în furcile de tors ale fetelor în şezători. în final. Această plantă. cu recomandarea să-i cheltuiască în mod chibzuit. După încheierea acestei operaţiuni. pe lângă faptul că este un violonist talentat. coordonat tot de către grăitor.căsnicia lor. însoţit de toboşarul care îl secondează. începea „Dansul Miresei". grăitorul prezenta evidenţa contabilă a sumelor încasate din cinstea şi dansul miresei. începând cu Secolul alXIX-lea. despre care am relatat pe larg în paginile 71-73 din lucrare privind trecutul istoric al Comunei Tileagd. fiecare gospodar din satele aparţinătoare comunei Tileagd. Este nelipsit de la petrecerile de nuntă. care constituia baza industriei casnice. în acelaşi timp este şi Rapsodul satului Tilecuş. merită ca să vorbim şi despre „ŞEZĂTORI".

Interesant este faptul că flăcăii care au gustat din aceste produse. bineînţeles nu ca să toarcă fuiorul ci să observe hărnicia fetelor. ţinute în casele familiilor care se bucurau de toată stima în localitate. hărnicia între ele.Vedere reprezentând violonistul. Nu se cunoştea în Epocă cuvântul „Divorţ". aceste şezători decente. Odată cu venirea regimului comunist la putere şi în mod deosebit odată cu socializarea agriculturii. Şezătorile erau şi un fel de „Agenţi de Presă". s-au desfiinţarea toate loturile de pământ pe care se cultivase anterior cânepa şi odată cu aceasta s-au desfiinţat pentru totdeauna . Multe căsătorii trainice s-au întemeiat după cunoaşterea din aceste şezători. întreţinea o stare sănătoasă de relaţii interumane. în şezători mergeau şi flăcăii din localitate. ouă. făină. trăsăturile lor de caracter. aflându-se în competiţie nedeclarată. toboşarul şi dansatorii în spectacolul „Nunta la Tilecuş". urmărindu-se care torcea mai repede şi care producea fire mai susbţiri. Pentru înfrumuseţarea atmosferei din şezători. în tot cazul. zahăr. ulei în locuinţa unde se ţineau şezătorile şi preparau gogoşi sau cirighele. seriozitate. aflaţi în atmosferă încinsă a evenimentului. Pe de altă parte. afirmau cu toată convingerea că niciodată nu au mâncat aşa gustoase cirighele sau gogoşi. Aici se comunicau toate ştirile bune sau mai puţin bune. care interesa tineretul. inteligenţă şi prezenţa de spirit pentru a putea da replici adevărate unor provocări. fetele puneau mână de la mână şi aduceau din când în când. Căsătoriile erau considerate acte de mare răspundere şi nu se făceau cu uşurinţă. servindu-i pe flăcăi cu aceste preparate.

printre aceştia găsindu-se şi tinerii din Tilecuş. . strămoşi. purtate de protagoniştii „NUNTAŞILOR BIHORULUI" la manifestarea care a avut loc în anul 2002.Costumele populare ale Tilecuşenilor moştenite din moşi.

445 ha cu pădure şi 157 ha neproductiv. încă din anul 1336 au încercat să facă un schimb de pământ cu familia Csanâd. Să vorbim acum câte ceva şi despre satele aparţinătoare comunei Tileagd şi le vom prezenta în ordinea anilor de atestare documentară. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru are o suprafaţă de 1295 ha pământ din care: 449 ha arabil. se întinde pe o singură stradă spre oraşul Aleşd. O fată din Putnok. Pacea a fost adusă în anul 1422 de către doi tineri îndrăgostiţi. dar schimburile de moşii nu s-au efectuat. şi ce greu este să reconstruieşti ceea ce s-a demolat. aşa că ne vom opri aici cu aceste povestiri. începând cu anul 1336. între descendenţii familiei Ratold din Putnok şi a familiei Csanăd din Tileagd. familia Ratold din Putnok. creînduli-se mari neplăceri. Au mai fost şi alte multe obiceiuri. 10 ha de livezi cu pomi fructiferi.15. S-au pregătit şi actele oficiale în acest scop. 54 ha cu viţă de vie. Se cunoştea faptul că pentru încetarea acestor frecuşuri. aparţinătoare familiei Ratold s-a îndrăgostit de un băiat care făcea parte din familia Csanâd. în pădurea Uilacului de Criş. fiind aşezat pe moşia grofului Ratold din Putnok şi timp de secole a fost un măr al discordiei. gazdele au fost acuzate că au cultiva Canabis. Ce uşor este să demolezi ceia ce a fost frumos şi bun. vegetează circa 200 cuiburi de ghimpe (Ruscus hipodosum). Dacă din întâmplare au crescut în grădina cuiva două-trei fire de cânepă. pe lângă malul drept al Crişului Repede şi este străbătut de Şoseaua internaţională E. Câteva repere istorice Uilacul de Criş a fost atestat documentar în anul 1282 cu denumirea de „Pastă". din Tileagd. 145 ha păşuni. mai puţin semnificative. Aceşti tineri s-au căsătorit iar moşia care se afla în litigiu a fost dată ca zestre fetei . cu pietriş şi mereu umed din cauza apelor Crişului Repede.frumoasele şi beneficele Şezători ale fetelor. SATUL UILACUL DE CRIS Uilacul de Criş este o aşezare mică pe care o desparte de comuna Tileagd numai podul de peste Crişul Repede. 35 ha fâneţe. Cazul acestor neînţelegeri au ajuns până la Curtea împăratului Ungariei care a încercat ca să-i împace. arbuşti care sunt ocrotiţi de Lege. continuând disensiunile între cele două familii.

Bekes Mihăly. Se mai menţionează în aceleaşi documente ale vremii că în anul 1313 la Uilac erau 22 de iobagi. Ecsedi Antal 1875-1879. Gere Miklos 1888-1902. Kovâcs Jănos 1790. fiind ultimul înscris în document. locuitorii Uilacului de Criş au demolat şcoala veche deteriorată. iar în anul 1719 era 45 de iobagi. Ercsey Gyorgy. Gazdag Jânos. Kiss Jânos. Sâmfi Istvân 1788-1790. După revoluţie. în anul 1713 avea 22 de familii. Enghi Jozsef. Perei Istvân 1792. ajungând pe această cale amiabilă la întregirea familiei Csanad. Privind retrospectiv aceste date de arhivă. fiecare după capacitatea şi puterile lui. Szentivânyi Istvân 1785-1788. Din datele statistice oficiale rezultă că Uilacul de Criş. Sândor Lajos 1904 şi în continuare. foştii iobagi şi-au construit mici gospodării individuale. a grofului Haller şi a grofului Kornisi până la Revoluţia burghezo-democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată iobăgia. două. împărăteasa Măria Tereza a ordonat să se înfiinţeze şcoli populare în toate satele Ungariei. Kirâly Peter. 178 . Locuitorii localităţii Uilacul de Criş au muncit sub formă de iobagi pe moşiile familiei Telegdi. Csete Mihăly. Lengyel Jănos. începând cu anul 1769. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. Despre învăţământ si viata spirituală Uilacul de Criş a avut o şcoală veche a cărei dată de construcţie nu se cunoştea. Râkosi Mârton 1778-1787. în cadrul comunităţii din care au făcut parte. Fazekas Lajos 1879-1882. Nagy Jânos 1871-1873.din februarie 1902 Szucs Kălmăn şi Bîro Kăroly.Uilac. Somogyi Jănos 1781-1785. Dealungul anilor au predat la acesta şcoală următorii învăţători: Ilosvai Istvân 17701778. care au fost scrise şi date publicităţii de către Cancelariile maghiare ale vremii. se poate pune întrebarea firească câtă populaţie putea să aibă Uilacul în anul 1282 când a fost atestat documentar?!! 0 casă. un conac? Nu ştim fiindcă în actele de arhivă privind data atestării nu se specifică acest lucru. Din cele mai vechi documente de arhivă rezultă că în anul 1759 aveau înscrişi la şcoală 8 elevi. numit Pusta . în anul 1712 avea 13 familii. Boros Mihăly 1873-1875. Ţinându-se cont de această poruncă împărătească. Jancso Sămuel. în anul 1770 au început construcţia unei noi şcoli spaţioase în locul celei vechi şi a fost dată în folosinţă pe data 8 septembrie 1773. Bânyai Istvân 1903-1904. Arany Lâzâr 18821888. când au început cursurile şcolare.din Putnok. învăţător fiindule Ilosvai Istvân. Harmath Jănos. 1903. Balogh Zsigmond. în 1719 avea 47 de familii iar în anul 1723 avea numai 29 de familii.

luna iulie ziua 4. Szokolay Jozsef 1848-1890. Cert este faptul că Biserica Reformată din Uilacul de Criş a rămas fără clopote din anul 1917 până în anul 1924 când a fost înzestrată din nou cu două clopote. Pe parcursul anilor. Pap Jănos 1796-1798. biserica a fost înzestrată cu un clopotîn greutate de 208 kg. Cserepes Sândor 1804-1824. în anul 1913. Biserica reformată din Uilacul de Criş a fost slujită de către următorii preoţi: Kâszony Jancsi până în anul 1741. Kâdăr Miklos. Duma Gyula 1898-1920. unul în greutate de 100 kg şi al doilea de 241 kg. Facsar Gyula în continuare. Să mai amintim câ în anul 1917. Vâradi Jozsef 1787-1789. armata maghiară a ridicat cele două clopote ale Bisericii din Uilacul de Criş şi le-au dus la topit pentru a face din ele muniţia necesară susţinerii primului război mondial.Despre viaţa . Barcsa Âron 1798-1804. această biserică s-a deteriorat. căruia li se plătea câte cinci creiţari anual. Sipos Jozsef.spirituală . în anii 1332-1334 a avut un preot cu numele Jânos. Bogdăny Jozsef 1775-1787. credincioşii din Uilac au frecventat duminica la slujbele religioase ale Bisericii Reformate din Tileagd. Czegenyi Bălint. Bîro Istvân 1830-1844 Lovas Daniel 1844-1848. Kâdăr Miklos 1920-1934. ceea ce a fost foarte puţin. 0 perioadă lungă de timp. Uilacul de Criş a fost o comunitate mică. . în anul 1760 şi-au construit o biserică din lemn în mijlocul localităţii. iar anul 1924 a fost acoperită în întregime cu tablă galvanizată. Csalănosy Istvân 1768-1775. credincioşii Szokolai Iosif şi Jakab Kăroly. nesemnificativă. în acelaşi an. iar în anii 1336-1337 a avut alt preot cu numele Mâtyâs. Turnul a fost construit în anul 1843. Lucrarea a fost terminată la 1 martie 1887. sau a fost o pură supertiţie că puterea divină îi va ajuta ca să facă cât mai multe victime omeneşti în folosul puterii. Kelemen Sândor şi primarul Bernâth Istvân. de etnie maghiară şi de religie Reformată. în anul 1792. Toate cheltuielile ce s-au făcut cu renovarea bisericii. Se mai cunoaşte că de alungul anilor. Kobe Jozsef 1794-1796. Szentpâli Denes 1741-1788. au procurat şi au donat al doilea clopot pentru biserică. Vetesi Istvân 1789-1794. Nu se ştie dacă ţara şi întregul Imperiu Austro-Ungar au ajuns atât de sărace ca să ridice clopotele bisericilor. Imre Istvân 1824-1830. iar în anul 1862 a fost înzestrată cu scaune noi. necesitând întrunirea conducerii parohiale. şedinţă la care s-a hotărât executarea lucrării de reparare şi aşezarea unei stele în vârful turnului. biserica a fost reparată din nou.Biserica Aşa cum am mai arătat. fiind acoperit cu tablă galvanizată. au fost achitate de către următorii enoriaşi: Duma Iuliu.

Cu ocazia Recensămintelor făcute în anii 1830-1870. gos-TotalBărb. în 1870=620 persoane. anianianianişi peste1948374134241598911043042 1 180 .Situaţia Demografică a Uilacului de Cris Din documentele consultate la Arhivele Statului Sucursala Oradea.REFOR. REFORMA ŢI EVANGHEL.. a rezultat că Uilacul de Criş. CATOL. Recensământul populaţiei următoarele date NRNR CA CASE PPEPERS din anul 1880 prezintă ROMÂNI MAGHIARI GERMANI SLOVACI NECUA NOSCB . ALTE 2527 130 772 1 773 42 11 56 640 18 6 La recensământul din anul 1910 SCRIE ŞI ŞTIE UNDIVORCITEŞTE GUREŞTE BĂR.BAŢI FEMEI . ROM. 757 941 757 396 631 418 284 53 2 Recensământul decembrie 1930 din 29 Nr . IZRAIELIT 106 532 9 503 2 1 17 263 9 24 484 1 14 La recensământul din anul 1900 SUPR. în perioada anilor 17681880 a avut un număr de 2425 nou născuţi. 483 de căsătorii şi 2061 decedaţi.DOX CATOL. CASE RELIGII CIVIL PERSOANE ORTOMILIT.ROM.IZRATOTAL DOX CAT. în anul 1850=618 persoane. TOTAL NECĂSĂTORIŢI TORIŢI CĂSĂ- VĂDUVI ŢAŢI pers. conform Registrelor de Stare civilă. JUGĂRE MAŢI IELIT NR. ORTO. GREC. în 1857=440 persoane. aflate în păstrare pentru perioada respectivă.FemeiSub 77-1213-1924-6465 a anipodăriipers. A LFAB ETIZ. rezultă următoarele cifre: 1830 = 590 persoane.

ADV.-CAT. EVG. TERM. DE GOSP. PERS 879 436 430 13 345 66 2 3 45 84 3 8 26 2003 . este vorba despre Moara sistematică pentru măcinat cereale care polarizează în jurul ei gospodării din aproximativ 20 de localităţi. viticultura şi creşterea animalelor domestice. ÎNCĂL. aşa după cum am mai arătat. LOCUITE CAM. PERS FEM. separându-le numai podul de peste Crişul Repede. SUPR. ROMÂNI MAGH. TOTAL 65 ŞI GOSP. DE LOC. BARBATI FEMEI 0-9 ANI 10-19 20-44 I 65 ŞI 45-46 ANI ANI PESTE ANI 1028 505 521 136 148 384 249 109 La recensământul din anul 1992 NR. PERS. Are aceliaşi condiţii pedoclimatice care au fost arătate la comuna Tileagd. .P. DE GOSPD. Ocupaţia de bază a populaţiei Uilacului de Criş este agricultura. IZATE ELECTR. ALTE GR. M. CAM.situaţie locativa NR. PERM. TOTAL BĂRB. SLOVACI SUB 7 7-14 15-44 4 5 . ROM. BUC. PENT. CU APĂ CANAL INST.La recensământul din 25 ianuarie 1948 NR. PERS. NR. LOC. PESTE ROBARBATI FEMEI MANI MAGHIARI SLOV. REFORM. ALIM. NR. ORTOD.6 0 PESTE 60 ANI 299 982 483 499 124 857 1 63 60 233 84 43 La recensământul din 21 februarie 1956 TOTAL PERS. BAIE 339 910 1422 304 879 339 92 91 331 5 305 92 Uilacul de Criş mai are un obiectiv foarte important. NR. 0-9 ANI 10-19 ANI 20-44 45-64 ANI ANI 316 904 4 55 449 412 477 15 66 150 259 293 147 Recensământul din 20 ianuarie 2003 si ultimul TOT P RELIGII ROMÂNI MAGHIARI SLOV.

începând cu comuna Ineu până în districtul Borodului. poşolaca a fost luată în evidenţa Bisericii pentru contribuţie la taxele anuale. Mai târziu. 62 ha păşune. aceste date statistice au fost înregistrate la data de 20 ianuarie 2003. Conform evidenţei Serviciului de cadastru. 78 români şi 109 ţigani. 97 Ortodoxi. hărţuiele. 18 ha pădure şi 53 ha neproductiv. Poşolaca a fost donată de către Regele Carol I al Ungariei grofului Păzmânok Istvăn. nu i-a nedreptăţit niciodată pe unguri. Din aceştia 208 aparţin religiei Reformate. Telegraful şi Gara CFR. 1 greco-catolic. utilizând Poşta. Tot în 1336. moşia folosită de către descendenţii familiei Pâzmăny. nu departe de calea ferată Oradea-Cluj. a trecut în folosinţa familiilor Ugray şi Bărâny. 68 ha fâneţe. cât şi la retragerea trupelor hortiste în toamna anului 1944 când le-a sunat ceasul istoriei. cu pietriş pe lângă malul Crişului Repede. în urma cărora groful Haller şi-a vândut moşia unui mare comerciant-negustor. Din trecutul istoric al localităţii Poşolaca Satul Poşolaca a fost aşezat pe marea moşie a familiei Csanad. 15 Rom. în anul 1336. printre care şi Tilecuşul. la un turnir de exerciţii de luptă. 182 . drept recompensă pentru a-i alina suferinţa accidentului în care şi-a pierdut 3 dinţi. Tileagd.SATUL POŞOLACA Poşolaca este o localitate mică. aproximativ prin anul 1700. nu a avut nimic de suferit atât după aplicarea Dictatului de la Viena în vara anului 1940. 53 baptişti. aşezată pe malul stâng al Crişului Repede. Poşolaca fiind o localitate mică şi având o populaţie preponderent de etnie maghiară. 5 alte religii şi 7 s-a declarat fără religie. Catolici. A fost atestată documentar în anul 1291. 8 ha livezi de pomi şi viţă de vie. a cărui moşie se întindea pe teritoriile a 14 sate. a cărui populaţie i-a dat mult de furcă grofului Haller timp de 5 ani. la ocuparea şi la părăsirea Ardealului de Nord. Armata şi Administraţia de Stat Română. Are un număr de 161 case şi o populaţie de 396 locuitori din care: 201 sunt maghiari. Poşolaca are 703 ha de pământ din care 494 ha arabil. care cuprindea teritoriile a peste 26 de localităţi de pe valea şiterasele Crişului repede. iar în anul 1850 a devenit moşia grofului Haller Săndor. cu tot răul care 1-a făcut populaţiei româneşti. 10 penticostali.

în anii 1820-1830. Ort. în 1890=490 persoane. Poşolaca apare în evidenţele Statistice începând cu anii 1755-1784 când împărăteasa măria Tereza şi fiul său Iosif al Hlea au dispus înfiinţarea şcolilor populare la sate şi organizarea primului Recensământ al producţiei în ţara Ungurească. cat. Ref. Limba vorbită Izr. vom prezenta sub formă de grafic evoluţia demografică a localităţii Poşolaca după cum urmează: Recensământul populaţiei din 1880 .-cat.cat.Rom. Poşolaca apare în Evidenţe cu 66 de case în care au locuit 83 de familii cu 399 persoane. Aceste evenimente au cauzat moartea a 88 de persoane din satul Poşolaca. jugărNr.1997 Coordonator: Traian Rotariu. s-au căsătorit 495 de perechi şi au decedat 1439 persoaane. Preotul satului Pal Lajos existent în acel timp. s-au înregistrat 445 de persoane. se explică prin faptul că în anul 1851 au fost mari inundaţii devastatoare pe Crişul Repede iar în anul 1870 a avut loc o epidemie de holeră. Alfabetiz. Scăderea numărului populaţiei la recensământul din 1857 faţă de 1850 şi la recensământul din anul 1880 faţă de 1870. civ. Mureşan Nr. în 1870=467 persoane. Incepând cu recensămintele popolaţiei din anul 1880 şi până în anul 2003. Rom. de pers. In urma acestor Decrete.Editura Staft .Situaţia evoluţiei demografice a populaţiei din Poşolaca Conform Registrelor de Stare Civilă aflate în păstrare la Arhivele Statului Filiala Oradea. iar în 9 case au trăit români ortodoxi. nu reuşea să facă faţă ritualului slujbelor religioase de îngropăciune.de caseNr. rezultă că în perioada anilor 1780-1890. în 1910=588 persoane.IzraLimba vorbită cat. pers. maţi ieliţi Român Magh. în Poşolaca s-a născut 1588 copii. Alţi82379601 17 296 5 46 29929 151 R Recensământul din anul 1900 S. Religia fiind preponderent reformată.Rom. în 1880=379 persoane. în 1857=330 de persoane. Populaţia lor 50 de familii au fost de religie Reformată.Total Religia apar. Mag. C. de casePop. Alţi1206101540540 58 9 29 431652 488 7 .Refor. în 1850=418 persoane. Gr. Statisticieni: Măria Seminciuc. p.OrtodoxiGrec.

184 .

Recensământul din anul 1910 Total Scrie pers. Bap Pen Alte religi loc. pers mni . Fem. i .157 14 44 ani ani ani 68 68 319 45. m. pers.Peste 60 ani 60 96 71 Ro Mag. ni 66 467 1 9 La Recensământul din luna ianuarie 1977 Total pers 506 0-9 ani 81 10-19 ani 55 20-44 ani 135 45-64 ani 142 65 şi peste 93 începând cu anul 1956. pers. cat. Recensământul din următoarele date 20 ianuarie 2003 prezintă Nr. Total Rom. Mag. numărul demografic. Ţiga Ort Ro Gre Ref. t. de Total gosp.de Total Bărb. a scăzut mereu în Poşolaca. ccat. şi citeşt e 588 384 Vorbeşt Bărb. e ungureş te 588 304 284 Căsăt. 319 302 Sub 7. Sub 7 7-12 ani gosp. 241 316 Văduvi Divor. Fem.Ţiga m. t. ani 132 590 300 290 73 71 13-19 ani 94 20-64 ani 318 65 şi peste 34 La Recensământul din 25 ianuarie 1948 Nr.Slov. 161 396 78 201 109 10 15 1 210 53 10 12 0 . datorită regimului comunist la care mulţi nu s-au putut adapta plecând o parte din ei în Ungaria. 173 621 Bărb Fe . 29 2 La Recensământul din 29 decembrie 1930 Nr. Necăsă t.

Construcţiile se mai degradează dealungul anilor. Szabo Pâl 1855. Babicsâk Jozsef 1927. Preoţii la această biserică. incendiu care a mistuit în flăcări jumătate din locuinţele aşezării. dealungul anilor au fost următorii: Molnâr Andrâs 1779. în anul 1794 locuitorii Farkas Sâra şi Molnâr Andrâs au donat bisericii un Eclisiast. Jozsa Gâbor 1891. Atât în trecut cât şi în prezent. Kâpolnâsy Mihâly 1804. Cel mai vechi are 45 kg şi a fost donat de către enioriaşul Daika Ferencz împreună cu familia sa. Kekk Antal 1827. încă din anul 1336. Szilâgyi Istvân 1792. Baranyi Gyorgy 1798. Verseny Sândor 1933. Kâpolnâsy Jânos 1834. dar lucrarea a fost de proastă calitate şi în scurt timp de la renovare. Fodor Jozsef 1919. aparţinând unei religii bine definite. Olâh Jânos 1857. Szabo Jozsef 1860. Hajdu Lajos şi familia sa au donat bisericii un loc mare pentru grădină. Munkâcsi Mihâly 1793. i-a căzut o parte din tencuială. iar în anul 1910 a fost un foarte mare incendiu în Poşolaca. în 1884 a fost din nou renovată. Biserica din Poşolaca are două clopote. preoţii au fost foarte slab retribuiţi. în anul 1862 groful Heller Sândor a donat bisericii un jugăr de pământ. După 87 de ani. având mare nevoie de ajutorul enoriaţilor.Aspectul vieţii spirituale Aşa cum am mai semnalat şi în temele evenimentelor istorice. Onodi Sândor 1845. Hunyadi Andrâs în anul 1835 a donat bisericii o treime din averea sa. Bîro Istvân 1829. Pâl Lajos 1874. Din unele documente de arhivă rezultă că în anul 1675 a fost construită Biserica din Poşolaca. pe locul unei foste case de rugăciune. Din alte documente de arhivă a reieşit că în anul 1797 biserica din Poşolaca a fost renovată şi mărită ca spaţiu. în anul 1860. Poşolaca a fost luată în evidenţa Papală pentru plata dijmelor ceea ce înseamnă că din vremea respectivă au avut o viaţă spirituală. costând reparaţia 525 de rupii şi zece măji de grâu. Molnâr Mihâly 1838. în anul 1849 Gâbor Istvân a donat un clopot şi o bucată de pământ pentru grădina de zarzavat. a luat foc locuinţa preotului Szabo Jozsef. începând cu anul 1923. Szatmâri Lăszlo 1879. Invăţământul 186 . Szinyei Mezo Istvân 1831. preot fiind Huszti Istvân iar din anul 1686 l-au avut ca preot pe Szalontai Jânos. nu s-a ştiut de unde. Sipos Jânos 1905. Enoriaşii din Poşolaca au ajutat mult biserica dealungul anilor.

. având ca materie de studiu scrisul şi religia.Localitatea Poşolaca are şcoală elementară cu limba de predare maghiară începând cu anul 1755 când au fost înscrişi 12 elevi.

188 . Papp Jozsef 1835. pe terminaţiile colinelor munţilor Pădurea Craiului. 2. aplicând o agricultură de subexistenţă individuală. Bor Geza. După aplicare hotărâri împărătesei Măria Tereza din anul 1769. slab productiv. o bună parte din populaţie şi-au completat necesarul de existenţă în aceste fabrici. Are o suprafaţă de 1368Ha pământ. învăţători fiind următorii: Nagy Ferencz 1779. respectiv comuna Sacadat la 7 km distanţă. La Nord-Est se află satul Poşoloaca 3 km distanţă. spre depresiunea Vadu Crişului . După acestea au urmat până în prezent: Lacza Jozsef. Ca posibilităţi de comunicaţie are drumul asfaltat în întregime. 54 Ha fâneţe şi păduri proprietate particulară. în Poşolaca s-a construit o şcoală care a început să funcţioneze din anul 1797. Militcsei Jănos 1796. Bulbuc Ileana şi Marc Ileana. 55 ha şi 342 ha păşune obştească. Ocupaţia de bază a populaţiei din Poşolaca este agricultura. 1. Balogh Lâszlo 1841. în limba maghiară.Terasa superioară a Crişului Repede. Szatmâri Lăszlo învăţător de religie 1877. Până când au avut activitate Fabrica de cherestea şi Uzina de Impregnat CFR. Gyongyosi Mihăly 1875. la Vest satul Borşea.Primul învăţător a fost Kozâri Jânos. Meszel Lajos 1854. Cătunul Călătani. cu apă freatică la 3-5 m adâncime. creşterea vitelor şi în mică măsură horticultura. distanţă 8-10 km.Borod. Poşolaca găsindu-se foarte aproape de comuna Tileagd. Are ca vecini la Nord Staţia CFR 2 km distanţă şi comuna de reşedinţă Tileagd la 4 km distanţă. Tileagd. 2 km distanţă. în parcelele Rovina şi Mezărători. cu apă freatică la 510 m adâncime. Hotarul Tilecuşuli este aşezat într-o zonă de interferenţă a mai multor trepte geografice. legătură cu SOSEAU E 15 Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti şi cu oraşul Beiuş prin comuna Vârciorog. la distanţă de 26 km est de reşedinţa de judeţ Oradea şi la 4 km Sud de comuna de reşedinţă Tileagd. SATUL TILECUS a) Aşezarea geografică şi pedoclimatică Localitatea Tilecuş este situată în partea de Nord-Vest a României la poalele munţilor Pădurea Craiului. la Sud se află comuna Vârciorog şi satul Şerghiş. tineretul în timpul liber îşi găsesc loc de recreiaţie în comuna de reşedinţă. 917 Ha este arabil. ambele la 8 km distanţă iar la Est se află comuna Ţeţchea şi satul Hotar. cu soluri brune.Terasa inferioară a Crişului Repede.

pământ rar. Mai era şarpele negru de uscat şi şarpele verzui de apă. Este vorba de valea Meghişei. Acestea se unesc la Călătani. era de culoare maron-cafeniu iar pe burtă avea alternativ.3. foarte slab productiv. foarte sperioase. de culori diferite. brăzdează suprafaţa agricolă a Tilecuşului patru văi care colectează apele din precipitaţii când sunt mai abundente. Berzele şi rândunelele sunt numai temporare. cum aşi fi fost cuplat la o priză de curent electric. uneori sunt prea multe. îşi depun ouăle. b) Fauna Cconstă din căprioare. cu apă freatică între 10-35 metri adâncime. şoareci. iepuri. sticleţi. de la cap până la coadă. Batracienii trăiau în apele stătătoare iar cârtiţele şi salamandrele numai în pământ. mierla neagră. Clima este temperat-continentală de tranziţie. cucuveaua. De la Sud-Est şi de la Sud-Vest. cârtiţe. la vârsta de 14 ani. Vin primăvara. Valea Veljului. Nu există nici un pârâu cu apă permanentă de izvor. Vipera. când o atingeam cu furca pe spinare ridica în sus ciotul gâtului (nu mai avea cap) în semn de ameninţare. . coţofana şi multe foarte multe vrăbii. numai de către ele ştiute. alteori lipsesc timp îndelungat. Existau şi probabil că mai există şi în prezent reptile. Eu am văzut un singur exemplar în viaţa mea. După ce taică-meu a imobilizat-o de tot cu o lovitură de furcă de fier. ducându-le în albia Crişului Repede. dihori. Valea Rugii şi Valea Tăoiului. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. Aceştia nu atacau şi încercau să fugă la apariţia omului. După ce i-s-a zdrobit complet capul. unde intră în valea Meghişei. foarte periculoasă. Nu mai există de multişor o regulă ciclică ale celor patru anotimpuri. • Din punct de vedere hidrografic. veveriţe. Terasa Piemontului Vârciorogului. cu soluri albe. Şopârlele. traversează extravilanul comunei Sacadat şi intră în Criş lângă localitatea Săbolciu. întreaga localitate este dificitară. am observat că avea pe cap un „V" mare foarte pronunţat. piţigoi. uliul şorecar. respectiv din topirea zăpezilor primăvara. care se cunoştea că sunt mai puţin periculoşi. în parcela numită „Tăoi" şi tocmai sub brazda unde adunam eu fânul. în timp ce simţeam furnicături pe şira spinării. fazani. alergau în toate părţile la cea mai mică mişcare. a cărei muşcătură este mortală dacă nu ajungi în 3-4 ore la un spital. inele de un alb imaculat şi de un roşu foarte aprins. funcţie de circulaţia factor4ilor atmosferici şi a circulaţiei vânturilor. ciocârlia. gaiţa. Precipitaţiile din păcate. îşi cresc puii şi toamna pleacă în ţările calde. Am avut prezenţa de spirit să o imobilizez cu furca de lemn către pământ şi să strig disperat la taică-meu. cioara. prepeliţe. vulpi. Era sub o brazdă de fân cosit. nevăstuici. ciocănitoare.

Mai există o dovadă incontestabilă din care se poate vedea că tilecuşul nu numai că a existat cu mult timp înainte de Atestarea documentară de către 190 . pagina 169. putregai în care se găseau anumite larve. întinzându-se pe o lungime de 8-9 km. de dimensiuni foarte mari comparată cu albinele obişnuite. Tilechiu. Tăunul şi viespele. Săbolciu. sălbatică. Mai sunt şi albinele lucrătoare. adunând miere comestibilă. Tilechiu. pe ale căror teritorii se întindea moşia familiei Csanad. îşi găseau locul prin scorburi de copaci bătrâni. Sacadat. de la Sud spre Nord. d) Repere istorice ale Tilecuşului Tilecuşul apare în trei documente oficiale ale vremii ca localitate populată începând cu anul 1280. doi km distanţă de Gara CFR Tileagd. Bondarul sau albina neagră. Capitoliul Bisericii Latine din Oradea. Borşa. Săbolciu. Botean şi Tilecuş. Pe de altă parte. Birtin. sunt săpate şanţuri pentru colectarea apelor de ploaie. Poşoloaca. Tilecuş. Datorită acestei poziţii geografice. Ineu. Este vorba despre Birtin. îl obligă pe fiecare locatar să-şi facă un podeţ în faţa porţii. Aceasta construia fagure de dimensiuni mici. Şuncuiuş. de o dimensiune care să-i permită scoaterea şi introducerea căruţei în curtea casei. Săbolciu. Această stare de fapt. în găurile de şoareci pe mirişti. din Piemontul Vârciorogului până la Valea Meghişei. otrăvitori la înţepături. Tilechiu. cu reguli şi responsabilităţi mai benefice şi mai sănătoase decât parlamentarii noştri din ultimii 15-16 ani. Petrileni. ca făcând parte din cele 11 sate Bihorene. respectiv pe ambele părţi ale drumului de acces.c) Insectele Nedoritul ţânţar anofel care răspândeşte boala de friguri. Petrileni. un deliciu pentru meniul ciocănitorilor. Şuncuiuş şi Birtin. Ciocănitoarea îşi desăvârşea opera la copacii care aveau putregai în interior. adevereşte că membrii familiei Csanad. au împărţit între ei moşiile lor din tileagd. Să mai arătăm că Tilecuşul. Poşoloaca. Dobicioneşti. care nu reuşesc să scape de „trântorii" pe care albinele ştiu să-i elimine la timpul potrivit. Un alt document de arhivă vechi atestă existenţa Tilecuşului ca aşezare locuită de oameni din anul 1308 alături de Tileagd. Şuncuiuş. sau prin găurile săpate în lemn de către ciocănitori. prin poziţia sa geografică este aşezat pe o colină care coboară în mod lin şi permanent. Momlomszeg. document care se găseşte în Istoria Românilor. Poşoloaka. prin faţa caselor aliniate în şir indian. la data de 6 octombrie 1308. organizate în familii mari.

dovadă socala din anul 1498. A mai rămas numai fotografia ei pe care o vom anexa în copie xerox. Constructorul acestui obiect de lucru. greabăn. când a fost predată muzeografilor Bihoreni. dând naştere la construirea marilor fabrici textile. Urzoi. au inventat şi au folosit mecanisme de lucru care au fost preluate şi perfecţionate în Epoca modernă. spată.. pe roata căreia este gravat artistic anul 1498. putem să ne dăm seama că strămoşii populaţiei Tilecuşului. cu 700-800 de ani în urmă. respectiv data realizării obiectului de lucru. inventând unelte de lucru care au revoluţionat Industria casnică. înegrită complet de 17 6 . Din analiza acestui set de unelte. a fost donată de către proprietari Muzeografilor Bihoreni în anul 1967. la solicitarea acestora. aflându-se în proprietatea familiei Indrieş Petru şi Floarea a Lichi. făcându-i atestarea documentară numai în anul 1552. Să prezentăm setul de unelte din care făcea parte şi socala.Cancelariile maghiare.. putem afirma că Onoratele Cancelarii maghiare ale vremii. dar că avea un grad ridicat de civilizaţie. Documentul constă într-o unealtă de lucru denumită SOCALA. Având în vedere documentele mai sus enumerate. Socala cu anul de naştere 1498. Răşchitor. . depenele mici şi mari. in sau lână). au „ciupit" 272 de ani din existenţa Tilecuşului ca localitate locuită de oameni. Una din îndeletnicirile de bază a locuitorilor era producerea de îmbrăcăminte. Această socală s-a moştenit din generaţie în generaţie. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţa cu care se făcea iluminatul în trecutul îndepărtat. Toate aceste unelte le vom prezenta în formă grafică la Capitolul „Folclorul local şi obiceiuri din bătrâni". a fost un anonim din fosta populaţie a satului Tilecuş judeţul Bihor. suveică. meliţă. până în anul 1967. Această socală. trebuia să facă parte dintr-un set de unelte care concurau la ţesutul pânzei. pentru ca să-şi justifice utilitatea. unde se află şi în prezent. Iţe. Această socală a deţinut-o familia lui Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş. cu care se forma o adevărată industrie casnică: Războiul pentru ţesut pânza (din cânepă. moştenită din generaţie în generaţie deelungul veacurilor. pieptene pentru fuior.

192 . A fost construită din lemn masiv de stejar iar axele învârtitoare din material fieros dur.secolele cărora le-a rezistat.

în dorcumentele vremii şi în înscrierile Cancelariilor ungare nu se semnalează nimic despre această aşezare omenească. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare. Astfel. populaţia Tilecuşului a crescut şi s-a extins mereu în aria lor de convieţuire.şi-a urmat cursul ei normal. căsuţe. făcând loc parcelelor agricole. ograda a primit numele de „Telkeşd". fie prin tăiere fie prin ardere. unde se aflau la adăpost de furia animalelor sălbatice de pradă.Din alte surse de informare. Tilechiul a primit denumirea de „Telki" iar Tileagdul numele de „Telegd". mistreţi. Pe parcursul timpului au apărut grofii acaparatori de moşii. au îngrădit-o cu gard din trunchiuri şi crăci de copaci. Atunci s-a desfiinţat ograda iar Tilecuşul şi-a luat forma pe care o are şi în prezent. Pornindu-se de la acest toponim. Denumirea de ograda a rămas însă şi există şi în prezent a unei parcele de pământ. s-a promulgat o lege. în evidenţele administraţiei stăpânilor. Pădurile. odată ocupată de către oameni. înţelegându-i sensul în limba maghiară. Cu alte cuvinte. Oaza din mijlocul acelor păduri. Din păcate. bordeie. se impunea ca să se alinieze casele una după alta în şiruri indiene. Ajungând la denumirea „Ograda". Aici în interiorul ogrăzii şi-au înjghebat oamenii câte un adăpost. Dealungul veacurilor au defrişat pădurea. expresie care a rămas în uzul limbii maghiare până în prezent. în interiorul ţarcului pe care l-au îngrădit. Precizez că în această parcelă aveau şi . alungându-i pe băştinaşi de pe vetrele lor. cerbi şi căprioare. în anul 1764. colibe. încet au fost defrişate. în care predomina Cerul. în timpul despotismului împărătesei Măria Tereza şi a fiului său iosif al II-lea. se cunoaşte că la începuturile întemeierii localităţii tilecuş. în anul 1712 scrie despre două familii de iobagi cu numele de Baciu Ion şi Ursu Baci iar în anul 1720 se vorbeşte despre 6 familii de iobagi. denumind-o „Ograda". când este vorba de o casă şi de curte îngrădită. încet. aşa numita „Tragere la Linie". în mod tengenţial. cronicarul Juko Zsigmond. lărgindu-şi mereu ograda şi curăţind suprafeţe întinse pentru cultivarea plantelor nutritive. pline de animale sălbatice: lupi. ungurii fiind înarmaţi şi bine pregătiţi pentru cotropire. aşezându-se pe lângă cursurile de ape şi pe terenurile întinse. vulpi. inventând şi făcându-şi fel de fel de obiecte din lemn pentru uzul gospodăresc. Pentru a le putea administra şi exploata. aceste terenuri îngrădite se numesc „Telek". fiecare după puterile şi priceperea lui. trebuia să le cunoască denumirile. unde odinioară era o aşezare omenească. Dealungul anilor. urşi. iar viaţa locuitorilor -numai români . începând cu Secolul al Xl-lea. pe fondul populaţiei autohtone româneşti din toate aşezările Bihorene. Terenurile care o înconjurau. erau acoperite de o imensitate de păduri seculare. aşezarea a fost denumită „OGRADA". stejarul şi ulmul. punând stăpânire pe teritoriile aşezărilor autohtone.

apărând numele de Baciu. cancelariile maghiare au găsit că Tilecuşul are 81 de case. care s-au retras în zonele colinare. explicaţiile acestui fenomen pot fi următoarele: 1. Aceste ţinuturi au fost cunoscute în mod amănunţit şi cartografiate de către Abraham Ortelius. Tot în lucrarea respectivă s-a consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei care era odinioară Dacia. Iancu. aflăm că în anul 1787. mari meşteri constructori de biserici de lemn şi care au venit din apropierea oraşului Brad. iar când se ara pământul pentru fertilizare primăvara sau toamna. 2.părinţii mei o holdă de pământ. urmându-le şi alte localităţi de pe valea şi terasele Crişului Repede. Nu se exclude posibilitatea ca acest număr să fi fost întegit şi de fugarii care au făcut parte din mişcarea revoluţionară a lui Horea. Tilecuşul să apară cu 81 de case. stabilind preitenii cu cartografii vremii. Lângă un Castru Roman de graniţă. mulţi locuitori români din Tileagd şi Poşoloaca sau aşezat în Tilecuş. respectiv Poşoloaca. atestare în care se găseşte şi localitatea Chistag. la recensământul ce s-a făcut. Judeţul Hunedoara. venite din Câmpia Panoniei. Incepând cu Secolul al X-lea. precum şi biserica de lemn 194 . Călătorind în timpul istoric. la situaţia din anul 1787. după 75 de ani când. declarată monument istoric în prezent. Aşa cum am mai arătat. a luat fiinţă localitatea tileagd. după secolul al Xl-lea au pătruns elementele maghiare. 90 de familii şi 416 locuitori. în acele circumstanţe. fiind vorba despre doi fraţi. ocupând terenurile cele mai fertile şi alungându-i pe românii băştinaşi din proprietăţile lor. 90 de familii şi 416 locuitori. A călătorit prin multe ţări Europene. la un interval de 75 de ani de la primele consemnări. în care este consemnată localitatea Tileagd. Mane. populaţia autohtonă din judeţul Bihor s-a organizat în voivodatul de sub conducerea lui Menumorut. între anii 1527-1598 care s-a născut la Anvers. Era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. făcând dovada că acolo cu sute de ani în urmă a existat o aşezare omenească. fiind cea mai apropiată aşezare omenească de localităţile Tileagd. Acestea ar fi explicaţiile cele mai plauzibile cum populaţia Tilecuşului a crescut de la 6 familii de iobagi în anii 1712-1720. pe brazda lăsată de plug apăreau o mulţime de cioburi mărnte de ceramică smălţuită şi lucioasă. Lucrarea se află la British Muzeum p. Pende şi Indrieş. denumită astfel de către Secuii care au poposit aici pe la mijlocul secolului al XIV-lea. cu sediul central în cetatea Biharea. Se cunoaşte cu certitudine că numele de Indrieş a apărut la Tilecuş în anul 1782. 22954. în anul 1784. Aceştia au construit Biserica de lemn din Tilecuş. care a fost atestată documentar în 1075. în care se vorbeşte numai despre 6 iobagi. în capitolul „Transilvania-Dacia Teatrum Orbis Terarum: se află textul şi harta Transilvaniei (295+420). Ursu şi alte nume de familii ca Meze. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadinum).

avea să devină hrana lor de căpetenie. făceau şi presiuni asupra lor pentru a-i obliga să treacă de la credinţa Ortodoxă la religia . După atestările documentare ale tuturor aşezărilor Bihorene. prelucrarea lemnuli şi în măsura în care a reuşit să lărgească oazele despădurite. din trecutul îndepărtat a fost iniţial creşterea animalelor. Biserica nouă cu 5 turnuri. construită în anul 1937-1939. pe lângă faptul că îi deposedau de o bună parte din pământurile care le aveau îi supuneau la tot felul de dijme şi obligaţii. care a fost demontată şi reclădită în curtea Muzeului Ţării Crişurilor Oradea. perioadă în care a fost atestat şi Tilecuşul (1552).din Brusturi. aproape în fiecare an se făceau recensăminte ale populaţiilor din toate aşezările. care s-au făcut între secolele XII-XVI. Mult mai târziu a apărut o altă plantă necunoscută. Feudalii maghiari. construită după stilul gotic în anul 1783. Odată cu efectuarea acestor recensăminte a 4 - Vedere ale celor două biserici din Tilecuş. meiul. Ocupaţia de bază a popuaţiei Tilecuşului. secara. recensăminte care aveau ca scop aplicarea impozitelor şi ale altor obligaţii faţă de baroni. „PORUMBUL" care cultivat intensiv. respectiv faţă de proprietarii de moşii unde se găseau amplasate aşezările omeneşti. de o rară frumuseţe şi Biserica din Lemn. să cultive cerealele necesare existenţei lor: grâul. declarată monument istoric. cânepa şi inul. adusă de către cineva din America. început şi calvarul populaţiei româneşti.

este de religie ortodoxă. a „Ciupit" 200 hectare pământ din Arealul Tilecuşului. însăşi legea de sistematizare a localităţilor. având aripile prea mari. marea familie de grofi a lui Telegdi din Tileagd. ajungând la 96 de case şi 663 locuitori. ca descendent din locuitorii Nurenbergului şi se fălea cu un şir nesfârşit de descendenţi din Armata de Cavalerie. Haller Sandor). aşezare unică în aprpopiere de calea ferată Oradea-Cluj. Sătenilor li-se dăduse dreptul de a folosi o arie întinsă pentru păşunatul vitelor. Cronicarul ungur Mezosy Karolyi. cu blazoane înscrise pe tăbliţe aurite. a avut un caracter profund politic. drept acordat încă de către împărăteasa Măria Tereza. Lănţarii (inginerii 196 . Dârzenia populaţiei Tilecuşului care şi-au apărat glia. Să mai notăm că mişcarea răscoalei ţăranilor din Tilecuş a luat proporţii de legendă în perioada anilor 1860-1865. dată de împărăteasa Măria Tereza în aul 1764. a consemnat că la recensămintele care s-au făcut în 1890. 1900 şi 1901. aceştia s-au aflat timp de 5 ani în proces cu altă „Pasăre de pradă". In Tilecuş. populaţia satului Tilecuş a crescut. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. în lucrarea sa intitulată „Comitatul Bihor". ajungând Preşedinte al Prezbiteriului şi bun prieten cu Tisza Istvan. contele Haller Sandor era o personalitate îngâmfată. Un alto cronicar maghiar. Pentru suprafaţa de pământ ce le-a rămas Tilecuşenilor după aplicarea Legii dată de Măria Tereza. a degenerat în confruntări armate cu badigarzii boierului. fiind înnobilaţi de către Regele Matei Corvin prin secolul al XV-lea când au emigrat în Ungaria. avea moşii pe întinderea a 12 sate şi tot nu-i ajungea spaţiul. Tilecuşul apărea numai cu populaţie românească. Un urmaş al fostului negustor s-a convertit la Religia Reformată. în lucrarea sa „Judeţele şi oraşele Ungariei".Catolică. scria că la toate recensămintele făcute populaţiei. după numele localităţii Tileagd. urmărindu-se deposedarea de pământ a ţăranilor. unde îi polarizau moşiile. mai vechile mişcări ţărăneşti au fost amorsate prin recadastrarea terenurilor. După ce şi-a vândut averea. împotriva agenţilor moşierului Haller Sandor. Borovszki Sandor. Nu se putea împăca cu faptul că ţăranii analfabeţi din Tilecuş i-au înfrânt semeţia şi orgoliul. moşierul Haller Sandor. l-au afectat atât de mult pe corniţele (Prefectul judeţului Bihor. groful a spus: „Este semn rău pentru ţară când un negustor ambulant cu amănuntul. cumpără moşiile de la nobili"!!!. Odată cu aplicarea acestei Legi. ale cărui înaintaşi au fost originari din Nunrenberg. încât s-a îmbolnăvit de nervi şi şi-a vândut toate moşiile unui negustor bogat cu numele Brachfeld. numai cu locuitori români. Această pasăre de pradă. De altfel.

.

semnal la care toţi locuitorii să pornească în fugă. Pur şi simplu au găsit un mijloc prielnic şi justificat de a-i extermina. înregistrându-se zeci de morţi şi răniţi. care prolifera în mlaştinile abundente. au fost vânaţi şi prinşi de către autorităţile locale cu „laţul" întocmai cum prindeau hingherii câini. Obştea satului a stabilit următoarea măsură cu caracter permanent. obligatorie pentru fiecare bărbat valid din localitate: în caz de apariţie a unui incendiu. Un caz cu totul deosebit a fost înregistrat în registrul deceselor din Tilecuş în anul 1870. din cele două extremităţi ale satului spre centru. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. Anul 1911 a adus asupra Tilecuşului o altă nenorocire. reiese că nu rare ori frigurile. au fost introduşi pe front în primele linii de foc. făceau ravagii în rândurile populaţiei. scări. Din Registrul morţilor aflat la Biserica ortodoxă a Tilecuşului.arme în mulţimea de români. fără o pregătire prealabilă. După atentatul de la Sarajevo asupra prinţului moştenitor Habsburgic. cazmale şi orice alte unelte care ar putea fi de folos la stingerea unui incendiu. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". iar în anul 1888 s-au înregistrat în sat 26 de morţi. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. a mistuit în flăcări 6 gospodării afectând şi pe altele din apropierea lor. la suferinţele populaţiei s-au mai adăugat epidemiile care secerau zeci de vieţi omeneşti. Un incendiu puternic. Cu toate acestea au fust duşi la războiul care nu le aparţinea. ciuma şi holera. victimele erau preponderent copii în vârstă sub un an. In urma acestei nenorociri. într-o dungă. Nici unul nu făcuse armată până atunci. La fel viruşii malariei (boală de friguri). O femeie cu numele Diurcău Marinea a trăit 120 de ani. din 20 aprilie 2003). şi-a adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. o aşezare relativ mică. aducând cu ei: găleţi. căutându-se vinovaţi chiar printre sătenii care nu au fost la târg în ziua respectivă (din articolul apărut în Ziarul Crişana nr. Pe lângă exploatarea nemiloasă a nobililor maghiari. furci de fier. o puternică epidemie de holeră a făcut să decedeze 46 de persoane. Tilecuşul. să fie anunţat clopotarul bisericii ca să bată clopotul mare. topoare. târnăcoape. izbucnit nu se ştie de unde. un număr de 26 locuitori după cum urmează: 198 . Inscrierea datelor de existenţă ale acestei femei au fost făcute cu litere Chirilice. In toate aceste cazuri de decese. acuzându-i pe români de instigare la ordinea de Stat. a condus la decesul a 38 de persoane în anul 1875. Locuitorii Bihorului de etnie română. deţinând până în prezent recordul de longevitate a vârstei din localitate. în anul 1873. răspândiţi de ţânţarul Anofel.

Indrieş D. Culmea ironiei a fost faptul că. 11. Baciu C. Meşter Dumitru 23. Stan Gligor 26. Tripe Ioan T. Citiş Nicolae Hotăran Florian 16. din contră. Iancu Petru 18. Teodor 9. dar şi cu epidemie de holeră care a curmat viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. Mancu Crăciun 22. Iancu Dumitru 17. Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. Baciu Vasile 15. s-a făcut Proclamaţia în cadrul Marii Adunării de la Alba Iulia. 10. Baciu Teodor 8. Puterile Antantei nu au luat în seamă Declaraţia de la Alba Iulia. popa scăpând cu fuga pentru a nu fi ucis. Popovici Florian 25.1. în urma odiosului Diktat de la Viena. Preotul satului nu mai reuşea să-şi facă serviciul religios de înmormântări. Baciu D. cunosându-se în cercurile administrative locale ungare că dânsul a fost obstacolul redutabil de netrecut în calea maghiarizării sătenilor şi la convertirea acestora la Religia Catolică. Cozma Simion 14. debili şi plini de păduchi. Aproape toţi aceştia şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. Preotuli Vasile Chirilă iau luat toate vitele şi porcii. cu toate nenorocirile şi victimele acestuia. Indrieş Nicolae 21. Nicolae 7. a dat frâu liber claselor exploatatoare ungare şi elementelor reacţionare. A urmat intensificarea luptei de eliberare naţională. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să cadă prizonieri la Ruşi şi să reuşească să se întoarcă la familiile lor. Baciu Petru Chirilă Crăciun 12. Baciu V. Ca urmare. preotului Vasile Chirilă i-a fost dat ca peste 22 de ani să fie ucis de către alte bande ungare mai „CIVILIZATE" la data de 30 august 1940 când a fost ocupat vremelnic Ardealul de Nord. după 5-6 ani. indrieş Teodor 19. Perţe Petru 24. BaciuT.Nicolae 20. Nicolae 6. Chirilă Dumitru 13. Baciu Constantin 2. Baciu Crăciun 3. Baciu Forian 4. luând prin violenţă vitele şi toată agoniseala oamenilor mai înstăriţi. Florian 5. bande organizate de jefuitori au pătruns şi în Tilecuş. .

In luna aprilie 1919. ajungând până la Budapesta unde în semn de umilinţă. au ridicat o pereche de opinci olteneşti lângă drapelul de stat. Armata Română eliberatoare a curăţat Bihorul de bandele jefuitoare ale statului Austro-Ungar.Bandelor de jefuitori şi ucigaşi maghiari le-au căzut victime în anul 1918 Dr. Ioan Ciordaş şi Dr. pe 200 . Nicolae Bolcaş din Beiuş.

sentimentele de solidaritate umană. ceilalţi vecini îi duceau zilnic lapte pe gratis din surplusul lor. După această ispravă umoristică. Armata Română s-a retras cu demnitate. a fost bunătatea sufletească. Acest spirit de solidaritate umană i-a ajutat foarte mult să prospere şi să ajungă la bună stare. în acelaşi spirit îşi creşteau şi îşi educau copiii. S-a oprit şi s-a aşezat pe linia de frontieră stabilită de către Pacea de la Trianon. începând de la cea mai fragedă vârstă. Şi să nu uităm că educaţia copilului începe şi se face prin puterea exmplului. Vedere de pe uliţa principală a Tilecuşului. făcând aşa zis muncă de clacă. de într-ajutorare reciprocă în toate activităţile lor. iar populaţia Bihoreana s-a încadrat în realităţile social-democratice şi politice al regatului României. între cele două războaie mondiale.frontalul Parlamentului Budapestan. Dacă un vecin începea să-şi construiască o casă ori alte dependinţe gospodăreşti. dând o lecţie de morală elementelor care au produs crime şi jafuri în rândul populaţiei româneşti. în apropierea celor două biserici şi a magazinului sătesc. Fiecare se străduia ca să muncească cât mai bine şi cât mai mult. Dacă vaca vecinului era gestantă. Copilul copiază în mod fidel ceea ce vede că fac părinţii lui. . Ceea ce i-a caracterizat pe tilecuşeni în mod deosebit. ceilalţi vecini îi săreau în ajutor atât la transportul materialelor de construcţie cât şi construcţia imobilului până la acoperiş.

apoi la încărcarea pe vagoneţi cu ecartament redus. pentru fertilizarea pământului pe colinele Tilecuşului. în perioada anilor 1920-1945 . ceilalţi muncitori angajaţi din comuna La arat cu bivolii. lucrau la Fabrica de cherestea Tileagd.TILECUS 450 Pe lângă activităţile lor gospodăreşti. eventual a rudelor ore pe zi neîntrerupt (de la apropiate. întrucât atât proprietarii fabricii cât şi cadrele de conducere la toate nivelele inclusiv şefii de echipă. vorbind cu toţii numai în limba maghiară. Limba vorbită era limba maghiară. respectiv transportarea lor la cele 5 Tilecuşii bun gospodari cultivau şi viţa de vie gatere. femeile lucrau la sortarea pe dimensiuni a materialului lemnos semifinisat şi stivuirea acestuia după anumite reguli tehnice pentru uscare. cu preponderenţă tineretul şi cei de vârstă medie. care funcţionau zece pe terenurile adecvate şi numai pentru nevoile familiilor. Bărbaţii mai voinici lucrau ca Ţapinari la descărcarea buştenilor uriaşi din vagoanele CFR şi la stivuirea acestora pe terenul de depozitare. De asemenea. cei mai puţin înstăriţi. erau evrei şi maghiari. cu repaos de masă două ore). ora 6 dimineaţa până la ora 18.

ca să nu li-se facă şicane de către partenerii de lucru pe care nu-i putea nici alege şi nici evita. Fabrica de cherestea din Tileagd a fost de mare ajutor pentru locuitorii Tilecuşului. Cu toate aceste condiţii şi un climat destul de viciat. raportat la gradul de dificultate şi de calitatea muncii prestate. asigurându-le locuri de muncă stabile. bun pentru prepararea untului. li-se pune la dispoziţie deşeuri pentru lemne de foc în cantităţi nelimitate şi la un preţ derizoriu. In perioada dintre cele două războaie mondiale. Tileagd şi satul Poşoloaca. un câştig decent în bani. locuitorii satului Tilecuş au reuşit de-alungul anilor să schimbe radical înfăţişarea localităţii. In acelaşi timp se dovedeau a fi mai puţin prietenoşi. în aceste circumstanţe. docili în exploatare la transporturi. puţin pretenţioase la furaje. Autorităţile Statului Român. furnizori de lapte în cantităţi mici dar foarte gras. situaţia lor economică s-a îmbunătăţit simţitor în primul rând datorită spirituli lor . trebuia să înveţe limba maghiară. nu au interzis nciodată vorbirea în limba maghiară pe teritorul Regatului Român. chiar dacă acum trăiau într-un Stat unitar Român Naţional.Bivolii. locuitorii Tilecuşului. dându-i aspectul unei aşezări prospere. Harnici fiind prin moştenire genetică. la care am mai făcut referire. în intervalul de timp 1900-2001. chiar dacă marea majoritate a locuitorilor Tilecuşului erau oameni săraci. erau numai unguri sau români maghiarizaţi care nu mai ştiau să vorbească româneşte. In plus. pentru a se putea integra în colectivele de muncă şi dacă îşi doreau ca să aibă zile bune. animalele cu forţă fizică deosebită.

plus sămânţa pentru culturile anului următor. oamenii harnici şi pricepuţi. cu toate că în contextul propagandei electorale demagogice. în anul 1917 au avut inspiraţia să se împrumute cu bani de la diferite Bănci din Oradea. puţin retenţioşi la nutreţul de întreţinere. brazda adâncă pentru fertilizarea solului. în mod deosebit la arat. Nu este o fabulaţie afirmaţia că de pe o suprafaţă mică de pământ. lucrat în condiţii pedoclimatice optime. foarte mulţi şi-au procurat ca animale de tracţiune bivoli care erau foarte rezistenţi la poveri. orientându-se în descoperirea de resurse ajutătoare. trist era faptul că după 1919. nelipsită din gospodăriile numeroase pe care le aveau.gospodăresc. se lansa de la tribună sloganul că: „Ţăranu-i talpa ţării!" Reprezentanţii celor daouă partide politice istorice (partidul Liberal şi partidul Naţional Ţărănesc) care se succedau la putere. în funcţie de minciunile convingătoare abordate. La executarea lucrărilor agricole. nu aveau în vedere şi în atenţie starea ţăranilor. pământ aflat în hotarul satului Tilecuş. realizau recolte îndestulătoare familiilor La spălatul cânepei după topire. putând duce fără mare efort. erau cele mai performante animale de tracţiune. din vechea democraţie Burghezo-moşierească ca de altfel şi a celor din zilele noastre. cumpărându-şi fiecare câte una sută (100) hectare de pământ din proprietatea grofuli Telegdi. De fapt. această suprafaţă de pământ a fost luată prin violenţă de către grofii unguri în perioada domniei împărătesei măria Tereza. veneau în mijlocul ţăranilor numai cu ocazia . Pentru locuitorii Tilecuşului. cu ocazia aplicării Legii de sistematizare a satelor (tragerea la linie). guvernanţii de atunci. Cei mai bogaţi oameni din sat au fost fraţii Baiu Gheorghe poreclit Ştrăuţ şi Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi care. în condiţiile pedoclimatice în care îşi duceau veacul. oferind în schimb un lapte gras din care se putea produce cantităţi apreciabile de unt. locuitorilor Tilecuşului în anii ajungând şi pentru valorificarea 1919"1960 cantităţilor cu care să-şi plătească impozitul aferent către stat. a păturii de jos.

Comandanţii lor superiori erau politicieni. corb la corb nu-şi scoate ochii. prin diferite tehnici draconice. aplicându-li-se impozite şi pe fumurile de la locuinţe. oameni buni! Ce caută aceste două elemente retrograde în fruntea forurilor Legislative ale Statului? Aceştia nu numai că nu au simţul realităţii şi onoarea patriotică de a reprezenta aceste foruri legislative. ai regimului totalitar. Noua Dinastie cripto-comunistă în frunte cu domnul Ion Iliescu. foşti criminali. care au ajuns în guvern şi în Parlament ca să ne conducă ţara spre colaps. favorizând naşterea unei mulţimi de baroni din rândurile foştilor securişti. au ameninţat în mod deschis că vor obstrucţiona din opoziţie pe noii aleşi dacă nu vor adopta minciuna şi corupţia. timp de 15 ani. Când ieşea omul din cabina de vot. dar îi îmbrobodeau cu fel de fel de taxe şi impozite.propagandelor electorale. când au văzut că le-a sunat ceasul Istoriei.! Mai mult. foşti corupţi şi ce or mai fi fost. aşa cum au făcut-o ei. profitându-se de aglomeraţia care era. în calitate de preşedinte al Senatului. Pe cine a interesat în ultimii 15 ani interesele de Stat ale României şi ale celor 22 milioane de cetăţeni? care o duc din zi în zi mai greu? TOVARĂŞUL Ion Iliescu. Irigaţiile. După revoluţia din 1989. fie că erau în opoziţie. Nu auzeau nimic". acoperindu-se cu masca democraţiei. Nimeni dintre noii aleşi în Parlament nu s-a gândit să de o nouă direcţie agriculturii româneşti să se organizeze noi forme de asociere în ferme mai mici. Serele. în frunte cu premierul Adrian Năstase. Guvernanţii din vechea burghezie. ciomăgindu-1. Aceşti demnitari lipsiţi de demnitate. Din păcate nici guvernanţii din zilele noastre nu se dezmint. a întregului popor muncitor. nu numai că nu-i ajutau pe ţărani să ducă o viaţă mai decentă. au fraudat alegerile fără ruşine. au devalizat tot ce a fost bun în Gospodăriile Agricole de Stat. vedeau în cabinele de votare cine cu cine votează. Pepinierele. aruncându-le „praf în ochi". iar în stradă îl luau în primire bătăuşii angajaţi. dimpotrivă. nu au reuşit să facă şi să aplice o lege viabilă pentru înapoierea bunurilor materiale confiscate de comunişti. foşti delapidatori. un agent secret îi făcea o cruce cu cretă albă pe spate. ca să le ceară votul. au sărăcit ţara. dar ar necesita să fie traşi la răspundere penal şi să li-se confişte toate bunurile câştigate prin falsuri şi corupţie. Şi culmea! S-au ţinut şi se ţin de cuvânt. Jandarmii aflaţi pe teren pentru menţinerea ordinii „Nu vedeau. Mai mult. tot ce s-a muncit cu mâinile pălmaşilor. fie că se aflau la guvernare. după 15 ani de . foşti comunişti de notorietate. Unul în calitate de preşedinte al Camerei deputaţilor şi altul. însuşindu-şi abominabilul dicton „SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE". după modelul ţărilor europene dezvoltate (exemplu Olanda).

lăfăială în fotoliul de la Cotroceni. înainte de expirarea ultimului mandat face „Gafa .

nici mai mult nici mai puţin numai de 7 ori a venit cu minerii la Bucureşti ca să obstrucţioneze şi să răstoarne ordinea de Stat.Secolului". Nici nu observă că nu mai poate prezenta credibilitate.-istă. Se pune o firească întrebare: Cărei cauze s-a datorat faptul că Ex preşedintele Ion Iliescu. în exerciţiu la data respectivă. la sfârşit de mandat îl graţiază pe criminalul din vina căruia au murit zeci de persoane la Timişoara în 1989 luna decembrie şi încă 42 hoţi de marcă (delapidatori. domnul Adrian Năstase şi-a mai adăugat o plus valoare la vistieria sa de aproape şapte miliarde lei (Trăiască PSD şi corupţii lui! tot înainte spre Europa). în ultimele zile aflat în exerciţiu îl graţiază pe Miron Cozma care. Zambacului din bucureşti. Aşa ceva nu putea să facă numai un dezaxat ca Hitler. mai există şi un „dar"! domnul Adrian Năstase s-a ales din această afacere cu 700 metri pătraţi de teren pe Str. pitit cu 11. . Ca să demonstreze cât de mult şi-a iubit progeniturile de aceiaşi culoare K. călcând în picioare normele de etică morală. Scena a fost văzută de întreaga ţară care a urmărit evenimentele la televizor? Ex preşedintele Ion Iliescu. devalizatori de bănci. ce mai contează un senat. dar nu graţiază nici un amărât din cei care au fost condamnaţi la 10-15 ani de închisoare că li s-au găsit trei frunze de cânepă în buzunar. având un pronunţat spirit de clemenţă. In opinia Măriei Sale. Din această afacere. victime ale condiţiilor de viaţă create de către urmaşii „Epocii de Aur Cripto-comunistă". fiind vorba de „Oţul" GabrielBivolaru. care şi aşa este alcătuit din exemplare amestecate. condamnaţi la câte 2-3 ani de închisoare pentru că au furat o pâine şi o cutie de margarina pentru a potoli foamea copiilor acasă.000 de dolari. Ruşinea Secolului şi „Aplauze" pentru Justiţia Română care a instrumentat dosarul cauzei. în timp ce valoarea reală a terenului se estima la 275. Din textul acestei triste naraţiuni nu-l putem omite pe un alt fost politician deputat în Parlamentul României. omul care a furat peste două mii de miliarde lei. care a devalizat Banca Română de Dezvoltare. ex preşedintele ţine morţiş să se aşeze în fotoliul de Preşedinte al Senatului.G. Nu a graţiat nici alţi amărâţi. Dar. dacă a reuşit să conducă o ţară către colaps. falsificatori. o sumă care ar putea constitui Bugetul unei ţări mai mici şi culmea culmilor! După 7 ani de cercetări. maltratând forţele de ordine care au încercat să li-se opună şi în acelaşi timp distrugând bunuri materiale inestimabile. la una din aceste acţiuni devastatoare a mulţumit în mod public Minerilor pentru tulburarea făcută în capitală. cu peste două mii de miliarde de lei. După aceste macabre greşeli politice.B. clădiri şi autoturisme. a fost judecat şi condamnat la (cinci) 5 ani de închisoare.000 dolari.

până lângă Praga. Locuitorii Tilecuşului. unde s-a stabilit centrul de judeţ. se afla sub stăpânire hortistă. Nu au de unde să-şi mai asigure necesarul lemnelor de foc pentru sezonul rece. Depăşirea acestei distanţe. Vasile Chirilă. din luna august 1940. nu aveau voie să pătrundă pe teritoriul Ungariei mai mult de un km de la linia de frontieră. presupunea că cel în cauză este spion. notând ora plecării şi ora sosirii. după cum urmează: . cea mai fertilă. Cel mai apropiat centru urban era oraşul Beiuş. nu mai au unde să-şi rezolve problemele de ordin administrativ şi juridic. tilecuşenii se trezesc rupţi de lumea civilizată. de unde îşi procurau cele necesare gospodăriei. fiind tratat ca atare. în sezonul de vară. nu mai pot merge ca să lucreze la Fabrica de Cherestea şi la Uzina de Impregnat traverse pentru calea ferată. Ca urmare.După această dureroasă pagină de ruşinoasă istorie contemporană a celor ce au sărăcit ţara timp de 15 ani. atât pe frontul de răsărit cât şi pe frontul de Vest. Pentru executarea lucrărilor agricole şi pentru strânsul recoltei din proprietăţile rămase în Ungaria. cu ocazia sosirii trupelor de ocupaţie maghiare în 29 august 1940. în perioada celui de al II-lea Război Mondial. să ne reîntoarcem la viaţa cotidiană a locuitorilor Tilecuşului. Posesorii acestor genuri de paşapoarte. Nu mai pot merge la târgul săptămânal de Vinerea în tileagd. la o distanţă de 60 km. o treime din suprafaţa agricolă. Nu se permitea trecerea frontierei la lucru numai după orele 8 dimineaţa. s-au eliberat paşapoarte zonale de trecere a frontierei prin punctul fix de grăniceri. ceea ce constituia o mare pierdere de timp util de lucru la unele culturi. cu excepţia uciderii preotului paroh al Tilecuşului. şi-au pierdut viaţa un număr de 29 tineri din tilecuş. trecea peste partea de Nord-vest a hotarului localităţii. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie. Noua frontieră stabilită de Dictat. Localitatea Tilecuş a avut foarte mult de pierdut în urma aplicării Diktatului de la Viena. se găseau în lanuri la orele 5 dimineaţa. Dintr-odată. nu mai pot merge la moară în Tileagd. Drumurile însă până la Beiuş erau complet impracticabile. întreprinderi la care şi-au câştigat o bună parte din săteni existenţa. Respectând aceste norme şi reguli stabilite prin convenţii Guvernamentale ale celor două ţări. venind dinspre oradea şi continuându-se în direcţia Chistag-Zece Hotare. Grănicerii unguri înscriau în registrul zilnic toate persoanele care treceau frontiera. respectiv pe coama cea mai înaltă a colinei Baranca. privind trecerea frontierei prin punctul fix. nu au piaţă unde să-şi desfacă surplusul lor de produse vegetale şi animale. nu s-au înregistrat accidente. pentru săpatul porumbului şi seceratul grâului.

Ba Bo Bo Bo Ch Ch 9. 12. care a declanşat un război Psihologic. învăţătorul Petru Chirilă care a reuşit în aul 1934 să creeze cu tineretul satului. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute până atunci de istoria omenirii. un cor mixt pe patru voci.Meza Gheorghe 27. Baciu Petru a Buri 7. Baciu Dumitru a Mihaiului 4. Din nefericire. Acest lucru nu a fost pe placul comuniştilor pentru că mirosea a „Burghezie". Baciu Aurel a lui Ştrăuţ 2.Meza Crăciun a Ghiurchi Ani 26. Musafirii nedoriţi. tocmai acele elemente valoroase de care căutau să scape. Baciu Florian a Crăciunii 5.Iancu Dumitru a Dărăbuţ 17.Inrdireş Iosif a Huschirii 21. Pur şi simplu a schimbat mentalitatea oemenilor neştiutori de carte. irilă Ioan a Filipi 15. nu s-au . poate şi mai rău decât primul. în 3-4 ani de zile cu muncă intensă educativă. ra Nicolae 10. Baciu Ioan a Buri 6. urmărindu-se cultivarea semniţei minciunii. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău. Baciu Nicolae a Anei Uţi 8. Baciu Dumitru a Găvrili 3. Astfel. Prima grijă a comuniştilor de la Judeţ a fost aceea ca să-l elimine pe răspânditorul de cultură al tilecuşului. diu Petru. a terorii şi a degradării morale a oamenilor timp de 45 de ani cu doctrina Marxist-Leninistă complet ateistă. gdan Dumitru a Moaşii 13.Lele Petru 22. Danşe Teodor a Jupuneasă In noaptea de 8/9 Mai 1945 Germania Hitleristă a capitulat fără condiţii.Pende Ilie Perţe Florian Ba 28. învăţătorul Petru Chirilă îşi avea şi locuinţa. au sosit în Tilecuş două camioane cu militari înarmaţi şi s-au oprit în dreptul şcolii primare unde. în ultima decadă a lunii mai 1946.Indrieş Ilie a Costani 19. dea Petru 11.Luca Crăciun a Petelinţ 23.Indrieş Ioan 20.Iancu Petru 18.Maliţa Ilie a Iii Minii 24. la nivel universitar.Meşter Gheorghe a Mitruţi 25. abia alfabetizat. fiind recunoscut şi de Electrecord Bucureşti. ciu Pavel a Mitri Alboai 16.1. irilă Crăciun a Surdului 14. unicul în judeţul Bihor la data respectivă.

furci de fier. 210 . Deştepţi şi curajoşi. cazmale. clopotarul a tras clopotul mare într-o dungă şi înainte de a se desmetici K. scări şi alte unelte din gospodăriile lor.B.G.-iştii securităţii. topoare.aşteptat la reacţia sătenilor care nu erau altcineva decât urmaşii iobagilor din vrema moşierului Haller Sandor. cu care să poată stinge presupusul incendiu anunţat prin trasul clopotului. au sosit peste 200 de bărbaţi în faţa şcolii cu: găleţi.

De data aceasta însă este vorba de prezenţa Dvs. a plecat. care făcea parte din echipa culturală şi juca foarte bine „Rolul Surdei" în piesă. Păcat că sunteţi cătane periculoase. nu aud bine! Ce vreţi? (îşi pune mâna pâlnie) . da. au părăsit locuinţa în timpul nopţii fără să ştie nimeni unde au plecat. luându-l prin surprindere. Este un om frumos da şi deştept foc. căzuţi în lupte pentru Dacă nu ne puteţi apărarea gliei strămoşeşti. Eu nu stiu! . noi avem nevoie de acest învăţător şi nu-l lăsăm să plece nicăieri.Clopotarul bisericii care a-iniţiat acţiunea. iar învăţătorul Petru Chirilă şi familia sa. lăsându-şi acasă o vecină. Suntem prea mulţi ca să faceţi uz de arme şi vor mai veni şi alţii care din motive bine justificate încă nu au ajuns!" Cele două camioane cu militari au plecat fără zgomot.Dar unde a plecat? De unde să ştiu eu unde a plecat? Unde a văzut lumea cu ochii! Ce? sunteţi atât de proşti ca să nu înţelegeţi că nu putea să spună unde se duce. în total 55 de eroi. . A doua zi de dimineaţă au sosit cinci camioane cu securişti pentru ca să-l ridice pe învăţător. Mulţimea care s-a adunat aici cu fel de fel de unelte.Aaa! da.Te-am întrebat unde este domnul învăţător?!! . vă rugăm să Război Mondial. a cerut ca să se facă linişte şi a spus: „Domnilor militari! noi suntem oameni paşnici. Eroilor Tilecuşului. în primul şi al II-lea spune. a plecat supărat! . plecaţi de unde aţi venit. conform obiceiurilor noastre. a venit cu intenţia de a stinge un incendiu. Şi voi sunteţi frumoşi. N-au găsit pe nimeni în locuinţă numai pe „SURDA".Unde-i domnul învăţător? . aici şi vă rugăm respectuos să ne spuneţi ce poruncă aveţi pentru învăţătorul nostru? Nu are nici un Această fotografie reprezintă Monumentul secret faţă de noi. Asa se vorbeşte.Surda: Cum? Ce? Haa!.

La noua catedră unde a fost transferat. Au găsit un alt mijloc pentru a-l desfiinţa şi îndepărta pe învăţătorul Petru Chirilă din Tilecuş. de-a dreptul dramatic. că se face o „Rocadă" a cadrelor. a fost foarte dureros.T. puse în valoare cu multă trudă de către împătimitul de cultură Petru Chirilă. în prima etapă de cucerire a puterii. se poate trage concluzia că şi supărarea poate să fie o boală cauzatoare de moarte. Organelor politice judeţeneşti şi orăşeneşti nu le-a fost pe plac această imunitate. formaţii culturale ce nu se găseau la data respectivă în nici o altă localitate din judeţul Bihor. dar nu au avut curajul să o încalce în mod direct. investit cu timbru sec şi cu ştampila Preşedenţiei Consiliului de Miniştri. transferându-l în anul 1948 la Şcoala Primară din comuna Brusturi judeţul Bihor.Cele cinci camioane cu securişti. Ultimii ani de activitate ai patriotului şi talentatului om de cultură. Mircea Maliţa. a fost boicotat tot timpul din umbră. Odată cu această mişcare au desfiinţat şi formaţia culturală din Tilecuş: corul mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori.C. i-a prestat în calitate de director al Căminului de Bătrâni din Ciutelec. Am cunoscut o vorbă din popor care spune: „Să nu-i dea Dumnezeu omului atâta suferinţă câtă poate ca să ducă". după ce „SURDA" i-a ridiculizat cu ironiile ei finuţe de „artist amator". rupt de oamenii care îl adorau. având asupra sa un act semnat de către Gheorghe Gheorghiu Dej şi de Emil Bodnăraş. până la pensia pentru limită de vârstă. răspânditori de cultură. cu atelajele ce le aveau în gospodăriile lor. Este adevărat că ţărănimea română practica o agricultură de subzistenţă. Pentru punerea în aplicare a acestei mârşăvii. în cazul acestor doi oameni cu adevărate valori morale şi intelectuale. individuală. chipurile. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă. S-au stins din viaţă amândoi soţii. la vârste premature. au făcut din nou cale întoarsă fără prada pe care contau. Aceste măsuri erau gândite încă înainte de a lua sfârşit cel de al Il-lea război mondial. de către cozile de topor ale acelor organe politice până când l-au scos din învăţământ. învăţătorul Petru Chirilă s-a reîntors la domiciliu după 3-4 luni de zile. Pentru noul regim era important să aibă câţi mai mulţi „Roboţi" care să nu comenteze măsurile diabolice primite de la Cominternul din Moscova. Era Opera foarte bine pusă în scenă de către Primul Secretar ar Comitetului Central U. la noua formă colectivă. duşmani ai regimului. nu aveau nevoie de cultură şi de oameni care gândesc creator. Obiectivul prioritar al consilierilor sovietici a fost aplicarea procesului de socializare a agriculturii. Comuniştii. Ar fi fost prea riscant pentru ele. însă . judeţul Bihor. act prin care i se asigura imunitate în faţa organelor represive. a fost necesar ca să mai mişte de pe posturi mai multe cadre didactice din satele bihorene. Aceştia erau consideraţi a fi periculoşi.

prin priceperea şi hărnicia care i-a caracterizat. obţineau produse ecologice în cantităţi suficiente pentru necesarul .

familiei. numai 100-150 kg grâu. In Rusia a fost nu numai justificată dar şi necesară organizarea colhozurilor. în prima fază au condus la reducerea numărului de animale în gospodăriile oamenilor. urmărind după grafic cum se respectă jefuirea oamenilor de bunurile lor. abia reîntors din prizonierat de război. unt. să ducă acasă după reţinerea cotelor obligatorii către Stat. secară. Pentru înfăptuirea Socialismului victorios în U. când se treiera grâul. Volumul cotelor a fost ridicat mereu până la limita imposibilului. şi-a exprimat gândurile cu . întru-cât bărbaţii ruşi din mediul rural. Ioan Urs. femeile rusoaice. activistul comunist Pintye Emeric de la Plasa Tileagd. o familia compusă din 4-5 persoane. Tânărul locuitor al Tilecuşului. din 150 kg grâu trebuia să mănânce pâine în 360 de zile. Prin anii 1930-1940 de pe piaţa liberă Orădeană. ouă.S. în timpul verii. au fost exterminaţi peste 3 000 000 (trei milioane) de cioloveci. pentru valorificare ca să-şi plătească impozitele şi pentru asigurarea seminţei necesară culturii anului viitor. în misiunile ce li s-au încredinţat. iar politica Partidului Comunist Român era o copie fidelă a Stalinismului. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. Deci. în timp ce un pachet de tutun ordinar costa trei lei. de la primul până la ultimul erau beţivi. pentru a constrânge ţăranii să organizeze gospodări agricole colective de producţie (Colhozuri). li se confisca marfa şi li-se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. orz. păsări. Ca urmare. jegosi şi leneşi.R.. produse prin muncă grea.S. dacă erau descoperiţi de către politruci. Oferta era atât de mare încât preţul grâului la kilogram era de un leu calitatea I-a. din lipsă de furaje cu ce să le întreţină. stătea în mod permanent lângă batoza de treierat. în cel de al II-lea război mondial. Se pune întrebarea firească: de unde va avea acest gospodar sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă?! Ooo! Nu! Asemenea întrebări nu se puteau pune când era vorba de adaptarea la noile condiţii de viaţă impuse de Partidul Unic. zi-lumină. prima măsură a fost stabilirea predării către Stat a cotelor obligatorii de: grâu. sute de vagoane de grâu săptămânal după strângerea recoltei. lapte. Aceste măsuri diabolice. s-au dovedit a fi mult mai eficiente decât bărbaţii. Au fost cazuri când gospodarii care altădată au dus în gospodăriile lor câte 2500-3000 kg grâu. după ce a băut la bufet 2-3 pahare de tărie. Chiar şi pe front. comercianţii evrei cupărau şi expediau la export. care au participat în număr mare. lână etc. fără alte venituri suplimentare. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru socializarea agriculturii şi le-au împrumutat de la „invincibilul" partid al marelui popor rus. Numai femeile lucrau întinderile mari de pământ ce le aveau. Bine-nţeles că la nişte preţuri de batjocură. din ordinul marelui conducător Stalin.

consideră că hrana lui este cea mai gustoasă. un locomobil cu abur şi un cazan pentru fiert palincă de prune. Inventarul mijloacelor de producţie se compunea din: 87 cai de tracţiune. avea agăţăat de gât Stigmatul de condamnat politic. s-au desfiinţat toate loturile mici pentru cultivarea cânepei. au început să se adapteze la noile condiţii. Pedeapsa a executat-o în întregime la vestita închisoare din Aiud. una vânturătoare. în ciuda faptului că doctrina celor care le stabilea norme de lucru erau complet ateişti. om de rea credinţă. Şi viermele care trăieşte în hrean. repejor a fost judecat şi condamnat la 4 ani de închisoare. 12 semănători pentru grâu. două prăsitoare de porumb cu tracţiune animală. harnici fiind prin moştenire genetică. două ateliere de fierărie. îşi făcea semnul crucii şi spunea: „Doamne îţi mulţumesc că m-ai ajutat". spunând că atâta timp câtva trăi el nu se va organiza gospodărie agricolă colectivă în satul său! Cineva. repede. Oamenii satului au privit cu seriozitate drumul ce-l aveau de urmat. Acest incredibil eveniment a băgat groaza în oamenii satului şi în satele vecine. au început să obţină rezultate din ce în ce mai bune. Cu baza materială de care au dispus. aşa cum de fapt s-au petrecut lucrurile în toate localităţile rurale ale judeţului Bihor şi ale întegii ţări. animale şi atelaje de lucru.voce tare. a informat organele de securitate (KGB-ul) românesc luat după tiparele sovietice. au obţinut o . două batoze de treierat grâu. lipsit de orice drepturi civile. Pe parcursul timpului. Se spune că timpul cicatrizează rănile şi că obişnuinţa devine o a doua natură. adio pentru totdeauna frumoaselor Şezători unde mergeau fetele seara cu furca să toarcă fuiorul şi să primească flăcăii din când în când cu gogoşi calzi şi cu cirighele. Dar să nu dramatizăm lucrurile şi să renunţăm la metafore. care deţineau 714 ha pământ arabil. 175 de grape. la 13 martie 1962 s-a constituit Cooperativa Agricoiă colectivă de producţie Tilecuş. 190 pluguri cu câte o brazdă. Ioan Urs. Constrânşi prin aceste măsuri diabolice şi ne având nici o altă alternativă. 3 trioare pentru grâu. iar după executarea pedepsei. 211 ha păşuni şi 30 ha fâneţe. 9 semănători pentru porumb. cu toate bunurile lor proprietate personală „DE BUNĂ VOIE ŞI NESILIŢI DE NIMENI". tilecuşenii. treptat au început să se înscrie în colectivitate. Pentru aceste câteva cuvinte. In urma seismului prin care au trecut schimband o formă de viaţă liberă cu altă formă necunoscută. Adio furcă cu fuior. 200 căruţe. tilecuşenii care au posedat pământ. Odată cu constituirea Cooperativei agricole de producţie Tilecuş. închizându-li-se gura la toţi. în urma Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 35 iunie 1949. Deci. ei nu începeau lucrul până când nu spuneau „Doamne ajută-mă" şi după încheierea fiecărei zile de lucru. 4 boi. însumând în cursul anului 800 de membrii cooperatori. în primul an de activitate colectivă.

cantitate de 797 kg grâu boabe la hectar şi 678 kg la porumb. prin aplicarea unei agrotehnici . De la aceste rezultate de început.

cu camere spaţioase şi cu geamuri mari. . A mai însemnat emanciparea şi lărgirea orizontului cunoaşterii. dar noile locuinţe au fost dotate cu mobilă stil. oamenii au început să-şi revizuiască gospodăriile. Ca urmare. Pe parcursul timpului s-a dezvoltat învăţământul industrial Agricol. zootehnişti. In acest scop. cultură şi confort. televizoare. Mulţi dintre absolvenţii acestor discipline au fost angajaţi la Cooperativa agricole de producţie Tilecuş unde au lucrat până în anul 1992 când s-a destrămat unitatea. Nu numai atât. maşini de spălat rufe şi alte aparate electrice de uz gospodăresc. Aceşti primi absolvenţi au fost angajaţi în masă. fiecare din persoanele ajunse la majorat. tractorişti. Acei săteni care iniţial s-au opus lucrării de electrificare a localităţii. Bine înţeles că era necesar ca să contribuie fiecare locuitor cu cota-parte din valoarea lucrării. frigidere. Partea bună a fost că marea majoritate au înţeles avantajele iniţiativei. a deschis drumul tilecuşenilor spre civilizaţie. fie la Cooperativa agricolă colectivă fie la Fabrica de cherestea sau Uzina de impregnat CFR. a luat iniţiativa pentru introducerea curentului electric în localitate. unii mai puţin avizaţi. când au apărut primii absolvenţi a-i şcolilor profesionale şi ale liceelor de specialitate. ajungându-se în anii 1979-1980 la o producţie de 1. atât la întreprinderile Agricole cât şi la Staţiunile de Maşini şi Tractoare. veterinari şi altele. să elimine construcţiile clădite până în 1945 şi să construiască case noi. vorbindu-le pe înţelesul tuturor despre avantajele mari care le-ar aduce realizarea acestui deziderat.000 lei fiind suportat în întregime de către locuitorii satului. începând cu anul 1965 s-a schimbat şi structura socială a Tilecuşului. Incepând cu anul 1966. situaţia economico-financiară a fiecărui individ şi pe familii. precum şi la alte unităţi de Stat. S-au adunat banii necesari şi s-au început lucrările care au fost terminate în anul 1968. acoperind distanţa de 8 km lungime. fiu al satului din moşi strămoşi. au venit ca să-i mulţumească directorului Şcolii pentru iniţiativa luată. au rămas sceptici.C. folosind ca material de construcţie cărămidă arsă şi elemente din B.A. unde au fost pregătiţi tehnicieni agricoli. Această inestimativă lucrare. covoarea persane pe jos.corespunzătoare. încadraţi fiind în muncă. adresându-i odată cu mulţumirile şi scuzele de rigoare pentru atitudinea lor anterioară. domnul profesor loan Meza. a luat legătura cu toate familiile din sat. combinieri. respectiv întreaga aşezare. respectiv la Staţiunea de maşini şi tractoare. producţia de cereale a crescut în mod progresiv. Introducerea curentului electric a însemnat pentru înteraga populaţie luarea contactului cu lumea civilizată prin intermediul radioului şi al televizorului. s-a îmbuntăţit substanţial. acoperite cu ţiglă nouă. Lucrarea a costat 660.250 kg grâu la hectar şi 2293 kg porumb boabe la hectar.. Ca la orice noutate.

trei camemere pentru materiale didactice şi un grup sanitar. Construcţia a fost făcută din cărămidă arsă şi beton armat. din beton şi B. o cancelarie.oglindind creşterea puterii economice a proprietarilor. Imbunătăţirea puterii economice a locuitorilor Tilecuşului în perioada anilor 1962-1992 se mai reflectă în edificiile de interes general. Tot ca o realizare de construcţie şi tot în aceeaşi perioadă de timp o putem evidenţia Casa de rugăciune a credincioşilor Penticostali din Tilecuş. ajutat în primul rând de către devotata sa soţie.Viaţa confortabilă a tilecuşenilor s-a îmbunătăţit şi mai mult începând cu anul 1973. lupin. obţinându-se atât la grâu cât şi la porumb între 80 şi 100 vagoane anual.C A. Aceste creşteri de producţii au condus la dezvoltarea secotrului zootehnic. fiind născut în Tilecuş şi dăruindu-şi o bună parte din viaţa sa educaţiei generaţiilor de copii născuţi în satul său natal. Lucrarea a fost făcută în anii 1961-1964 şi a costat 150 000 lei la valoarea leului din anul 1960. zidite din cărămidă arsă. sfeclă de zahăr. Averea Gospodăriei colective Tilecuş. începând cu anul 1980. profesor Ioan Meza şi fost Director al Şcolii Generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv. în care au fost crescute 400 de bovine şi un saivan cu 600 de oi. Astfel. au apărut în Tilecuş o nouă generaţie de construcţii de locuinţe cu dotări igienico-sanitare. unele chiar şi cu etaj. costând peste 450 000 lei. o sală profesorală. bibliotecă. Tot în acest interval de timp s-a mai construit un Magazin sătesc în mijlocul satului. Trebuie să precizăm că toate aceste edifici poartă amprenta iniţiatorului. învăţătoarea Valeria Meza şi de celelalte cadre didactice care se poate spune că au „rulat" prin Tilecuş în primii lor ani de activitate. Să mai notăm că după colectivizarea agriculturii. rapiţă şi plante furajere. construită prin contribuţia credincioşilor. legătură cu şoseaua naţională Oradea-Cluj prin Tileagd şi cu oraşul Beuiş prin Vârciorog. Pe lângă aceste produse de bază se mai cultivau ovăz. pe locul unde s-a aflat Primăria Tilecuşului când avea titlul de comună (1935-1939). a crescut considerabil ca urmare a hărniciei oamenilor muncii numai că doctrina comunistă suferea de fobia centralizării. când au fost terminate lucrările de astfaltare a drumului din întreaga localitate. floarea soarelui. sală de cultură cu instalaţii pentru cinematograf plus două încăperi pentru alte activităţi. construindu-se 3 grajduri mari. conducătorii . cartofi. un laborator. cânepă pentru fibre. Un cămin cultural cu 450 de locuri. având 4 săli de clasă. pe terenul care li s-a donat în strada Veljului. în perioada anilor 1974-1978 s-a construit o nouă şcoală cu un etaj. în următorii 45 ani s-a trecut de la agricultura de subzistenţă la aceea de producţie intensivă. construite în acest interval de timp după cum urmează: trei săli de clasă lângă şcoala care a fost construită în anii 19251927. o bibliotecă cu sală de lectură.

fenomenul nu a mai putut fi înlăturat. muncitorii sustrăgeau în ascuns din recoltele ajunse la maturitate. Cu toate măsurile de pază luate prin Gărzile Patriotice. au administrat bunurile produse de Gospodăriile agricole Tilecuş. unităţii agricole de la Centru şi activiştii de partid de la centrul de comună. făceau promisiuni lucrătorilor că vor primi plată mai bună. cu antene parabolice şi cu autoturismul în faţa casei. La plată însă. dând speranţe oamenilor de mai bine. Poşoloaca şi Călătani. în şedinţele de bilanţ care aveau loc iarna. Nimic nu mai mergea cum ar fi fost de dorit. înainte de recoltări. Uileacul de Criş. întrucât muncitorii. în anii următori. în baza indicaţiilor primite de la Judeţ. pentru munca depusă. Parcă toată lumea avea o premoniţie că are să se întâmple ceva. Fotografia a fost realizată în anul 2000. Bine înţeles. cum erau obişnuiţi. oamenii nu au gândit lucid în . Oamenii munceau sârguincios tot anul. Bălaia. care gândesc simplu şi la obiect.Aşa arată casele din Tilecuş în prezent. Din această cauză. în marea lor euforie a momentului. la lucrările de întreţinere a culturilor precum şi la recoltarea acestora. atât în produse cât şi în bani. au trăit cu convingerea că au fost înşelaţi. cu un anumit interes economic pe care nu trebuia ca să-1 cunoască „Pălmaşii". li-s-a dat jumătate din ceea ce li s-a promis. A fost însă o mare dezamăgire. Pe neaşteptate a venit Revoluţia din decembrie 1989 care a schimbat totul. Aceste organe. paznicii se prefăceau că nu văd nimic. Cunoscându-se fenomenul cât şi cauza dreaptă a truditorilor.

în mod deosebit acei oameni care se mai găseau pe posturi de „Gânditori". filiala Oradea. dar nu şi inventarul gospodăresc care s-a evaporat. .P. nu şi-au format această deprindere din adolescenţă. proprietarii de pământ în starea lor individuală nu mai aveau animale de tracţiune. am găsit un document care atestă că localitatea Tilecuş. Aşa se explică faptul că circa 50% din suprafaţa agricolă a Tilecuşului a rămas la odihnă. Şi mai era ceva foarte important. nu ştiu preţui ţărâna pentru care moşii şi strămoşii lor şi-au dat viaţa. încet. S-au şcolit şi odată cu emanciparea. Cu alte cuvinte. Aceasta cu atât mai mult că Fabrica de Cherestea Tileagd şi-a încetat activitatea din anul 2002 iar uzina de Impregnat traverse CFR Tileagd şi-a diminuat foarte mult obiectul muncii. au crescut substanţial preţurile la toate prestaţiile de servicii (lucrări mecanice). mai soseşte lunar poştaşul aproape în fiecare casă. nu aveau nici piaţă de desfacere pentru plusul de produse peste coonsumul familiei. nici măcar unelte de lucru rudimentare pe care le-au avut anterior. preponderent în rândul copiilor şi a celor de vârsta a 3-a.-ul au sărit din lac în puţ. încet. Din anul 1990 până în anul 1997 părea totuşi că treburile merg destul de bine. Pe de altă parte. Aceste boli au făcut 110 victime omeneşti. Subvenţiile primite de la Stat erau mai mult simbolice. unul după altul şi-au făcut bagajele sumare şi au plecat până la capătul drumului. Tot în acelaşi document se menţionează că în anii 1873-1875 a fost în localitate epidemie de Ciumă şi de Holeră iar în anul 1880 a bântuit malaria. Incepând cu anul 1997. dealungul celor 30 de ani.perspectivă. în anul 1787 avea 81 de case. pregătindu-se trecerea ei în conservare. Dar până când?!! Mişcarea demografică a Tilecuşului Din documentele consultate la Arhivele Statului.A. în anii 1990-1992 s-au destrămat toate Cooperativele agricole colective. cu pensiile celor îndreptăţiţi. viseză „Cai verzi pe pereţi".. Primul lor gând a fost a omului din „PREISTORIE" pe ce să pună mâna şi cu ce să se aleagă din rezultatele muncii celor mulţi timp de 30 de ani cât s-a format patrimoniul Gospodăriilor Colective. Se pune legitima întrebare? Spre ce direcţie se îndreaptă agricultura Tilecuşului? Singura soluţie ar fi înfiinţarea de mici ferme asociative. După Revoluţie. 90 de familii şi 416 persoane. dacă nu şi să ajungă vedete la Hollywood. nu mai aveau îngrăşămintele ecologice tradiţionale. Deocamdată. iar tineretului care a mai rămas în sat nu-i place ca să mai lucreze pământul. Oamenii şi-au luat pământurile cu care au intrat în colectivitate. demolând C. Nu şi-a dat nimeni seama că adevăraţii ţărani care iubeau pământul şi care la orele 5 dimineaţa se găseau în lanuri la lucru.

de case 84 Total persoane 403 Ortodocsi 1 Izraeliti . Femei Nec. 158 438 432 553 258 56 3 Pereţii caselor Piatră Păm. de case 119 Total pers. 86 Ştie un. 660 22 Izraeliţi 10 Ortod. Văduv. jugăre 3536 Nr. . având o mică prăvălie. RRefor. Chirp.Total Total Starea civilă gureşte Bărb. Mozaică 660 22 10 Nota redactorului: în Tilecuş nu a existat niciodată unguri şi nici zece evrei în acelaşi timp. au rezultat următoarele Număr .4 Limba Maternă Romana Ebraica 399 4 399 La recensământul Populaţiei din anul 1900 Sup.La Recensământul populaţiei din anul 1880. Lemn 2 2 2 150 Populaţia Tilecuşului în anii 1850-1910 1850 410 1857 386 1870 511 1880 403 1890 540 1900 682 1910 870 Descreşterea numărului de locuitori din anul 1857 faţă de anul 1850 şi din anul 1880 faţă de anul 1870. boli care bântuiau periodic pe teritoriile Bihorene. Şi de aici se poate observa tendinţa cancelariilor ungare de a diminua numărul locuitorilor de etnie română. La recensământul din anul 1910 Scrie şi cit. s-a datorat epidemiilor de Ciumă şi de holeră. Div. Căsăt. 682 Români MMag. A existat un singur evreu temporar.

906 Ortodoxi 704 Greco-cat.Recensământul din anul 1938 Nr. - Germ. Femei 0-9 an 10-19 20-44 45-64 65 si gosp. 1121 Barb. 1180 Bărb. 226 Total pers. 957 1 2 10 Recensământul din 30 decembrie 2002 Total pers. Femei 536 540 Sub 7 253 Pe grupe de vârstă 7-12 13-19 20-64 65 şi peste 171 134 486 33 Recensământul din anul 1948 Nr.d e gosp. Mag. Slov. an 576 604 207 208 435 254 Femei 0-9 ani 10-19 ani 20-44 ani 45-64 ani 65 şi ani 76 La recensământul din anul 1977 Total pers. 4 Baptişti 4 Penticostali 193 . Tig. - Evrei - Slovaci - Tigani - La recensământul din anul 1956 Total pers. de gosp. pers. 360 970 496 474 107 115 265 287 196 Rom. 1076 Din care Bărb. 553 Femei 568 Romani 1121 Mag. 1216 0-9 ani 22 10-19 ani 169 20-44 ani 363 45-64 ani 326 65 ani şi peste 136 La recensământul din anul 1992 Nr. de Total Bărb. 1 Reform. 294 Total pers.

sub a cărei stăpânire au supravieţuit 5 secole. se poate pune pe seama factorilor economici care lasă mult de dorit. cu toate încercările cercurilor maghiare. Cu alte cuvinte. au venit nici mai mult nici mai puţin decât din Asia! Revenind Ia credinţa religioasă a Tilecuşenilor. Imperiul Roman a cucerit Dacia şi a transformat-o în Colonie Romană.încetarea sau reducerea activităţilor industriale în zonă. după puterea lor de înţelegere. un popor atât de mare. erau un popor credincios. venerându-l pe zeul lor Zamolsche. încă de mici copii am învăţat că românii s-au născut creştini. 2. Şi ceea ce este cel mai grav. a-i căror urmaşi suntem. Atât coloniştii Romani cât şi populaţia geto-dacică. Locuitorii Tilecuşului. mentalitatea de a câştiga bani pentru nemuncă. Lipsa de interes pentru cultivarea pământului pe toate suprafeţele arabile existente. au dat noi orizonturi credinţelor religioase. în perioada din comuna primitivă. Formele de viaţă au evoluat în timp.Scăderea numărului populaţiei din Tilecuş. atât romanii cât şi getodacii şi-au însuşit credinţa propovăduită de sfântul Apostol Andrei. moartea şi învierea Sa. cu coloniştii Romani s-au făcut căsătorii mixte şi din această simbioză a luat naştere poprul român. dacii renunţând la idolul lor „Zamolsche". e) Despre viaţa spirituală. vom'arăta că de ia întemeierea acestei localităţi. Căutând la izvoarele Istoriei vom afla că Geto-Dacii. din următoarele cauze: 1. Biserica şi Şcoala Din istoria religiilor. 3. începând cu anul 1992 şi până în prezent. Din aceste două popoare s-a născut poporul român. ca să-i convertească la religia catolică şi să-i maghiarizeze. Lipsa de iniţiativă şi de interes pentru înfiinţarea de ferme mici asociative. şi-au însuşit noua credinţă. Cercurile eclisiastice de la Budapesta şi-au făcut multe dureri de cap pentru a descoperi cine şi când a încreştinat poporul român. în călătoria lor misionară. Aceasta este explicaţia care atestă că poporul român s-a născut creştin. iar oamenii s-au adaptat la noile condiţii. aşezată . După întemeierea Bisericii Creştine şi după coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Isus Hristos în ziua Cincizecimii la Ierusalim. în aceeaşi perioadă de timp. toţi locuitorii au fost şi au rămas creşitni ortodocşi. 4. popor care după „minţile luminate" ale unor cronicari maghiari. de la începuturi şi-au construit o biserică din pământ bătut şi din chirpici. au ajuns şi în peninsula Balcanică unde au propovăduit Creştinismul la toate popoarele. Apostolul Pavel şi Apostolul Andrei. In cadrul convieţuirii populaţiei autohtone din fosta Dacie. Naşterea Sfântului Isus Hristos.

construit de căte taică-meu în curtea casei. cu numele Filimon Gligor. foarte ospitalieră. s-a constatat că cei 100 florini aur donaţi de binefăcător. care aşezau vicari la Oradea. Prima inserpţie sună aşa: „Această Biserică cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril. Populaţia din acest sat. l-au ascuns în Biserica pustie. Am fost şi eu la Valea Roşie când eram copil mic. In anul 1783 a început construirea Bisericii din lemn masiv de stejar. a donat sătenilor din Tilecuş suma de una sută florini aur. în urma unor neînţelegeri cu mai marii săi. înainte de a pleca să se Asocieze Răscoalei lui Horea. In anul 1792 s-a înfiinţat în Oradea un consistoriu Ortodox cu un vicar. Preoţii care au slujit au fost foarte săraci şi prigoniţi de autorităţile conducătoare ale vremii. denumită Biserica Pustie.în afara localităţii. de noi s-a făcut din cheltuiala răposatului Rumân Filimon Gligor. ctitor şi mijmanh fiind atunci 1783". s-au şi gătat sub biraiele şi . cu turla în stil gotic şi corpul Transilvănean. paroh fiind Popa Gligorie. însoţindu-l pe taică-meu în carul cu boi. construirea bisericii din Tilecuş a început în anul 1783 cu banii donaţi de către Filimon Gligor. a părăsit armata şi s-a refugiat în satul Tilecuş. la frontierea care păzea Transilvania. cu îndemnul ca să-şi construiască cu ei o biserică nouă. fără ca să aştepte de la dânsul vreo răsplată. Abia numai în anul 1920 s-a înfiinţat în Oradea Episcopia Ortodoxă de care aparţinea şi Tilecuşul. aşezându-se mâlul printre pietre pe fundul văii. nu sunt suficienţi pentru a termina construcţia în forma în care a fost proiectată. aduşi din Valea Roşie care trece prin sudul comunei Vârciorog. pârâu de munte prin care se zbenguia o mulţime de păstrăvi. A doua inscripţie spune: „Al II-lea ctitor fiind Mane Teodor. Aşa cum am arătat. Din lucrarea „Monumente Istorice Bisericeşti ale Eparhiei Ortodoxe Române Oradea" reiese că un subofiţer al armatei Austro-Ungare. Cel de al doilea ctitor care a contribuit cu bani la terminarea bisericii a fost localnicul Mane Teodor. aflată în stare de ruină şi i-au asigurat hrană şi toate cele necesare în ascunziş cât timp a considerat el ca să fie ferit de urmăritori. în partea centrală a Tilecuşului. birău mare meşter a satului. I se spune Valea Roşie pentru că o parte din afluenţii ei veneau de la Cornet-BulzDobreşti unde se găseau mari zăcăminte de Bauxită care făcea ca apele din precipitaţii să devină roşiatice. Fundaţia a fost făcută din bolovani mari de piatră. dependent de Episcopia Aradului. necesară la fundaţia grajdului din lemn. Credincioşii din Tilecuş se aflau sub jurisdicţia duhovnicească a Episcopilor Ortodocşi din Arad. pentru a aduce piatră din vale. Din inscripţiile chirilice interioare reiese cine au fost ctitorii Bisericii şi etapele de construcţie ale acesteia. înconjurată de un brâu în formă de funie şi un mic coridor. pe măsură ce au avansat lucrările de construcţie. Recunoscător pentru ajutorul primit.

225 .

Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră. Nicolae pOpovici. distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperişul de şindrilă. care au venit ca trupe de ocupaţie ale Ardealului de Nord. aflată pe păşunea obştei în parcelele Rovina şi Mezărători. fost subprefect al judeţului Bihor. cel mai mare pe bolta bisericii. fiind tineri necăsătoriţi şi-au întemeiat fiecare câte o familie şi nu au mai plecat din sat. Mitropolit al Ardealului I. Mulţumiţi de locurile unde au ajuns. la care s-au mai adăugat banii obţinui din tăierea şi vânzarea unei frumoase păduri de stejar. în anul 1965 a fost restaurată prin grija Statului Român.A. fiind Patriarh al României înalt Preasfinţiile lor Dr. Fondurile necesare construcţiei acestei noi biserici au fost puse la dispoziţia locuitorilor de către Subprefectul judeţului Bihor Augustin Chirilă.S. Această informaţie a fost primită în anul 1967 de la Augustin Chirilă. Nicolae Munteanu.chitoriile lui Baciu Ioan şi Baciu Dănăilă. din lemn de stejar.P. producând mari stricăciuni boitei care a fost refăcută de către Direcţia Monumentelor Istorice. Unul.S. reuşind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia" a Tilecuşului. cu 5 turnuri. a rezistat cu brio secolelor care au trecut. cu ciubere la schimb pe grâu şi alte cereale. lateralele. Miron Cristea şi Dr.Subprefect al judeţului Bihor. degradându-i-se numai acoperişul din şindrilă şi picturile interioare. iar în cursul anilor 2003-2004. prin mila zmeritului zugrav Mihail Polacek 1793". Dr.S. sprijinit pe patru stâlpi din beton armat şi patru mai mici. Dr. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic. în timpul domniei Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea. fiul cel mai mare al Preotului Vasile Chirilă din Tilecuş. având aspectul unei catedrale. Construcţia propiu-zisă. Episcop al Oradiei P. i s-a înlocuit întreg acoperişul din fondurile Asociaţiei Internaţionale ale Monumentelor Istorice. în continuare sunt redaţi toţi'acei care au contribuit la ridicarea Bisericii. de către vandalii armatei hortiste. se mai găseau în interiorul acestei biserici următoarele obiecte de cult vechi: . inclusiv Augustin Chirilă . o adevărată bijuterie de artă fără concurenţă pe Valea şi terasele Crişului Repede. martirizat la 29 august 1940. Pisania din interiorul Bisericii cuprinde următorul text: „Construirea acestui Sfânt lăcaş cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril în anii de la Hristos 1937— 1939. In anul 1965 când a fost restaurată Biserica din lemn declarată Monument Istoric. Construirea Bisericii a fost executată de căte fraţii Vasile şi Toader Indrieş. veniţi în Tilecuş din zona Bradului judeţul Hunedoara. iar mai târziu Primar al Municipiului Oradea. In anii 1937-1939 s-a construit în Tilecuş o nouă Biserică ortodoxă. nicolae Bălan. Bizantin şi oriental.

Evanghelia tipărită în anul 1859 la Sibiu.Icoană pe sticlă reprezentând Buna Vestire. 7. pictorul a redat Răstignirea încadrată de 15 rame. Botezul şi înălţarea la ceruri. cu diferite scene religioase. în centru are un vas de porţelan cu pictură florală.Icoană pe sticlă reprezentând-o pe Sfânta Măria.Icoană pe sticlă reprezentând Răstignirea Domnului. Antoleghier tipărit în anul 1798 la Sibiu. A mai existat o pictură pe pânză. 5. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. 1. 3. iar unele manuscrise au fost primite din Ţara Românească. Cărţile mai sus arătate. Molitvelanec tipărit în anul 1700 la Sibiu. 2. Icoana de lemn pictată în ulei. 4. cu diferite ornamente. 2. 7. 6. ceea ce dovedeşte legăturile dintre Românii celor două părţi ale Munţilor Carpaţi. Ambele icoane sunt foarte vechi şi au fost pictate. încadrată de scene privind prinderea şi Răstignirea Domnului Isus. Liturghier tipărit în anul 1798 la Buda. Penticostar tipărit în anul 1700 la Sibiu. probabil odată cu pictarea Biserricii de către Mihail Polacek. 3. 6. 8. 5. care este de asemenea foarte vechi. Evanghelia tipărită în anul 1768 la Blaj. Cazanie tipăfit în anul 1799 la Sibiu. De o deosebită valoare artistică sunt picturile pe lemn sau sticlă ca: 1. în partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Naşterea Mântuitorului. Alte picturi pe pereţii bisericii. Inventarul mai sus prezentat este completat de un Candelabru având o rară frumuseţe. reprezintă scene cu 227 . reprezentând Aşezarea Domnului în Mormânt. In interiorul Bisericii s-au mai aflat prapori foarte vechi. Dintre broderii s-au păstrat doar un patrafir brodat cu fir de aur. au fost tipărite cu litere Chirilice. Pe iconostasul Bisericii.Icoană pe sticlă reprezentându-1 pe Sfântul Nicolae. reprezentând „Botezul Domnului" din care lipseşte partea dreaptă. icoana din lemn reprezentându-l pe Arhanghelul Mihail cu paloşul în mâna dreaptă. iar în mâna stângă însemnele puterii. unul reprezenta Uciderea balaurului de către Sfântul Gheorghe. în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinţi şi 12 figuri fără ramă. ştearsă de mulţimea anilor pe care i-a străbătut. care se aseamănă mult cu vechea artă chinezească. destul de şterse din cauza intemperiilor. printre care. foarte veche.Icoană pe sticlă reprezentând Sfânta Treime.Icoană pe sticlă reprezentând Naşterea Domnului. 4.

în care au intrat cu smerenie şi cu frica lui Dumnezeu. Ştim însă că toate acestea au existat înainte de a lua în primire Parohia Bisericii din Tilecuş preotul Petru irimiaş. Nu ştim dacă aceste obiecte vechi de cult. pentru a-şi cere iertarea păcatelor. Au fost şi câteva exemple negative. îmbinată organic în arhitectura în lemn Europeană. Şi mai ştim că în Monografia Comunei Aştileu judeţul Bihor. întrucât preotul paroh Petru irimiaş. care au constituit zestrea bisericii din lemn a Tilecuşului. în spiritul moralei creştine şi începea de la cele mai fragede vârste. lăsând loc la anumite suspiciuni. cazuri în care unele persoane făceau în mod deliberat şi repetat. de la „Cei şapte ani de acasă". tipărită prin anii 2001-2002. fapte care oricum nu se puteau încadra în morala creştină. în anul 2004 s-a împotrivit cu fermitate ca să ne confirme existenţa lor. preotul Aştileului de atunci Popa Gavrilă a copiat un Molitvalanec găsit la Biserica din Tilecuş. mai există în totalitae. Biserica pentru Tilecuşeni a fost un lăcaş Sfânt. fapte care îi păgubeau pe semenii lor. la pagina 108 este consemnat că în anul 1713. Populaţia Tilecuşului a fost educată din generaţie în generaţie. . a unor elemente preluate din arta Gotică.Adam şi Eva şi alte figuri de Sfinţi din teme religioase. Acest Monument Istoric ilustrează convingător integrarea în structurile tradiţionale ale Arhitecturii Româneşti cu începutul prefeudal. până când îi prelua şcoala şi preotul cu Sfânta împărtăşanie. Biserica din Tilecuş judeţul cu atât mai mult că mai Bihor construită în anii 1936puţin sfinţenia sa era 1939 prieten la cataramă cu Euforistul BACHUS.

8 în clasa a Il-a. a IV-a. au fost înscrişi la şcoala confesională 90 de elevi din care: 67 în cl. f) Invăţământul din Tilecuş In timpul stăpânirii Austro-Ungare pe teritoriul Transilvaniei. dintre cei 403 locuitori români. trăznetul să le producă mari pagube materiale. oamenii puterii au aplicat în mod permanent o politică de maghiarizare a românilor şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. 229 . promovând 3 la încheierea anului şcolar. In general însă. Cei în cauză nu au mai păcătuit şi au fost un prilej de învăţătură pentru întreaga obşte. promovând 55 la încheierea anului şcolar. îndemnau oamenii să nu-şi lase credinţa strămoşească şi naţionalitatea în care s-au născut. astfel: -în anul şcolar 1917/1918. oamenii Tilecuşului au fost foarte buni la suflet din vechime şi până la cel de al II-lea Război Mondial. Aşa se explică faptul că în anul 1886. a IlI-a şi 3 în cl. promovând 17 la sfârşitul anului şcolar şi 4 în clasa a IlI-a. care era şi cantor la Biserică. consemna la pagina 73 că în satul Tilecuş. Răutăţile aduse de către cel de al doilea război mondial şi frontiera maghiaro-română stabilită prin Diktatul de la Viena în august 1940. în lucrarea sa „DESCRIEREA ORAŞULUI ORADEA ŞI SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA REGATULUI UNGARIEI". Primul învăţător al acestor elevi a fost Indrieş Dumitru. în primul rând prin şcolile de Stat. Proverbul „PĂDURE FĂRĂ USCĂTURĂ" nu a fost întâmplător lansat. Fondul însă şi moştenirea genetică au rămas neschimbate. însă la îndemnul preotului din sat. I-a. interzicându-se funcţionarea altor şcoli cu alte limbi de predare decât limba maghiară. învăţător la aceşti elevi a fost Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi. fiind analfabeţi. din care 32 în clasa I-a. rezultă începutul drumului spinos spre cunoaştere şi cultură a locuitorilor Tilecuşului. deşi erau ameninţaţi şi obstrucţionaţi de către organele puterii. în anul şcolar 1918/1919 s-au înscris numai 55 de elevi. Tot în lucrarea respectivă se face precizarea că Statul Maghiar le-a oferit să le construiască şcoală cu limbă de predare maghiară în mod gratuit. cronicarul maghiar K. Din Anuarul Şcolii Confesionale Greco-Ortodoxe Române. 12 în cl. anuar care se mai păstrează în arhiva Şcolii generale din Tilecuş. au refuzat oferta ce li-s-a făcut. pagubele şi suferinţele ce au îndurat oamenii timp de 4 ani.Nagy Sandor. 19 în clasa a Il-a. Preoţii ortodocşi din localităţile cu populaţie românească. le-au zdruncinat credinţa avută anterior.Coincidenţă sau puterea Divină?!!! Acestora li-s-a întâmplat ca pe timp de ploaie cu descărcări electrice. 389 nu ştiu să scrie şi să citească.

. . La examenul final din 17 iunie 1923 au promovat un număr de 60. Diferenţa mare de repetenţi s-a înregistrat la clasa I-a unde din 27 înscrişi au promovat numai 5. Registrele de evidenţă şi Cataloagele erau tipărite în limba maghiară. Conducerea Şcolii din Tilecuş a luat-o preotul Vasile Chirilă. In anul şcolae 1919/1920. In anul şcoalr 1922/1923. având în curte locuinţa pentru directorul şcolii.Această clădire reprezintă şcoala care a fost construită în anul 1927-1928. înscriindu-se 51 de elevi în clasele I—III. a V-a aflându-se 5 elevi. 1921/1922. Din anul şcolar 1920/1921 a început învăţământul de stat cu limba de predare română. şcoala a funcţionat cu aceiaşi dascăli şi au avut înscrişi un număr de 75 elevi. având ca învăţător pe Ionescu Andrei. din care 42 băieţi şi 18 fete. elevii din Tilecuş au urmat cursurile la şcoala din satul vecin Borşea. La sfârşitul anului de învăţământ au avut situaţia şcolară încheiată 69 de elevi. iar în cl. In anul şcolar 1923/1924. In anul şcolar următor. ajutat de învăţătorul Nicolae Beria. având înscrişi 69 elevi în clasele I-IV. sub conducerea învăţătorului (învăţătoarei) Silvia Vancea. A funcţionat cu 5 clase şi cu un total de 96 elevi înscrişi. din care au promovat 58. ELevii din clasa a IV-a au continuat studiile la Şcoala de Stat Borşea. şcoala primeşte denumirea de Şcoală Primară Rurală.Aici. la distanţă de 2 km. unde funcţiona o şcoală de stat.

bucătărie şi cămară de alimente. fiind promovaţi la încheierea anului şcolar 32 elevi. legată cu mortar de ciment şi pereţii din cârpici (cărămidă ne arsă).director. Este adevărat că nici localul de şcoală nu oferea condiţii normale pentru desfăşurarea unui învăţământ performant.p. iar la sfârşitul anului şcolar au promovat 37. In anul şcolar 1929/1930. locuitorii satului au construit un nou local de şcoală. Oprea care a înscris în clasele I—VI un număr de 79 elevi. Petru Chirilă şi Ana Baciu s-au căsătorit. originară din Tilecuş care a înscris 80 de elevi. foarte bine iluminată. cu fundaţia solidă din piatră de calcar adusă de la Vârciorog. cel mai slab procent de promovare de la data deschiderii învăţământului în Tilecuş. Nici dânsul nu s-a putut adapta la arhaismele locale care îl întâmpinau la tot pasul. fără multă experienţă. învăţătorul Petru Chirilă. de una sală în suprafaţă de 60 m. In perioada anilor 1925-1927. cu geamuri exagerat de mari la vremea respectivă. Şi învăţătoarea Ana Baciu a condus clasele I—II cu un număr de 102 elevi. La clasa I-a a predat învăţătoarea calificată Ana Baciu. Una din explicaţii ar putea fi că era oltean de origine. Schela acoperişului a fost făcută din lemn de brad iar acoperişul din ţiglă şi coame de Jimbolia. nu-1 înţelegeau elevii ce vrea ca să spună.Netejan care a înscris 76 de elevi din clasele I-V fiind promovaţi numai 45 în în final.. locuinţă în care urma să locuiască familia Directorului şcolii. Localul era o casă ţărănească cu pământ pe jos şi cu geamuri foarte mici. din care au promovat 22. în anul 1929.uş.G. Incepând cu anul şcolar 1928/1929 a fost numit director al Şcolii Primare Tilec. In anul şcolar 1926/1927 a apărut o învăţătoare cu numele Paraschiva Olteanu. care a luat în primire clasele II—VII cu un total de 68 de elevi. întemeind o familie stabilă şi au locuit în locuinţa legată în corpul noului local de şcoală. din care au promovat numai 31. realizând o performanţă negativă mult mai mare decât toţi ceilalţi predecesori ai săi. Constructorul a avut în vedere să zidească legat de clasă şi o locuinţă cu două camere. In anul 1925/1926 a succedat la catedră alt învăţător cu numele Andrei G. In anul şcolar 1927/1928 au funcţionat la şcoala din Tilecuş învăţătorul Ionel Manea . vorbea foarte repede şi nu avea metode de predare în limbaj ardelenesc. care probabil a fost de origine tot olteancă. din care au fost promovaţi numai 20. noua pereche de învăţători îşi împart copiii ca în anul anterior. Este vorba. La clasa I-a au fost înscrişi un număr de 63 elevi pe care i-a preluat 231 . A dat bir cu fugiţii.In anul şcolar 1924/1925 apare un nou învăţător R. originar din satul Borşea. Aceasta a înscris la începutul anului şcolar 88 de elevi în clasele I-IV. care a instruit clasele III—VII cu un număr de 35 elevi din care au promovat numai 23. încălzită iarna cu lemne într-o sobă mare de fontă. cei doi învăţători.

conduse de Petru Chirilă au fost înscrişi 71 elevi la începutul anului şcolar din care au fost promovaţi doar 32. revenindu-şi foarte greu. a urmat Institutul de Agronomie.Baciu Ana căsătorită Chirilă. 7.Chirilă Augustin. A deţinut mulţi ani funcţia de subprefect al judeţului Bihor şi de primar al oraşului Oradea. Cu toate greutăţile întâmpinate în drumul de început al învăţământului românesc în perioada anilor 1917-1930. S-a stins din viaţă la vârsta de cincizeci şi cinci de ani. A decedat în anul 2004 la vârsta de 92 ani. a decedat în anul 2004 la vârsta de 91 ani. 5.Ana Chirilă. în timpul studenţiei s-a îmbolnăvit de apendicită şi a făcut peritonită. în urma intervenţiei chirurgicale s-a vindecat. a urmat Şcoala Pedagogică şi a practicat funcţia de învăţătoare în localitatea Gruilung judeţul Bihor. 3. rămânând cu anumite sechele abdominale. abia se pensionase pentru limită de vârstă şi vechime integrală. din rândul acelor elevi s-a născut prima generaţie de intelectuali ai Tilecuşului. 2. Oradea şi Cluj. în clasele II—V. A urmat Şcoli Universitare la Budapesta şi la Viena. a lucrat în calitate de Inginer agronom la Ferma Agricolă Oradea.Baciu Marioara a Miculi Nuţu Ghiurci. băiatul mai mare al preotului Vasile Chirilă. 4. La şcoala de Arte şi Meserii din Bratca au participat doi elevi în clasa a Vl-a. duşman declarat al Corupţiei. A încetat din viaţă la vârsta de 65 ani. Decedat în anul 2001. A fost un un Economist eminent cu o conduită morală ireproşabilă.Baciu Ilie a Gheorghiei Mitri Sfatului. la vârsta de 89 ani. a urmat Institutul de înalte Conturi Industriale şi Financiare Braşov. A lucrat pe postul de EconomistRevizor financiar în cadrul Direcţiilor Regionale CFR. ajungând judecător la Judecătoria Oradea. A decedat în anul 2002 la vârsta de 90 ani.Baciu Florica a Mitri Alboai. 14 Oradea.Baciu Liviu. In rândurile de mai sus s-a copiat şi s-a redat ad literam. Cazul de boală s-a petrecut în anul 1928. Deşi nu a făcut parte din nici . promovaţi fiind la sfârşitul anului numai 24. respective începând cu anul 1917 până în anul 1930. a urmat Facultatea de Ştiinţe Juridice. a urmat Şcoala Pedagogică (Şcoala Normală de Fete) şi a lucrat în calitate de învăţătoare la Tilecuş. băiatul cel mai mare a lui Ştrăuţ. după cum urmează: 1. soră cu Ilie Baciu de la poziţia 5.Baciu Petru a Burchi. aflându-se la un pas de moarte. a urmat Şcoala Pedagogică şi a funcţionat pe post de profesor la Şcoala Nr. Anuarul Şcolar de la începutul şcolii Româneşti în Tilecuş judeţul Bihor. 6. alături de soţul său Petru Chirilă. în ultimii doi ani de viaţă a devenit amnezic.

Petru şi Ana Chirilă şi pentru respectarea adevărului istoric. în virtutea obligaţiilor deontologiei profesionale. în aceste condiţii. că aceşti oameni deosebiţi au fost înzestraţi de natură cu darurile pedagogiei. Fiecare locuitor al satului. Am nevoie de el. nu erau obligaţi de Inspectoratele şcolare ca să aibă număr mare de promovaţi. când a dat buzna în sala de clasă tatăl unui elev. trebuiau să scoată şi să păzească vitele la păscut începând cu luna aprilie şi până în luna noiembrie ale fiecărui an şcolar. Cursurile şcolare au fost frecventate numai în perioada de iarnă. A oprit în faţa şcolii. măsură care a influenţat pozitiv dezvoltarea socio-profesională şi culturală a populaţiei şi în mod deosebit a tineretului. numai că la sfârşitul programului. către culturalizarea maselor. care avea „câteva atmosfere la bord". cunoscut sub numele de Tolea. aflândune la o oră de matematică. La drept vorbind. sau dovedit a fi supradotaţi intelectual. şi cu asemenea cazuri s-au confruntat cadrele didactice în drumul lor greu şi spinos. după preluarea puterii. ne obligă buna cuviinţă să arătăm că aceşti doi oameni deosebiţi şi-au consacrat toată viaţa lor nobilei profesii pe care şi-au ales-o. Deci. In calitate de autor şi redactor al acestei lucrări. în numele Legi îţi ordon ca să-mi dai pe Gyuri afară!" învăţătorul. foarte bun psiholog îl întreabă: „în numele cărei Legi bade Flore?" „Nu ştiu. manifestaţia s-a desfăşurat în mod superb. când animalele intrau la furajare în grajduri. Această mentalitate şi stare de fapt s-a menţinut până când ţăranii au intrat în Gospodăria Agricolă colectivă cu tot inventarul lor gospodăresc şi când copiii au fost scutiţi de vechile lor atribuţii în familie. Acesta era pornit ca să plece undeva la lucru cu căruţa tractată de bivoli. Ştiu numai că în numele legii. cadrele didactice ale vremii.8. nu s-au lăsat descurajaţi. Pe lângă celelalte atribute. Pentru cinstirea memoriei celor doi soţi învăţători. Deşi au avut o mare dezamăgire la prima încercare de a prezenta publicului o manifestare culturală. Astfel. au gost şi mari patrioţi. Se poate afirma. au declanşat o adevărată Revoluţie culturală în Tilecuş. Petru Chirilă. oricât de sărac ar fi fost. avea în gospodăria sa proprie cel puţin 2-3 animale mari: vaci. ajutat de soţia sa Ana. având şi dorinţa de a le pune în aplicare. trebuie ca să-mi dai pe Gyuri afară. Copii care au promovat clasele an de an. copii de la vârsta de 6-7 ani în sus. odată instalat atât pe postul de învăţător-director cât şi întro locuinţă salubră. nu au promovat nonvalorile. dând prioritate procesului de învăţământ. a dejugat bivolii şi cu un rasteu metalic de la jug. cum s-a procedat ulterior de către comunişti. ceea ce nu a fost pe placul politrucilor din Partidul Comunist. 9." Deci. fără teama de a greşi. precizez că mă aflam elev în clasa a V-a primară la învăţătorul Petru Chirilă. cai sau bivoli. câţiva huligani din sală au distrus tot 233 . a intrat în clasă ridicând obiectul contondent a ameninţare spunând: „Domnule învăţător. înaintea oricăror interese personale.

care depăşea mult graniţele obişnuitului. care şi-a dorit mult ca să fie un deschizător de drumuri spre cultură şi civilizaţie. erau oameni lipsiţi de educaţie. Era o realitate tristă. atinse cu flacăra unei lumânări.ce a fost frumos. învăţătorul Petru Chirilă a adoptat alte metode de muncă educativă. preconizat ca să aibă loc în seara Naşterii Domnului. Pomul era feeric iluminat şi împrăştia cu dărnicie miile de steluţe de la beţele de artificii. înţelegând perfect motivaţia acestor acţiuni huliganice. Când sa încheiat programul prevăzut în repertoriu. Invadarea sălbatică. în chip de îngeraşi. dar să derulăm faptele în succesiunea lor: In al doilea an de activitate şcolară. învăţătoarea Ana Chirilă. A mai fost împodobit cu 50 coşuleţe din carton. în două minute au devastat întreg pomul de Crăciun. în urma acestui accident. bomboane de salon învelite în staniol de 5 culori diferite. S-a muncit mult şi s-a cheltuit mult. A fost împodobit cu ghirlande şi lănţişoare. mere de culoare roşie. Nu mai văzu-se nimeni din Tilecuş un tablou de asemenea clipe înălţătoare sufleteşti. bomboane. Această tristă constatare a stimulat spiritul său pedagogic şi deontologic. lungi de 5 metri. Un grup de elevi selectaţi pentru programul artistic. învăţătorul Petru Chirilă secondat de către soţia sa. peste una sută de lumânări pe stative metalice şi tot atâtea artificii care. colinde şi poezii de Crăciun. Bradul a fost aşezat pe o scenă din scânduri de brad. având la bază un diamteru de 3 metri. câţiva huligani din sală. învelite în hârtie creponată. fiecare având ataşate la spate câte două aripi mari. mere. împotriva căreia trebuiau găsite mijloace adecvate de îndreptare. globuri diferite culori. similară cu ceia ale aborigenilor din junglă. în mai multe culori. sub privirile îngrozite ale asistenţei. Era ceva măreţ. Autorii acelor fapte retrograde. nu sa lăsat dezarmat. făcându-şi în mod diabolic prezenţa la această măreaţă sărbătoare creştinească a naşterii Domnului. confecţionate din hârtie lucioasă. cu simbolul Dumnezeirei. lânţişoare etc. Dracul însă nu doarme. în frunte cu învăţătorul se aflau pe scenă lângă brad. aranjate pe un şir de bănci din şcoală. Cu toată această mâhnire şi durere sufletească de moment. au făcut mari pregătiri în vederea sărbătoririi Crăciunului. s-a procurat un brad de doi metri şi jumătate înălţime. l-a afectat foarte mult pe tânărul învăţător Petru Chirilă. Nu s-a mai organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun la Şcoala Primară din Tilecuş în . de cel'mai elementar grad de cultură şi de cel mai elementar bun simţ. a apărut un adevărat tablou de basm. spre consternarea auditoriului. Când s-a tras cortina. pline cu fursecuri şi bomboane. răspândeau mii şi mii de steluţe mici. în faţa bradului au fost aşezate două eleve îmbrăcate în alb. organizând o serbare cu colinde şi obiceiuri vechi. privind profesia pe care şi-a aleso. smulgând cu brutalitate absolut tot ce se găsea pe el: Coşuleţe. Pentru acest eveniment.

prin spiritul său de sacrificiu. a fost o mare ciudăţenie pentru cei prezenţi şi se cruceau cum. cu elevi ale şcolilor din aceste localităţi. învăţătorul Petru Chirilă a cucerit 235 . La prima vedere. compus din două piese: Aparatul propriu-zis cu galena şi difuzorul. Cu prilejul primelor adunări duminicale. Unii. cu metode pedagogice avansate. în vara anului 1929 deja poseda un aparat de Radio-Recepţie. anticipând că nu peste mulţi ani. prin muncă şi strădanie. cu o mulţime de baterii electrice. Când toate acestea au fost puse în stare de funcţionare. Pentru punerea în funcţiune a aparatului. S-a mai făcut ceva foarte important care să trezească interesul tineretului din localitate pentru ştiinţă şi cultură. cânta şi se spuneau glume hazlii de către cineva în graiul românesc. Şerghiş. unicul din satele judeţului Bihor. i-a cerut toboşarului satului. ştiinţa omenească va inventa alte feluri de cutii mai mari. dar şi pentru propriile lor familii. despre valorile morale şi spirituale pe care le poate dobândi tineretul prin şcoală. flăcăi şi fete. Vârciorog etc. avea o cutie din placaj.anii care au urmat. Invăţătorul Petru Chirilă. a luat fiinţă Radiodifuziunea Română în Bucureşti. Se cunoaşte faptul că pe data de 01 noiembrie 1928. Incet. legată la antena de pe acoperişul casei. ca să bată toba dealungul localităţii şi să invite tot tineretul. ca să vină la şcoală duminică dimineaţa la ora zece. în aparat mai era introdusă o sârmă de cupru. căruia i-se spunea „Chişbirău". cu care putea prinde postul de Radio Bucureşti. Evenimentul a stârnit mare curiozitate şi în duminicile următoare au venit la şcoală pe lângă tineret şi persoane mai în vârstă. cu multă răbdare. mai statornici în ignoranţă şi în convingerile lor superstiţioase. Vor avea surpriza ca să vadă o cutie „minune". la a căror desfăşurare au fost invitaţi să participe cadrele didactice din localităţile învecinate: Borşea. dascălul a ţinut scurte prelegeri în faţa asistenţei. despre progresul şi cultura altor popoare Europene. la care s-au prezentat diferite simpozioane pe teme şcolare. despre ştiinţă şi cultură. pentru schimburi de experienţă pe linie de învăţământ. pentru a deveni mai buni şi mai de folos societăţii în care trăiesc. după audierea programului care s-a transmis la Radio Bucureşti. Totodată le-a vorbit despre viaţa şi despre obiceiurile altor popoare mai avansate în cultură şi civilizaţie. Au fost însă organizate multe cercuri culturale. Invăţătorul Petru Chirilă. îşi făceau semnul crucii scuipându-se în sân spunând că se afla „Ucigă-1 Toaca" în cutie. în care vor putea fi văzuţi oamenii care vorbesc şi tinerii care cântă. Sacadat. cu exemplul său personal. cu clame metalice. în care se aude cum vorbesc şi cum cântă artiştii din Bucureşti. încet. aduse-se în sat miracolul tehnicii şi a ştiinţei omeneşti. dintr-o cutie căptuşită cu pânză de mătase. pe înţelesul tuturor. legate una de alta la poli în serie. nu numai pe cei din Bucureşti ci şi pe acei din toate marile oraşe ale Europei. glăsuia.

cu care s-au pregătit şi pus în scenă mai multe piese de teatru. ziarişti. este alcătuită din studenţi de facultate. în localitatea Tilecuş judeţul Bihor. o echipă culturală formată din flăcăii şi fetele satului. prin trăsăturile sale de caracter cu totul deosebite. aceste formaţii au prezentat un program artistic de cântece populare şi o piesă de teatru. a funcţionat impecabil şi cu mare succes. disciplina. Este vorba despre un cor mixt pe 4 voci (sopran. cu înaltă ţinută artistică. sub bagheta împătimitului om de cultură Petru Chirilă. Semnificativ este faptul că un mare număr din rândul spectatorilor . manifestare la care a participat un mare număr de spectatori.au pus întrebări dacă formaţia echipei culturale din Tilecuş.oameni de cultură . formată din talente native. din rândul cărora nu au lipsit notabilităţile Reşedinţei de plasă şi toţi oamenii de cultură a-i localităţii. au fost scrise mai multe articole în Presa Orădeană a vremii. a răspuns Corul mixt pe patru voci. în Duminica Rusaliilor anului 1936. după comportamentul. în aceiaşi zi după masă. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Tenor şi Bas). de către ziariştii care au . a cântat la slujba religioasă a Bisericii Ortodoxe Române. dar şi a întregii populaţii din localitate. plus o echipă de artişti amatori. oameni de cultură. începând cu 1931şi până în anul 1948. biserica cu cinci turnuri. chiar dacă nu au urmat cursurile şcolare la vremea potrivită.nu numai încrederea şi simpatia tineretului. preoţii din toate satele şi comunele judeţului. despre a cărei frumuseţe monumentală am mai scris în paginile acestei cărţi. în timp de 4-5 ani a reuşitsă transforme tineretul Tilecuşului în oameni cu vederi largi asupra mediului înconjurător şi să le imprime un anumit grad de cultură. prin perseverenţă şi munca neobosită pe care a depus-o. In vara anului 1939 a avut loc Sfinţirea deosebitului lăcaş de închinăciune din Tilecuş. Cu aceste formaţii culturale. Alt. prin calităţile sale de excelent pedagog. învăţătorul Petru Chirilă. în sala de Cultură a Tileagdului. La oficierea slujbei Religioase de sfinţire a Bisericii. Invăţătorul Petru Chirilă. le-a trezit dorinţa de cunoaştere. Astfel. instructiv-educative. dirijat de învăţătorul Petru Chirilă. la nivel Universitar. în urma invitaţiei primită de la organele locale ale oraşului Reşedinţă de Plasă Tileagd. Despre acest eveniment major şi despre gradul ridicat de cultură a tineretului din localitatea Tilecuş. La desfăşurarea acestui deosebit eveniment au participat înalţii Prelaţi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. toţi locuitorii Tilecuşului precum şi o mulţime de suflete din localităţile mărginaşe ale Tilecuşului. Făceam şi eu parte din această echipă culturală şi m-am simţit stânjenit când un domn m-a întrebat la ce facultate urmez! Am avut prezenţa de spirit ca să-i răspund că încă nu am ajuns la Facultate dar nutresc această speranţă. nota de seriozitate calităţile lor artistice şi nivelul lor de cultură care i-a caracterizat în toate manifestările lor din ziua respectivă. Se schimbase ceva în conştiinţa lor individuală.

un vicepreşedinte. participat la eveniment. care se poate mândri că are un cor mixt pe patru voci de nivel academic. Odată cu înfiinţarea cooperativei s-au înfiinţat şi registrele de evidenţă prevăzute de actele normative după care funcţionau Cooperativele comerciale de consum. un cenzor şi un casier care îndeplinea şi funcţia de vânzător. La această cooperativă au fost numiţi factori de conducere din rândul elevilor. călimări de cerneală. Să mai notăm şi faptul că învăţătorul Petru Chirilă. format şi condus de învăţătorul Petru Chirilă şi desfiinţat în 1948 de către cozile de topor ale regimului comunist. Toate acestea erau cumpărate în angro de la o librărie din Oradea. creioane.Corul mixt pe 4 voci al Tilecuşului anilor 1932-1947. 237 . Toate articolele procurate aveau trecere. tocuri şi peniţe de scris. un preşedinte. scoţându-se în evidenţă faptul că Tilecuşul este singura localitate rurală din cuprinsul judeţului Bihor. Aceste evidenţe cădeau în atribuţiile casierului şi erau păstrate împreună cu mărfurile şi cu banii realizaţi din vânzări într-un dulap închis cu lacăt. pentru ca să aducă un mic profit (simbolic). a înfiinţat o Cooperativă Şcolară. pentru a lărgi orizontul de cunoaştere al elevilor. gume de şters. Acţionarii au fost mai mulţi elevi (cu dare de mână) care au contribuit la constituirea fondului necesar. deşi nu avea prevăzut în programul şcolar de învăţământ ca materie de studiu. coli de sugativă etc. denumită „Cooperativa Albina". în vederea procurării rechizitelor şcolare constând în: caiete cu linii şi cu pătrăţele. cu preţuri oficiale iar vânzarea lor cu amănuntul către elevi s-a făcut cu un preţ la care s-a adăugat un mic rabat comercial.

învăţătorul Petru Chirilă s-a dovedit a fi un gospodar desăvârşit. Baciu Petru. Baciu Silviu a Sivi Miculi. Baciu Veronica. fiindule mai la îndemână şi a funcţionat perfect. 12. Baciu Traian a Culi Mecului. Academia Comercială Buc. 14. 4. pentru a nu i se uita meritele lui în activitatea socială depusă. Baciu Silvia a Sivi. în prezent este pensionat. Baciu Florica a Nuţi Chişoai. atelier pe temelia căruia a fost aşezată actuala Fabrică de mobilă. a fost conducătoarea Grădiniţei de Copii „înfrăţirea" Oradea. Sălaj 1952-1993. fost şef de serviciu la Coop. Baciu Savu a Culi Mecului. a urmat Facultatea ştiinţelor economice şi a lucrat pe post de economist. 9. Meşteş. Avea lnumai 25 ani. în timp ce se deplasa spre Aleşd. vom prezenta a doua generaţie de intelectuali la a căror formare şi-au adus contribuţia familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă. cu Duţu Chirilă. Gospod Timişoara. Baciu Zoiţa Idem . 7. Bârţan Petru a Tociului.Liceul Teoretic. 11. In rândurile ce urmează. care au fost educaţi de către învăţătorii ce s-au succedat la catedra Şcolii Confesionale şi Primare a Tilecuşului între anii şcolari 1918-1929. în prezent pensionată. 15. Baciu Veronica a Sivi Miculi. Baciu Ioan a Ioani Miculi Nuţu Ghiurchi.întru-cât elevii îşi cumpărau cele necesare de la cooperativa lor. ajuns colonel de Poliţie în Oradea. 10. Şc. a urmat Şcoala Normală a fost învăţător în Hotar. trase la rindeaua mecanică a micului meseriaş Velko din Tileagd. Normală plus Institutul Pedagogic. 3. căsătorită Frenţiu. Baciu N. a urmat Institutul Pedagogic şi a lucrat ca profesor. Căsăt. Pens. după cum urmează: 1. pasionându-l pe lângă vânătoarea de iepuri şi apicultura. In paginile 161-162 din această lucrare.Şcoala normală. Baciu Lucreţia Şc. 13. am nominalizat intelectualii din prima generaţie a Tilecuşului. Ana . a urmat şcoala Pedagogică de Băieţi în Oradea şi a lucrat ca învăţător în Tilecuş. lucrat la CEC. 5. După ce a încetat din viaţă. Şcoala Pedagogică profesor în Oradea. 2. a fost director de şcoală în localitatea Stirciu jud. a urmat Şcoala Normală .învăţător mort în accident de circulaţie. 8. Baciu Petrică a Sivi Miculi. Singur şi-a confecţionat lăzi stupine cu rame din scânduri de brad. 6. pensionară. Vârciorog şi Orvieşele. . In viaţa lui particulară şi în limita timpului liber care şi-l putea permite. a lucrat ca învăţătoare. căsătorită Platona. Oradea. i s-a ridicat statuie în curtea sediului Poliţiei. a urmat Şcoala Normală şi a profesat ca învăţătoare. Baciu Ioan a Petri Mecului.

Agronomic . Şef laborator la Spit. Facult. 17. fost Ofiţer de aviaţie. 25. Politeh. Medicină.Facult. pensionat. fost ofiţer activ.B.căsătorită Damian. 30. Pedagogică profesoară Indrieş Nicolae.Ferma Ciumeghiu.Şcoala Superioară Militară. Facultatea de Ştiinţe Juridice. Indireş Aurel. Baciu Livia a Petri Miculi. un inv 16. 19. 24. 20. Iancu Petru. Indrieş. de Ştiinţe Economice.Profesor Universitar Cluj. Căi Ferate Inginer în Timişoara. Şcoala Normală. căsăt. Studii Universitare a lucrat pe post de subinginer.Facult. pensionat. Bucureşti.Facult. Indrieş Cornelia . 18. Chirilă Silvia . Şcoala Superioară de Ofiţeri.După o partidă de vânătoare la iepuri şi prepeliţe! De la dreapta spre stânga: învăţătorul Petru Chirilă. 28. 22. Instit.T. Indrieş Ana. 239 . economistul revizor contabil Ilie Baciu. Şc. Clinic Bucureşti. fost director la I. Danşe Ilie. 29. Borza Florian . învăţătoare. Scoală Normală fost învăţătoare. 26. Indrieş D. pensionat. fost procuror la Oradea. 27. profesat ca jurist. Studii Universitare . Instit. fost medic dentist. Iancu Crăciun a Dărăbuţ.Instit. Indrieş Crăiun. Traian . Chirilă Ovidiu . Bele Aurel . 21. Danşe Nicolae. a lucrat ca Economist. de Ştiinţe Juridice. 23.

profesor Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza.Şcoala Militară. Pedagogic. a lucrat ca Inginer. Şef Birou. a lucrat ca gestionar de valori. 36. 33.Instit.Instit. Baciu Rozalia . fost farmacistă. Meza P. Economice Bucureşti. Iovan Florian . Indrieş Măria a Mitri Costichi. Indrieş Ioan .Inginer. având 317 pagini. Fildan Ioan . Gherghel T. Din 1963 până la Pensie a lucrat pe post de Şef Serviciu la Combinatul Cărbunelui Oradea. Măria . a avut grad de Plutonier major. de Medicină. profesor şi director de Şcoală timp de 20 de ani în satul natal Tilecuş. 39. Baciu T. Meza Ilie . 38. A fost Distins cu două Medalii pe Frontul din Cehoslovacia şi cu trei medalii în activitatea civilă.ofiţer activ.Şcoala superioară militară . plus doi ani Şcoala de Administraţie şi Intendenţă Militară la Centrul Şcolar Militar Breaza -Prahova. ofiţer activ.31. Meşter Petru . A debutat în literatură în anul 2001 cu romanul Autobiografic intitulat „UN EXEMPLU DE VIAŢĂ PENTRU CEI NĂSCUŢI LA PERIFERIA SOCIETĂŢII".Şcoala comercială. Baciu N. Sever . lucrare apreciată de către Editor ca îndeplinind condiţiile istorice şi literare pentru a fi prezentată pe Internet. Prof. 43.Şcoala superioară Militară. Bacalaureat al Liceul Emanuil Gojdu. Mulţi dintre aceştia au ajuns perle strălucitoare în societatea Românească. 44.Instit. 42. 41. . profesor la liceul din Beiuş.luna aprilie ia ieşit de sub tipar MONOGRAFIA TILECUŞULUI.Idem 35. 40. Univesitar la Institutul de Mine Petroşani. Indrieş Traian a Lichi.Institutul Politehnic .a lucrat ca învăţătoare. Bârţan Cornel . în anul 2004 . Pedagogic.Idem. 37. Facult. Meza Gh. 32.Şcoala Pedagogică . şi-au consacrat 20 de ani din viaţă la catedra şi conducerea Şcolii Generale din Tilecuş. şlefuind inteligenţa învăţăceilor cu dăruire şi abnegaţie.Institutul Politehnic. Dl. Şef Secţie. 34. Şt. Ioan . Teodor . Ioan . A lucrat 16 ani la CFR în funcţii de Referent.

a găsit o „găselniţă" ca să facă rotirea cadrelor didactice. Instit. Simuţ Petru . 49.funcţionar public. Negruţ Petru a Pişculii . Negruţ Nicolae a Minii Gheorghii. după ce a procurat cărămida şi întreg materialul de construcţie în vederea construirii lângă şcoala veche. tot prin dezrădăcinare. 46. 52. Economice . Director la liceul din Geoaiu. Aşa se explică faptul că valorosul om de cultură şi bunul gospodar Petru Chirilă. Simuţ Crăciun.Instit. pentru că aşa erau „Indicaţiile Preţioase" ale celor din vârful piramidei. Siderurgic. 59. Liceul comercial .Şcoala Tehnică Feroviară .Şcoala de administraţie civilă .impiegat de mişcare. Inginer. cu precădere în unităţile bugetare. Simuţ Aurel.medic veterinar. Simuţ Traian . Omul trebuia ca să fie tot timpul bulversat ca să nu poată gândi creativ. Ing. 61.Institutul de Mine Petroşani inginer minier 58. Politehnic.Institutul Pedagogic. Simuţloan a Catiţii Inst.Facultatea de Ştiinţe Economice . Suru Ilie . a încă trei săli de clasă şi cancelarie.Inginer în specialitate. Politehnic. 47. în drumul său „victorios spre construirea socialismului". idem gestionar. 55. iubit şi respectat de către întreaga populaţie a localităţii. Negruţ Ilie a Minii Gheorghii. cu principii şi valorimorale. 54.inginer agronom. Căi Ferate . 48. Partidul Comunist Român. Tristeţea cea mai mare a fost aceea că odată cu această mârşavă manevră s-au desfiinţat şi valoroasele formaţii culturale ale Tilecuşului. Negruţiu Constantin . această metodă era o politică de Stat şi se aplica în toate domeniile de activitate. să aibă tot timpul grija ce i se va întâmpla în ziua de mâine?! Acuma era un prilej subtil dar elegant pentru a-i elimina pe acei care în activitatea lor s-au dovedit a fi buni patrioţi. Periodic apăreau peste noapte noi scheme de organizare şi noi nomenclatoare cu noi condiţii de pregătire şi stagii pentru ocuparea posturilor din nomenclator. Meza Nicolae . 57. 60. Pende Nicolae.Şcoala Tehnică Feroviară .contabil. Meşter Aurel . Ţurcaş Petru . să fie dezrădăcinat şi înlocuit cu învăţătorul Purza Dumitru şi de soţia sa Barbura Purza.economist.studii super. Instit. 51. Simuţ Nicolae .Institui Politehnic . corul 241 . de Agronomie . oameni care ştiu să gândească. Pedagogic. 56. aduşi din satul Săbolciu. Pentru respectarea adevărului istoric. Simuţ Elisabeta .45. De altfel.Instit. Profesor Matematici în oraşul Ştei. Simuţ Pavel . 50. trebuie să arătăm că în anul 1948.impiegat de mişcare. dar audepăşit unele jaloane stabilite de partid.inginer.Facultatea de Medicină veterinară . fnstit Politehnic .Profesor Universitar la şcoli cu profil nuclear. 53. odată cu reforma învăţământului.economist.

mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori, construite cu mare trudă de către Petru Chirilă, iar urmaşii la catedră, nu au găsit „Cheia de Sol" şi partiturile fără care corul nu putea supravieţui singur. La fel a rămas „Baltă" şi formaţia de artişti amatori de care nu s-a mai ocupat nimeni. Nu i se poate reproşa nimic învăţătorului Dumitru Purza, care a preluat conducerea şcolii din Tilecuş, pentru că nu a ştiut, sau nu a putut să întreţină întreaga zestre culturală construită de predecesorul său. Nu s-au născut toţi oameni cu talente deosebite, deşi efortul nu ar fi fost prea mare, primind totul de-a gata. învăţătorul Dumitru Purza a dat prioritate construcţiei sălilor de clasă din materialul depozitat în curtea şcolii, reuşind să finalizeze una din cele 3 săli şi o cancelarie până în anul 1955 când a cerut şi i s-a aprobat transferul pe postul de Director al Şcolii de 7 ani din Tileagd, ignorând procesul instructiveducativ al tineretului din Tilecuş. La conducerea Şcolii din Tilecuş a venit învăţătorul Dumitru Albu, originar din satul vecin Copăcel, care începând cu anul 1957 a continuat şi a terminat construcţia celor două săli de clasă, fiind date în folosinţă în anul 1958. In anii şcolari 1948/1949-1956/1957, cât a condus şcoala învăţătorul Dumitru Purza, a fost ajutat de căte următoarele cadre didactice: soţia sa Barbura Purza, domnişoarele Ciocârlie Ana, Petrescu Măria, Ursădan Eva, Muscă Elena şi soţii Vladimir şi Viorica Secălăreanu. în total 8 (opt) cadre didactice, care oricum, nu justifică lipsa de interes privind latura culturală de care nu s-a mai ocupat nimeni. Păcat!! In această perioadă, cei 8 învăţători au avut în pregătire 839 elevi înscrişi în clasele I—IV. La sfârşitul anilor de învăţământ dintre aceştia au fost promovaţi 761. Şi-au continuat studiile în clasa a V-a la şcoala din Tileagd 185 de elevi. In perioada anilor şcolari 1957/1958 şi 1958/1959, au predat la clasele I-V, fie ca titulari fie ca suplinitori, următoarele cadre didactice: învăţătoarea Cardoş Ana, învăţătorul Baciu Traian, învăţătorul Meza P. Ioan, înv. Meza Gh. Ioan, înv. Baciu Silvia şi Albu Ecaterina, în calitate de suplinitoare. în total 7 cadre didactice. La începutul anului şcolar 1959/1960, şcoala de 7 ani din Tilecuş a fost încadrată cu noi cadre didactice, învăţători şi profesori: înv. Valeria Meza, profesor de biologie Valeria Boancă şi profesor de istorie Elisabeta Bradea. Să mai notăm că după aplicarea reformei învăţământului, pe baza Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 105051/1946, s-au organizat cursuri de alfabetizare şi examene de integrare, forme de învăţământ în care au fost cuprinşi un număr de 528 elevi în perioada anilor 1946-1966, din care au promovat 366. Examene de integrare sau organizat cu 17 candidaţi, promovând toţi câte 4 clase.

242

In anii şcolari 1978/1979 şi 1979/1980 au fost organizate cursuri fără frecvenţă în timpul vacanţelor, cu un număr de 108 elevi din clasele V-VII, în 4 sesiuni, fiind declaraţi promovaţi toţi la încheierea sesiunilor! Pe data de 1 decembrie 1959 a fost numit director al şcolii generale din Tilecuş profesorul Meza P.Ioan şi a funcţionat pe acest post până la 31.08.1980, când conducerea de Partid şi de Stat a găsit o altă „găselniţă" promulgând o altă Lege a învăţământului românesc, prin care stabilea că un Director de Şcoală se numeşte pentru o perioadă de 4 ani şi putea ocupa funcţia cel mult două mandate, adică maxim 8 ani. Am evidenţia şi nominalizat prima generaţie de intelectuali din Tilecuş, care a început procesul de învăţământ după terminarea primului război mondial, la şcoala confesională şi primară, în număr de 16 persoane. Am descris cu lux de amănunte activitatea şi munca de educaţie depusă de familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă timp de 17 ani, care au pregătit a doua generaţie de intelectuali ai Tilecuşului, în număr de 61, nominalizaţi în cadrul paginilor 168 şi 169 din această carte. Făcând abstracţie de la scurta perioadă în care au trecut pe la catedra Şcolii Primare din Tilecuş a învăţătorului Dumitru Purza şi Dumitru Albu, am ajuns ca să vorbim despre familia altor două cadre didactice locale, profesorul Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza, care au preluat ştacheta şi tradiţiile de la predecesorii lor băştinaşi, Petru şi Ana Chirilă, ducând mai departe timp de 20 de ani această nobilă şi onorantă activitate de dascăl. Munca conjugată ale celor doi „Titani" ai culturii, Petru Chirilă şi Ioan Meza, ajutaţi şi de alte cadre didactice, au reuşit să ridice multe „somităţi" ca: Profesori universitari, jurişti, medici, economişti, aviatori etc. şi să nu uităm că ilustrul om de ştiinţă Academicianul şi fost fost demnitar de Stat Mircea Maliţa îşi are rădăcinile Arborelui genealogic înfipte tot în pământul Tilecuşului, localitae în care şi-a petrecut multe din vacanţele de vară ale copilăriei, în compania vărului său Duţu Chirilă. Această definiţie a "Pepinierei de Inteligenţă", o susţinem cu următoarele argumente: în anul 1919-1920, Tilecuşul avea 220 de gospodării şi 870 de locuitori, în prezent, după 80 de ani, Tilecuşul are 400 de case şi o populaţie de 970 locuitori. Tot în această perioadă de

timp, Tilecuşul a dat societăţii un număr de 475 intelectuali, plus 347 cadre calificate în diferite meserii, mecesare Economiei Naţionale. Să-i nominalizăm pe acei intelectuali care s-au format după primele două generaţii, şi-i vom prezenta pe ani de învăţământ după cum urmează:

244

1940-1950
1.
public Ardelean F. Maria - funct. CFR

27. 28.
Subing. Forest.

Iancu I. Ioan - Tehn. Iancu P. Petru Iovan Florian Lala F. Petru Meza Gh. Ioan Meza P. Ioan Prof. Meşter N. Domnica Meza T. Ioan - Mec. Marian Traian Meza C. Petru Mudura I. Domnica Negruţiu Gh. Mina Negruţiu Tr. Nicolae

2. 3. 4.

Baciu C. Florian - Profesor Baciu C. Veronica - Profesor Baciu S. Floarea Economist 5. Baciu N. Nicolae -Camp. Naţional 6. Baciu C. loan - Decorator Teatru 7. Baciu I. Petru - Asist sanitar 8. Baciu I. loan - Economist 9. Baciu I. Lucreţia - Liceul Industrial

29.
Economist

30.
Maistru Petrol-Gz

31.
Prof. L. Română

32.
Dir. Şcoală

33.
Teh. construc.

10. 11. 12. 13.

Baciu I. Zoe - Liceul Teoretic Baciu P. Cornelia - învăţat. Chirilă P. Aurelia - învăţat. Baciu P. Petru - Direct. Bancă Agr. 14. Chirilă I. Nicolae - Tehn. Siderg. 15. Chirilă P. Livia - prof. Universit. 16. Chirilă T. Veronica Asist, medic. 17. Danşe T. traian - Ofiţer Aviaţie 18. Danşe P. Nicolae - ofiţer Trup. Ter. 19. Danşe P. Ilie - ofiţerIntendenţă 20. Danşe S. Crăciun - Maistru Siderurg. 21. Indireş N. Traian - Ziarist 22. Indireş P. Aurel - Tehn. CFR 23. Indireş P. Cornel - Tehn. CFR

34.
CFR

35.
Maistru montj

36.
Maistru chimist

37.
- Economist

38.
Contabilă

39.
- Ing. Siderur

24.

Indireş Tr. Crăciun Ing. CFR Indireş I Cornel Maistru mec. 26. Indireş T. Mariana Economist

25.

40. Negruţiu Tr. Constant. Economist 41. Negruţiu Tr. Ilie Ing. Econom. 42. Pende P. Nicolae Ing. Utilaj mec 43. Popa T. Teodor Ofiţer Trupe uscat 44. Suru F. Ilie - medic veterinar 45. Urs N. Floare Funcţionar public 46. Urs P. Crăciun Mecanic CFR

1951-1960
1. 2. 3.
Baciu A. Traian - Ing. Ind. Lemnului Baciu N. Ana - învăţătoare Chirilă T. Victoria - Asist. Med.

4.

Chiş Gh. Gheorghe - Chimist 5. Filip P. Floare Ing. chimist

6. 7.

Iancu I. Petru - Impg. Mişc. CFR Iancu C. Crăciun - Prof. Univ. Cluj 9. Indireş T. Nicolae - Medic Stomat. 10. Iancu P. Pavel - Subofiţer.

11. Indrieş P. Floarea Educator 12. Indrieş P. Traian - ziarisdt 13. Meza P. Aurel - Inginer miner 14. Meza P. Ilie - ing. constructor 15. Marian G. Floarea - Laborantă 16. Oros £. Viorica - învăţătoare 17. Stoian I. Ioan - Tehnician 18. Urs T. Traian - profesor Istorie 19. Urs N. Mircea - Tehnic. CFR 20. Ursuţa G. măria - asist. med.

246

1961-1970
1. 2.
Chimist Ardelan C. Aurel - prof. Baciu I. Gheorghe - ing. Baciu T. Cornel - prof. Baciu A. Veronica - prof. Baciu D. Nicolae - prof. Baciu T. Florica Baciu. N. Cornelia Baciu S. Cornelia Chirilă (Danşe) Ana - prof. Chirilă T. Viorel - prof. L.

11.
fizic.

Danşe S. Aurel - prof. educ. Fodor Florica - învăţătoare Hadadi I. Livia - farmacistă Iancu C. Const. - Ofiţer Iancu I. Ioan - economist Iancu I. Gheorghe Iancu N. Livia - economist Indrieş P. Florica Indrieş N. Nicolae - subing. Simuţ A Iosif - comerciant Suru F. Ioan - ofiţer Urs T. Cornel - inginer

Matematică

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
C.F.

3.
Educ. Fiz.

4.
Ist.-Geog.

trupe uscat

5. 6. 7. 8. 9.
colegiu

Mat.-Fizică învăţătoare educatoare învăţătoare

economist

educatoare

20. 21. 22. 23.

intendenţă programator Urs T. Silvia - prof. Ist.-Geogr.

10.
Rom.

Deceniul 1971-1980
1. 2.
design Baciu N. Mărioara -

economist Baciu Tr. Ioan - maistru Danşe P. Cornel - ing. Hadadi A. Livia - subing. Indrieş P. Cornelia - ing.

6.
instai

Meza I. Anghel. Adrian - ing. Meza I. Cornelia-Lăcrăm. Negruţiu Gh. Viorel - ing. Simuţ F. Livia - ing. instalaţii

7. 8.
utilaje

3. 4.
mecanic

medic dent.

electronist

9.

5.
mec. agr.

Plus 89 pers. cu studii medii = 98

Deceniul 1981-1990
1.
asist. soc. Baciu F. Maria-Felicia -

2.
electr.

Danşe A. Aurel Liviu - ing. Danşe P. Costel-Aurel

3.

economist Adm. 9. Ovidiu . Ana-Cecilia Gherghel N. 5. 7. Domnica .economist Iancu I. ii = 96 total .econom. Marian-Domnica Iancu I. 10.4. AdrianaMatei I. economist Liana .economist . 8. Camelia Negruţ Gh-Maria - economist colegiu. 11. Publ. Indrieş I. Danşe P. învăţ.Şc. Adriana . 6. Meşter C.

economist 7. Mihaela . Iancu L.inginer mecanic Plus 16 cu studii medii = 30 RECAPITULATIE Privind pregătirea intelectuală a locuitorilor Tilecuşului: 1. Ana . Călina-Diana . Vlad-Ciprian . Adrian . Ancuţa . Dalia-Adela . 3. Fodor P. Raula-Maria – economist 14. Ioana-Adela – colegiu 12. Baciu D.Deceniul 1991-2000 1. Arte plastice 8.Fac. Filip N. Nicoleta-Ancuţa . Pendea N. Stan R. 7. Indireş P. Alexa D. Filologie 11. Profesionale Total mlădiţe crescute în pepiniera de inteligenţă a Tilecuşului în perioada anilor 1919-2000 =820 In toate cazurile medalionul are două feţe. 6. Bonaczy I.Fac. Arte plastice 6. Economice 9. A doua generaţie (soţii Chirilă) A treia generaţie (soţii Chirilă) Deceniul 1950-1960 (Purza-Albu) Deceniul 1961-1970 (Soţii Meza) Deceniul 1971-1980 (Soţii Meza) Deceniul 1981-1990 (Danşe Aurel) Deceniul 1991-2000 (Danşe Aurel) =193 = 16 = 61 = 45 = 20 = 17 =9 = 11 = 14 =280 =347 Total cu studii superioare Absolvenţi de studii medii 1961-90 Total Absolvenţi Şc. Şt.arte plastice 5. Alexa D.Fac.ing. Matei I. mec. Arte plastice 10. Arte Plastice 2. din punct de vedere intelectual. David-Florin . Este îmbucurător faptul că populaţia Tilecuşului a făcut progrese spectaculoase în 8 decenii. Ciprian-Florin – economist 13. 4.Fac. Danşe A. Lavinia . 4. Iancu I. Mariana . 8. Chirilă I. 2. 5.Fac.Fac. Filologie 3. Prima generaţie de intelect.Fac. dar în aceeaşi măsură se simte lipsa ţăranilor agricultori care .

In această dublă calitate. Profesorul Ioan Meza s-a născut în Tilecuş. Nu putem încheia acest capitol fără a mai scoate în evidenţă deosebitul aport care şi l-a adus Familia Profesorului Ioan Meza la culturalizarea populaţiei Tilecuşului. pentru a nu le duce vântul la vale. Oricum. începând cu A. localitate de care i-a legat şi îi leagă „Iarba verde de acasă". s-a implicat tot timpul în problemele îmbunătăirii condiţiilor de viaţă ale consătenilor săi. în cadrul condiţiilor de dezvoltare a întregii societăţi.-ul. Facultatea de Limbă şi Literatură Română. 250 . deţinând şi funcţia de Director al Şcolii generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv (1959-1980).B. amintirile din anii copilăriei.C. Parcurgând toate etapele de pregătire. au fost asigurate cu ţăruşi. folclorul local.Această fotografie a fost realizată înainte de cel de al II-lea Război Mondial şi prezintă crucile de grâu după seceriş. a absolvit Institutul Pedagogic. fabricile din apropiere şi-au încetat activitatea şi trebuie să se găsească noi surse pentru supravieţuirea celor care îşi mai duc veacul în această localitate cu vechi tradiţii. păstrate din generaţie în generaţie. cu specific adecvat gradului de fertilitate a solului din această zonă. să lucreze pământul. Nu s-au găsit până în prezent oameni de iniţiativă care să organizeze mici ferme asociative. pe lângă participarea activă la desfăşurarea procesului de învăţământ. Terenul fiind colinar. datinile şi obiceiurile transmise oral de la bătrâni. A muncit ca profesor la această disciplină.

Domnul profesor Ioan Meza. pentru a le urma exemplul. în altă ordine de idei. ajungând sursa de civilizaţie în casa fiecărui locuitor. fiul lui Traian al Anei Uţii şi al Vetei Miculi Petri. Aceasta este bunul cel mai de preţ şi cea mai mare avere pe care şi-o poate dori un om pentru a se realiza în viaţă. păstrate din negura vremii de la moşi-strămoşi. are meritul deosebit de a fi luat toate măsurile necesare pentru introducerea cu un ceas mai devreme a curentului electric în localitate pe o întindere de 8 km. învăţătoarea Valeria Meza care are un suflet mare. am nominalizat şi am evidenţiat traiectoria pe care au pornit un mare număr al fiilor şi fiicelor satului. ne vom limita ca să prezentăm numai 3 cazuri care merită să fie cunoscute de către un public cât mai larg. cu datini şi obiceiuri din bătrâni. în toată activitatea lor instructiveducativă şi socio-profesională. un punct sanitar şi alte trei încăperi pentru materiale didactice. în primul volum al Monografiei Tilecuşului.Astfel. Astfel. îmbrăcaţi în frumoasele sumane tradiţionale ale aşezării. toate dotate cu inventar nou pentru 0 bună funcţionare. căci despre domnia sa este vorba. un laborator. editat în primăvara anului 2004. în perioada celor 20 de ani cât a deţinut funcţia de director al Şcolii generale Tilecuş a mai făcut ceva deosebit: a stimulat şi promovat creaţiile folcorului local. 4222 din 30 decembrie 2004. Lucrarea s-a executat în anii 19661968. fiindu-i toată viaţa alături şi ajutându1 ca să ia decizii înţelepte. sală profesorală. născut la 14 septembrie 1958 în Tilecuş. O dovadă privind această latură a educaţiei spirituale ne-a oferit-o Cotidianul Ziarului „Crişana" nr. fiind vorba în primul rând de Monografia»comunei Tileagd şi numai tangenţial ale celor cinci sate aparţinătoare. cu valori morale deosebite. având 4 săli de clasă. Tot amprenta domnului Profesor Ioan Meza o poartă construcţia Căminului cultural şi a magazinului sătesc. o bibliotecă. cu realizările mai semnificative în profesiile ce şi-au ales. cred cu toată convingerea că ar trebui să mulţumească providenţei şi pentru cadoul ce ii-a făcut când i-a dat „PERECHEA DE VIAŢĂ" şi de muncă. O altă dovadă asupra acestui subiect ne-a oferit-o Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Bihor-Oradea. care a prezentat imagini ale colindătorilor cu „Turca:" din Tilecuş. prin maniferstarea culturală din anul 2002 cu „Nuntaşii Bihorului" printre a cărei protagonişti au fost şi tinerii satuluiTilecuş. domnul profesor Ioan meza. ţinând seama şi de spaţiul grafic pe care îl avem la dispoziţie. cancelarie. pe măsura puterii economice a obştii. vom vorbi în primul rând despre Baciu Ionel. a iniţiat şi dus la îndeplinire construirea unei şcoli cu etaj. Data aceasta. cu multă putere de discernământ. părinţi modeşti 229 . In anii 1974-1978.

dar cu o înaltă valoare morală şi spirituală. Această societate lucrează în prezent (anul 2005) cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei şi cu un număr de 220 de angajaţi. 63 . ţări în care se exportă 80% din producţia lunară de încălţăminte iar restul de 20% este destinată pieţei interne. întinzându-se pe o suprafaţă de 1726 metri pătraţi. Din totalul de 221 angajaţi în prezent.este mândria Tilecuşului unde a văzut prima dată lumina zilei. precum şi şcoala de Creaţie organizată de Centrul de Pielării şi încălţăminte Bucureşti. Se preconizează ca în viitorul apropiat. de la care a primit valoroasa educaţia a celor „ŞAPTE ANI DE ACASĂ". 24. S-a ridicat pe propriile sale puteri. ajungând să conducă a Societate Comercială. între anii 1995-1997. Capacitatea de producţie lunară a societăţii este de 25 000 perechi de încălţăminte. folosind utilaje cu o tehnologie superioară. cu sediul în strada Nojoridului nr. acest proces de dezvoltare şi tehnologizare să continue prin construirea unei noi fabrici cu o capacitate de producţie mult mai mare şi cu creşterea numărului de angajaţi până la 450 locuri de muncă. un număr de 11 persoane (4 femei şi 6 bărbaţi) au calificare specifică domeniului în care lucrează. 11 persoane au studii superioare. Societatea a fost înfiinţată în anul 1992. a făcut Şcoala Profesională de încălţăminte. asigurându-se îmbunătăţirea producţieicalitativ şi cantitativ. Oradea. creând şi asigurând loc de muncă pentru 220 de angajaţi. Franţa şi Spania. între care sunt 3 bărbaţi şi 8 femei. în anul 1993 s-au făcut noi investiţii. perioadă în care a satisfăcut şi stagiul militar obligatoriu. Italia. având studii medii tehnice. prin inteligenţă şi muncă neobosită.L. începând cu anul 1992 şi până în prezent a devenit Manager şi acţionar la Societatea Comercială „COMODI" S. oferind muncitorilor posibilitatea de a se dezvolta profesional. In perioada anilor 1975-1992 a lucrat în calitate de Ştanţator şi Creator de modele la Fabrica de încălţăminte „Arta Crişana". pornind cu un număr de 20 muncitori. Germania. s-a construit o fabrică cu 3 nivele.R. Consiliul de Administraţie a societăţii a demarat (a pornit) un program de tehnologizare a întregii societăţi. a mai absolvit Liceul Industrial şi Şcoala Tehnică de maiştri. cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei. Reprezentanţi legali şi administratori ai acestei societăţi sunt domnul Baciu Ionel şi domnul Igna Nicolae. începând cu anul 2000 a făcut contracte de colaborare cu parteneri străini din Anglia. Domnul Ionel Baciu.Domnul Ionel Baciu .

prin muncă şi inteligenţă. pe o piaţă variabilă aflată în permanentă evoluţie. parcurgând cu „brio" Şcoala generală din Tilecuş. Şcoala Post liceală de Normare-salarizare în construcţii Oradea. Academia de Studii Economice 5 ani în Bucureşti şi 4 ani Facultatea de Protecţia mediului Oradea. 1998 şi în prezent. Doamna Camelia Meşter căsătorită Fuscaş. modestă în mijlocul celor care au înconjurat-o. căsătorită Fuscaş. Toate felicitările şi urări de succes în continuare. Activităţi profesionale prestate: 1987-1990. gospodăresc. acestea reflectă întru totul realitate. Chiar dacă ne exprimăm prin metafore. 1995-1998. Toate aceste calităţi i-a deschis drum larg spre succes. în contextul economic actual. care până în prezent este incontestabil. să-şi extindă relaţiile manageriale la parteneri serioşi internaţionali şi nu în ultimul rând a ştiut să se apropie afectiv de oamenii cu care lucrează. Director economic la Societatea comercială „THE KING COMEXIM" Ineul de Criş judeţul bihor. Tatăl său. A ştiut să îmbine utilul cu frumosul. Aurel Meşter s-a ridicat de la pământ pe propriile sale puteri. Contabil Şefia Cooperativa „Automatica" Oradea. 1990-1995. funcţionar economic la Cooperativa „Victoria" Oradea. căci despre domnia sa este vorba. harnică în activităţile întreprinse. Liceul Industrial de Construcţii Oradea. oferindu-le posibilitatea însuşirii cunoştinţelor tehnice profesionale spre folosul tuturor. în paralel cu desfăşurarea acestei activităţi. Contabil la aceeaşi cooperativă. dovedind autentice abilităţi manageriale. să menţină competitivitatea atât pe plan intern cât şi pe plan extern. răsărită şi crescută din binecuvântatul pămânat al Tilecuşului. Doamna Camelia Meşter. A doua „Perlă" a Tilecuşului. Această societate are ca profil procesare şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. .de angajaţi au liecul teoretic iar un număr de 137 angajaţi au şcoala profesională. este una din Perlele strălucitoare. ajungând profesor universitar la unităţi de învăţământ cu profil nuclear. Domnul Baciu Ionel este cea mai mare mândrie a Tilecuşului din această generaţie. la care ne referim în prezenta lucrare a răsărit dintr-o „Stea" strălucitoare ale acestei aşezri sărăcăcioase. silitoare la învăţătură. Doamna Camelia Fuscaş s-a remarcat încă din perioada adolescenţei că este dotată nu numai cu inteligenţă dar şi cu un pronunţat spirit practic. Domnul Baciu Ionel a reuşit prin cunoştinţele sale dobândite. s-a născut dintr-o familie modestă dinTilecuş dar care avea o inteligenţă sclipitoare. în specialitatea Zootehnie.

în extravilanul comunei Ineul deCriş este de foarte bună fertilitae. doamna Camelia Fuscaş. este domnul Baciu Florian . „Perla" Tilecuşului îşi propune ca să fie consecventă în realizarea „visurilor" sale şi să intre cu demnitate în Uniunea Europeană la data prognozată. a cumpărat 296 hectare de pământ în extravilanul Ineului. în calitate de agricultor . construirea unui grajd modernizat pentru animale. In iarna anului 2004/2005 investeşte banii în 500 de oi. vânzându-le în vara anului 2004. Eroina noastră se confruntă cu mari greutăţi în desfacerea laptelui pe care nu-l poate valorifica decât la un preţ foarte scăzut care nu-i acoperă cheltuielile de regie. Pentru a-şi putea realiza toate obiectivele preconizate.familia Fuscaş şi-a îndreptat atenţia şi spre alte domenii creşterea animalelor şi cultivarea pământului care. într-o asemenea afacere trebuie să fii unbun manager. în anul 1998 a cumpărat o fermă de vaci pentru lapte. un număr de 66 exemplare. Surpriza din partea oilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. toate gestante. când se speră ca şi România să fie primită în Uniunea Europeană. In anul 1964 a absolvit 8 clase şcoală generală în Tilecuş. după care a făcut Şcoala profesională la „înfrăţirea" Oradea. conform normelor Uniunii Europene. Al treilea caz pe care ne-am propus să-l prezentă şi despre care nu s-a mai vorbit până în prezent. In primul rând parcelarea terenurilor. Astfel. renunţă la vaci.Sufletul Folclorului local din Tilecuş. scontând că va ajunge la 3000 de capete până în anul 2007. Prima oaie care a fătat a adus pe lume 3 (trei) miei sănătoşi şi zburdalnici. Cazul a fost mediatizat atât de televiziunea locală cât şi de cea naţională. Constatând că nu este rentabil ca să creşti animale cu furaje achiziţionate de pe piaţa liberă. să încercăm ca să-l cunoaştem: S-a născut la data de 4 iunie 1956 în satul Tilecuş comuna Tileagd judeţul Bihor. instalarea unei reţele electrice pe un km lungime.persoană fizică. Această treabă implică multe acţiuni care solicită eforturi financiare deosebite. Este căsătorit şi are doi copii. în aceste circumstanţe. Cum însă socotelile de acasă nu întotdeauna se potrivesc cu cele din târg. construirea locuinţei pentru îngrijitori. Este păstrătorul şi promovatorul 254 .Rapsodul Tilecuşului de care este legat prin rădăcinile arborelui său genealogic. Domnul Florian Baciu . cere şi obţine subvenţie de la Statul Român şi îşi procură 3 tractoare cu toată gama de atelaje ale acestora.

obiceiurilor strămoşeşti şi a folclorului local cu o echipă care face faimă Tilecuşului. .

Din anul 1976 a urmat Şcoala Populară de Artă, profilându-se pe construcţia de viori cu goarnă. Din activitatea sa culturalartistică putem arăta următoarele: - în anul 1975 a luat locul I pe judeţ, în cadrul formaţiei „înfrăţirea" ca solist la vioară şi taraf. A luat tot premiul I pe judeţ la Ediţia a IV-a „Cântarea României"; - în anul 1985 a luat premiul IV şi titlul de laureat, ca solistinstrumentist, vioară cu goarnă la Etapa REPUBLICANĂ Deva; - în anul 2004 a luat locul I pe judeţ ca solist la vioară cu goarnă, cu ocazia participării la manifestările culturale care au avut loc în localitatea Vadul Crişului. Domnul Florian Baciu are meritul de a păstra şi a cultiva preţiosul folclor local al Tilecuşului, cu datinile, obiceiurile şi portul popular moştenit din moşi-strămoşi. Despre folclorul local şi despre datinile dinbătrâni, am scris un capitol întreg în cuprinsul acestei lucrări, manifestări care se conjugă în mod permanent cu activitatea şi trăirile domnului Florian Baciu.

SATUL BĂLAIA Satul Bălaia este aşezat pe un teren deluros la poalele munţilor Plopişului, marginalizat din totdeauna, datorită locului aşezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalaşpatak", care în traducere înseamnă „Gârla ameţită". Moşia pe care a fost aşezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găseşte la o distanţă de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd şi încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafaţă totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fâneţe, 98 ha păşune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi şi cu viţă de vie 42 ha cu pădure şi 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza judeţului Bihor numai în arealul localităţii Dobreşti - zona Beiuşului, cunoscută şi pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca şi Tilecuşul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă.

Date privind trecutul istoric al satului Bălaia Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii,

256

având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi şi unsprezece capre. Tot din acelaşi document reiese că erau 17 iobagi pe moşia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost şi alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidenţiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai şi 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii şi-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii îşi cunoşteau aşezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Uliţa de pe deal, unde este amplasată şi biserica, Uliţa de pe vale, Uliţa de pe cionc şi Uliţa Ţumandului, unde se află Şcoala elementară, compusă din două săli de clasă şi locuinţa directorului Şcoli, compusă din 3 camere, bucătărie şi cămară de alimente. Aceste denumiri ale localităţii au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor ţării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie şi pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost şi este utilizată pentru săli de învăţământ, spaţiul şcolii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunşi la vârsta şcolară. Din păcate nu putem prezenta date concrete asupra învăţământului din Bălai, întrucât persoanele abilitate la care ne-am adresat în acest scop, nu au fost receptive la solicitarea noastră, nu au dat dovadă de patriotism local. Păcat! Din alte surse de informare am aflat că şcoala cu limbă de predare română a funcţionat în Bălaia începând cu anul 1892, învăţătorii fiind plătiţi din subvenţiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învăţământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puţini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparaţie cu Tilecuşul, ambele sate având un număr de populaţie foarte apropiat şi aceleaşi condiţii pedoclimatice. Populaţia satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura, trăind cu mentalitatea din generaţie în generaţie, că odrasele lor să rămână lângă părinţi, ca să le fie de ajutor la bătrâneţe, păstrându-şi obiceiurile avute din moşi strămoşi, precum şi folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniştea în care îşi duceau viaţa. Ocuparea Ardealului de Nord de către administraţia Ungariei s-a făcut simţită şi în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării şi o populaţie de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi şi doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moşier din localitate şi fratele său alcoolist până în măduva oaselor.

In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupaţie, preotul Nicolae Baciu, care în acelaşi timp era şi învăţător la şcoala elementară din Bălaia, a fost arestat,

258

agresat fizic, batjocorit şi apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viaţă. In perioada 19401944, deşi nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă şcoalră, cursurile de învăţământ au fost ţinute numai în limba maghiară, cu profesori aduşi din Anyaorszag, care nu cunoşteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timişoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 şi-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de ţăran harnic din Tilecuş, prin moştenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reuşit să-şi înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minţi bolnăvicioase" ale activiştilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât şi cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizaţi şi obstrucţionaţi din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creştini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot şi să le urmărim evoluţia vieţii prin hăţişurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reuşit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoţi nu aveau acces la Institutele de învăţământ superior, numai la Institutul de Mine Petroşani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Şcoala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Maliţa, originar din satul Săbolciu. A dat naştere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanţelor în care se aflau, toţi cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit ţara şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timişoara şi după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timişoara, Cluj şi Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut şansa de a urma Institutul Politehnic din Timişoara şi a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franţa la Lyon. Al doilea băiat şi-a luat doctoratul în domeniul Matematicei şi lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Şcoala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucţii din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securităţii, fără nici

o explicaţie, arestat în calitate de deţinut politic şi plimbat timp de 4 ani şi jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Şi culmea!! după 4 ani şi jumătate de detenţie, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deţinut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securităţii. Bineînţeles că nu a acceptat. Umbra caracatiţei roşii cu stea în frunte 1-a urmărit mulţi ani din viaţă, neputând ca să ocupe un loc de muncă corespunzător pregătirei sale profesionale. Pentru a putea fi urmărit mai îndeaproape i s-a oferit „favoarea" ca să lucreze pe post de şef echipă şi supraveghetor de lucrări tehnice la Secţia de drumuri şi poduri Oradea. Acestea erau metodele aparatului represiv ale regimului comunist, faţă de oamenii care le cădeau în disgraţie, cu motiv sau fără motiv întemeiat. Prin aceste metode au distrus toate valorile morale ale neamului românesc, în perioada aşa zisă „Lupta de clasă". Când a reuşit să se desprindă din tentaculele caracatiţei despre care am mai amintit, inginerul Dumitru Copăceanu a ocupat un post de profesor la Liceul de Construcţii, de unde a ieşit la pensie, marcat pentru toată viaţa din cauza supliciului fizic şi moral care i s-a aplicat, fără a se fi făcut vinovat de ceva care să fi adus un afront statului Comunist român. In prezent (anul 2004) are vârsta de 84 ani şi este paralizat, neputând face nici doi paşi fără ajutorul cuiva. Cei doi copii ai acestei familii „vinovată fără vină", în mintea bolnăvicioasă a casapilor regimului comunist, au întâmpinat mari greutăţi în procesul de învăţământ, neputând intra în drepturile lor civile, la nivelul capacităţii lor intelectuale. Purtau un stigmat strigător la cer de nedrept. 5. Miron Baciu, al cincilea şi ultimul copil a preotului din Bălaia, născut în anul 1931, la vârsta de 16 ani, elev fiind în clasa a IV-a la Liceul Emanuil Gojdu Oradea, a fost ridicat de securitate în luna iunie 1948, acuzat de tăinuire şi subminare a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuşi norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispăşirea pedepsei nemeritată - să-şi continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Şimleul Silvaniei unde şi-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani şi jumătate de închisoare, acuzat de acelaşi delict ca şi tatăl său odinioară. Ca toţi ceilalţi foşti condamnaţi politic, după ispăşirea pedepsei, a întâmpinat mari greutăţi la continuarea studiilor. A fost bine inspirat şi a făcut un memoriu documentat, cu care a reuşit să ajungă în audienţă la Generalul Mociulski, de unde a primit „undă verde" pentru a-şi putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcţii obţinând diploma de

260

Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriţă şi scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia şi descendenţii săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generaţiile viitoare am să prezint date şi fapte din viaţa locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Ţării Crişurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluţiei demografice ale populaţiei Bălăiene. Voi începe cu o mică observaţie. Deşi a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6 familii. în anul 1713 cu 17 familii, amănunte care le-am mai semnalat în capitolul „evenimente istorice" cu mai multe detalii.

în rândurile de mai jos am să prezint situaţia anilor 1850-1910
Anii: Nr. pers. 1850 230 1875 362 1870 569 1880 438 1890 1900 552 722 1910 821

Scăderea numărului populaţiei în anul 1880 faţă de cel existent în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieţi din localitatea Bălaia. Acelaşi dezastru s-a petrecut în toate localităţile Bihorene la vremea respectivă.

La Recensământul din anul 1880, pe naţionalităţi şi religii, au rezultat următoarele cifre
Nr.de Total OrtoIzra Români Maghiar case pers. Refor-doxi Evrei îeliţi maţi 92 426 5 6 405 8 438 6 Nede-, Alfabet claraţi 25 6

Datele Recensământului din anuî 1900
Total persoane Bărbaţi 722 392 Femei Maghiari 330 31 Români 690 Slovaci 1

d e Gos p. 49 9 Căs. ani 461 516 238 139 111 Nr. 977 20-64 ani 442 65 ani 47 Datele Recensământului din 25 ianuarie 1948 Nr. de case 209 Total pers. Fem sub 7 7-12 ani . Bărbaţi 10-15 1081 527 176 Femei 554 0-9 ani 195 16-44 423 45-64 193 65 şi peste 94 La Recensământul din anul 1992 Total gosp. 113 6 Bar b. _ La Recensământul populaţiei din 29 decembrie 1930 Pe grupe de vârste 13-19 ani Bărb. 821 Bărbaţi 415 Femei 406 Scrie şi citeşte 59 Vorbeşte ungureşte 130 Nec. Fem ei Sub 7 ani 159 7–14 ani 15–44 ani 45-60 ani Peste 60 ani Roma ni Maghia ri 544 592 210 503 179 85 1133 3 La Recensământul din 15 martie 1966 Total pers. 27 9 Văduvi 43 Div. 276 Total pers. 288 Tota l Pers . 831 Bărba ţi 412 Femei 419 Români 819 Maghiar i 9 Ţigani 3 262 .Datele recensământului făcut în anul 1910 Total pers.

87 devenind baptişti. Cazul este cunoscut în cătunul Călătani. pentru că a moştenit pământ mai bun sau mai mult de la părinţi. 6 reformaţi şi 30 de alte religii. Ce fel de creştin este acesta care se acoperă cu patrafirul penticostal şi nu respectă Legea lăsată de Dumnezeu? Oare îl putem păcăli pe Dumnezeu păstrând ură în suflet fată de aproapele nostru ?! . Aşa se explică faptul că în prezent. Să exemplificăm un caz real: a fost ortodox şi a trecut la Penticostali. catolică sau altele este bună dacă respecţi Legea şi poruncile date de către Dumnezeu. această familie dotată cu valori morale şi spirituale. au fost singurii intelectuali în localitate. existând 856 de credincioşi ortodoxi. Dumnezeu a dat Legea şi a cerut oamenilor ca să o respecte. 99 penticostali şi 85 adventişti de Ziua a 2-a.catoliciBaptiştiPent. „turma rămasă fără păstor" o bună parte sa rătăcit prin hăţişurile evenimentelor nefaste care s-au succedat în sânul societăţii. Religia în care te-ai născut şi în care ai primit botezul şi binecuvântarea.Adventişti780767105054879985 A 7 Viaţa spirituală Despre viaţa spirituală a populaţiei din Bălaia. până la declanşarea celui de al doilea război mondial. a fost înlăturată de la catedră şi altarul bisericesc de către armata de ocupaţie hortistă şi expulzaţi în România. răspânditori de lumină şi cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 şi-au construit o biserică din pământ bătut. fie ortodoxă. Atât în Bălaia cât şi în celelalte sate Bihorene.La Recensământul din 20 ianuarie 2003 Total pers. ci credinţa şi faptele tale de zi cu zi. se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credinţe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori.RomâniMaghiariOrtodoxiRom. numai 505 şiau păstrat credinţa în religia ortodoxă. Timp de 4 ani şi jumătate. In această nouă credinţă îl duşmăneşte de moarte pe fratele său de sânge. Ce comentarii se pot face în faţa acestei realităţi? în primul rând îmi permit să spun că Dumnezeu nu a rânduit religii pe pământ. credincioşii ortodoxi români au păstrat toate datinele şi obiceiurile strămoşeşti privind sărbătorile religioase de peste an. începând cu anul 1920. In toamna anului 1940.învăţătoarea. Preotul Nicolae Buciu şi soţia sa Irina . din cei 767 de români care au mai rămas în viaţă. Nu o anumită religie îţi pregăteşte viaţa de apoi.

Studii gimnaziale. Negruţ Nicolae. 16. nu mi-a permis ca să fac o deplasare până în localitatea Bălaia ca să pot prezenta mai multe date privind culturalizarea acestei localităţi aşezate în zonă colinară. Negruţ Ioan. Baciu Georgina. a lucrat ca profesor suplinitor. Bondar Constantin. 264 . Politehnic în Timişoara. Institutul Politehnic. In încheiere. 4. 10. în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar. 12. 6. Facultatea de Psihologie. Baciu Aurelia. 7. CĂTUNUL CALATANI Aşezare geografică şi pedoclimatică Cătunul Călătani este aşezat pe o foarte mică parte a doua terasă a Crişului Repede. Sărac Gheorghe. a urmat studii superioare Econom. pe teren plan. Facultatea de Ştiinţe Economice. 11. Sărac Traian. 14. şi că dl. a urmat Liceul Industrial şi a lucrat ca Tehnician. în suprafaţă de cca. 5. 3. cu titlul de inginer. Cu tot acest proces timpuriu de învăţământ în limba română.Câte ceva despre învăţământ In localitatea Bălaia a funcţionat cu limbă de predare română începând cu anul 1892. un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002). profesor Muţiu Vasile. 15. Mascaş Ioan. Liceul Teoretic. la vârsta de 84 ani.fost notar comunal . studii superioare economice. chiar dacă nu-şi mai desfăşoară activitatea la Şcoala din Bălaia.emigrat în Australia. Manea Florian. Căzut pe front. originar din această localitate. îmi exprim regretul că starea sănătăţii mele. a lucrat la Cluj. profesor limbă franceză. Baciu Minerva. Facultatea de Ştiinţe juridice. Şcoala normală. a lucrat ca profesor. nu a fost receptiv la apelul pe care i l-am făcut. Copăceanu Minerva. 2. Institutul Pedagogic. Baciu Miron. a urmat Instit. învăţătorii fiind plătiţi de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învăţământul de Stat. Mutiu Vasile. Hanciu Ioan . Baciu Ovidiu. a urmat şcoala pedagogică. Saca-Beiuş. Şcoala normală. 13. Institutul de Zootehnie. pământ negru de foarte bună calitate. 8. NegruţFlorian. 9. Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existenţă am aflat: 1. a lucrat ca învăţător în Corn.

alte ori lipsesc timp îndelungat. aparţinătoare Comunei Aştileu Districtul Borodului. unde intră în şoselele asfaltate Tileagd-Oradea.F. prin anii 1880-1886.R. 2 km. Toţi aceştia au venit cu familiile din satul Călăţea. unde se varsă în albia Crişului Repede. cărora a început ca să le sune ceasul . un teren mai ridicat şi care face parte din a IlI-a terasă a Crişului Repede. uneori sunt prea multe. Tileagd-Aleşd. se poate spune că mama natură a fost darnică cu populaţia călătanilor.continentală de tranziţie. Precipitaţiile din păcate. foarte aproape de satul Borşea.350 ha din care arabil 310 ha şi 48 ha păşune. ţinându-se cont de aria redusă de pământ arondat acestei mici localităţi. Izvorul a erupt la distanţă de 500 metri Est de aşezare. pentru a nu mai produce inundaţii din topirea zăpezilor primăvara şi din precipitaţiile abundente în cursul anului. cca. Are 82 de gospodării şi o populaţie de 226 persoane din care 176 sunt de religie ortodoxă. la EstSud-Est satul Tilecuş şi la Vest comuna Sacadat. Secară Petru a Ţuţii. cu ocazia adâncirii şi lărgirei albiei văii Meghişei. Tileagd. Ciobanu Ioan. 44 sunt penticostali şi 6 baptişti. iar primii întemeietori ai acestei aşezări omeneşti au fost: Borodan Florian. cu veri nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. Despre trecutul istoric al Călătanilor Prima atestare documentară a localităţii Călătani a fost făcută de către Cancelariile Ungare prin Recensământul populaţiei care a avut loc la data de 1 ianuarie 1900. la Sud se află satul Borşea. Ca posibilităţi de circulaţie are drumul pietruit până lângă gara C. Pe parcursul anilor. Clima se poate spune că este temperat . calea ferată Oradea-Cluj cu comuna de reşedinţă Tileagd. funcţie de gradul poluării atmosferei precum şi de circulaţia curenţilor de aier. Secară Petru a Diacului (cantorului). Tileagd-Tilecuş-Vârciororg şi mai departe până la Beiuş. putându-se considera drept un miracol. Din punct de vedere hidrografic. curgând lin şi permanent spre albia Crişului Repede. a ţâşnit un izvor de apă potabilă cu un debit de aproximativ 6000 litri pe oră. au cumpărat pământ de la foştii grofi şi moşieri din Tileagd. Călătanii au ca vecini: la Nord. traversând intravilanul şi o parte din păşunea Comunei Sacadat până lângă Săbolciu. In anul 2002. Fauna şi flora sunt nesemnificative. Iniţial s-au aşezat în zona numită „Pe Deal". Nu mai există o regulă ciclică ale celor 4 anotimpuri. Bârţan Nicolae. au mai venit şi alţi oameni din Călăţea cu „dare de mână".

Unul dintre proprietari grofi. dispus ca să-şi vândă pământul a fost Flatt Jeno.istoriei. a 266 .

mărăcini şi altele. primăvara când creştea debitul de apă din topirea zăpezilor şi când peştii se găsesc în perioada de depunere a icrelor pentru proliferare. s-au aşezat şi şi-au construit case pe lângă valea Meghişei. carpen-. care nu făceau casă bună cu morala creştină şi din păcate. a observat cum pe valea Meghiei migrau o mulţime de peşti din Crişul Repede. formând o cădere în cascadă. derivat din Călăţea. începând de lângă fabrica de cherestea până spre hotarul Comunei SACADAT. pe Valea Meghişei. fiind specializat în munca cu ferestraele circulare. Petre Mitrii Cenii era poştaşul permanent al firmei. foarte aproape de aşezarea călătanilor. se întindea o adevărată junglă. Am cunoscut bine Călătanii din perioada anilor 1928-1937.N. mai sociabili şi mai apropiaţi unii de alţii. Inventatorul şi constructorul acestei şmecherii. inventiv şi cu spirit de iniţiativă. ştiuci.F. cu 70-80 ani în urmă. am trăit printre ei. Este vorba de construcţia unui coş de nuiele. Oricum. Pop Petru. cu 75 de ani în urmă. am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd împreună cu Herea Nicolae. cu apelativul domnule Filip oamenii erau mult mai buni.. se simţea măgulit când i se adresa cineva. Toţi acei care leau urmat primele 5 familii. dar a fost un om foarte corect. recolta în fiecare dimineaţă câteva kilograme de peşte frumos. jugastul. sângerel. odată cu scăderea debitului de apă. A. localitatea lor de origine. Acesta era fixat cu ţăruşi pe cursul apei. având lăţimea cursului apei pe vale.D. înconjurate de hamei în formă de liane. corn. între fabrică şi Conducerea Tehnică din Oradea. Nu doresc ca să supăr pe nimeni şi nu voi da nici un nume ale protagoniştilor care au participat la următoarea întâmplare. In acea perioadă de timp. şi cu Mladin David care avea o echipă întreagă de copii. Era un fel de „Domn mai mic" pentru muncitorii necalificaţi. cu permis de călătorie pe C.cărui moşie s-a întins pe lângă valea Meghişei. toţi erau români de religie ortodoxă.la un moment dat nu a mai găsit nimic în coş dimineaţa când s-a dus . în apropierea acestei mini jungle. pentru a căror întreţinere a muncit mult şi din greu. pe suprafaţa de păşune a comunei Tileagd. având un trunchi de lemn rotund în partea de unde curgea apa. alcătuită din boscheţi de diferite specii lemnoase ca: ulm. căreia i se spunea „leasă". ferigi şi alte soiuri de vegetaţie. crapi. Acest X. mrene. cu mult bun simţ şi prietenos. Pe lângă valea Meghişei. bun gospodar. fraţii Bârţan Nicolae şi Bârţan Ştefan.R. mai comunicativi. au posedat loturi de pământ arabil mai mulţi locuitori ai Tilecuşului. Au fost însă şi unii cam ciudaţi. Peştii care s-au lăsat duşi de val. aproximativ 50-60 metri de la şerpuitul Văii Meghişei. Unul din aceşti proprietari. dându-i numele de „CĂLĂTANI". Y din Tilecuş a inventat o „şmecherie" cu care se puteau prinde peştii migratori. ţipari şi alte specii . după ce au căzut în coş peste cascadă nu s-au mai putut înapoia.-ul acestora s-a transmis la descendenţi.

a doua 268 .ca să-şi culeagă recolta. Intuind că nu este lucru curat cu dispariţia peştilor.

aşa cum auzit dânsul pe la Călăţea. să se creadă că sunt mai mulţi lupi. Nu credeam că te poţi transforma în lup ca strigoii din anecdote.zi s-a sculat cu noaptea-n cap şi s-a dus la pândă. când a observat că cel în drept stă la pândă.vara anului 2004. privind modul de viaţă şi istoria micii aşezări Călătani. Intrusul s-a dus şi el la recoltat dar. la Muzeul Ţării Crişurilor toată primăvara . (zi cu ghinion). Tileagd şi de acolo perpedus până la Călătani. Pentru a1 convinge că nu sunt un „neavizat". Avea la el un topor cu care să se apere de lighioane când va fi cazul. unde l-am contactat pe domnul Academician Traian Secară. fără a culege peştii din capcană. la Direcţia Judeţeană de Statistică. iar „Lupul de ocazie" şi-a păzit blana. Comunitatea Evreilor din Oradea. De data aceasta ştiu ce cauţi dar dacă te mai apropii de pământul meu. Paznicul însă avea auzul muzical perfect. Primăria Comunei Tileagd m-a delegat ca să adun date şi documente pentru a putea scrie Istoria fostului oraş Tileagd şi a celor 5 sate aparţinătoare. Aparatul auditiv al paznicului a fost atât de perfect încât 1-a cunoscut pe lup şi după urlet. După ce mam documentat la Arhivele Statului. 1407 din 15 aprilie 2004. pentru a putea completa cu cât mai multe date reale. care bine înţeles că nu mai ştia ca să vorbească numai să urle. Ocupaţia de bază a Călătanilor a fost şi este agricultura. doar se va speria paznicul peştilor şi va fugi grăbit. Monografia Comunei Tileagd. i-a venit o ideie genială. A început un dialog cu „lupul" de ocazie. la împlinirea a 750 ani de existenţă. m-am deplasat cu trenul până la gara C. Biblioteca orăşenească. Dar să revin la motivaţia care m-a obligat să mai revăd Călătanii după aproape 70 de ani. cunoscându-1 personal din alte incursiuni făcute fără nici o justificare pe pământurile Tilecuşenilor şi 1-a abordat direct: «măi „Y" din Călăteni. explicându-i care este motivul prezenţei mele în Călătani şi rugându-1 să-mi furnizeze mai multe date pe bază de tematică. i-am prezentat delegaţia Primăriei Tileagd şi i-am oferit Romanul meu întitulat „Un exemplu de viaţă pentru cei născuţi la periferia societăţii". Aşa credea el! S-a strecurat în mica junglă. Prin adresa Nr.F.R. om de înaltă cultură. respective creşterea animalelor domestice. Cu tot respectul cuvenit. Domnul academician Traian Secara ş-a declarat încântat de cunoştinţă mă felicită pentru calitatea mea de scriitor şi pentru intenţiile ce le am cu monografia . pe data de 13 septembrie 2004. nu a fost nici fricos şi nici prost. începând să urle ca lupii: Uuuuuuuu. doar. cu 317 pagini. păstrând fiecare distanţa. am să mă prefac că nu te cunosc şi te voi trata ca pe un lup»!!! Cât au mai trăit nu s-au simpatizat. când mai ridicată. Uuuuuuuu! când pe vocaliză mai mai joasă. m-am prezentat la domnul academician. ieşit de sub tipar în 2001. la Serviciul de Cadastru. despre care am aflat că este un pictor ilustrat şi în acelaşi timp omul cel mai competent care să-mi dea informaţii despre viaţa concitadinilor săi.

îmi mulţumeşte pentru carte. că la vârsta de 83 ani împliniţi nu mă voi putea deplasa după ce vor veni ploile de toamnă. Păcat. Din nou. In anul 1935 s-a deschis pentru prima dată un local de şcoală primară pentru clasele I-IV la Călătani. Am rămas fără replică când interlocutorul meu mi-a spus franc. cu ajutorul mai multor localnici vârstnici. pe lângă datele informative primite de la Arhivele Statului. în circumstanţele date. Această promisiune mi-a produs serioase îndoieli dar nu m-am pronunţat. Cu tot regretul şi cu alte scuze de rigoare. domnul Traian Secară nu s-a simţit în largul său. Cinstit ar fi fost ca să-mi spună de la început să-mi văd de treabă şi să nu mă păgubească de cele două cărţi care ar fi putut ajunge la alte persoane mai decente. pe data de 6 octombrie 2004 m-am deplasat din nou la Călătani. nu pot ca să nu-mi exprim dezamăgirea care mi-a produs-o domnul Academician Traian Secară din Călătani! Primeşte cărţile mele la care eu am muncit şi pentru a căror editare am plătit toate economiile făcute de o viaţă. Când l-am contactat din nou. a adoptat o atitudine lipsită de spirit civic. de om care nu-şi respectă cuvântul dat şi care sfidează munca semenilor săi de bună credinţă. aspecte ale vieţii locuitorilor din Călătani: 1. am aflat următoarele. şi-mi promite în mod solemn că în câteva zile îmi va scrie toate datele prevăzute în tematica pe care i-am înmânat-o. i-am oferit a doua carte a mea ieşită de sub tipar în luna aprilie 2004.Tileagdului. trebuie să spun că eu personal am rămas cu convingerea că acest domn academician. Şcoala s-a amenajat într-o clădire veche. şi-mi promite că va face lucrarea şi că o să mi-o aducă la mine acasă în Oradea. Am căutat să-l conving că mă presează timpul. reprezentând monografia Tilecuşului. dar că încă nu a terminat. mă pune în situaţia de a pierde un timp preţios din activitatea mea voluntară. carte care a apărut şi pe Internet. că nu a făcut nimic pentru că nu a fost dispus să facă aşa ceva! Cu tot respectul pentru oamenii de ştiinţă şi cu scuzele de rigoare. în ziua de 8 octombrie m-am dus din nou la Călătani şi i-am cerut stimatului domn Traian Secară ca să-mi dea datele care a reuşit să le completeze până atunci. După 3 săptămâni. date care urmau să fie înscrise într-o carte care va rămâne posterităţii. Ca să-l încurajez la înscrierea datelor de care aveam nevoie. Păcat. Păcat!!! In condiţii de timp mai puţin favorabile ce mi-a mai rămas. ca în final să-mi spună că nu a fost dispus ca să facă ceia ce i-am cerut. de la Direcţia Judeţeană de Statistică. atitudine care este complet anacronică cu calităţile unui om de cultură. promite solemn că îmi va furniza datele istorice ale localităţii unde a văzut lumina zilei şi unde trăieşte. plin de speranţă că voi primi datele solicitate. spunându-mi că a făcut ceva. un conac 270 . foarte politicos.

.

Această clădire a fost naţionalizată în anul 1948 şi trecută în proprietatea Statului Român. se poate spune că favorizat populaţia din Călătani faţă de satele vecine Borşa şi Tilecuş. Popa Florian. a absolvit Liceul Industrial. Era o colonie prea mică pentru a îi-se da atenţie de ordin etnic. care din răutate sufletească nu a colaborat la întocmirea acestei lucrări.al fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd. unde se oficiază Duminica slujbele religioase pentru cei 176 credincioşi ortodocşi. au învăţat ABC. fost contabil şefia U. a urmat Facultatea de Matematici. cu ocazia patrulărilor făcute. Studii superioare economice. Dictatul de la Viena din august 1940. Tot în această clădire s-a amenajat o încăpere cu mobilier şi podoabe de cult pentru Biserica ortodoxă. pe cheltuiala cetăţenilor. unde 1-a cunoscut pe Inginerul Miner Apostol Romeo cu care s-a căsătorit şi trăiesc împreună ambii fiind azi pensionari la limită de vârstă. următorii absolvenţi de studii superioare şi medii din Călătani. permiţinându-le să-şi continue învăţământul şcolar în limba română. a absolvit Institutul de construcţii. a absolvit Liceul Pedagogic. a urmat Facultatea de Arte plastice. la dispoziţia primăriei Comunei Tileagd. 8. a urmat Facultatea de Ştiinţe Economice. în mod cu totul excepţional. până când va putea fi dată în folosinţă noua Biserică aflată în construcţie şi finisare. Acesta este motivul cel mai serios care a condus la dispariţia caselor de pe deal şi aşezarea oamenilor pe lângă valea Meghişei. Anuţa Petri Todori. 9. 5. îi deranja de fiecare dată. regimul hortist a ignorat existenţa acestei comunităţi mici. Tileagd. Altfel. Secară Traian. e adevărat că din partea unor neavizaţi. Dacă am omis pe cineva îmi cer scuze şi putem să-i mulţumim domnului academician Traian Secară. Institutul Pedagogic. 1. 7. 2. Grănicerii unguri. cu persoane din România. Bârtan Ioan. a urmat Şcoala Medie Tehnică şi a lucrat în calitate de tehnician principal la Combinatul Cărbunelui Oradea. 272 . pentru a cărei desfiinţare s-au luat unele măsuri.I. 4. specializat în Matematici. Secară Florian. Filip Ioan. suspectându-i că fac contrabandă peste frontieră. Urs Floarea. 6. 3. Secară Ana a Deli Mitri. Măriuţei. 2. In această hulită şcoală de astăzi. specializat în pictură. Popa Ioan a Miculi. întrucât noua frontieră Română-Maghiară trecea prin grădinile gospodăriilor acestora.L. excepţie făcând cei care au avut casele aşezate pe deal.

Incepând cu anul 1945. fiind mai degrabă o invenţie diabolică a . şi-a pierdut viaţa un singur om din Călătani şi acela a fost regretatul Filip Gavril a Ceni.In conflagraţia celui de al II-lea Război mondial. partid care. repetândumă a multa oară. a intrat şi populaţia Călătanilor în colimatorul Partidului Comunist Român. nu a fost niciodată un partid al românilor.

de la oamenii de vârstă a 3-a şi de la învăţătorul localităţii. Ce profit putea să aducă un bufet lângă gara C. Tileagd. în iarna anului 1989. stabilite de partid.F. In mediul rural a început cu cotele obligatorii la toate produsele vegetale şi animale. suprimând oamenii cu valori morale şi intelectuale. La această ciumă roşie nu i-a scăpat nimic. făcând şi câteva luni de închisoare. Tileagd. având gospodării şi atelaje de lucru demne de invidiat. Acest eveniment a băgat groază în rândul ţăranilor proprietari de pământ şi de gospodării personale. cu scopul de a-i determina să formeze gospodării agricole colective (colhozuri). de unde şi-au adus valută forte. Roboţii aveau nu numai dreptul dar şi obligaţia să-i ovaţioneze pe cei aflaţi la tribună cu ocazia manifestărilor festive.Comintemului Sovietic. Şi culmea! Răul se deprinde mai repede decât binele şi se înlătură mult mai anevoios. l-au condamnat politic la 4 ani închisoare.F. cât a fost la putere. Unii au fost plecaţi o perioadă de timp la lucru în străinătate. Hărnicia oamenilor de aici şi aşezarea geografică unde se găsesc. totul trebuie ca să fie monopol de stat chiar dacă se lucra în pierdere. care au dat dovadă de 274 . care avea în medie 10-15 călători pe zi!? Dar. numai braţe solide de muncă. In Călătani l-au declarat chiabur pe Bârţan Ştefan (Fanea Pătruş) care poseda în jur de 3 ha pământ. Construcţiile însă s-au făcut prin exploatarea muncitorilor de rând. fără credinţă religioasă. după munca şi priceperea lor. sau trebuia ca să fie de Stat. După căderea comunismului. argumentându-le „ştiinţific" că omul provine din maimuţă. printr-un proces lung de de transformare care a durat mii de ani şi că este un animal cu necesităţi fizice. împotriva înfiinţării gospodăriei agricole colective în Tilecuş. viaţa a început ca să reintre în normal şi la Călătani. Cei 4 ani de detenţie i-a făcut la vestita închisoare din Aiud. le-au adus foloase remarcabile. pentru a le spăla creierele şi pentru a distruge fiinţa naţională a poporului român. Nu aveai voie ca să gândeşti. Pe tânărul Ioan Urs din Tilecuş. pentru ca şi-a deschis un amărât de bufet lângă gara C. precum şi experienţă de viaţă. Ce am mai aflat eu despre călătani.R. aşa cum am mai arătat. inventat pentru a otrăvi sufletele oamenilor. cărora le-a schimbat mentalitatea. fiindcă gândea statul pentru tine. punând oamenii la înfometare.R. Partidul Comunist. pentru că s-a exprimat în public. La comunişti nu aveai voie ca să ai nimic. excluzându-le pe cele morale şi spirituale. Totul era. abia reîntors din Germania unde a fost luat prizonier de către armata Americană. în unele cazuri şi ceia ce nu ar fi fost necesar (combinate chimice şi siderurgice). i-a făcut atei. timp de 44 ani a avut şi meritul de a fi construit mult.

înţelegere. oameni care îşi iubesc localitatea în care trăiesc?! . corectitudine şi spirit de patriotism local. cinste.

Bine înţeles că este opţiunea fiecăruia să-şi aleagă credinţa pe care o doreşte. oricare Religie este bună dacă adepţii ei respectă Legea dată de Dumnezeu (vezi Cap. Calde şi sincere felicitări pentru hărnicia lor şi spiritul gospodăresc de care au dat dovadă!!! Tot din informaţiile locuitorilor de bună credinţă am aflat că în viaţa spirituală a Călătanilor. Toate Religiile şi-au construit doctrina cu Biblia în mână dar. o altă carte. o tradiţie. la cei de astăzi s-au petrecut schimbări profunde. un alt om în fruntea Bisericii. Urs Dumitru şi Urs Viorel. exemplu Mormonii şi Martori lui Iehova. o altă Evanghelie. îşi construieşte o casă cu etaj. pe lângă faptul că posedă autoturism. accesul la folosirea unor aparate electrice în gospodării. Nu-l putem minţi pe Dumnezeu. Dacă una zicem şi alta facem. Dar. Gliga Petru poreclit „Pecu". 276 . în a totputernicia sa. numai că nu fac voia lui. deschizându-le drumul spre civilizaţie şi progres. După umila mea părere. fiind fraţi în credinţă şi fraţi de sânge. nişte ipocriţi. Am mai aflat despre buna stare din punct de vedere economic a mai multor gospodari harnici şi pricepuţi. aşa cum putem găsi la Epistola Sobornicească a lui Iacov. Este bine însă ca să ţineţi cont de faptul că Dumnezeu. Iacov spune că şi dracii cred în puterea lui Dumnezeu şi se cutremură. pe care i-am cunoscut eu cu 70-75 de ani în urmă. nu şi la acelea care se mai găsesc pe deal. 19 versetele 16 la 26 din Evanghelia după Matei) şi aplicaţi-le în viaţa voastră de toate zilele. la Cap. asemena caz există în Călătani. care posedă maşini de mulţi cai putere (tractoare cu toate atelajele necesare pentru o mini fermă agricolă la nivel European). Această realizare a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale locuitorilor. au mai adăugat câte ceva la Cuvântul lui Dumnezeu. nu suntem decât nişte creştini falşi. mărturisit de către alte rude apropiate ale lor. Pecu posedă şi autoturism iar Urs Dumitru. Este vorba despre Filip Teodor. credinţa fără faptă este moartă. Stimaţi credincioşi Penticostali din Călătani şi de pretutindeni!! îmi cer permisiunea ca să fac câteva reflecţii asupra unor religii şi voi începe cu Biserica Penticostală care este un cult religios în cadrul Bisericii Evanghelice Neoprotestante. care este evanghelia şi a cerut oamenilor ca să respecte.Am aflat că prin anii 1960-1961 li s-au introdus curentul electric la toate casele aşezate pe valea Meghişei. versetele 1-26. uneori un Cristos fals după placul lor. se ceartă şi se duşmănesc între ei pentru avere? Nu păşesc aceştia pe urmele lui Cain şi Abel din Biblie?! Din păcate. recunoscută în România atât înainte cât şi după anul 1989. în rândul aşezării la numărul 36. trecând de la religia ortodoxă la credinţa penticostală 44 de suflete şi 6 la credinţă Baptistă. Tot în cuprinsul acestei Epistole. Ce fel de Credincioşi sunt aceia care. nu a rânduit nici o religie din cele existente pe pământ! Dumnezeu a dat Legea.

de înaltă moralitate care îl ridică şi îl defineşte pe om.Se mai pune un alt semn mare de întrebare: ce fel de creştini sunt acei care se luptă pentru desfiinţarea Şcolii din Călătani? Indiferent că aparţin Religiei Baptiste. cu ocazia deplasărilor care le-am făcut în luna septembrie şi octombrie 2004? Conform Registrului matricol. în loc să manevreze punerea în stradă a mobilierului şi a obiectelor de cult ale Bisericii ortodoxe. până când se va construi noua şcoală pentru a cărei fundaţii s-au început săpăturile? Acest lucru ar da dovadă de solidaritate umană. cred că ar putea funcţiona foarte bine în casa de rugăciune Penticostală (dacă şi aşa nu este folosită încă în scopul pentru care a fost construită). Secară Florin 5. şcoala care activează la această mică aşezare de 70 de ani. Toate rămân în urma lui. Vrând nevrând. în c l a s a a I l . Stimaţi locuitori ai Călătanilor! Mai gândiţivă că viaţa oamenilor. pentru anul şcolar 2004/2005. Pop 2. care stau cel mai bine din punct de vedere economic. după înformaţiile pe care le-am primit. Ce am mai constatat la Şcoala din Călătani. Varga Florin . care utilizează o încăpere în clădirea veche în care funcţionează şi Şcoala? Nu au aflat credincişii penticostali din Călătani despre Samarieanul milostiv din Biblie. Secară Sorin 4. în condiţii improprii. faptele pe care le-a făcut dealungul vieţii lui. Secară Lavinia Sofora 4. oricât de lungă ar fi. Filip Măria 2. Penticostale sau Ortodoxe. V. Fechete Daniel Casian 3. mă văd nevoit ca să mai pun un semn de întrebare şi vă rog să nu fie cu supărare! Nu ar fi o faptă creştinească dacă penticostalii. indiferent cât de mare sau cât de mică este. au fost înscrişi următorii elevi: în c l a s a a I-a 1. Duce în schimb. după toate credinţele creştine. Secară Romina în c l a s a a I I I în c l a s a a I V . Şi acum să revenim la problema şcolii din Călătani care. ca să-i urmeze pilda? Nu au avut un sentiment de bucurie penticostalii din Călătani când au fost ajutaţi material ca să-şi construiască frumoasa casă de rugăciuni pe care o au. ŞurubaruL. Secară Onisim 3. Secară 3. Cronţ Bianca 2.a 1. chiar dacă nu o folosesc. ar ajuta pe ortodocşi să-şi finiseze biserica. odată şi odată tot va lua sfârşit şi nimeni nu duce cu el un bagaj prea mare. Filip 1.a a 1. şcoală de la care au primit educaţie toţi fiii călătanilor care astăzi se mândresc că au studii superioare sau medii? Şcoala ar trebui ca să fie înaintea tuturor priorităţilor într-o societate. Filip Adela Eugenia 2.

Acei care au cumpărat suprafaţa de pământ din jurul clădirii. Secară Lavinia şi Secară Florin din cls. Ar fi o idee bună să se îngrădească un ţarc lângă valea Meghişei. Il-a. am extras următoarele cifre privind situaţia demografică a călătanilor. IV-a. Cronţ Bianca din cls. pentru continuarea procesului de învăţământ. săvârşiţi nu numai un păcat de neiertat dar şi suferinţa unui număr însemnat de locuitori din Călătani? Prima victimă ar fi cadrul didactic care şi-ar pierde locul de muncă. Clădirea Şcolii din Călătani a devenit un „măr al discordiei" între acei care au devenit proprietari ai suprafeţei de pământ care înconjoară şcoala. a III-a. cu actuala generaţie? Nu se vor mai naşte copii. a Il-a. Este un lucru nu numai neigenic dar şi păgubos ca gâştele (mare la număr) să fie păşunate pe acelaşi teren pe care păşunează vacile şi caii. care nu s-a vândut. Secară Sorin şi Secară Romina din cls. Din Documentele cercetate la Arhivele statului şi la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. începând cu atestarea lor lor documentară: 278 . curtea din jurul ei şi căile de acces au fost NAŢIONALIZATE în anul 1948 şi trecute în proprietatea statului Român. care se bucură să poată participa la slujbele religioase de duminica în localitate. Filip Eugenia şi Pop Casian din cls. Clădirea cu pricina. nu vor mai creşte alţi copii în Călătani. pentru a motiva că în Călătani se poate desfiinţa şcoala. doresc ca să mai fac o recomandare de ordin gospodăresc şi economic. S-ar mai putea pune o întrebare: Se opreşte aici viaţa din Călătani. la Dispoziţia Primăriei comunei Tileagd. Următoarele victime ar fi copiii şcolari. Varga Florin şi Varga Daniel din Cls. Inainte de a prezenta situaţia demografică a populaţiei din Călătani. Secară Onisim. Mai sunt la mijloc şi o mulţime de creştini ortodocşi de vârsta a III-a. a IV-a. pentru a nu murdări păşunea unde pasc vitele mari. singura posesoară a acestei clădiri în mod legal.în total 15 elevi dintre care s-au prezentat la cursuri numai 8. a Il-a. respective conacul fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd şi majoritatea celorlalţi locuitori. au fost duşi la şcoală de către părinţi în alte localităţi. nu vă doriţi familii? Atunci pentru ce şi pentru cine munciţi? Pentru cine s-a construit frumoasa casă de rugăciune? Nu credeţi că pentru a vă întregi averea cu câţiva metri pătraţi cât ocupă actuala şcoală. nu puteau deveni proprietari ai unei proprietăţi de stat. dacă nu au fost falsificate actele de proprietate. care în prezent are apă permanentă de izvor. după cum urmează: Filip Măria şi Şurubaru Livia-Vasilica din Clasa a I-a. persoană care este legată afectiv şi fizic de această liniştită localitate. care nu au posibilitatea să fie duşi la şcoală în alte localităţi. Filip Adela. Secară Sofora din cls. Fechete Daniel. unde să păşuneze numai gâştele.

cas e 88 T ot al per s . Femei Pe gr upe de vâr s t ă 0. (58 DE BĂRBAŢI ŞI 66 DE FEMEI) S-AR PUTEA PUNE PE EMIGRAREA ÎN ROMÂNIA ALE ACELOR CARE AU LOCUIT PE DEAL. 1940-1944. FIIND POSIBILĂ ŞI EXPULZAREA LOR DE CĂTRE AUTORITĂŢILE UNGARE ÎN PERIOADA La Recensământul martie 1966 din 15 TotalDin careDupă grupe de vârstă pers.14 15-19 60 ş i pes t e 20-39 40. cas e Tot al p. LÂNGĂ LINIA DE FRONTIERĂ UNGARO-ROMÂNĂ.15.12 13-19 89 354 172 165 47 182 56 45 41 La Recensământul din 25 ianuarie 1948.Bărbaţi Femei0-9 ani10-19 ani 20-44 ani 456465 şi peste276145 1356046 103 5116 25 0 .45-60 Pes t e 60 14 44 44 77 44 34 SCĂDEREA CONSIDERABILĂ A NUMĂRULUI DEMOGRAFIC DIN ANUL 1930 PÂNĂ ÎN ANUL 1948.59 23 111 4 123 34 37 23 39 28 8 65 La Recensământul din 29 decenbrie 1930 N r .6 ani 7-11 12.La Recensământul din 1 ianuarie 1900 Tota Di n car e l per s Băr baţ i . 20.64 65 şi pes t e Băr baţ i Femei 0-6 ani 7. Băr baţ Femei i ani 0-7 230 114 116 31 8. apar cifre semnificativ modificate faţă de anul 1930 Nr.

DIN RAŢIUNI ECONOMICE NU S-A INTRODUS CURENTUL ELECTRIC. ÎN ÎNCHEIEREA ACESTEI LUCRĂRI. NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! (NIHIL SINE DEO). ÎN RÂNDUL AŞEZĂRII.44 65 şi Rom. T ot al Băr baţ cas e per s .CREŞTEREA NUMĂRULUI DE PERSOANE FAŢĂ DE ULTIMUL RECENSĂMÂNT SE EXPLICĂ PRIN CREŞTEREA SPORULUI NATURAL DIN NAŞTERI. i 72 224 113 Fem ei 111 0-9 ani 10-19 45-64 20. pes t e Mag. ŞI REÎNTOARCEREA A O PARTE DINTRE CEI PLECAŢI DIN CAUZA FRONTIEREI. t al i 44 per s . REVIN ŞI SUBLINIEZ CĂ ACEI OAMENI CARE FAC ORICE PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI. Situaţia la Recensământul din 20 ianuarie 2003 N r . După r el i gi i Bapti ş t i După naţi onal i t at e Pent i cos Rom. ESTE CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CASE. 25 57 43 65 34 224 SCĂDEREA NUMĂRULUI DE CASE FAŢĂ DE CEL EXISTENT LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1948. Mag. ÎN PREZENT FIIND FOLOSITE LA CULTURI VEGETALE. CĂ BOGĂŢIA MATERIALĂ NU ADUCE NICI FERICIREA ŞI NICI LINIŞTEA SUFLETEASCĂ. DACĂ NU-ŞI MĂREŞTE BOGĂŢIA SPIRITUALĂ. CEIA CE SE POATE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ FOŞTII LOCUITORI DE PE DEAL. Băr baţ i Femei 82 22 6 108 118 176 6 226 SINGURA SCHIMBARE ESENŢIALĂ FAŢĂ DE RECENSĂMÂNTUL DIN 1992. ÎN FAVOAREA CELOR DOI FRAŢI AI MEI ŞI ALE URMAŞILOR ACESTORA. La Recensământul din anul 1992 N r . ŞI-AU MUTAT ŞI RECLĂDIT CASELE PE LÂNGĂ VALEA MEGHIŞEI. DORESC CA SĂ MAI SPUN LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI UN ADEVĂR PE CARE ÎL POATE VERIFICA ORI CINE ŞI ANUME ACELA CĂ DEŞI NU AU CHELTUIT NIMIC PĂRINŢII MEI CU ŞCOLARIZAREA ŞI PREGĂTIREA MEA PENTRU VIAŢĂ. UNDE SE MAI GĂSESC MULTE GRĂDINI CARE POT DEVENI FRUMOASE LOCURI DE CASE. AM RENUNŢAT ÎN SCRIS LA PARTEA MEA DE MOŞTENIRE. FĂRĂ SĂ LE 280 . SE EXPLICĂ PRIN DEMOLAREA CASELOR CARE S-AU AFLAT PE DEAL UNDE.de T ot al cas e Di n car e Or t od.

PE UNII CU CARA PĂRINŢII LOR AU CHELTUIT MULT PÂNĂ CÂND Ş-AU DESĂVÂRŞIT STUDIILE SUPERIOARE. MAI ALES ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. . DIN CONTRĂ. IAR ÎN VIAŢA CIVILĂ M-A AJUTAT CA SĂ MĂ RIDIC ŞI CHIAR SĂ-I DEPĂŞESC ÎN CAPACITATEA DE A GÂNDI ŞI A MUNCI. ATUNCI CÂND AU AVUT NEVOIE I-AM MAI AJUTAT.PRETIND NICI UN BAN. DAR BUNUL AM SIMŢIT CĂLDURA SCHIJELOR DE OBUZE CARE AU TRECUT PE LÂNGĂ FAŢA MEA. TREUIE SĂ MUNCEŞTI MULT SI BINE.BINEÎNŢELES CĂ PE LÂNGĂ CREDINŢĂ ŞI BUNĂTATE SUFLETEASCĂ. UNDE DORIT ACEST LUCRU. NU AM FOST UN OM BOGAT ŞI NICI NU MI-AM DUMNEZEU A FOST CU MINE TOT TIMPUL.

CARE AU DAT MULT DE FURCĂ CADRELOR DIDACTICE ŞI FUNCŢIONARILOR PUBLICI VENIŢI ÎN ARDEAL. A Acărcare=oricareAcărce=oricândAcărcând=ori şi cândAsta=aceasta Amu=acumaAistaacestaAiu=usturoiAiiani Arţar=salcâmAndăli=a porniAdipaa adăpa viteleAborâtdoborâtAbzice=a demisionaAsudat— transpiratAmorţit=înţepenitArie=teren unde se transportau snopii de grâu pentru treieratAşchiţă=aşchieAcărcât. ÎN 1919-1920. DUPĂ ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI. acărcum=oricât. oriundeAcărunde=oricumAldămaş=băutură oferită de vânzător cu ocazia unor tranzacţiiAleu=arvunăB•Bureană=buruiană Bănui=a regreta (Băni)Belceu=pătuţ mic cu balansar pentru copii miciBarşim=catifea 282 .GLOSAR ALFABETIC CUPRINZÂND CUVINTE ŞI EXPRESII SPECIFICE LOCULUI.

BĂŢ — VESTON FEMEIESC CU MÂNECI LUGI DIN POSTAV ALBASTRU = INSTRUMENT DE SUFLET DIN CORN DE VACĂ. MAGHIARĂ) = CEL PUŢIN == A REGRETA = OM BRUNET = BRICEAG = BUFNIŢĂ = VAS MARE DIN TABLĂ 40-50 LITRI CAPACITATE. SUPĂRARE = MÂNĂ = NEBUN = BOLNAV = ŞUBĂ = (CĂRĂBUŞ) = DEŞI = DISPOZITIV AL RĂZBOIULUI DE ŢESUT ÎN CARE SE AŞEAZĂ SPATA = POLIŢĂ CU MAI MULTE RAFTURI MICI PENTRU PĂSTRAREA FARFURIILOR = HAINĂ DIN PIELE DE OAIE BĂRBĂTUŞ .PIESĂ CU AJUTORUL CĂRUIA SE FIXEAZĂ SULUL DIN FAŢĂ A RĂZBOIULUI DE ŢESUT BRĂCINAR BIZUI BAREM BĂNESC BĂRNACI BRIŞCĂ BUHĂ BĂDANCĂ BUIGUIT BUGĂT = ŞIRET DE CÂNEPĂ CU CARE SE LEAGĂ PANTALONII ŞI ISMENELE = A TE ÎNCREDE (DIN BIZALOM ÎN 1. FOLOSITĂ LA RUFE DIN CÂNEPĂ FIERT = = AMEŢIT DESTUL . PRIN CARE VĂCARUL ANUNŢA PLECARE LA PĂŞUNE CU VACILE = A RĂMÂNE REPETENT = SFECLĂ FURAJERĂ = MAŞINĂ CU CARE SE TREIERĂ GRÂUL = A VORBI FĂRĂ ROST = SCULE FOLOSITE LA BĂTUT COASA = NASTURI = NECAZ.BIBOLIŢĂ BLID BUBOI BELIT BOLD BOTĂ BUICĂ BUCIN BUCTA BURBUNGĂI BATOZĂ BOSCORODI BATALAUĂ BUMBI BAI BRÂNCĂ BOLUND BETEAG BITUŞA BONGAR BATĂR BRÂGLE BLIDAR BUNDĂ = BIVOLIŢĂ = FARFURIE = FURUNCUL = JUPUIT = PRĂVĂLIE SĂTEASCĂ .

BELCIUG C CIURDĂ COZLIU CIOARECI CHIMEŞE CELUIT COATĂ CONCI CÂLŢI CANDALĂU CÂNTĂ Capul CUFĂR CHISĂLIŢĂ CIPCĂ CÂRPĂ DE PĂR CLISĂ CURECHI CLOP CUJMĂ CĂPIŢĂ CUCURBĂTĂ CĂZAL CROAMPE CUCHER CIOCI DE TENCHIU COCIOLIE DE AIU CIUDOS CĂCĂDARE CIOVARGĂU CIONT COCOSTÂRC COFĂ CHEŞCHENEU COLB = O BUCATĂ DE SÂRMĂ CE SE PUNE ÎN RÂTUL PORCULUI PENTRU A NU PUTEA SCURMA = TURMĂ DE VITE = DULAP MARE FĂRĂ USI. ARANJAREA PĂRULUI LA FEMEILE MĂRITATE = FIBRELE SCURTE DE CÂNEPĂ = SOBĂ DE GĂTIT DIN FONTĂ CU 4 PICIOARE = VAS DE 5 LITRI CAPACIT. PENTRU PĂSTRAT HAINE = PANTALONI = CĂMAŞĂ = ÎNŞELAT = CAUTĂ = COC. BATISTĂ = PRAF 284 . EMAILAT SAU DIN CERAMICĂ = POARTĂ PENTRU CĂRUŢE = GEAMANTAN DIN PLACAJ SAU LEMN = FIERTURĂ DE PRUNE (ZEAMĂ) = DANTELĂ LUCRATĂ CU MÂNA (AC CU CÂRLIG) = BASMA SCUMPĂ = SLĂNINĂ = VARZĂ = PĂLĂRIE = CĂCIULĂ = CLAIE DE FÂN ÎN FORMĂ CONICĂ = BOSTAN (DOVLEAC) = CLAIE DE FÂN SAU DE PAIE ÎN FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ = CARTOFI = BINOCLU = ŞTIULEŢI DE PORUMB CURĂŢAŢI DE BOABE = CĂPĂŢÂNĂ DE USTUROI = INERVAT = MĂCIEŞE = VAGABOND = OS = BARZĂ = DONIŢĂ (VAS DIN SCÂNDURI DE BRAD PENTRU APĂ. CU TREI SERTARE. SAU MULS vaca = BATIC.

PRIETEN. PURTATĂ PE UMERI URMĂ LĂSATĂ DE UN OBIECT TÂRÂT PE PĂMÂNT DOHOD = OSIILOR LA CĂRUŢE UN PRODUS MINERAL DIN GUDRON FOLOSIT LA UNGEREA DRĂGUŢ DIREPT DUDĂLIT DĂRAB DUGĂU DESCHILINGHIRE DÂRTACEIA F FRIGURI FUSCEI FANAR FRĂGAR FAINĂ FITĂU FODRĂ = IUBIT. COPII. PRUNCI = SPERIETOARE PENTRU PĂSĂRI PUSĂ ÎN LANUL DE GRÂU =*CALOMFIR. FRUMOS MIROSITOARE = ÎNŞELAT = NORMAL = CALTABOŞ = LAPTE FIERT DE LA VACA PROASPĂT FĂTATĂ = = = = = = UNEALTĂ CU CARE SE TRAGE JĂRATECUL ŞI CENUŞA DIN CUPTOR PENTRU A SE PUTEA INTRODUCE PÂINEA LA COPT TOBĂ PENTRU TOBOŞARI VÂRTELNIŢE SCÂNDURĂ TRAISTĂ FORMATĂ DIN DOUĂ PĂRŢI. POSIBIL VIITOR SOŢ = DREPT = A CLACSONA = BUCATĂ = DOP PENTRU STICLĂ = SEPARARE ÎNTRE MEMBRII UNEI FAMILII = PENTRU ACEIA = MALARIE = VERGELE DREPTUNGHIULARE (DOUĂ) CARE = ŞOPRON PENTRU DEPOZITAREA FÂNULUI = DUD = FRUMOS = FIRE DE BUMBAC VOPSITE ŞI RĂSUCITE = VOLĂNAŞ ŢIN ROSTUL URZELII .CANCEU COATĂ CIUPĂIT CIUPĂ CILEGIU CIUHĂ CALAPĂR CELUIT CITOV COLDOBOŢ CURASTĂ D DRÂGLĂ DOBĂ DEPENELE DOASCĂ DESAGĂ DÂRĂ = VAS DE CERAMICĂ SAU STICLĂ CU CIOC = CAUTĂ = ÎMBĂIATUL SUGARILOR = ALBIE DIN LEMN PENTRU ÎMBĂIATUL COPIILOR SUGARI = COPIL. PLANTĂ CU FRUNZE LATE.

AVAR = CARTOFI = NEMERNIC.NOUTATE = FOLOS = VULPE = TEACA USCATĂ DE LA STICLĂ 286 . A DOINI . DERBEDEU = VESTE .GREŞEALĂ = URÂT jr CÂINE RĂU SAU OM VICLEAN = CAZMA = CIOB DE VAS DE LUT SAU DE = ZGÂRCIT.CEVA DEFECT .FEŞTILĂ FURCOI FURCHIŢĂ FEST FIERE FOAITĂ FOAIE FOTOGHIN FĂGĂDIT FESTELE G = FITIL PENTRU LAMPA DE PETROL = FURCĂ DE LEMN CU DOUĂ COARNE ŞI COADĂ LUNGĂ = FURCULIŢĂ = CONTINUU • . SFEROIDAL.UT — VEZICA BILIARA = NEAMURI APROPIATE = APARAT DIN BURDUF DE PIELE. FOLOSIT DE FERARI LA = PETROL LAMPANT = PROMIS = VOPSELE SATE = GURGOI GLIGAN GHINĂ GRĂITOR GUŞE GACI GĂLBĂNARE H = = = = = = VÂRFUL OPINICII ŞI BUZA STICLEI MISTREŢ GĂINĂ OMUL CARE CONDUCE PETRECEREA LA NUNTĂ CREŞTEREA PATOLOGICĂ A GLANDEI TIROIDE IZMENE LUNGI HEPATITĂ HULUGI HERBEICĂ HAITĂU HORI-HOREŞTE HIBĂ HÂD HAMIŞ HARŞEU HÂRB HAPSÂN HIRIBE HASMANDĂU HIRIU HAZNĂ HULPE HOASPĂ = = = TULPINI DE PORUMB PENTRU NUTREŢ LA VITE VAS DE CERAMICĂ. CARE SERVEŞTE LA PĂSTRAT DISPOZITIV CU AJUTORUL CĂRUIA ÎŞI FAC CONCIUL FEMEILE MÂNCAREA MĂRITATE = A CÂNTA.

folosit la confecţionarea de Juguri . învelitul fetelor care se fură şi le schimbă basmau albă cu alta neagră. dinţi pentru greble. respective instrument pentru a tăia mărunt dovleci când se face mâncare de dovleac vacă tânără care încă nu a fost gestantă copac de esenţă tare. a a a a se împodobi cu flori lua cămaşa pe dos oferi aduce înapoi îndruga împănare îndărăpt îmbia întorna J Jilău Jurincă Jugastru Jerunţi Jintiţă Jgheară Jeb Jungaş Jugăni are înţelesurile de rândea pentru tâmplar şi unealtă pentru tăiat varza când se pune la murat. etc. pentru ţesut saci. făcându-i şi coada în conciu. operaţia de pregătit urzeala pentru ţesut. mai redus în greutate. la care i se mai spune şi „curastă" a sbiera buzunar sensibil. (este mai uşor decât Gorunul) genunchi produs obţinut din laptele realizat după fătare. mofturos la mâncare castra purceii . are două înţelesuri: A vorbi vorbe goale şi a toarce canurele din câlţi.I Io Ie Inghe Iacă Iară Irimă Iagă Ierboaică Iute Ileu I învălitul eu ea unde iata din nou (repetare) inimă sticlă floarea soarelui repede nicolala fierarului şi cel pe care bate coasa ţăranii are mai multe inţelesuri: A te înveli la cap. spiţe de roţi.tras căruţe.

etc.cutie de dimensiuni mici = teren cu exces de umezeală = drojdie de bere = bancă din lemn = rânced = dovleac cu miez galben. = kilogram 288 .gălăgir = mâncare pentru porci = felinar = vestă . o purcea. o oaie.K Kilă L Lovor Leucă Leutră Leşie Leznă Larmă Lături Lampas Laibăr Lacră Lăpăstos Listau Laviţă Lihod Ludaie Lungalău Leasă transportate Lacreu Laboş Loptă Lipideu Litără Lungoare Luţărnă Lucheară Ludă Lepăda = lighean = piesă din lemn cu un capăt tras pe osia carului cu un dispozitiv metalic în formă de inel. făcut din aluatul dospit din care se face pâinea. = părţile laterale ale carului. = tăblie din scândură folosită peste leutrele căruţei ca să nu cadă din căruţă recoltele = vestă = cratiţă = minge = cearceaf = litru = boală de febră tifoidă = lucerna = trifoi = prostănacă = a avorta o vacă. copt în cuptor. turnată peste cenuşă la fiertul hainelor şi a jurebiilor de fire din cânepă.comestibil = plăcintă mare cu brânză şi mărar. sprijinind leutra carului. = ieftin = zgomot . construite sub formă de scări orizontale. prinse în corpul carului = soluţie alcalină obţinută din apa fierbinte. dulce .

apă nisip. cu două mânere.M Mierţă 12 kg Morareu Măştihoaie Mânânţel Maică Mai din lemn Mniere de prune Minerău Maţ Murluială tencuiala Moroci Mocan Mocăniţă Mâzgă Măzgălitură Muieruşcă în = unitate de măsură pentru grâu. având capacitatea de = mărar = mamă vitregă = mărunţel = mamă = unealtă cu care se bat hainele la spălat = majun din prune = culoare albastru-violet = intestin = amestec de lut. folosită la netezirea lemnului Moaltără = tencuială din var şi nisip Molcom = domol.motan Muiere = femeie căsătorită Mălură = boală la cereale provocată de o ciupercă Mirişte = suprafaţa de unde a fost cosit grâul Meliţă = unealtă folosită la finisarea fuiorului din cânepă Moare de curechi = zeama de pe varza acră pusă la murat Mintenaş = imediat N Năzări Nană Nadă = închipuire = femeie în vârstă (lele. ţaţă) = trestie. stuf . pleavă cu care se făcea caselor la ţară şi vatra casei = morcovi = moţ din Munţii Apuseni = soţie sau fiică de mocan = noroi moale şi lipicios de picioare — scris urât şi dezordonat = piesă din nuia maleiabilă cu care se introduce popiota suveică pentru ţesut pânza Mezdreauă = unealtă din oţel cu o latură ascuţită. liniştit Mniazăza = ora prânzului Mândru = frumos Mâţă pisică Mâţoc .

care creşte în lacuri viguros. beţişor rudenie mai îndepărtat grădina de lângă casă căldură mare.Nulă Nuiaua Niam Nila căşii Năduşală Nojiţe Nime 0 Ocol Ogradă Ospătoi Ortac Ogăi Ool Oblu Obdială Oblac Oloire Otavă P Pană Pijniţă Pănură Pârlog Plevas Primă Prici Pumnar Pipirig Pogan Pagini Pivă Pisat Piţăguş Piparcă zero nuia. transpiraţie găurile laterale ale opincii. voinic castraveţi instalaţie pe apă care compactizează ţesuturile de lână (le îndeasă) boabe de porumb zdrobite cu ciocanul pentru pui de găină piţigoi ardei . prin care se leagă pe. picior nimeni curtea casei grădina de lângă casă musafiri prieten de drum ca se răcori ulcior direct o bucată de pânză cu care se înfăşoară piciorul la incălţat fereastră presă de făcut ulei din folaorea soarelui coasa a Il-a la fân pe şesuri floare naturală sau artificială pivniţă postav sau alte ţesături din industrie pământ lăsat nelucrat mai mult timp creion panglică pat rudimentar (scânduri pe 4 picioare) manşeta de la cămaşa costumului popular local plantă erbacee în formă de suliţe.

roşii = gogoaşă = fustă la costumul popular al ţărăncilor = găină tânără = dus cu pluta . strop de apă . întrebuinţat la confecionarea opincilor = plângere către organele de stat = abdomen = pariu = ceva moale.a cere o fată în căsătorie = pernă =.o bucată de lemn care sprijină ceva să nu se răstoarne = document de vânzare-cumpărare a unui animal = pâine = hârtie . ridicat deasupra din jur 291 .cade = picătură.covată mare în care se frământă pâinea = titirez = partea lemnoasă măruntă a cânepei = fasole = foile care îmbracă ştiuletele de porumb =material din piele. afânat = preş lung pe care se calcă în casă = farmacie = veston-sacou = tijă metalică de la extremităţile jugului care nu permite ieşirea animalului din jug = platbandă din fier cu care tălpuiau roţile căruţelor a rezista roata la poveri = zgomot produs de eliminarea unor gaze din stomac prin gură = rinichi = omletă din ouă = strat de flori sau de zarzavaturi.proptă Băşuş Pită Piporoş Pică Picur Peţât Perină Porodici Pancovă Poale Puică Prostălău Postavă Priznăr Puzdărie Păsulă Pănuşă Porlog Ponoslu Pântece Prinsoare Puhav Procouţ Potică R Roc Rastău Raf pentru Râgâi Rărunţi Ratotă Rond nivelului -.

Rumpe S Sor Sâmbrie Snopi Smalţ Smidă Slobod Smintit Straiţă Sfădi Sforţa Scamă Sudi Sudalmă Soatior Sur Strujac Sopon Scoacă Sucitoare pentru Socală pentru suveică Stupuş Scrijeauă de pită Sălăriţă Sămătişe Scântit Saţău S Şuştar largă în Ştrimfli Şohan Şpaiţ Şoroflu =rupe = şoric de porc = retribuţia slujilor angajate = mănunţi de cereale păioase legate împreună = Glazură. email pe vase de gospodărie = desiş de arbuşti diferite specii şi de spini = liber = lucru greşit sau om fără minte = traistă = a se certa = a se opinti să facă ceva = fir de aţă destrămat dintr-o bucată de pânză = a înjura = înjurată = coş din papură = cenuşiu.smântânit =su neted din lemn cu care se întinde aluatul plăcinte şi pentru pătură de tăiţei = unealtă de lucru cu care se face papiote = dop de plută = felie de pâine = solniţă = lapte prins smântânit = luxat = când se simte sătul după o mâncare mai grea = vas din lemn sau metal cu o toartă şi cu gură care se mulg vacile şi oile = ciorapi = niciodată = cămară de alimente = şurub 292 . bate-n gri = saltea umplută cu paie = săpun = brânză făcută din lapte prins .

briceag = împestriţat = traducător.curent de aier = obicei străvechi de bobotează = mamelă 293 . cuţit. a îndrepta ceva . traslator = farfurie de ceramică (blid) = viţel de 2-3 ani = albie scobită într-un lemn mai gros pentru = mătură din uiele de mesteacăn = porumb = tocmai = coridor îngust a casei de la ţară = tavă pentru aragaz sau alte întrebuinţări = toată = cerneală = larve de cărăbuş (deliciul găinilor) = a repara.bătătorit cu picioarele (varza în butoi) = zahăr = clopoţel = paiete = balama .Şitău Şagă Şogoreană Ştergură Şotout T Tolcer Tămădi Tindă Tânjeauă Tină Tătarcă Tisau Tărcat Tălmaciu Talger Tuluc Tăcăneauă aluat Târş Tenchi Tumna Târnaţ Tepsie Tătă Ţintă Tomocoi Tomni Topoşit T Ţucur Ţângălău Ţânţele Ţâţână Ţug Ţuraleisa Ţâţă = presă de ulei = glumă = cumnată = prosop = stivă de lemne = pâlnie = vindeca = prima încăpere la casa ţărănească = proţap folosit pentru jug la arat şi grăpat = noroi = sorg = curea lată în care se ţine bani.

U Ulicău = hoinăreşte pe străzi. bici pentru animale secure pentru dulgher cu tăiuş lung vergea subţire de lemn verde. folosită la copii răi pădure de plopi şi sălcii lângă o apă curgătoare cartilaje paznicul de câmp lua un obiect de la copilul pe prins cu vitele în păşunatul altui proprietar 294 .Ţumburuş obiect Ţol acoperit =proeminentă mică şi rotundă la extremitatea unui = ţesătură de lână vărgată (alb şi negru) folosită pt.. pe uliţă Uliţă = stradă Uruială = cereale măcinate grosier pentru hrana animalelor Urzi = a învârti firele pe urzoi în vederea ţesutului pânzei Uşori = cei 2 stâlpi verticali de care se prind canaturile unei uşi..partea din faţă a costumului popular ale = = = = = = = supă de. respective balamalele Ulceaua = cănită (ceaşcă) Uol = ulcior din ceramică Ultoi = a face altoi la pomi Udori = secreţie oculară la cei care au conjuctivită V Verin Vică Vorovi Vârstă Vânturoi Vrajniţă Valău mai scurt Vaioagă Vuji Vână Z Zadie femeilor Zamă Zbici Zbardă Zmiceauă Zăvoi Zgârci Zălog care 1-a = = = = = = = venin unitate de măsură pentru cereale vorbi dungă în pânza ţesută vânt stârnit din senin (minitornadă) poartă din nuiele împletite la intrarea în grădină jghiab lung din lemn pentru adăpatul vitelor sau pentru dat mâncarea la porci = chirpici. cărămidă nearsă pentru construcţii = a se potrivi unul cu altul = venă = şorţ .

11. S t .Manual Şcolar cls. Crisia III. 13.Cronicar Bihorean. 3. oamenii din Bihor. 3) Descoperiri Arheologice în judeţul Bihor. pag. O. I. 69-70 despre Voivod Menumorut.A 2-a carte despre IOAN SZALARDI .Zona Etnografică Crişul Repede.Cronici în Limba Maghiară despre Grofii Tileagdului. Bucureşti 1958. TEREZA MOZES . Lucrări ştiinţifice.C. 1990. 197-209. ION COJA-„Transilvania InviincibileArgumentum" Editura Atheneum Bucureşti. 6. Oradea. BOROVSZKI SAMU şi RÂKOSI JENO . SEVER DUMITRAŞCU: 1) Aşezări Dacice din Vest şi Nord-Vestul României. 295 . 5. Editura Sport-Turism Bucureşti 1948 pagina 12. P. - 2. 12.1 4 . pagina 401. D. L1VIU BORCEA + IOAN SZALÂRD. WINCLER . IGNAT .Descoperiri de monede antice în Transilvania S. 1972 pagina 121-148. BERINDEI şi Gr. la Băbolna 1659. 1982. 2) Cetăţi Dacice în partea de Vest a Munţilor Apuseni. I. 9.Enciclopedie despre TEODOR NEŞ + STELIAN VASILESCU . Opere.N. B L A J O V I C I . 4. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE G h . pagina 101. POP . a VlII-a.Găsirea a 53 monede-drahma în vatra Comunei Tileagd. Oradea . 10.1973. ISTORIA ROMÂNIEI seria C.Opere pag. Centenar al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea 1972. 1968 pagina 239266. despre Răscoala de oraşul Oradea şi Bihor. II. Crisia II. . „Transilvania" voi. 7. BUNYITAY V1NCZE . I. ISTORIA ROMÂNIEI . S Z Ä N T Ö 1. p.Editura Academiei Bucureşti pag. 110-357. 129 8.

19. pag. MEZÖTELEGD TÖRTENETE . ' C. TILECUŞ. Bucureşti 1985.şi IOAN CHIVARI . 27. ABRAHAM ORTELIUS DIN ANVERS . BIRTIN şi ŞUNCUIUŞ.România în Izvoare goegrafice şi cartografice din Antichitate -Bucureşti 1978.Craiova 25. 15. străvechi a Românilor Ardeleni) 28. Material aflat la Arhivele Statului Filiala Oradea.în anii 1527-1598 a cartografiat localităţi din judeţul Bihor şi Tileagdul.Start şi substrat popoarelor Balcanice Bucureşti 1892. 18. C.Cartograf . MARIN POPESCU . L. 4748. MALOMSZEG. SĂBOLCIU. 6 ALFÖLDI . 21.Românii din Transilvania terorizaţi de Regimul Austro-Ungar în 1867-1918. NAGY SÂNDOR . CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE TRANSILVANIA. 23.Elemente Daco-Române în spaţiul Carpato-Danubian Secolele III-XIII. PÖSALAKA. 24. MIRCEA PĂCURARIU . pag. 30.Monografie în limba maghiară 1996. 11-30 Bucureşti 1976.Transilvania and the Hungaria - Crisia 1986. GIURĂU . 662-668.Monografia judeţul Bihor. FLORIAN DUDAŞ . BOGDAN PLĂMĂDEALĂ . Budapesta 1919. 1979 pag.Formarea poporului Român . Sibiu 1986. GIURĂSCU .Istoria Bisericii Ortodoxe Române Sibiu 1972. scrisă de Sass Kaiman. Bucureşti 1970. C.Biserica Românească din Nord-Vestul ţării sub ocupaţia Hortistă în 1940-1945. adevereşte că membrii familiei Csanâd au împărţit între ei moşiile lor din TILEAGD.Manuscrise Româneşti Medievale. 26. MIHAI FĂTU . K. C.Cronicar maghiar Dacii şi Românii în ANDREI DUNAY. 20. 16. 22. TILECHIU.Az Erdelyi român öshaza kerdesehez (în chestiunea Patriei Budapesta 1942. CAPITOLIUL BISERICII ORTODOXE ORADEA . 29. Rumänien Probi. 17. prelaţi ai Bisericii Reformate. 296 . Florida 1975.Descrierea localităţilor Judeţului Bihor. voi. Kupân Ârpâd şi Varga Ârpâd.la 6 octombrie 1308. GALDI . Transilvania 1940. BOGDAN PETRICEICU HAJDEU . 1973.

Torsul fusul cu 297 .

298 .

Ustensile folosite în industria casnică 299 .

300 .

Belceu Leagăn - 301 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful