Monografia comunei Tileagd

La a 750-a aniversare
Traian Indries

2006

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................... 5
Capitolul I

SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI....................................... 7
Capitolul II

EXISTENŢA ŞI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR.......................... 17
Capitolul III

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI........................................... 24
Capitolul IV

DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD.............................. 29
Capitolul V

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD ŞI A SATELOR APARŢINĂTOARE....................................................................... 84
Capitolul VI

VIAŢA 103 SATUL 164 SATUL 169 SATUL 173 SATUL 233

SPIRITUALĂ

-

BISERICA

...................................................................................................................... UILEACUL DE CRIŞ

..................................................................................................................... POŞALACA

..................................................................................................................... TILECUŞ

..................................................................................................................... BĂLAIA

..................................................................................................................... CĂTUNUL CĂLĂTANI......................................................................................240 GLOSAR ALFABETIC ..................................................................................................................... 253

2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE ..................................................................................................................... 267

INTRODUCERE
Această lucrare intitulată, „MONOGRAFIA COMUNEI TILEAGD" se doreşte a fi o monografie istorică, fără a se neglija aspectele de ordin demografic-etnografic, economic şi spiritual. Nu au fost omise nici problemele fizico-geografice şi pedoclimatice. M-am oferit în mod voluntar să fac această lucrare, întrucât în ORAŞUL Tileagd am făcut cunoştinţă prima dată cu „lumea civilizată", încă din fragedă copilărie, începând cu anul 1925, când mă aduceau părinţii din satul natal Tilecuş, cu ocazia rezolvării problemelor de ordin gospodăresc; la Primărie, la Poştă, la cele două mori de măcinat cereale, care aveau şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi la târgul săptămânal de Vinerea. Aici şi cu aceste ocazii am început să-mi deschid orizontul cunoaşterii, să descopăr „O lume nouă" şi să gândesc ce va trebui să fac, ce sens să dau vieţii mele pentru a reuşi să depăşesc condiţiile în care am văzut lumina zilei şi modul sărăcăcios în care supravieţuia familia din care făceam şi eu parte. Am fost un copil precoce şi mi-am dat seama prea devreme asupra mediului care mă înconjoară. La baza acestei lucrări stau informaţiile de documentare din cărţile de Istorie ale unor scriitori români şi maghiari, precum şi din documentele istorice aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, la Arhivele Statului Filiala Oradea, Biblioteca Orăşenească, Serviciul de Cadastru, Direcţia judeţeană de Statistică Bihor Oradea, Capii Bisericilor Ortodoxe, Catolice, Rabinul Şef al Comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte documente cu conţinut istoric. La toate acestea se mai adaugă studierea toponimiei locale, culegerea şi selectarea creaţiilor folclorice locale, întocmirea unui glosar de cuvinte şi expresii utilizate în plan local, în vorbirea de dinaninte şi după terminarea Primului Război Mondial. Aşa cum am arătat în primele rânduri, această monografie, dorindu-se a fi o lucrare istorică, am considerat că nu este lipsit de interes ca să cuprind în cadrul ei şi un scurt rezumat al

3

Istoriei Transilvaniei, a existenţei de la începutul începuturilor şi a continuităţii Dacilor în judeţul Bihor, cu atât mai mult, cu cât că unii politicieni radicali, nici până în zilele noastre nu reuşesc, sau nu vor să recunoască ADEVĂRUL ISTORIC. Lucrarea este structurată pe mai multe capitole, în ordinea importanţei cunoaşterii conţinutului lor. Primele două capitole le-am dedicat datelor Istorice

4

ale Pământului Transilvan şi a existenţei Dacilor Liberi în judeţul Bihor din Epoca Romană. în capitolul III sunt prezentate aşezarea fizico-geografică şi condiţiile pedo-climatice ale comunei şi ale celor 5 sate aparţinătoare. Cap. IV. cuprinde trecutul încărcat de Istorie al Tileagdului şi ale satelor aparţinătoare, începând cu datele de atestare documentară a fiecăreia. Cap. V. cuprinde problemele demografice şi etnografice, evoluţia lor în timp, limba vorbită în anumite etape de dezvoltare a societăţii. Cap. VI. cuprinde VIAŢA SPIRITUALĂ şi deazvoltarea învăţământului, educaţiei şi culturii, ale populaţiei celor 4 (patru) religii convieţuitoare în aceleaşi spaţii: Ortodoxi, Romanocatolici, Reformaţi şi penticostali. Cap. VIL cuprinde VIAŢA ECONOMICĂ, agricultură, industrie, comerţ, transporturi şi meşteşugurile ţărăneşti, evidenţiind evoluţia lor spectaculoasă postbelică, precum şi involuţia în ultimele decenii, datorită unor factori care depăşeau puterile Administraţiei locale. Cap. VIII. cuprinde obiceiurile vechi, moştenite din generaţie în generaţie, folclorul local în versuri, transmis pe cale orală, colinzi de Crăciun şi de anul nou. Lucrarea se încheie cu un glosar de cuvinte, expresii locale (arhaisme specifice locului) şi cu bibliolteca selectivă a scriitorilor şi cronicarilor din a căror lucrări am extras datele care fac obiectul acestei lucrări.

5

Capitolul I SCURT REZUMAT ASUPRA ISTORIEI TRANSILVANIEI
încă din timpul Comunei Primitive, a existat o organizare TRACO-DACICĂ pe acest pământ Românesc. Sub conducerea lui Burebista, dacii ajung la cea mai dezvoltată formă statală, întemeind un Stat care s-a întins pe întreg terioriul de la Nistru până la Tisa -Dunăre şi Marea Neagră. După moartea lui Burebista, Statul Dac s-a fărâmiţat în opt (8) provincii. Sub conducerea lui Decebal s-a format din nou statul Dac care a fiinţat până în anul 106 e.n. când, după mai multe şi crâncene războaie a fost cucerit de către Romani, în frunte cu împăratul Traian şi transformat în provincie Romană. La data de 11 august 117 e.n., a încetat din viaţă împăratul Traian. După moartea lui, au început din nou ca să năvălească popoarele barbare, care nu mai purtau frică de rezistenţa imperiului Roman. Căutând toate izvoarele istorice, vom afla că în partea de răsărit a Europei meridionale, între Marea Adriatică şi Marea Neagră, trăiesc un adevărat mozaic de Etnii: croaţi, greci, maghiari, sârbi, slovaci, turci şi altele. Tot aici trăiesc însă şi românii, neamul cel mai numeros din această parte a Europei, estimat la cifra de peste 25.000.000 (douăzeci şi cinci) milioane persoane. Aşezările româneşti acoperă întreg teritoriul dintre Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră. Mai sunt însă foarte mulţi români care trăiesc în afara acestui perimetru, cum ar fi Aromânii din Grecia, românii de pe Valea Timocului, din câmpia Panoniei şi dincolo de Nistru. Aşadar, românii, ca şi alte neamuri din Europa, nu trăiesc toţi în Statul care le poartă numele, aflându-se şi dincolo de frontierele naţionale ale României, în statele învecinate. De asemenea, nu toţi cei care trăiesc în România sunt de naţionalitate română, mulţi fiind de naţionalitate maghiară, ţigani, saşi, lipoveni şi alţii. Trebuie însă precizat că numărul românilor care trăiesc ca minoritari în afara graniţelor României, respectiv în ţările învecinate, este mult mai mare, aproape dublu faţă de minorităţile etnice care trăiesc în România. Această situaţie se găseşte mai rar la alte state din Europa. Statisticile făcute estimează că românii

6

până în zilele noastre. Dunăre şi Marea Neagră. a început lungul proces de romanizare pe întregul teritoriu al Daciei. cu ecuaţii încă necunoscute. în câmpia Panonică şi în Transilvania. Aceşti ţărani desrădăcinaţi. au început să facă diferite construcţii şi să practice agricultura pe teritoriile corespunzătoare acestei îndeletniciri. au găsit toate terenurile pustii. se ridică la cifra de 5.000 (cinci milioane). fiind vorba de un mare excedent de populaţie. întins pe întreg teritoriul României. alungând ţăranii de pe pământurile lor. încă din vara anului 117 e. au migrat din Asia! O altă problemă a istoricilor maghiari. Cel mai mare excedent a fost în metropolă.000. prin violenţă.care trăiesc în afara graniţelor ţării noastre. după migrarea ungurilor şi alungarea românilor existenţi în Câmpia Panonică şi din o parte a Transilvaniei. dintre frontierele Nistrului. Această situaţie a apărut în urma transformării latifundiilor în terenuri de vânătoare. a fost aceea ca să descopere când. Faptul că nici un istoric şi nici o cancelarie europeană nu au scris la vremea potrivită despre existenţa daco-romanilor ca un popor mare. Un alt motiv serios pentru declanşarea războiului în Dacia. a dat prilej unor cronicari şi istorici maghiari ca să falsifice istoria şi să susţină că atunci când au venit hunii cu conducătorul lor. aflăm că împăratul Romanilor Traian. după ilustra lor. au luat calea oraşelor. Se ştie însă că poporul Dac era un popor 7 . romanii s-au căsătorit cu fiicele dacilor şi cu văduvele luptătorilor căzuţi în luptele repetate care au avut loc. a fost deposedarea fabulosului ei tezaur. fiind un popor mult mai civilizat decât triburile dacice. în epoca premergătoare acţiunii militare împotriva Daciei. pretinzând ca ungurii au fost primii ocupanţi şi că li s-a „furat" Transilvania de către românii care nici mai mult nici mai puţin. „înţelepciune" au migrat tocmai din Asia?! (nu cumva bazele ortodoxismului au fost puse în Asia ?!! ce gândiri „ilustre" a unui popor plin de „demnitate"!). nu mai are o asemenea situaţie în vecinătatea graniţelor sale de stat. când au venit ungurii. Decebal. Cercetând mai adânc izvoarele istorice. cu preponderenţă în sudul Italiei. Coloniştii romani. care. într-adevăr nu se găsesc documente de arhivă care să ateste acest deosebit eveniment. neputând suporta umilinţa înfrângerii s-a sinucis. în mod treptat şi cu acordul reciproc. Din păcate aceste aberaţii au fost susţinute de către mai mulţi „gânditori" maghiari de-alungul secolelor. Tisei. majoritatea îndreptân-du-se sprea Roma. Din această simbioză s-a format de-alungul anilor ÎNTREGUL POPOR ROMÂN. unde şi de către cine a fost încreştinat marele popor român?. nelocuite. Attila şi mai târziu peste 400 de ani. a avut de rezolvat o serioasă problemă socială.n. Nici un alt popor european.

într-o ţară mare şi bogată. Cele arătate de Anonimus sunt confirmate şi de alte cronici maghiare. între Someş şi Mureş. bulgari şi vlahi. Anonimus mai aminteşte şi alte căpetenii ale Vlahilor din Transilvania: Menumorut. unde domneşte un vlah (român) Gelu. arată că la venirea ungurilor în Panonia. aceasta era locuită de slavi. denumiţi vlahi. Astfel. susţinând că ungurii au fost primii ocupanţi ai teritoriul Transilvaniei. Acesta. reuşind să-1 omoare şi să ocupe teritoriul pe care îl ocupa. vestitul notar al Regelui Bela al III-lea şi al altui anonim care s-a semnat cu pseudonimul Andrei Du Nay (adică Dunai de la Dunăre) în cronicile lor scrise prin secolul XII sau XlII-lea. Cât priveşte Transilvania.credincios şi-1 adorau pe Zeul lor Zamolxe. se aflau în Panonia când au venit ungurii. ajunge să se confrunte în lupte grele cu acesta. un deznodământ care nu le convine deloc. aflat în slujba lui Carol de Valois şi Carol Robert de Anjoux. într-o lucrare apărută în anul 1598. 1-a luat Isus Cristos. Este vorba despre Simon Geza. realizând pentru o clipă de neuitat. care a murit şi a înviat. Tuhutum. Mai putem preciza că datele oferite de Anonimus. al cărui loc. în ciuda încercărilor unor istorici maghiari de a falsifica istoria. care arăta că românii. aflând despre belşugul ţării Transilvane. stă mărturia scriitorului Ştefan Szamoskozy. în buna tradiţie Europeană. în lucrarea „Descrierea Europei". consemnează în anul 1308 că în Sud-Estul Europei. unirea într-un singur stat ale celor trei Provincii Româneşti: Moldova. Un călugăr dominican francez. Instructivă pentru motivele care determină schimbările de opinii a istoriografilor maghiari în corpare. la Kiev. se găseşte un popor foarte mare. în cronica lui Nestor. Astfel. Muntenia şi Ardealul. afirmă cu seninătate latinitatea neamului românesc şi autohtonia pe meleagurile unde locuieşte. Nobilimea maghiară din Transilvania şi odată cu ea şi Ştefan Szamoskozy al nostru înţelege spre ce deznodământ se îndreaptă Istoria. adică după ce Mihai Viteazul s-a încoronat la Alba Iulia ca domn al tuturor românilor. aproximativ prin secolele IV-V-lea. căpetenia maghiarilor. alungându-i pe români. poporul român s-a încreştinat odată cu formarea lui ca popor. cronicarul maghiar Anonimus. încă de pe vremea năvălirii hunilor conduşi de Attila. iar Apostolul Andrei le-a arătat calea dreptei credinţe. sălbăticia faţă 8 . scrisă spre cumpăna Veacurilor XI şi XII. După anul 1600. Anonimus povesteşte în detaliu cum. asupra originii românilor. se afirmă că ungurii s-au aşezat în Transilvania după ce i-au învins pe vlahii şi slavii care trăiau acolo. în credinţa lor. cărora li se spune români şi că sunt păstorii Romanilor. Reacţia nobilimii maghiare a fost promtă! Uciderea mişeleşte a Voievodului Mihai Viteazul pe câmpia Turzii. precum şi Vlad în Banat. ori de Simon de Geza şi confirmate de Cancelariile maghiare sunt în deplină concordanţă cu mărturiile scrise ale altor izvoare istorice.

cum să falsifice mai credibil Istoria pentru a nega că românii descind din strămoşii lor daco-Romani! Astfel. Szulzer. abia în Secolul al XII-lea. de o convingătoare competenţă. Continuitatea „Dacilor" nu este încă pusă în discuţie. ortodoxismul lor care nu putea fi deprins numai în sudul Dunării. Istoricii unguri însă nu! Cu privire la venirea românilor în Transilvania. a prezenţei românilor în nordul Dunării şi în Transilvania. Szulzer oferă teoria: „Tăcerea izvoarelor istorice până în Secolul al XIII-lea. Cancelariile maghiare şi-au frământat mult minţile. „în decursul timpului". se înscrie la cuvânt şi Francsisc J. fie după acesta. teza lui Szulzer a fost reluată şi dezvoltată peste aproape un secol de către Robert Roesler în lucrarea: „Rumänische Studien Untersuchungen Zur Aszterar Geschichte Rumänien" (cercetări asupra istoriei mai vechi a României). au recunoscut în termeni categorici Autohtonia românilor. se sprijinea pe următoarele argumente privind imigraţiile: 9 . Teza „Roesleriană" cum a fost numită. vechi sau moderni. adică în focul disputei politice iniţiate de români. lipsa de drepturi politice a românilor din Transilvania. Alături de refuzul Curţii de la Viena şi a Dietei din Transilvania. elveţian de origine. Se ştie însă că toţi istoricii. absurdă faţă de adevărul istoric. o teorie istorică a migraţiei românilor în Transilvania. un Szenturay va susţine supraveţuirea coloniştilor Romani numai în Principatele Româneşti extracarpatice de unde au venit în Transilvania peste munţi. în deplină legalitate cu nobilimea maghiară. Cu această lucrare. lucrare care a avut un ecou larg în lumea Europeană. care au învăţat limba latină de la stăpânitorii lor Romani. pentru a obţine drepturile ce le fusese uzurpate cu mai bine de trei secole în urmă. fie înainte de Szulzer. românii de mai târziu fiind de fapt descendenţi ai dacilor.de populaţia românească. a cărui acoperire şi falsificare începe astfel să devină o datorie patriotică a oricărui bun istoric maghiar. influenţă care nu se putea exercita decât în sudul Dunării. scrisă în anul 1871-1872. nu numai în urma ungurilor dar şi în urma saşilor. în cartea sa „Geschichtes des transalpinischen Dacien". cu saşii şi secuii. Abia spre sfârşitul Secolului al XVII-lea. Printre primii se află acest Ştefan Szamosközy. Leipzig 1871. care după anul 1601 „Descoperă" că Romanii şi-au retras coloniştii din Dacia sub Galenius. Deci. va prezenta cronicarul Francsisek J. influenţa slavă a limbii române. Acesta lansează o teorie istorică prin care susţine că românii au migrat în Transilvania. stabilit în Transilvania prin căsătoria cu fiica unui sas. Szulzer. Szulzer a gândit să-i facă pe plac socrului său şi altor saşi! Nu se ştie dacă a reuşit. printre care şi dreptul de a se bucura de legile ţării. Dar. pentru început este negată romanitatea românilor. mărturiile antice despre părăsirea Daciei de către Aurelian.

precum şi nădejdilor de unire ale tuturor românilor din Ardeal. limba română a suferit o puternică influenţă albaneză. care treptat s-a transformat în terenurile goale şi mai puţin populate de la Nord. X. susţine în mai multe lucrări că: românii sunt descendenţii tracilor romanizaţi în ţinutul cuprins între Dunăre şi Balcani. Makai consemnează ca românii aflaţi în Maramureş au venit din Moldova. Ştefan Katana şi I. unde şi-au format o limbă. Aici în sud. la al cărui ordin întreaga populaţie a trecut Dunărea în Sud. 5. Teza Roesleriană este susţinută de către istoricul ungar P. 2. ocupând definitiv Sud-Estul Europei. 6. Dessler. după „luminata înţelepciune a cronicarilor unguri". iar de aici au migrat în nordul Dunării. al XlII-lea. în Sec. Dacia a fast evacuată de către Aurelian. la sfârşitul 10 . unde găsesc ungurii care erau instalaţi ca stăpâni ai locului. conchide Robert Roesler. Lipsa de valoare documentară a cronicei scrise da Anonimus (notarul Regelui Bela). Peninsula Balcanică a fost deci punctul de plecare a poporului român. Hunfalvi care de fapt şi-a schimbat numele din P. Jozsef Karâcsony este mai tranşant: românii s-au format în Romagna de unde au venit în Dacia după anul 1526. de unde au migrat în Balcani ca păstori romani. în Transilvania au ajuns în Sec. Influenţa slavă asupra limbii române. având menirea să răspundă opoziţiei româneşti din Ardeal la instaurarea Dualismului şi la suspendarea oricărei autonomii Transilvănene. Apariţia acestei teorii este circumstaţiată politic. prin Secolul al XlII-lea. românii s-au format ca popor în Munţii Apenini. Pentru istoricul Ludovik Rethy. se explică prin îndelungata vieţuire a românilor în sudul Dunării. Piesker. cu cele două principate care s-au unit în anul 1859. Iosef Kemenyi. Dacii au fost exterminaţi de cuceritorii Romani şi nu pot fi consideraţi înaintaşii românilor de azi. 4. ei au emigrat în Nord. în Secolul al XTX-lea afirmă că românii din Transilvania sunt descendenţi din coloniştii Romani. care argumentează că vatra de formare a poporului român trebuie căutată în Asia. Problema continuităţii românilor în Dacia era cât pe ce să primească o soluţie definitivă la istoricul Austriac J. A.1. Tăcerea izvoarelor Istorice asupra prezenţei româneşti în nordul Dunării vreme de un mileniu (mileniul imigraţiilor). Hurdadorfer şi naţionalitatea. 3. idee atât de trăznită încât nu a fost împărtăşită de nimeni. cu progres în toate planurile da Stat. Cronicarul I.

în 1900. Iosef Becko precizează că: „Vlahi se trag din Romani.647 maghiari şi 404.909. erau 1. menite să umfle unele cifre şi să scadă altele. drepturile civile ce se cuvin în mod legal poporului român. erau 916. Astăzi au ajuns în stare de servitute faţă de nobilii maghiari din Transilvania dar. în raport cu populaţia propriu-zisă maghiară în cadrul Imperiului Habsburgic. opiniile maghiare au evoluat între două poziţii radical distincte şi contradictorii. Cu tot adevărul istoric. La începutul. a preponderenţei elementului românesc în Transilvania.636 secui. odată cu conflictul făţiş declarat la 1848 între români şi maghiari. agravat prin instituirea Dualismului Austro-Ungar. când propaganda revizionistă a „descoperit" că maghiarii şi secuii sunt de aceeaşi naţionalitate.292 secui.394.260 români erau 1. la 2. nu şi-au pierdut nici limba.628 maghiari şi 353. Cancelariile maghiare nu au recunoscut nici în ruptul capului. la 2. De asemenea în anul 1740.027 secui. conform acestor recensăminte. în 1910.674 români. András Huszti. care este un semn sigur că ei sunt în Transilvania urmaşii vechilor coloni Romani. consemnează că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de limba veche Romană ca naţiunea Vlahilor. istoriografia maghiară nu-şi pune problema continuităţii româneşti în Transilvania şi afirmă. iar în anul 1778.763. Ungaria anilor 1867-1918. Nu le-a contestat-o nimeni această identitate. nu au putut ascunde totuşi realitatea cunoscută tuturor.294. deşi întocmite prin aplicarea a diferite tertipuri. cu toate dovezile de necontestat. anume din coloniile pe care Traian şi ceilalţi împăraţi le-au adus în Dacia".617. De menţionat că statisticele oficiale maghiare făceau distincţie între maghiari şi secui. nici obiceiurile strămoşeşti". Deci. Istoriografia maghiară modernă şi contemporană îşi pune însă problema continuităţii româneşti. gata ca să sacrifice orice adevăr istoric şi orice principiu. în termenii cei mai categorici. deşi au trecut atâtea veacuri. Recensămintele efectuate de către statul maghiar pentru populaţie înainte de primul război mondial. disproporţionat. în veacul al XIX-lea. pentru interesele Statului Maghiar multinaţional.421 români. a reieşit următorul raport demografic între românii şi maghiarii din Transilvania: în 1880. toţi istoriografii maghiari s-au aliniat într-un front comun antiromânesc. Această distincţie străveche a încetat să mai fie făcută după data de 1 decembrie 1918. Ardealul este mai înainte de toate Românesc! După cum am putut vedea. câte odată în termeni dramatici! Istoriografia modernă 11 . prezenţa românilor în Transilvania la data venirii ungurilor aici. Concluzia: Prin proporţia numerică a populaţiei.231 maghiari şi 441.Secolului al XVUI-lea. scoasă în evidenţă de cele 3 recensăminte. la 2.

Căsătoria între ortodcşi şi între cei de Legea Romei este oprită. Alt mod de maghiarizare s-a încercat de către grofi şi latifundiari. Astfel. armeni. Cu aceste nume îi înregistrau la Ofiţerul Stării Civile. saşi. de maghiarizare a acestora şi a celorlalte naţionalităţi din interiorul Imperiului habsburgic de odinioară. emanând de la Papa Nicolae al IV-lea. care-i scutise de război pe nobili. sfătuindu-i ca să nu-şi schimbe naţionalitatea şi religia. Orbiţi de politica rasistă pe care o aplicau la toate nivelurile. care ţin pe moşiile lor preoţi ortodoxi. care se străduiau ca să susţină fiinţa naţională a românilor. cu rrecizarea că nu şi pentru cei români. Nobilii. la fete. deoarece în Secolul al XIII-lea. ideologii unguri făceau afirmaţii prin presă. Se pare însă că pentru regii şi nobilii unguri. evrei. Viola. prigoană mai puţin creştinească. deşi acestea se întreţineau din subvenţiile cetăţenilor români. cnejii şi ţăranii îşi vor pierde moşiile dacă nu-şi botează copiii în legea Catolică"! O discriminare asemănătoare la nivelul aristocraţiei făcuse incă din anul 1426 acelaşi Rege Sigismund. Presiunea asupra preoţilor venea de la Autoritatea Papală. până ce ortodoxul nu se va boteza la preotul latin. Să se confişte proprietatea preoţilor români şi să fie expulzaţi din ţară. ori de câte ori s-a putut. s-a încercat în primul rând prin şcoli. românii abia începeau să se stabilească în Dacia! Adevărul este că problema continuităţii românilor în istoriografia maghiară. care duc poporul la rătăcire. Mai întâi s-a urmărit desfiinţarea a cât mai multe şcoli româneşti. slovaci. la băieţi şi de Rozsi. Lajos. Replica maghiară la cererea românilor de drepturi egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. Virâg. Maghiarizarea Ardealului: români. Eszti. se ordonă următoarele: „Se despoaie de avere toţi nobilii şi cnejii. a fost aplicarea politicei de deznaţionalizare. într-o dispoziţie din 1428 a regelui Sigismund. Cazuri concrete s-au cunoscut în comuna Vârciorog. sârbi. Concomitent au făcut colonizări maghiare. înainte de anul 1918 şi după. localităţi unde funcţionau şcoli ungureşti de stat şi pe a căror teritorii aveau grofii unguri moşii. prin înşelarea românilor ca să le fie naşi la copiii nou născuţi şi să le dea nume ungureşti la botez ca: Gâspăr. comuna Ţeţchea şi în satul Hotar judeţul Bihor. precum că 12 . încă din Secolul al XIII-lea s-au deslănţuit persecuţiile împotriva preoţilor de religie ortadoxă. etc. obligaţia s-a transformat repede într-o plăcută îndeletnicire. deranjează Cancelariile acestora când românii încep ca să emită pretenţii politice. Ferencz. tic. drepturi ce ar decurge din faptul că ei sunt locuitorii cei mai străvechi în Transilvania şi cei mai numeroşi.maghiară încearcă să demonstreze că nu au nici o valoare documentară acele cronici maghiare din Secolele XII—XIII-lea care consemnează o străveche prezenţă românească în Transilvania.

cea iintâi naţiune a lumii" (A magyar hivatva van reâ hogy elso nemzete legyen a 13 .„maghiarimea este sortită să devină.

prin colonizările maghiare făcute în anii premergători primului război mondial. sub preşedinţia contelui Bânffy Béla şi a deputatului Horvâth Gyula. ocupând Ardealul printr-o dispunere continuă de aşezări. a stârnit şi o politică de colonizare a Ardealului cu maghiari aduşi din alte părţi ale Ungariei. Cu alte cuvinte se poate vorbi de un revizionism maghiar înaintea Păcii de la Trianon. părţile mărginaşe secuimei şi împrejurimile de-alungul râurilor. o serie de comune care mărgineu spre Vest teritoriul preponderent românesc. în judeţul Turda (Luduş. poporul maghiar sau privilegiaţii statului maghiar!!? Realitatea celor 3. Astfel. Drighin în 1903) precum şi din Viţa. în viziunea politică a majorităţii feudalilor unguri. Armeni. încă cu o sută de ani înainte de 1867. câmpia. Planul de colonizare a prevăzut mijlocul Ardealului. Nimigea era să fie alipită la judeţul Szolnok. îndeosebi din „Pusta". Iosif al II-lea. au organizat o prigoană poliţienească asupra luptătorilor naţionalităţilor oprimate. noi suntem sortiţi pieirei"! întrebarea s-ar putea pune: „care noi?". Ardealul era pentru „Emke" şi autorităţile de la Budapesta. concomitent cu colonizările făcute. a Societăţii „Emke". fără a mai ţine seama cum s-a ajuns la ea. Pişchi şi Pociovelişte în anul 1910. Dobâca.000. bunăstarea acestora depinde de maghiarizarea celorlalte naţii. Comisia Internaţională de pe lângă Conferinţa de pace de la Paris. însăşi marale patriot Kossuth declara că „fără maghiarizarea croaţilor. din Caras în 1903. S-a mai avut în vedere colonizarea comunelor Feldioara. iar 13 în Caraş-Severin şi Banat. Sărmaşul Mare în anul 1894. care a fost foarte mult influenţată prin politica de colonizare şi de maghiarizare cu orice preţ: Conducătorii Statului „naţional unitar" ungar. Astfel că până în anul 1918 ca rezultat al acestor colonizări. unul dintre cei mai tenaci colaboratori la „Budapesti Hîrlap"! Cunoscându-şi bine conaţionalii. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat secţia colonizării secuilor. la încheierea păcii. După o mie de ani. când s-a constituit Dualismul Austro-Ungar. au devenit cu forţa maghiare în mod artificial. Nimigea şi Baia Mare. suferind o revizuire. 14 .000 de români. Szolnok. de a micşora procentul majoritar românesc. cu scopul de a contracara preponderenţa românilor. românilor şi a saşilor. Opt colonizări au avut loc în Ardeal. printro măsură de Cabinet a primului ministru Besuiet. frontierele de apus ale României nu au fost fireşti. tot „Terra deserta" la dispoziţia bunului plac a unor falsificatori ai Istoriei.vilâgnak) şi acest lucru se întâmpla nu la publiciştii de poiezie. în judeţul Cojocna. comunele Terihas. anticipa că nobilimea maghiară este şi va fi mereu îngrozită ca să nu-şi piardă veniturile şi privilegiile. spre ţara mamă. ci la oamenii politici cu trecere cum a fost Hoitsy Pali. care a verificat pe teren delimitarea demografică dintre cele două state a luat în considerare starea de fapt din acel moment.

000. care au trimis la Viena o delegaţie de 300 persoane. la 1 iunie 1894). germani două milioane. La acest proces s-a ajuns în urma acţiunii energice şi în acelaşi timp paşnice a românilor din Ardeal. sârbi. procesul „memorandiştilor". împăratul. să ne judece Tribunalul lumii civilizate. unde s-a judecat în 1894. dar Dumneavoastră sunteţi stăpâni pe individualitatea noastră fizică. nu însă şi pe conştiinţa noastră care. românii semnatari ai documentului au ajuns în boxa acuzaţilor la Tribunalul din Cluj. de apărare în interesul juridic? Nu! Puterea. am fost terorizaţi într-una de când am demonstrat lumii civilizate asupririle ce le îndurăm. în această cauză este conştiinţa naţională a poporului român. Un moment deosebit de important în această confruntare 1-a constituit vestitul proces al „memorandiştilor". ci aplicarea forţei. pentru cuvântul rostit de unul dintre liderii români. vorbă de dreptate nu poate fi. la insistenţele Guvernului din Budapesta.000. caută să reducă la tăcere şi supunere oarbă. S-a agitat prin presă opinia publică maghiară reprezentată prin Juriul din Cluj. Publicând acest text. osândindu-i pe vinovaţi. pentru noi. face ce voieşte! Nevinovaţi suntem. memorabil printre altele. 15 . care toţi doresc ca să trăiască în pace frăţească cu maghiarii. celelalte unsprezece milioane de nemaghiari: Români 3. din toate straturile sociale. sub ocrotirea legilor drepte şi egale pentru toţi! (din apelul Academiei Române către toate academiile din lume. în zadar am încercat toate formele şi mijloacele legale!! în zadar ne-am plâns la toţi factorii competenţi ai statului.000) şase milioane de maghiari. a refuzat să-i primească pe români. în zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat în repetate rânduri pentru respectarea drepturilor noastre naţionale. nici măcar textul memorandului nu 1-a primit. cât şi guvernul ne-au dus la convingerea de nestrămutat că în faţa lor. Am fost violentaţi şi aici. Să nu ne cereţi nouă ca să fim complici în acest proces simulacru. cerând de la dânsul ca să înceteze măsurile de reprimare prin care în Regatul poliglot al Ungariei. care este nepărtinitor. Exclusivismul de rasă a declarat război de exterminare a limbii şi naţionalităţii române. în contra noastră şi a întregului popor român. Aţi proclamat că forţa învingă dreptul şi aţi arătat în faţa lumii că nu judecata dreaptă primează.mergând până la omucideri nepedepsite! Se aştepta ca în urma acestor prigoane să părăsească Ardealul un număr cât mai mare da români.000. Mai poate fi vorba da judecată dreaptă. croaţi. Apărătorii noştri au fost siliţi prin violenţă să se îndepărteze. slovaci 6. în primul rând intelectualii. Cităm din acest discurs istoric: „Ceia ce ne-a silit pe noi şi pe întregul popor român să facem acest demers. cele (6.000. cu misiunea de a înmâna „ÎmpăratuluiRege al Austro-Ungariei" doleanţele româneşti. este faptul că atât legislaţiunea. Dacă nu sunteţi D-voastră competenţi să ne judecaţi. avocatul Ioan Raţiu.000.

0. România a rămas un stat naţional unitar. revendicînd o administraţie naţională autonomă.896 locuitori în anul 1930 faţă de aproximativ 7. Ei cereau încorporarea Transilvaniei în Statul Ungar şi să aplice românilor opresiunile devenite de nesupartat. în anul 1919.9 maghiari. prin dictatul de la Viena. 0. proclamă detronarea Casei de Austria. a consfinţit unirea Transilvaniei cu România. din august 1940. 0. impunând supremaţia elementului maghiar.p. numai de plăcerea de a vedea curgând sânge. prin tratatul semnat apoi la Trianon. 2% bulgari.9% erau români. 3. osândindu-ne veţi izbuti numai să dovediţi lumii că maghiarimea este o notă discordantă în concertul civilizaţiilor lumii!!!" Curtea cu Juraţi din Cluj i-a osândit pe memorandişti la ani grei de temniţă. dar Tribunalul lumii civilizate i-a condamnat pe strâmbii judecători. dar au îndemnat timp de douăzeci de ani naţiunea maghiară. Cercurile politice de la Budapesta.3% altele. Mai mult.5 ţigani. 4.2% ruteni şi ucrainieni. Favorizaţi fiind de premizele declanşării celui de-al II-lea război mondial. din totalul populaţiei ţării 71. lipsiţi de apărare.3% polonezi. în număr de trei milioane şi jumătate. 0. sloveni.16% germani. Potrivit Recensământului făcut în anul 1930. Transilvania şi Banat s-au întrunit într-o mare adunare.250. românii din Ungaria.000 persoane şi au adoptat în unanimitate o rezoluţie. râvnind la cucerirea Ardealului. ucigând oameni nevinovaţi. politică pe care o promovează de o mie de ani.3% sârbi. avea o suprafaţă de 295. au obţinut jumătatea de Nord a mult râvnitului Ardeal.049 km. Unind toate provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină.1% greci 0.052. O asemenea constituţie o cereau şi popoarele Croat. printr-un fanatism de rasă fără precedent în Europa.Prin spiritul da intoleranţă.3% cehi şi slovaci. Românii din Ungaria şi Transilvania. 2. împrejuriri în care sau comportat tot atât de crud ca hoardele hunilor de odinioară. 7. atât din punct de vedere politic cât şi eclesistic. La data de 15 mai 1848. Sârb şi Slovac. nu numai că s-au declarat nemulţumite cu tratatul de la Trianon. 0.000 în anul 1916. la ură şi la crimă împotriva poporului român. croaţi. porniţi pentru a falsifica adevărul istoric. luptă în continuare ca sa dobândească autonomia. România întregită în hotarele sale istorice. revendicare care să fie înscrisă într-o constituţie bazată pe principiul federaţiei.3% ruşi. în număr de peste 40. luându-se în considarare situaţia demografică a acestor regiuni. 1.9% turci.6% găgăuţi.000 înainte de anul 1918 şi o populaţie de 18. 0. românii constituind majoritatea covârşitoare a populaţiei ţării. faţă de 137. pacea de la Versailles. avându-1 în fruntea acţiunii pe ministrul Battyânyi. 4% evrei. Cu toată înverşunarea politicienilor unguri ale vremii. Maghiarii însă nu au acceptat revendicările legitime ale raselor vecine. Atunci când le-a sunat 16 .

totuşi prin legăturile populaţiei cu lumea Română. teritoriul judeţului Bihor nu a fost încorporat în Imperiul Roman. atât în agricultură cât şi in construcţii de locuinţe. dacii din Bihor au construit cetăţi pe munţii greu accesibili . monede despre care vom relata mai pe larg în documentaţia lucrărilor Arheologice de la Cetatea Biharea. populaţia din Bihor a fost organizată în voivodatul condus de Menumorut.n. o atestă descoperirea de monede romane din Tileagd. de unde au luptat împotriva cotropitorilor care râvneau la tezaurul în aur. în retragere au făcut alte crime în rândul civililor şi au distrus bunuri materiale. în perioada secolelor II—IV era noastră. Călăţea şi Ineu. Marius Aurelius în 161-180 şi Lucius Verus 161-169. Capitolul II EXISTENTA SI CONTINUITATEA DACILOR ÎN JUDEŢUL BIHOR Existenţa populaţiei Geto-Dace pe cuprinsul actualului judeţ Bihor. în cadrul larg al lumii rurale daco-romane.. influenţată de rezultatele muncii romanilor. După cucerirea Daciei de către Romani.Pădurea Craiului. pe fondul populaţiei româneşti. 17 . jefuind tot ce s-a putut jefui. a urmaşilor lui şi a lui Decebal. începând cu Secolul al X-lea.. Chistag. Vadu Crişului. Sub conducerea lui Burebista şi a lui Decebal. Descoperirile arheologice atestă participarea dacilor din Bihor la formarea Daciei libere sub conducerea lui Burebista. adunat de către daci din Munţii Apuseni.n. treptat are loc şi aici romanizarea. în „Legenda Sancti Gerhardt" se arată că populaţia de pe valea şi terasa Crişului Repede. se găsea pe drumul feudalismului. în mod treptat. în Secolul al X-lea.ceasul istoriei. au început să pătrundă grupuri ungureşti care prin violenţă au ocupat terenurile fertile ale românilor. în anul 106 e. atestată documentar din anul 1075. alungându-i din proprietăţi?0 lor. cunoscuţi sub denumirea de Dacii liberi din epoca Romană. După secolul al Xl-lea. este semnalată conform documentelor de arhivă. fiind vorba despre dinari Imperiali care au fost emişi de către Antonius Pius in 138-168 e. cu centrul în Cetatea Biharea. Legăturile cu lumea romană ale dacilor din judeţul Bihor.

printr-un act de danie.. documente scrise din arhive.n. redactat 18 . Biharea şi Chistag care.începând cu anul 1075 e. atestă primele aşezări omeneşti Bihorene.

Popovici. Aceste ţinuturi şi localităţi Transilvane. în vremea dacilor liberi de epocă romană şi postromană. filiala Arhivelor Statului Bihor. arheologii şi istoricii şi-au dat seama că cetatea de pământ de la Biharia s-a ridicat în. „Pe terasa stângă a pârâului Cismeu. personalitate care era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. Regele Geza II al Ungariei. cunoscută încă din secolul trecut. în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săpături sistematice în ultimii ani. denumită astfel de către secuii care s-au aşezat aici. 8). lucrare în care este consemnată localitatea Tileagd. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadin). în zona de Nord-Est a satului. Bucureşti. cum este denumită în tradiţia locală. în valea Crişului Repede. 1983. Ortelius a făcut călătorii în mai multe ţări Europene. 22954. cele din epoca veche (din antichitate). Harta şi lucrarea menţionată se găseşte la Britisch Muzeum P. menţionându-se şi ocupaţia localnicilor cu creşterea vitelor şi albinăritul. locuite de români. pe atunci se numea Willa Quest (I. în epoca dacică. Tot în lucrarea respectivă este consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei. p. stabilind prietenii cu cartografii vremii. tot mai multe aşezări omeneşti sunt evidenţiate în documentele vremii şi în mod deosebit prin Recensămintele anuale de impozitare. în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare. lângă un castru Roman de graniţă a luat fiinţă localitatea Tilegd. se întindea 19 . respective în cea românească din feudalismul timpuriu. perimetrul unei staţiuni arheologice cu mai multe nivele de locuire. cetate care a fost atestată documentar în anul 1075. Este normal de presupus că localităţile care au făcut obiectul daniei actului amintit erau sate închegate şi vechi. dăruieşte Mănăstirii Gran din Slovacia. La sud de cetatea de pământ şi pe locul cetăţii. Din cât cunoaştem. Chistagul. au fost cartografiate în perioada anilor 1527-1598 de către cartograful Abraham Ortelius născut în Anvers. în perioada anilor menţionaţi. în urma descoperirilor arheologice de la Cetatea Biharea. menţionată „Mezotelegd" şi a fost atestată documentar în 1256. aşa cum am mai arătat. în lucrarea sa întitulată „Transilvania Dacică Teatrum Orbis Terarum" se află textul şi harta Transilvaniei (295 x 420). a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sunt bine reprezentate prin descoperiri arheologice. în anul 1075 câteva sate din Bihor. se află cetatea de pământ de la Biharea. Ulterior. După acest eveniment. Alte documente de arhivă aflate în păstrare la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea ne relatează cu lux de amănunte asupra existenţii şi continuităţii dacilor în actualul judeţ Bihor. acest act de danie este primul care vorbeşte despre Bihor. prefeudalism şi feudalismul timpuriu. demonstrând o continuitate de civilizaţie autohtonă. cetatea lui Menumorut. Să le derulăm conţinutul după cum apar detaliate în documentele de arhivă. care odinioară era Dacia.în limba latină.

b) Cultura prototracică otomani (II—III) este reprezentativă la Biharea prin ceramică descoperită în aşezarea de la sud de cetate. Arheologul Cîujan M. morminte din secolul IV era noastră iar S. la locul „Lutărie" şi în cetate apare un strat arheologic compact. c) Dacii din epoca arhaică a civilizaţiei lor (Halstathul mijlociu şi târziu de la începutul „La Teneului") au ridicat o cetate de formă neregulată pe terasa Cesmeului. o locuire dacică sigură la Biharea presupune corect. d) Ştim astăzi sigur. cărora le urmează purtătorii culturilor Baden şi Coţofeni. terra sigilată. Alături de ceramica dacică tipică (lucrată cu mâna sau la roată) s-au descoperit la Biharea şi multă ceramică Romană. e) Aşezarea a fost locuită în continuare şi în secolele IV-VI e.n. a feudalismului timpuriu din centrul Europei. aşa numită „Cetate a Fetelor". Această realitate. la locul numit „cărămidărie" şi în depozitul de bromuri de la sfârşitul acestei epoci şi începutul Haltstatului. Aşezarea dacică de epocă Romană se întindea în partea de Nord-Est a cetăţii şi pe locul actualei cetăţi. In partea de Sud a cetăţii. ustensile. desigur în limitele altor cunoştinţe. parţial acoperită şi parţial refolosită în cadrul marii cetăţi patrulatere de la începutul feudalismului românesc. specialist în depozitele de bromuri pe întreg teritoriul ţării noastre. unelte. în seria depozitelor Cincu-Suseni. că dacii de la Biharea au continuat să locuiască în vechea lor aşezare şi in Epoca Romană. la începutul secolului XX. Cseplo si J. încă cu mai bine de 7 (şapte) decenii în urmă. şi P. singuri sau alături de celţii localizaţi lângă aşezarea dacică. dacic halstatian (C şi D) şi de la începutul „La Teneului" secolele IV—II înaintea erei noastre. Cseplo. dacilor de la Biharea li se adaugă un contigent de populaţie Celtică.în neolitic o aşezare a purtătorilor culturii Tisa. locuirea staţiunei în epoca Romană a fost observată în mod just de către H. Roska a dezvelit în săpăturile sale din 1924-1925. ceramică cărămizie şi gălbuie de factură romană provincială. arheolog orădean. podoabe. depozit încadrat cronologic de M. cu forme caracteristice şi mult grafit în pastă. Rusu. clar identificată în aşezare prin ceramica sa specifică. în cazul în care nu se vor fi asimilat la masa populaţiei dacice. ceramică. 20 . pe baza materialului concret. La începutul secolului III înaintea erei noastre. Karâcsony. O cetate dacică.

ceramică din sec.Dumitraşcu în anul 1973. V-VI e. M. unelte şi podoabe din secolul IV-V era noastră. a descoperit ceramică. cu ocazia săpăturilor efectuate în cetate şi la locul numit „Lutărie". In anul 1954. dintre care amintim: ceşti. Rusu a dat la iveală.n. una mai mică şi a doua mai mare. cu buza lobală şi toarta tersionată.. 21 .. VI e. un bordei din sec.n. imitând piese de metal. lucru ce s-a găsit şi la ţipaturile lui Sever Dumitraşcu în anul 1973. cu ocazia săpăturilor sale de salvare.

remanent română sau mai degrabă Bizantină.f) Un bogat material arheologic din sec. podoabe. uneori intercalate. lucrate la roata rapidă (pe alocuri mai păstrează elemente tehnologice de factură postromană. care au forme neregulată. istoricul Ştefan Pascu scria despre cetatea de la Biharea următoarele: „Castrul de la Biharea era centrul voivodatului lui Menumorut. arhaice. brăţări. X e. lucrată cu roata înceată. Acest proces se oglindeşte în studierea ceramicei din aşezare unde începând cu secolul VIII. Cetatea patrulateră de pământ de la Biharea indică prin forma sa că este de origină Sudică. după împăcarea dintre Ducele Bihorului şi Ducele Árpád. orientat Est-Vest. alte ustensile amnare. Sintetizând ştirile istorice şi arheologice. zăbale.n. Construirea cetăţii de la Biharea de către populaţia locului în sec.n. deosebită de ceramica slavă arhaică. la locul „Lutărie". la picioarele morţilor fiind depuse cápate de cal -. VIII—IX. lângă spaţiul românesc de la Biharea s-au aşezat şi un grup de slavi. aici au găsit maghiarii mari bogăţii. greutăţi de lut şi ceramică lucrată cu mâna. Aici au fost descoperite unelte. a fost ridicată cetatea patrulateră de pământ. scăriţe pentru şea. trasă tiroid la pasta moale a vaselor. După părerea lui M. cu inventar caracteristic maghiar pentru prima jumătate a secolului X e. ornamentată cu linii simple sau cu linii în val. inele de tâmple. ustensile. piese de harnaşament. Se presupune că în secolele VII—VIII e. pecinegă) sau mai târziu de cea maghiară. predomină ceramica autohtonă. Din această cetate s-au dat luptele dintre populaţia românească şi cetele cotropitoare maghiare. cetatea de reşedinţă a voivodului.n. de geografie istorică şi de către medievistul maghiar Gyórgy Gyorfi. VIII—IX a fost observată pe criterii istorice. ornamentată în maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia. o sabie. sec.. cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. efectuate în cetate şi în aşezarea la sud de cetate. Se pare că din acea vreme datează şi cele câteva 22 . Rusu. eventual germană veche) şi ornamentată cu benzi de linii simple sau în val.n. de cea turcomana (avară. arme-vârfuri de săgeţi. să fie aparţinut ungurilor căzuţi în luptă pentru cucerirea cetăţi. Castrul Biharea a fost lăsat mai departe în stăpânirea lui Menumorut dimpreună cu un vast hinterlanat al acasteia. de tipul „Stare-Mesta-Nicoleană".. de soarta acesteia era legată soarta Ţării Crişurilor. râşniţe. care au convieţuit cu populaţia autohtonă şi care au fost asimilaţi de români în secolele următoare (IX—XIII). în sec. descoperite pe dealul „Şumuleu". cetatea lui Menumorut. nu ar fi exculs ca cele 8 morminte de călăreţi. VII-X e. deosebită de celelate Slave din centrul Europei. a ieşit la iveală în urma săpăturilor din anul 1973. aici s-a organizat cea mai îndârjită rezistenţă. spre sud până la Crişul Alb. topoare. După câte ne dăm seama până în prezent.

din punct de vedere etnic. a inventarului concludent şi a unor analize antropologice ferme.fragmente ceramice nelocale. unelte. din cimitirul de la locul „Cărămidărie". ustensile ci şi cele 506 (cinci sute şase) morminte. După opinia cercetătoarei amintite. după trecerea evenimentelor pomenite în cronica lui Anonimus. ele formează o serie autohtonă. din lipsă a materialelor. nu pot fi date şi atribuite cu precizie. le corespunde nu numai descoperirea de ceramică. diferită de seria Slavă de tip Moravia de la Ciumbrud. au fost descoperite în anul 1973 încă 9 (nouă) morminte (probabil un alt cimitir) cu inventar foarte sărac (inele de bronz şi de argint) şi care. ornamentată cu linii incizate striuri (kamatric) şi ceramică ornamentată cu rotiţe. este o continuare organică tehnologică şi statistică a ceramicei locale lucrată la roata rapidă şi ornamentată cu benzi de linii simple şi în val. mărgele de pastă şi din sticlă. Roskaînanii 1924. la sud de cetate. Acestor secole XI—XII—XIII. Şi în incinta cetăţii. vase. probabil de provenienţă Central Europeană. făcând faţă noilor condiţii istorice. în mijlocul comunităţii locale din cetate. cu unele elemente protolrapcide şi Nordice. o populaţie brahicefală cu evidente urme Mediteraniene. vechea aşezare dezvoltată. pandantine. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteristice din secolele VIII—EK. în secolele IX-XI. Rusu în anul 1954. arătând un cimitir al unei comunităţi paşnice. pomenite în cronica lui Anonimus. Atât în cetate cât şi în aşezarea din jur. viaţa comunităţii locale a continuat în vechile coordonate. Deţinem în schimb concluziile unui studiu recent de antropologie publicat de Olga Necrasov. desvelite deM. legată de începuturile istoriei noastre medievale. dar temporară. descoperite de M. în săpăturile din anul 1973 s-a descoperit ceramică şi piese de inventar datând din aceste secole.1925 şi 18 desvelite de M. ceramica imitând-o pe cea bizantină. eventual al pecinegilor care au avut o vreme dominaţia politică şi în aceste părţi. Se cuvine în schimb să amintim că Cetatea de la Biharea. deocamdată. sub nivelul din secolele XI—XIII. Rusu în anul 1954 la locul „Cărămidărie". găsite în cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină. mai amintim descoperirea la Biharea. brăţări. morminte din care lipsesc cu desăvârşire armele. Acesteia i se adaugă cele două cuptoare. monede. La „Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuinţe datând din aceste secole. posibil mărită. Au fost găsite în schimb podoabe ca: inele de tâmplă. Din secolele XIII-XVI. pe lângă ceramică. a unor pinteni de fier cu rotiţă (restul elementelor de cultură materială de mai târziu nu interesează rândurile de faţă). în care se consideră că scheletele din cimitirul de la Biharea „Cărămidărie" prezintă certe urme de asemănare cu două grupuri de schelete de la Sud-Est de Carpaţi. Sporadic îşi face loc elemente noi. coliere. va fi şi prima cetate dacică din Istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată în 23 .

Rusu. în locul vechei cetăţi şi a aşezării de odinioară.documentele de Cancelarie ale Evului Mediu. aşezarea de pe Crişul Repede îşi va câştiga întâietatea. va implica mutarea aici a Episcopiei de la Biharea. Feudalitatea Catolică a încercat să se înstăpânească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător. în rivalitatea dintre Biharea şi Oradea. întemeind capitulul din Oradea. De altfel. când au fost găsite aceste monede în raza localităţii Tileagd. Era şi aceasta o expresie a vechilor rivalităţi autohtone.53 Drahme. împrejurimile sale. în A. deci cea mai veche atestare documentară în zonă din anul 1075 (vezi documente privind Istoria României. Oradea de dinainte de invazia tătărească şi de după 1241-1242. 69-72. Tot cu ocazia lucrărilor agricole pe terenul localităţii Tileagd. F. seria C. Karăcsony . 2. M.Date antrometrice asupra populaţiei vechi „Cetatea Biharea". Biharia va mai deţine o vreme primatul puterii Comitaţiunei în Bihor până când. I. Farkas. una drahmă a fost donată Muzeului Cluj iar cele 53 de drahme au intrat în posesie particulară. Cluj. 24 . 1 Codes Diplomaticun et Epistolares-Slovacia. G. s-au mai găsit 7 (şapte) monede Romane Imperiale şi o monedă de bronz grecească. încă în anul 1061. 1 imitaţie de Dirhachium.XXI 1901 p. Biharea. Tocmai pentru condiţionarea politicii. care va fi nevoită. XXI 1091 p. Pierzându-şi importanţa religioasă. Să mai notăm că în localitatea Tileagd s-au găsit următoarele monede vechi. 45 din Apolonia. 1954 pagina 51 şi următoarele. 58). Se pare însă că această încercare nu a dat rezultatele scontate şi Ladislau I. M. Şerban. în lupta cu feudalitatea catolică.Âsatâsok a Bihari Foldvârban. J.E. au fost călcate de către pecineji. Rusu . în articole şi lucrări ştiinţifice I. Documentul Nr. să ridice un alt centru politic şi religios. 3. ce a contribuit la reducerea importanţei politice a vechii aşezări şi a cetăţii sale de pe terasa pârâului Cismei. pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei împărăţiei Bizantine se va încerca stabilirea la Biharea a unei Episcopii Catolice. şi cumani (Euzi) în anul 1068 şi 1091. de la poalele Munţilor Plopişului. pentru a-şi asigura supremaţia. M. De altfel. după 1093-1094. în anul 1907. Transilvania I Bucureşti 1954.E. P. conform Documentelor de Arhivă ale Muzeului Ţării Crişurilor . înA. Bratislava 1971 Documentul Nr. 1 neidentificată şi două fragmente. T. în încheierea acestei naraţiuni prezentăm biblioteca documentelor istorice privind Cetatea de la Biharea: 1. 4 Dirrhachium. secolul al XI-lea nu a fost liniştit pentru aşezare. 72-74. va rămâne doar un sat obişnuit dăinuind până astăzi în haina dobândită în deceniile şi secolele evului Mediu Transilvan. Cseplo-RegeszetiÂsatâsokaBihariVârban. invazia turcească-turcomană.

înApulumXI. 1971. M.III 1960 pagina 18 – 22.CetăţiiBiharea"in A.Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia romanica din Transilvania Secolelor Vl-X. Rusu .I.I. Gyorgy Gyorfi –Âz Arpâd Kori Magyarsâg torteneti foldrajza.Contribuţii arheologice la istoricul. Rusu .. 5. M. 1996.4. 25 . pagina 601-602.C. 6. Budapesta.

3. dată asupra căreia vom mai reveni în Capitolul evenimentelor istorice. Uileacul de Criş. respective de Gara CFR Tileagd. Satul Bălaia este de asemăn ea aşezat în zonă deluroasă. întreaga populaţie a fost român ortodox. intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15. distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-ClujNapoca-Bucureşti. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului. pământ şi o populaţie de 7. La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Sacadat şi Ineu. 26 . SatulPoşolaca. Reşedinţa de Judeţ Bihor . 5. a fost înfiinţat în anul 1900. în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor. Cancelariile Ungariei l-au atestat documentar numai în anul 1552. la poalele munţilor Plopişului. districtul Borodului. Are în componenţă alte 5 localităţi.600 metri pătraţi locuibili. are o suprafaţă totală de 5131 ha. cu populaţie maghiară de religie raformată.Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. Cătunul Călătani. o localitate mică. a fost atestat documentar la anul 1283 având în majoritate populaţie de etnie maghiară şi de religie Reformată. respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. După cele mai nou date statistice ale anului 2003 martie 18.129 persoane din care 3. la poalele munţilor Pădurea Craiului. 4. comuna Sârbi şi Brusturi.Capitolul III AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A TILEAGDULUI Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede. toţi locuitorii sunt de naţionalitate română. la Sud cu poalele munţilor Pădurea Craiului. întemeietorii lui fiind veniţi din satul Călăţea. Tilecuşul. A fost atestată documentar de către Cancelariile vremii în anul 1256. pe care le prezentăm în ordinea atestării lor documentare: 1. atestat documentar în 1291. sat care deşi apare în trei documente de arhivă ca existent în anul 1308. Se compune din 82 gospodării şi 226 persoane. 2. având populaţie de români ortodoxi. De la începutul începuturilor şi pâna în prezent. aşezat în zonă colinară. De asemenea are un număr de 2574 locuinţe cu o suprafaţă de 99.413 sunt de gen feminin. A fost atestată documentar în anul 1622. în ultimele decenii apărând şi penticostalii.

cantitate suficientă de umiditate pentru a asigura dezvoltarea normală a plantelor de cultură şi a fâneţelor. Vinovată de acest fenomen dăunător sănătăţii se face la Fabrica de Ciment din Chistag (S. dării în folosinţă a spălătoriei „Bauxite" din Chistag în anul 1960. grosimea stratului de pietriş atingând 1. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni mai blânde. arătăm că pe Crişul Repede apar viituri de apă cu „aizbeerguri" de ghiaţă (în miniatură) în lunile februarie şi martie fără a exclude pe cele din decembrie şi ianuarie. roditor pe cea de a I-a şi a Il-a treaptă. având panta da scurgere de 7 m/km. de la Chistag până la Oradea.C. respective podzolic pe treapta a IlI-a şi IV-a. întreaga terasă a Crişului Repede este aluvionară.Situaţia pedoclimatică a localităţii Tileagdul are relieful fluviátil şi este bine reprezentat prin valea şi lunca Grisului Repede. Regimul hidraulic al apelor Crişului Repede dealungul anilor a suferit modificări serioase. La podul din Aleşd.5 la 2 metri peste care s-a format solul bun. când au fost date în folosinţă Hidrocentralele electrice Leşu. începând cu anul 1950. de aducţiune a apei la hidrocentrala dată în folosinţă în anul 1953. cu aspectul unui râu de munte. a devenit alarmant de dăunătoare pentru toate culturile de cereale şi furaje. pe distanţa dintre Aleşd-Tileagd. Lugaşul de Jos şi Tileagd.-15 grade. în legătură cu nivelurile hidrografice şi de debit. lăţimea cea mai mare a apei aflându-se între localităţile Fughiu şi Oşorhei. precum şi ridicarea barajelor şi a digurilor de pe Criş la sfârşitul anului 1980. Ungaria s-a sesizat asupra poluării atmosferice. De regulă cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile maiiunie şi în sept. Din punct de vedere genetic. Să mai precizăm că suprafaţa Crişului Repede este de 2405 km pătraţi. Această apă pătrunde pe teritoriul judeţului Bihor în apropiere de localitatea Bucea. ajuns la ei din România. ca urmare a construirii canalului Vadul Crişului-Aştileu. Clima este moderat continentală. Abia începând cu anul 2002 s-au întreprins unele măsuri pentru eradicarea poluării atmosferei. Chiar şi ţara vecină. panta de scurgere este de 3 m/km iar în municipiul Oradea sub un m/km. Precipitaţiile atmosferice au o medie anuală de 700-800 m/m.-octomb. Apariţia acestor viituri este determinată de încălzirea bruscă a atmosferei şi de topirea zăpezii abundente 27 . gradul de poluare a atmosferei pe terasele Crişului Repede. punerea în funcţie în anul 1970 a Combinatului de lianţi. Bulz. vara înregistrându-se temperaturi între +15 . iar lungimea lui este de 148 km.+28 de grade iar în timpul iernilor între -10 . HOLCIM SA).

în localitatea Tileagd şi satele mărginaşe a fost epidemie de CIUMĂ. Tot atunci au fost demolate două case aflate în apropierea malului acestei văi şi au fost avariate un număr foarte mare de case din centrul comunei. care a decimat 2/3 din populaţie. Inundaţiile care au avut loc în anul 1932 au fost de aşa proporţii încât s-au soldat cu distrugerea podului construit din beton armat.1783.1955. derivat din apele Crişului Repede.2° C în zona Tileagdului.1962 şi 1970. Magistrului Nicolae. Conform datelor statistice adunate în ultimii ani. Cele mai mari inundaţii cunoscute pe Crişul Repede dealungul secolului trecut în anii: 1925. înfiinţată în anul 1308. Tot din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că în anii 1739-1744.Fostul pod metalic peste Crişul Repede din Tileagd unde a avut loc VAMA SĂRII. Această „Vamă a Sării" a fost donată în anul 1312 de către Regele Carol Robert de Anjou. anii 1774. a rezultat că regimul termic al apelor Crişului Repede este în medie de 11. Din documentele vechi de arhivă se cunoaşte că inundaţii mari au mai fost pe Crişul Repede în secolul alXVIII-lea. în centrul comunei. cota maximă de miră atingând 240 centimetri. în anul 1833 a avut loc o altă epidemie de holeră. în amonte de localitate.1796. boală care de asemenea a redus considerabil numărul populaţiei. într-un timp foarte scurt. peste râuleţul Copanda. Temperatura 28 .1932.1942. Aproape ciclic din zece în zece ani.

dotate cu instalaţii moderne pentru fabricarea şi rafinarea spirtului din cereale. apele Crişului Repede şi-au pierdut mult din calitate datorită apelor reziduale preluate. Aşa cum am mai arătat la pagina 18 din această lucrare. cătunul Călătani. Pentru ca profitul să le fie cât mai mare posibil. Şuncuiuş. cu tărie de 100°. aflându-se amplasate în zone colinare. La apariţia organelar de control ale fiscului (organe care nu erau coruptibile ca cele crescute în pepiniera Criptocomuniştilor de azi). întreprinzătorii şi proprietarii acestor instalaţii profitabile. Tilecuş şi Uileacul de Criş. Cineva i-a denunţat când aveau în stoc câteva tone de spirt. satele Poşolaca şi Uileacul de Criş. lângă moara de piatră sistematică pentru măcinat cereale. Principalele surse de poluare încep de la Huiedin judeţul Cluj şi continuă la Ciucea. au un regim pedoclimatic mai deosebit pe care îl vom prezenta când vom derula istoria acestor localităţi.cea mai ridicată a apei se înregistrează în lunile august (25-28° C) începând cu luna septembrie. aproape de biserica Reformată (declarată monument istoric). 29 . s-a construit o fabrică da spirt aproape de malul Crişului Repede. în incinta acestei mori au fost construite câteva catacombe sub formă de pivniţe. Tileagdul în actuala formă administrativ-organizatorică. are în componenţă următoarele sate în ordine alfabetică: satul Bălaia. Bălaia şi Tilecuşul. Mai rămâne de adăugat că în lunile ultimilor 40-50 de ani. temperatura apei scade ajungându-se în luna decembrie-ianuarie la 0°C şi sub acest nivel. pe domeniile baronului Brachfeld din Tileagd care ulterior şi-a luat numele de Telegdi. au deversat în albia Crişului Repede întreaga cantitate de spirt aflată în depozit. s-au îmbătat cu toţii criţă. încă un amănunt hazliu legat de poluarea apelor Crişului Repede. într-o perioadă când nici nu se cunoştea noţiunea de poluare. satele Poşalaca. Aleşd. în anul 1898. facem precizarea că acestea au aceleaşi condiţii pedoclimatice pe care le-am prezentat la localitatea de reşedinţă. Acei care s-a nimerit să-şi umplă ulcioarele din viitura de apă amestecată cu spirt. Din păcate şi Tileagdul are o parte de contribuţie la acest fenomen. nu şi-au declarat firma producătoare de valori la organele Administraţiei locale pentru înregistrare şi impozitare legală. au fost câţiva evrei dintre cei 268 persoane din această etnie. Cum apele Crişului Repede erau foarte limpezi în perioada respectivă. în ceia ce priveşte cătunul Călătani. toţi locuitorii satului Săbolciu foloseau apa de băut adusă din Criş. leau primit ca pe oaspeţi şi i-au ameţit cu vorba până când muncitorii lor. Vadu Crişului. care se află în aceiaşi zonă şi pe aceleaşi coordonate cu Tileagdul.

predominînd pirul. mreană. babuşca. în pădurile satului Bălaia se găsesc castani ale căror fructe sunt comestibile. ceia ce nu se mai găseşte pe arealul judeţului Bihor decât la Dobreşti.P. lostriţă. coţofene. ciori. în apropiere de oraşul Beiuş.S. Lacul este administrat de către A. firuţa de fâneţe. fazani. unde se pot pescui (cu permis de pescuit).J. acolo unde a fost plantat. neagara. Pajiştile unde au fost cândva păduri.V. Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a înregistrat un exemplar de „Tisă" (taxiusbacata) declarat monument al naturii iar în pădurile Uilacului de Criş vegetează circa 200 (două sute) cuiburi de ghimpe (Ruscus Hipodosum) arbori care sunt ocrotiţi de lege. din care au mai rămas numai pâlcuri şi câte un exemplar răzleţ pentru decor. vrăbii şi o mare varietate de peşte atât în apele Crişului Repede dar mai ales în Lacul de acomulare. în suprafaţă da 605 hectare. păstrăv. 882. albitura. crapul. prepeliţe. ştiuca şi somnul care depăşesc un kg în greutate. 30 . cuprind păişuri stepice.Vegetaţia Este reprezentată prin etajul stejarului. Se mai găseşte salcâmul. Fauna Se rezumă la iepuri de câmp. Pe strada Unirei din Tileagd la nr. unde se pot adresa pescarii amatori. La aceiaşi greutate se poate găsi şi bibanul sau şalăul. păiuşca.

31 .

în cadrul teritoriilor cucerite de către regatul feudal maghiar. pe fondul populaţiei româneşti autohtone. Voievodatul avea forme specific româneşti de organizare. printre care creşterea animalelor şi albinăritul. seria C. pe lângă descoperirile arheologice sau găsit şi documente scrise. pag. a fost actul de danie din anul 1075. feudalii care au primit danii în acele locuri. act în care se arată şi câteva ocupaţii ale locuitorilor autohtoni. a morilor şi a pivelor de pe Criş.Capitolul IV DATE PRIVIND TRECUTUL ISTORIC AL COMUNEI TILEAGD Se cunoaşte faptul că zona în care este aşezată comuna Tileagd a făcut parte din Voievodatul condus de Menumorut. notarul Regelui Bela al IlI-lea. confirmă temeinicia aşezărilor stabile cu oameni care să cultive cereale şi să crească animale. despre morile şi pivele de pe Crişul Repede (Istoria României. lângă un Castru Roman de graniţă. Primul document scris în care se vorbeşte despre Bihor. 110357). începând cu secolul al XI-lea. Bihorul cuprindea partea centrală a vechiului voievodat condus de Menumorut. La înfiinţarea comitatului în anul 1111. Nucleul 32 . în acele timpuri. în districte sau Cnezate şi Obştii săteşti. începând cu acest secol XI. Aceste stări de fapt au fost scrise de mai mulţi istorici romani şi maghiari în mod obiectiv. locuitorii autohtoni români au vieţuit în cadrul obştiilor săteşti. respectiv în perioada când grupurile de unguri penetrau pe valea Crişului Repede. Pe fondul acestor evenimente socio-politice. Bihorul a fost primul comitat organizat. în acel timp. al Regelui Géza II al Ungariei. descris în „Gesta Hungarorum" de către Anonimus. Editura Academiei Bucureşti. fiind siliţi ca să accepte această formă de organizare. Al doilea document scris din secolul al Xll-lea a fost un alt act de danie din 1160. în acela timpuri existenţa comitatului. volumul I. alungându-i pe români din vetrele lor. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare care se aşezau pe malurile apelor şi pe terenuri fertile. populaţia de pe întreaga vale şi terasele Grisului Repede fiind români. Transilvania. la începutul secolului Xll-lea a luat fiinţă comuna Tileagd. aveau doar o putere nominală. al Ungariei. în care se vorbea printre altele.

Csanâd. De la aceştia a luat moşia marea familie Csanâd care. pe lângă carele cu postav şi cu sare.care a întemeiat această comună a fost populaţia românească la care s-a adăugat şi o bună parte a ungurilor care au venit din Panonia. în anul 1312 această vamă de lângă podul de peste Crişul Repede din Tileagd. cele 26 de sate printre care şi Tileagdul. pe care se făcea schimburi de mărfuri între Dacii liberi de odinioară şi „Lumea Romană". ţărănimea de pe valea Crişului Repede. în anul 1392. Ineul de Criş. Această localitate a avut avantajul de a fi străbătută de un drum vechi comercial. Tileagd. începutul secolului al XVIII-lea. Scriitorul maghiar Bunyitay Vincze confirmă acest lucru în cronicele sale. după denumirea localităţii şi a moşiei pe care o avea. îşi manifestă nemulţumirea faţă de dijmele din ce în ce mai mari pe care le pretindea Episcopatul Catolic din Oradea şi pentru că făcea presiuni asupra oamenilor ortodocşi ca să treacă la catolicism. se mai vămuiau şi carele cu vin. Cu toate acestea. (Liviu Borcea . Circulaţia mărfurilor pe acest drum s-a menţinut în mod permanent. zona etnografică Crişul Repede. Vama a fost înfiinţată în anul 1308. în acel act de danie se arată că la Vama Tileagd. prin dârzenia elementului românesc. Cetea. In această 33 . Corniţei şi Valea Mare. Vadu Crişului. (Tereza Mozes.opere. Am mai arătat că Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1256. denumit „VAMA SĂRII". formele vechi de organizare ale vieţii s-au menţinut până la sfârşitul secolului al XVII-lea. stabilită de împărat în anul 1312. ofensiva împotriva formelor administrative autohtone de organizare a fost tot mai mare. înfiinţân-du-se un punct vamal lângă podul de peste Criş. Auşeu. magistrului Nicolae. începând cu secolul al XVI-lea. moşiile Borod. timp de aproape 300 de ani. arătând că românii şi maghiari din Tileagd au trăit amestecaţi şi că au fost cu toţii iobagi ai moşierilor Csăki Boldizsâr şi Nagy Mihâly. au revenit Coroanei Ungare prin moartea fără urmaşi a Voievodului Petru. etc. Poşolaca. Editura Sport-Turism. Bucureşti 1948 pagina 12). membrii familiei Telegdi au exploatat în mod nemilos ţărănimea din aşezările de pe valea Crişului Repde. în anul 1393. Borozel. Pe măsura consolidării statului feudal maghiar şi a Voievodatului Transilvaniei. Să mai arătăm că în socotelile de dijme PAPALE pe 6 ani (13311336) sunt amintite 26 de localităţi de pe valea Crişului Repede dintre care enumerăm: Aleşd. 101). care constituiau districtul Borodului. cu animale şi cu alte mărfuri. în anul 1524 şi-a luat numele de Telegdi. pag. succedându-se o mulţime de grofi şi baroni la stăpânirea moşiilor. Uilacul de Criş. a fost donată de către regele Carol Robert de Anjou. fiul lui Comorzovan. taxa era de un dinar şi o bucată de sare.

soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. în anul 1583. în anul 1561. a fost înecată în sânge de cătra Andrei Telegdi. conform informaţiilor cronicarului bihorean loan Szalârdi. în replică. pe care l-au omorât ţăranii răsculaţi. Zwingli din 1557. la începutul lunei martie 1658. au avut loc mai multe răscoale şi revolte ţărăneşti. în anul 1557 a avut loc Reformaţia Credinţei Evanghelice după ideile lui Luther. asupra acestui subiect o să le dau în Cap. alţi doi asociaţi a lui Bekes Găspăr au obţinut o scrisoare de donaţie de la împăratul Jănos II al Ungariei pentru Csăki Boldizsâr şi Ipanit Jânos (din cronica scriitorului maghiar Bunyitay Vincze). a căutat să-şi recruteze oşti cu care să încerce a-şi recâştiga domnia. Documentele vremii atestă că Răscoala iobagilor din anul 1437 care a avut loc la Bobâlna. Calvin. Contrar opoziţiei vistiernicului Curţii Regale. pribegit în Transilvania. Aici era o curte voivodală românească grupată în jurul lui Constantin Şerban. VI „Viaţa Spirituală". fiind înarmată. Cruciadele au fost organizate şi s-au transformat într-o mare revoluţie ţărănească. Motivaţia lui se baza pe frica de a înarma ţărănimea nemulţumită de exploatarea cruntă a feudalilor. a decedat groful Telegdi Miklos. Beiuşului şi ţinutul Pomezău. fost episcop de Pecs şi participant activ la Reformaţia lui Luther. la începutul secolului al XVI-lea. iobagii adunaţi sub conducerea lui Ştefan Roman. în drumul lor spre Aleşd. III. mişcare ce s-a extins în tot Comitatul Bihor. deţinea funcţia de vistiernic la curtea regală de la Buda. au început să atace curţile nobiliare. Şi în cazul acesta s-a confirmat zicala care spune că „de ce ţi-e frică nu scapi". Calvin. Ştefan Telegdi. Tot în cavoul familiei 34 . Acesta a fost înmormântat în curtea Bisericii Reformate din Tileagd. Tot în acest an 1561.perioadă lungă de timp. condusă de Ştefan Roman din Tileagd şi Gheorghe Doja. Aceste evenimente s-au petrecut în anul 1659 (Liviu Borcea din opera cronicarului bihorean loan Szalărdi Istoria României vol. Ex domn al ţării Româneşti. Averea lui a fost preluată de către Jânos Zsigmond şi de către Szigismund Ianos. Amănunte mai detailate. de pe meleagurile Bihorene. Editura Academiei Române 1964 pagina 116-117). Hălmajului. Din această poziţie s-a opus organizării Cruciadelor contra turcilor care ameninţau statul feudal ungar. Un alt reprezentant al acestei familii. a împiedicat concentrarea în număr mare de iobagi de pe moşiile lor. regiunea Băii de Criş. dar nobilimea locală. Chemarea lui avea mare audienţă în rândul iobagilor. Ştefan Telegdi. respectiv castelul lui Ştefan Telegdi II. Răscoala îşi avea comandamentul în Aleşd. Fostul domnitor al Ţării Româneşti. făcându-se vinovat de infidelitate faţă de soţie şi de familie. Telegdi Iştvan (Istvăn) a fost expropriat de avere. părţile Mişcai şi moşiile Orădene. Zwingli şi alţi reformatori printre care şi Telegdi Miklos a avut un rol deosebit.

deoarece Toldy Jânos a amanetat terenurile maghiarilor şi ale românilor pentru 24 de forinţi aur lui Telegdi Istvăn. în anul 1683 la Viena. în anul 1591. pentru a putea fi impuse cât mai eficient la plata dărilor. Puterea imperială Habsburgică a procedat urgent la întocmirea primelor conscrieri ale terenurilor cucerite. în continuare se întreprind măsuri de extindere a suprafeţelor agricole prin defrişarea pădurilor şi a smârcurilor care cuprindeau mari suprafeţe de terenuri necultivate. caş. în timpul puterii otomane. în 1687 la Mohâcs iar la 5 iunie 1692. In perioada acestor ani creşte tot mai mult pericolul otoman care ocupă oraşul Buda. Puterea otomană a început să decadă. întărindu-se şi luându-şi rolul de intermediar pentru plata dărilor către stăpânire. unt. Creşterea fiscalităţii precum şi măsurile administrative represive ale habsburgilor. lucru care a influenţat negativ viaţa tuturor locuitorilor din satele judeţului Bihor. Astfel. claponi. zonă cu mănăstiri. Satele şi oraşele libere ale haiducilor bihoreni. Citez „Tileagdul era proprietatea familiei Csanâd. în anul 1503 locuiau amestecaţi maghiarii cu românii. devenind centru militar şi Paşalâc Turcesc. gâşte. spontan a făcut un infarct cardiac. care a venit în Tileagd într-o vizită de plăcere la rude. pagina 47-48). Despre îndelungata istorie feudală a Tileagdului. aduce unele mărturii cronicarul maghiar Bunyitai Vincze. în anul 1660 a fost cucerită de către turci Cetatea din Oradea. jugul de lemn turcesc a fost înlocuit cu jugul de fier Austriac. încercând să asedieze Cetatea din Oradea. ouă. au fost vândute contelui Eszterhâzi. ţăranii erau obligaţi ca să dea atât grofilor cât şi turcilor dela conducere. turcii au atacat din nou. stăpânind-o 32 de ani.monografie 1979. iepuri fazani şi cerbi. Potrivit tradiţiei. La această răscoală au participat şi românii bihoreni. au grăbit aprinderea flăcărilor răscoalei antihabsburgică condusă de Francsiszk Râkoczi al IIlea (1703-1711). 35 . pe care l-am mai amintit. Imperiul Habsburgic cucereşte cetatea Oradea. daniile regulate la termene ca: găini. a contribuit în mod substanţial ajutorul dat Orădenilor de către Voivodul Mihai Viteazul -domnul Ţării Româneşti. iar locuitorii acastora au fost transformaţi în iobagi. care şi-au păstrat autonomia în perioada stăpânirii otomane. dar fără succes. Totodată s-a reorganizat vechea obşte sătească. Secolul al XVII-lea aduce mari schimbări în viaţa politică a Bihorului. conduşi de colonelul Marcu Haţieganu cu peste 300 de luptători (Bihor .Telegdi a fost înmormâtată soţia demnitarului Bocskay Istvân din Oradea. au fost înfiinţate de Episcopul Ferencz Csanâd în anul 1335. De notat că la acest insucces al turcilor. Hagymâsi Margit.

în epoca de referinţă. De asemenea se află aici pentru odihnă de veci. pe peretele Sudic se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi. Telegdi Jozsef avea aici cele mai mari proprietăţi şi două castele. Pe celălalt perete se găseşte o statuie iin marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Acest mare proprietar avea o bibliotecă impunătoare în care se găseau „multe volume vechi şi de mare valoare istorică. construită de familia moşierului Nagy Mihâly în anul 1463.In timpul Reformaţiei religioase Telegdi Miklos şi Telegdi Mihâly au împărţit cere ei bijuteriile şi podoabele de aur. începând cu secolul al XII-lea Telegdi Csanâd episcop de Esztergom. Se mai aminteşte tot din documentele vremii despre existenţa unei şcoli. era cunoscută ca o biserică veche. în curtea bisericii se găseşte mormântul familiei Telegdi. Se ştia că biserica această a fost construită de către Telegdi Istvân. La 36 . în anul 1561. Ordinul Franciscanilor au părăsit mănăstirea în anul 1561. Episcopul de Pecs. Aceasta în anul 1620 s-a căsătorit cu baronul Sovâgo Szigismund. sumă ce constituia o avere considerabilă. care au fost dăruite lui Bekes Găspâr. Tot aici se mai găsesc picturi vechi. Telegdi Tamăs boier de Kalocsa şi Esztergom. In biserică. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. în urma acestei descoperiri Istvân Telegdi şi-a pierdut moşia împreună cu Tileagdul. Telegdi Istvân II fost vistiernic al regelui omorât la răscoala condusă de Gheorghe Dozsa şi Telegdi Miklos episcop reformat. Tot în această zonă se află şi castelul familiei Csanâd. alungându-l pe răsvrătit din toate drepturile avute. din care unul era cu un etaj. Ambele castele erau înconjurate de un parc deosebit de frumos. Din alte documente istorice am aflat că în anul 1616 a încetat din viaţă groful Telegdi Gyorgy care avea numai o singură fată moştenitoarea castelului şi a moşiei. Telegdi Istvân a uneltit contra Regelui Jănos al Il-lea. Hagymâsi Marghit. o sumă foarte mare la data respectivă. precum şi cele mai vechi registre cuprinzând procese verbale de la şedinţele Adunărilor Naţionale în Parlamentul Ungariei. care potrivit unor documente. Aici sau născut şi au trăit. Pe partea Nord-Estică je află o tăbliţă pe care au fost notate informaţii despre construcţia bisericii." Am încheiat citatul cronicarului Bunyitai Vincze. Csâki Boldizsâr şi lui Iponit Jănos. Din anul 1524 s-a construit în Tileagd o moară vestită care se numea „Moara Părintelui Istvân". Telegdi Miklos şi soţia demnitarului Bocskai Istvân din Oradea. vasele sfinte ale mănăstirei şi celelalte obiecte de cult care pe vremea aceia valorau 1200 de forinţi. în anul 1507. La acea dată mai era o biserică în comună. biserica reformată de azi. Valoarea dotărilor acestei biserici l fost apreciată la 200 de forinţi maghiari.

rândul ei. a născut numai o singură fată care la vremea potrivită s-a căsătorit cu 37 .

Kornis Jozsef născut în anul 1829 s-a căsătorit cu Szakolczay Ilona. datorită drumului comercial care o străbătea încă din antichitate. întinse pe valea şi terasele Crişului Repede. S-a îmbolnăvit de nervi. Din averea lui s-a dat pământ săracilor la reforma agrară. recăsătorit cu Nyâri Borbâla. Această familie a fost foarte prolifică. etc. datorită în primul rând poziţiei sale geografice. pe drumul 38 . grofiţa Kornis Anna care s-a căsătorit cu groful Haller Gyorgy. căsătorit cu contesa Hagymâsi Katalin (1556-1583) 4. stăpânite dealungul veacurilor de un mare cortegiu de grofi şi conţi. sărac şi în mizerie.S. 3. căsătorită cu Kornis Kâroly (1806— 1872). postavuri. 6. Lonyai Margit. căsătorit cu Hagymâsi Margit. 9. a născut un fiu care a decedat în anul 1766. Haller Anna. vinuri. Comuna Tileagd. 11. căsătorită cu Telegdi Istvân care a decedat în 1653. Csâki Mâria născuta în 1650 şi s-a căsătorit cu groful Kornis Găspâr.Csâki Istvân. Aflându-ne la acest subiect al grofilor şi baronilor din Tileagd am să încerc să prezint dinastia succesorală la moşiile vestitului Tileagdi la vremea respectivă: 1. cu toate moşiile ce le avea. A fost înmormântat în cimitirul Reformaţilor Tileagd. Haller Alexandru (1797-1868) a participat la Revoluţia din 1648 şi a făcut mult necaz populaţiei Tilecuşului.-ul. Telegdi Miklos . s-a născut în anul 1883 şi a decedat în anul 1944. 8. Aceasta la rândul ei a născut o singură fată. 10. animale. Telegdi Jozsef. iar suprafaţa mai mare a luat-o I. Telegdi Katalin. căsătorită Lonyai Zsigmond. A avut moşii pe arealul a 12 sate bihorene şi tot mai dorea pământ până când a intrat pentru totdeauna în el. care potcoveau caii si reparau căruţele cărăuşilor ce transportau sare. S-a recăsătorit cu Csâki Istvân cu care a conveţuit în anii 1635-1699 şi au avut o singură fată. 7. Varkocs Gyorgy. întreaga lor avere a trecut prin moştenire familiei Kornini. Varkocs Margit.episcop de Pecs. pe care i-a hărţuit timp de 5 ani cu tendinţa de a le lua pământul. a decedat în anul 1916. decedată în 1614. din cauza dârzeniei cu care şi-au apărat Tilecuşenii drepturile la pământ şi a decedat în anul 1872. A mai avut alţi doi copii Haller Peter şi Haller Ianoş. ultimul descendent şi moştenitor al acestei mari şi bogate familii. fost reformator religios 2. căsătorită cu Varkocs Tamâs în 1552. datorită şi faptului că avea o moară de măcinat cereale -moara părintelui Istvân .A. Varkocs Miklos.iar din anul 1463 avea şi o şcoală în mod treptat s-au dezvoltat meşteşugurile ca: ferari forjori. ambii decedaţi în anul 1847. In anul 1688. 5. fostă soţie a lui Haller Gyorgy. Telegdi (Brankfeld) Jozsef.

deasupra calului o semilună. în anul 1692 i s-a acordat titlul de „Târg". arămari. dezvoltându-se în mod constant din punct de vedere economic ă social. aflându-se iniţial în comună 14 olari. dogari. iar pe parcurs numărul a crescut până la o sută. Olăritul s-a ridicat la loc de frunte. tinichigii. în ciuda greutăţilor aduse de către ocupaţia turcească. 39 . Toate aceste îndeletniciri a făcut să polarizeze în jurul Tileagdului i:eie mărginaşe. adică oraş de provincie (Mezovâros). dricari şi altele. iar în interiorul cercului era inscripţia: TZLEGD MEZO-VÂROS -1692". Tot atunci. simbolizând puterea otomană. care a durat peste 30 de ani. Au apărut şi alte meserii necesare dezvoltării economice a comunei ca: lăcătuşi. Monetăria Statului a stanţat un sigiliu o „PECETĂ" a Tileagdului care reprezenta un turn de cetate tras de un cal.comercial.

Bihorul a fost despărţit de Transilvania şi a trecut sub administraţia Austriacă. Revoluţia Burghezo-democratică din anul 1848 a desfiinţat iobăgia şi a deschis drum larg dezvoltării capitalismului. Sporirea de la un an la altul a obligaţiilor iobagilor. în Bihor. i-a revoltat pe ţărani. când a fost dat în exploatare linia de cale ferată OradeaCluj cu gară în Tileagd. ca de altfel pe întreaga vale şi terasele Crişului Repede. In timpul despotismului atroce al Măriei Tereza şi al fiului său Iosif al II-lea. aşa cum am mai arătat. Sub austrieci. cu scopul întinderii terenurilor moşierilor. în aceste condiţii nobilimea intra în circuitul economic şi are mare nevoie de bani. printre care şi acelea care au dispus „tragerea la linie" a satelor. Curtea de la Viena a încheiat Pactul Dualist cu Ungaria. Camerale şi Nobiliare. din punct de vedere administrativ. district care cuprindea teritorii şi din afara fostului Comitat. inundaţii care au adus mari pagube material populaţiei din Tileagd. a condus la nemulţumiri şi frământări sociale care au atins cote alarmante şi în zona Tileagdului. aşa că s-au reconstituit fostele domenii Eclistiastice. Bihorul a rămas divizat în 5 plăşi dintre care una a fost Plasa Tileagd. 40 . deci şi în zona în care se găseşte oraşul Tileagd cu satele aparţinătoare. Bihorul a fost împărţit în cinci plăşi. a impus luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor răscoale ţărăneşti. Odată cu stăpânirea habsburgică. în anul 1790 s-a revenit la vechea organizare. Mai multe acte oficiale.în anii 1743-1745. au început să apară o mulţime de întreprinderi industriale. despre care vom vorbi pe larg în cadrul capitolului VII. iar în anul 1858 au fost mari inundaţii provacate de Crişul Repede. Această acţiune a început înainte de revoluţia din 1784. ca ciupercile după ploaie. domeniile foştilor principi ai Transilvaniei nu au mai fost recunoscute de către noua putere. după anul 1764 apar şi se dezvoltă noi legături economice. La început sau dezvoltat meşteşugurile. bazate pe schimbul de mărfuri. în urma acestor reforme administrative ale lui Iosif al IIlea. iar începând cu anul 1870. impusă de guvernanţii de la Budapesta. Consider că totuşi necesită o precizare. Poşolaca şi Uilacul de Criş. Incheierea acestui pact a condus la intensificarea asupririi naţionale a românilor din Transilvania în anii următori. locul Comitatului Bihor l-a luat un District administrativ cu centrul în Oradea. Să mai notăm că începând cu anul 1692. a bântuit Holera care a redus substanţial situaţia demografică a locuitorilor. pune accent pe folosirea iobagilor şi pe creşterea sarcinilor feudale. Odată cu revocarea reformelor lui Iosif al II-lea. aplicându-se politica de deznaţionalizare. continuând şi după aceia. în Tileagd şi satele limitrofe. Să mai arătăm că în anul 1867. Situaţia critică din Imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIIIlea. Ca să-i poată obţine.

întrucât era vorba de o tradiţie a sărbătorirei zilei de Sfântu Gheorghe. după anumite datini strămoşeşti. pag. zi de joi.Partea sedentară . au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le otrăvi sufletele şi a-i îndemna la ură ie rasă.comentariile sunt de prisos. Nu aveam mijloace de transport numai ocazionale şi era un frig năpraznic. PIB. Legat de această problemă am să mai fac a precizare: în primele zile ale lunei ianuarie 1945. în piaţa din centrul Aleşdului a fost un adevărat măcel. din ordinul autorităţilor maghiare. în dorinţa lor de dominare şi de a culege mai multe foloase. Putându-mă descurca cu limba maghiară. o dovedeşte numărul mare de morţi şi răniţi de pe întreaga vale a Crişului Repede dintre Ciucea şi Tileagd. dar erau români ortodoxi. Doc. se întâlneau aici la târg unde se făceau învoielile.O.Timişoara. cei care doreau să se angajeze ca servitori cu anul şi cei care doreau ca să angajeze. la partea operativă care se găsea prin Munţii Tatra din Cehoslovacia. Guvernanţii şi grofii. Trei zile şi trei nopţi a durat până când mi-am găsit unitatea. Administraţia maghiară locală. cifre cu totul neverosimile. am fost primit şi tratat de către gazde peste orice aşteptări. un pluton de jandarmi şi o companie de husari. evocând acest eveniment de tristă amintire. Revenind la datele istorice petrecute dealungul timpului pe valea Crişului Repede.S. fiind zi de târg şi zi de sărbătoare a Sfântului Gheorghe când. sau să cunoască şi să-şi însuşească tradiţiile populaţiei majoritare din zonă. In această deplasare. 41 . veniţi la Aleşd ca să sărbătorească împreună tradiţionala sărbătoare a Sfântului Gheorghe. joc şi voie bună. Ziarul „CRIŞANA" apărut în data de 20 aprilie 2003. posedând în locuinţele lor icoane şi alte obiecte de cult religios ortodox . au tras focuri de ară în oameni nevinovaţi (dezarmaţi). Se poate uşor presupune că aducerea la Aleşd. am fost cazat o noapte în localitatea Piispokladăny şi o noapte în oraşul Debreţin. au trăit în pace şi bună înţelegere. insuşindu-şi unii de la alţii limba de vorbire. Nimeni din aceste familii nu ştiau nici un cuvânt din limba română. 17-18). anunţându-se 32 de morţi şi 35 de răniţi. în cântec. cit. Că la data de 24 aprilie 1904. înainte de 24 aprilie 1904 a unei companii de husari şi a unui pluton de jandarmi nu s-a făcut cu intenţia de a se linişti nişte spirite imaginare. populaţie pe care procurorul Regal Nagy Geza a caracterizat-o ca fiind „cu capacitate spirituală redusă şi aşezată pe treapta cea mai de jos a culturii (A. am fost trimis pe front de la Regimentul 2 Roşiori . Fond. au fost adunaţi în piaţa din centrul oraşului Aleşd peste 4000 (patru mii) de oameni. face precizări că în data de 24 aprilie 1904. nu putem omite adevăratul măcel care a avut loc la data de 24 aprilie 1904 în piaţa din Centrul Aleşdului când.Maghiarii şi românii care au convieţuit împreună pe aceste meleaguri bihorene. pe unii împotriva altora.

a dat autorizaţie de construire în aceiaşi zi a 42 .premeditând un masacru mascat.

o aşezare mică. Au fost găsiţi „vinovaţi şi condamnaţi" (fără vină). Nu s-a ştiut nici odată cifrele exacte de morţi şi răniţi la acest măcel programat. au strigat slogane la adresa conducerii de stat. autorităţile având tot interesul de a le da o dimensiune cât mai mică posibilă. cineva dintre oamenii puterii. iar restul de 18 au fost din Plasa Aleşd. aflate sub jurisdicţia Austro-Ungară. cum prindeau hingherii câini. Celelalte autorităţi competente ale vremii. Pur şi simplu erau condamnaţi la moarte cu premeditare. Tilecuşul. numai români. fără o pregătire prealabilă. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să supravieţuiască şi să se reîntoarcă la familiile lor. Deci. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. cu o populaţie de 870 persoane. 43 . necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. Intrarea României în primul război mondial alături de „Antantă". unul a fost din Tileagd. în data de 22 decembrie 1904 s-a încheiat una din cele mai negre pagini din istoria acestor meleaguri Bihorene. dar nu pot ca să nu subliniez faptul că. Toţi şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. Au fost duşi urgent pe front la războiul care nu le aparţinea şi introduşi în primele linii de foc. Am mai arătat în cuprinsul acestei lucrări. Foarte mulţi dintre bărbaţii români valizi. de la data redactării actului de acuzare şi a durat până la data de 22 decembrie 1904 când s-a pronunţat sentinţa. după criteriu revanşard a unor oameni bolnavi mental. vieţile a 26 de locuitori. 165 din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă. s-au intensificat măsurile de asimilare ale cetăţenilar aparţinând altor etnii şi în mod deosebit a românilor care formau numărul cel mai mare. Dintre cele 20 de persoane „GĂSITE VINOVATE". după încheierea pactului dualist între Curtea Imperială de la Viena şi Ungaria. au fost vânaţi şi trimişi de către autorităţile Austro-ungare cu „laţul". După atentatul de la Saraievo asupra prinţului moştenitor habsburgic. cu numele de Popa Flore şi unui din Oradea cu numele Silberstein Dezso. pus în scenă de către politicienii „Patrioţi" ai guvernului maghiar de atunci. în temeiul prevederilor art. Aceste măsuri au fost intensificate şi datorită faptului că se aştepta izbucnirea unei conflagraţii internaţionale. şi-au adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. Procesul s-a deschis după 7 luni. ca să aibă motiv jandarmii şi husarii să tragă focuri de armă în mulţime de români prezenţi în piaţă. nu s-au grăbit să cerceteze cazul şi adevăratele dimensiuni ale acelui măcel abominabil. în timp ce toţi ungurii sau retras pe o stradă lăturalnică. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale".unui partid de opoziţie al „Kosutiştilor". a condus la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei româneşti din aşezările Bihorene.

jafuri şi furtişaguri din gospodăriile acestora. La începutul lunei ianuarie 1919. bihoreanul Aurel Lazăr. Din toamna anului 1918. în Tileagd a fost arestat şi maltratat preotul ortodox Gligor Ioan. stabilită prin armistiţiul de la Belgrad. declaraţie care a fost citită la 18 octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta. au sosit în Tileagd. cu misiunea de a elibera şi ultima colibă românească de sub dominaţia străină. Aici şi cu acest prilej a fost redactată „Declaraţia de la Oradea". a sosit primul catalion din regimentul 11 „Dorobanţi" Şiret. Aurel Lazăr. dar şi cu o epidemie de holeră care lua viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. au mai fost aleşi 109 reprezentanţi. după încetarea primului război mondial. condus de contele Kâroly. să treacă linia de demarcaţie. Aflânduse despre aceste acţiuni malefice. întreg Bihorul rămânea în afara Statului Român. doctor în ştiinţe juridice. operaţiunile militare fiind conduse de genaralul Traian Moşoiu. care proclama dreptul românilor din Transilvania la autodeterminarea. şi-a luat riscanta responsabilitate de a convoca Şedinţa Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român.Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. Armata română de ocupaţie s-a oprit pe linia de demarcaţie Zam-Ciucea-Sighet. violuri de femei. La 19 aprilie 1919. în data 44 . Batalionul a fost primit de Garda Naţională Română compusă din fraţii Gheorghe şi Irimie Coştean. Au fost hărţuiţi şi agresaţi fizic nuntaşii satelor şi alte persoane considerate indezirabile. 22 de călăreţi români sub comanda unui locotenent iar la 20 aprilie 1919 ora 10. ceia ce a produs decepţie şi mare durere sufletească tuturor românilor din acest judeţ. Preoţii satelor nu mai reuşeau ca să-şi facă serviciul religios de îngropăciune ale decedaţilor. Consiliul de Caroană al României a hotărât că armata română aflată în Transilvania. al cărui preşedinte a fost ales Dr. în ziua de 15 ianuarie 1919 au fost ucişi Daniel Ţepelea şi fiul său Dumitru Ţepelea. când Transilvania se mai afla sub jurisdicţia Imperiului Austro-Ungar. ucideri de bărbaţi. convocată pentru data de 1 decembrie 1918. venind dinspre Ciucea. Pe de altă parte. După creiarea Consiliul Naţional Român din Bihor. La Bratca. Această opoziţie a marcat începutul represaliilor asupra populaţiei româneşti. cu nenorocirile şi victimele lui. la data de 9 aprilie 1919. pe câmpul lui Horia de odinioară. guvernul maghiar de la Budapesta. care au comis în localităţile româneşti pe unde au trecut. împuterniciţi de a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Valea Crişului Repede a fost împânzită cu soldaţi secui. expulzându-le peste graniţă. a comunicat că nu recunoaşte hotărârile de la Alba Iulia. la data de 12 octombrie 1918 în locuinţa sa din Oradea.

45 .de 21 aprilie 1919 a fost ocupat şi oraşul Oradea de către trupele Diviziei 6 Infanterie. conduse de către generalul Holban.

Varga Aladăr. Iozefic Ferencz. Lórincz Sândor. acei care au rezistat măsurilor de asimilare. nici românii nu ştiau să vorbească corect româneşte. Foras József. Varga Mihâly. Erdei Francisc. Szabó Istvân II. un abator pantru sacrificat animale. Sós Lajos. Szabó Pài II. Boros Iosif. Lucskai Sândor. Szabó Ferencz. Firbauser József. două magazine cu confecţii şi încălţăminte. Peter József. Erdei Iosif. Veres József. aşa că nu a fost mare bucurie la acest deosebit eveniment. două restaurante. Vinyiczki Istvân. într-un oraş cu o populaţie de 2736 oameni. o brutărie modernă. Szabó Kâlmân. Baciu Petru. Csapó Laszló. Poştă-Telegraf. Boros Iosif. 4 magazine de coloniale. vom arăta că populaţia Tileagdului. Boros Béla. Borusz Béla. Balogh Bâlint. Trifan Teodor. Harbaly József. un târg mare care se ţinea săptămânal în zilele de vineri. o farmacie. două cinematografe. Post de Jandarmi. Băbuţa Irimie. Oamenii trăind în Statul Austro-Ungar şi vorbindu-se în locurile publice numai în limba maghiară. două şcoli primare. fiecare având şi prese hidraulice pentru ulei de floarea soarelui şi din seminţe de bostan. Gyene Istvân. în oraşul Tileagd şi-au desfăşurat activitatea următoarele unităţi administrative şi de deservire a populaţiei: Primăria. în Tileagd s-au înregistrat: 424 români. Boros Iuliu. Kondor Ferencz. Parti Bâlint. Gònczi Jânos. dintre care nominalizăm următorii. Ile Alexandru. Să mai arătăm că în primul război mondial şi-au pierdut viaţa peste o sută de bărbaţi din Tileagd. o casă de cultură. Frentsz Ferenc. Kopânyi Jânos. Rugóczki József. Erdei Ştefan. Percepţie. două mori de piatră moderne. începând cu anul 1920 până în anul 1940. Tălodi Francisc. Szabó Mihăly. Notar Public. La un recensământ al populaţiei făcut la o dată nu prea îndepărtat de luna aprilie 1919. Berecz Gâspâr. Varga Jânos. Pribék Sândor. Szóke Jânos. Mureşan Iosif.Respectând întru totul adevărul istoric. după documentele de arhivă care s-au găsit: Bodis Gâbor. Baciu Ioan. Fazekas Imre. După terminarea primului război mondial. Dispensar Medical Uman. Szabó Flora. târg la care. 268 evrei şi 2044 de maghiari. era în mare majoritate de etnie maghiară şi evrei. ţăranii din 36 de localităţi înconjurătoare îşi 46 . Bodea Dumitru. Baciu Ştefan. lucru uşor de înţeles la primirea Batalionului militar de către numai două persoane. Molnâr Mârton. Griinfeld Mihăly. Berkovics Xenopol. Dispensar Veterinar. 3 măcelării. un hotel. la data sosirei armatei române de ocupaţie. Varga Béla. Cooperativă de Consum. Kiss Miklós. Tavarnai József. Klein Isidor. Szabó Istvân. Parti Sândor. Szabó Pai. Notariat Administrativ. Szabó Sândor. Bogdan Petru. Bodis Miklós. Moldovan Gheorghe. Cioncaş Petru. Pùnkòsdi Zoltăn. Boradan Gavril. Foras Zsigmond. Kopânyi Istvân. Nagy Sândor. Bancă de Credit şi Schimb Valutar.

Câinele se furişa în şatre. brânzeturi. porci. 67 greco cat.. 56 greco cat. tricotaje şi ţesături din textile. In anul 1850 au fost 1692 locuitori din care 1085 reformaţi. Aceştia proveneau din satul Hotar şi operau în grup. găini. ovăz. oi. cat. îşi trăgeau rulotele jos închizându-şi prăvăliile. se furişa din şatră pe sub pânză şi iucea marfa stăpânului la locul de unde a plecat. 290 rom. grâu. din care 856 reformaţi 309 rom.. In anul 1857 au fost total 1314 persoane. cat. Comercianţi evrei din Tileagd. în 1870 au fost 1755 persoane. fasole boabe şi păstăi verzi de sezon. secară. în anumite zile de târg veneau la Tileagd manufacturişti din Oradea.. opinci din cauciuc. 258 ortadoxi şi 170 evrei. aducând cu camioanele bunuri industriale de larg consum. 566 rom. In anul 1900 au fost 2506 pers.aduceau spre vânzare o mare diversitate de produse: vite cornute.. 239 ortodoxişi şi 260 evrei. ştia să prindă momentul propice când vânzătorul negocia preţul produsului cu clientul. etc. în Tileagd au fost 284 familii din care 225 au fost reformate. 363 ortodoxi şi 212 evrei. încălţăminte. porumb boabe. Furau cu predilecţie confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte de orice fel. curci. Rezumat statistic al fostului oraş Tileagd privind anii 1837-1930 In anul 1837. din care 1130 reformate. In anul 1880 au fost 1385 persoane din care 672 reformaţi. trasmitând marfa de la unul la altul. Mulţi au decedat din cauza acestei boli iar alţii au plecat în alte părţi din ţăra. In 1890 au fost 1797 pers. catolici. Piaţa din centrul oraşului era împânzită de şatre. înhăţa ce-i venea la îndemână. raţe. liste. cisme bărbăteşti cu tureac strâmb. 235 romano catolici. lapte. 534 ortodoxi şi 304 evrei. în zilele ie târg cu mari aglomeraţii nu lipseau nici hoţii. confecţii de îmbrăcăminte. Incredibil dar adevărat! Unul dintre aceşti maniaci şi-a dresat un câine femelă hoţ. etc. ouă. orz. cai. 47 . Scăderea numărului populaţiei în anii 1850-1380 s-a datorat epidemiei de holeră. când observau că au apărut Hotăranii la orizont.

8 4 . 1217 muncitori în fabrici.7 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 15 Kolozsvâri losif . 116 funcţionari publici. mecanic mun..CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI Cu ocazia Recensământului din anul 1930. 16 Kolozsvâri Kâlmân .-işti. fabrică pensionar agricultor „ „ văduvă divorţată agricultor „ pantofar 5 2 1 2 3 1 5 8 1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 7 2 3 3 8 2 1 4 5 1 2 3 3 4 2 2 1 2 . 18 Nagy loan I . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 5.1 5 2 1 7 2 6 4 6 1 6 6 3 1 2 1 4 1 1 2 . 12 Baciu losif Baciu Imre GlukErno Gliiklosif Weistein Ignaţiu Lucaci Pavel Nagy Karolina Peter Sândor Iile Iozefina rotar tâmplar agricultor " morar comercian pantofar văduvă mun.8 .. pe cap de familii şi număr de persoane cu arătarea religiilor cărora aparţin asfel: Strada Mare 1. pe străzi. 22 ..3 1 5 - Rozs Elisabeta . 31 Gonczy Margit .F. 4. 25 Crişan Petru . 7. 11 .3 . au făcut recensământul întregii populaţii oraşului.3 1 2 .48 - .R. 27 Chiş Ştefan . 10 . 29 Brandi Petru .3 . 32 Indrieş Teodor 33 Indrieş losif 34 Sabău Mihai .3 .. 17 Kolozsvâri Francisc . 30 Gonzy Jozsefne .. prelaţii Bisericii reformate din Tileagd. 88 de meseriaşi. 26 Kovâcs Stann . Adler loan 2. zilier văduvă casnică agricultor văduvă agricultor " « „ « « pensionar văduvă lacăt. în Tileagd au rezultat următoarele cifre: 1400 de agricultori.. 28 Chiş Alexandru . 8. 10 muzicieni şi 10 C. .2 . 21 . 6. 13 Soos Bâlint . 23 Nagy loan II Nagy Francisc Negruţ Florian Popovici Alexandru - Varga Andrâsne 24 Varga losif . Boldijar Alexandru 3. 9. 19 20 . PROFESIA TOTAL REFOR. 38 de comercianţi.NR. In luna decembrie 1934.. 14 Kovâcs Sândorne .- .

64. 42. 57.5 3 5 3 3 3 . 37. Dombi Fe re nc z 5 6. Szabo F e re nc z 68. Pe te rl osi f 67. 55.- 2 3 3 4 .2 2 . 43. 50. 60. 36. 52. 48. 53. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI 35. 54. 63. 47.4 1 6 1 1 4 6 1 3 2 7 6 4 . UdvaryMi hâl y agri c ul tor „ " văduv ă zi dar agri c ul tor " „ „ p e nsi ona ră c ul tor a gri " „ „ „ pantofar „ agri c ul tor mun. I ndri e ş Fl ori an Szi l âgyi L aj os L ori nc z Ioan Hal âsz O donne Horvâth Ioan Sapi L aj os Gonc zi K ârol y C oc i uba I oan C ozma Mi hai Morar Il e ana Morar Vasi l e B ac i u Pe tru B ac i u Vasi l e Tri fan Ghe orghe K i ss Andrâs Rozs J ozse f Hal âsz J ânos C ol ţe a Pe tru Pusk âs F ranc i sc K re me s F ere nc z Szi l âgyi Sând or K ovăc s Andrâ s L uk âc s J ânos De mi an Gavri l Sza bo Il ona Sza bo Ge rge l y F ek e te J ănos B oros Gyul âne Sând or Te odor K ovâc s J ozse f 6 5.NR. zi l i e r agri c ul tor pe nsi ona agri c ul tor c asni c ă agri c ul tor « „ tâmpl ar pantofar agri c ul tor văduvă agri c ul tor 2 2 4 1 2 4 2 3 3 4 2 2 2 4 7 2 4 6 4 2 7 6 4 5 3 5 3 3 3 5 4 5 4 2 3 1 4 1 1 4 2 1 1 . 40.2 . 38.IZRACRT. 41. 39. 45. 46. 51. 44. 58. 49. 62. 61. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO.5 1 5 4 2 3 3 — - 49 . Ki ss J ozse fne 69. CAPULUI FAMILIEI . 59. 56.

Soós Bàlintné 91. Piombas Teodor 79. Pinkovits Màrkné 73. Kovàcs Jànos 83. Szabó Ferencz 89. Albert József văduvă „ “ 2 1 1 3 5 4 3 2 2 2 3 2 5 5 5 2 2 2 2 5 2 5 9 3 4 8 3 8 4 4 3 3 3 2 1 3 5 4 3 2 _ _ 3 2 5 5 2 2 2 _ 2 5 9 3 _ _ 8 4 4 3 3 3 1 _ _ _ _ _ _ _ 2 _ _ _ _ _ _ __ 3 _ _ - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 5 _ _ _ _ 4 8 _ _ _ _ _ _ 2 _ _ 5 _ _ _ _ _ _ _ - agricultor “ " văduvă agricultor comerciant croitoreasă dogar tâmplar dogar croitor pantofar casnică pensionar agricultor primnotar văduvă agricultor „ „ " văduvă agricultor pensionar ceferist lacăt. Kovàcs Lajos 82. Cezar Nicolae 95. Forràs Józsefné 78. Tó'ròs Istvàn 100. Szabó Sàndor 76. Siile Màrtonné 92.NR. Siteri Imre 84. Szabó József 75. Soós Ferencz 93. Seidler Samuel 85. Melknek Elek 80. Veir Jànos 99. Bejan Aurel 90. Szù'cs Lajos 101. mecanic agricultor “ _ _ - 50 . Kovàcs Imre 74. Tóth Ferencz 86. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Duhi Iulianna 87. Kiss Józsefné Strada Maior 97. Palotàs Màtyàsné 77. CAPULUI FAMILIEI . Buff Nicolae 96. Szabó Bàlint 94. Lukàcs Ferencz 98. Kó'rósi Imre 102. Kàdàr Regina 81. Batka Jànos 88. Kopàny Elena 72. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 70. Tabajdi Kàrolyné 71.

TÂMOK SÂNDOR 125. SZABO KĂROLY 119. 106. SÂNDOR LEHOCZKI ISTVÂN AGRICULTOR RIGO ISTVÂN BODIS FERENCZ BODIS PÂLL PARDI JÂNOS NAGY PÂLL INDRIEŞ FLORIAN BÂNCSA JOZSEF HARSÂNYI ISTVÂN DEBRECZENI „ „ „ „ „ „ PENSIONAR „ AGRICULTOR 5 3 2 3 7 4 6 5 3 6 9 1 2 2 5 6 6 4 5 4 3 5 3 6 2 4 2 2 2 4 2 2 _ 5 3 2 3 7 4 5 2 6 1 6 — 2 2 5 _ 1 — STRADA CIMITIRULUI 113. BONIŞ IOSIF 114. TOTAL PROFESIA PERS REFOR- CATOMAŢI 103.NR. NAGY LAJOS 121. 110. TAMOK JÂNOS 126. 109. CAPULUI FAMILIEI . CSUDDM JÂNOS 128. HOGYES BENI 116. BACIU IOAN 129. ZILIER AGRICULTOR „ „ CEFERIST AGRICULTOR VĂDUVĂ MĂCELAR MUN. ZILIER COMERCIANT __ _ 1 1 6 4 5 1 2 2 3 6 2 4 2 1 1 _ _ 3 3 „ „ AGRICULTOR LACĂT. MĂCELAR MUN. GONCZY ANDRÂS 131. 105. MESZÂROS KÂROLY 123. MEC. ŞERES NICOLAE 133. ROZZEN ELEK 118. 104. SCHWARTZ ALADĂR 117. TOTH LÂSZLO 122. ZILIER COMERCIANT PENSIONAR 1 2 2 4 2 - 51 .IZRACRT. 111. NUMELE ŞI PRENUMELE ORTO. BEŢIE PETRU 132. LAZAR FLOAREA 130. 108. 112. DOBRA IOSIF COMERCIANT CASNICĂ MUN. VARGA KÂROLY 127. PETRI SÂNDOR STRADA CĂII FERATE 124. SZABO ANDRÂS 120. 107. KÂLLAY IRINA 115.

159. 158. 156. 153. 144. 152. CAPULUI FAMILIEI .1 1 3 3 3 9 5 4 3 2 1 4 1 3 9 . 143.5 2 . 140..- 52 .1 3 3 7 7 . 135.12 12 .4 5 .. 139. 136. 160. PROFESIA MUN.NR. ROZENFELD SÂNDOR SZILÂGYI MIKLOSNE PĂSKALYI JOZSEF PÂSKA JÂNOS KOVÂCS GYULA CIANAŞ IOAN HOFFMAN SÂNDOR BACIU ECATERINA KAKUCSI JÂNOS ŞTEF TEODOR SZABO SÂNDOR CUZAC FLOREA COZMA NICOLAE KREMNICZKI ILONA SCHIL ISTVÂN ROŞCOVANI ILEANA HODIŞAN NICOLAE WEISS IZIDOR DOCZY ISTVÂN COCIUBA IOSIF BORODAN IOAN ARDELEAN DUMITRU SZABO ANDREI JANCSOVICHT PÂL KOZMA JÂNOSNE CRĂCIUN DUMITRU PINTEA ALEXANDRU VARGA JOZSEF VASILE ALEXANDRU BRADEA ALEXANDRU EGRI JOZSEF „ CASNICĂ COMERCIANT VĂDUVĂ ZIDAR AGRICULTOR TÂMPLAR MUNC. FABRICĂ PENSIONAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ ZIDAR VĂDUVĂ COMERCIANT „ PĂDURAR AGRICULTOR „ AGRICULTOR ZIDAR VĂDUVĂ AGRICULTOR „ „ „ „ „ 2 2 6 1 .9 4 4 1 . ZILIER COMERCIANT CASNICĂ TÂMPLAR MUNC. MANE IOAN FISCHMAN IZIDOR BAKK IMRE SALCER VICTORIA . 148. 138.13 8 8 1 1 - 5 3 4 . 154. 142. 151. . 164. 166. 167. 162. 146. 163.3 3 4 4 2 2 5 5 2 1 1 1 1 2 2 4 7 7 4 . 161. FABRICĂ COMERCIANT TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 134. 150. 155. 168. 137. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. 165.4 1 1 2 2 5 5 3 3 13 . 157. 145. 141.2 2 2 4 . 149. 147.

Jakab Lajos 177.Kiss Jozsefne 182. Jerman Mihâly 196. zilier comerciant „ „ croitor „ „ pantofar munc. Tavarnai Istvân 180. Krasovatze Amâlia 192. zilier munc. agricultor pantofar comerciant funcţionar şofer brutar văduvă pantofar comerciant şoacter văduvă mun. fabrică pensionar pantofar pensionar pantofar C. Schwartz Izidor 189. mec.DeliÂrpâd 179. Costean Gheorghe 173. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 169. Mălai Lajos 171. Mateiaş Teodor 170.R. Grunberger Lipot 190. Krânyi Lajos 187. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. CAPULUI FAMILIEI . Denennberg Lajos 185. Palotâs Imrene 186. Czenk Ferencz 195. Svăbi Ioan 175. Szilâgyi Lajos 176. Peta Istvân pensionar agricultor „ „ „ lacăt. lacăt. Costean Imre 172. Magyar Lajos 183.- 3 4 1 1 9 5 2 1 0 - 53 . Oesterreicher Lajos 184. Forvith Jânos 191.NR.F. Szabo Jânos 193. Rozenfeld Lajos 178. mecanic comerciant văduvă 2 6 5 9 7 7 10 5 3 2 5 4 2 3 11 9 2 2 5 2 10 4 1 5 4 2 3 2 2 3 2 6 3 2 5 1 7 3 10 5 1 2 2 2 1 1 5 2 2 6 2 — 4 1 5 3 3 4 2 3 3 2 3 5 2 5 5 9 . Szilâgyi Imre 174. Hegedvis Sândor 194. David Solomon 188. Goldstein Ferencz 181.

Borsi Mihâly 205. Fucs Mor 217. Bejan Gheorghe 207. Gocz Ştefan 219.GhiuraIoan 210. Palotăs Gyula 223.- 1 1 - 2 2 2 - casnică pantofar agricultor « « a u 2 3 - 2 - 3 1 - 5 3 8 1 1 4 4 2 6 4 3 1 3 7 5 2 3 1 1 - 2 6 - - maistru morar agricultor a u a a 4 3 1 - 3 - 7 5 - lăcătuş mec. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 204. Korosi Alexandru 226.AlbuIoan 222. zilier 2 — 3 1 - 1 - 54 . Kovâcs Sândor 234. CAPULUI FAMILIEI . Tuş Nicolae 230. Weisz Miksa 209. Ardelean Alexandru 214. Papp Vasile Strada Principală 211. pantofar agricultor munc. Judea Teodor 220. Korosi Francisc 224. Palotâs Antal 221. fabrică agricultor căruţaş comerciant profesor funcţionar frizer medic circă pensionar comerciant ■ 3 2 6 1 2 3 4 3 4 4 2 2 2 2 5 3 5 4 8 - 3 2 - - - 6 - 1 - 2 3 3 — 2 4 4 . Chiş Iosif 228. Cozma Vasile 229. Krausz Mihai 215. Bica Petru munc. Bica Teodor 235. Sporleider Etelka 218. Ionescu Gheorghe 213. Korosi Ştefan 225. Papp Lajos 212. Nagy Elek 227. Boniş Gheorghe 233.Mangra Iosif 232. Farkas Ignâcz 216. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Kovăcs Jânos 231. Kiss Carol • 208.NR. Kokos Gergely 206. Gâl Sândor 236.

Bogdan Ioan “ 3 257. fabrică 1 244. Varga Ioan agricultor 2 260. zilier 6 250. Paşuk Carol agricultor 4 6 3 1 1 4 3 3 1 1 3 1 4 1 1 1 6 2 8 1 5 2 1 5 1 1 3 2 4 2 5 3 1 5 3 3 1 13 6 3 2 7 2 1 1 - 8 - 55 . NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Peter Sândor mun. Vuşcan Romulus “ 1 267. zilier 2 245. Gocz Ştefan agricultor 2 256. Pasuk Iosif 4 „ 255. Griger Jânosne văduvă 4 251. Fiilop Mihâly pantofar 5 271. Vâltozo Imre 4 „ 268. Orbân Peter preot catolic 1 270. Gheorghe Ioan 3 „ 240. public 2 265. Tavarnai Iosif 2 „ 241. Varga Ferencz agricultor 6 247. Turcu Ioan func. Erdelyi Săndor agricultor 6 239. Varga Petru “ 7 261. Gondor Jânos maistru morar 2 259. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 237. Borodan Sândor 4 „ 254. Vekony Carol “ 6 253. Molnăr Andrei 2 „ 249.Talodi Jânos agricultor 3 252. Flatt Eugen “ 2 263.Telegdi Iosif moşier 5 262. Chirilă Teodor 1 « 266. Horvâth Bela brutar 3 243. Postos Ştefan hornar 4 258. Griinsberger pensionar 8 Alexandru 242. Moza Teodor mun. Szabo Lajos mun. Grof Rudolf tinichigiu 6 238. Szabo Geza agricultor 5 264. Vedinaş Petru 13 „ 248. Rozenberg Lâszlo comerciant 8 269. Barabăs Jănos 4 246.NR. CAPULUI FAMILIEI .

Nr. Hodos Geza 277. Pop Gheorghe 281. Refo Cat rmaţi o Orto -doxi Izraieliţi 272. Herskovics Tereza 303. Gali Ferencz 282. Kappel Ignaţiu 301. Numele şi prenumele crt. Cozac Gavril 276. Vâradi Imrene 291. Nemeth Ioan 289. pensionar „ fabricant agricultor „ comerciant morar zilier comerciant văduvă învăţător frizer pantofar văduvă zidar casnică măcelar „ „ dulgher măcelar văduvă tinichigiu comerciant văduvă 5 2 3 4 4 2 1 1 2 1 4 2 1 2 2 2 2 8 1 4 3 4 4 3 1 2 2 3 2 3 1 2 2 8 1 1 1 1 - lici 1 4 - 5 - 1 3 2 1 2 4 3 - 2 1 1 2 2 1 - 4 4 2 4 4 2 3 2 3 casnică comerciant medic 1 3 3 - - - 1 3 3 56 . Weinstein Adolf 304. Dr. Kanizsai Bela 275. Tavarnay Elisabeta 293. Bodor Carol 290. Moga Ioan 278. Klein Ignâcz 286. Schwartz Samuel 300. Grossman Jeno 273. Schwartz Zsigmond 294. Erdelyi Florian 274. Csorsz Ferencz 288. Roxin Iosif 279. Csorsz Iosif 298. Schwartz Normand Ioan 295. Zsuthi Gyulăne 287. Berkovics Mome Strada Podului 302. Kappel Iosif 283. Roxin Augustin 280. Cupe 296.VatyaIuliu 285. Klein Jenone 299.Vâradi Imre 292. capului familiei Profesia Total pers. Pataky Lajos 297. Weiss Samuel comerciant funcţionar pensionar “ medic vet. Gondor Vasile 284.

Teszări Lajos 319. Schwartz Mor 309. Hajdu Mihâly 311. Kovăcs Bâlintne 325. Varga Mihâly 324. OesterrikherEde 306. CAPULUI FAMILIEI . Dudâs Kâlmân 317. zilier „ vânzător lăcătuş mec. Fechete Teodor 312. Borodan Ioan 328. Horvâth Iosif 326. Farago Gâbor comerciant pensionar pantofar comerciant zidar croitor agricultor " funcţionar pensionar „ „ comerciant tâmplar munc. Sulyok Kâlmăn 307. Bonis Sândor 321. Varga Iosif 329. Boldizsâr Carol 310. zilier ceferist agricultor dogar rotar dogar mun.NR. Nagy Imre 320. Varga Ferencz 331. Buda Teodor 229. Tillinger Carol 337. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 305. pantofar văduvă mun. Henţ Teodor 336. Bonaţiu Teodor 338. Paroh Teodor 322. Boier Nicolae 327. Sziâky Bela 315. Csorsz Gâbor 314. Baranyi Ioan 330. Vâsârhelyi Andrei 313. Baranyi Gâbor 316. Erdelyi Ioan 334. Katona Gyula 332. Weiss Jozsefne 318. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar 11 2 2 3 5 4 5 4 2 2 1 2 5 5 6 7 1 2 3 1 2 4 2 5 4 2 3 3 2 5 2 3 2 3 3 2 1 5 1 2 1 2 3 7 1 3 1 1 5 4 2 3 3 2 5 2 - 1 4 4 1 5 3 1 3 1 3 5 1 4 2 2 1 1 - 11 3 '5 1 - 57 . Borok Iosif 335. Schwartz Dâvid 333. Balla Lajos 323. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Okros Gyula 308.

Dobai Bâlint 356. HudikMârton 344. Baciu Bâlint 345. Szilâgyi Iosif I 352. 341. Griinberger Ferencz 361. Salla Istvân 58 . Scholecz Ferencz 350. 339. 332. Varga Miklos 362. 335. Varga Ferencz Katona Gyula Schwartz Dâvid Erdely Ioan Borok Iosif Henţ Teodor Tillinger Carol Banaţiu Teodor Buda Teodor Farago Gâbor Farago Carol Gâjer Gyula dogar munc. 334. Gyoker Alexandru 349. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. pensionar dulgher comerciant agricultor casnică lăcătuş mec. RitterMârton 348. Grigher Ioan 347. comerciant pantofar pensionar dogar agricultor « pensionar „ „ pensionar pensionar zidar “ tâmplar “ zugrav dogar agricultor 2 3 5 2 5 2 3 2 3 3 3 6 4 2 2 5 3 2 4 4 3 2 2 2 3 2 2 5 2 5 2 2 2 2 1 2 3 2 5 2 2 3 1 2 5 1 3 1 2 2 1 3 5 5 2 2 2 1 3 1 3 1 5 1 1 2 1 3 3 1 2 2 1 2 - 2 1 1 1 1 - 5 ■ 2 - 342. 337. zilier comerciant pantofar comerciant funcţionar pensionar tapiţer măcelar zidar lăcătuş mec. 340. Veres Iosif 354. Pataki Imre 343. 338. Pataki Gheorghe 355. Ardelean Petru 359. Acsadi Istvân 363. Tirbuşar Ferencz 351. 331. 333. Wordmunszki OdonSzabo Jozsef 357.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 330. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Pataki Mihâly 364. Szilâgyi Iosif II 353. 336.NR. 358. Bodis Andrâs 360. Kocsis Julianna 346. PROFESIA TOTAL REFOR.

zilier pensionar zidar zudar+zugrav agricultor zidar agricultor „ „ „ „ lăcătuş mec. Zsebe Jozsefl 386. Tallodi Sândor 385. PROFESIA TOTAL REFOR. Baranyi Frencz 371. Fekete Bâlint 370. pensionar agricultor “ dogar pensionar mun. Cozac Gheorghe 395. 366. morar casnică lăcătuş mec. Vinyiczki Istvân 396. Tallodi Ârpâd 384. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Komocsi Gyorgy 391. Gyorfi Ferencz 393. Udvari Iosif 375. Zsebe Jozsefll 387.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 365. Kiss Ferencz 381. Kovâcs Mihâly 394. 368. pensionar agricultor pantofar ceferist agricultor agricultor 4 1 7 3 3 2 5 1 6 2 4 5 3 2 1 2 2 3 1 1 4 5 4 2 2 7 2 1 4 2 1 1 3 2 5 1 5 1 3 5 3 2 1 2 3 1 4 5 2 2 1 2 1 2 3 1 4 2 1 1 1 4 4 1 - 59 . Frenczky Ferenczne mun. Bodor Istvân 388. Szilâgyi Ferencz 376. Cozac Ioan 389. Papp Carol 377. Rakocz Togyer 372. Sorban Ioan 380. Sândor Andrâs 373. Zsîros Pâl 390.NR. Lukaciu Dumitru Kote Miklos Gyoker Gyula Udvari Jânos pensionar agricultor morar pensionar 2 2 2 3 2 1 3 1 - 2 — Strada Aurorei 369. Udvari Mihâly 374. Cozac Ioan 397. Peter Istvân 382. Daraban Ioan 379. Hosu Alexandru 392. 367. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. fabrică lăcătuş mec. Varga Lajos 378. Kiss Terezia 383.

Papp Istvân 408. Crişan Mihai 421. Varga Jozsef 407. Szilâgyi Jânos 424. Nagy Ioan 425. Ruja Teodor 419. NUMELE ŞI PRENUMELE IZRACRT. Suciu Petru 423. Szâsz 431. Fekete Peterne 432. Sonea Petru 422. Paskuly Gyorgy 406. Fechete Ioan 401. Varga Jozsef 412. Soos Ferencz 415. Goczi Jânos 400.NR. zilier « „ „ pantofar munc. Varga Imre 411. Sabău Alexandru 416. Pataki Imre 429. CAPULUI FAMILIEI . Ţurcaş Tamăs 418. zilier „ „ agricultor „ „ „ frizer « agricultor „ „ „ „ „ „ „ mun. Varga D. luc. Cozac Florian 404. Bodea Petru 427. Makai Jânos 414. Szucs Iosif 428. Sorban Jânos 399. Pintea Florian 420. Csalok Lajos 409. Makk Iuliu-ne agricultor „ „ munc. Szâsz Zsuzsanna Bâlint 430. Bogdan Petru 405. Markluliu 417. Turcuş 403. Piski Zsigmond 413. Duma Alexandru Ştefan 402. Sândor 410. PROFESIA TOTAL PERS REFORMAŢI CATOLICI ORTOXI 398. zilier durger casnică pantofar văduvă 1 3 1 4 1 1 1 2 3 1 1 2 6 1 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 5 3 7 6 5 2 2 1 4 4 3 1 3 1 1 2 6 1 2 3 3 2 3 1 2 1 1 1 - 1 3 3 5 2 3 3 3 1 4 1 1 1 1 3 3 3 4 4 4 5 1 4 5 - 60 . zilier mun. fabrică lăcătuş mec. Kallay Iuliu 426.

CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 433.NR. Bodea 442. 447. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Crăciun Florian 435. PROFESIA TOTAL REFOR. Sele Mihai Strada îngustă 446. Lakatos Daniel 437. 450. zilier lăcătuş mec. 448. Baciu Mihai Baciu Ioan Gonczy Istvân I Gonczy Istvân II Molnăr Mârton Bacsi Imre Bacsi Dani Mihalika Lajos Miiller Jeno Kovâcs Bâlint Vmyicki Istvân Bodis Imre Kiss Sândor mun. Marozsân Mihâly 462. Fazekas Sândor 444. zilier casnică agricultor „ „ „ „ „ „ 1 1 2 7 5 2 7 6 9 4 4 6 5 1 7 4 4 3 2 . 452. Hunyadi Matei 436. Costin Teodor 440. Udvari Ştefan 463. Szilâgyi Istvân 461.6 . Lupuţ Ilie 438. 449. Cozac Alexandru 434.- - 1 1 1 1 2 7 .9 1 6 3 - agricultor „ „ „ „ „ „ zidar preot rabin pensionar « agricultor 1 3 1 3 2 3 4 3 3 3 2 4 3 1 3 2 3 4 3 3 1 3 3 1 2 - 1 3 - 3 - Strada Bisericii 459. 451. « horticultor munc. Erdely Lajos 443. Maxim Gheorghe Ioan 441. Szilâgyi Istvân 460. 453. Mureşan Petru comerciant tâmplar agricultor tâmplar pensionar 2 4 5 3 1 2 1 5 1 3 2 1 - 61 . 454. 458. Zembre Iulia 439. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 457. 455. 456. Mureşan Mihai 445.

Ficuţ Pavel 489. Udvari Imre 477. Mociar Iuliu Strada Luncii (Sziget) 490. Udvari Lajos 476. Haiman Daniei 493. 468. Nagy Mihâly 465. Kovacs Ioan 478. Sziics Lajos 495. Varga Iuliu 481. Buzguţalosif 471. Fodor Alexandru 479. zilier “ dulgher agricultor tinichigiu 6 5 1 3 3 5 8 3 3 5 1 - 6 5 - 8 62 . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Fazekas Ferencz 487. Mâtyâs Sândor 466. Boncsa Ştefan 474. Fazekas Imre 496. Mudura Teodor 469. Chirodea Petru 491. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Irimiaş Mihai» . Iancu Dumitru 492. Csalok Ioan 470. Klein Ferencz pensionar agricultor « „ „ „ dulgher „ zidar şofer tâmplar “ zidar morar pantofar „ zidar pensionar “ casnică pensionar mun.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 464. Nagy Ioan 494.NR. Mâtyâs Erzsebet 467. Boldizsâr Carol 483. Boncsa Ştefan II 475. Gârdan Dumitru 486.PaşukIosif 473. Ignaţiu Iuliu 488. fabrică agricultor „ „ ceferist 2 2 1 2 4 2 4 2 5 1 4 4 2 3 3 4 7 2 2 2 1 5 5 4 3 6 2 2 1 2 2 3 1 4 2 2 2 7 1 2 2 1 4 5 - 2 3 4 1 2 1 - 2 4 . PROFESIA TOTAL REFOR. Csalok Imre 472. Mureşan Ioan 485. Szekely Alexandru 482. Tardi Ioan 480.4 1 1 2 2 6 - ceferist agricultor munc. Csizmadia Julianna 484.

Bodor Ştefan 533. public comerciant mun. Dâvid Imre Teodor 566.Nagy Alexandru 502. zilier mec. agricultor 2 tâmplar 3 lăcătuş mec.Varga Bâlint Ferencz 574. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Mociar Ioan 568. „ mun. Pintea 591. Lorincz Bâlint 551. 6 3 5 2 5 3 5 9 6 3 9 pensionar 3 fabrică mun. Gonczi 583. Velko Iosif I 540. Manea Petru 546. Velko Iosif II 500. Orbân Carol 572.-1 -3 71 . Dobrovan Roza Alexandru 518. Souver Iosif dulgher lăcătuş mec. Ardelean Alexandru Alexandru Ştefan 520. Sturz Ioan 552. Sipos Petru 521. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Blaga Teodor 538.-4 --3 -1 — ..Kolozsvâri Iosif 508. Vakarcs Iosif Dumitru 512. zilier 1 „ mun..3 -6 -. PROFESIA . Kohnn Mărton 569. Birman Iosif 497. munc. Lorincz Mihâly 560. zilier 4 „ tâmplar dulgher 6 casnică 3 mun. Kovâcs 599.Ibrânyi Imre 501. PROFESIA TOTAL REFOR. fabrică 3 „ mun.-. CsalokCarol 517. Dâvid Iosif 570. Cozma Ştefan 553. lăcătuş 7 mun. 3 6 „ fabrică „ agricultor 5 agricultor 2 „ mun. zilier 1 3 „ lăcătuş mec.3 4 4 5 6 . agricultor 3 zidar 2 mun. lăcătuş zilier mun.1-1 -3 ---- 6 3 5 1 -1 5 -1 2 1 4 3 2 3 2 5 2 2 6 4 3 7 -1 2 -2 5 3 3 3 1 4 4 7 6 2 - pensionar 3 3 - - 63 . Lajos Kăroly 559. Csete Iuliu 550.. Gonczi 584.6 . 6 3 „ fabrică mun. Csalok Ştefan 548. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI NR. zilier 2 pensionar 8 pensionar 1 „ agricultor 6 casnică 2 „ zidar 5 pensionar 2 „ 3 mun. Orbân Andrei 542. Sarkadi 539.3. Zaharia Ioan Ferencz 596.David Lajos 513. Gucik Iosif 519.Veber Ferencz 504.Kâdas Imre 510. Veselenyi Lajos 557. Vakarcs Iosif Ştefan 536. munc.3 2 3 5 5 -2 5 8 1 2 6 1 -2 1 2 2 - 5 3 1 2 3 4 3 .Costin Teodor Ştefan 578. Tallodi Gavrii Alexandru 522. fabrică func. Prinţ Alexandru Ioan 503.-3 -4 -. Popa Teodor 499. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI TOTAL REFOR.NR. 586. Kovăcs Strada Rândul Săndor Ţiganilor 526.Fechete 579. Farkas Matei 575.-. Moza Ioan 558. Bartha Lajos 530. Kote Imre 547. Morar Ioan 523.Kovâcs Iosif 514. Lakatos 573. zilier fabrică agricultor mec. zilier 4 pensionar 5 „ mun. Szâsz Lajos 549. Fechete Alexandru 592.Kocsis Peter 516. fabrică agricultor fabrică tâmplar lăcătuş mec. Papp Carol 598. Boroş Iosif 544. Musca 498. Sturz Ioan 507.Kolya Iosif 505. 2 5 „ fabrică agricultor 3 5 3 3 2 4 4 1 2 3 4 4 3 3 1 7 3 4 1 4 6 3 4 6 4 2 6 3 4 5 3 3 5 5 3 4 1 5 -5 -8 3 4 -1 4 8 1 3 2 3 5 4 1 2 _ 3 3 1 4 9 1 1 3 4 5 1 6 6 3 3 4 4 5 6 5 1 4 2 . Cozac Mihai 524. zilier olar tâmplar agricultor » mun. Vasiliu Ioan 525.. Szilâgyi 535. Filip Teodor 515. Velko Lajos 543. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Pente 581. Gonczi Ioan 582.Kovâcs Alexandru 509. Toth Iosif Nicolae Alexandru 585. 556. Bogdan 594. pensionar 8 zidar 5 mec. Sipos 593. fabrică 5 mun. agricultor mun. ceferist 4 pensionar 5 comerciant dogar 3 mun. Botoş 571. Sziics Iosif 545. Szabo Ioan 541. Szabo Kăroly 529.--.Soos Carol I 511. Nemeth Alexandru Alexandru 534. zilier 2 lăcătuş lăcătuş mec.. Iuhâsz Lajos 576. PROFESIA .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRAIZRAIZRA- XI NR.VinyickiMihâly 554.MahaleaIoan Ioan 580. Bodis Imre 590. Bodis Iosif 528. Udvari 595. zilier 2 rotar 9 „ dulgher 5 mun. 6 tâmplar 5 fabrică „ 2 mun. Ghianţu Petru Soos Iosif 588. Csapo Vasile 597. Rolnicz 577. zilier 4 „ mun. Şerban 537. Gonczi 555. 4 2 fabrică „ „ „ 2 mun.Fechete Ioan Lăcătuş Imre Alexandru II 587. zilier 6 tâmplar 2 „ 2 „ fără 6 „ pensionar 4 ocupaţie mun. Bodis 589. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.CATOPERS TOTAL PERS MAŢI REFORMAŢI ORTO- CATO- LICI ORTOLICI XI XI Strada Rândul Nou 532. mun. Gocz Ferencz Ferencz 527.-1 -1 .Bede Bâlint Ştefan 506. Hosu Iosif 567.

64 .

Dull Julianna 601. Dumea Mihai 615. Kudelka Ştefan 627. zilier “ „„ 2 3 3 3 4 1 7 3 3 2 1 5 2 4 5 4 5 5 1 2 2 5 6 3 8 5 2 2 6 5 9 5 5 1 5 2 3 7 5 1 2 5 6 3 7 2 6 2 9 1 1 — 2 1 3 3 2 1 1 2 3 4 1 3 1 1 1 2 5 2 4 5 4 5 2 5 4 1 4 65 . Jancso Âdâm 602. Tamâs Lajos 603. Bodea Petru 621. Szabo Iosif 631. Buda Iosif 632. Otvos Alexandru 625. Iozefic Iosif 606. PROFESIA TOTAL REFOR. Turbucz Lajos 623. zilier „ „ „ „ croitor ţigan “ mun. Milcsevics Pacu 626. Gyoker Mihâly 611. zilier muzician „ mun.Dumea Gavril 616.NR. Ventel Nicolae casnică mun. Gherle Lajos 614. zilier „ „ „ „ „ casnică mun. Horvâth Lajos 609. Szabo Imre 628. Otvos Francisc 633. Jancso Mâna 608. Baciu Ioan 613. zilier casnică muzician casnică muzician ţigan mun. Bogdan Andrâs 619.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 600. Varga Florian 634. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Gherle Petru 610. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Turbuk Iosif 618.Domocos Vasile 612. Gaszi Zsuzsanna 622. zilier “ „ agricultor mun. Moza Laurenţiu 617. zilier muzician mun. Bede Iosif 607. Cupan Gheorghe 605. Gazsi Rozâlia 624. Balogh Vasile 620. Tâncos Gavril 630. Sandor Gavril 604. Varga Iosif 629.

Kope Iosif 668. 646. PROFESIA TOTAL REFOR. Kopelmre 662. Kâgyi Imre 666.R. Waxman Tiberiu 657. 641. Otvos Imre Varga Măria Gazsi Iuliu Varga Rozâlia Lingurar Mihai Cseme Gavril Bogdan Iosif Varga Gheorghe Turbuţ Ioan Horvăth Alexandru Otvos Iosif Szilâgyi Imre Szucs Vasile Otvos Anna Budai Rozalia Teglâs Iosif Szâsz Lidia Pataki Iosif muzician casnică ţigan casnică ţigan „ mun. Waxman Carol 658. VenţelAna 655. Venţel Iosif 654. 649. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 652. 642. Varga Ioan 663. 636. 653. Chiş Alexandru 667.NR. 638. 637. 647.KohnVilmos mun. 648. zilier ţigan casnică “ ţigan casnică pensionar 2 1 3 1 5 6 3 2 3 3 9 2 2 1 1 3 1 2 1 3 1 5 3 2 2 9 2 1 1 1 2 1 - 1 5 1 3 1 2 2 - - 1 - Strada Cartierul Gării C. 639. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 3 3 1 1 5 2 3 4 6 2 3 3 1 2 7 4 2 1 3 5 3 1 1 1 6 1 3 1 2 1 1 4 5 1 4 1 2 - 66 . 643. Horvăth Vasile 660. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. 650. Weimanlosif 661. Şaitoş Gheorghe 665. Gergely Alexandru 656. Balogh Alexandru 664. 644. 651. 640. fabrică casnică mun.F. Gorgan Vasile 659. zilier “ „ ţigan măcelar mun. 645.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 635.

CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Parti Mihai 698. Varga Iuliu 681. Chirodea Ştefan 679.NR. Seres Ştefan 687.Erdelyi Andrei 703. Şandor Ioan 685. Mane Mihai 693.1 1 1 2 1 - — — — 6 3 2 — 2 2 2 3 5 1 1 4 1 - 67 . Lokos Imre 689. Bakos 676. Şaitoş Gavril 682. Duhi Ştefan 673. Kovâcs Vasile 683. Toth Antal 680. Chirilă Gheorghe 692. Schwartz Constantin Gheorghe 690. Szegedi Lajos 670. Kovâcs Lajos 686. Magyari Carol 674. Cepei Ştefan 678. Sipos Alexandru 677. Fechete Iuliu 704. Horvăth Alexandru Iosif 675.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 669. Orban Ştefan 702. Bartha Francisc 700. Bodiş Lajos 671. Cozac Gheorghe 701. Cozac Pavel 694. Puskâs Ioan 697. Silik Francisc mun. Seres Lajos 684. Varga Imre 699. Nistor Dumitru 695. Kohn Jeno 672. Varga Zsigmond 688. Garai 691. fabrică „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 7 4 4 3 4 3 2 4 6 3 1 2 2 5 5 2 7 4 4 2 2 7 2 3 5 3 4 4 6 2 2 4 3 4 4 5 7 4 3 4 3 1 3 1 i 5 3 7 4 4 2 5 2 4 4 6 1 2 3 4 3 5 — . NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Lajos Iosif 696. PROFESIA TOTAL REFOR.

CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 705. Toth Iosif 729. Pantis Ioan „ 723. 706. Ziiai mun. 707. Bocşe Gavril „ 719. Soos Ioan „ 717.NR. fabrică Alexandru 726. Tomacsek „ Lajos „ 722. Grosu „ „ Alexandru ceferist 727. Marozsân „ Mârton 711. Cernei Iosif munc. Bamer „ Francisc „ 721. Nagy Lajos „ 714. Zbudil Francisc „ „ 725. PROFESIA TOTAL REFOR. public 724. Şteblicloan „ 718. 709. fabrică „ „ „ 6 6 6 1 5 3 8 2 3 2 3 4 3 2 6 2 1 2 3 3 1 2 4 4 3 2 2 2 5 6 5 4 3 3 5 6 2 6 5 1 5 2 4 3 2 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 2 5 6 5 2 — 4 1 1 4 2 2 1 2 6 1 3 2 2 2 3 5 1 2 4 2 3 - 68 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Mihacek „ Alexandru „ 716. Cozac zidar Alexandru 728. Jenei Teodor „ „ 713.Alecsei „ Ioan „ 712. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Zicseak „ Andrei „ 720.GhiunterGheorg „ tinichigiu he func. 708. Siliklosif Nemeş Lajos Egrl Iosif Siteri Imre Kovâcs „ Zsigmond „ 710. Magyar Nicolae „ 715.

775. fabrică 2 4 4 5 5 1 3 3 1 3 3 3 2 4 4 3 5 5 1 1 5 3 4 3 2 3 5 1 3 7 3 6 6 3 1 6 1 . Denika Mârton 767. 763. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Pop Vasile mun. Balog Iosif mun.7 .5 . Farcas Iacob comerciant 776.1 - 69 .CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 741.1 .4 .R.5 . Costin Teodor „ 755. Lascu Nicolae " 749. Takâcs Iosif lăcătuş mec. Micu Constantin “ 745. Kiss Iosif “ 748. Drimba Ioan func. Jurca Gavril „ 771. fabrică 768.- 1 . Susnic Ioan „ 769.1 1 . Dodai Iosif func. Olteanu Vasile şef gară C. Tarkânyi ceferist Francisc 762. Szabo Gyorgy a 752.3 . Vasvâry „ Gheorghe 757.NR.. Pecsi Alexandru croitor 764.- 5 3 4 2 5 - - . public 743.F. Balogh Bâlint „ 753..- - - .1 ..- 1 3 5 .5 . Sabău Emil ceferist 746. Iile Gheorghe „ 770. Csâki Carol „ 772.. public 760. Jantovics Vasile „ 756. Varga Ştefan „ 744. Roman Francisc „ 754. Pungan Pavel mun.3 . Moţ Nicolae „ 750.4 . Klein Carol „ 766. Horvâth Ştefan „ 758. fabrică 742. PROFESIA TOTAL REFOR. Faur Gavril mun.. fabrică 747.- 2 6 5 - . Szilâgyi Beni „ 773.4 3 3 3 3 1 3 . CAPULUI FAMILIEI IELIŢI .1 1 . Marc Ştefan func. Szebeni Daniel „ 759.1 3 .6 2 . Palodi Francisc „ 751.1 3 1 . Ionescu Marcel „ 761. public 765. Fâbian Năndor „ 774..

fabrică mun. fabrică şef dep. Fucs Vaier 783. Gherle Gheorghe 785. Miladin Mocici 778. 1 1 4 6 1 — 2 1 3 2 3 1 2 5 3 4 5 4 3 5 1 3 2 3 5 1 — 1 3 2 3 3 3 4 3 — . Weker Minai 781.NR. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT. Cseka Alexandru 779. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . Korodi Lajos 797. Fucs Ioan 780. mun. PROFESIA TOTAL REFOR. Indrieş Petru 794.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 777. Kollâr Sândor 798. fabrică cont şef fabrică mun. Iacob Ioan 792. Tanc Gheorghe 788. Weker Bela 793. fabrică mun. Gal Dumitru 790. Gâspâr Ignâc mun. Sindeli Ioan 791. Vaserman Vasile 795. fabrică “ şef sec. — 1 — 70 . Herle Cătălin 784. fabrică « muncitor fabrică“ « „ „ „ lăcătuş mec. fabrică 4 4 2 4 3 3 3 3 7 6 3 4 4 3 4 6 3 5 3 4 4 5 4 3 1 5 1 2 3 6 3 5 6 2 5 5 3 4 1 7 4 1 2 2 6 — 4 . fabrică ” „ „ -„ „ „ „ „ „ „ “ „ „ „ „ agricultor mun.5 5 .. Hunyadi Ioan 787. Hunyadi Francisc 786. Lengyel Odon 796. Szell Alexandru 782. Varga Francisc 789.

Mâtyâs Imre 831.Nemeth Palii 833. Lindenfeld Roza 818.CATOPERS MAŢI ORTOLICI IZRA- XI 813. Krizsa Bârna 830. Nemeth Francisc 834. Loc. Lindenfeld Mărton 819. Klein Erno Waldman Lajos Erbstein Lâszlo Toma Ioan Postul Jandarmi Administraţia Soos Kâlmân mun. Jancza Ioan 836. Erdei Ioan 829.Juhâsz Ioan 832. Wertheimer LajosSchwartz Lajos 820. 825. 823. Trifan Nicolae 815. 827. în fabrică “ casnică comerciant măcelar comerciant director fabrică şef sec. 822. Nemeth Pali II 835. 821. PROFESIA TOTAL REFOR. Kupan Iosif agricultor „ „ „ „ „ „ „ „ „ pădurar 3 2 5 2 2 2 3 3 5 5 3 2 5 2 2 2 3 3 — 3 3 5 5 - 71 . fabrică contabil fabrică mun. fabrică militari activi funcţionari preot reformat 3 1 3 2 1 3 2 4 1 1 1 3 11 25 1 2 8 1 3 - 3 1 1 11 14 — 3 2 1 3 2 4 1 1 1 — STRADA DEALUL VIILOR 828. Boroş Teodor 838. Reinberger Zoltân 816. Sabău Mihai 814. Friedman Iosif 817. fabrică „ ing. Indrieş Florian 837. 826.NR. CAPULUI FAMILIEI IELIŢI . 824. NUMELE ŞI PRENUMELE CRT.

după inventarul făcut în luna decembrie 1934 de către Prelaţii Bisericii Reformate. în toate ramurile de activitate: agricultură. a cunoscut o dezvoltare considerabilă. cea mai mare întreprindere din judetul Bihor.R. comerţ.reşedinţă de Plasă ieţul Bihor.A.217 116 38 88 10 10 11 3. Astfel. şi-a încetat activitatea. etc. economia oraşului Tileagd. a intervenit ceva cu totul neaşteptat.F.115 Aşa cum am mai arătat.115 1. transporturi. meşteşuguri. în circumstanţele oferite de împrejurări. Pentru statul român era mai economic să transfere rafinăria lângă sursele de materie primă. industrie. Să nu uităm însă că în economia de piaţă a oricărui Stat Capitalist sunt suişuri şi coborâşuri. Pe confesii au rezultat următoarele cifre: reformaţi 1.625 1. cu capital românesc. jandarmi + oameni de ordine Total 3.496 romano553 catolici 835 ortodoxi 231 izraieliti Total Situaţia de profesii rezultă următoarea: agricultori muncitori în fabrici funcţionari publici comercianţi meseriaşi diferite meserii muzicieni personal de specialitate C. situaţie concretă pe care o vom descrie la fiecare capitol din lucrare în parte. aceasta a fost populaţia oraşului Tileagd . Când situaţia oraşului Tileagd se afla în plin avânt de dezvoltare. 72 . la data respectivă. determinate de anumiţi factori care nu în totdeauna sunt previzibili. în anul 1924. decât să transporte titeiul in vagoane cisterne pentru prelucrare la 600 km distanţă. fiind demontată şi transportată cu trenurile de marfă la Ploieşti. după alipirea Ardealului la Regatul României timp de 10-15 ani. „Rafinăria de produse petrolifere Bihar-Szilâgyi" S. în zona zăcămintelor de ţiţei.In concluzie.

Această scânteie. voi reproduce Cuvintele Regelui Mihai I al României. părăsit de către toate ţările Europene.R. transformat ulterior în Unitatea 2 Fortificaţii. Are în schimb o bogăţe spirituală deosebită. şi Uzina de Impregnat Traverse C. cu un bogat folclor local care nu se găseşte în cultura celorlalte sate aparţinătoare Tileagdului.pătraţi. „Dezvoltarea industrială". în anul 1939 s-a declanşat cel de al II-lea război mondial.Pe de altă parte. excepţie făcând într-o mică măsură satul Bălaia. marea majoritatea lor fiind români." Am încheiat citatul. România a fost nevoită să accepte condiţiile nedrepte de a participa la război alături de forţele hitleriste.243 km. care a cuprins întreaga economie Românească. Citez: „în aceste momente grele pentru destinele ţării mele. luându-ne Basarabia şi o bună parte din mioritica Bucovină. îndrăznesc să afirm că începând cu anul 1919. Tilecuşul nu este o localitate importantă din punct de vedere economic.000 de locuitori. Prin Dictatul de la Viena din 29-30 august 1940 ni s-a răpit partea de Nord-Vest al Ardealului. au cerut comandanţilor 73 . cu obiceiuri şi cultură veche. de protest asupra Dictatului de la Viena din anul 1940. în suprafaţă de 42. Neavând nici o altă alternativă de ales. fiind ciopârţită la răsărit de către ruşi.A. La scurt timp după efectul crizei economice şi a pierderii celei mai mari unităţi industriale din circuitul economic. devenind falimentară în urma „Crizei Economice" şi a intrării în conversiune a datoriilor agricole. Luând cunoştinţa despre acest odios dictat. prin ocuparea Danzigului de către armata Hitleristă. Motivaţia şi detalii asupra acestei afirmaţii. cu o populaţie de peste 600. In plan politic s-a format o conjunctură Europeană prin care România a fost izolată de celelalte ţări. le voi arăta în Istoria Tilecuşului care face parte integrantă din monografia Tileagdului. Prin aplicarea acestui Dictat.000 (şase milioane) de oameni nevinovaţi. fără nici un sprijin din afară. ofiţerii români din Regimentul 86 Infanterie. în anul 1930 şi-a încetat activitatea Banca de Credit şi Schimb Valutar SA din Tileagd. împotriva marelui popor rus.F. în proporţiile care le-au luat avea ca să suprime peste 6. poporul român s-a găsit singur. Se mai întâmplă însă că un necaz să nu vină numai singur în viaţa oamenilor. Tilecuşul s-a dovedit a fi o adevărată PEPINIERĂ DE INTELILENŢĂ. III. Aceste evenimente nedorite au produs în economia Tileagdului o „gaură neagră" care s-a adâncit mereu. Revenind şi continuând cu evenimentele istorice. Criza economică din anii 1929-1933.000. cu oameni păstrători de tradiţii strămoşeşti. a condus la falimentarea celorlalte 7 fabrici mai mici din Tileagd (nominalizate la Cap. prin aşezarea sa geografică a rămas în România după trasarea liniei de demarcaţie a frontierei Ungaro-Române. Au rezistat crizei economice numai Fabrica de Cherestea La Roche-Darvaş S. pierde şi Tileagdul satul Tilecuş care.

mişcări de oameni disperaţi care se vedea nevoiţi să-şi părăsească casa cu toată agoniseala lor de o viaţă.F. soldări de conturi între acei care au fost certaţi cu Legea şi între oamenii care au aplicat Legea. altercaţii între anumite persoane. Era vorba da elemente decăzute din punct de vedere moral. a fost martor adolescentul TRAIAN INDRIEŞ din Tilecuş. Ca urmare. care aştepta şi el în gara Velenţa. nu a făcut uz de puterea pe care încă o mai avea. foştii gardieni publici. jandarmii şi organele securităţii în civil. stabilită de Dictatul de la Viena în august 1940. prin dotarea cu armament modern de luptă şi prin poziţia lor strategică. un tren spre gara C. organizate adhoc din proprie iniţiativă. mai exact ca să o umilească. cu gesturi obscene. în apărare. aşa zise „Gărzi naţionale". Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie a frontierei.F. respective pe fostul drum de acces al tilecuşenilor spre oraşul Tileagd. o treime din terenul agricol al Tilecuşului. In timp ce armata română se retrăgea în perfectă ordine spre gara de Est C. s-a putut vedea un tablou sumbru al plângerii. fără a se înregistra vre-o victimă omenească. pe coama movilei Baranca-Huta. au pătruns în rândurile armatei române. la nivel înalt al Comandamentului Militar Român. au rămas în Ungaria sub stăpânirea regimului hortist. cel mai fertil împreună cu întreg cătunul Călăţani. de tristă amintire. In aceiaşi zi de 29 august 1940. vociferări stridente.R. rivaliza cu cazematele din „Linia Maginot Franţa".F. din cazematele asa numite „ Linia de aparare Carol „ la granita de Vest. să părăsească poziţiile de luptă în apărare şi să se retragă în interior pentru reorganizare şi pentru aşteptarea evenimentelor care vor urma. dar mai ales pentru faptul că nu-şi va putea continua cursurile Liceului Emanuil Gojdu mai departe. care acum atacau pe foştii poliţişti.R. proaspăt absolvent al cursului inferior de liceu. cazemate care prin structura.R. Tileagd. Velenţa şi în împrejurimi. Noua frontieră româno-maghiară. vindecându-1 de boala îngâmfării şi a impertinenţei. 74 . Văzând această neruşinată îndrăzneală. La acest tablou sumbru. s-a ordonat ca de moment este mai înţelept ca armata română din Vestul Ţării. trecea peste partea Nord-Vestică a hotarului Tilecuş spre direcţia Chistag-Zece hotare. având la mână banderola cu tricolorul unguresc. elemente neavizate.superiori sa le permita pregatirea de lupta. pe întreg peronul gării C. cei atacaţi. venea dinspre Oradea. chiar atacat fiind şi în postură de legitimă apărare. Velenţa pentru îmbarcare. au tras şi focuri de arme pentru un avertisment. i-a croit unui intrus mai multe lovituri cu cravaşa peste faţă. distrus sufleteşte nu numai pentru că şi-a pierdut locul de muncă. Românul. Analizându-se Starea de fapt şi conjuctura politică internaţională. căpitanul Emil Vulpescu care însoţea trupa.

Următoarea măsură luată de către regimul hortist în teritoriul ocupat, a fost aceea de a elimina pe toţi românii din funcţiile publice. în locul acestora au fost aduşi oameni din „Anya orszăg" care nu cunoşteau nici un cuvânt în limba română, obligându-i pe românii din toate teritoriile ocupate ca să înveţe ungureşte. La calea ferată, între Ciucea şi Oradea, nu a rămas nici măcar un acar de naţionalitate română, indiferent că a ştiut ca să vorbească ungureşte. In toate şcolile din Tileagd şi din satele aparţinătoare, învăţământul s-a desfăşurat numai în limba maghiară. In ordinea priorităţilor regimului hortist a fost vânarea şi prinderea persoanelor de etnie română aşa zise „indezirabile". Din Tileagd a fost arestat preotul ortodox Gligor Ioan în luna septembrie 1940, iar preotul şi învăţător Baciu Nicolae din satul Bălaia a fost expulzat în România cu toată familia, jefuindu-i casa şi toate bunurile materiale agonisite de o viaţă. Preotul Vasile Chirilă din Tilecuş, în data de 29 august 1940, întâlnindu-se întâmplător cu armata de ocupaţie hortistă pe şoseaua Tileagd-Oradea, în dreptul comunei Sacadat, l-au tras jos din căruţă pe nefericitul popă, l-au lovit cu capul de roţile căruţei, i-au smuls barba şi pielea de pe faţă, l-au lovit cu picioarele în abdomen distrugându-i ficatul, i-au rupt câteva coaste şi i-au zdrobit rinichii. Asta da civilizaţie şi demnitate umană împletită cu sentimente patriotice în plin secol XX. Nici viteazul Attila nu a făcut chiar asemenea cruzimi cu toată barbaria de care i-a mers faima. Bineînţeles că după o asemenea tortură, preotul Vasile Chirilă a decedat în chinuri groaznice după ce l-au dus la domiciliu servitorii cu care se afla în timpul măcelul. Asemenea acte abominabile au mai fost făcute de către „drojdia" care se găsea din abundenţă în cadrul armatei hortiste de ocupaţie. în comuna Ip judeţul Sălaj, au fost împuşcaţi 157 de români, lipsite de apărare, bărbaţi, femei şi copii care aveau o singură vină, aceia de a se fi născut români, fără voia lor. în comuna Tarcea au fost ucise 68 de persoane, numai pentru plăcerea de a vedea curgând sânge românesc nevinovat. Au profanat 124 biserici ortodoxe, au fost bătute şi schingiuite un număr de 5.332 persoane. Alte 15.893 persoane din Ardealul de Nord au fost arestate şi deportate în lagăre de muncă. Celor 7 ucigaşi al protopopului român Aurel Munteanu din Huiedin judeţul Cluj, ucis 1-a data de 10.09.1940 li s-a întocmit dosare penale, au fost judecaţi de către Tribunalul din Cluj şi condamnaţi la câte două luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Motivarea Tribunalului Ungar Cluj în sentinţa dată, a fost că ucigaşii, în momentul săvârşirei crimei, au fost pătrunşi de sentimente patriotice a unei naţiuni demne! Ofer cititorului ca să aprecieze dacă crima săvârşită la Huiedin şi Sentinţa dată în cauză de către Tribunalul timpului din Cluj, au fost demne de laudă sau de dispreţ.

75

Hortiştii au mai dat un „Examen de etică morală Umană" cu evrei aflaţi atât pe teritoriul Ardealului de Nord cât şi cei din interiorul Ungariei. Peste una sută rii de evrei au fost vânaţi şi prinşi într-un timp record, „distinşi" cu steaua galbenă in şase colţuri apoi trimişi în lagărele hitleriste pentru exterminare prin gazare. Nu se exclude faptul că la transportul evreilor, spre lagărale morţii, au fost folosite rgoane de marfă cu emblema C.F.R., rămase pe teritoriul Ardealului de Nord cu aplicarea dictatului da la Viena. In ziua de 29 august 1940, pe liniile de garaj din Staţia Velenţa, au rămas sute de vagoane de marfă goale când au sosit trupele re ocupaţie hortiste, termenul de retragere ale oficialităţilor româna fiind limitat la acea zi de 29 august 1940. La data aplicării dictatului de la Viena, în Oradea se găseau 33.000 de evrei, ~.iri şi mici comercianţi. Mulţi din aceştia au fugit clandestin în România când i - simţit pericolul care îi ameninţa. Dacă ungurii, în simţurile lor revanşarde, aşa rumite „patriotice" faţă de români, în mod legitim se poate, pune întrebarea de :e regimul hortist a dat dovadă de atâta cruzime, de un zel ieşit din comun pentru ixterminarea evreilor care nu le-au „furat" niciodată Ardealul, aşa cum de fapt nu £â furat nici românii care au existat în Ardeal din preistorie! Ideia aberantă a ""-rtului fiind emisă de către mintea bolnăvicioasă a unor politicieni care prin "cercarea de falsificare a Istoriei, au otrăvit sufletele oamenilor de bună credinţă pe care îi conducea, educându-i în spiritul revanşard şi îndemnându-i la crimele re care le-au făcut când au avut ocazia. Evreii din Ungaria au fost dispuşi să se supună politicii statului de maghiarizare. Statisticile oficiale maghiare din anul 1840, au evidenţiat cifra de 250 .000 iar la recensământul din anul 1910 nu s-a mai înregistrat nici un evreu. '-. realitate însă, erau aproape un milion. Să mai precizăm şi faptul că evreii din Ungaria, nefiind legaţi de o limbă de vorbire proprie, au fost foarte uşor maghiarizaţi. In acelaşi timp şi-au adus o contribuţie importantă la campaniile de presă în favoarea Ungariei, din interiorul si din afara acestei ţări pe tema tratatului de la Trianon, în mod deosebit din Anglia şi din Statele Unite ale Americi. Toate aceste servicii de loialitate faţă de interesele naţionale ale Ungariei nu au valorat nici două parale atunci când guvernul de la Budapesta, pentru a-şi arăta loialitatea faţă de suveranii din Berlin, a u dezlănţuit cea mai sălbatică acţiune împotriva evreilor din Ungaria pentru trimiterea lor spre camerele de gazare şi exterminare. Churchil, mare politician şi om de stat, bun cunoscător al istoriei şi cu cele ce se petrecea în urmă cu 50 de ani, făcea o explicaţie şi mai concretă şi anume Prigonirea evreilor din Ungaria a fost probabil, crima cea mai abjectă din intreaga Istorie a omenirii"!

76

Ar mai fi un detaliu care consider că merită ca să fie relevat. Imediat după instalarea administraţiei ungare în Ardealul de Nord, în centrul oraşului Oradea s-a ridicat un monument din bronz, reprezentându-1 pe Horthy Miklos, călare pe un cal falnic. Un evreu bogat din Oradea, a oferit cantitatea de aur necesară ca să îmbrace statuia în întregime, om şi cal, pentru a străluci mai măreţ în soare. La inaugurarea statuiei, a fost invitat oficial şi consulul român cars se afla în Oradea, Mihai Marina. Acesta prefăcându-se că nu bagă în seamă motivaţia invitaţiei s-a prezentat la festivitate. întrebat de către primar cum îi place statuia, Mihai Marina a răspuns că i-ar plăcea foarte mult dacă nu ar avea două mici defecte! „Care?" „S-a mirat primarul." „Mai întâi că l-aţi urcat pa cal!" „Cine a mai văzut marinar călare?! în al doilea rând, aţi uitat ca să-i puneţi calului rotile." „Pentru ce rotile?" s-a mirat primarul şi mai mult! Consulul român îi răspunde că nu s-au gândit cum să le fie mai uşor când va trebui ca să-1 ducă de acolo. în altă ordine de idei, nu peste mult timp, cetăţeanul de etnie mozaică, loial statului maghiar, care a făcut o faptă frumoasă în cinstea „Eliberatorului Horthy Miklos" a fost trimis printre primii evrei spre lagărul de gazare de la Aushwitz. Din ordinul lui Horthy bineînţeles. Pe de altă parte, conform unui referat făcut de profesorul universitar Dr. Israil Guttman din statul Israel, stabilit mai târziu la New Yorc şi a mărturiilor lui Oliver Lusting, la care a subscris şi fostul Rabin Şef al Clujului Moseh Carmily, se atestă că mult controversatul şi stigmatizatul mareşal Ion Antonescu, primul ministru al României, deşi se afla sub aceiaş presiune nazistă ca Ungaria, alias Horthy Miklos, în perioada anilor 1940-1944, a „aruncat un colac de salvare de la înec" evreilor care au reuşit ca să fugă clandestin în România, protejându-i în acelaşi timp pe acei care se aflau pe teritoriul Românesc. Continuând cu acest episod al groazei, vom vorbi şi despre viaţa şi tragediile evreilor care au trăit în fostul oraş Tileagd. Din informaţiile primite la 22 aprilie 2004, de la domnul Diplomat Universitar Stern Petru, membru al comunităţii Evreieşti din Oradea, precum şi din alte surse de informare, primii evrei care au apărut în Tileagd, au fost 24 de familii în anul 1845, după ce s-a dat în exploatare linia de cale ferată pe relaţia Oradea-Cluj. Pe parcurs au mai venit şi alţii, ajungând în anul 1851 la 200 de persoane. în perioada anilor 1851-1880, numărul lor s-a mai redus la 170 de persoane. în mod cert, cei plecaţi nu şi-au găsit locul convenabil unde să-şi desfăşoare afacerile. Totuşi numărul lor a crescut din nou în Tileagd, înregistrându-se 212 persoane în anul 1890 şi 304 persoane în anul 1900. La cifra cea mai mare s-a ajuns în anul 1931 când, în 241 familii trăia 325 de persoane. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o casă de rugăciune „AVIA", în imediata apropiere de Biserica Ortodoxă. Ocupaţia lor de bază a fost comerţul şi

77

afacerile. Foarte puţini din această comunitate s-au ocupat cu alte îndeletniciri. Nu au avut şcoală cu limbă de predare ebraică. Copiii lor au urmat şcoala de stat cu limba de predare maghiară din localitate. In anul 1934 şi-au schimbat rabinul şi întreaga conducere a comunităţii, după cum urmează: Rabini: Ordentlicher Gerzson, Winkler Mârton, Fischman Iosif şi Müller Ienö. Pe post de şoacter a fost numit Denenberg Mor, organizator: Österreicher Ede şi casier Molnâr Herman. în comitet au fost aleşi: Krausz Mihâly, Farkas Ignâcz, Glück Ernö, Lindenfeld Mârton, Friedman Iosif, Rosenfeld Lajos şi Schwartz Mor. Adevărul este că la scara globală, evreii au fost un popor deştept care, în perioada de după primul război mondial au ajuns în posturi „cheie", atât în Statele Europene cât şi în Statele Unite ale Americi, controlând întreaga economie şi întreg comerţul mondial. Această stare de fapt nu a fost pe placul multor politicieni de pe Mapamond, cultivându-se ura împotriva lor ca popor. Fenomenul de ură şovină a găsit, loc prielnic de manifestare în Germania Nazistă care a organizat şi a pus în practică cea mai mare crimă cunoscută de Istoria omenirei. La această crimă odioasă şi-a adus din plin contribuţia şi regimul Hortist de la Budapesta care şi-a făcut o îndatorire de onoare faţă de Hitler, vânând şi trimiţând în lagărele de la Auschwicz pe toţi evreii aflaţi în teritoriul ocupat de Ungaria, 400.000 conform procesului de la Nürnberg. Din totalul de 325 evrei câţi existau în Tileagd la data aplicări Dictatului de la Viena, în anul 1940, când a început prigoana împotriva lor, 197 au reuşit să fugă clandestin în România, care când şi pe unde au reuşit să se salveze. Şi eu care scriu aceste rânduri am avut plăcerea ca să le fiu ghid la trecerea în România, prin zona Tilecuşului, respective la acei care au avut curajul ca să o facă la lumina zilei. Adolescent fiind şi aflându-mă la lucrul câmpului pe pământul care îl aveau părinţii mei la cea. 500 metri distanţă de gara C.F.R. Tileagd şi cam la aceiaşi distanţă de linia de frontieră, nu l-am refuzat pe nici unul care mi-a cerut sprijinul. Aveam paşaport legal de trecere prin punctul fix, cunoşteam orarul de patrulare al grănicerilor unguri şi foloseam fără risc, locurile acoperite cu boscheţi şi tufişuri. Nu am avut nici o ratare a călăuzelor pe care le-am efectuat. Conform tabelului pe care l-am primit de la Comunitatea Evreiască din Oradea în luna aprilie 2004, cei care au fost prinşi de organele statului maghiar şi trimişi la camerele de gazare, au fost următorii:

1. 2.
persoane)

Berkovits Iren Berkovits Hanina cu două fetiţe şi o verişoară (4 David Erma David Maria născută Marton

3. 4.

78

5. Deneberg Nicolae şi fiul său (două persoane) 6. Farkas Lâszlo 7. Farkas Margit 8. Farkas Edith 9. Farkas Lajos 10. Farkas Erno 11. Fischman Nândor 12. Frank Gyorgy 13. Farkas Ilona 14. Gliik Nauman (morar) şi fiul său 15. Gliik Istvân I 16. Gliik Erno 17. Gliik Istvân II 18. Gliik Julianna născută Griinfeld 19. Golstein Iuliu - brutar - cu soţia şi fiul (3 pers.) 20. Griimbaun Lâszlo medic şi soţia (2 pers.) 21. Griimberger Miriam 22. Griimberger Âgi 23. Griimberger Lipot 24. Kaprei Nândor şi soţia (două pers.) 25. Kastor Tibor 26. KastorAdolf 27. Kastor Pâl 28. Klein Hari 29. Klein Olga 30. Klein Pepi 31. Klein Iozef 32. Griimberg Leopold 33. Klein Erno 34. Klein Carol 35. Klein Istvân 36. Kohn Iren 37. Koppet Frida 38. Krausz Sâmuel 39. Krausz Sarolta 40. Kupferschmidt Martin 41. Lâzâr Erno şi soţia (două pers.) 42. Lâzâr Aliz

79

43. 44. 45. 46. 47. 48.

Lâzâr Edith Lindenfeld Dezso şi fiul (două pers.) Märton Lâszlo Marlon Margit născută Feldneser Mărton Herman şi soţia (dauă pers.) Melchner Nauman - preşedinte Comunitate şi fiul (2 pers.) 49. Molnâr Ernö cu soţia şi un băiat (3 persoane) 50. Müller Erno - şef rabin - şi soţia Judith (2 pers.) 51. Müller Rasei 52. Müller Iosef 53. Müller Gabriel 54. Ösztreicher Edus şi soţia (două pers.) 55. Ösztreicher Ferencz 56. Ösztreicher Lajos şi soţia cu 8 copii (zece persoane) 57. Ösztreicher Ilonka 58. Ösztreicher Klâri 59. Ösztreichar Eduard 60. Ösztreicher Cecilia născută Rosenberg 61. Raducziner Sândor şi fiul (două pers.) 62. Raducziner Lajcsi (Zizi) 63. Rosenberg Jözsef 64. Rosenberg Olga născută Hagymâsi 65. Rosenberg Sândor şi soţia (două pers.) 66. Rozen Nauman - secretar comitet - şi fiul (două pers.) 67. Scfrwartz Solomon 68. Schwartz Eric 69. Schwartz Edith 70. Schwartz Lâszlo 71. Schwartz Herman şi soţia (două pers.) 72. Schwartz Zeelig şi soţia (două pers.) 73. Schwartz Jeno 74. Schwartz Sândor 75. Schwartz Neiman şi fiul (două pers.) 76. Schwartz Madi şi fiul (două pers.) 77. Schwartz Ignâcz şi soţia (dauă pers.) 78. Sternberg Iosif cu soţia şi un copil (3 pers.) 79. Weinstein Nândor cu soţia şi 2 copii (4 pers.) 80. Weinstein Miklös - comerciant

80

adică 40 (patruzeci) de zile faţă de 20 zile cât au primit ceilalţi colegi de an . autorul acestei monografii era ca să fiu împuşcat în mod voit. 86. unul dintre cei trei grăniceri aflaţi la punctul de control mă provoacă la discuţie şi-mi pune întrebări: Dialogul se face în limba maghiară şi reuşesc ca să-i răspund în limba lui: - Maga nem katona? De igen. în luna august 1944 când mă reîntorceam de la lucru prin punctul fix de frontieră Tileagd-Tilecuş. Posedam şi eu paşaport de trecere a frontierei la lucru. întreaga suprafaţă de pământ a părinţilor mei se găsea în teritoriul cedat Ungariei. hogy maga ugyes ember.81. 83. Weiaz Jozsef cu soţia şi un copil (3 pers.) Wertheimer Lajos junior Wertheimer AJfred Şi eu. De en azt hiszem hogy nem lesz beke addig ameddig itt lesz a Hatâr! In traducere. Katona vagyok. Pentru merite deosebite la învăţătură şi la celelalte discipline din programul specific Şcolilor Militare de prestigiu şi pentru faptul că în cei doi ani de şcoală militară nu am primit nici un fel de sancţiune (caz unic) mi s-a acordat drept recompensă cele două serii de concediu. în ziua de 17 august 1944. Lâtom. când mă reîntorceam de la lucru. prezentând paşaportul la control. Traian Indrieş. în următoarele condiţii: Eram elev sergent în anul II la Centrul Şcolar Militar Breaza judeţul Prahova -specialitatea Administraţie-Intendenţă. de către un grănicer ungur.învăţământ. 87.) Wertheimer Lajos Wertheimer Ede şi soţia (2 pers. aki hiszi. îmbrăcat în haine civile. 82. Bucuria revederii şi bucuria că le-au sosit un braţ de muncă solid în plin sezon al muncilor de vară. Ajuns la casa părintească produc dublă bucurie familiei. alături de ceilalţi membrii ai familiei şi alături de ceilalţi consăteni aflaţi în această nedorită situaţie. 85. de szabadsăgon vagyok! Es milyen rangja van magănak? Deâk Szakaszvezeto vagyok! Hât akkor maga nagy Isten itt! Csak egy jo Isten van. Mondja meg mikor lesz beke? A jo Isten csak tudja. dialogul avut cu grănicerul din „Anya orszăg" sună aşa: 81 .) Weisz Jakob şi soţia (2 pers.

acei ale căror pământ se afla în întregime dincola de frontieră. Nu puteau ca să-şi lucreze pământul în condiţii pedoclimatice optime. cu drumuri inaccesibile. cu excepţia preotului Vasile Chirilă. s-a încheiat activitatea mea agricolă peste blestemata frontieră vremelnică. Cu aceste greutăţi şi necazuri s-au confruntat oamenii locului timp de 4 ani de zile.cred. făcându-! nebun şi acoperindu-1 cu o tiradă întreagă de înjurături în jargonul lor cazon. dar eu cred că nu va fi pace atâta mp câtva exista această graniţă! La această ultimă frază. a introdus cartuşul pe ţeava cu intenţia ca să mă împuşte. diminuându-li-se copleşitor starea lor economică. la farmacie. Dacă locuitorii Tilecuşului. stabilită prin Dictatul de la Viena în luna îngust 1940 a creiat multe probleme dezastruoase locuitorilor satelor învecinate.rrebându-1: „Ce vrei? ca să ne împuşcăm aici cu grănicerii români? care sunt cu :chii pe noi tot timpul? „L-ai întreba-t şi el ţi-a răspuns! Ce mai vrei???" Cu acest incident neplăcut. la gara C. i-a smuls în timp util arma din mână.R. care se putea solda cu consecinţe grave.F. despre a carui 82 . Tilecuşenii erau obişnuiţi să meargă la lucrul câmpului la orale 4-5 dimineaţa. Cel mai apropiat intre ceilalţi doi grăniceri de faţă. nu mai au de unde să-şi facă aprovizionarea cu deseuri lemnoase pentru foc în case pe timp de iarnă. distanţă. Nu mai au unde şi cum sa-si rezolve problemele socioadministrative. unde au fost şi sunt numai români au scăpat de tortura trupelor de ocupaţie maghiară. în timpul sezonului de vară. nu mai pot merge la cele două mori pentru măcinat cereale. grănicerul care a provocat discuţia s-a repezit la îrmă. Grănicerii unguri nu permiteau ţăranilor să meargă la lucru numai după orele 8 dimineaţa. Dintr-odată Tilecuşul se trezeşte rupt de lumea civilizată. Sunt militar dar mă găsesc în concediu! Şi ce grad ai în armată? Am gradul de elev Sergent! Păi atunci dumneata eşti un mare Dumnezeu! Numai un singur Dumnezeu este! Pentru cei care Văd că dumneata eşti un om inteligent! Ai putea să spui când va fi pace? Aceasta numai bunul Dumnezeu o ştie. nu mai pot merge la lucru în Fabrica de Cherestea Tileagd de unde şi-au asigurat existenta de aproape o sută de ani. -". cel mai apropiat oraş era Beiuşul la 60 km. Dumneata nu eşti militar? Ba da. la poştă la medic. Noua frontieră Ungaro-Română. Tilecuşul a avut cel mai mult de pierdut. Oamenii localităţii nu mai pot merge la târgul săptămânal de vinerea în Tileagd..

nu 83 .tortură până la moarte am relatat la pagina 49 din prezenta lucrare.

L-a împuşcat mortan pe sergent. au fugit ca potârnichile în toate părţile. Toate aceste crime şi atrocităţi s-au petrecut în primele două luni de ocupaţie teritorială şi ele ar ma fi continuat dacă primul ministru român. am srcris în paginile 48-49 din prezenta lucrare. înainte de a sosi trupele de ocupaţie maghiare. după ce au jefuit ce se mai putea jefui din Tilecuş. Ca să mai facă un act de „civilizaţie". Moisei şi Prundul Bârgăului. mareşalul Ion Antenescu nu ar fi ameninţat guvernul maghiar de la Budapesta cu intervenţia armatei române.acelaşi lucru se poate spune despre acei români care au rămas pe vetrele lor la sosirea trupelor de ocupaţie hortiste. nu s-a retras odată cu celelalte oficialităţi. în zilele de 10-12 octombrie 1944 a fost eliberată întreaga vale a Crişului Repede. pentru a mai tempera avântul inuman al „patrioţilar" maghiari. Evenimentele s-au derulat cu maximum de viteză. a fost când le-a sunat ceasul hotărât de Istorie pentru anularea dictatului de la Viena. pe conduita pe care a avut-o în postul deţinut. având în frunte un sergent. 15 km de la frontieră. în localitatea Tilecuş au atacat postul grănicerilor români. de la Ip judeţul Sălaj din Tilecuş şi din localitate Tarcea judeţul Bihor. îndemnat fiind de către viceprimarul oraşului Oradea. Despre crimele de la Huiedin judeţul Cluj. Şeful Postului de jandarmi. care şi-a făcut studiile Universitare la Viena. forţele armate ungare şi-au lăsat amprentele crimei în Sărmaş. faţă de populaţia de etnie maghiară din oraşul Oradea. plutonierul. l-au arestat şi umilit. cu intenţia ca să suprime postul de jandarmi. tilecuşan de origine. au fost 84 . unde au ucis zeci de oameni civili. să rămână pe post.M. ca mijloc de transport un vagon pentru transportat animale. Ştefan Rinder a fost pe fază şi i-a primit cum se cuvenea. bazânduse şi pe valorile sale morale şi intelectuale. Augustin Chirilă om cu înalte principii şi valori morale. au împuşcat un copil rătăcit de familie şi au distrus o batoză de treierat grâu. Localităţile aflate pe partea stângă a Crişului Repede. oferindu-le „în mod civilizat". în retragere. între Ciucea şi Tileagd. s-au avântat până în satul Şerghiş. lipsiţi de apărare. asigurându-l că va fi acceptat de către regimul hortist. Fostul subprefect al judeţului Bihor şi primar al municipiului Oradea. O altă echipă de hortişti. Noile organe administrativteritoriale instalate la putere l-au ridicat de la domiciliu în miez de noapte. iar după 3 zile de arest l-au expulzat în România prin Vama Curtici.D. în mod deosebit intelectualii. cu o grenadă de mână. purtători ai A. alungându-i pe localnici şi jefuindu-le bunurile din gospodării. însoţit de încă 43 intelectuali români. de Nord. cunoscător al limbii literare maghiare şi a limbii germane. iar cei care l-au însoţit. distanţă de cea. călcându-şi în picioare orgoliile. să-1 omoare pe preotul din sat şi să-i jefuiască gospodăria.-ului fostului năvălitor Attila! 0 a doua culminaţie a crimelor făcute de „civilizata forţă armată" ungară populaţiei Ardealului.

copleşiţi de greutăţile vieţii cotidiene. veteran al primului război mondial. respective în munţii Tatra din Cehoslovacia unde s-a ales praful de ele! In noaptea de 8/9 mai 1945 „Marele Reich" a capitulat fără condiţii. respective gara Tileagd. încă pe armele calde ale războiului. beţiile. pline de umor. au sosit în Tilecuş trupe mixte.G. Comicul şi marele artist Constantin Tănase. 85 . unde să-i poată duce a îccre publicul care l-a iubit. i-a întâmpinat pe ostaşii ruşi.-ului. ne-au adus şi foarte multe necazuri. care au stârnit un potop de aplauze. care prin reprezentaţiile lui spontane. venind de la Beiuş. încorsetate cu mai multe ceasornice de mână. Armata rusă nu ne-a adus numai eliberarea de sub ocupaţia hortisto-hitleristă. l-au urcat forţat într-o dubă neagră şi nu l-a mai văzut nimeni rodată. pe data de 15 noiembrie 1944 sau constituit comitetele orăşeneşti şi judeţene ale Partidului Comunist Român. în prim plan violurile femeilor. la un spectacol de seară s-a prezentat pe scenă cu mâinile suflecate până la coate. Pe data de 15 octombrie 1944 a fost desfiinţată frontiera maghiaro-romănă in punctul de trecere Tilecuş-Tileagd. jafurile.B. înaintând către calea ferată. DA'I MAI RĂU CU DAVAI CEAS!" La ieşirea din teatru după terminarea spectacolului a fost aşteptat de către menii K. române şi sovietice.eliberate de către ostaşii Armatei Române iar localităţile aflate pe partea dreaptă au fost eliberate de către trupele sovietice. în urmărirea fugarilor. Aveau o adevărată FOBIE după ceasornicele de mână. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău tot atât de deplorabil. de unde se transmiteau directivele şi sarcinile de îndeplinit la reşedinţele de plasă şi la comune. Locuitorul Fodor Dumitru. dar care i-au fost şi fatale: „GREU NE-A FOST CU DERDIDAS. Trupele mixte ocolesc locul minat. Rămân pe loc echipele de pionieri care lucrează la deminarea podului şi a drumului de la locul numit Huţa. fost prizonier mai mulţi ani în Rusia şi cunoscând bine limba rusă. care în multe cazuri se soldau cu pierderi de vieţi omeneşti. pichetul grănicerilor unguri a fost distrus. Din păcate. Intre timp. Ruşii „eliberatori" imediat după alungarea armatei hortisto-naziste. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute de Istoria omenirii. conducându-i la locul unde hortiştii au minat podul de peste valea Veljului. ramânând din el numai o amintire urâtă (Nem lehet âtmenni. violenţele din cauza consumului exagerat de alcool. A recitat două versuri compuse de el adhoc. Nici mormânt nu a avut regretatul Tănase. Astfel. descreţea frunţile populaţiei Bucureştenilor. au început ca să lucreze în mare viteză pentru a-şi pune în aplicare planurile lor diabolice.) Armatele hortistonaziste au fost alungate spre Oradea şi mai departe în pusta ungară.

ne amintim cum eram obligaţi ca să spunem că: „Negrul este alb" şi invers după cum dictau interesele partidului. A fost „băgat pe gât" Uzinei de Impregnat Traverse C.C. mintea lui bolnăvicioasă l-a îndemnat ca să facă numai urgii. în perioada de conducere a regimului comunist. unde se găseau tot atâţia Consilieri sovietici câte ramuri de activităţi se găseau în toată tara. bun diplomat dar şi cu sentimente umane. maladie care din păcate încă. ca să nu-ţi pierzi locul de muncă şi libertatea. post care nu se justifica în schema de organizare a unităţii.F. iniţial a fost numit Farago Ludovic. bună pereche a lui Szăsa Bandi. Având prea mult timp liber. L-am respectat şi l-am admirat. o nulitate şi un şovin care nu reuşea săşi ţină în frâu „sentimentele bolnăvicioase". la toate nivelele. La Comitetul Judeţean de Partid Bihor a fost instalat ca prim secretar Fazekas Ludovik. de la Comitetul Central P.Respectând adevărul istoric vom arăta că Partidul Comunist Român nu a fost niciodată un partid al românilor. judeţene. a obligat-o să-i creieze un post de acar. Directivele veneau de sus. capabil.R. cum nu a mai cunoscut istoria. un îngâmfat cu cap pătrat pe care l-am cunoscut mai bine în anii 1951-1952. un om echilibrat. 86 . culturale şi politice ale neamului românesc. Poseda şi studii superioare economice. câte un activist mărunt pentru decor. originar din satul Poşolaca. ajungându-se ca să i se desfacă disciplinar contractul de muncă. demn de semnalat! Noile organe de conducere ale Partidului. ca să simuleze noua democraţie care în fapt era o dictatură monstruoasă. mai ales în primii ani de „Educaţie". La raionul de partid Aleşd a fost numit pe postul de primsecretar Szilâgyi Ludovic iar la oraşul Tileagd a fost ales ca Secretar al Organizaţiei de Partid zugravul Varga Gyorgy. având ca obiectiv distrugerea valorilor morale. Tileagd. educaţi în acest nefast spirit. Români erau ici-colo. nu s-a eradicat. Şi acesta a fost înlocuit cu Magda Litvin. minciuna a fost o politică de stat la toate nivelele. cu eticheta de „duşman al poporului"! Şi mai era ceva. o fire enigmatică şi foarte circumspect. după ce a fost „mazilit" pentru incompetenţă. un instrument al Cominternului. persistând şi astăzi în rândul oamenilor politici.R. indiferent de etnie căreia a aparţinut. A fost repejor înlocuit cu Szânto Istvân. sau să fii obligat ca să faci o „Excursie" la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Şef de cadre la judeţ a fost Pâska Jozsef. alese în adunările generale. Bucureşti. Cei care am trăit această ruşinoasă experienţă. corect şi cinstit faţă de toate persoanele cu care a avut tangenţă. pe care onoratul judeţ de partid. urmărindu-se spălarea creierelor oamenilor de bună credinţă şi otrăvirea sufletelor noilor generaţii. Şef de cadre la Comitetul Orăşenesc de partid Oradea. erau de etnie maghiară. La Comitetul Orăşenesc de Partid Oradea a fost instalat pe post de primsecretar Szăsz Bandi. Această sperietoare a fost o organizaţie diabolică. orăşeneşti şi comunale.

In anul 1950 a avut loc organizarea Administrativ Teritorială a ţării. Totul. Un alt organ de lucru pentru înfăptuirea politicii partidului r. pentru apărarea şi susţinerea noului regim instalat după modelul cel creiat de către Generalisimul Stalin. ca de altfel în întreaga perioadă a aşa numitei „Epoca de Aur".R. cum şi cu ce poţi ca să te îmbraci. în întuneric. a devenit planificat! Ce si cât trebuie să produci. Venea activistul de partid de la Judeţ sau de la Raion şi îi spunea ce trebuie ca să facă.ic a fost organizarea Comitetului Ţărănesc. a interzis activitatea partidelor politice istorice. ce şi cât ai voie să mănânci. Aaa Nu! Pardon! nu aveai voie ca să gândeşti pentru că nu erai capabil să gândeşti conform Directivelor Partidului Unic şi ai putea ca să produci scurt-circuit în sistem. întrerupându-se furnizarea energiei electrice când doreai ca să mai vezi şi altceva.Aceştia aplicau în practică tezele Marxist-Leniniste ale dictaturii proletariatului. îmbinată cu frigul şi cu 87 . printre care se aflau. Nu conta ce nivel de cultură are pentru că aşa cum am mai subliniat. pentru un litru de lapte. când locul notariatelor cercuale 1-a luat comunele. întunericul şi foamea. la cozi interminabile pentru câteva nme de salam cu soia. a ajuns la conducere. ce şi cum să gândeşti. pe care îl avea din anul 1692. ca urmare a directivelor primite de la Comitetul Judeţean P. In aşa numita „epocă de aur" când fricii i s-a adăugat frigul. după modelul Moscovei. cum şi cu ce să te încalţi. aşa cum am mai amintit. "in primăvara anului 1945 a luat fiinţă în Tileagd. situaţia întregei populaţii de la oraşe şi sate era disperuta. pentru a putea urmări realizările clasei muncitoare. zidar de profesie. In prima şedinţă de constituire l-au ales ca secretar al organizaţiei pe Varga Gyorgy. „OMUL DE TIP NOU" al Societăţii Socialiste a devenit „multilateral dezvoltat" capabil să stea în frig. pentru o jumătate kgr. Securitatea şi Miliţia erau braţul înarmat al nouiei elite conducătoare. şi foştii comunişti din ilegalitate. Sindicatul Mixt al muncitorilor cu 9 (nouă) secţii. Când noua structură tot mai avidă de putere. Lipsa de alimente şi ale altor produse de strictă necesitate. având ca sarcină mobilizarea ăranilor la lucrările agricole. locul Plăşilor l-au luat Raioanele iar a judeţelor 1-a luat Regiunile.C. Bihor. nu avea nevoia ca să gândească. Odată cu aceste reorganizări a pierdut Tileagdul titlul de oraş. In preajma izbucnirii Revoluţiei din Decembrie 1989. adică ale nouiei orânduiri socialiste. pe data de 15 martie 1945 a luat fiintă Organizaţia de Partid comunală cu 150 de membri. In localitatea Tileagd. S-a putut vedea atunci că se instaurează un regim totalitar. majoritatea acestora ajungând la noi în furgoanele Armatei Roşii. Televizorul putea fi folosit două ore pe noapte. Criza sistemului totalitar tip comunist se accentua. unghii de po rc afumate sau de peşte oceanic.

Peste dauă milioane de români au luat drumul străinătăţii pentru a-şi asigura un trai mai decent. societatea românească va ajunge la linia normală de plutire. mai priceput vizionar decât ceilalţi. sperând că vor apuca timpul în care să trăiască mai bine. s-au înghesuit nonvalorile. La Cotroceni. furând fără ruşine mii de miliarde de lei. spunând că abia peste 20 de ani. cu vile şi vilişoare. făcea imposibilă viaţa muritorilor de rând. cu deznădejdea. după consolidarea regimului comunist în România. Silviu Brucan. nu au reuşit ca să facă o lege viabilă pentru a înapoia poporului bunurile ce i-au fost confiscate de către regimul comunist. vama. uitate prin sertarele procurorilor şi ale altor organe juridice. fraudând fără ruşine alegerile. de ştiinţă cultură şi politice ale neamului românesc. Unii şi-au pierdut viaţa pe acolo în împrejurări nefericite de accidente. surogatul nostru de politicieni. vizionarul politician a scăpat din vedere posibilitatea apariţiei clasei baronilor. iar fetele tinere au căzut prada prostituţiei. în timp ce marea majoritate a populaţiei ţării se luptă cu sărăcia. în contrast cu acest tablou sumbru. secătuind bugetul statului. i-a făcut pe cetăţeni să respire uşuraţi. fără tratament radical.întunericul din locuinţe. se luptă ca să ajungă la putere. Unii au câte 6-7 dosare penale. cu foamea şi cu diferitele boli cauzate de sărăcie. scuipându-se şi jignindu-se unii pe alţii. toată ţara era în fierbere. care au tot supt şi s-au umflat ca lipitorile. oameni lipsiţi de sentimente patriotice şi demnitate umană. iar Papa Paul al II-lea a numit-o „Grădina Maicii Domnului". poliţia. care a pătruns în toate organele Administraţiei de stat. aşa numiţi oameni de afaceri c-are au fraudat şi au devalizat vistierele Statului. minţind care cum 88 . iar când sânt chemaţi la înfăţişare pledează „NEVINOVAT". între 15 şi 22 decembrie. Fuga dictatorului şi a soţiei sale la 22 decembrie 1989. Adevărul este că valorile morale. culminând cu cele întâmplate în capitală pe zilele de 21 şi 22 decembrie. pe care poietul Coşbuc o compara cu un fagure de miere stors din flori de primăvară. timp de 15 ani a cântat cucuveaua a pustiu. care s-a format şi a crescut tot în Pepiniera Partidului Comunist Român. Era o imperioasă nevoie de o scânteie şi aceasta s-a produs la data de 15 decembrie 1989 în Timişoara. făcând o mulţime de găuri negre în economia acestei ţări. S-au născut în schimb o mulţime de baroni peste noapte.B. A scăpat din vedere şi posibilitatea apariţia „EPIDEMIEI DE CORUPŢIE" care se dovedeşte a fi tot atât de gravă ca boala Sida. asistenţa medicală. începând cu justiţia. Experimentatul om politic. iar alţii au fugit în occident ca să-şi salveze zilele. Speranţele lor însă au fost o totală dezamăgire pentru că la conducerea acestei ţări. a făcut un pronostic când s-a instalat Guvernul Petre Roman la putere. transformându-se din când în când în Cameleon.-ul sovietic.G. au fost distruse suprimate de K. Odată cu lansarea acestui pronostic. întreaga clasă politică aflată la putere sau în opoziţie timp de 15 ani.

dar de la conducerea unei organizaţii sportive până la conducerea unui stat ghiftuit de camelioni şi de alte specii răpitoare. Cu aceste triste constatări. care îl revendică ca drept de moştenire de la „TATAIA". om simpatic de altfel. în frunte cu domnul prim ministru Adrian Năstase. ale datelor istorice cuprinse în această lungă lucrare.ştie mai bine pentru a putea prinde „CIOLANUL" cu speranţa că vor mai găsi pe el ceva de „CIUGULIT". este un drum foarte lung. Cel mai nostim pretendent la acest fotoliu pluşat mi s-a părut a fi domnul Gigi Becali. Numai 12 candidaţi pentru jilţul catifelat de la Cotroceni. încheiem Capitolul IV. 89 .

de formare a poporului român în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. din anul 1111 şi 1160 în care. la distanţă de 50 km una de alta. în Secolele X şi XI. la data cuceriri de către Statul Faudal Maghiar a Voivodatului condus de voivodul Menumorut toată zona aşezată pe cursul superior al văii Crişului Repede era locuită de o populaţie românească. pe fondul populaţiei româneşti în această zonă a început să pătrundă populaţia maghiară. sunt menţionate morile şi pivele de pe Crişul Repede. care trăia în obştii ţărăneşti libere. documente scrise de Cancelariile Ungare.Capitolul V SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ SI ETNOGRAFICĂ A POPULAŢIEI COMUNEI TILEAGD SI A SATELOR APARŢINĂTOARE » Se cunoaşte faptul că. în aşezări stabile. în mod sigur că în zonă erau multe şi alte localităţi mai mici cărora nu li-sa dat importanţă. atestă existenţa a două aşezări Bihorene: Biharea şi Chistag. După Secolul al Xl-lea. o confirmă mai multe documente din Secolul al Xll-lea. în cartea scrisă despre Tileagd în anul 1996. zonă în care s-a circumscris şi comuna Tileagd cu cele 5 sate aparţinătoare. cu care etnicii români au conveţuit în pace şi bună înţelegere. ocupându-se cu cultivarea pământului. craşterea vitelor şi albinăritul. ducând o viaţă simplă de agricultori. descendenţi ai dacilor liberi de odinioară. La data atestării celor două localităţi. în mod treptat. Tileagdul a fost atestat documentar în anul 1265. în sate şi cătune mici. din Epoca Romană. obiective care nu ar fi putut exista fără o populaţie stabilă. populaţia de pe aceste meleaguri trăia în bordeie. Bihorene. cultivatoare de cereale şi crescătoare de animale. Că aşa au stat lucrurile. sau în locuinţe de suprafaţă. prezintă un recensământ 90 . Această populaţie sedentară românească s-a format aici pe aceste plaiuri. Este de asemenea cunoscut faptul că în anul 1075. aşa cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. pe valea Crişului Repede. Episcopia bisericii Reformate. pe lângă instituţia Comitatului. ca rezultat al aceluiaşi proces de etnogeneză.

BISERICĂ ROM. se caută diminuarea numărului de români. până în anul 1635.al moşierilor şi al grofilor care au stăpânit teritorii întinse pe valea Crişului Repede şi care au avut reşedinţa de domiciliu în Tileagd. 165 FAMILII. PROPRIE ORTODOXĂ 36 DE CASE BISERICĂ PROPRIE PROPRIE BISERICĂ PUSZTA UJLAK POŞOLAKA 66 TILECUŞ BĂLAIA 91 489 88 81 416 74 316 82 ORTODOXĂ 73 CASE 399 78 FAMILII BISERICĂ 106 REFORM. din care rezultă următoarea situaţie privind anul 1785: Localitat Nr. familia I. 128 FAM. 50 FAMILII BISERICĂ PROPRIE ORTODOXĂ 9 FAMILII FILIALA TILEAGD 90 ORTODOXĂ 79 CASE BISERICĂ PROPRIE BISERICĂ PROPRIE Observăm că şi prin acaste cifre prezentate. începând cu anii 1784-1787. Populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare în anii: Localitatea TILEAGD UILEACUL DE CRIŞ POŞOLACA TILECUŞ BĂLAIA TOTAL PERSOANE: 183 0 145 8 590 445 - 189 0 180 5 657 490 540 * 230 362 569 438 552 249 335 283 392 313 404 3 8 2 2 5 4 185 0 168 2 618 418 410 185 7 131 4 440 330 386 187 0 175 5 620 467 511 188 0 138 3 532 379 403 190 0 250 2 772 540 682 191 0 315 9 755 588 870 Sup. fără a semnala nici un număr de iobagi sau alte categorii de persoane. CAT. Pongrâcz în 1247-1258. ORTODOXĂ 12 FAM. de Religiile din Biseric ea Nr. familia Fulop în anii 1190-1200. TILEAGD FĂRĂ REFORM. pământ 3348 HA 2527 HA 1206 HA 2536 HA 722 821 2154 HA 521 619 11771 8 3 HA 91 . căruia aparţin TILEAGD 283 1515 382 REFOR. nominalizând pe familia Csanăd în anii 1002-1030. 1296-1313. oricât de neînsemnată ar fi diferenţa. PROPRIE FILIALA MOZAICĂ 7 PERS. de Nr. de case care fac parte a familii pers. Primul recensământ al populaţiei a fost ordonat de către împărăteasa Măria Tereza şi fiul său Iosif al II-lea.

maghiarii aşezaţi pe terenurile fertile ale Tileagdului. cercurile Guvernamentale de la Budapesta considerau că atribuţiile de bază ale tuturor autorităţilor. română sau germană. Aşa se explică faptul că la Recensământul populaţiei făcut de către organale Administraţiei statului ungar în anul 1880.în Uilac erau 9 de români şi 503 de maghiari 92 .în Tilecuş erau 389 de români şi nici un maghiar . a crescut în intensitate şi politica de asimilare a populaţiilor de alte etnii decât cea maghiară. De la această bolnăvicioasă prezumţie. însăşi Kossut Lajos. apare următoarea situaţie statistică: . Mai mult. astăzi guvernanţii da la Budapesta s-au trezit şi constată cu tristeţe că Ungaria este singura ţară Europeană în care populaţia nu cunoaşte alte limbi în afară de limba maghiară.în Posolaca erau 46 de români şi 299 de maghiari . Posoloacăi şi Uilacul de Criş. conducătorul revoluţiei de la 1848 din Ungaria. promovată de guvernanţii din Budapesta. Descreşterea din anul 1880 faţă de anul 1870 se datorează epidemiei de holeră existentă în aniM870-1873. familiile şi chiar bisericile indiferent de cult. începând cu şcolile. Pe măsura consolidării Statului Feudal maghiar şi al Voivodatului Transilvaniei. După anul 1867. ar fi acelea de a-i determina pe toţi locuitorii ţării să devină maghiari şi să nu se permită a se vorbi în altă limbă numai în limba maghiară. sârbă. datorită unor conjucturi au fost deznaţionalizaţi. în mentalitatea guvernanţilor unguri predomina ideea că în Ungaria toţi cetăţenii sunt unguri însă.Descreşterea numărului de locuitori între anii 1850 şi 1857. ofensiva împotriva formelor autohtone de organizare a fost tot mai mare şi mai puternică. Odată cu dispariţia acestor calamnităţi. au alungat românii de pe vetrele lor sau i-au asimilat. devenind vorbitori de alte limbi (slovacă. în una din scrierile sale ridică problema „Maghiarilor romanizaţi din Transilvania" şi a necesităţiţi maghiarizării lor. croată. localităţi aşezate foarte aproape de malurile Crişului Repede. Tileagd. epidemie care pur şi simplu a pustiit localităţile Bihorului. şi Posolaca. Culmea!!! Pătrunşi de exageratul lor spirit patriotic. se datorează inundaţiilor devastatoare ale Râului Crişului Repede din anul 1851. a crescut în mod constant populaţia Tileagdului şi a satelor aparţinătoare. iar în perioada respectivă nu au existat nici un fel de îndiguiri pentru apărare a localităţilor. atât în locurile publice cât şi în familii.în Bălaia erau 405 de români şi 8 de maghiari .în Tileagd erau 223 de români Şi 1022 de maghiari . inundaţii care au distrus mai multe case din localităţile Uilacul de Criş.

de Nr. reszletezve II kotet . 1882". care cu toate ocaziile cercetate de cronicarii maghiari au fost recunoscuţi ca fiind numai români. 93 . de parcă ar fi fost Pecinegi. Aceşti necunoscuţi nu puteau fi decât români. ev elejen vegrehajtott nepszămlălâs fobb eredmenyei megyek szerint. Ruten Sârbi Altele Maghiară Slovacă Necunoscuţi TILEAGD 223 1022 10 73 4 1 3 47 BĂLAIA 405 8 25 POSOLACA 46 299 5 .12 17 TILECUŞ 389 14 UILEAC DE CRIŞ 9 503 2 1 17 TOTAL 1072 1832 17 74 4 1 15 120 Observaţia scritorului: Rubrica celor aşa zişi „NECUNOSCUŢI" este în mod vizibil „trasă de păr".Budapest. La recensământul făcut tot de către autorităţile maghiare şi tot în anul 1880 a populaţiei după religii şi după limba maternă. cifră cu care trebuia să apară rnai puţini români în statistici. situaţia se prezintă în felul următor: După religii Localitatea TILEAGD BĂLAIA POŞOLACA TILECUŞ UILACUL DE CRIŞ TOTAL Nr. iar în acest recensământ apare cu 14 necunoscuţi. Exemplul cel mai elocvent este Tilecuşul.Sursa acestor date statistice este: „A Magyar Korona orszâgaiban az 1881.Alfabelean tizat ă 170 477 6 6 5 151 24 8 331 484 1457 14 263 199 901 Acelaşi recensământ după limba maternă Localitatea Română Germ. OrtoGrecode case doxă Catol. pers. 240 1383 241 6 92 438 426 1 82 379 60 1 84 403 399 105 523 9 604 3135 1135 Roma Refornomată Catol. 290 17 672 5 296 Izrai.

rezultă următoarele cifre. atât nouă cât şi la alte familii din incinta uzinei. la care sătenii îi spunea Jidovul. Oare celelalte cifre sunt credibile?!! Această întrebare şi-au mai pus-o mulţi analişti români dealungul istoriei. îmi cer permisiunea a face unele precizări: Eu. în Tileagd erau în Bălaia erau în Poşolaca emu în Tilecuş erau Sursa datelor statistice ale acestui Recensământ au fost: „A Magyar Szent Korona orszăgânak 1910. dar acesta a spălat repede putina din lipsă de „Gheşeft". Uj sorozat kotet). tatăl meu s-a născut în anul 1886 în Tilecuş. în incinta căreia locuiam cu familia având un copil de 3 ani. ne-a prevenit că de Paşti nu poate să vină cu lapte. 156 de case în localitatea Tilecuş şi nu a cunoscut în localitate nici o persoană de etnie maghiară ca locatar al acestei localităţi. Când s-a apropiat Pastele credincioşilor ortodocşi. pe care o cunoşteam cu numele Korozsi Neni. care scriu aceste rânduiri. Când am căutat să o conving că nu sunt Pastele Ungurilor ci ale Românilor . evi Nepszâmlâlăsa Elso resz. am lucrat la Uzina de Impregnat Traverse CFR. erau numai. a nepesseg fobb adatai kozseg es nepesebb pusztăk szerint. Budapest 1912 (Magyar statisztikai kozlemenyek. în Tilecuş a mai fost o perioadă scurtă de timp un evreu. Ne punem întrebarea firească: De unde au apărut 17 maghiar în statistica acelui recensământ? ca locuitori ai Tilecuşului. în perioada anilor 1948-1953.ne-a replicat: „Eu sunt româncă ortodoxă şi familia mea a avut numele de Crişan dar nu mai ştiu să vorbesc nici un cuvânt româneşte"! Nu ştia ca să spună nici bună ziua în limba ei de naştere. Avea vârsta de 24 ani când s-a făcut recensământul populaţiei din 1910. O ţărancă din Poşolaca. fiindcă va fi sărbătoare mare. în susţinerea adevărului istoric.La Recensământul făcut tot de cătra autorităţile maghiare în 1910. în altă ordine de iedei. Şi scriitorul german Iulius lung a semnalat în lucrările sale din epocă. Tileagd. ne aducea zilnic lapte pentru copii. după procedeul din anul 1880. în afară de români. faptul că în Recensămintele din „UNGARIA" domneşte strădania de a evidenţia pe maghiari în număr mai mare decât cel existent în realitate. 591 775 16 652 de români de români de români de români Şl 51 Şi şi 2528 38 569 17 mag hiari mag hiari mag hiari mag hiari 94 .

95 .

Datele Recensământului din anul 1910 Stie Pop. v rţ. după sit. Acest autor a fost „Omul număru unu" al învăţământului din Bihorul acelor . apărut în anul 1902. TOTA Necă Căsă Vădu Divo L s. 1856 1242 152 13 3267 497 277 43 . Situaţia reală era că din cei 4779 cetăţeni care vorbeau limba maghiară numai 3319 erau maghiari sau români maghiarizaţi. » Vorbind despre structura pe naţionalităţi a populaţiei (oraşului cercual al Tileagdului la aceia dată) vom aminti despre lucrarea sociodemografică a lui Şipoş Orban despre Oradea şi localităţile judeţului Bihor. pe unsexe gureş Bărb Fem te . cercurile politice de la Budapesta erau bucuroase să creadă că toţi acei care cunosc limba maghiară sunt maghiari. sau că vor putea fi uşor maghiarizaţi. t. ei TILEAGD 1887 3146 1648 1619 BĂLAIA 59 130 415 402 POŞOLACA 384 588 304 284 TILECUŞ 86 158 438 432 UILEAC CRIŞ 941 757 396 361 TOTAL 2907 4779 3201 3098 Scrie Localitat şi citeşt ea e Populaţia civ.817 316 241 29 2 588 553 258 56 3 870 418 284 53 2 757 3640 2302 333 24 6299 Acelaşi an 1910 Materialele din care sunt construite casele de locuit Piatră Piatră şi Localitat sau cărăm pămân ea t idă TILEAGD 144 55 BĂLAIA 17 POŞOLACA 10 31 TILECUŞ 2 2 UILAC CRIŞ 11 73 TOTAL 167 178 Chirpici Lemn sau sau pământ altceva bătut 153 110 50 89 76 1 2 150 71 352 350 Acoperişul casei Ţiglă Şindril Tresti ă e 200 35 61 79 73 451 174 88 15 103 32 25 59 18 39 43 319 277 Prin aceste cifre meşteşugit puse în acest Recensământ.

Primul război mondial care a adus moarte şi boli cauzatoare de moarte în rândul populaţiei. . fiind inspector qeneral şcolar şi în acelaşi timp Consilier al Ministerului învăţământului. în primele decenii ale secolului al XX-lea. adică „Ograda" în limba română.19 aprilie 1919 când s-a produs eliberarea populaţiei de sub teroarea soldaţilor Secui aflaţi cantonaţi în zonă. mai vorbeşte în lucrarea sa daspre „haosul lingvistic" făcând referire la apelul lui Szekenyi. exemplificând comuna Tileagd. Acest autor a tunat şi a fulgerat împotriva notarilor şi a altor funcţionari publici din Administraţiile locale pentru că vorbeau cu valahii în limba română. denumiri care la întemeierea lor au fost maghiare. proclamarea Unirii tuturor românilor într-un singur stat unitar numit „România Mare". adică limba maghiară. au avut loc 4 (patru) evenimente deosebite pe valea şi terasele Crişului Repede. la limba neamului său. adăugând cu durere în suflet că mai sunt şi maghiari care încă nu înţeleg aceste importante priorităţi şi deziderate (Şipoş Orban . Telkesd es Telki) ale căror toponimie ar fi „Telek". acuzându-i că ei „constituiesc" singura piedică în calea răspândirii influenţei maghiare asupra valahilor. conform căruia „fiecare cetăţean are obligaţia să ţină la neamul său. sau nu a vrut să ştie că aşezarea Tilecuşului la începuturi se numea „OGRADA". iar când au venit ungurii au tradus-o în telek şi i-a mai adăugat un sufix.-1 Decembrie 1918. adică a maghiarizării tuturor ronânilor. plus distrugerea de bunuri materiale. Denumirea de Ograda se menţine şi în prezent la parcele de pământ unde a fost la începuturi aşezarea oamenilor. 2.timpuri. 90 . . în continuare să urmărim mişcarea demografică care a avut loc în notariatul Tileagd şi satele aparţinătoare. .opere pag. 410 şi în continuare). Domnul Şipoş Orban probabil că nu ştia. Lucrarea sa acuză pe români că a „Romanizat" şi denumirile satelor în care locuiesc. 3. Aceiaşi atitudine a luat şi faţă de preoţii şi dascălii români. în toate problemele de Stat şi obşteşti să fie folosită o singură limbă oficială. satele Tilecuş şi Tilechiu (Telegd. atât în familie cât şi în afară de aeasta. zi de târg şi tradiţională sărbătoare a Sfântului mucenic Gheorghe. Se plânge apoi că acest „măreţ program" este ascultat numai de maghiarime şi nu de acei pentru care a vorbit Szecsenyi. evenimente care au rămas neuitate în memoria populaţiei din zonă şi anume: 1. 4.Abominabilul măcel care a avut loc la 24 aprilie 1904 în Aleşd. Autorul Şipoş Orban.

baţi 1683 7147 3459 3688 3182 3474 Rom Mag 12 268 17 163 31 La recensământul din 29 decembrie 1930 Recensământul din 25 ianuarie 1948.- 91 - - - 10 144 5 Recensământul din 21 februarie 1956 pe total comună Total BărFeŢipers. baţi mei Romanl ghiari mani Evrei Slovaci 2363 7342 3641 3701 4915 1966 5 82 7 372 2 2 3 1900 Populaţia Tileagdului în anii 1900 .Ger Evr Localitate Nr. de Total BărFegosp. MaGerpers. pe comună şi satel aparţinătoare Băr.Poşolaca 173 621 319 302 66 467 -1 Tilecuş 2941121 553 568 1121 Uilac de 299 982 483 499 124 857 -1 Criş TOTAL 2084 7272 3492 3780 3565 3540 3 5 Slovaci Ţ'i. baţi mei Slovaci gani Români Altii 3 Maghiari 7 4 Germani 115 Evrel 11 7324 3527 3797 3870 3314 Recensământul din anul 1992 pe total comună Ţi gani Alţii Nr.Ro. Tileagd 9613181 1479 1703 891 2217 3 5 8 — — Bălaia 288 1136 544 592 1133 3 Călătani 89 230 114 116 230 .2000 . Evrei Siov.gani 8 — Alţii 53 — 5 — - .2005 1910 1930 1948 1956 1966 1977 2002 1992 1995 200 5 . Ţigani Alţii gosp. pers. i i pers. de baţi a Total mei mân ghiar mani ei gosp.Fe.Ma.________________________ Nr.de Total BărFemei Germ>.

5459 6299 7147 7272 7327 8074 8375 7342 7060 7142 7129 .

mii de oameni au căutat ca să fugă în occident. populaţia Tileagdului creşte în mod canstant.în administraţia locală 0..Transporturi şi comunicaţii 5. Observăm de asemenea că evreii au dispărut complet. Mai observăm tot în această perioadă că numărul populaţiei de etnie maghiară s-a redus considerabil faţă de români. Alte cat.Agricultură .Refo Evan Ba Pen. tist Nedeclarat Tileagd 3960 2343 348 12 Bălaia 775 505 2 Călătani 226 176 Poşolaca 396 97 15 1 Tilecuş 906 704 1 Uileac Criş 879 345 66 2 TOTAL 7142 4170 341 16 737 3 - 208 4 345 1294 3 103 379 15 48 18 18 79 100 89 6 44 53 10 5 7 4 193 52 32 319 7 297 758 99 72 32 32 Gruparea populaţiei din Tileagd pe ramuri de activitate.Adv. în urma trimiterii lor de către Hortişti la camerele de gazare de la Auschvitz.sănătate şi asist. cu toate pierderile cauzate de al II-lea război mondial. pop. Descreşterea numărului populaţiei după anul 1977 se datorează politicei greşite aplicată în perioada Ceauşistă.1992.5% TOTAL Persoană 797 806 117 170 60 13 2007 100% 39.4% .Comerţ 2. cat.Grec. pe religii în 2002 Localitatea Nr. conform datelor statistice ale anului 2002. rmat -ghel p.4% 44 . în această categorie se poate încadra şi descreşterea numărului populaţiei de etnie maghiară. este adevărat că nu chiar în mod semnificativ.Industrie şi construcţii .8% . Populaţia Comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare. 7-a rel. z.7% 40. primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor – Oradea Sectoarele activ % .ticos. o bună parte plecând în Ungaria şi chiar în Australia. stabilă Ortodox Rom. determinând scăderea sporului natural pe de o parte iar pe de altă parte. socială 2.Observăm că în perioada anilor 1930 .învăţământ 8.2% .9% .

Astfel. la data redactării acestei lucrări.9% ceea ce afectează foarte mult situaţia economică a comunei şi satelor aparţinătoare. cunosc bine limba maghiară şi niciodată nu a constituit un inpediment comunicarea între locuitorii aşezării.întreţinuţi din alte surse economice TOTAL persoane Total Din care femei 1225 698 2184 1204 191 28 620 872 55 78 5135 620 384 24 36 2994 % 23. ca în anul 2002 să rezulte 4783 români şi numai 1658 de maghiari.0% 17. în procente 71. Să mai precizăm că între aceste două etnii care alcătuiesc populaţia Comunei Tileagd. Călătani şi Tilecuş se vorbeşte numai în limba română iar în satele Poşolaca şi Uilacul de Criş se vorbeşte preponderent în limba maghiară marea majoritate a populaţiei fiind maghiari de religie Reformată. a existat o .9% 12. iar papulaţia inactivă este de 5135. » în satele Bălaia.5% 1. dar şi în limba maghiară. Deci.Pensionari 3 .Elevi si studenţi 2 . pe total comuna.0O/O 1. în anui 1948 cifrele între etnii se apropia foarte mult. rezultate din documentele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică BihorOradea.0% 1. să vedem ce categorii de persoane cuprinde numărul celor inactivi: Categoria de persoane 1 .întreţinuţi de alte persoane 6 . Tileagd se găseau 3182 români şi 3476 de maghiari.Casnice 5 .2%.7% 100% LIMBA VORBITĂ ÎN COMUNA TILEAGD Mai întâi de toate.Şomeri în căutare de loc de muncă 4 . vom arăta că în anul 1930. La această situaţie s-a ajuns datorită încetării activităţii fabricei de cherestea în anul 2001. întrucât un număr mare de cetăţeni. evidenţiind un număr de 3565 ramâni şi 3540 maghiari.întreţinuţi de Stat + alte Organizaţii 7 .9% 42. trebuia să facem o remarcă pe baza datelor statistice. mai ales cei din vârsta a treia. populaţia activă din Tileagd este în număr de 2007. în continuare.Conform acestor date. în camuna Tileagd se vorbeşte preponderent româneşte. reprezentând în procente numai 28.

încă din perioada Feudalismului şi până în prezent. etc. Tileagdul şi Uilacul de Criş încă din secolele XV-XVI au purtat vestimentaţie de orăşeni. pământul românesc. Populaţia satului Tilecuş. iar românul de rând este ospitalier prin moştenire genetică. mai ales ţinându-se seama de încercările de asimilare care s-au accentuat după anul 1848. portul papular a fost înlocuit cu articole de îmbrăcăminte produse în serie la fabrici. în anii după Marea Unire. atât în perioada regimului comunist cât şi în ultimii 16 ani. Influenţele limbii maghiare au fost minore. hurdău. „cocie" în loc de căruţă. lacău. moştenit de la strămoşi s-a păstrat în satul Bălaia. chiar şi de către persoanele mai în vârstă. nu a renunţat la îmbrăcămintea şi costumele autentice care alcătuiesc zestrea satului pe de o parte. „lămpaş" la felinar. cociş. scoţându-le de la naftalină în zilele festive şi de sărbători anuale. Este normal şi firesc ca în limba de vorbire a localnicilor sub influenţa conducerii Imperiului Austro-Ungar să fi suferit anumite modificări dealungul secolelor. crestul. în mod treptat. deşi ţinea pasul cu vremea. în limba vorbită local de către ţăranii români. la scară i se spune „leutră" de la „lejtra". cocie. se datorează politicei dezastruoase economice aplicată de guvernanţii noştri. s-au împrumutat multe cuvinte din limba maghiară ca de exemplu: la fereastră i se spune „oblac" de la „ablak" în limba maghiară. între cele doua Războaie mondiale. Asemenea exemple sunt foarte multe dar ne oprim aici. cătunul Călătani şi satul Tilecuş. diferenţa constând doar în modul de păstrarea lor. temetău. tezaurul folclorului local. dar şi-a păstrat nealterat caracterul ei de limbă romanică cu specific Ardelenesc. „doască" la scândură. politică de sărăcire şi neajunsuri care a determinat să părăsească ţara nu numai maghiarii dar şi mii şi zeci de mii de români. copărşeu. în ceea ce priveşte scăderea substanţială în ultimii 50 de ani la Tileagd a numărului maghiarilor. lacău la chiriaş „hurdău" la butoi „lângă la flacără. iar pe de altă parte. ca: oblac.înţelegere deplină fără ură şovină reciprocă. Cociş la căruţaş. Trebuie să se înţeleagă că Administraţia Statului Român nu a făcut niciodată discriminări şi îngrădiri ale celorlalte naţionalităţi conlocuitore pe. ştiindu-se că Tileagdul a fost declarat oraş începând cu anul 1692. Posolaca. fiind aproape identic ca ale orăşenilor. aşa cum le înfăţişează în imagini pe întreaga primă . portul popular tradiţional. în scurt timp au fost scoase din uz. PORTUL (COSTUMAŢIA) LOCUITORILOR COMUNEI TILEAGD în primele decenii ale Secolului XX. Cuvintele uzuale.

.

tot frumos înflorate în relief sau cu „pene tăiate" în diferite modele şi cusute cu multă migală. Peste cămaşă purtau un labreu (vestă) din stofă neagră. După ce se mărita. având motive florale cusute pe margine cu fir de mătase roşu. denumit „haitău"(tot un cuvânt împrumutat din limba maghiară). populaţia era mai pură mai veselă şi mult mai fericită. Atât fetele . In imaginile ziarului sunt scoase în evidenţă numai sumanele bătrâneşti. prelucrat de cojacarii din jurul Aleşdului. prin care era introdus acul cu aţa de prindere. galben şi bleumarin. rămânând de râsul satului. vopsit în culori roz. Paietele avea o gaură mică la mijloc prin care se făcea fixarea pe pânză cu ajutorul unei mărgele mici colorate. având două buzunare mici laterale. sau poniorcă cum se mai numea. înflorat pe ambele laturi din faţă. Prin acaste semne distinctive se putea cunoaşte de la mare distantă fetele fecioare şi r'emeile tinere căsătorite. în faţă peste poale se purta a „Zadie" (şort) din catifea de culoare neagră. iar capul şi-1 învelea pe orice anotimp numai cu basma de culoare neagră. Femeile purtau spăcele cu mâneci şi pumnari largi. La această ţinută bărbaţii mai purtau cămăşi împodobite cu ştafuri (dungi) cu pumnari strânşi şi cu nasturi coloraţi. fata mare care nu ştia ca să facă aşa ceva nu se putea mărita. un labreu din barşin negru. doar aşa dacă avea multe holde de pământ ca zestre de la părinţi. în loc de furou purtau o fustă scurta şi strâmtă pa sub poalele din cânepă sau din in. în sezonul rece îşi înveleau capul cu basmale de culori deschise sau de culoare roşie înflorată numită „cârpă de păr".pagină Cotidianul ziarului „Crişana" Nr. Ca îmbrăcăminte intimă.4222 din 30 decembrie 2oo4. Aceste costumaţii se pot vedea mai bine la pagina FOLCLORULUI unde redăm imagini cu costumele fetelor şi ale băieţilor care au participat la festivitatea „Nuntaşii Bihorului". încălţămintea era la ţinuta de sărbătoare în cisme cu tureci lungi sau cu opinci. albastru. mulţumindu-se fiecare cu puţinul pe care îl avea. reprezentând margarete sau trandafiri. reprezentând garoafe. îşi făcea din codiţă un conciu (coc) cu ajutorul unei aşchii din lemn lustruit. Pe timp de iarnă nu lipsea nici cojocul din piele de oaie biţoasă. cu gulere rotunde coborâte pe piept. cu hărnicia şi cinstea care î-i caracteriza pe oameni. Fetele şi femeile tinere purtau peste spăcel. Fetele fecioare îşi împleteau părul într-o singură codiţă purtată pe spate. cioareci albi de lână şi căciulite negre cu panglici tricolore. frumos înflorate în faţă. încălţămintea purtată era după anotimpuri. cu figuri din pastav roşu şi negru. croite din 7 (şapte) laţi (coţi). cu fir de lână fină. Câtă muncă şi câtă bătaie da cap pentru ca să te îmbraci frumos!!! în Tilecuş. având legată în capătul cozii o panglica colorată în formă de papion. V rog să mă credeţi că în acele timpuri. Pe spaţiul rămas liber printre flori erau cusute o mulţime de ţânţele sclipitoare (paiete). înfloraţi cu fir de mătase în mai multe culori. viaţa se trăia mai intens. alb şi albastru.

Primăvara-vara şi toamna purtau un anumit gen de pantof negru căruia i se spunea „jumătăţi". Cânepa. în grădină. anul de fabricaţie 1498. era saturat de gunoi ecologic. avem dovezi că în Tilecuş s-a practicat pe scară largă industria casnică. funcţie de temperatura medie a apei. La meliţatul cânepei se folosea . pentru a putea fi meliţată. adânci de cel puţin 50-60 centimetri. în bătaia vântului îşi scutura praful de polen peste capetele cânepei de toamnă care era mai scundă cu cea. în timpul verii se purtau şi sandale în zilele de sărbători iar la lucru se duceu desculţi. Se dezvolta în condiţii optime numai dacă lotul de pămân unde urma ca să fie însămânţată.reproducţie. cânepa era bine spălată de mucozităţi şi de nămolui cu care a fost acoperită. aşa cum apare în prezenta carte. Din aceleaşi seminţe şi pe acelaşi lot cultivabil. Cânepa de vară care era parte bărbătească şi cânepa de toamnă care germina seminţele pentru . Coloana de mănuşi pusă la topit. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţe cu care se făcea iluminatul locuinţelor în vechime. După cea. 20 centimetri. cânepa de vară se îngălbenea şi trebuia culeasă în mănunchi nu prea mari şi uscată la soare.cât şi femeile căsătorite purtau iarna cisme cu tureac larg. era fixată între patru ţăruşi pentru a nu fi dusă pe „Apa Sâmbetei" dacă ar fi fost precipitaţii care să crească debitul de apă pe vale. creştea doua feluri de cânepă. Această unealtă de lucru a fost proprietatea familiei Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş număr de casa 75. în curte până când soarele o usca corespunzător. se ducea acasă şi se întindea mai desfăşurat fiecare mănunchi. apoi dusă la topit în ape stătătoare. Odată cu Operaţia de polenizare. pe lânqă garduri. a ora de la spălat se încărca în căruţă. principala materie primă pentru industria casnică nu lipsea de pe loturile mici de pământ a fiecărui gospodar. se scotea pe malul apei. mănuşă cu mănuşă. După topire. Cânepa de vară producea o inflorescenţă cu polen. peste garduri. în aceste localităţi. Martorul de necontestat este o unealtă de lucru denumită „SOCALĂ" pe a cărei roată de învârtire este grevat în mod artistic. păstrată din generaţie în generaţie dealungul veacurilor. în anul 1967 a fost ridicată spre păstrare muzeografi Bihoreni ocazie cu care a fost fotografiată. aşezându-le în formă de piramidă pentru scurgerea apei. moale şi scurt. Se acoperea cu pietriş. ÎNDELETNICIRI CASNICE ALE LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI. sau cu alte greutăţi pentru a rămâne sub apă 10-12 zile. peste şură. BĂLAIA ŞI TILECUŞ Incă din secolul al XV-lea. întrucât nu creştea suficient în înălţime pe solurile colinare. inul nu s-a cultivat pentru fibre numai pentru seminţe.

După acest proces. manoperă la. Peste cenuşă se turnau doua găleţi de apă fierbinte. îvelitul consta în altă operaţie delicată şi se putea face numai cu participarea iouă sau trei persoane. jurebiile erau clătite de mai multe ori în apă curată şi bătute cu „maiul" pe un scaun mai mare. Depenelele aveau două dimensiuni. După ce s-a fixat urzeala pe sulul din spatale războiului. apă care se făcea leşie. pentru a scoate din ele leşia şi murdăria pe care au acumulat-o în procesul muncii timp ie o săptămână. care era procurate din comerţ. repetându-se ciclul timp de 4-5 ore. Pentru înălbire. Câlţii care rămâneau între dinţii curbaţi ai pieptănului. După ce se fierbeau de 2-3 ori până primea culoare albă dorită. . şi strâns adunate. Leşia scursă se încălzea din nou şi se turna peste :enuşă. era trecut prin greabăn. Vom prezenta la sfârşitul'cărţii schema fiecărui : biect de lucru care concura la procesul industriei textile din gospodăriile ţărăneşti :e odinioară. folosit numai pentru această operaţiune. Urzoile erau tot un fel de vârtelniţe dar ceva mai complicate şi de. două apropiate şi două în capetele crăcănate. folosit pentru beteală. jurebiile era puse într-un ciubăr mare care avea una singură gaură prin care se putea introduce degetul mare de la mână. Depenele mari rentru jurebiile din cânepă şi depenele mici pentru jurebiile din misir şi din bumbac. Fuiorul mai scurt de calitatea a Il-a. dispozitiv care în limbajul lor arhaic se numea „tolonc". se obţinea prin trasul cânepii cu pieptenele. dimensiuni mai mari cu mai multe trepte. scoasă afară prin orificiu. Ciubărul era aşezat pe un scaun confecţionat dintr-un lemn de stejar în formă de „V" cu patru picioare. Se aşezau jurebiile de tort în ciubăr. care era folosit răşchitorul. leşia se scurgea prin orificiul „ţoloncului" :ntr-un vas mare de sub ciubăr. aşchie care avea legată la mijloc o fâşie din pânză veche de cânepă. Firele toarse erau făcute jurebii. Peste pânză se punea o baniţă de cenuşă rezultată din lemn de esenţă tare. deasupra jurebiilor se aşeza a pânză de sac care depăşea cu mult diametrul ciubărului. Fuiorul lung şi subţire din care se torcea urzeala pentru ţesături mai fine. pentru a nu se încâlci la următoarea : :â de lucru care era urzitul. jurebiile erau uscate la soare şi depănate cu ajutorul depenelelor (vârtelniţe). Ghemele din fire trebuia ca să fie bine. erau îndrugaţi obţinându-se din ei fire mai groase care se numeau „canuri" şi erau folosite ca beteală la ţesutul sacilor sau pentru preşuri.meliţa cu o singură limbă. Torsul fuiorului s-a făcut preponderent cu fusul şi numai în cazuri mai rare la furca cu roată. Tot cu maiul erau bătute poalele şi celelalte ţesături din cânepă care erau supuse la acest procedeu de spălare. care se numea „Căproi". Trecând printre firele de tort. Deacurmezişul acestui orificiu se punea o aşchie din lemn de brad.

folosindu-se găurile în cruce despre care am vorbit. erau confecţionate de câtre mai mulţi locuitori ai satului meşteri pricepuţi la prelucrarea lemnului şi o făceau în timpul sezonului rece când lucrările agricole intrau în hibernare. sau mai corect spus cu ajutorul acestuia se putea derula pânza ţesută şi. unul ţine cu putere urzeala condusă după sulul din faţă. după primul război mondial. având la un capăt grosimea iniţială care se găurea în cruce. trebuia numai ca să te mişti si să întinzi mâna. în gospodăriile ţărăneşti bine echilibrate. mai era un dispozitiv asemănător cu suveica. erau din lemn de tufă uscat tăiate la aceiaşi dimensiune şi necesita ca să fie drepte. . firelor în „iţe". învârtirea sulului din spate la învelit se făcea cu un rasteu din fier. cu mare grijă. începând cu copii de la vârsta de 6-7 ani. mai ales atunci când la ţesut se foloseau 4 iţe. zece centimetri strunjit la dimensiunea găurilor din sul. urzeala (firele) se rânduiau pe sul în ordine strictă în care a fost învelită pe urzoi. asigurând astfel condiţiile optime pentru ţesut. Toată această gamă de unelte pentru prelucrarea cânepei. Când operaţia de învelire s-a terminat cât şi în timpul procesului de ţesut. Material lemnos se găsea din belşug. Războaiele de ţesut şi uneltele care concurau la procesul de producerea pânzei. Călătani şi Tilecuş. Taică-meu se pricepea să facă si roţi de căruţă lucrare care cerea cunoştinţe fizico-matematice exacte. toţi membrii familiei. Sulul din faţă. Legată fiind cu o sfoară de talpa războiului. trebuiau ca să fie multilateral dezvoltaţi în aşa fel ca să poată fi de folos la orice lucrare prin care îşi câştigau existenţa. cu diferenţa că la un capăt avea o porţiune de cea. iar vitele erau furajate la grajduri. pentru ca roata să fie perfect rotundă. sulul care era înfăşurat cu urzeala se bloca cu o prăjină legată cu o sfoară groasă de scheletul războiului. la dimensiunea cât să poată intra prin el pânza. La învelit. Vergelele cu ajutorul cărora se înfăşură urzeala pe sulul din spate. Pentru a putea bloca în stare de încordare pânza la ţesut. avea făcută în el o nişă la mijloc. se introducea prin dispozitivul care se numea „rost" şi se fixa cu un beţişor scurt din lemn. Sulurile sunt confecţionate din lemn mai gros. Cu acest dispozitiv. se fixa cu o scândurică în care se găseau foarte multe găuri pe toată suprafaţa.cu ajutorul unei mulţimi de vergele. în aşa fel ca să nu cedeze în timpul lucrului folosindu-se treptat acele găuri despre care am arătat că sunt făcute în cruce. de la jugul căruţelor trase de animale cornute. ca în aceiaşi ordine să fie trecute prin Iţe şi prin Spată. ca să nu scape nici un fir din rândul stabilit prin „rostoiul" urzoilor. Cea mai complicată treabă în tehnica ţesutului era introducerea. se găseau în fiecare casă de oameni gospodari din Bălaia. ajutând astfel la învelit cât şi la derulare în timpul ţesutului. pentru a ţine pănza întinsă în timpul ţesutului.

Intimatul din luna martie 1773. dat de împărăteasa Măria Tereza. Prima serie de construcţii a avut o tindă la intrare din care se intra în camera de locuit. atât locuinţele cât şi adăposturile pentru animale erau construite din chirpici. seminţe de dovleci şi nuci. Camera dinspre grădină era cu atât mai mică decât prima. seminţe de floarea soarelui. Casa era construită din lemn de stejar. Acoperişul era făcut din crăci mai mici de copaci peste care se aşeza un strat gros de paie. ierburi sau trestii. este faptul că în trecutul iepărtat. în tindă se găsea cuptorul pentru copt pâine. în camera dinspre grădină şi în cămara de alimente. în decursul timpului. (coridor). Acoperişul casei era făcut din căpriori cu sipci din lemn. Descrierea unor locuinţe există începând cu secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. cu cât s-a luat din spaţiul ei pentru cămara de alimente care se aflau paralele. o tindă de 3x4 m. atărnate de căpriori. aşa zis „tragerea la linie". De regulă. în tindă se afla cuptorul de copt pâine. fără horn de evacuarea fumului. în podul casei era un strat de pământ de zece centimetri grosime. lipiţi cu pământ muiat. toate casele aveau la mijloc o tindă din care se intra în camera dinspre uliţă. Acestea se numeau colibe. Scândurile care constituiau tavanul casei aveau culoarea neagră ca smoala. iar pe vatra netedă se punea produse vegetale la uscat (porumb stiulete. a prilejuit construirea de noi case cu 3 şi cu 4 camere la care nu lipsea tradiţionalul târnat. Tavanul . Peste grindă. împlinise vereabila vârstă de 192 de ani.ei era construit în felul următor: o grindă dealungul camerei. construcţiile de case au :luat. acoperit îniţial cu şindrilă. care reglementa alinierea caselor. care era cea mai mare. (în această casă mi-am trăit eu copilăria).GOSPODĂRIILE LOCUITORILOR DIN SATELE COMPONENTE ALE COMUNEI TILEAGD Nu este chiar un lucru uşor a descrie evoluţia caselor de locuit. Ceea ce s-a reţinut pe cale orală de la strămoşi. Am avut prilejul ca să văd în copilărie casă construită în anul 1746. datorită ipsei datelor din epocile prefeudale şi epoca Feudală timpurie. pe dinăuntru şi pe dinafară. folosindu-se materiale de construcţie lemnul care se găsea din belşug. . O parte din locuitori. acesta urcându-se în podul casei. Peste scânduri. In pod se păstra slănina şi produsele din carne de porc. care avea o cameră de 6x4 m. înegrite atât de opaiţele cu care se asigura iluminatul seara. fixată la capete :e stâlpi susţinători. cât şi de la fumul Cuptorului pentru încălzire. amestecat cu pleavă de grâu şi frământat cu picioarele căinţe de al întinde în formă de cocă moale. Când a fost demolată şi înlocuită cu altă construcţie mai modernă. puse la afumat. din metru în metru distanţă alte grinzi în transversal iar pe aceste grinzi erau aşezate muchie lângă muchie scânduri din lemn de stejar cioplite cu securea.

poză realizată în anul 1911. Acestea s-au dovedit a nu fi trainice. în lăzi cu nisip. . provenite din stejari uriaşi. Incuietoarele la casă erau făcute din lemn în formă de zăvoare care se închideau seara la culcare. intrucat isi Aşa arătau gospodăriile şi casele din Tilecuş in perioada dualismului faceau soarecii galerii prin AustroUngar. având canaturi pe două părţi. piatră de râu peste care se aşezau „talpele". De regulă pivniţa era dispusă sub camera mai mică. în acestea se săpa gropi mari şi adânci cu dalta. După ce s-au epuizat pădurile cu lemne bune de construcţie. ca să faci construcţii trainice din lemn.cei mai buni gospodari. bârnele se îmbinau în „chiotori drepte" sau în „coadă de rândunică" pentru a fi cât mai trainice. declarată monument istoric. iar în timpul zilei se încuiau cu alt dispozitiv de închidere care se numea „răscheie" şi care la un capăt avea o limbă. cioplite cu securea şi cu barda în patru feţe. Imaginea îl pereti si cuiburi. în canaturi se introduceau bârnele care formau pereţii. respective damigenele cu palinca de prune din producţia proprie. odată cu construcţia casei îşi construia şi pivniţă. corpul era strunjit şi trecut printr-o gaură făcută în uşorul uşii de la intrarea în casă. guliile. Casele construite din lemn aveau temelia din bolovani mari. cu intrarea din grădina casei.Biserica de lemn din Tilecuş. având mai multe familii în coşuri din papură. Cu toată sărăcia lor. turnată din pietriş cu ciment în cofrage. trebuie ca sa ai solide cunoştinţe de specialitate. morcovii şi pătrunjelul. reprezintă pe Simuţ Simion şi soţia chitaind sa Saveta. Aici se păstrau cartofii. Cu alte cuvintea. ţelina. butoiul cu varză murată şi butoiul cu vin. această familie se ocupau cu albinăritul. în care se fixau stâlpii susţinători pe verticală. s-a trecut la construirea caselor din cărămidă nearsa ( vaioage ) folosindu-se lemnul numai la acoperis. La colţurile casei. a fost construită în anul 1784 din lemn de gorun şi nu s-a folosit la construcţia ei nici un cui sau scoabă metalică.

s-au construit case cu tentă urbanistă. în locul cuptorului s-a aşezat maşina de gătit pe care se prepara mâncarea. având două porţii mari numite „vrajniţe". la casele vechi fumul urca în pod. cât încăpea în ea. grâu. Iniţial cu riglă în formă de solzi de peşte. îşi făceau şură acoperită aproape de grajd. pentru a nu fi expusă intemperiilor. în aşa fel ca pe la fiecare capăt de grajd să se poată intra şi ieşi cu căruţa în grădină. Acestui neajuns i s-a găsit soluţia. încăperea cea mai mare a grajdului. toate familiile dispunând de tot felul de ir arate electrice care le uşurează viaţa. lucerna sau amestec. avea loc şi coptorul pentru copt pâinea. pe lângă căruţă. folosindu-se la zidărie un rând de cărămidă arsa şi două rânduri de vaiagă. A treia încăpere legată de grajd folosea la depozitarea cerealelor în hambare ca. pentru a nu se produce incendii.toată noaptea când era linişte în casă. Incepând cu secolui al XlX-lea. în interior aveau dotate cu parchet. cu plită de fontă.. atât în comuna Tileagd cât şi în satele componente mai puţin în Bălaia. După cum am mai arătat. una în curte şi una în grădină. din ărămidă arsă şi din materiale B. prevăzută cu două uşi. pentru o mai bună protejare a materialelor furajere.. precum şi toate uneltele de lucru care concurau la practicarea agriculturii. Au fost construite în ultimul timp chiar şi case cu etaj. casele au fost acoperite cu ţigle. cu mai multe camere şi cu bucătărie modernă cu două camere de baie faianţate. covoare persane. trifoi. la distanţe îndepărtate de celelalte acareturi. în ultimele decenii ale secolului XX. aşezate dea curmezişul curţii. porumb boabe. Gospodarii cu mai mare dare de mână. încălzirea camerelor pe timpul friguros se făcea cu sobe de tuciu sau de cărămidă. o cameră mică la mijloc.A. în grădină. încăpere care se r. care acoperea un perete era prevăzută cu iesle pentru nutreţul animalelor. Din cotră se deschideau două geamuri de scândură către încăperea In care era ieslea. având o adevărată tentă urbanistică în exterior. grajdul se asemăna cu casa de locuit. apare hornul. Pentru căruţă se construia un şopron în curte. rând pe rând au fost electrificate toate localităţile.în scurt timp după electrificare a urmat . ovăz. Administraţia statului Austro-Ungar a încasat impozit pe fum de la posesori. având 3 încăperi. începând cu prima parte a secolului al XlX-lea. Aici se aducea nutreţul din şura aflată în grădină. repetându-se jperaţia până la acoperiş. Cuptoarele de copt pâine au fost scoase din tinda caselor şi reclădite sub un şopron in curte. începând cu anul 1965. mobilier modern. La oamenii de rând. colector de fum pentru care.C. fân. apoi cu ţiglă dreptunghiulară care era mai eficientă. Pe aceste geamuri din cotră se făcea furajarea animalelor cu păioase.umea „cotră". orz. După casa de locuit cea mai importantă construcţie a fost grajdul pentru animale mari şi coteţul pentru porci.

determinate de mai multe cauze. Este adevărat că şi localitatea Tileagd a pierdut enorm de mult din puterea economică. care au rămas cu drumuri pietruite. Din păcate. pe care le-am amintit. Czobel Emil. Dâmbul Rujii. Debreczeni Peter. cu excepţia satului Bălaia şi a cătunului Călătani. în locul Notariatelar Cercuale au luat loc comunele. şi altele. Gaal Ferencz Crainic Gheorghe. scrisă în anul 1996. lucru care a fost confirmat de către toţi scriitori mai vechi ale Cancelariilor Ungare. Pali Mihaly. susţin şi argumentează că Tileagdul. Pârloage. nici una dintre localităţi. nu are canalizare şi nici instalaţii de apă potabilă în locuinţe. Talchiţa. Komâromi Andrâs. Meghişea. Lăpasturi. oamenii Cancelariilor Ungare nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul românesc „OGRADA". ieşeau la iveală o mulţime de cioburi din ceramică. Trei scriitori maghiari. în Tilecuş nu a locuit nici un ungur dealungul Secolelor. Ungurii după ce s-au instalat în Ardeal. derivate din denumirea „TELK" care tradus în limba română înseamnă „OGRAD". Keresztesi Istvân. adăugându-i toponimicul care şi-l-au dorit.astfaltarea drumurilor de acces. Szâsz Kalma 1904-1958. Toth Daniel. Vatnyi Gyula. . Lazuri. La încheierea acestui Capitol ar mai fi ceva de adăugat. Şi în zilele noastre a rămas numele de Ograda la o parcelă de pământ al Tilecuşului unde au fost aşezate primele colibe sau bordeie ale urmaşilor daco-romanilor. In ceea ce priveşte Administraţia teritorială prin reorganizarea făcută de regimul comunist. Rovina. Râturi. Roxin Iosif. Baranca. Varga Arpâd 1951-1994 şi Kupan Ârpâd în Monografia tileagdului. nu au făcut altceva decât să traducă cuvântul „Ograda" în „Telek". cu o populaţie de 4000 locuitori. când se referă la grădina şi la curtea lor de lângă casă. Când se ara pământul pe aceste suprafeţe primăvara sau toamna. Tilecuşul mai are denumiri la multe loturi de pământ ca: Mezărători. denumiri care se ascund în negura vremii şi nu ştie nimeni cine şi când le-a botezat. Moga Ioan şi Bejan Aurel. care dovedeau că acolo a fost aşezare omenească. în măsura în care şi-au încetat activitatea obiectivele industriale şi bancare. locul plăşilor l-au luat Raioanele iar locul judeţelor l-au luat Regiunile. Cei trei scriitori argumentează că populaţia maghiară de la sate folosesc zilnic aceste expresii de telek în vorbirea lor. în ungureşte „TELEK". Atunci şi cu acel prilej şi-a pierdut Tileagdul titlul de oraş pe care 1-a obţinut începând cu anul 1692. Prin urmare. Pe de altă parte. Perfect adevărat numai că domnii scriitori maghiari au scăpat din vedere că Tilecuşul prin anii 1200-1300 când a apărut ca aşezare omenească s-a numit „OGRADA" şi au fost împrejmuite cu gard toate colibele în care au locuit. Tilecuşul şi Tilechiul sunt denumiri UNGUREŞTI. Notari cercuali în Tileagd au fost începând cu secolul al XVII-lea următorii: Szilâgyi Gydrgy. Tăoi. nici măcar comuna de reşedinţă Tileagd.

Sfântul Andrei este cunoscut ca fiind Apostolul geto-dacilor (sciţilor). în teritorii învecinate cu Dacia. mai cu seama că unii istorici ai lor ne căutau origineai prin Asia!!! curată ironie. întemeierea Bisericii creştine a avut loc la „Cincizecime". acest teritoriu a fost cucerit de Ramani şi anexat la provincia Moiesia inferior. din Cartea „Faptele Aposto-lilor" (cu relatarea fctailată a celor trei „călătorii misionare" ale sf.. Tradiţia privitoare la această predică „Apostolică" în Scyţia. a devenit o provincie aparte. înainte de înălţarea la cer. apoi în alte oraşe ale ţării sfinte.Secolul I. potrivit poruncii pe care le-a dat-o Mântuitorul Isus Cristos. în anul 46 al erei Creştine. Pavel care 1-a propovăduit pe Isus Cristos şi în Peninsula Balcanică. Cunoaştem ştiri despre lucrarea misionară a Sfinţilor Apostoli Petru şi Ioan. Noua învăţătură s-a propovăduit în Ierusalim.în chipul unor limbi de foc. unde trăiau pe atunci şi populaţie Traco-getică romanizată. 28 versetul 19). atunci când Duhul Sfânt . Biserica creştină ortodoxă ca şi cea Catolică s-au afirmat de la începuturi ca un important factor formativ. iar în Secolul IV. sfinţii apostoli şi-au început rropovăduirea credinţei creştine şi în „lumea păgână". este întâlnită in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Românul.BISERICA Când este vorba despre credinţa religioasă ne place ca să spunem că poporul Român s-a născut creştin. în timpul lui Diocliţian. Au fost Botezate atunci aproximativ 3000 de suflete. iar mai ales a sfântului apostol Pavel. numită Scyţia Minor. apare în istoria bisericească a . Din deceniul al cincilea . aflaţi în ierusalim. s-a coborât asupra sfinţilor Apostoli. mort în cursul persecuţiei Împăratului Decius (249-251). runoscut în izvoarele antice sub numele de Sciţia. Pe noi ca Români ne interesează activitatea Sfântului Andrrei care a predicat credinţa crştină în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. de a învăţa şi a boteza toate neamurile (Matei Cap. la început printre iudei.Capitolul VI VIAŢA SPIRITUALĂ . II). Dobrogea de mai târziu. Cercurile Eclesiastice de la Budapesta şiau pus multe întrebări asupra faptului când şi cine a încreştinat poporul român. constituindu-se r rima comunitate de credincioşi (vezi Faptele Apostolilor cap. de modelare a oamenilor în spiritul moralei crştine. iar in anul 279.

„Apa sfântului" sau „Peştera sfântului Andrei". de structuri a ralaţiilor interumane. declarată monument istoric. s-a născut creştin. Fără îndoială că Sfântul Andrei nu s-a limitat numai la predicarea Evangheliei şi la botezul celor pe care i-a adus la Cristos dintre geto-daci şi grecii din coloniile întemeiate pe tărâmul Mării Negre (Pontul Euxin). Acest teritoriu. alături de Banat şi Maramureş constituiau teritoriul românesc din Vestul Transilvaniei. Există de exemplu câteva colinde şi creiaţii folclorice dobrogene şi din stânga Prutului. 16). iar în secolul al XlII-lea chiar de către Statul Papal (Florin Dudas. de modelare a comportamentului oamenilor în spiritul m oralei creştine. fără teamă de a greşi. Biserica s-a afirmat din cele mai vechi timpuri ca un important factor formativ. a făcut parte din Ţara Crişurilor care. 3 Vers. Bizanţului spre Nord (Florin Dudas opere pag. Zona în care se află comuna Tileagd cu satele aparţinătoare. 11-30). a fost construită în anul 1507 şi este cea mai veche construcţie din localitatea Tileagd. care a preluat-o după o lucrare a marelui teolog Grigen din Alexandria (decedat în 254). care amintesc de trecerea apostolului prin aceste locuri. teritoriu ce a avut legături tradiţionale şi neîntrerupte cu Bizanţul. în apropierea graniţei Româno-Bulgară). a reprezentat unul din coridoarele importante de penetrare ale Biserica Reformată din Tileagd. Manuscrise româneşti madievale din Crisia 1986 pag. (peştera se poate vedea şi astăzi în hotarul comunei Ion Corvin. în cadrul grupurilor micro şi macro sociale.Episcopului Eusebiu de Cezarea Palestinei.11). Banat. Crişana şi Maramureş. despre care se poate afirma. Din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni reiase că şi Sciţii au putut auzi cuvântul lui Dumnezeu (Cap. Iată dar unde sa pot găsi rădăcinile credinţei creştine ale poporului român. se pot invoca şi câteva mărturii indirecte. . Aceste legături au fost invocate în secolul al X-lea de către „ducela" Menumorut. în sprijinul evanghelizării acestui teritoriu de către Sfântul Andrei. că odată cu formarea sa ca popor. în spiritul înaltei morale şi de păstrare a fiinţei noastre naţionale. Câteva toponimice confirmă acelaşi lucru: „Pârâiaşul sfântului Andrei".

iar Tilecuşul numai în anul 1552. deşi din documentele aceloraşi Cancelarii rezultă că în secolul al XVI-lea. în spaţiul acestor localităţi au existat dealungul secolelor Două Religii: Ortodoxă şi Romano-catolică. ldementul românesc a existat în tot cuprinsul judeţului Bihor respective credinţa Creştin . Vorbind despre Viaţa spirituală a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare vom arăta pe baza documentelor vechi de arhivă că începând cu anul 1256. odată. Având în vedere faptul că statul Feudal Ungar a adoptat şi şi-a însuşit credinţa Romano-Catolică. cu hramul „Sfântului Ferencz". precum si pe acela de Preşedinte al C o m u n i t ă ţ i i Ecumenice Reformate din Tileagd. 1283 şi 1291. Se înţelege ie la sine că populaţia acestor localităţi aparţinea unui cult religios. scrisă cu litere gotice. Această personalitate a fost jurist. a deţinut un post de deputat în parlamentul Ungariei. care a adoptat catolicismul. au adus cu ei această Această placă tombală.Ortodoxă.In Evul Mediu. 114 . Tilechiu. comuna Tileagd. moşiile familiei Csanăd din Tileagd se întindeau pe raza satelar Borşa. Prin conjucturi hotărâte de istorie şi în particular de Cancelariile Administratei Ungare. Ca urmare a exsistenţei şi continuităţii Dacilor Liberi în judeţul Bihor încă din Epoca Romană. cu migrările pe teritoriile altor state. de pe meleagurile Vestice deci şi în zona în care se află comuna Tileagd. Botean şi Tilecuş. a fost cea Greacă. se află din anul 1916 pe un perete din interiorul Bisericii Reformate a Tileagdului construită în anul -1507 declarată Monument Istoric. a fost limba latină. limba de cult a populaţiei autohtone de rit ortodox. ca peste tot în teritoriile locuite de români. în timp ce limba de cult şi de cultură a Statului Feudal maghiar. au fost atestate documentar în anii: 1256. Sacadat. timp de mai multe veacuri. Prima biserică catolică din Tileagd a fost construită în anul 1335 de către groful Pázmány Péter. iupă care a urmat cea slavonă. Şuncuiuş Dobricioneşti. Placa a fost aşezată în memoria fostului grof TELEGDI JOZSEF PROPRIETARUL COMUNEI TILEAGD şi a satului Uileacul de Criş spre veşnică amintire şi pomenire. Sibolciu Poşolaca. satul Uilacul de Criş şi Posolaca.

Aşa cum ne este cunoscut din Capitolul „evenimentelor istorice" Tileagdul a avut dealungul secolelor personaje deosebite. în anul 1729 au fost efectuate modificările cele mai mari. Pe peretele sudic din interior se află o placă de marmură roşie cu blazonul familiei Telegdi şi câteva picturi vechi. în anul 1501 s-a împotrivit cu severitate contra acestor mişcări neobişnuite. cu reparaţiile şi modificările care i s-au adus. Această biserică a suferit transformări importante în anii: 1729. Groful Telegdi Istvăn. Groful Telegdi Istvan a construit în anul 1507 o biserică catolică pentru călugării Franciscani. împăratul Ungariei Uylâszlo. o armată întreagă de grofi şi moşieri. au început Reformaţia Credinţei Evanghelice. în comuna Tileagd au existat aceste două religii. zidurile sunt susţinute de contraforturi şi străbătute de ferestre terminale în arcuri ogivale. Pe cealaltă parte se găseşte o statuie din marmură care reprezintă un luptător cu corpul acoperit de zale. Incepând cu anul 1420. planul dreptunghiular cuprinde o singură navă. ideile lui Luther. de sub stratul de tencuială au fost scoase la iveală. cu tendinţa de asimilare a elementului ortodox român şi atragerea acestuia la catolicism. aşa cum am mai arătat. Kalvin Zwingli şi alţi reformatori. Loialitatea faţă de împărat şi faţă de Biserică au fost pe pământul Ungariei principii de bază. 1891 şi 1903. biserică care. 1793. pe lângă exploatarea cruntă a iobagilor care le lucrau moşiile. Biserica a fost construită în stil gotic. în anul 1891. ocazie cu care au fost înlăturate majoritatea elementelor gotice. Personajul se află călare pe un Leu şi ţine în mâna dreaptă un buzdugan. nava este acoperită cu o boltă semicilindrică iar absida cu o boltă instelată pe ogive. Drept urmare. fiind cea mai veche construcţie din Tileagd şi declarată Monument Istoric. terminată spre răsărit cu o absidă poligonală. care nu a existat până atunci. mai îngustă. adoptând o credinţă nouă în anul 1557. iar spre vest are un turn înalt. care şi-au adus o importantă contribuţie la viaţa spirituală a localităţii. Episcopul Ferencz Csanâd a iniţiat construirea mai multor biserici. în anul 1561 a fost expropriat de avere pentru infidelitate faţă de soţie şi familie. autorul construcţiei acestei biserici.1803. începând cu anul 1335. Mişcarea Evanghelică a produs nelinişte şi turbulenţă pe teritoriile Văii Crişului Repede. în exterior. şi care nu respectă axul navei. în interior. Cu toate acestea. Telegdi Mihâly a rămas în credinţa 115 .credinţă. a dăinuit pănâ în zilele noastre. în Tileagd au adoptat aceasta nouă credinţă mai mulţi demnitari printre care şi groful Telegdi Miklos. provocate de Episcopul de Oradea în a cărei competenţă Eclistiastică cădea aceste teritorii. fresce deosebit de frumoase şi valoroase. Aşa de exemplu. Fratele său. demnitari de Stat Episcopi. considerându-se în faţa bisericii că a săvârşit un foarte mare păcat. atât în interior cât şi în exterior.

putând fi văzută şi astăzi într-un mic parc al Tileagdului. aproape toată populaţia Tileagdului de etnie maghiară. în acel an 1561. mai puţin cunoscută în acele timpuri. Prin drepturile lor de moştenire. Contesa Hagymăsi Margit soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea. boală cauzatoare de moarte. vasele sfinte ale Mănăstirei şi toate obiectele de cult care au fost estimate la suma de 1. au împărţit între ei toate bijuteriile de familie. în baza legislaţiei de atunci. adoptând această credinţă Reformată până în anul 1561. După reformaţie. în mod spontan i s-a făcut rău. a decedat în anul 1583.200 (una mie două sute) foriţi. Romano-Catolică. sumă care constituia pe vremea aceea o avere considerabilă.-plăcere la rudele din familia Telegdi. groful Telegdi Mihăly şi groful Telegdi Miklós. s-a redus în mod considerabil numărul credincioşilor de Rit Catolic în Tileagd. fără să acuze dureri. vrea biserica mare pentru numărul numărul mare de credincioşi reformaţi. Coincidenţă sau nu. Telegdi Miklós a avut atâta putere de convingere în discursurile lui încât. In aceste circumstanţe. la 22 de ani după reformaţie şi a fost înmormântat în Cripta familiei Telegdi din curtea actualei Biserici Reformate din Tileagd. în timpul vizitei a făcut infarct cardiac şi a decedat. podoabele din aur. Statuia contesei Hagymăsi Margit a rezistat peste secole. Tot aici a fost înmormântată cu mari onoruri. Baronul Telegdi Miklós. 116 . în anul 1614 a venit în vizită de wsspsmmaamm-. din Uilacul de Criş şi Poşolaca l-au urmat. Contesa Hagymăsi Margit. Tileagdul acelor vremuri avea o aşa cotaţie în rândul aşezărilor Bihorene încât s-a căzut de acord ca marea contesă să fie înmormântată în CAVOUL familiei Telegdi. soţia demnitarului Bocskay Istvăn din Oradea care. Groful Telegdi Miklós. decedând în câteva minute. fost episcop de Pécs. Ordinul călugărilor Franciscani au părăsit mănăstirea catolică. aflat în curtea Bisericii Reformate Monumentul Istoric de azi.avută. în vara anului 1614 a făcut o vizită de plăcere la rudele din familia Telegdi. tocmai când reformaţii aveau nevoie de ea. era proprietate grofului Telegdi Mihăly. Posibil că a făcut infarct cardiac. cei doi fraţi. Biserica construită din anul 1507.

de ortodocşi. casier Molnar Hermán membrii în comitet au fost aleşi: Krausz Mihály. Lindenfeld Márton. în 1880 au fost 241. Această comunitate şi-a construit în Tileagd o Sinagogă (casă de rugăciune) „AVIA". BISERICA ORTODOXĂ Aşa după cum reiese din cronicile scriitorului maghiar Bunyitai Vincze. Friedmann Iosif. când a apărut Comunitatea evreiască. Glük Erno. Inainte de primul 117 . Despre Credinţa Ortodoxă s-a vorbit în documentele de arhivă că a existat în anul 1341. Această religie a fost recunoscută începând cu anul 1791. în anul 1851 la 200 persoane în 1890 au fost 212 persoane. în anul 1931. Foarte puţini din rândurile evreilor s-au ocupat şi cu alte îndeletniciri. în anul 1934 şi-au schimbat Rabinul şi întreaga conducere a comunităţii. românii şi maghiarii din Tileagd au trăit amestecaţi. administrator Féchete Florian. în anul 1900 au fost 534. Organizator iiszterreicher Eda. conducerea bisericii Reformate a încheiat o înţelegere scrisă cu Biserica Ortodoxă. Rosenfeld Lajos şi Schvartz Moór. La început au fost 24 de familii. copiii lor frecventând cursurile Şcolii de Stat în limba maghiară din localitate. Ocupaţia de bază ale acestei comunităţi a fost Comerţul şi Afacerile. fără a avea biserică sau alt lăcaş de cult pentru rugăciune. pentru preoţii care îi erau apropiaţi. Din partea Bisericii Ortodoxe a fost preotul Bogdan Petru. fiind iobagi şi unii şi alţii. numărul evreilor a crescut în mod continuu. în anul 1851 erau în Tileagd 239.Cluj şi după intrarea în procesul de producţie a mai multor fabrici nou înfiinţate. pe moşiile marei Familii Csanád de prin anii 1002-1050. Cel mai mare număr de evrei în Tileagd a fost de 325 persoane la 241 de familii. în Tileagd au conveţuit 3 religii diferite la care sa adăugat şi a 4-a începând cu anul 1845. Farkas Ignácz. Nu au avut şcoală cu limbă de predare în Ebraica. După reformaţie. La aceştia s-au mai adăugat câteva familii care au venit de pe Valea Aştileului. Fischman Iosef şi Müller Ianü. Printre ortodoxi s-au aflat mulţi oameni care erau în legătură cu comercianţii evrei. lângă Biserica ortodoxa. Winkler Marton. După darea în folosinţă a Căii Ferate pe relaţia Oradea . Pe post de Şoacter a fost numit Doneberg Moor.Groful Telegdi Mihaly şi-a mai ţinut dreptul de proprietate asupra bisericii până în anul 1571. în anul 1845. iar în anul 1900 au ajuns la 304 persoane. după cum urmează: Rabini: Ordentlich Gerson. în 1890 au fost 363. membrii Meşter Gheorghe Lala loan şi alţii. prin care se angaja ca să execute o lucrare la Biserica din piatră pentru a o putea folosi Biserica au preluat-o ortodoxi în anul 1869. dar numărul lor a continuat să crească.

După război. Enoriaşii Bisericii Ortodoxe din Tileagd s-au dovedit a fi evlavioşi. în anul 1716 s-a 118 . a căror sunete se îmbină armonios. Persoana a fost construită în anul 1846 asupra căruia au căzut cele mai multe responsabilităţi şi de care a depins reuşita lucrărilor a fost Iile Florian. Lăpuştan \ asile. La Recensământul făcut de către Biserica Romano-catolică în anul 1931 s-a stabilit că în Tileagd erau numai 470 de ortodocşi. Groful Bărâny Miklos a posedat în Tileagd un castel şi o capelă ( biserică) lângă proprietatea sa personala. au rămas fără biserică. a fost necesar ca să fie renovată biserica şi tot atunci a fost înzestrată cu clopote. Cu aceste completări şi cu renovarea bisericii Ortodoxe s-a ocupat primarul interimar Iile Florian. în anul 1932. buni creştini.război mondial au ajuns la 600 de suflete. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ După degringolada produsă de Reformaţie. Aceştia din urmă au reuşit să-şi construiască o frumoasă casă de rugăciune. numărul ortodocşilor a ajuns la cifra de 775 suflete. începând cu anul 1842. iubitori de Dumnezeu şi de aproapele lor. Fiind şi preot RomanoCatolic. După primul război mondial şi în mod deosebit după cel de al IIlea război mondial. numărul lor scăzut. Contabilul Costean Gheorghe. au mai apărut în Tileagd alte două Religii. Popovici Simion şi Munteanu Alexandru. Este vorba de Biserica Baptistă cu un număr de 297 credincioşi şi Biserica Penticostală cu un număr de 758 suflete. casierul Musca Alexandru şi Biserica Ortodoxă din Tileagd membrii Comitetului Bisericesc. şi biserica ortodoxă a primit o bucată de pământ pentru folosinţă. numărul redus de credincioşi Romano-catolici din Tileagd. Cu ocazia Reformei agrare din Tileagd. pe care am ţinut să o prezentăm cu o fotografie în prezenta lucrare. Până la următorul Recensământ. la Parohia Bisericii Ortodoxe din Tileagd au slujit următorii preoţi: Bogdan Petru. unul mai mare şi unul mai mic.

al doilea 356 kg şi al treilea 258 kg. din 1903-1911 Kovács József. din 1885-1903 Nevery Aurel. din 1870-1883 Németh Pal din 1883-1885 Szamossy Viktor. Turnul din lemn nu a rezistat mult timp greutăţii celor două clopote. biserica a fost din nou reparată şi tencuită plus zugrăvită. în anul 1928 a necesitat ca să i se facă din nou reparaţia generală când era preot paroh Kajaba Laszló. cheltuiala acestor Biserica Romano-Catolică din Tileagd datează din anul 1716 lucrări fiind suportată de naşa grofului Haller Ferencz. astfel ca în anul 1759 a rămas fără turn. la data de 23 octombrie 1864. având 12 metri înălţime. din 1758-1762 Farkas László. din 1780-1782 Patay József. In anul 1864. în turnul de lemn pe care îl avea. unul de 600 kg şi al doilea de 300 kg. din 1803-1807 Pataki Soma. După anul 1933 a fost Orbán Péter. în care au fost instalate alte două clopote mai mari. Abia în anul 1926 au fost aduse şi istalate alte trei clopote din care: primul ara 634 kg. In anul 1890. unul în greutate de 150 kg şi al 2-lea de 80 kg. continuându-şi activitatea Ecumenică pentru credincioşii din circumscripţie. care . Szabó László. construită de moşierul Nagy Mihály. din 1828-1831 Kubovics. din 1923-1925 Somogyi Antal. In timpul primului război mondial. în anul 1730 au fost instalate două clopote. când era preot la Biserică. Antal din 1831-1857 Salamon Ádám. din 1911-1923 Besser Hugo. din 1763-1780 Baricsi Bálint. din 1857-1870 Szabó László. din 1782-1788 Káksár János. Aceste clopote au fost procurate din Germania şi au costat 200. fiind ridicate pentru a face din ele muniţie de război. Costurile acestei lucrări au fost suportate de enoriaşul grof Haller Ferencz. în locul turnului de lemn s-a construit un alt turn rezistent. La această Biserică. încă începând cu anul 1463. doamna Carolina. din 1789-1803 Nagy Gyorgy. Preoţii care au slujit dealungul timpului la Biserica Romano-Catolică din Tileagd au fost următorii: Din 1736-1758 Szalkoy Istvăn. din 1788-1789 Sipos István. din 1925-1933 Kajab László. armata Austro-Ungară a devalizat Biserica Romano-Catolică de cele două clopote şi de orgă.mutat în Tileagd.000 lei în banii de atunci. din 1807-1813 Koteles Ferencz. Pe lângă Biserica Romano-Catolică din Tileagd a funcţionat o şcoală de mare prestigiu. din 1813-1828 Turay Pal. din cărămidă cu mortar de ciment.

Csáki Mihály. Din alte surse de informara am aflat că în Tileagd a existat o şcoală înainte de Reformaţie. având ca materie de studiu Citire scris. dar numai pentru fiii şi fiicele familiilor de grofi şi demnitari.ulterior s-a dovedit a fi prea mică şi degradată. învăţător a fost Ilosvai István. Tiner Iosif. în urma acestei ordonanţe. Comunist. împărăteasa Măria Tereza a ordonat înfiinţarea de şcoli confesionale la sate. Szabó János. In satul Uilacul de Criş. Scris şi Religie. Nyilgész Iosif şi Domokos Eugen. care a funcţionat pe lângă Biserica Romano-Catolica începând cu anul 1463. Ştefan Iosif. matematică şi religie. Invăţătorii care au predat la şcoala patronată de către Biserica RomanoCatolică sunt cunoscuţi următorii: Vágner Soma. au urmat studii universitare la Viena. în Poşoloaca 120 . Stéger Géza. In anul 1893. începând cu anul 1471. prof. Casa de rugăciune credincioşilor Penticostali. Tangenţial se aminteşte în documentele de arhivă că grofii Telegdi Miklós şi Telegdi Mihály. Tot începând cu acelaşi an a funcţionat o şcoală cu 45 de elevi de religie Reformată. după 433 ani de existenţă şi funcţionare a fost demolata şi s-a construit alta în locul ei. aceştia au încercat ca să-i convingă pe ceilalţi membrii ai mari familii de moşieri că este imperios necesar să urmeze ceva şcoli fiecare şi să se instruiască prin culturalizare. a DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN COMUNA TILEAGD Tileagdul a fost printre primele localităţi din judeţul Bihor. a fost Csanád Sándor. având ca materii de studiu scrisul cititul şi religia. în Tileagd a funcţionat o şcoală începând cu anul 1759 cu limba de predare maghiară pentru 8 elevi romano-catolici. In anul 1759. Tot pe lângă Biserica Romano-Catolică a mai funcţionat a doua şcoală. în anul 1561 au construit o şcoală. tot în anul 1759 a funcţionat o şcoală cu 8 elevi având teme de învăţământ Citire. După terminarea studiilor şi reîntoarcerea la moşii în comuna Tileagd. care a funcţionat până la Reforma învăţământului da către Regimul. construită în anul 1805. învăţător a fost Kovăcs János. unde a început culturalizarea tineretului prin şcoli. Benedek şi Miklós din familia Csanád (Telegdi).

4 h Sport L. la 5 ani după revoluţie. Desen teh. lat. magh. a Hl-a CI.-Cat. ref. având ca materie de studiu Scrisul şi Religia. 2 preot ref. r. Muzică L. magh. lat. L. Rel ref. Invăţământul confesional la sat a luat fiinţă după Revoluţia Burghezomoşierească din anul 1848. Dirigenţie mână Desen teh. Igienă Igienă Gaborjân József Igienă . 4 h Sport L. 2 h Rel. rom 3 h Matemat. franc. 3 h Rel. rom. Istorie Seregi Istorie 2 h înv. teh. 2 h Istorie 2 h Istorie 3h Desen Sport L. a H-a CI. Orto. In documentele de arhivă privind perioadele anilor 1857-1871. 2 h Fizică 2 h Desen teh. ref. 2 h Matemat. 2 h Dirigenţie Istorie L. 2 h Rel. 4 h Relig. I-a CI.-Cat. 3 h L. civic Agricultură Lajos civic Szolnoki Desen 2 h Sport Desen Sport Desen Sport Margit Igienă Desen Igienă Luc. 2 h Desen Tehn 2 h Limb. 4 h Rel. înv. Dr. învăţător a fost Kozări Jănos. 4 h Rel. în Tileagd au fost puşi în libertate 285 de iobagi în anul 1853. framc.-cat. 3 h Rel. R. R.-Cat. 3 h Dirig. 2 h ref. franc. magh. 2 h Rel. 2 h Istorie 2 h Desen 2 h Dirigenţie 2 h Matemat. 2 h Matemat. h Dirigenţie Gligor Ioan Lovăsz Róza Fizică 3 h Desen 2 h Desen geogr. rom. R. 3 h L. 2 h Limb. rom. când au fost puşi în libertate iobagi. 3 h Fizică 3 h Desen 2 h Muzică Limb. 3 h L. maghiară Istorie Molnâr L. franc. Ref. învăţământul cu limba de predare maghiară a fost după um urmează: Profesori Baka Jănos Facsar Gyula Prest Ùjlak MATERIILE CE S-AU PREDAT PE CLASE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CI. 4 h Fizică 2 h Istorie 2 h Muzică L.a apărut prima scoală confesională în anul 1755 cu 12 elevi. Carol magh. a IV-a Rel. 4 h Sport L.

profesor de L. L. .. T I L E A G D . 2 cu limba de predare Română a funcţionat aproape de Gara CFR. Grigore. profesor de Educaţie Fizică La organizarea învăţământului în limba Română. la care. loan. Franceză şi Desen.Bucureanu Graţian. . .Popescu Dumitru . s-au înapoiat şi aceştia în vechea lor patrie . Tot în perioada 1945-1948 a funcţionat Gimnaziul Unic Mixt de Stat. de fosta -------------.Ungaria. începând cu anul 1919 în Tileagd pe lângă şcolile întreţinute de către Bisericile Reformate şi Romano-Catolică. înainte de al II-lea Război mondial.Rafinărie de petrol Bihar-Szilagyi. toate cadrele didactice au fost de etnie maghiară. cu clasele V-VIII. în anul 1945 au fost înscrise 70 de elevi. Limba Română şi Limba Latină 4.Hasan Atanasia. Acest „Bilet de Onoare" din anul 1948.Tătaru Sultana .preot .Butici M. P. . 2. 1 din centrul comunei. La gimnaziu. având scopuri caritabile. .titular la îndeletniciri practice 7. vis-a-vis. profesora titulară de Istorie.în decursul anilor 1945-1948. avându-1 director pe profesorul Iorgu M. . întrucât în perioada 1940-1944. .Bucureanu Cornelia . P. | BILET DE ONOMIE la petrecerea ce va avea loc In ziua de 22 Februarie l'MS.profesor titular de Matematică 3. ca titular de catedră. au mai funcţionat doua şcoli cu Limbă de predare română. mai ales la Gimnaziul cu Limbă de predare maghiară. . delegat al Ministerului învăţământului şi Educaţiei din Bucureşti. ora HUO in sala festivii a primăriei Tileagd. aduşi din Ungaria când s-au retras armatele hortiste şi germane.Gligor loan . în data de 14 iunie 1935 mi-am susţinut şi mi-am luat examenul de 7 clase primare. după anul 1944. doctorul Gaborján József a predat şi Limba Rusă. Au mai predat la acest Gimnaziu şi Vlad V.profesor titular de Anatomie şi Igienă 6. C O M I T E T U I . Română şi Desen 5. tf. dovedeşte că în oraşul reşedint d e Plasă Tileagd. s-a simţit mare lipsă de învăţători şi profesori. \ ^arít^ ^ i M a l ^^dUl^ a ^ .■—------. profesor de Desen şi de lucru manual 8. Este vorba de şcoala primară Nr.a predat. Angela. preşedintele comisiei de Examinare fiind Andrei Sorescu. cu limbă de prădare maghiară. Şcoala Nr. care a predat Limba Franceză şi Limba Română. imediat după terminarea celui de al II-lea Război Mondial se organizau săptămânal cu caracter cultural.

mai de voie mai din obligaţiile sistemului. Păcat parcă le-a luat Dumnezeu sau dracul minţile. cuprinzând 940 de elevi din care: 545 în învăţământul primar şi 395 la învăţământul gimnazial. în anii 1964-1965 s-a construit în Tileagd o şcoală modernă cu 8 săli de clasă. a mai făcut şi ceva lucruri bune. La a acest proces de învăţământ au predat un număr de 60 cadre didactice. sală profesorală. 13 învăţători şi 2 maiştri. bibliotecă. în frunte cu justiţia care ne-a făcut de râsul celorlalte popoare Europene. Invăţământul preşcolar era organizat în 9 grădiniţe cu peste 400 de copii.Viaţa nu a stat şi nu stă în loc. anual fiind cuprinşi la această formă de învăţământ câte 30-40 de cursanţi cu rezultate pozitive. iar supravieţuitorii sunt obligaţi ca să ţină pasul cu ea. prin munca politică de masă" controlată de politruci. Numărul populaţiei şi a copiilor a crescut de la an Ia an. cancelarie şi grup sanitar. laborator. La data respectivă. în cadrul comunei Tileagd a mai funcţionat o şcoală ajutătoare pentru copiii cu deficienţe fizice locomotoare şi de comportament. se prezintă astfel: . Sub acest regim. care au avut prioritate înaintea celei mai necesare instituţii într-un Stat de drept . utilate şi înzestrate cu mobilier nou adecvat. în care au fost şcolarizaţi un număr de 163 copii aduşi din tot cuprinsul judeţului iar cu pregătirea şi educarea acestora se ocupau un număr de 36 cadre didactice. Pe lângă aceste activităţi şcolare. pe raza comunei funcţionau un număr de 9 şcoli generale. de educaţia cărora se ocupau 13 educatoare. următoarele date privind învăţământul din comuna Tileagd inclusiv satele aparţinătoare. care are menirea să formeze viitorii oameni ai naţiunii.Instituţia învăţământului. Şcoala ajutătoare a posedat şi un internat pentru cazarea şi asigurarea celorlalte necesităţi de supravieţuire ale acestor copii. tinerii. însă cu succes mai puţin spectaculoase noii guvernanţi din ultimii 15 ani au avut mai mult grija de interesele lor personale. fiind vorba de „Răspândirea culturii Socialiste. Conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică în cursul pregătirii materialului pentru această carte. După căderea comunismului. total ateistă şi de spălare a creierelor. în timpul lor liber frecventau căminele culturale. s-a încercat să se revină la valorile morale. regimurile de viaţă s-au schimbat iar odată cu acestea s-au schimbat şi structurile administrativ-teritoriale care au influenţat şi procesul de învăţământ. In perioada Regimului comunist pe lângă ideologia sa malefică pe care a promovat-o. Până în anul 1989. Au fost organizate şi cursuri fără frecvenţă pentru adulţii care nu şi-au putut face şcoala la vremea potrivită. Până unde poate merge ticăloşia omenească. dintre care 21 profesori. profesori şi învăţători titulari. tradiţionale de altă dată.

număr total 14 .Laboratoare şcolare 3 .Populaţie Şcolară. 1099.persoane 1005 .Unităţi de învăţământ .Sănătate şi asistenţă socială .Administraţie locală 13 .La învăţământ preşcolar 11 .Locuinţe existente 2574 .Ateliere şcolare 2 .Grădiniţe de copii 6 . Trandafirilor nr.Suprafaţa locuibilă .persoane 128 . primar. primar şi gimnazial 8 .Copii înscrişi la grădiniţe 249 .persoane 60 . 124 .săli de clasă69 . total persoane 1254 . din str.Personal didactic . gimnazial şi profesional 109 Baza materială a învăţământului .Şcoli din înv.La înv.Elevi înscrişi . are două corpuri de clădiri cu câte 8 săli de clasă fiecare şi cu un laborator.metri pătraţi 99600 din care: cu 69 săli de clasă din care: din care: Şcoala generală cu clasele I—VIII.

având 30 de cadre didactice. 1099 sunt două corpuri de clădiri în aceeaşi curte cu câte 8 săli de clasă fiecare. funcţionează o altă şcoală cu 41 de elevi în clasele I— IV. Una din cele două clădiri are şi laborator cu instrumente de lucru adecvate. functioneaza la parametrii Europeni din toate punctele de vedere. 356 are 8 săli de clasă. are coşurile de fum aparente crăpate. La aceste două clădiri lipsesc grupurile sanitare la nivel civilizat cu care să se poată intra în Europa. existând pericolul de a se dărâma. Mai există o şcoală cu 8 săli de clase. în cartierul Gării CFR. având 3 învăţători. amplasată pe strada Bistricioarei Nr. când s-au făcut ultimele investigaţii pentru încheierea monografiei comunei. 356. Nu au nici un fel de instalaţii de apă iar încălzirea pe timp de iarnă se face cu sobe de teracotă. în cazul unei tornade. tot pentru clasele I—VIII. In anul şcolar 2004/2005. la aceste şcoli cu clasele I—VIII îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ 340 de elevi. Clădirea mai veche. situaţia învăţământului în comună se prezenta după cum urmează: Pe strada Trandafirilor Nr. Tileagd. la care frecventează cursurile un număr de 130 elevi. Scoala ajutatoare sau scoala speciala cum i se spune in prezent. instruiţi de 8 cadre didactice. Aceasta scoala a fost adusa in Şcoala cu clasele I-IV din strada Bistricioarei nr. profesori şi învăţători titulari. 116 .La data de 6 iunie 2005.

grupuri sanitare. cu capacitate de cazare pentru 250 de locuri. încălzire centrală în dormitoare şi în sălile de clasă.Tileagd de la Nucet. Clădirea are instalaţie de apă. Directoarea şcolii fiind doamna profesoară Silvia Ficuţ. faianţe şi un parc mare recreiativ pentru elevi. încălzire centrală. mijloc de transport cu care sunt duşi copii în excursii prin rotaţie. are canalizare. . Regret că timpul care l-am avut la dispoziţie între două autobuse. cu difîcienţe de comportament. grupuri sanitare moderne. Şcoala Specială. dotată cu instalaţii şi confort la nivel European. camere de baie faianţate. având 14 săli de clasă şi o capacitate de internat pentru 250 de locuri. Şcoala specială mai are în dotare un microbus cu 16 locuri. un personal instructiv de înaltă probitate profesională. în prezent. Iniţial a fost instalată într-o clădire veche. la data de 15 septembrie 1995. Personal consider că nu a fost o măsură suficient de bine gânditit. clădită prin secolul al XlII-lea şi declarată monument istoric. ordine şi curăţenie ddesăvârşită. Direcţia pentru protecţia copilului a văduvit şcoala de cantină şi de internatul copiilor. instalaţii de apă. Incepând cu anul 2000. In anul 1975-1976 a fost construită clădirea în care funcţionează această şcoală specială. ţinându-se cont de acomodarea copiilor la aceste paralelisme. nu mi-a permis ca să iau legătura şi cu Conducerea Instituţiei de Protecţie a Copilului. cadrele şcoalei ocupându-se numai de procesul instructiv-educativ. canalizare. aici se găsesc 115 copii internaţi.

Poşolaca 1291. (Călătorii străini despre Ţările Române volumul 6 Bucureşti 1976. cu a căror pregătire se ocupă 11 (unsprezece) educatoare. pe primul loc aflându-se grâul. la care frecventează 260 de învăţăcei. cât şi de voluntariatul unui număr mare de copii care s-au oferit să mă conducă la Doamna Directoare a Şcolii. . dornici de cunoaştere. unii m-au întrebat dacă hu cumva doresc ca să adopt copii. cum observa Regele Geza al II-lea al Ungariei în actul său de danie din anul 1075. fiind evident faptul că şi-ar dori ca să facă parte dintr-o familie. sursă de asigurarea celor necesare traiului. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai Tileagdului există 6 (şase) grădiniţe de copii. aşa cum reiese din anumite documentaţii ale acelor vremuri. 24). de o calitate deosebită. Elvira Celebi mai arăta că „zarzavaturile nu lipsesc nici vara nici iarna. Tilecuş 1308. Am rămas plăcut impresionat atât de ţinuta lor vestimentară curat îngrijită. Vestitul Registru de la Oradea a consemnat că în secolul XIII şi XIV s-au cultivat în zona Tileagdului mai multe feluri de cereale. Această populaţie îşi asigura existenţa din cultivarea pământului şi creşterea vitelor. De altfel. cultivarea pământului a rămas până în zilele noastre principala. în trecutul îndepărtat. In documentele vremii se mai vorbeşte despre producţiile de orz. ovăz. paginile 662-668). Un comportament perfect normal de copii plini de viaţă. Legat de cultivarea pământului în aceeaşi măsură oamenii au dat atenţia cuvenită creşterii animalelor şi pomiculturii. de întrebările ce mi s-a pus cu mult discernământ. Bălaia 1622. mei şi mazăre. Cu toate condiţiile optime de viaţă ce li se oferă în această şcoală. se cultiva un soi de grâu fără mustpţi. parcul Şcolii Speciale era plin de copii scăldaţi în soare. (Tereza Mozeş „Zona etnografică a Crişului Repede" Bucureşti 1984 pag. Călătorul turc Elvira Celebi arăta că în anii ocupaţiei otomane (1660-1692) în jurul Oradiei. deci şi pe valea şi terasele Crişului Repede.La data vizitei mele. Cei mai buni gospodari s-au ocupat şi cu albinăritul. făcând referire la producţia mare de varză. VIATA ECONOMICĂ a) AGRICULTURA Incă înainte de anul 1265 când a fost atestată documentar comuna Tileagd şi satele aparţinătoare: Uilacul de Criş 1283. prin secolele XTV-XV-lea pământurile arabile erau proprietăţi individuale iar pădurile şi suprafeţele destinate păşunatului animalelor. au fost folosite de comunitate în comun. populaţia din acaste localităţi ducea viaţă sedentară.

sunt aşezate pe zone culinare. până în perioada primului. după reocuparea Ardealului de Nord de către Statul Ungar prin aplicarea Diktatului de la Viena. moştenitori ale fostelor mari familii Csanad-Telegdi. cu ocazia căreia. populaţia nu a fost prea receptivă. excepţie făcând Bălaia şi Tilecuşul care din punct de vedere geografic. vânzându-şi moşiile la preţuri derizorii. cultivarea porumbului era generalizată pe întreaga vale a Crişului Repede. cei doi moşieri au deschis proces la Judecătoria Oradea. avea să devină hrana de bază a populaţiei vitregită de soartă. Este vorba în primul rând de sistemul cu „ţelină".Opere pag. cu pământ arid. 561). In anul 1942. Dealungul secolelor s-au făcut progrese şi îmbunătăţiri în practicarea agriculturii ca şi în celelalte actvităţi economice. prin care au cerut restituirea pamatului care li s-a luat. Se pare însă că . odată cu păscutul. cultivat intensiv.iobăgia. împroprietărirea s-a făcut din moşia lui Telegdi Iozsef (născut în 1883 şi decedat în 1944). Agricultura Tileagdului a fost specifică marilor moşii deţinute de grofi timp de 600 de ani. pământ care necesita un regim special de tratare şi prelucrare. război mondial când grofii şiau dat seama că le-a sunat ceasul istoriei. dacă agricultorul este şi priceput şi bun gospodar. Alt sistem de aplicare a agriculturii era în ogor negru. Prin acest sistem. Cânepa şi inul se cultivau din vremuri foarte îndepărtate. Suprafaţa de pământ agricol a comunei Tileagd şi a satelor aparţinătoare este şi a fost de foarte bună fertilitate. Agricultura poate oferi omului resurse nebănuite. Plantele spontane care creşteau pe ogor neînsemânţate. în anul 1746. fără resurse de ape curgătoare. Tot în anul 1746 se vorbeşte pentru prima dată despre cultivarea Florii Soarelui. începând cu secolul al XII-lea. Incă din secolul al XVI-lea. amândoi fiind încă mari moşieri. din lipsa de cumpărători mai bogaţi. primele culturi de cartofi au apărut în anul 1788. în anul 1921 a avut loc prima reformă agrară în ţara românească.In Secolul al XVI-lea a fost adusă o plantă necunoscută din America „PORUMBUL" care. li s-au dat locuri de casă. mai ales după Revoluţia Burghezo-Democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată . Budapest. după care era lăsat ca să se odihnească până când se înţelenea. precum şi din moşia baronului Capri Vaier. ţăranul român a început să gândească şi să aplice anumite sisteme de lucrare a pământului pe bază de observaţii. 1901 pag. iar la alţi 128 de locuitori care nu aveau case. 235 de ţărani din Tileagd au primit pământ agricol. Faţă de această cultură. erau păscute cu vitele. (Borovszky Samu Biharmegye Nagyvărad. într-o oarecare măsură se gunoia şi pământul (Tereza Mozes . O parte din pământ era lucrat mai mulţi ani la rând. In zona Crişului Repede. După încheierea primului război mondial. 26).

Gyulai Jănos. Otvos Imre. ca urmare Crizei Economice din 1932-1933. în vreme ce un pachet de tutun ordinar costa 3 lei. Una dintre fete s-a căsătorit în Tileagd iar cele două au plecat la Arad şi Timişoara. unde li s-a pierdut urmele. după strângerea recoltei de vară. de pe piaţa orădeană unde-şi desfăceau ţăranii produsele agricole de pe cele trei Crişuri. în mod individual până în anul 1946-1948 era o agricultură de subzistenţă. Gherle Petru. Danciu Pavel. Partidul Comunist Român pe baza planului dinainte stabilit şi cu sprijinul consilierilor ruşi. care lucrau sub acoperire. Jancsi Âdâm. In anul 1917 s-a căsătorit cu Ileana. Este adevărat că agricultura practicată de ţărani. a trecut victorios la . prin marea dragoste ce o avea pentru pământ. a fost ofiţer activ cu grad de locotenent în Armata Austro-Ungară.80 şi de un leu. Szâsz Sândor şi alţii. Printre beneficiarii de pământ din Tileagd amintin pe Costin Teodor. a făcut parte din Regimentul 7 Husari. cu utilaje simple pe care le aveau în gospodăriile lor. Incepând cu anii 1945-1946. având şi avantajul de a posada un sol de foarte bună fertilitate. reuşeau să asigure din belşug necesarul de existenţă a familiei. economia Tileagdului s-a sprijini preponderent pe agricultură. Fekete Găspăr. regimul comunist importat de la Ruşi. Moza Florian) Dani Sândor. Uilecul de Criş şi Poşolaca.procesul înaintat nu s-a finalizat până când autorităţile administraţiei maghiare au fost nevoite ca să părăsească fotoliile călduţe pe care l-au ocupat vremelnic în Ardealul românesc. Din moşia lui Telegdi Iosif s-au distribuit 800 jugăre de pământ ţăranilor din Tileagd. A luptat pe fronturile din Serbia şi Italia. Odată instalat la putere." şi după falimentarea celor 7 fabrici mai mici. Se ştie faptul că după încetarea activităţii celei mai mari întreprinderi industriale din Tileagd în anul 1924 „Rafinăria Petrolieră Bihar Szilagy S. a bulversat şi a dat peste cap viaţa agricultorilor din Tileagd şi din toată ţara. priorităţi având veteranii de război: Costin Ioan. Crişul Alb şi Crişul Negru. Oferta era atât de mare încât preţul grâului/kg era de 0. pe gratis sau la un preţ cu totul nesemnificativ. La rândul ei Ileana s-a căsătorit şi a născut 3 fete. Costin Gheorghe. Telegdi Iozsef a decedat în sărăcie şi a fost înmormântat în cimitirul Reformat din Tileagd. Telegdi Iosif junior. rămânându-le cantităţi de produse apreciabile pentru desfacerea şi vânzare pe piaţa liberă. Tallodi Jânos şi Kovăcs Vera-văduvă de război. Crişul Repede. Precizez în cunoştinţă de cauză că în perioada anilor 19301940. însă prin pricepere şi hărnicie. fiica Şefului Supraveghetor de moşie Klecz Gyula. In timpul primului război mondial a fost avansat la gradul de căpitan. să asigure sămânţa pentru recolta următoare.A. In anul 1903 a terminat studii Academice. In anul 1944. comercianţii evrei cumpărau şi expediau la export sute de vagoane de grâu săptămânal.

Despre aptitudinile şi trăsăturile de caracter ale D-lui Groza Gavril am mai relatat la Capitolul industriei. care era stâlpul burgheziei din Ramânia. De asemenea a fost naţionalizată fabrica de cherestea „La Roche-Darvas" şi trecută în proprietatea statului. Astfel. păsări domestice. urma la rând socializarea agriculturii. în locul inginerului Sârbu a fost numit mecanicul de locomotivă Groza Gavril. Ca urmare. s-au desfiinţat formele vechi de administrare. a fost foarte dureros. Au fost nenumărate cazuri în care. condusă de guvuvernul Petru Groza cu Gheorghiu Dej în fruntea statului. dacă nu şi mai rău). pregătit şi crescut în pepiniera inviincibilului Partid Comunist al URSS. clădiri în care se desfăşura activităţi de ordin social. Proclamă Republica Populară Română.înfăptuirea reformelor. orz. 30 tone de grâu. Pe plan local. oameni de cultură şi toate valorile morale ale neamului românesc. fiind introduşi în închisori sau la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. politicieni. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru trecerea la socialzarea agriculturii. După reformele aplicate în sectorul Industrial şi în aparatul administrativ. (în acest caz nu sa greşit cu nimic întrucât mecanicul Groza Gavril valora cât 3 ingineri la un loc). pe data de 30 decembrie 1947 dă lovitura de stat. deadreptul dramatic. pe care trebuie ca să le dea la Stat cu un preţ de batjocură. cum se respecta jefuirea ţăranului de bunul lui obţinut cu trudă şi prin muncă grea. când se treiera grâul. ca să constrângă ţăranii în vederea organizării Gospodăriilor colective agricole (calhozuri) în care să se transforme din proprietari de pământ în. A fost naţionalizată Fabrica de mobilă şi numit în postul de director muncitorul Stamprel Ştefan. altădată 20. gospodarii duceau acasă de la batoză. proletari agricoli. ridicându-se de la an la na până la limita imposibilităţii. din aceleaşi suprafeţe de pământ şi cu aceleaşi eforturi dealungul anului să-i rămână pentru . lângă fiecare batoză de treierat se găsea câte un activist de partid (politruc) care urmărea zi-lumină. Pe data de 11 iunie 1948 au fost naţionalizate şi tracute în proprietatea Statului principalele mijloace de producţie Fabrici Uzine. Uzina de impregnat CFR era proprietate de Stat. lapte. o altă figură de stil. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă la noua formă colectivă (similară cu iobăgia. S-a considerat că este necesar ca să-i schimbe conducerea. pe bază de grafic. prima măsură a fost stabilirea cotelor obligatorii de: grâu. ouă. iar acum după dijmuire. în locul Primăriei Tileagd s-a constituit Comitetul Provizoriu al cărui preşedinte a fost numit muncitorul Zirbău Ioan. porumb. A început imediat vânarea şi arestarea foştilor demnitari de Stat. detronează pe Maiestatea Sa Regele Mihai I. lână şi altele. Volumul cotelor pe unitate de produs au crescut. ajutat de Emil Bodnăraş. în timpul verii. pe postul de director fiind numit muncitorul Liberman Nandor. unt. şi le-a împrumutat de la „Inviincibilul partid al marelui popor rus".

după metode „ştiinţifice". respective pentru producţia anului viitor. Uilacul de Criş şi Tilecuş s-au înscris în gospodării colective. s-a exprimat în public că „atâta vreme cât va trăi. Deci din 150-200 kg de grâu să mănânce pâine 360 de zile cu familia compusă din 4-5 persoane. Pedeapsa în întregime a executat-o la vestita închisoare din Aiud.000 (trei milioane). fără ca să aibă alte venituri suplimentare. fără a primi cota-parte ce li s-ar fi cuvenit. în mod. Asemenea întrebări nu se păuteau pune! Era vorba despre nişte măsuri draconice prin care să-i oblige pe ţărani la socializarea agriculturii în chip bolşevic. ducând cu ei tot inventarul pe cara îl posedau în gospodăriile proprii. în anul 1962 „DE BUNĂVOIE ŞI NESILIT DE NIMENI" agricultorii din Tileagd. Pe parcursul anilor s-a dovedit că munca colectivă a dat rezultate în ceeace priveşte creşterea producţiei la toate culturile. Tânărul Urs loan din Tilecuş. Oamenii munceu în tot cursul anului. Aceste măsuri diabolice au condus în prima fază la reducerea numărului de animale domestice. la o nouă viaţă de rob mai modern. Munca de lămurire şi măsurile represive pentru a determina ţărănimea să se înscrie în gospodării agricole colective a durat 17 ani. Cu ocazia cutremurului. După executarea pedepsei a fost lipsit de drepturi civile până la desfiinţarea partidului comunist 1989. Nu s-au găsit minţi luminate ca să păstreze . cioloveci care au opus rezistenţă. Pentru aceste câteva cuvinte care nu au fost pe placul celor de la putere. trebuind să se mulţumească cu fărâmiturile care „cu generozitate" le oferea cei de la conducere. din lipsă de furaje. conştiincios. pluguri. Simţindu-se neîndreptăţiţi. semănători. Pentru înfăptuirea socialismului victorios al URSS din ordinul marelui şi „genial" conducător Stalin. au fost decapitaţi peste 3.consumul său câte 150-200 kg de grâu. a fost arestat. animale de tracţiune. iar politica partidului comunist român era o copie fidelă a Stalinismului. dacă erau descoperiţi de „politruci" sau de trădători din orice categorie. etc. judecat şi condamnat politic la 4 ani de închisoare. fiecare a furat cât a putut şi s-au dus dracului toate organizările şi realizările avute. Din 1945 până în anul 1962 când poporul a ajuns la limita puterilor de a mai rezista torturilor de toate genurile. grape. 000. căruţe. prăsitoare. Metodele însă prin care s-a ajuns la acaste rezultate au fost dezastruoase şi demolatoare. Dezastroase au fost pe urmă şi metodele de repartiţie a valorilor produse. li se confisca marfa şi li se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. abia reîntors din prizonerat de război. O mare greşeală. nu se va înfiinţa gospodărie colectivă în satul lui". oamenii au început ca să sustragă din recolte înainte de recoltare (la mica ciupeală) şi uite aşa sau stricat lucrurile nu cu mult timp înainte de „cutremurul Revoluţiei din 1989". Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. Se pune în mod firesc întrebarea. De unde vor avea aceşti ţărani sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă.

specialitatea zootehnie şi Academia de Studii Economice. născută în Tilecuş şi căsătorită cu Fuscaş Gheorghe din Ineul de Criş. . cu atât mai mult că solurile Tileagdului. începutul este mai greu la orice. sub conducerea „Imperiului Cripto-Comunist" în frunte cu tupeiştii Ion Iliescu. alias Năstase şi ceilalţi mâncători de mulţi bani (salarii de 18 ori mai mari decât salariul mediu pe economie). recomand Primăriei Comunei Tileagd ca să ia legătura pentru schimb de experienţă. Pentru realizarea acestui deziderat.000. Poşolacăi şi Călătanilor sunt cele mai bune de pe valea Crişului Repede. Despre activitatea şi capacitatea acestei „perle inestimabile" răsărită din sărăcăciosul pământ al Tilecuşului. Uilacului de Criş. asociaţii familiare care practică o agricultură intensivă. solul şi clima sunt mult mai bune decât a multor ţări europene. cu familia Doamnei Meşter Camelia. aceasta la scara întregii ţări. Dacă privim problemele agriculturii în perspectivă. trebuie să recunoaştem că nu va fi altă soluţie decât asocierile Familiare constituirea de mici ferme dar nici într-un caz cele de tip comunist. Să luăm un exemplu: România este de 6 ori mai mare decât Olanda.000 de locuitori cărora agricultura olandeză le asigură produsele agricole necesare şi în acelaşi timp este cel mai mare exportator din Europa. soluri care oferă posibilitatea de a se aplica o agricultură extensivă şi ecologică. Acest deziderat se caută în prezent pe pieţele de desfacere Europene.ce a fost bun din răul care îi apăsa şi să găsească alte forme de asociere. Doamna Camelia Fuscaş are ca pregătire Facultatea de Protecţie a Mediului. în aplicarea unei agriculturi de nivel European este nevoie nu numai de braţe de muncă dar şi de o gândire creiatoare care să ştie ca să practice o agricultură nu numai intensivă dar şi ecologică. însă cred că poate fi găsită la Ferma din Ineu. secretul? Construirea de ferme. care au un mare dezavantaj. Tileagdul este comună înfrăţită cu localitatea Sassenheim din Olanda şi consider că în schimburile de opinii la datele vizitelor reciproce. 89. voi scrie mai multe informaţii în textul istoriei Tilecuşului la capitolul „PEPINIERA DE INTELIGENŢĂ". agricultura românească nu numai că nu a fost în atenţia „baronilor" dar pur şi simplu a fost devalizată. Cine ce înţelege prin cuvântul „Agricultură ecologică"?! Mai multe îngrăşăminte naturale şi mult mai puţine îngrăşăminte chimice. unde mâncărurile nu mai au gust conform informaţiilor din masmedia. Condiţiile naturale ale României. Olanda are 16. având domiciliul stabil în Oradea strada Făgăraşului nr. telefon 0744-877337. In ultimii 15 -16 ani. ar fi benefice abordările pe tema agriculturii. Este vorba de lipsa gustului natural al producţiilor mari obţinute la hectar. Trebuie ca să se găsească oameni cu spirit de iniţiativă şi buni gospodari.

.T..legume 950 .A. începând cu anul 1965 până în anul 2003 se cunoaşte următoarele: 1.totală vegetală la principalele culturi în tone: .animală: tone . conform datelor statistice primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. locuitorii comunei Tileagd posedă un număr de 65 tractoare.lapte de vacă şi bivoliţă . Pe suprafaţa de teren agricol din extravilanul comunei Tileagd.fâneţe ha . discuri.Despre agricultura comunei Tileagd. Toate acestea sunt înregistrate în evidenţa biroului de taxe şi impozite.ovine tone . 389 . de unde am primit informaţiile la cerere. zece cultivatoare K. .struguri tone . Pentru practicare muncii agricole.fructe 98 Nunărul animalelor (la începutul tone anului) 652 .cartofi 660 .ouă (mii bucăţi) 2089 capete 1740 capete 1416 capete 28000 capete 27082 hectolitri 2 tone 2261 = 2. grape..U. . La aceasta se mai adaugă 17 batoze.bovine tone . din care: 3211 ha 1180 ha arabil 307 ha .vii şi pepiniere viticole 44 . Singurul avantaj care îl oferă comunei Tileaigd acest baraj prin structura lui şi parame trii săi tehnici este faptul că protejează comuna de inundaţii în cazurile dezlănţuirii naturii.Suprafaţa agricolă în hectar 5131.lapte de oaie . greble. (vezi planul barajului cu toţi parametrii la pagina nr.grâu şi secară 800 .261.păşuni . echipate cu toate utilajele necesare: pluguri.porumb boabe tone .păsări de curte Producţia agricolă 809 4.000 buc.R. 125). în anul 1988 s-a construit un baraj care cuprinde 605 hectare teren.porcine 345 .livezi şi pepiniere pomicole Producţia ha 2.floarea soarelui tone . zece semănători I.

.

Olarii din Tileagd au ajuns la o aşa performanţă încât au fost recunoscuţi în tot judeţul ca artişti în munca manuală.S. adică cu meşteşugurile. vaze pentru flori. oale diferite mărimi până la 36 litri. căni. când înălţime 37 m Proiectant I. A. în anul 1700. săpuniere. în anul 1800 erau 56 iar mai târziu. a desfiinţat iobăgia şi a fundare si Tip Vane deschis drum larg dezvoltării industriei nestâncoase deversor capitaliste. Cea mai veche şi mai vestită meserie în Tileagd a fost olăritul.9 mil Folosinţe irigaţii energie electrică mc greutate si de b) DEZVOLTAREA INDUSTRIEI. existau în Tileagd 35 de olari.H Lungime 14246 m a fost dată în exploatare calea ferată pe coronament distanţa Oradea-Cluj. Gama lor de produse constau în: ulcele.situaţie An PIF 1988 ha Suprafaţă 605 Râul Crisul Repede lac Volum lac Tip baraj alimentare cu apă Baraj de 52. după reformă. număr foarte mare făcând comparaţie cu oraşul Oradea unde în aceiaşi perioadă se găseau numai 15 olari. COMERŢULUI pământ Suprafaţa 1846 kmp ŞI A TRANSPORTURILOR Tip T al uz amonte de bazin etansare beton Debit 1440 mc/s Revoluţia burghezo-democratică din Tip teren Roci stăncoase deversor anul 1848. meşteşugurile iar după anul 1870.Pian ce . Să începem cu începutul.P. numărul olarilor s-a ridicat până la cifra de 100. în anul 1848. . La început s-au dezvoltat Deţinător HIDROL£CTRICA S. au început să răsară ca ciupercile după ploaie. conform registrului de stare civilă. primarul oraşului Tileagd Herbaly Istvân era şi olar. suporturi pentru oglindă. permiţându-li-se ca sa-şi vândă produsele la preţuri stabilite de e. o mulţime de fabrici şi uzine în Tileagd toate grupate în apropierea de Staţia de cale ferată. solniţe.

. oferind locuri de muncă sutelor de ţărani care au scăpat de iobăgia după revoluţia din anul 1848. construite toate mijloacele de producţie (diferite instalaţii cu reţele de conducte metalice. A fost amplasată la una sută de metri distanţă de Gară şi de linia ferată întinzându-se pe o suprafaţă de 60. Aşa cum am mai arătat la data de 7 septembrie 1870 a fost inaugurată darea în funcţiune a liniei de cale ferată pe distanţa Oradea-Cluj cu staţie şi linii de garare în oraşul Tileagd. cel mai înalt având 75 metri. atât statul Ungar cât şi diferiţi între prinzători au început să construiască mai multe fabrici şi uzine în Tileagd.A. galben. destinate următoarelor activităţi: Laborator de chimie. drumul comercial existent din antichitate.capace pentru acoperit vase. pantofari.000 metri pătraţi. rafinărie care a fost dată în exploatare începând cu anul 1901. zaharniţe şi altele. cojacari. înflorite cu diferite modele. smălţuite în diferite culori. cu capital românesc. locuinţa directorului. Au fost construite în incinta uzinei 23 de clădiri. zidari. măcelari. verzui. După ce au intrat în producţie fabricile. începând cu anul 1912. în 1897 au mai lucrat numai 3 olari iî Tileagd: Butuc Ioan. Birouri Administrative. grupate toate în imediata apropiere de Staţia Căii ferate. tâmplari. Mai târziu au apărut şi vasele din aluminiu. dulgheri. s-au mai dezvoltat şi alte meserii necesare procesului de dezvoltare a societăţi şi anume: fierari care potcoveau caii şi trăgeau rafurile din metal pe roţile căruţelor care transportau sare şi alte mărfuri pe. iar în anul 1904 a rămas singurul olar Butuc. vasele de ceramică au fost înlocuite cu vase din metal emailate şi din fontă. cel mai mare avea capacitatea de 300 cai putere. care la un moment dat a cunoscut o dezvoltare ieşită din comun. teren pe care au fost. o singură clădire a fost destinată casieriei. brutari. A fost una dintre cele mai mari obiective industriale din Ungaria. Pe lângă olărit. tinichigii şi altele. fiecare meserie având rolul ei determinant în mecanismul de funcţionare al unei societăţi care se îndrepta cu paşi siguri spre progres şi bună stare. Numai hala cazanelor de abur a ocupat 325 mp. Nagy Carol şi Vass Sandor. Pentru fiecare cazan a fost construit coş de fum din cărămidă specială cu mortar de ciment. dulgeri. pipe pentru fumat. în urma dezvoltării industriei. maron. După acest eveniment major. Să le numărăm şi să le descriem în limita informaţiilor ce deţinem. cizmari. frizeri. în această prioadă trăia în Tileagd groful Telegdi Jozsef care poseda o moşie de zece mii jugăre de pământ în zonă. fiind vorba despre 7 cazane dintre care. având înălţimi de 40-50 metri. In anul 1893 s-a pus bazele construcţiei Rafinăriei de Petrol şi de uleiuri polare (utilizate în Aviaţie). Rafinăria a fost înregistrată sub firma BIHAR SZILAGY S.

cu putere de 3000 volţi. Aflându-se aşezată la distantă de 3-4 km până la albia Crişului Repede. începând cu anul 1901 a rafinat anual cantităţi de 50000 tone uleiuri polare. Pentru depozitarea materiei prime care urma ca să fie prelucrată şi pentru depozitarea produselor finite. Rafinăria avea centrală proprie telefonică cu legături interne la fiecare secţie şi la fiecare loc de muncă.judeţul Prahova. au avut un dinam instalat. din ţiţeiul adus cu convoaiele de trenuri cisterne din România . Personal tehnic-administrativ şi contabil au fost încadraţi 150 salariaţi. rafinăria dispunea de zece tancuri (rezervoara foarte mari). produce anual câte 70000 tone de mai multe sorturi de benzină şi petrol precum şi parafină din care zilnic producea mii de lumânări diferite mărimi. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a întregului proces tehnologic. In perioada . Pentru producerea energiei electrice necesare. locuinţa pentru specialişti şi pentru muncitorii calificaţi în munci spacifice. era adusă de la Minele Derna-Tătăruş şi de la Brusturi. De asemenea. în desfăşurarea pracesului de producţie. în butoaia de tablă subţire.locuinţa celor doi directori adjuncţi. folosind ca mijloc de transport un Funicular aierian cu cablu pe distanţă de peste 30 lan. materie folosită în industria aviatică şi la alte maşini de mare fineţe. s-a considerat că este mai economic şi mai practic să sape puţuri de apă în incinta rafinăriei. începând de la portar până la cei 3 directori. pentru a se putea interveni urgent în caz de avarii. precum şi la locuinţele specialiştilor. înzestrate fiecare cu câte o pompă mecanică şi conducte metalice până la locurile de folosinţă. Despre instalaţiile de prelucrare ar putea vorbi numai un specialist în materie. atât la procesul tehnologic cât şi la iluminat. Materia primă pentru producerea şi rafinarea acestor uleiuri. Primul director a fost inginerul Singer Liptnak. rafinăria avea nevoie de mari cantitălţi de apă.

Câţiva întreprinzători locali au ştiut cum să le valorifice şi pe acestea. Ca urmare. Tot atât de adevărat este faptul că barza exclusă din „Tribul" ei. începând cu anul 1923 au început demolarea tuturor instalaţiilor şi au fost transportată timp de 45 ani cu trenurile de marfă la Ploieşti. Rezidurile se pretau foarte bine la unsul osiilor căruţelor de transport. au rămas câteva gropi cu reziduri vâscoase petroliere. Cert este faptul că suratele ei migratoare au exclus-o din comunitatea lor când au plecat în ţările calde. iar căruţaşii care foloseau această grăsime cu proprietăţi de a uşura învârtirea roţilor şi a prelungi viaţa osiilor. S-a aşezat pe lângă locuinţele din incinta fostei rafinării care au rămas locuite de către foştii chiriaşi. remorcate pe liniile de garaj din staţia Tileagd. Pentru efectuarea cestor manevre. asigurându-i hrană tot timpul şi loc de adăpost în timpul sezonului rece. pur şi simplu s-a domesticit. Curiozitatea consta şi în faptul că avea . Zilnic intrau pe liniile ferate din incinta Rafinăriei câte două-trei garnituri de trenuri cu vangoane cisterne aducând materia primă şi tot atâtea ieşeau încărcate cu produse finite. Statului Român nu i-a fost rentabil să transporte ţiţeiul cu trenurile de marfă la Tileagd. care au mai dăinuit 3040 de ani. Câţiva ani la rând după demolarea instalaţiilor uzinale. Rafinăria poseda în inventarul propriu o locomotivă şi personal autorizat în efectuarea acestor manevre. Produsele realizate de această Rafinărie. lucrau la rafinărie 1700-1800 de muncitori. ţinând trează nostalgia supravieţuitorilor care şi-au câştigat existenţa acolo. distanţă de 600 km când avea rafinării chiar în zona de extragere a materiei prime din Valea Prahovei. Nu se ferea de oamenii cu care sa întâlnit în plimbările ei de rutină. Au rămas numai cele 7 coşuri mari de fum ale fostelor cazane. din cauza costumului „indecent" pe care îl purta. Nu s-a ştiut cum a reuşit ca să facă această performanţă. după satisfacerea nevoilor interne ale Ungariei şi-au găsit piaţă de desfacere în Germania şi în Elveţia. derivate din procesul de producţie.respectivă. iau dat denumirea de „DOHOD". Ar mai fi ceva de arătat în legătură cu fosta Rafinărie de produse petroliere din Tileagd. Toţi locatarii o iubeau şi o copleşeau cu atenţiile lor. Durata de funcţionare a acestui colos industrial a fost numai de 30 de ani întrucât. după terminarea primului război mondial şi alipirea Ardealului la vechiul Regat. a putut fi văzută plimbându-se pe trotuar în faţa imobilelor din incinta fostei rafinării o barză (sau bărzoi) având toate penele impregnate cu reziduri de produse petroliere. Staţia de cale ferată Tileagd poseda un pod rulant cu care se putea schimba diracţia de mers a locomotivelor care veneau din diferite direcţii şi care se dorea ca să se întoarcă pe aceiaşi rută de mers. Pe terenul eliberat de instalaţiile rafinăriei.

copil fiind în acea perioadă. Eu care scriu aceste rânduri. am văzut-o de mai multe ori. când .personalitate şi se plimba în public ca un locatar cu drepturi egale.

. După aplicarea Dictatului de la Viena în august 1940. Este izolată şi în prezent. bucătăria de 5/3 m. La intrarea în fiecare locuinţă era câte o verandă lângă care a fost sădită viţă de vie care producea struguri de culoare neagră cu boabe mari.R. 3 soiuri de peri. Este la Est de Staţia CFR. în circumstanţe nu tocmai favorabile pentru mine.F. UZINA DE IMPREGNAT TRAVERSE C. Tileagd. de muncă. m-am transferat cu serviciul de la Direcţia . dispunând fiecare locuinţă de o grădină pentru zarzavat. cu scopul de a îmbunătăţi procesul de impregnare a traverselor şi a stâlpilor de telegraf. Capacitatea de producţie iniţial a fost 2 cilindri de impregnare având fiecare zece metri lungime. TILEAGD Uzina de Impreganat traverse pentru calea ferată din. A fost construită de către statul Ungar în anul 1906 pe o suprafaţă de 17 hectare pământ. câmp deschis. Instalaţii concurente la procesul de praducţie avea două pompe de injecţie cu randament redus. în primii ani de activitate. Ungurii nu au avuftimpul fizic necesar ca să monteze aceste utilaje.. având 120150 de muncitori.rezervoare mari pentru depozitarea materialului de impregnare (păcură creozat şi cuprinol). cu câte două apartamente. piersici şi pruni ringlot.mă ducea taică-meu cu căruţa la moară sau la târgul săptămânal care avea loc în zilele de vineri. Administraţia Căilor Ferate Ungare a construit trei case de locuit. până când le-a sunat ceasul Istoriei şi graba a fost prea mare pentru a putea duce cu ei lăzile de conservare în care se găseau utilajele. Fiecare apartament avea două camere de 5/4 m. zece vagoneţi metalici cu braţe curbate şi trei tancuri . In incinta uzinei. în fiecare grădină au fost sădiţi pomi fructiferi câte trei soiuri de meri.distanţă 1. uzina impregna anual câte 700800 de traverse în candiţii foarte grele. istorie care cred că merită ca să fie cunoscută de către cititori. suprafaţă în care era cuprină şi terenul de depozitare a materialului lemnos. Statul maghiar a adus la uzina de inpregnat Tileagd două pompe de vid performante şi un compresor de aier de una sută cai putere. Casele erau împrejmuite cu gard din şipci. are un trecut şi o istorie de 98 de ani. cămară de alimente de 5/2 metri şi pivniţă de 4/4 m. La capătul fiecărei case era câte o fântână cu pompă metalică de mână. marca „Szimonisz Lancz". la o distanţă de 2 km de aşezările omeneşti care o înconjoară.5 km şi 220 metri Sud de linia căii ferate Oradea-Cluj. un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare de 100 cai putere. eu care scriu această carte. Pe data de 22 martie 1948.

existenţi în uzină. Domnul Groza Gavril când a văzut răspunsul negativ al nemulţumiţilor noştri vecini. Mărturisesc cu toată răspunderea că Domnul Groza Gavril a fost. dar a valorat mai mult decât 3 ingineri constructori de maşini la un loc. domnul Groza Gavril a mai construit un cazan de aburi cu ţevi fierbătoare. Au venit trei ingineri constructori de maşini dar nici unul din ei nu şi-a asumat răspunderea când au văzut complicatul „Colos" de metal reîntorcându-se la Bucureşti ca nişte neputincioşi. după care s-a trasfsrat la Depoul de locomotive CFR. în luna mai 1948. şi-a suflecat mânecile ca să nu-1 incomodeze şi s-a. Cinstea şi modestia care l-au caracterizat. cu multă chibzuinţă. care avea peste 200 piese în componenţă. Odată montat şi cuplat la instalaţiile de impregnare. cu muncitorii. La conducerea Uzinei de impregnat Tileagd. arătându-i caracteristicele. cu forţa acastuia. marca Szimonisz Lancz tot de 100 cai putere. fost secretar de partid pe minister. a reuşit ca să monteze perfect gigantul şi complicatul utilaj de o suta de cai putere şi cu o puzderie de piese componente.Regională CFR. am să-l montez şi fără plan! Şi-a îmbrăcat halatul gri-albastru de lucru. unul dintre oamenii cu cea mai înaltă valoare morală şi profesională pe care i-am cunoscut în viaţa mea. trebuia ca să absoarbă 2021 kilograme de soluţie în amestec. a turnat fundaţiile şi a montat cele două pompe de vid. Adresa respectivă am scris-o eu la maşină şi tot eu m-am deplasat cu ea la Bucureşti la Ambasada Ungară. folosindu-se de pârghii din material lemnos pentru ridicarea şi aşezarea pieselor grele la locul potrivit. au depăşit limitele normalului. Cluj la Uzina de Impregnat Tileagd. s-a cerut de la Ministerul Căilor Ferate Bucureşti oameni cu pregătire de specialitate. un beţiv . In cursul anului următor. adresată Ambasadei Ungare din Bucureşti. Oradea pe post de Şef atelier de reparaţii. fără macara. tot cu muncitorii din uzină şi fără macara. de a-şi proteja şi feri muncitorii de accidente. cu acelaş conţinut. Binecuvântată să-i fie memoria!!! Nu a posedat diplomă de inginer. a supus: „Mai dăi dracului!". Domnul Groza Gavril cunoştea bine limba maghiară. Cu răbdare. foarte politicos şi operativ ni-a dat un răspuns scris în sensul că ceea ce solicitam noi constituie un „Secret de serviciu" al Statului Ungar şi că nu ni se poate satisface cererea. Aici l-am găsit în postul de director pe domnul Groza Gavril şi cele 3 utilaje importante în lăzile de conservare îmbibate în valvolină. a numit ministerul un „Putregai" care se numea Emil Protopopescu. prin care cerea ca să ne dea planul de construcţie a compresorului. apucat de treabă. A făcut o adresă redactată atât în limba română cât şi în limba maghiară. Pentru montarea compresorului de aier. (era de aşteptat un asemenea răspuns). Diplomatul ungur. lipsindu-i planul de construcţie. fiecare traversă introdusă în cilindrul de inpregnare. cu principala grijă.

Aşa stând lucrurile. ministerul a numit un nou director de uzină. Cand goliţi si vagonetii suntcale. traversele isi pierd calităţile obţinute prin impregnare. cilindrii sunt Dupa o perioada de viata. Aceasta "invenţie" datează aproape de cand s-a născut calea ferata. Dupa închiderea capacelor. pe platforme rulante si se aduc in fata cilindrilor de impregnare. f astfel: • in cadrul Regionalei CF Bucureşti. adică. a uitat de noua sa poziţie în societate şi a făcut el ce a făcut până când a reuşit ca să seducă soţia muncitorului care era o femeie drăguţă dar slabă de înger. era o înţelegere ca să facă semn cu mâna soţiei din tren. Secţia L 4 Oradea (Atelierul din Tileagd). cantitatea de substanţa ce urmează sa fie consumata.. pentru uscarea naturala. salariaţii Serviciului de Calitate din cadrul CFR . In prezent. conform standardului.Impregnarea traverselor la calea ferata Pentru a i se mari rezistenta in limp. Pentru aceasta. la Depozitul de materiale CFR. De câte ori pleca la Cluj. se mai face o recepţie. dupa care traversele apte pentru folosirea in cale sunt aşezate in stive. in cadrul Regionalei CF Cluj. traversele se asaza pe vagoneti si vagonetii. Secţia L 4 Ploieşti (Atelierul din Ploieşti Vest). traversa de lemn pe care se fixează şinele. într-o deplasare făcută cu trenul accelerat la Bucureşti. rr-lfmfHl traverselor fac parte din secţiile de Linii ale unor regionale CF.302/5/90. Pentru ca nivelul umidităţii sa atingă 25%. căsătorit cu 4 copii. Cluj ca să aducă câte ceva piese. Acest lucru se urmăreşte. ca să nu fie fie prea greu. se reia procesul tehnologic. care asigura necesarul solicitat atat io activitatea de reparaţii si întreţinere. în urma acestui balast. la capetele traversei se fixează o platbanda. mai târziu. in conformitate cu prevederile din STAS 9. /■'_____. Dupa uscare. dupa sosirea materialelor la atelierele de impregnat. Apoi. se impregnează cu o substanţa care sa o protejeze. mereu era trimis într-o delegaţie. vecin de apartament cu lucrătorul Pitirici Ioan. conducerea Ministerului 1-a retras la. tot teoretic. se face vid in interior si apoi se introduce amestecul de impregnare sub presiune.in cadrul Regionalei CF lasi. ele sunt scoase din scoşi afara. chiar şi de două ori săptămânal. regăţean de origine. Daca nu sunt atinse aceste cote. Acest semidox. In prezent. cand cele doua cifre (teoretica si practica. Durata de serviciu a traversei in cale se prelungeşte astfel pana la 28 de ani pentru lemnul de fag si pana la 32 de ani .in cazul celui de stejar si cer. craparea. locuind cu familia în una din locuinţele aflate în incinta Uzinei. nu prea multe. Secţia L 5 Suceava. | . citita) coincid. Cineva însă. că doar linia ferată era la numai o sută de metri distanţă de locuinţa lor. cat si pentru lucrările noi. Este cunoscuta (teoretic) cantitatea de substanţa care va fi absorbita de o traversa si este cunoscut si numărul de traverse introduse in cilindru.. La fag impregnarea trebuie sa atingă 30 mm. notoriu care.—'■ Centrele unde este organizata si se realizează impregnarea r? Km nrrfi f. in amestec cu un diluant petrolier. impregnarea traverselor la presiuni diferite se realizează cu ulei de creozot. la noi. operaţiunea se opreşte.SA efectuează recepţia traverselor la furnizorii abilitaţi. uleiul de creozot este achiziţionat de la Combinatul Siderurgic Galaţi. .---------x . Pitirici Ioan -lucător de magazie. impregnarea traverselor se face in cadrul unor umtati dm subordinea Companiei Naţionale de Cai Ferate CFK . este şi va fi rea" în 142 . 1-a informat pe păcălit asupra celor ce se petrece la el acasă când este plecat la Cluj. Sc iau probe din traversa pentru o se vedea gradul de pătrundere in lemn a creozotului. de la staţia CFR Oradea până la staţia CFR Ciucea a băut la vagonul restaurant. in special in condiţii de umiditate. nici mai mult nici mai puţin decât 4 litri de vin.SA. respectiv calea de rulare a trenului. în persoana lui Rădulescu Dumitru. pe nivela recipientilor in care este depozitata substanţa si. practic. Bucureşti. Io o temperatura foarte inalta (circa 95°C). operaţie care impiedica. adică dupa circa sase ore. După 3 luni de urgii. Calitatea lemnului din care este făcuta traversa este un element important pentru realizarea unei impregnări corespunzătoare standardelor. „Lumea a fost. putandu-se astfel stabili. iar la stejar minimum 5 mm. urmează operaţia de balotare. In continuare. in cilindri sunt introduşi numai vagonetii. perioada in care acestea stau in aer liber variază de la sase luni pana la un an si jumătate.

eu Uzina. . Directorul amorez a primit o bătaie soră cu moartea. economia naţională avea mare nevoie de traverse pentru calea ferată. Era căsătorit şi avea doi copii înscrişi la şcoală în Cluj. I s-a aprobat ordin de serviciu pentru. în primul rând i s-a spart capul. S-a făcut comandă fermă la I. a fost Szabo Constantin care a venit prin transfer. s-au mai făcut şi alte îmbunătăţiri tehnologice care au condus la reducerea efortului fizic al muncitorilor. având sarcina de a reduce cu 80% efortul fizic al muncitorilor. Lucrarea a fost terminată în termenii prevăzuţi cel de al treilea cilindru de impregnare a fost montat cu succes. a cerut şi i s-a aprobat de către Minister fond de investiţii în vederea montării celui de al treilea cilindru de impregnare. Ca urmare nu şi-a adus familia ca să lucuiască în incinta Uzinei de Impregnat Tileagd.S. Al patrulea director. I. în perioada respectivă 1950-1953. respective creşterea cu 50% a producţiei de traverse impregnate. avea locuinţă cu gaz metan tot în Cluj. din funcţia de Şef-Atelier la Atelierele CFR. apoi i s-a rupt o mână şi 3 coaste. domnul Szabo Constantin a fost nevoit ca să facă multe deplasări la Hunedoara pentru a urgenta executarea comenzii făcute. mai puţin stimatul director a fost dus cu o ambulanţă la spitalul Judeţean Oradea. pentru că de acolo pleca prostia. Hunedoara pentru executarea lucrării. pentru a nu se pierde fondul de investiţii aprobat. Când a intrat amorezul în casă. activat electric iar în anul 1958 s-a construit o rampă de încărcare. pe lângă calea ferată până în grădina casei lui şi stă cu răbdare la pândă în bălării.C. noul director Szabo Constantin a dat dovadă de un bun gospodar. Vine pe jos. cu valabilitate până la finele anului în exerciţiu. Tileagd.H. dezbrăcaţi. fiind că era cald şi exercitându-şi plăcerile. Când este trimis din nou după materiale la Cluj. îndreptăţitul a ieşit din ascunzătoare cu o furcă de fier în mână. S-au epuizat pădurile. Uzina de impregnat devenind un. Din păcate. Hunedoara era foarte solicitat pentru prestări de sevicii de către multe întreprinderi din ţară. doi km distanţă de locuinţa lui. un transbordor mecanic cu sarcina de 35 tone forţă.S. în perioada celor 5 ani cât am lucrat eu la Uzina de Impregnat CFR.H. Năcăjitul nu reacţionează de moment în nici un fel. iar producţia a crescut în aceaşi măsură. Din casa de „plăceri nepermise". I-a găsit în flagrant. Ca urmare. în 1951. A mai fost amenajată şi dată în folosinţă baia comună a muncitorilor. face salutul convenţional din tren şi coboară la Halta Tilechiu. Aici i s-a terminat. după ce am părăsit. Cluj. locuinţă pe distanţa Oradea -Cluj (bilet de călătorie gratuit).aceste situaţii delicate. Pe parcusul anilor. în anul 1957 s-a construit. s-a trecut la fabricarea traverselor din beton armat. mandatul de director al uzinei de Impregnat. în aceaste circumstanţe. astăzi toate acestea au devenit istorie. în acea perioadă de dezvoltare a economiei naţionale.C.

. Trist este şi faptul că ceia ce a rămas arată jalnic din lipsa unui gospodar responsabil.obiect de decor.

1 la Nr.Fabrica de îngrăşăminte chimice „Kollâr Miklos şi asociaţii" fondată în anul 1897. 2. planificarea şi personalul administrativ. 3. 7. 6 au falimentat în perioada anilor 1929— 1933 datorată crizei economice care a cuprins toată ţara. .Moara de piatră sistematică din Uilacul de Criş. contabilitatea. . Locuinţele de serviciu din incinta Uzinei degradate în mod deplorabil. . 30 km distanţă. Fosta clădire administrativă.. în perioada anilor 1948-1953 când am lucrat la uzină. deşi se vedea perdele la geamuri. . demoralizator: spaţiu de depozitare a materialului lemnos pustiu. m-am deplasat la Uzina de Impregnat CFR. ca la o casă fără stăpân. după opinia mea nu are spirit gospodăresc nici de două piţule! Doi bani ar fi prea mult spus. a fraţilor Gliick Neaumann şi Istvân care funcţionează şi în prezent cu ajutorul turbinelor instalate pe albia Crişului Repede. în toată uzina nu am găsit decât două domnişoare într-un birou.Fabrica de Ţigle „Mellchner Norbert şi fraţii". Tileagd. în jurul gării Tileagd au luat fiinţă o mulţime de fabrici cu volum de activitate mai redus. era fără uşi şi fără ferestre. Aşa după cum am mai amintit. Toate fabricile de la Nr. mai erau doi meri uscaţi şi nimic mai mult. . 6. Ba da! Bălării cât puteai cuprinde cu ochii. după darea în folosinţă a liniei ferate Oradea-Cluj. plin de bălării.în 1874 s-a pus bazele întreprinderei de asfalt şi de gudron având materia primă pentru producţie Bitumul transportat cu un funicular aerian de la minaDerna Tătăruş şi de la Brusturi. după cum urmează: 1. şeful sau directorul uzinei.Fabrica de Industrie chimică „Sători Moor" fondată în anul 1880.Fabrica de Cărămizi arse „Kâllay" cu resurse locale de producţie.In ziua de marţi 21 septembrie 2004. după ceia ce am văzut. Şi când te gândeşti că poate visează şi la un fotoliu de parlamentar. Au rezistat acestei . construită după anul 1946. ceia ce se presupune că erau şi locuite. calupii din beton pe care se aşezau cândva în mod ordonat travesele erau împrăştiaţi în dezordine. la sfârşitul secolului al XVIIIlea începutul secolului al XIX (-lea. aici erau birourile directorului. după 51 de ani şi am văzut un tablou sumbru. . 5. contabilului şef. în orice caz.în anul 1898 a luat fiinţă o fabrică de spirt pe domeniile grofului Brakfeld (care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. pusă în funcţiune cu turbile acţionate de apele Crişului Repede. 4. Tot pe domeniile acestui grof s-a construit o moară de piatră sistematică şi o presă de ulei comestibil din floarea soarelui. bălăriile în jurul lor ajungeau până la straşinele caselor. orice titulatură ar avea. Acestea nu au putut să ne informeze cu nimic numai cu faptul că directorul tocmai a plecat din birou. Dintr-o pădure de pomi fructiferi de altă dată.

odată cu inaugurarea dării în folosinţă a căii ferate Oradea-Cluj. primele 4 luni ca muncitor necalificat în hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. program de lucru de la 6 dimineaţa până la ora 18 seara. FABRICA DE CHERESTEA TILEAGD Cum a luat fiinţă această fabrică de cherestea? Un întreprinzător cu numele Vitenberg din Oradea. care desparte hotarul localităţii Tllecuş de hotarul Tileagdului. a organizat mai multe centre de exploatare forestieră. In anii 1934-1936 când eu am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd. firmă cu care a funcţionat până la data naţionalizării tuturor mijloacelor de producţie de către Regimul Comunist când i s-a dat numele de U. Nu sunt cunoscute motivele pentru care şi-a vândut întreaga avere unei firmew patronată de o Bancă Elveţiană. de unde a condus o firmă de Exploatare forestieră. La data de 7 septembrie 1870. a venit la Tileagd pentru descoperirea de noi posibilităţi de afaceri. In primii ani de producţie au exportat câte 12. Anglia şi Franţa. Din materialul.crize economice Fabrica de cherestea „La Roche" şi Uzina de Impregnat traverse CFR. In incinta fabricei erau construite 120 de locuinţe pentru muncitorii calificaţi. firma „La Roche" a pus bazele Fabricei de Cherestea amplasând-o între linia de cale ferată Oradea-Cluj şi valea Meghişei.I. Un an şi jumătate am lucrat în 146 . In anul 1903. cu repaos pentru masă de două ore. scris de către scriitori unguri: Săsa Kălmăn din anul 19041958. Darvaş Imre şi-a adus din Dobreşti un număr mare de muncitori calificaţi şi personal tehnic-administrativ.000 vagoane de cherestea anual pe bază de comenzi ferme în Austria. Elveţia. acţionarul principal şi conducătorul întreprinderii a rămas firma elveţiană „La Roche" care s-a înregistrat la Camera de Comerţ cu denumirea „La RocheDarvas". Banca de Credit şi schimb valutar înfiinţată în anul 1890. rezultă că în anul 1910 această fabrică avea instalate 8 gatere şi lucra cu mai multe sute de muncitori.L. Tileagdul fiind cunoscut ca un oraş în plin progres. firma „La Roche" din Tileagd s-a asociat cu exploatatorul forestier „Darvas Imre" din Dobreşti însă. Tot scriitorii mai sus amintiţi au consemnat că în anul 1912. a falimentat în anul 1930 ca urmare a intrării în conversiune a datoriilor agricole. Polonia. având denumirea „La Roche". fiind retribuit cu 18 lei salar net pe zi. După anul 1989 până în anul 2001 şi-a reluat numele iniţial. In anul 1912. Varga Ârpâd 1951-1994 şi Kupân Ârpâd. ocupându-se cu tăierea sistematică a pădurilor din Judeţul Bihor.

calitate de strungar cu 22 lei pe zi de zece ore efectiv lucrate. Unul din aceste bunchere era dotat cu instalaţii de aburi supraîncălziţi cu temperaturi de peste 100 grade celsius. se înjurau urât de mamă. o fire nervoasă şi foarte impulsivă. Dialogurile şi cearta se purta în limba maghiară. Şef de secţie aici era tehnicianul Kolar Şandor. trăită şi verificată de mine. se dădea drumul la abur şi se ţinea 24 de ore sub presiune. (S-au epuizat pădurile de odinioară. Kolar Sandor era mai în vârstă. aduse direct de la gatere.) . Din aceste cinci gatere funcţionau permanent 4. Când se introducea Panorama Fabricei de Cherestrea „La Roche-Darvas" din Tileagd. fără cioturi. îşi dădea multă importanţă şi îşi asuma responsabilităţi exagerate. erau construite din beton armat două bunchere cu dispozitive de închidere ermetic. Şef de Secţie era Kolar Karoly. închisă din anul 2001. trecute prin ferestraiele circulare. Materialul lemnos era de esenţă „fag". iar al cincilea numai facultativ. frate cu primul. aveau prilej de ceartă pentru neconcordanţă privind utilizarea spaţiului de depozitare. în hala mare erau instalate 5 (cinci) gatere şi nu era spaţiu unde ar fi fost instalate încă 3 gatere despre care aminteau cei treiscriitori unguri mai sus amintiţi. La Nord de hala mare cu gatere şi ferestraie circulare. din lipsă de materie primă. se închidea ermetic. Ori de câte ori se întâlneau. Fiecare terfelea partea de mamă a celuilalt frate. în această perioadă. iar la imensul depozit de buşteni şi de cherestea prelucrată. Când certurile luau proporţii. Aici se stivuiau scânduri proaspăt prelucrate din lemn de fag. cu anumite dimensiuni. aşezată în stive pentru uscare.

rândele mecanice. Această Secţie a luat foc şi a ars în întregime. iar după 24 de ore primea culoarea cafelei bine prăjite. circa 70% erau din Tilecuş. Poşolaca. Combustibilul pentru cazane era asigurat din rumeguşul produs de cele 5 gatere în funcţie. La sud de hala mare se găsea o altă hală mai mică care adăpostea maşinile prelucrătoare ale lemnului ca: Freze. Tot aici se lucra cu substanţe chimice inflamabile. acţionate prin curele mari de transmisie. Călătani. în uzină de război. adică până când urma ca să devină mobilier de cameră. construite prin anii 1903-1906. care se foloseau la lustruirea pieselor ce urmau să fie asanblate în diferite tipuri de mobilă. au dispărut de mult timp. şezloane cu pânză. FABRICA DE MOBILĂ TILEAGD Fabrica de mobilă din Tileagd a luat fiinţă în anii 1930-1931. Aici au lucrat câte 450-500 de oameni din localităţile apropiate: Tileagd. inclusiv locuinţele muncitorilor din incinta fabricei. Avea un Comandament german şi lucra cu oameni deportaţi din teritoriile ocupate de nazişti. sau mai exact spus finisau parchetul pentru duşumelele din locuinţe. Celelalte activităţi au funcţionat normal până în anul 2001 când şi-a încetat activitatea din lipsă de materie primă. Acest atelier. înainte de cel de al II-lea război mondial s-a dezvoltat în aşa măsură că a lucrat cu 148 . Marea majoritate. Cele 120 de locuinţe puse cândva la dispoziţia muncitorilor calificaţi. producând hangare pentru avioane. 225 de cai putere. scaune cu speteze. fiind aşezată pe vatra fostului atelier mecanic de tâmplărie a lui Velko Iozsef. Acest material lemnos era ca să fie supus la un lung proces tehnologic până să ajungă la un produs finit. rezultau mai multe tipuri de mobilier uşor. din peisaj. Lângă cazanul de aburi era montat un Dinam electric de 1000 kilovaţi care asigura energia electrică în toată fabrica şi pe terenurile de depozitare.scândura în buncher avea culoarea albă. Tilecuş şi Tilechiu. strunguri de diferite mărimi. Din gama de lucrări executate în această hală. în anul 1943 de către Germania Hitleristă şi transformată de către „Luftwafhte". mese cu picioare strunjite la strung şi lustruite cu diferite lacuri. ferestraie circulare mici de mare fineţe. de la piscine sau de la grădini de vară. în perioada celui de al II-lea război mondial când întreaga fabrică a fost rechiziţionată. cu ajutorul căruia se punea în mişcare toate instalaţiile fabricei. polizoare şi maşini care confecţionau. La Nord-vest de hala mare se găsea o construcţie care acoperea un cazan de aburi gigant.

din care a fost destinată exportului mobilă în valoare de 48. Până la finele anului 1980.000 lei. pentru procurarea de maşini şi agregate moderne.100 (una sută) de muncitori. Islanda ducând faima măiestriei şi hărniciei populaţiei Tileagdului pe întregul mapamond. şi-a redus considerabil activitatea.000 lei cât a fost în anul 1976.000 (nouă milioane) lei în banii de atunci. frezare.234.000 lei. execută lunar o producţie de mobilă în valoare de 200. la operaţiunile de şlefuire. După actul de naţionalizare a tuturor mijloacelor de producţie din anul 1948. în timpul regimului comunist sa lucrat planificat şi se depunea eforturi ca prevederile de plan nu numai să fie îndeplinite. înlocuindu-se aproape în întregime utilajele vechi cu randament scăzut. băiţuire. această fabrică lucrează cu 300 de muncitori calificaţi. chiar dacă este vorba de o viteză ceva mai redusă ca în timpul când totul era planificat după alte reguli. în perioada anilor 1971-1975 s-au făcut investiţii de 9. lucrări de canalizare şi a grupului social.000 lei la 95. Franţa.000. la data redactării acestei monografii. în acest cincinal s-a prevăzut construirea unei noi capacităţi de producţie.000. datorită influenţei stării de război la care participa şi Ungaria sub regimul hortist. Piaţa pentru desfacerea producţiei fabricei de mobilă Tileagd s-a găsit atât în Europa de Est (Uniunea Sovietică. Numărul total al muncitorilor în anul 1975 a fost de 393 iar câştigul mediu lunar a fost de 1676 lei.000. Cu această înzestrare.200 metri pătraţi. dar trebuia să fie şi depăşite. respective creşterea spaţiului productiv cu 12.000 Euro (7. devenind fabrică înzestrată cu maşini de înaltă productivitate. planul pentru perioada 19761980 prevedea ca producţia globală a fabricei de mobilă să crească la 107.000.000.000 lei. producţia globală a crescut la 52. construirea unei termocentrale şi a unui spaţiu de depozitare a producţiei finite cu o suprafaţă de 1.000 lei. S-a prevăzut de asemenea măsuri pentru aprovizionarea cu apă potabilă. asigurând mecanizarea procesului de producţie în procent de 90%. Numărul muncitorilor s-a prevăzut ca să crească până în anul 1980 la 500 de persoane faţă de 393 câţi erau în anul 1976. Astfel.000 lei. fostul atelier a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. în perioada războiului. Astfel. Fabrica de Mobilă din Tileagd. îşi mai menţine ritmul şi cadenţa în care a fost obişnuită să meargă.000. Şapte miliarde două sute . Cehia. Slovacia.000 metri pătraţi. iar mobila fabricată anual s-a ridicat la valoarea de 49.24%.000. Ungaria) cât şi în ţările Europei de Vest ca: Germania.75%.000.000 lei faţă de 45. iar producţia marfă să crească de la 38. vopsire şi lustruire a mobilei. Italia. iar producţia marfă a crescut cu 40. producţia globală industrială a crescut cu 57. ajungând ca să lucreze numai cu 20 de muncitori.000.

treizeci şi patru milioane). Cehia. Slovenia şi Elveţia. 150 . Are piaţă de desfacere pentru 99% din producţie în Germania.

oameni cu funcţii înalte în aparatul de Stat Austro-Ungar. Tileagd. De la înfiinţarea acestei secţii şi până în anul 1980. După acest eveniment major. trebuie ca să o repet că transportul de diferite materiale pentru unităţile industriale din Tileagd. cu 94 muncitoare în secţie plus 26 la domiciliu. iar pe de altă parte Industria textilă a lansat pe piaţă covoare din material sintetic. au început să apară o mulţime de obiective industriale.000. din lipsă de comenzi la preţurile de producţie. Din păcate. CÂTE CEVA DESPRE TRANSPORTURI SI COMERŢ ÎN VATRA TILEAGDULUI Să reamintim din nou că pe data de 7 septembrie 1870 s-a dat în exploatare linia ferată Oradea-Cluj. cisterne cu ţiţei pentru rafinăria de Petrol din Tileagd în cei 32 de ani cât a funcţionat.p. Odată cu darea în exploatare a întreprinderilor. sute de vagoane lunar cu traverse de lemn pentru uzina de Impregnat Tileagd. Secţia de covoare din Tileagd a luat fiinţă în luna martie 1955. Deşi o repet. la creierea unei mare diversităţi de covoare din lână cu modele de culoare armonios îmbinate. se monteze un pod rulant cu şine normale de cale ferată. s-au intensificat şi transporturile care au asigurat baza materială a desfăşurării procesului de producţie. Sute de vagoane lunar cu buşteni de fag. Elveţia şi altele. pentru a putea 151 . această îndeletnicire.000 lei în valoarea banilor de atunci.. au avut aşa mare importanţă încât a fost necesar ca în prelungirea liniilor de garaj ale staţiei să. producţia de covoare a crescut în mod continuu. sute de vagoane lunar cu cherestea expediată din fabrica de cherestea. Covoarele persane din Tileagd au fost solicitate de Anglia. Valoarea producţiei anuale s-a ridicat la peste 3. au cunoscut o dezvoltare fără precedent. pe baza comenzilor primite atât din ţară cât şi din exterior. dar în acelaşi timp şi în aceiaşi măsură hărnicia şi iscusinţa femeilor care au îmbrăţişat arta lucrului de mână. Transporturile pe calea ferată cu destinaţia liniilor de garaj din staţia CFR. aspectuos decorativ şi la un preţ de cost mult mai redus faţă de cele produse manual. creatoare de frumos şi de calitate şi-a încetat activitatea după anul 1990. în cadrul Cooperativei „Arta" Crişana.SECŢIA DE COVOARE PERSANE DIN TILEAGD Faima hărniciei populaţiei din Tileagd au dus-o peste hotare nu numai produsele fabricate de mobilă. sute de vagoate lunar. unele mai importante decât altele. Germania. realizându-se anual o producţie de 1800 m. în Tileagd. stejar şi brad pentru fabrica de cherestea. care era cunoscut ca citadela grofilor şi a unui mare număr de personalităţi nobiliare.

. La dezvoltarea transporturilor în Tileagd au contribuit şi celelalte 7 fabrici mai mici pe care le-am mai amintit. CINE SUNTEM AZI. între anii 1880-1940 Tileagdul a avut un comerţ prosper. Tileagdul. Mai sunt câteva A. iar pe măsura creşterii puterii economice a comunei.uri care asigură populaţia cu mărfuri strict necesare pentru existenţă.. în ultimele două decenii a mai avut un Şantier de Drumuri şi Transporturi care s-a desfiinţat în anul 2002. Datorită acestui volum mare de transport. Despre comerţ se poate vorbi tot la „Timpul trecut". Staţia CFR.schimba direcţia de mers a locomotivelor. ridicată cu zid din beton armat până la nivelul uşilor vagoanelor de marfă. în frunte cu primarul şi de Consilieri. practicat de numeroasele familii de evrei stabilite în localitate.. La data actuală şi privind lucrurile în perspectivă. Primăria. are în vedere realizarea următoarelor obiective: . în prezent. până la vânarea lor de către regimul hortist şi trimiterea spre camerele de gazare. Tileagdul are resurse materiale care trebuiesc valorificate cu ajutorul populaţiei. Păcat că în prezent nu-şi mai are semnificaţia şi importanţa deosebită pe care a avut-o. Tileagd şi-a mărit considerabil capacităţile de garare. ŞI CINE VOM FI MÂINE". ajungând să aibă 8 linii pentru gararea vagoanelor cu mărfuri şi o rampă de încărcare de peste 100 metri lungime.. nu mai este nici un evreu în Tileagd.C. fiecăreia necesitându-i specificul ei de transport. A rămas numai istoria care ne îndemnă să gândim: „CINE AM FOST IERI.B.

Domnul Gheorghe Groza - Primar al comunei Tileagd la al Il-lea mandat, are Facultatea de Drept şi Licenţa Academiei de Poliţie ani.

Viceprimar al Tileagdului, la primul mandat. Are ca pregătire Institutul Agronomic şi o experienţă în domeniu de 27

a) b) c)

Introducerea gazului metan în localitate. Urbanizarea localităţii prin lucrări de canalizare şi infrastructură, Reabilitarea dealurilor viilor şi ridicarea la parametrii de

odinioară. d) Acţiuni pentru înfiinţarea de microferme asociative în domeniul agricol, după modelul Olandez. e) Incurajarea cu iniţiative în investiţii economice. f) Obţinerea titlului de Oraş al Tileagdului, titlu care 1-a avut din anul 1692 până în anul 1950, când l-au desfiinţat comuniştii. Bineînţeles că pentru realizarea acestor obiective trebuie conştientizată întreaga populaţie, cunoscându-se proverbul care spune că „O rândunică nu poate aduce singură primăvară".

FOLCLORUL LOCAL Folclorul cuprinde producţiile muzicale, coreografice şi literare creiate de oameni dealungul secolelor, putându-se considera un rod al înţelepciunei colective. Localitatea Tileagd, având titulatura de oraş începând cu anul 1692 şi o populaţie preponderent maghiară, la fel satele Poşolaca şi Uilacul de Criş, nu au moştenit şi nu au creiat folclorul care se găseşte din belşug în toate satele cu

153

populaţie românească, sau preponderent românească de pe valea şi terasele Crişului Repede. Din această ultimă categorie face parte în prim plan Tilecuşul, urmat de Bălaia şi Călătani care au avut şi au o populaţie numai românească. Aceste trei sate, aparţinătoare comunei Tileagd, şi-au înbogăţit folclorul local pe tot parcursul sutelor de ani de la aşezarea lor în comunităţi omeneşti (anul 1308), iar călătanii şi-au adus zestrea lor folclorică cu o sută de ani în urmă, din satele comuriei Aştileu, respective din Călăţea, de unde au venit pe actuala aşezare. în general, folclorul reflectă viaţa şi mediul în care trăiesc oameni. Creiaţiile folclorice locale abordează o mare varietate de teme constituindu-se într-un adevărat COD al comportamentului oamenilor, al educării etice al acestora. Creiaţiile folclorice redau cu multă fineţe în imagini artistice, de o deosebită frumuseţe, dragostea de neam şi de glie, dragostea de frumos, respingerea urâtului, dragostea faţă de muncă şi hărnicie, de promovarea a optimismului, de încrederea în victoria dreptăţii, iubirea părinţilor, a fraţilor şi a celor apropiaţi, ajutorarea celor aflaţi în necaz, de aprecierea în mod just a binelui şi a răului, de respingerea corupţiei, a lenei, a minciunei şi a infidelităţii. Prin prisma acestor coordonate etice şi estetice ne vom opri pe scurt la creiaţiile folclorice prilejuite de sărbătoarea Crăcinului, a Anului nou, a Sfintelor Paşti şi ale altor sărbători mai însemnate de peste an. Folclorul care are ca temă sărbătoarea Crăciunului, în prim plan este umblatul cu Steaua şi cu Turca, însoţite de colindele: „O, ce Veste Minunată", „Naşterea ta Cristoase", „Trei păstori se întâlniră" şi altele! Grupurile care umblă cu Steaua, sunt formate din adolescenţi, iar grupul care umblă cu „Turca" este alcătuit din bărbaţi de vârstă medie, având în echipă un toboşar, un highighiş şi un dansator care joacă dansul „Turcii". Acest grup, la casele oamenilor cu fete de măritat, pe lângă colindele obişnuite, în mod obligatoriu se cântă şi colinda fetei. Colindele se plătesc cu un colac mare şi frumos rumenit şi cu sume de bani mai mult simbolice. Se mai serveşte câte un păhărel mic de palincă din prune, fâcându-se urări de sănătate şi de belşug în anul care va veni. Unul din echipaj, se exprimă şi în versuri, dar mai mult în proză, scoţând în evidenţă hărnicia gospodarului care i-a primit în casă. „Gazda noastră omenos, Ne-a făcut un dar frumos ; Dar acesta nu s-a făcut Cum nouă, vouă vi se pare Mergând la moară Cu bota subsuoară, hârjonindu-se Cu câinii oamenilor prin garduri.

Florica Simuţ, fiica lui Ilea Nioani Miculi de pe Cionc. O talentă cântăreaţă şi păstrătoare a cântecelor din folclorul local, cântece care nu lipsesc de la spectacolele Nunţilor din Tilecuş.

A prins la jug 4 boi bourei în coame încârligăţei, în coada coldoboţei şi s-a dus la arat. A tras brazdă neagră semănând grâu roşu, Ploaia l-a plouat, apa l-a muiat, Soarele a ieşit, grâul s-ancolţit, Mare a crescut, înalt cât trestia la boabe cât mazărea. Grâul înalt peste genunci II făcură în mănunchi, din mănunchi făcură snopi, Din snopi făcură cruci, din cruci făcură stog înaltul stogului cât înaltul cerului Grosul stogului cât grosul pământului" La încheirea acestor cuvinte cu tâlc spune: „Rămâi gazdă sănătoasă că plătişi colinda noastră! La anul şi la mulţi ani." Redăm mai jos câteva colinde de Crăciun.

155

O, CE MINUNATĂ

VESTE

O, ce veste minunată în Viflaeem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput Cum au spus prorocii. Că la Viflaem Măria săvârşind călătoria, într-un mic sălaş Lângă-acel oraş Născu pe Mesia Pe fiul în al său nume Tatăl 1-a trimis în lume Să se nască Şi să crească Să ne mântuiască Vântul bate, nu-L răzbate

Nana LUCA din familia Petelint, de pe strada Bisericii, a doua valoroasă şi talentată cântăreaţă a Tilecuşului, fidelă stilului tradiţional trăgănat. („Tragănă nană tragănă, frunză de goron galbenă! că şi eu am trăgănat, frunză de goron uscat.")

Neaua ninge nu-L atinge Refren:

El e domnul nost cel Sfânt, Domnul peste-ntreg pământ Refren: Si de-acum până-n vecie, Mila domnului să fie Refren:

SUS LA POARTA RAIULUI Sus la poarta raiului, poarta raiului, Paşte turma tatălui, turma tatălui Refren: Linu-i lin şi iară lin Bate vântul frunza lin Lin şi lin. Dar la poartă cine sta, oare, cine sta? Sta chiar Maica Precinsta, Maica precinsta Refren: Lângă Ea un legănel, legănel, legănel Cu un copilaş în el, copilaş în el Refren: Copilaşul când plângea, puiul când plângea Maica sfântă-1 legăna, Maica-1 legâna Refren: ... , Copilaşul când dormea, puiul când dormea Maica Sfântă-L legăna, maica-L legăna Refren:

157

CÂNTECE DE LEAGĂN Nani, nani puişor Te culcă mama cu dor Nani, nani, pui de peşte, Eu te leagăn şi tu-1 creşte. « Nani, nani, ochi de mure Că mama mere-n pădure S-adune ceva surcele S-aprindă focul cu ele Să-ţi gătesc ţie mâncare Şi-i mânca să te faci mare Să creşti mare, mărişor, Să ne fie de ajutor! Nani, nani, puişor Să creşti mare, mărişor, Să ne fii de ajutor: Mamii dajutor în casă Taţii dajutor la coasă! Nani, nani, pui de om, C-a venit vremea de somn!

In toate satele româneşti de pe valea Crişului Repede, în depresiunea Munţilor Pădurea Craiului şi a Munţilor Plopişului, Doinele sunt numite „Hori". Hora îl însoţeşte pe om în toate activităţile vieţi lui. Hora este mereu tânără şi nu moare niciodată. Hora redă în imagini artistice, modul de viaţă al oamenilor, suferinţele şi bucuriile, tristeţea şi speranţele, dragostea şi dorul de cei dragi, precum şi locul unde sau născut. Autorul, sau autorii anonimi, exprimă în versuri toate aceste stări suflrteşti. Să redăm câteva din aceste expresii: „Cui nu-i place horile Bată-l supărările Că pe mine nu m-or bate, Că eu le iubesc pe toate, Şi horesc şi zi şi noapte Şi-oi hori până la moarte Şi horile mi-oi hori Pân-oi închide ochii.

158

mireasa care pleacă de la casa părintească îşi cere iertare de la părinţi: „Iubitul meu tată dulce Vine vremea şi m-oi duce. Iubitul meu şi scump tată întinde-ţi tu mâna dreaptă Şi din inimă mă iartă. La omul cu supărare Că şi eu când mă supăr Cu horile mastâmpăr. . Mi-o adus Dumnezeu mie Ceasul de căsătorie. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la taicâ-tău Plângeţi fată coada ta. Mulţumesc maică cu drag De creşterea ce mi-ai dat Şi de sfatul tău cel bun Până-n ceasul meu de drum Şi de toate-ţi mulţumesc Zile bune îţi doresc". Sunt emoţionante şi versurile prin care. când îşi ia rămas bun de la cei dragi: „Ia-ţi mireasă ziua bună de la tată de la mumă." Să ne oprim puţin la Hora miresei şi să-i pătrundem înţelesurile de mare încărcătură emoţională. De la fraţi de la surori De la grădina cu flori.Cine-a îndălit horile Fie-i ochi ca florile Că horile-s stâmpărare. Mila de la maică ta".

Plânge-ţi fată coada ta. Plânge-ţi fată părul tău Mila de la Tacă-tău. cu un bărbat bogat pe care nu 1-a iubit niciodată: „Mâncete focul nănaş. de la iarbă. Că ce-a fost nu va mai fi. ne vedem la zile mari" Fata care sa măritat la îndemnul altora. Părinte sfinţia ta. De la tatăl tău cel drag De la frunza cea de fag. Traiul de la maicăta. după cum urmează: „Oh ! măicuţă vai de mine. Cu cine mă cununaşi Cu cununa gardului Cu urâtul satului. Departe m-ai dat de tine Departe maică. Hai mireasă ia-ţi bineaţă Că se face dimineaţă De la maicăta cea dragă De la frunză.Fata înstrăinată. printre străini îşi cântă supărarea şi dorul de mamă. ajunsă în alt sat. 160 . departe Şapte dealuri ne desparte Şi păduri de lemne tari. Şaptezeci de zloţi ţi-oi da Dacă mi-i descununa." HORA MIRESE „Pană mândră-n colţul mesii Mândru plâng ochii miresei Lasă plângă săracii.

Prin strigături sunt satirizaţi toţi aceea care fac lucruri respinse de buna cuviinţă. Cântaţi tete şi horiţi.De la fraţi. astfel: „Dragu-mi-i omul cuminte La fapte şi la cuvinte Dragumi-i prunul cu prune Şi omul cu vorbe bune Dragu-mii omul sfătos. dar mai ales în strigături la joc dumineca şi la petreceri la nunţi. De la fir de lămâită. Să cântaţi nu-ţi cuteza Să nu v-audă soacra. este prezentă în toate creiaţiile populare. ca de exemplu: „Mândră-i nana cea roşită Cu roşele din Potică (farmacie) Dacă n-ar fi potica Oare ce-ar face nana? A vândut nana o găină ca să-si ieie vaselină A vândut nana cocoşu Ca să-şi ieie sopon roşu Şiatâta s-o soponit Până toată o îngălbenit. De la fete din uliţă." Satirizarea celor cu deficienţe în conduită şi comportare. de la surori De la grădina cu flori. De la feciorii din joc. pentru a crea o atmosferă de voie bună. Că dacă vi-ţi mărita. omul care spune şi face numai fapte bune. dovedită prin concordanţă între vorbă şi fapte. Până sunteţi la părinţi. Cuminte şi drăgăstos. De la tir de busuioc. de frumuseţe interioară." Poezia populară ne mai arată că dragostea este meritată numai de omul care are calităţi deosebite. .

fumători şi beţivi: „Bată-l focu de bărbat Că e tare blestemat Eu lucrez la sapă-n soare El bea-n crâşmă la răcoare" Alte versuri rostite sau cântate în momente de tristeţe. Ai rămâne tot amară. soacră. Soacră. 162 . Mândră floare-i norocul Nu răsare-n tăt locul. De te-ai coace un an şi-o vară. cauzate de factori diverşi: „Arză-mi-te focul spată Că-mi faci pânza toată spartă Şi te-ar li trăznit războiul Că-mi faci pânza lătunoi. Alt exemplu pentru bărbaţii leneşi. poamă acră De te-ai coace cât le-ai coace Poame bune n-ai mai face.Nana'naltă şi voinică Doarme lângă mămăligă Mămăliga ăerbe-n oală Ea cu somnu se omoară". Măi bădiţă tu eşti prost Mi-i de tine nu mi-a fost Numai sâmbăta seara Să mă joci duminica. Ci răsare lângă vale Fericitu-i cine-l are Şi răsare lângă drum Nare noroc omul bun.

Trec prin pădure cu tine. Mâţa n-are pălărie!" Unor tineri a căror dragoste se află în cumpănă: „lauzi mândră cucul cântă Ieşi afară de-l ascultă De ţi-o cânta cucul bine Trage nădejdea la mine. M-ar fi strâns de m-ar fi rupt De-ar fi bătut vântul tare M-ar fi strâns să mă omoare." Unor tineri îndrăgostiţi: „Aseară vântul bătea Badean braţe mă strânge. Şi nu pui mâna pe mine. Unei femei care este infidelă bărbatului: „Mâi muiere." Să mai prezentăm câteva versuri care de obicei se strigă la nuntă: „Cine nu şti descânta Nare-n nuntă ce căta. De-ar fi bătut vântul mult.Fire-ai tu să fii măi bade Ce bătaie ţi-se cade. Cine-nu şti chiuii N-are-n nuntă ce veni!" . Uită că drăguţ ţi-am fost. măi nevastă Cine-mi bate la fereastră? Taci bărbate bat-o vina C-o fi mâţa lui vecina! Măi muiere mâi urgie. De ţi-o cânta cucul prost.

să facă comparaţii. Una se spală permanent şi tot neagră rămâne. frumuseţea şi urâţenia? (Oglinda) 7. la trup e ca un pepene. Păsări pe grâu nu s-ar pune. au fost mult folosite în Tilecuş. Când începe a o dezbrăca. într-o cămaşă îmbrăcaţi? (Nuca) 6. pentru a putea găsi răspunsul potrivit. . oile-s negre. Bălaia şi Călătani cu prilejul unor întâlniri în şezători şi cu ocazia lucrărilor de clacă. Cine trece prin apă şi nu se udă? (Viţelul din vacă) 8. Am o domnişoară cu rochie roşioară.Una nu se spală niciodată şi este albă în mod permanent? (Roţile morii) 164 . (Cartea cu literele) 4. Cine le vede nu le crede. Ghicitorile. 14. şi nu-i nici în casă nici afară? Şade moşu în cămară. vechi şi ele ca toate celelalte creiaţii folclorice. la picioare răşchitoare? (Cocoşul) 16. Am două surori. cusut) 13. cu mustăţile afară? (Morcovul) Cine-i mic. în ghicitori.Mireasă mirele tău Bun ar fi de ciuhă-n grâu Că-i negru ca un tăciune. Cine îţi arată în mod fidel. 1. ele. la coadă are secere. cine le paşte le cunoaşte. de obicei se îmbină ironia. imaginaţia cu realitatea. Cine mănâncă toată ziua şi nu se satură niciodată? (Meliţa) 10. obligă publicul ascultător să gândească. cei prezenţi prind a lăcrima? (Ceapa) 2. Am două fete. chiar mititel şi-ngrădeşte frumuşel (Acul de 11. 15. (Geamul) Cine stă permanent pe loc. ca moment de destindere. Cine umblă într-una şi cântă. 12. Nime-n lume nu se-nşală Ca feciorul când se-nsoară. Prezentăm câteva ghicitori de largă circulaţie în satele de pe valea şi terasele Crişului Repede. Câmpu-i alb. Sunt patru fraţi pătaţi. Tot timpul fug una după alta şi nu se ajung? (Ziua şi noaptea) 3. Prinde patru boi la car Şi-şi aduce mult amar. Cureluşă unsă sub pământ ascunsă? (Şarpele) Cine trece prin oblac şi nu-1 sparge? (Soarele) La cap are peptene. Cine trece prin gard şi câinii nu-i latră? (Fumul) 5. dar drumul nu-1 trece? (Ceasul de perete) 9.

nu are-n casă mămăligă! 14. „Haiducii". şoareci prinde! Cine pleacă la drum de dimineaţă. Poţi lua masa cu ea. basmele şi povestirile au avut rol instructiveducativ. 11. neconforme cu dreapta credinţă şi cu respectarea normelor de viaţă a societăţii: 1. Ce se naşte din pisică. . Căci cine cheltuieşte peste cât câştigă. 6. altuia nu-i face! Norocul este şi cum şi-1 face omul! Omenia. Visează cai verzi pe pereţi! 19. „Păţaniile lui Păcală". triumfarea adevărului fată de minciună. atât te întinde. „Viteazul Gruia lui Novac". „Călătoriile lui Robinson Elveţianul" şi altele. 13. 5. Răzbunarea este arma prostului! 15. o pierzi odată pentru totdeauna! Ce ţie nu-ţiplace. 3. 8. 2. a dreptăţii în confruntarea cu strâmbătetea. evidenţiind victoria binelui în luptă cu răul. departe va ajunge! Lenea omului se aseamănă cu rugina grâului! Cât ţi-e pătura. Nu-i mult să nu treacă şi nici puţin ca să nu ajungă! 18. ale experienţei milenare de viaţă ale acestora. şi cina! La pomul lăudat să nu te duci niciodată cu sacul! Pomul se cunoaşte după roade iar omul după fapte! Minciuna are picioare scurte. 9. omenie cere! Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte! Scumpul (zgârcitul) multe pierde şi leneşul mult 4. am aflat că s-au bucurat de largă circulaţie Poveştile lui Petre Ispirescu. Umblă după potcoave de cai morţi! CÂTEVA CUVINTE DESPRE POVESTI * Din opiniile locuitorilor mai vârstnici ale satelor de pe valea Crişului Repede. dar nu Cinstea este ca viaţa. 12.Proverbele şi zicătorile au fost şi sunt rod al înţelepciunii oamenilor sfătoşi. Prin conţinutul lor. aleargă! 10. Omul sfinţeşte locu şi nu locul pe om! 16. 7. Nu aduce anul ce aduce ceasul! 17. de odinioară. Ele au un caracter de scoatere în evidenţă a unor porniri şi instincte.

formă în care flăcăii întorceau fetele pe sub mână. chiuind strigături în versuri. Creatorii de folclor în versuri au şi făcut repede strigături de satiră la adresa fetelor mai puţin ajutorate. „ARDELEANA". un fel de „Horă" a satului cunoscută în toate localităţile de pe valea Crişului Repede sub denumirea de „HIGHEGHE". sălteau şi ele mai lejer dar în acelaşi ritm trepidat.DANSUL POPULAR Dansul popular s-a practicat în localităţile cu populaţie românească din timpuri imemorabile. A treia formă era dansul „Scuturatul". Jocul se desfăşura cu perechi. flăcăii îşi chemau fetele la joc. numit şi Postul Mare. o fată şi un băiat. Fondul era acelaşi. flăcăii se înşiruiau în linie dreaptă. cu mici diferenţe nesemnificative. în fiecare duminică de peste an. „HIGHEGHEA" a fost organizată de către flăcăii necăsătoriţi. Era o adevărată artă coreografică. Din această formaţie. căutând fiecare ca să fie cât mai aproape de higheghe. vizând în mod indirect anumite comportări neconforme ale tinerilor. în ambele direcţii şi de mai multe ori. iar fetele cu mâinile întinse pe umerii flăcăilor. veni cineva în Tilecuş din jurul Sibiului şi i-a învăţat pe tineri un joc nou. cu predilecţie mamele fetelor şi copiii. Dansul popular a fost o formă de manifestare artistică. A doua formă era „Sălăjanul" în care. în anii 1932-1933. în care se făceau mişcări săltăreţe şi învârtite. bătutul podelei cu picioarele într-un anumit ritm de către flăcăi. La higheghe veneau de regulă flăcăii şi fetele necăsătorite. Jocul se desfăşura în trei forme: polca. flăcăii băteau pintenii de la cizmă şi săltau în sus. aparţinătoare comunei Tileagd. erau aceleaşi datini şi obiceiuri ca în toate localităţile de pe valea şi terasele Crişului Repede. în ritmul muzicei. făcând parte din folclorul local. care era cel mai spectaculos. mai neîndemânatice: „Ardeleana ştiu juca Pita n-o ştiu frământa Pe lopată n-o pot pune Numai legată cu funie" DATINI SI OBICEIURI In satele aparţinătoare comunei Tileagd. Ca spectatori participau şi persoane mai învârstă. criticându-i pe cei leneşi şi amatori de băuturi tari. 166 . Aici este vorba de Bălaia. Călătani şi Tilecuş. cu excepţia duminicilor din postul Crăciunului şi a postului Pastelor.

" Se scot săbiile din teacă (săbii din lemn) şi începe duielul aprig de spadasin. porneau colindătorii cu „Steaua" şi cu „TURCA". la mijloc avea un soare din staniol galben. scoală si te trezeşte că împăratul îţi porunceşte!" Păstorul: „Nu te hârjoni la mine că eu ştiu destul de bine cum mamă-ta îţi spune câine!" Irod: „O. Păstorul avea ca îmbrăcăminte o şubă biţoasă de oaie. îndemnându-l ca să se scoale şi să-l conducă la Staulul unde s-a născut Isus Hristos. cu sărbătoarea Naşterii Domnului. Pe cap purtau coifuri cilindrice. începând din ajunul Crăciunului.Să începem cu datinele şi obiceiurile Sărbătorilor religioase: Crăciunul. păstorul „somnoros". ceilalţi 4 purtau cămăşi albe. Pe cei tineri îi preocupau dansul şi petrecerea. lungi până sub genunchi. De regulă se bea vin. de Crăciun se organizau baluri şi petreceri. din carton mai gros. stele. ţinea 3 zile. confecţionate din staniol alb. ornamentate cu semne ale crucii şi cu multe steluţe din hârtie velină. se purtau discuţii a căror temă era în cele mai multe cazuri pământul cu roadele lui. lângă picioarele celor trei Crai. avea temă religioasă cu următorul program: intră cei trei Crai însoţiţi de împăratul Irod. învelită în hârtie velină albă şi împodobită cu simboluri de sărbătoare. cu dansuri şi cu băutură din belşug. cu muzică. cască şi spune: „Acum mă culcai. Steaua era confecţionată în cinci colţuri. fie-ţi ţie ajutătoare: Făte o ţâră către mine săţi arat că cine-i câine. Irod îl atingea cu piciorul pe păstor. Aceştia formau un grup de 5 (cinci) persoane: Cei trei Crai de la Răsărit. în mai multe culori. permiţând ca să se învârtă în jurul acestei prăjine. cu slove roşii. acum visai" şi dialogul continuă: Irod: „Scoală. în zilele a 2-a şi a 3-a. Să detaliem puţin partea tehnică a colindătorilor care umblau cu „STEAUA". îi urmează păstorul imediat care spune: „Auzi-i un glas de domn. unde „dormea" până când se cânta colinda anunţată de el. . care-mi poruncea să vin în casă şi să dorm" O. După aceste colinde. multe steluţe şi îngeraşi. un Irod împăratul şi un păstor. aşa cum era consemnat în calendarul Creştin-Ortodox. soare. ce veste Minunată! Păstorul cu şuba lui biţoasă se culca pe vatra casei. plus colinda „Naşterea ta Cristoase Dumnezeul nostru". Ceremonialul care se desfăşura în casele unde erau primiţi. în stea era introdusă o prăjină rotundă ca un fel de ax. La acest îndemn. în multe culori. până când ajungea la fiecare locuitor al satului. cum se vând boii şi caii la anumite târguri. lună. semne ale crucii. impresionând gazdele luate prin surprindere. Cele cinci colţuri ale stelei sunt legate între ele cu lănţişoare confecţionate din hârtie velină. continuând coilindatul în prima zi de Crăciun.

în luna martie a fiecărui an. Predomina credinţa că fumul ar proteja mugurii pomilor de ger. Maxilarul de jos al caprei era o limbă de lemn prinsă cu balamale. Purtătorul acestei „Arătări" trebuia ca să fie un om cu aptitudini sportive. ţuraleisa" pentru ca pomii să fie feriţi de omizi şi ca să facă fructe multe la vară. intrau numai în casele unde erau invitaţi şi în schimbul colindelor care le cântau. dinamic şi vioi. obosiţi de manifestările ce le-au făcut în cele trei zile ale Crăciunului. Colindătorii cu Turca. să înconjoare fiecare pom din grădina casei. Turca propriu-zis reprezenta un cap de Capră din lemn. De la cap în jos avea o rochie lungă de culoare roşie. grupare care cuprindea 7-8 bărbaţi de vârstă medie. Alte datini şi obiceiuri păstrate din bătrâni. când pleacă la biserică din fiecare familie cel puţin o persoană. cu două zurgălăi şi mai multe funde din panglici de culoare roşie. 2. denumit „Colivă" iar în grădini se aprind focuri mocnite din bălegar şi plante putrezite. din grădină. care prin dansul şi mişcările lui ritmice creia atmosferă sărbătorească. nelipsită din casa fiecărui creştin. toate familiile care aveau fete de măritat. având un orificiu prin care purtătorul putea ca să vadă şi ca să primească în gură o monedă de un leu. agitând un clopoţel mic şi strigând în gura mare „Ţuraleisa. Când se trăgea de sfoară. cu petreceri şi voie bună. pentru a participa la slujba religioasă a Botezului Domnului şi pentru a lua într-un „Canceu" de sticlă apă sfinţită de preot. de 3 lei sau de 5 lei. BOBOTEAZĂ. oricât de crâncen ar fi gerul. Tot în prima zi de Crăciun se umbla cu „Turca". erau răsplătiţi cu un colac mare. care erau colindători. în ordinea lor cronologică sunt următoarele: 1. Era în postura asemănătoare a unui clovn de circ. clămpănind de mama focului. limba se lovea sonor de partea superioară a botului caprei. albastru şi galben. Capul caprei era bine fixat într-o prăjină sau o coadă de mătură. îndulcit. mai mult simbolică. Prin această limbă era introdusă o sfoară rezistentă. rumen şi cu o sumă benevolă de bani. ciugulindu-le buzunarele cu botul. care ştie ca să creeze scene hazlii. când se sărbătoreşte SFÂNTUL MUCENIC TEODOR (Sântoaderul) se mănâncă toată ziua numai grâu fiert. producând fum mult şi de lungă durată. se pregăteau din timp pentru primirea colindătorilor. Cele trei zile ale Crăciunului erau sărbătorite din plin. . De regulă. Tot timpul ţopăia în ritmul unei tobe şi fugea de la o persoană la alta. Anul nou trecea aproape neobservat. producătoare de bună dispoziţie.La solicitarea gazdelor se mai cântau şi alte colinde specifice sărbătorii Crăciunului. Tot în ziua de Bobotează era obiceiul ca în fiecare familie. până i se introducea tradiţionala monedă în gură. copiii între 7-8 ani.

Acolo îi aştepta preotul-paroh cu o lumânare aprinsă şi se adresa celor adunaţi cu cuvintele-. Preotul striga la clanţa uşii: "DESCHIDEŢI PORŢILE RAIULUI CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL MĂRIREI"! O voce din Biserică întreba „Cine este împăratul Mărirei"? Preotul spunea: „ÎMPĂRATUL MĂRIREI ESTE HRISTOS CEL ADEVĂRAT CARE A MURIT PE CRUCE ŞI A ÎNVIAT A TREIA ZL AŞA CUM AU SPUS PROOROCII"! După acest schimb de cuvinte se deschidea uşa Bisericii. pentru a fi proaspete şi curate tot anul. înconjurau toţi biserica de trei ori. nu trăgeau clopotele la biserică şi se bătea numai toaca. îşi procura din timp apă de colonie. Preotul şi toată mulţimea. erau în sat două sau trei fântâni publice cu apă bună de băut. anunţând învierea Domnului. Vineri şi Sâmbătă. După ce localităţile rurale au mai evoluat şi un număr tot mai mare de locuitori şi-au săpat fântâni în curte. frumos mirositoare de la drogherii din oraş şi de ziua de Sfântul Gheorghe se ducea la părinţii fetei. cu câte o lumânare în mână. bucuria învierii Domnului Isus Hristos.cu rugămintea de a i se permite ca să stropească fata. se ducea aproape tot satul la Biserică. care cădea negreşit pe data de 23 aprilie. până când toată suflarea avea lumânarea aprinsă în mână. De ziua SFINTELOR PAŞTI era mare bucurie sufletească. iar când se apropiau fetele de fântână le stropeau cu apă rece. Tot în ziua de Sfântul Gheorghe se schimbau slujii angajaţi cu anul. Preotul se oprea la poarta bisericii cu toată mulţimea după el. 5. începeau să bată clopotele. aducând bucurie şi speranţe în sufletul tuturor (lucruri mici cu efecte mari). câţi încăpeau intrau în Biserică cântând „Hristos a înviat din Morţi" După oficierea slujbei învierii se reîntorceau la casele lor.FLORIILE se sărbătoreau cu o săptămână înaintea Paştilor şi se ducea rămurele cu mâţişoare de salcie la biserică. înăuntru în Biserică se aflau cei doi clopotari. fântâni la care mergeau fetele în fiecare dimineaţă cu ulcioarele de ceramică ca să aducă apă peste zi. sau li se prelungea contractul pe încă un an de zile. flăcăii se duceau la fântâni cu noaptea-n cap.în ziua de SFÂNTUL GHEORGHE. în ziua învierii. . aceste mâţişoare nu mai erau aduse acasă. De ziua Sfântului Gheorghe. erau stropite fetele de către flăcăi cu apă proaspătă din fântână. „Veniţi ca să luaţi lumină"! Cei mai apropiaţi de preot îşi aprindeau lumânările apoi unii de la alţii. urându-le totodată măritiş cât mai grabnic. dacă se întâmpla ca să înceteze din viaţă cineva. 4. în vremurile mai îndepărtate. îşi umpleau câte două găleţi cu apă. în perioada zilelor de Joia Mare. obiceiul nu a dispărut ci s-a „modernizat". preot şi credincioşi.3. Flăcăul căruia îi plăcea de o fată. La miezul nopţii. mântuitorul tuturor neamurilor. pentru ca în timpul căldurilor de vară să nu se adune muştele în gospodării. în frunte cu preotul. Această manifestare constituia o mare cinste familiei.

După oficierea slujbei religioase specifică sărbătorii. După masă era program de voie pentru fiecare dar nu era permis ca să lucreze nimeni nimic în prima zi de paşti. interzicând manifestările lor în public. ducând şi patru Prapori din Biserică. acest ceremonial folcloric aflându-se şi în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură şi al Cultelor. preotul ieşea cu credincioşii la cimitir. Multă lume mergeau la Biserică. Nimiceşte-le Doamne nelegiuirile! Nu a fost interzis de către comunişti obiceiul ceremonialului căsătoriilor. se oficiază din nou o slujbă de rugăciune. de către patru bărbaţi din cei prezenţi. prin care preotul Roagă pe bunul Dumnezeu ca să ferească holdele de lăcuste. care din mare păcat.practicat şi se mai practică şi în prezent. Toată familia se spăla pe faţă în ziua Sfintelor Paşti cu roua adunată din lanurile de grâu apropiate de casele oamenilor. RUSALIILE: în ajun de duminica Rusaliilor. La cimitir. apreciindu-1 ca un valoros tezaur moştenit de la strămoşi. de grindină şi de alţi dăunători. copiii mai mărişori. fiecare gospodar îşi punea rămurele cu frunze de tei la poarta de intrare în curtea casei. a găsit teren fertil. nu au fost pe placul anticriştilor comunişti. în timp ce mamele erau plecate la biserică. ca în formă de pelerinaj.La orele 9 dimineaţa începea din nou slujba religioasă a învierii la Biserică. Nu mânca nimeni nimic până când se gustau păştiţele aduse de la Biserică. precum şi la grajdul vitelor. după cum urmează: 170 . Se ciocneu ouă roşii între membri familiei şi se cânta cu bucurie „Hristos a înviat din Morţi". cu tot palmaresul lor. doctrina marxist-leninistă. care se află în vecinătatea holdelor cu recolte agricole. adunau rouă după grâul din lanurile apropiate. încercând timp de 50 de ani ca să spele creierele oamenilor de aceste învăţăminte. injectân-du-le zi de zi. îmi face multă plăcere ca să prezint modul desfăşurării nunţilor în localităţile aparţinătoare comunei Tileagd. apoi se puneau pe masă bucatele pregătite pentru sărbători şi mânca fiecare cât îi era poftă. La terminarea acestei slujbe. stropite cu vin roşu). Toate aceste datini şi obiceiuri rămase din moşi strămoşi. în timpul acestei slujbe se pregăteau şi Păştiţele (cuburi mici de prescură. obicei care s. în vase curate. în casă şi în curte. iar femeile duceau la Biserică coşuri cu ouă roşii şi cu diferite alimente ca să le sfinţească preotul. pe gardurile de la stradă. în timp ce femeile împletesc cununi mici din spice de grâu pentru fiecare prepor adus de la biserică. aplicând metodele în mod mascat şi în zilele noastre. preotul oferea păştiţe fiecărui cetăţean care prezenta un păhărel curat în acest scop.

Mai trebuie să-şi găsească un „Grăitor".a) PREGĂTIRILE DE NUNTĂ Atât mirele cât şi mireasa. aceştia purtau un bastonaş „A la Monşer". . împodobiţi cu flori albe artificiale. Urmează apoi căutarea naşilor preferaţi. bastoane la care aveau legate mai multe panglici de culoare Roz. trebuie ca să fie un „OM SFĂTOS": Pentru a face invitaţii la nuntă. aveau rolul de a face invitaţia la nuntă familiilor înscrise pe o listă. Ca semn distinctiv de „Chemător'. Chemătorii. să ştie să vorbească mult şi frumosconvingător. Roşu. o persoană inteligentă. foşti prieteni din adolescenţa lor. viitori miri îşi căutau câte un Cehemător din rândul flăcăilor aşezării. atât la reverul hainei cât şi la pălărie. din familii apropiate lor şi pe cât posibil ca să fie oameni de vază în localitate. să cunoască foarte bine toate obiceiurile oamenilor aşezării. Cu alte cuvinte. cu onoare vă invită să participaţi la ceremonialul O scenă din spectacolul etnografic reprezentând pregătirea miresei pentru nunta din Tilecuş în 2004. Albă. naşi din partea Mirelui şi Naşi din partea Miresei. Formula de exprimare a invitaţiei la nuntă era următoarea: Familiile X şi Y din localitate. după ce au stabilit de comun acord data căsătoriei. anunţă preotul paroh şi îi cere ca să stabilească o zi de duminică pentru cununia lor. capabilă să conducă întreg ceremonialul nunţii. care să fie şi deştept şi prezentabil. cu atribute care îl onorau. Albastru. să ştie caracteriza pe fiecare locuitor în parte.

smântână. fiicei lor X. căsătoriei fiului. găini. brânză de vaci. simbolizând că de aici înainte ea va fi stăpâna casei. Y. în spectacolul etnografic „Nunta la Tilecuş". era aşezat un scăunel mic pe care se găsea o găleată zincată plină cu apă. preludiu a ceia ce a fost cu 70 de ani în urmă. Imediat lângă poarta de intrare în curte. şuncă de porc afumată. Mireasa trebuia ca să lovească zdravăn scaunul cu piciorul. după posibilităţile lor. reunind reprezentantele a două generaţii. în anul 2004. când în Tilecuş funcţiona impecabil un cor mixt pe patru voci. grăitorul. la intrarea în curtea casei mirelui. varză murată pentru sarmale. se aruncau peste ei o ploaie de boabe de grâu şi de orez. cocoşi. duceau părinţilor mirelui şi al miresei din timp. ca să răstoarne găleata cu apă. să cinstească mirii cu sume de bani care să-i ajute ca să păşească cu dreptul în 172 . pline cu fel de fel de bunătăţi iar muzicanţii încântau aparatele auditive ale nuntaşilor. sub bagheta deosebitului învăţător Petru Chirilă. Când se considera că ospăţul se apropie de sfârşit. făcea apel la nuntaşi ca fiecare. Mesele erau întinse în curte. ca să le fie traiul şi viaţa înbelşugată. atât la Biserică cât şi la petrecerea de nuntă care va avea loc Duminică data de Familiile care au fost invitate la nuntă. alimente ca: făină. în cuvinte bine potrivite. ouă. Când veneau mirii de la Biserică.Un grup vocal feminin. supravegherea ca toţi invitaţii să fie bine seiviţi la mese şi întreaga petrecere să se desfăşoare în condiţii optime. Grăitorul avea de aici înainte sarcinile cele mai deosebite.

.

cultivau câte un mic lot de pământ cu cânepă. începea „Dansul Miresei". pe lângă faptul că este un violonist talentat. în final. apoi preda banii noilor căsătoriţi. pe o bucată de hârtie. cu recomandarea să-i cheltuiască în mod chibzuit. grăitorul prezenta evidenţa contabilă a sumelor încasate din cinstea şi dansul miresei. Obiceiul era bine cunoscut de nuntaşi. Această plantă. Şezătorile aveau menirea pe de o parte ca fetele să-şi etaleze Florian Baciu a Meciului. Cu acest capitol se încheia petrecerea de nuntă. fiecare gospodar din satele aparţinătoare comunei Tileagd. cu ceasornicul în mână. despre care am relatat pe larg în paginile 71-73 din lucrare privind trecutul istoric al Comunei Tileagd. anunţa asistenţa cine cu cât a contribuit şi ţinea contabilitatea banilor încasaţi. coordonat tot de către grăitor. Este nelipsit de la petrecerile de nuntă. Grăitorul primea donaţiile.căsnicia lor. în acelaşi timp este şi Rapsodul satului Tilecuş. în căsnicie „FEMEIA ESTE CHEIA CĂMĂRII"! Dacă tot ne găsim la capitolul obiceiurilor din bătrâni. necesita un lung proces tehnologic până când ajungea fuiorul în furcile de tors ale fetelor în şezători. care constituia baza industriei casnice. 174 . când mireasa era aproape leşinată de oboseală. păstrător de tradiţii ale obiceiurilor vechi populare. aducându-şi fiecare contribuţia. precizând că mireasa a muncit pentru ei şi să nu se uite niciodată că. însoţit de toboşarul care îl secondează. începând cu Secolul alXIX-lea. merită ca să vorbim şi despre „ŞEZĂTORI". După încheierea acestei operaţiuni. Dansul miresei era scump plătit de către acei care-şi manifestau dorinţa pentru acest privilegiu.

zahăr. aflându-se în competiţie nedeclarată. s-au desfiinţarea toate loturile de pământ pe care se cultivase anterior cânepa şi odată cu aceasta s-au desfiinţat pentru totdeauna . ouă. Multe căsătorii trainice s-au întemeiat după cunoaşterea din aceste şezători. toboşarul şi dansatorii în spectacolul „Nunta la Tilecuş". urmărindu-se care torcea mai repede şi care producea fire mai susbţiri. aceste şezători decente. trăsăturile lor de caracter. fetele puneau mână de la mână şi aduceau din când în când. Odată cu venirea regimului comunist la putere şi în mod deosebit odată cu socializarea agriculturii. Pe de altă parte. întreţinea o stare sănătoasă de relaţii interumane. Pentru înfrumuseţarea atmosferei din şezători. servindu-i pe flăcăi cu aceste preparate. ulei în locuinţa unde se ţineau şezătorile şi preparau gogoşi sau cirighele. aflaţi în atmosferă încinsă a evenimentului. Căsătoriile erau considerate acte de mare răspundere şi nu se făceau cu uşurinţă. bineînţeles nu ca să toarcă fuiorul ci să observe hărnicia fetelor. care interesa tineretul. Nu se cunoştea în Epocă cuvântul „Divorţ". în şezători mergeau şi flăcăii din localitate. Şezătorile erau şi un fel de „Agenţi de Presă". afirmau cu toată convingerea că niciodată nu au mâncat aşa gustoase cirighele sau gogoşi. hărnicia între ele. ţinute în casele familiilor care se bucurau de toată stima în localitate. Aici se comunicau toate ştirile bune sau mai puţin bune. în tot cazul.Vedere reprezentând violonistul. inteligenţă şi prezenţa de spirit pentru a putea da replici adevărate unor provocări. Interesant este faptul că flăcăii care au gustat din aceste produse. făină. seriozitate.

printre aceştia găsindu-se şi tinerii din Tilecuş.Costumele populare ale Tilecuşenilor moştenite din moşi. strămoşi. . purtate de protagoniştii „NUNTAŞILOR BIHORULUI" la manifestarea care a avut loc în anul 2002.

Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru are o suprafaţă de 1295 ha pământ din care: 449 ha arabil. mai puţin semnificative. Au mai fost şi alte multe obiceiuri. familia Ratold din Putnok. 10 ha de livezi cu pomi fructiferi. 445 ha cu pădure şi 157 ha neproductiv. 35 ha fâneţe. pe lângă malul drept al Crişului Repede şi este străbătut de Şoseaua internaţională E.frumoasele şi beneficele Şezători ale fetelor. SATUL UILACUL DE CRIS Uilacul de Criş este o aşezare mică pe care o desparte de comuna Tileagd numai podul de peste Crişul Repede. Cazul acestor neînţelegeri au ajuns până la Curtea împăratului Ungariei care a încercat ca să-i împace. se întinde pe o singură stradă spre oraşul Aleşd. Pacea a fost adusă în anul 1422 de către doi tineri îndrăgostiţi. creînduli-se mari neplăceri. Se cunoştea faptul că pentru încetarea acestor frecuşuri. S-au pregătit şi actele oficiale în acest scop. începând cu anul 1336. 54 ha cu viţă de vie.15. arbuşti care sunt ocrotiţi de Lege. fiind aşezat pe moşia grofului Ratold din Putnok şi timp de secole a fost un măr al discordiei. continuând disensiunile între cele două familii. cu pietriş şi mereu umed din cauza apelor Crişului Repede. încă din anul 1336 au încercat să facă un schimb de pământ cu familia Csanâd. Aceşti tineri s-au căsătorit iar moşia care se afla în litigiu a fost dată ca zestre fetei . aşa că ne vom opri aici cu aceste povestiri. Câteva repere istorice Uilacul de Criş a fost atestat documentar în anul 1282 cu denumirea de „Pastă". dar schimburile de moşii nu s-au efectuat. din Tileagd. gazdele au fost acuzate că au cultiva Canabis. Dacă din întâmplare au crescut în grădina cuiva două-trei fire de cânepă. în pădurea Uilacului de Criş. O fată din Putnok. 145 ha păşuni. între descendenţii familiei Ratold din Putnok şi a familiei Csanăd din Tileagd. şi ce greu este să reconstruieşti ceea ce s-a demolat. Să vorbim acum câte ceva şi despre satele aparţinătoare comunei Tileagd şi le vom prezenta în ordinea anilor de atestare documentară. aparţinătoare familiei Ratold s-a îndrăgostit de un băiat care făcea parte din familia Csanâd. Ce uşor este să demolezi ceia ce a fost frumos şi bun. vegetează circa 200 cuiburi de ghimpe (Ruscus hipodosum).

învăţător fiindule Ilosvai Istvân. După revoluţie. foştii iobagi şi-au construit mici gospodării individuale. în anul 1770 au început construcţia unei noi şcoli spaţioase în locul celei vechi şi a fost dată în folosinţă pe data 8 septembrie 1773. două. care au fost scrise şi date publicităţii de către Cancelariile maghiare ale vremii. Din datele statistice oficiale rezultă că Uilacul de Criş. Râkosi Mârton 1778-1787. Jancso Sămuel. ajungând pe această cale amiabilă la întregirea familiei Csanad. Lengyel Jănos. Locuitorii localităţii Uilacul de Criş au muncit sub formă de iobagi pe moşiile familiei Telegdi. numit Pusta . Ercsey Gyorgy. 1903. Arany Lâzâr 18821888. Se mai menţionează în aceleaşi documente ale vremii că în anul 1313 la Uilac erau 22 de iobagi. Sâmfi Istvân 1788-1790. Despre învăţământ si viata spirituală Uilacul de Criş a avut o şcoală veche a cărei dată de construcţie nu se cunoştea. Balogh Zsigmond. în anul 1712 avea 13 familii.din Putnok. Gere Miklos 1888-1902. se poate pune întrebarea firească câtă populaţie putea să aibă Uilacul în anul 1282 când a fost atestat documentar?!! 0 casă. în 1719 avea 47 de familii iar în anul 1723 avea numai 29 de familii.Uilac. 178 . în cadrul comunităţii din care au făcut parte. când au început cursurile şcolare. Perei Istvân 1792. Harmath Jănos. Privind retrospectiv aceste date de arhivă. fiecare după capacitatea şi puterile lui.din februarie 1902 Szucs Kălmăn şi Bîro Kăroly. Kirâly Peter. în anul 1713 avea 22 de familii. Bânyai Istvân 1903-1904. Szentivânyi Istvân 1785-1788. Kovâcs Jănos 1790. începând cu anul 1769. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. Sândor Lajos 1904 şi în continuare. împărăteasa Măria Tereza a ordonat să se înfiinţeze şcoli populare în toate satele Ungariei. locuitorii Uilacului de Criş au demolat şcoala veche deteriorată. Kiss Jânos. Gazdag Jânos. Din cele mai vechi documente de arhivă rezultă că în anul 1759 aveau înscrişi la şcoală 8 elevi. Csete Mihăly. Dealungul anilor au predat la acesta şcoală următorii învăţători: Ilosvai Istvân 17701778. Ecsedi Antal 1875-1879. Boros Mihăly 1873-1875. Enghi Jozsef. fiind ultimul înscris în document. a grofului Haller şi a grofului Kornisi până la Revoluţia burghezo-democratică din anul 1848 când a fost desfiinţată iobăgia. Somogyi Jănos 1781-1785. Ţinându-se cont de această poruncă împărătească. un conac? Nu ştim fiindcă în actele de arhivă privind data atestării nu se specifică acest lucru. iar în anul 1719 era 45 de iobagi. Nagy Jânos 1871-1873. Bekes Mihăly. Fazekas Lajos 1879-1882.

sau a fost o pură supertiţie că puterea divină îi va ajuta ca să facă cât mai multe victime omeneşti în folosul puterii. au fost achitate de către următorii enoriaşi: Duma Iuliu. şedinţă la care s-a hotărât executarea lucrării de reparare şi aşezarea unei stele în vârful turnului. Barcsa Âron 1798-1804. armata maghiară a ridicat cele două clopote ale Bisericii din Uilacul de Criş şi le-au dus la topit pentru a face din ele muniţia necesară susţinerii primului război mondial. Vetesi Istvân 1789-1794. căruia li se plătea câte cinci creiţari anual.Despre viaţa . Duma Gyula 1898-1920. credincioşii din Uilac au frecventat duminica la slujbele religioase ale Bisericii Reformate din Tileagd. au procurat şi au donat al doilea clopot pentru biserică. Toate cheltuielile ce s-au făcut cu renovarea bisericii. necesitând întrunirea conducerii parohiale. luna iulie ziua 4. Szokolay Jozsef 1848-1890. în acelaşi an. Nu se ştie dacă ţara şi întregul Imperiu Austro-Ungar au ajuns atât de sărace ca să ridice clopotele bisericilor. Lucrarea a fost terminată la 1 martie 1887. nesemnificativă. Czegenyi Bălint. Uilacul de Criş a fost o comunitate mică. Csalănosy Istvân 1768-1775. în anii 1332-1334 a avut un preot cu numele Jânos. Pe parcursul anilor. de etnie maghiară şi de religie Reformată. Facsar Gyula în continuare. iar în anul 1862 a fost înzestrată cu scaune noi. biserica a fost înzestrată cu un clopotîn greutate de 208 kg. Bogdăny Jozsef 1775-1787. în anul 1913. Pap Jănos 1796-1798. Cert este faptul că Biserica Reformată din Uilacul de Criş a rămas fără clopote din anul 1917 până în anul 1924 când a fost înzestrată din nou cu două clopote. Sipos Jozsef. Kobe Jozsef 1794-1796.spirituală . biserica a fost reparată din nou. fiind acoperit cu tablă galvanizată. în anul 1792. . 0 perioadă lungă de timp. această biserică s-a deteriorat. Kâdăr Miklos 1920-1934. Vâradi Jozsef 1787-1789. Bîro Istvân 1830-1844 Lovas Daniel 1844-1848. Kâdăr Miklos. unul în greutate de 100 kg şi al doilea de 241 kg. Se mai cunoaşte că de alungul anilor. Szentpâli Denes 1741-1788.Biserica Aşa cum am mai arătat. Biserica reformată din Uilacul de Criş a fost slujită de către următorii preoţi: Kâszony Jancsi până în anul 1741. credincioşii Szokolai Iosif şi Jakab Kăroly. Să mai amintim câ în anul 1917. Kelemen Sândor şi primarul Bernâth Istvân. Turnul a fost construit în anul 1843. Cserepes Sândor 1804-1824. în anul 1760 şi-au construit o biserică din lemn în mijlocul localităţii. iar anul 1924 a fost acoperită în întregime cu tablă galvanizată. ceea ce a fost foarte puţin. Imre Istvân 1824-1830. iar în anii 1336-1337 a avut alt preot cu numele Mâtyâs.

Cu ocazia Recensămintelor făcute în anii 1830-1870. CASE RELIGII CIVIL PERSOANE ORTOMILIT. 757 941 757 396 631 418 284 53 2 Recensământul decembrie 1930 din 29 Nr . ROM. 483 de căsătorii şi 2061 decedaţi. în perioada anilor 17681880 a avut un număr de 2425 nou născuţi.BAŢI FEMEI . gos-TotalBărb. Recensământul populaţiei următoarele date NRNR CA CASE PPEPERS din anul 1880 prezintă ROMÂNI MAGHIARI GERMANI SLOVACI NECUA NOSCB . REFORMA ŢI EVANGHEL. GREC. aflate în păstrare pentru perioada respectivă. în 1857=440 persoane. anianianianişi peste1948374134241598911043042 1 180 . A LFAB ETIZ. IZRAIELIT 106 532 9 503 2 1 17 263 9 24 484 1 14 La recensământul din anul 1900 SUPR.REFOR.IZRATOTAL DOX CAT. a rezultat că Uilacul de Criş. în 1870=620 persoane.ROM. conform Registrelor de Stare civilă. TOTAL NECĂSĂTORIŢI TORIŢI CĂSĂ- VĂDUVI ŢAŢI pers. rezultă următoarele cifre: 1830 = 590 persoane.DOX CATOL.Situaţia Demografică a Uilacului de Cris Din documentele consultate la Arhivele Statului Sucursala Oradea.FemeiSub 77-1213-1924-6465 a anipodăriipers.. JUGĂRE MAŢI IELIT NR. CATOL. în anul 1850=618 persoane. ORTO. ALTE 2527 130 772 1 773 42 11 56 640 18 6 La recensământul din anul 1910 SCRIE ŞI ŞTIE UNDIVORCITEŞTE GUREŞTE BĂR.

ALTE GR. PENT. DE GOSPD.P. 0-9 ANI 10-19 ANI 20-44 45-64 ANI ANI 316 904 4 55 449 412 477 15 66 150 259 293 147 Recensământul din 20 ianuarie 2003 si ultimul TOT P RELIGII ROMÂNI MAGHIARI SLOV. SUPR.situaţie locativa NR. PERS. PERS. Ocupaţia de bază a populaţiei Uilacului de Criş este agricultura. aşa după cum am mai arătat.6 0 PESTE 60 ANI 299 982 483 499 124 857 1 63 60 233 84 43 La recensământul din 21 februarie 1956 TOTAL PERS. LOC. TERM. ROM. PERS FEM. DE GOSP. ÎNCĂL. BARBATI FEMEI 0-9 ANI 10-19 20-44 I 65 ŞI 45-46 ANI ANI PESTE ANI 1028 505 521 136 148 384 249 109 La recensământul din anul 1992 NR. TOTAL BĂRB. PERM. DE LOC. BAIE 339 910 1422 304 879 339 92 91 331 5 305 92 Uilacul de Criş mai are un obiectiv foarte important. BUC. EVG. PERS 879 436 430 13 345 66 2 3 45 84 3 8 26 2003 . viticultura şi creşterea animalelor domestice. LOCUITE CAM. ADV. CAM. Are aceliaşi condiţii pedoclimatice care au fost arătate la comuna Tileagd. IZATE ELECTR. NR. este vorba despre Moara sistematică pentru măcinat cereale care polarizează în jurul ei gospodării din aproximativ 20 de localităţi. REFORM. M. CU APĂ CANAL INST. ORTOD. ALIM. SLOVACI SUB 7 7-14 15-44 4 5 . ROMÂNI MAGH.-CAT. NR. PESTE ROBARBATI FEMEI MANI MAGHIARI SLOV. TOTAL 65 ŞI GOSP. . NR.La recensământul din 25 ianuarie 1948 NR. separându-le numai podul de peste Crişul Repede.

62 ha păşune. Poşolaca fiind o localitate mică şi având o populaţie preponderent de etnie maghiară. 8 ha livezi de pomi şi viţă de vie. 15 Rom. Tileagd. 182 . aceste date statistice au fost înregistrate la data de 20 ianuarie 2003. iar în anul 1850 a devenit moşia grofului Haller Săndor. 68 ha fâneţe. utilizând Poşta. Tot în 1336. 18 ha pădure şi 53 ha neproductiv. moşia folosită de către descendenţii familiei Pâzmăny. în anul 1336. Catolici. Conform evidenţei Serviciului de cadastru. 10 penticostali. aproximativ prin anul 1700. drept recompensă pentru a-i alina suferinţa accidentului în care şi-a pierdut 3 dinţi. 1 greco-catolic. printre care şi Tilecuşul. începând cu comuna Ineu până în districtul Borodului. A fost atestată documentar în anul 1291. cu pietriş pe lângă malul Crişului Repede. a cărui populaţie i-a dat mult de furcă grofului Haller timp de 5 ani. Armata şi Administraţia de Stat Română. cu tot răul care 1-a făcut populaţiei româneşti. 78 români şi 109 ţigani. cât şi la retragerea trupelor hortiste în toamna anului 1944 când le-a sunat ceasul istoriei. Poşolaca are 703 ha de pământ din care 494 ha arabil. Are un număr de 161 case şi o populaţie de 396 locuitori din care: 201 sunt maghiari. a trecut în folosinţa familiilor Ugray şi Bărâny. în urma cărora groful Haller şi-a vândut moşia unui mare comerciant-negustor. Din aceştia 208 aparţin religiei Reformate. poşolaca a fost luată în evidenţa Bisericii pentru contribuţie la taxele anuale. Din trecutul istoric al localităţii Poşolaca Satul Poşolaca a fost aşezat pe marea moşie a familiei Csanad. 53 baptişti. care cuprindea teritoriile a peste 26 de localităţi de pe valea şiterasele Crişului repede.SATUL POŞOLACA Poşolaca este o localitate mică. hărţuiele. 5 alte religii şi 7 s-a declarat fără religie. Telegraful şi Gara CFR. Poşolaca a fost donată de către Regele Carol I al Ungariei grofului Păzmânok Istvăn. la un turnir de exerciţii de luptă. Mai târziu. la ocuparea şi la părăsirea Ardealului de Nord. a cărui moşie se întindea pe teritoriile a 14 sate. nu a avut nimic de suferit atât după aplicarea Dictatului de la Viena în vara anului 1940. 97 Ortodoxi. nu departe de calea ferată Oradea-Cluj. nu i-a nedreptăţit niciodată pe unguri. aşezată pe malul stâng al Crişului Repede.

pers. Mureşan Nr. Incepând cu recensămintele popolaţiei din anul 1880 şi până în anul 2003. se explică prin faptul că în anul 1851 au fost mari inundaţii devastatoare pe Crişul Repede iar în anul 1870 a avut loc o epidemie de holeră.Situaţia evoluţiei demografice a populaţiei din Poşolaca Conform Registrelor de Stare Civilă aflate în păstrare la Arhivele Statului Filiala Oradea. Alţi1206101540540 58 9 29 431652 488 7 . civ. Alfabetiz. în Poşolaca s-a născut 1588 copii. rezultă că în perioada anilor 1780-1890.cat. In urma acestor Decrete. nu reuşea să facă faţă ritualului slujbelor religioase de îngropăciune. s-au înregistrat 445 de persoane. Ort. s-au căsătorit 495 de perechi şi au decedat 1439 persoaane.IzraLimba vorbită cat.OrtodoxiGrec. Mag. Populaţia lor 50 de familii au fost de religie Reformată. în anii 1820-1830. Poşolaca apare în evidenţele Statistice începând cu anii 1755-1784 când împărăteasa măria Tereza şi fiul său Iosif al Hlea au dispus înfiinţarea şcolilor populare la sate şi organizarea primului Recensământ al producţiei în ţara Ungurească. în 1880=379 persoane. Gr.Total Religia apar.Rom. de pers. Alţi82379601 17 296 5 46 29929 151 R Recensământul din anul 1900 S. Aceste evenimente au cauzat moartea a 88 de persoane din satul Poşolaca.Editura Staft . jugărNr. Scăderea numărului populaţiei la recensământul din 1857 faţă de 1850 şi la recensământul din anul 1880 faţă de 1870. C.1997 Coordonator: Traian Rotariu. în 1910=588 persoane. în 1890=490 persoane. Religia fiind preponderent reformată. în 1870=467 persoane. vom prezenta sub formă de grafic evoluţia demografică a localităţii Poşolaca după cum urmează: Recensământul populaţiei din 1880 .-cat. în 1850=418 persoane. în 1857=330 de persoane.Rom. Ref. de casePop. Statisticieni: Măria Seminciuc. cat. p. Poşolaca apare în Evidenţe cu 66 de case în care au locuit 83 de familii cu 399 persoane.de caseNr. Preotul satului Pal Lajos existent în acel timp. maţi ieliţi Român Magh. Limba vorbită Izr.Refor. Rom. iar în 9 case au trăit români ortodoxi.

184 .

de Total Bărb. Sub 7 7-12 ani gosp. t.157 14 44 ani ani ani 68 68 319 45. Recensământul din următoarele date 20 ianuarie 2003 prezintă Nr. şi citeşt e 588 384 Vorbeşt Bărb. pers.Recensământul din anul 1910 Total Scrie pers. 241 316 Văduvi Divor. Ţiga Ort Ro Gre Ref.Slov. ani 132 590 300 290 73 71 13-19 ani 94 20-64 ani 318 65 şi peste 34 La Recensământul din 25 ianuarie 1948 Nr. Bap Pen Alte religi loc.Ţiga m. Fem. Mag. m. 29 2 La Recensământul din 29 decembrie 1930 Nr. t. datorită regimului comunist la care mulţi nu s-au putut adapta plecând o parte din ei în Ungaria. 161 396 78 201 109 10 15 1 210 53 10 12 0 . de Total gosp. ccat. 173 621 Bărb Fe . a scăzut mereu în Poşolaca. 319 302 Sub 7. numărul demografic. i . ni 66 467 1 9 La Recensământul din luna ianuarie 1977 Total pers 506 0-9 ani 81 10-19 ani 55 20-44 ani 135 45-64 ani 142 65 şi peste 93 începând cu anul 1956. Total Rom. cat. pers mni . e ungureş te 588 304 284 Căsăt. pers.Peste 60 ani 60 96 71 Ro Mag. Fem. Necăsă t.

în 1884 a fost din nou renovată. Construcţiile se mai degradează dealungul anilor. Cel mai vechi are 45 kg şi a fost donat de către enioriaşul Daika Ferencz împreună cu familia sa. i-a căzut o parte din tencuială. Verseny Sândor 1933. în anul 1849 Gâbor Istvân a donat un clopot şi o bucată de pământ pentru grădina de zarzavat. Kekk Antal 1827. Olâh Jânos 1857. încă din anul 1336. dealungul anilor au fost următorii: Molnâr Andrâs 1779. Hunyadi Andrâs în anul 1835 a donat bisericii o treime din averea sa. a luat foc locuinţa preotului Szabo Jozsef. Preoţii la această biserică. Poşolaca a fost luată în evidenţa Papală pentru plata dijmelor ceea ce înseamnă că din vremea respectivă au avut o viaţă spirituală. dar lucrarea a fost de proastă calitate şi în scurt timp de la renovare. Kâpolnâsy Mihâly 1804. Biserica din Poşolaca are două clopote. în anul 1794 locuitorii Farkas Sâra şi Molnâr Andrâs au donat bisericii un Eclisiast. Molnâr Mihâly 1838. Jozsa Gâbor 1891. costând reparaţia 525 de rupii şi zece măji de grâu. în anul 1860. Onodi Sândor 1845. Szatmâri Lăszlo 1879. incendiu care a mistuit în flăcări jumătate din locuinţele aşezării. începând cu anul 1923. Szilâgyi Istvân 1792. pe locul unei foste case de rugăciune. Munkâcsi Mihâly 1793. iar în anul 1910 a fost un foarte mare incendiu în Poşolaca. în anul 1862 groful Heller Sândor a donat bisericii un jugăr de pământ. Kâpolnâsy Jânos 1834. Enoriaşii din Poşolaca au ajutat mult biserica dealungul anilor. Babicsâk Jozsef 1927. Invăţământul 186 . Hajdu Lajos şi familia sa au donat bisericii un loc mare pentru grădină. După 87 de ani. Szabo Pâl 1855. Bîro Istvân 1829. Fodor Jozsef 1919. Din unele documente de arhivă rezultă că în anul 1675 a fost construită Biserica din Poşolaca. Szinyei Mezo Istvân 1831. Din alte documente de arhivă a reieşit că în anul 1797 biserica din Poşolaca a fost renovată şi mărită ca spaţiu. nu s-a ştiut de unde. aparţinând unei religii bine definite. preoţii au fost foarte slab retribuiţi. Sipos Jânos 1905.Aspectul vieţii spirituale Aşa cum am mai semnalat şi în temele evenimentelor istorice. Pâl Lajos 1874. având mare nevoie de ajutorul enoriaţilor. preot fiind Huszti Istvân iar din anul 1686 l-au avut ca preot pe Szalontai Jânos. Baranyi Gyorgy 1798. Szabo Jozsef 1860. Atât în trecut cât şi în prezent.

Localitatea Poşolaca are şcoală elementară cu limba de predare maghiară începând cu anul 1755 când au fost înscrişi 12 elevi. . având ca materie de studiu scrisul şi religia.

La Nord-Est se află satul Poşoloaca 3 km distanţă. 2 km distanţă. Hotarul Tilecuşuli este aşezat într-o zonă de interferenţă a mai multor trepte geografice. tineretul în timpul liber îşi găsesc loc de recreiaţie în comuna de reşedinţă. la Sud se află comuna Vârciorog şi satul Şerghiş. Meszel Lajos 1854. Tileagd. slab productiv. Szatmâri Lăszlo învăţător de religie 1877. în parcelele Rovina şi Mezărători. distanţă 8-10 km. învăţători fiind următorii: Nagy Ferencz 1779. aplicând o agricultură de subexistenţă individuală. Gyongyosi Mihăly 1875. ambele la 8 km distanţă iar la Est se află comuna Ţeţchea şi satul Hotar. Balogh Lâszlo 1841. 2. legătură cu SOSEAU E 15 Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti şi cu oraşul Beiuş prin comuna Vârciorog. Poşolaca găsindu-se foarte aproape de comuna Tileagd. Ca posibilităţi de comunicaţie are drumul asfaltat în întregime. cu soluri brune. respectiv comuna Sacadat la 7 km distanţă. spre depresiunea Vadu Crişului . creşterea vitelor şi în mică măsură horticultura. o bună parte din populaţie şi-au completat necesarul de existenţă în aceste fabrici. în Poşolaca s-a construit o şcoală care a început să funcţioneze din anul 1797. După aplicare hotărâri împărătesei Măria Tereza din anul 1769. Ocupaţia de bază a populaţiei din Poşolaca este agricultura. SATUL TILECUS a) Aşezarea geografică şi pedoclimatică Localitatea Tilecuş este situată în partea de Nord-Vest a României la poalele munţilor Pădurea Craiului. După acestea au urmat până în prezent: Lacza Jozsef. pe terminaţiile colinelor munţilor Pădurea Craiului. Are ca vecini la Nord Staţia CFR 2 km distanţă şi comuna de reşedinţă Tileagd la 4 km distanţă. cu apă freatică la 3-5 m adâncime. în limba maghiară. 55 ha şi 342 ha păşune obştească. Are o suprafaţă de 1368Ha pământ. Cătunul Călătani. Bulbuc Ileana şi Marc Ileana. 917 Ha este arabil. Până când au avut activitate Fabrica de cherestea şi Uzina de Impregnat CFR. 1. la Vest satul Borşea. cu apă freatică la 510 m adâncime. Militcsei Jănos 1796. la distanţă de 26 km est de reşedinţa de judeţ Oradea şi la 4 km Sud de comuna de reşedinţă Tileagd. 54 Ha fâneţe şi păduri proprietate particulară. 188 .Terasa inferioară a Crişului Repede. Papp Jozsef 1835.Terasa superioară a Crişului Repede.Borod. Bor Geza.Primul învăţător a fost Kozâri Jânos.

îşi depun ouăle. alteori lipsesc timp îndelungat. veveriţe. uliul şorecar. dihori. am observat că avea pe cap un „V" mare foarte pronunţat.3. în timp ce simţeam furnicături pe şira spinării. îşi cresc puii şi toamna pleacă în ţările calde. Batracienii trăiau în apele stătătoare iar cârtiţele şi salamandrele numai în pământ. de la cap până la coadă. b) Fauna Cconstă din căprioare. Valea Veljului. inele de un alb imaculat şi de un roşu foarte aprins. cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. Aceştia nu atacau şi încercau să fugă la apariţia omului. Nu mai există de multişor o regulă ciclică ale celor patru anotimpuri. numai de către ele ştiute. . traversează extravilanul comunei Sacadat şi intră în Criş lângă localitatea Săbolciu. a cărei muşcătură este mortală dacă nu ajungi în 3-4 ore la un spital. Mai era şarpele negru de uscat şi şarpele verzui de apă. prepeliţe. cucuveaua. cioara. ducându-le în albia Crişului Repede. Existau şi probabil că mai există şi în prezent reptile. Berzele şi rândunelele sunt numai temporare. cu apă freatică între 10-35 metri adâncime. la vârsta de 14 ani. Clima este temperat-continentală de tranziţie. După ce i-s-a zdrobit complet capul. gaiţa. Era sub o brazdă de fân cosit. După ce taică-meu a imobilizat-o de tot cu o lovitură de furcă de fier. iepuri. Şopârlele. de culori diferite. ciocănitoare. brăzdează suprafaţa agricolă a Tilecuşului patru văi care colectează apele din precipitaţii când sunt mai abundente. De la Sud-Est şi de la Sud-Vest. fazani. Valea Rugii şi Valea Tăoiului. mierla neagră. foarte periculoasă. şoareci. coţofana şi multe foarte multe vrăbii. cârtiţe. foarte sperioase. piţigoi. uneori sunt prea multe. cu soluri albe. Vin primăvara. funcţie de circulaţia factor4ilor atmosferici şi a circulaţiei vânturilor. Eu am văzut un singur exemplar în viaţa mea. unde intră în valea Meghişei. • Din punct de vedere hidrografic. vulpi. foarte slab productiv. Vipera. întreaga localitate este dificitară. Terasa Piemontului Vârciorogului. Nu există nici un pârâu cu apă permanentă de izvor. sticleţi. respectiv din topirea zăpezilor primăvara. în parcela numită „Tăoi" şi tocmai sub brazda unde adunam eu fânul. cum aşi fi fost cuplat la o priză de curent electric. Precipitaţiile din păcate. Acestea se unesc la Călătani. ciocârlia. alergau în toate părţile la cea mai mică mişcare. când o atingeam cu furca pe spinare ridica în sus ciotul gâtului (nu mai avea cap) în semn de ameninţare. Este vorba de valea Meghişei. nevăstuici. era de culoare maron-cafeniu iar pe burtă avea alternativ. Am avut prezenţa de spirit să o imobilizez cu furca de lemn către pământ şi să strig disperat la taică-meu. pământ rar. care se cunoştea că sunt mai puţin periculoşi.

prin faţa caselor aliniate în şir indian. Petrileni. doi km distanţă de Gara CFR Tileagd. sălbatică. adevereşte că membrii familiei Csanad. care nu reuşesc să scape de „trântorii" pe care albinele ştiu să-i elimine la timpul potrivit. Aceasta construia fagure de dimensiuni mici. cu reguli şi responsabilităţi mai benefice şi mai sănătoase decât parlamentarii noştri din ultimii 15-16 ani. Această stare de fapt. de o dimensiune care să-i permită scoaterea şi introducerea căruţei în curtea casei. Tilechiu. Săbolciu. sau prin găurile săpate în lemn de către ciocănitori. din Piemontul Vârciorogului până la Valea Meghişei. respectiv pe ambele părţi ale drumului de acces. întinzându-se pe o lungime de 8-9 km. Săbolciu. Şuncuiuş şi Birtin. Bondarul sau albina neagră. Mai sunt şi albinele lucrătoare. prin poziţia sa geografică este aşezat pe o colină care coboară în mod lin şi permanent. Şuncuiuş. otrăvitori la înţepături. în găurile de şoareci pe mirişti. Capitoliul Bisericii Latine din Oradea. au împărţit între ei moşiile lor din tileagd. ca făcând parte din cele 11 sate Bihorene. Tăunul şi viespele. d) Repere istorice ale Tilecuşului Tilecuşul apare în trei documente oficiale ale vremii ca localitate populată începând cu anul 1280. pagina 169. pe ale căror teritorii se întindea moşia familiei Csanad. Momlomszeg. Poşoloaka. Birtin. Datorită acestei poziţii geografice. Pe de altă parte. Borşa. Tilechiu. Este vorba despre Birtin. Sacadat. Ciocănitoarea îşi desăvârşea opera la copacii care aveau putregai în interior. Poşoloaca. un deliciu pentru meniul ciocănitorilor. sunt săpate şanţuri pentru colectarea apelor de ploaie. Să mai arătăm că Tilecuşul. Dobicioneşti. Un alt document de arhivă vechi atestă existenţa Tilecuşului ca aşezare locuită de oameni din anul 1308 alături de Tileagd. Mai există o dovadă incontestabilă din care se poate vedea că tilecuşul nu numai că a existat cu mult timp înainte de Atestarea documentară de către 190 . Tilecuş. document care se găseşte în Istoria Românilor. Tilechiu.c) Insectele Nedoritul ţânţar anofel care răspândeşte boala de friguri. de dimensiuni foarte mari comparată cu albinele obişnuite. Poşoloaca. putregai în care se găseau anumite larve. Ineu. de la Sud spre Nord. îşi găseau locul prin scorburi de copaci bătrâni. Petrileni. Şuncuiuş. îl obligă pe fiecare locatar să-şi facă un podeţ în faţa porţii. organizate în familii mari. la data de 6 octombrie 1308. Botean şi Tilecuş. adunând miere comestibilă. Săbolciu.

suveică. dând naştere la construirea marilor fabrici textile. unde se află şi în prezent. A mai rămas numai fotografia ei pe care o vom anexa în copie xerox. inventând unelte de lucru care au revoluţionat Industria casnică. Socala cu anul de naştere 1498.Cancelariile maghiare. la solicitarea acestora. greabăn. Toate aceste unelte le vom prezenta în formă grafică la Capitolul „Folclorul local şi obiceiuri din bătrâni". Urzoi. cu care se forma o adevărată industrie casnică: Războiul pentru ţesut pânza (din cânepă. meliţă. pieptene pentru fuior. Această socală s-a moştenit din generaţie în generaţie. Răşchitor. au inventat şi au folosit mecanisme de lucru care au fost preluate şi perfecţionate în Epoca modernă. dovadă socala din anul 1498. aflându-se în proprietatea familiei Indrieş Petru şi Floarea a Lichi. Una din îndeletnicirile de bază a locuitorilor era producerea de îmbrăcăminte. trebuia să facă parte dintr-un set de unelte care concurau la ţesutul pânzei. Această socală. Documentul constă într-o unealtă de lucru denumită SOCALA. Iţe. cu 700-800 de ani în urmă. depenele mici şi mari. pe roata căreia este gravat artistic anul 1498. in sau lână). Constructorul acestui obiect de lucru.. moştenită din generaţie în generaţie deelungul veacurilor. putem să ne dăm seama că strămoşii populaţiei Tilecuşului. a fost un anonim din fosta populaţie a satului Tilecuş judeţul Bihor. a fost donată de către proprietari Muzeografilor Bihoreni în anul 1967. spată. Din analiza acestui set de unelte. respectiv data realizării obiectului de lucru. au „ciupit" 272 de ani din existenţa Tilecuşului ca localitate locuită de oameni. . făcându-i atestarea documentară numai în anul 1552. dar că avea un grad ridicat de civilizaţie.. Această socală a deţinut-o familia lui Indrieş Petru a Lichi din Tilecuş. Având în vedere documentele mai sus enumerate. putem afirma că Onoratele Cancelarii maghiare ale vremii. până în anul 1967. înegrită de timp şi de fumul de la opaiţa cu care se făcea iluminatul în trecutul îndepărtat. Să prezentăm setul de unelte din care făcea parte şi socala. înegrită complet de 17 6 . pentru ca să-şi justifice utilitatea. când a fost predată muzeografilor Bihoreni.

192 . A fost construită din lemn masiv de stejar iar axele învârtitoare din material fieros dur.secolele cărora le-a rezistat.

Oaza din mijlocul acelor păduri. Tilechiul a primit denumirea de „Telki" iar Tileagdul numele de „Telegd". Aici în interiorul ogrăzii şi-au înjghebat oamenii câte un adăpost. aşezarea a fost denumită „OGRADA". în mod tengenţial. iar viaţa locuitorilor -numai români . în evidenţele administraţiei stăpânilor. ungurii fiind înarmaţi şi bine pregătiţi pentru cotropire. trebuia să le cunoască denumirile. alungându-i pe băştinaşi de pe vetrele lor. fie prin tăiere fie prin ardere. Pornindu-se de la acest toponim. denumind-o „Ograda". Dealungul anilor. Precizez că în această parcelă aveau şi . pline de animale sălbatice: lupi. Denumirea de ograda a rămas însă şi există şi în prezent a unei parcele de pământ. căsuţe.Din alte surse de informare. Atunci s-a desfiinţat ograda iar Tilecuşul şi-a luat forma pe care o are şi în prezent. stejarul şi ulmul. în anul 1764. cerbi şi căprioare. în mod treptat au început să pătrundă elemente maghiare. făcând loc parcelelor agricole. Pentru a le putea administra şi exploata. se impunea ca să se alinieze casele una după alta în şiruri indiene. Terenurile care o înconjurau. aşezându-se pe lângă cursurile de ape şi pe terenurile întinse. bordeie. se cunoaşte că la începuturile întemeierii localităţii tilecuş. erau acoperite de o imensitate de păduri seculare. încet au fost defrişate. colibe. lărgindu-şi mereu ograda şi curăţind suprafeţe întinse pentru cultivarea plantelor nutritive. unde odinioară era o aşezare omenească. în timpul despotismului împărătesei Măria Tereza şi a fiului său iosif al II-lea. odată ocupată de către oameni. Astfel. începând cu Secolul al Xl-lea. unde se aflau la adăpost de furia animalelor sălbatice de pradă.şi-a urmat cursul ei normal. expresie care a rămas în uzul limbii maghiare până în prezent. în anul 1712 scrie despre două familii de iobagi cu numele de Baciu Ion şi Ursu Baci iar în anul 1720 se vorbeşte despre 6 familii de iobagi. în dorcumentele vremii şi în înscrierile Cancelariilor ungare nu se semnalează nimic despre această aşezare omenească. aceste terenuri îngrădite se numesc „Telek". populaţia Tilecuşului a crescut şi s-a extins mereu în aria lor de convieţuire. Ajungând la denumirea „Ograda". mistreţi. au îngrădit-o cu gard din trunchiuri şi crăci de copaci. Cu alte cuvinte. inventând şi făcându-şi fel de fel de obiecte din lemn pentru uzul gospodăresc. cronicarul Juko Zsigmond. vulpi. ograda a primit numele de „Telkeşd". punând stăpânire pe teritoriile aşezărilor autohtone. încet. pe fondul populaţiei autohtone româneşti din toate aşezările Bihorene. în care predomina Cerul. Pe parcursul timpului au apărut grofii acaparatori de moşii. când este vorba de o casă şi de curte îngrădită. s-a promulgat o lege. Dealungul veacurilor au defrişat pădurea. în interiorul ţarcului pe care l-au îngrădit. Pădurile. aşa numita „Tragere la Linie". Din păcate. urşi. fiecare după puterile şi priceperea lui. înţelegându-i sensul în limba maghiară.

cu sediul central în cetatea Biharea. respectiv Poşoloaca. mari meşteri constructori de biserici de lemn şi care au venit din apropierea oraşului Brad.părinţii mei o holdă de pământ. la un interval de 75 de ani de la primele consemnări. denumită astfel de către Secuii care au poposit aici pe la mijlocul secolului al XIV-lea. Ursu şi alte nume de familii ca Meze. Nu se exclude posibilitatea ca acest număr să fi fost întegit şi de fugarii care au făcut parte din mişcarea revoluţionară a lui Horea. Era proprietarul unei întreprinderi de cartografiere. Judeţul Hunedoara. 22954. fiind vorba despre doi fraţi. în care se vorbeşte numai despre 6 iobagi. la situaţia din anul 1787. la recensământul ce s-a făcut. ca fiind aproape de oraşul Oradea (Varadinum). 90 de familii şi 416 locuitori. în capitolul „Transilvania-Dacia Teatrum Orbis Terarum: se află textul şi harta Transilvaniei (295+420). Mane. Aşa cum am mai arătat. Tot în lucrarea respectivă s-a consemnat că Transilvania ocupă acea parte a Europei care era odinioară Dacia. 2. pe brazda lăsată de plug apăreau o mulţime de cioburi mărnte de ceramică smălţuită şi lucioasă. Pende şi Indrieş. în care este consemnată localitatea Tileagd. 90 de familii şi 416 locuitori. populaţia autohtonă din judeţul Bihor s-a organizat în voivodatul de sub conducerea lui Menumorut. după secolul al Xl-lea au pătruns elementele maghiare. între anii 1527-1598 care s-a născut la Anvers. declarată monument istoric în prezent. după 75 de ani când. cancelariile maghiare au găsit că Tilecuşul are 81 de case. explicaţiile acestui fenomen pot fi următoarele: 1. stabilind preitenii cu cartografii vremii. Aceste ţinuturi au fost cunoscute în mod amănunţit şi cartografiate de către Abraham Ortelius. care a fost atestată documentar în 1075. Se cunoaşte cu certitudine că numele de Indrieş a apărut la Tilecuş în anul 1782. în acele circumstanţe. Lucrarea se află la British Muzeum p. Lângă un Castru Roman de graniţă. precum şi biserica de lemn 194 . venite din Câmpia Panoniei. apărând numele de Baciu. în anul 1784. Aceştia au construit Biserica de lemn din Tilecuş. ocupând terenurile cele mai fertile şi alungându-i pe românii băştinaşi din proprietăţile lor. Iancu. Acestea ar fi explicaţiile cele mai plauzibile cum populaţia Tilecuşului a crescut de la 6 familii de iobagi în anii 1712-1720. Incepând cu Secolul al X-lea. aflăm că în anul 1787. fiind cea mai apropiată aşezare omenească de localităţile Tileagd. care s-au retras în zonele colinare. iar când se ara pământul pentru fertilizare primăvara sau toamna. A călătorit prin multe ţări Europene. Călătorind în timpul istoric. a luat fiinţă localitatea tileagd. atestare în care se găseşte şi localitatea Chistag. urmându-le şi alte localităţi de pe valea şi terasele Crişului Repede. mulţi locuitori români din Tileagd şi Poşoloaca sau aşezat în Tilecuş. făcând dovada că acolo cu sute de ani în urmă a existat o aşezare omenească. Tilecuşul să apară cu 81 de case.

cânepa şi inul. Ocupaţia de bază a popuaţiei Tilecuşului. respectiv faţă de proprietarii de moşii unde se găseau amplasate aşezările omeneşti. După atestările documentare ale tuturor aşezărilor Bihorene. secara. început şi calvarul populaţiei româneşti. Mult mai târziu a apărut o altă plantă necunoscută. construită după stilul gotic în anul 1783. adusă de către cineva din America. declarată monument istoric. „PORUMBUL" care cultivat intensiv. Odată cu efectuarea acestor recensăminte a 4 - Vedere ale celor două biserici din Tilecuş.din Brusturi. avea să devină hrana lor de căpetenie. construită în anul 1937-1939. aproape în fiecare an se făceau recensăminte ale populaţiilor din toate aşezările. recensăminte care aveau ca scop aplicarea impozitelor şi ale altor obligaţii faţă de baroni. care a fost demontată şi reclădită în curtea Muzeului Ţării Crişurilor Oradea. din trecutul îndepărtat a fost iniţial creşterea animalelor. care s-au făcut între secolele XII-XVI. de o rară frumuseţe şi Biserica din Lemn. prelucrarea lemnuli şi în măsura în care a reuşit să lărgească oazele despădurite. să cultive cerealele necesare existenţei lor: grâul. meiul. Feudalii maghiari. pe lângă faptul că îi deposedau de o bună parte din pământurile care le aveau îi supuneau la tot felul de dijme şi obligaţii. Biserica nouă cu 5 turnuri. perioadă în care a fost atestat şi Tilecuşul (1552). făceau şi presiuni asupra lor pentru a-i obliga să treacă de la credinţa Ortodoxă la religia .

1900 şi 1901. Dârzenia populaţiei Tilecuşului care şi-au apărat glia. De altfel. încât s-a îmbolnăvit de nervi şi şi-a vândut toate moşiile unui negustor bogat cu numele Brachfeld. Odată cu aplicarea acestei Legi. fiind înnobilaţi de către Regele Matei Corvin prin secolul al XV-lea când au emigrat în Ungaria. drept acordat încă de către împărăteasa Măria Tereza. aşezare unică în aprpopiere de calea ferată Oradea-Cluj. Un urmaş al fostului negustor s-a convertit la Religia Reformată. a consemnat că la recensămintele care s-au făcut în 1890. urmărindu-se deposedarea de pământ a ţăranilor. cu blazoane înscrise pe tăbliţe aurite. groful a spus: „Este semn rău pentru ţară când un negustor ambulant cu amănuntul. Un alto cronicar maghiar. Cronicarul ungur Mezosy Karolyi. Sătenilor li-se dăduse dreptul de a folosi o arie întinsă pentru păşunatul vitelor. împotriva agenţilor moşierului Haller Sandor. ca descendent din locuitorii Nurenbergului şi se fălea cu un şir nesfârşit de descendenţi din Armata de Cavalerie. Să mai notăm că mişcarea răscoalei ţăranilor din Tilecuş a luat proporţii de legendă în perioada anilor 1860-1865. Această pasăre de pradă. Haller Sandor).Catolică. după numele localităţii Tileagd. Borovszki Sandor. având aripile prea mari. care mai târziu şi-a luat numele de Telegdi. Tilecuşul apărea numai cu populaţie românească. unde îi polarizau moşiile. numai cu locuitori români. l-au afectat atât de mult pe corniţele (Prefectul judeţului Bihor. însăşi legea de sistematizare a localităţilor. aceştia s-au aflat timp de 5 ani în proces cu altă „Pasăre de pradă". După ce şi-a vândut averea. a avut un caracter profund politic. contele Haller Sandor era o personalitate îngâmfată. marea familie de grofi a lui Telegdi din Tileagd. dată de împărăteasa Măria Tereza în aul 1764. în lucrarea sa intitulată „Comitatul Bihor". ajungând la 96 de case şi 663 locuitori. Nu se putea împăca cu faptul că ţăranii analfabeţi din Tilecuş i-au înfrânt semeţia şi orgoliul. Lănţarii (inginerii 196 . avea moşii pe întinderea a 12 sate şi tot nu-i ajungea spaţiul. scria că la toate recensămintele făcute populaţiei. a „Ciupit" 200 hectare pământ din Arealul Tilecuşului. Pentru suprafaţa de pământ ce le-a rămas Tilecuşenilor după aplicarea Legii dată de Măria Tereza. ajungând Preşedinte al Prezbiteriului şi bun prieten cu Tisza Istvan. populaţia satului Tilecuş a crescut. moşierul Haller Sandor. mai vechile mişcări ţărăneşti au fost amorsate prin recadastrarea terenurilor. în lucrarea sa „Judeţele şi oraşele Ungariei". In Tilecuş. a degenerat în confruntări armate cu badigarzii boierului. ale cărui înaintaşi au fost originari din Nunrenberg. cumpără moşiile de la nobili"!!!. este de religie ortodoxă.

.

In toate aceste cazuri de decese. Cu toate acestea au fust duşi la războiul care nu le aparţinea. O femeie cu numele Diurcău Marinea a trăit 120 de ani. După atentatul de la Sarajevo asupra prinţului moştenitor Habsburgic. Inscrierea datelor de existenţă ale acestei femei au fost făcute cu litere Chirilice. Pe lângă exploatarea nemiloasă a nobililor maghiari. acuzându-i pe români de instigare la ordinea de Stat. la care Austro-Ungaria a participat în cadrul alianţei denumită „Puterile Centrale". obligatorie pentru fiecare bărbat valid din localitate: în caz de apariţie a unui incendiu. reiese că nu rare ori frigurile. In urma acestei nenorociri. Din Registrul morţilor aflat la Biserica ortodoxă a Tilecuşului. la suferinţele populaţiei s-au mai adăugat epidemiile care secerau zeci de vieţi omeneşti. căutându-se vinovaţi chiar printre sătenii care nu au fost la târg în ziua respectivă (din articolul apărut în Ziarul Crişana nr. furci de fier. Locuitorii Bihorului de etnie română. a mistuit în flăcări 6 gospodării afectând şi pe altele din apropierea lor. Anul 1911 a adus asupra Tilecuşului o altă nenorocire. o aşezare relativ mică. fără o pregătire prealabilă. făceau ravagii în rândurile populaţiei. semnal la care toţi locuitorii să pornească în fugă. victimele erau preponderent copii în vârstă sub un an. o puternică epidemie de holeră a făcut să decedeze 46 de persoane. Un caz cu totul deosebit a fost înregistrat în registrul deceselor din Tilecuş în anul 1870. Pur şi simplu au găsit un mijloc prielnic şi justificat de a-i extermina. Un incendiu puternic. topoare.arme în mulţimea de români. Tilecuşul. izbucnit nu se ştie de unde. necunoscându-le nici limba de vorbire şi nici comenzile. au fost introduşi pe front în primele linii de foc. deţinând până în prezent recordul de longevitate a vârstei din localitate. au fost vânaţi şi prinşi de către autorităţile locale cu „laţul" întocmai cum prindeau hingherii câini. târnăcoape. a condus la decesul a 38 de persoane în anul 1875. să fie anunţat clopotarul bisericii ca să bată clopotul mare. aducând cu ei: găleţi. într-o dungă. scări. La fel viruşii malariei (boală de friguri). în anul 1873. răspândiţi de ţânţarul Anofel. din 20 aprilie 2003). care prolifera în mlaştinile abundente. din cele două extremităţi ale satului spre centru. iar în anul 1888 s-au înregistrat în sat 26 de morţi. înregistrându-se zeci de morţi şi răniţi. un număr de 26 locuitori după cum urmează: 198 . şi-a adus ca supremă jertfă în acel război al grofilor şi al latifundiarilor. Nici unul nu făcuse armată până atunci. cazmale şi orice alte unelte care ar putea fi de folos la stingerea unui incendiu. în anul 1914 a izbucnit primul război mondial. ciuma şi holera. Obştea satului a stabilit următoarea măsură cu caracter permanent.

Popovici Florian 25. Iancu Dumitru 17. luând prin violenţă vitele şi toată agoniseala oamenilor mai înstăriţi. Nicolae 6. dar şi cu epidemie de holeră care a curmat viaţa la una sau două persoane din fiecare casă. cu toate nenorocirile şi victimele acestuia. Ca urmare. Aproape toţi aceştia şi-au pierdut viaţa prin Munţii Tirolului. 11. Citiş Nicolae Hotăran Florian 16. cunosându-se în cercurile administrative locale ungare că dânsul a fost obstacolul redutabil de netrecut în calea maghiarizării sătenilor şi la convertirea acestora la Religia Catolică. Cozma Simion 14. BaciuT. Baciu Forian 4. Indrieş Nicolae 21. Baciu V. indrieş Teodor 19. preotului Vasile Chirilă i-a fost dat ca peste 22 de ani să fie ucis de către alte bande ungare mai „CIVILIZATE" la data de 30 august 1940 când a fost ocupat vremelnic Ardealul de Nord. Indrieş D. Baciu Constantin 2. Culmea ironiei a fost faptul că. Baciu Teodor 8. bande organizate de jefuitori au pătruns şi în Tilecuş. s-a făcut Proclamaţia în cadrul Marii Adunării de la Alba Iulia. Nicolae 7. Meşter Dumitru 23. Mancu Crăciun 22. din contră. după 5-6 ani. Teodor 9. popa scăpând cu fuga pentru a nu fi ucis. Florian 5. Baciu Petru Chirilă Crăciun 12. după mărturisirile celor care au avut şansa ca să cadă prizonieri la Ruşi şi să reuşească să se întoarcă la familiile lor. Puterile Antantei nu au luat în seamă Declaraţia de la Alba Iulia. . în urma odiosului Diktat de la Viena. debili şi plini de păduchi. Preotuli Vasile Chirilă iau luat toate vitele şi porcii. 10. Baciu C. Iancu Petru 18. Tripe Ioan T. Baciu Crăciun 3. Anul 1917 este cunoscut nu numai ca un an de război. Stan Gligor 26.Nicolae 20. a dat frâu liber claselor exploatatoare ungare şi elementelor reacţionare. Perţe Petru 24. Preotul satului nu mai reuşea să-şi facă serviciul religios de înmormântări. Baciu Vasile 15. Baciu D. A urmat intensificarea luptei de eliberare naţională. Chirilă Dumitru 13.1.

pe 200 . In luna aprilie 1919. ajungând până la Budapesta unde în semn de umilinţă.Bandelor de jefuitori şi ucigaşi maghiari le-au căzut victime în anul 1918 Dr. Armata Română eliberatoare a curăţat Bihorul de bandele jefuitoare ale statului Austro-Ungar. Nicolae Bolcaş din Beiuş. au ridicat o pereche de opinci olteneşti lângă drapelul de stat. Ioan Ciordaş şi Dr.

ceilalţi vecini îi duceau zilnic lapte pe gratis din surplusul lor. iar populaţia Bihoreana s-a încadrat în realităţile social-democratice şi politice al regatului României. Dacă vaca vecinului era gestantă. începând de la cea mai fragedă vârstă. sentimentele de solidaritate umană. în acelaşi spirit îşi creşteau şi îşi educau copiii. Şi să nu uităm că educaţia copilului începe şi se face prin puterea exmplului. Copilul copiază în mod fidel ceea ce vede că fac părinţii lui. S-a oprit şi s-a aşezat pe linia de frontieră stabilită de către Pacea de la Trianon. a fost bunătatea sufletească. . Fiecare se străduia ca să muncească cât mai bine şi cât mai mult. în apropierea celor două biserici şi a magazinului sătesc. Ceea ce i-a caracterizat pe tilecuşeni în mod deosebit. După această ispravă umoristică. Vedere de pe uliţa principală a Tilecuşului. Armata Română s-a retras cu demnitate. între cele două războaie mondiale.frontalul Parlamentului Budapestan. Acest spirit de solidaritate umană i-a ajutat foarte mult să prospere şi să ajungă la bună stare. de într-ajutorare reciprocă în toate activităţile lor. dând o lecţie de morală elementelor care au produs crime şi jafuri în rândul populaţiei româneşti. ceilalţi vecini îi săreau în ajutor atât la transportul materialelor de construcţie cât şi construcţia imobilului până la acoperiş. Dacă un vecin începea să-şi construiască o casă ori alte dependinţe gospodăreşti. făcând aşa zis muncă de clacă.

vorbind cu toţii numai în limba maghiară. Bărbaţii mai voinici lucrau ca Ţapinari la descărcarea buştenilor uriaşi din vagoanele CFR şi la stivuirea acestora pe terenul de depozitare. respectiv transportarea lor la cele 5 Tilecuşii bun gospodari cultivau şi viţa de vie gatere. erau evrei şi maghiari. întrucât atât proprietarii fabricii cât şi cadrele de conducere la toate nivelele inclusiv şefii de echipă. lucrau la Fabrica de cherestea Tileagd. cu preponderenţă tineretul şi cei de vârstă medie. Limba vorbită era limba maghiară. ceilalţi muncitori angajaţi din comuna La arat cu bivolii. eventual a rudelor ore pe zi neîntrerupt (de la apropiate. pentru fertilizarea pământului pe colinele Tilecuşului. care funcţionau zece pe terenurile adecvate şi numai pentru nevoile familiilor. în perioada anilor 1920-1945 . De asemenea. apoi la încărcarea pe vagoneţi cu ecartament redus. ora 6 dimineaţa până la ora 18.TILECUS 450 Pe lângă activităţile lor gospodăreşti. cu repaos de masă două ore). femeile lucrau la sortarea pe dimensiuni a materialului lemnos semifinisat şi stivuirea acestuia după anumite reguli tehnice pentru uscare. cei mai puţin înstăriţi.

li-se pune la dispoziţie deşeuri pentru lemne de foc în cantităţi nelimitate şi la un preţ derizoriu. situaţia lor economică s-a îmbunătăţit simţitor în primul rând datorită spirituli lor . la care am mai făcut referire. locuitorii Tilecuşului. locuitorii satului Tilecuş au reuşit de-alungul anilor să schimbe radical înfăţişarea localităţii.Bivolii. nu au interzis nciodată vorbirea în limba maghiară pe teritorul Regatului Român. raportat la gradul de dificultate şi de calitatea muncii prestate. animalele cu forţă fizică deosebită. In plus. chiar dacă acum trăiau într-un Stat unitar Român Naţional. furnizori de lapte în cantităţi mici dar foarte gras. Cu toate aceste condiţii şi un climat destul de viciat. Harnici fiind prin moştenire genetică. bun pentru prepararea untului. în intervalul de timp 1900-2001. Autorităţile Statului Român. chiar dacă marea majoritate a locuitorilor Tilecuşului erau oameni săraci. în aceste circumstanţe. pentru a se putea integra în colectivele de muncă şi dacă îşi doreau ca să aibă zile bune. Fabrica de cherestea din Tileagd a fost de mare ajutor pentru locuitorii Tilecuşului. In perioada dintre cele două războaie mondiale. erau numai unguri sau români maghiarizaţi care nu mai ştiau să vorbească româneşte. dându-i aspectul unei aşezări prospere. ca să nu li-se facă şicane de către partenerii de lucru pe care nu-i putea nici alege şi nici evita. puţin pretenţioase la furaje. asigurându-le locuri de muncă stabile. trebuia să înveţe limba maghiară. un câştig decent în bani. docili în exploatare la transporturi. In acelaşi timp se dovedeau a fi mai puţin prietenoşi. Tileagd şi satul Poşoloaca.

La executarea lucrărilor agricole. guvernanţii de atunci. cu ocazia aplicării Legii de sistematizare a satelor (tragerea la linie). lucrat în condiţii pedoclimatice optime. plus sămânţa pentru culturile anului următor. putând duce fără mare efort. Cei mai bogaţi oameni din sat au fost fraţii Baiu Gheorghe poreclit Ştrăuţ şi Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi care. în funcţie de minciunile convingătoare abordate. în condiţiile pedoclimatice în care îşi duceau veacul. în anul 1917 au avut inspiraţia să se împrumute cu bani de la diferite Bănci din Oradea. oferind în schimb un lapte gras din care se putea produce cantităţi apreciabile de unt. se lansa de la tribună sloganul că: „Ţăranu-i talpa ţării!" Reprezentanţii celor daouă partide politice istorice (partidul Liberal şi partidul Naţional Ţărănesc) care se succedau la putere. foarte mulţi şi-au procurat ca animale de tracţiune bivoli care erau foarte rezistenţi la poveri. cu toate că în contextul propagandei electorale demagogice. veneau în mijlocul ţăranilor numai cu ocazia . oamenii harnici şi pricepuţi. în mod deosebit la arat. pământ aflat în hotarul satului Tilecuş. nelipsită din gospodăriile numeroase pe care le aveau. din vechea democraţie Burghezo-moşierească ca de altfel şi a celor din zilele noastre. Nu este o fabulaţie afirmaţia că de pe o suprafaţă mică de pământ. orientându-se în descoperirea de resurse ajutătoare. De fapt. trist era faptul că după 1919. puţin retenţioşi la nutreţul de întreţinere. brazda adâncă pentru fertilizarea solului. a păturii de jos. realizau recolte îndestulătoare familiilor La spălatul cânepei după topire.gospodăresc. Pentru locuitorii Tilecuşului. nu aveau în vedere şi în atenţie starea ţăranilor. această suprafaţă de pământ a fost luată prin violenţă de către grofii unguri în perioada domniei împărătesei măria Tereza. erau cele mai performante animale de tracţiune. locuitorilor Tilecuşului în anii ajungând şi pentru valorificarea 1919"1960 cantităţilor cu care să-şi plătească impozitul aferent către stat. cumpărându-şi fiecare câte una sută (100) hectare de pământ din proprietatea grofuli Telegdi.

în frunte cu premierul Adrian Năstase. Mai mult. nu au reuşit să facă şi să aplice o lege viabilă pentru înapoierea bunurilor materiale confiscate de comunişti. După revoluţia din 1989. Irigaţiile. au sărăcit ţara. dar ar necesita să fie traşi la răspundere penal şi să li-se confişte toate bunurile câştigate prin falsuri şi corupţie. dar îi îmbrobodeau cu fel de fel de taxe şi impozite. un agent secret îi făcea o cruce cu cretă albă pe spate. după modelul ţărilor europene dezvoltate (exemplu Olanda). vedeau în cabinele de votare cine cu cine votează. ca să le ceară votul. aşa cum au făcut-o ei. aplicându-li-se impozite şi pe fumurile de la locuinţe. când au văzut că le-a sunat ceasul Istoriei. oameni buni! Ce caută aceste două elemente retrograde în fruntea forurilor Legislative ale Statului? Aceştia nu numai că nu au simţul realităţii şi onoarea patriotică de a reprezenta aceste foruri legislative. iar în stradă îl luau în primire bătăuşii angajaţi. care au ajuns în guvern şi în Parlament ca să ne conducă ţara spre colaps. foşti criminali. Din păcate nici guvernanţii din zilele noastre nu se dezmint. Pepinierele. însuşindu-şi abominabilul dicton „SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE". foşti comunişti de notorietate. timp de 15 ani. foşti delapidatori. acoperindu-se cu masca democraţiei. au devalizat tot ce a fost bun în Gospodăriile Agricole de Stat. în calitate de preşedinte al Senatului. corb la corb nu-şi scoate ochii. fie că se aflau la guvernare. au ameninţat în mod deschis că vor obstrucţiona din opoziţie pe noii aleşi dacă nu vor adopta minciuna şi corupţia. ai regimului totalitar. aruncându-le „praf în ochi". a întregului popor muncitor. tot ce s-a muncit cu mâinile pălmaşilor. Când ieşea omul din cabina de vot. Comandanţii lor superiori erau politicieni. foşti corupţi şi ce or mai fi fost. profitându-se de aglomeraţia care era. Pe cine a interesat în ultimii 15 ani interesele de Stat ale României şi ale celor 22 milioane de cetăţeni? care o duc din zi în zi mai greu? TOVARĂŞUL Ion Iliescu. Nimeni dintre noii aleşi în Parlament nu s-a gândit să de o nouă direcţie agriculturii româneşti să se organizeze noi forme de asociere în ferme mai mici. după 15 ani de . Guvernanţii din vechea burghezie. prin diferite tehnici draconice. favorizând naşterea unei mulţimi de baroni din rândurile foştilor securişti. Şi culmea! S-au ţinut şi se ţin de cuvânt. Unul în calitate de preşedinte al Camerei deputaţilor şi altul. dimpotrivă. Noua Dinastie cripto-comunistă în frunte cu domnul Ion Iliescu. fie că erau în opoziţie.propagandelor electorale. Aceşti demnitari lipsiţi de demnitate. Nu auzeau nimic". au fraudat alegerile fără ruşine. ciomăgindu-1. nu numai că nu-i ajutau pe ţărani să ducă o viaţă mai decentă. Jandarmii aflaţi pe teren pentru menţinerea ordinii „Nu vedeau. Serele.! Mai mult.

lăfăială în fotoliul de la Cotroceni. înainte de expirarea ultimului mandat face „Gafa .

care şi aşa este alcătuit din exemplare amestecate. nici mai mult nici mai puţin numai de 7 ori a venit cu minerii la Bucureşti ca să obstrucţioneze şi să răstoarne ordinea de Stat. Aşa ceva nu putea să facă numai un dezaxat ca Hitler.000 de dolari. având un pronunţat spirit de clemenţă. ex preşedintele ţine morţiş să se aşeze în fotoliul de Preşedinte al Senatului. pitit cu 11. mai există şi un „dar"! domnul Adrian Năstase s-a ales din această afacere cu 700 metri pătraţi de teren pe Str. In opinia Măriei Sale. în ultimele zile aflat în exerciţiu îl graţiază pe Miron Cozma care.Secolului". victime ale condiţiilor de viaţă create de către urmaşii „Epocii de Aur Cripto-comunistă".B. . Ruşinea Secolului şi „Aplauze" pentru Justiţia Română care a instrumentat dosarul cauzei. dar nu graţiază nici un amărât din cei care au fost condamnaţi la 10-15 ani de închisoare că li s-au găsit trei frunze de cânepă în buzunar. Scena a fost văzută de întreaga ţară care a urmărit evenimentele la televizor? Ex preşedintele Ion Iliescu. maltratând forţele de ordine care au încercat să li-se opună şi în acelaşi timp distrugând bunuri materiale inestimabile. Ca să demonstreze cât de mult şi-a iubit progeniturile de aceiaşi culoare K.G. la sfârşit de mandat îl graţiază pe criminalul din vina căruia au murit zeci de persoane la Timişoara în 1989 luna decembrie şi încă 42 hoţi de marcă (delapidatori. Din textul acestei triste naraţiuni nu-l putem omite pe un alt fost politician deputat în Parlamentul României. a fost judecat şi condamnat la (cinci) 5 ani de închisoare. în exerciţiu la data respectivă. devalizatori de bănci. Nu a graţiat nici alţi amărâţi. După aceste macabre greşeli politice. domnul Adrian Năstase şi-a mai adăugat o plus valoare la vistieria sa de aproape şapte miliarde lei (Trăiască PSD şi corupţii lui! tot înainte spre Europa). clădiri şi autoturisme. condamnaţi la câte 2-3 ani de închisoare pentru că au furat o pâine şi o cutie de margarina pentru a potoli foamea copiilor acasă. omul care a furat peste două mii de miliarde lei. o sumă care ar putea constitui Bugetul unei ţări mai mici şi culmea culmilor! După 7 ani de cercetări. în timp ce valoarea reală a terenului se estima la 275. fiind vorba de „Oţul" GabrielBivolaru.000 dolari. la una din aceste acţiuni devastatoare a mulţumit în mod public Minerilor pentru tulburarea făcută în capitală. Se pune o firească întrebare: Cărei cauze s-a datorat faptul că Ex preşedintele Ion Iliescu. care a devalizat Banca Română de Dezvoltare. Dar. ce mai contează un senat. cu peste două mii de miliarde de lei. falsificatori. Nici nu observă că nu mai poate prezenta credibilitate. Din această afacere. dacă a reuşit să conducă o ţară către colaps.-istă. Zambacului din bucureşti. călcând în picioare normele de etică morală.

Nu mai pot merge la târgul săptămânal de Vinerea în tileagd. nu s-au înregistrat accidente. fiind tratat ca atare. pentru săpatul porumbului şi seceratul grâului. nu mai au unde să-şi rezolve problemele de ordin administrativ şi juridic. Drumurile însă până la Beiuş erau complet impracticabile. Grănicerii unguri înscriau în registrul zilnic toate persoanele care treceau frontiera. Locuitorii Tilecuşului. nu au piaţă unde să-şi desfacă surplusul lor de produse vegetale şi animale. cu ocazia sosirii trupelor de ocupaţie maghiare în 29 august 1940. Nu se permitea trecerea frontierei la lucru numai după orele 8 dimineaţa. în sezonul de vară. până lângă Praga. notând ora plecării şi ora sosirii. şi-au pierdut viaţa un număr de 29 tineri din tilecuş. Cel mai apropiat centru urban era oraşul Beiuş. ceea ce constituia o mare pierdere de timp util de lucru la unele culturi. de unde îşi procurau cele necesare gospodăriei. trecea peste partea de Nord-vest a hotarului localităţii. Nu au de unde să-şi mai asigure necesarul lemnelor de foc pentru sezonul rece. Ca urmare. atât pe frontul de răsărit cât şi pe frontul de Vest. la o distanţă de 60 km. Respectând aceste norme şi reguli stabilite prin convenţii Guvernamentale ale celor două ţări. Localitatea Tilecuş a avut foarte mult de pierdut în urma aplicării Diktatului de la Viena. cea mai fertilă. se afla sub stăpânire hortistă. Grănicerii unguri şi-au instalat imediat pichetul chiar pe linia de demarcaţie. Dintr-odată. presupunea că cel în cauză este spion. tilecuşenii se trezesc rupţi de lumea civilizată. se găseau în lanuri la orele 5 dimineaţa. din luna august 1940. Pentru executarea lucrărilor agricole şi pentru strânsul recoltei din proprietăţile rămase în Ungaria. după cum urmează: . privind trecerea frontierei prin punctul fix. nu mai pot merge la moară în Tileagd. cu excepţia uciderii preotului paroh al Tilecuşului. Posesorii acestor genuri de paşapoarte. unde s-a stabilit centrul de judeţ. în perioada celui de al II-lea Război Mondial. nu aveau voie să pătrundă pe teritoriul Ungariei mai mult de un km de la linia de frontieră. s-au eliberat paşapoarte zonale de trecere a frontierei prin punctul fix de grăniceri.După această dureroasă pagină de ruşinoasă istorie contemporană a celor ce au sărăcit ţara timp de 15 ani. să ne reîntoarcem la viaţa cotidiană a locuitorilor Tilecuşului. Noua frontieră stabilită de Dictat. venind dinspre oradea şi continuându-se în direcţia Chistag-Zece Hotare. respectiv pe coama cea mai înaltă a colinei Baranca. nu mai pot merge ca să lucreze la Fabrica de Cherestea şi la Uzina de Impregnat traverse pentru calea ferată. o treime din suprafaţa agricolă. întreprinderi la care şi-au câştigat o bună parte din săteni existenţa. Vasile Chirilă. Depăşirea acestei distanţe.

Baciu Ioan a Buri 6.Meza Gheorghe 27.Indrieş Ilie a Costani 19.Iancu Dumitru a Dărăbuţ 17.Luca Crăciun a Petelinţ 23.Lele Petru 22. a terorii şi a degradării morale a oamenilor timp de 45 de ani cu doctrina Marxist-Leninistă complet ateistă. 12. fiind recunoscut şi de Electrecord Bucureşti. care a declanşat un război Psihologic.Pende Ilie Perţe Florian Ba 28. Baciu Dumitru a Mihaiului 4. după ce a distrus o întreagă civilizaţie şi după ce a făcut cele mai mari crime cunoscute până atunci de istoria omenirii. Baciu Petru a Buri 7.Indrieş Ioan 20. Musafirii nedoriţi. Din nefericire. abia alfabetizat.1.Maliţa Ilie a Iii Minii 24. Prima grijă a comuniştilor de la Judeţ a fost aceea ca să-l elimine pe răspânditorul de cultură al tilecuşului. unicul în judeţul Bihor la data respectivă. irilă Ioan a Filipi 15. în ultima decadă a lunii mai 1946. Baciu Aurel a lui Ştrăuţ 2. Baciu Nicolae a Anei Uţi 8. un cor mixt pe patru voci.Inrdireş Iosif a Huschirii 21. învăţătorul Petru Chirilă care a reuşit în aul 1934 să creeze cu tineretul satului. tocmai acele elemente valoroase de care căutau să scape. Baciu Florian a Crăciunii 5. urmărindu-se cultivarea semniţei minciunii. irilă Crăciun a Surdului 14. diu Petru. au sosit în Tilecuş două camioane cu militari înarmaţi şi s-au oprit în dreptul şcolii primare unde. un rău detestabil a fost înlocuit cu un alt rău.Meza Crăciun a Ghiurchi Ani 26. învăţătorul Petru Chirilă îşi avea şi locuinţa. ciu Pavel a Mitri Alboai 16. nu s-au . Pur şi simplu a schimbat mentalitatea oemenilor neştiutori de carte. gdan Dumitru a Moaşii 13. în 3-4 ani de zile cu muncă intensă educativă. Baciu Dumitru a Găvrili 3. Danşe Teodor a Jupuneasă In noaptea de 8/9 Mai 1945 Germania Hitleristă a capitulat fără condiţii. poate şi mai rău decât primul. Ba Bo Bo Bo Ch Ch 9. ra Nicolae 10. dea Petru 11. Astfel. la nivel universitar.Iancu Petru 18. Acest lucru nu a fost pe placul comuniştilor pentru că mirosea a „Burghezie".Meşter Gheorghe a Mitruţi 25.

210 .G.-iştii securităţii.B. Deştepţi şi curajoşi. cu care să poată stinge presupusul incendiu anunţat prin trasul clopotului. scări şi alte unelte din gospodăriile lor. clopotarul a tras clopotul mare într-o dungă şi înainte de a se desmetici K. cazmale. topoare. au sosit peste 200 de bărbaţi în faţa şcolii cu: găleţi.aşteptat la reacţia sătenilor care nu erau altcineva decât urmaşii iobagilor din vrema moşierului Haller Sandor. furci de fier.

De data aceasta însă este vorba de prezenţa Dvs. au părăsit locuinţa în timpul nopţii fără să ştie nimeni unde au plecat. care făcea parte din echipa culturală şi juca foarte bine „Rolul Surdei" în piesă. a plecat. conform obiceiurilor noastre. da. Este un om frumos da şi deştept foc. Eroilor Tilecuşului. Asa se vorbeşte. a venit cu intenţia de a stinge un incendiu.Dar unde a plecat? De unde să ştiu eu unde a plecat? Unde a văzut lumea cu ochii! Ce? sunteţi atât de proşti ca să nu înţelegeţi că nu putea să spună unde se duce.Aaa! da. nu aud bine! Ce vreţi? (îşi pune mâna pâlnie) . plecaţi de unde aţi venit. Eu nu stiu! .Te-am întrebat unde este domnul învăţător?!! . în primul şi al II-lea spune. luându-l prin surprindere.Unde-i domnul învăţător? . lăsându-şi acasă o vecină. aici şi vă rugăm respectuos să ne spuneţi ce poruncă aveţi pentru învăţătorul nostru? Nu are nici un Această fotografie reprezintă Monumentul secret faţă de noi. căzuţi în lupte pentru Dacă nu ne puteţi apărarea gliei strămoşeşti. Păcat că sunteţi cătane periculoase. vă rugăm să Război Mondial. în total 55 de eroi. Şi voi sunteţi frumoşi. iar învăţătorul Petru Chirilă şi familia sa. a cerut ca să se facă linişte şi a spus: „Domnilor militari! noi suntem oameni paşnici. noi avem nevoie de acest învăţător şi nu-l lăsăm să plece nicăieri. Mulţimea care s-a adunat aici cu fel de fel de unelte.Clopotarul bisericii care a-iniţiat acţiunea. N-au găsit pe nimeni în locuinţă numai pe „SURDA". a plecat supărat! . A doua zi de dimineaţă au sosit cinci camioane cu securişti pentru ca să-l ridice pe învăţător. . Suntem prea mulţi ca să faceţi uz de arme şi vor mai veni şi alţii care din motive bine justificate încă nu au ajuns!" Cele două camioane cu militari au plecat fără zgomot.Surda: Cum? Ce? Haa!.

Mircea Maliţa. a fost necesar ca să mai mişte de pe posturi mai multe cadre didactice din satele bihorene. duşmani ai regimului. de-a dreptul dramatic. Procesul de trecere a ţăranilor de la modul lor de viaţă liberă. cu atelajele ce le aveau în gospodăriile lor. după ce „SURDA" i-a ridiculizat cu ironiile ei finuţe de „artist amator". nu aveau nevoie de cultură şi de oameni care gândesc creator. dar nu au avut curajul să o încalce în mod direct. Organelor politice judeţeneşti şi orăşeneşti nu le-a fost pe plac această imunitate. Obiectivul prioritar al consilierilor sovietici a fost aplicarea procesului de socializare a agriculturii. Ultimii ani de activitate ai patriotului şi talentatului om de cultură. Era Opera foarte bine pusă în scenă de către Primul Secretar ar Comitetului Central U. însă . Au găsit un alt mijloc pentru a-l desfiinţa şi îndepărta pe învăţătorul Petru Chirilă din Tilecuş.T. Pentru punerea în aplicare a acestei mârşăvii. judeţul Bihor. Comuniştii. formaţii culturale ce nu se găseau la data respectivă în nici o altă localitate din judeţul Bihor. învăţătorul Petru Chirilă s-a reîntors la domiciliu după 3-4 luni de zile. chipurile. La noua catedră unde a fost transferat. Aceştia erau consideraţi a fi periculoşi. S-au stins din viaţă amândoi soţii. se poate trage concluzia că şi supărarea poate să fie o boală cauzatoare de moarte. răspânditori de cultură. Este adevărat că ţărănimea română practica o agricultură de subzistenţă. a fost boicotat tot timpul din umbră.Cele cinci camioane cu securişti. având asupra sa un act semnat de către Gheorghe Gheorghiu Dej şi de Emil Bodnăraş. Ar fi fost prea riscant pentru ele. în cazul acestor doi oameni cu adevărate valori morale şi intelectuale. a fost foarte dureros. rupt de oamenii care îl adorau. Aceste măsuri erau gândite încă înainte de a lua sfârşit cel de al Il-lea război mondial. până la pensia pentru limită de vârstă. individuală. au făcut din nou cale întoarsă fără prada pe care contau. de către cozile de topor ale acelor organe politice până când l-au scos din învăţământ. la vârste premature. în prima etapă de cucerire a puterii. investit cu timbru sec şi cu ştampila Preşedenţiei Consiliului de Miniştri. transferându-l în anul 1948 la Şcoala Primară din comuna Brusturi judeţul Bihor. că se face o „Rocadă" a cadrelor. i-a prestat în calitate de director al Căminului de Bătrâni din Ciutelec. Pentru noul regim era important să aibă câţi mai mulţi „Roboţi" care să nu comenteze măsurile diabolice primite de la Cominternul din Moscova. Odată cu această mişcare au desfiinţat şi formaţia culturală din Tilecuş: corul mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori. act prin care i se asigura imunitate în faţa organelor represive. la noua formă colectivă. Am cunoscut o vorbă din popor care spune: „Să nu-i dea Dumnezeu omului atâta suferinţă câtă poate ca să ducă". puse în valoare cu multă trudă de către împătimitul de cultură Petru Chirilă.C.

obţineau produse ecologice în cantităţi suficiente pentru necesarul .prin priceperea şi hărnicia care i-a caracterizat.

în timp ce un pachet de tutun ordinar costa trei lei. iar politica Partidului Comunist Român era o copie fidelă a Stalinismului. Bine-nţeles că la nişte preţuri de batjocură. în timpul verii.S. o familia compusă din 4-5 persoane. Chiar şi pe front. Prin anii 1930-1940 de pe piaţa liberă Orădeană. zi-lumină. din lipsă de furaje cu ce să le întreţină. unt. pentru valorificare ca să-şi plătească impozitele şi pentru asigurarea seminţei necesară culturii anului viitor.. In Rusia a fost nu numai justificată dar şi necesară organizarea colhozurilor. în misiunile ce li s-au încredinţat. orz. de la primul până la ultimul erau beţivi. Aceste măsuri diabolice. păsări. Pentru înfăptuirea Socialismului victorios în U. din ordinul marelui conducător Stalin. jegosi şi leneşi. abia reîntors din prizonierat de război. ouă. prima măsură a fost stabilirea predării către Stat a cotelor obligatorii de: grâu. fără alte venituri suplimentare. care au participat în număr mare. în prima fază au condus la reducerea numărului de animale în gospodăriile oamenilor. când se treiera grâul. stătea în mod permanent lângă batoza de treierat. din 150 kg grâu trebuia să mănânce pâine în 360 de zile. femeile rusoaice. Oferta era atât de mare încât preţul grâului la kilogram era de un leu calitatea I-a.R. Tânărul locuitor al Tilecuşului.S. Ca urmare. Ioan Urs. au fost exterminaţi peste 3 000 000 (trei milioane) de cioloveci. urmărind după grafic cum se respectă jefuirea oamenilor de bunurile lor. pentru a constrânge ţăranii să organizeze gospodări agricole colective de producţie (Colhozuri).familiei. întru-cât bărbaţii ruşi din mediul rural. Au fost cazuri când gospodarii care altădată au dus în gospodăriile lor câte 2500-3000 kg grâu. Deci. Partidul Comunist Român nu a posedat tipare proprii pentru socializarea agriculturii şi le-au împrumutat de la „invincibilul" partid al marelui popor rus. s-au dovedit a fi mult mai eficiente decât bărbaţii. dacă erau descoperiţi de către politruci. Numai femeile lucrau întinderile mari de pământ ce le aveau. lapte. li se confisca marfa şi li-se aplica amenzi usturătoare până la privarea de libertate. în cel de al II-lea război mondial. după ce a băut la bufet 2-3 pahare de tărie. produse prin muncă grea. sute de vagoane de grâu săptămânal după strângerea recoltei. şi-a exprimat gândurile cu . activistul comunist Pintye Emeric de la Plasa Tileagd. secară. Volumul cotelor a fost ridicat mereu până la limita imposibilului. lână etc. să ducă acasă după reţinerea cotelor obligatorii către Stat. Viţeii nou născuţi erau sacrificaţi în mare taină întrucât. comercianţii evrei cupărau şi expediau la export. Se pune întrebarea firească: de unde va avea acest gospodar sămânţa necesară pentru însămânţările de toamnă?! Ooo! Nu! Asemenea întrebări nu se puteau pune când era vorba de adaptarea la noile condiţii de viaţă impuse de Partidul Unic. numai 100-150 kg grâu.

voce tare. 175 de grape. repejor a fost judecat şi condamnat la 4 ani de închisoare. In urma seismului prin care au trecut schimband o formă de viaţă liberă cu altă formă necunoscută. cu toate bunurile lor proprietate personală „DE BUNĂ VOIE ŞI NESILIŢI DE NIMENI". Pentru aceste câteva cuvinte. s-au desfiinţat toate loturile mici pentru cultivarea cânepei. Ioan Urs. 3 trioare pentru grâu. în ciuda faptului că doctrina celor care le stabilea norme de lucru erau complet ateişti. tilecuşenii care au posedat pământ. lipsit de orice drepturi civile. Se spune că timpul cicatrizează rănile şi că obişnuinţa devine o a doua natură. două batoze de treierat grâu. 4 boi. consideră că hrana lui este cea mai gustoasă. Oamenii satului au privit cu seriozitate drumul ce-l aveau de urmat. om de rea credinţă. 190 pluguri cu câte o brazdă. 211 ha păşuni şi 30 ha fâneţe. 12 semănători pentru grâu. Constrânşi prin aceste măsuri diabolice şi ne având nici o altă alternativă. două prăsitoare de porumb cu tracţiune animală. un locomobil cu abur şi un cazan pentru fiert palincă de prune. iar după executarea pedepsei. animale şi atelaje de lucru. însumând în cursul anului 800 de membrii cooperatori. tilecuşenii. 200 căruţe. Deci. ei nu începeau lucrul până când nu spuneau „Doamne ajută-mă" şi după încheierea fiecărei zile de lucru. Adio furcă cu fuior. treptat au început să se înscrie în colectivitate. spunând că atâta timp câtva trăi el nu se va organiza gospodărie agricolă colectivă în satul său! Cineva. Şi viermele care trăieşte în hrean. în primul an de activitate colectivă. Dar să nu dramatizăm lucrurile şi să renunţăm la metafore. în urma Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 35 iunie 1949. 9 semănători pentru porumb. adio pentru totdeauna frumoaselor Şezători unde mergeau fetele seara cu furca să toarcă fuiorul şi să primească flăcăii din când în când cu gogoşi calzi şi cu cirighele. repede. care deţineau 714 ha pământ arabil. au început să se adapteze la noile condiţii. două ateliere de fierărie. închizându-li-se gura la toţi. au obţinut o . avea agăţăat de gât Stigmatul de condamnat politic. a informat organele de securitate (KGB-ul) românesc luat după tiparele sovietice. au început să obţină rezultate din ce în ce mai bune. Pe parcursul timpului. Pedeapsa a executat-o în întregime la vestita închisoare din Aiud. la 13 martie 1962 s-a constituit Cooperativa Agricoiă colectivă de producţie Tilecuş. harnici fiind prin moştenire genetică. Inventarul mijloacelor de producţie se compunea din: 87 cai de tracţiune. una vânturătoare. Cu baza materială de care au dispus. Odată cu constituirea Cooperativei agricole de producţie Tilecuş. îşi făcea semnul crucii şi spunea: „Doamne îţi mulţumesc că m-ai ajutat". Acest incredibil eveniment a băgat groaza în oamenii satului şi în satele vecine. aşa cum de fapt s-au petrecut lucrurile în toate localităţile rurale ale judeţului Bihor şi ale întegii ţări.

cantitate de 797 kg grâu boabe la hectar şi 678 kg la porumb. De la aceste rezultate de început. prin aplicarea unei agrotehnici .

zootehnişti. unde au fost pregătiţi tehnicieni agricoli. folosind ca material de construcţie cărămidă arsă şi elemente din B. atât la întreprinderile Agricole cât şi la Staţiunile de Maşini şi Tractoare. Pe parcursul timpului s-a dezvoltat învăţământul industrial Agricol. adresându-i odată cu mulţumirile şi scuzele de rigoare pentru atitudinea lor anterioară. fie la Cooperativa agricolă colectivă fie la Fabrica de cherestea sau Uzina de impregnat CFR. unii mai puţin avizaţi. cu camere spaţioase şi cu geamuri mari.250 kg grâu la hectar şi 2293 kg porumb boabe la hectar. Acei săteni care iniţial s-au opus lucrării de electrificare a localităţii. s-a îmbuntăţit substanţial. situaţia economico-financiară a fiecărui individ şi pe familii. Nu numai atât. precum şi la alte unităţi de Stat. combinieri. cultură şi confort.corespunzătoare. Ca urmare. fiu al satului din moşi strămoşi. să elimine construcţiile clădite până în 1945 şi să construiască case noi. covoarea persane pe jos. frigidere. încadraţi fiind în muncă.. Ca la orice noutate. au rămas sceptici. a luat legătura cu toate familiile din sat. dar noile locuinţe au fost dotate cu mobilă stil. când au apărut primii absolvenţi a-i şcolilor profesionale şi ale liceelor de specialitate. oamenii au început să-şi revizuiască gospodăriile. A mai însemnat emanciparea şi lărgirea orizontului cunoaşterii. a luat iniţiativa pentru introducerea curentului electric în localitate. începând cu anul 1965 s-a schimbat şi structura socială a Tilecuşului. acoperite cu ţiglă nouă. fiecare din persoanele ajunse la majorat. vorbindu-le pe înţelesul tuturor despre avantajele mari care le-ar aduce realizarea acestui deziderat. veterinari şi altele. respectiv la Staţiunea de maşini şi tractoare. domnul profesor loan Meza. a deschis drumul tilecuşenilor spre civilizaţie. Partea bună a fost că marea majoritate au înţeles avantajele iniţiativei. Incepând cu anul 1966. Bine înţeles că era necesar ca să contribuie fiecare locuitor cu cota-parte din valoarea lucrării. producţia de cereale a crescut în mod progresiv. au venit ca să-i mulţumească directorului Şcolii pentru iniţiativa luată. Lucrarea a costat 660. Mulţi dintre absolvenţii acestor discipline au fost angajaţi la Cooperativa agricole de producţie Tilecuş unde au lucrat până în anul 1992 când s-a destrămat unitatea. ajungându-se în anii 1979-1980 la o producţie de 1.000 lei fiind suportat în întregime de către locuitorii satului. Această inestimativă lucrare. In acest scop. Aceşti primi absolvenţi au fost angajaţi în masă. respectiv întreaga aşezare. tractorişti. S-au adunat banii necesari şi s-au început lucrările care au fost terminate în anul 1968. . acoperind distanţa de 8 km lungime. maşini de spălat rufe şi alte aparate electrice de uz gospodăresc.C. televizoare.A. Introducerea curentului electric a însemnat pentru înteraga populaţie luarea contactului cu lumea civilizată prin intermediul radioului şi al televizorului.

Tot ca o realizare de construcţie şi tot în aceeaşi perioadă de timp o putem evidenţia Casa de rugăciune a credincioşilor Penticostali din Tilecuş. în următorii 45 ani s-a trecut de la agricultura de subzistenţă la aceea de producţie intensivă. a crescut considerabil ca urmare a hărniciei oamenilor muncii numai că doctrina comunistă suferea de fobia centralizării. rapiţă şi plante furajere. o sală profesorală. Averea Gospodăriei colective Tilecuş. Tot în acest interval de timp s-a mai construit un Magazin sătesc în mijlocul satului. Să mai notăm că după colectivizarea agriculturii. pe locul unde s-a aflat Primăria Tilecuşului când avea titlul de comună (1935-1939). Aceste creşteri de producţii au condus la dezvoltarea secotrului zootehnic.oglindind creşterea puterii economice a proprietarilor. din beton şi B. obţinându-se atât la grâu cât şi la porumb între 80 şi 100 vagoane anual. bibliotecă. o bibliotecă cu sală de lectură. zidite din cărămidă arsă. ajutat în primul rând de către devotata sa soţie. fiind născut în Tilecuş şi dăruindu-şi o bună parte din viaţa sa educaţiei generaţiilor de copii născuţi în satul său natal. construite în acest interval de timp după cum urmează: trei săli de clasă lângă şcoala care a fost construită în anii 19251927. Trebuie să precizăm că toate aceste edifici poartă amprenta iniţiatorului. pe terenul care li s-a donat în strada Veljului. au apărut în Tilecuş o nouă generaţie de construcţii de locuinţe cu dotări igienico-sanitare. legătură cu şoseaua naţională Oradea-Cluj prin Tileagd şi cu oraşul Beuiş prin Vârciorog. sfeclă de zahăr. sală de cultură cu instalaţii pentru cinematograf plus două încăperi pentru alte activităţi. construindu-se 3 grajduri mari. când au fost terminate lucrările de astfaltare a drumului din întreaga localitate. începând cu anul 1980. având 4 săli de clasă. Imbunătăţirea puterii economice a locuitorilor Tilecuşului în perioada anilor 1962-1992 se mai reflectă în edificiile de interes general. în care au fost crescute 400 de bovine şi un saivan cu 600 de oi. cânepă pentru fibre. construită prin contribuţia credincioşilor. în perioada anilor 1974-1978 s-a construit o nouă şcoală cu un etaj. învăţătoarea Valeria Meza şi de celelalte cadre didactice care se poate spune că au „rulat" prin Tilecuş în primii lor ani de activitate. Lucrarea a fost făcută în anii 1961-1964 şi a costat 150 000 lei la valoarea leului din anul 1960. trei camemere pentru materiale didactice şi un grup sanitar. Construcţia a fost făcută din cărămidă arsă şi beton armat.C A. Pe lângă aceste produse de bază se mai cultivau ovăz. un laborator. costând peste 450 000 lei. cartofi. unele chiar şi cu etaj. conducătorii . Un cămin cultural cu 450 de locuri. floarea soarelui. Astfel.Viaţa confortabilă a tilecuşenilor s-a îmbunătăţit şi mai mult începând cu anul 1973. profesor Ioan Meza şi fost Director al Şcolii Generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv. o cancelarie. lupin.

Bine înţeles. A fost însă o mare dezamăgire. Cunoscându-se fenomenul cât şi cauza dreaptă a truditorilor. atât în produse cât şi în bani. cu antene parabolice şi cu autoturismul în faţa casei. făceau promisiuni lucrătorilor că vor primi plată mai bună. cum erau obişnuiţi. li-s-a dat jumătate din ceea ce li s-a promis. Poşoloaca şi Călătani. La plată însă. pentru munca depusă. Nimic nu mai mergea cum ar fi fost de dorit. în baza indicaţiilor primite de la Judeţ. au administrat bunurile produse de Gospodăriile agricole Tilecuş. în marea lor euforie a momentului. în şedinţele de bilanţ care aveau loc iarna. paznicii se prefăceau că nu văd nimic. înainte de recoltări. Uileacul de Criş. în anii următori. care gândesc simplu şi la obiect. dând speranţe oamenilor de mai bine. Parcă toată lumea avea o premoniţie că are să se întâmple ceva. Bălaia. unităţii agricole de la Centru şi activiştii de partid de la centrul de comună. Pe neaşteptate a venit Revoluţia din decembrie 1989 care a schimbat totul. întrucât muncitorii. fenomenul nu a mai putut fi înlăturat.Aşa arată casele din Tilecuş în prezent. oamenii nu au gândit lucid în . Din această cauză. cu un anumit interes economic pe care nu trebuia ca să-1 cunoască „Pălmaşii". la lucrările de întreţinere a culturilor precum şi la recoltarea acestora. Cu toate măsurile de pază luate prin Gărzile Patriotice. muncitorii sustrăgeau în ascuns din recoltele ajunse la maturitate. Oamenii munceau sârguincios tot anul. au trăit cu convingerea că au fost înşelaţi. Aceste organe. Fotografia a fost realizată în anul 2000.

A. preponderent în rândul copiilor şi a celor de vârsta a 3-a. filiala Oradea. nici măcar unelte de lucru rudimentare pe care le-au avut anterior. proprietarii de pământ în starea lor individuală nu mai aveau animale de tracţiune. S-au şcolit şi odată cu emanciparea.P. Tot în acelaşi document se menţionează că în anii 1873-1875 a fost în localitate epidemie de Ciumă şi de Holeră iar în anul 1880 a bântuit malaria. dacă nu şi să ajungă vedete la Hollywood. Aşa se explică faptul că circa 50% din suprafaţa agricolă a Tilecuşului a rămas la odihnă. unul după altul şi-au făcut bagajele sumare şi au plecat până la capătul drumului. Cu alte cuvinte. Nu şi-a dat nimeni seama că adevăraţii ţărani care iubeau pământul şi care la orele 5 dimineaţa se găseau în lanuri la lucru. Oamenii şi-au luat pământurile cu care au intrat în colectivitate. încet. Din anul 1990 până în anul 1997 părea totuşi că treburile merg destul de bine. viseză „Cai verzi pe pereţi". Dar până când?!! Mişcarea demografică a Tilecuşului Din documentele consultate la Arhivele Statului. în anii 1990-1992 s-au destrămat toate Cooperativele agricole colective. Aceasta cu atât mai mult că Fabrica de Cherestea Tileagd şi-a încetat activitatea din anul 2002 iar uzina de Impregnat traverse CFR Tileagd şi-a diminuat foarte mult obiectul muncii. . au crescut substanţial preţurile la toate prestaţiile de servicii (lucrări mecanice). nu ştiu preţui ţărâna pentru care moşii şi strămoşii lor şi-au dat viaţa. demolând C. cu pensiile celor îndreptăţiţi.-ul au sărit din lac în puţ. nu aveau nici piaţă de desfacere pentru plusul de produse peste coonsumul familiei.. dealungul celor 30 de ani. în mod deosebit acei oameni care se mai găseau pe posturi de „Gânditori". Primul lor gând a fost a omului din „PREISTORIE" pe ce să pună mâna şi cu ce să se aleagă din rezultatele muncii celor mulţi timp de 30 de ani cât s-a format patrimoniul Gospodăriilor Colective. Deocamdată. Şi mai era ceva foarte important. pregătindu-se trecerea ei în conservare. iar tineretului care a mai rămas în sat nu-i place ca să mai lucreze pământul. am găsit un document care atestă că localitatea Tilecuş. dar nu şi inventarul gospodăresc care s-a evaporat. mai soseşte lunar poştaşul aproape în fiecare casă. Subvenţiile primite de la Stat erau mai mult simbolice. în anul 1787 avea 81 de case. Se pune legitima întrebare? Spre ce direcţie se îndreaptă agricultura Tilecuşului? Singura soluţie ar fi înfiinţarea de mici ferme asociative. încet. Pe de altă parte.perspectivă. Aceste boli au făcut 110 victime omeneşti. nu mai aveau îngrăşămintele ecologice tradiţionale. 90 de familii şi 416 persoane. nu şi-au format această deprindere din adolescenţă. Incepând cu anul 1997. După Revoluţie.

Chirp. A existat un singur evreu temporar. de case 119 Total pers. de case 84 Total persoane 403 Ortodocsi 1 Izraeliti . .4 Limba Maternă Romana Ebraica 399 4 399 La recensământul Populaţiei din anul 1900 Sup.La Recensământul populaţiei din anul 1880. 660 22 Izraeliţi 10 Ortod. Lemn 2 2 2 150 Populaţia Tilecuşului în anii 1850-1910 1850 410 1857 386 1870 511 1880 403 1890 540 1900 682 1910 870 Descreşterea numărului de locuitori din anul 1857 faţă de anul 1850 şi din anul 1880 faţă de anul 1870. 86 Ştie un. La recensământul din anul 1910 Scrie şi cit. Mozaică 660 22 10 Nota redactorului: în Tilecuş nu a existat niciodată unguri şi nici zece evrei în acelaşi timp. s-a datorat epidemiilor de Ciumă şi de holeră. Şi de aici se poate observa tendinţa cancelariilor ungare de a diminua numărul locuitorilor de etnie română.Total Total Starea civilă gureşte Bărb. Căsăt. au rezultat următoarele Număr . 158 438 432 553 258 56 3 Pereţii caselor Piatră Păm. Div. Femei Nec. având o mică prăvălie. 682 Români MMag. boli care bântuiau periodic pe teritoriile Bihorene. Văduv. RRefor. jugăre 3536 Nr.

Mag. 4 Baptişti 4 Penticostali 193 . an 576 604 207 208 435 254 Femei 0-9 ani 10-19 ani 20-44 ani 45-64 ani 65 şi ani 76 La recensământul din anul 1977 Total pers.d e gosp. 906 Ortodoxi 704 Greco-cat. Tig. 226 Total pers. 1121 Barb. Slov. Femei 0-9 an 10-19 20-44 45-64 65 si gosp. pers. Femei 536 540 Sub 7 253 Pe grupe de vârstă 7-12 13-19 20-64 65 şi peste 171 134 486 33 Recensământul din anul 1948 Nr. - Evrei - Slovaci - Tigani - La recensământul din anul 1956 Total pers. 1 Reform. 1076 Din care Bărb. de Total Bărb. de gosp. 1216 0-9 ani 22 10-19 ani 169 20-44 ani 363 45-64 ani 326 65 ani şi peste 136 La recensământul din anul 1992 Nr. 360 970 496 474 107 115 265 287 196 Rom. 1180 Bărb. - Germ. 553 Femei 568 Romani 1121 Mag. 294 Total pers.Recensământul din anul 1938 Nr. 957 1 2 10 Recensământul din 30 decembrie 2002 Total pers.

Aceasta este explicaţia care atestă că poporul român s-a născut creştin. Formele de viaţă au evoluat în timp. aşezată . Cu alte cuvinte. în aceeaşi perioadă de timp. mentalitatea de a câştiga bani pentru nemuncă. Din aceste două popoare s-a născut poporul român.Scăderea numărului populaţiei din Tilecuş. erau un popor credincios. au dat noi orizonturi credinţelor religioase. toţi locuitorii au fost şi au rămas creşitni ortodocşi. vom'arăta că de ia întemeierea acestei localităţi. din următoarele cauze: 1. Biserica şi Şcoala Din istoria religiilor. de la începuturi şi-au construit o biserică din pământ bătut şi din chirpici. după puterea lor de înţelegere. Atât coloniştii Romani cât şi populaţia geto-dacică. în perioada din comuna primitivă. venerându-l pe zeul lor Zamolsche. cu toate încercările cercurilor maghiare. După întemeierea Bisericii Creştine şi după coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Isus Hristos în ziua Cincizecimii la Ierusalim. In cadrul convieţuirii populaţiei autohtone din fosta Dacie. Imperiul Roman a cucerit Dacia şi a transformat-o în Colonie Romană. popor care după „minţile luminate" ale unor cronicari maghiari. un popor atât de mare. Lipsa de interes pentru cultivarea pământului pe toate suprafeţele arabile existente. Naşterea Sfântului Isus Hristos. în călătoria lor misionară. au ajuns şi în peninsula Balcanică unde au propovăduit Creştinismul la toate popoarele. Locuitorii Tilecuşului. 3. şi-au însuşit noua credinţă. au venit nici mai mult nici mai puţin decât din Asia! Revenind Ia credinţa religioasă a Tilecuşenilor. iar oamenii s-au adaptat la noile condiţii. ca să-i convertească la religia catolică şi să-i maghiarizeze. Apostolul Pavel şi Apostolul Andrei. e) Despre viaţa spirituală. Cercurile eclisiastice de la Budapesta şi-au făcut multe dureri de cap pentru a descoperi cine şi când a încreştinat poporul român. a-i căror urmaşi suntem. cu coloniştii Romani s-au făcut căsătorii mixte şi din această simbioză a luat naştere poprul român. sub a cărei stăpânire au supravieţuit 5 secole. începând cu anul 1992 şi până în prezent. dacii renunţând la idolul lor „Zamolsche". 4. Lipsa de iniţiativă şi de interes pentru înfiinţarea de ferme mici asociative. 2. se poate pune pe seama factorilor economici care lasă mult de dorit. Şi ceea ce este cel mai grav. Căutând la izvoarele Istoriei vom afla că Geto-Dacii. moartea şi învierea Sa. atât romanii cât şi getodacii şi-au însuşit credinţa propovăduită de sfântul Apostol Andrei. încă de mici copii am învăţat că românii s-au născut creştini.încetarea sau reducerea activităţilor industriale în zonă.

pe măsură ce au avansat lucrările de construcţie. pârâu de munte prin care se zbenguia o mulţime de păstrăvi. construit de căte taică-meu în curtea casei. Preoţii care au slujit au fost foarte săraci şi prigoniţi de autorităţile conducătoare ale vremii. s-a constatat că cei 100 florini aur donaţi de binefăcător.în afara localităţii. In anul 1792 s-a înfiinţat în Oradea un consistoriu Ortodox cu un vicar. aduşi din Valea Roşie care trece prin sudul comunei Vârciorog. Cel de al doilea ctitor care a contribuit cu bani la terminarea bisericii a fost localnicul Mane Teodor. Prima inserpţie sună aşa: „Această Biserică cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril. înconjurată de un brâu în formă de funie şi un mic coridor. I se spune Valea Roşie pentru că o parte din afluenţii ei veneau de la Cornet-BulzDobreşti unde se găseau mari zăcăminte de Bauxită care făcea ca apele din precipitaţii să devină roşiatice. Abia numai în anul 1920 s-a înfiinţat în Oradea Episcopia Ortodoxă de care aparţinea şi Tilecuşul. A doua inscripţie spune: „Al II-lea ctitor fiind Mane Teodor. Din inscripţiile chirilice interioare reiese cine au fost ctitorii Bisericii şi etapele de construcţie ale acesteia. în urma unor neînţelegeri cu mai marii săi. construirea bisericii din Tilecuş a început în anul 1783 cu banii donaţi de către Filimon Gligor. dependent de Episcopia Aradului. s-au şi gătat sub biraiele şi . la frontierea care păzea Transilvania. pentru a aduce piatră din vale. In anul 1783 a început construirea Bisericii din lemn masiv de stejar. ctitor şi mijmanh fiind atunci 1783". nu sunt suficienţi pentru a termina construcţia în forma în care a fost proiectată. Am fost şi eu la Valea Roşie când eram copil mic. a donat sătenilor din Tilecuş suma de una sută florini aur. birău mare meşter a satului. care aşezau vicari la Oradea. cu îndemnul ca să-şi construiască cu ei o biserică nouă. în partea centrală a Tilecuşului. de noi s-a făcut din cheltuiala răposatului Rumân Filimon Gligor. l-au ascuns în Biserica pustie. aflată în stare de ruină şi i-au asigurat hrană şi toate cele necesare în ascunziş cât timp a considerat el ca să fie ferit de urmăritori. paroh fiind Popa Gligorie. cu turla în stil gotic şi corpul Transilvănean. aşezându-se mâlul printre pietre pe fundul văii. Recunoscător pentru ajutorul primit. înainte de a pleca să se Asocieze Răscoalei lui Horea. necesară la fundaţia grajdului din lemn. denumită Biserica Pustie. Fundaţia a fost făcută din bolovani mari de piatră. a părăsit armata şi s-a refugiat în satul Tilecuş. foarte ospitalieră. însoţindu-l pe taică-meu în carul cu boi. Din lucrarea „Monumente Istorice Bisericeşti ale Eparhiei Ortodoxe Române Oradea" reiese că un subofiţer al armatei Austro-Ungare. Credincioşii din Tilecuş se aflau sub jurisdicţia duhovnicească a Episcopilor Ortodocşi din Arad. fără ca să aştepte de la dânsul vreo răsplată. Populaţia din acest sat. cu numele Filimon Gligor. Aşa cum am arătat.

225 .

Această informaţie a fost primită în anul 1967 de la Augustin Chirilă. cu 5 turnuri. din lemn de stejar.Subprefect al judeţului Bihor. o adevărată bijuterie de artă fără concurenţă pe Valea şi terasele Crişului Repede. Construirea Bisericii a fost executată de căte fraţii Vasile şi Toader Indrieş. iar în cursul anilor 2003-2004. fiind tineri necăsătoriţi şi-au întemeiat fiecare câte o familie şi nu au mai plecat din sat. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic.S. a rezistat cu brio secolelor care au trecut. aflată pe păşunea obştei în parcelele Rovina şi Mezărători. Fondurile necesare construcţiei acestei noi biserici au fost puse la dispoziţia locuitorilor de către Subprefectul judeţului Bihor Augustin Chirilă. de către vandalii armatei hortiste. iar mai târziu Primar al Municipiului Oradea.S.chitoriile lui Baciu Ioan şi Baciu Dănăilă. inclusiv Augustin Chirilă . care au venit ca trupe de ocupaţie ale Ardealului de Nord. Mulţumiţi de locurile unde au ajuns.A. degradându-i-se numai acoperişul din şindrilă şi picturile interioare. având aspectul unei catedrale. Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră. cu ciubere la schimb pe grâu şi alte cereale. sprijinit pe patru stâlpi din beton armat şi patru mai mici. veniţi în Tilecuş din zona Bradului judeţul Hunedoara. Dr. în timpul domniei Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea. se mai găseau în interiorul acestei biserici următoarele obiecte de cult vechi: . i s-a înlocuit întreg acoperişul din fondurile Asociaţiei Internaţionale ale Monumentelor Istorice.S. la care s-au mai adăugat banii obţinui din tăierea şi vânzarea unei frumoase păduri de stejar. Mitropolit al Ardealului I. distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperişul de şindrilă. lateralele. Unul. Nicolae Munteanu. Pisania din interiorul Bisericii cuprinde următorul text: „Construirea acestui Sfânt lăcaş cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril în anii de la Hristos 1937— 1939. prin mila zmeritului zugrav Mihail Polacek 1793". fiul cel mai mare al Preotului Vasile Chirilă din Tilecuş. în continuare sunt redaţi toţi'acei care au contribuit la ridicarea Bisericii. Miron Cristea şi Dr. Construcţia propiu-zisă. nicolae Bălan. In anii 1937-1939 s-a construit în Tilecuş o nouă Biserică ortodoxă. cel mai mare pe bolta bisericii. In anul 1965 când a fost restaurată Biserica din lemn declarată Monument Istoric.P. Episcop al Oradiei P. în anul 1965 a fost restaurată prin grija Statului Român. producând mari stricăciuni boitei care a fost refăcută de către Direcţia Monumentelor Istorice. martirizat la 29 august 1940. Bizantin şi oriental. Nicolae pOpovici. fiind Patriarh al României înalt Preasfinţiile lor Dr. Dr. fost subprefect al judeţului Bihor. reuşind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia" a Tilecuşului.

3. în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinţi şi 12 figuri fără ramă. 2.Icoană pe sticlă reprezentându-1 pe Sfântul Nicolae. 8. Dintre broderii s-au păstrat doar un patrafir brodat cu fir de aur.Icoană pe sticlă reprezentând Sfânta Treime.Icoană pe sticlă reprezentând Buna Vestire. A mai existat o pictură pe pânză. printre care. probabil odată cu pictarea Biserricii de către Mihail Polacek. Alte picturi pe pereţii bisericii. pictorul a redat Răstignirea încadrată de 15 rame. încadrată de scene privind prinderea şi Răstignirea Domnului Isus. cu diferite scene religioase. reprezintă scene cu 227 . 6. în centru are un vas de porţelan cu pictură florală. 4. 3. care se aseamănă mult cu vechea artă chinezească. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. Ambele icoane sunt foarte vechi şi au fost pictate. au fost tipărite cu litere Chirilice. Inventarul mai sus prezentat este completat de un Candelabru având o rară frumuseţe.Icoană pe sticlă reprezentând-o pe Sfânta Măria.Icoană pe sticlă reprezentând Naşterea Domnului. In interiorul Bisericii s-au mai aflat prapori foarte vechi. 7.Icoană pe sticlă reprezentând Răstignirea Domnului. Molitvelanec tipărit în anul 1700 la Sibiu. Cazanie tipăfit în anul 1799 la Sibiu. 4. foarte veche. 5. care este de asemenea foarte vechi. iar în mâna stângă însemnele puterii. Icoana de lemn pictată în ulei. Pe iconostasul Bisericii. icoana din lemn reprezentându-l pe Arhanghelul Mihail cu paloşul în mâna dreaptă. iar unele manuscrise au fost primite din Ţara Românească. ceea ce dovedeşte legăturile dintre Românii celor două părţi ale Munţilor Carpaţi. De o deosebită valoare artistică sunt picturile pe lemn sau sticlă ca: 1. 1. 6. reprezentând Aşezarea Domnului în Mormânt. reprezentând „Botezul Domnului" din care lipseşte partea dreaptă. 2.Evanghelia tipărită în anul 1859 la Sibiu. Evanghelia tipărită în anul 1768 la Blaj. ştearsă de mulţimea anilor pe care i-a străbătut. cu diferite ornamente. 5. Penticostar tipărit în anul 1700 la Sibiu. unul reprezenta Uciderea balaurului de către Sfântul Gheorghe. Cărţile mai sus arătate. 7. Botezul şi înălţarea la ceruri. în partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Naşterea Mântuitorului. destul de şterse din cauza intemperiilor. Antoleghier tipărit în anul 1798 la Sibiu. Liturghier tipărit în anul 1798 la Buda.

îmbinată organic în arhitectura în lemn Europeană. de la „Cei şapte ani de acasă". în anul 2004 s-a împotrivit cu fermitate ca să ne confirme existenţa lor. Ştim însă că toate acestea au existat înainte de a lua în primire Parohia Bisericii din Tilecuş preotul Petru irimiaş. mai există în totalitae. preotul Aştileului de atunci Popa Gavrilă a copiat un Molitvalanec găsit la Biserica din Tilecuş. Şi mai ştim că în Monografia Comunei Aştileu judeţul Bihor. tipărită prin anii 2001-2002. fapte care îi păgubeau pe semenii lor. pentru a-şi cere iertarea păcatelor. cazuri în care unele persoane făceau în mod deliberat şi repetat. Biserica pentru Tilecuşeni a fost un lăcaş Sfânt. întrucât preotul paroh Petru irimiaş. fapte care oricum nu se puteau încadra în morala creştină. până când îi prelua şcoala şi preotul cu Sfânta împărtăşanie. Au fost şi câteva exemple negative. lăsând loc la anumite suspiciuni. . Biserica din Tilecuş judeţul cu atât mai mult că mai Bihor construită în anii 1936puţin sfinţenia sa era 1939 prieten la cataramă cu Euforistul BACHUS. în care au intrat cu smerenie şi cu frica lui Dumnezeu. în spiritul moralei creştine şi începea de la cele mai fragede vârste. Populaţia Tilecuşului a fost educată din generaţie în generaţie. Nu ştim dacă aceste obiecte vechi de cult. care au constituit zestrea bisericii din lemn a Tilecuşului. Acest Monument Istoric ilustrează convingător integrarea în structurile tradiţionale ale Arhitecturii Româneşti cu începutul prefeudal. la pagina 108 este consemnat că în anul 1713. a unor elemente preluate din arta Gotică.Adam şi Eva şi alte figuri de Sfinţi din teme religioase.

Primul învăţător al acestor elevi a fost Indrieş Dumitru. 229 . Aşa se explică faptul că în anul 1886. le-au zdruncinat credinţa avută anterior. oamenii puterii au aplicat în mod permanent o politică de maghiarizare a românilor şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. I-a. 389 nu ştiu să scrie şi să citească.Coincidenţă sau puterea Divină?!!! Acestora li-s-a întâmplat ca pe timp de ploaie cu descărcări electrice. 12 în cl. Cei în cauză nu au mai păcătuit şi au fost un prilej de învăţătură pentru întreaga obşte.Nagy Sandor. Tot în lucrarea respectivă se face precizarea că Statul Maghiar le-a oferit să le construiască şcoală cu limbă de predare maghiară în mod gratuit. rezultă începutul drumului spinos spre cunoaştere şi cultură a locuitorilor Tilecuşului. îndemnau oamenii să nu-şi lase credinţa strămoşească şi naţionalitatea în care s-au născut. au refuzat oferta ce li-s-a făcut. a IlI-a şi 3 în cl. promovând 55 la încheierea anului şcolar. astfel: -în anul şcolar 1917/1918. consemna la pagina 73 că în satul Tilecuş. învăţător la aceşti elevi a fost Baciu Nicolae a Miculi Nuţu Ghiurchi. pagubele şi suferinţele ce au îndurat oamenii timp de 4 ani. fiind analfabeţi. în anul şcolar 1918/1919 s-au înscris numai 55 de elevi. 8 în clasa a Il-a. care era şi cantor la Biserică. Preoţii ortodocşi din localităţile cu populaţie românească. în primul rând prin şcolile de Stat. Din Anuarul Şcolii Confesionale Greco-Ortodoxe Române. a IV-a. Proverbul „PĂDURE FĂRĂ USCĂTURĂ" nu a fost întâmplător lansat. Fondul însă şi moştenirea genetică au rămas neschimbate. Răutăţile aduse de către cel de al doilea război mondial şi frontiera maghiaro-română stabilită prin Diktatul de la Viena în august 1940. anuar care se mai păstrează în arhiva Şcolii generale din Tilecuş. 19 în clasa a Il-a. deşi erau ameninţaţi şi obstrucţionaţi de către organele puterii. interzicându-se funcţionarea altor şcoli cu alte limbi de predare decât limba maghiară. însă la îndemnul preotului din sat. promovând 17 la sfârşitul anului şcolar şi 4 în clasa a IlI-a. oamenii Tilecuşului au fost foarte buni la suflet din vechime şi până la cel de al II-lea Război Mondial. f) Invăţământul din Tilecuş In timpul stăpânirii Austro-Ungare pe teritoriul Transilvaniei. In general însă. au fost înscrişi la şcoala confesională 90 de elevi din care: 67 în cl. cronicarul maghiar K. în lucrarea sa „DESCRIEREA ORAŞULUI ORADEA ŞI SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA REGATULUI UNGARIEI". trăznetul să le producă mari pagube materiale. din care 32 în clasa I-a. dintre cei 403 locuitori români. promovând 3 la încheierea anului şcolar.

. Din anul şcolar 1920/1921 a început învăţământul de stat cu limba de predare română. La examenul final din 17 iunie 1923 au promovat un număr de 60. Diferenţa mare de repetenţi s-a înregistrat la clasa I-a unde din 27 înscrişi au promovat numai 5. In anul şcolar 1923/1924. ELevii din clasa a IV-a au continuat studiile la Şcoala de Stat Borşea. . unde funcţiona o şcoală de stat. ajutat de învăţătorul Nicolae Beria.Aici. din care 42 băieţi şi 18 fete. A funcţionat cu 5 clase şi cu un total de 96 elevi înscrişi. din care au promovat 58. In anul şcoalr 1922/1923. In anul şcolae 1919/1920.Această clădire reprezintă şcoala care a fost construită în anul 1927-1928. a V-a aflându-se 5 elevi. Conducerea Şcolii din Tilecuş a luat-o preotul Vasile Chirilă. înscriindu-se 51 de elevi în clasele I—III. având înscrişi 69 elevi în clasele I-IV. elevii din Tilecuş au urmat cursurile la şcoala din satul vecin Borşea. la distanţă de 2 km. şcoala a funcţionat cu aceiaşi dascăli şi au avut înscrişi un număr de 75 elevi. iar în cl. şcoala primeşte denumirea de Şcoală Primară Rurală. La sfârşitul anului de învăţământ au avut situaţia şcolară încheiată 69 de elevi. 1921/1922. având în curte locuinţa pentru directorul şcolii. In anul şcolar următor. Registrele de evidenţă şi Cataloagele erau tipărite în limba maghiară. având ca învăţător pe Ionescu Andrei. sub conducerea învăţătorului (învăţătoarei) Silvia Vancea.

întemeind o familie stabilă şi au locuit în locuinţa legată în corpul noului local de şcoală. realizând o performanţă negativă mult mai mare decât toţi ceilalţi predecesori ai săi. fără multă experienţă. A dat bir cu fugiţii. cu fundaţia solidă din piatră de calcar adusă de la Vârciorog. din care au promovat numai 31. cei doi învăţători. care a luat în primire clasele II—VII cu un total de 68 de elevi. care a instruit clasele III—VII cu un număr de 35 elevi din care au promovat numai 23. In anul şcolar 1926/1927 a apărut o învăţătoare cu numele Paraschiva Olteanu. cu geamuri exagerat de mari la vremea respectivă. care probabil a fost de origine tot olteancă. locuinţă în care urma să locuiască familia Directorului şcolii. In anul şcolar 1927/1928 au funcţionat la şcoala din Tilecuş învăţătorul Ionel Manea .G. La clasa I-a au fost înscrişi un număr de 63 elevi pe care i-a preluat 231 .Netejan care a înscris 76 de elevi din clasele I-V fiind promovaţi numai 45 în în final. Oprea care a înscris în clasele I—VI un număr de 79 elevi. Constructorul a avut în vedere să zidească legat de clasă şi o locuinţă cu două camere. In anul şcolar 1929/1930. Incepând cu anul şcolar 1928/1929 a fost numit director al Şcolii Primare Tilec. originară din Tilecuş care a înscris 80 de elevi. Una din explicaţii ar putea fi că era oltean de origine. originar din satul Borşea. Petru Chirilă şi Ana Baciu s-au căsătorit. In anul 1925/1926 a succedat la catedră alt învăţător cu numele Andrei G. fiind promovaţi la încheierea anului şcolar 32 elevi. bucătărie şi cămară de alimente. legată cu mortar de ciment şi pereţii din cârpici (cărămidă ne arsă). cel mai slab procent de promovare de la data deschiderii învăţământului în Tilecuş. noua pereche de învăţători îşi împart copiii ca în anul anterior. din care au fost promovaţi numai 20. de una sală în suprafaţă de 60 m. din care au promovat 22. vorbea foarte repede şi nu avea metode de predare în limbaj ardelenesc. iar la sfârşitul anului şcolar au promovat 37.In anul şcolar 1924/1925 apare un nou învăţător R. Localul era o casă ţărănească cu pământ pe jos şi cu geamuri foarte mici. locuitorii satului au construit un nou local de şcoală.. Nici dânsul nu s-a putut adapta la arhaismele locale care îl întâmpinau la tot pasul. Aceasta a înscris la începutul anului şcolar 88 de elevi în clasele I-IV. nu-1 înţelegeau elevii ce vrea ca să spună. La clasa I-a a predat învăţătoarea calificată Ana Baciu.p.director.uş. încălzită iarna cu lemne într-o sobă mare de fontă. foarte bine iluminată. In perioada anilor 1925-1927. Este adevărat că nici localul de şcoală nu oferea condiţii normale pentru desfăşurarea unui învăţământ performant. Este vorba. învăţătorul Petru Chirilă. Schela acoperişului a fost făcută din lemn de brad iar acoperişul din ţiglă şi coame de Jimbolia. în anul 1929. Şi învăţătoarea Ana Baciu a condus clasele I—II cu un număr de 102 elevi.

a decedat în anul 2004 la vârsta de 91 ani. la vârsta de 89 ani. abia se pensionase pentru limită de vârstă şi vechime integrală. a urmat Facultatea de Ştiinţe Juridice. alături de soţul său Petru Chirilă. 14 Oradea.Baciu Ana căsătorită Chirilă. băiatul cel mai mare a lui Ştrăuţ. conduse de Petru Chirilă au fost înscrişi 71 elevi la începutul anului şcolar din care au fost promovaţi doar 32. după cum urmează: 1.Chirilă Augustin. In rândurile de mai sus s-a copiat şi s-a redat ad literam. 2. Decedat în anul 2001. 4. A decedat în anul 2002 la vârsta de 90 ani.Baciu Marioara a Miculi Nuţu Ghiurci. rămânând cu anumite sechele abdominale. A fost un un Economist eminent cu o conduită morală ireproşabilă. în timpul studenţiei s-a îmbolnăvit de apendicită şi a făcut peritonită. a urmat Şcoala Pedagogică şi a practicat funcţia de învăţătoare în localitatea Gruilung judeţul Bihor. Deşi nu a făcut parte din nici . A lucrat pe postul de EconomistRevizor financiar în cadrul Direcţiilor Regionale CFR. Oradea şi Cluj. ajungând judecător la Judecătoria Oradea. Cu toate greutăţile întâmpinate în drumul de început al învăţământului românesc în perioada anilor 1917-1930. 7. respective începând cu anul 1917 până în anul 1930. A deţinut mulţi ani funcţia de subprefect al judeţului Bihor şi de primar al oraşului Oradea. 6. La şcoala de Arte şi Meserii din Bratca au participat doi elevi în clasa a Vl-a. duşman declarat al Corupţiei. 5. a urmat Şcoala Pedagogică (Şcoala Normală de Fete) şi a lucrat în calitate de învăţătoare la Tilecuş. A decedat în anul 2004 la vârsta de 92 ani. băiatul mai mare al preotului Vasile Chirilă. promovaţi fiind la sfârşitul anului numai 24. Anuarul Şcolar de la începutul şcolii Româneşti în Tilecuş judeţul Bihor. a urmat Şcoala Pedagogică şi a funcţionat pe post de profesor la Şcoala Nr. revenindu-şi foarte greu. A urmat Şcoli Universitare la Budapesta şi la Viena. aflându-se la un pas de moarte.Baciu Florica a Mitri Alboai. S-a stins din viaţă la vârsta de cincizeci şi cinci de ani. în clasele II—V.Baciu Liviu.Ana Chirilă. în urma intervenţiei chirurgicale s-a vindecat. 3. Cazul de boală s-a petrecut în anul 1928. în ultimii doi ani de viaţă a devenit amnezic. A încetat din viaţă la vârsta de 65 ani.Baciu Petru a Burchi. a lucrat în calitate de Inginer agronom la Ferma Agricolă Oradea. a urmat Institutul de Agronomie.Baciu Ilie a Gheorghiei Mitri Sfatului. din rândul acelor elevi s-a născut prima generaţie de intelectuali ai Tilecuşului. soră cu Ilie Baciu de la poziţia 5. a urmat Institutul de înalte Conturi Industriale şi Financiare Braşov.

ajutat de soţia sa Ana. manifestaţia s-a desfăşurat în mod superb. oricât de sărac ar fi fost. Astfel. măsură care a influenţat pozitiv dezvoltarea socio-profesională şi culturală a populaţiei şi în mod deosebit a tineretului. Pe lângă celelalte atribute. Cursurile şcolare au fost frecventate numai în perioada de iarnă. sau dovedit a fi supradotaţi intelectual. avea în gospodăria sa proprie cel puţin 2-3 animale mari: vaci. cunoscut sub numele de Tolea. 9. când a dat buzna în sala de clasă tatăl unui elev. cadrele didactice ale vremii. trebuiau să scoată şi să păzească vitele la păscut începând cu luna aprilie şi până în luna noiembrie ale fiecărui an şcolar. cum s-a procedat ulterior de către comunişti. Ştiu numai că în numele legii. când animalele intrau la furajare în grajduri. La drept vorbind. nu s-au lăsat descurajaţi. precizez că mă aflam elev în clasa a V-a primară la învăţătorul Petru Chirilă. fără teama de a greşi. şi cu asemenea cazuri s-au confruntat cadrele didactice în drumul lor greu şi spinos. dând prioritate procesului de învăţământ. nu au promovat nonvalorile. au declanşat o adevărată Revoluţie culturală în Tilecuş. că aceşti oameni deosebiţi au fost înzestraţi de natură cu darurile pedagogiei. ne obligă buna cuviinţă să arătăm că aceşti doi oameni deosebiţi şi-au consacrat toată viaţa lor nobilei profesii pe care şi-au ales-o." Deci. Copii care au promovat clasele an de an.8. a dejugat bivolii şi cu un rasteu metalic de la jug. către culturalizarea maselor. în numele Legi îţi ordon ca să-mi dai pe Gyuri afară!" învăţătorul. Acesta era pornit ca să plece undeva la lucru cu căruţa tractată de bivoli. A oprit în faţa şcolii. după preluarea puterii. au gost şi mari patrioţi. Această mentalitate şi stare de fapt s-a menţinut până când ţăranii au intrat în Gospodăria Agricolă colectivă cu tot inventarul lor gospodăresc şi când copiii au fost scutiţi de vechile lor atribuţii în familie. Se poate afirma. în aceste condiţii. nu erau obligaţi de Inspectoratele şcolare ca să aibă număr mare de promovaţi. ceea ce nu a fost pe placul politrucilor din Partidul Comunist. copii de la vârsta de 6-7 ani în sus. Petru Chirilă. numai că la sfârşitul programului. Petru şi Ana Chirilă şi pentru respectarea adevărului istoric. Pentru cinstirea memoriei celor doi soţi învăţători. Deci. Deşi au avut o mare dezamăgire la prima încercare de a prezenta publicului o manifestare culturală. a intrat în clasă ridicând obiectul contondent a ameninţare spunând: „Domnule învăţător. în virtutea obligaţiilor deontologiei profesionale. având şi dorinţa de a le pune în aplicare. care avea „câteva atmosfere la bord". foarte bun psiholog îl întreabă: „în numele cărei Legi bade Flore?" „Nu ştiu. aflândune la o oră de matematică. odată instalat atât pe postul de învăţător-director cât şi întro locuinţă salubră. Am nevoie de el. câţiva huligani din sală au distrus tot 233 . In calitate de autor şi redactor al acestei lucrări. cai sau bivoli. trebuie ca să-mi dai pe Gyuri afară. înaintea oricăror interese personale. Fiecare locuitor al satului.

Când sa încheiat programul prevăzut în repertoriu. învăţătorul Petru Chirilă secondat de către soţia sa. fiecare având ataşate la spate câte două aripi mari. spre consternarea auditoriului. cu simbolul Dumnezeirei. sub privirile îngrozite ale asistenţei. învăţătorul Petru Chirilă a adoptat alte metode de muncă educativă. mere de culoare roşie. făcându-şi în mod diabolic prezenţa la această măreaţă sărbătoare creştinească a naşterii Domnului. Dracul însă nu doarme. a apărut un adevărat tablou de basm. Nu mai văzu-se nimeni din Tilecuş un tablou de asemenea clipe înălţătoare sufleteşti. Invadarea sălbatică. câţiva huligani din sală. Un grup de elevi selectaţi pentru programul artistic. care şi-a dorit mult ca să fie un deschizător de drumuri spre cultură şi civilizaţie. organizând o serbare cu colinde şi obiceiuri vechi. nu sa lăsat dezarmat. înţelegând perfect motivaţia acestor acţiuni huliganice. colinde şi poezii de Crăciun. Era o realitate tristă. în frunte cu învăţătorul se aflau pe scenă lângă brad. s-a procurat un brad de doi metri şi jumătate înălţime. preconizat ca să aibă loc în seara Naşterii Domnului. mere. de cel'mai elementar grad de cultură şi de cel mai elementar bun simţ. care depăşea mult graniţele obişnuitului. în faţa bradului au fost aşezate două eleve îmbrăcate în alb. au făcut mari pregătiri în vederea sărbătoririi Crăciunului. Pomul era feeric iluminat şi împrăştia cu dărnicie miile de steluţe de la beţele de artificii. A mai fost împodobit cu 50 coşuleţe din carton. Era ceva măreţ. atinse cu flacăra unei lumânări. bomboane. Bradul a fost aşezat pe o scenă din scânduri de brad. învăţătoarea Ana Chirilă. pline cu fursecuri şi bomboane. împotriva căreia trebuiau găsite mijloace adecvate de îndreptare. Autorii acelor fapte retrograde.ce a fost frumos. Cu toată această mâhnire şi durere sufletească de moment. Această tristă constatare a stimulat spiritul său pedagogic şi deontologic. peste una sută de lumânări pe stative metalice şi tot atâtea artificii care. având la bază un diamteru de 3 metri. erau oameni lipsiţi de educaţie. privind profesia pe care şi-a aleso. Pentru acest eveniment. globuri diferite culori. în urma acestui accident. Nu s-a mai organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun la Şcoala Primară din Tilecuş în . A fost împodobit cu ghirlande şi lănţişoare. aranjate pe un şir de bănci din şcoală. l-a afectat foarte mult pe tânărul învăţător Petru Chirilă. Când s-a tras cortina. S-a muncit mult şi s-a cheltuit mult. răspândeau mii şi mii de steluţe mici. dar să derulăm faptele în succesiunea lor: In al doilea an de activitate şcolară. lânţişoare etc. smulgând cu brutalitate absolut tot ce se găsea pe el: Coşuleţe. bomboane de salon învelite în staniol de 5 culori diferite. învelite în hârtie creponată. similară cu ceia ale aborigenilor din junglă. în două minute au devastat întreg pomul de Crăciun. confecţionate din hârtie lucioasă. în chip de îngeraşi. lungi de 5 metri. în mai multe culori.

a fost o mare ciudăţenie pentru cei prezenţi şi se cruceau cum. cu elevi ale şcolilor din aceste localităţi. Când toate acestea au fost puse în stare de funcţionare. pe înţelesul tuturor. unicul din satele judeţului Bihor. ca să bată toba dealungul localităţii şi să invite tot tineretul. Se cunoaşte faptul că pe data de 01 noiembrie 1928. legată la antena de pe acoperişul casei. Invăţătorul Petru Chirilă. pentru a deveni mai buni şi mai de folos societăţii în care trăiesc. Sacadat. în vara anului 1929 deja poseda un aparat de Radio-Recepţie. ca să vină la şcoală duminică dimineaţa la ora zece. S-a mai făcut ceva foarte important care să trezească interesul tineretului din localitate pentru ştiinţă şi cultură. la a căror desfăşurare au fost invitaţi să participe cadrele didactice din localităţile învecinate: Borşea. încet. după audierea programului care s-a transmis la Radio Bucureşti. aduse-se în sat miracolul tehnicii şi a ştiinţei omeneşti. Pentru punerea în funcţiune a aparatului. Invăţătorul Petru Chirilă. cânta şi se spuneau glume hazlii de către cineva în graiul românesc. îşi făceau semnul crucii scuipându-se în sân spunând că se afla „Ucigă-1 Toaca" în cutie. dascălul a ţinut scurte prelegeri în faţa asistenţei. pentru schimburi de experienţă pe linie de învăţământ. cu metode pedagogice avansate. anticipând că nu peste mulţi ani. La prima vedere. dintr-o cutie căptuşită cu pânză de mătase. Evenimentul a stârnit mare curiozitate şi în duminicile următoare au venit la şcoală pe lângă tineret şi persoane mai în vârstă.anii care au urmat. compus din două piese: Aparatul propriu-zis cu galena şi difuzorul. cu exemplul său personal. cu multă răbdare. despre ştiinţă şi cultură. mai statornici în ignoranţă şi în convingerile lor superstiţioase. în care vor putea fi văzuţi oamenii care vorbesc şi tinerii care cântă. Au fost însă organizate multe cercuri culturale. ştiinţa omenească va inventa alte feluri de cutii mai mari. avea o cutie din placaj. Vor avea surpriza ca să vadă o cutie „minune". cu clame metalice. cu o mulţime de baterii electrice. legate una de alta la poli în serie. Vârciorog etc. flăcăi şi fete. în aparat mai era introdusă o sârmă de cupru. dar şi pentru propriile lor familii. prin muncă şi strădanie. despre valorile morale şi spirituale pe care le poate dobândi tineretul prin şcoală. în care se aude cum vorbesc şi cum cântă artiştii din Bucureşti. la care s-au prezentat diferite simpozioane pe teme şcolare. despre progresul şi cultura altor popoare Europene. nu numai pe cei din Bucureşti ci şi pe acei din toate marile oraşe ale Europei. a luat fiinţă Radiodifuziunea Română în Bucureşti. Unii. Cu prilejul primelor adunări duminicale. învăţătorul Petru Chirilă a cucerit 235 . cu care putea prinde postul de Radio Bucureşti. prin spiritul său de sacrificiu. i-a cerut toboşarului satului. glăsuia. Totodată le-a vorbit despre viaţa şi despre obiceiurile altor popoare mai avansate în cultură şi civilizaţie. Şerghiş. căruia i-se spunea „Chişbirău". Incet.

nu numai încrederea şi simpatia tineretului. în Duminica Rusaliilor anului 1936. a funcţionat impecabil şi cu mare succes. preoţii din toate satele şi comunele judeţului. disciplina. Făceam şi eu parte din această echipă culturală şi m-am simţit stânjenit când un domn m-a întrebat la ce facultate urmez! Am avut prezenţa de spirit ca să-i răspund că încă nu am ajuns la Facultate dar nutresc această speranţă. chiar dacă nu au urmat cursurile şcolare la vremea potrivită. din rândul cărora nu au lipsit notabilităţile Reşedinţei de plasă şi toţi oamenii de cultură a-i localităţii.oameni de cultură .au pus întrebări dacă formaţia echipei culturale din Tilecuş. Se schimbase ceva în conştiinţa lor individuală. sub bagheta împătimitului om de cultură Petru Chirilă. Tenor şi Bas). Astfel. prin perseverenţă şi munca neobosită pe care a depus-o. o echipă culturală formată din flăcăii şi fetele satului. dirijat de învăţătorul Petru Chirilă. Despre acest eveniment major şi despre gradul ridicat de cultură a tineretului din localitatea Tilecuş. a răspuns Corul mixt pe patru voci. în aceiaşi zi după masă. instructiv-educative. cu care s-au pregătit şi pus în scenă mai multe piese de teatru. aceste formaţii au prezentat un program artistic de cântece populare şi o piesă de teatru. La oficierea slujbei Religioase de sfinţire a Bisericii. Alt. manifestare la care a participat un mare număr de spectatori. au fost scrise mai multe articole în Presa Orădeană a vremii. Invăţătorul Petru Chirilă. oameni de cultură. despre a cărei frumuseţe monumentală am mai scris în paginile acestei cărţi. în timp de 4-5 ani a reuşitsă transforme tineretul Tilecuşului în oameni cu vederi largi asupra mediului înconjurător şi să le imprime un anumit grad de cultură. este alcătuită din studenţi de facultate. după comportamentul. La desfăşurarea acestui deosebit eveniment au participat înalţii Prelaţi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. în localitatea Tilecuş judeţul Bihor. formată din talente native. în urma invitaţiei primită de la organele locale ale oraşului Reşedinţă de Plasă Tileagd. plus o echipă de artişti amatori. a cântat la slujba religioasă a Bisericii Ortodoxe Române. prin trăsăturile sale de caracter cu totul deosebite. învăţătorul Petru Chirilă. dar şi a întregii populaţii din localitate. toţi locuitorii Tilecuşului precum şi o mulţime de suflete din localităţile mărginaşe ale Tilecuşului. nota de seriozitate calităţile lor artistice şi nivelul lor de cultură care i-a caracterizat în toate manifestările lor din ziua respectivă. începând cu 1931şi până în anul 1948. Semnificativ este faptul că un mare număr din rândul spectatorilor . Este vorba despre un cor mixt pe 4 voci (sopran. cu înaltă ţinută artistică. de către ziariştii care au . biserica cu cinci turnuri. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. în sala de Cultură a Tileagdului. prin calităţile sale de excelent pedagog. la nivel Universitar. le-a trezit dorinţa de cunoaştere. ziarişti. In vara anului 1939 a avut loc Sfinţirea deosebitului lăcaş de închinăciune din Tilecuş. Cu aceste formaţii culturale.

coli de sugativă etc. Toate articolele procurate aveau trecere. Acţionarii au fost mai mulţi elevi (cu dare de mână) care au contribuit la constituirea fondului necesar. Odată cu înfiinţarea cooperativei s-au înfiinţat şi registrele de evidenţă prevăzute de actele normative după care funcţionau Cooperativele comerciale de consum. în vederea procurării rechizitelor şcolare constând în: caiete cu linii şi cu pătrăţele. un cenzor şi un casier care îndeplinea şi funcţia de vânzător. tocuri şi peniţe de scris.Corul mixt pe 4 voci al Tilecuşului anilor 1932-1947. denumită „Cooperativa Albina". Să mai notăm şi faptul că învăţătorul Petru Chirilă. Toate acestea erau cumpărate în angro de la o librărie din Oradea. a înfiinţat o Cooperativă Şcolară. gume de şters. pentru a lărgi orizontul de cunoaştere al elevilor. La această cooperativă au fost numiţi factori de conducere din rândul elevilor. format şi condus de învăţătorul Petru Chirilă şi desfiinţat în 1948 de către cozile de topor ale regimului comunist. un vicepreşedinte. deşi nu avea prevăzut în programul şcolar de învăţământ ca materie de studiu. Aceste evidenţe cădeau în atribuţiile casierului şi erau păstrate împreună cu mărfurile şi cu banii realizaţi din vânzări într-un dulap închis cu lacăt. călimări de cerneală. un preşedinte. care se poate mândri că are un cor mixt pe patru voci de nivel academic. 237 . cu preţuri oficiale iar vânzarea lor cu amănuntul către elevi s-a făcut cu un preţ la care s-a adăugat un mic rabat comercial. participat la eveniment. creioane. pentru ca să aducă un mic profit (simbolic). scoţându-se în evidenţă faptul că Tilecuşul este singura localitate rurală din cuprinsul judeţului Bihor.

căsătorită Frenţiu. Vârciorog şi Orvieşele. Pens. Baciu Silviu a Sivi Miculi. învăţătorul Petru Chirilă s-a dovedit a fi un gospodar desăvârşit. 8. 10. a urmat Şcoala Normală a fost învăţător în Hotar. Baciu Florica a Nuţi Chişoai. ajuns colonel de Poliţie în Oradea. 4. Baciu Ioan a Ioani Miculi Nuţu Ghiurchi. fost şef de serviciu la Coop. Baciu Silvia a Sivi. Baciu Petru. Normală plus Institutul Pedagogic. i s-a ridicat statuie în curtea sediului Poliţiei. vom prezenta a doua generaţie de intelectuali la a căror formare şi-au adus contribuţia familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă. Baciu Lucreţia Şc. Gospod Timişoara. Baciu Zoiţa Idem . care au fost educaţi de către învăţătorii ce s-au succedat la catedra Şcolii Confesionale şi Primare a Tilecuşului între anii şcolari 1918-1929. 11. Şc. trase la rindeaua mecanică a micului meseriaş Velko din Tileagd. în prezent pensionată. In viaţa lui particulară şi în limita timpului liber care şi-l putea permite. a fost conducătoarea Grădiniţei de Copii „înfrăţirea" Oradea. căsătorită Platona. Şcoala Pedagogică profesor în Oradea. 3. a urmat Şcoala Normală şi a profesat ca învăţătoare. Baciu Veronica. Meşteş. Baciu N. Baciu Ioan a Petri Mecului. 9. a lucrat ca învăţătoare. după cum urmează: 1. a urmat şcoala Pedagogică de Băieţi în Oradea şi a lucrat ca învăţător în Tilecuş. atelier pe temelia căruia a fost aşezată actuala Fabrică de mobilă. 14. 7. 13.Liceul Teoretic. Singur şi-a confecţionat lăzi stupine cu rame din scânduri de brad. Ana . în timp ce se deplasa spre Aleşd. Baciu Savu a Culi Mecului. pensionară. In rândurile ce urmează. a urmat Institutul Pedagogic şi a lucrat ca profesor. fiindule mai la îndemână şi a funcţionat perfect. 15.întru-cât elevii îşi cumpărau cele necesare de la cooperativa lor. Baciu Veronica a Sivi Miculi. 12. în prezent este pensionat. Baciu Traian a Culi Mecului. a fost director de şcoală în localitatea Stirciu jud. 5.Şcoala normală. cu Duţu Chirilă. 6. Baciu Petrică a Sivi Miculi. Avea lnumai 25 ani. După ce a încetat din viaţă.învăţător mort în accident de circulaţie. a urmat Facultatea ştiinţelor economice şi a lucrat pe post de economist. Bârţan Petru a Tociului. Căsăt. . pasionându-l pe lângă vânătoarea de iepuri şi apicultura. Academia Comercială Buc. lucrat la CEC. In paginile 161-162 din această lucrare. pentru a nu i se uita meritele lui în activitatea socială depusă. am nominalizat intelectualii din prima generaţie a Tilecuşului. a urmat Şcoala Normală . Oradea. 2. Sălaj 1952-1993.

23. Bele Aurel . Facultatea de Ştiinţe Juridice. Şc.După o partidă de vânătoare la iepuri şi prepeliţe! De la dreapta spre stânga: învăţătorul Petru Chirilă. de Ştiinţe Juridice. Şcoala Normală.T. de Ştiinţe Economice. 21. Studii Universitare a lucrat pe post de subinginer. Medicină. pensionat. fost ofiţer activ. 27. 28. 22. Indrieş Crăiun. Instit. Indrieş Ana. Şcoala Superioară de Ofiţeri. profesat ca jurist. Indrieş D. Facult. fost procuror la Oradea. Baciu Livia a Petri Miculi. învăţătoare.Ferma Ciumeghiu. 239 .Instit. Instit. Indireş Aurel. 19. 25. căsăt. Pedagogică profesoară Indrieş Nicolae.Facult. pensionat.Facult. Danşe Ilie. Iancu Petru. Studii Universitare .căsătorită Damian. Chirilă Ovidiu . fost medic dentist. 20.B. 24. Şef laborator la Spit. economistul revizor contabil Ilie Baciu. Agronomic . a lucrat ca Economist. fost Ofiţer de aviaţie. pensionat. 30. Borza Florian . Chirilă Silvia .Facult. 26. Bucureşti. Indrieş. Indrieş Cornelia . 18.Şcoala Superioară Militară. Clinic Bucureşti. fost director la I. Iancu Crăciun a Dărăbuţ. 29. Politeh. Scoală Normală fost învăţătoare. un inv 16. Traian . 17. Căi Ferate Inginer în Timişoara. Danşe Nicolae.Profesor Universitar Cluj.

şi-au consacrat 20 de ani din viaţă la catedra şi conducerea Şcolii Generale din Tilecuş. A fost Distins cu două Medalii pe Frontul din Cehoslovacia şi cu trei medalii în activitatea civilă.Şcoala Militară. Şef Birou. 41. 36. Din 1963 până la Pensie a lucrat pe post de Şef Serviciu la Combinatul Cărbunelui Oradea.31. a lucrat ca gestionar de valori.ofiţer activ. a lucrat ca Inginer. şlefuind inteligenţa învăţăceilor cu dăruire şi abnegaţie. profesor Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza. Ioan . profesor la liceul din Beiuş.Instit.Instit. A lucrat 16 ani la CFR în funcţii de Referent. fost farmacistă. 42. Bacalaureat al Liceul Emanuil Gojdu.Institutul Politehnic . Univesitar la Institutul de Mine Petroşani.Instit. 38. 44. având 317 pagini. Facult.Şcoala superioară Militară. lucrare apreciată de către Editor ca îndeplinind condiţiile istorice şi literare pentru a fi prezentată pe Internet.Şcoala superioară militară . Sever . Mulţi dintre aceştia au ajuns perle strălucitoare în societatea Românească. Măria . Pedagogic. 43. 40.a lucrat ca învăţătoare. Economice Bucureşti. Meza Ilie .Inginer.Idem. Meza P. Teodor . Şt. 39. Dl. 37.Idem 35. A debutat în literatură în anul 2001 cu romanul Autobiografic intitulat „UN EXEMPLU DE VIAŢĂ PENTRU CEI NĂSCUŢI LA PERIFERIA SOCIETĂŢII". ofiţer activ. Baciu T. plus doi ani Şcoala de Administraţie şi Intendenţă Militară la Centrul Şcolar Militar Breaza -Prahova. Bârţan Cornel . Meşter Petru . 32. . profesor şi director de Şcoală timp de 20 de ani în satul natal Tilecuş. Prof. Şef Secţie.Şcoala comercială. de Medicină.luna aprilie ia ieşit de sub tipar MONOGRAFIA TILECUŞULUI. Ioan . Indrieş Ioan . 34. Fildan Ioan . Indrieş Traian a Lichi. Indrieş Măria a Mitri Costichi. a avut grad de Plutonier major. Meza Gh. Baciu Rozalia . Baciu N. Pedagogic. 33. Iovan Florian . Gherghel T.Institutul Politehnic. în anul 2004 .Şcoala Pedagogică .

Şcoala Tehnică Feroviară .Facultatea de Medicină veterinară . Simuţ Nicolae .impiegat de mişcare.Institui Politehnic . 46.45. să aibă tot timpul grija ce i se va întâmpla în ziua de mâine?! Acuma era un prilej subtil dar elegant pentru a-i elimina pe acei care în activitatea lor s-au dovedit a fi buni patrioţi. 56. 48.Profesor Universitar la şcoli cu profil nuclear. Simuţ Traian . 57. Pedagogic. 51. Tristeţea cea mai mare a fost aceea că odată cu această mârşavă manevră s-au desfiinţat şi valoroasele formaţii culturale ale Tilecuşului.Şcoala de administraţie civilă .studii super. Director la liceul din Geoaiu. 59. să fie dezrădăcinat şi înlocuit cu învăţătorul Purza Dumitru şi de soţia sa Barbura Purza. Aşa se explică faptul că valorosul om de cultură şi bunul gospodar Petru Chirilă. fnstit Politehnic . a încă trei săli de clasă şi cancelarie. Simuţ Pavel .Instit. 60.Inginer în specialitate. după ce a procurat cărămida şi întreg materialul de construcţie în vederea construirii lângă şcoala veche. Simuţ Petru . 50. Economice . Siderurgic. Simuţloan a Catiţii Inst. Negruţiu Constantin . Inginer. în drumul său „victorios spre construirea socialismului". aduşi din satul Săbolciu. trebuie să arătăm că în anul 1948. Negruţ Ilie a Minii Gheorghii. Simuţ Aurel. idem gestionar.Institutul Pedagogic. Politehnic. Profesor Matematici în oraşul Ştei.impiegat de mişcare.economist. cu principii şi valorimorale.inginer agronom.Şcoala Tehnică Feroviară .funcţionar public. Partidul Comunist Român. Meşter Aurel .inginer. tot prin dezrădăcinare. dar audepăşit unele jaloane stabilite de partid. odată cu reforma învăţământului. Meza Nicolae . 54. Căi Ferate . Liceul comercial . De altfel. 49. Suru Ilie . această metodă era o politică de Stat şi se aplica în toate domeniile de activitate. oameni care ştiu să gândească. 47. Politehnic. Omul trebuia ca să fie tot timpul bulversat ca să nu poată gândi creativ. de Agronomie . Ţurcaş Petru . Negruţ Petru a Pişculii . Negruţ Nicolae a Minii Gheorghii. Simuţ Elisabeta . cu precădere în unităţile bugetare.Instit. 55. Instit. 53.economist.Facultatea de Ştiinţe Economice . Periodic apăreau peste noapte noi scheme de organizare şi noi nomenclatoare cu noi condiţii de pregătire şi stagii pentru ocuparea posturilor din nomenclator. Pende Nicolae. Simuţ Crăciun.medic veterinar. Pentru respectarea adevărului istoric. 61. pentru că aşa erau „Indicaţiile Preţioase" ale celor din vârful piramidei. Instit. a găsit o „găselniţă" ca să facă rotirea cadrelor didactice.Institutul de Mine Petroşani inginer minier 58. 52. iubit şi respectat de către întreaga populaţie a localităţii.contabil. Ing. corul 241 .

mixt pe patru voci şi echipa de artişti amatori, construite cu mare trudă de către Petru Chirilă, iar urmaşii la catedră, nu au găsit „Cheia de Sol" şi partiturile fără care corul nu putea supravieţui singur. La fel a rămas „Baltă" şi formaţia de artişti amatori de care nu s-a mai ocupat nimeni. Nu i se poate reproşa nimic învăţătorului Dumitru Purza, care a preluat conducerea şcolii din Tilecuş, pentru că nu a ştiut, sau nu a putut să întreţină întreaga zestre culturală construită de predecesorul său. Nu s-au născut toţi oameni cu talente deosebite, deşi efortul nu ar fi fost prea mare, primind totul de-a gata. învăţătorul Dumitru Purza a dat prioritate construcţiei sălilor de clasă din materialul depozitat în curtea şcolii, reuşind să finalizeze una din cele 3 săli şi o cancelarie până în anul 1955 când a cerut şi i s-a aprobat transferul pe postul de Director al Şcolii de 7 ani din Tileagd, ignorând procesul instructiveducativ al tineretului din Tilecuş. La conducerea Şcolii din Tilecuş a venit învăţătorul Dumitru Albu, originar din satul vecin Copăcel, care începând cu anul 1957 a continuat şi a terminat construcţia celor două săli de clasă, fiind date în folosinţă în anul 1958. In anii şcolari 1948/1949-1956/1957, cât a condus şcoala învăţătorul Dumitru Purza, a fost ajutat de căte următoarele cadre didactice: soţia sa Barbura Purza, domnişoarele Ciocârlie Ana, Petrescu Măria, Ursădan Eva, Muscă Elena şi soţii Vladimir şi Viorica Secălăreanu. în total 8 (opt) cadre didactice, care oricum, nu justifică lipsa de interes privind latura culturală de care nu s-a mai ocupat nimeni. Păcat!! In această perioadă, cei 8 învăţători au avut în pregătire 839 elevi înscrişi în clasele I—IV. La sfârşitul anilor de învăţământ dintre aceştia au fost promovaţi 761. Şi-au continuat studiile în clasa a V-a la şcoala din Tileagd 185 de elevi. In perioada anilor şcolari 1957/1958 şi 1958/1959, au predat la clasele I-V, fie ca titulari fie ca suplinitori, următoarele cadre didactice: învăţătoarea Cardoş Ana, învăţătorul Baciu Traian, învăţătorul Meza P. Ioan, înv. Meza Gh. Ioan, înv. Baciu Silvia şi Albu Ecaterina, în calitate de suplinitoare. în total 7 cadre didactice. La începutul anului şcolar 1959/1960, şcoala de 7 ani din Tilecuş a fost încadrată cu noi cadre didactice, învăţători şi profesori: înv. Valeria Meza, profesor de biologie Valeria Boancă şi profesor de istorie Elisabeta Bradea. Să mai notăm că după aplicarea reformei învăţământului, pe baza Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 105051/1946, s-au organizat cursuri de alfabetizare şi examene de integrare, forme de învăţământ în care au fost cuprinşi un număr de 528 elevi în perioada anilor 1946-1966, din care au promovat 366. Examene de integrare sau organizat cu 17 candidaţi, promovând toţi câte 4 clase.

242

In anii şcolari 1978/1979 şi 1979/1980 au fost organizate cursuri fără frecvenţă în timpul vacanţelor, cu un număr de 108 elevi din clasele V-VII, în 4 sesiuni, fiind declaraţi promovaţi toţi la încheierea sesiunilor! Pe data de 1 decembrie 1959 a fost numit director al şcolii generale din Tilecuş profesorul Meza P.Ioan şi a funcţionat pe acest post până la 31.08.1980, când conducerea de Partid şi de Stat a găsit o altă „găselniţă" promulgând o altă Lege a învăţământului românesc, prin care stabilea că un Director de Şcoală se numeşte pentru o perioadă de 4 ani şi putea ocupa funcţia cel mult două mandate, adică maxim 8 ani. Am evidenţia şi nominalizat prima generaţie de intelectuali din Tilecuş, care a început procesul de învăţământ după terminarea primului război mondial, la şcoala confesională şi primară, în număr de 16 persoane. Am descris cu lux de amănunte activitatea şi munca de educaţie depusă de familia învăţătorilor Petru şi Ana Chirilă timp de 17 ani, care au pregătit a doua generaţie de intelectuali ai Tilecuşului, în număr de 61, nominalizaţi în cadrul paginilor 168 şi 169 din această carte. Făcând abstracţie de la scurta perioadă în care au trecut pe la catedra Şcolii Primare din Tilecuş a învăţătorului Dumitru Purza şi Dumitru Albu, am ajuns ca să vorbim despre familia altor două cadre didactice locale, profesorul Ioan Meza şi soţia sa învăţătoarea Valeria Meza, care au preluat ştacheta şi tradiţiile de la predecesorii lor băştinaşi, Petru şi Ana Chirilă, ducând mai departe timp de 20 de ani această nobilă şi onorantă activitate de dascăl. Munca conjugată ale celor doi „Titani" ai culturii, Petru Chirilă şi Ioan Meza, ajutaţi şi de alte cadre didactice, au reuşit să ridice multe „somităţi" ca: Profesori universitari, jurişti, medici, economişti, aviatori etc. şi să nu uităm că ilustrul om de ştiinţă Academicianul şi fost fost demnitar de Stat Mircea Maliţa îşi are rădăcinile Arborelui genealogic înfipte tot în pământul Tilecuşului, localitae în care şi-a petrecut multe din vacanţele de vară ale copilăriei, în compania vărului său Duţu Chirilă. Această definiţie a "Pepinierei de Inteligenţă", o susţinem cu următoarele argumente: în anul 1919-1920, Tilecuşul avea 220 de gospodării şi 870 de locuitori, în prezent, după 80 de ani, Tilecuşul are 400 de case şi o populaţie de 970 locuitori. Tot în această perioadă de

timp, Tilecuşul a dat societăţii un număr de 475 intelectuali, plus 347 cadre calificate în diferite meserii, mecesare Economiei Naţionale. Să-i nominalizăm pe acei intelectuali care s-au format după primele două generaţii, şi-i vom prezenta pe ani de învăţământ după cum urmează:

244

1940-1950
1.
public Ardelean F. Maria - funct. CFR

27. 28.
Subing. Forest.

Iancu I. Ioan - Tehn. Iancu P. Petru Iovan Florian Lala F. Petru Meza Gh. Ioan Meza P. Ioan Prof. Meşter N. Domnica Meza T. Ioan - Mec. Marian Traian Meza C. Petru Mudura I. Domnica Negruţiu Gh. Mina Negruţiu Tr. Nicolae

2. 3. 4.

Baciu C. Florian - Profesor Baciu C. Veronica - Profesor Baciu S. Floarea Economist 5. Baciu N. Nicolae -Camp. Naţional 6. Baciu C. loan - Decorator Teatru 7. Baciu I. Petru - Asist sanitar 8. Baciu I. loan - Economist 9. Baciu I. Lucreţia - Liceul Industrial

29.
Economist

30.
Maistru Petrol-Gz

31.
Prof. L. Română

32.
Dir. Şcoală

33.
Teh. construc.

10. 11. 12. 13.

Baciu I. Zoe - Liceul Teoretic Baciu P. Cornelia - învăţat. Chirilă P. Aurelia - învăţat. Baciu P. Petru - Direct. Bancă Agr. 14. Chirilă I. Nicolae - Tehn. Siderg. 15. Chirilă P. Livia - prof. Universit. 16. Chirilă T. Veronica Asist, medic. 17. Danşe T. traian - Ofiţer Aviaţie 18. Danşe P. Nicolae - ofiţer Trup. Ter. 19. Danşe P. Ilie - ofiţerIntendenţă 20. Danşe S. Crăciun - Maistru Siderurg. 21. Indireş N. Traian - Ziarist 22. Indireş P. Aurel - Tehn. CFR 23. Indireş P. Cornel - Tehn. CFR

34.
CFR

35.
Maistru montj

36.
Maistru chimist

37.
- Economist

38.
Contabilă

39.
- Ing. Siderur

24.

Indireş Tr. Crăciun Ing. CFR Indireş I Cornel Maistru mec. 26. Indireş T. Mariana Economist

25.

40. Negruţiu Tr. Constant. Economist 41. Negruţiu Tr. Ilie Ing. Econom. 42. Pende P. Nicolae Ing. Utilaj mec 43. Popa T. Teodor Ofiţer Trupe uscat 44. Suru F. Ilie - medic veterinar 45. Urs N. Floare Funcţionar public 46. Urs P. Crăciun Mecanic CFR

1951-1960
1. 2. 3.
Baciu A. Traian - Ing. Ind. Lemnului Baciu N. Ana - învăţătoare Chirilă T. Victoria - Asist. Med.

4.

Chiş Gh. Gheorghe - Chimist 5. Filip P. Floare Ing. chimist

6. 7.

Iancu I. Petru - Impg. Mişc. CFR Iancu C. Crăciun - Prof. Univ. Cluj 9. Indireş T. Nicolae - Medic Stomat. 10. Iancu P. Pavel - Subofiţer.

11. Indrieş P. Floarea Educator 12. Indrieş P. Traian - ziarisdt 13. Meza P. Aurel - Inginer miner 14. Meza P. Ilie - ing. constructor 15. Marian G. Floarea - Laborantă 16. Oros £. Viorica - învăţătoare 17. Stoian I. Ioan - Tehnician 18. Urs T. Traian - profesor Istorie 19. Urs N. Mircea - Tehnic. CFR 20. Ursuţa G. măria - asist. med.

246

1961-1970
1. 2.
Chimist Ardelan C. Aurel - prof. Baciu I. Gheorghe - ing. Baciu T. Cornel - prof. Baciu A. Veronica - prof. Baciu D. Nicolae - prof. Baciu T. Florica Baciu. N. Cornelia Baciu S. Cornelia Chirilă (Danşe) Ana - prof. Chirilă T. Viorel - prof. L.

11.
fizic.

Danşe S. Aurel - prof. educ. Fodor Florica - învăţătoare Hadadi I. Livia - farmacistă Iancu C. Const. - Ofiţer Iancu I. Ioan - economist Iancu I. Gheorghe Iancu N. Livia - economist Indrieş P. Florica Indrieş N. Nicolae - subing. Simuţ A Iosif - comerciant Suru F. Ioan - ofiţer Urs T. Cornel - inginer

Matematică

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
C.F.

3.
Educ. Fiz.

4.
Ist.-Geog.

trupe uscat

5. 6. 7. 8. 9.
colegiu

Mat.-Fizică învăţătoare educatoare învăţătoare

economist

educatoare

20. 21. 22. 23.

intendenţă programator Urs T. Silvia - prof. Ist.-Geogr.

10.
Rom.

Deceniul 1971-1980
1. 2.
design Baciu N. Mărioara -

economist Baciu Tr. Ioan - maistru Danşe P. Cornel - ing. Hadadi A. Livia - subing. Indrieş P. Cornelia - ing.

6.
instai

Meza I. Anghel. Adrian - ing. Meza I. Cornelia-Lăcrăm. Negruţiu Gh. Viorel - ing. Simuţ F. Livia - ing. instalaţii

7. 8.
utilaje

3. 4.
mecanic

medic dent.

electronist

9.

5.
mec. agr.

Plus 89 pers. cu studii medii = 98

Deceniul 1981-1990
1.
asist. soc. Baciu F. Maria-Felicia -

2.
electr.

Danşe A. Aurel Liviu - ing. Danşe P. Costel-Aurel

3.

Meşter C.econom. 10. Publ. AdrianaMatei I. Adriana .economist Adm.4. Domnica . 5. Ana-Cecilia Gherghel N. învăţ.economist Iancu I. Indrieş I. Danşe P.economist . 6. economist Liana . ii = 96 total . Ovidiu . Marian-Domnica Iancu I.Şc. 11. 8. 7. Camelia Negruţ Gh-Maria - economist colegiu. 9.

Fac. Este îmbucurător faptul că populaţia Tilecuşului a făcut progrese spectaculoase în 8 decenii. Nicoleta-Ancuţa .Fac. Adrian . Iancu L.ing. 6. Filologie 11. Ancuţa . Danşe A. Fodor P. dar în aceeaşi măsură se simte lipsa ţăranilor agricultori care . Vlad-Ciprian .Deceniul 1991-2000 1. 4. Şt. Raula-Maria – economist 14. David-Florin . Matei I. Lavinia . Alexa D.Fac. 3. Stan R. A doua generaţie (soţii Chirilă) A treia generaţie (soţii Chirilă) Deceniul 1950-1960 (Purza-Albu) Deceniul 1961-1970 (Soţii Meza) Deceniul 1971-1980 (Soţii Meza) Deceniul 1981-1990 (Danşe Aurel) Deceniul 1991-2000 (Danşe Aurel) =193 = 16 = 61 = 45 = 20 = 17 =9 = 11 = 14 =280 =347 Total cu studii superioare Absolvenţi de studii medii 1961-90 Total Absolvenţi Şc. Filip N. 7. Arte plastice 8. Ioana-Adela – colegiu 12. Mariana . Baciu D.Fac. Profesionale Total mlădiţe crescute în pepiniera de inteligenţă a Tilecuşului în perioada anilor 1919-2000 =820 In toate cazurile medalionul are două feţe. Iancu I. Călina-Diana . 8. Filologie 3. mec. 5. Indireş P. Ana . din punct de vedere intelectual. Ciprian-Florin – economist 13. Arte plastice 6. Arte plastice 10. Bonaczy I. Economice 9.arte plastice 5.Fac. Prima generaţie de intelect. 2. Pendea N. Chirilă I. Mihaela . 4. Dalia-Adela . Arte Plastice 2.inginer mecanic Plus 16 cu studii medii = 30 RECAPITULATIE Privind pregătirea intelectuală a locuitorilor Tilecuşului: 1.economist 7.Fac. Alexa D.Fac.

fabricile din apropiere şi-au încetat activitatea şi trebuie să se găsească noi surse pentru supravieţuirea celor care îşi mai duc veacul în această localitate cu vechi tradiţii. Facultatea de Limbă şi Literatură Română. pe lângă participarea activă la desfăşurarea procesului de învăţământ. 250 .-ul. Nu putem încheia acest capitol fără a mai scoate în evidenţă deosebitul aport care şi l-a adus Familia Profesorului Ioan Meza la culturalizarea populaţiei Tilecuşului. datinile şi obiceiurile transmise oral de la bătrâni.Această fotografie a fost realizată înainte de cel de al II-lea Război Mondial şi prezintă crucile de grâu după seceriş. deţinând şi funcţia de Director al Şcolii generale Tilecuş timp de 20 ani consecutiv (1959-1980). să lucreze pământul. Parcurgând toate etapele de pregătire. Terenul fiind colinar. folclorul local. In această dublă calitate. au fost asigurate cu ţăruşi. Profesorul Ioan Meza s-a născut în Tilecuş. pentru a nu le duce vântul la vale.B. amintirile din anii copilăriei. Nu s-au găsit până în prezent oameni de iniţiativă care să organizeze mici ferme asociative. s-a implicat tot timpul în problemele îmbunătăirii condiţiilor de viaţă ale consătenilor săi.C. păstrate din generaţie în generaţie. cu specific adecvat gradului de fertilitate a solului din această zonă. a absolvit Institutul Pedagogic. A muncit ca profesor la această disciplină. localitate de care i-a legat şi îi leagă „Iarba verde de acasă". Oricum. în cadrul condiţiilor de dezvoltare a întregii societăţi. începând cu A.

o bibliotecă. ajungând sursa de civilizaţie în casa fiecărui locuitor. Data aceasta. Tot amprenta domnului Profesor Ioan Meza o poartă construcţia Căminului cultural şi a magazinului sătesc. care a prezentat imagini ale colindătorilor cu „Turca:" din Tilecuş. are meritul deosebit de a fi luat toate măsurile necesare pentru introducerea cu un ceas mai devreme a curentului electric în localitate pe o întindere de 8 km. fiind vorba în primul rând de Monografia»comunei Tileagd şi numai tangenţial ale celor cinci sate aparţinătoare. Domnul profesor Ioan Meza. în altă ordine de idei. un punct sanitar şi alte trei încăperi pentru materiale didactice. sală profesorală. 4222 din 30 decembrie 2004. O altă dovadă asupra acestui subiect ne-a oferit-o Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Bihor-Oradea. editat în primăvara anului 2004. învăţătoarea Valeria Meza care are un suflet mare. prin maniferstarea culturală din anul 2002 cu „Nuntaşii Bihorului" printre a cărei protagonişti au fost şi tinerii satuluiTilecuş. cu valori morale deosebite. Astfel. cred cu toată convingerea că ar trebui să mulţumească providenţei şi pentru cadoul ce ii-a făcut când i-a dat „PERECHEA DE VIAŢĂ" şi de muncă. în toată activitatea lor instructiveducativă şi socio-profesională. am nominalizat şi am evidenţiat traiectoria pe care au pornit un mare număr al fiilor şi fiicelor satului. cu realizările mai semnificative în profesiile ce şi-au ales. părinţi modeşti 229 . cu multă putere de discernământ. vom vorbi în primul rând despre Baciu Ionel. pe măsura puterii economice a obştii. O dovadă privind această latură a educaţiei spirituale ne-a oferit-o Cotidianul Ziarului „Crişana" nr. toate dotate cu inventar nou pentru 0 bună funcţionare. îmbrăcaţi în frumoasele sumane tradiţionale ale aşezării. In anii 1974-1978. fiindu-i toată viaţa alături şi ajutându1 ca să ia decizii înţelepte. ţinând seama şi de spaţiul grafic pe care îl avem la dispoziţie. Aceasta este bunul cel mai de preţ şi cea mai mare avere pe care şi-o poate dori un om pentru a se realiza în viaţă. cancelarie.Astfel. în primul volum al Monografiei Tilecuşului. Lucrarea s-a executat în anii 19661968. un laborator. pentru a le urma exemplul. născut la 14 septembrie 1958 în Tilecuş. căci despre domnia sa este vorba. fiul lui Traian al Anei Uţii şi al Vetei Miculi Petri. în perioada celor 20 de ani cât a deţinut funcţia de director al Şcolii generale Tilecuş a mai făcut ceva deosebit: a stimulat şi promovat creaţiile folcorului local. având 4 săli de clasă. păstrate din negura vremii de la moşi-strămoşi. a iniţiat şi dus la îndeplinire construirea unei şcoli cu etaj. domnul profesor Ioan meza. cu datini şi obiceiuri din bătrâni. ne vom limita ca să prezentăm numai 3 cazuri care merită să fie cunoscute de către un public cât mai larg.

acest proces de dezvoltare şi tehnologizare să continue prin construirea unei noi fabrici cu o capacitate de producţie mult mai mare şi cu creşterea numărului de angajaţi până la 450 locuri de muncă. cu sediul în strada Nojoridului nr. a mai absolvit Liceul Industrial şi Şcoala Tehnică de maiştri. Germania. Oradea. prin inteligenţă şi muncă neobosită. asigurându-se îmbunătăţirea producţieicalitativ şi cantitativ. dar cu o înaltă valoare morală şi spirituală. cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei. Franţa şi Spania. începând cu anul 1992 şi până în prezent a devenit Manager şi acţionar la Societatea Comercială „COMODI" S. 24. Această societate lucrează în prezent (anul 2005) cu o cifră de afaceri de 142 miliarde lei şi cu un număr de 220 de angajaţi. ajungând să conducă a Societate Comercială. perioadă în care a satisfăcut şi stagiul militar obligatoriu. un număr de 11 persoane (4 femei şi 6 bărbaţi) au calificare specifică domeniului în care lucrează. pornind cu un număr de 20 muncitori. în anul 1993 s-au făcut noi investiţii. creând şi asigurând loc de muncă pentru 220 de angajaţi. începând cu anul 2000 a făcut contracte de colaborare cu parteneri străini din Anglia. Capacitatea de producţie lunară a societăţii este de 25 000 perechi de încălţăminte.Domnul Ionel Baciu . întinzându-se pe o suprafaţă de 1726 metri pătraţi. folosind utilaje cu o tehnologie superioară. 63 .R. In perioada anilor 1975-1992 a lucrat în calitate de Ştanţator şi Creator de modele la Fabrica de încălţăminte „Arta Crişana". Reprezentanţi legali şi administratori ai acestei societăţi sunt domnul Baciu Ionel şi domnul Igna Nicolae. Se preconizează ca în viitorul apropiat. a făcut Şcoala Profesională de încălţăminte. Consiliul de Administraţie a societăţii a demarat (a pornit) un program de tehnologizare a întregii societăţi.L. Italia. oferind muncitorilor posibilitatea de a se dezvolta profesional. având studii medii tehnice. între care sunt 3 bărbaţi şi 8 femei.este mândria Tilecuşului unde a văzut prima dată lumina zilei. 11 persoane au studii superioare. Societatea a fost înfiinţată în anul 1992. S-a ridicat pe propriile sale puteri. Din totalul de 221 angajaţi în prezent. Domnul Ionel Baciu. ţări în care se exportă 80% din producţia lunară de încălţăminte iar restul de 20% este destinată pieţei interne. precum şi şcoala de Creaţie organizată de Centrul de Pielării şi încălţăminte Bucureşti. s-a construit o fabrică cu 3 nivele. de la care a primit valoroasa educaţia a celor „ŞAPTE ANI DE ACASĂ". între anii 1995-1997.

gospodăresc. pe o piaţă variabilă aflată în permanentă evoluţie. Domnul Baciu Ionel este cea mai mare mândrie a Tilecuşului din această generaţie. ajungând profesor universitar la unităţi de învăţământ cu profil nuclear. Doamna Camelia Meşter căsătorită Fuscaş. . Activităţi profesionale prestate: 1987-1990. Contabil Şefia Cooperativa „Automatica" Oradea. în contextul economic actual. 1990-1995. Contabil la aceeaşi cooperativă. care până în prezent este incontestabil. s-a născut dintr-o familie modestă dinTilecuş dar care avea o inteligenţă sclipitoare. la care ne referim în prezenta lucrare a răsărit dintr-o „Stea" strălucitoare ale acestei aşezri sărăcăcioase. să-şi extindă relaţiile manageriale la parteneri serioşi internaţionali şi nu în ultimul rând a ştiut să se apropie afectiv de oamenii cu care lucrează. Această societate are ca profil procesare şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. silitoare la învăţătură. Chiar dacă ne exprimăm prin metafore. Toate aceste calităţi i-a deschis drum larg spre succes. harnică în activităţile întreprinse. Doamna Camelia Meşter. Liceul Industrial de Construcţii Oradea. parcurgând cu „brio" Şcoala generală din Tilecuş. căsătorită Fuscaş. funcţionar economic la Cooperativa „Victoria" Oradea. să menţină competitivitatea atât pe plan intern cât şi pe plan extern. răsărită şi crescută din binecuvântatul pămânat al Tilecuşului. Doamna Camelia Fuscaş s-a remarcat încă din perioada adolescenţei că este dotată nu numai cu inteligenţă dar şi cu un pronunţat spirit practic. acestea reflectă întru totul realitate. în specialitatea Zootehnie. Director economic la Societatea comercială „THE KING COMEXIM" Ineul de Criş judeţul bihor. 1995-1998. modestă în mijlocul celor care au înconjurat-o. Toate felicitările şi urări de succes în continuare. A doua „Perlă" a Tilecuşului. căci despre domnia sa este vorba. în paralel cu desfăşurarea acestei activităţi. Domnul Baciu Ionel a reuşit prin cunoştinţele sale dobândite. Şcoala Post liceală de Normare-salarizare în construcţii Oradea. Tatăl său. oferindu-le posibilitatea însuşirii cunoştinţelor tehnice profesionale spre folosul tuturor. este una din Perlele strălucitoare. 1998 şi în prezent. prin muncă şi inteligenţă. A ştiut să îmbine utilul cu frumosul. Academia de Studii Economice 5 ani în Bucureşti şi 4 ani Facultatea de Protecţia mediului Oradea. dovedind autentice abilităţi manageriale.de angajaţi au liecul teoretic iar un număr de 137 angajaţi au şcoala profesională. Aurel Meşter s-a ridicat de la pământ pe propriile sale puteri.

un număr de 66 exemplare. Este păstrătorul şi promovatorul 254 . doamna Camelia Fuscaş.familia Fuscaş şi-a îndreptat atenţia şi spre alte domenii creşterea animalelor şi cultivarea pământului care. „Perla" Tilecuşului îşi propune ca să fie consecventă în realizarea „visurilor" sale şi să intre cu demnitate în Uniunea Europeană la data prognozată.persoană fizică. în calitate de agricultor . renunţă la vaci. Surpriza din partea oilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată.Rapsodul Tilecuşului de care este legat prin rădăcinile arborelui său genealogic. în anul 1998 a cumpărat o fermă de vaci pentru lapte. Pentru a-şi putea realiza toate obiectivele preconizate. scontând că va ajunge la 3000 de capete până în anul 2007. Eroina noastră se confruntă cu mari greutăţi în desfacerea laptelui pe care nu-l poate valorifica decât la un preţ foarte scăzut care nu-i acoperă cheltuielile de regie. construirea unui grajd modernizat pentru animale. construirea locuinţei pentru îngrijitori. în extravilanul comunei Ineul deCriş este de foarte bună fertilitae. să încercăm ca să-l cunoaştem: S-a născut la data de 4 iunie 1956 în satul Tilecuş comuna Tileagd judeţul Bihor. Domnul Florian Baciu . într-o asemenea afacere trebuie să fii unbun manager. In iarna anului 2004/2005 investeşte banii în 500 de oi. Astfel. Cum însă socotelile de acasă nu întotdeauna se potrivesc cu cele din târg. Este căsătorit şi are doi copii. Această treabă implică multe acţiuni care solicită eforturi financiare deosebite. vânzându-le în vara anului 2004. Constatând că nu este rentabil ca să creşti animale cu furaje achiziţionate de pe piaţa liberă. In anul 1964 a absolvit 8 clase şcoală generală în Tilecuş.Sufletul Folclorului local din Tilecuş. este domnul Baciu Florian . Cazul a fost mediatizat atât de televiziunea locală cât şi de cea naţională. In primul rând parcelarea terenurilor. a cumpărat 296 hectare de pământ în extravilanul Ineului. cere şi obţine subvenţie de la Statul Român şi îşi procură 3 tractoare cu toată gama de atelaje ale acestora. Al treilea caz pe care ne-am propus să-l prezentă şi despre care nu s-a mai vorbit până în prezent. Prima oaie care a fătat a adus pe lume 3 (trei) miei sănătoşi şi zburdalnici. când se speră ca şi România să fie primită în Uniunea Europeană. după care a făcut Şcoala profesională la „înfrăţirea" Oradea. toate gestante. conform normelor Uniunii Europene. în aceste circumstanţe. instalarea unei reţele electrice pe un km lungime.

.obiceiurilor strămoşeşti şi a folclorului local cu o echipă care face faimă Tilecuşului.

Din anul 1976 a urmat Şcoala Populară de Artă, profilându-se pe construcţia de viori cu goarnă. Din activitatea sa culturalartistică putem arăta următoarele: - în anul 1975 a luat locul I pe judeţ, în cadrul formaţiei „înfrăţirea" ca solist la vioară şi taraf. A luat tot premiul I pe judeţ la Ediţia a IV-a „Cântarea României"; - în anul 1985 a luat premiul IV şi titlul de laureat, ca solistinstrumentist, vioară cu goarnă la Etapa REPUBLICANĂ Deva; - în anul 2004 a luat locul I pe judeţ ca solist la vioară cu goarnă, cu ocazia participării la manifestările culturale care au avut loc în localitatea Vadul Crişului. Domnul Florian Baciu are meritul de a păstra şi a cultiva preţiosul folclor local al Tilecuşului, cu datinile, obiceiurile şi portul popular moştenit din moşi-strămoşi. Despre folclorul local şi despre datinile dinbătrâni, am scris un capitol întreg în cuprinsul acestei lucrări, manifestări care se conjugă în mod permanent cu activitatea şi trăirile domnului Florian Baciu.

SATUL BĂLAIA Satul Bălaia este aşezat pe un teren deluros la poalele munţilor Plopişului, marginalizat din totdeauna, datorită locului aşezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalaşpatak", care în traducere înseamnă „Gârla ameţită". Moşia pe care a fost aşezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găseşte la o distanţă de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd şi încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenţei Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafaţă totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fâneţe, 98 ha păşune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi şi cu viţă de vie 42 ha cu pădure şi 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza judeţului Bihor numai în arealul localităţii Dobreşti - zona Beiuşului, cunoscută şi pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca şi Tilecuşul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă.

Date privind trecutul istoric al satului Bălaia Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii,

256

având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi şi unsprezece capre. Tot din acelaşi document reiese că erau 17 iobagi pe moşia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost şi alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidenţiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai şi 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii şi-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii îşi cunoşteau aşezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Uliţa de pe deal, unde este amplasată şi biserica, Uliţa de pe vale, Uliţa de pe cionc şi Uliţa Ţumandului, unde se află Şcoala elementară, compusă din două săli de clasă şi locuinţa directorului Şcoli, compusă din 3 camere, bucătărie şi cămară de alimente. Aceste denumiri ale localităţii au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor ţării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie şi pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost şi este utilizată pentru săli de învăţământ, spaţiul şcolii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunşi la vârsta şcolară. Din păcate nu putem prezenta date concrete asupra învăţământului din Bălai, întrucât persoanele abilitate la care ne-am adresat în acest scop, nu au fost receptive la solicitarea noastră, nu au dat dovadă de patriotism local. Păcat! Din alte surse de informare am aflat că şcoala cu limbă de predare română a funcţionat în Bălaia începând cu anul 1892, învăţătorii fiind plătiţi din subvenţiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învăţământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puţini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparaţie cu Tilecuşul, ambele sate având un număr de populaţie foarte apropiat şi aceleaşi condiţii pedoclimatice. Populaţia satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura, trăind cu mentalitatea din generaţie în generaţie, că odrasele lor să rămână lângă părinţi, ca să le fie de ajutor la bătrâneţe, păstrându-şi obiceiurile avute din moşi strămoşi, precum şi folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniştea în care îşi duceau viaţa. Ocuparea Ardealului de Nord de către administraţia Ungariei s-a făcut simţită şi în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării şi o populaţie de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi şi doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moşier din localitate şi fratele său alcoolist până în măduva oaselor.

In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupaţie, preotul Nicolae Baciu, care în acelaşi timp era şi învăţător la şcoala elementară din Bălaia, a fost arestat,

258

agresat fizic, batjocorit şi apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viaţă. In perioada 19401944, deşi nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă şcoalră, cursurile de învăţământ au fost ţinute numai în limba maghiară, cu profesori aduşi din Anyaorszag, care nu cunoşteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timişoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 şi-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de ţăran harnic din Tilecuş, prin moştenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reuşit să-şi înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minţi bolnăvicioase" ale activiştilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât şi cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizaţi şi obstrucţionaţi din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creştini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot şi să le urmărim evoluţia vieţii prin hăţişurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reuşit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoţi nu aveau acces la Institutele de învăţământ superior, numai la Institutul de Mine Petroşani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Şcoala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Maliţa, originar din satul Săbolciu. A dat naştere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanţelor în care se aflau, toţi cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit ţara şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timişoara şi după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timişoara, Cluj şi Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut şansa de a urma Institutul Politehnic din Timişoara şi a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franţa la Lyon. Al doilea băiat şi-a luat doctoratul în domeniul Matematicei şi lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Şcoala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucţii din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securităţii, fără nici

o explicaţie, arestat în calitate de deţinut politic şi plimbat timp de 4 ani şi jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Şi culmea!! după 4 ani şi jumătate de detenţie, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deţinut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securităţii. Bineînţeles că nu a acceptat. Umbra caracatiţei roşii cu stea în frunte 1-a urmărit mulţi ani din viaţă, neputând ca să ocupe un loc de muncă corespunzător pregătirei sale profesionale. Pentru a putea fi urmărit mai îndeaproape i s-a oferit „favoarea" ca să lucreze pe post de şef echipă şi supraveghetor de lucrări tehnice la Secţia de drumuri şi poduri Oradea. Acestea erau metodele aparatului represiv ale regimului comunist, faţă de oamenii care le cădeau în disgraţie, cu motiv sau fără motiv întemeiat. Prin aceste metode au distrus toate valorile morale ale neamului românesc, în perioada aşa zisă „Lupta de clasă". Când a reuşit să se desprindă din tentaculele caracatiţei despre care am mai amintit, inginerul Dumitru Copăceanu a ocupat un post de profesor la Liceul de Construcţii, de unde a ieşit la pensie, marcat pentru toată viaţa din cauza supliciului fizic şi moral care i s-a aplicat, fără a se fi făcut vinovat de ceva care să fi adus un afront statului Comunist român. In prezent (anul 2004) are vârsta de 84 ani şi este paralizat, neputând face nici doi paşi fără ajutorul cuiva. Cei doi copii ai acestei familii „vinovată fără vină", în mintea bolnăvicioasă a casapilor regimului comunist, au întâmpinat mari greutăţi în procesul de învăţământ, neputând intra în drepturile lor civile, la nivelul capacităţii lor intelectuale. Purtau un stigmat strigător la cer de nedrept. 5. Miron Baciu, al cincilea şi ultimul copil a preotului din Bălaia, născut în anul 1931, la vârsta de 16 ani, elev fiind în clasa a IV-a la Liceul Emanuil Gojdu Oradea, a fost ridicat de securitate în luna iunie 1948, acuzat de tăinuire şi subminare a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuşi norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispăşirea pedepsei nemeritată - să-şi continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Şimleul Silvaniei unde şi-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani şi jumătate de închisoare, acuzat de acelaşi delict ca şi tatăl său odinioară. Ca toţi ceilalţi foşti condamnaţi politic, după ispăşirea pedepsei, a întâmpinat mari greutăţi la continuarea studiilor. A fost bine inspirat şi a făcut un memoriu documentat, cu care a reuşit să ajungă în audienţă la Generalul Mociulski, de unde a primit „undă verde" pentru a-şi putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcţii obţinând diploma de

260

Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriţă şi scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia şi descendenţii săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generaţiile viitoare am să prezint date şi fapte din viaţa locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Ţării Crişurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluţiei demografice ale populaţiei Bălăiene. Voi începe cu o mică observaţie. Deşi a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6 familii. în anul 1713 cu 17 familii, amănunte care le-am mai semnalat în capitolul „evenimente istorice" cu mai multe detalii.

în rândurile de mai jos am să prezint situaţia anilor 1850-1910
Anii: Nr. pers. 1850 230 1875 362 1870 569 1880 438 1890 1900 552 722 1910 821

Scăderea numărului populaţiei în anul 1880 faţă de cel existent în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieţi din localitatea Bălaia. Acelaşi dezastru s-a petrecut în toate localităţile Bihorene la vremea respectivă.

La Recensământul din anul 1880, pe naţionalităţi şi religii, au rezultat următoarele cifre
Nr.de Total OrtoIzra Români Maghiar case pers. Refor-doxi Evrei îeliţi maţi 92 426 5 6 405 8 438 6 Nede-, Alfabet claraţi 25 6

Datele Recensământului din anuî 1900
Total persoane Bărbaţi 722 392 Femei Maghiari 330 31 Români 690 Slovaci 1

ani 461 516 238 139 111 Nr.d e Gos p. _ La Recensământul populaţiei din 29 decembrie 1930 Pe grupe de vârste 13-19 ani Bărb. Bărbaţi 10-15 1081 527 176 Femei 554 0-9 ani 195 16-44 423 45-64 193 65 şi peste 94 La Recensământul din anul 1992 Total gosp. 276 Total pers. 977 20-64 ani 442 65 ani 47 Datele Recensământului din 25 ianuarie 1948 Nr. de case 209 Total pers. 27 9 Văduvi 43 Div. 831 Bărba ţi 412 Femei 419 Români 819 Maghiar i 9 Ţigani 3 262 .Datele recensământului făcut în anul 1910 Total pers. 821 Bărbaţi 415 Femei 406 Scrie şi citeşte 59 Vorbeşte ungureşte 130 Nec. Fem sub 7 7-12 ani . Fem ei Sub 7 ani 159 7–14 ani 15–44 ani 45-60 ani Peste 60 ani Roma ni Maghia ri 544 592 210 503 179 85 1133 3 La Recensământul din 15 martie 1966 Total pers. 113 6 Bar b. 288 Tota l Pers . 49 9 Căs.

existând 856 de credincioşi ortodoxi. această familie dotată cu valori morale şi spirituale. 87 devenind baptişti. Timp de 4 ani şi jumătate.Adventişti780767105054879985 A 7 Viaţa spirituală Despre viaţa spirituală a populaţiei din Bălaia. Dumnezeu a dat Legea şi a cerut oamenilor ca să o respecte. Nu o anumită religie îţi pregăteşte viaţa de apoi. „turma rămasă fără păstor" o bună parte sa rătăcit prin hăţişurile evenimentelor nefaste care s-au succedat în sânul societăţii. a fost înlăturată de la catedră şi altarul bisericesc de către armata de ocupaţie hortistă şi expulzaţi în România. 99 penticostali şi 85 adventişti de Ziua a 2-a. Aşa se explică faptul că în prezent. In această nouă credinţă îl duşmăneşte de moarte pe fratele său de sânge. pentru că a moştenit pământ mai bun sau mai mult de la părinţi. din cei 767 de români care au mai rămas în viaţă. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 şi-au construit o biserică din pământ bătut. Religia în care te-ai născut şi în care ai primit botezul şi binecuvântarea. începând cu anul 1920. au fost singurii intelectuali în localitate. până la declanşarea celui de al doilea război mondial. Să exemplificăm un caz real: a fost ortodox şi a trecut la Penticostali.catoliciBaptiştiPent. In toamna anului 1940.La Recensământul din 20 ianuarie 2003 Total pers. numai 505 şiau păstrat credinţa în religia ortodoxă. ci credinţa şi faptele tale de zi cu zi. Ce fel de creştin este acesta care se acoperă cu patrafirul penticostal şi nu respectă Legea lăsată de Dumnezeu? Oare îl putem păcăli pe Dumnezeu păstrând ură în suflet fată de aproapele nostru ?! . Preotul Nicolae Buciu şi soţia sa Irina . Cazul este cunoscut în cătunul Călătani.învăţătoarea. catolică sau altele este bună dacă respecţi Legea şi poruncile date de către Dumnezeu.RomâniMaghiariOrtodoxiRom. fie ortodoxă. răspânditori de lumină şi cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. credincioşii ortodoxi români au păstrat toate datinele şi obiceiurile strămoşeşti privind sărbătorile religioase de peste an. Ce comentarii se pot face în faţa acestei realităţi? în primul rând îmi permit să spun că Dumnezeu nu a rânduit religii pe pământ. se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credinţe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. Atât în Bălaia cât şi în celelalte sate Bihorene. 6 reformaţi şi 30 de alte religii.

Baciu Aurelia. Facultatea de Ştiinţe juridice. 10. 7. Şcoala normală. Saca-Beiuş. un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002).emigrat în Australia. 5. a lucrat la Cluj.Câte ceva despre învăţământ In localitatea Bălaia a funcţionat cu limbă de predare română începând cu anul 1892. a lucrat ca profesor suplinitor. Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existenţă am aflat: 1. a urmat şcoala pedagogică. Institutul de Zootehnie. Baciu Miron. în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar. Sărac Traian. la vârsta de 84 ani. pe teren plan. chiar dacă nu-şi mai desfăşoară activitatea la Şcoala din Bălaia. 14. 4. Negruţ Ioan. Baciu Ovidiu. In încheiere. Institutul Politehnic. nu mi-a permis ca să fac o deplasare până în localitatea Bălaia ca să pot prezenta mai multe date privind culturalizarea acestei localităţi aşezate în zonă colinară. a lucrat ca învăţător în Corn. 3.fost notar comunal . învăţătorii fiind plătiţi de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învăţământul de Stat. a urmat studii superioare Econom. a lucrat ca profesor. CĂTUNUL CALATANI Aşezare geografică şi pedoclimatică Cătunul Călătani este aşezat pe o foarte mică parte a doua terasă a Crişului Repede. cu titlul de inginer. 11. Baciu Minerva. Şcoala normală. Institutul Pedagogic. Copăceanu Minerva. îmi exprim regretul că starea sănătăţii mele. Baciu Georgina. nu a fost receptiv la apelul pe care i l-am făcut. Politehnic în Timişoara. pământ negru de foarte bună calitate. 6. Negruţ Nicolae. studii superioare economice. Hanciu Ioan . 12. 264 . a urmat Instit. 13. în suprafaţă de cca. 16. şi că dl. Mascaş Ioan. Căzut pe front. a urmat Liceul Industrial şi a lucrat ca Tehnician. Manea Florian. Mutiu Vasile. 2. Sărac Gheorghe. Studii gimnaziale. originar din această localitate. profesor Muţiu Vasile. NegruţFlorian. profesor limbă franceză. 9. Bondar Constantin. Facultatea de Ştiinţe Economice. 15. Facultatea de Psihologie. Liceul Teoretic. Cu tot acest proces timpuriu de învăţământ în limba română. 8.

se poate spune că mama natură a fost darnică cu populaţia călătanilor. curgând lin şi permanent spre albia Crişului Repede. pentru a nu mai produce inundaţii din topirea zăpezilor primăvara şi din precipitaţiile abundente în cursul anului. 44 sunt penticostali şi 6 baptişti. aparţinătoare Comunei Aştileu Districtul Borodului.350 ha din care arabil 310 ha şi 48 ha păşune. Iniţial s-au aşezat în zona numită „Pe Deal". Tileagd-Tilecuş-Vârciororg şi mai departe până la Beiuş. Călătanii au ca vecini: la Nord. cca. alte ori lipsesc timp îndelungat. Ciobanu Ioan. Secară Petru a Ţuţii. Bârţan Nicolae. iar primii întemeietori ai acestei aşezări omeneşti au fost: Borodan Florian.F. unde se varsă în albia Crişului Repede. calea ferată Oradea-Cluj cu comuna de reşedinţă Tileagd. Tileagd-Aleşd. Clima se poate spune că este temperat . la EstSud-Est satul Tilecuş şi la Vest comuna Sacadat. putându-se considera drept un miracol. 2 km. a ţâşnit un izvor de apă potabilă cu un debit de aproximativ 6000 litri pe oră. au cumpărat pământ de la foştii grofi şi moşieri din Tileagd. au mai venit şi alţi oameni din Călăţea cu „dare de mână". traversând intravilanul şi o parte din păşunea Comunei Sacadat până lângă Săbolciu. un teren mai ridicat şi care face parte din a IlI-a terasă a Crişului Repede. Din punct de vedere hidrografic. la Sud se află satul Borşea. Ca posibilităţi de circulaţie are drumul pietruit până lângă gara C. Fauna şi flora sunt nesemnificative. foarte aproape de satul Borşea.continentală de tranziţie. cu ocazia adâncirii şi lărgirei albiei văii Meghişei. Nu mai există o regulă ciclică ale celor 4 anotimpuri. Secară Petru a Diacului (cantorului). uneori sunt prea multe. ţinându-se cont de aria redusă de pământ arondat acestei mici localităţi. Tileagd. cu veri nu prea calde şi cu ierni relativ blânde. In anul 2002. cărora a început ca să le sune ceasul .R. unde intră în şoselele asfaltate Tileagd-Oradea. Despre trecutul istoric al Călătanilor Prima atestare documentară a localităţii Călătani a fost făcută de către Cancelariile Ungare prin Recensământul populaţiei care a avut loc la data de 1 ianuarie 1900. Precipitaţiile din păcate. prin anii 1880-1886. Toţi aceştia au venit cu familiile din satul Călăţea. funcţie de gradul poluării atmosferei precum şi de circulaţia curenţilor de aier. Izvorul a erupt la distanţă de 500 metri Est de aşezare. Pe parcursul anilor. Are 82 de gospodării şi o populaţie de 226 persoane din care 176 sunt de religie ortodoxă.

Unul dintre proprietari grofi. dispus ca să-şi vândă pământul a fost Flatt Jeno.istoriei. a 266 .

începând de lângă fabrica de cherestea până spre hotarul Comunei SACADAT. carpen-. care nu făceau casă bună cu morala creştină şi din păcate. bun gospodar. A. după ce au căzut în coş peste cascadă nu s-au mai putut înapoia. mai comunicativi. recolta în fiecare dimineaţă câteva kilograme de peşte frumos. în apropierea acestei mini jungle. se simţea măgulit când i se adresa cineva. foarte aproape de aşezarea călătanilor.R. au posedat loturi de pământ arabil mai mulţi locuitori ai Tilecuşului. ştiuci. am trăit printre ei. Era un fel de „Domn mai mic" pentru muncitorii necalificaţi. cu 70-80 ani în urmă. Acesta era fixat cu ţăruşi pe cursul apei. Unul din aceşti proprietari.N. Pop Petru. mrene. alcătuită din boscheţi de diferite specii lemnoase ca: ulm. Au fost însă şi unii cam ciudaţi. fiind specializat în munca cu ferestraele circulare. Y din Tilecuş a inventat o „şmecherie" cu care se puteau prinde peştii migratori. a observat cum pe valea Meghiei migrau o mulţime de peşti din Crişul Repede. Inventatorul şi constructorul acestei şmecherii. având un trunchi de lemn rotund în partea de unde curgea apa. dându-i numele de „CĂLĂTANI". între fabrică şi Conducerea Tehnică din Oradea. am lucrat la fabrica de cherestea Tileagd împreună cu Herea Nicolae. formând o cădere în cascadă. jugastul. derivat din Călăţea. In acea perioadă de timp.la un moment dat nu a mai găsit nimic în coş dimineaţa când s-a dus . aproximativ 50-60 metri de la şerpuitul Văii Meghişei.cărui moşie s-a întins pe lângă valea Meghişei. Petre Mitrii Cenii era poştaşul permanent al firmei. ferigi şi alte soiuri de vegetaţie. dar a fost un om foarte corect. cu permis de călătorie pe C. cu 75 de ani în urmă. Este vorba de construcţia unui coş de nuiele. Toţi acei care leau urmat primele 5 familii. crapi. Peştii care s-au lăsat duşi de val. cu mult bun simţ şi prietenos. cu apelativul domnule Filip oamenii erau mult mai buni. Oricum. ţipari şi alte specii .-ul acestora s-a transmis la descendenţi. căreia i se spunea „leasă".F. Acest X. pe Valea Meghişei.D. şi cu Mladin David care avea o echipă întreagă de copii. odată cu scăderea debitului de apă. Pe lângă valea Meghişei. corn. pe suprafaţa de păşune a comunei Tileagd. Am cunoscut bine Călătanii din perioada anilor 1928-1937. se întindea o adevărată junglă.. toţi erau români de religie ortodoxă. Nu doresc ca să supăr pe nimeni şi nu voi da nici un nume ale protagoniştilor care au participat la următoarea întâmplare. fraţii Bârţan Nicolae şi Bârţan Ştefan. inventiv şi cu spirit de iniţiativă. primăvara când creştea debitul de apă din topirea zăpezilor şi când peştii se găsesc în perioada de depunere a icrelor pentru proliferare. localitatea lor de origine. pentru a căror întreţinere a muncit mult şi din greu. având lăţimea cursului apei pe vale. mai sociabili şi mai apropiaţi unii de alţii. înconjurate de hamei în formă de liane. sângerel. s-au aşezat şi şi-au construit case pe lângă valea Meghişei. mărăcini şi altele.

Intuind că nu este lucru curat cu dispariţia peştilor.ca să-şi culeagă recolta. a doua 268 .

cu 317 pagini. Intrusul s-a dus şi el la recoltat dar. 1407 din 15 aprilie 2004. am să mă prefac că nu te cunosc şi te voi trata ca pe un lup»!!! Cât au mai trăit nu s-au simpatizat. i-am prezentat delegaţia Primăriei Tileagd şi i-am oferit Romanul meu întitulat „Un exemplu de viaţă pentru cei născuţi la periferia societăţii". Monografia Comunei Tileagd. După ce mam documentat la Arhivele Statului. Nu credeam că te poţi transforma în lup ca strigoii din anecdote.R. să se creadă că sunt mai mulţi lupi. (zi cu ghinion). la împlinirea a 750 ani de existenţă. doar se va speria paznicul peştilor şi va fugi grăbit. m-am prezentat la domnul academician. la Muzeul Ţării Crişurilor toată primăvara . Primăria Comunei Tileagd m-a delegat ca să adun date şi documente pentru a putea scrie Istoria fostului oraş Tileagd şi a celor 5 sate aparţinătoare. la Serviciul de Cadastru. Aparatul auditiv al paznicului a fost atât de perfect încât 1-a cunoscut pe lup şi după urlet. care bine înţeles că nu mai ştia ca să vorbească numai să urle. Uuuuuuuu! când pe vocaliză mai mai joasă. aşa cum auzit dânsul pe la Călăţea. nu a fost nici fricos şi nici prost. Comunitatea Evreilor din Oradea. Tileagd şi de acolo perpedus până la Călătani. ieşit de sub tipar în 2001.F.zi s-a sculat cu noaptea-n cap şi s-a dus la pândă. păstrând fiecare distanţa. Biblioteca orăşenească. la Direcţia Judeţeană de Statistică. Prin adresa Nr. despre care am aflat că este un pictor ilustrat şi în acelaşi timp omul cel mai competent care să-mi dea informaţii despre viaţa concitadinilor săi.vara anului 2004. cunoscându-1 personal din alte incursiuni făcute fără nici o justificare pe pământurile Tilecuşenilor şi 1-a abordat direct: «măi „Y" din Călăteni. fără a culege peştii din capcană. unde l-am contactat pe domnul Academician Traian Secară. Cu tot respectul cuvenit. Ocupaţia de bază a Călătanilor a fost şi este agricultura. privind modul de viaţă şi istoria micii aşezări Călătani. om de înaltă cultură. Dar să revin la motivaţia care m-a obligat să mai revăd Călătanii după aproape 70 de ani. Aşa credea el! S-a strecurat în mica junglă. când a observat că cel în drept stă la pândă. i-a venit o ideie genială. iar „Lupul de ocazie" şi-a păzit blana. Avea la el un topor cu care să se apere de lighioane când va fi cazul. explicându-i care este motivul prezenţei mele în Călătani şi rugându-1 să-mi furnizeze mai multe date pe bază de tematică. m-am deplasat cu trenul până la gara C. De data aceasta ştiu ce cauţi dar dacă te mai apropii de pământul meu. Paznicul însă avea auzul muzical perfect. pentru a putea completa cu cât mai multe date reale. începând să urle ca lupii: Uuuuuuuu. Domnul academician Traian Secara ş-a declarat încântat de cunoştinţă mă felicită pentru calitatea mea de scriitor şi pentru intenţiile ce le am cu monografia . pe data de 13 septembrie 2004. A început un dialog cu „lupul" de ocazie. doar. respective creşterea animalelor domestice. când mai ridicată. Pentru a1 convinge că nu sunt un „neavizat".

şi-mi promite că va face lucrarea şi că o să mi-o aducă la mine acasă în Oradea. Am căutat să-l conving că mă presează timpul. de om care nu-şi respectă cuvântul dat şi care sfidează munca semenilor săi de bună credinţă. cu ajutorul mai multor localnici vârstnici. atitudine care este complet anacronică cu calităţile unui om de cultură. nu pot ca să nu-mi exprim dezamăgirea care mi-a produs-o domnul Academician Traian Secară din Călătani! Primeşte cărţile mele la care eu am muncit şi pentru a căror editare am plătit toate economiile făcute de o viaţă. Şcoala s-a amenajat într-o clădire veche. reprezentând monografia Tilecuşului. Păcat. şi-mi promite în mod solemn că în câteva zile îmi va scrie toate datele prevăzute în tematica pe care i-am înmânat-o. mă pune în situaţia de a pierde un timp preţios din activitatea mea voluntară. trebuie să spun că eu personal am rămas cu convingerea că acest domn academician. spunându-mi că a făcut ceva. i-am oferit a doua carte a mea ieşită de sub tipar în luna aprilie 2004. pe data de 6 octombrie 2004 m-am deplasat din nou la Călătani. Cu tot regretul şi cu alte scuze de rigoare. de la Direcţia Judeţeană de Statistică. îmi mulţumeşte pentru carte. Cinstit ar fi fost ca să-mi spună de la început să-mi văd de treabă şi să nu mă păgubească de cele două cărţi care ar fi putut ajunge la alte persoane mai decente. am aflat următoarele. date care urmau să fie înscrise într-o carte care va rămâne posterităţii. In anul 1935 s-a deschis pentru prima dată un local de şcoală primară pentru clasele I-IV la Călătani. Păcat!!! In condiţii de timp mai puţin favorabile ce mi-a mai rămas. că la vârsta de 83 ani împliniţi nu mă voi putea deplasa după ce vor veni ploile de toamnă. Am rămas fără replică când interlocutorul meu mi-a spus franc. plin de speranţă că voi primi datele solicitate. în ziua de 8 octombrie m-am dus din nou la Călătani şi i-am cerut stimatului domn Traian Secară ca să-mi dea datele care a reuşit să le completeze până atunci. Această promisiune mi-a produs serioase îndoieli dar nu m-am pronunţat. domnul Traian Secară nu s-a simţit în largul său. în circumstanţele date. a adoptat o atitudine lipsită de spirit civic. că nu a făcut nimic pentru că nu a fost dispus să facă aşa ceva! Cu tot respectul pentru oamenii de ştiinţă şi cu scuzele de rigoare. Când l-am contactat din nou. După 3 săptămâni. Ca să-l încurajez la înscrierea datelor de care aveam nevoie. Păcat. dar că încă nu a terminat. un conac 270 .Tileagdului. foarte politicos. aspecte ale vieţii locuitorilor din Călătani: 1. ca în final să-mi spună că nu a fost dispus ca să facă ceia ce i-am cerut. pe lângă datele informative primite de la Arhivele Statului. carte care a apărut şi pe Internet. Din nou. promite solemn că îmi va furniza datele istorice ale localităţii unde a văzut lumina zilei şi unde trăieşte.

.

Dictatul de la Viena din august 1940. Filip Ioan. care din răutate sufletească nu a colaborat la întocmirea acestei lucrări. cu persoane din România. unde 1-a cunoscut pe Inginerul Miner Apostol Romeo cu care s-a căsătorit şi trăiesc împreună ambii fiind azi pensionari la limită de vârstă. 5.I. Această clădire a fost naţionalizată în anul 1948 şi trecută în proprietatea Statului Român. Studii superioare economice. a absolvit Liceul Industrial. pentru a cărei desfiinţare s-au luat unele măsuri. specializat în pictură. Urs Floarea. în mod cu totul excepţional. Secară Florian. se poate spune că favorizat populaţia din Călătani faţă de satele vecine Borşa şi Tilecuş. 2. 272 . 7. Bârtan Ioan. permiţinându-le să-şi continue învăţământul şcolar în limba română. Grănicerii unguri. Acesta este motivul cel mai serios care a condus la dispariţia caselor de pe deal şi aşezarea oamenilor pe lângă valea Meghişei. suspectându-i că fac contrabandă peste frontieră.al fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd. 1. până când va putea fi dată în folosinţă noua Biserică aflată în construcţie şi finisare. 6. a urmat Şcoala Medie Tehnică şi a lucrat în calitate de tehnician principal la Combinatul Cărbunelui Oradea. a urmat Facultatea de Arte plastice. cu ocazia patrulărilor făcute. Altfel.L. Popa Ioan a Miculi. regimul hortist a ignorat existenţa acestei comunităţi mici. 2. specializat în Matematici. fost contabil şefia U. Dacă am omis pe cineva îmi cer scuze şi putem să-i mulţumim domnului academician Traian Secară. Popa Florian. Secară Ana a Deli Mitri. Tot în această clădire s-a amenajat o încăpere cu mobilier şi podoabe de cult pentru Biserica ortodoxă. e adevărat că din partea unor neavizaţi. au învăţat ABC. Institutul Pedagogic. Era o colonie prea mică pentru a îi-se da atenţie de ordin etnic. îi deranja de fiecare dată. a urmat Facultatea de Ştiinţe Economice. 8. 3. a absolvit Institutul de construcţii. In această hulită şcoală de astăzi. a urmat Facultatea de Matematici. Secară Traian. a absolvit Liceul Pedagogic. unde se oficiază Duminica slujbele religioase pentru cei 176 credincioşi ortodocşi. 9. Tileagd. următorii absolvenţi de studii superioare şi medii din Călătani. la dispoziţia primăriei Comunei Tileagd. pe cheltuiala cetăţenilor. excepţie făcând cei care au avut casele aşezate pe deal. 4. întrucât noua frontieră Română-Maghiară trecea prin grădinile gospodăriilor acestora. Măriuţei. Anuţa Petri Todori.

partid care. Incepând cu anul 1945. nu a fost niciodată un partid al românilor. şi-a pierdut viaţa un singur om din Călătani şi acela a fost regretatul Filip Gavril a Ceni. repetândumă a multa oară. a intrat şi populaţia Călătanilor în colimatorul Partidului Comunist Român.In conflagraţia celui de al II-lea Război mondial. fiind mai degrabă o invenţie diabolică a .

inventat pentru a otrăvi sufletele oamenilor. abia reîntors din Germania unde a fost luat prizonier de către armata Americană.R. Ce am mai aflat eu despre călătani. de unde şi-au adus valută forte. cărora le-a schimbat mentalitatea. excluzându-le pe cele morale şi spirituale. având gospodării şi atelaje de lucru demne de invidiat. le-au adus foloase remarcabile. care au dat dovadă de 274 . Roboţii aveau nu numai dreptul dar şi obligaţia să-i ovaţioneze pe cei aflaţi la tribună cu ocazia manifestărilor festive. numai braţe solide de muncă. Totul era. argumentându-le „ştiinţific" că omul provine din maimuţă.R. Ce profit putea să aducă un bufet lângă gara C. cât a fost la putere. printr-un proces lung de de transformare care a durat mii de ani şi că este un animal cu necesităţi fizice. fiindcă gândea statul pentru tine. după munca şi priceperea lor. cu scopul de a-i determina să formeze gospodării agricole colective (colhozuri). aşa cum am mai arătat. totul trebuie ca să fie monopol de stat chiar dacă se lucra în pierdere.Comintemului Sovietic. Unii au fost plecaţi o perioadă de timp la lucru în străinătate. l-au condamnat politic la 4 ani închisoare. In mediul rural a început cu cotele obligatorii la toate produsele vegetale şi animale. După căderea comunismului. La această ciumă roşie nu i-a scăpat nimic.F. Cei 4 ani de detenţie i-a făcut la vestita închisoare din Aiud. punând oamenii la înfometare. fără credinţă religioasă. Pe tânărul Ioan Urs din Tilecuş. Nu aveai voie ca să gândeşti. precum şi experienţă de viaţă.F. pentru a le spăla creierele şi pentru a distruge fiinţa naţională a poporului român. Tileagd. sau trebuia ca să fie de Stat. în iarna anului 1989. pentru ca şi-a deschis un amărât de bufet lângă gara C. Tileagd. timp de 44 ani a avut şi meritul de a fi construit mult. Şi culmea! Răul se deprinde mai repede decât binele şi se înlătură mult mai anevoios. în unele cazuri şi ceia ce nu ar fi fost necesar (combinate chimice şi siderurgice). stabilite de partid. făcând şi câteva luni de închisoare. Acest eveniment a băgat groază în rândul ţăranilor proprietari de pământ şi de gospodării personale. i-a făcut atei. pentru că s-a exprimat în public. Hărnicia oamenilor de aici şi aşezarea geografică unde se găsesc. suprimând oamenii cu valori morale şi intelectuale. La comunişti nu aveai voie ca să ai nimic. împotriva înfiinţării gospodăriei agricole colective în Tilecuş. viaţa a început ca să reintre în normal şi la Călătani. Partidul Comunist. care avea în medie 10-15 călători pe zi!? Dar. Construcţiile însă s-au făcut prin exploatarea muncitorilor de rând. In Călătani l-au declarat chiabur pe Bârţan Ştefan (Fanea Pătruş) care poseda în jur de 3 ha pământ. de la oamenii de vârstă a 3-a şi de la învăţătorul localităţii.

oameni care îşi iubesc localitatea în care trăiesc?! .înţelegere. cinste. corectitudine şi spirit de patriotism local.

pe lângă faptul că posedă autoturism. care este evanghelia şi a cerut oamenilor ca să respecte. îşi construieşte o casă cu etaj. Am mai aflat despre buna stare din punct de vedere economic a mai multor gospodari harnici şi pricepuţi. oricare Religie este bună dacă adepţii ei respectă Legea dată de Dumnezeu (vezi Cap. mărturisit de către alte rude apropiate ale lor. o altă Evanghelie. nu a rânduit nici o religie din cele existente pe pământ! Dumnezeu a dat Legea. nu şi la acelea care se mai găsesc pe deal. Bine înţeles că este opţiunea fiecăruia să-şi aleagă credinţa pe care o doreşte. Dacă una zicem şi alta facem. fiind fraţi în credinţă şi fraţi de sânge. Nu-l putem minţi pe Dumnezeu. recunoscută în România atât înainte cât şi după anul 1989. la Cap. la cei de astăzi s-au petrecut schimbări profunde. exemplu Mormonii şi Martori lui Iehova. Este bine însă ca să ţineţi cont de faptul că Dumnezeu. trecând de la religia ortodoxă la credinţa penticostală 44 de suflete şi 6 la credinţă Baptistă. se ceartă şi se duşmănesc între ei pentru avere? Nu păşesc aceştia pe urmele lui Cain şi Abel din Biblie?! Din păcate. versetele 1-26. 19 versetele 16 la 26 din Evanghelia după Matei) şi aplicaţi-le în viaţa voastră de toate zilele. aşa cum putem găsi la Epistola Sobornicească a lui Iacov. uneori un Cristos fals după placul lor. După umila mea părere. Calde şi sincere felicitări pentru hărnicia lor şi spiritul gospodăresc de care au dat dovadă!!! Tot din informaţiile locuitorilor de bună credinţă am aflat că în viaţa spirituală a Călătanilor. o tradiţie. Stimaţi credincioşi Penticostali din Călătani şi de pretutindeni!! îmi cer permisiunea ca să fac câteva reflecţii asupra unor religii şi voi începe cu Biserica Penticostală care este un cult religios în cadrul Bisericii Evanghelice Neoprotestante. în a totputernicia sa. Pecu posedă şi autoturism iar Urs Dumitru. nişte ipocriţi. pe care i-am cunoscut eu cu 70-75 de ani în urmă. deschizându-le drumul spre civilizaţie şi progres. Toate Religiile şi-au construit doctrina cu Biblia în mână dar. Urs Dumitru şi Urs Viorel. 276 . Dar. în rândul aşezării la numărul 36. nu suntem decât nişte creştini falşi. numai că nu fac voia lui.Am aflat că prin anii 1960-1961 li s-au introdus curentul electric la toate casele aşezate pe valea Meghişei. care posedă maşini de mulţi cai putere (tractoare cu toate atelajele necesare pentru o mini fermă agricolă la nivel European). Această realizare a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale locuitorilor. Este vorba despre Filip Teodor. o altă carte. Ce fel de Credincioşi sunt aceia care. credinţa fără faptă este moartă. Gliga Petru poreclit „Pecu". accesul la folosirea unor aparate electrice în gospodării. asemena caz există în Călătani. Iacov spune că şi dracii cred în puterea lui Dumnezeu şi se cutremură. au mai adăugat câte ceva la Cuvântul lui Dumnezeu. un alt om în fruntea Bisericii. Tot în cuprinsul acestei Epistole.

odată şi odată tot va lua sfârşit şi nimeni nu duce cu el un bagaj prea mare.Se mai pune un alt semn mare de întrebare: ce fel de creştini sunt acei care se luptă pentru desfiinţarea Şcolii din Călătani? Indiferent că aparţin Religiei Baptiste. Secară Onisim 3. mă văd nevoit ca să mai pun un semn de întrebare şi vă rog să nu fie cu supărare! Nu ar fi o faptă creştinească dacă penticostalii. până când se va construi noua şcoală pentru a cărei fundaţii s-au început săpăturile? Acest lucru ar da dovadă de solidaritate umană. Vrând nevrând. Secară Lavinia Sofora 4. indiferent cât de mare sau cât de mică este. ŞurubaruL. cred că ar putea funcţiona foarte bine în casa de rugăciune Penticostală (dacă şi aşa nu este folosită încă în scopul pentru care a fost construită). oricât de lungă ar fi. după înformaţiile pe care le-am primit. Stimaţi locuitori ai Călătanilor! Mai gândiţivă că viaţa oamenilor.a 1. V. Secară Sorin 4. Secară 3. în loc să manevreze punerea în stradă a mobilierului şi a obiectelor de cult ale Bisericii ortodoxe. Secară Romina în c l a s a a I I I în c l a s a a I V . Filip Măria 2. faptele pe care le-a făcut dealungul vieţii lui. şcoala care activează la această mică aşezare de 70 de ani. Penticostale sau Ortodoxe. şcoală de la care au primit educaţie toţi fiii călătanilor care astăzi se mândresc că au studii superioare sau medii? Şcoala ar trebui ca să fie înaintea tuturor priorităţilor într-o societate. după toate credinţele creştine. pentru anul şcolar 2004/2005. Fechete Daniel Casian 3. ar ajuta pe ortodocşi să-şi finiseze biserica. Filip 1. în c l a s a a I l . de înaltă moralitate care îl ridică şi îl defineşte pe om. Cronţ Bianca 2. Secară Florin 5. Varga Florin . Pop 2. ca să-i urmeze pilda? Nu au avut un sentiment de bucurie penticostalii din Călătani când au fost ajutaţi material ca să-şi construiască frumoasa casă de rugăciuni pe care o au. Toate rămân în urma lui. cu ocazia deplasărilor care le-am făcut în luna septembrie şi octombrie 2004? Conform Registrului matricol. Şi acum să revenim la problema şcolii din Călătani care.a a 1. Filip Adela Eugenia 2. care stau cel mai bine din punct de vedere economic. Duce în schimb. care utilizează o încăpere în clădirea veche în care funcţionează şi Şcoala? Nu au aflat credincişii penticostali din Călătani despre Samarieanul milostiv din Biblie. în condiţii improprii. chiar dacă nu o folosesc. Ce am mai constatat la Şcoala din Călătani. au fost înscrişi următorii elevi: în c l a s a a I-a 1.

Mai sunt la mijloc şi o mulţime de creştini ortodocşi de vârsta a III-a. Filip Eugenia şi Pop Casian din cls. S-ar mai putea pune o întrebare: Se opreşte aici viaţa din Călătani. Este un lucru nu numai neigenic dar şi păgubos ca gâştele (mare la număr) să fie păşunate pe acelaşi teren pe care păşunează vacile şi caii. respective conacul fostului moşier Flatt Jeno din Tileagd şi majoritatea celorlalţi locuitori. Fechete Daniel. Varga Florin şi Varga Daniel din Cls. Din Documentele cercetate la Arhivele statului şi la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor Oradea. nu vor mai creşte alţi copii în Călătani. a IV-a. persoană care este legată afectiv şi fizic de această liniştită localitate. IV-a. Secară Lavinia şi Secară Florin din cls. pentru a motiva că în Călătani se poate desfiinţa şcoala. a Il-a. Secară Sofora din cls. după cum urmează: Filip Măria şi Şurubaru Livia-Vasilica din Clasa a I-a. Clădirea cu pricina. Acei care au cumpărat suprafaţa de pământ din jurul clădirii. singura posesoară a acestei clădiri în mod legal. curtea din jurul ei şi căile de acces au fost NAŢIONALIZATE în anul 1948 şi trecute în proprietatea statului Român. Următoarele victime ar fi copiii şcolari. doresc ca să mai fac o recomandare de ordin gospodăresc şi economic. am extras următoarele cifre privind situaţia demografică a călătanilor. Inainte de a prezenta situaţia demografică a populaţiei din Călătani. Secară Sorin şi Secară Romina din cls.în total 15 elevi dintre care s-au prezentat la cursuri numai 8. care în prezent are apă permanentă de izvor. nu vă doriţi familii? Atunci pentru ce şi pentru cine munciţi? Pentru cine s-a construit frumoasa casă de rugăciune? Nu credeţi că pentru a vă întregi averea cu câţiva metri pătraţi cât ocupă actuala şcoală. dacă nu au fost falsificate actele de proprietate. Secară Onisim. nu puteau deveni proprietari ai unei proprietăţi de stat. Cronţ Bianca din cls. Clădirea Şcolii din Călătani a devenit un „măr al discordiei" între acei care au devenit proprietari ai suprafeţei de pământ care înconjoară şcoala. săvârşiţi nu numai un păcat de neiertat dar şi suferinţa unui număr însemnat de locuitori din Călătani? Prima victimă ar fi cadrul didactic care şi-ar pierde locul de muncă. la Dispoziţia Primăriei comunei Tileagd. au fost duşi la şcoală de către părinţi în alte localităţi. care nu s-a vândut. Il-a. Filip Adela. care nu au posibilitatea să fie duşi la şcoală în alte localităţi. cu actuala generaţie? Nu se vor mai naşte copii. care se bucură să poată participa la slujbele religioase de duminica în localitate. a III-a. pentru continuarea procesului de învăţământ. pentru a nu murdări păşunea unde pasc vitele mari. începând cu atestarea lor lor documentară: 278 . Ar fi o idee bună să se îngrădească un ţarc lângă valea Meghişei. a Il-a. unde să păşuneze numai gâştele.

La Recensământul din 1 ianuarie 1900 Tota Di n car e l per s Băr baţ i . (58 DE BĂRBAŢI ŞI 66 DE FEMEI) S-AR PUTEA PUNE PE EMIGRAREA ÎN ROMÂNIA ALE ACELOR CARE AU LOCUIT PE DEAL. apar cifre semnificativ modificate faţă de anul 1930 Nr. cas e Tot al p. Băr baţ Femei i ani 0-7 230 114 116 31 8. 20.45-60 Pes t e 60 14 44 44 77 44 34 SCĂDEREA CONSIDERABILĂ A NUMĂRULUI DEMOGRAFIC DIN ANUL 1930 PÂNĂ ÎN ANUL 1948.64 65 şi pes t e Băr baţ i Femei 0-6 ani 7.Bărbaţi Femei0-9 ani10-19 ani 20-44 ani 456465 şi peste276145 1356046 103 5116 25 0 . LÂNGĂ LINIA DE FRONTIERĂ UNGARO-ROMÂNĂ. 1940-1944. cas e 88 T ot al per s .6 ani 7-11 12. Femei Pe gr upe de vâr s t ă 0.15.12 13-19 89 354 172 165 47 182 56 45 41 La Recensământul din 25 ianuarie 1948.14 15-19 60 ş i pes t e 20-39 40. FIIND POSIBILĂ ŞI EXPULZAREA LOR DE CĂTRE AUTORITĂŢILE UNGARE ÎN PERIOADA La Recensământul martie 1966 din 15 TotalDin careDupă grupe de vârstă pers.59 23 111 4 123 34 37 23 39 28 8 65 La Recensământul din 29 decenbrie 1930 N r .

CEIA CE SE POATE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ FOŞTII LOCUITORI DE PE DEAL. Băr baţ i Femei 82 22 6 108 118 176 6 226 SINGURA SCHIMBARE ESENŢIALĂ FAŢĂ DE RECENSĂMÂNTUL DIN 1992. AM RENUNŢAT ÎN SCRIS LA PARTEA MEA DE MOŞTENIRE. ŞI-AU MUTAT ŞI RECLĂDIT CASELE PE LÂNGĂ VALEA MEGHIŞEI. SE EXPLICĂ PRIN DEMOLAREA CASELOR CARE S-AU AFLAT PE DEAL UNDE. ESTE CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CASE. DACĂ NU-ŞI MĂREŞTE BOGĂŢIA SPIRITUALĂ. După r el i gi i Bapti ş t i După naţi onal i t at e Pent i cos Rom.de T ot al cas e Di n car e Or t od. DIN RAŢIUNI ECONOMICE NU S-A INTRODUS CURENTUL ELECTRIC. t al i 44 per s . DORESC CA SĂ MAI SPUN LOCUITORILOR DIN CĂLĂTANI UN ADEVĂR PE CARE ÎL POATE VERIFICA ORI CINE ŞI ANUME ACELA CĂ DEŞI NU AU CHELTUIT NIMIC PĂRINŢII MEI CU ŞCOLARIZAREA ŞI PREGĂTIREA MEA PENTRU VIAŢĂ. La Recensământul din anul 1992 N r .CREŞTEREA NUMĂRULUI DE PERSOANE FAŢĂ DE ULTIMUL RECENSĂMÂNT SE EXPLICĂ PRIN CREŞTEREA SPORULUI NATURAL DIN NAŞTERI. FĂRĂ SĂ LE 280 . NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! (NIHIL SINE DEO). ÎN RÂNDUL AŞEZĂRII. Mag. ÎN PREZENT FIIND FOLOSITE LA CULTURI VEGETALE. i 72 224 113 Fem ei 111 0-9 ani 10-19 45-64 20. UNDE SE MAI GĂSESC MULTE GRĂDINI CARE POT DEVENI FRUMOASE LOCURI DE CASE. 25 57 43 65 34 224 SCĂDEREA NUMĂRULUI DE CASE FAŢĂ DE CEL EXISTENT LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1948. pes t e Mag.44 65 şi Rom. ŞI REÎNTOARCEREA A O PARTE DINTRE CEI PLECAŢI DIN CAUZA FRONTIEREI. REVIN ŞI SUBLINIEZ CĂ ACEI OAMENI CARE FAC ORICE PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI. CĂ BOGĂŢIA MATERIALĂ NU ADUCE NICI FERICIREA ŞI NICI LINIŞTEA SUFLETEASCĂ. ÎN FAVOAREA CELOR DOI FRAŢI AI MEI ŞI ALE URMAŞILOR ACESTORA. ÎN ÎNCHEIEREA ACESTEI LUCRĂRI. T ot al Băr baţ cas e per s . Situaţia la Recensământul din 20 ianuarie 2003 N r .

BINEÎNŢELES CĂ PE LÂNGĂ CREDINŢĂ ŞI BUNĂTATE SUFLETEASCĂ. . ATUNCI CÂND AU AVUT NEVOIE I-AM MAI AJUTAT. NU AM FOST UN OM BOGAT ŞI NICI NU MI-AM DUMNEZEU A FOST CU MINE TOT TIMPUL. MAI ALES ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. DAR BUNUL AM SIMŢIT CĂLDURA SCHIJELOR DE OBUZE CARE AU TRECUT PE LÂNGĂ FAŢA MEA. TREUIE SĂ MUNCEŞTI MULT SI BINE.PRETIND NICI UN BAN. UNDE DORIT ACEST LUCRU. IAR ÎN VIAŢA CIVILĂ M-A AJUTAT CA SĂ MĂ RIDIC ŞI CHIAR SĂ-I DEPĂŞESC ÎN CAPACITATEA DE A GÂNDI ŞI A MUNCI. DIN CONTRĂ. PE UNII CU CARA PĂRINŢII LOR AU CHELTUIT MULT PÂNĂ CÂND Ş-AU DESĂVÂRŞIT STUDIILE SUPERIOARE.

A Acărcare=oricareAcărce=oricândAcărcând=ori şi cândAsta=aceasta Amu=acumaAistaacestaAiu=usturoiAiiani Arţar=salcâmAndăli=a porniAdipaa adăpa viteleAborâtdoborâtAbzice=a demisionaAsudat— transpiratAmorţit=înţepenitArie=teren unde se transportau snopii de grâu pentru treieratAşchiţă=aşchieAcărcât. oriundeAcărunde=oricumAldămaş=băutură oferită de vânzător cu ocazia unor tranzacţiiAleu=arvunăB•Bureană=buruiană Bănui=a regreta (Băni)Belceu=pătuţ mic cu balansar pentru copii miciBarşim=catifea 282 .GLOSAR ALFABETIC CUPRINZÂND CUVINTE ŞI EXPRESII SPECIFICE LOCULUI. DUPĂ ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI. CARE AU DAT MULT DE FURCĂ CADRELOR DIDACTICE ŞI FUNCŢIONARILOR PUBLICI VENIŢI ÎN ARDEAL. ÎN 1919-1920. acărcum=oricât.

PRIN CARE VĂCARUL ANUNŢA PLECARE LA PĂŞUNE CU VACILE = A RĂMÂNE REPETENT = SFECLĂ FURAJERĂ = MAŞINĂ CU CARE SE TREIERĂ GRÂUL = A VORBI FĂRĂ ROST = SCULE FOLOSITE LA BĂTUT COASA = NASTURI = NECAZ.PIESĂ CU AJUTORUL CĂRUIA SE FIXEAZĂ SULUL DIN FAŢĂ A RĂZBOIULUI DE ŢESUT BRĂCINAR BIZUI BAREM BĂNESC BĂRNACI BRIŞCĂ BUHĂ BĂDANCĂ BUIGUIT BUGĂT = ŞIRET DE CÂNEPĂ CU CARE SE LEAGĂ PANTALONII ŞI ISMENELE = A TE ÎNCREDE (DIN BIZALOM ÎN 1. MAGHIARĂ) = CEL PUŢIN == A REGRETA = OM BRUNET = BRICEAG = BUFNIŢĂ = VAS MARE DIN TABLĂ 40-50 LITRI CAPACITATE. FOLOSITĂ LA RUFE DIN CÂNEPĂ FIERT = = AMEŢIT DESTUL .BĂŢ — VESTON FEMEIESC CU MÂNECI LUGI DIN POSTAV ALBASTRU = INSTRUMENT DE SUFLET DIN CORN DE VACĂ.BIBOLIŢĂ BLID BUBOI BELIT BOLD BOTĂ BUICĂ BUCIN BUCTA BURBUNGĂI BATOZĂ BOSCORODI BATALAUĂ BUMBI BAI BRÂNCĂ BOLUND BETEAG BITUŞA BONGAR BATĂR BRÂGLE BLIDAR BUNDĂ = BIVOLIŢĂ = FARFURIE = FURUNCUL = JUPUIT = PRĂVĂLIE SĂTEASCĂ . SUPĂRARE = MÂNĂ = NEBUN = BOLNAV = ŞUBĂ = (CĂRĂBUŞ) = DEŞI = DISPOZITIV AL RĂZBOIULUI DE ŢESUT ÎN CARE SE AŞEAZĂ SPATA = POLIŢĂ CU MAI MULTE RAFTURI MICI PENTRU PĂSTRAREA FARFURIILOR = HAINĂ DIN PIELE DE OAIE BĂRBĂTUŞ .

BATISTĂ = PRAF 284 . PENTRU PĂSTRAT HAINE = PANTALONI = CĂMAŞĂ = ÎNŞELAT = CAUTĂ = COC.BELCIUG C CIURDĂ COZLIU CIOARECI CHIMEŞE CELUIT COATĂ CONCI CÂLŢI CANDALĂU CÂNTĂ Capul CUFĂR CHISĂLIŢĂ CIPCĂ CÂRPĂ DE PĂR CLISĂ CURECHI CLOP CUJMĂ CĂPIŢĂ CUCURBĂTĂ CĂZAL CROAMPE CUCHER CIOCI DE TENCHIU COCIOLIE DE AIU CIUDOS CĂCĂDARE CIOVARGĂU CIONT COCOSTÂRC COFĂ CHEŞCHENEU COLB = O BUCATĂ DE SÂRMĂ CE SE PUNE ÎN RÂTUL PORCULUI PENTRU A NU PUTEA SCURMA = TURMĂ DE VITE = DULAP MARE FĂRĂ USI. EMAILAT SAU DIN CERAMICĂ = POARTĂ PENTRU CĂRUŢE = GEAMANTAN DIN PLACAJ SAU LEMN = FIERTURĂ DE PRUNE (ZEAMĂ) = DANTELĂ LUCRATĂ CU MÂNA (AC CU CÂRLIG) = BASMA SCUMPĂ = SLĂNINĂ = VARZĂ = PĂLĂRIE = CĂCIULĂ = CLAIE DE FÂN ÎN FORMĂ CONICĂ = BOSTAN (DOVLEAC) = CLAIE DE FÂN SAU DE PAIE ÎN FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ = CARTOFI = BINOCLU = ŞTIULEŢI DE PORUMB CURĂŢAŢI DE BOABE = CĂPĂŢÂNĂ DE USTUROI = INERVAT = MĂCIEŞE = VAGABOND = OS = BARZĂ = DONIŢĂ (VAS DIN SCÂNDURI DE BRAD PENTRU APĂ. CU TREI SERTARE. ARANJAREA PĂRULUI LA FEMEILE MĂRITATE = FIBRELE SCURTE DE CÂNEPĂ = SOBĂ DE GĂTIT DIN FONTĂ CU 4 PICIOARE = VAS DE 5 LITRI CAPACIT. SAU MULS vaca = BATIC.

PURTATĂ PE UMERI URMĂ LĂSATĂ DE UN OBIECT TÂRÂT PE PĂMÂNT DOHOD = OSIILOR LA CĂRUŢE UN PRODUS MINERAL DIN GUDRON FOLOSIT LA UNGEREA DRĂGUŢ DIREPT DUDĂLIT DĂRAB DUGĂU DESCHILINGHIRE DÂRTACEIA F FRIGURI FUSCEI FANAR FRĂGAR FAINĂ FITĂU FODRĂ = IUBIT.CANCEU COATĂ CIUPĂIT CIUPĂ CILEGIU CIUHĂ CALAPĂR CELUIT CITOV COLDOBOŢ CURASTĂ D DRÂGLĂ DOBĂ DEPENELE DOASCĂ DESAGĂ DÂRĂ = VAS DE CERAMICĂ SAU STICLĂ CU CIOC = CAUTĂ = ÎMBĂIATUL SUGARILOR = ALBIE DIN LEMN PENTRU ÎMBĂIATUL COPIILOR SUGARI = COPIL. PRIETEN. COPII. POSIBIL VIITOR SOŢ = DREPT = A CLACSONA = BUCATĂ = DOP PENTRU STICLĂ = SEPARARE ÎNTRE MEMBRII UNEI FAMILII = PENTRU ACEIA = MALARIE = VERGELE DREPTUNGHIULARE (DOUĂ) CARE = ŞOPRON PENTRU DEPOZITAREA FÂNULUI = DUD = FRUMOS = FIRE DE BUMBAC VOPSITE ŞI RĂSUCITE = VOLĂNAŞ ŢIN ROSTUL URZELII . PRUNCI = SPERIETOARE PENTRU PĂSĂRI PUSĂ ÎN LANUL DE GRÂU =*CALOMFIR. FRUMOS MIROSITOARE = ÎNŞELAT = NORMAL = CALTABOŞ = LAPTE FIERT DE LA VACA PROASPĂT FĂTATĂ = = = = = = UNEALTĂ CU CARE SE TRAGE JĂRATECUL ŞI CENUŞA DIN CUPTOR PENTRU A SE PUTEA INTRODUCE PÂINEA LA COPT TOBĂ PENTRU TOBOŞARI VÂRTELNIŢE SCÂNDURĂ TRAISTĂ FORMATĂ DIN DOUĂ PĂRŢI. PLANTĂ CU FRUNZE LATE.

AVAR = CARTOFI = NEMERNIC. FOLOSIT DE FERARI LA = PETROL LAMPANT = PROMIS = VOPSELE SATE = GURGOI GLIGAN GHINĂ GRĂITOR GUŞE GACI GĂLBĂNARE H = = = = = = VÂRFUL OPINICII ŞI BUZA STICLEI MISTREŢ GĂINĂ OMUL CARE CONDUCE PETRECEREA LA NUNTĂ CREŞTEREA PATOLOGICĂ A GLANDEI TIROIDE IZMENE LUNGI HEPATITĂ HULUGI HERBEICĂ HAITĂU HORI-HOREŞTE HIBĂ HÂD HAMIŞ HARŞEU HÂRB HAPSÂN HIRIBE HASMANDĂU HIRIU HAZNĂ HULPE HOASPĂ = = = TULPINI DE PORUMB PENTRU NUTREŢ LA VITE VAS DE CERAMICĂ. SFEROIDAL.UT — VEZICA BILIARA = NEAMURI APROPIATE = APARAT DIN BURDUF DE PIELE.GREŞEALĂ = URÂT jr CÂINE RĂU SAU OM VICLEAN = CAZMA = CIOB DE VAS DE LUT SAU DE = ZGÂRCIT. CARE SERVEŞTE LA PĂSTRAT DISPOZITIV CU AJUTORUL CĂRUIA ÎŞI FAC CONCIUL FEMEILE MÂNCAREA MĂRITATE = A CÂNTA.NOUTATE = FOLOS = VULPE = TEACA USCATĂ DE LA STICLĂ 286 . A DOINI .CEVA DEFECT . DERBEDEU = VESTE .FEŞTILĂ FURCOI FURCHIŢĂ FEST FIERE FOAITĂ FOAIE FOTOGHIN FĂGĂDIT FESTELE G = FITIL PENTRU LAMPA DE PETROL = FURCĂ DE LEMN CU DOUĂ COARNE ŞI COADĂ LUNGĂ = FURCULIŢĂ = CONTINUU • .

la care i se mai spune şi „curastă" a sbiera buzunar sensibil. mofturos la mâncare castra purceii .I Io Ie Inghe Iacă Iară Irimă Iagă Ierboaică Iute Ileu I învălitul eu ea unde iata din nou (repetare) inimă sticlă floarea soarelui repede nicolala fierarului şi cel pe care bate coasa ţăranii are mai multe inţelesuri: A te înveli la cap. etc. respective instrument pentru a tăia mărunt dovleci când se face mâncare de dovleac vacă tânără care încă nu a fost gestantă copac de esenţă tare. dinţi pentru greble. pentru ţesut saci. mai redus în greutate. învelitul fetelor care se fură şi le schimbă basmau albă cu alta neagră.tras căruţe. operaţia de pregătit urzeala pentru ţesut. folosit la confecţionarea de Juguri . făcându-i şi coada în conciu. a a a a se împodobi cu flori lua cămaşa pe dos oferi aduce înapoi îndruga împănare îndărăpt îmbia întorna J Jilău Jurincă Jugastru Jerunţi Jintiţă Jgheară Jeb Jungaş Jugăni are înţelesurile de rândea pentru tâmplar şi unealtă pentru tăiat varza când se pune la murat. spiţe de roţi. (este mai uşor decât Gorunul) genunchi produs obţinut din laptele realizat după fătare. are două înţelesuri: A vorbi vorbe goale şi a toarce canurele din câlţi.

= tăblie din scândură folosită peste leutrele căruţei ca să nu cadă din căruţă recoltele = vestă = cratiţă = minge = cearceaf = litru = boală de febră tifoidă = lucerna = trifoi = prostănacă = a avorta o vacă. etc. copt în cuptor. dulce .comestibil = plăcintă mare cu brânză şi mărar. = ieftin = zgomot .gălăgir = mâncare pentru porci = felinar = vestă . = părţile laterale ale carului. o purcea. sprijinind leutra carului. o oaie. prinse în corpul carului = soluţie alcalină obţinută din apa fierbinte.cutie de dimensiuni mici = teren cu exces de umezeală = drojdie de bere = bancă din lemn = rânced = dovleac cu miez galben. construite sub formă de scări orizontale.K Kilă L Lovor Leucă Leutră Leşie Leznă Larmă Lături Lampas Laibăr Lacră Lăpăstos Listau Laviţă Lihod Ludaie Lungalău Leasă transportate Lacreu Laboş Loptă Lipideu Litără Lungoare Luţărnă Lucheară Ludă Lepăda = lighean = piesă din lemn cu un capăt tras pe osia carului cu un dispozitiv metalic în formă de inel. turnată peste cenuşă la fiertul hainelor şi a jurebiilor de fire din cânepă. = kilogram 288 . făcut din aluatul dospit din care se face pâinea.

stuf .motan Muiere = femeie căsătorită Mălură = boală la cereale provocată de o ciupercă Mirişte = suprafaţa de unde a fost cosit grâul Meliţă = unealtă folosită la finisarea fuiorului din cânepă Moare de curechi = zeama de pe varza acră pusă la murat Mintenaş = imediat N Năzări Nană Nadă = închipuire = femeie în vârstă (lele. liniştit Mniazăza = ora prânzului Mândru = frumos Mâţă pisică Mâţoc . apă nisip. având capacitatea de = mărar = mamă vitregă = mărunţel = mamă = unealtă cu care se bat hainele la spălat = majun din prune = culoare albastru-violet = intestin = amestec de lut. pleavă cu care se făcea caselor la ţară şi vatra casei = morcovi = moţ din Munţii Apuseni = soţie sau fiică de mocan = noroi moale şi lipicios de picioare — scris urât şi dezordonat = piesă din nuia maleiabilă cu care se introduce popiota suveică pentru ţesut pânza Mezdreauă = unealtă din oţel cu o latură ascuţită. cu două mânere. ţaţă) = trestie. folosită la netezirea lemnului Moaltără = tencuială din var şi nisip Molcom = domol.M Mierţă 12 kg Morareu Măştihoaie Mânânţel Maică Mai din lemn Mniere de prune Minerău Maţ Murluială tencuiala Moroci Mocan Mocăniţă Mâzgă Măzgălitură Muieruşcă în = unitate de măsură pentru grâu.

prin care se leagă pe. beţişor rudenie mai îndepărtat grădina de lângă casă căldură mare. voinic castraveţi instalaţie pe apă care compactizează ţesuturile de lână (le îndeasă) boabe de porumb zdrobite cu ciocanul pentru pui de găină piţigoi ardei .Nulă Nuiaua Niam Nila căşii Năduşală Nojiţe Nime 0 Ocol Ogradă Ospătoi Ortac Ogăi Ool Oblu Obdială Oblac Oloire Otavă P Pană Pijniţă Pănură Pârlog Plevas Primă Prici Pumnar Pipirig Pogan Pagini Pivă Pisat Piţăguş Piparcă zero nuia. picior nimeni curtea casei grădina de lângă casă musafiri prieten de drum ca se răcori ulcior direct o bucată de pânză cu care se înfăşoară piciorul la incălţat fereastră presă de făcut ulei din folaorea soarelui coasa a Il-a la fân pe şesuri floare naturală sau artificială pivniţă postav sau alte ţesături din industrie pământ lăsat nelucrat mai mult timp creion panglică pat rudimentar (scânduri pe 4 picioare) manşeta de la cămaşa costumului popular local plantă erbacee în formă de suliţe. transpiraţie găurile laterale ale opincii. care creşte în lacuri viguros.

strop de apă .cade = picătură. întrebuinţat la confecionarea opincilor = plângere către organele de stat = abdomen = pariu = ceva moale. afânat = preş lung pe care se calcă în casă = farmacie = veston-sacou = tijă metalică de la extremităţile jugului care nu permite ieşirea animalului din jug = platbandă din fier cu care tălpuiau roţile căruţelor a rezista roata la poveri = zgomot produs de eliminarea unor gaze din stomac prin gură = rinichi = omletă din ouă = strat de flori sau de zarzavaturi. ridicat deasupra din jur 291 . roşii = gogoaşă = fustă la costumul popular al ţărăncilor = găină tânără = dus cu pluta .covată mare în care se frământă pâinea = titirez = partea lemnoasă măruntă a cânepei = fasole = foile care îmbracă ştiuletele de porumb =material din piele.o bucată de lemn care sprijină ceva să nu se răstoarne = document de vânzare-cumpărare a unui animal = pâine = hârtie .a cere o fată în căsătorie = pernă =.proptă Băşuş Pită Piporoş Pică Picur Peţât Perină Porodici Pancovă Poale Puică Prostălău Postavă Priznăr Puzdărie Păsulă Pănuşă Porlog Ponoslu Pântece Prinsoare Puhav Procouţ Potică R Roc Rastău Raf pentru Râgâi Rărunţi Ratotă Rond nivelului -.

Rumpe S Sor Sâmbrie Snopi Smalţ Smidă Slobod Smintit Straiţă Sfădi Sforţa Scamă Sudi Sudalmă Soatior Sur Strujac Sopon Scoacă Sucitoare pentru Socală pentru suveică Stupuş Scrijeauă de pită Sălăriţă Sămătişe Scântit Saţău S Şuştar largă în Ştrimfli Şohan Şpaiţ Şoroflu =rupe = şoric de porc = retribuţia slujilor angajate = mănunţi de cereale păioase legate împreună = Glazură. bate-n gri = saltea umplută cu paie = săpun = brânză făcută din lapte prins .smântânit =su neted din lemn cu care se întinde aluatul plăcinte şi pentru pătură de tăiţei = unealtă de lucru cu care se face papiote = dop de plută = felie de pâine = solniţă = lapte prins smântânit = luxat = când se simte sătul după o mâncare mai grea = vas din lemn sau metal cu o toartă şi cu gură care se mulg vacile şi oile = ciorapi = niciodată = cămară de alimente = şurub 292 . email pe vase de gospodărie = desiş de arbuşti diferite specii şi de spini = liber = lucru greşit sau om fără minte = traistă = a se certa = a se opinti să facă ceva = fir de aţă destrămat dintr-o bucată de pânză = a înjura = înjurată = coş din papură = cenuşiu.

traslator = farfurie de ceramică (blid) = viţel de 2-3 ani = albie scobită într-un lemn mai gros pentru = mătură din uiele de mesteacăn = porumb = tocmai = coridor îngust a casei de la ţară = tavă pentru aragaz sau alte întrebuinţări = toată = cerneală = larve de cărăbuş (deliciul găinilor) = a repara. briceag = împestriţat = traducător. a îndrepta ceva .Şitău Şagă Şogoreană Ştergură Şotout T Tolcer Tămădi Tindă Tânjeauă Tină Tătarcă Tisau Tărcat Tălmaciu Talger Tuluc Tăcăneauă aluat Târş Tenchi Tumna Târnaţ Tepsie Tătă Ţintă Tomocoi Tomni Topoşit T Ţucur Ţângălău Ţânţele Ţâţână Ţug Ţuraleisa Ţâţă = presă de ulei = glumă = cumnată = prosop = stivă de lemne = pâlnie = vindeca = prima încăpere la casa ţărănească = proţap folosit pentru jug la arat şi grăpat = noroi = sorg = curea lată în care se ţine bani.bătătorit cu picioarele (varza în butoi) = zahăr = clopoţel = paiete = balama .curent de aier = obicei străvechi de bobotează = mamelă 293 . cuţit.

respective balamalele Ulceaua = cănită (ceaşcă) Uol = ulcior din ceramică Ultoi = a face altoi la pomi Udori = secreţie oculară la cei care au conjuctivită V Verin Vică Vorovi Vârstă Vânturoi Vrajniţă Valău mai scurt Vaioagă Vuji Vână Z Zadie femeilor Zamă Zbici Zbardă Zmiceauă Zăvoi Zgârci Zălog care 1-a = = = = = = = venin unitate de măsură pentru cereale vorbi dungă în pânza ţesută vânt stârnit din senin (minitornadă) poartă din nuiele împletite la intrarea în grădină jghiab lung din lemn pentru adăpatul vitelor sau pentru dat mâncarea la porci = chirpici.Ţumburuş obiect Ţol acoperit =proeminentă mică şi rotundă la extremitatea unui = ţesătură de lână vărgată (alb şi negru) folosită pt. pe uliţă Uliţă = stradă Uruială = cereale măcinate grosier pentru hrana animalelor Urzi = a învârti firele pe urzoi în vederea ţesutului pânzei Uşori = cei 2 stâlpi verticali de care se prind canaturile unei uşi. cărămidă nearsă pentru construcţii = a se potrivi unul cu altul = venă = şorţ .. U Ulicău = hoinăreşte pe străzi.. bici pentru animale secure pentru dulgher cu tăiuş lung vergea subţire de lemn verde. folosită la copii răi pădure de plopi şi sălcii lângă o apă curgătoare cartilaje paznicul de câmp lua un obiect de la copilul pe prins cu vitele în păşunatul altui proprietar 294 .partea din faţă a costumului popular ale = = = = = = = supă de.

1990. despre Răscoala de oraşul Oradea şi Bihor. p. II.N. 1972 pagina 121-148. 5. S Z Ä N T Ö 1.1973. 1982. la Băbolna 1659. Oradea. B L A J O V I C I .Manual Şcolar cls. - 2. Lucrări ştiinţifice. Crisia II. BUNYITAY V1NCZE .Enciclopedie despre TEODOR NEŞ + STELIAN VASILESCU . 295 .Cronicar Bihorean. ISTORIA ROMÂNIEI . „Transilvania" voi. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A DOCUMENTELOR ISTORICE DE INFORMARE G h .1 4 . pagina 401. Opere.Cronici în Limba Maghiară despre Grofii Tileagdului.Zona Etnografică Crişul Repede. 110-357. 2) Cetăţi Dacice în partea de Vest a Munţilor Apuseni. BOROVSZKI SAMU şi RÂKOSI JENO . 4. I. 129 8. pagina 101. Editura Sport-Turism Bucureşti 1948 pagina 12. TEREZA MOZES . I. 69-70 despre Voivod Menumorut. WINCLER . POP . I. L1VIU BORCEA + IOAN SZALÂRD.A 2-a carte despre IOAN SZALARDI . pag. 1968 pagina 239266.C. Centenar al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea 1972. D.Găsirea a 53 monede-drahma în vatra Comunei Tileagd. . 6. 3) Descoperiri Arheologice în judeţul Bihor. a VlII-a. IGNAT . 7. 9. Crisia III. S t . 11. Bucureşti 1958. P. oamenii din Bihor. ISTORIA ROMÂNIEI seria C. Oradea .Opere pag. BERINDEI şi Gr. O.Editura Academiei Bucureşti pag. 12. 13. 197-209. 3.Descoperiri de monede antice în Transilvania S. SEVER DUMITRAŞCU: 1) Aşezări Dacice din Vest şi Nord-Vestul României. ION COJA-„Transilvania InviincibileArgumentum" Editura Atheneum Bucureşti. 10.

adevereşte că membrii familiei Csanâd au împărţit între ei moşiile lor din TILEAGD. TILECUŞ.Craiova 25. FLORIAN DUDAŞ . 20. NAGY SÂNDOR .Cartograf . C.Start şi substrat popoarelor Balcanice Bucureşti 1892.Az Erdelyi român öshaza kerdesehez (în chestiunea Patriei Budapesta 1942. 16. 15. CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE TRANSILVANIA.Descrierea localităţilor Judeţului Bihor. MIHAI FĂTU . Sibiu 1986.Manuscrise Româneşti Medievale. GALDI . Bucureşti 1970. 21. scrisă de Sass Kaiman. 4748. 662-668.Biserica Românească din Nord-Vestul ţării sub ocupaţia Hortistă în 1940-1945.Monografie în limba maghiară 1996. MIRCEA PĂCURARIU . 19. Budapesta 1919. GIURĂU . 1973. MALOMSZEG. 6 ALFÖLDI . Rumänien Probi.Transilvania and the Hungaria - Crisia 1986. ABRAHAM ORTELIUS DIN ANVERS . 18. MARIN POPESCU .Istoria Bisericii Ortodoxe Române Sibiu 1972. C.Elemente Daco-Române în spaţiul Carpato-Danubian Secolele III-XIII. pag. GIURĂSCU . 1979 pag. 23. pag. 296 . 22.Românii din Transilvania terorizaţi de Regimul Austro-Ungar în 1867-1918. străvechi a Românilor Ardeleni) 28. 17. Kupân Ârpâd şi Varga Ârpâd. MEZÖTELEGD TÖRTENETE . prelaţi ai Bisericii Reformate. Florida 1975. CAPITOLIUL BISERICII ORTODOXE ORADEA . BOGDAN PETRICEICU HAJDEU . SĂBOLCIU.Cronicar maghiar Dacii şi Românii în ANDREI DUNAY. BOGDAN PLĂMĂDEALĂ . Transilvania 1940. 27. L. C. 11-30 Bucureşti 1976.Formarea poporului Român .Monografia judeţul Bihor. PÖSALAKA.România în Izvoare goegrafice şi cartografice din Antichitate -Bucureşti 1978. voi.în anii 1527-1598 a cartografiat localităţi din judeţul Bihor şi Tileagdul. 24. ' C. K.la 6 octombrie 1308. 30. Material aflat la Arhivele Statului Filiala Oradea.şi IOAN CHIVARI . TILECHIU. Bucureşti 1985. 26. 29. BIRTIN şi ŞUNCUIUŞ.

Torsul fusul cu 297 .

298 .

Ustensile folosite în industria casnică 299 .

300 .

Belceu Leagăn - 301 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful