.

TUDOR DIACONU
SCRI¼fi¼fl S¼Cft¼Tfi
Edituran?1 IV
‡
—EGI—E ZA— OXIENE
Toti oamenii sunt egali in fata lui DU NEZEU.
Dreptui la viata si la moarte este dat in exclusivitate
de DU NEZEU.
i
Invata sa fad Arta din oferta ta, devenind astfel O .
O U— reprezinta apogeul creat in Univers, tmpli-
nindu-— prin dragostea sa.
Fiecare O si-a creat perecnea sau dualul, dupa
chipul si asemanarea lui.
fnvata continuu ce-i Binele si Adevarul, depasin-
du-ti limitele autocunoasterii.
Totul este intr-unul si unul este in tot, intr-o singura
clipa.
Trecutul, Prezentul si Viitorul sunt intr-un Punct.
Omule, cauta si asuma-ti responsabilitatlle promise
fn fata lui DU NEZEU.
10. Respecta Credinta fiecaruia.
-.
CUVANTU— EDITORU—UI w
lata-ne, deci, la 9 noua serie de volume ale Editurii OBIECTIV. 7
lucrari noi si o reeditare insistent splrcitata, din toata tara.
telefonlc sau prin scrisori: ,,Conspiratia Satanei - Tinta
Romania"'- vol.11 (autor: Teodor Filip). Un trtlu... cautat cu
lumanarea §i o reeditare care se im-punea, date fiind si
evenimentele din ultima vreme.
Romania nu este lasata in pace sub nici o forma lar guvernantii
nostri trebuie sa priceapa ca nici nu va fi ISsata vreodata,
indiferent cate plecaciuni ar face, Tn toate punctele cardinale! De
ce, veti putea afla cat se poate de clar si din paginile urmatoare...
Dupa 1990, desi considerali ..neocomunisti" etc., etc., Ion Iliescu
et Comp,, au inters spatele Rusrei Tn mod sfidator, bazandu-se pe
ipo-tetica protectie a Vestului.
Departe'de mine gandul de a fi avocatul Rusiei, eel mai mare
pe-ricol pentru Romania in ultimele secole, dar alesii nostri si
numitii lor au uitat prea repede ca o tara nu are prieteni sau
dusmani ves'nici, ci doar proprii interese, ve§nice...
Tenbilismul si naivitatea costa in political
Am fost teribilisti si am pierdut, timp de 13 ani, o imensa piata de
desfacere (Rusia), care putea intretine in viata, ,cu perfuzii",
sec-toare industriale si fntreprinderi azi In prag de (aliment. Gel
putin am fi acoperit contravaloarea importurilor energetice...
Am fost naivr si ne-am legat total destinul de SUA. R^zboiul din
Irak din 1991 ne-a adus o paguba de 7-10 miliarde dolari. Ni s-au
promis despagubiri si recuperarea datoriei irakiene de 1,7 miliarde
dolari. Pana acum... doar promisiuni.
Ulterior, am pierdut alte miliarde bune si vechea prietenie a
,,cuscn-lor" de la Belgrad (Orasul Alb), dupa bombardarea
Jugoslaviei, in 1999. Atat Clinton, cat si G.W.Bush ne-au momit
cu participarea la reconstruc(ia Jugoslaviei si Irakului, ca doar
prpmisiunile nu costa!
Cneltuim, anual, zeci de milioane de dolari cu ,,mentinerea pacii"
te miri pe unde, pentru a intra In gratiile Casei Albe iar rbmanii
mor cu zile pentru ca Sanatatea e de mult fn'colaps financial"...
Tot din Jnalte ratiuni de slat", ne-am atras adversitatea Uniunii
Europene, fiind primii care am acceptat jmunitatea" soldatilor
ameri-cani, chiar inaintea Israelului, Jratele mai mic al SUA".
Care este ,,recunostinta" mult trambitata a Americii, am aflat din
presa din 26.07.2003. Informatiile sunt pur'si simplu socante si ne
arata ce reprezentam, de fapt, pentru arile Puteri, in fat,a carora
tot facem plecaciuni umilitoare,
Anual, Congresul SUA aloca o suma pentru asistenta externa Din
care, permanent, Israelul are partea feului. Pentai anul fiscal
01.10.2003-30.09.2004, suma aprobata se ridica la 17,1 md. USD
(50% din PIB-ul Ro-maniei \Y Fireste, Israelul ya primi 2,2 md.
USD - asistenta militara si 480 mil. USD - ajutor economic.
Acestea sunt sume nerambu'rsabtle. Compa-rati-le, insa, cu
,,mare(ul ajutor" acordat Romaniei: 20 mil. USD!...
tn anii '80, chiar si cei mai fanatici ,,spadasini cu destu'"
(activistii) nu msi stiau ce sa mai creada, observand ordinele de la
Centru, tot mai contradictorii si aberante, si exclamau debusolati:
Ä£ ordin sa se aleaga prafu'l"
Acest ordtn pare a se aplica in continuare, metodic si pe scara
larga! Din 22.12.1989 s,i pana acum, n-a fost neglijat nici un
sector. Economia a fost devahzata si aproape Ingropata iar
numarul somerilor create continuu, amplifJcand saracia (Tn unele
zone, cea mai crescuta din Eurqpa!). Romanii mor cu zile, de
saracie, din lipsa de medicamente, anestezice etc., ori se sinucid
din disperare. Parca Tn baza unui program, strainii ne aduc
deseuri sau ne produc catastrofe ecologies. Sportu I §i cultura cu
care ne-am impus in lume, se afla si ele in plina dezintegrare.
Petre Roman Ba casf/gaf pariul cu agriculture si turismul" si, de
ani rai, aceste domenii ale renasterii economice sunt Fa pamant...
Tol Petre Roman este eel care a returnat romanilor partile sociale
,,ceausiste", ca apoi sa poata, eventual, cumpara Adrian Severin
mii de certificate de proprietate si tot el a scos Tntreprinderile de
sub ,,lutela" ministerelor, ca sa falimenteze mai repede...
Acelasi premier cu pulover fara gat, initial sau... prooroc, soca
prim-ministrii din fostul Jagar socialist" solicitand (ianuarie
1990)... desfiintarea CAER. Punct ochit, punct lovit; o serie de
Tntreprinderi, mandria nepocii de aur", vor avea falimentul
garantat ! Dupa 13 ani, tratatul cu Rusia va fl, Tn fine, semnat dar
pe mormantul acestor fosti furnizoride baza...
Politica de falimentare si pulverizare a econorniei romanestr este
mai mult decat transparenta, adica stravezie Am mai scris pe
aceasta tema si nu mai dezvolt.
Tehnica este simpla. ai fntai, mamutii industriali sunt lasati fara
comenzile externe obisnuite pana atunci. —ips'a ,,tutelei" slatului
Tnseamna si iipsa unor barteruri Tn interesul |arii (camioane,
tractoare, ,,Aro" etc. contra gaz, petrol s.a.) si vitale pentru
respectivele Tntreprinderi. Fara co-menzi, vntorul este sumbru:
blocaj economico-financiar, neplata salariilor, greve, imagine
proasta in presa si, implicit, agravarea situatiei. Furnizorii nu yor
mai livra, de teama neplatn, nici macar comenzile existente nu vor
mai fi onorate, se vor aduna oatdriile pentru utilitafi (energie
electrica etc.) si la bugetul statului iar falimentul este deja la usa!
Intr-o asemenea situatie, Tn loc sa caule comenzi (de stat, pentru
export, in barter) pentru respectivele uzine, guvernanth au agravat
§i extins boala! Constienti de inutilitatea gestului dar in cautare de
vo-turi, rmarinimosi", acestfa au anulat datoriile cStre bugetul de
stat, an de an, creand un obicei de-a dreptul periculos §i au acordat
diverse finantari nerambursabile. Tot de la buget, lasSnd
cercetarea, sanata-tea, ihvatamantul la cota de avarie...
ai mult, cy o inconstienta ce frizeaza reaua-intentje, cei de la
APAPS (principiul raului distructiv in mitologia egipteana!) sau
chiar guvernantii au anuntat intens falimentul unor uzine, apoi...
le-au scos la yanzare! Doar-doar le vor vinde pe 1 dolar, cu
comisioane secrete cat mai ngras_e"!...
!n aceste condrtji de falimentare programata a econorniei de stat
(la comanda externa, sub diverse teorii neconomice"), salvarea
puteau ft nolle societal; particulare, nclasa de mijloc".
Asa-numitele I -uri (intreprinderi mici si mijiocii). Intr-un
mediu economic propice, acestea s-ar putea dezvolta, creand o
economic reals, absorbind o parte.din §o-meri, degrevand statul
de multe din cheltuielile cu cercetarea, inva|aman-tul, sanatatea,
specializarile, importurile etc., efectuand §i export s.a.m.d.
Unele statistici arat§ ca, tn pofida tuturor greutatilor pe care le
in-tampina (legislate ostila, lipsa creditelor, impozite si taxe
exagerate),
sectorut privat este principala suisa de ventturi a Bugetulut (de stat
sau local), totodata absorbind o buna parts a fortei de munca. Fiind
si (mai) bun ptatnic. insa, este jefuit tn continuare!
Justificarile pentru alimentarea permanenta a ..gaurilor negre" ale
economic! stint mereu aceleasi: sglvarea industrial romanesti si
evitarea crearii unor problems sociale. In primul rand, guvernantii
uita ca, din 1990 rncoace, chiar ei au dus la faliment aceste uzine! §i
tot ei au facut tot posibilul sa le vanda pe nimic, vaduvind bugetul
de fonduri importante pentru mvatamant, sanatate etc.! Apoi, cine a
cultivat nemunca, prin tot felul de salarii compensator!! (12, 24,
36!) §i alte ajutqare care au Tndemnat la... odihnS prelungita.
So-lutia era una singura: stimularea crearii locurilor de munca.
Informatiile aparute permanent Tn presa demonstreaz§ clar ca
anu-mite intreprinderi, orice eforturi ar face, au soarta stabilita de
mult! De exempfu: Siderurgica Hunedoara, ARO Campulung,
Roman Brasov ?i ROCAR Bucure§ti, Guvernantii le-au gasit si
_solu[ia : lichidarea volun-tar&! Pe care o vor ei, in nici un caz
salariatii respectivelor uzine!...
Sa citim, Insa, .printre randuri". Pregatitor, Tn anii anteriori,
Siderur-gica a fost acuzata de americani ca vinde otel Tn SUA la
pre( de dum-" ping, fScSnd o concurenta serioasS. ,ARO" ?i
..Roman" au umilit multe firme mari, Tn unele raliuri, in anii '80, iar
Rocar pregatea un nou auto-buz, Tn colaborare cu polonezii. Pentru
a Tntelege mai bine culisele acestei decizii, sa re(inem ca ARO,
Roman §i'Rocar sunt fiecare pro-ducatori untci in domeniul lor.
Daca nu vor mai exista, Romania va trebui sa importe ma§ini de
teren, camioane §i autobuze! BineTnteles, cu frumoase
comisioane...
Se pare, deci, c3 actiunea spectaculoasa a celor de la ARO. care
si-au expus produsele noi chiar pe scarile de la guvem, n-a
impresionat cu nimic ,,Guvemul Adrian Nastase". Care stie foarte
bine ce are de falimentat. 0 tntrebare: dictatorul Ceausescu cujn
putea umbla cu ARO blindat si nu cu B W, ca democratii de
azi?!... Intrebarea este valabila si pentru Armata, ministere,
Parlament, Politie, Jandarmerie etc., institu(ii care au bugete Tn lei
§i s-au invStat la cheltuieli Tn valuta...
Aflam ca numai cele patrii uzine au acumulat datorii la buget de...
10.000 miliarde lei, adica 300 milioane dolari, cat un Tmprumut
pentru care stam cu basca Tn mana la F I sau Banca ondiala!
Daca Siderurgica pierde zrlnic 500.000 USD (?!), ce au pazit
guvernantii atatia ani si ce au facut pentru eliminarea ng3urilor
negre", doar erau ale'statului ?! —e-au facut si mai _negre"?...
Sa ne mai gandim cate vieti de romani ar fi salvat o asemenea
sums? Ori cate genii tinere ar fi convins sa ramana tn tara si nu sa
contribuie la dominatia mondiala a SUA. Sau c§te locuri de munca
ar fi creat si ce impozite ar fi v^rsat Bugetului daca I -urile ar fi
beneficial de credite de o asemenea valoare, garantate de stat!...
Politica guvernantilor (toji democrat! si adepti ai economiei de
piaja) fata de I -uri e'sle Tnsa cu totul alia. De dezbracare Tn
pielea goala si'lngropare in stil evreiesc...
In Romania functioneaza peste 414.000 de firme. Din acestea,
1.531 sunt mari contribuabrli (cu obligatii la buget, fiecare, de peste
14 md. lei in 2001), din care 516 aveau, in 15.06.2003, datorii la bu-
get insumand... 69.400 miliarde lei (2,15 md. USD). De retinut
aceste cifre, sunt foarte instructive...
7
Ei bine, daca la marile firme 1/3 sunt rau-platnice (cap de lista
-cele de stat). dear 5% din I -uri, 28.000. sunt restantiere
28.342 miliarde lei. Dintre ele, 2.619 beneficiaza de esalonari la
plate, cu 6.000 md. lei (cSt ..clientii politic!" Corneliu lacubov si
Ion Niculaie, de la ,,Tutunul Romanesc"!).
Numar ca, subliniaza Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIP R,
foarte multe I -uri au ajuns in aceasta situatie neincasand banii
cuveniti de la intreprinderile si institutirle de stat!
Cu'toate acestea, onor inisterul Fi'nantelor s-a decis sa execute
silit cele 23.000 de I ! Probabil ar fi mai lesne ca in cazul a
doar 516 (dar ,,grase"!)... Nu conteaza ca un sfert din cele 23.000
activea-za in domeniul medical (sau poate tocmai de-aia, ca
romanii sunt prea multi si incomodeaza!) si nici faptul ca se vor
crea astfel... 250.000 de §omeri (cu ajutoarele aferente)!
Guvernantii se arata mereu fngrijorati panS la lacrimi de
proble-meie sociale dm firmele de stat dar cei 250.000 de viitori
someri ,,parti-culari" nu-i impresioneaza nici macar dupa desert...
Cei de la PN— au prins momentul sa strige ca ,Guvemul NSstase
discrimineazd I ". Perfect adevarat. numai ca ei au facul
altceva Tn 1996-2000 sau vor face altfel, dupa 2004, cand yor
veni (iar) la guver-nare?!... Tofi se arata foarte grijulii cu poporul
si presa a_tunci cand sunt In opozitie iar la putere uita totul Ceea
ce dernonstreaza ca toti §tiu ce trebuie cu adevarat facut 51 nu fac,
incriminandu-i si mai mull.
Probabil ca, intr-adevar, este ,ordin sa se aieaga prafu'!"...
fn ^Cuvfintul" unor lucrari anterioare am propus, apoi am insistat
pe ideea inftintarii unor librarii de stat §i a extensiei chioscurilor
,,Rodipet" pentru carte.
Daca ar vrea sa faca ceya util pentru nivelul cultural al romSnilor
§i sa intre fn Istorie, nu numai prin ,,mineriade", presedintele Ion
Iliescu ar putea lua exemplul unui alt presedinte, al Egiptului, a
carui sotie a infiintat ,—antul de biblioteci ubarak"... Pentru
concretizarea propune-rilor pe care'le-am tot publicat ar fi nevoie
doar de o infima parte din datoria celor 516_ man contribuabili, de
69.400 md. lei. De la care ..organili" se lauda c^, ..numai m
ultimele doua luni", au recuperat 297 mdT lei. Vqrba unui coleg
de facultate, din Bangladesh, care ne comu-nica, in anii 70, o
geniala constatare: Jn Romania, totul e la mi$to! "...
Ne-o dovedeste si Anton Casa, reprezentantul Asociatiei
Catolicilor din oldova, care, dupa un profund proces de
gandire.'a dictat (25 iulie2003d.H):
»Statul roman ar trebui s5 aibS o implicare mai directs $i mai
pu-ternica pentru sprijinirea comunitatii catolice din oldova".
Adica, zice el, pentru cei 260.000 de catolici'din judetele Bacau,
Neamf $i lasi. Dar pe mine, ca ordodox, de ce sa nu ma
sprijine?!...
Iar in acest timp, lipsiti de medicamente, romanii ortodocsi trebuie
sa se roage... la Papa qe la Roma, sa le puna o vorba buna la
nDoamne-Doamne", sa-i taie de pe lista lui Sf. Petru...
De peste 2.000 de ani, evreii considera ca romanii sunt... eel mai
antisemrt popor (?! !} iar rabtnii i! Tnvata, tot de doua milenii, ca
olah (roman) inseamna... holocaust §i ca Gog §i agog doresc
distrugerea Israelului. Adica, getii si massagetii ! Si atunci, sa ne
mai mire obstinatia cu care Jii lui David'' (Yahve, Israel,' etc.)
lovesc Romania, cu orice oca-
8
zie |i de unde nu te asteptr?! Scopul este clar: culpabilizarea,
satanr-zarea chiar, a romanilor. pehtru ca acestia sa nu se mai
revolte, sa devina docili, in cazul retrocedarilor (primal care si-a
,,gasit dreptatea" la CEDO este evreul Brumarescu),
despagubirilor sau ,TreTntoarcerii' lui Itic si Rasela Tn Romania,
Tn caz c§ evenimentele din Palestina iau o Tntorsatura
pericu-loasa. Un asemenea program secret este semnalat si de dl.
col. (r) Ftorian Garz, un specialist de marcS al informatiilor, pe
care Tl completez: pentru evrei, desi secret pentru ,,goimi",
adevaratul ,,Pam5nt at Fagaduintei" este Romania! De ce, va va
convinge autorul acestui volum...
otrvul pentru satanizarea romanilor este acelas.!: Holocaustul
Care, de fapt, In religia iudaica, este o ,,ridicare la Yahye".
Sionistii vor cu orice pret ca si Romania sa plateasca, cu varf §i
Tndesat!, dupa 60 ani, la fel ca Germania. care a zis ,,stop" dupa
achitarea a mai mul-tor miliarde de dolari...
Prin martie 2003, Guvernul Adrian Nastase a binevoit sa emita o
Ordonanta de Urgenta prin care contestarea Holocaustului (Tn
Romania sau in general?)'se transforma Tn... 5 ani de Tnchisoare.
Primul pe lista: Ion iescu!
Dupa 1990, suntern ,,adormili" cu o informatie mai mult decat
falsa, diversionista: ca in Romania au mai ram'as doar 6-7.000 de
evrei, majoritatea batrani, care au nevoie de ajutor din partea
statului roman. Probabil, au mai ramas doar cSteva sute ,,activi" si
atunci asis-tam la un miracol: toti se afla in functii-cheie §i...
conduc Romania! In toate domeniife..! Poate Tmi explica cineva,
in aceste conditii, cum s-a Tntamplat ca, inlr-o Banca
bucuresteana, toti cei contactati de sub-semnatul (cu o singura
exceptie) sa fie evrei?
Romanii au fost dintotdeauna ospitalieri si toleranti. §i atunci, de
ce ^a fie mintiti cu nerusinare? Ce fapt grav ascunde o asemenea
minciuna? JntSmplatb'r", in 13 iunre 2003 (Tn traducere oculta,
simbolicS: »un inceput r$ui), un comunicat al ministrului V.
Dancu crea un scandal total, inter-nationalizat de publicatiile
iudeo-masonice din SUA si agentiile de presa afe'rente. ^burit" de
'ministrul Culturii, purtatorul de tichie Razvan Theodorescu,
acesta afirmase ca, daca a existat yreun ..holocaust roma-nesc",
oricurn acesta n-a avut loc pe teritoriul Romaniei.
f,
Presedintele Ion Iliescu a luat apararea Guvernului, bazandu-se pe
adevarul istoric si Sionismul ondial a luat foe! Ca sa-i ,.pun3 la
puncf pe nantisemitii" de la Bycuresti, s-a deplasat Tn Romania
p§na ji secretarul adjunct al Apararii din SUA, Paul Wolfowitz,
seful Caba-ei care conduce SUA, inclusiv pe G. W. Bush...
In final, ,,voinicii" din Plata Victoriei s-au umilit total, umiltnd §i
tara pe care o reprezinta, trim'itand in Israel, pentru ,,mea culpa",
pe... Ion Antonescu, un obscur ministru-adjunct, specialist Tn
turism si... gafe la lansarea ,Hustler".
Prinzand curaj. cei mai vehement!... diplomat! de la Tel Aviv
(lerusa-Irm este un ora§ petasgic, Tnfiintat in miieniul (X T.e.n.,
cand evreii nu existau nici macar in proiectele lui Yahve!) au
purees dupa o luna la Bu-curesti, pentru a ne convinge ca Jsraelul
sustine Romania pentru a ocupa un loc in ConsHiul de Securitate
al ONU, cu'statut de membrv neperma-nenf. Careni se cuvine de
drept, conform principiului rotatiei!!...
Vizita a fost mediata de ambasadorul din Romania. Sandu azor,
migrat din Ploiesti st.. fost §ef al Politiei din Israel, anterior. Pai
nu?! Probabil ca sa-i pnndS pe escrocii care fura Romania de... 13
ani 5! fug apoi in Israel...
Scopul vizitei era msa altul. Rezolvat cu ,,vesnicul pretin" Razyan
Theodorescu, colaboratorul de nadejde al Editurii Hasefer si
presedinte de onoare al Asociatief de Prietenie Romania-Israel:
,,s-a convenit ca Romania sa stabileasca o zi de comemorare la
nivel national a HolocaustuluF. Oare Razvan, omul de cultura, o fi
auzit de noloca-ustul de la Balti al celor 40.000 de romani omora'ti
de comisarii poli-tici evrei ai armatei soyietice? par de holocaustul
inteligentei romane. provocat de comunistii evrei ai anilor '40 -
'50, printre care si eel care ne d£ note acum Saul Bruckner, zis
Silviu Brucan?!...
In 25 iulie 2003, adica dupa exact... 42 zile {numarul lui
Zal-moxel), presedintele Ion Iliescu devenea subiectul unui nou
scandal alimentat dm Israel. Prileiul: un interviu publicat, la acea
data, in editia electronic^ a ziarului israelit ..Ha'aretz".
Ion Iliescu este un politician extrem de abil, chiar daca, Ja cald" e
incitat periodic si nface gafe". Adic^, spune ce gSnde^te. Atat de
abil, TncSt —eana i-a dorit moartea si... finalul II stiti.
Interviul din ,,Ha'aretz'1 contine nu humai afirmajii normale dar
§J de bun sim$. Se pare c3 Ion Iliescu s-a saturat de dorinta unora
de a-l iransforma 7n marioneia si a dorit sa spuna lucrurilor pe
nume. Citty si judecati:
' uHolocaustuI a fost un fenomen general in Europa (...) iar astfel
de evenimente au avut loc §i in interiorui Romaniei (nea Nelu o
Tntparce ca la Ploiesti! - n.ED.); masacrele de la Bucure$ti$i la$i
din 1941 ?i trimi-terea evreoor in tagare de concentrate din
Transmstria au avut loc in Romania iar liderii din acea perioada
sunt responsabili pentru aceste evenimente (...) este imposibil sa
fie acuzate poporui si societatea romana pentru acest lucru.
Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa.
ulti altii, inclusiv polonezi (mai mult decat decimati de nazisli si
boJsevic'i! - h. ED), au murit in acelasi fel. In Romania perioadei
naziste, evreii si comunistii erau tratafi la fel (erau totuna! - n.ED).
Tatal meu a fost activist comunist $/-a fosftrimis intr-un lagar. A
murit la vSrsta de 44 ani, la maiputin de un an dupa ce s-a inters.
(...) Oamenii se confrunta cu lipsuri si, in acelasi timp, oamenii
vin cu revendicari, deoarece proprietatile au fost nationalizate in
istoria Romaniei din timpul celui de-al doilea razbo( mondial si
dupS acesta. fn-seamnS asta ca bietii cetateni romani din ziua de
astazi trebuie sa plateasca pentru ce s-a intamplat atunci? erits
sa Hjupuim pe cei care trSiesc acum in suferintS? Pentru a-i
compensa pe ceilalti? Nu cred ca este potrivit."
Desi, pe ici pe colo, mai apar unele afirmalii, de decenii Israelul
nu-§i mai permite sa acuze nici poporui gerrnan, nici pe eel
aus-triac, maghiar, rus, etc. de holocaust. Singurii, romanii sunt
,,fiii nimanui", pe care cei.de la Tel Aviv ii pot face in toate
felurile ! Nici macar in ce priyegte nhofocaustul comunislilof,
Iliescu nu greseste cu nimic: comunistii se Jnaltau" tot la Yahve,
erau toti fiii lui, spiritual!! ai explicit: peste 90% din cei care au
instaurat ,,puterea bolsevica" tn Rusia erau evrei de origine.
Printre care —enin, Trotki, Dzerjinski (CEKA), Stalin, etc. etc.
Cu o frenezie demna de o cauza mai buna, se revendica de 13 ani
..proprietafile evreiesti". Tema are doua aspecte total diferite.
Dupa 19o5, aceste proprietati nu au fost confiscate, ci pur sj
simpiu au fost cedate statului roman fn schimbul unei despagubiri.
are sau mica, aceasta a fost acceptata de respectivii, legal
juridic, din dorin^a
10
de a pleca din Romania. Este un act comercial Tn care fiecare
castiga In felul sau. acceptat juridic de ambele parti. si mi se pare
penibil sa acuzj un sistem pe care l-ai creat!...
In ce priveste perioada anilor 1944-1964, situatia esle si mai
ciu-data. Este binecunoscut de toata lumea ca, atunci', Romania
era la discretia tocmai a evreilor, Tncepand cu Ana Pauker si
Tncheind cu brutele'din illie, gen Nikolski, Tofi acestia erau
reprezentanfir evreilor care conduceau de la Kremlin: Stalin,
Beria. olotov et Comp Dej? Cand a dorit independence
Romaniei, a fost iradiat ! Si atunci, cum s3 acuzi, iar, un sistem pe
care l-ai creat?! Dacil cineva poate crede ca evreii au fost oropsiti
tntr-un sistem pe care ei l-au creat §i ei il conduceau, cu aroganta
si brutalitatel...
Daca coboram in timp.'ta perioada 1940-44, Tntrebarile care se
nasc sunt de-a dreptul... exploziye: de ce nu a ramas ax
Auschnit fara avere (dimpotnva, era apropiat germanilor!) si de ce
legionarii au omorat varfuri ale inteligentei romane (N.lorga,
V. adgearu - unul din cei mai mari economist! ai Europei) dar nu
s-au gandit, de exemplu, sa ..execute" vreunul din capii
Sionismului din Romania (Zisu s.a.)?!
Rspunsul este unul abscons dar simplu. —egiunea era condusa, pe
de o parte, de NKVD, prin agent! de genul lui Dimitrie Grozea,
seful Corpului uncitoresc —egionar (organism tipic comunist !),
iar pe de alta parte de Carol II, pnn agenturSSI Horia Sima. Ca si
Kremlinul, NKVD era la discretia evreilor iar Carol II... la
discretia amantei evreice Elena —upescu-Woff (o _celebra"
croitoreasa)...
Iar daca tot vorbesc Tncontinuu de Holocaust, si dupa 60 ani, de
parca de zecile de milioane de yiclime ale comunismului, un
sistem creat de evreii din Jagarul socialist", nu ar avea nici o
importanta, pa-tru Tntrebari sunt de baza:
de ce 6.000.000 de yictime, reprezentand fix 66% din evreii din
Europa, cand se stie ca cifra 6 este una sacra pentru evrei (preluata
de la traci)?;
tnainte de a sataniza alte popoare. si-au asumat vreodata, public
si deschis, propria istorie si vina?; de exemplu: dorinja postbelica
de a
crea un holocaust germanilor sau faptul ca, dupS cum afirma
sursele
occidentale, Hitler, finantatorii si ,parintii" sai spiritual!,
H.Himmler (seful
SS), R.Heydrich (seful Gestapo), Joseph Goebels (seful
Propagandei),
adjunctii lui Goring, conducatorul programului de eutanasie
(SS-istuI dr.
—eonard Contin), comandantul batalionului C de exterminate a
evreilor
din URSS (pastorul protestant Ernst Biberstein) etc., etc.

de ce SUA si area Britanie au refuzat sa primeasca evreii

amenintati de Holocaust, iar Romania si Spania (dictaturi care
si-au
gasit pedeapsa apoi !) au devenit singurele sperante de salvare ale
evreilor din Germania, Polonia sau Ungaria?;
de ce organizatia Stern (si altele) a fost fidela pana la capat
Germaniei naziste, iar unul din lideri, Yitzhak Shamir, a ajuns
apoi
prim-ministru?; de ce nu a fost Tnchis pentru ca a... contestat
Holoca-
ustul?!...; macar 5 ani.
Suntem aburty cu Satana, 6+6-»-6=18, simbolistica de gradinita
prin care se doreste satanizare'a lui... Zalmoxe/Saturn/Ra(m), zeul
dacilor, care era atat de puternic, incat era... de 3 ori 6 (din care
rezultS ca, domnind pe Terra, a 7-a planets,
Dumnezeu-Zalmoxe/Saturn conducea si celelalte 6 planete ale
sistemului solar!), dar, in 1945, Grupul —ehi (—eii!), continuare a
Grupului Stern, care fsi dorea Jvlarele Israel - de la
11
Nil la Eupnrat", a reluat de la Abraham Stem... cele J8 Principii
ale re-nasterii Nationale". Asa aflam si unde se afla, cu adevarat,
Satana!
Cu su'btilitatea si reteaua ,,0biectiv" n-a mers, poate trimiteti
ossad-ul...
Revenind la perioada rilzboiului, unele documente, oferite cfiiar
de uzeul Holocaustului din New York (in speta de npretinulu
Radu loanid) efectiv dezincrimineaza pe romani, anulcind din
start si unele diversiuni... despagubitoare.
Se vor despagubi pentru acea perioada. Sa vedem, atunci, ce Ti
ras-pundea, Tn 15.07.f944, viceprim-ministrul ihai Antonescu
(si ministru de Exteme), consiliat si de un anume Davidescu, lur
Ira Hirscnman, repre-zentantul personal al presedintelui
Roosevejt, membru al ,,War Refugee Board", unul dintre putmii
americani Tmputerniciti sa negocieze cu inamicul (normal pentru
eyreul 'Roosevelt!).
Tn replica trimisa ziarului ,.Ziua", Radu loanid recunpaste:
,,Orice istoric responsabil $i cu acces la informal va recunoa$te
ca", datorits atitudinii oporiuniste a regimulw Antonescu,
jumatate din evreii romani au fast crufati $i-au supravietuit
Holocaustului. Ceea ce, pentru {ara care avea a ireia populatia
evreiasca din Europa nu era pufin lucru."
Dupa ce a fost acuzata de antisemitism si antiromanism, iruna
unteanu, TI pune la punct cum se cuvenea, pe Radu loanid, un
bine-cunoscut... antiroman:
J\m subliniat, totu$i fin articolul anterior, incriminat - n.ED) ca,
spre deosebire de alte feri europene, in Romania, exterminarea
evrei-lor nu a fost un obiectiv politic la nivet national. Daca, a$a
cum consi-dera istoricul Radu loanid, «atitudinea oportunista» a
Regimului Antonescu a salvat jumatate din evreii romani, nu ne
ramane decat sa regretam ca in Europa anilor '40 nu au existat mat
multi oameni de stat oportuni$ti" *. Ce l-a deranjat, fnsa, atat de
tare pe Radu loanid in scrisoarea lui . Antonescu, citata in
articolul anterior **.
. (...) 4. Guvemul nu s-a amestecat in problemele evreie$ti, care
sunt conduse de Centra/a Evreilor, adicS de insasi Comunitatea
evreiasca, ex/stand un singur comtsar pentru chestiunile evreie$ti.
De la 1940 pana azinici un alt serviciu nu a fosf creat pentru
acestscop.
(...) 9. Cateva mil de evrei au parasit in 1944 Romania, ca
emigrant!, printre ace$tia gasindu-se absolut toti evreii venitl din
Ungaria,' in urma persecutjilor de acolo.
(...) 10. Guvernul a 'intervenit protejand pe evreii din Franta,
avand pasapoarie, cerand §i obtinand repatrierea lor. Am
intervenit, 'de asemenea, $i sunt in curs de a 'obtine protectiunea
evretlor beneficiind de protectie romana, aflatori in Ong&ria sail
in Transilvania de Word, cu toate ca Guvernul ungar, in general,
refuza sa dea orice fel de respect chiar si celor cu pa$apoarte
straine.
(...) 12. Desi legile de expropiere a bunurilor rurale au atins si
proprietatea evreiasca, aceastS proprietate intrand Tn patrimoniu!
Statului prin efeclu[ legii, cei mai multi dintre evrei pastreaza inca
posesiunea imobilelor, iar imobilele 'n-au fost vandute sau
transfe-
* N. edit.: ZIUA - Dosare u'trasecrete, 26.07.2003, p.ll - .Drama
evreilor din Basarabia §i Bucovina" ( iruna unteanu).
** N. edit.: ZIUA - Dosare ultra secrete,
12.07.2003, p.lVI - ..Regimui Antonescu si evreii' ( iruna
unteanu, Ciprian Nitufescu).
12
rate intr-un aft patrimoniu particular, tar unui numar insemnat de
evrei i s-a recunoscut dreptul de proprietate.
(...) 13. Dreptul de comerf al evreilpr nu a fast atins. A$a de pilda,
unui dintre cei mai man furnizori ai Armatei azi este D-l
Filderman (seful Comunitatii Evreie§ti si fost coleg de clasa al
ma-resalului Antonescu! ; daca a asistat la Holocaust, cum de s-a
implicat Tn el?! - n.ED). Frafii Karmitz au cea mai mare
intreprindere comercialS industrials de farmaceutice din tar3.
Evreii conserve exercifiul tutu-ror drepturitor imobiliare, de
comert, de munca, etc.
Ei nu presteaza serviciut milit'ar $i sunt supu$i unei simple (axe,
in raport cu situatia patrimonial a fiecaruia si cu yeniturile
pro-fesionale. Taxa se incaseaza de Centra/a Evreilor si nu de stat,
care o foloseste in parte pentru nevoile de asistenta sociala ale
comunitatii evreiesti sau pentru institutiile si interesele evreiesti
(...).
Evreii saraci care nu pot sS plateasca (axe/e fac munca de fo-los
obgtesc, a§a cum prestatia in natura este indeplinitS de toti satenii
din Statul Roman (...)"
a ppresc aici, desj scrisoarea mai contine ?i alte aspects ex-trem
de instructive. Inclusiv, modul Tn care cererea araba de sistare a
emigratiei evreie§ti In Palestina a fost refuzata, de§i formulata de
von Ribbentrop, ministrul de Externe al lui Hitler...
Acum am Tntefes cu totii de ce l-a deranjat atat de mult pe Radu
loanid publicarea acestei scrlsori. Pentru ca orice cititor s-a putut
Tntreba. ca?i Ion Iliescu: ,,Unde este Holocaustuldin
Romania?"!...
Pentru ca, efectiv, pe teritoriul Romaniei nu exista dovezi care sa
ateste existenta unui Holocaust (decimarea programata a unei
populatii, conform definitiei.i. Sionismul ondial a ,,mutat" locul
in Transnistria. Ghinion! Dupa cum puteti vedea din ,,Adevaruri
explozive" - vol. Ill, gu-vematorul roman al trahsnistriei,
AJexianu, a fost felicitat nu numai df; Papalitate, ci §i de lideri ai
eyreimii din Romania pentru omenia de care a dat dovada in acele
cainte timpuri de dominatie nazista...
Ca o dovada (nedorita) stau si documentele trimise de Radu loanid
si publicate in ziarul ,,ZIUA" *
Din efe se constata cateva aspecte absolut ciudate fata de teoria
sionista a .Holocaustului provocat de romani".
Seful Biroului 2 din nordul oldovei (?eful contraspiona|ului
militar) ne informeaza, dupa decenii, ca ^Domnul are$at a
hotarat ca sa fie deportafi evreii comunifti, ace/ care au cerut sa
treaca in Basa-rabia dupa cedarea catre Rusia sovietica, infractorii
la legile de ordine publica si la legile economice 51 clandestine"
Sunt curios ce ar mai putea comenta, m fata unui asemenea do-
cument clar, nprietenii Romaniei" ger. loanid, d'Amato j.a.!
—inia data de maresal era precisa si autorilatile mtlitare din
oldova stiau clar ordinele: »Pentru evacuarea umiatoare,
'propunem p_e top' evreii neangajati in intreprinderile locale $i la
muncile ooUgatorii".
Am vazut, ceva mai devreme, ca aresalul Antonescu a refuzat
sa-i trimita pe ev_rei pe front, preferand sa le ceara contributii Tn
bani sau munca, la fel ca si pentru romanii care nu erau inrolati
Din doua motive: pentru a evrta obisnuitel9 acte de tradare (Tnca
de la 1859 erau sufici-ente dovezi !) si pentru a nu-i pune la
discretia nazistilor aliati de pe
* N. edit.: ZIUA - Dosare ultrasecrete, 26.07.03, p.ll - ,,Drama
evreilor din Ba-sarabia 51 Bucovina" ( iruna unteanu)
13
frontul de est. Daca ar fi vrut sa scape cu once pret de ei, i-ar fi pus
In linia intai si ar fi fost nacoperit".
Antonescu a fost, mai intai, un om princtpial si apoi un patriot.
Trebuie sa-l judecam realist si atunci vom observa ca el a fost fn
prag de a aduce distrugerea tarii numai pentru a-si tine cuvantul
dat (lui Hitler)! ilitar de canera, nu putea accepta moartea altora
fara lupta, cavalereste, fata in fata. Pentru acest motiv, n-a
acceptat sa fie im-plicat direct in'asasinate. Daca a fost implicat
indirect, ramane sa do-vedeasca istoria si istoricii! Pana una-alta,
dovezile istorice ne arata ca aresalul a refuzat ca nemtii sa-si
faca de cap In Romania! In ciuda ocupajiei militare efective a
tarii, Germania era somata mereu sasi pla-teasca cerealele si
petrolul'primite... Cand Hitler ocupase aproape toata Europa.
acesta platea importurile din Romania, in marci-aur iar romanii
Tnca nu aflasera de hpsurile din restul continentului! De retinut ca
acum, Tn plina democratie, Romania importa 1 milion tone de
cereale si Tnca n-a ajuns la rezerva de aur adunata de Guvernul
Ion Antonescu!-.. O guvernare care a ajuns la productil agricole
mai mici decat cele de acum 60 ani, din timp de razboi, nu are
efectiy nici un drept sa-si judece inaintasii, care au transformat
tara intr-o oaza de pro-speritate, In plina catastrofa europeana!!...
Holocaustul reprezinta un moment tragic, de nerepetat, din Istoria
Omenirii. Numai ca el trebuie judecat logic si realist, pentru a fi
inteles si evitat pe vntor. Satanizarea fara motiv a unor popoare nu
face altceya decat sa irite §i sa creeze motive pentru extremist!.
Orice roman cu logica poate sa judece implicit: ,Dac3 6.000 de
evrei ne creeaza" asemenea probleme, nu e de inteles are§alul,
care avea 800.000 pe cap, pe timp de rSzboi?!"
Ion Antonescu nu a fost un antisemit, nu a urat evreii §i nimeni nu
poate demonstra acest lucru. In orice pozitie ar sta! El a fost
produsul vremurilor sale §r a vrut sa-s.i salveze fara de la
nenorocirea ce o pandea la orice pas, mai ales dupa conducerea
teribilista a lui Carol II, eel care II sfida pe Hitler {aproape sa-l
Data, la singura Tntalnire... cap In cap!). Pentru ca nu a dorrt
cuceriri teritoriale ( a refuzat propunerea lui Hitler de a primi
Banatul sarbesc, insistand pentru remtregirea Ardealu-lui), i-a
deportat pe evrei si tigani In Transnislria. Un gest reprobabil,
fireste. dar de ce i-au refuzat' pe acestia ,,marile democratii", SUA
§i Anglia?! Acum, puteau discuta cu noi fn cunpstinta de cauza...
Tot acum, Jiii lui Israel" de pretutindeni ii acuza pe romani ca nu
s-au opus Holocaustului. Ei s^au opus?! Cine i-a Impiedicat sa se
opuna deportarilor cu arma In mana, cSnd aveau permanent
reprezentanti la nivel Inalt? Cine i-a Tmpiedicat pe evreii bogati
sa-si foloseasca in-fluen^a si banii pentru a-si salva coreligionarii,
asa cum s-a IntSm-plat In cazul unui Rothschild, aflat pe drumul
spre Auschwitz sau a avo-catului lui Antonescu (salvat de un
agent dublu, tot evreu}? Pana la revolta din Varsovia (august
1944), foarte curios, nu este semnalata nici o altd revolta armata a
evreilor din tarile ocupate de Germania nazista! Spuneam ca
documented oferite de Radu loanid ne arata lu-crurijncredibile.
In primul rand, constatam ca zeci de mii de evrei au fost
,,eva-cuatt" (Tn 1941), de ,,organele SS" inainte de administrarea
roma-neasca a Transilvaniei. Apoi, In mod ciudat, m septembrie
1942, guvernatorul Alexianu raporta ,,zec/ de mii de evrei
disparuti!" Unde? 4.000 erau tn judejul oghilev si... 65.000 in
judetul Odessa.' Incredibil!
14
Ce se goate intelege de aici? bac^ ar fi primtt ordinul
..Hoiocaustul", ca sa jasa bine" In fata aresalului, respectivii ar
fi raportat... si ce n-ar fi Tmpuscat, sa iasa la numar, nu ar fi sen's
,65.000 disparufi".»...
Alte cateva documente sunl si mai neasteptate, privind din
per-spectiva Holocauslului. De exemplu. in lagarele de la
Berezovca (nu-me ludaic). se aflau intre... 4 si 467 de evrei, paziti
de cate 3-5 ctvili si eventual 3 militari. Adica, 5 civili §i 3 militari
la 467 de detinuti ! —a Rabnita, 1,371 de detinuti erau pa"ziti de un
pluton de jandarmi. —a Bersad - 20 de civili §i \2 militari la...
7.279 de evrei.
Cu totul inexplicabila este situatia de la oghilev, unde (stati pe
scaune!)... 54.544 de evrei deportati i§i asigurau singuri paza
,,'sub raspunderea sefului coloniei !!!
Holocaustul este singurul eveniment istoric impus prin —ege,
aproape m toata EuropalTn schimb. Alexandra eel are (eel mai
mare civilizator din Istorie!) poate fi Jacut " betiv, homosexual,
epileptic si alte nememicii, Stefan eel are, ihai Viteazu -
batjocoriti de indivizi sflati ta .ora de sinceritate", Vlad Tepes -
salvatorul crestinismului euro-peah - transformat Tn Draculasi
nifneni nu le ap_ar& memoria...
Cartile care vor sa ofere |i alte informatii sunt date la topit (vezi
Ion Coja), orice disputa pe tema Holocaustului (neaparat cu
majuscula) este catalogata rapid .,antisemitism" si transformata in
infractiune (ca si orice reactie omeneasca fmpctriva arogantei
,fiilor lui Israel", indife-rent unde s-ar afla pe P—ANETA —ORj.
Terra are deja stapSni si noi, naivii, n-am aflat Tnca?! Sa ne zica si
noua ca sa" slim! Atunci, de ce se feresc sa ne spun§ ca ei sunt
,,fiii lui Yahve", Stapanii —umii??!-.. Pentru c5 tupeu au cat
Tncape cSnd vine
vorba de Romania!
*
Dupa declaratia din interviu a presedintelui Romaniei (unii au
ui-tal amanuntul !), T'ncalcand orice regufi protocolare si de bun
simt, un anume Yosef —apid (ministrul israelian al Justitiei} a
calificat drept jnsensibile" cele afirmate, completand dupa cum l-a
dus capul: nEste adevSrat ca in Romania au nSmas 350.000 de
evrei, dar 420.000 au fast ucifi acolo §i in teritoriile ocupate de
armata romarta. Nu este suficient pentru ca Iliescu sa admits
Holocaustul evreilor romani? "
Uite, de-asta nu le placea de Ceausescu! Pentru ca un astfel de
individ ar fi fost zburat ain guvern pe loc, pentru un asemenea
afront adus unui presedinte de star!
Cum ar fi, de exemplu, ca Rodica Stanoiu s^i-l acuze de coruptie
pe premierul Ariel Sharon? De exemplu, intr-o conferinta de presa
or-ganizatS In casa de la r7ilia§i vanduta nPetrom" cu 100.0t)0
USD.
Acest...—apid(ar) stie ca Zalmoxe a trait 42 ani iar Romania are 42
de unitati administrative si... scoate 420.000 de ,,ucisi" (nu morti
de foame s.'a., ucisi, pentru a ne sublinia nvinovatia"!). Cealall^
afirmatie dovede§te clar mrnciuna diversionista! Pentru ca a
pomit de la un alt numar simbolic (770.000, incluzand simbolul
Pamantului; deci erau... pamanteni Tn Romania, un vechi vis
nelmplinit!}, firesc, restul a devenit 350.000 (ce ne facem, insa, cu
cei peste 400.000 de evrei romani emigrati in Israel?!
In replied, presedintele Iliescu a declarat, surprins:
,Nu infeleg aprecierea Cprea mult bun-simt, ca presedinte, aduce
daune Tntre'gii tSri in astfel de situatii! - n.EDJ. Am spus ca
Holocaustul a fost un fenomen general in plan european. Nu exists
Holocaust ro-
15
manesc, nemtesc sau polonez. A fast un pmces general, la care au
fast componente ale acestui fenomen in plan european si pe
teritoriul Romaniei (...) Sigur, in toate aceste analize se fee si
nuantarile cores-punzStoare. Inclusiv Antonescu, dupa Stalingrad,
a judecat cu mat muita atenfie unele lucruri si n-a mai cuplat, n-a
mat acceptat aplicarea in Romania a masurilor extreme din faza
finals fefa" de evrei. Ba din contrS, teritoriul romanesc a devenit o
zona de refugiu pentru evreii din Ardealul ocupat (...). Acest
fenomen trebute analizat in toata complexitatea lui. Romania
trebuie sa-$i asume raspunderi pentru ceea ce este de asumat si sa
predzeze lucrurile in contex-tul istoric dat. Asta a fost'aprecierea
mea. AbordSm lucrurile cu realism si cu toata rSspunderea".
Cuvinte normale si pline de bun-simt, spuneti? —asati mineriadele
pentai alta data! Vi se pare, domnilpr! Con'ducerea ondiala din
Israel a decis ca presedintele Romaniei... e bolnav Binetnteles: de
fascism si antisemrtism, ca fascismul a fost dusmanul
comunismului, deci al... iudaismului! Vorba pacatosului adevar
graieste...
Ei bine, pre§edintele Romaniei, zic El, ,,Stapanir —umii", ar trebui
izolat ca si Jorg Haider, fostul premier al Austrfei ! Care a avut
parte de acelasi scandal international, demonstratie de forta tipic
iudeo-masonica. Practicata ?i de SUA In cazul Irakului, o ,,mare
putere militara" (a 5-a!) creata doar de propaganda CIA.
Ace§ti indivizi i$i permit intimidari mediatizate cu cei care nu au
coloana vertebrala, pentru a speria §i pe altii. Cu Putin au in-cercat
prin Berezovski §i, acum, respectivul e caotat prin Interpol...
Pentru ei, timpul este scurt iar dezastrul devine tot mai mare.
Prorocirile incep sa se confirme iar ultimele le sunt de-a dreptul
ca-tastrofale! Chiar sursele evreie§ti (Apocalipsa si Nostradamus)
anunta term distrugerea Israelului de catre tarile arabe! §i, dupa
cum amintearfi, pentnj un popor adanc ancorat tn religie,
Pamantul Fagaduinfei a devenit de secole (invazia de la finele
secolului XVIII nu este deloc fntampla-toare!) Romania...
A venit vremea Judecatii de Apoi ! Pentru ce anume, aflam din
aceasta lucrare cu adevarat e'xtraordinara.
Nu intamplator, incep sa se implineasca previziunile marelui
prooroc Indian Sadhu Sundhar Singh, facute ?nca din 1922. Una
din ele, mai mult decat incredibila: transformarea Rusiei Tntr-un
mare prielen si alipirea Basarabiei (am tot scris: tn 2006! !).
Deocamdata, seria de .(an" evrei, tnceputa cu —enin si Tncheiata
cu Eltan, a fost stopata de... Vlad Putina, urmasul unui capitan al
lui Dimitrie Cantemir si Petru I...
In alte lucrari, am demonstrat pe larg ca viata pe Terra este
urmarea unui vast Program Universal, de trecere'de la baza siliciu
la baza carbon iar Pamantul a devenit un imens laborator,
trans-format apoi in rezervatie naturala.
Numeroase ipoteze stiintifice vin in sprijinul acestei teorii
socante, revolutionare si greu de acceptat. Au fost create patru
rase, Tn conditii neelucidate, care au fost puse de zei in opoztye
razboinica din 2.000 i.e.n. Adica, de cand Ab.ram, fiu de are
Preot sumerian din
16
Nippur, si-a tradat neamul si a devenit ,,parintele" unei rase noi. A
5-a ludaica*, simbolizata prin steaua cu 5 colturi, caracteristica
Estului comunist (rosie) si Occidentului capitalist (albastra - SUA
si UEJ.
Adeseori, chiar evreii vorbesc despre ,,rasa semitci", pana acum o
afirmatie greu de inteles. Cine vrea sa fn^eleaga, insa, Istoria
Omenirii dincolo de ce vor uriii sa stim, trebuie sa renunte rapid la
teoria evolu-tiqnista" a lui Charles Darwin $i sa stie sa citeasca
Vechiul Testament printre randuri ! Pentru ca adevarufeste
oarecum la mijloc. Great ia a fost realizata in etape, artificial, si nu
natural, si nurnai trecerea de la o maimuta la alta a inreqistrat... 2
milioane de mutatii genetice!
Daca evolutionismul ne vrea maimute, Vechiul'Testament - ca o
pastis_a a vechilor religii - ne ancoreaza Tntr-o ideologie pasiva,
din care nu putem pricepe mare lucru din istoria zbuciumata a
Terrei... si a zeilor.
Exista numeroase dovezi, mitolqgice si chiar materiale, ca ,,z.eii"
s-au aflat intr-un razboi cumplit si mdelungat pentru creatiile lor si
pentru ..ocuparea Pamantului".
Dupa cum lasa.a se mtelege tablitele sumeriene si ..diverse
mi-tun1. o civ izatie extraterestra care i-a detrona! pe adevaratii
Creator! a dorit sa'dlstruga vechea creatie $i sa produca o noua
rasa, avand ca baza omul alb aparut in' Ardeal. Simbolic. acesta
este AB.RA —Fiul TatSlui RA °. creatorul rasei albe),
sumerian, prav jnit deci din Tartaria (ori Symeria Sumeria, daca
preferati). Asa cum Ar-dealul, Cetatea untilor era un perfect
laboratpr genetic, si imensul desert arable oferea o izoiare totala
pentru experimente genetice.
Cele doua tabere de zei si-au sabotat reciproc experimentele
arturie stau exploziile atomice din zona Buzaului, din Sahara,
desertul arable, America de Nord, etc.
Vechiul Testament recunoaste ca ,,parintele evreilor" este un
tra-dator al rasei sale dar ne pfera si informatia ca experimentul a
reusit dupa indelungi incercari. Sarah (printesa sumeriana - Sarai)
nu vroia si pace sa ..produca" ceva, si atunci s-a apelat la o sclava
egipteana. Adica, neagra... Dupa numeroase incercari, Abraham a
avut un copil si de la Sarah (la 99 ani !), cu o genealogie bine
reliefata. Foarte ciu-data este asemanarea cu imagistica egipteana
Tn care faraonul era alb, iar so(ia sa - negroida,
reprezentanafmpreunarea Cer-Pamant...
Orice antropolog va va spune ca evreii sunt rude cu arabii doar
prin... religie, Vechiul Testament afirmSnd ca ar avea ca stramqs
co-mun pe Sem. Daca evreii ar fi mtr-adevar semiti (arabi),
americanii n-ar fi reusit sa inventeze o armS biologica atcit de
jriteligenta" meat, arunca-ta in Palestina, sa omoare arabi pe
capete si... sa-i ocoleasca pe evrei!
Acelasi antropolog mai ndezghetat" ca altii va observa ca
varfurile politicii din Israel (Begin, Peres, Shamir, Rabin, etc.), ca
si din SUA, de exemplu, au un specific cu totul special, ce nu
poate fi explicat, in nici un caz de Darwin. Respectivii au un altfel
de craniu decat ma-joritatea conationalilor lor (priviti-l si pe Jack
Nicholson !), oarecum mai tnunghiular, ca si cum cinev'a ar fi
dorit o marire a capacitatii craniene! Faceti comparajia cu
romuletii cenu§ii" ?i veti avea dovada. ai mult, vet,i afla si
autorii experimentu'lui!
* N. edit: De unde a ramas, In memoria Omenirii, ,,Coloana a
5-a"!...
17
De aid, si bt-milenara credinta" Tn ,,Poporul Ales".- De aici, si
anu-mite ciudate previziuni exacte care, daca" n-au fost copiate,
au fost inspirate de zeii proprii.
Astfel, Tntelegem de ce Enoh avea re/atii cu zei blonzi si uria§i
(stramosii nojtrf) §i a fost interzis de rabini si preotii crestini iar
Vechiul Testament abunda Tn... Tngeri mici.
,,Rasa" evreiasca a aparut din nimic §i a primit, dintr-o data, un
pamant... geostrategic, la fel ca eel ocupat de palasgo-traci In
Romania si la Dardanele Cine i-a fnvatat pe ei sa ocupe punctele
strategice ale emisferei de nord, cine I-a Tnvatat pe acel faraon sa
Tn-ceapa" ..taierea'Canalului Suez inca din... 2.606 T.e.n.?!
Este clarca noi, pamantenri, am fost doar ni§te boabe de orez pe
tintarul Zeilor! Cine nu vrea sa priceapa acest lucru, nu va
Tntelege nimic din trecut, prezent §i viitor! Nu va Tntelege nici
.razboiul zeilor", care dureaza de zeci de milenii si continua si
acum, in forme absconse, pentru a evita sanctiunile Sfatului
Batranilor...
Ne miram c5nd extraterestrii folosesc termeni grecesti, sau
speci-fict mitologiilor Greciei antice. Uitam, Tnsa, ca aceste
mituri, Ei le-au creatlmpreuna cu limba s.c.l....
,,Razboiul secret al zeilor"este unul permanent si are caracter de
continuitate eel putin de 4 milenii, de la tradarea lui Abram/
Abraham. El se poarta pentru dona ,,Centre ale —umii": Carpatii §i
Palestina. Nu Tntamplator, HAR-DEA—-ul (Casa/Gr^dina
Domn'ului) este revendicat de unguri, urmasii khasarilor trecu|i la
iudaism Tn sec. VII e.n.. iar Palestina de urma§ii tracilor filistini
!... —a fel de neTntamplator, Templul lui Solomon a fost distrus de
Nabucodonosor (Nabu - fratele lui
arduk/Ram.duk/Saturn/Zalmoxe) si, dupa 666 ani, de Pompei,
aliatul lui Burebista. Cum 666 era numarul sacru al lui Zalmoxe e
clar cS Istoria mai are multe secrete!
Simbolistica dovede§te si ea un razboi permanent, in care Jiii lui
Yahve" (zeul advers celor inalti si blonzi, ai geto-dacilor) au
npreluat" continuu iar cei din ,,Daksa, Tara Zeilor" au tot
perfectionat... Pentru ei, UNU era Soarele, ,,Zeul Primordial",
fara de care nu ar fi existat ceilalti, restul planetelor, Aceasta
teogonie n-o veti gasr decat la extra-tere^trii (de acum) inalti,
blonzi, cu ochi albastri, exact cum ara-tau pelasgii, tracii,
macedonenii sau dacii...
Apoi, 3 §i 7 reprezentau pozitionarea Terrei Tn sistemul solar (de
la ambele capete), de unde si 'Ge/Geta pentru Tara Zeilor (Ro-
mania), Tn care G=litera 7 si e=litera 3 din alfabetul grec...
De men|ionat ca o asemenea ipoteza nu a aparut, eel putin Tn
Romania, pana acum, Tncat hotii de idei pot sta linistiti... In
banca'lor!
Cei care cred ca anticii promovau simbolistica (sacra!) ca sa se
afle ?n treaba sunt de-a dreptul naivi! itologia este fie preluata
direct de ia ..zei", fie formata prin observatii directe si exacte sau
preluata de la stramosi de mare Tncredere.
Evolutia simbolisticii pelasgo-tracice ne poate fransmite
informal" de-a dreptul incredibile! Prima cifra sacra a fost 6
(preluata apoi, tar-div, de evrei). Adtca, pozitia anterioara a
Terrei: a 6-a/a 4-a?! Sa-vantii secoluiui XX, inclusiv de origine
iudaica, considera ca Terra a
18
fost pozitionata artificial pe aceasta ,,orbita a vietii ", facand ,,ro-
cada cu' arte (vezi ,Revenirea Zeilor"- Florin Gheorghita).
Foarte mglte informant mitologice sunt doar... date astrono-
mice exacte. Intelegand acest adevar poate vom pricepe mai rnulte
informa(ii .pculte" ale stramo§ilor...Cum pelasgii si dacii an
nevoluat" de la sanctificarea cifrei 6 la 4 (in oglinda), 3 §17, apoi
9 sau 8, cu sta-bilizare definitiva pe 4 si 8 istoricii si astronomii au
de lucru! O obser-vatie. dupa cum constata Z.Sitcnin, sumerienii
(ardeleni) credeau Tntr-un sistem solar cu... 12 planete, in care
planeta zeilor ar f Tntreta-iat sistemul nostru solar (de unde...
Crucea!) dincolo de Terra. Deci, a 4-a si a 8-a planets, conform
astronomiei dacilor. Care, sa nu uitam, au stabilit exact varsta
Universului la... 19,44 miliarde ani !...
ai ciudat este Tnsa, ,,tintarul" jucat de daci cu cei care le preluau
traditiile. Dupa 6 numar sacru, odata preluat de evrei, au trecut
la... 7 si 3/Preluate si acestea, dacii au aaoptat ^perechea" 4 §i 8,
fn care cele doua patrate nbateau" triunghiurile preluate de iudei
ca sterna (Tn-ca actuals). Numarul 9 reprezinta filialele
Imperiului Pelasgic, mo-tiv pentru care 10, Centrul Suprem,
devine un numar perfect pen-tru tracul Pitagora...
Pentru copiatorii dornici de... a preluaputerea §i maretia Imperiu-
lui Pelasg, dupa revolta destructive creata in cele 9 filiale, 9
reprezen-ta o victorie 51 un motiv de sarbatoare. De aceea,
Abraham a trecut la iudaism ia...99 ani iar masonul Clinton a lovit
in... 1999, Tn mijlocul Traciei (mai ales Nis, localitatea natala a
tracului Constantin eel are, care a dat ,,unda verde"
crestinismului opus iudaismului.
Pornind de la cele 12 planete, pelasgii §i-au creat ;i traditia celor
12 triburi care s-au impra^tiat in lume (est-vest), preluata Be evrei
cu cele 12 triburi pe care nu e nimeni Tn stare sa le gaseasca. Asa
se IntSmpla c§nd copiezi si habar n-ai ce copiezi...
ai .cornuti" (de unde... dracii !), dacii vor trece apoi la sistemul
12+1=13. Adica, Soarele si cele 12 planete si astronomii ar face
bine sS studieze mai atent istoria sistemului solar! De ciuda, evreii
au con-siderat, apoi, ca al 13-lea poarta ghinion! De exemplu,
lisus Christps, careje-a dat peste cap planurile de ocupare
religioasa a Pamantului...
In aceasta privinta sunt foarte multe de discutat. Tn decembrie
2000 (n arite istere'ale Piramidei Oculte", reeditata), desi
TncepStor Tn domeniu, constatam ca Jegenda lui lisus este
copiata dupa le-genda lui Zalmoxe"! O problema demna de toata
atentia, pe care sper s-o .rezolv" Tn cSrtile urmStoare...
De aproape doi ani, va ,amenin( cu Jstoria secrets a Omenirii"
si, din diverse motive, am tot amSnat-o, inclusiv Tn aceasta
toamna. El bine, Zalmoxe o fi crezut necesar sa lecturez mai Tntai
senzationalul manuscris al prof. Tudor piaconut
Pana una-alta, sa Tncheiem ..razbolul simbolisticii". Dublul lui 8
fiind 16, romanii s-au gandit ca... 17 este un numar fatal. Probabil
pentru ca strica echilibrul dintre 10 si 6, numerele perfecte
(1+2+3=6; 1+2+3+4=10!J
Ca semn de tripla pulere, Zalmoxe a fost divinizat prin 3x6. Adica
18. Pe care iudeii l-au satanizat. Numai cS dacii aveau de mult un
numar sacru: 19. Adica vechimea Universului, precizata la
Sarmisegetuzt. (Sarmis-e-getu-za), de 19.44 md. ani (calculata
de... jncultii" daa, care n-ar fi avut scriere!!), ca si cic!'' astronomic
In care Soarele si —una se remtalneau Tn acelasi punct (Apollo si
Arthemis, Gemenii, Divini).
19
Cum 3x7=21 era deja Jumat" simbolistic, semitii au creat
alfabetul de 22 litere-cifre. Fireste, 23 insemna un nou fnceput,
din nou de la A.
ai 'oti, cum sunt oltenii de azi (fostii... atlanti!), dacii au trecut la
alfabetul de 24 de Ntere (3x8).
nRazboiul de idei", de care vorbeste Sundhar Singh, nu s-a
Tnche-iat fnsS aici.
Noii extraterestri nu puteau si nici nu aveau timp sa parcurga toate
etapele vechiului experiment din Carpati, reusit de zeii blonzi.
uriasi. Au folosit baza genetica a experrmentelor anterioare §i,
semn cS erau inferiori §tiintific, au dat rateuri peste rateuri cu
Abraham si Sarah... Cu loate acestea, au vrut sa creeze o rasa
su-perioara, un ,,poporales".
Fiind mult inferiori Jnvatatorilor", ca stiinta pozitiva, §i aflati Tn
pe-ricol de a fncalca porunca universala a non-interventiei,
,,omuletii cenusir" n-au avut alta cale decat cea a... preluarii si
msusirii m-vatamintelor ,,Veghetorilor" inalti fi blonzi.
Dupa ce declan?asera mai mutte ^razboaie ale zeilor" §i pusesera
in pericol nu numai existenta sistemului solar, ci si a fntregului
Program Universal de creare a vietii'pe baza de carbon, ..omulejii
cenusii" nu Tsi mai puteau permite excese, ce puteau duce chiar la
distrugerea lor ca rasS! $i, atunci, au actionat prin propriile
creatii, la fel cum au facut-o si ceilalti. Astfel, putem explica
brusca ,,pasiune" a pamantenilor de cucerin teritoriale §i expeditii
,,la marginea pamantului"... Pelasgii albi civilizeaza Jntregul
PSrnant" (emisfera nordica mai Tntai), adica populatii negroide,
fie salbatice, fie sub nivelul lor de civilizatie. Apoi, in Sumer sau
Egipt, fostii robi semiti preiau puterea, prin revolts sau diverse
conspiratii Tn care s-au specializat inca de atunci...
Blonzii sumen'eni Ti numeau pe supusii lor,,cape(e negre".
Negroizi sau bruneti? Savantii se mai cearta si actim pe aceasta
tema...
Creatr mai tarziu, cei din rasa nr.5 nu au alta sansa decat sa
copieze §i sa fure de la Jnvatatori". Nimic fntamplator tn fapiul ca
mai Tntai au fost sclavi, apoi au devenit ..stapani", traind din
stiinta § i civilizatia anterioara. lar savantii Terrei se mira
copilareste cum de s-au sons marile civilizatii iar Omenirea, In loc
sa evolueze, si-a pierdut intreaga stiinta a trecutului...
O metoda de pr'eluare a ,,vechrului" a fost si scrierea ,,in oglinda",
In bustrofedon, Faptul ca semi|ii care au ,,mostenit" cultura
sum'eriana, desi au oripilal Istoria Omenirii prin cruzimea lor,
s-ay au-tointitulat vACAD/DACA" nu Tnseamna ca erau de
origine daca, ci, pur si simplu, au vrut sa-si ascunda originea
salbatica sub una civilizata-..
nPoporul lui Abraham" a aparut dupa 2.000 f.e.n. Conform
mitolo-giei, era unul de statura mult mai redusa fata de pelasgi,
inclusiv fata de filisteanul/palestinianul Goliath, de... 3_'m.
Probabil, faptul c§, dupa 2.000 ani, a aparut crestinismul, care i-a
fnfrant cu arme pasnice, i-a convins de... revansa peste alti 2.000
ani, cand va veni esial
N-jr-'ai ca esia este trac'ul Dumnezeu- os, Saturn, adica
Zalmoxe iar intre timp ,,omuletti cenusii" au devenit subordonati
Jnvatatorilor" inalti si blonzi....
20
Dupa 2.000 ani de diversiuni si istorie falsifjcata, pusi Tn fata
pro-; belor privind Dacia - Centrul Suprern al lumii antice si
preistorice, rnulti romani au o prima reac(ie identica: .Am ajuns §i
Buncul Pamantului?!'" Exact! Adevaratul, pe'ntru ca aceeasi
pretentie au mai avut-o grecii, chinezii sau amerindienii.
Am mai scris: istoria veche este... eel mai palpitant roman polijist!
Proorocii antici aveau perfects dreptate, atunci cand prevedeau ca
anul 2.000 va aduce descoperiri esentiale pentru Omenire. Si, ce
poate fi mai important pentru Om, decat sa-si afle adevaratii
parinti? Din HAR-DEA—. Casa/Gradina Domnului, din Romania
-' ,,Gradiha aicii Domnului"...
De aproape patru milenii, zeii invidio§i pe iubirea aratata de
Dumnezeu Omului, Croatia sa, incearca sa deturneze Programul
Terra de la scopul sau initial, crearea celqr 4 rase si a unui model
de convietuire pa^nica, §i sa-st impuna propria ,,rasa', a 5-a, prin
care sa stapaneasca intregul Pamant.
Nu Intampl^tor, Gog §i agog dau fiori ?i acum adeptilor Torei!
Getii §i massagetir, reprezentand rasa alba (pelasgica)
civilizatoare, creafia zeilor Tnalti si blonzi, Jnvalatorii", au fosl
limp de milenii supra-veghetorii pastrarii nealterate a —egHor,
comandamentelor §i in-vatamintelor primite de la zeii civilizatort.
—a fei de neTntamplator, profetii, mai vechi sau mai nqi (de la
Nostradamus la Sundhar Singh), afirma aproape la unison ca
renas.-terea Pamantului va porni §i se va realiza m Romania!
Trecutul, prezentul si viitorul coexista, spun savantii, iar istoria
este un cere si adeseori serepeta...
Fiii Omului (reprezentat pe Bucegi) au parcurs aprpape Tntregul
cere al istoriei, au trecut probele la care au fost supusi de Creatori,
purific3ndu-se spiritual, iar Romania va redeyeni ce a fost Tn
urma cu peste opt milenii: Centrul Spiritual al —umii. In fond, si
Herakles/ Hercules a trecut 12 teste Tnainte de a deveni semizeu...
Cercetatorii atenti ai Bibliei, au constatat surprinzatoare predicfii
exacte dar si ciudate inadvertente. Explicatia este simpla: Biblia a
fost furata de la geti, arii Preofi ai Antich'itatii si refacuta, fara
ca autorii compilatiei sa priceapa multe din adevarurile incifrate
de sacGrdotii ge$i } Ca Vechiul Testament este o pastisa dupa
scrierile sacre ale altor'popoare recunosc chiar si cercetatorii de
origine iudaica. De exemplu, Zecnaria Sitchin concluzioneaza ca
sursa ar fi tablitele §i rntturile sumeriene. Numai ca sumerienii,
plecati din untii Apu-seni, adusesera cu ei p parte din
fnvataturile din tara de origine.'..
Din fericire, nepricepand sensufcorect al unor pasaje din Biblia
getica, copistii evrei le-au preluat integral, oferindu-ne acum...
do-vada furtului si informatii extrem de pretioase. De exemplu,
oamenii au miqrat spre rasarit, s-au stabilit In tara Sinear 51 au
ridicat acolo TurnuT Babel. Interpretarea generala ar'fi ca
sumerienii au imigrat Tn esopotamia dinspre apus si au ridicat
ziguratele. Sensul ascuns aj pasajului poate fi, msa, altul.
Tartarienii au transhumat catre est si s-au asezat in campia de la
poalele untilor Bucegi, adevara-tul... Turn Babel. Evreii au
tragus Babel prin _Poarta _Zeilor", fara a observa ca Babilon are o
terminate specific pelasgica (vezi Ion), preluatS si de greet. Babel
poate tnsemna, msa, ,,fafa7 Be/" sau ,,Zeul Tata" §r face trimitere
la Sfinxul de pe Vf. Omu, care Tl re-prezinta pe Creatorul
Omului, Omul are !n miturile romanilor,
21
adicS Uranus/Enki. Cum in mitologiile antice. pdata venit la
putere, orrce zeu-fiu prelua atributul de ntata" (al zeilor si
oamenilor) iar Bel-Baal esle sinonim cu arduk
(Ram.duk!)/{Ra(m)/Saturn/ Zalmoxe, este posibil ca Babel sa
faca trimitere la Omu mic, Cronos/ Saturn/Zalmoxe...
Teritoriul Romanier este un adevarat tezaur istorrc, fapt sem-nalat
si de N. Densusianu, fn urma cu un secol.
Tntr-un ,,CuvSnt" anterior, afirmam ca cei care s-au chinuit (si se
mai cninuie fnca!) sa distruga dovezile adevaratului ..Popqr Ales"
(de fa nordul Dunarii de Jos) au pierdut timpul, pamantul
Romaniei adSpos-tind atStea vestigii istorice, Tncat nu vor face
fa(a la ritmul descoperiri-lor arheologice.
N. Densusianu scria ca Romania este un El Dorado pentru
arheologi. ta"ranii neputand ara de multimea de vestigii istorice
exis-tente in paniSnt
Ca o confirmare a acestei vecni realita'ti, la finele lunii iulie 2003,
Tn comuna Gavpjdia (Timif), studentul Petr'u loan Barbo a
descoperil, Tn albia raului Timis, un coif tliric al unei capetenii
din sec. IV T.e.n.* Confectionat din bronz de cea mai buna"
calitate, cu ornamente de ar-gint, aceastS opera de arta s-a...
autosemnalat, sclipind Tn soare!...
Daca vom sti sa ne pazim comorile arheologice, o mana de ajutor
in cunoasterea istoriei reale a Romaniei 51 implicit a Terrei ne-ar
putea oferi chiar... cercetatorii evrei.
Revista nNew Scientist", preluatS de BBC, semnala Tn iulie 2003
o metoda cu adevarat revolutionary Tn prospectarea arneologica':
Do/ cercetatori din Israel au demonstrat ca satelitii ar putea fi
folosifipentru a descoperi comori arheologice".
Dan Blumberg si Julian Daniels, de la Universitatea ,,Ben
Gurion", au folosit asenzori radar cu microunde de bands P, care
p&-trund mai adanc in pSmant §i oferS o rezolufie mai buna a
imaginilor".
^\ceastS tehnica de fotografiere ar putea fi folositS pentru a gasi
fosile, structuri geografice, cladiri ingropate $i chiar morminte
co/eci/ve. Principalul impediment constS in faptul ca sistemul
celor doi functioneaza doar pe pamant foarte uscat, intrucat apa
absoarbe radiatiile microundelor (...)
Sistemul prin satelit ar putea patrunde pana la 9 m sub scoarta
terestra." *
t
Biblia ne spune ca venirea lui esia (de fapt osul, in latina
prisca a pelasgilo/ iar Zeul os era-..Zalmoxe!) va fi anun^at^ de
razboaie, calamitati naturale, molime (vezi SIDA, SARS!), dar si
de importante descoperiri sr ,,minuni dumnezeie§ti" infaptuite de
oameni si care se vorTnmulti.
Furata de la geti. fiind, compilatorii Bibliei au avut grija sa o
modi-fice in folos propriu, rnversand no^iunile. Astfel,
Dumnezeul getilor, Zalmoxe, a devenit... Satana (inclusiv
simbolul sau, 666), iar pasaiul cu minunile dumnezeiesti a fost
completat; ,§is$ nu-i credetipe acedia , etc. O diversiune de
proportii al carui scop il putem descifra abia acum,
N. edit.: Romania libera, 24.07.03, pag.1.
N. edit.: ZIUA, 12.07.03, p.12 - aSateli(ii cSutatori de comori"
(B. .)
22
cand romanii tind sa devina... un popor de paranormal),
bioenergeticieni §i cu o generatie noua, a superinteligentelor!...
Profetii ne asigura ca, Tnainte de venirea lui esia, Omenirea va
afla ADEVARU— s.i-1 vor redescoperi pe Tatal. Decriptat,
limbajul hiperbotic si simbolistic al acestora nu lasa loc de
fndoiala. Dupa 2.000 ani de minciuna. oamenii vor afla adevarata
jstorie a Pamantului, cine le este adevaratul Creator (zeii inalti §i
blonzi din Carpati) §i erne au fost Parintii Omenirii (pelasgii de la
nordul Dunarii de jos)...
Cartea de fata poate ft un punct important de plecare in afla-rea
ADEVARU—Ul. Daca metoda propusa de autor pentru
descifrarea scrierii hieratice (sfanta) se dovedeste exacta si
viabiia, atunci romanii au in fata una din acele descoperiri epocale
de care amintes.te Biblia!
Astfel, metoda prof- Tudor Diaconu poate face inutil efortui
bimile-nar al Ocultei iudaice, de distrugere a vestigiilor
adevaratului Popor Ales... Ascunderea adevarului nu va mai avea,
astfel, nici o §ansa, el fiind fncifrat de sacerdo(ii geti nu numai Tn
scrierea nieratica, ci chiar si in limba grecilor antici!
Veti observa surprm§i ca orice cuvant are ascuns in el o serie de
explicate §i mari secrete ale Omenirii! Pentru geti, am Preoti ai
An-tichitatii,' cuvantul era concept si el trebuia sa exprime exact
noliunea pentru care a fost creat. Imprastierea pe Pamant a rasei
pelasgice si ulterioarele deteriorari §i modificari ale limbii unice a
Fiilor Omului au distrus matrices perfecta a acesteia. Prof. Tudor
Diaconu o numegte Jimba adamica". Desi evreii si-au Tnsu§it si
pe primul om (adam=om, In ebraica), Adam a fost creat §i a
crescut in Raiul de la Gurile Dunarii. Adica, pe Insula §erpilor,
dupa cum am dovedit Tn .SECRETE—E TERRED
Furata, Biblia getilor a fost falsificata. Neprofesionist, insal Atat
de putin au tnteles din ea, falsificatoni, incat unele adaugiri §i
modificari sunt de-a dreptul ridicole! Cele 4 raun ale Raiului
curg... pe trei continente dar compilatorii, adaugand Tigrul si
Eufratul, pentru a-l apropia pe Dumnezeu de Israel, au uitat doua
elemente esentiale, care ne arata unde a fost creat, de fapt, Adam:
Tison si Havila (in care se gasea mult aur). Adica, Tison/Tisa (nu
Dunarea) si Vlahia (anagramat)!
Descifrand ..scrierea secreta", prof. T. Diaconu nu numai ca ne
demonstreaza furtul Bibliei getilor dar a descoperit §i... ,,planta
ne-muririi" si leacul pentru SIDA! Ca nu e poveste, aflati din
articolele de presa redate Tn cuprinsul lucrarii.
Desi nu va lua niciodata Premiul Nobel (al unui inventator evreu
cuprins de remuscari, cu... abonati evrei), prof. T. Diaconu poate
in-tra in istorie, daca metoda sa Tsi gaseste si confirmarea
stiintifica!
Cum nimic nu este Tntamplator pe lumea asta, se pare ca a fost
desttnat inca de la naftere, sa indeplineasca una din previziunile
biblice. Daca DOR este numele ascuns al lui Salmocsis/Zalmoxe,
atunci numele sau e chiar predestinat acestei descoperiri opocale:
Tu.Dor Diaconu! Conform DE—R (1975), diacon=,,mem/?ru al
clerului aflat pe prima treaptS a ierarhiei preote$tt". Q.e.d....
23
Prof. Tudor Diaconu este, fnsa. si un erudit, gen pe cale de
dispari-tie fn Romania... Subiect al unei vie^r tumultoase, In care
a uitat, totusi, sa ajunga" pe —una alaturi de Neil Armstrong! ,
autorul acestui volum de senzatie ar putea imbogati orice scenarist
de film de la Hollywood! Corespondent de presa de la'15 ani,
fotbalist la ,,U" Cluj-Napoca, ..student cu probleme",
matematician, filolog, istoric. poet si mai ales, un caracter
pu-temic, constient de propria-i vaioare, care si-a permis zeci de
ani sa sfi-deze imppstura din regimul comunist... Tmi fnchipui ce
au avut de indurat ,,cultumicii" anilor '60-'80, pentru ca ironia
prof. Diaconu Jngroapa din primal
Cand spui ,,e,rudit", imaginea este a unui om pierdut printre
mor-manele de carti. Wr-adevar, in camera sa de apartament de
bloc din Pitesti, prof. T.' Diaconu este greu de reperat dintre sacii
de... lucrari scrise, carti vechi si rare si articole aparute In diferite
publicatii, care ii tapeteaza peretii. Cel mai bun punct de reper pot
fi doar m'asina de sen's, cana mare de cafea si tigara mereu
aprtnsa".., Odata iesit, insa, din ,,lumea sa interioara", departe de
morga ,,savanlilor pe puncte", eruditul profesor redevine ncopilul
teribil" al vremurilor din tinerete. De-loc sf^tos, cum sunt ?n
general septuagenarii, omul Tudor Diaconu are o stiinta de a
intretine o atmosfera, specific^ doar oltenilor (se lauda ca e
oltean!), pe care nu te poti sup^ra niciodata, in ciuda ironiei de-a
dreptul ucigatoare! A?a se poate explica si incredibilul fapt ca n-a
fost arestat niciodata fnainte de 1989! Umorul sau era prea
savuros, desi ridiculiza tot, de la Stalin la Ceausescu, pentru a nu
se impune si Tn fata obtuzilor activisti...
Cu un fiu Tn Canada si o fiica la Atena, reallzati profesional, prof.
Tudor Diaconu ar putea beneficia linistit de libertatea de
pensionar. Pro-babil, insa. a uitat de mult ce Tnseamna timp liber.
Pana si vizitele m Grecia sunt de documentare si nu cred sa mai
cunoasca cineva asa de bine monumentele §i mai ales inscriptiile
Greciei antice...
Ne-am cunoscut dupa ce mi-a fost semnalata cartea sa, ,,—imba
vorbita de Adam fi Eva". Pentru a-l gasi, anii de ziarist de ancheta
mi-au fost de mare folos...
Prima convorbire telefonica a fost mai mult decat interesanta":
-ar interesa sd colaborSm §i sd v3 public o carte...
Da, fiule, am 60!
- Nu-ti face probleme, am doar 73 ani, avem timp pentru toate!
Cei care Tl cunosc pe prof. T. Diaconu, deja Ti recunosc stilul...
Acum, Imi este dator o bere... Deoarece nu este deloc usor sa
lu-crezi, ca editor, cu eruditi ca Paul —azar Tonciulescu sau Tudor
Diaconu! Pentru ca orice descoperire duce la noi conexiuni,
obiceiul este ca tema respectiva sa fie tratata rapid Tntr-un articol,
pentru a o feri de uitare. Din acesl motiv, colaborarea cu cei doi
autori a fost identica.
In concluzie, n-a fost deloc usor sa selectez... 1.000 de pagini si sa
le asez Tn ordinea fireasca, pentru a obtine... nmaterialul
exploziv" pe care fl ve(i lectura acum.
lar toate acestea fn plina vara si canicula. Deci, prof. Tudor
Diaconu tmi datoreaza o.. _bere, frate cu romSnul"...
24
Autorul ..Scrierii Secrete" dovedeste foarte clar, prin descifrarea
vechilor inscriptii, ca Biblia, asa cum este cunoscuta acum, este o
varianta (masluJta) a Cartii Sacre a getilor. Oricat de senzationala
ar apare aceasta afirmatie, ea este connrmata din surse occideritale
§i chiar.de cercetatori evrei !
In ..Enigmele Terrei" - vol.1 (Ed. Saeculum I.O - Vestala, 1996),
pag.68, Horia C. atei semnaleaza ca 1/3 din guansi (din Canare)
sunt de origine filisteana {adica traci, stramosii palestinienilor de
astazi), izgonitt din Canaan de Joshua. Conform lui Procopius, la
Tanger se afla o inscriptie cu caractere feniciene; nNoi suntem cei
care am fugit din fata lui Joshua ialharul".
Robert Charroux confirma aceste informatii senzationale,
completandu-le cu altele, de aceeasi valoare, in ,,C'artea
cunba$terii interzise" (Ed. Elit. 2000), pag.102, 114-116.
Sa incepem cu o cunoscuta declarable a celebrului cercetator
pe-ruvian Daniel Ruzo (dupa nume, de origine iudaica!): ,Pe
malurile -lului, rocile din bazalt negru, care au rezistat eroziunti
$/ mileniilor, pre-zinta remarcabile sculpturi asma.
Am descoperit reprezentari identice in Carpatii romaneyti. In
concluzie, consider ca avem aid marturia asupra existentei unei
mari civilizatii care se intindea pe tot global inainte de Potop.
Scriitorul -de origine iudaica aurice Guignard, autorul cartii
,Cum am descifrat limba etruscS", a tradus in franceza formulele
sacr'e recitate de preotesele guanse, lydiene §i etrusce (adica...
pelasge!) $i a ajuns la o concluzie §ocanla:
»Vreme de milenti, guan§ii au pastrat aceste taine dar evreii,
pro-veniti din razboinicii lydieni (etrusci - n.ED) ?/ femeite
kuchite, au facu't o schisma $i nu au pSstrat decaf credinta in
Dumnezeul unic jaceasta schisma o releva §i textele descifrate de
prof.T.D.; mtr-adevar, formidabil - n.ED.). Impotriva acestor
eretici, evreii inte-gri$ti au infiintat secta eseniana (Is-sonir = fiii
ghefii) in memoria strarno§iior nordici. Hristos ?/ mama sa
apartineau acestei sects".
Intr-adevar, ,,mai clar de a§a nu se poate" (am citat din T.D.)!
Toate acestea confirms ce scriu dm noiembrie 2000... Esenienii,
spune Josephus Flavius (istoric evreu, fost reyolutionar
anti-roman con-vertit), fusesera instruiti de pletstai-i (preo^ii)
daci! Revin la evolutia: Ge - Geta - getae - gh'eata - gheata. Astfel
vom tntelege ca esenienii erau... Fiii Geei, adica urma§it dacilor!
Nu intamplatbr djvinizau Soarele [ca dacii) si se autointitulau
,,Fiii —uminii", numindu-i pe iudei ,,Fiii intunericului"...
Deoarece, de la bun inceput, ace?tia credeau Tn Sin, zeul —unii.
De altfel, textul spune clar ca esenienii aveau... ,,stramo§i
nordici", adica daci! $i mai clar: lisus si Fecioara aria erau si
ei... daci, cum am tot afirmat, si acum intelegem, inca o data, de ce
Romania este numita de doua milenii (inclusiv'de Papa loan Paul
al ll-lea) ,,Gradina aicii Domnului"!!
Si se mai confirma ceva din cele tot scrise anterior: evreii sunt
urmarea unui metisai cu tati pelasgi... erci, aurice!
Acelasi aurice Guignard, intr-o alta carte citata de R. Charroux
(.Biblia —ydianS") ne ofera... bomba-bombelor, confirmlnd Tnca
o data metoda prof. Tudor Diaconu si aruncind in aer o diversiune
iudaica ce rezista de 2.000 ani!
Puneti-va centurile de siguranta, va rog!
25
‡aGuan§ii §i-au gravat pe morminte nenumarate extrase din
Biblia primitiva dupa care evreii au facut o traducere denaturata".
‡ Adevarata Biblie a fost scrisa de guati$i si de pelasgi.
Biblia
ebraica, sirnpla traducere a celei a guansilor, a fost scrisa in Egipt,
cand evreii nu au mai inteles limba fnaintasilor lor (?! - n.E.D.J,
Codul Nannarchal a fost nemodificat de noua versiune, care nu
este
opera lui oise, ci a lui Ezdra" (pag. 339).
Informatiile (oferite de un evreu, a se rejine!) sunt de-a dreptul
senzationale si cruciale pentru Istoria Omenirii !! Acesta rsi
intituleaza cartea' ,,Biblia A —ydiana". ica, prima Biblie
(cealalta fiind pastisa) a fost etrusca, deci pelasgica, deci Tsi avea
originea in Ardeal! Furat de basmele din Vechiul Testament
—fuga din tgipt", dixit Discovery, n-a fost dovedita niciodata
arneologic sau din hieroglife, care nu o mentioneaza!), .G. crede
ca furtul s-a produs In Egipt. Exceptand zeii - faraoni §i clasa
conducatoare, egiptenii erau negroizi de statura mica! Daca
inaintasii evreilor au fost lydienii (etruscii) blonzi si tnalti (pe
atunci prevala ascendenta b^rbateasca), Biblia nu putea fi furata
din Egipt. ai mult, prof. T. Dtacpnu demonstreaza ca, ?n
scrierea hieratica, Egipt insemna Jume". Adica, evreii s-au rupt de
,,lume", de rasa alba, pelasgica si au ratacit in pusttul din nordul
Daciei...
F. Couteaud ne ofera mca un argument c$ religia cre§tina este o
creatie a uria^ilor de la nordul Dunarii de Jos: ,,guans!i o celebrau
pe Fecioara aria (pe care . Guignard o numeste Thurma sau
ikil, Fecioara GiganticaY'.
—a pag. 339 si 342, R. Charroux ne ofera alte informa(ii si
consideratii socante:
nBiblia a fost falsificata cu buna stiinta. Faptul este evident,
dat fiind ca, in mod voluntar, se omite a se pofneni despre
existenta
piramidefor, a minunatelor temple din Valea Nilului, la fel cum nu
sunt mentionate numete faraonilor, pe care nu se poate ca popula-
f/a lui oise sS nu le fi cunoscut! In Biblia lor, evreii au vrut, pur
§/
simplu, sS steargS cu buretele civilizatia egipteana!"
..Bhagavat-Gita este o evanghelie, o buna-vestire anuntata in
lume de un zeu care s-a transformat in om. Povestea lui Hristos,
mi-
siunea sa, au fostcuprinse in Bhagavat-Gita".
Inca o data, se enonta faptul ca Biblia a fost furata si falsificata!
Cand? Sunt posibile doar doua variante; Tnainte de apantia
civilizatiei egiptene si a piramidelor sau mult mai tarziu, cmd
Egrptul nu mai prezenta importanta.
Prima varianta se exclude din start, evreii aparand mult timp dupa
ridicarea piramidelor.
A doua este mai plauzibila si pare a data chiar din perioada...
aparftiei crestinismului ! ai mult, desi distanta este foarte mare
si apareht n-ar exista motive, ..Apocalipsa" lui loan Teolpgul
satam-zeaza pe... Burebista si Deceneu ! De ce? Pentru ca aliatul
lor, Pompei, a distrus templul de la lerusaliml...
Acelasi loan Teologul (674-749 d.H.) subliniaza importanta —egii
Universale a celor 10 porunci. Pe cele adevarate, —egile lui
Za'lmoxe, adevaratul Dumnezeu (Zalmoxs/Salurn/Rarn, nu
preotul lui Zalmqxe, pe care il mentioneaza Herodof!) tocmai
le-ati citit la Tnceputul cartii.
Ctt despre Bhagavat-Gita, pentru cei care stiu ca arienii
proye-neau din zona Carpatilor, este clar ca Jn mtregul Imperiu
Pelasgic, din Egipt p?na in India,'Cartea Sfanta era acceasi...
26
Sundar Singh era un Indian budhist, adversar Tnversunat al
cresti-nismului. Pana tntr-o zi Tn care lisus i-ar fi aparut si l-ar fi
Tntrebat exact ca pe Saul/Pavel: _De ce mS oropse^tf?"
De atunci, spunea, a avut mai multe JntTlniri cu Christos". In
1922, a vizitat Romania $i Tn acelasi an si-a publtcat impresiile si
noile reve-latii: ,—a picioarele aeslrulut". O carte devenita
celebra, mai ales prin douS profe^ii implinite... de Ceausescu:
,ln Romania se va construi, mai intii un canal care va uni a-rea
Neagra cu Dunarea si care va functions normal, precum si un alt
canal, care va uni Dunarea cu marele oras reconstruit al
Bu-curestiului (...)"
Profetul indian ofera §i alte date, incredibil de exacts. ai mult,
Sundar Singh anunta si construirea Casei Poporului, inclusiv
durata constructiei ! In anil 70-'80, mesajele extratere§trilqr din
Comandoul Ashlar vbr confirma §i alte profetii: Ä{...) scoarta
Pamantului va lua foe, clima va suferi unele schimbari, cutremure
ingrozitoare (...)" etc. Amanunte socante puteti gasi in
»SECRETE—E TERREI" - vol. II §i *REVENIREA ZEI—OR".
Cine l-a inspirat §i ce viitor i se pregateste Romaniei aflam Tn
continuare:
..(...) Romania are o mare misiune Dumnezeiasca de redresare
spirituals ce o va face pana la urma sa se mfati$eze ca un verita-bil
model de urmat pentru Jntreaga Umanitate.
(...) cea care mi-a inspirat (...) aceste profetii este Preasfanta
NSscatoare a lui lisus §i reamintesc ca, din care sfrrrt, locul de
cinste in ocrotirea Romaniei Jl ocupa aica Domnului si apoi
marile pu-teri ceresti, la toate acestea adaugandu-se si majoritatea
sfintilor din qer".
In continuare, Sadhu (n untele"!) Sundar Singh ne arata ca...
fericirea mult-a5teptata a rom§nilor este foarte aproape:
..Vremurile de exploatare, teroare, inselaciune si asuprire vor
asfinti in aceasta fara. Fiecare locuitor af acestui popor ales se va
bucura din plin de binecuvantarea $i harurile divine, multi dintre
acej-tia fund inzestrati cu mfe/epc/une si felurite puteri de a face
mi-nuni, Toate darurile se vor revarsa peste aceasta fara aleasa,
care va avea nobila misiune de redresare spirituala a intregului
glob pamantesc".
Preluand o Biblie falsificata1, biserica noastra Ti Tnvaja1 pe
romani sa se fereasca... de romanii supradotati, facand jocu!
iudaismului!
nBasarabia va fi alipita Romaniei pentru totdeauna (am preva-zut
acest lermen, Tnca din 2000, pentru 2006; vom trai f i vom vedea!
-n.ED.), cScipoporul rus va cinsti aceastS Jara aleasa $/ va renunta
la aceasta provincie (...)
In vremunle viitoare, poporul rus, plin de dragoste, va veni in
aiu-torul lucrarii pe care Romania o va avea de indeplinit in lume.
(...) Razboaiele, panics si neintelegerile de tot felul vor face ca
arile Puteri, cum ar fi Rusia, s$ se prabu$easca, spre bucuria
tarilor mid care o alcatuiesc. Ateii vor incepe sa cerceteze scrierile
sfinte (pre-zent! -n.ED.)5/se vorpreocupa sa inteleaga stiinta
spiritului, cautandsa descopere tot ceea ce este ascuns in am.
Gratie acestor cercetari, o noua cotitura se va produce in viata unor
pamanteni".
27
Prabusirea Rusiei (URSS), prevazuta de Sundar Singh in 1992,
s-a Tmplinit deja...
Textul care urmeaza dovedeste furtul Bibliei getrlor §i masluirea
ei in sens invers, Jmpotriva Adevaratului Popor Ales! Un lucru
este clar: Cartea Sfanta a getilor a fost lasata de zei, o
super-civilizatie cosmica, pentru care vrrtorul nu prezenta nici un
secret, in toa'te amanuntele!
Evreii afirma ca au desctfrat Codul Bibliei, ca acesta ar preciza
viitorul fn cate trei variante (ar fi aflal ca Itzhak Rabin urma sa fie
asasi-nat dar nu ar fi fost crezuti,,.) dar numai folosind... Biblia
original!! Care? Cine o are? Nicaieri pana acum evreii nu s-au
laudat ca" ar avea vreun exemplar original al Vechiului Testament
! On obscur ziarist din New York si un savant matematician din
Israel afirma ca Vecniul Testament ar fi efectiv un... sofisticat
program computerizat! —ucru impo-sibll, daca ne amintim ca
Biblia este un fals, adeseori cu masluiri ridi-cole... Explicatia nu
poate fi decat una singura: evreii detin si acum o copie a Bibliei
adevarate, a geti/or! Acesta este ,,originalul"... Faptui ca se
vorbeste despre un ..original" este mai mult dec§t straniu $i
dove-de§te ca Biblia a fost falsificata! ai mult, ca n-a fost Biblia
lor!! Pentru ca Tn nTora" sunt prevazute pedepse capitate ale lui
Yahve pentru oricine va schimba macar vreo litera...
ludeo-Biblia §i-a luat toate masurile de siguranta pentru virtor si a
schimbat sensul originalului: ,,Sa nu-i credeti pe cei care fac
minuni, nu sunt trimi§ii mei, sunt tucrkrile Satanei'. " Cu alte
cuvinte, ale lui Zalmoxe, adevaratul Dumnezeu, marele...
adversar al lui Yahve/ Enlil/Zeus/Jupiter, patronul noii rase de
zei...
Ä(...) Prin intermedivl poporului roman ales, Bunul Dumnezeu
{exisla si un... Raul Dumnezeu?! - n.ED.) va vorbi oamenilor de
pe tot Pamantul, trimifandu-i pe cei a/es/ din mijlocul acestui
popor fn ajutorul celorlalte fiinte omenefti, pentru a le ajuta sa se
ridice la o viata superioara si la desavarsirea dumnezeiasca.
(...)'in timpurile care vorveni, fara cea aleasa de Bunul Dumnezeu
va fi focarul redresarii spirituale de pe fata Pamantului.
inunile cele fara numar ce se vor facs in aceastS tara $i taine-fe
ce se vor descoperi funa o aveti In fata, cea a prof, t, Diaconu!
-n.ED.) in vremurile ce vor veni in aceste locuri vor face ca
popoarele lumii,sS cerceteze, pline de daruire, misterele
dumnezeiesti.
In Romania, Dumnezeu (§i nu Satana*, cum spune Biblia iudaica!
- n.ED.) va face cu putinta aparifia unor man miracole, pentru ca
cei a/ej/ s5 le descopere tar necredincio$ii s$ se intoarca la
credinta cat mai repede (deci asta fi durea! - n.ED).
In acest popor ales al rornanilor, Dumnezeu a pus o inimS calda $i
iubitoare, firea oamenilor fiind deschisS sS descopere cu u$urinta
calea catre desavar$ire, aproape toti fiind capabili sa lumineze
ce-lelalte popoare prin darurile divine pe care le detin".
Acum este clar cine este adevaratul Popor Ales al Omenirii $i de
ce romSnii sunt satanizati si loviti farS Intrerupere de 2.000 ani?!
* N. edit.: In tradijiile romanilor, Creatorul Ornului, Uranus/Enki
apare ca... mo§ Stan din Baragan! Intre Stan gi Satan exista
diferenta de o litera...
28
Cea mai yeche manastire din lume, Sf. Ecaterina, de la poalele
untelui Sinai, si unul din cele mai importante centre de pelerinaj
crestin din lume, a fost construita, intre anii 527-567, de tracii
bessi (una din cele mai mandre si puternice populatii trace) la
cererea imparatului... oltean Justinian,
Insteresant este ca aceasta manastire, ce Tl are ca al doilea ctitor
pe Constantin Brancoveanu, se afla In... Egipt §i nu in Palestine si
define a doua biblioteca de manuscrise sj icoane crestine, dupa
Vatican. Tot aid se afla si un tablou cu inscriptia in limba
romana... Deioc in-tamplator: dupa cum am mai semnalat cu alte
ocazii, Tn zona mca se mai vorbeste o romana arhaica! Sunt
urmasii bessilor constructor! si academicienii nostri ,,pe puncte"
ar putea afla originea cuyintelor pe care te considers slave dar si
miracolul limbii romanesti, pastrata... 1.500 ani in conditii de
izolare totala! Atunci vor Tntelege, poate, cum e [josibil ca
ar-gesencele sa pastreze portul popular gasit reprezentat si datat
stiin-tific in... 3.500 i.H.I
Dintr-un interviu publicat Tn ,,ZIUA" (iulie 2003) al E.S. Wafaa
Ashrat oharram Bassim, ambasador al Egiptului, ne dam seama
ca Romania se afla pe drumul prevazut de profetul Indian Sundar
Singh.
Nu stiu daca d-na Bassim l-a studiat pe Sundar Singh dar ceea ce
ne comunica este extrem de instructiv:
,RomSnia are un potential considerabil in acest domeniu in care
ex-ce/eazS, adica medierea diplomatica. Credent ca va avea un rot
impre-una cu Europa, in general. Are privilegiul de a avea relatii
foarte bune cu diferitele pStti din regiune, datonta istoriei sale dar
datorita filozofiei sale, §i anume de a 'pastra loate canalele
deschise, atat cu lumea araba, cSt §i cu Israel.
(...) Romania are un potential Juristic foarte mare: este o tarS
frumoasa, cu oameni minunati, a'veti o naturS extraordinara.
Avet! de toate: mare, munji, statiunt balneociimaterice".
(Paranteza. In septembrie 1989, la TSrgul International de la
Da-masc, am insistat ca ,,peretii" exteriori ai pavilionului' nostru -
deloc atractiv, exceptand q poza..! In marime natural^
Ceausescu-Hafez El Assad, la care sirienii se opreau, exclamau pe
loc ,,Ceaucescu", apoi,
dupa o gandire de cateva secunde Romania" - sa fie acoperiti
cu
tablourile ^uristice" ce zaceau nefolosite. Am gasit intelegere la
direc-torul Centrului de Perfectionare al CE - directorul
Pavilionului Roma-niei ‡ si imediat sirienii a'u facut coada la
tablourile cu Poiana Brasov sau Olimp, neglijand total ,,maretele"
noastre produse..- Desi nu erau crestini, I§i faceau efectiv cruce'si
ma Intrebau buimaciti... daca nu cumva erau trucaje!!).
^§ vrea s5 transmit prietenia si sentimentele extraordinare pe care
poporul egiptean le are fata de poporul roma_n (...) sunt sigurS ca
in Egipt ati simtit ca simplul rapt cd sunteti roman le-a aprins
tnimile oa-menilor (in 1989, la Damasc, romanii erau... sfinti
intangibili, datorita politicii pro-arabe a lui Ceausescu si miilor de
sirieni care studiasera in Romania, incat te simteai ca la Bucuresti
- n-ED.).
Cultura, arta Rorhaniei sunt foarte cunoscute in Egipt, in special
teatrul, dansyl, folclorul, muzica. Pentru sport, bineJnteles, in
special sportul principal, fotbalul (au avut grija ..Nasul" si
..Corleone" si de aces,t .sector1 - n.ED.)."
In concluzie, dupa cum ne tot spun profetii, inclusiv Nostradamus
(ntara ocrotila de Dumnezeu" cu cei n4 Invata^i care detin
Intreaga In-
29
vatatura a OmeniniT Romania are marea misiune spiritual! de a
realiza Rena§tere Pamantului §i de a afla marile adevaruri ale
Omenrrii.
Fara sa exagerez cu nimic. rnceputul poate fi facut cu ,,Scrie-rea
Secreta"...
23.07.2003 Eugen DE—CEA
Nota: In aceasta vara. am rnregistrat un fenomen ciudat si deloc
pla-cut: comenzi Tn serie de 1-2-3 milioane lei care n-au mai fost
ridicate si achitate, provocandu-ne daune (penalizari po^tale) de
mai multe milioane. Poate respectivii sunt obi$nuiti cu alte
edituri, nu se a§teptau c3 le livram In 1-3 zile 51 au plecat Tn
coricediu, crezand cS gasesc cartile la intoarcere! Cine §tie, poate
e vorba doar de nesimtire...
Promit ca, daca acest fenomen va continua, voi aloca doua pa-gini
§i pentru ace$ti ,,tepari". Daca vrem sa (re)intram fn normalitate,
nesimtjrea trebuie neaparat sanctionata!
Pana atunci, voi oferi un sihgur nume, al unei ndoamne". Care,
cqntactata telefpnic a uitat de scuze 5! bun-simt. preferand sa-§i
ex-prime Tntregul sictir de nclient(?) stapan"(!):
- Catanescu Adreea - str. Calarasilor nr.6,
Braila, tel.
0239/613.133.
Un alt caz, particular §i ciudat, este un difuzor cu tarabe, din Brai-
la: A.F. Stoian Neculai (mobil 0722.828.954). Cumparator In
ramburs al cartilor Editurii OBIECTIV, acesta ne-a demonstrat, In
doua randuri, ca este atat de bine jnsurubat" la Oficiul Postal nr.6 -
earlier Hipo-drom, Tncat i se permite sa ridice cartile §i dupa 2-3
luni, de?i terme-nul maximal este de 15 zile!!...
§i acum, vorba ndoamnei": .Ura si la gara".,. cS au sosit titlurile
noi delaEdituraOS/£C7/W..,
30
CUVANT fNAINTE
0 prima si esentiala calitate ce se cere cercetatorului stiintific este
credinta in capacjtatea cercetarii de a descoperi adevarul, unita cu
pas'iunea de a cerceta. Pe acela§i plan de importanta §i
esentiali-tale este intuitta adevarului, Aceasta arunca licariri
neasteptate in Tntunericul neclmoasterii si fndreapta pasii spre
porti nebanuite ale cunoa§terii revelatoare.
Inarmat cu aceasta caiitati, cerceta'torul se daruieste muncii sale
pe care o duce cu tenacitate §i abnegatie, lovindu-se la tot pasul de
piedici, cazand si ridicandu-se, trezindu-se In fata unor stSnci ce
par a nu fi escaladate si totusi mergand mereu inainte, fara a
astepta ras-plata cercetarii sale. Cand lumina s-a facut tn fata sa,
rasplata cea mai ametitoare ii este verif icarea intuitiei care l-a
purtat prin Tntuneric pSna la limanul adevarului. Dar. odata
trecuta ameteala cuceririi, cerce-tatorul porne§te din nou la drum
spre altitudini nascute din cele atinse cu tot atatea Tntrebari puse
de un Sfinx pe care Tl poarta m el Tnsusi.
entorul pite^tenilor a fost Nicolae iulescu, autorul cartii
,,Dacia, Tara Zeilor", carte care arunca lumini surprinzatoare
asupra trecutului fnnegurat al stramosilor nostri, si acest titlu
apologetic urmare§te sa a?eze pamantul patriei noastre ca vatra a
lumii vedtce Ceea ce Tl intereseaza Tndeosebi este limba.
embru activ al cenaclului bucures-tean DECENEU, inginerul
iulescu va forma la Pitesti un nou embriqn al cerceta"rii
pluridisciplinare la biblioteca judeteana, nedespartit afectiv de
profesorul Tudor Diaconu, la care si locu'ia Tn perioada de vara.
Acesta T§i Tncepe prezentarea cercetarilor sale la Brasov, la Casa
de cultura, prin conferinta n ari mesaje ale antichitatii - limba
dacicff1 pe 18 decembrie 1978, invitat la clubul ,,Amicii
infinitulw". —a Pite§ti, abia Tn 1982, Tn cadrul simpozionului de
inginerie istorica, sustine co-municarea ,,—imba tracilor pe inelul
de la Ezerovo", cu care prilej afirma pentru prima data existenta
codului getic.
anifestarea din cadrul zilelor cultural educative ale Bibliotecii
Jude-tene Arge§ era patronata de Asociatia Oamenilor de §tiinta
din Romania.
Dupa" moartea lui N. iulescu, un alt spirit dotat pentru
cercetarea pluridisciplinara - doctorul Hie Stanciu, creeaza un
cere pluridisciplinar de studii privind istoria si limba romaneascS,
Pitestii devenind Tn anii urmatori un centru national, Tn care se
adunS anual si bianual cerce-tatori din toata tara. Am patronal
aceste sesiuni, Tn calitate de pre§e-dinte onorific al cercului.
Presedintele executiv, dr. Hie Stanciu, ca si secretarul stiintific
prof. Diaconu au continual pe cont propriu cercetarile lui
iulescu. —a aceste reuniuni s-au cunoscut Timotei Ursu, Flonn
Stanescu, Constantin Bejgu, Alexandru Forje, Constantin
lordache, Cella Delavrancea, I. Constantinescu-Caracal, George
Vaida, I. Cionchin, Paul —azar Ton-ciulescu, Alexandru Pele, dr.
G. Iliescu, etc., sprijiniti direct de prof. dr. Nicolae Copoiu. Acesti
ingineri, profesori si doctor! erau uniti de flacara nobila a
patriotismului.
31
Inca din ultimii ani ai secolului trecut. savantii cum sunt
Krelshmer Tn 1898 sau Gunther m 1929, ca si Nicolae
Densusianu Tn 1913, pre-cedat de Bogdan Petriceicu Hasdeu Tn
.. agnum Etymologicum Romaniae", specialist) in diverse
domenii ca arheologia, lingvistica, ajunsesera la concluzia ca
origin ea popoarelor ariene trebuie cau-tata Tn bazinul hidrografic
al vechiului Istru si al Danubiului, cum era denumirea Dunarii
dincolo de Cazane si Portile de Fier, Ideile aces-tea n-au reusit
Tnsa sa se impuna suficient, Jar Tn ce-l priveste pe N.
Densusianu, opera sa ,,Dacia Preistorica", in 1500 de pagini, a fost
calificata ca utopica. Cartea lui iulescu ,,Dacia, Tara Zeilor ",
la'randul ei a fost refuzata de edituri, astfel ca Tn limba romana
Tnca nu s-a tiparit.
Cei doi cercetatori, emuli 51 prieteni ai lui N. lulescu, dr. Hie
Stanciu si prof. Tudor Diaconu, care i-au cunoscut stradaniile §i
com-petenta multilaterala 5! multivalenta, §i-au luat sarcina
nobila de a-i continua opera, continuand-o ei Tnsusi printr-o
neobosita cercetare §i confruntare a vestigiilor trecutului
poporului roman.
—a tntrebarile: Cum se reflecta in limba noastra acest fond
stra-mosesc, si relatiile acestuia cu limba latina" si alte limbi vechi
si noi europene (?)..., cum se reflecta spiritualitatea vedica Tn
civilizatia daci-Ipr si cum se poate acoperi Calea Zeilor cu vestigii
ale acestei spiritua-litati (?) da un raspuns matematizat cartea de
fata.
Aceste idei nobile sunt prezentate si in revista ,,O U", editata la
Pitesti Tncepand din 1990 de aceeasi cercetatori, dezvaluind
perma-nenta codului getic, de la Tartaria - primul scris din fume -
si pana la pi'atra de pe mormantul lui W. Shakespeare.
Descoperind miraculoasa lume a tracilor, citim istoria cu ochii
nostri, Jn limba romaneasca. Este o regandire a trecutului Tntreg,
care, odata realizata, ridica alte semne de Tntrebare la care
asteptam raspuns Tn continuare. lata minunea limbii noastre!
Academician Nicolae Teodorescu (,—imba vorbita de Adam §i
Eva")
32
Capitolul I
SCRIEREA SECRETA... IN PRESA RO ANA
Decodificarea Tntregii scrieri a Antichitatii (,Flacara" - anul
XXXV - Nr.2 (1595yiO.01.1d86)
O cercetare stiintifica de mare interes si de importanta valoare, din
multiple puncte de vedere, este pe cale de a se finaliza la Pitesti, in
cadnjl unui Cere de studii pluridisciplinare, ce fiinteaza sub
auspiciile Asociatrei Oamenilor de §tiinta din Romania..
Obiectivul acestei cercetari este remarcabil: de a reface Tntreaga
cunoastere a trecutului, folosind atat datele istorice certe, cat si
elemente de adevar din mitologie si car(ile de cult, Tntr-o
articulatie logica, rationala. care permite suplinirea eel putin
partiala a ,,iz-voarelor pierdute",
etoda de cercetare este una indubitabila, din moment ce se
ba-zeaza pe un algoritm matematic de o deqsebita forta euristica,
prin care se poate decodifica orice scriere hieratrca (Tn care sunt
pre-zente, conex, litere latine si/sau grecesti, amestecate cu
simboluri secrete), indiferent de spatiul geografic si timpul istoric
carora apar-tine respectiva inscriptie.
lar ipoteza fundamentala pe care o degaja rezultatele de pana acum
ale acestei cercetari este una coplesjtoare ‡ aparttia limbilor este
consecinta unei revolutii alfabetice care a fost provocata
premedi-tat §i care a constat in codificarea (incifrarea) in patru
moduri dis-tincte a unei limbi unice, ,,pulverizata" in varii
modatitati de expri-mare (mnemonica, pictografica. ideografica,
acrofonica), dar toate gandite fonetic s.t comprimate in litera.
Autorii acestei variabile ..rebotezarr a lumii " au fost getit,deci
revolutia alfabetica si, prin asta, originea limbilor arfr plasatam
spatiul ca'rpato-dunarean.
O asemenea avaiansa de noutati, a caror confirmare ar produce o
veritabila revolutronare a modului'nostru de a percepe si de a ne
raporta la trecutul istoric foarte indepartat, nu poate fi, desigur,
asimi-lata dintr-o data. Cum spun undeva interlocutor!i no§tri
»desprinderea de cunoscut presupune ur/'asi in gandire. Cciti pot
explica, chiar azi, ce tnseamnS e=mc ?"
Revista noastra, pastrand o necesara si cuvenita distanta critica fata
de admiterea acestor rezultate ca definitive si certe, le face, totusi,
cunos-cute in virtutea rnalienabilului drept la ipoteza stiintifica pe
care-l are, din principiu, orice cercetator. Respectand acest drept,
respectam to-lodata datoria fireasca pe care specialistii, istoricii,
tott cei angajati pe fron-tul cunoa§terii gtiintifice a trecutuiui
nostru, o au in a se implica In analiza acestei ipoteze si a
rezultatelor pe care le incu.nba, astfel Incat munca cercetatorilor
pitesteni sa poata fi integrate sub girul necesar al autorita-(ilorin
materte.
Publicam mai jos un interviu luat autorilor acestei cercetari - dr.
Hie Stanciu sr prof. Tudor Diaconu. Continutul acestui interviu,
care s-a sedimentat in urma unor deloc simple ,,dezbateri",
> 33
pentru intelegerea reciproca a intentiilor, reprezinta, trebuie s-o
spu-nem, doar o preliminara punere fn ternS cu obiec'tul, metoda
si rezulta-tele partiale ale acestei cercetari, prin care speram. deci,
nu sa Tnche-iem discutia cu verdicte definitive, ci dimpotriva, sa
deschidem, potrivit menirii revistei noastre, un fructuos dialog
Tntre specialist!) interesati de aceasta tematica.
Prof. Tudor Diaconu: Noua paradigma ofera putinta conexiunii
part,ii Tn intreg. Algoritmul nostru se bazeaza pe aflarea
aspectului izomorf al grafiei cu litera si cifra. Pentru aceasta a
trebuit sa analizam foarte temeinic toate ,,alfabetele", care, de fapt,
sunt UNU—, eel protolatin, §i sa stabilim baza matematica a
fiecarei litere. Pictograma, ideograma, silabarul, alfabetul nu sunt
forme de comunicare fn evolu-tie, ci moduri de reprezentare a
aceluiasi Tnteles invariant.
Tn principal pe noi ne intereseaza GETII. Totul tncepe de la IO.
Recitirea atenta, Tn traducerea lui Ghica, a ceea ce a scris parintele
istoriei, Herodot, deschide noi punti Tn cunoasterea istorica.
Dr. I. S.: Una din concluziile studiilor noastre este ca getii nu au
fost un popor. cum se spune, ci numai casta sacerdotala IO a
daci-lor din neamul trac, cum se stie.
Asa rezulta si pe inelul de la Ezerevo, descifrat de profesorul
Diaconu fnca din 1980, rezultatul cu totul deosebit fiind
comunicat la o sesiune stiintifica de la Pitesti, Tn 1982. Acad.
Condurachi aprecia acest inel drept principal izvor de cunoastere a
limbii tracilor.
Cunoscand filiatia: messageti - get! - getuli, casta ,,acoperea" trei
continente, ceea ce justifica relatiile Iciudate" Tntre, de pilda,
limba birom (vorbita Tn Nigeria septentrionala si comentata de
—uc Bouquiau}, protolatina §i scrierea protosumeriana. Parerile
Tncetatenite despre ,,indo-e(jropeana" ar putea fi revizuite.
Revolutia alfabetica este una, iar sursa necunoscuta se afla Tn
spatiul carp'ato-danubian - fapt care explica si totodata este
confirmat de descoperirile tablitelor de la Tartaria, Caranovo,
Gracianita, —ipinski-Vir, care stau de mai multi ani in atentia
cercetatorilor din lumea Tntreaga. in consens cu majorilatea
cercetatorilor, codul identificat de noi confirma anterioritatea, cu
eel putin un mileniu fata de sumerieni, a scri-erii, a primului
alfabet, eel dac, de la Slon (despre care au scris Hasdeu si Bolliac),
§i care au aparut aici la noi, la Tartaria.
Aici e ,,capu §i tncepStura mo§ilor", cum scria cronicarul Ureche.
Prof. T.D.: —imba vorbita era unica, s-o numim limba dacilor, dar
incifrarea ei dupa un anumit cod apartine in mod premeditat
getilor, castei ce vroia sa delink si sa mentina monopolul
cunoasterii. Cete patru coduri de cult (ebraic, latin, elin, Sanscrit)
sunt parti, sunt cele patru sferturi ale cunoasterii. Aici este marele
secret si mister al getilor: _pulverizarea" prin limba, prin numire a
unitStii cunoasterii. Totul pomeste de la viziunea cunqa§terii pe
care o aveau getii, acestt sacerdoti ai mtregii antichitati.
Parcurgand Tn spirala. conform codului (algoritmului), drumul
invers acestei ^risipiri lingvistice" ajungem la acel 5508, Tnscris
pe toate lacasurile noastre de cult si care dateaza Jacerea lumii ",
adica botezarea ei prin cuvant. adica nug mirea. Se pune, astfel,
intr-o lumina noua Tnsasi mult discutata pro-
34
blema a cpntinuitatii, care este dovedita implicit prin acest drum
continuu ai limbii, al unei limbi unice.
Dr. I.S.; Drumul cunoasterii prin limba a istoriei noastre, a istoriei
stra-vecni pomeste de la concluzia ca omul european stia o limba,
una stn-gura, aparuta fn epoca de dupa ultima glaciatie Wumn.
Acel stadiu al vanatoarei, unanim acceptat ?n existenta omului
este atestat si de sinoni-mia din limbile europene a denumirilor
animalelor furnizoare de hrana. Exista si un mic dictionar
paleo-european reaiizat de Nicolae iulescu, din care rezulta
aceasta sinonimie. O alta etapa ar fi calea pas-torilor
carpato-istrieni, ,,Drumul zeilor ", marcat de stand uriase, care
este mentionat in multe izvoare, sense in dtferite epoci si locuri -
Pindar. Kausitaki - Upanisad, Herodot, Ovidki, Cantemtr.
NicoJae iulescu fi consi-dera pe acesti pastor! drept creator! ai
stiintei s.i artei primare.
Redefinirea lor este utila pentru a Tntelege mai bine si mai exact
ce erau barbarii despre care Clement Alexandrinul scrie:
,,Barbarii nu au fast numai descoperitorii filosofiei, ci $i
descoperitorii tehnicii, ftiintei si artei ".
Prof. T.D.: etoda de cunoastere propusa de noi urmeaza, prin
al-goritmul gasit. calea spiralata a materiel in rniscare, traversand
si nu oco-lind ,,misterele". Dupa ce va fi parcursa aceasta cale de
cunoastere. va fi necesarS o noua paradigma, penlru ca, Tn sine,
cunoasterea este infinita, ca si universul. mersul sau spre o
nVega" fiind asemenea unui burghiu.
RED: in ce consta acest algoritm? Cat de operational este? Ce
puteti descifra cu ajutorul lui?
Dr. I.S.: Tntr-o prezentare foarte schematica. algoritmul consta in
urmatoarele: orice inscriptie sau simbol, de orice natura, si
indiferent de spatiul geografic al sursei arheologice. este
transpusa Tn cuvinte (si, deci, litere) romanesti, in§iruite continuu
tntr-un tabel sau matrice. Fiecaret litere i se asociaza una §i
aceea§i cifra, indiferent de pozitia Tn care figu-reaza, rezultand
astfel o noua matrice, formata din numere, de data aceasta; cu
aceste numere se fac anumite operatii matematice, dupa niste
reguli precise, mereu aceleasi, obtinandu-se firesc, alte numere,
care sunt supuse acelorasi reguli; algoritmui se sfarfefte cand se
obtine o anumita ,,cheie", de asemenea, mereu aceeasi. §irul de
cifre obtinut la sfarsitul acestor succesive operatiuni iterative este
re-pus in litere, care - culmea - compun cuvinte cu sens in limba
romaneasca.
Cateva exemple: celebrul inel de la Ezerovo Tncepe: ,,Noroc, scrii
limba odata spusa geta, imnul Trpii apare" etc.; discul din Festqs:
..Sumer e ora$, aid e domn Patesi Vlad, e barbat "; Tartaria (tablita
rotunda)...
Toate inscriptive intraductibile cu dictionarele curente, aflate pe
piatra si aur. se crtesc prin acest algoritm. Indiferent de spatiul
geografic, indiferent de timp - Tncepand cu mileniul VI i.e.n. si
pana la inscrip^ia misterioasa de pe mormantul lui W.
Shakespeare. Toate se citesc levogir, abater! aparente fiind la cele
continui si spiralice. Daca literele lipsesc, ori nu sunt clare,
inscriptia este ilizibila. Orice Tncercare de reconstituire cu
adaosun - procedeu vechi ca si in cazul Tncercarilor de
reconstructie a limbii indo-europene - este inoperanta.
35
Prof. T.D.: Acelasi algoritm decodifica si cognomenele
perso-nalitatilor antice, precizeaza cuvintele fundamentale
ambigue pana acum, ca si notiunile fundamentale din sfera
filozofiei, religiei si mito-logiei generale Decriptarea scrierii
hieratice inseamna cunoas-terea totala a materiel, spiritulut, a
trecutului mdepartat al neamu-lui omenesc in general. Aceasta
codificare a ramas esenta miste-relor getice. Casta si-a pastrat
secretul eel mare: scrisul. metafora, parabola. In fond, sacerdotii
au ascuns materialitatea lumii, geneza adevarata, ca sa ne
exprimam In termenii actuali.
Dr. I.S.: Noi foarte bine putem sa incepem cu insusi fnceputul din
anava - Dharma - Sastra {Cartea legii lui anu), fnca din
perioada vedica. Pentru ca, la inceput, a fost crearea graiului
articulat, a cuvantu-lui care scoate omenirea din haos, cum se
spune metaforic. ,,Scoaterea lumii din haos" s-a facut prin
numirea ei, prin ,,botezarea" ei.
Dar - si acesta este lucrul eel mai important - numai in limba
noas-tra romaneasca se poate exp ca interrelatia cifra - litera -
semn gra-fic prin intermedia! carora au fost ,,mascate" acele
denumiri initiate
Prof. T.D.: In Herodot IV, se vorbeste despre nurile din Scitia,
Tntre care si mult discutatul Tyarantos. In Jzvoareprivind istoria
Romanist", la pag.31, nota 29, se comenteaza astfel: Jn realitate,
cele trei rauri, indiferent care ar fi ele, curg intre Prut §i Siret.
Avem de-a face cu una dintre numeroasele gre$eli ale lui Herodot,
datoratS informatiilor insufi-ciente despre regiunile noastre, din
interiorul continentului . Deci, Herodot ar gresi, dar asa sa fie?
—uand cele trei denumiri Tn cauzi, Oltul, Alutus si Tyrantos si
aplic^ndu-le separat algoritmul amintit pe scurt mai sus se obtine
unul si acelasi rezultat cifra 1 (va amintiti Tart^ria? nOltu e soare
initial...\) —a Ocni(a s-a ga"sit un cuvant ,ciud'at" BACI—, altul
TIA- ARKOS, altul REB, toate au sens. Sa spunem ca Bacil era
un alt nume al lui BORE-AS, despre care diversi cercetatori ai
her-meneuticii spun cate si mai cate? Cum spuneam, acelafi
algoritm permite dezvaluirea identitatii reale a eroilor mitologic!
si biblici. aflarea a ceea biografii antichitatti n-au vrut sa se afle.
Am alcatuit un dictionar de peste 1.000 de pag'ini cuprinzand 646
de astfel de ,,acte de identitate ale neamului romanesc".
Pe teritoriul tarii noastre au fost gasite peste 90% din inscriptiile
lumii stravechi. Cu un salt peste timp, tipografii nostrii vor face
carti de cult, pentru zone largi, cu Jimbi" de cutt diferite.De pilda,
intre 1690-1716, tipo-grariite noastre vor edita c^rtile grecesti,
arabe, slavone si georgiene etc. BrSncoveanu era numit
,,P1o)emeu vrednic de cununi*T fn 1701 apare la Snagov
—Hurghierul bilingv greco-arab. in anul urmator Ceaslovul
greco-arab, In 1706 Evanghelia de Psaltire araba... Tipografia
Ramni-ceana tipa-rea mai fntai la Aiep carti de cult, apoi a fost
mutata la Balamand si la Saeg, In sudul —ibanului. Ivireanu, ajuns
In v^rful ierarhiei ecleziastice la noi, in-struieste pe ihail
Istfanovici la Ramnic si-l trimite la Tiflis, unde tipareste, in 1709,
primele carti caucaziene, un —iturghier si Evanghelia...
lata cum traditia ,,stupului" romanesc este factor.de cultura In
continuare...
Cum observa cercetatorul ardelean Ackner, pe peretit minelor de
la Gradistea uncelului s-au gasit litere si monograme
mgrece§ti". Sa-
36
paturile din 1950 au scos la iveala blocuri de piatra cu inscriptii
despre care se presupune ca ar fi fost un pomelnic cu nume de
regi... .Se presupune", pentru ca nimeni nu s-a ocupat de ele. De
aceea, inscrip-tiile trebuiau sa fie numai latine, pentru ca asa
spune dogma care tine §i azi pe loc cercetarea poporului si a
limbii noastre.
RED.: Unde se silueaza In ipoteza dumneavoastra, latinitatea
limbii si a poporului nostru?
Dr. I.S.: Chiarin centrul ei, in sensul ca latinitatea noastra nu vine
din afara. Protolatinii suntem noi. De aici se desprind toate
codurile de cult §i Itmbile de mai tarziu
Prof. T.D.: Nu gresim daca afirmam ca, azi, despre spiritualitatea
daco-getilor se stie cam cat se stia si cu un secoi tn urma, Despre
limba, nimic mai mult decat banuieli. Etnogeneza se afla In
acelasi stadiu.
Citind inscriptiile, aflam, de pilda, amanunte despre Dromikete,
care avea imr-adevar cetatea Helis, cum scrie Diodor, dar era
Slonul din zona Buzaului. Citind criptograma din Psaltirea
Scheiana (pag. 483), aflam ca loan I (Burebista) este ucis la Cozia,
prin decapitate, exact la 5 mai 44 T.e.n. Aflam despre seria de regi
daci si mari preoti din dinastia damboviteana a Decebalilor.
Sfera scrierii hjeratice este vasta, o aflam si in nordul Africii, la
Tassilli, Tn zona mediteraneeana', in Italia si Grecia. Diversele
modalitati de reprezentare redau unitatea acestei scrieri, care,
oricat ar parea de incredibil, fixeaza pe marmura si piatra sau pe
aur limba latina ,,vul-gara", pe care noi o numim, de (apt, limba
dacilor sau romaneasca. lata de ce paradigma schimba cu totul
liniile mari ale cunoasterii adevaratei antichitati.
Spuneam ca istbria noastra indepartata se implica in ceea ce
istoricii numesc ,negura veacurilor", care este Tn fond aparitia
omu-tui european, cultural, care a creat baza intregii civilizatii si
culturi ulterioare. Getii sunt acestia, cei mai drepti si viteji dintfe
traci. e-cunoasterea luptei surde dintre biserica rasariteana si
cea secreta, a Romei, a privat pe istorici de documentele de baza.
Ete se despart mai tarziu. Pe de alta parte, atat in cartile
sapientiale, cat §i in mitologie, cuvintele cu mai multe intelesuri,
vorbirea alegorica si metaforica etc. n-au fost intelese. Imagihatia
s-a perpetual in timp, ca rostogolirea bulgarelui de zapada,
antren'and erori grave.
RED.: Cum credeti ca va fi primita de specialisti cercetarea
dumneavoastra?
Prof. T.D.: Noua paradigma va avea atata viitor cat Incorporeaza
m sine. Nimeni nu-i va putea scurta sau prelungi existenta, in
afara rezis-tentei pe care i-o da adevarul 5tiintific incorporat.
' Dr. I.S.: Apoi, in nici un fel nu ne intereseaza opinja celor care
consi-dera incheiata cercetarea trecutului nostru indepartat.
Incercand sa com-bata aceasta ipolezS, ei de fapt o vor confirms
$i perfectiona, daca vor aprofunda fie si numai izvoarele scrise,
care dau mult de gandit.
RED.: Atunci, ce credeti ca ar trebui facut pentru consacrarea
acestei paradigme?
Prof. T.D.: For(ar)d putin nota, cred ca nimic. Ea exista.
Denumita metalimbaj get, axioma notiunilor aparent vide, si abia
acum descifra-
37
rea scrierii hieratice, truda a luat conturul, perfect deocamdata, al
noii paradigms. Va elucida actualele mistere si enigme, va fi
folosita de alte mint) mai luminate, va deveni metadigma, iar
noiie... necunoasteri vor crea o alta... paradigma a cunoasterii.
Trebuie volens-nolens, sa repetam mersul ,,burghiului" spre...
Vega!
RED.: Totusi, credeti in succesul tezelor dumneavoastra?
Dr. I.S.: Da. Ratiunea triumfa sigur, dar greu!
Prof. T.D.: Nu. beocarridata. Desprinderea de ,,cunoscut " cere
uriasi In gandire. Cati pot explica, chiar azi, ce-nseamna e=mc ?
Octavian §tireanu
(N. edit.: Autorul articolului din ,,Flacara", Octavian §tireanu,
esie acum consilierul presedintelui Ion Iliescu)
Recunoasterea Arhiepiscopului Pimen
Cartea ..—imba vorbita de Adam 51 Eva", de Tudor Diaconu si
Hie Stanciu. a fost bine primita §i de arhiepiscopul PI EN al
Sucevei si Radautilor. Acesta scrie:
,,Va multumim pentru carti. Sunt o contribute remarcabila la
cu-noa$terea 51 intelegcrea limbii fi formarii poporului roman.
Ce pacat, insa, ca sunt munti de hartie Tnnegrita si rauri de
cerneala Tmpotriva latini-t^tii limbii noastre si a existentei
noastre bimilenare pe aceste locuri; ce pa-cat ca nu suntem
vecinide tara cu altcineva decat cu ungurii$/'m§ii...
Bunt// Dumnezeu nu va lasa Romania pe mainile lor, ci o va lua in
grija Sa sfanta. Dorind pe mai departe succese autorilor.
Arhieresti binecuvantari,
Pimen Arhiepiscop al Sucevei §i Radautilor
,,O opera de eruditie"
—ucrarea ,,—imba in care au vorbtf Adam §i Eva' (autori - Hie
Stanciu si Tudor Diaconu) este apreciata de Patriarhia Romana -
sec-torul Tnvatamant - ca fiind o nopera de eruditie", profesorii
pitesteni fiind considerati .cercetatori competent.! Tn donieniu,
pasionati si cu mult atasament fata de cultura si fiinta nationale".
Va prezentam, alaturat, o adresa a Patriarhiei, remisa noua, la
redactie - de chiar unul din autori, prof. Tudor Diaconu - prin care
sunt recunoscute si apreciate stradaniile lingvistilor pitesteni.
.Patriarhia RomSna
Administratia Patriarhala - Sectorul Tnvatamant
Prea cucernice parinte,
Confirmand primirea lucrarii ,,—imba vorbita de Adam si Eva" -
au-torii Hie Stanciu §i Tudor Diaconu.
Apreciem lucrarea ca o opera de eruditie, alcatuita pe baza unor
studii lingvistice si istorice exhaustive, de cercetatori care se
dovedesc competent! Tn domeniu, pasionati si cu mult ata§ament
fata de fiinta si cultura nationala
Q-' 38
Pe baza de izvoare istorice si interpretarea unor elements
mitolo-gice, autorii elaboreaza multe ipoteze de importanta
deosebita in domeniul originii, etnogenezei, limbii, scrierii,
culturii 'si in general a civiliza(iei noastre.
Continuarea unor asemenea preocupari, cu argumentari si
con-cluzii noi, precum si abordarea unor problems legate de
crestinismul romanesc in perioada sec. V-XIH ar reprezenta o
activitate de cerce-tare benefica pentru domeniul de referinta si in
general pentru stiinta ft cultura romaneasca.
unca autorilor este laudabila iar Prea Fericitul Parinte Patriarh
TEOCTIST aprecraza rezultatele de pana acum si binecuvanteaza
stradaniile viitoare.
Episcop, Consilier Patrrarhal.
Teofan Sinaitul Prof.Diac. Nicu D.Octavian
Vicar Patriarhal
". 03.10.1996}
Profesorul pite§tean Tudor Diaconu este convins:
,,A doua venire a lui lisus se apropie"
Dupa 2000 de ani, E— se va tntoarce la Stanisoara
Credeti in sfarsitul lumii?
Da, cred in sfarsitul lumii, a§a cum o percepem astazi. —umea
de maine va ft o lume de o inimaginabila spiritualitate, va fi o
lume
desavar§ita moral, dreapta, buna. Apocalipsa este de fapt aceasla
trecere de la lumea de astazi la lumea de maine, este lupta care se
duce in noi pentru transformarea spirituala. AR ACHE- DON
U— este
lupta finala dintre bine si rau, in care binele va invinge.
Cand credeti ca se va int§mpla?
Apocalipsa este in desfas. urare de cativa ani buni. In majon -
tatea profetiilor, sfar§itul lumii a fost prezentat ca sfarsitul
civilizatiei
omene§ti - prin tot felul de cataclisme. Nu este adevarat.
Civilizatia
omeneasca nu se va drstruge, nu va disparea, se va purifica. Vor
pieri multi oameni rai, necredinciosi, iar cei buni si credinciosi
vor continua §i vor crea o societate noua, mult mai dreapta si mai
buna condusa de un ..pastor "-IISUS HRISTOS.
Cand credeti ca va avea loc a doua venire a lui lisus Hristos?
—upta decrsiva - AR AGHEDONU— - se va da intre ..fiii lumi-
nii "si Ä///"/' intunericului ", asa cum ne spun manuscrisele de la
a-
rea oarta. Jn acele zile, nu toate religiile vor fi de la Domnul,
de$i
despre E— vorbesc". Chiar si pentru cei care nu vor sa observe
acest
lucru este evidenta asemanarea izbitoare cu realitatea
zilelor
noastre. Ultima confruntare dintre bine si rau va dura, conform
textului,
40 ani, adica tot atat cat spune Vechiul Testament ca au ratacit
evreii
in pustiu. Dupa semnul care se manifests, cred ca este foarte
39
aproape ziua decisive - ziua venirii noului ES1A. Nu stiu daca
va fi 2000, 2003, 2005 sau 2033, cum indica unele profetii.
Conform cercetarilor dvs. si afirmatiilor facute Tntr-un interviu
acordat recent in ..Curierul zilei", Irsus s-a nascut la Stanisoara-
Valcea. Credeti ca va reveni aici dupa 2.000 ani?
Da. Aici va fi ,.Noul lerusalim". Hoi avem deja ,.Casa Domnu-
lui "-cunoscula sub numele de ,,Casa poporului ", descrisa Tn
Biblie,
(dimensiunea si asezarea ei corespund perfect cu Casa
Domnului)*.
Evreii s-au chinuit si se chinuie sa construiasca TE P—U—
(CASA)
DO NU—UI si nu au reusit, nu vor reusi, pentru ca nu ei sunt po-
porul ales, ci noi, romanii. Ei au falsificat Cartea Sfanta si istoria
§i Dumnezeu nu Ti iarta.
Suntefi pregatit?
- Nimeni nu este pregatit pentru acesl eveniment. Cei ce vor
primi pe lisus vor fi de-a dreptul ingeri Poate generatia anilor '90,
despre care se spune ca sunt ftinte de lumina reincarnate * ingeri,
sfinti, arhangheli, heruvimi si sera'firni.
'- Credeti Tn retncarnare?
Refncarnarea este un subiect mult discutat si Tnca neelucidat.
Biserica Ortodoxa nu accepta acest concept In mod explicit, desi
vor-
beste despre invierea mortilor, iar stiinta este neputincioasa Tn
fata
evidentelor. Greseala pe care o fac, atat religia, cat si stiinta, este
ca limiteaza existenfa omului la viata in forma materiala 'si atat.
Or, viata este vesnica, fiind un sir de existence in forma materiala
§i spiri'tuala. Cand un spirit se reincarneaza, o face din doua
motive:
fie are p misiune pentru a accelera evolutia Omenirii (in acest caz
este
un spirit avansat), fie este trimis pentru a'-si ridica nivelul
spiritual, si Tn
acest caz este un spirit inferior. Viata in forma materiala este o
scoala
Tn care, prin lectiile primite, spiritul trebuie S3 se apropie tot mai
mult
de Creator.
As vrea, daca se poate sa comentati pu^in expresia: ,,§i nu ne
duce pro noi in ispitS" - TATA— NOSTRU. Ar putea Dumnezeu
{Tatal
nostruj sa ne duca in ispita?
In rug^ciunea ..Tatai nostru ", asa cum o stim noi, Dumnezeu este
acuzat implicit de na ne duce in ispHS", ceea ce este contrar
definitiei
unui Dumnezeu considerat Jnfinit de bun, infinit de bland".
Versmnea
oficiala nu este adevarata rugaciune TATA— NOSTRU. Am
cunos-
cut mai multe variante, dar cea mai apropiata de versiunea oficiala
este cea publicata in cartea ..UNIVERSU— —UI EDGAR
CAYCE" a lui
KOECH—IN DE BIZE ONT. CAYCE a enuntat Tntr-un mod cu
totul
neasteptat, adevaratul ,,Tatal nostril ", asa cum l-au primit
apostolii:
,,TatSI nostru carele e$ti in ceruri/Slaveasca-se numele TauA/ie
Impa-
ratia Ta, faca-se voia Ta/Precum in cer, a§a §i pe pamant./Da-ne
noua
pentru maine, cu ce sa implinim/Trebuintete timpului
nostru/larta-ne
noua pacatele noastre precum si noi/lertam celor ce ne-au gresit §i
ne
gresesc/FH calauza noastra 'in vremuri grele/De furtunS si
ispita/Du-ne
pe calea cea dreapta/lntru iubirea numelui Tau. Am terminal ".
* N. edit.: Amanunte senzaitonale in ,,SECRETE—E TERREI -
Istoria incepe in Carpati " ‡ vol.11.
40
Astfel, versiunea ,,$i nu ne duce pe noi in ispita" este o ofensa
adusa bunatatii divine.
Unii spun'ca lisus ar fi fost $i Tn India, in untii Oasmir. Ce
credeti?
lisus cand era copil a fost In Egipt si ,,Egipt " Tnseamna
,,—U E". Nu se stie nimic despre lisus Tntre 12-30 ani. Dovezi
con
crete nu sunt, desi unii autori s-au grabit sa afirme ca in acea
perioada a
viejii ar fi fost la un temptu budist sau tibetan la initiere. dupa care
s-ar fi
inters si a facut minunile cunoscute. SS fim seriosi'! India sau
Tibetul de
astazi sunt ce sunt din punct de vedere spiritual, raportate la
civilizatia
occidentala de astazi. Or, ele nu au fost dintotdeuna asa. lisus
Hristos
era Fiul Omului, deci megalitele de pe O U - SFINXU—, avand
dubleta Tn Egipt, ne lamuresc Tn privinta relatiei Tntre Vechiul si
Noul Testament, care este perfecta, avand in ve'dere ca Templul
lui
Salmocsis de la §inca Veche are 15.000-7.000 ani (IZOTOP
CAR
BON 14), tar fnvatatura lui Salmocsis o aflam integral pe treapta
superioara in infin'ita iubire de oameni a Domnului nostru lisus
Va mullumesc!
.Tudor (nCur/eru/z//e/"-Pitesti, martie 1997)
Eroii de roman printre no!
Provocarea destinului
Refuzand categoric starea de mediocritate, lui Tudor Diaconu nu-i
mai ramanea decat o singura alegere: sa ajunga celebru sau sa se
sinucida.
(...) Scenariul autobiografiei sale este absolut netipic, mai ales
pentru perioada In care a fost nevoit sa traiasca. Un copil
supradotat care, la cinci ani, devora biblioteca foarte bine dotata a
tatalui sau, un intelectual de tara, cum rar se putea Tntalni Tn acei
ani. Rama-nand de timpuriu orfan, singurul baiat Tntr-o casa cu
multe fete, este cat se poate de rasfatal dar ?i silit sa-$i asume
destule responsabilitati.
Prin §coala primara si prin liceu, a trecut fara frecvcnta, pentru ca
nu aveau ce sa-i ofere, iar la Universitate ar fi putut sa dea lectii
multora dintre profesorii sai.
(...) lese la pensie de la §coala Generala nr.4, unde fusese,
pro-babil, singurul profesor din fara care nu a tinut seama nici de
programa analitica, nici de manual, nici de metodica oficiala,
pre-dand, de fapt, un alt fel de istorie.
(...) §i totul nu ar parea decat o poveste romantata, dac3 nu ar fi
explodat bomba provocata de cele doua volume ale unei carti,
dintr-o serie de zece (coautor - medicul reumatolog dr. Hie
Stanciu), in care vrea sa demonstreze ca primele cuvinte rostite in
lume de Adam si Eva au fost in limba romana. Daca este adevarat
ca ro-mana a fost limba primordiala din care s-au desprins latina,
greaca, ebraica si toate celelalte, daca este adevarat ca Tntreaga
civilizatie de pe aceasta planeta a pornit din spatiul
carpato-danubiano-pontic, Tnseamna ca toata stiinta de azi sta
pe-falsuri, ca tot ce au acumulat savantii de-a lungul se'coleior
trebuie aruncat la co§ul de gunoi, cS
41
totul va fi reinvatat §i rescris pe baza ideilor domnului Tudor
Oiaconu. Care nu mai are nici o indoiala sa creada ca este eel ales
si eel rnvestit sa schimbe lumea. Pe deasupra, a mai descoperit si
pe§-tera ce fotosea zeului dac Zamolxis. §i caruia i s-a mai oferit
si minunea de a gasi planta pe care o pierduse Ghilgames: elixirul
tineretii fara batranete $i al vietii fara de moarte.
Ra~mane de vazut'daca domiiul Tudor Diaconu va pastra
nemurirea numai pentru sine sau ne va face si noua parte de un pic
de vesnicie.
Oricum arfi, nimeni nu-l va putea scoate din istoria contemporanS
a Pitestului, iar daca va ajunge ce vrea sa ajunga\ numele orafului
va intra, odata cu el, in e tern i tat e
arin IONITA (,,Ev. Zilei", martie 1997)
. —imba vorbita de Adam §i Eva
Dintre sutele de carti, astazi ne vom apleca umil-cronicareste
asupra iucrarii a doi cercetatori a'rgeseni, d-nii Hie Stanciu si
Tudor Diaconu.
Primul volum al acestei lucrari ambitioase (Acte de identitate ale
neamului romSnesc), intitulat ,,—I BA V6RBITA DE ADA §l
EVA", va surprinde nu numai pe cei mai fmpatimiti cititori, dar
speram ca fi pe cercetatori fi academrcieni. De ce? Pentry ca, in
primul rand, dl. George Pruteanu i-a facut o publicitate indirecta
excepti-onala, asa cum nu a mai avut nici o lucrare aparuta dupa
anul 1989.
Nu cunoastem motivele, dar banuindu-l moldovean din oldova,
care in limba Cazaniilor inseamna ,,—ocul unde m-am nascut", a
fost sa-tisf^oit de ideea avansata de autori ca trei sferturi din
Dacia, adica carpii, sau dacii liberi, n-au fost niciodata cuceriti sau
subjugati spiritual. Uneori, rar, doar politico-administrativ si nici
atunci mtreaga oldov^. Ci doar felii. aschii si bucatele. Alteori,
pana la jum^tate... Ori, ce inseamna Tn fata mi-leniilor un centru
administrativ? Putin, fata de Central Spiritual. ,
Despre preocupa>ile si munca prof. Tudor Diaconu, am aflat cu
multi ani Tn urma, atunci cand, enigmatic precum Sfinxul. acesla
ne vorb'ea de un cod secret al gefilor si despre o anumita retinere a
unor academicieni. Revenind la ,,stilul" d-lui Tudor Diaconu, as
zice fara teama ca nu in zadar se purta voit persiflant prin taYg,
chiar pro-vocator, anuland orice incercare de dialog: ,,Pro§tilor,
punefi mana pe carle! Dar degeaba puneti! —asati-va $i de sens, ca
$i a§a unii dintre voi n-au citit mai mult de doua-trel prostioare!"
Ne place, nu ne place, asa este omul Tudor Diaconu, direct si
nemilos, chiar si cu cei mai apropiati prieteni si admiratori. Pot sa
spun ca este coltos precum granitul si ascuns, viclean ?n
me§tesug, ca si inscriptiile ce-i dau mil de nopti de insomnie...
(..'.) Astazi cand logica (pe care o cauta ?i dl. George Pruteanu)
folosita de autori, ne trimite la ,,permanenta codului get ",
intek>-gem de ce acad. Nicolae Teodorescu afirma ca ,,/a multe
intrebari (...), da un raspuns matematizat cartea de fata'
42
Remarcam, oricum, avertismentul pus cu schepsis din Clement:
Jn lucrarea aceasta a mea de amintiri, adevarul e mtr-adevar
semSnat id si co/o, fSrS o ordine stabilitS, ca sS scape celor care
ciugulesc ca gaitele".
Cu alte cuvinte. cei neinitiati au s.ansa enorma de a prinde
ca-patul unei verigi, ?nsa daca 'le'lipsesc celelalte podoabe,
siragu! nu poate fi rfefacut cu moneda calpa... Foarte bine!
(,,Curierul de Arges", martie 1997)
Cu Tudor Diconu,
Intre limba vorbita de Adam §i Eva §i Tratatul de medicina
naturista
A intrat In linie dreapta, spre tipar. o carte la care s-a lucrat 20 ani.
Este vorba despre un autentic tratat de medicina naturista, al carui
autor nu este medic sau chimist, ci profesorul Tudor Diaconu,
debutant Tn volum la 66 ani, prin controversata ,,Umba vorbita de
Adam s/ Eva", carte ce a fost intens mediatizata si despre care
ziarul nostru a publicat §i elogii si contestatii. Ecourile ei nu s-au
slins, iar multi adversari au devenit sustinatorii de fond.
'Cum autorul prezinta noua aparitie editorials drept carte a
mile-niutui al Ill-lea, l-am abordat cu ,,distanta" cuvenita noutatii.
*
Reporter: De unde si cum ati Tnceput acest drum solitar?
T. Diaconu: Din acelasi reper: scherea hieratica, Am vrut sa aflu
daca nu cumva CODU— UNIC al antichitatii era generalizat. Si
este. Deci, daca au Tncifrat totul, trebuia - volehs-nolens - acelasi
cod. E vorba despre acelasj algoritm: scrierea unica a ge^ilcr. -a
pus pe ganduri amanuntul ca, in timp ce noi murim aiurea, ca §i
medicii, prelatii, cinul calugaresc, preotii traiesc mai mult. De ce?
Se zice ca ei h-au grij—.Dar boierii sau bancherii au? S-a zis ca
este vorba de credintci. Dar, ce, trebuie sa fii preot ca sa crezi Tn
Dumnezeu? Trebuie sa fii gaina ca sa vezi daca oul este proaspat?
Acestia stiu mai mutt de-cat medicii! Trebuia aflat misterul get.
an preoti si regi. faraoni, etc...
Rep.: Cine a fost primul pacient?
T.D.: Eu. Dupa doua preinfarcte, cram terminat. i-am facut si
tes-tamentul, iar medicamentele alopate ma duceau spre Styx. Am
aflat la timp planta si, dupa cateva bai, iata-ma din nou sanatos
Asta e!
Rep.: In ce stadiu era boala?
T.D.: Cred ca finala, pentru ca mi s-a interzis fumatul, alcoolul,
F. .I.—!
Rep.: Ce spuneau medicii?
T.D.: a cainau, se uitau cu mila si ma Indopau cu medicamente.
Pe atunci imi pierdusem vocea, ca Eltan. De fapt, am fost internal
de doua ori fa Spitalul Judetean si am avut noroc cu dl. dr. TETU,
un om deosebit, un medic de exceptie. In faza spitalizarii. Apoi,
dupa sapte bai cu planta, au constatat VINDECAREA. Asta e tot.
Rep.: Si planta este un secret?
T.D.: Nicidecum. Este salcia plangatoare - Salix alba. Planta am
intalnit-o Tn mitoiogie, la calaioriile In infern ale lui Orpheu,
Aeneas,
43
Dante (lecturi ^nesemnificative', cred unii...) Ea reda fonja vitala,
deci reface functiile importante ale sistemului cardio-vasc'-^ar,
biorit-mul organismului uman Un amanunt ar fi acela ca, fn
c'^nditiile actuate, folosirea plantelor este salutara, nu costa
nimic, sunt la tot pasul si, cum starea bugetului de austeritate e o
chestiune curenta, va duce la insanatosirea populatiei. ai ales,
cei de varsta a treia vor fi be-neficiarii descoperirii mete. Ei nu
doresc nimic altceva decat sa poata sa-si recapele sanatatea.
Rep.: Cum se foloseste? Ceaiuri, baie?
T.D.: Numai baie. Nu putem sti ce doza trebuie de la individ la
in-divid. Prin piele - prin care respiram - organismul ia cat are
nevoie. Atat. Deci, se fierb §ase smicele de salcie fvedeti ca
numar una este cea buna, cea care face o ngama" - un vase al ei,
nmatura vraji-toarei" din basmele romanesti; iata sensul
..Duminicii Fforiilor ", dupa care urmeaza...?nvierea!). Pentru ca
nu §tiu reactnle pierderilor sau transform£rilor prin fierbere, mai
adaug §ase smicele nefierte. Temperatura bail nu va depagi pe cea
a corpului. Dupa circa 30 de minute, se iese din baie si, fara a
folosi prosopul, se intra mtr-un ha-lat in care se sta tot 30 de
minute, m stare de odihna. Omul este revigorat de planta. §i totul
este bine... Ba, fiind vorba §i despre setea de viata, putem spune
ca e apa vie din basmele noastre...
Rep.: In afara" de dv., s-a mai refacut cineva total?
T.D.: Vreo zece pana acum. numai ca oamenii Tn general nu dau
doi bani pe cei farS diplome de medic. Eu am tot respectul pentru
cei minimum §ase ani de studii, dar faptul ca acela care ne
trateaza' OARE de boala ,,|tiuta" de el ma face sceptic.
Rep.: Va rog sa prezentati cartea Tn cateva fraze. Ce este nou?
T.D.: Totul, dedus din Cod. Nimic de la altii, pe care, binetnteles,
i-am studiat. Cartile sunt la vederea oncui Am decodificat toate
plantele, arborii, etc. fi am constatat rolul fiecamia Tn acest
ecosistem. Nu este bine sa amestecam plantele Tn ceaiuri, ca doar,
doar o iesi ceva. Nu! Se anuleaza constituentii analogici. Plantele
nu uctd, dar Tn zadar o folosesti pe cea pentru ureche daca te
doare ficatul, si invers. Se.?tie ca primii medici au fost animalele,
prin instinct.
Nou ar fi ca am aflat planta care reface P—AS A. Ca fiecare
cancer are un feac anume. Ca energia solara este condensata Tn
plante, si mulle altele.
(,Arge$ul ", aprilie 1997)
Profesorul Tudor Diaconu va spune:
,,Povestea alfabetului "
Profesorul Tudor Diaconu publica Tn anul 1996 Tn Editura
,,Omul Crestin", cartea ,,Povestea alfabetului". Editura ,,0mul
Crestin" are ca manager pe George Tomu. —ucrarea a avut Tn
calitate de consilier literar pe arin lonita, rnembru al ,,Uniunii
Scriitorilor din Romania", cunoscut §i ca prolific ziarist. —ectorul
cartii a fost Oana Toma.
44
Autorul cartii, profesor Tudor Diaconu, face parte din acea
cate-gorie a oamenilor de cultura persecutati de regimul trecut s. i
care nu aveau dreptul sa publice. De aceea este posesorul unei
bogate lite-raturi de sertar. Cartile sale se bazeaza pe o metoda
proprie de cerce-tare §tiintifica a istorier limbii romane, una
dintre carti fiind o poveste a alfabetului. Dupa scnimbarile
petrecute In 1989 Tn tara, acumularile sale interioare explodeaza
fn editurj, care fi permit sa Tsi valorifice proprietatea intelectuala
Tn cateva carti deja publicate. entionam aici si cele doua volume
publicate din lucrarea sa ,,—imba vorbita de Adam si Eva", vol I,
partea I §i a il-a.
etoda sa de lucru are originalitate prin aceea ca se
documen-teaza din izvoare vechi bazate pe marturii discontinue,
razlete, din vre-mea dacilor, nedescifrate. Autorul §i-a facut un
cod personal de des-cifrare care reprezinta o proprietate
intelectuala a sa. Cele mai sus spuse se bazeaza pe cunoasterea
lucrarilor prezentate de autor la mai multe sesiuni stiintifice sau
vazute in manuscris Tn ..laboratorul" sau.
Am cilit in pre'sa sau Tn adrese catre autor, opinii favorabile
sense deTnalte personalitati biserice§ti: Teoclist, Plamadeala,
Pimen, Caiinic, s.a. Nu trebuie neglijat faptui de a preciza Tn
acest semnaj de carte ca literatura veche din Romania a rest
sistematizata de primii istorici literari pe baza de documente
existente Fn biserici, reluate Tn diverse editii.
O lucrare absolut originala
Preocupari similare lui Tudor Diaconu, anterioare sau Tn paralel
de-a lungul celor 30 ani de cercetari §tiintifice la fel de
persecutate, au creat, Tn Romania, N. iulescu, care a lasat, Tn
manuscris, cartea ,Dacia - Tara Zeilor". refuzata de editori, astfel
ca-Tn limba romana nu s-a tiparit, si Alexandru Pele, care publica
doua lucrari de lingvisticS, »Perenitatea elementelor
daco-romane" (In editura ,,Cele trei Crisuri ", mai multe episoade)
si ,Etnonimele romanilor", pubticata Tn Editura Abraddaba,
Oradea, 1996.
Opinii despre lucrarile lui Tudor Diaconu au prezentat acad.
Nicolae Teodorescu. pre§edinte de onoare al ^Asociatiei
Oamenilor de §tiinta din Romania" (al carei membru vechi este §i
prof- Tudor Diaconu'}, prof.univ.dr.ing. —eonachescu P. Nicolae,
prof. Cornel Constantinescu s.a.).
Pornind de la faptui ca nimeni nu stie originea alfabetului, autorul,
printr-un sistem original in versuri, cu multe referinte la sistemul
constructiei literelor si a rezultatelor cercetarilor istorice, prezinta
fie-care litera din alfabet, comparand-o cu numerotarea aferenta
Din aceste motive are un caracter complet original.
Drd. Chirita lonel
embru Tn Comitetul' Roman de Istorie si Filozofia ^tiintei,
Academia Romana - Bucuresli (,Arge$ul", mai 1997
45
Profesorul pite§tean Tudor Diaconu sustine ca lisus s-a nascut la
Stani§oara
In aceastii vara atentia intregii lumi a fost Tndreptata asupra
ul-timei eclipse totale de Soare a mileniului Zona Valcea a fost
capitals mondiala a acestui fenomen astronomic. De curand,
profesorul pi-te§tean Tudor Diaconu a vizilat —otriforul, un
superb areal montan de pe Valea Oltului El sustine ca a oescoperit
acolo, fn zona val-ceana, un templu care dateaza de circa 7.500
ani. In opinia dum-nealui, in preajma eclipsei, acest templu a fost
reactivat de o forma de energie necunoscuta. Templul se afla
dincolo de fvlanas-tirea Cozia, pe partea dreapta a Oltului. Dupa
cativa kilometri, se ajunge pe un drum forestier, la o cascada de
vreo 25 metri Tnaltime Prin stanga ei, urea pieptis o pantS
pietroasa de 75-80 de grade, termi-nata pe creasta. Urmeaza
coborarea fn tunelul prin care apa se pra-valeste Tn cascada.
Profesorul Diaconu este convins ca in acest templu s-a in-tamplat
ceva extraordinar.
aTemplul are cristate Gama care acjioneaza la nivel mental de la
14 la 24 cicluri pe secunda. Dupa deplasarile obositoare pana aid,
pe creasta, m-am simtit extraordinar de bine imediat ce am intrat
in templu. -am refacut pe loc! Cativa alpinist/ de treaba au
amenajat puncte de sprijin pe versant si eclipsa din 11 august a
putut fi urmarita perfect de aid, de pe cupola templului, de
nume-rosi turisti rom&ni si strain!".
Cercetarile pe care le face de peste 35 ani l-au condus pe
profesorul Diaconu la o concluzie uluitoare: exista o legatura clara
fntre templu si faptul ca aici a fost o zona de maxima vizibilitate a
eclipsei. ,,O linie imaginara, ce da directia principals a
fenomenului astral, porneste din Retezat, trees prin zona Troiei
(Templul Gama de la —otrisor), prin adevaratul Nazaret
(Stanisoara, con-tinuandu-se prin Tomis (Constanta), adevarata
capitala a geto-dacilor ".
Profesorul p'itestean sustine ca unele fragmente din Ap^calip-sa
se refera la acest templu:
.Jemeliile zidului cetatii stint impodobite cu tot felul de pietre
scumpe. fntiia piatra de temelie este de jasp, a doua de safir, a tret
de halcedon, a patra de smarald (...) —a templul Gama, temelia
este de smarald. Astfel spus, aceast zona poate fi numita, pe
drept cuvfnt, Noul lerusalim. Toate enigmele s-au creat prin
numerologia sacra. Nu e un secret ca preofii isi aloca nume
ceresti. De aici toata confuzid. Dubletele create pentru a ascunde
adevarul i-au indus in eroare pe istorici. Decodificfnd cuvantul
Bethleem, se arata clar ca este vorba despre anastirea
Stanisoara, de Ifnga Cozia. in apropierea ei sunt doua pesteri: una
cu chipul lui lisus, iar cealalta cu chipul Sfintului Nicolae. Aceste
marturii exista si pot fi vazute la Stanisoara si la Templul Gama.
Ca o concluzie, eu cred ca lisus s-a nascut aici. Am s£ aduc curand
dovezi si mai dare!"
Sorin Stoica (,Curierul zilei". mai 1997)
46
Conctuziile profesorului Tudor Diaconu au facut valva in lume
O echipa de canadieni vine la templul Gama de la —otri§or
Zilele trecute, profesorul Tudor Diaconu a fost anuntat telefonic
dcspre o vizita inedita a unor canadieni interesatt de Templul
Gama de la —otrisor-Valcea, Cu putin timp inaintea eclipse! de
Soare din luna august, cunoscutul profesor a descoperit acest
templu dincolo de Cozia, pe partea dreapta a Oltului, langa o
cascada de aprpximativ 25 de metri. Dupa spusele profesorului,
Hacest templu are cristate gama care actioneaza la nivelul mental
de la 14 cicluri pe secunda la 21. —a baza lul se afla smarald, piatra
despre care se aminte§te in Apocalipsa". Convingerile d-lui
Diaconu sunt acelea ca aceste locuri sunt de fapt, marturii ca aici
s-a nascut lisus. Ideile sale au starnit curiozitatea specialistilor din
tara fi din strainatate, dupa cum spuneam mai sus. De altfel,
domnia sa este invitat la Arad si la Craiova sa participe la niste
sedinte pe aceasta tema, invitatie facuta de specialist! Tn
parapshihologie. Cu echipa canadiana va merge chiar la fata
locu-lui, la 1-Otris.or
.Tudor (BCuriew/z//e/"-Pitesti. mai 1997)
Un scriitor arge§ean a intrat Tn topul oamenilor de cultura pe
2001
Pentru anul 2001, A ERICAN BIOGRAPHICA— INSTITUTE
§i UNIVERSITY CA BRIDGE l-au nominalizat pe scriitorul
pite§tean Tudor Diaconu ca facand parte dintre cei mai importanti
oameni de cultura din lume. Desi a publicat doar 10 din cele 70 de
carti pe care le-a sens pana tn prezent, lucrarile sale au fost mai
mult apre-ciate in America decat la noi in tara.
Volumul pe baza caruia Diaconu a primit aceste aprecieri se
intitu-leaza ,,—imba vorbita de Adam ?/ Eva", o carte ce reprezinta
doar inceputul patrunderii Tn tainele decodificarii cuvintelor.
Despre scriitorul Tudor Diaconu va mai putem spune ca pe 8
august a.c. implineste 71 ani, ca s-a nascut Tn comuna Barasti de
Vede, judetul Olt si ca a absolvit scoala primara §i liceul
particular, avandu-l ca dascal pe tatal sau.
—a varsta de 15 ani era corespondent de presS pentru jude^ul Olt,
la ziarul Romania —ibera, iar la 18 ani a devenit redactor la
ace-lasi ziar, ocupSndu-se de sectia de arta ,,ABC". Este
absolvent al Fa-cultatii de —imba Romana si Istorie - Bucuresti.
iar in anul 1956 s-a stabilft Tn Pitesti. A fost profesor la —iceul
nr.2, §coala generala nr.4 si —iceul de Arta. Tn 1992 a renuntat la
catedra iar astazi se ocupa doar de scris si de Tndatonnle ce-i revin
ca secretar general stitntific al Academiei Oamenilor de §tiinta,
filiala Arge$,
Corina lancu (.Curierul de Arge§", mai 1997)
47
Cel mai mare scriitor din lume traie§te la Pite§ti?
In perioada 15-18 august, fa Hotelul Ä Intercontinental" din
Bucuresti s-au desfa"surat lucrarile celui de-al doilea Congres
International de Dacofogie ..Burebista 2001", urmat de o vizita la
Sarmizegetusa. Un con-gres Tn care au participat, alaturi de alti
specialist! de prestigiu in isto-ria veche a Romanic! si patru
cercetatori argeseni; Tudor Diaconu, se-cretar general al
Acadamiei Oamenilor de §tiinta, Filiala Arges, Octavian Bretan,
Ion Horobeanu si prof.univ.dr.ing. Nicolae —eonachescu.
Profeso-rul pite§tean Tudor Diaconu s-a remarcat, Tn a doua zi a
lucrarilor congre-sului, prin comunicarea stiintifica
,,Decodificarea scrierii getice", O co-municarea primita cu vii
aplauze si urale de asistenta, lucru rar intalnit pe la congrese Dupa
cum se stie, prof. Tudor Diaconu a publi-cat (deocamdata) doua
volume din n—imba vorbita de Adam §i Eva", alaturi de cateva
romane si carti de versuri, dar opera sa, aflata in manus-cris, este
deosebit de vasta (peste 70 de volume). De piida. are Tn
manuscris o enciclopedie a leacurilor romanesti, Tudor Diaconu
sus-tinand ca a (re)descoperit nu numai leacul la cancer, dar si la
SIDA 6 descoperire care spera sa-i aduca Premiul Nobel pentru
medicina, desi, ne-a declarat, descoperirea ..—imbii vorbite de
Adam $i Eva" este epocala! De altfel. chiar daca In tara nu prea e
luat Tn seama (cu exceptia unor mitiati), opera lui Tudor Diaconu
intereseaza peste hotare, dovada $i prezenta sa iminenta Tntr-un
dictionar al celor mai importante personalitati de pe glob! Deh,
nimen'i nu e profet Tn satul lui... Astep-tam si noi 'cu interes alte
provocari sosite din partea prof. Tudor Diaconu, eel care recent a
sarbatorit sapte decenii de viata. Daca —ucian Blaga, Nichita
Stanescu si arin Sorescu au ratal Nobelul, daca ircea
Cartarescu nu a reusit sa-i convinga pe suedezi, poate ca Tudor
Diaconu cu leacurile si cu limbile vorbite de Adam si Eva sau de
geti, va reusi sa aduca Nobelul la Pitesti(J.D.).
(.Curierul de Arge§", mai 1997)
Tudor Diaconu
—imba vorbita de Adam §i Eva
Cu ani m urrriei, un autor, (Gabriel Gheorghe) a propus editurii Tn
care lucram o culegere comparata de proverbe romanesti. Faptul
de a fi comparat cu proverbele latine, italiene, franceze, spaniole,
portu-gheze si de a fi Tncercat sS demonstreze prioritatea Tn timp
si nuanta-rea proverbelor romanesti ?i de a fi combatut unele erori
perpetuate cu privire la originea ,,de Tmprumut" a multora dintre
proverbele noastre a facut ca manuscrisul respectiv sa fie privit cu
o exagerata" rezerva. Cinci sau chiar sase referate de specialitate
au fost cerute Tnainte de publicare. (E vorba de lucrarea
,,Provertele romanesti §i proverbele lumii romanice", ulterior
distinsa cu Premiul Academiei),
Am avut surpriza de a mi se oferi recent spre lectura o lucrare de o
indrazneala asemanatoare. Autorii, membri ai Asociatiei
Oamenilor de 5tnnta din Romania, in baza unei coplesitoare §i
complexe do-cumentari la surse istorice, arheologice, (iterare,
lingvtstice, mito-
48
logice etc., au realizat o surpnnzatoare si captivanta pledoarie
pentru confruntarea unor vechi teze lingvistice cu nolle
descoperiri arheologice. Autorii merg mult mai departe,
propunand noi ippteze menite amlatura vechile teze privind
formarea limbii romane §i locul civilizatiei geto-dacice in
contextul istoric al formarii popoarelor indo-europene.
Re-curgand la argumente surprinzatoare, inclusiv la scrierile
vedice, la compararea vocabularului unor limbi de origine latina,
romanice, celtice, germanice etc. cu fondul de cuvinte romanesti,
autorii t§i propun sa demonstreze ca in teritoriul
istro-carpatic-pontic a fost un feagan al civilizatiei vechi s.i ca
stramos.ii nostri au avut o scriere §i o limba puternica, din care au
iradiat influence spre exterior. Se sus-tine, Tntre altele. ca ,cheia
de dezlegare a limbii vedice este limba populara veche a neamului
romanesc' (p.37), ca leaganul arianis-mului vedic este Dacia
(p.39), ca »toponimia some$ana oglinde$te lumea zeitatilor
vedice de cult lunar ". Aducand argumente Tn spriji-nul tezei
permanentei codului getic cu privire la originea limbii $i civili-
zatiei daco-getice, autorii recurg la noi interpretari ale unor
afirmatii bi-blice §i mitologice, dezvaluind unele mari enigme,
reconstituind noi amanunte despre regii geti: Ene Basarab,
Dromikete, loan I (Burebista) §i dinastia Decebalilor. pe^i unele
ipostaze §i concluzii formulate par riscante, daca ne raportam la
istoria veche a§a cum ne fusese prezentata, cred ca se cuvine ca o
asemenea interpretare sa fie cunoscuta, analizata cu rigurozitate
de catre specialisti si oameni de cultura al caror spirit nu este
subjugat dogmelor. Cu atat mai mult cu cat multi autori de
prestigiu din strainatate §i multe izvpare vechi, prec'um §r unele
recente descoperiri (tablitele de la Tartaria) confirma eel mai
adesea firul acestor ipoteze. Caci nu este exclus ca Tn cultura
noastra sa fi fost inoculate in timp erori grave care sa ne afecteze
memoria propriului trecut. S-au mai dpvedit asemenea cazuri.
Tntelept este s5 luam nota si sa ajutam la clarificarea istoriei
noastre, Tnl^tu'rand erorile si apropiindu-ne de certitudini.
Autorii spera ca noutatile aduse vor putea fi Tntregite si »vor
mobilize forte nebSnuite in cercetarea HngvisticcT. Cu atat mai
mult cu cat s-a constat ca nsc/iema-tismul si scleroza istoriei este
si mai evidenta dupa fncheierea raz-boiului rece. anualele lauda
ceea ce huleau inainte... Intreaga isto-rie trebuie studiata din nou
"(p 157)
Gheorghe arin (nUniversul c6rjii", nr.11-12/2000)
49
Capitolul II
DOVEZI PENTRU OA ENII PRI ORDIA—I - RO ANII
J"otu$i, unde ar trebui s3-i plasam pe Daco-romani? Ungurii,
sarbii, bulgarii fi grecii sunt de acord ca ei n-au ce cauta, cu nici un
pref, nici in Transilvania, nici in Serbia, nici in Bulgaria, nici in
acedonia sau in Pind.
Ei n-au cSzut totu§i din cer $i n-au venil nici din fundul iadului.
AceastS UNANI ITATE I PO-TRIVA RO ANI—OR incita,
prin urmare, la adopta-rea lezei cu privire la dainuirea
daco-romanilor in nordul Dunarii
Ferdinand —ot
(Observatii asupra cartii lui G. BrSlianu -,.O enigmS §i un tniracol
istoric: Poporul Roman"
(15augusl 1943)
isterul get
A mai trecut o jumatate de veac si problemele ETNO GENE-ZEI
neamului nostru romanesc sunt aceleasi. Ne propunem sa aducem
fn lumina repere istorice mai putin cunoscute sau comentate. care
ofera o noua perspectiva in cunoa5terea adevaratului trecut al
stramo?ilor no§tri, pe de o parte, iar pe de alta. sa regandim limba
romaneasca in structura sa intima, prin ipoteza getica.
Asa cum vom vedea, getii au fost apartinatori castei IO, regi si
mari preoti ai intregii antichitati, misterul get constituind cheia de
bolta a cunoasterii adevarului. Ei au CODIFICAT limba primara
adamica, sintetizand mtreaga stiinta a trecutului. Izvoarele sense,
pe care le prezentam ne vor da po'sibilitatea de a regandi trecutul
Omenirii, in general, ?i al neamului nostru, Tn special.
Prin decodrficarea scrierii hieratice vom afla originea alfabetului,
ca fi primul scris din lume... Pentru aceasta, va trebui sa acceptam
o solutie matematizata, sisifica si vom observa cu bucurie ca
izvoarele istorice fn uz se completeaza fericit cu cele ..pierdute" si
mai ales amanun-tul ca, de fapt, au fost INCIFRATE, fn
,,pierduta" limba a dacilor, adica in buna limba romaneasca.
Falsificarea istoriei nu se poate face de-cat prin falsif icarea
limbii. lata, deci, cateva repere care au stat la baza elaborarii
ipolezei genetice, pe care le vom regandi ,,sine ira et studio".
In Dacia - eel mai vechi popor al Terrei
,Am fScut multe experience in viata mea ca sS aflu care a fost eel
mai vechi poppr de pe pamani $i ce limba vorbea ace/ popor, in
fine, am
ajuns la convingerea ca limba cea mai veche a fost a
FRIGIENI—OR,
adica a PE—ASGI—OR, s/'prin urmare este poporut eel mai vechi".
Faraonul PSA ETIC, 700 i.e.n. cf. HERODOT, cartea II
50
Deer: frigienii sau Divinii Pelasgi, cum fi numeau grecii, fara Ins§
a-i preciza la origine. N. Densusianu Tn _Dac/a Preistohca" Ji
prezinta pe larg, iar patria de origine este DACIA. Interesant.
*
..Colhii $i Dacii ma cunosc, ei vorbesc o limba barbara, de idioma
—ATINA".
(HORATIU - .Odefe". 1,20)
Deci, limba dacilor era de idioma latina. Foarte important de
reti-nut, mat ales ca latinitatea limbii noastre. EVIDENTA oricui,
este anterioara razboaielor cu romanii... - Horatiu (65 - 8 i.e.n.).
De ce oare deranjeaza atat latinitatea limbii noastre
a'nte-romana"?
t
,Grecii ne numesc §i pe noi romanii, barbaji ".
(Pliniu eel Batran - Jstoria natural^")
Pliniu eel BStrSn a trait Tntre anii 23-79 e.n. Prin greci, el denu-
mea, bineinteles, pe scriitorii de greaca veche.,.
*
J—imba prisca, adica limba batrana, a fast aceea pe care au
folo-sit-o locuitorii cei vechi ai ttaliei, in timpul lui lanus."
(PAUSANIAS - Jstoria Greciei")
A trait Tn sec. II e.n. —imba prisca era limba cea mai veche latina,
dupa Isidor, limba triburilor pastorale, pastrata Tn carminele
saliare, cu
mult Tnainte de fundarea Romei.
‡
,,S-a dat numele de Scyt intregii mase latins, ca nume geografic".
(STRABO - .Geografia")
Nascut Tn 58 T.e.n. Precizarea este foarte important^ pentru a
descifra campania din 514 T.e.n. a lui DARIUS Impotriva
,,scitilor"!
*
,,Grecii numesc limba latina - limba pe care o vorbesc scitii ".
Papa NICO—AE I, catre IHAI al Ill-lea al Bizantului (865 e.n.)
lata o repetetare autorizata a stravechimii latine a limbii. Cicero
vorbea... lingua rornaneasca
,,—imba romana are mai multa latinitate decat cea italiana".
CAVASIUS - Oe Administrations Regni Transylvaniae
A§a este, dar atunci cum ne-am romanizal, limba fiind elementul
esential? Nu cumva toata teoria noastra este iluzorie? Poezie? Nu
cumv'a romanistii ignora cu buna stiinta aceasta realitate?
Jn Italia, in Span/a, in Galia, poporul se slujea de un idiom de
formatie mai veche sub numele de lingua rornaneasca, ca pe
timpul lui Cicero".
—EC—ERC - oldo-Valahia, Paris, 1866
51
Aceasta nu putea fi dec&t limba veche romaneasca, din care s-au
desprins limbile neolatine numite... din prolatina, deci...
*
,,ln slavona se gasesc multe cuvinte romanesti, mai ales in cea
bisericeasca"
COURTENAY BAUDOIN-1900
Exact invers de cum sustin slavistii nostri in dictionare!
,Originea neamului romanesc trebuie cautata la trad cu mil de ani
inaintea altor popoare si aceasta ne da dreptul de a ne considera
noi, romanii, ca adevaratii mostenitori ai acestor locuri ".
NICO—AE IORGA
«
Ä Getii si Sarmatii apar ca popoare fnrudite si vorbesc aceeasi
limba barbara latina ".
OVIDIU - Tristele, II, 188-189
Ca si Horatiu, care spunea acelasi lucru despre Daci, poetul exilat
la Tomis precizeaz3 latinitatea ante-romana a limbii getilor!
4
,Gelonii, dupa o trad/tie veche a grecilor erau din aceeasi familie
cu AgatSrsii, de la raul ARIS"( ure$).
HERODOT, I, IV, 10
*
» acedonenii erau de asemenea un popor pelasg".
JUSTINI, lib. VII,1
A
,,0 limba barbara latina se vorbea si in provindile I——YRICU—UI
inca fnainte de cucerirea romanilor. Sub nutnele de Illyria se
intelegeau, in timpunle mai vechi, toate tinuturi'J spre apus de
Tessalia si acedonia, pana la mare §i pana la Istria, iar in timpul
Imperiului, faceau parte din Iliric: Noricul, Panonia, Dalmatia,
oesia §i CE—E DOUA DACH de peste Dunare".
SEXTUS RUFUS - .Breviariunf. C. VI , cf.'Bocking Not. Dign.
II,6
ai precis decat alata nu se poate: deci, limba barbara latina
stra"veche se vorbea pe un spatiu vast, inclusiv DACIA.
v
_Za/moxe, filosoful si legtuitoru/ eel mare at getf/or a fast, dupa
tra-diliile grecesti, unul si acelasi cu Saturn",
NASEAS - Frag.Hist. Gr. Ill, 153
52
,,Civilizatia §i Istoria au inceput Tn Romania"
fSuveranitatea lui SATURN se extindea si asupra germanilor. In
cantecele lor istorice, dupa cum scrie Tacit, germanii celebrau pe
TUISTO, Deus Terra editus (URAN) sipe fiul sau ANNUS
(Saturn).
Franc/7, cum scrie Gregoriu de Tours, adorau pe Saturn, ca si
Saxonii, Galii, Egiptenii, Fenicienii, iar area Norduiui era marea
lui Saturn".
N. DENSUSIANU - .Dacia Preistorica"
.Capete clasice care pot fi luate ca model pentru camee; capetele
acestea au mauntnj ceva ce prevesteste infStisarea lor de dinafara.
In adevar, nicaieri nu vei putea gasi o putere de intelegere mai
rapi-da, o minte mai deschisa, un spirit mai ager, insotit de
mladierile purtarii, asa cum o afli la eel din urma roman. Aces*
popor unit (scrie inainte de Unirea Principatelor - nn.) si ridicat
prin instructie ar fi apt sa se gaseasca in fruntea culturii spirituale a
Umanitatii Si, ca o completare, limba sa este atat de armonioasa si
bogata, ca s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamant.
(...) Poporul roman ar fi indicat sa stea in fruntea civilizatiei
spirituale a omenirii, iar limba poporului roman s-ar potrivi celui
mai cult popor de pe Pamant ".
A—FRED HOFF ANN - Jstoria Pamantului",
Paris, 1820, p.3075
*
.Civiliiatia si istoria au inceput acolo unde locuieste azi nea-mul
romane'sc".
W. SCHI——ER, arheolog american
*
,Dupa cucerirea I—IONU—UI, ca{iva troieni, fugind de Ariel, au
ve-nit cu corSbiile in Sicilia $i, a§ezandu-se cu locuinfele in
yecinatatea Sicanilor, au fost numiti impreunS cu ei E—Y I*;
cetatile lor erau ERYX $/ EGESTA. Impreuna cu ei au venit §/
cajiva Foceeni, imptn§i de furtuna de la TROIA".
TUCIDIDE, Vl,3
*
,PE—ASCA e mama —atinei si a greacai ".
NIEHBUR - Jstoria romanilor'
*
fPatria originara a INDOEUROPENI—OR sunt teritoriile
Carpa-to-Danubiano-Pontice (DACIA ARE)".
Cf. E. de ICHE—IS, O.SCHRADER, H.SCH IDT,
H.HENCHEN,
G.DEVOTO, G:WI—KIE, W.SCHI——ER
*
..Pe tablitele de la Tartaria, scrisul apare in Dacia cu mult inainte
deSumer".
R. SCHI——ER - Reader's Digest, 7/1975
* N. edit.: In Vechiul Testament, ingerii erau numiti E—OHY I
(H nu se cites)...
53
,Tablitele de la Tartaria sunt mai vechi cu un mifeniu decaf
monumentele scrierii sumeriene... Aceasta ar fnsemna, pur §i
sim-plu, ca scrierea sub forma pictogramefor a aparut in sud-estul
eu-ropean si nu in esopotamia, cum se credea pana acum. Daca
in cele trei cazuri (Tartaria-Garanovo-Gracianita) este vorba de
sen's, atunci se impune o concluzie surprinzatoare: avem de-a face
cu CEA AI VECHE SCRIERE DIN —U E. Concluzia aceasta
vine in intam-pinarea parerii exprimate de arheologul britanic,
profesorul Colin Renfrew, care a executat recent sapatufi in
localitatea bulgara Sitagroi si care a afirmat ca in sud-estul
Europe! a existat in vechime o zo-na cu civilizatie inaintata "-.
Acad. V—ADI IR I. GEORGIEV - Sofia
nNeasteptata descoperire a fast scoasS la iveala in Transilvania, in
mica asezare romaneasca Tartaria... Dar pe arheologi if a$tepta
mai departe o surpriza: tablitele gasite s-au dovedit a fi cu 1.000
ani mai vechi decat cele sumeriene. Ramanea sa se vada in ce
mod, aproape cu 7.000 ani in urma, departe de hotarele
mult-slSvitetor civi-lizatii antice orientate, unde nimeni nu se
a§tepta, s-a ivit cea mai ve-cne (panS in zlua de azi) SCRIERE A
O ENIRII".
V. TITOV - arheolog rus
*
..Tracii alcatuisera in epoca miceniana una si aceeasistraluci-ta
civilizatie, cu grecii de o parte si frigienii de alta'.
VASI—E PARVAN - ..Getica", p.130
—imba moldava = dacica - ,,muma celei latine§ti"
,—ingvistica a descoperit, in secolul trecut, cS in limba greaca sunt
cuvinte negrecesti, iar in limba romana sunt cuvinte nelatine. (...)
S refer la geti §i la prestigiul deosebit de care ei se bucurau in
antichitate y/ in Evul ediu. Fapt paradoxal: romanii, urmasi
directf ai geto-dacilor, nu §tiau ca, in baza unei vechi traditii,
spaniolii fi numarau pe gefi printre stramo$ii for si ca, in anumite
izvoare, Danemarca se numea Dacia. Alt (apt paradoxal, analog
cu primul, const3 in aceea ca cronicarii spanioli nu stiu nimic
despre cucerirea Daciei de catre Traian, fmparatul de origine
hispanica".
IOSIF CONSTANTIN DRAGAN
. -..Wo;'frac/7",nr.182/1987
JarS DACHII, prea marea lor limba deosebita avand, cum o
la-sarS ?i cum o lepadara a§a de tot §i luara a romanilor, aceasta
nu se poate socoti, nici crede".
Stolnicul CONSTANTIN CANTACUZINO,
citat tn ,,Origines el accessus Transylvanianum", —yon, 1667, de
—orenzTopeltin
54
»Caci mat curand se crede ca aceste noroade au luat numele
de Vlah de la oldoveni, carele erau mult mai invecinate, dandu-l
Italienilor, decat de la Italieni pentru a-l da oldovenilor. lata o
tabela:
romaneste italiana latina
incep comincio incipio
alb bianco albus
cetate citta civitas
domn signore dominus
masS tavolo mensa
vorba parola verbum
cap testa caput- is
vanat coccio venatio
...De altminteri, trebuie sa obseryam ca sunt in limba moldava
unele cuvinte ce nu sunt cunoscute in limba latina, nici in alte
dialects ate popoarelor vecine, ?/' care, prin urmare, pdate au
ramas din limba veche dacica".
DI ITRIE CANTE 1R - .Descriptio oldaviae', III
nDe aceea, macar ca ne-am deprins a zice ca limba romana e fiica
limbii latine?ti^ adeca ceei corecte, totu§i, daca vom vrea a grai
oblu, —I BA RO ANEASCA E U A —I BII ceii latinefti ".
PETRU AIOR - Jstoria pentru inceputurile Romanilorin
Dacia", Pesta, 1812, pag.316
nu sunt porunci omenesti, Domnul meu, ci porunci ale limbei,
care striga: Domnilor vedeti-ma, ca in verbii mei sunt mai
regu-lata decat toate limbile, nu ma schimb, o idee o arat cu
acelea§i liters; ce ma sugrumati, ce ma facet! anevoie de infeles si
anormala? "
[ON HE—IADE RADU—E8CU
- nCurierul de ambe sexe",
Buc-, 1812, pag.33
*
..—atineasca, departe de a ft trunchiul limbilor care se vorbesc
as-tazi, s-ar putea zice ca este mai putin in firea celei dintai si,
daca nu m-a? (eme s5 dau o infatisare paradoxala unei observatii
juste, a? zice ca ea este cea mai noua din toate, sau eel putin este
aceea in ale ca-rei parti se gasesc mai putine urme din graiul
popoarelor din care s-a nascut. —imba latineasca se trage
intr-adevSr din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales cea
moldoveneasca sunt !nsu$i acest grai ".
D'H AUTERIVE - ,, emoriu asupra vechii si actualei stari a
oldovei", Ed. Academiei, 1902, p. 255-257
*
,,Un vartej de indaratnicie a tot buimacit mintile noastre intru a ne
socoti romani curati, puind in alte temeiuri si ace/a cum ca totii
dacii ar ft pierit pana la eel din urma sub sabia lui Traian".
B.P.HA§DEU - ,,Pieht-au Dacii?'
55
,,Cu cat cercetarile etimologice progreseaza la not, cu atat ne
con-vingem mai mult de doua lucruri. ai intai ca elementele
latine pana acum, si al doilea ca, in cazuri cand cuvinte romSnesti
se potrivesc cu inteles si forma cu cuvinte ale popoarelor
fmprejmuitoare, la ele obscure etimologiceste, noi am fost mai
ales cei care le-am dat, decat cei care le-am primit".
SEXTI— PUSCARIU - .Istoria limbii", p.667
Civilizatiile greaca §i romana - create de... ,,barbari " !
—iteratura greaca incepe printr-o capodopera de neinte-les -
epopeea homerica. Aparitia unui geniu neprecedat de nimic, pare
greu de admis".
JEAN DEFRADAS - ^—iteratura Elina", Paris, p.17
*
,Printre alte miracole care au faurit gloria Rome/, uimeste mai ales
eel datorita Caruia limba taranilor latini a ajuns abia in cateva
secole s8 devina unut dintre instrumentele de gandire cele mai
eficace si cele mai durabile, pe care le-a cunoscut Omenirea".
PIERRE GRI A— - ..Civilizatia romana", 1973, bug., pag.207
*
—imbile romanice, astfet cum ne apar in monumentele sense din
evul de mijloc, nu deriva din cea latina nici pe calea filiafiunii,
nici pe calea coruptiunii, ci ele ni se prezinta numai ca o
redesteptare a dia-lectelor vulgare, ce serveau inca inainte de ce
limba latina ajunsese a se constitui intr-o limba nobila. Aceste
dialecte vulgare au ramas obscure in tot timpul cat limba latina a
fost intrebuintats in serfs si ca limba de instructiune in scoli.
fndata~ ce scoalele au inceput si limba nobila s-a pierdut in
mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care pana acum nu se
puteau misca, fura gata sS /a locul limbii latine, si din mo-mentete
acestea incepe o noua civilizatie fn lumea romana".
PIRONE DIN UDINE, citat fn »Dacia Preistorica", p.721-722
ft
J)in punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine sS se retina
doua lucruri: notiunea de romanitate a fost o no(iune esential
politick, iar rotnanii nu si-au propus nicicand o asimilare violenta
a populafiilor supuse, si nu au incercat nicicand sa-si impuna
limba lor ".
CAR—O TAG—IAVINI - .Originea Itmbilor neo-latine"
*
.—imba romaneasca este din cefe cu dreapta masura: ea nu
are consoane prea moi, nici prea aspre, nici prea lungi saw prea
scur-te, mai toate sunetele sunt medii §i foarte curate".
..Celor ce vor o purificare absoluta a limbii, le vom raspunde ca
dcele vorbe pe care ei vor sa le alunge sunt asa de concrete, asa
increscute in fesatura limbii romane, incat trebuia sa rupi tesatura
toata
56
ca sa le scof/, 51 cum ca toata limba se de$ira atungand vorbe de o
iluzorie origine slava ".
. E INESCU - ..Cugetari ", p.354
a creat limba literara, a sftinfit-o s/ a ridicat-o la rangut unei limbi
HIERATICE si de stat ".
. E INESCU - ..Timput ", 10.10.1881
Tot pamantut avea o SINCURA —I BA si aceleasi cuvinte".
GENEZA, II, 1-9
A
aBarbarii n-au fast numai descoperitorii filosofiei, ci si
des-coperitorii tehnicii, sliinfei si artei... Trebuie sa merg mai
departe acum §/ sa" arat lamurit ca filosofia greaca a furat din
filosofia bar-bara... Pentru ce trebuie sS mai spun ca cei mai multi
dintre ei au fost de neam barbar si si-au facut ucenicia intre
barbari... Pe Pla-ton il gasim ca lauda pe fafa totdeauna pe barbari
si-$i aminte$te ca atat el, cSt si Pitagora au invatat cele mai multe
§i mai frumoase invS-taturi traind printre barbari".
C—E ENT A—EXANDRINU— - ,,S(romafe/e", p.54,361,49sq,
Ed.Buc..1982
area Taina - Israel Tn Istorie
Jn sfar§lt o alta greutate de interpretare cu aceasta metoda a unor
cart/ din Scriptura constS in aceea ca NU —E AVE §/ IN —I -
BA IN CARE AU FOST SCRISE iNTAlA OARA... Apoi limba e
pds-trata f < de popor, nu numai de invajati, pe cand intelesul ?/
textele le pastreazd numai invatatii g/ tocmai de aceea putem sa
concepem u$or ca acestia au putut sa schimbe §i sa falsifice
tnfetesul textelor vreunei carji foarte rare, pe care o aveau in
stapanirea lor "
BENEDICT SPINOZA- Jratat Teologico-Politic", cap.VII
*
,Sunt limbi care au 24 panS la 44 sunete si nu se pot folosi de mai
pufine elemente pentru perfectiunea pronuntarii lor. —a acestea se
mai adauga reciproca transmutare a literelor de care se servesc
deci, nu ca eufonie (...) Totusi, lasand la o parte toate acestea, ca
fiind mai pu-{in necesare, CINCI sunt cele ce se numesc
VOCA—E, iar celelalte se numesc UTE sau SE I UTE.
Care va ft gramaticul eel mai priceput in a§ezarea literelor, care,
pe langa acele cinci vocale sa ageze (of atatea litere mute, adica,
langa A,E,I,0,U, sa adaoge B,C,D, etc. $i sa arate cafe cuvinte se
pot com-pune cu acele ZECE —ITERE?
Daca va reusi, voi fi nevoit sa cred, fara sa mai fie nevoie de alt
martor, ca toate limbile au fost inventate de mintea omeneascS,
a?a cum spun tradijiile pagane. Daca nu, sa creadS el in adevarul
ca vor-bele din care se compun toate limbile 5/ se exprima prin
cele 24 p§na
57
la 44 elemente au fast prin revarsare daruite de Dumnezeu, in mod
mistic s/ supranatural. De aid, rezulta clar ca daca mintea omului
nu poate afla cafe cuvinte se pot compune din barim zece //fere,
este conform cu adevarul, cu atat mai putin va afla cate se pot
compune din 24 sau 44 de litere".
DI ITRIE CANTE IR - . etafiles',
Ed.Buc., 1928, p.186-187
*
,,Daca exista ignorant,/ care nu inteleg limbajul alegoric, al lui
Homer, care nu au putut patrunde arcadele intelepciunii (...)
acejf/a sa se dea in laturi din drumul nostru, dar noi, care ne-am
sacrificat cu ablatiunile sacre, sS mergem inainte, luand cele doud
poeme (Iliada s/ Odyseea) drept ghid pe urmele sfantului adevar ".
HERAC—IT RETORU— (sec. I T.e.n.).
cf- F: Buffiere - ,,—es ythes d'Homer et
la pensee grecque", Paris, 1973, pag.68
*
Jn fiecare cuvant al Scripturii ar sta ascunsa o taina suprema, care
este sufletul cuvantului, $i alte taine mai putin profunde, ce sunt
vestmantul primei taine. Omul profan nu vede'in fiecare cuvant
decat corpul, adica sensul literal. Dimpotriva, oamenii clarvazaton
vad in fiecare cuvant anvelopa, care invaluie sufletul, si, prin
aceasta an-velopa, ei intrevad sufletul".
SEHER HA-ZOKAR - ,,Cartea splendorii ".Paris, 1925, p,23
*
,Exista trei lucruri ascunse: Dumnezeu in lumea transcendents,
Israel in istorie, —egea in domeniul gandirii ".
Ib. ZOHAR, 73 b.Ill
Secretul getilor - obsesia anticilor
Jraditia esoterics sustine ca pomul binelui $i al raului era o vita.
Painea este simbolul intelectului, iar vinul simbol al iubirii, de
aceea elhisedec apare inaintea lui Avraam cu paine si vin, ceea
ce va fi una din motivarile Cinei lui Hristos (Pa, 14,18)...
Veniamin g^seste, in sacul sau de grau, paharul lui losif. lisus a
spus: «Trupul meu este o hrana s/ sangele meu este o bautura.
ancati trupul meu s; beti san-gele meu s/ veti avea viata».
Vulgul n-a inteles nimic. lisus a aaSugat cCamea nu fotoseste la
nimic.Cuvintele pe care vi le spun eu sunt dun si viata» (loan, 6,
53-63). A fi in eul tau adevarat inseamna a manca Trupul lui- A
trai in cele materiale, inseamna a bea sangele lui. El daruia
nuntasiloj vinul eel nou: NOUA TAINA A EVANGHE—IEI.
Vinul e facut din apa - simbol al materiel in toate religiile. A
transfprma apa in vin insemna a intrebuinta materia in folosul
spiritului. Transformarea apei in vin este poslbita numai celui care
POATE U -B—A DEASUPRA APEI $i a valurilor ei ( atei, 14,
22-32). El nu mai e supus contradictiilor. Ucenicii, ctes/ au o
corabie (sistemul legii vechi sau orice alt sis'tem filosofic) se tern
de furtuna. Toate sistemele sunt distruse de furtuna. Cand intra
lisus in corabie, furtuna inceteaza. Dupa
58
o alta povestire, furtuna inceteaza cand lisus se frezesfe. Acelasi
sens are si omorarea —eului de catre Samson sau Hercule.
(...) Ce esfe Edenul? El este intelepciunea suprema, e Punc-tul
Central «lod», raspunse Zoharul."
SF. AXI ARTUR1SITORU—
A
_Nu s-a sens- inca adevarata istorie a gefilor, istoria mitului getic,
mult mai mare si mat semnificativa decat cea a a faptelor concrete,
pe care le numim istorice. Faptul concret se consuma, nu serve$te
decat pentru o povestire. itut e prezent si, chiar daca ia forme
nebanuite si obisnuieste sa se ascunda, adevarul lui e prezent §i se
proiecteaza asupra viitorului. Ideea getica e unul din miturile cele
mai obsedante s/ mai puternice din imaginatia anticilor...
O alta profetie, intre altele ale lui Seneca, avea sa se impli-neasca
nu prin apele Dunarii, ci prin v/o/enfa gotilor, care lucrau straniu
cu numele getilor, cu istoria acestora, preschimbata in pro-pria tor
istorie, $i cu zeul ZA O—XE, - nu cu zeul Walhalei - avea sa
rastoarne toata lumea antica §/s5 ajunga in vartejpana in Span/a...
Secretul getilor era, inca din vremea lui Seneca, impenetrabil...
Acest mod' de a se ascunde in nume, de a desemna lucrurile
printr-o ape/ajie dubla sau multipla (chiar uneori cuvintele sunt
gre-cesti sau romane, pentru ca numele adevarate ramaneau
necunoscute este o alta forma a ermetismului dacic: Zamoloxis -
Gebeleizis; Danubiusister; Carpathus - Caucasus; Decebalus -
Diurpaneus; Dad-Davi-Dai-Getae (si variante assagetae,
Thyragetae,.. .etc.).
Tot ce apartine acestei tari si cunoastem prin izvoare literare
an-tice trebuie supus unei critici foarte severe, pentru a putea
separa cele douS planuri ale lumii daco-getice, insufident
observate chiar si de istorie// ce/ mai scrupulosi: planul real al
cunoasterii directe $i...
Oe la mit nu mai e decat un pas pana la utppie. lar aceasfa es(e
marea creatie cSreia i-a dat nastere geniul dacilor Utopia gejilor
de ei inspirata. Radacinile acestei utopii le gasim in Homer, acolo
unde poetul vorbeste despre trad si amazoane; origin! mai precise
aflam in Herodot...
Un singur nume nu se intalneste in Cronica regelui Alfonso, unde
e vorba de Dacia si de istoria ei: eel al lui Traian... Neverosimila
scapare din vedere, care nu e lipsita de interes, ci umbra a
istorie/..."
A—EXANDRU BUSUIOCEANU - ,,Utopia getica "
*
nC/ne isi apara tara, chiar cand il asteapta ura, moartea, pe-deapsa,
ace/a trebuie socotit ca-i intr-adevar un O ".
CICERO - .Pro ilone; 82
59
Capitolul III
IGNORANTA ACADE ICA ANTIRO ANEASCA
Deznationalizare prin slavizare
Studentia mea de la Cluj m-a convins ca nu avem decat banuieli
etimologjce.'si nicidecum o stiinta a limbii noastre. Ca student la
sectia slavistica a Universitatii am obse'rvat ca tot ce aflasem de la
cursurile de drept §i filologie bucures.teana, ori Scoala de
literature erau false, noii mei dascali fiind promotorti ideilor din
opera lui Stalin, arr, etc. dar bazati pe eel care scria istoria limbii
noastre - Al. Rosetti, completat de Al. Graur §i lorgu lordan."
—a Bucuresti, incercasem zadarnic s& aflu ce anume determine
lupta intestina din lingvistica si impiicatiile ei. Abia urmarind Tn
(imp ideile noi si vechi am observat ca ei continuau cu elan pe
CIHAC, chit ca Hasdeu Ti dase o replica zdrobitoare, uitata de
toti. Dar lasati de o parte mai erau Cantemir, Eminescu,
Odobescu, N. Densu$ianu, care aparasera limba de impuritatile
vecinilor. §\. mai toti erau vene-tici. De fapt, se sustinea ca,
din'5.765 de cuvinte, 2.361 erau slave, deci 2/5, §i 1/5 latirie,
adica 1.165 cuvinte. Nu voi spune decat ca mentor era acad.
Petrovici.
Ce-i deranja mai mult pe respectivii? —alinitatea ante-romana a
limbii noastre! Deci, ei urmau sa ,,probeze" priorrtatea slavilor,
bul-garilor, ungurilor, etc, Tntr-o tara pustie, unde ..romanii apar
abia in sec. Xllr'...
Pastrez de atunci o carte numita Jnfluenfa limbilor slave
meridionals asupra limbii rom§ne (sec. VI-XII)", Ed. Acad.
R.P.R. si un zambet amar te cuprinde cu fiecare pagina. Atunci
rusofonii, acum anglo-fonii! Ciudat. Este o gluma mai yeche
despre Bernard Shaw care scrisese despre o carte ca e rea, iar
autorul nu merita nici palme... Sentinta judecatoru/ui califica
ofensa si-i cerea lui Shaw sa-si retraga cuvinte'le... Shaw a trebuit
sa-si ceara scuze publice, deci s-a dus $i si-a rectificat pareriie,
dar, in loc de scuze, l-a palmuit pe preopinent, spunand: ,Am
gresit: merits palme!"...
,,De la RTm ne tragem"
Sa luam cateva etimologii gresite, sa le corectam macar acum:
H—FOV, Zic slavistii sustinuti de Rosetti c£ vine din bulgarul elke
(elke = arin) (1st. —imbii, vol Ifl, p'. 85, ed.1964). Aici este o
dubla gre-seala: mai tntai ca termenul Elkov nrcr nu mai este in
uzul respective! limbi bulgare §i trebuie aflat In greaca veche, Tn
termenii e/os = loc mlastinos si Elikoe, numele unui soi de salcie,
numit Tn romaneste ,,zalpg"... Deci, termenul bulgar a rezultat din
combinarea celor doua cuvinte, devenind astfel bulgarul Elka =
arin. Numai ca e un cuvant paleo-european, pe care Tl regasim Tn
germanul Alnus, Erie (das), Tn rusul Olcha, etc- Dar si Tn grecul
fobos, fovos =padure si spaima, deci lle-fobos = padure
inspaimantatoare, ca si wqs/ros = teribil, feroce, Tnspaimantator.
Un text clasic latin spune acelasi lucru despre legiuni
N. edit.: Toti de origine iudaica...
60
romane inspaimantate de padurea llfoyului. Darcele doua
monosi-labe: lle+fov arata" ca e un stravechi cuvant romanesc, aid
fiind codrii Vlasiei. De (apt, e vorba de limba adamica din tara
Havila/Vlahia, cum este denumita in Biblie tara Raiului
pamantesc.'
‡ Rimnic. Chit ca 'BDe la Rim ne trageni', cum zice
Cronicarul,
deci R=soare, i-inceput, m=matrice, pentru ca la noi literele sunt
con-
cepte definite, nu ncuvinte" ca Tn toate celelalte. lata ca Rosetti
(p.85)
II face slav, provenind chipurile din »rybnikU ". De (apt, el reia o
eroare
a iui C.C.Giurescu. care Tn Jstona pescuilului 51 pisciculturil"
deriva
termenul din stavul riba care insemna peste. De (apt RI IC este
un
termen compus RI =NIC (Gin) cinul prelatilor de la Rim. In
plus, mai
este un vecni cuvint nrimna - rimne", grauncioare de pamant care
se
vad pe limp ploios pe unde a trecut o rama. §i acest cuvant are
cores
pondent Tn greaca veche - Homos, dara, urma \asala de o trecere;
tot
ramne se numesc in graiul popular si gogoloaiele de pamant
provenite
din lespezi de huma, rupte din malurile torenjilor de yiitura si
bolovSnite
in cadere. Ramnele acestea se formeaza, se rotunjesc prin
rostogoli-
rea bolovanilor de huma de catre apele umflate de pfoi. Cand
gunoaiele
se scurg, ramnele se ingramadesc din loc in loc, stavilesc
scurgerea
apei §i formeaza In dosul lor ni§te tauri, numite la deal rimnice.
Prin
extensiune, in unele zone ale (arii au fost numite rimnice, un fel de
gro-
pane unde se pr^seste peste. In fine, rimne se numesc si parte din
glandele salivare. Cand cineva pofteste lucruri de mancat secreta
sucul
numit si Jind", expresie care este cfara romanilor prin rfmneste = \
se
umple gura de jind, jinduieste. Expresii ca ,,se uita cu jind"
sau
jtrmegy? au cam acela§i inteles. Dar, uneori rdmnele se umfIS §i
vin-
decarea se face prin niste scule populare numite stricnele. Cele
dou§
ape numite RSmnic sunt alimentate de ni§te parlia§e in Valcea si
la
Rimnicul Sarat, unde se pot vedea si azi, mutSndu-si locul dup&
fiecare
viitura. —ocuind cativa ani la Rfmnic am observat acest fenomen,
iar
CINU— respectiv e p'rezent in seminariile teologice, din
respectivele orase.
Vechi centre religioase. Cuvant compus ca §i... CAD+ OS (mo§
Dae)*
ori enu+ orut (nume otru), primacasta 10 de la noi...
Anglo-saxonii §i plugul dacic
‡ orunglav. I se mai spune oranalav, asezare din bazinul
infe
rior al Oltetului, la cca. 12 km nord de Bals. Alt cuvant considers!
ca
slav, fara n'ici o explicatie, probabil numai pentru ca terminatia
,^4V" e
socotita slav§, eroare evidenta, pentru ca vom afla priginea
comuna a
codului latin cu eel grec, provenind din limba noastra. Astfel,
orrine e
un fel de ceramica din categoria portelanurilor inferioare si ulakos
=
lapte, iar utakeros = laptos. Tn latina clasicS, urrhina - portelan,
iar
murha, murheus-a-um = facut din (laut de calciu; gleba = bulgare
de
pa"mant (lebe, (r.engl. glebe dar si ground/and earth). Se mai
poate
adauga cuvantul moroKhos, un fel de huma folosita la albltul
hainelor
(acute din panza de in sau canepa. E vorba de o argila alburie
folosita
pentru porlelanuri si, cum ne aflam ISnga Oboga, centru yestit de
ola-
rie \r\ca din neolitic, etimologia romaneasca vecne este evidenta.
* N. edit.: Compus identic, dinspre mijioc, ca in cazul zeului
sumerian arduk, fiul Iui Enki-E.A./Uranus. In (apt, Ram.duk.
61
‡ Dumbrava (Damb-vara), dumus brevis in latina
clasica sau
dumosus = acoperit cu tufe. Rosetti crede ca vine de ladubu =
arbore.
respectiv ..dobrava". Se poaledeosebi greu ignorantade
reauacredinta...
‡§/pof Termen evident onpmatopeic, sss-§ss.-jjj, susurul a'pei,
§uvoi, vijpi, Jll, tnsemnand apa in general. Termenul ,,rop" ‡
ropotui ploii din limba birom (Nigeria) = caderea ploii. Se stie ca
Artemis ca si Apollo erau din tara Hiperboreenilor. Artemis era
numita si Potamia. Termenul e strav'echi romanesc, fntalnit in
latina clasica: poto-are = a bea, a potoli setea, aflat si in elina:
potos - races, a face sa bea etc. (cuvant explicat inca din 1996, In
vol. I ,,—imba vorbita de Adam si Eva"), spaniol: pqtca etc.
*Ptug. Oricat de slav ?l apare lui Rosetti, ce ne facern cu
germa-nul Pflug, ori cu englezul Ploug? Ce au in comun bulgarii
cu apusul Europe!? Si de cand Volgarii-nomazi faceau
agriculture?! Dar, ce sa mai comentam, daca si ..cormana" e
cuvSnt bulgar la Rosetti si §aineanu*, dar devine maghiar la
Coteanu, din Korman/??1? Ei pu-leau observa termenul elen
Korma, care inseamna imprSstietoare, exact ce face cormana
plugului, care risipeste brazdele de pamant... Orfifostei la plug?!
‡ 7amas (vezi Tamasfalva si Tamasfalau)
Eroarea o face initial Alexandm Philippide, care denva numele
din onomasticul maghiar Tamas (,,Toma in Originea Romanilor",
vol. II, p. 369).
par, ce ne facem cu Jndreptarul Geografic" al lui Ptolomeu -
,,Ge-ografia", partea a Ill-a, harta a IX-a a Europe!, unde aflam
Tamasidava la 54°26': 47°3T cu specificatia ca se afla aproape de
Siret (^Hierasus") si pe care prof. univ. dr. ' arin
Popescu-Spineni o identifica cu Racata'ul (,Dacia in lit. greaca $i
latina a epocii romane", ed. 1978, p. 43. Izv.geogr.)
Dar, de fapt, luand drept reper Napoca, ce se afIS la 10 minute
sexagesimale, Tamasidava este la Bacau. Aici se afla si Tamas,
loca-litate ce tine de com. Chiedris (Bacau). —ucrurile se
complica pentru ca avem alt'Tama§, la 12 km. de Bu.cures.ti,
unde numai de unguri nu putem vorbi ! Dar dava = barbat,
precum w.da/a^vaduva, fara bar-bat, ca 5! vi.tel, vi.afa, vi.for, iar
elinul phalos in perioada cultului falic si itifalic, ca s'i falnic, falos
etc.
Academia cinste§te... du$manii Romaniei I?
Vi.teii noflrl cu pompa academica se dovedesc ignorant!. Si, ca sa
incheiem cu Eminescu: ,,Cand s-au auzit pe aid cuvinte slave,
limba romaneascS era formats de secole".
Daca, la Cluj, Petrovici se chinuia sa slavizeze limba, la
Bucu-re§ti, lorgu lordan a bulgarizat-o, el fiind de aceeasj
obarsie*. Expli-catia savanta a lui lorgu lordan a etnonimului
roman este urmatoarea: roman in sensul eel mai ales social (firan,
sof $/ vechi iobag). Uneori
N. edit.; Al. Rosetti si —azar $amoanu, de origine iudaica. Ca §i
Al. Graur, au
Tncercat sa mvete poporul roman... cum sa vorbeascS romaneste!
N. edit.: in fapt, de engine iudaica.
62
ne putem gandi si la semnificat,ia ironica de ^igarf printr-o falsa
deri-vare de la rom (p.397).
Dar nu numai atat, ..savantul" se chinuia sa rupa Ardealul de
Romania, cand scria: ,,ln Ardeal, exemple de nume cu termina(ia
«escu» n-am fntalnit §i cred ca nici nu exists. De attfel, romani
ardeleni de ba$tina lonescu, Popescu, etc pot pSrea aproape
absurde" (p. 17). Sa zicem ca nu stie istone, fund filolog, altfel
vedea listele Imperiului Austro-Ungar, cu pierderile de ardeleni
numHi Popescu, lonescu, Alexandrescu, Andreescu, etc. Dar, ca
filolog, ne asteptam sa §tie ceva mai multa literatura si
lingvis-tica. Eroare. Si aici este absent Academicianul de
carton**, pentru care dam cateva mostre de nepricepere. Scrie:
- DI A - hipocoristic al lui Dimitrie, conform bulgarului
DI A,
femeialuiD/ O(p.172).
Gninion, pentru ca Dima n-a avut rabdare s5 a$tep_te pe urmasii
lui Asparuh, Krum, Teryel etc., pentru ca numele a aparut in
Iliada, ceva mai de multispr, §i era un trac frigian, astfel: »Unchi
al lui Hector $i fratele mamei lui Hector, anume Asiu, feciorul lui
DI AS, un locuitor de pe malul raului celui frigian, Sangariu
"(Iliada XVI, vers 688-690).
- ASIA ‡ bulgar Asia, (p.39).
lar zbfrci, ca nu ne lasa Homer: ,,Gemu darsi-n coapse izbindu-se
de ASIU, hirtacianul huli ca un om care-?/ iese din fire: prea te-ai
facut tu, Zeus, acum iubitor de minciuna".
Oare Homer nu trebuie citit decat de elevii cursului elementar?...
Blonzii daci - plavi, flahi, vlahi
Chiar numele de Valah are mai multe emlicatii, care mai de care
.savante".
§aineanu: »Nume ce germanii §/ slavii 'l-au dat romanilor2,
Plural:
numele romanilor siavizati in oravia §i Croatia - cu valah
desemnau
popoarele tnvednate neg'ermane (celti §i romani). De la dan$ii
trecu la
slavi Valahu, Vlahu, om de origine fomana. Italia sau Valahia,
unde
rus. Volohu, grec modem Wanes, ungar Olah, turc Iflak. Valahia
f.
nume etnic slavo-german, dat unteniei, trecut §i la alte popoare
§i
admis odinioarS in limba noastrS oficialS".
Dic(ionarul explicativ il da drept provenit din slavul Vlahu.
Referi-
tor la cei din oravia, Tntr-un studiu Stefan ate§, definit drept
eel mai
important studiu, ca si in cartea lui Karel Radlec ,Vlasi ve Slezku a
na
orava", Praga, 1916, p.530. Vlahii erau foarte numerosi aici,
astfel ca
Biblia de la ulmutz, in 1418, consemneaza Epistola lyi Pavel catre
Galateni sub titlul ,,Epistola Vlahum" si nu Galatum. In Ardeal
sunt
consemnate Terra Blacjiorum (1222), Tara Hat,egului (1247),
Tara
Uaramuresului (1300). In oldova, Tara Brodnicilor, iar fn
Diploma
Cavalerilor loani(i cnezatele si voievodatele romanesti.
Dictionarul DE: ,,denumir£ sub care sunt cunoscuti romanii in
Evul ediu ", repetata Tn DER. In Dictionarul limbii romarie
moderne:
,,Nume dat pana la jumatatea sec.XIX poporujui roman de alte
popoare".
In afara confuztei, mai allam §i neadevaruri, denotand ce arata
in-cultura. Daci si romani ne numim de mii de ani. Poetul Publius
Naso noteaza ca romanii Ti numeau pe daci - ,,plavi" - pentru
culoarea blonda a paruluj lor (flavus-a-um = balan); prin
palatalizare a devenit
** N. edit.: Intr-adevar, pe toate cartoanele scrie: Jnstilulul de
—ingvistica lorgu lordan al Academiei Romane"!...
63
Ffahus, Vlahus. In sec.V, deci cu mult inainte de venirea slavilor,
intal-nim toponimul V—AHERNE (474) ceea ce ar insemna
Vlahesti; in 578, numele regelui Vlah arata continuitatea acestui
etnonim, pe o arie geo-grafica impresionanta. Varianta cu V -
betacizat apare de timpuriu: Ba!ak(sec. IX), Blakumen (sec. XI),
Blakima Balakaia (1120), Bolohov (1150), Blakorum (1224),
Bolohovskaia zemlja (1421). Pe tentoriul nos-tru de azi Vlaja
(Cluj), Vlahii (Constanta) Vlasca Jllfoy) Vlasceni (Dam-bovita),
Vlascut (Arges), Vlahija (Harghita)... etc. Dar iata ,,in afara :
Jugoslavia: vlahoberg (fn Istria), Vlahi (mai multe sate) Vlaov,
Vlasici, ylasca (toate in regiunea istro-roman^), alaturi de satele
Ru-
meni, Rimania, Kapela, Vlasca, Vlascovo, Vlaska ala, Vlaska
katun,
Vlahovi, Vlasi, Valachycsa, Vlaska-Voda etc. In cronicarii
bizantini
apar localitafile : Batrana, —up, Draculici, Katunari, Kornusa,
Stupari,
Cuma, Porcina, ut, Ursulec, etc.
Grecia: Vlachokerasia (in Arcadia), Vlahoiasi, Vlacho-Clisura,
Vlaho-livadi, Vlachqs, Virtopi, Curtesi, Nicolita, Furca, Breaza,
Armata,
Baiasa, Fiorina, Fetita, Castani, Osani etc...
Albania: Vlah'intta, Vlahina, Vlahovo, Vlahani, Vlaho-Psilotara,
Vlah Gorangi, alSturi de sate precum: —arga, la Virtopi, Colonia
Armei,
Fieri, Poiam, Ardeni, unde locuiesc §i azi romani;
Bulgaria: Vlah- ahala, Vlasbordo, Vlahi-Bunar, Vlasko selo,
Vlasi, alaturi de toponimele: Haiduci, Funda, Colibi, Katunica,
psa,
Troian, agura, Cercelat, Cufurica, Banisor, Pasarel, Vacare\,
Bucium,
Peris, Satra, Catun, Roman etc.
- Cehoslovacia: Bella Valaska, Vlascova,
Vlanovita, Hora
Valasica, Valaska, dar si altele, precum: Staul, —ak, Peste', Barbat,
Cerbul, Brusturi, Sekatura, Soimuf, Strunga, Bradul, etc.
Polonia: Bolechow, Woloszyn, Wolosianka, Woloszata, ca si
agura, Rorunda, Baltagul, Capul. Cerbul, —eurda, Niagra,
Troian.
Ungaria: Olahpatan, sau Wlachov, Vlehovce, etc.
Iata un teritoriu vast, care cuprinde statul Burebistian fi arata prin
toponime cine erau acolo primii locurtori, si mai dies ce limba
vorbeau mai inainte de venirea hoardelor migratoare aduse din
Asia de bizantini si de catolici, mai tarziu Interesant este ca ai
nostri nexperti", desi se plimbS peste tot, nu observa ceea ce nu
cere 9 stricta" specializare in lingvistica, stiindu-se ca un toponim
nu poate fi modi-ficat dupa bunul plac. Un exemplu simplu ar fi
Brasov. o yreme a fost denumit ora$ul Stalin, dar aromas tot
Brasovpentrufocalnici...
Nu mai amintim toate elucubratiile panslaviste si ne oprim aici...
Subminarea statului roman -prin... dicfionarele Academiei!
Subminarea si distrugerea unei culturi nationale se face din
interior, prin ocuparea punctelor de comanda de indivizi certati cu
morala §tiintifica, care denigreaza cu obstinatie adevaratele valori.
Acest aspect se va putea urmari in cele ce urmeaza ,,sine ira et
studio". Cocotarea unor false valori se face Tn timp. deliberat,
me-todic. subminand marile noastre personalitati, puse la index
din varii motive, precum Cantemir, Eminescu, Ha$deu, Nicolae
Densu-sianu, care nu mai sunt demult studiat^ci comemora(i...
Avertismentul dat de Eminescu in'Scrisorile sale celebre, si,
explicit, in a doua (,,De ce pana mea rdmane in cemeala, ma
fntreb/7"), este eloc-
64
vent pentru cercetatorul de bunS credinta' si analiza sa este
perfecta. Cel mai malt for, Academia, a promovat iira §i dispretul
fata de propriul popor, de adevaratele safe valori. Falsele
dictipriare neconcordante sporesc confuzia termenilor
fundamental! si babilonia sporeste In propor-tie geometrica.
Ultima batjocura - culmea, reeditata recent! - este Dic-tionarul
explicativ al limbii noastre, ce incheie batjocura lui Cihak,
combatut la vremea sa de Hasdeu dar neluat Tn seama de nimeni...
Ce afla de acolo elevii si studentii? Ca limba romaneasca este o
lada de gunoi in care migratorii ne-aii lasat cuvintele de baza, ca
2/3 din fon-dul principal de cuvinte sunt slave, ca jumatate din ele
au origine necunoscuta, deci nu sunt creatia noastra... ca nici un
cuvant de al nostril n-a patruns In limbile celor din jur...
Un asemenea subiect merits un studiu aparte. Brambureala
dic-tionarelor editate la noi constituie puncte de sprijin aje
propa-gandei antiromanefti, urmarind subminarea statului
national, leri §i azi. Daca in §3ineanu* mai auzim de cuvinte
straromarie, ele dis-par cu totul Tn DEX-ul lui Coteanu. Am aflat
de undeva despre AETICUS HISTRICUS, dezvaluit de istoricul
V.Nestor ? Nu.
Teoria vidului dacic §i falsul prin omisiune
FalaUl prin omisiune functioneaza perfect, ieri si azi. Ca DACIA a
fost locuita de la aparitia omiilui p dovedesc izvoarele arheologice
ce exista cu prisosinta, numai ca nepriceperea amanuntului ca
tracti erau denumirea mitica a dacilor a presarat incertitudini pe
care le tot vantura denigratorii de neam si limba cu obraznicia lor
caracteristica...
Teoria vidului dacic sterge, de pilda, pe autorul unei cosmografii
din secolul V, iar furia anticrestina ateista sterge din istorie ierarhii
yietii bisericesti, cand arhiepioscopia Tqmisului, vechea noastra
capitala, avea un dialog permanent cu marii teologi, precum
Vasile eel are, loan Chrysqstom, Auxentiu de Durostprum,
Satiros din Callatis {sec.Ill a.H), Hercleides —ambos, tot din
Callatis, caruia i se atribuie o carte despre Viata lui Arhimede, ori
Istrqs, autorul unei carti despre tragedie etc.
Nu este un secret pentru nimeni ca de stiinte se ocupau prelatii,
care-si schimbau numele reale prin simboluri jtiute numai de ei, de
casta 10. Acest Aeticus Histricus a cutreierat intreaga lume,
Europa, Asia, Africa. Peste 5 ani traieste la Atena, apoi Tn Spania
fiind negutator de pietre scumpe si aur, filosof, etnograf, geograr,
explprator, medjc. El va trace prin Armenia, la portile Caspice,
Alania pana la area In-ghetata.Nu va ocoli esopotamia,
Izvoarele Gangelui din Himalaya, cu 6 nava de constructie
proprie, pana in Ceylon. Exploreaza Babilonia, Arabia, Egipt,
—ibia. Textul .Cosmografiei" nu s-a p§strat dec&t Intr-o forma
destul de abreviala, dar informatiile sunt de mare pret pentru
cercetatorii de mai tarziu. S-au facut du'p§ ea numeroase copil
care au circulat, Una a ajuns si la Isrdor de Sevijla, care, pe baza
ei, face lucrarea enciclopedica sub numele ,Etimologii". Alt
exemplar este
* N. edit.: —azar §aineanu (1859-1934), lingvist §i folclorisl,
evreu din Ploiegti, militant pentcu iudaism. De^i, pana In 1901,
cand a emigrat in Franta, nu a putut obtine cetatenia romana, a
debutat cu articolul ,,Elernentele turce^ti in limba romana"
(18E15) §i a incheiat (In Romania) cu lucrarea Jnfluenla orientala
asupra limbii si culturii romane" (1900). S-a casatorit cu fiica lui
Ralian Samilca, editoRil sau. DupSemigrare.ii vainvata§i pe
francezi cum sa vorbeasca...
65
folosit de presbiterul Ironim prin secolul VIII, care ha$ureaza
pasajele neconforme cu dogma Evului ediu apusean. Copierea
celor o suta de pagini se face la scoala de manuscrise de langa
catedrala din Freising-Bavaria, In timpul arhipastoririi lui Arbea
(764-784), q copie pastrandu-se la biblioteca public^ din —eipzig.
Importanta cartii lui Aeticus Histricus este subliniata si In secolul
[X. de catre Hrabanus aurus benedictinul, care li arata §i
ba$tina, Histria. Pana m sec.XVI erau 40 de varfante ale copiei
initials a cartii intitu/ate ^Cosmografia". Totodata, cuprinde un
alfabet sui-generis 'cu 22 de litere. Ce este interesant? Ca reface
sigla noastra, ce va fi evidenta la Cham-pollion, sj de mare sprijin
scrierii hieratice, etapa cruciala Tn cunoaste-rea adevarului nostru
trecut.
Bulgarii §i ungurii se cred... olteni !
E timpul sa intrSm Tn fondul problemei, dezv^luind ignoranta
celor care ,ne fac legi 5; ne pun biruri, ne vorbesc filozofie", cum
scria cu dezgust marele nostru Eminescu. latS un cuvant simplu;
BANAT (Ban+at), precum 5! Cnezat, Tar+at, Voievod+at etc. din
substantiv + sufixul at. —a fel Duc+at, arquis+at etc. Ei bine,
cuv^ntul BAN, desi evident Bania e Tn pltenia, e considerat de
Emese Kis ca fiind ....de origine maghiarS indiscutabil8"(\SQ ,
100). Cunoastem toate tertipurile maghiare, dar sit vedem replica
oficiala prin dicfionarele noastre, care ar trebui sa fie Clare:
‡ Dictionarul limbii romane contentemporane (D—RC):
nTitlu de dre-
gatorie: aj purtat de dregStorut delegat de regele Unganei, cu
adminis-
trarea unor provincii: Croafia, Dajmatia, Severinul pe care $i-l
adaugau
la tituiatura ?i Domnii TSrit Rpmane§ti, dupa ce au luat in
stapanire, in
sec.XVI, Cetatea Severinului; b)($i forma de mare ban) titlu
purtat de
dregatorul delegat de domnul Tarii Romane§ti cu carmuirea
Otteniei;
mat tSrziu) titlu purtat deprimu) bpier in rang (numit ban at
Craiovei),
care /$/ avea repedinfa la Bucuresti §i se bucura de o autoritate
notninaia
asupra Olteniei; c) mlu purtat de dregatorii delegati cu
administrarea
unorjudete, ca de exemplu, ehedinti, Tismana etc. {D—R—C, I,
p,193).
‡Dictionarul limbii romSne modeme: ,,(inv.) Titlu de dregator: a)
(§i in forma de mare-ban) titlu purtat de dregatorul delegat de
domnul larii Roma-ne$ti cu carmuirea Olteniei; (mat tarziu) titlu
purtat de primul boier in rang in Tara Romaneasca (numit ban at
Craiovei); b) titlu purtat de dregatorii delegati cu administrarea
unorjudete oftene; c) titlu purtat de dregatorul delegat de regele
Ungariei cu administrarea unor provincii "(D—R ,66).
‡Dictionarul encicfopedic roman: ,,Dregator maghiar insarcinat,
din secolul Xll, cu conducerea unei regiuni de granfya". Dupa
inlrarea Severinului in componenta Tarii Romanepti, dregatorul
acestei cetafy a luat titlul de ban. Acesta 'apare pentru pnma oara
in sfatul domnesc in timpul lui ircea eel Batran (1386-1418). El
a devenit un fel de guvematqr al Olteniei. Incepand din 1761,
banul a fost refinut la Bucure$ti ca sfetnic al domnulu1 $i inkxuit
la Craiova cu un caimacan. In oldova, dregatoria este
consemnata documentar din secolul al XVIII-lea" (DER, 1,288).
‡ Dictionarul explicatiy al limbii romane: j) Guvernator al
unei re
giuni degranita din Ungaria feudalS 2) Titlu §i funcfie de mare
dregator
in Tara Romaneasca dupa sec.XV; ($i fn forma de mare ban) titlu
pur-
tat'de boierul ce guvema Banatul Severinului, apoi Oltenia, Cel
mai
malt rang boieresc; persoana care detinea acest rang" (DEX,72).
66
‡ icul dictionar encyclopedic: .,1) Din sec. X, la slavii din sud,
titlu purtat de unit demnitari cu atributii politice, administrative,
judiciare §i mili-tare; 2) Din sec. XIII-XVI in Un'garia, dregator
regal, conducatorul unei regium de gran/fa"; 3) In Evul ediu fa
Tara Romaneasca: reprezentantul Domnului in Oltenia, din sec. al
Xltl-tea pana la 1831 (§i in forma de mare-ban) a fost primut
demnitar dupS damn in ierarhia dregatorilor. Vreme indelungata,
Bania a fost apanajul familiei Craiove^tilor. Din sec.XVII, in
oldova dregStor domnesc; persoana care avea titlu de ban"
( DE.96).
Sjji vedem cum stau lucrurile la unguri despre BAN:
Tn .. agyar ertelmezb kezisetar": »Guvemator insarcinat cu con-
ducerea unor regiuni din sudul Ungariei, intre sec. XII-XVI. Dupa
1867,
tittul se. acorda si sefilor guvemelor autonome
croato-stovene-dalmate'.
In ^ magyar torteneti etimologiai szofara": 1) 1116 - Functionar
superior regal al Croatiei, Slavoniei §i Dalmaliei; 2) 1233 -
Guvernator
al limeselor sudice; 3)' 1535 - Comandantii uhor celati de
frontiera; 4}
1644 - D9mn ( nytesz, I, 236).
Punand cap la cap textele, observam inadvertente. intre care:
- —a slavii de sud titlul BAN e cunoscut din sec. X, dar la
noi se
spune ca este numai un titlu purtat de dregatorii maghiari din
sec.XII...
Apoi, diclionarele maghiare spun ca titlul era pentnj regiunile
sudului,
iar ale nbastre nu precizeaza nimic. Apoi, cand apare titlul?
Inainte
sau dupa ce e luata cetatea Severinuluiy Cercetarea de fond arata
ca
este mult anterioara venirii slavilor In Balcani. Cuvantul este
neclar
lingvistilor ce ne pricopsesc cu inadvente flagrante Tn §tiinta.
Unii ti
dau origine slava, altii maghiara, iar'ungurii il aduc din sarho-
croata, De unde? De la AVARI...
Statul lui Burebista avea... multi ban!
Harababura este perfects! Saltimbancii nostri fac... stiinta. ?i, iata
ca acest termen este raspandit Tn toata tara, dovada vechimea sa:
Ban, Bani§or'm SSIaj, B$ne§ti lArad, Dambovita, llfov, Prahova,
Valcea, Suceava, Vaslui), Baneasa (Constanta. Galati, Neamt,
Teleorman, Bucuresti), Bania Tn Caras-Severin, Bantya Tn
Hunedoara', Banu in lasi. Apoi, nume topice cu tema BAN avem
Bane$ti fTn oldova, raionul Telene§ti), Septebani (raionul
Rajcani), Doibani (in raionul Dubasari), toate Tn Transnistria.
Deci, toata Dacia tl are. Dar si este atestat de la 1213 Salaj, cf.
Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania (de Coriolan
Suciu), desi e mult mai veche localitatea... —a Dictionarul
onomastic roman, al lui N.A.Cpnstantinescu, apare Tn 1205. Cele
de mai sus atesta sudul Ungariei? In sudul Ungariei este Salajul?
Ce are el comun cu slavii sudici? Poate numai Banisor, de langa
Sofia, comun cu eel din judetul Salaj. Iar realitatea este alta-
Banisor (BAN-Hsor) Tntr-o regiune unde mai aflam nume de
locuri romane§ti, precum: Barbatita, Gurguliat, Kornul, Pasarel,
Purcenica, Vacarel, Vlasi, Cornita, Vlasca, Ursulita, Cerbul,
arul, urga§, Singurel, Bucina, Haiduci, Kolibi, Kufurita,
Bucium, Satra etc...
Nici bulgarii nu se lasa mai prejos Tn falsuri lingvistice. Iata ce
scrie Ivan Petkanov (—'element roumain dans les "langues
Balca-niques): ,,Banisor - nom de lieu, par exemple un quartier
dans I'aire septentrionale de Sofia porte ce nom"
(DRO ,3,p.l36). Numai ca el da §\ cum s-a format acest cuvant,
pornind de la o tema fals§. El zice:
67
Jatin Balnea, bulgar banja+sufix romanesc. De ce e fals? Nu-i
spun nimic cuvintele.din jur, care sunt romanestj? Cum un
feminin are denvat masculin??? In ce limba? Normal arfi tost
banjisoara-banisoara. Fone-tica este siluita de acesti falsificatori si
nu rhai intramtn amanunte, nu folqsesc nimanui. Fals ordinar! Un
Banisor apare si in Jugoslavia, Tn regiunea Kraziste-Vlasina (cf.
Rosetti, IR—,432). Acolo are Tn jur: Crucita, Negrisor, agura,
Kormatura, Kornisor, Kqmet, Taor, Rotunda, Durmitor, Cipitor,
Visitor, Romania, Vlasi si afte zeci de nume ce sunt romlinesti,
deci apartin limbii adamice.
In Cehoslovacia: Banauti Tn fostul cqmitat Zeplin, Banova Tn
Trencin, Banreve Tn fostul comjtat Corner. Si, tot Tn context
toponimic
romanesc, precum: Albul, Arsita, Bradul, Brustura, Balta,
Cerbana,
Gaura, Corbul etc... '
Dream m Polonia, cu: Bannica, atestat Tn 1549, ca si eel din
Hune-doara, Banicka, ca si Banica din 1563, unde Stefan etes
am infeste 112 sate romanesti, Tn regiunea Sambor 97, Tn
Przemyeal 72, Tn Belz 25, Tn Halici 17 si alte 6 Tn regiunile
Sandecz si —ubaczeo. Nu mai vor-bim de cele nord-carpatice.
Dup§ N.DrSganu, atestarile Tncep din 1210,
aghiarizarea §i bulgarizarea vlahilor
Sa vedem sudul Ungariei. Numele sunt maghiarizate literal, dar
sunt cele romane§ti, ca si eel de la frontiera austro-iugoslavS. Cu
slavii lucrurile sunt clare dupa 888, cand se introduce Tn biserici
ritul slavon. Pana atunci era latina de baza. Inlocuirea latinei cu
slavona o aflam din marturiile lui Paisie, la anul 1150, Tn
Carst-venik de la Buda, unde citim: fParintele Teofilact a invitat
pe fmpSratuI Asan ca sS treaca fn Valahia, sS o cucereascS si sS o
cureje de eresuf rornan, care atunci stapanea in ea. Asan s-a dus si
a supus ambele Vlahii sub stapanirea sa si a sHit pe vlahi, care
panS atunci citeau in limba latina, sa lase marturisirea romanS §i
sS nu mai citeascS fn limba latina, ci in limba bulgarS si s-a
poruncrt ca aceluia care va citi in latina sa i se taie limba §i de
atunci vlahii au fnceput a citi bulgare§te..." (RTO.593).
Dupa loan Bogdan, documentele unguresti nu vorbesc de
voievozii romani decat de la jumatatea secolului al Xlll-lea
Tncoace (p.106)... Voievodatul s-a Tmprumutat Tntr-o epoca cu
mult mai veche si aceasta trebuie sa o punem fnainte de venrrea
ungurilor, Tntre sec VI-IX (ibid.176). Dar, cum slavii nu au state
pana fn sec.VII, Samo (623-678), Uniunea celor 7 triburi
(sec.VII), Slovenia (Tn 630), acedonia (Tn 658), este clar ca nu
poate fi vorba de un Tmprumut de la slayi. ai mult, conducatorii
bulganlor se numeau hani, nicidecum bani, voievozi, ori la noi
hanatul nu este cunoscut. Cea mai tarzie mentiune a banului este
din 1478, cand Rayn \yayvoda Tn Caransebes era si viceban al
Severinului (Bogdan, p. 172).
Ban - un print din sudul Frantei...
Vom mai derula cateva date certe. Astfel Tn anul 1335, ‡curteanul
Dionisie este ,,maqister si banus de Zeurino" (p.t69); Tn 1241, Tn
cronica persanului FadJ Allah Ra§id-od-Din sunt amjntite luptele
lui Ordu (con-ducatorul hoardei din timpuF invaziei tatare), care,
tfecand prin tara llaut (Oltului) a Tnt^lnit pe Bezeren-ban §4 l-a
batut. In 1240, Tntalnim pe —uca bano de Scevrin, Tn 1233 aveam
j)rincoipe militiae paganorum
68
nomice OsoA", Tn Banatul timisan (RTO.261). ai sunt atestati
bariul Simion din Bistri^a-NSsSud, caruia Andrei aljll-lea, rege
ungar, Ti con-fisca mosia de la Saploc (Onomastica,111). In
onografia, almanah al Cfisanei, Aurel Tripon arata ca, Tntre
1201-1205 si anterior, aici g§sim pristalzi si bani romanesti,
yoivozi ca Pavel voievod, pe voda conte Sobqzton, satul cneazului
(Villa KenezH, AC, 17).
Inca Tn anul 1261, Voievodatul Transilvaniei avea Tn frunte pe
banul IRNERIUS (DIRI, I, 112 etc.). In sec.XIII, banatele devin
voieyodate. —imba are §i femininul de Bana, care e toppnim si Tn
Ungaria si Tn sud, la arpmani. Or, aromanii nu au suferit nici o
influents maghiara, iar slavii imigreaza Tn sec.VI-VII Tn
Peninsula BalcanicS. CuvSntut are o arie larga, In provensala, Tn
sudul Franfei, cu sensuri de: proclamation, tyrannie, convocation,
amende,jpeine etc, ce Tn maghiar§ sau sarbo-croata', nici nu
exists. In franceza are fi sensul de prinf, apoi banal, al banului,
caracter monosilabic al limbii noastre.
Dar erorile lingvistice au un \ar\\ mare. §i, ce aveau avarii cu
apusul Europei? Sarbii vin in Balcani fn sec. IX, din mun^ii Kos
§i Durmitor, iar centrul teritpriului sSrbesc se afla pe valea
Ibarului si a —imului. pe cursul oravei apusene, un adapost
natural, dupa care se extind. Tn 1403, primesc de la unguri
capitala lor, Ora§ul Alb, cand recunosc suzeranitatea maghiarS,
sub §tefan —azarevici. Sigur este vorba de BE—GRAD.
Cat de Bajan de la Ban, avar, nici nu poate fi vorba, pentru ca
avarii erau condu§i de kagani, nu de bani... Or, latinrtatea noastra
cu reverbe-rafii clare Tn apus este evidertta tuturor. Oar AI.Graur
TI crede ca venind din germanul Bana - interdictie, dar aribanul
dumisale are alte sensuri (proscriere, anatema, interdictie, vraja,
farrnec etc.) Tn engleza Tnseamna izgonire, anun^area publica a
unei cSsatprii etc. Nicaieri print. §i Tn per-sand banul are sensul
de pazitor, semantism apropiat de neolatine.
De altfel, efigia banului era imprimata pe monede, circuland fn
Banatul respectiv, la fel cum ducatul, sau marca Tn marcile
germane, francul Tn Fran^i etc. Tntr-un text din Nicolae Olahus
se menflona: , aijos de podul lui Troian se afta cetatea
Severinului, impreunS cu alte trei care depind de ea: Or§ova,
Peth, ihald. Carmuitorul lor se numea Ban (Banusf, amintjnd
maiJos §i termenul Bantum, Banat deci (Olahus, 128).
iron Costin mentioneaza: ^..mai sus de untenia, Tara
ehedinfului". §i mai departe: aBanul ehedinfului are steag §i
muzicd ostaseasca si o pecetie deosebftS in dependence de domnii
munteni" (Costin.l .23Q--231).
Prezenta lor este in nord si sudul Dunarii. lat§-le: Timisean,
Severin,, Olteniei, ehedin^ilor, Craiovei, sSrbese devenit
Voivodina, Banatul'Bosniei, Rama (Hertegovina), Banatul Knrn,
de Ozora, de So, de Kucevo, de acva etc.
Ungurii vin fn Banat Tntre 1002-1003, cfnd era conducator Gyla
(Gelu). Numele ungar al Banatului azi e Bansag, Tnsemnad
,,Do/er/e", deci nu de Banat. Tn cronicile medievale forma era
Banatus, nu Bansag. Sarbii vin fn Banat fn sec. XV. Numele
sarbesc e Banat, nu Bansag, pentru ei Cehii §i slovacii vin, ca §i
bulgarii, fn sec. XVIII. Dupa Pasarovits vin svabii. Tofi
noii-veniti numesc Banat, nu Bantus, demonstrand vitalitatea §i
vechimea termenului ro-manesc. ai curios e ca forma
ungureasca Bantusi, e atestata abia Tn 1765. Pentru cine stie
maghiara e clar ca putea fi Bansagi, dar nicio-datd Bantusi. Si fn
aceste teritorii, elementul romanesc s-a bucurat de Jus valahicum"
(Tn turca .cema'at-rEflakan").
, . 69
Cronicile vechi consemneaza pe romanul lacob Garliste, Tn 1487,
ca vine Ban al Bosniei, ceilalti cnezi... mcepand cu sec.XIII. Oar si
atunci mai erau consemnati, Tn hrisoavele vremii, banii: lula,
—uca (1233), Stefan (1243), Oslu (1254), Ponith (1266), loa n
(1238), Teodor, ihail. Titlul de ban al Slavoniei dispare din acte
Tn 1224, al Bosniei Tn 1251, al Dalmafiei Tn 1254. Din
Transilvania Imerius, la 1261.
...§i fn Franfa exista termenul Banat, pastrat pana azi Tn
De-partamentul Ariege, arondismentul Foix, cantonuf
Tarascon-sur-Ariege. Deci, nici o Jegaturd cu limba slavS sau
maghiara, pentru ca mai apar Ban-de-sept, Tn departamentul
Vosgilor, Ca si Ban-sur- entre. Alt termen derivat e Tn francezS
Banlieu (espace d'une tieu autour d'une ville ou s'exercait le droit
de ban), care aminte§te de Banlocul timigan. In Grande
Encyclopedic, termenul Banlieue pare descris astfel: ,,Des le XI
siecle en rencontre dans les actes des mentions de ces territoires
avoismantles villes".
Toate povestile porrresc de la analize fabricate de autorii de
,sfS-raiace" precum Graur, care crede ca nu e romSnesc, ca
trebuia Ban latin sa dea Ban. Bucuros de isprava, crede ca a
lichidat cuvantul din limbS. Cat de savant e Tn lingvisticS, se vede
clar fara ochelari de cal K..
lorgu lordan: ,,Romanii sunt... bulgari! "
Daca Tn scrierile lui Graur mai aflam si lucruri bune, adevarate,
insul dovedind Tn general instructie solida, copie a celei franceze,
la lorgu lordan ignoranfa Tsi da mana cu mitocania zarzavagiului
bulgar. El, poate nici nu stie ca bulgarii (b<v) sunt din fire Volgari
si bulgari.
Ne vom referi la opera^sa de Bmaturitate" numita: -aDicfionar al
numelor de familie romSnesti *, cSreia ^rafic nu i se poate repros^
nimic. nCarte de mare eres pentru .tofi romanii" (Editura
Stiintifica sh Encidopedica -Buc.1983), unde scrie Dornnia Sa
Tnca din introducers aCred calucrarea de fata are o
anumitS portan^, fn primul rand prin bogStia numelor
fn-registrate". E vorba de 33.500 de nume culese ndin totrelulde
izvoare". Unde, formal, numele romane§ti ar ft cam 51,72% dar,
mai amanuntit, se va ajunge numai la 3,67%, iar fara derivatele
lor, la 2,33%.
Ce vrea sa spund indirect acest ,,savant" de tarabi? Ca limba
romana nu este creatia noastrd... Oaca avem Tn vedere ca limba
romana b vorbesc cam 30 de milioane din tara si din afara tarii,
constatSm ca e doar o lists cu nume de familie. —ucrarea confine 'o
bibliografie anacronica, depa§ita de mult (Studii, ll.p.7;
Dictionarul Transilvaniei, Banatului si celorlalte tinuturi alipite,
de C. artinpvici si N.(strati; Clu) 1921; Andras
Ker^ny-D/e\personnamen von Dazien, Budapesta, 194i etc.).
—ipsesc izvoare mai autentice, precum Coriolan Suciu - Dicjionar
istoric al localitSfilor din Transilvania, yol I si II (Buc.1968);
Fontes his-toriae daco-romanae, 4 vo[, de Emilian Popescu,
Jnscriptiile din sec. IV-XIIIdescoperite In Romania" (Buc.1967);
Jnscrippile Scytiei inor", Tn mai rnulte volume, ca §\^hflstria"
de V.Parvan etc.
El mai scrie, tot Tn introducere: Ä... interesul eel mai mare.pentru
lucrarea de taja fl prezintS, cum am mai spus, numele autohtbhe.
$i aceasta pentru ca sistemul lor st& ta baza celor romSnesti, sau,
mai precis spus, a continuat s3 se aplipe de lamceput pana astSzi
fSrS intrerupere" (p.10^. Aminteste pe'Decebal. In rest, numele
autohtone surt|,RJx|aguse .gtrairie fjnu,mai sunt autbhtone.
Saevidenfiem'igndiranta^^ respectivului limbist:
i

i

li  l 
lB
j 




 l^i

i 

i i
t
 i l




t
li 
 lt
i 

i lBitiC 
ti

l
l
l jl
l
il
it

i ii
i lt
i


 ltii
i
i lti

  t

ii ii t
it
li
 i i
 t

l tii
i
ti
 ^

 it l

t



ji

iti i
 t

  i l 
l ti   
i i lt



jl i
i ii
i 
i

i


 
B
ii!
"
iB
i
l

i 
l
 
ilt

iti lB
i
ti i


l iB
i

 t
i



t#
t
 
i


i 

l
i  





i

l
iCl
i
t  


i ti
t


tt
"
i

l!$%$ lj!$&%  
l
B
i
i i
iB t
i

l
 t
t l
lB t' i  
t

 

 
  il
 l 
(
 

l


 )B l
l 
"

i  l
i
 i

l
' i * 
+it l
  ,
i i- i-.
ii 
ti l i
l
 i'i il i
l i l 
til
' i  i 
it

i
iilil

i i

i
il


i//t/C

 l
l
 /t
0
it
 
 l
ii  l t i

ll ii 
/
.B.C

 
t l
 +i 
.. t iRi
i
t l

ll i1l
i 
+t  
iR lR
 
t
ii


l
i/lt

 
i/i 
i1tlt l

 (&!).i i 
+it l
2
t
l
it"t t j


t

 iti t
i

i it l


3' i 


 lt
i
 i
 


i li
i
l 


i

i ii it li

*tit
tt
4 i
t l t
i!$
Riil i0


i/"

itl i.l
+
#


tC 


l i"


i

it l 
 i 

il
ii.

tt
li5it
j l

i :.j+
il6t
i
i 
t
ti


iti lil
ill i#
iii

i
#-i

 .'R5"(C4\$7).l
+


 
l

tt

#
ii ll i#
i
ii
l i
iiii
tt


ititi
i.
/ 
ili  i l


i
it


i t l
l ili!
iit
 lt
2t
 


l

i(t

%$8)lti li 
i 
B l
9li ti



  
 



iilti l l l 

 t

i i

 l



(!!) 
ii(!$$7) 
i(!8&)
t 
  
ii
B
 l ii.

lititjl!%

tt

ignoran^ desavarsita, a vrut sa-\ iaca pe conationalii sa\ bulgari
cultii Europe!!... P§na si Troia, ar veni de la Trq/'a, iar Veza sla la
baza lui Vezina, eel care apare la
71
Tapae, locul doi dupa rage, etc. ar malt, Papa ar veni din ap
(ungar) ce ar Tnsemna tata, lenes! Numai ca e atestat din sec. II etc.
‡Arma, din bg. Arma. Ce facem, Tnsa, cu ,,Eneida": ^rma
virumque canno"... -
9Asia, din bg. Asja, zice lordan. Ce facem cu textul din Jliada":
aGemu, dar si-n coapse isbindu-se Asiu hirtacianuli...)".
‡—a lorgu lordan, Aurel si Aureliu sunt neofogisme. Numai .ca
Aurelus apare Tnr inscriptiile dacice din sec. II, deci nici vorba de
cuvinte slave...
‡Ce/ mare, traducerea ungurescului Nagy, zicea dumnealui. Numai
ca Nagy, adjectiv, corect Tnseamna mare, nu Cel mare. —a fel Kis,
eel mic, pa scris cu ortografie germana, Kisch (p. 109).
,, oldovenil - bulgari asimilati " !?
Incolo, numai minuni, Tn sens de trSznai, pe care le fac cei
necrescuji la minte. lat§ c§teva: FSgSras - Fogoras, arin, arina,
din bg., rus, ucr. Dar ce facem cu arinus, atestat inca" din 97 e.n.?
Nichite, Pacea, Paul. Stop. Zice ca tot una cu Pavel. Chix! Ce
facem cu Paulin de Nolla, cu.topontmul Pautimandra din Balcani
(553-555)? Timar (iu) - unguresc, dar ce facem cu raul din nordul
Italiei atestat de Virgiliu Tn Eneida? Peste tot, aburi de ignorant...
Chiar, die lordan, mat existati? Eu am dat examene cu unul numft
itu Grossu, care nu avea nici capacitatea. lorgu^lordan ce studii o
fi avut?...
Unde bate smecheria lui lordan? In subminarea unitSfii statu-lui
national roman, si iata cum. Pentru el ,,escu" nu exists Tn Ardeal.
El rupe Ardealul de contextul romanesc (tot cu erdelu o tine
gjngayul Tn prrcepere), Adeci, fiii luis Ion nti se puteau numi
lonescu. tl scrie: aExemple de acestfel, pentru escu n-arn Tntalnit
§i cred ca nici nu exists... pot parea aproape... a6surcfe"(p.17). ai
departe susjine: aautorit^ile de pe vremuri, din regiunile, de peste
munti, suprimau aceastS finala cand fnregistrau numele
fomanesti"(??). Ce spui Fran{? N-ai auzit de maghiarizarea
numejor romSnesti?! §i de ce nu te uifi Tntr-o carte de telefdane,
acolo te saturi de Pope?ti si lonesti, lucru simplu ? Ori, daca tot ne
plimbam prin lume, de ce nu ai citit lista de pierderi ale fostului
Imperiu dualist, ca si dintre iobagii sec XVIII?
Aveai si anul naslerii si numele Aldescu, Avramezcu, etc. pana la
Ztanenezku, Vakarezku, etc. ai are el ceva strSmb si cu Heanu ".
§i cu sufixul oltean ,,oi", zice el, neaflat Tn oldova si untenia.
Fats ordinar. C§nd nu mai are ce zice, o da pe Bslayona
bisericeasca, bulgara". Ciocul mic, farseur ordinar! Chiar n-ai auzit
de: Jiogy magyaros'nsuk a vezetek neveket" (Cum sa maghiarrza'm
numele de familie). Poate, aturici, noi romSnii, pe ce te^am plStjt?
Dar sa vedem ce perie mai lahseaza ,,expertul". Iata alta, fara
echivoc.
,Q situatie asemanatoar& m ce priveste antroponimia devenita cu
timpul romaiieascS (Tnarnte ce-o fi fost?, Tntreb eu - TD) intalnlm
in Olte-nia §i untenia, cu deosebire In regiunea de §es a tor. Aid
avem de a "fece cu nume bulg3re§ti, maifarsan3e§ti, care se
explica prin simpta ve-cinatate a romanuor cu populatia de limba
slaya. Trecerile dintr-o parte in cealatta a teritoriului scaldat de
ape/e Dunarii dateaza, cu unele intreru-peri, inca din epoca romana
(p. 15). Intocmai ca si in nordul oldovei, si aid populatia
asimilata cu timpul de catre roman/ si-a pastrat, in parte, limba
roafemA £ vorba de bulgari si de catevajudete muntenesti": (Ce
72
spui, lordane?! - n.T.D.) Un cititpratent §i deprins S3 mediteze in
legSturS cu lectura are impresia ca asista la procesul de asimilare a
populajiei straine la origine, Deoarece, am fScut din fugS un fel de
comparable fntre nordul oldoyei §i sudul unteniei, mi se pare
logic sS relev ceea ce up cititor temeinic n-aravea nevoie sS afle de
la mine, cS fq$tii ucraineni din judefele de odinioarS Dorohoi,
Bpto§ani, Falticeni, §i la§i, nu s-au gandit, eel puf/n a§a apare din
informatiile care te dau uneori, cS pSrintii Tor sau bunicii au vorbn
alts limbS, pe care au uftat-o stramo§ii tor " (p. 15).*
lordan nu da nici o explicate, scrie: bulgar, rus, ceh, polon,
ungu-resc etc., cu nici un argument, drept pentru care nici nu mai
merita vreun comentariu. Gogorije pe care orice alogen le
Tmprastie, simple gogosi de tufa... a intreb, de ce 'nu ne-am
botezat copni Asparuh, Tervei, Kormesi, Sevar, Tetet, Toktu,
Krum...Ormutag??? Cele zise bulgaresti sunt de-ale noastre, curate.
Aicl este numai o demon-strafe de iresponsabilltate stiin^ifica, o
politizare absurda.
,,Eminescu - nume turcesc" !?!
Eu mai amintesc doar ultima mizerie. El scrie focos: ,,Ardealul, m
sens larg (cu includere §i a Banatului) prezintS si el un interes
deosebit din punct de vedere antroponomic. Aci condifiiie de viata
au fost altele decaf cele pe care le-a,m urmarit-rrjai sus, unde m-am
referit la cele douS principate ale Romaniei vechi. In consecinta, si
numele de familie prezinta unele particularity^ absente dincoace de
Carpafi..." §i vorbeste de ,,porecle" ce au la baza graiuri diferite
etc. Decl, una ar fi Ardealul, alta Jara Romaneasca si oldova.
Dar, Clca §i in Ro-. mania Veche avem... marl influente bulgare§ti,
ucrainene etc.
Oare acest savant de carton n-o fi auzit de nA magyar nyelv
torteneti etimologikai szotara" "m 3 volume? Afirmatia ca Ardealut
a depins de Ungaria vreme mdelungata e falsa. In 1526, Upgaria
de-vine pa§alac turcesc, iar Transilvania principal autonom. In
1688 e ocupata de Austria si Tncorporata statului dualist. Nu mai
dam nici un citat stupid, ci epncluzia: ,,/n afara poreclelor, numele
de familie roma-nestisunt de origine greacS si slava." (p.16).
In alta parte scrie ca numele lui Eminescu e ,,turcesc". HalaJ,
aferim!, ai urmasi si pe aici, pe unul oise, care face lingvistica Tn
piata, cu zarzavagiii! Eheu, fugaces Postume, postume...
Romanii - ,,slavizati" de... evrei
Alexandra Rosetti** a fost Tn cultura noastra up factor de pro-gres,
si una peste alta, cu toate erorile specifics epocii, a raspandit un aer
de bonomie bine calculata; stirpea boiereasca nu s-a desmintit.
Impatimit de adevdr, analist desavarsit, contestabil uneori, aura lui
este reala, benefica. —-am cunoscut personal cu ocazia examenului
de stat din 1962, cand semnatura Domniei-sale m-a denumit
profesor de istorie si limba romaneasca, meserie pe care n-am
dorit-o niciodata. Eu eram din jire un posibil matematictan, dublat
de parfumul poeziei de care am ramas lipit.
* N. edit.: ?nchipuiti-vi, repetam, ca Institutul de —ingvistica al
Academiei Ro-mane poarta numele acestui {efecttv) du§man ai
Romaniei!!!... **N.edlt:Deorig9neiudaJca.
73
Binemfeles ca §i el a dat gir originei slave, ca venind din limba
avara, cuvantului nostru fundamental de ,,BAN".Dar altfel, nu
pu-tea ml§ca in cotnpania lui Alexandra Graur* §i lorgu lordan*,
de-
spre.care am vprbtt anterior.
In §tiinta nu exlsta politeje, altfel gandind progresul ar fi fost
impo-sibil. Orept pentru care.la adapostui catorva decenn, e bine
sa spunem deschis si umbrele care-i marcneaza erorile, care-i
umbresc meritul.
E vorba de *ncaprovarzismul" specific unei epoci dictatorial, Tn
care stiimja deVenise servitoarea politicii. —a scoala de literature
de la Sosea, despre Stalin si problemele lingvisticii i-am auzit pe
Coteanu* si Finuta —eibovici* initial, pentru ca Tn bibliografie sa
aflu si o brosura sub titlul Jnfluenfa linrbilor slave meridionale
asupra limbii romane§ti (sec. VI-XHf, ed. Acad.1954, pe care o
regaseam si la CluJ, unde acad. Emit Petrovici* oficia alSturi de
Ion Pa'truf agonia lingvisticii noastre. Isonul era tinut de
Zdrenghea si Romulus Todoran & Co. cu ndovezi" ce puneau la.
index pe Cantemir, Hasdeu, Eminescu dupa schema lui Cihak.
Pentru cei care-i ascultasera pe Calinescu si Vianu, semnele de
Tntrebare persistau, deveneau recul Tn fata model devas-tatoare a
culturii noastre nationale.
,lnvajaturile din iunie §i august 1950" erau lege. O sesiune
(,,?ti-InfifieS " denumlta) la Academic! din 21-25 martie, urmati
de cea din 2-4 iulie 1951, impunea bih'ngvismul slayo-roman, de
care n-am sea-pat definitiv nici azi. —indinile acestora, scplite la
oscova, au rezistat, si alte insecte, si azi, se dau drept albine
truditoare Tn lingvistica de la noi...
In fond, schema falsa a etnogenezei noastre este Intacta.
Dupa schema lui Cihak din 1879, din 5.765 cuvinte, 2.361 sunt
slave, reprezentand 2/5 din lexic, fafa de numai 1.165 cuvinte de
origfne latina, dec! 175 din limba romaneasca. Teoria ,,circulatiei
cu-vintelor", geniala, a lui Hasdeu a fost eludata, pentru ca
demonstra ca nu se pot face fraze din cuvinte exclusiv slave, idee
preluata exage-rat de §coala Ardeleana, bine intentionata, dar
tezista. Celebrul dictio-nar af lui assim §i —aurian, din 1871,
cuprindea si cuvinte cu origine Tndoioasa. Teoria Stalinists
combatea pe . arr. Stupid, dar conclu-zia lor era ca limba este
preponderant slava, cu gramatica latind!...
,,Bulgara - liantul dintre romana §i maghiara" !?
Teoria fncrucisarii limbilor balcanice cu preponderenta bulgara
este, Tntr-o exprimare eufemistica, naiva, departe de adevar. Deci,
caracterul balcanic al limbii noastre devfne dogma, decenii
Tntregi. Se trece cu ve-derea ca Justinian era oltean din ehedin|i,
iar binefacerile sale pentru tara nata!3 - uitate deliberat. Intra Tn
joe venedi (d = t, veniti), deci slavii de pe Vistula, Sclavinii si
Antii. Rosetti reia cuvantul sch'iau, ca Tnsemnand bulgaK, eroare
ce consolideaza aberatia lui lordan. ai abe-rarvt, slavii, care erau
tolerafi, devin ,,Tnvingatori ",fara a se spuhe unde §i pe cine au
mvins. Dar Derjavin cobpard pe slavi Tnainte de sec.V si Jara
Romaneascd e denumita, chipurile, ,,tara slavilor " (cf.Teofilaktos
Simokattes, Jurecek etc.). Astfel, in incertitudine, suntem mutafifn
sudul Dundrii, nicaieri, ca sa redevenim iartn |ara de ba§-tina
majoritari, adevirat miracol. Nordul Dunarii era... fara nimanui.
Petrovici mai spune cS formarea s-a fScut de-a lungul cursului
inferior
N. edit.: Tofi, de origine iudaicS, ne fnvdfau limba romand !!...
74
al Dunarii, de la varsarea Tisei si p&na la mare, unde stapanirea
Romei a durat circa 600 ani. Dacii de aici, spun ei, erau putini si
neimportanti...
Pentru argeseni eroarea este evidenta. Se considera denumiri slave
Slanic, Glambocel, Racoviata, Bratia, Rancacioy, Cdrcinov, ce
yorbeau bulgara... Se considers ipotettea existenta romanilor in
oldova si Ardeal din sec. XII. Numai ca la Glambocul din Vale,
de langa Bascov, p cru-ce straveche vorbeste despre satul Pite§ti,
dec! de mil de ani.
Cand prof.Hie Barbulescu arata ca influence partiale slave pot fi
numai dupa sec. X, e combatut. Se sustine aberant c& slavii au
tost pe aici cueeritori. 'Aberatiile se fin lan{, tar logica este
deficitara, pentru ca politica Tnlocuieste stiinta cu neru§inarea
specified hoardelor asiatice. Eludand Karst-Venik, ei vor ca noi,
singurul popor nascut crestin din lume, sa luam de la ei termerui
fundamental'! din religie, ca si sa fi copiat forma statala a lor...
Ei vorbesc despre Boris si Simion ca mijlocitori ai ortodoxiei
noas-tre. Numai ca enumorut pe care ei Tl cred slav, e un cuvant
comun NU E+ OTRU, similar cu NU E+DSEU-Dumnezeu,
iar casta otru era prima atestata in inscripfii. Cea mai veche
inscriptie a lor, din 943, din satul ircea Voda, spune altceva.
iklosich, iletie, P.Skok, Berstein, merg mai departe si exclud
total be romani din nordul Dunarii. lApoi alt miracol, ..populafia
majontara slava" este ,,romanizata".De cine? Cum1? Cand? Nimic
clar. Bezna babilonica...Se mai spune despre influenta greaca
asupra bulgarei; Tn forietica, vorbe, nimic clar.
Bulgarii vin Tn Bateani §i Tntemeiaza statul Tn 679, iar
expansiunea lor ar Tncepe din 802, cand hanul Krum, apoi
Ormutag §i Boris vor cuprinde §i Banattil si Ardealul pana la Tisa.
Relafia cu sarbo-croata este fortata si nu tine de stiinta, cat de
politica lor expansionists, distructiva. Se urta de Vasile al
ll-lea'BU—GAROHTONU—. —e ramane numele, iar apoi iau nume
pure romanef ti ale vlahilor oprimaji. Se mat sustine ca bulgara a
fost liantul dintre daco-romana ^i maghiara! Romanii erau inculti,
dupa parerea lor.,. Aberatiile cu Craciun, colinda, Rusalii, Troian,
sunt absurde. Se Tnai spune ca slavii dau si lectii de cultura
romanilor: cobila, grindei, plug, rarifa, cormana etc. ar fi cuvinte
slave, de provenienta bulgara. Aici, Rosetti capituleaza total Tn
fata lui lordan. Simple iordane.'..
—egile universale ale limbii romane
N-a§ dori, Tn nici un caz, cu toata simpatia pe care o marturisesc,
sa arat ca Eminescu Ti considera ,,cu nas suW/re". Asa este. El
stia dincotro bate vantul epocii. Dar. cum Constantln si etodiu,
fra^i djn Tesalonic, spune legenda, tradusesera Eyangheliile, iar
Constantin inventase alfabetul glagplitic, eel cirilic yenind mai
tarziu Tn Bulgaria, centrele devin Ohrida si Preslav, cu mlitte
mpdificari, spune Rosetti. Destul ca sa se concluda ca vechea
slava bisericeasca ar fi limba bisericii ortodoxe slave si romanesti,
Incursul Tn fonetica e derutant^ ambiauu slavofil. Incursiunea Tn
sintaxa merge pe aceeasi schema, erohata total. —a vocabular, pe
cri-teriul cronologic, erorile sunt mai flagrante. Inutil de repetat.
a intreb, cum n-a observat ca BOIERU— avea boi, iar OIER—J—
oi ??
De fapt, doua leg! sunt romanesti §i universale: simetria ad/ba, ca
§i relatia consonantica surd/sonor. Se vede ca operate Babel nu
este Tnca claca tingvistilor no§tri. Si, poatei niei nu avea cum
75
sa fie, de vrerne ce abia acum am citit scrierea hieratica. Vom
insista deci, pe prefixe sj sufixe, care, in afara regulilor de
pronuntare, separa limba unica de cele 72 de graiuri.
Pocind cuvintele noastre, Rosetti le declara straine. Evident: Ne,
PO;PRE; PRO; RAS; ZA, sunt cu citate trunchiate. Ca si sufixele:
ac, aci, alnic, an, ante, ar, as, ca, rhci, eala, ean, elnic, enie, et, ic,
ici, ina, is, iste, ita, iv, nto, og, us... false probleme ve§tejite de
scrierea hieratica. Si fn Onomastica, ca si Tn Topomastica, acelasi
fals procedeu, prin care se va ..clempnstra" pnoritatea slavilor si
disparitia autohtonilor.
CANTE IR, in ,, etafisica" sa, a dat chela scrierii hieratice,
ignorata de Rosetti. In Tncheierea nefericitului opuscul,
nedeosebind codurile de limba vorbitS, scrie dezinvoft: n—imba
romanS este urma$a Ijmbiijomanizate a populatfilor dunarene,
care a suferit o putemicS [nfluenjS a limbilor slave meridional^'.
Sertarele istorice sunt cqnvertite Tntr-un amalgam din care
cititorul obisnuit, arnetit de teoria lui Stalin, nu mai pricepe nimic.
Nici nu Tl vom lasa Tn boii lui si vom vorbi despre relatia cu
graiul maghiar.
Academia Romana... de la Budapesta?!
De altfel, limba lor este bine denumita ungara, nu maghiara. in
1963, aparea cartea lui Barczi Geza —A magruar nyelv
eletraizeT), Tn care sustine ca ungurii n-au Tmprumutat din limba
romaneasca decSt eel mult 8 cuvinte, cu caracter regional, de care
n-aveau nevoie. \a\a, deci, cum cercul denigrarii este bine
concentrat de c3tre denigra-tori. Chipurile, ei sunt superior!,
nedisimuland dispretul §i ocara la adresa localnicilor. Acesti
semisdlbatici asiatici fara tara si limba au luat la monosilabele lor
urlate, de oriunde, dar nu de la romani...
Un alt autor, Bledi Geza, e de parere ca vreo 600 de cuvinte
romanefti au intrat Tn lexicul maghiar. —ucrarea se chema
Jnfluen-fele limbii rpmane asupra celei maghiar^ si a apSrut si Tn
,,—imba Romana", revistade la noi. Culmea, nimeni nu i-a acordat
nici o impor-tanfS §i cele 600 de cuvinte sunt nunguresti" Tn toate
dictionarefe si statisticilede la noi...
Profesorul Isac ocanu, ardelean de bunS credinfa, plurilingvist,
va trimite un studiu temeinic Institutului de lingvistica, dar
raspunsul lui Petrovici este prompt: lucrarea nu are nici un merit.
ocanu demon-stra ca mai mult de 600 de cuvinte sunt
romane§ti, nu maghiare. Pentru ca el Tntreba pe Bexpertii" de la
noi, de ce nu se ocupa de transferal din rom§na Tn maghiara...
Cum, de ce? Sa strice schema lui Cihak ?! SJ argumentele nu ar fi
lipsit. Un alt autor maghiar, anume Alexiss dy, vorbind despre
Cihak, scrie ca numSrul de 580 de cuvinte maghiare este exagerat,
reducand numarul lor la 349. D. acrea, alt venit pe val in
lingvistica, valideaza pe Cihak. Se uita ca Dr. Cihak, fra-tele
Tmpricinatului ,,lingvist", scrie ca acesta nu §tia nici o limba §i
era un escroc. —umea tace, desi lucrul e clar.
—imba reflects cultufa §i civilizatia unui popor, determine fiinta sa
etnica §i rolul in dezvoltarea sa sociala, e actul de cetatenie in
marea comunitate a popoarelor. —egea diferentierilor promoveaza
evolufia Tntregii comunitafi numite POPOR. Cosmopolitismul
este du§manul real. Cuno§tintele pot si trebuie sa fie multe si cat
mai multe. Asa e determinat progres'ul.
76
De la cine au deprins agriculture si mestesugurile migratorii, daca
nu de la bastinasi ? Fantezia nu tine loc de §tiinta a limbii.
Hoardele puse pe jaf erau atrase de bogafia viefii materiale, fapt
evident. Noi suntem singurul popor care n-a ravnit finici n-a
cotropit alteteritorii straine. E bine stiuta Tnsa lupta pentru spatiul
strarriosesc, Tmpotrjva invadatorilor.
Potrivit D—R avem circa 9.000 de cuvinte, iar cu cele omise cam
10.000. Care alt popor mai are atatea cuvinte? Analiza
monosilabica si structural^ va lumina aceasta coloana infinite a
spiritualitatii noastre. Oi n-avem, branzS mancam, asta este
lozinca cotropitorilor, care judeca po-porul dupa caciula, cojoc §i
opincite confectionate de industria populara.
Dar, colaborarea cu dusmanii se cheama tradare §i trebuie
pedepsita ca atare, fara mila. Oalele sparte trebuie platite, chiar da-
ca respectivul nnu suporta pu§caria" ?i e... ,,cult". Navalitorii
aveau maximum 200 de cuvinte iar subterfugiul ca le-ar fi
completat cu cele latine este fats. Hoarda era analfabeta.
' *
Ungaria - un stat tampon creat de Vatican
In istoria bizantina, maghiarii apar undeva in Nordul arii Negre,
cu origine mongola, cu viata parazitara. Un alt autor maghiar, Ban
Aladar, Tn »Origmea maghiarilor", citeaza pe Ibn Rostah, care
scrie:
ei (maghiam) locuiesc Tn corturi... lama se retrag langjS
rauri, unde
pescuiesc §i unde trajesc comod. Ei stapanesc pe fof/ vecmii, pe
care n obliga la sarcini grele§ifi trateazS ca pe ni§te prizonieri,
apoi 11 tarSsc la Kerci, localitate de langS mare... unde ei
vandprizonierii §i cumpSrS stofe grece§ti §i attemarfuri ".
. Un alt autor bizantin, Profirogenetos, fiul Tmparatului —eon eel
are ?i In^elept, referindu-se la aceea§i faza a istoriei acestei
hoarde mon-gole, scrie:, Ä Via{a lor era cea a nomazilor de steps',
Calugarul catolic lulianus descopera Tn anul 1236 o fractiune
im-portantci a poporului maghiar §i scrie despre ei astfel: Ä...
iraiau ca animalele salbatice, nu lucrau pamantul, mancau came de
ca/ ?/' delup§ialteledeacestfel,beaulaptedeiapasisange".
Hoarda este batutS de Besseni si rupt£ Tn doua. 0 parte se retrage
Tn Asia, cealaltS se opre§te Tn Carpa^ii Padurpsi din zona
Ungariei, dupa care ocupa cotul Tisei, o zona de mlastini si bal^i,
unde caii ga-seau planta coada calului. Aici e germenele viitorului
stat maghiar. Statui este creat de catolici Tmpotriva ortodoxie
noastre, un stat tampon. De fapt, ei au fost adusj de bizantini,
initial, Tmpotriva Apusului catolic, fac incursiuni devastatoare
pana la Roma §1, platiti dublu, devin catolici. Hoarda de
manevra...
Bessenii erau Basarabenii (Arabia bessenilor) cu confuziile de
ri-goare ale lingvistilor, desi Ara msemna tinut, iar avius-a-um
drum; deci fara drum, din lipsa de piatra, lipsa drumurilor
aratandu-i numele. Cun\cealalalta era... pe nisip.
In timp, civilizarea hoardei are amprenta germana, de netagaduit.
Chiar in conditiile maghiarizarii fortate din Ardeal trebuie sa
subliniem rolul preotimii ortodoxe din oldova si tara
Romaneasca, stavila Tn calea tendintelor de desnationalizare, ale
imperiului catolic cosmopolit. Pro-gresul lor se refera la ultimele
veacuri, Evul ediu apusean fiind cu-noscut ca un adevarat
yiespar, Tn care primatul era al forfei §i al sal-baticiei. Este
cunoscut dispretul lor fata de cultura apuseana.
77
Curs practic pentru ,,academicieni de carton"
De fapt, observdm lipsa de pregStire lingvistica generala la cei
care emana, Tn numele Academiei, anume, regulile generate de
transfer ale cuvantului dintr-o limba Tn alta.
Nici un cuvant nu trece dintr-o limba in alta decat din ne-
cesitate. Notiunea e jnsofitS de cuvant, numele ei primar. Daca fn
limba noastra1 o perioadd s-a folosit cuvantul maghiar gozos
(ghezes),
acesta a disparut cand a aparut cuvantul romanesc tren. Sputnicul
estesputnic.
Trecerea unui cuvant fn alta limbi se face numai printr-o arje
de contact dintre doua limbi, prin conviefuire fndelungata fn tirnp.
In
contextul noil limbi, poate lua §i alte sensuri, potrivit fonetismului
limbii
adoptive.
Transferul e compromis, daca se modifica cuvintele, lucru
curent Tn lingvistica maghiarS.
Cuvintele magniare nu pot apSrea m Tara Romaneasca §i
oldova, daca nu sunt curente Tn Ardeal. §i exemple aberante
sunt
destule, precum naJean" pe care D—R Tl probozesc din
maghiarul
5. Nu se poate cohsidera transfer numai o parte din cuvant, ci
trebuie studiata Tntreaga familie a cuvantului respectiv.
Analiza structural^ a cuyintelor dezvSluie originea lor.
Acest lucru se cunoaste prin monosilabele, purtatoare de sens.
Oricat de multe cuvinte ar Tmprumuta o limba din alta, ea nu-si
schimba caracterui sdu particular, distinctiv, structural. Din doua
limbi
diferite nu apare una simbiotica, ci una invinge.
Necunoastere sau neaplicarea legilor de mai sus duce la fals.
Aparent paradoxal, denlgratorii de ieri sunt § i azi la moda. Cum
am mai scris, limba romaneasca este o protolatina arhaica §i
po-pulara, limba lui Adam si Eva.
Interventiile zi§ilor inielectuali Tn lexic s-au dovedit a fi cuvinte
pa-razitare, de care limba s-a curatat, fiind organism viu. —a
vremea sa, Eminescu a vorbit clar despre aceste aspecte ignorate
la noi, cu bunS stiintS, dar cu rea credinfa. Din dictionarul lui
^aineanu, au fost omise o serie de cuvinte vechi, arhaice, Tn mod
neiustificat (iatS numai ca-teva: amaruta, aret, bagau, bobu§or,
boldis, bonzar, borhan, botosi, branet, buflea, butori, butaciu,
branisor etc.). De ce lipsesc numele de jocuri, precum calabreaza,
hategana, trei-pazeste etc., dar apare jocul maghiar boricza, pe
care nu-l aflam nici Tn dictionarele maghiare?
—atina arhaica nu are nimic de-a face cu Roma, lata un
exem-plu.clar, cuvan.tut maghiar emyd, yenit din amieu, nu din
cuvantul latin araneum, pentru ca aparea atunci aranyeum. nKeff
vine din ,,chipf' si nu din tipus, ca si elegans, tigris etc.
Fara biserica catolica, maghiarii n-ar fi supravietuit. Nu putem
purta manu§i Tn stiinta. §i mai e ceva destul de important. Ei sunt
mi-noritari in propria lor tara.
Sa revenim la brq§ura ,,caprovarzista" a lui Rosetti. Spun eu
npuattti? Deloc. Numai ca, Tn bibliografia cercetata de distinsul
academician, lipsesc multe carti care l-ar fi Tndrumat spre adeyar.
Aristotel nu putea lipsi, yorbind despre cuvant si importanta
sensului primar. Or, dumnealui scrie clar: nCuvantul este arbitrar,
aceea§i notiune poartS
78
nume difehte in diferite limbi: romane§te casa, francezS ma/son,
rus dorrf (Introducere Tn Fonetica, 1967, pag.100).
Presupunerile despre accent, vocale, diftongi, triftpngi nu au o
explicable stiinfifica, ci banuieli de care se Tndoieste orice
vorbitor, fie si nescolit. —a consoane, alte scheme prefabricate in
creuzeta Turnului Babel, care si azi e practicat de totfelul de
creatori de bezicuri stupide. El mai scrie ca maghiarii gasesc tn
Ardeal o toponimie a unei po-pulatii slavo-romane, cu
conducatorl slavi...
Numai ca chiar cuvantul Ardeal apare din epoca bronzului, cand
nu auzise nimeni de maghiari si slavi. E vorba de inelul de la
CE—EI, care aparflnea Banulul BOB. Quod erat demonstrandum.
79
Capitolul IV
ETNOGENEZA RO ANEASCA - UN FA—S GROSO—AN
Desnafionalizare prin... romanizare
Teoriile m uz privind limba si istoria nationals sunt c6pii ale unor
autori strain!, in care interesele politice ale acestora au prioritate
deplina. In esenta, urmaresc submlnarea statului national unitar
roman. Un popor fara limba nu are istorfe, nicl drepturi depline
asupra terito-riului pe care-l stapane§te. —imba determine Tnsasj
nafionalitatea.
lata cat de actuala este observatia lui Aaron Florian, rostitS.Tri
1843 la Academia ihaileana (,,Profesiune de credinta",
Bucuresti, 1982, p. 127):
Jnceputut ce ai este necunoscut, nu'mele ce porti nu este al fau, '
nici pamantul pe care locuie§ti; soarta ta asa a fost, ca sa fii tot cum
e§ti; leapSda-te de inceputul tSu, schimba-ti numele sau prime§te
pe acesta pe care f/-/ dau eu, ridtea-te si du-te din pdmantul pe
care-l Ip-cuie§ti, ca nu este al tSu, si nu mai munci fn zadar, caci tu
nu pofi fi mai bine decat e§ti! $i intr -adevar, toate aceste cuvinte nl
s-au zis de catre strain!: inceputul ni s-a tagaduit, numele nl s-a
prefacut, drepturile ni s-au calcat in picloare, numai pentru ca n-am
avut con§tiinfa na^ionalitatii noastre, humai pentru ca ri-amavutpe
cesS ne intemeiem §isa ne aparam drepturHe".
S-a creat axioma ca latinitatea limbii noastre ar avea drept baza
pierderea limbii dacilor de dragul culturii superioare a ro-manilor.
Analfabetii no§tri §i-au uitat limba lor multimilenara fascinati de
scandarea latin'ei clasice, pe care §i-ar fi Tnsu§it-o intr-un timp
record, pe care nici savantii de azi nu l-ar putea egala. Neavand
§coli Tn care sa invete au deprins-o oral pe genunchii soldatilor
venifi din Tntregul imperiu rpman, adeyarat miracol - pentru ca
apoi ei Tnsisi sa devinS propagandistii codului latin, devenind
populate ro-manizata, fara etnie Tn cateva generatii, dec!
rupandu-se de tot ce era culturj si civilizatie autohtond, pentru ca
apoi sa mai uite doud tre-imi din limba pe care o Tnvajasera
fulgerator, de dragul monosila-belor urlate ale migratorilor.
Alogenii ne mvafa... limba romana !
Facand o statistica a explicatiei etimologice din dic|ionarele Tn uz,
procentele sunt uluitoare... Cu alte cuvinte, stramosii nostri erau
mult mai fnapoiati, nu riumai fa^a de Roma, dar si fata de hoardele
rn^fatpare care, tn schimbul jafului, ne blagoslovesc cu cuvinte
fun-damentale! Ca sa fie complete batjocura, bastinasii nu se pot
desparti de romani, Tsi parasesc tara, ratacesc un mileniu pe
undeva prin Bal-cani, pentru a reveni'abta Tn secolul XIII, sa
redevina majoritari pe ne>-observate Tn stravechea lor patrie, dupa
o incalificabila blendareala de nomazi. Intre timp, hoardele
migratoare boteaza tara, munti, ape, campii, devenind ba§tinasi cu
drepturi depline istorice certificate de lingvifti. Astfel ca urma§ii
dacilor devin strain!, tolerant! in
80
propria |ara! Aceasta este, pe scurt, teoria imigrajionlsta, creata
nu numai de catre neprietenii declarati, dar si cea mai cunoscuta
Tn mediul §cotew mediu ?i universitar.
Elementul etnfc dac ar fi disparut cu totul, astfel ca noi suntem
dezmostenrti: o populate incerta, roraanizata, contopita cu
elemente slave, maghiare, turcesti etc. §i fantezia asta, u§or de
combatut, tine loc de etnogeneza apoporului roman... In general,
toata teoria este susfinuta din umbri de catre speciallftii Tn limbi,
care se Tntrec si afle cat mai multe cuvinte straine Tn lexicul
romanesc. Am observat ca marea lor majoritate nu cunosc limba
noastrd §1 nici n-p vor-besc fn familie... Ei o aflS Tn dfctfonare si,
de aceea subrezeniasi ilogi-cul argumentelor puerile nu pot rezista
oricarui cercetator impartial.
—ingvisttca romaneasca - o batjocura nafionala !
De observat ca, potrivit dicfionarelor Tn uz, din circa 10.000 de
cuvinte, jumatate au origine necunoscuta, numai ca nu exista Tn
nici o alta limba. De ce nu sunt romane§ti? Pai, 5.000 de cuvinte,
In comparafie cu cete 200-300 cu care au venit migrator!!, ar
strica toate calculele batjocurii na|ionale numite lingvistica
romaneasca ! ai mult, din limba noastra, migrator!! n-au nici un
cuvant! ? Asa affSm din dicjiooarete npastre...
Este adevarat ca limba romaneasca este eminamente latina, dar nu
de provenienta romana, ci o protolatina arhaica §i populara,
de-rtumttS Tn fel si chip, protoariana, traca vedicS dar cu
valenfele certe ate limbii adamice, care coboara Tn timp pana la
stadiul copilariei neamuiui omenesc, prin valoarea pe care o au
monosilabele in for-marea cuvintelor. Este de altfel singura limba
fonetica.
fn ceea ce priyeste pretinsete Tmprumuturi din slava, maghiara,
turca etc., la o analiza mai atenta, vom constata ca, de fapt,
cuvintele sunt romanesti, luate de catre popoarele migratoare
respective. Cercetand dictionarele lor constatam ca nici nu exista
Tn limba respec-tiva, ba, mai mult specialistii strain! sustin
originea romaneasca a multor cuvinte, fapt ignorat de ,,expertii‡"
nostrl! Referiri vom face la dictionarele maghiare care sunt mult
mai exacte §i adevarate Tn foarte multe cazuri Tn contrast cu cele
de la noi... Este de refinut observa-tia Ita Sextil Pu§cari :
»Cuc& cercetSrile etimotagicepmgreseazS la noi, cu atat ne
convin-gem mm mutt tie dou$ lucruri. ai intai c$ elementele
latine sunt mai multe in timbanoasti8 decat se adfnitea in general
pana acuma, §i al doilea, cS &7 cazoHf cand cuvwite/e romSne§ti
se potrivesc ca inteles §i forma_ cu cuvinte ate popoareior
imprejmuitoare, la ele obscure etimologice§te, noi am feat mai
ate» cei can? le-am dfft, dee&t cei care le-am primit".
De fapt studiile cte to mm nu sf ocupH de mult de daci. Tot! cei
care au ate pareri sunt el nafi, oftiardaca se numesc Hasdeu sau
Cairtemir. Ghiar populatia FJmefilzala nu mai intereseaza: a
disparut! AsaaapaVut ^joteza Bernsfpe* potrivit careia in
untenia, Tntre sec.
N. edit: Tot de origine iudaica...
81
III-XIII, nici n-a existat pppulatie romanica, ci numai slavi. Daca
adau-gam ca toponimia este considerate de catre specialist! de
provenientS slava, stiindu-se c3 primii ocupanti boteaza locur'He,
jata-ne strain! in propria fara! ai mult: uneltele agricole,
animalele si pestii, inexistenti la ei, sunt cuvinte de origins straina.
Romanizarea - o teorie penibila, dar oficiala !
Oameni cu studii Tnalte considera ca primii pioneri ai laudatei
civi-lizatii romane ar fi fost comercianfii, care ar fi generalizat
romaniza-rea Dobrogei cu mult Inainte de venirea lui Traian.
Intrebarea este de ce n-au facut acelas.1 lucru grecii, cu mult
Tnaintea lor, Tn a§a-zisele colonii grecesti? Grecii erau inferiori
romanilor? §i, de ce toata influ-enfa turca de secole nil a dus la
turcizarea Dobrogei?
Numai ca faimo§ii coloni§ti veneau din Peninsula Balcanica sau
din Asia ica §i vorbeau dialecte ale Itrnbii urtice din Spafiul
tracic, componente ale protolatinei apartinatoare Spafiului
Burebistian. E greu de observat ca pani azi se vorbe§te aceea§i
HmbS roma-neasca pe acest spatiu imens?! O Tntrebare de bun
sim{ ar fi: de ce nu s-a impus aceasta latina macar in Roma, ca sa nu
vorbim de Tntreaga Italie? Faisal teoriei pe care o girarn este
grbsolan si r§spunsul la Tndemana oricarui om cu judecata. Cum se
stie, era interzisa scoa-terea coloniftilor din Italia, fiind depopulata.
Oricum, nu ne puteau romaniza alogenii nelatini ! Numeric erau o
infima minoritate §i nu aveau.cum vorbi latina clasica romana,
folosita exclusiv Tn cancelarii § i Tn biserica pagana catolica.
—egionarii - cat! vor f i fost - posta^i Tn garnizoane, pastrau
ordinea, se opuneau rascoalelor si nu se ocupau cu scolarizarea
bdstinasilorr negustorii Tnvata §i ei citeva cuvinte ale localnicilor,
ca sa-si poata continua afacer'ile.
Alt! factor! inventa^i? Ciobanii Tn transhumanfa. Numai ca
vor-baretii specTalistilor nu prea au cu cine vorbi Tn afara turmelor
si ani-mate'lor salbatice.
§i, de ce n-am compara iluzia romanizarii Daciei rntre 106-271 e.n.
cu realitatea trista din Basarabia, care, jntre 1812-1918, cunoaste, ,
atat sgb ^arism, cat si sub comunism, cea rriai grea teroare:
deportari, obligativitatea limbii ruse Tn §coli, falsificarea istoriei si
a zisei lirpbi moldovenesti etc., fapte cunosbtUte, si sa constatam
ca, Tn afara unor influence Tn lexic, nu au putut nicicum modifica
structure latina a gra-maticii, nici lexicul majoritar romanesc. Se
compara ce se fabuleaza despre romani cu ce fac rusji?
Oare, jefuitorii romani §i-au propus vreodata schimbarea limbii?
De ce rriScar Tn Italia nu au facut acest lucru? Dar Tn nordul
Africii, Asia ica, alta etc., de ce nu s-a petrecut nimic deqsebit
Tn acest sens? Pentru ca e pura fantasmagprie toata teoria. In
Ardeal, ma-ghiarizarea fortata a reusit numai prin unitatie cu Roma,
doar partial, desi cunoa§tem metodele hdardelor, de la hiinj la
hortysti!
Ipoteza romanizarii prezinta si alte obiectii serioase. Sa
presupu-nem ca ea s-ar fi petrecut Tn ,,teritoriul ocupat vremelnic",
care nu re-
82
prezenta dec&t. o parte a Daciei. Cum a cuprins Spatiul
Burebistian? —ingvistji pretind ca raspunsul este simplu: ,,prin
extinderi masive de populate §i prin emigrant!"... Aici, fantezia
depas.es. te orice limita! Nu se cunoaste oare lupta neintrerupta a
dacilor liberi, care detineau trei sferturi din \ara? Oare, ,,populatia
romanizata" devine o masa de agitatori, par5sindu-si ocupatiile
peritru propaganda Tn folosul Romei? Copilarii ! Nu aveau alts
treaba? Erau misionari? Din ce traiau? Se mai scapa din vedere ca
ne aflam in perioada migrat,iei popoarelor, de confruntare
permanenta, cand localnicii n-aveau timp de propaganda
impotriva propriului popor! §i despre ce expansiune a limbii poate
fi vorba, cand limba se TnvatS in familie? Ridicolul unor
asemenea ex-plica|ii sfideaza orice loglcd!...
Pretenfi! teritoriale prin falsa lingvistica
Romani§tii i§i mai bazeaza teoria lor §i pe inscriptiile din Dacia,
acuzand imposibilitatea traducerii lor prin nepriceperea celor care
le-au scris. Aurul §i piatra erau la dispozifia anaifabe^ilor ?! far
numarul lor mare - repetdm, peste 90% - arata ca Dacia era central
fntregii antichitafi, cu mult inainte de fundarea Rome!. Scrisul
Tncepe la Tartaria cu mai mult de un milenlu fnainte de scrlerea
sumerlana...
Ipoteza oficializatd ar mai fi ca limba noastra are la origine latina
romana, care a suferit, Tn contact cu limbile slave, influence
profunde, devenite componente fundamentale. Na§terea ei s-ar fi
datorat stdpanirii rpmane asupra unor triburi care s-au romanizat,
perioadS Tn care ar fi disparut elementul etnic daco-get, urmand
ca formarea sa definitive sa se petreaca Tn urma unei convietuiri
de secole cu elementele slave.
Excluzand deliberat permanenta autohtonilor, teoria subtila duce
la ruperea stramosjlor daco-gefi de urma§ii lor direct): romanii.
lati substratul aritiromanesc al acestei faimoase teorii: Tnlocuirea
termenului de daco-get sau strSroman prin yagul ,,populatie
romanizatS",
care aduce pe tapet necesitatea aKei teorii na continuitajii",
necerutS
nimdnui pe glob, si care, Tn fond, tine pe loc cercetarea adevaratd
de
mai bine de un secol. i
De ce aceasta noua diversiune? Ca si se legitimeze aparifia
statelor la tofi yecinii migrator!, noi fiind ultimii, veniti de nu se
stie
unde, ca sa copiem modelul lor, ori sa preluam forme de organ
izare
din Bizanf, prin intermediul lor. Astfel, nord-dunarenii ar fi p
populate
romanizatd, la care se adaugS slavit Fprnanizafi. Desi
diferentjerea da
cilor din masa tracifor este clara, fie si numai din textele clasice
rSmase,
ai nostri cautS cu elan p limba traca (nicipdata pe a ge^ilor!)
despre care
fiecare scrie ce vrea. tn fond, limba dacilor poate fi de orice fel,
numai
latinS, nu! Aici e miezul problemei, pentru ca s-ar exclude
faimoasa
romanizare, tar daca s-ar dovedi ca vorbim aceea§i limbd de mil
de
ani ar disparea §i faimoasa problema a continultSfii. Atunci s-ar
observa ca latina claslcd este o creajie tarzle, un cod de cult §1
cancelarie, necum vorbrta vreodata. /
83
,,—imba romaneasca e muma ceii latinesti"
O metoda curenta antiromaneasca este falsul prin omisiune. Nu ne
spune nlmic despre cei care au o alta parere. Aflam Tn vreo carte
paYerea lui Petru aior? lat-o: Ä... De aceia, macarca ne-am
deprins a zice ca limba romana e fiica limbii latine§ti, adeca a ceii
corecte. Totu§i, daca vom vrea a grai oblu, limba romaneasca e
muma limbii ceii latinesti" (Jst. pentru Tnceputul Romanilor Tn
Dacra", Pasta,. 1812, p.316). Sau, tn aceeasj ordine de idei, a lui
Constantin Cantacuzino-Stolnlcul: JarS Dachii, prea marea lor
limba osebitd avand, cum o le-padarS a§a de tot §i loans a
romanilor, aceasta nu se poate socof/7'n/c/ crede". Acest adeyar de
bun simt a aparut Tntr-o carte editata la —yon, Tnca din 1667. Sa
nu fie cunoscutli nspeciali§tilor" no§tri?l
Nu e vorba de necunoa§tere, ci de tacere deliberata. lata si pare-rea
unui strain de neamul nostru, care nu poate fi acuzat de partizanat:
^—atineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc
astazi, s-ar putea zice ca este mat pujin in firea celei dintai firi
rornane, ca ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintai §i, dacS
nu m-a§ teme sS dau o fnfSti§are paradoxala acestei observatii
juste, a§ zice ca ea este cea mai not/a din toate, sau eel putin este
aceea in ale cSrei pSrti se gasesc mai putine urme din graiul
popoarelor din care s-au nascut. —imba latineascS inadevdrse
tragedin acest grai, iar celalatte limbi, mai ales moldoye-neasca,
sunt insusi acest grai" (D'Hauterive, emoriu asupra vechei si
actualei star! a oldovei, Ed. Acad. 1902, p. 255-257).
BirieTnteles, era vorba de limba romSna, unitara Tn cele trei tarl
Ungurii nu s-au romanizatm 1.000 ani!...
Ca si iluzoria slava veche, latina romana fara Biserica Catolica
n-ar fi supravietuit. Dialectele triburilor rtalice si-au pastrat pana
azi particulari-ta|i clare, dovad§ ca ntei aici romanizarea nu are up
suport real. In ceea ce prtve§te limba romaneasca, trebuie sa ne
obisnuim cu existenta ei stra-veche din limba unica adamica,
apartinand bazei din care s-a'u diversi-ficat diatectele locale
latinofone prezente fn Italia, Spania, Portugalia, Franca, prin
arhaismul sau protolatin. Este vorba despre latina populara
(vulgara) despre care Pisani face si urmatoarele precizari:
KUn ea limbiilatine vulgare este admisa astSzica o
dogma...eas-a mentinut atata timp cat puterea centrals a avut
posibilitatea sS impunS o limba comunS fntregului imperiu, adica
pans la sfar§itul veacului al IV-lea pentru imperial de apus §i
veacultri-al Vl-lea pentru provinciile orientate".
—atina era accesibila celor instruiti Tn §coli. —atina n-a fost
ni-ciodata accesibila poporului de rand*, care vorbea graiuri
barbare dispretuite de oficialitate, limba diferentiata Tn graiuri
locale, dupa proviricii, care se emancipeaza Tn timp, devenmd
limbi nationale in ^ilele noastre. Ele nu au un fond roman, ca si
cele din Italia si limba rornaneasca. Pentru ca fenomenul de
sinteza invocat Tntre limbile locale si cea romana, daca ar fi fost
real, ar fi dus la aparitia de limbi neolatine si Tn Egipt, alta, Asia
ic§, etc., unde n-a rSmas hici o urmS de la latinizare, ori
romanizare...
84
In Ungaria, latina medievala a fost un mileniu limba universala a
regatului. '—atina se folosea exclusiv Tn §coli, administrate,
bise-rica, §tiinta etc. A aparut o noua limba latino-maghiara?
Nicidecum. —imba maghiard §i-a Tmprumutat cuvintele din
limbile populatiei bastina§e, pastrandu-si caracteristicile initiate.
Ea a iesit la lumina abia Tn secolul al XlX-lea, devenind limba of
iciafa literara a statului ungar.
Romanizarea-nedprita chiar de... romani
Pirone din Udine (1871) arata ca Jimbile rotnane, asa cum apar ele
in marturiile scrise din evul de mijlpc, nu deriva din limba latins
(romana, -nn.) nici pe calea filia^iunii, nici pe cale coruptiunii, ci
ele hi se prezinta doarca o redesteptare a dialectelor vulgare ce se
vor-beau inca fnainte. Deci, limba latinS ajunsese a o constitui
intr-o limba nobila. Aceste dialecte vulgare au rSmas obscure tot
timpul cand limba latinS a fost intrebuinfatS fn sen's §i ca limba
de instrucjiune in §coli. Indata insa ce scolile au incetat §i limba
nobilS s-a pierdut in mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care
pans atunci nu se puteau mlsca, au fost gata s8 ia locul limbii latine
§i din momentele acestea incepe o noua civilizatiune Tn lumea
romana".
Surprinzator, §i azi mirajul Rome! fine loc de §tiin|a...
Romanomania sustinuta de o elita patriotarda e o naivitate care nu
rezista celei mai elementare critici objective.
Este interesant, insa, ca mari lingvi§ti sustin cu totul altceva. lata,
Carlo Tagliavini se refera direct la chestiunea de fa|a, scriind
despre originile limbilor neolatine astfel:
^ nDin punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine $3 se
refinS doua lucruri: notiunea de romanltate a fost o notiune
esential politick, iar romanii nu §i-aupropus niciodata o asimilare
violenta apopulatii-lor supuse si nu au incercat nicicand si-si
impuna limba lor ".
Nici nu ar fi reu§rt, chiar daca ar fi dorit. Tn spatele zisei simbioze
se afla, de fapt, un razboi de 100 ani al, carui final a fost alunga-rea
stapanirii romane din Dacia.
,,Vaporizarea" dacilor - visul vecinilor
Ocupandu-se de cea de a doua components a limbii noastre prin
slavii romanizafi, se acrediteaza ideea periculoasa a stapanirii
spa-tiului nord-dunarean de catre slavi fnca din secolul alJV-lea,
in timp ce romanii ar fi aparut abia Tn secolul al Xll-lea! In
sprijinul panslavismului se aduce pretinsa dovada a toponimiei
slave de la noi. Daca ar fi reald s-ar demonstra ca slavii au fost
primii ocupanti - ceea ce se si sustine - si ca romanii ar fi sosit aici
abia dupa ce slavii ar fi stabilit mtrea'ga toponimie. Numele
topice, odata stabilite, nu se mai pot schimba. nOrasul Stalin"
pentru localnici a ramas tot Brasov!
0 Tntrebare elementara ar fi: daca nu era nimeni pe aici, cine i-a
romanizat pe slavi, cine i-a desnationalizat? Niste cete de nomazi,
ciobani, puteau desnationaliza o populatie sadentara de slavi care
se mradacinase aici de 6 secole? Totul e un fals ordinar! In tot
spatiul
85
Burebistian, Slovacia a fost singura zona unde, numeric superior,
a Tnvins elementul slav. Ar trebui subliniata superficialitatea cu
care ni se dau explicafHIingvistice...
uPrintre vechite denumiri.de rauri, din teritoriul nord-dunarean,
ca-feva sunt socotite trace: fonetismul forme/ actuate romane§ti al
unora din ele denote insa ca ele au fost transmise populatiilor de
limba ro-mana de eStre slavi, care, la randul lor, le-au tmprumutat
de la vechile populata locale nord dunarene".. .etc.
Ce frumos, ce poetic, ce antiromanesc! Nu oricine scrle ca Al.
Rosetti, in Istoria —imbii, vol.11, p. 62! Deci, casajie. ,,Cea mai
fnaltS autoritate academics, universitara" etc. Asta Tnv§t&m!
Deci, numele topic a fost preluat de la ,,populatii nord-dunarene",
transmis slavilor sau maghiarilor, de la care l-am preluat no—.Dar,
cine erau acele populatii?Nu cumva, dacii? Sau popoare
migratoare incerte care au fost trecut pe aici? Aici,
antiromanismul T§i da mana cu absurdul. laid, din nou, ruptura
dintre daci si romani. Este esent.a intregii teorii: dacii s-au
vaporizat, ungurii §i slavii au botezat fara, devin ba§tlna§i iar
romanii tolerafi...
Ro.mani - Hoamenii Soarelui" (Fiii —uminii)
§i pentru ca lucrurile s§ se complice dupa disparitia din scripte a
daco-ge|ilor, dupa un mileniu apar vlahii. Alte teorii. Este
adevdrat ca romanii s-au numit fn chip §i fel. —a noi se acceptd ca
yaiah este un termen generalizat in Evul ediu, denumind pe
romani. Cat despre termenul de romani, apare chipurile abia Tn
sec al XlX-lea. Asa s£ fie?
Analiza monosilabelor arat§ cuvantul roman/cornpus din
Ro+mani: ro=simbolul solar, rotund, intreg, inchinatori ai
Soarelui, reprezentat Tn toate religiile cu simbolul R. A' doua
parte a cuvantului mani - duce Tnca Tn pe-rioada vedica, atunci
cand acesti mani, descendenfi ai lui anu, primul legiuitor, erau
considerati oameni mtregi, drepfi. Diferenfa dintre romani §i
romani e mult discutata ..caciula". Numai Tn limba noastra litera a
cuprinde temarul A,a£. U§or de observat ca avem a §i T,
onomatopeile rasului §i plansului. Caciula aratd §i cd la noi e §i
iarna. Ceea ce Italia nu are. Sa invatam limba noastra!...
EU.RO.PA = Eu, Soarele Tata
Adancindu-se analiza monosilabelor se ajunge la adevaruri
neba-nuite. Chiar numele continentului nostru EU.RO.PA, arata
cine a botezat lumea. (se stie: EU, ca si RO, iar PA=tata!). Numele
de V—AHIA apare Tn BIB—IE drept HAVI—A (EDEN)...
anagramat. Era §i acesta un procedeu de diversificare a limbilor
(BISANTU STANBU—; ANO—IS/SO—I AN;
AHI / IHAI etc.) In epoca romana, actuala Germania era
Tmpa'rjita" Tn West fellah si Ost fellah. Egiptenii se nu-meau
felahi. lata, deci, cine erau de fapt bastinasii denumiti astfel...
Se mai stie ca erau thchinatori zeului Soareiui, iar cuvantul alb
apare sub forma BA—, zeul suprem, despre care cuvintele
romanesti balan, balai, caderivate, denumesc rasa alba, careia
apartin dacii.
86
Asa sunt descrisi Tn marturiile scrise ramase din antichitate.
Poetul OVIDIU aminteste cS romanii Ti numeau pe daci ,,Plavi",
pentru culoarea blond! a parului lor. Termenul latin flayus-a-um,
auriu, balan, prin palatalizarea lui Bv" a devenit Flahus, si
specializat V—AHUS.
Bal.ac/Val.ac - rasa alba din ,,Jara Zeilor"
ai sus aralam ca Tnchinatorii lui BA— considerau albul expre-sie
a curateniei §i desavars. irii, drept atribute ale zeului suprem. fn
cartea sa ,, arii Intyati", vorbind de rasa alba, Edouard Schur6
noteaza: J^ceasta rasa urma 'sa inventeze cultui Soarelui §i al
focului sacru §i sS aduca in lume nostalgia cerului". Erau numiti
Hiperboreeni, despre care vorbeste si mftologia greaca.
Se cunoaste destul de bine cum BA—.ac devine VA—.ac. Prin
tre-cerea lui B Tn V., fenomen curent. Dacii se mai numeau ACI
§\ AVI. In nCronografia" lui loannes ahales (cca 491-578)
gasim o referire la regina BOA, care domnea peste hunii sabiri,
dupa dezmembrarea im-periului lui Atila, aliata cu Justinian,
vaduva unui rege V—AH. In seco-lul V, fnainte de aparifia slavilor
Tn Balcapi, aflam toponimul V—AHERNE, ceea ce arata
neadevarul ca slavii ne-ar fi numit vlahi.
isterul Get este de nepatruns datorita fntunericului care acopera
limba. Izvoarele cele mai interesante sunt pastrate Tn car-tile
sfinte ale brahmanismului. Cele 4 Vede, textele liturgice care le
msotesc, dar mai cu seama acele speculatii cu caracter teofilosofic
numite nUpani§ade" sunt de folos pentru cercetStorii tineri, ca si
epo-peile cu caracter popular aha-Bharata si Ramayana.
In India, limba vedica era demutt uitata.si, ceea ce este notabil,
numele zeitatilor principale nu au lasat rrici o urma. In schimb,
toponimete din nor-dul oldovei §i ArdealuJui pastreaza pana azi
numele zeilor vedici, asa cum demonstreaza Nicolae iulescu Tn
cartea sa ,,Dacla, Tara Zeilor ", ridband semne de Tntrebare
privind patria de origine a celor care, cu turmele lor, au ajuns de au
cucerit India. Este vorba, desigur, despre INDIA PONTICA, af
lata tn nordul arii Negre, despre care izvoarele tac.
,,Este un fapt cunoscut (spune —ouis Jacolliot Tn ,,—'Olympe
Brah-manique", ed, 1981, p.3) ca Atharva - Veda, scrisS intr-o
sanserifs primitiva, aproape monosilabicS, nu mai era inteleasS
deja in vremea lui anu de catre brahmaciari sau elevi in teologie
§i ca in aceea vreme, pSstrandu-iJormele arhaice, a fost transcrisa
de Sunasepa intr-o sanserifs mai moderns, sanscrita Vedelor".
Brahmani sau... blahmani ?!
Unde a fost, deci, locul Tn care acei ANII, stapani ai creatiei, au
trait,.c§rora li se mai spunea si Prajapati?
In urma cu doua secole, raspunsul nu putea fi dat. Descoperirea
sanscrita a reprezentat o mare cucerire a lingvisticii: specialiftii
si-au dat seama ca nu au de-a face numai cu o noua limba care se
Tnscria Tn familia celor cateva idiomuri vorbite pe pamantul
Europe!, dar ca, Tn noua limba descoperita, fiecare dintre cele
europene T§i
87
gaseau reflectate multe din elementele de fond ale lor si ca toate
acestea asterneau paste fondul lingvistic european o retea de
legaturi necunoscute si nebSnuite. Pentru un timp s-a crezut
Tntr-o limb£ mama, Tntr-o limba din care cele europene ar fi luat
nastere. apoi diverse teorii care s-au anulat reciprqc.
Cercetand cu atenfie literatura sanscrita, oamenii de stiinta au
reusit sa determine prezenja a doua ,,momente" de spiritualitate in
lumea celor pe care Ti numim arieni, Primul este momentiul
VEDIC, eel de-al doilea momentul BRAH ANIC, jar Tntre ele,
cu o lunga §i fra-mantata perioada de tranzifie, epoca
upani§adista.
Deosebite aproape total unul de celalalt, cele doua momente -
care, de fapt, Tnseamna prezenfa Tntinsd peste multe milenii a
doua diferite fe-luri de a Tntelege §i de a gandi, sunt prinse Tntre
ele printr-o tesatura de legaturi, stabilrte cu multa pricepere de
preo^imea brahmana, tntre ce a fost §i ceea ce ar fi dorit sa fie.
Cunoscatori fara pereche ai sufletului omenesc si starilor sociale
de atunci, preo|ii brahmani au fesut o retea fncateita de credinte
noi (in raport cu.cele din perioada vedica), retea care se dezvolta
pe textele ,,brahmana". Tntreaga cadere a Tnaltelor Tn^ele-suri
vedbe se oglindeste Tn contrastul dintre aceste texte pline de
irnpre-catii si btesteme si frumusejea imnurilor din RIG-VEDA.
Cert este ca odata cu aceste imnuri o religie unica exista.
Societatea arienilor cuceritori ai Indiei era bine organizata iar
casta militara (K§atrya) cu atat mai mult.
Cartea lui iulescu aduce cercetarea Tntr-un nou stadiu prin
do-vezile pe care le prezinta, demonstrand ca leaganiil neamului
de oameni numiti Carpato-arieni vedici s-a aflat fn interiorul
lantului carpatic, cuprinzand Tntregul bazin hidrografic al
Dunarii. Ca intre SO E§ §i SIRET, cu greutate Tn zona
RODNA/DORNA, Rarau si zo-na Dej/Satu are, s-a aflat unul
dintre principalele centre de dez-voltare a spiritualitafii vedice. Ca
SO E§U—, cu Tntreaga sa albie, a ramas Tn amintirea celor
plecati sa cucereasca India ca un loc sfant, descris Tn upanisade.
Toponimia some§eana oglinde§te lumea zei-tatilor vedice de cult
lunar. Cheia de deslegare a limbii vedice este limba populara
veche a neamului nostru romanesc.
88
Capitolul V
—I BA RO ANEASCA = —I BA ADA ICA
nNici o cercetare omeneascS nu se poate numicuadevarat\§tiinta,
daca nu este dovedits prin demonstrafii matematice, pentru ca
Uni-versutascunde sub aparenfele sale o realitate matematica".
—eonardo da Vinci
Jstoria - invadata de mi§ei §i trad^tori"
Doua componente fundamentale ale cunoa§terii au ramas in afara
conceptului de ftiinja: lingvistica §i Istoria. inunat Tnceput am
avut prin corifeii Tn fruntea cSrora se situeazS Fr. Bopp, W.Jones,
E. Burnout, sayanti ai secolului XIX, epoca Tn care lingvistica nu
fusese invadata de ..sknpatizanti" mai la Tnceput, mai tarziu de
atajia Jnfeu-dati" fie unpr interese po'litice, fie unor josnice
interese bane§ti.
Acelasi lucru Tl observa tn istorie Vasile Pan/an: Jstoria a fast in-
vadata de cei misei, cei tradatori, careau fost ppftiji alaturi, ba mai
sus decat cei curatl, cei dreptl, o amanS prefuire pe argfnti pentru
sangele varsat Jn lupte... §izaraf!i c&ntaresc fn talgere: aurul
rasSritului, focul Carpatilpr, graul Dunarii, codrii muntHor.
Calcarea cuvantului dat e astazflege. tn inauntrul \arii nu vezi
decat necinste, cSfarare desperate cStre locurile cele mai de sus,
goanS dupa avere, murdarire a tiituror numelor curate de luptatpri,
fera fries fmpotriva raului".
Rezultatul caderii de mai tSrziu a acestor discipline, caracterizata
prin interesul unor explicari apriorice, a fost dezastruos pentru
adeva-ratiul scop al stiintei, care este si va ramane cunoasterea
adevSrului. Din teoretizarea unor neadevaruri ce trebuiau impuse
pentru a consti-tui argumente - Tn istorie si limba - s-a nascut un
haos Tn care fiecare pqate renunta la orice criterii logice
apartinatoare §tiintei, poate face afirmatii lipsite de temei sporind
confuzia.
Un exemplu concludentse poate scoate din filologia occidentals,
ctare, lucrand Tn interesul Rome! catolice, a Tncercat sa faci din
limbile celtice §1 cele celto-germane limbi latine, mergand pana la
totala eliminare a elementului celto-galic din franceza,
celto-germanic din limbile germano-saxone, celto-iberic din
portugheza si spaniola etc.
Cat priveste cele Tntamplate Tn Europa de mijloc si mai ales fn
zona balcanica, exagerarile au fost si mai lipsite de decenta ceruta
de morala stiintifica. Pentru a se sustine tendinta de expansiune de
la Petrograd (Tn perioada comunista, centrul s-a mutat la
oscova) s-a nascocit a§a numitul slavism, de care, sau Tn jurul
caruia, se aliniau popoarele balcanice, la baza carora se afla, Tn
realitate, elementul scitic, pe care slavistii au Tncercat sa-l
desfiinteze cu desavdrsire, ca si cum acest mare neam ar fi fost
§ters de pe fata pamantului de o putere ce-reasca, sau Tnghitit de
,,rusalce". —imba noastra ar fi, dupa propagandistii
89
panslavismului, Tmpestritata cu elemente slavone, lingvistica
profe-sata la noi fiind la discrejia denigratorilor de neam §1 limba.
Dacii din... Grecia §i India vedica
Premiza ca limba romaneasca ar fi o neolatina parecare este falsa
§i pagubitoare. Trebuie studiata in compozitia chimica a
cuvin-telor sale (are peste 150.000), de la valoarea stabila a
monosilabelor, termenii sai fiind apart,in§tori limbii prlmare.
Asa cum am vazut, limba vedic& a avut initial un caracter
mo-nosilabic, relatia sa cu limba romaneasca fiind directa Tn
cazul toponimelor §i hidronimelor.analizate §i, interesant, in
aceasta filiafie intra §i greaca veche. Intre primii zece Tntelepti,
eel de at sap-telea Prajapati este PRACETAS sau DAKSA.
Intr-o legatura Tnserata Tn CARTEA —EGI—OR —UI ANU
(cartea IX-a.art. 128)citim:
Jn acest timp, pe vremuri, Prajapati DAKSA, chiar el, destinS pe
cele cincizeci de fiice ale sale scopului acesta, pentru a-i face fiii
care sa-i inmulfeascS neamul".
Ä£/ dadu (din cele 50 de fete) 10 lui Dharma, 13 tui Kazyapa §i 27
lui Soma, regele brahmanilor §i al buruienilor de leac,
cadorisindu-i cu gateli din cele mai mtnunate pentru pIScerea ssC.
—egenda este ,,preluata" Tn mitologia greaca, numai ca erau
fii-cele regelui DANAOS din Argos, maritate cu fiii lui Agyptos,
fratele sau. Cum oracolul prezisese uciderea lui Danaos de c§tre
un nepot, din do-rinta regelui, fetele Tsi ucid barbatii Tn noaptea
nunfii. Dar Dypermnestra Tl c'ruta pe —ycaios, care Tsi ucide
socrul, Tmplinind/oracolul...
frliatia este evidenta. Am citat legenda Vedicd pentru a sublinia ca
numele \ar\\, DACIA, era stravechi §i nu o denumire data de
romani, cum se spune, spre diferenta de geti, cum Ti numeau
grecii (eroarea este comuna Tn dictipnare si studii de'speciatitate).
Implicatiile acestei pune'ri Tn valoare a toponimiei tarii noastre
prin descoperirea stransei legaturi care exists Tntre ea si religia
vedica, Tntre ea si atatea feluri de manifestare a lumii vedice, sunt
multe si nebanujt de interesante. §i asta nu numai pentru noi, dar si
pentru istoria aria-nismului din toate timpurile si de pretutindeni,
istorie care pana azi a ramas ascunsa in dosul unui Tntuneric de
nepatruns. Se poate astfel stabili Tntre eyenimentele istorice,o
logica Tnlan^uire si neTntrerupta con-tinuitate. Istoria neamuiui
nostru Th special se ya face TnteleasS.
Acel rusinos semn de Tntrebare pe care unii pretinsi oameni de
stiinta Tl pusesera asupra existentei neTntrerupte a acestui neam
pe aceste locuri nu va mai Tnsemna decat o rusine pe obrazul
stiintei.
—imba adamica - o limba onomatopeica
Pentru a da un raspuns convingator, va trebui sa impingem
cau-tarile pana la Tnceputurile formarii limbii, a acelei limbi care,
dupa cum vom arata, sta la baza tuturor limbilor ce se numesc
,,neolatine". Cand a fost acest Tnceput? Si unde s-a Tnchegat el ca
arie geografica?
90
Prima caracteristica a limbii de Tnceput, create omeneasca, se va
regasi fn pronunjatul sau caracter onomatopeic. Termenii acelui
Tnceput de limba se refers la notiuni dintre cele care au fost
primar cucerite, precum dehumirea manifestarilor naturii, ce
reusea sa impresioneze in mod deosebit pe eel ce traia fn mijlocul
lor. Tunetul, zgomotul ploii, fasaitul ierbii si al frunzelor, susurul
si galgaitul apelor Tn scurgere, manifestable audibile ale unor
animate periculoase, sau necesare vietii si altele asemenea au
constituit primele elemente de limbS cucerite de omul european.
§i toate acestea au fost puse Tn slujba intercom unicarii. —a
Tnceput au fost cele mai usor Tnsusite, mai usor Tnjelese, mai
usor de rostit. §i acesta a fost caracterul primar specific limbii de
Tnceput a populafiei europene. Imitand sunetele specifice emise
de anumite pasari le-au si botezat (cucu, pitpalacul, pupSza etc.).
Indeletnicirea principals era cea de vandtor si pescar Tn cSutarea
hranei. Inceputul de limba a fost supus unui proces continuu de
erodare si Tnsusire de noi termeni prin contactul dintre grupurile
de vanatori, care explica bog^tia de sinonime caracteristica
limbllor europene §i fn special acelpr zone de latitudine medie a
continentului. §i, spunem ca Tn limbile europene de astazi exists
un fond comun de cu-vjnte rSmas dtn aceJe vremuri, adica de
atunci cand procesul de indi-vidualizare - atat al popoarelor, cat si
al limbilor - nu-si facuse aparijia.
Identificarea acestui fond de cuvinte nu este lesnicioasa, dar nici
imposibil de realizat. In afara onomatopeilor, numele animalelor
de hrana sunt primele care fac parte din acest fond comun. Bou,
oaie, caprS, cat, miel, ied, numele unor pasari, precum gascS,
curcS, rata, gaina, nu sunt decat cateva dintre cele despre care
Vorbeam. Daca aceste denumiri sunt produsele gandirii omului de
dupS ultima glacia-tiune sau ca ele sunt anterioare, nu putem sti,
dar, pe noi ne intere-seaza sa stabilim cu ce bagaj de cunostinte
lingvistice a intrat omul Tn epoca pe care o traim. §i, ne
intereseaza in mod deosebit, Tntrucat pe aceastS cale vom putea
afla Tn ce masura popqarele Europe! sunt Tn-rudite Tntre ele si
care este aportul fiecaruia la dezvoltarea vietii spiri-tuale pe care
lumea eurppeana si-a pus amprenta. Cum spiritualita-tea unei
lumi se oglinde§te mai cu seami Tn limba pe care o stapane§te, ne
vom ocupa de acest aspect esenfial.
—imba rpmana - cerebrala §i primordiala
Vechimea limbii noastre este evidenta prin onomatopeile sale
Tntrefesute organic in familii de cuvinte (a fo?ni, a sasai, a sforai,
a guita, a marai, a cotcodaci) imitative, identice sunetelor din
natura,
si Tmbraca Tntelesul Tn structuri morfologice specifice. In acest
mod, fie si numai din exemplele de care dispunem, se poate face
dovada ca limba romanS define formele cele mai autentice ale
limbii europene primare, limba care.sta\la baza tuturor celor
considerate pana acum arianice, indoeuropene, trace etc, oricum
ar fi denumite.
Autenticitatea acestei Tnsusiri priveste existenta rostirilor primare
ale omului european, de la forme onomatopeice neevaluate Id
modul de formare a cuvintelor prin apropieri de monosilabe cu
sens clar, bo-
91
gatia de toate nuantele si cu toate formele de extensiune prin
asocieri si selectie logica. Pe baza acestor materiale se constata si
se poate dovedi ca limba noastra - Tn raport cu celelalte limbi
europene - este o limba ce are la baza formarii sale eel mai mare
procent de cere-bralitate. Aceasta se verifica prin felul gandit
(niciodata Tntamplator) al marei majpritati a termenilor rezultati
prin alaturarea monosilabelor arhaice. §i, asffel, dupa obseryatia
initials ca sta la baza celor ,,reale neolatine", ajungem la concluzia
ca, de fapt, limba romanesca - asa cum vom vedea prin scrierea
hieratica - sta la baza tuturor limbilor numtte arianice. Acest
adevar rezulta §i din faptul ca, luata drept etalon, justifica toate
Tnrudirile ce se constata Tntre limbile derivate, Tnsusiri care
pastreaza legaturile cele mai apropiate tntre elementele rezultate
din nucleul de baz§ (eel romanesc) dar se departeaza Tntre ele pe
masura.ce ariile geografice, prin spatii separatoare Tntre ele,
sppresc.
—imba remand - din India la Atlantic !!
lata mpnosilaba primarS ,,pi" (pi.c - picatura, piciu, pici.or, pi.ez,
pigment, pila, pi.ta, pise etc) Tn Tnteles de m/c, da termenilor
con^ina-tori de oriee'limbd Tn^eles apropiat de eel din care a
derivat. Astfel, iat§ cateva cuyirate'din ,,neolatine".
Franceze: pic, picoter, pignochez, pilon, pigment, pinceretc.
Italiene: pica, pianto, pigolio, piluccare, pizzian etc.
—atine: pica, pila pilum, pilus, pinso -are etc.
Spaniole: pico, picada, pildora, pimienta etc;
Populatia vanatoreasca a pastrat, firesc, numele animalelor de
hrana, ca si pe eel al acelora de care se fereau:
...boop...muuu...beee...prrr...ssaa...harr...
imitatii bou...vac§...berbec, capr§...sarpe...harm§sar...
Dar iata si denumirea lor:
Sanscrit Zend grec italic celt lituani- teuton
Slav ro
an mSn
bo.goguo bous bos oso gpu chuo- karova
bou
staura staora tauros taurus tor taura -
tour taur
avi - ois ovis oi avis ewe
- oaie
asva - ipos caballo aspos asua -" -
cal -
Interesanta este si filiatia altor cuvinte vedice. De la Ganaka rege,
Kuning si konig gerrnan, king Tn engleza: gana = mama, regasit
Tn gre-cul yune, goticulqu/ne, eng— queen, slavul quena. In fine,
de la dama = casa, domus, demos, domu, daimh...
In vedica, daya = barbat. vi.dava=yaduva. Avand Tn vedere
Tnte-lesul romanesc din cuvintele : vi.ata, vi.tel, vi.king, vi.ta etc
care T>v seamnS »f§ra", spre diferenta de IVI, deci V/.dava=Tara
barbat, iata cuvintele pastrate Tn alte limbi: veuve (francez), vidua
(latin), vodpva (slav), viduvo (gotic), widewu (prusian vecni),
foaovha (celt). onosilaba ve=a
92
tese, m vieo (latin), wab (german), weave (englez), iar siv = a
coase, in suo (fatin), suija (got), siwa (englez), s/ur(grecanian),
Xas.suo (gree).
tucrarea pamantului este denumita la not a ara.
In Vedo-sanscrita: ar, grec-a/ourr, latin - ardarare, german - ararr,
slav - aratf, lituanian - art/. In sanscrita camp cultivat - arga; grec -
agres; latin - ager, gotic - a/era; romaneste - ogor.
Cuvantui plug, stravechi Ca si eel numit plug.u§or, pentru ca trece
prin zapada(!) cum poate fi atribuit fondului slav, numai pentru ca
au si ei cuvantui jplugu'? Dar atunci, cum explicam englezul
plough, ca §i germanul Pflu'd? Ce contact au avut slavii cu
englezii? Pe cand legi-unile dacilor din Britania sunt
binecunoscute... —a fel, cum poate fi slav ,,gasca", cand Tn
engleza se cheama goose, in germanS Cans, si in buigara... gascal
Ce aveau bulgarii cu englezii?
Credem ca particula denumind nofiunea de carne a fost ,,ca".
onosilabele primare onomatopeice plus aceasta particula, au dat
numele animalelor bune de mancat. Astfel:Va.ca; ca.pra; ca.tar;
ca.mila; ca.l. Chiar azi nu spunem came de bou, ci de vaca!
Toate cuvintele din fondul stravechi vedic, prezente in limba
noastra, ca §i Tn limbile numite ,,indo-europene trebuie regandite,
fiind creatia carpato-istrienilor, necum apaifnatoare fondului slav,
maghiar, turc, etc.
Franceza - de la ,,moult" la ,,beaucoup"...
entinerea unor forme structurale asemenea in doua limbi
Tn-rudite dovede§te o legatura de masa Tntre popoarele
pastratoare. —a fei, devierea unor forme dovede§te o rupere, o
derivare, purtatoare a forme! primare de catre un ^rup razlefit
indiferent pe ce cale.
Acest din urma fapt mai arata ca grupul razletit s-a asezat Tn
mijlocul unor bastinasi care formau o masa sufficients pentru a-i
influenta pe noii veniti. Cuvantui romanesc mierla se pSstreaza Tn
francezul merle, si Tn latinul merula, dovada ca Tn franceza yeche
(d'oc) era pe Tnteles.-Dar chiar cuvantui romanesc mult era scris
nmoult (ou=u) Tnlocuit apoi cu beaucoup (frumoasa lovitura !),
Tnsemnand acelasi lucru. §i-a pastrat Tntelesul si cuvantui nostru
nrai(T -absent Tn latina, com-parabil cu francezul ,,ra/e" (brazde)
§i italianul »ronga", pentru ca Tn limba turca cuvantul ,,ra/a" sa
derive tot din raie, denumind brazda, santul cu care se Tnsemnau
hptarele raialelor.
Deseori, o simpla monosilaba ridica probleme dificile. Asa
pornind de la cuvantui poteca, considerat bulgar din jpateca", va
trebui sa fa-cem o cale lunga, avand Tn vedere §i faptul ca aceasta
radacina ,,pot" este considerat un primitiv de origine necunoscuta
(y. §aineanu, cuv. potaie) dar, ichel Breal Tl asimileaza cu
grecul posis, -potis=siapan; numai ca Tn sanscrita pati-s
Tnseamna tot stSpan. §i, avand Tn vedere ca Asva.pati, (Tn care
asva=cal, iar pafcstapan) era fiul lui Kokaia, Tn Ceandpgya -
Upanisad, cuvantui potmol, rgmanesc, ca si potop, ne determine a
cauta o explicatie mai detaliata. In slava si maghiara exista
cuvantui poto/c. Se stie ca poteca duce la izvor, ca pot.mol
Tnseamna noroiul din jurul fantanilor, ca potop Tnseamn§ apa etc,
,,cuvantul slav" dupa dictipnarele noastre... Vine din maghiara sag
din slava? Sau nu vine de hicaieri si e un cuvant vechi-stravechi?
In greaca veche se chema ,,potemos'izvorul, iar esopotamia se
stie ce Tnseamna...
93
Zeifa Artemis, care se stie ca era o hiperboreana, in situatia cand
adorarea ei se facea la obarsia izvoarelor, primea numele de
Artemis Potamia. In latinS exists cuvintele poto-are, ca si
substantival' potor, bautor de apa. Probabil la izvoare aveau loc
libatii si era nevoie de o mare cantitate de apa, adunata probabil
Tn §ipote, oala mare, - pot - cum Ti spun francezii, pottos -cum Ti
spuneau romanii. Observam expresia noastrd a potoli setea,
tinand cont de faptul ca o multime de termeni genera{i de ,,pot
"aparpn unor limbi care descind dm marea familie
carpato-istriana: §ipot, potecS, potmol, Tn spaniold - pulca
(vezi... ul-cea!) ca si francezele pot, potager, vedem ca acest
cuvant nu poate fi slavon, deoarece slavii n-au umblat niciodata
prin zona franco-spaniola. Cu atat mai putin maghiar!
Originea nord-dunarean§ a zeitei arat§ c§ e un cuvant yechi
pre-luat Tn hmbile la care ne-am referit, ca si pofoc, luat de slavi
si unguri din acelasi izvor.
—imba dacilor - pastrata de... englezi!
t
Toate acestea si multe argumente pledeazd pentru o mai mare
aten^ie ce trebuie acordata lingvisticii noastre. Aparand cuvintele
noastre ne aparam patria spirituals, care este limba. Relatiile care
se pot stabili Tntre cuvintele noastre stravechi si cele aflate in
limba englezd pot zdruncina definitiv esafodul slavofon.
Cu siguranta ca se va naste intrebarea: daca cele scoase la lumina
sunt adevarate, Tnseamna oare ca limba rpmaneasca vorbita
astazi a fost si limba dacilor, stramosii celor de azi? Raspunsul e
unul singur: limba dacilor este limba populara.a neamului
romanesc.
Un argument ce nu poate fi neglijat, alaturi de sutele de cuvinte
IDENTICE existente Tn greaca veche, Tn qperele celor mai
important^ autori, Tn literatura sanscrita, ca si Tn limba Biron din
Nigeria, o indoeuropeana certa (pe care je prezentam Tn addenda)
sunt sutele de cuvinte (venite unele si prin filiera franceza) de
origine dacica. pastrate ca un miracol de limba engleza cu
corespondent^ directa in limba noastra, Tn forma ca si Tnteles.
lat§ numai cateva:
Englezesc Romanesc —atin Tnteles obs.alte
limbi
acrid acru acer aigr(fr), acre(ital)
arable arabil arabil-is care se ard
arabour arboret arbustum crang, arboret
arrak . arac sustine tija plantei
bat baf
cerulean ceriu caerulis
clai hlei(huma)
clinch cling!
clod glod gleba bulgare gloduros
cover coverga.coviltir
cull aculege collige
deal deal
grind grind
grit prundis, grindina
hold holda(holdae
94
proprietatea cuiva)
imped-inpid a Tmpiedica
mucous-miuko mucos
file plla
strait stramt*
turkey cured .
umbrela umbrela . laumbre
usher u§ier
shoulder sold
vultur vultur Ä .
verge vergea
vat co.vatS
lawn luncS
to plash plasa ‡
Cuvintele putine redate aid reprezintS doar o mbS parte din sutele
de termeni de bazS, fSra derivate, identice Tn limba englezd §i
limba romana populara. Past/area Tn engleza a unor termeni ca:
arrak, bent, clay, hold etc., care nu se mai gSsesc nicaieri Tn lume,
dovedesfe ca, ori-cata vreme au fost despartite, orbat de mare a
fost distanta, Tn timp-§i spatiu, o anume populate le-a
permanentizat. Aceasta identftate perfecta ne mai arata ca
elementul dacic transplantat in insulele britamce nu a fost
neglijabil, prin cateva legiuni: era vorba despre graiul pelasgilor
plecati demult, de pe muntele lui PE—E.AGA si, mai ales graiul
celti-lor - care erau mestesugarii porniti in cautarea metalelor.
Cuvantul celti, asa cum vom vedea, decodificat, ne arata ca
de-parte de a fi un anume popor care a lasat urme si pe la noi, cel|ii
erau, de fapt, plecafi din spatiul dacic Tn care s-au batut primele
metale Tn Europa, populand zonele metalifere din apus pand in
Britania. Erau fierani antichitafii. §i, iata cum sunetul Ä{" cuprins
Tn celt(|i), neamf, dar si figan - cum se spuhe la noi de obicei
fierarilor - identifica o anume ocupatie. §i mai interesant este ca
limba noastrS pastreaza acest Tnteles Tn cuvmte ca: (lung,
subtire, Tnalt), fandara, tapina, tar, tacalie, t'apoi, (eaza, tints,
fipat, furture', tatait, turloi, etc, cum sunt de obicei cei care se afla
Tn apropierea topirii metalelor.
Cuvantul este cerebral, nu arbitrar!
Un alt cuvant, care merita atentie, format din Bgagaitul"
onomato-peic, deci ga+rla, e considerat slav, conform agrKf
oulgar. De fapt, analiza atenta arata ca grupul determinant
.//"impinge Tntelesul spre notiunea de serpuitor, meandrat,
precum Tn sopskrla, parlit, carliontat, Barlad, facand parte din
cuvintele specifice limbilor cerebrate, si este de baza Tn studiul
relabel dintre. limba si graiuri.
Ca si celelalte componente ale limbn, fonetica noastra ar fi o copie
dupa teoriile altora. Vorbind despre valoarea expresiva a sunetelor
vorbite (v. Al. Rosetti, Blntrod. Tn Fonetica", ed. §t. bug, 1967, p.
100) se spune: ,,cuvantul este arbitrar; aceea§i nofiune poarta
nume diferite in limbi diferite: rom. casa, fr. maison, rus. dom etc'.
Ce ar fi de comentat? Sa nu fi auzit respectivul parerea lui
Aristotel? nA spune ca un cuvant nu are nici un mteles fnseamnS
a-desfiinfa
95
convorbirea, pentru ca este iniposibil sd vorbe§ti fara a te referi la
un anumelucru, §iceeaceeste mai grav, a desfiintagandirea"...
Daca definitia timbii este Jimba este mijloculde intercomunicare
prin graiartlculat", confuzia este evidenta, pentru ca, Tn timp ce
graiul
animalelor se manifests prin modulatiuni fonice, care nu pretind
un
raspuns, limba omeneasca cuprinde domeniul intercomunicarii
conditional de Tntelegerea emisiunii fonice de catre un presupus
par-
tener,' acceptarea sau neacceptarea de catre acela, ca urmare a
unui
proces de deliberare, Tn fine, mterventia unui proces cerebral, atat
de
o parte (emit,ator), cat si de cealalta (receptionator). ^
—imba s-ar putea defini drept: nProcesul de intercomunicare prin
grai articulat a unor rostiri con§tiente, emise de organul de vorbire
§i cu rejerire anume la notiuni bine delimitate".
In felul acesta, limba presupune prezent elementul cerebral Tn:
a) procesul de delimitare a notiunilor
b] legarea emisiunii verbal© de o anumita notiune
cj acceptare sau necceptare
formularea unui eventual raspuns
existenta unor forme general valabile ca Tnteles
In procesul de intercomunicare limba foloseste cuyantul, care
este:
nrostirea mominatiya prin ajutorul organului de vorbire a unei
ntfiuni
un/c§ §i bine delimitata". »
In ultima analiza, cuvantul presupune mai multe categorii,
precum:
spontana, cand elementele conventiei sunt prelucrate si asimi-
late f§ra efort
arbitrara, ceea ce presupune existenta dorintei de autoritate
sau de prestigiu
codeKberativa, presupunand o societate evoluata, cu o spiri-
tualitate convenabila gandirii
anarhica, rezultat al unei fantezii, de multe ori bolnavicioasa,
care se impune Tn cercuri restranse si necontrplate de ratiune.
Elementul selectiv este criteriul prelucrarii cerebrale bazata pe
lo-gica si rational. Cuvintete onomatopeice sunt cele mal vechi.
Con-secinta unei asemenea logici a dus la concluzia ca limba
continatoare a celor mai multe cuvinte onomatopeice referitoare la
cuceriri primare ale mintii omene§ti trebuie considerate drept cea
mai ve-che in comparafie cu limbi din aceeasj familie.
C.C. Grurescu §i ,,lstoria romanilor"... ,,slaviza^i" !
Erorile grosolane de atribuire a cuvintelor noastre fondului
lingvistic al altor popoare au facut din lingvisticd o sluga a
politic!!. Asemenea erori, Tn aparenta nevinovate, sunt Tn fond
baza pretenjiilor teritoriale, revizio-niste, ieri §i azi. Reprezinta
modui eel mai grav al agresiunii Tmpotriva poporului nostru.
Desigur, de lacaz la caz, avem de a face cu ignoranta crasa, ori
de-a dreptul cu rea intentie. Ele falsifica istoria nationala, cu
argumente de rapiri teritoriale. Cea mai recenta asemenea mostra
o re-prezintS zisa limba ,,moldoveneasca "* diferita de limba
romana.
* N. edit.: In iulie 2003, guvernantii filo-ru§i de la Chi§inau au
editat un dictio-nar... romano-moldovenesc! In 2002, Voronin
(pre§edintele oldovei) a refu-
96
Istoricii oficializeaza erorile lingvistice. Astfel, studiul lui C.C.
Giurescu cu privire \ajstoria pescuitului in tarile romanesti
"certifica erorile din lingvistica. S3 fie oeroare dupa 23 august
1944? Nicidecum, pen-tru cS si in Jstoria Romanilor" (ed. 1938,
Fund. pt. —iteraturS si Arta, ed.lll), cand nimeni nu-l obliga s§
scrie altfel decat §tia, erorile se {in lant (repetate Tn editia din
1973, aparuta la Craiova). Dar noi citam din editia anului 1938,
pag. 242.: *ca armefoloseau suite, sabia (cuvinte slave/". '
lata ..perle*':
pag.243 - ,,Zet// Troian, nu aparfine, de fapt, religiei populare, ci
este asa cum rezutta din traditia rusa in Cantecul despre Oastea lui
Igor, divinizarea lui Traian, fmparatiri roman..."
pag.244 - ndeal ca §i podgoria sunt cuvinte slave."
pag.249 - ncercetSnq harta, in special harta topografica, gasim In
vSJIe cele mai ascunse si pans in varfurile cele mai fnalte urmele
ase-zarii slavilqr... s8 luSm de pildd OKul, care curge chiarprin
mijlpcul pSmantului romanesc...numele slave le vom sublinia.
Sibiuf unit cu Sali§tea... cu raul Sadului, Ramnicul, Govora,
Bistrifa, —uncavatul, Cema, Topologul...Siminicul, Braila,
Dariovul, Oboga". Si mai spune: »Enumerarea este conckidenta".
Chiar daca Valea Darjovului, unde se afla cele mai vechi fosile ale
antropogenezei europene, alaturi de Bmgiulesti, a trebuit sa
a§tepte pe slavi sa ,,boteze"...
,,/n oldova, insasi oldova, Bistrita, Putna, ilcovul, lalomifa,
Prahoya, DSmboyija, Neajlov, Jamavele...Craiova, Targovi§te,
Zim-nicea/Topolnifa. (...) onornasticS: Dan, Radu, Vlad, Stan..."
pag.254 - ,,daca ar fi sS facem o numarStoare am constata c§ 2/5
sunt slave".
pag.255 - ,,elementele cele mai vechi din veacurile VI-XI... blajin,
destoinic, darz, drag, strashic, sfant...vinqvat...zidar, hamei,
lobodS,
coasa, cosor, plug, grebla, lopatS, a fmpleti, stog, capita, snop,
grindei,
coliba, cormana, cireada, izlaz, stana, vrabie, plasa, morun, crap,
ca-
ras, mreana, cegS, scobar, pastrSv, undita, mreaja, dumbrava,
deal,
movila, steag, toppr, prastie". , '
E
ag.257 - arai, iad, boier, cneaz, vladica etc." eci eram cre§tini, dar
nu §tiam despre rai ?i iad! Concluzia pe care o trage la pag. 269,
n-o mai citam, e revoltatoare.
Deci, n-am citat din Roller, ci din Giurescu, o scriere din 1938!...
Daca T§i Tnchipuie cineva ca s-a schimbat ceva Tn lingvistica
ro-maneasca pana acum, in perioada comunista sau
postdecembrista, se Tnseala. —ucrarile lui Al. Graur §i lorgu
lordah, ca §i Dictionarul Explicativ, au reufit sa treaca Tn randul
cuvintelor cu etimologie necunoscuta tot ce scapase de la
§aineanu...
Poate cand de lingvistica se vor ocupa cei care vorbesc —imba
Romaneasca si Tn famiTie, nu dpar Tn aula Academiei romane,
acestia vor ajunge la concluzia lui ihai Eminescu: ,,—egile dupa
care cuvintele latine s-au prefacut in cuvinte romanesti si-au
sfarsit, demult evolutiu-nea lor. In momentul in care romanii au
primit cuvinte slavone —I BA —OR ERA FOR A TA DE
SECO—E".
zat sa vorbeasca romane§te cu fostul student al Universitatii
Bucure§ti, Jiang Zemin, prejedintete Chinei...
97 /
Capitolul VI
DESCIFRAREA SCRIERII SECRETE Scrierea Hteratica-In
Romania, din 5.508f.H.
^Facerea —umii, asa cum o aflam consemnata pe actele de
cancela-rie si Tn pisaniile asezamintelor religioase, este anul
5.508 i.Hr., Tntele-gand prin aceasta data la care putem afirma ca
erau denumite prin cuvant toate cele vazute §i nevazute. E data de
la care exists limba adamica. Procesul de formare a acestei limbi
unice a durat sute de mii de ani. Ne referim, fireste la omul
european, la rasa din dare facem parte, la neamul tracilor, despre
care Herodot scria: ,,Dupa inzi, seminfia tracilor este cea mai
numeroasa; dad ar avea o singura conducere $/ s-ar fnfelege intre
ei ar fi, dupa parerea mea, de nefnfrant -s/ cu mult mai putemici
decaf toate seminfille Pamantului. (...) Ei poarta multe nume,
fiecare dupSpdm&ntuI in care locuie§te, dar tofi au, in toate,
obiceiuriasemSn&toate..."(Istorii, II, Ed. St. 1964, p. 29-30).
Pana la anul 5.508 (erele sunt fixate de-un straroman - Dionisie
Exiguus) si pand la aparitia scrisului a trecut multa vreme. Primul
sens din lume, arata cercetStorii din ultima peripada, apare la noi
Tn Ardeal, la Tartaria, descoperit de arheologul Nicolae Vlasa in
anul 1961. Specialistii au estimat ca precede cu peste 1.000 ani
scrierea sumeriana, considerate pana atunci cea mai veche. In
general, s-au luat Tn calcul doua sisteme de scrrere:
Sistemul Ideografic, Tn care cuvantul e reprezentat printr-un
semn unic, strain de sunet, care reda sensul, ideea exprimata prin
cu
vant: sunetele pot evolua, semnul ramane acelasi. Acesta
este.punctul
de vedere oficial, pentru ca nu se cunoaste limba adamica. Tn
acest
sistem, referirea era la limba chineza, care a folosit ideograme
pana Tn
anul 1956, permitand tuturor sa se Tnteleaga Tn scris, desi
vorbeau
dialecte profund diferite.
Sistemul fonetic, in care se reproduc sunetele care se succed Tn
cuvant, luandu-se ca unitate sunetul iar scrierea este alfabetica.
Dup§
cum se stie, toate scrierileralfabetice deriva din scrierea feniciana,
care, la
randul ei, deriva din scrierea hieroglifica cursiya numita
HIERATICA.
Se considers ca alfabetul fenician ar fi aparut cam prin secolul al
Xll-lea T.e.n. Alfabetul armean si grecesc ar deriva din eel
fenician; grecii din Italia de sud ar fi dat alfabetul etruscilor de la
care ar deriva ajfabetul runic, iar eel gptic al lui Wulfila, din
secolul IV e.n., derivand din eel grec, alaturi de eel armean, copt,
glagolitic si ehirilic.
IO, Ramses - are Preot get!
In decodificarea scrierii hieratice s-a pornit firesc de la
aprofunda-rea scrierii hieroglifice descoperita de Champollion,
observandu-se ca marele Tnvafat descoperise, Tn fond, sigla
limbii adamice. Fara a detalja, vom da numai un exemplu.
In ,,cartuf ul" RA SES, In care apar numai consoanele: R - este
un cere, rotund, dec! stiindu-se ca zeul solar era Re, la egipteni,
dar consoana, , este cititS si cand apare 1/2, - jumata-tea - iar doi
serpi dau ultimii doi de Ä$'. Foarte bine, Tntrebarea este Tn
ce limbS se spune la femeie jumatate si la barbat ,,cruce
Tntreaga"? Dar sigfa §arpelui, carei limbi contemporane scrierii
apartine? Jn privinta literei S, in vedo-sanscrita exista termenul
sa/passi Tn romaneasca §arpe. Plus ca, ceea ce Champollion
numeste cartu§, e un IO, Tn care vocala O, este alungita, ca sS
intre, Tn acest 10, numele respective.
Obseryand, deci, sigla limbii de Tnceput, pornind de la sugestia
subtila a lui Cantemir - el msu§i un IO - am constatat simplu ca,
de fapt, Tn ce priveste scrierea, nu avem de a face cu niste etape
unde e nevoie Tntai de hieroglafie, de cuneiforme, de scriere hitita
etc., ci de operate lingvistica matematica numita Babel,
Tncurcatura a litere-lor, Tn care scribii poligloti foloseau prin
citire fonetica literele latine cu valoarea din limba adamica, adica
asa cum le citim, simplu (b, c, d etc.), Tn paralel cu litere grecesti,
citrte alfa, beta, gama etc. §i cu diferite desene ale unor obiecte
tune definite. Ei mai citeau fonetic pozitia literelor, ca §1 toate
semnele diacritice, mat ales Tn incifrarea con-ceptelor
fundamentale ale cunoa§terii prin filonul grec.
Dacia - Jara Zeilor... arieni
In acest mod, pe un spatiu vast, cuprinzand nordul Africii,
Euro-pa §i o parte din Asia, ca §i Asia ica, avem un singur tip de
scriere: scrierea hieratica. Neputin^a antecesprilor de a stabili cu
date certe ori-ginea scrierii alfabetice, Tncercand derivarea din tot
felul de silabe, ne-au determinat sa cercet§m tocmai spatiul
ignorat permanent, anume eel carpato-danubiano-pontic, unde Tn
vechime se afla INDIA PONTICA, In acest fel, indo-europenii
sau arienii, sau Pelasgii, sau Frigienii, sau tra-cii etc., erau semne
de Tntrebare. Decodificarea acestor cuvinte fundamentale au dat
dreptate lui Nicolae Densu-§ianu - dascalul nostru - auto-rul
JDacm Preistoricd', lui Nicolae iulescu, cu care am colaborat
ani Tn sir - autorul nu mai putin importantei ,,Dacia Tara Zeilor ",
dar si savantului englez P.Giles, care vedea grupul arian primitiv
Tn ramura dunareana, Tn cartea sa Ä Cambridge History of India",
din 1923.
A aparut necesitatea studierii Vedelor, a caror data de aparitie
difera Tntre sec. XII i.e.n. ( ax uller), 2.400 t.e.n. (Haug) si
4.000 T.e.n. (Bal Gangadhar Tilak), din care am dat o versiune
romaneasca, la Tndemnul lui N. iulescu, §i am Tncercat a
pricepe aspectul aglutinat al sanscritei, din prima strofa din
Atharva-Veda- cea mai veche dintre cele patru, cunoscute.
nDevadinam djagat sarvam
atradinam tadevata
Tan mantram brahmanadinam
Brahmanamamadevata".
Variantele Tn limbile apusene - Tn franceza, Tn cazul de fata,
luau o prea mare distant^ fafg de original, lata cum suna aceeasi
strofa:
aToutce qui'existe au pouvoir des dieux
—es dieux sont au pouvoir des mentrams
—es mentrams.sont au pouvoir des brahmes
Done les dieux sont au pouvoir des brahmes".
x- 99
Qartealui anu-scrisade... loan !
Trebuia aflat locul unde anu a dat primele legi, anume —EGI—E
O U—UI.
Primele observatii asupra sanscritei le face misionarul Coerdoux,
care trimite, Tn 1767, Academiei niste inscriptii Tn care sesizeaza
ase-manari cu limbile greaca sj latina. Aceleasi observafii le
facuse referi-tor la limba zenda, in 1771, Anquetil-Duperron,
constatand asemanari cu sanscrita, pentru ca, Tn 1786, William
Jones sa formuleze teoria lingvisticii comparate dintre
sanscrita-persana, greaca, latinS si celtica. Teoria izvorului
vedic-sanscrit este apoi dezvoltatS §tiintific de marii savanti ca
Adelung (1806), Senlegel (1808), din care Colebrooke (1807)
dezvoftS teoria monosilabelor. Abia Tn 1816, marele Franz Bopp
rotun-jeste toata conceptia, alcatuind mai apoi (1837-1849)
gramatica compa-rata, continuata de Eugene Burnouf in Franta si
mai ales Tn Germania, de Schleicher. Etimologiai europeani apare
odatd cu dictionarul lui Fick, Tn anul 1868. Se stabilisera regulile
mutatjei consonantiste si, abia Tn 1879, Ferdinand de Saussure
ordoneazd regulile pentru vocate, tpate limbile avand drept sursa
primitiva, limba ariana. A urmat clasifica-rea limbilor si sinteza
lui .A. eillet (nDialecte indoeuropentf, 1908) ca §\Jntroducere
in studiul comparativ al limbilor indo-eurcpene ^9~\2). ?n acel
stadiu, limbile traco-frigiene erau disparute.
Un necunoscut monument de limba traca - inelul de la Ezerovo -a
fost prima citire a acestei scriert hieratice. Aici, Tn afara literelor
grecesti, apar Tn ordine: cifra 4, invers pusa, litera D-latirr/paralel
cu Delta grec, numeralul ordinal Tntaiul, litera T culcat pusa, un
lambda cu un punct Tn ea, steagul dac... Aici, se specified clar c£
gefii sunt splfa IO si adoptarea nfilonulut elin, tata Adam a
fabulat". Foarte important, autorul car}ii lui anu era loan! Au
urmat, datoritd sculptorului Con-stantin lordache, membru
fondator al cercului de studii din Pitesti, in-scriptiile din Bucegi -
Omul, Sfinxul, Babele si, rand pe rand, termenii esentiali din
Biblte^culturd si arta.
On alt moment decisiv a fost verificarea la Cozia a decapitarii lui
loan I (Burebista) la data de 5 mai 44 T.e.n. Preotul carturar loan
Polexe ne-a Tnsotit si staretul ne-a confirmat ca, dupa traditie, aici
a fost decapitat. Am repetat vizita la Cozia, dupd care am trecut la
Nucet. Am aruncat un ban lui Caron pentru Burebista, Tn fata
manastirii, Tn bazinul cu apa (unde sunt asemenea locuri s-au
savarsit crime) si am urmarit drumul marelui rege, pe apa, pana ia
Caciula.ta (cdciula tatSlul), la Edera are de Dambovita, unde a
fost Tnhumat Tn ascuns, temporar...
Secretele Scrierii Secrete
Acum pricepem simplu cum cateva semne deyin o adevaratd
ecuafie lingvistica, Tn care sunt spuse lucruri tainice,
fundamen-tale. Este un rebus continuu si firul Ariadnei pentru
fiecare este o cheie, fara de care poti rataci la fiecare litera. Acesta
este adevaratul REBUS, unic Tn antichitate, care Tncifra marile
taine si era bine ftiut scribilor poliglo|i.
100
Dec!, se citeste fonetic §i se a§eaza literele in ordine pe zece
coloane de la stdnga spre dreapta, pana la epuizarea semnelor.
Numarul Iiterelor confine chela ecuafiei, spune care este litera de
Inceput, cu care OB—IGATORIU se §i Tncheie ecuatia. Se
substituie fiterele cifrelor (adun&ri - scSderi, Tmpartiri, radScina
patrata) lar re-zultatul se inscrie dupa ctfrele respective. Cuvinte
perfecte sunt cele in care suma literelor cu sot este egala cu a celor
impare (1245; 2356; 3467; 123456789105; 187; 156). Cele
imperfecte, de tipul: 123-2-; 5672-4; 9862-7- etc. tree in ecuatia
lingvisticS derivata prin Irtere de cdloana respective. ,..-'‡
Se constata ca orice inscriptie e rezolvata in 6 derivate, excep|ii
fiind, pana la zece, Tn cazuri foarte rare. —imba cu adevarat
fonetica este limba noastra, unitara pe un spafiu vast, din care ies
codurile de cult, §i acesta este misterul get. In concluzie,
introducand-cifrele, lingvistica matematica a antichitafii ne vine
Tn ajutor. Se constata ca peste 90% din inscripfii se afld fn Dacia,
central culturii §i civiliza-tiei antice. In acela§i ttmp, folosirea
acestei scrieri Tn Grecia §i Italia, fa fel ca §i Tn nordul Africii etc.,
arata cd aceasta casta IO, fdra etnie, compusa din triada -
massageti - geti - getuli, a fost creatoarea intregii culturi §i
civilizatii antice.
Ceea ce aflam nou se dovede§te nu pierdut, ci Tncifrat.
Era normal ca gejii si pastreze arma §tiin|ei numai pentru ei.
Pentru a iesi din acest cere yicios va trebui sa citim cu ochii mintii
»cuvinte sub cuvinte, care contin definifiile lucrurilor", cum
constatase Henri Joly, analizand etimologiile platoniciene. El
scrie: ,,Dificuttatea de a regasi sensul acestor esenfe vine din aceea
ca vechile numeau fost acoperite, remaniate s/ transformate de
limbajul uman. Aceasta este teza sub-adiacentS a tuturor
etimologiilor lui Platon, ca sensul veritabil este la dis-tanta de
noisi ca el aparjine limbajului trecutului" (—e reversement
plato-nicien, Fogos, Episterme, Polis, pp.30-31, Paris, 1974).
Nu se pot ignora apropierile dintre conceptiile dezvaluite de
So-crate si ideea cea mai enigmatica a filozofiei chineze, TAO, ce
nnu poate fi cuprins in ceea ce se poate exprima".
Intre lucruri §i nume exista o relatie directi. A da nume la lucruri,
este un act de cea mai mare importanta, de care depinde
cunoa§terea, gandirea logica, viata sociala. Ordinea din lume
depinde de corectitu-dinea cu care s-au dat denurnirile. —imba
rornanesca este prin exce-lenfd fonetica, iar observatia lui Ion
Heliade Radulescu este cat se poate de actuala: J^cestea nu
suntporunci omene§ti, Dpmnul meu, ci porunci ale limbei, care
striga: Vede^i-ma, ca in verbii mei sunt cea mai regulati-i decat
toate limbeie, nu ma schimb, o ideie o arat c\i acelea§i litere; ce
ma sugrumati, ce ma faceji anevoie de in^eles §i anormalS T
Decbdificarea scrierii hieratice este un raspuns dat lui Eminescu,
pentru c^ el a intuit acest adevSr atunci cand se Tntreba: ,,Romanii
nu sunt §i ei o insula ideala, cat dar e cu putinfS ca limba noastrS
sS fie lingua romana rustics?"
Asa este, iar progresul uman va trebui sa aiba Tn vedere
cunoa§terea limbii adamice, la care am ajuns.
101
Gefii - creator!! tuturor §tiintelor §i artelor
Ghn6tis3 - 6-ton'/ Cunoa§te-te pe tine Tnsu{i!
Inscriptia gravat§ pe frontonul templului lui Apollo de la Delfi,
pre-' luata de Socrate drept deviza pentru Tnceputul Tntelepciunii,
ne priveste pe noi romanii, poate mai mult decat pe alte pbpore.
Nu numai ca nu avem o carte de istorie adevarata a neamului
darnici termenii de baza nu sunt precizafi. Stabilind matematic
cine au fost tracii, getii §i dacii vom putea prezenta cartea de vizita
reala. Astfel, aflam ca tracii denumeau mitologic neamul
strdvechi al da-cilor, din perioada troiana, cand era o singura
religie, centrul fiind muntele O U. Stapanul creattei era vedicul
anu.
Getii erau arii Prepfi - faraonii §i Regii - Casta IO - Basarabii de
mai tarziu. In stravechime, Tn perioada pelasgica, DIVINII
PE—ASGI erau ge|ii inainte de aparitia etniilor, fiind astfel
creator!! tuturor ftiintelor si artelor, preluafi Tn mitologie. Ca
stramo§i ai romanilor, ei sunt casta SARABA - precizata de
Hasdeu, casta 10, iar steagul lor - steagul dac - era —UPA/APU— -
celebra lupoaica cu ge-meni - steagul ARE—UI PREOT A—
ANTICHITATII.
O parte a lor - Tnchinatori aceluiasi COGAIONON - erau Druizii,
preotii celtilor, purtatorii civilizatiei metalelor.
—imba vorbita a fost limba unica adamica. Inaintea fvirii etniilor,
getii au creat cele 4 coduri de cult: Sanscrit, ebraic, elin si latin.
Dacia a fost postuI domniei, cum scrie pe o inscriptie. - fn
antichitate denumea Europa.
In Atena, citim romane§te...
A/on omnis moriar- Nu voi muri de tot Horatiu, Ode III, 30.6
Inscripfiile declarate intraductibile de epigrafi sau atribuite
cultului imperatorilor romanl sunt cifrate. Toate inscriptiile
denigra-toare ale zjsilor expert! se dovedesc false. —imba scrisa pe
aur §i piatra este protolatina arhaica §i populara, limba vechilor
cronici si urice - limba vie romanesca. Citim Tn Roma, la
Kiolmen, la Ocnita, la Celei, acelasj cod. Pe inelul de aur din
epoca bronzului de la Celei apare cuyantul ARDEA—: cuvant
stravechi romanesc, denun^and Tn sine lingvistica
antiromaneascS profesata la noi. Cuvantul CE—JI Ti prezinta pe
mestesugarii antichitatii, plecati spre apus din Carpati.
Pe EREHTEION '- cu litere grecesti, inscriptia este cifrata Tn
limba romaneasca. Scrierea din Tasili vorbe§te despre Ceahlau si
teapa lui SA— OCSIS. Un alt monom copt despre AHVE si celti.
Despre CRONICU— ARCAN - care va fi furat §i dus afara de
VODITA.
Scrierile getilor sunt traduse Tn greaca §i ebra,ica iar orig'inalete
arse... Traduttore, traditore - traducteur - traTtre - traducator -
tradator.
Dificultatile reaie ale inscriptiei sunt aceleasi, anume folosirea Tn
paralei a literei laiine s, cu Sigma grec, cum vom vedea Tn ceade a
doua, §i a simbolului solar, citit rpmaneste: Soarele. E un O cu un
b 102
punct interior, citit de Champollion - consoana R, Tn cartusul
Ramses. In cea de a doua,.literele mici sunt-simple latinesti, cele
mari au citirea foneticd din alfabetul grec. Tot aici mai apare, ca si
pe Babele, nvarf de sageata". Important este cd mitologia generala,
prin codul folosit, arata unitatea culturli antice.
Turnul Babel-O metafora...
Nemtelegand metafprele, pentru ca si azi unii oameni mai cauta
Turnul Babel, corabia lui Noe §i altele..., e vremea sa precizam ce
ar trebui sa se Tnteleaga clar, mai ales amdnuntul ca nTot
pSmantuI avea o singurS limtte §i acelea§i cuvinte" (Facerea,
11,1) coroborat cu ,,—a fnceput era Cuvantul, §i Cuvantul era cu
DumnezeU " (loan, 1,1). ai apoi, amanuntul: ,,§i cSrSmida le-a
tinut loc de piatrS §i smoala le-a tinut loc de var "(ib. 3).
Chiar Tn Scriptura se precizeaza ca BABE— Tnseamna
Tncurca-tura. Caci Domnul a zis: nHaidem! sS Ne pogorarn §i
s e fncurcSm acolo limba, ca sS nu-§j mai fnfeleagS vorba unii
altora" (id.7)... Evident, era vorba de subfierea limbii primare, prin
reguli de pronun-tare diferite §i prin mutafia consonantistd. Cum
am mai afirmat, consoanele au valoare semantics deosebita.
,,Smoala a finut loc de var ", metaforiCj arata tocmai,antinomia
esoterica. Dar, speram c§ de-codificarile din aceasta carte vor fi
edificatoare.
DesJ am precizat sensul clar al legendarului Turn, revenim pentru
ca oamenii si azi mai cauta corabia lui Noe, dar si acest turn,
deoarece n-au Tnteles metaforele respective. itografii au pornit
de la denumirea ebraica - ,,bab'el"- poarta zeului, considerand ca
avem de a face cu o constructie ciclopica... Citam din Biblie:
nTotp8mantul avea o singura HmbS §i acelea§i cuvinte. Pomind
ei spre rasarit, au dat peste o cample in tara Sinear; §i au descSlicat
acolo. §i au zis unul cStre a/ft//; «Haidem! sS facem cSrSmizi §i
sS le ardem bine fn foc». §icar3mida le-a tinut loc de piatrS, iar
smoala le-a tinut loc de var. §i au mai zis: «Haidem!sS ne zidim o
cetate §i un turn al carui varfsS atinga cerul, §i s8 ne facem un
nume, ca sS nu fim fm-prS§tiati pe toatS fata p3mantului».
Domnul s-a pogorat sS vadS ceta-tea §i iurnul pe care-l zideau fiij
oamenilor. §i Domnul a zis: «lata, el sunt un singur popor. §/' toti
au aceeasi limba; §i iacS de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar
putea impiedica sS facS tot pe §i-au pus fn gand. Haidem! sS Ne
pogoram §i sS le incurcam acolo limba, ca sS nu-§i mai mfeleaga
vorba unii altora». §i Domnul i-a imprastiat de acolo pe toata faja
pamantului; a§a cS au fncetat sd mai zideascS cetatea. De aceea,
cetatea a fast numitS Babel, cSci acolo a incurcat Domnul limba
fntregului pSmant, §i de acolo i-a imprSstiat Domnul pe toatS fa(a
pamantului "(Facerea, 11,1 -9).
Berosos, preot chaldean din sec. IV-III T.e.n., citat de Eusebiu de
Cesareea, pentru ca lucrarea lui Berosos s-a pierdut, Tl prezinta
astfel: ,,Se spunecS primil oameni, ?nfumurandu-$e de puterea §i
mSretia lor, au ajuns sS dlspretulascS pe zel si sa se socoteasca
mai presus de acestia. Ei au zidit un turn inalt fn locul unde se afIS
acum Babilonul.
,. 103
Turnul aprpape ca ajunsese sa atinga cerul, cand depdatS vanturile
venira in ajutorul zeilor §i surpara zidirea peste ziditoiii el.
Ruinelor li se dadu numele Babel. Pana atunci, oamenli vorbiserS
o singurS limba,
iarzeiiiisilirasavorbeascaingraiurifelurite!'...Cama\a\\
Sunt Tn textul biblic cateva metafore. Caramida le-a |inut loc de
pia-tra, iar smoala le-a tinut loc de var. Deci nucuvintele de piatra,
naturale, primare, ci ,,facute" de gram3tici,'care au subtiat limba
adamica, asa cum precizeaza Cantemir; iar Ieg3tura dintre ele,
varul, nu era straVeziu, folosind smoala, prin care nu se mai vedea
nimic...
Revenim la Biblie: ,,Domnul Dumnezeu a facut din pamant toate
fiarele campului §i toate pasarile cerului §i le-a adus la om ca sa
vada cum are sa le numeasca; si once nume pe care-/ dadea omul
fiecSrei vietuitoare, acela-i era numele. £/' omul a pus nume
tuturor vitelor, pa-sarilor cerului, §i tuturor florilor campului, dar
pentru om nu s^-a gasit nici un ajutorcare sS ise potriveasca"
(Facerea, 2 19-20).
Deci, omul a botezat, adica a numit fapturile, imitand natura lor
intima. Am dat acest cttat, pentru a repeta ca primele monosilabe
Tn limba adamica se apropie de natura lucrunlor. Platon, Tn
dialogul Kratylos, analizand peste 20 de cuvinte, porne§te de la
natura lor cStre nume, firesc, Tn limp ce lingvtetica modern^, de
la nexplicarea cuvinte-lorprin cautarea raporturilorlorcu alte
cuvinte" (R de Saussure). Este normal ca apusenii sa nu mai afle
Th limbile lor natura intima. —imba adamica se dezvaluie fie §i
numai dupa denumirea pasarilor, a) caror nume §i-l pronuntS
singure (cue, gugustuc, pupaza, ciocanitoa-rea, etc). Socrate, Tn
acela§i dialog, ne Tnya{a: J^cest nume - antropos (O ) arata ca,
tn vreme ce. celelalte vietuitoare nu cerceteaza, nu compare^ §i nu
examineazS nimic din ceea ce vad, omul de fndata ce a vazut -
opope - aceasta fnseamna ca a §i examinat §i judecat ce a vazut.
De aid, a§adar, numai Omul, dintre toate viefuitoarele, a fost in
chip potrivit numit antropos - fntrucat el examineazS ce a vazut".
Aris-totel, referitor la aceasta, scrie: HNumele, este un sunet
vocal, care po-seda o anumitS semnificafie, conventional"(De
interpretatione, II, 16a). Desigur, numele sunt instrumente de
cunoastere si ,,cSlauza gandului", cum scrie Platon. El este, deci,
Tmpotriva conventionalismului, pentru cunoasterea esentei
invariabile a lucrurilor.
Prin Jitere §i silabe se imita natura lucrului, astfel ca numele
co-rect confine in structura lui ceea ce este esenfa acestuia. El
conclude: Ä Tot astfel, leguitorul poate sS reduca §i aite nofiuni la
there si silabe, creand pentru fiecaw dintre realitSti un semn §i un
nume, §i pomind apoi de la acestea, spre a cpmpune restul, pe
calea imitatiei §i chiar folosirea lor ". In ceea ce prive§te
imposibilitatea explicarii unor nume, spune el, sau originea lor
este Barbara, sau vechimea tor le 1ace sa scape cercetSrii".
In ebraica, Adam mseamna Om, Ä/$" bSrbat si j,i§e" ferneie. Nu-
mele au impoiianta fundamental^ Tn cunoa§tere. Intr-o lucrare
atri-buita lui Confucius, ,,Rectificarea numelor", se scrie: nA
cunoaste asemanarile $i diferenifele dintre lucruri fnseamnS sa
cuno§ti numele lor in mod exact"...
Pentru ca, in limbi diferite, aceeasi notiune poarta denumiri
diverse. AI.Rosetti, ^opitndu-l pe Saussure, Scrie anume:
,,cuvantul este arbi-
104
trar". Nimic mai fals, Tace prfveste limba noastra! In priyinta
alfabetelor, scrierea hieraticS e bine definite drept ,,scriere
hieroglifica cursivS, din care derive. scn'erHe alfabetice". §i iara
un citat: nCantecul cucului e redat aproximativ:cuckpo, gugoo, sau
chiar puppo:... Cucul posedS un K as-pirat "etc., cert fiind ca
fonetica noastrl e tributara celei straine, de unde si lipsa unor
particularitati specifics limbii adamice, Pana si numai
ono-matopeile (a guita, a sfa'rai, a vui, a sasai, a marai, a {iui etc.)
puteau fi un semnal demri de studiat.
Triada traci-daci-gefi - ,,o rasa mare §i puternica"
Va trebui sa §tim exact ce Tnseamna fiecare termen, pentru ca
is-toriografia si lingvistica noastre sunt departe de a fi Tnteles cum
aceste trei notiuni fundameritale pot fi bine cunoscute tuturor. fn
general, se stie filia-tia daco-getilordin traci, \nca de la Herodot
dar, mai departe, relafia dintre daci-geti-traci ramane obscura.
Insa, numai tntamplatoarele descoperiri ameologice, desi au
relevat compri unicat, datorita unei teorii lingvistice
antiromanesti, profesata ieri §i azi, nu au reusit sa constituie bazele
unei teorii a etnogenezei, nu numai credibila, dar si riguros
§tiintifica. Odo-bescu numea movilele si gorganele presarate pe
solul Daciei ,,arhiye tacute, cari pSstreazS fn negrul lor pSmant
documente istorice ale fini noastre, din timpiipe cand istoria nu se
scria cu condeiul", Disparitia din scripte a Tnsemnat pentru istorici
disparitia reala; astfel Scolotii sunt Jnghititi" de sarmati, fara a fi
definiti, iar dacii apar cu trei secole dupa get,! etc., un labi-rint din
care nimeni nil poate iesi, acel fir miraculps at Arladjiei fiind
limba (pierduta) a dacilor. Trebuie sa iesim din labirint...
In loc de a studia istoria nafionala, noi studiem pe a grecilor §i
romanilor, care, ca si ,,Dacia PreistoricS" a lui Nicolae
Densusianu, jncep tot cu mituri §1 legende. Descoperirile
arheologice - numeroase -Tnca nu sunt sistematizate, ordonate
logic si raman Tn afara stiint,ei, pentru ca noi consideram TncS
eronat Dacia, nu izvor de cultura §i ciyilizatie, ci un tinut
Tnapoiat, pe care Imperiul Roman si popoarele migratoare l-au
ncivilizat" si integral Tn Europa... Ieri, ca §i azi, fnva-tam de la cei
care au fost numai elevi ai stramos.ilor no§tri!..,
Sunt actuate cuvintele cu care ihail Kogalniceanu deschidea, fn
1843, cursul de istorie nationals:
,,Ge interes mare trebu'fe sS aibS istoria nationals pentru noi, Tmi
place a crede ca §i dvs. o intelegeti ca §i mine. Ea ne aratS
intamplarile, faptele strSmo§ilor no§tri, care prin mo§tenire sunt
§i ale noastre. Inima mi se bate cand aud rostite numele lui
Alexandru eel Bun, §tefan eel are, lui ihai Viteazul. Da,
domnii mei!, §1 mS ru§inez a spune ca. acesti barbafi pentru mine
sunt mai mult decaf Alexandru eel are, decaf Anibal, decaf
Cezar; ace$tia sunt eroii lumei, in loc cS cei dintii sunt eroii patrlei
mele. Pentru mine, bStSlia de la Razboieni are mai mult interes
decat lupta de la Termopile §i izbanzile de la Racova §i de la
CSIugSreni fmi par mai strdlucite decat cele de la araton §i
Salamfna, pentru c8 sunt castigate de romani! Chiar locurile
patriei mele Tmi par mai pIScute, mai frumoase decat locurile cele
mai clasice. Suceava §i Targovi§tea sunt pentru mine mai mult
decat Sparta §iAtena".
105
Ce am putea adauga?
arele nostru istoric Nicolae lorga definea astfel stramosii:
,,O rasa mare §i puternica, care se tntindea in fntreaga Peninsula
BalcanicS, fn regiunea Carpatilor, pana departe spre vest, in
regiu-nea Vistulei; la est, ea s-a fntins asupra teritoriului scitic fn
masura in care se retragea valul irano-turanic; insulele
arhipelagului §i anumite insule din bazinul rasaritean al
editeranei fi apartineau; in Asia ica, misieni si frigieni
corespundeau moesilor §i orygilor, de pe,malul euro-peari iar la
armenl ceea ce nu era hitit se adauga tracismulu! ".
In privinta limbii, confuzia este si mai mare, desi avem o ploaie de
expert!, opera lui Hasdeu nu a fost continuatd, dar abia discutam
litera a, dacS scrim cu Ba" sau J", cum si cand. JB" barbat e unde
l-a lasat Hasdeu*, iar Tn discujii la litera A. Tot marele nostru
filolog B.P. Hasdeu atrdgea atentia ca a—itera A este brevetul de
latinnate al limbii noastre,stiut fiihd ca limbile slave au pufine
cuvinte incepStoare cu A, ca inifiala . Era vorba de sigla, deci,
cum bine observa genialul parturar, singurul care a observat
caracterul CHI IC al limbii noastre. In treacit fie spus, pentru ca
e o problems de bun simt nu de speciali-tate Tnalta, litera A
prezinta numai In limba noastra cele trei stari posibile,
ernqtionale, cunqscut fiind ca vocala aceasta este a tuturor
oamenilor, indiferent de etnie: a, a, a. Forma a este preluatd de
codul latin cu aceeasi valoare, iar ,,a" §i ,,a" sunt forme pnmare ale
redarii plansului §1 rasului, cu caFacter onomatopeic.
Desi Strabon precizeaza ca nurnele ,,sc/f" se da Tntregii mase
latine, ca spatiu geografic, o afirmatie netnteleasa a determmat
isto-ricii sa creada ca getii sunt mai spre Pont si rasarit, Jar dacii la
apus, deci, cei mai drepfi si viteji erau Tn Dobrogea si pe .Nistru.
Era si aici o metafora, rasaritul fiind simbolul Soarelui, deci al
cunoa§ter|i. §i cei'trei agi erau tot de la rasarjt... Preluand aceste
informatii s-a conclus ca mseamna unulsi acelasi lucru. Ceea ce
este inexact.'Cum am vazut, desj vorbeau aceea§i limba, getii o
scriau codificat si era limba geta, fn timp ce limba dacilor era cea
vorbita de toti, si, de fapt, limba adamica, denumita traca, ariana,
pelasga, indo-europeana, vedica etc, oricum, numal romaneasca,
nu! Este intere-sant §i modul cum Dio Cassius prezinta acest
aspect esential:
,,£u fi numesc dad pe oamenii pomeniti mai sus, cum f§( spun ei
in§isi si cum le zic romanii, macar ca stiuorea bine ca unii greci ti
numesc geti, FIE PE CREPT, FIE PE NEDREPTfsn). CSci eu imi
dau bine seama ca ge(ii Iccuiesc dincolo de Hemus, de-a lungul
Istrvlui "(op.cit. p.683).
Ceilal^i cercetatori n-au aflat daca sunt numiti pe drept, ori pe
ne-drept, si iata ca manualele dau Tnca citatul neprecizat. Chiar
concepte-le fundamentale, cautate Tn dictionarele straine, nu au
reusit decat sa sporeasca aceasta confuzie.
etoda descifrarii Scrierii Hieratice
E timpul sa dezvaluim, tuturor celor preocupa|i de cunoasterea
stiinfi-fica, cateva observatii generate, care sa-i Tndrume pe calea
adevdratei cunoasteri Tn epigrafie. Dup§ ce au Tnvat,at cele 4
coduri de cult latin,
* N. edit.: tncercand sa realizeze opera vie^ii, ,,Dicfionar
roman-sumeriarf, Paul —azar Tonciulescu a decedat, ca §i
B.P.Ha?deu, la abordarea literei B!...
106
elin, ebraic, sanserif, la care se adauga numita slava veche, care nu
justifies existenta unui sistem matematic al limbilor actuate
numite slave, vom observa ca zisele inscriptji ilizibile sunt, de
fapt, rezultatul matematic al Unor ecuafii llngvistice Tn care
aflam litere eline, la* tine, simboluri, obiecte, figuri geometrice,
puncte uniform poztti-onate, plant?, pasari, linii geometrice
denumite in geometria plana, etc. §1 atunci §tim ci avem a face cu
scrierea hieratica (sfanta) elaborate de geti. Gel mal simplu
avertisment fl da folosirea Tn aceea§i 4nscrip{ie de litere latine
§1 eline. Descifratorul trebuie sa aiba o cultura istorica, literara,
filosoficS deosebita, pentru c§ la tot pasul e pandit de capcane
diferite, pe care le stiu numai membrii cas-tei IO, casta
sacerdotala. Acest cod este denumit ,,PUIU " limbii sau ,,pomul
vietii "Tn limbaj preofesc.
Toate religtile au acaparat cunoa§terea folosind-o Tmpotriva
maselor ignorante, carora le-au promts ,,viaja de apoi". Ce
trebuiau sa fi observat epigraf ii? Ca tn toate graiurile litera este
cuvant, pe cand Tn limba biblica, adamica, litera este CONCEPT.
Astfel, orlce litera, consoana introdusa ori scoasa din cuvant
schimbi radical Tntregul sens; apoi ca, la npi, cuvintele se
Tntregesc, citindu-le ,,Tnainte §i Tna-poi "...Cum sa priceapd ei
ceva, daca nici litera ,,A" n-o stiu?! Astfel, litera ,,a" este fara
semne diacritice, la fel ca Tn protolatina, un ,,a" curat. Daca
devine ,,a" e semnul iernii; caciula arata clima, iar ,,a" palaria,
semnul verii. Deci, e vorba de clima temperata, cu 4 anotimpuri.
Evreii masoretj au scos tqate vocalele din text, numai cd acestea
dau numai UZICA—ITATEA limbii si nu sensul cuvintelor.
Aici este toata chestiunea defend, neobservata. Rasa alba, pornita
din Romania, cu-prinde §i supune lumea cu acest algoritm.
Sa explicam acum, punctual, metpda prppriu-zisa. Dupa ce se
obserya ceea ce este comun tuturor inscript,iilor din lume, se
stabileste o descriere a lor, indiferent de asezarea lor Tn spatiu.
Codul este unic. Se aseaza cuvintele romanesti pe zece coloane,
a?a cum au fost citite. Se stabileste, Tn functje de numarul
literelor rezultate cifric, cheia pe care o are ecuatja lingvistica
rezultata. Este vorba de ceea ce se numeste n§arpele care-?/
mu§cS coadsf, pentru ca aceasta este rezultanta.
Important^ este sigla, litera cu care Tncepe primul cuvant, pentru
ca vom Tncheia cu aceea§i litera, ca sa consideram c&
desci-frarea este buna. Dar aceasta trebuie luata Tn seama numai
dupa ce corespunde si cu cele ramase fragmentar Tn scrierile
clasice si, Tn ace-lasi timp, sd fie convergenta cu eel putjn alte
doua informatii din altele. Deci, iata dificultatile reale ale metodei
propuse de mine.
Se constata astfel ca, Initial, Omenirea avea o singurd limba §i
acelea§i cuvinte, cum scrie ,,Cartea Cartilor", Biblia. De
asemenea, un singur alfabet, eel protolatin numit sau romanesc.
Varietatea afi$ata de inscriptii e data de modul Tncifrarii pe zone
geografice de triada masagefi-geti §i getuli, respectiv Asia,
Europa, nordul Africii, insula Pas-telui...Astfel, la Tasilli, Tn
nordul Africii, sunt sub forma de ecuafii, care, citite romane§te,
due la un text coerent in limba romana, ce se Tnscrie perfect Tn
precizarile generalizate de mai sus. In Insula Pa§telui, dupa ce
ajung acolo conehistadorii condu§i de iezuitii catolic—
compagnionii lui
107
 ihluko- ahlai "transcriu Tn litere slave zicalele stravechi ale
inca§ilor si maiasilor, numai ca Tn limbile slave nu spun nimic.
—iterele slavone odatS Tnlccuite cu cele latine devin ecuatii
lingvistice care se supun acelora§i leg! ate codului get. Asttel,
codul este universal §i, evident, totul a fost cifrat in limba noastra
romaneasca. Se constata ca semnele dia-critice folosite Tn codul
elin, citite corect, due la rezultate, iar situafla neferi-cita in care se
afl§ epigrafia universala, pe care ai nostri o copiaza permanent, sta
Tn faptul ca ei n-au Tn|eles esenja literetor.
In toate graiurile pamantului Jitera este cuvant "de tipul aJfa, beta,
gama, delta etc., alef, bet, ghimel etc., ai, bi, si, di etc, pe cand Th
ro-maneste, si numai Tn romaneste, litera este un concept, care,
scoasS din cuvant, schimba total continutul semantic al
cuvantului. Dar cum sa observe acest amanunt" esentfal, daca
nici litera Ba" n-au pg-truns-o? —itera Ar la, noi poate deveni Ä& si
naT' determinand onomato-peic de la douS extreme, iarna si vara,
respectiv ncaciula" si ,,palaria".
Protolatinii erau... gefii
Pentru ca am vorbit despre alfabetul protolatin, sa lamurim acest
termen. Deci, cine erau protolatinii, cifrafi:
oi protolatinoi, on Oi itpwtofamvoi, cov
Omicroniot 16742-4-83-5-1059 CONCS £1 TRO-
a c.m i c d e.a s u 41-1-5863109-7-7:2 IA, Cadmus e C-
praluiiota 32110954:67-1-8 ARPATU— li 0-
piroomegat 6-14-1341058729-1- m Protogeia
auomicrona 134:287956-5-10 AO , Vornic A-
ccentuatla 891045-18-1627:3: ^tlartt, Cuca e
mbdaalfata 341:78910-2-256 dam fata Bal-
uiotaiculc 76108912-12-534 89-5- cicului, Actul
atpusdeasu 69710:152438-5- DSEU, astup§
praluiiota 12356410-13-78-1-9 PRAVI—S, 10,T-
niiomicron 8910:125673-2-4: ron nimici o
iotavirqul 5434:32761-3^98-1.- Get5 scria £i
aomeganii 59108-4-1267; vulg. IOAN.
nConcs fi Tiro/a, Cadmus e Carpatul, Tl om Protogeia, AO -
vornic Atlant CUCA e, dam Fata Balcicului, actul Dseu; astupS
Pra-vilalO, tron nimici oGeta scria, fi vulg IOAN".
CRAEECARPA 12453-3-678910 Creea Carpa-
TU—PTOPAO 123-6-46597-11-108 tul POTOP a-
IATCUCAEDA 14237-15-58910-4-6 ica-ta-VEDA O-
BCIADSEUS 10-16-6789-2-2534-2-1 dseu
Baci" -
AAPTRONIOG 14567-4-21093:8 atron AGOP, I
ETA AAIOAN 32645-12-1:78910-2- ata-mfi e IOAN
,,Creea Carpatul POTOP, aica-ta VEDA Om Dseu Baci, atron
Agop, iata-ma, e IOAN'
aomtaucsdb 236-5-478-5-9 Omu TO . e
bragopntet 11105934-5-6578-2-102-1- BABADAG P6nt TT
,,Omu Tom e BABADAG, Pont TT ". -
AAEOTTT 534-2-6172: Teo TATA
a t a t a - invariant ‡ ./‡ ‡
108
Codul Sanscrit - facut la Putna !
...Precum am mai precizat codul sanserif se face la PUTNA. lata,
deci, ca putem demonstra uniyersalitatea codului get. lata cum
arata o fraza care era cifrat§ Tn sanscrita:
Ä Yad eve 'ha amutra, yad arriutratad envira".
U p s i%l o n a d e 10:654324-9178 e Olimp,‡DunS-
veapost.r-of 823-2-4567-2-101-9-9rea post fu O-
etaatadamv 910-8-13-3-78623-6- U Ea datatS
travirg. ul-a 7610589-3-134:2 graiul tau, R-
upsilonada £975:345110-5-2 ODNA-Silva P-
mutrataden 23109-2-5476-2-81-7-UTNA arat O ,
v i e a 3:12546-2- e Viata.
,,E Olimp Dunarea, post fu O U, Ea datata graiul tau:
RODNA-Silva-PUTNAaratO eviafft'.
e Ieeoaatat 62-8-54109837-2-1 ai Cetate, e
avrodnalvv 987431-8-526132-1 V—AKIA, Dunare.
^Aicetate:eV—AKIA,DunareT.
T I E — A, 34215-3 Elita.
Ge{ii ne transmit secretele Omenirii!
Amputea sa definim si termenul de nmetoda" pe care get,ii l-au
cifrat.
e ethodos, ou tj edodo;, ov
Etaomicdea 9:5127810-7-63 e ETODA ia-
supraluiet 7-4-6810945-2-132 u litera spu-
ajniiepsilo 2:16109-6-4578:^3 s APO— ie?i i-
naccentuat l-4-68457-6-32l'09: n NUCET cat5
thetaomicr 7612:41059:3:8 ' OTH trac e I-
ondeltaomi 987:102-12-156:34 sea in O—T de-
cronsigmav 45:1091:23-1-68-14-7 ns yAC RO, I G-
irgulaomic 103:26945-2-178 OG Raiul IO ^
r o n u p s i 1 o n 847-5-1091:5236 luo Nor PONS.
Ä£ ETODA: iau litera sous Apol, iesi fn Nucet, cats OTH trac
e isca in O—T dens Vac RO, I , Gog ralul IO luo nor Pens".
ECRUSPUSPI 1097813-2-2645-7- IPUSER - opus
ESICNCATA 1:23109:7845:6 e Sima, ATON,
c-
OTHTRAC E I S 6548-19-10923:71 asta SITH
co-
CAINO—TDEN 8:5679210-3-134: d oltean CIN
SVACCVNGOG 516:1098-2-27-5-43 O U Gog
un ca-
RIO PNORPO 89:5124:1076231-7- rp prim Cotison.
N S.
Jpuser- opus e Sima -ATON,casta SITH, cod oltean, CIN omu
GOG un carp prlm-conson".
eves i m a a t o 3:108697-8-1425: e Casta O U-i
nsisithcod 1910:582-2-4367^ NOD IO SITH
icinomvvcc 9182:4567-2-10123-3 CIOC prim Carp
arpprimo, 34-1-567-2- in O U
,,E casta O U-I NOD, lorn, Sith-CIOC prim carp in O U ".
EAO UINODS 1:3294810-2-576-2- - e
CAD OS, uni
SITHCIOCRP 871:2132:45910 KOS citi HORP
,,e CAD OS, uni Kos, citi HORP, I ".
109
eaacosciti -134:5654:78910 -2- EAC Upis
ho rpi 1232: citi Hora.
nEAC Opisciti HORA\ ERA COSIA
EACOPISARO —— 11234768-8- Hopa!
RAerER AA-Era
91052-2-
a a a 54-1-123-2-
lisus era... Apollo, fiul lui Zalmoxe !!
o avtoAoya;
Cunosc: £s Pr-imul COCOC —-astar e Padu-. 1 Opisul Uni-t
scriau ,Con-cis Graim Om-onim DAC e mo-
De§i am putea Tncheia descrierea metodei de descifrare, vom mai
prezenta nCunoasterea de slut?, ca sa retezam total stupida
etnoge-neza §i npierderea" lirpbii dapilor de dragul Romei:
outos o autologos
187624-12-310-7-95
1682-1-103574-1-9
162109-1-4:8536
1-5-957648-3-2103
1-3-548623-14-7910
987-9-310527-3-84
1254-10-796-10-8:103
Omicronups iloncsculc atdeasupra luiepsilon tavomicron
sigmaomicr oncmicdeas
uoraluiomi 965-1-8432-11-1017-2- §ul Carp ivi
69105-2-18234-1Q-7 2345--9-761089-8-1 u p r
5-6-781096-8-421-5-3 u p s i 1 o 432:16109-6-875
i c r o 6-2-59101783-7-24-6-i 6891-4-210453-2-7
108459-1-167-2-23 6745-3-1210339-9-89768-6-124-5-
Ä Cunosc; is primul cocon, la star e Padul, opisul unit, scriau
cbncis graim omonim dac e mosul carp, ivi —UPA Caron fllon Pa-
tos se surpa DOR, fiul Apol ISUS, cronica. Tu domn —I BA
ATE-NA-n COC Romana CRISTOS magic vatf.
S NINAEPIV 96510-19-7:19243 PANU e SI IN-
NOCGSS-fiVIV 23-2-1109:6785-2-4 OC nu-i SEUS
g-
PRPSOAVEFI 6410-24-1259-13-38-5-7 asi prof.pe
U-
V—PTI —CR 2351-8-98410-13-6723-2-—PIU clar
mmmm.
T A 14-3 TT
,,Panu e SI INOC, nu-i SEUS, gasi prof, pe U—PIU clar
mmmm.TT ".
156:7678:9110: UNU prim l§i
849232-4-345-2- COSIEI PO—-
—upa-Caron F-ilon Patos s-e surpS DOR F-iul Apoi ISU-S
cronica. Tu DO N —I BA, A-TENA-nCoc Ro-mana,
CRISTOS magic, vag.
silonapost
rofdeas
a1ui
ntauom
n 1 ambdaom
cronaccent
uatgamaomi
cronsigma
cronal faup
vieonuoii sipolrpmm-
nUNUprimf§ilCr.
NPRI ISII n I s I
ni-s primii ni-s .
187:234569-5-123-2-4:
110
Capitoiul VII
TARTARIA - PRI U— SCRIS DIN —U E Revolufia alfabetica
- unica §i mondial^
Reprezentarea gandirH prin semne, sau revolujia alfabeticd, s-a
produs o singura data §1 a cuprins toati lumea, toate alfabetele
avand drept izvor pe eel fenician, considers arcel Cohen41
(—'Ecriture, Ed. Soc, Paris 1953, p. 55). El are in vedere silabarele
din zona editeranei, considerand ca limbile Semite au un avantaj
com-portand radicale constitute din trei consoane, Tncorpprand
Tn ele Tnt,e-lesul fiecarui cuvant. In acest chip, considers posibila
trecerea de la silabar la alfabet. Apoi, crede el, grecii au adaugat
vocalele creand propriul sistem de scriere. ai considers ca si
limba Egiptului antic (care?) apartinea tot grupului
hamitosemitic** si favoriza acest fenp-men, desi scfierea
egipteana nu a eliminat nteiodata sistemul ideografic, crearid
totusi un fel.de affabet cu semne monoconsonatice, rSmase tnsa
tot Tn modelul ideografic.
Un alt interesant aspect e reliefat de Andr6 —eroi-Gourhan (—e
Geste et la Parole, 1964, p, 282-289) privind sistemul scrierii
chineze, nealfabeticS dar piina de vitalitate. Se poate remarca
faptul ca §i cu-vintete chineze erau, In fond, monosilabe,
deosebirile fiind marcate prin urcarea sau modulatiile vocii.
AceastS structura monosilabica a stat la baza scrierii chineze, Tn
fiecare caracter fiind un semn-cuvant si cu totul fonografic.
Analizand rezultatul acestui sistem prin extinde-rea scrierii
chineze Tn Coreea, Japonia, Vietnam drept limba cults a scrierii,
etc., se constata, Tn comparatie cu sistemul egiptean, ca ulti-mul,
Tnceput Tn mileniul al IV-lea, dispare dupa caderea Imperiului
Roman de Apus, Tn sec. V e.n.
Referitor la sistemul chinez, . Cohen observa ca: ,,Orice sistem
de scriere ce se dezvoltS spontan §i nu se impune din afarS e mai
mult sau mai pufin modelat dupa caracterul limbii dupa care se
formeazS' (ib.p.29). §i, se Tntreba el cand suspecta caracterul
..autohton" al scrie-rilor egiptene si sumeriene... observajie pe care
o subliniem, ca deo-sebit de important^, demonstrand capacitatea
analiticd deosebitS a lui . Cohen. Pentru cei care citesc dupd
descoperirea scrierii hieratice lucrurile par comune, dar meritul lui
.Cohen e cu atat mai mare, scri-ind aceasta Tn urma cu 40 ani!
Este Tn firea pamenilor sa se impresio-neze de piramide, de
grSdinile Semiramidei, etc, meat, un astfel de cercetator, fiind
purtat de la York la New-York, fara a i se spune istoria celor doua
asezari...ar prefera New-York-ul... Asa si cu piramidele si cu mult
laudata scriere sumeriana, de catre cei care au trecut pe acolo, hat,
maidemult...
* N. edit.: De origine iudaicd.
** N. edit.: Acest tupeu tipic iudaic a mai fost semnalat adeseori
de noi I Egip-tenii Ti numeau pe evrei nPoporul ciobanilor", au
apdrut la milenii dupd alte popoare dar insists ca.:. le-ar fi
civilizat!! ?
111
Basmele numite... §tiinta a istoriei
S-au creat niste scheme simple si generafiile Tnvata ca o turma
aceleasi poncife, la care nimeni nu mai gandeste demult...
Importanta scrierii e uria§a, pentru ca datorita celor consemnate se
alcatuieste ceea ce se cheaml istorie. Si istoria nu se poate falsified
- fenomen curent - decat prin falsificarea limbii. —imba determina
ins3§i nafi-onalitatea. S-a intrebat cineva ncum a tost posibil"?
Chiar de am §ti cum s-au construit piramidele §i chiar daca le-am
putea reproduce tehnic, de unde aveau mijloacele financiare?! Ce
bogatii avea si are Egiptul ca sa poata ridica asemenea construct!!?
Si, de ce era urt cen-tru de cultura insemnat?
Citind pqvestile din can)ile de istorie despre vitejia grecilor sau
rq-manilor te minunezi de imaginatia extraordinara a autorilor
respectivi: numai ca §i noi repetam incon§tien|i acelea§i basme
numite §tiinta a istoriei! Cum de i-a parasit pe ei, subit, vitejia? Sa
nu se fi nascut in toata Europa nici un om in stare sa dezvolte o
§tiinta sau arta mii de ani, ci numai in Grecia? Ce baza materiala
oferea aceasta prosperltate, ca sa ridice toate templele minunate?
Fenomenul se va ref^ta in Roma, Octavian August lasand in t«ma
an ocas, de marmura. Cum?
Afetoirc, dupa ce ontesquieu introdusese termenul de lege in
istorie.J(Spkftui legilor), scria in 1774: n i se pare c3 istoria nu a
fost nicioda® consielerata attfel decat o cpmpilajie cronologicS,
ea nu a fost scrisS nici prinprisma cetaleanului, nici prin cea a
filosofului...Eu m-am strSduit sS pressti cat am putut istoria
moravurUor, a stiinfelor, a legilor, a obiceiurilor, astfeisSSor.
Aproape ca nu vezi decat istorii ale regilor, dar eu o vreau
peaceea'aoamen//or"(scrisoareacatrelacovVernet).
Pentru caazi Europa e divizata in tot felul de etnii care au
perma-nente razboaiet dupa cele religioase specifice Evului
ediu, crede cineva ca asa a fost si cu mil de ani in urma?
Povestile din Alexandria - carte populara, sau ale nu stiu carui
Cezar pot Tncanta urechile bietilor copii, care Tn clasa a V-a aud
numai minunatii despre antichitatea greco-romana? —upta dintre
doua idei se cheama lupta dintre Sparta §1 Atena (mtre forta fizica
si cea intelectuala!), apoi Tnclestarile teribile dintre greci si
puhoiul persan de la araton §i Salamina, unde grecii ca§tiga
doua probe sportive: araton §i Caiac- Canoe. Pare-se ca anii
coincid cu ai olimpiadelor...lnteresant!
Se pare ca, Tn cazul Egiptului, cucerirea Tnsemna recunoa§terea
de catre marii preofi a func^iei de mare preot (vezi cazul Darius,
Ale-xandru eel are, dar mai Tnainte IRON KEOPS din
Tomis!) iar scriitori greci sunt toti cei care scriu Tn codul elin. Nu
era vorba, deci, de spatiu geografic. In acest chip, azi, si Cioran si
Eugen lonesco sunt francezi...'
Asa cum observau Antoine Pelletier si Jean-Jaques Goblot tntr-un
studiu despre istoria generala: Jn manualele scolare, civilizatiile
aparlipsi-te de istorie. —a niyelul unei teleistorii multiseculare, si
mai mult la ace/a al trecutului viu, civllizatfa greaca este mai mult
imagines noastra despre Grecia decat istoria grecilor..."(p.3l) Ce
Tnseamna aportul Grejci-ei? Partenonul fara sclavircare l-au
cladit? Iar al Romei...corisulatul farS dictatura? Ce se cheama
democratic sclavagista? Dreptul unuia din
112
zece? Dar democratic burgheza sau sociaSsta? imic Tn afara
unor
utapfi, pe care daca le-ar propaga biserica le-am accepta ca pe
orice dogma, dar ele sunt pretinse ktei stiirrtifice, ceea ce este
inacceptabil. Schomatfomul si scteroza istoriei este §1 mai
evident^ dupa Tncheje-rea Razboiului rece. amiafete lauda ceea
ce huleau Tnainte... In-treaga istorie trebuie studiata din nou.
Rabojul romanesc - cea mai veche scriere
Disparifia din scripte a conceptului URSS Tnsearnna, oare,
disparitia a paste 280 milioane de oameni? Asa au disparut din
istorie, Tn vremu'ri-le Tndepartate, popoare Tntregi, sau poate nici
nu erau popoare... Pentru cei care stiau ca fenicienii nu erau popor,
ci POPI devine de Tnteles cum au disparut din istorie, lasandu-ne
alfabetul, cea mai pretioasd mostenire, samburele de aur al Intregii
cutturi.*
Pentru ca Tncercarile de a-l deriva din diverse silabare au esuat, va
trebui s5-l punem Tn relatie cu eel mai vechi sistem de semne
care-l precede, anume cu semnele rabojului romanesc.
Semnele de la Tartaria, Karanovo §i Grecian if a sunt
asemana-toare cu cele de la ohendjo - Daro, Harappa §i cele al
scrieril Kohau-rongo-rongo din Insula Pa§telui. Dar aceste mesaje
sunt stra-vechi, irsemnate pe os §i piatra, ceramica sau ceara.
Numerele rabojului romanesc au tost analizate de P.N.Panaitescu
si devenind, cum se stie, numerele pe care le numim romane
(ordinale), iar eel care se va ocupa de semnele de la Cucuteni fiind
Teodor Burada, si care le consi-dera ca facand parte dintr-un
alfabet arhaic (cf. arh. Silvia Paun, 1984). Erau in numar de 180
aceste semne cu care se specificau animalele, nu numai numeric,
ci si caracteristicile raselor (boi, plavani, murgoci, cudalbi, cai
rota^i, murgi, oi bal§i, tigai, barsane, stogoase, etc.)
Cercetdnd semnele rabojului cu arta traco-pelasgica se con-stati
simflitudine, p£n3 la identitate, cum accentueaza exact am. Silvia
Paun, facand si o statistics: 14 semne intra Tn alfabetul chirilic, 15
in eel grec §i 17 in eel latin. Restul apar Tn scrierile numite
pe-lasga, berbera, etrusca, feniciana, etc. O alta parte yor fi
preluate de Ulfila fit traducerea Bibliei in limba gotica. Se zice ci
limba germana provine din rune, numai ca scrierea runica nu are 6
semne (E, K, S, T, Z §i Y) existente Tn scrierea latina §i toate
ceie-latte dm avfar traco-pelasgica Pe terrtoriul Romaniei, aceste
semne au stat Tn atenfia unui mare numar de specialist!.
Cuvintele vii ale Tartartei
Un interesarrt studru desprfr Tartaria scriu si Paul —azar
Tonciulescu si —idia 8. —ovendai Papae, care semnaleaza
cercetarile istoricilor rust si traduc Tn ramaneste o poezie
Tnchinata Tartariei de
* I*. e*t.r Exists numeroase dovezi 51 opinu cS acest alfabet,
a§a-numitul ,,li-near A" a fost preluat de fenicieni de la greei
(tract) ?i aparjinea, de fapt, pe-lasgtlorde la nordul DunSrii...
113
catre poetul Andrei Nadirov din —eningrad, orientalist ca pregStire,
pe care o reproducem Tn continuare: ,
aO timp strabun! - A ta stihie Ea a sosit ca cioc&rtia
s-apotolit gonind prin hau < solie fratilor pre-daci
strig: ilhde e§ti, Tsrtdrie? Nu, n-ai pierit In ve§nicia
prin vremi n-aud laspunsul ISu. care-i ucide pe cei dragi
S-ascunde gandu-n depSrtare Aud iar glasul Tartariei
de§ertului uttarii, mut... Un coif din val e destrSmat
dar a-nviat a ta chemare §i caut a ei slovS vie
in micul §i-mpietritul lut. Ce fncS nu a rSsunat..."
In studiul citat, se redau si cuvintele lui Boris Perlov: nDa, acele
cuvintevii ale Tartariei, n-au rSsunat fnca".
Autorii ?§i Tnsusesc punctul de vedere at lui Ariton Vraciu, care,
de asemenea, §i-l Tnsusise pe eel at lui Boris Perlov si, aldturdnd
cer-cetSrile altor cunoscuti cercetatori, Viorica EnSchiuc - ihai
§i C.OIaru, conclud existenta pe tdblita rotunda a numelui Unut
zeu local §aue - cautandu-i urmele toponimice.
Deci, primul scris din lume! Eruditul Romulus VulcSnescu Ti
pre-zinta sinteza Tn ,, itologia romana" - tn capitolul ,,Scrierea
pictograficS de la Tartaria" (p.98). Aparfine culturii Turda§ -
Vinca §i e localizati Tn timp - mileniul VII-VI T.e.n., - prln
consens arheologlc.
,,Sumerienii - elevi buni ai tartarienilor"
,,Pentru confinutul lor inedit, redam constatarile lui V.Titov, dupa
consemnarile lui Boris Perlov: 1) Tablifele de la Tartaria sunt un
fragment dintr-un sistem de scriere larg raspandita, de origins
locate; 2) textul unei tablife cenumara §ase totemuri antice, care
coincld cu manuscrisul din ora§ul sumerlan Djedet - Nasra §i de
asemenea cu hnprimarlle ce aparfin culturii Kere§; 3) semnele de
pe aceastd tabli-$ trebuie citite fn cere, tn sensul contrar mi§cSrii
acetor unui ceasomic;
continutul inscriptiei (dacS e citit in sumertana) este intarit de
desco-
perirea in aceea§i Tartaria a unui schelet des-membrat al unui
bdrbat,
ceea ce implies existenfa, la anticii. tartarieni, a unui ritual
antropofagic;
numele zeului local §aue e identic cu numele zeului sumerian
Usmu...(...) Pe a treia tdblitS rotundS sunt sense urmatoarele:
«NUN,
KA, SA, UGU—A, PI, IDI , KARA, I: (De cStre cele) patru
conducatoare
(,) pentru chipul zeului §aue (,) eel mai fn varsta, conducStorul
[patriar-
-hul-sacerdotul-preotul siiprem] (,) fn virtutea adancei fntelepciuni
(,) a fost ars (,) unul». (...) Ne fntrebSm atunci, cine au fost
locuitorii stra-vechiai Tartariei, care scriaurn sumeriana, in
mileniul Vi.e.n, cand despre Sumerui msu§i nu se pomeneste fnca?
Se impune de la sine oconcluzie: inventatorii scrierii sumeriene au
fost, oricat ar fi de pa-radoxal, nu sumerienii, ci locuitorii
Batcanilor. Intr-adevar, cum poate fi explicat altfel faptul c3 cea
mai veche scriere din Sumer, datata din mileniul IV f.e.n., a aparut
cu totul pe nea$teptate §i fntr-o forma
114
dezvoltata? Sumertenli (ca si babilonienii) au fast doar elevi buni,
preluand scrierea ctineiforma".
In istoria crvilizatiilor, Jemdet-Nasr este consemnata mtre
3.100-2.900 ue.n, contemporanS cu civiliza^ia Dimini din Tesalia,
cu varsta bronzului tn Anatolia, cu aparitia cuneiformelor,
anterioard datei tradiflonale a fundarii cetatii Tyr (2750). Tot
atunci apar civiliza^iile Harappa §i ohendjo-Daro in India.
Evenhnentul a starnit senzafie Tn lumea §tiin^ifica, numa! la noi a
fost tacere. Abia peste 11 ani, revista agazin istoric" nr.3/1972
publica un interviu cu academicianul bulgar Vladimir I. Georglev,
care spunea:
Ä (...) tablifelede la Tartaria sunt...mai vechi cu un milenlu de-cat
monumentete scrieril sumeriene (ele dateaza din prima jumdtate a
mileniutoi al IV-lea f.e.n.). Aceasta ar insemna, pur §i simplu, ca
scrierea sub forma pictogramelor a aparut in sud-estul Europe! si
nu in esopotamia, cum se credea pane acum...DacaJn toate cele
trei ca-zuri (TartSria, Karanovo §i Gracian^a) e vorba de scris,
atunci se impune o conclude surprinzStoare: avem de-a face cu cea
mai veche scrlere din lume.Concluzia aceasta vine fn intampinarea
parerii exprimate de arheotogul britanic, profesorul Colin
Renfrew, care a executat recent sapatun fn localitatea bulgara
S'rtagroi §i care a afirmat ca Tn sud-estul european a exlstat in
vechlme ozona de civilizafle malntatet".
Peste Tnca trei alii ,Tn revista BTehnica Tineretului", nr. 12/1975,
rusul Bori§ Perlov scria:
Ä(...) In anul 1961,vestea despre un eveniment arheologic
sen-zatlonal a f&cut ocolul lumil stiinfifice. Furtuna marii
descoperiri nu a rSsunat din Egipt. Neasteptata descoperire a fost
scoasa la ivealS fn Transilvania ,fn mica a§ezare rorhaneasca
Tartaria.
Ce i-a uimit pe erudifii barbati ai §tiintei despre antichitate?
Ppateca savanfii au dat de comoara ascunsS in gehul mormantului
lui Tutan-kamon?Sau Tn fafa tor a aparut o capodopera a artei
strSvechi? Nimic cdfn. toate acesteaJnteresul a fost trezit de trei
micufe tablije de lut,deoarece ele erau impodobite cu enigmatice
semrie Tn forme de desene.care amin-tesc in mod uimitor (dupa
cum a observat Tnsu?i autorul marii descoperiri, amedogul roman
Nicolae Vlassa) de scrierea pictograflca sumeri-ana de la sfarsitul
mfleniului IV i.e.n.. Dar pe arhedogi Ti a§tepta mai departe o
surprizS: tablHele gaslte s-au dovedit a fl cu 1.000 ani mai vechi
decat cele sumeriene. RSmanea doarsa se vada mce mod, cu
aproape 7.000 ani in urma, departe de hotarele rnult-slSvitelor
civilizafii antice orientate, unde nimeni nu se a§tepta, s-a ivit cea
mai veche (pans in ziua de azi) scriere a Omenirii?... Descoperirea
lui Nicolae Vlassa a, stamit interes §i la noi.(.:.) Da, acele cuvinte
scumpe ale TSrtSriei n-au rSsunat TncS Cu atat mai scumpe sunt
cele trei tablife minuscule din nu prea marele sat transitvan, care
ne-au fScut sS facem un pas nou Tntru Tnfelegerea trecutului
nostru, pentrua ne putea Tnfelege pe noi Tn§ine."
Scrierea a aparut in Ardeal Tn... 20.000 T.e.n.?!
In aceeasi revista, arheologul A. Kifi§in scria: HDintre problemele
ce s-au ivit Tn procesul cercetarii descoperirii de la Tartaria, doua
Tmi parcadeosebitdeimportante:
115
Cum a aparut scrierea tartariana §i carui sistem de scriere ti
apartinea? -'-, _ :
In ce limbS au vorbit t$rt8rienit?...Care e atunci cauza asemSnSrii
la popoare atat de diferite? otivul e ca toate acesteaau avut un
slngur
izvor, a carui descompunere s-a produs in mileniul VII i.e.n.
In decursul a doua milenli, arealul elamo-chinez a avut con-tacte
cu culturlle sumeroide ale Guranului si ale Zagrosului Iranian.
Areafulul rSsarltean al scrisului it s&tea in fata eel apusean, cans
s-a format sub inttuenta sumerolzllor stravec'hi egipteni,
cretano-micenieni,precum si tartSrlenl.
Astfelca legenda despre «1nvalma§eala babiloneana» §i
descom-punerea unei Urnbi de pe Pamant (sn) nu e chiar atat
lipsita de temei. Deparece, comparand cele 72 de cuiburi ale
scrleril sumeriene cu cuiburi-simbol analoage ale tuturor
celorlalte sisteme de scriere, ramai uimit in fata
coincidenfellorjnprivinta principiilor de structura, dar $/ in c'ea a
confinutului. In faja noastrS se afla pared fragmente ale unei
verigi ce se completeazS unele pe altele, fScand parte dintr-un
sistem unic. Daca Insa compari simbolica reconstituitS a acestei
sciieri din mileniul IX-VHI i.e.n., cu semnele simbol ale
paleoliticului tarziu european (20-10 milenii i.e.n.), nu se poate sa
nu-jl atraga atentia coincidenfa lor, de departe nefatamplatoare". \
Tartaria - Universitatea Antichitatii ?!
Abia in 1980, In nr.'7 din Convorbiri literare", deci dupa 20 ani
{!), Ariton Vraciu scria:
nSemne uneori identlce celorde la Vincea au fpst descoperite la
Trpia (fa mileniul III i.e.n.) §i in alte puncte din spaflul
micro-asiatic. Oricat ar parea de paradoxal, inyentatprii scrieni
sumeriene nu au lost sumerienii. Intrucat semne pictografice au
fost descoperite §i la Turda§-Vincea, se poate presupune ca
scrierea de la Tartaria e un element component al unui sistem
grafic larg raspandit in milenille VI-V i.e.n. Nu putem sS nu
acceptam ipoteza arheologului sovietic V.Titov, potrivit careia
scrierea primitiva din bazinul arii Egee provine din sud-estul
Europe! (mileniul IV i.e.n.) §i nu a aparut sub influenfa celei
mesopotamiene. In afara de aceasta, fa mileniul V i.e.n., creatorii
culturii Vincea si-au croit drum prin Asia ica, spre^Kurdistan,
unde se stabilisera protosumerfenii".
In nr. 7/1975, ?n revista americanS Reader's Digest", arheologul
(american) R. Schiller nota: ,,Descoper/r/7e arheologice recente,
ca 5; alte datari stiintifice mai riguroase arata, azi de exemplu, ca
japonezli produceau ceramica inaintea populatiilor din Orientul
Apropiat §i ca pamanfeni! din Romania au inventat poate o forma
de scriere cu cateva secole inaintea sumerienilor ".
In fine, eruditul Gabriel Gheorghe, caruia Ti datoram revista de
Tnalta tinuta §tiintificS ,,Gef/ca", scria despre TSrtaria;
,,Autorul american se refers la tabiitele de la Tartaria §i de la
—epenski Vir, care $-au bucurat de o larg'a audienta fn presa
§tiinfifica din strainatate. Concluziile lui Scfiitter nu au surprins.
inaintea lor au
116
aparut in revista «Znania Sila», editatS in UftSS, un studiu al lui
NJirov in care se releva ca tSbtifele de la Tar&ria, (judetul Alba),
descoperite de c$tre cercetatorul clujean N. Vlassa, contin figuri §i
o scriere pictogra-fica asemanatoare cu cele sumeriene fiind fnsS
cu eel putin un mileniu anterioare celor mai vechi piese similare
gasite in esopotamia. Jirov coroboreaza gratia tablitelor de la
Tartar/a cu scrlerea picto-grafica descoperita la —epenskl-Vir, pe
malul Jugoslav al Dunarii, fn timpul lucrSn'lor de construcjie a
Complexului Hidrotehnic de la PorjUe de Fier, gSsindu-le foarte
apropiate. Tot el cohchide ca aceste scrieripot - fi considerate ca
fiind cele mai vechi din lume".
Tablitele de la TSrtaria... ne vorbesc romane§te H
Am insistat si vom mai insista, pentru ca e vorba de primul scris
din lume, cunoscut p&na acum. Tot Tn itologia RomanS" este
repro-dus tabloul comparativ dupd Boris Perlov al semnelor
pictografice de la Tartaria, Djemdet-Nasra §i Greta. Dar sa vedem
ce scriere este.
Tablija rotunda.
O cruce Tmparte discul Tn patru sferturi. Deci, fiecare sfert va
co-munica o frazS logics, ce se ya continua. Citim, de la stanga la
dreap-ta ca Tn toafe textete serierii hieratice.
lots sacre —-inii —ITERA lor sta Ince-put fenicia-n,tip peren
I-STRU— ?ef 10 DORIO, O ER c-ind BOREAS s-ud
PARANGU— ars CRONICU DAC REBUSU— CIOC hh unil
VEDA-i fura R--ege TatS a?a vad litere c-are sus Poet literal dup3
O ER astfel...
S o a r e 1e1 o t 89107-2-13245-3-6
at r e i 1i ni i
, r i s ont a1e
on i t e f a c Pi
uPt e ni nP i
e 1s f e r r 0
mu d e c o t I
?i r bor dcor
i n s a D1 i e a s
78910-8-652431-1- '
952-7-478'-5-36110
914-6-65238107
7-4-362-5-81945-3-10
48732-14-165:910-1-
491027:8153-1-6-
127:456893-1-10
105-4-24378916:
214:45312106:
879-2-45312106-13
9412-4-103-7-578-4-6
610938-2-5241:7
sSgeataETA D o u a 1 i t e "r e UpeCSmareT idealpatru le.asfertCS
934-2-91067:512-3-
341:5678910-3-2
783:516:2497-7
183945:21067-11-
91067:348521-5-
Deci: Jote sacre, litera lor sta Tnceput fenician, tip peren ISTRU—
?ef IO, - DORIO -. O ER, cand Boreas sud - Parangul ars Cronicu
Dae, rebusul Veda-i fura tata, a§a vad litere, care sus-poet
CIOChh.uniliteraldupS Omer, astfel"...
NOT frate no-rdic mo5 §ef din Cosia pa-rcurg I—ION-
OANRTOFENT 9110:74^258-2-36
CS-SE'F DORI OSCINDIAPA RINGU—ICRO
97101-4-&83-11-245-1
645-2-31278-1-910
NIC U U B U F U 4-12-910-1-781236-5-5 U'fu bunicu
R A A T A T A G U A DUCARESUSA III—ITERA— V I 0 E R
F
1089-4-5: 1298:6:345107 -1-3122:134:7458: 1056769 -1-
agu a arStat dusu e Cara§: ivii IO fler —itera.
18594-2-267103
117
Deci: ,,Not frate nordic, mo§ set din Cos/a: parcurg Ilionu, fu
bunicu: agu a aratat: dusu e Caras: i \O , tier litera".
notaeicc-so 4135-5-7628-9-109 Ante CIOC O -
i u i n m t a r d u 23:516:910478 U-i Hit DunSr-
s u e d i v i i ,i o 78-7-4911023-3- ii, discul
»'.£"! e r i -566-7-3:2451: ivi e ferm.
..Ante CIOC O U-i, mit Dunarii, discul Ivi ferm".
E S O' U I I I 1:2132:41095:678 -2 .E Ilos mitu
£§i
— I E F ER 5:4367: ^ e ferm '
,,E Ilos, mitu f§i, e femf
eilosmitus 2231:54109:1583-1- File:mo?u este
e f er m , 476-3 RI
nFi(u)le: mosu este RI ".
FI—E OSUE— 1234-2-567810-2-9: File:roo§ule lie.
Cheia, litera I. Cu care am Tnceput.
Omenirea s-a nascut §i civilizat... m Romania!
Avem un text ob|§nuit in care apar litere dar §i semne specif ice
pictografiei, pe care le-am intalnit Tn Tassiii, ca §i m spatJul
medite-ranean, Tn —emnos, in Festos, etc. In primul sfert, dificila
este litera D, care Tnsa simbolic este zece, notata cu edhiyalentul
cifric(IO). —itera D apare §i Tn al doilea sfert, sus, unde vom afla
si litera (tot ultima) U, Tntprs. In eel de-al treilea sfert, apare un H,
clar, citit greceste: eta. §i mai dificila este citirea uftimului sfert,
unde apar doua litere U, peste un X un T si, binetnteles, Crucea,
citita aici X (cs) - ultima, lata deci ca, precum spu-neam, fiecare
sfert are un numar anumit de litere, care da cheia tex-tului. Primul
sfert are 60 de litere. Pentru profani se va naste Tntrebarea: cum sa
apara fenicienii Tn textui din mileniul VI T.e.n., cand orasul Tyr
abia se TntemeiazS Tn 2.750 T.e.n.? Sigur ca se afIS aici un
paradox, numai pentru ca nu stim cine erau fenicienii. Cum nici ei,
caraufii marilor etc., nu stiau, sau n-au lasat nimic despre egipteni;
iar grecii nu ftiau ci-ne-s pelasgii, etc, etc. Dar, grecii si romanii
Tncep istoria lor cu mituri, etc. Cand se stie ca fenicienii nu
formau o populatie, ci se ocupau ,,cu cele sflnte", fiind popi,
mirarea dispare. Decodificand cuvantul Duna-rea-lstru-este
acela§i lucru. De aci, cuvantul romanesc mag.istru (ori latinescul
mag. ister) fiind cu adevarat creatorul mtregfi civilizatii
euro-pene. Termenul Homer se dovede§te o formula Tn care intra
si Apol, si Doric, numele real al Zeului Salmocsis. Cuvantul DOR
nu era ihtra-ductibil, cum mai cred destui, ci era tabu-interzis, ca
§i numele YHWH-lahve. Boreas era numele vantului denumit la
noi Crivat, frate mito-logic cu Notus, vantul de sud. In sfertut al
doilea se spunea despre arderea rebusului dac, a cronicului
VEDA. Tot mai clar se vede ca, de fapt, diversi-ficarea Babel a
fost o necesitate deliberate, care a dus la dezvoltarea spirituala a
Omenirii. larasi apare CIOC, denumind neamul dac.
Inainte de CIOC a fost O U. itul Dunarii. Tn centrul lui I—OS,
ceea ce arata ca totusi nu se confunda muntele Ida cu Cogaionul.
Poate penultima comunicare e la fel de importanta: ,,mo§u e RI "
Confuzia Jui RI cu Roma, o datoram lui Dimitrie Onciu, dar
spusa cronicarilor era simbolic?, astfel, ca aveam R-I - Tn care
R Tnsemna
118
Ro-Soarele, asa cum apare si Tn hieroglife, Jar I =IO =z\, cum
am explicat, cele 6 zile ale creatiei, asa cum dealtfel Tncepe
majoritatea inscrippor de la noi. Deci RI ar Tnsemna, mai direct
spus, de la Tn-ceputul Creafiei, de la primul om, Tn care avem tn
vedere pe Adam, asa cum apare simbolul si pe cruce, cu
consoanele numai, O . Dato-rita acestui RI , am putea pricepe
usor ce TnseamnS RI .NIC, mai ales p3 avem doua: RI .NIC -
Valcea si RI .NIC s.arat. ,
In ambele zone, avem de-a face cu centre religioase, cu cjnul
preotesc §i calugaresc...
Tartaria - simbolistica pentru inifiati
Discul invita la reflectie. Intr-adevar, va trebui sa luam totul" de la
ZERO, de la BUNU". Cu alte cuvinte, de la literele primare ,,O" si
,,l". §i azi asa Tncepe ,,facerea lumii".
In aceasta simpla prezentare a semnelor inconfundabile, avem Tn
vedere intuifia pe care o au atat copiii, cat ?i forta de generalizare
a celor care au creat lumea. Avem sfera sau cercu'l - Tntregul - §i
raza lui. Simbolica e destul de pe fn^eles, prefigurand binarul. Dar
centrul fiind punctul primordial, de care vorbea §i . Eminescu
(,,...punctul acela de mi§care mult mai slab ca boaba spumii"...),
§i care, creand rotundul, Tnchipuie cifra 6, miezul fiind ,,ceva din
nimic", obrajii, cum toate cu sigla F (facere, femeie, februarie,
etc). Raza e UNU, Jar Tntregul spatiului de manifestare este
nelimita imaginarei sfere, Tnchipuind orice, inclusiv sistemul
solar.
Ca ?i discul Tartariei, cu cele 4 sferturi ale brahmanului, vom
ob-serva cum au putut aparea literele alfabetului nostru, in numar
de 24 (2+4=6=F), astfel:
Gandirea matematica a prevalat:
47 10 13 16 19
5 8 11 14 1.7 20
6 ? 12 15 18 21
Folosind aritmologia sacra observam reducerea la unitate si c&
avem de a face cu cifre pare-impare, simetrice §i asimetrice. Suma
pana la zece este 55 (5+5=10), iar surna P&na Ja 4=10
(1+2+344=10). In acelasi timp, se grupeaza (2/5) 6/9, iar doi de
trei fac 8. —ui opt Ti co-respunde H, §i acesta secfipnat vertical da
tot doi de T (trei).
Un initial, Cik Damadian, creeaza un cod universal in care
esenfial e invariantul 64. Despre tetractys, citandu-l pe Aristotel,
—amblichos pastreaza versetul: ,,Teractys, armonie pura, aceea a
sirenelor... dar mai ales sub forma sa de numar pur sau divin, adica
Tn calitate de DECADA tetractysul devine simbol al Universului
".
In lucrarea Dr. loan Rodean nEnigmele pietrelor de la
Sarmise-getuza" aflam falanga de ecvideu de la Cuina Turcului,
respectiv nume-rele 10,4,6, reprezentand semnificatii profunde.
Piesa e datata 8.000-10.000 T.e.n., §i considerate de specialist!
nUNICAT IN EPI-PA—EO-UnOU— EUROPEAN' (cf. C.S.
Crasnaru, op. cit.p.9). Pe respectiva piesa muzeistica avem trei
ornamente rombice ,,ce sugereaza coloana infi-nitului "aflata Tn
tezaurul de la Hinova si la Brancu§i, dispuse astfel:
119
PATRU unghiuri cu varful in jos
ZECE linii in romb, in mijloc
§ASE unghiuri cu vSrfut in sus
lata o dovada ca cei mai vechi dintre cei mai vechi, pierdu{i in
negura a zece milenif, cuno§teau numeratia, ca §i semnificatia de
cult a numerelor 10,4 §i 6. Noroc cu cei care, preluand-o 'de la
barbari §i dandu-se drept autori, au reu§it s£ o depoziteze
temeinic in tezaurul culturii mondiale. In acest fel, §i fara sa se
§tie sacrilegiul initial, ca"ci descoperind sursele ne folosim de
tradi^ie. ult mai tarziu, §i Tn vechiul Egipt numarul 10
reprezenta latimea sanctuarului din Edfu, deoarece latura
templului Horus ma'soara zece coti regali. Sap-tamSna avea zece
zile. Zece reprezenta §i unitatite p^tratului zis jnagic", a carui
diagonals ncpntine miezul zecimilor principalelor dimensiuni din
piramida Keops" (ibid C.S. Crasnaru, p.9).
In comentariul asupra dialogului Timaios al lui Platon, Proclus
consemneaza un iron orfic al Pitagoreicilor, pentru cifra zece:
JndurS-te de noi, numSrprea mSrit
Tu care ai creat zeii §i oamenii
TusfantSpStrimececon(iirSdacina§iizvorul
ve§nicului curent al creajiei! _ ' -
Purcede din unitatea curate a ad&ncurilor
panacand a ajuns la sfanta patrime:
Caci numarul divin originar
purcede din unitate curatS a adancuhlor
care a zamislit pe mama Universului
care pe toate cuprinde, pe toate le Tmbr$ti§eazd
Primul nascut mereu neabStut, mereu neobosit, sf&nt ZECE
tiitorul cheii Universului care fn toate este asemeni
numarului originar ".
120
Capitolul VIII
DACIA - CENTRU— SUPRE A— —U II —iteratura s-a nascut
la... Carna
in afara secretului §tiintei pastrat de geti, ocuparea functiei de
mare preot de catre reprezentanti! alter etnii de ma! tarziu a dus la
pacatul real de a TRADUCE OPERE—E UNICE, in diverse coduri
de cult (ebraic, sanserif eJin, latin) fara a menfiona izvorul §i de a
dis-truge originalele. Astfel, apar capodopere cand nici nu aveau
tpate literele alfabetului (vezi Iliada, sau - eel mai evident - secolul
I la Roma - capodopera marilor poeti...), minunile continuand
pana tarziu, cand muzica fara,baza de mase da marile capodopere,
sau cand toate piesele teatrului antic poarta un singur nume ca §i
Homer!
Dar sa vederh ce infelegeau Gefii prin conceptul de literatura:
Tavalfaacc 6710312-7-58-3-94 FacutS la Ca-
entgravdea 526-2-413:79810-2 rna .get VEDA
supraluial 168109-15-324715-10- —ila Puru?a
f a p u s u p s i 1 5748:19610-6-23 spus fiul AP-
onroalfaac 46-4-529-7-711083-7-O— Ana focar
centuatmii 35124-3-981076-8 NUCET imita
miialfatau 6712534-4-89-1-10 familia ta,V-
alfavirgul 18910-18-36752-7-4 agul firul A-
a o m e g a n i i d 578.: 101296-8-43 GNI Dacia es.-
ovafiunc teo 89:7342-4-615:10 . te capu nOu K-
microniota 5631-7-948210-15-7 ones TROIA i-
cmi c de a s up 43-6-175298-12-6:10 ci
CAD US e P-
raluiiotal 124539-2-7108-11-6 RAVI—A O—T I-
ambdaomicr 9510-2-768231-5-4 car skiinba d-
ojiaccentua 3-1-1045678-16-219-5- a accent nou
tgamaomi cr 10817-10-2345-2-96 Ritm.gama CO-
oni. otavirg 106342-16-817:19 CAION IOV £n-
ulaomegani 596710-15-123548-5- tregi Vla?ca.
Dec!: ,,Facuta la Carna get, VEDA —I—A Puru?a-spus fiul
APO—^na focar Nucet imita familia ta,vagul, firul AGNI Dacia
este capu /Cones Troia, id Cadmus e Pravila Olt; /car skiinba, da
accent nou, ritm gama Cogaion: IOV Tntregi Vla§ca".
II.
AUNGETN—A— 5:491013628-17-7 e galantul N-
SPVSVOFFN 59-21-1234-2-78-1-166 UN spus
FF sc- ~
A IGRAGNII 5102-23-413:S789-2 riem Gal AGNI
ESTEPNOVIA 1234-2-97106:58 este loan pu-
0 E P E A-— R A 8-11-5:3124-2-67109 re POE
alam
OAECRGGI IO 3156-3-73824-4- murg getic
V I . .
Deci: ,,E galantul NUN spus FF. Scriem: gal AGNI
este IOAN'- pur e poem Alam - murg getic, Cosla". III.
elnmmsp.sii 6957218-6-1043-11- Simple-s I N
1 g a 1 m s i o a n ,59108.1-3-67243-2- ANO—,
sigla
aoealamoic 10547986-16-3:121 :clasicS e act
t.
121
Deci: ,,Simple-s-I N anol, sigla clasica e act". IV.
S IEAGCAEAC 5421:3:9101:876-2- Gasi e act EAC
T.
ngasi: e act EAC"
gas i eag ti 123489-1-567-2- Gasi^i EAC
. GA. . ‡
Romania - matca civilizafiei umane
Atestarea documentary a zonei si a Carnei Tn special ne obliga a
reface, fie si pe scurt, acest parcurs. AsezSrtle neolitice de la
Trusesti, Traian si Habasesti, Cucuteni, Salcuja prezinta
numeroase urme ale progresului social economic. Cerarnica si
statuetele aflate Tn numita etapa a,,campurilor de ume" atestS la
Cama 115 morminte descoperite, apoi la Garla are, Ostrovul
are (cf. Dramba, op.cit. p.45)
Dintre statuile-me/ibir, un loc aparte ocupS cea de la Baia,
repre-zentand o femeie, ca si capodopera numitd Ze/fa de la Vidra.
Con-temporane cu tabli|ele de la Tartaria sunt pictogramele de la
Gura Baciului - Cluj §i de la Carcea - Dolj. Pegasul de la Cuciulat,
unic Tn Europa, are o vechime de aproximativ 10.000 ani.
Aceasta continuitate perfecta arata ca atitudlnea poporului nos-tru
de toleranfa §i paternalism se justiflca Tn timp, fiind matca
Tn-tregii civiliza^ii europene, §i nu numai. Acum ca stim cine erau
tracii -o prezentare mitica a dacitor - iucrurile se simplif ica.
lata ca nu ne mai surprinde sirnilitudinea pictogramelor si nici
dis-trugerea deliberate a vechitor civilizatii din Jumea noua" de
catre con-chistadori, care aveau urmete creatonlor artei scrisului si
limbii unice. §1 tablitele rongo-rongo din Insula Pa§telui vorbesc
Tn limba adamicl, folosind acela§i algoritm, ca §i Tn Europa,
nordul Africii, Asia.
Pentru a ajunge la alfabetul stravechi, Ipcuitorii air parcurs un
drum lung, numit procesul de hominizare. Inceputurile !e-am putea
marca prin ultima Tmpartire fntre uscat si apa: formarea
Atlanticului de sud (cca 140 milloane ani) Atlanticul de nord (cca
80 mil.), iar ultima progeneza (-65 mil. ani), cand s-a ridicat
coloana vertebrala a Eu-ropei-Pirinei, Alpi, Carpaji (cu fratii
Dinarici, Rodopi, Pind, untii Crimeii), Caucaz, Hindueusi-Pamir
(cf'. .Simionescu, op.cit.p2)
In urma cu 20-10 milioane ani, Tn lutul calcat de Oreo-Drio-Para,
propK-, Schiva-, Brahima,- Rama,- Dolicho-, Odabno - piteci, va fi
Tnce-put aventura umana. Tn arealul nostru, dovezile de la
urgeni -la§i §i Tn oldova de peste Prut atesta.existenfa
maimutelor tertiare, de-sprercare vom cjtitn Ramayana. In presa
s-a publicat sporadic evolu-tia hominizilor. Tncepe cu cca. 18
milioane ani prin cele 5 schelete gasite Tn Kenya ale maimutei
Precon.sul, cu caracteristicile primilor pa-meni (R.—.-3 septembrie
1984). Apoi, continue cu maxilarul unui hominid (cca.8 mil.ani -
Tn R.—., 2 sept. 1982), Tn Etiopia, langa raul Aweas, fosya unui
om maimuta (cca. 4 milioane ani) asemanator cimpanzeului. In
literature Vedelbr avem imaginea acestora. tntr-o inscriptie citim:
,,Tu ai tats Tn Europa"...etc. Va trebui, deci, s§ ne amintim de acel
Austra-lanthropus Olteniensis, aflat, la Bugiulestii Valcei, de
Nicolaescu Plppsor
122
si N. orosan... In munfii Carpafi apar ghefarii Tnca din perioada
Gunz, Tnceputul cuaternarului, iar aria montana e locuita.
Tpporasele de mana, de la —uca pe Nistru, pe lisa Carpatica, pe
Tnaltimile m.untenegrene, in pesterile Crimeei, definesc ce va fi
mai tarziu India Pontica. Iar fn interiorul tarii, la Farca§ele,
Dobromira, Dridu, Darjov, Candesti, Baia de Fier,' Studina,
DrSganesti, Rau§or-Rucar, spre Papusa (lezar), sub oldoveanu
Tn Valea Rea, la erispr, Capus'ul ic-Cluj, Nandru-Pestera
curate, Ohaba-Pqnor, Tn pietrisurile Bucurestilpr, Giurgiu, Valea
—upului - lasi, Ceahlau, Ripiceni, Prut, itoc pe Prut (aici fiind si
o vatra de foe, cca. 240.000 ani)...
E cazul sa pe/cepem metafora cu Prometeu ce prinsese un pui de
traznet §i-l domesticise. De la dezastrul provocat de electricitatea
na-turala, focul §i metalele devin factor! de progres... Oare, ce
arme se faeeau la fauraria lui Vulcan? De pe la 100.000 T.e.n,
oamenii de aici pastreaza focul. Bunicile ,,Riss" Tntretineau focul,
contemporan cu camila de Olt (Camellus alutensis) §i panterele
( acha irodus lati-dens) avand monosilabele limbii primare: Tn
jurul focului, graiul articu-lat Tn formare prefigura §coala de mai
tarziu. A§a apare Homo sapiens fosilis Cro- agnon, care va arde
o suta de milenii tn flacara autoper-fectionarii. uta|ia genetica
eyidenta venise de sus!
Pe un spafiu larg-fara etnie-de la pe§tera Gravette-Franta pana la
Kostenki-Don, din Pind Tn Baltics §i, mai la sud, in Egipt (la
Assuan s-a descbperit un schelet preistoric, atestat cca 60-80
milioane ani) s-a creat o unitate culturala pe o mare Tntindere
geografica si se ajunge la o untformlzare a uneltelor (1st. Rom,
Vol, I, Ed. Acad. 1960)
Acest strimo§ se dezvolta pe Tntregul teritoriu carpatin: la losasel
(Oradea), unde are ateliere de cioplit opalul (Valcele, Prosea,
Plopat), pe Ceahlau (punctele Cetatica, Bistricioara, —a —utarie
Buda, Pe Podis), Tn oravia, Tnspre atra Buch - Austria, Tn
Boemia (pestera Predmost), Baia de Fier, Baile Herculane,
Borosteni, Giurgiu - ostrovul ocanu la 9 m sub fata Dunarii si
alul Rosu, Cioclovina - Raul are (Hunedoara), Pe§tera
(Cheile Brusturetului), Cheile Dambovicioarei, Gura Cheii,
G§lma (Rasnov), Cheia, Ohaba-Ponor, Pestera uierii, Ripiceni
(Prut), Tincova (Caransebes), Poiana Roman ( izil),
Cremeneea-(Bu-zau), Cladova (Arad), Ostrovul are
( ehedin^i), Ciuperceni (Teleorman), Valea Dunarii edgidia
(Canal Dunare- area Neagra). —a iculinti (Bo-tosani) s-au
gasit cele mai vechi harpoane de pescuit lucrate din com de cerb,
iar la itoc (Botosani) s-a descoperit o piatra care contine
im-primata schita unui animal. Ea este apreciata drept cea mai
veche manifestare artistica a omului paleolitic cunoscuta pana
acum la noi.
In 5 septembrie 1982, s-au descoperit, de asemenea, Tn stratul
pa-leoliticului superior (40.000-5.000 f.e.n.) desene, gravuri,
picturi, sculpturi Tn os, filde§, ca si la Ohaba Ponor, p margea
facuta din canin de lup etc. De mare interes s-au bucurat figurinele
de lut arc dar st cea din piatra de la laposu ( izil). Ele sunt
contemporane cu cele din Santader (Spania), cu cele 600 de
pester! cu desene rupestre din jun-glele adhya Pradesh (India),
unde temele sunt zpomorfe si astronomice, prezentand —una si
planetele sistemului solar, ritualuri, etc. Toate sunt Tn legatura cu
viata vanatoreasca, totemismul fiind, Tn acelasi timp, o
123
forma a hominizarii. AspectuI apotropaic nu poate fi neglijat, iar
teama de Dumnezeu e Tnceputul Tnfelepciunii. Omul gande§te,
abstractizeaza.
Omul vine Tn contact cu magnetismul, prin depozitele de
hema-tita din Ardeal, pe care o prelucreaza, obtinand culoarea
rosie cu toate nuantele, folosita tn picturi, la colorarea podoabelor,
ro§u fiind sangele, simbolul vietii... ,,A face focul" se roste§te la
noi de peste 100.000 ani. Prometheu e localizat de N. DensUfianu
bine, la noi, iar inscripjiile citite matematic ft certified.
Vatra devine element esenfial de culture1. El se pastreaza la fel si
Tn albaneza, numai dictionarul explicativ Tl face ,,bulgar".
Dar.de-spre stupiditatea numitei stiinte a limbii nu-i locul aci. Ar
fi putut domnii academicieni sa-\ afle Tn greaca veche BATRA
(relajia E? - V p stiu si cei care vor sa intre la liceu) ca sa nu mai
astepte zadarnic migratorii, ca sa le dea cuvinte ,,sedentare"...
Fiul Omului = Fiul lui Zalmoxe
Ecce homo. - lata O U— ! loan XIX, 5 (vorbele lui Pilat)
KViata mi-o petreo departs de patrie, sub Axa Boreala, pe
pamantul care se afla in stanga arii Euxine... Dar eu sunt la
extre-mitatea lumii, subtatanele lumii".
Ovidiu (Trista 8, v.41-42., Epistola X - vers 45.)
Aceste tatani ale lumii erau precizate §i de Pliniu eel Batran fn
fara hiperboreienilor: Jn spatete acelor munti... trSieste un popor
fericit... acoto se credecS suntffianele lumii "(1st. nat.IV, 26,11).
nAstfel, pe Saturn, dupS cum ne informeazS scrierile, nici Diodor
Grecul sau Thallus, nici Cassius Severus sau Cornelius A/epos y;
de altfel nici vreun alt comentator al antichitafii nu l-au facut
cunoscut de-cat sub numele de O U" (Tertullian -
Apolo-geticum, 10; tradu-ceri - Anton Dumitriu),
...De la tatal eel de sets din ceruri Din norul mare
S-a inatyat fn sus S-a facut un om mare
Un nor mare Cu o secure mare
(legenda, conf. N. Densusianu)
DeceO U?
De la vedicul anu-indicat ca parinte al Omenirii, autor al
cunos-cutei anava- Dharma-Sahtra, se constata pdstrarea
monosilabei ,,/nan" Tn toate limbile europehe, denumind O U—:
mann (german), man (engl), uomo (ital), hombre (span),
mann/man Tn limbile nordice, fiind dec! o paleo-europeana, din
iimba primara. Zeul dacilor - Salmocsis era identificat cu Cronos,
dupa Heysichius. Arheologul peruvian Daniel Ruzo stabileste ca
monumentele megalitice din Bucegi repreztntd o religie unica,
necunoscuta Omenirii... Sculptorul Constantin lor-dache -
restauratorul complexului arhitectonic - ne-a pus la dispozitie trei
inscriptii - in situ - care-l definesc. S3 urcam Tn istoria Tntregii
Europe!
124
Din misterele untelui Slant - O U
Desi am precizat sensul clar al legendarului turn, revenim pentru
ca oamenii si azt mai cauta corabia lui Noe, dar si acest turn,
deoarece
n-au mteles metaforele respective. itografii aujbomit de la
denumirea
ebra\c£ nbab'el" - poarta zeului, considered ca avem de a face cu o
constructie ciclopica...,
Drept pentru care savedemcespunetermeHulcifrat, Tumul Babel:
0 m i c r o n -c nt i 4368-6-915102-3-7 ' CIOC scrim N-
cdeasvpral 345610-5-291-8-78 EA U— DAC Pr-
viomicronB 5431-4-62789:10 iscu KIRON B-
etaalfabet 3815-2-9:10724-9-6 ABE— e tata F-
aepsilo, nac 574-2-36211098-2- IO , pleaca-n
cetvatlam 35124-3-678910-8- Nucet Atlas
bdapi. vpsil 3498:151067-3-2 APIS Bilup d-
onrogamaom 365:142910-6-87-1 rag CONCS am
icron sigroa 64319-3-57210:8 scris NIKA G-
virgvlaomi 372:8956:1104 rai Omul vig-
c-r o-n v p s i 1 o 5237:110689-14^14-3- uros Copil
nn.
n..
Deci: ,,Cloc Scrim Neamul Dae priscu KIRON Babel e tata, fiom
pleaca-n Nucet, Atlas Apis bilup drag Cones, am scris Nica grai,
omul viguros, cop//, nn".
Prima observatie este ca totul se petrece la Nucet. Unde e acest
Nucet? lata un rdspuns dat de Episcopul Grigorie al Argesului, in
lucrarea ,,Comor//e Arge§ului" (edit. Scrisul Romanesc, p.81):
,,Dup3 documents, manSstirea sub numele de NUCET e
cunoscutS pSnd la 1747. Pisania de la biserica escrisS in vremea
domnitorului ihai Ra-covifS. (...) Pe vremuri, manastirea se
numea «Schitul Nucet», pentru ca aid cresc nuci. A luat na§tere
din a§ezarea cSlugSrilor pustnici ve-niti de la Cozia ca sS trSiascS
retra§i in pe§teri, comempland cu Dum-nezeu, dupS cererea
sufletului lor "...
E vorba de anastirea Stanis.oara! Intervine iar Kiron, din
mitolo-gie, eel mai vestit dintre centauri, pnceput la leacuri, la
vanatoare, in arta muzicii, educatorul lui Achile, lason, Asclepios,
dascal al lui Appolo... Cu-vantul ,,Cioc" l-am Tntalnit Tncepand
cu numele primului poet, chiar pe discyl de la Tartaria, deci cu
peste 1.000 ani Tnainte de scrierea sumeri-ana. In cuvantul
SFINX, se precizeaza: ,,CIOCetagma cautata", dar nu uitam ca
,,TEUT-dus eptsc CIOC', Teut fiind eel care a inventat scrisul. In
dialogul Phaidros, Tn urma discutiei dintre Teut si Thaumas -
faraonul caruia i se prezinta avantajul scrisului, Socrate conclude:
,Ace\a care crede cS lasS fn urma lui o arts consemnatS intr-o
carte, ca §i acela ce o c/tejte, crezandcS va scoate dinea un
invStSmant, dS dovadS de o mare simplitate de spirit", deosebind
fnvStatura prin explicare §i memorare, de aspectul rece'al
semnelor ne etese".
Cea mai potrivita justificare a acestor idei e conceptul de Turnul
Babel, despre care s-au scris atatea basme...
Cuvantul prise, Tnseamna stravechi. Atlas era unul djntre titani,
fiul lui lapetus si al Clymenei, frate cu Epimeteu si Prometeu.
Invins Tn lupta cu Otimpienii, e pedepsit sa poarte pe umeri bolta
cereasca, alta metafora, adfcS sa posede toata stiin^a cerului...
Cones este uti cuvant mai dificil, dar tnseamna TROIA. Formula
cu care se peceltuia initierea la Eleusis erau nConcs-Om-Pacs"'. In
nota 2. pag. 44T din cartea —es Grands
' 125
inities", Edouard Schure scria: Aceste cuvinte misterioase n-au
Tnteles in greceste. Aceasta probeazS,fn once caz, ca ele sunt
foarte vechi si vin dm Orient". On alt cercetator, Wilford, le da
origine sanscrita. Koncs ar veni de la Kansha, Tnsemnand
obtectul celei mai profunde dot-bill: O de la OU (O U) sau
AU - sufletul lui Brahma, iar Pacs de la Pasha,- rand, schimb,
ciclu. In aceeasi carte a lui Schure, nota 1, p.81, citim: Jn Inttterea
brahmanica, O U, OU insemna supremul Dumnezeu, sau
Dumnezeu spirit, fiecare din aceste ere iSspunzand la una din
facuttBjtle divine, popular vorbind, la una din persoanete
trlni-tatii". Apoi, adauga: HCe mentram des mentmmes" (mantra
mantrelor) era cuvantul AU , OU , O U.
Pentru noi, care am citit inscriptiile de pe Omu, e clar c3 aici a fost
un sanctuar cu o asemenea inscripfie pe fronton. Vizitand O U,
celebrul antropolog Daniel Ruzo, care a sens despre
monumen-tele megalitice create de Om.el concludea: npe aceste
meleaguri a existat o civilizatie religioasS unica in lume".
Stravechimea o aflam cercetand toponimele din zona. Pe o raza de
50 km, aflam urmatoarele topohime cu rezonanfa vedica:
Kara/man, munte, 2. Cristianu, munte, 3. Cristianu, comuna, 4.
Bra§ov, ora§, 5. Budila, comuna, 6. oac§a, comuna, J. Ozun,
comuna,
8. §ercaia, 9. Sita, comuna.
Kara//. E numete yedic al uneia din cete 7 limbi de foe, din flacara
foculul de sacriffciu. ani, in sanscrita, Tnseamna SIHASTRU;
fiecare si-
hastru avea un sfSnt patron, CA—I+mani; Karali+mani, devenit
CARAI AN.

Cristna era numele unuia din marii Tntelep{i ai teogoniei vedice,

considerat una din Incarnarile (avatare) lui Vi§nu. El este acela
care a
reinsufletit brahmanismul si i-a dat confinutul din Vede, fiu al
fecioarei
DEVAKI, avand o biografie asemanStoare cu a lui lisus din
Nazaret,
Hristosul religiei crestme. Numele lui Tl poarta muntele
Cristianului si
comuna respectiva.
Brasov, §arcaia si Budila sunt numele celor trei raj ah i care se
Tntorc dupa Tnfrangerea Ksatriasilor de catre brahmani, fond§nd
aceste
localitati, prezen^i in Chandogya-Upanisad.
oacsa e numele pe care Tl poarta, Tn teogonia brahmana, iposta-
za lui Swaiambuva - Dumnezeul vedic sub rapqrtul etemitatii.
Aceasta
personjficare era Tnteleasa ca o etnizare a fiin^ei supreme, intinsa
fara
limite si atotcuprinzaioare. Numele ipostazei a ramas Tn toponim.
Sita Buzaului este numele, din Rarnayana, al sotiei lui Rama,
cum scria N. iulescu Tn nDacia Tara Zeilor"...
Un ultim cuvant, NIKA, prezent pe cruci, cu sensul generalizat
JnvingeB,e numele lui CAIN, cu literele nschimbate"... Sa citim si
ecuatia lingvistica derivata:
OISR KIRON 51423-3-678^10-8 - scris
KIRON
TEEEEN—API: 5:781106-3-3:4:92-7- e —ATIN e e pe
S A D R A G A-O R N 9812105-5-3476: RomSn$
drag
ICAGRAIO V 4567-2-8:910123-1: grai o muicS
—VIGVROSON 8921:5161037:4: Omul Vornic G.
Deci: ,,scris KIRON, e latin, ee pe Romana-drag grai, o muica
Omul Vornic GT.
Oespre Kiron aflam ca e latin; foarte bine, pentru ca toll zeii greci
vin din tara dejpeste Boreas (Crivat), cum scria Densusianu, iar
noi Ti sublini-em EXACTITATEA JDAC\E\ PREISTORICE".
are bucurie ne produce sublinierea ca e vorba de graiul
romanesc. Cuvantul Vornic, pe care
126
dictionarele Tl fac cadou fondului slav, iata-l prezent Tn limba
noastrS Tncd de la... Turnul Babel, ,,ceva mai Tnajnte" de aparitia
se-min{iei slave! Nu s-auzise pe atunci de acest neam... In privinta
lui ģ?' - respectiv liters 7 din alfabet, sunt mai multe de spus.
Numarul 7 e simbolul Dumnezei-ril, din care au emanat
universurile. El este punctul central, esenta acestui univers.* El
este Nomenul, iar cele 6 direc^ii Fenomenul. lata cum prezinta
Paul Vulliaud, acest 7: JDe la Dumnezeu, inima Universului,
pteac& intinderile indefinite, ce se indreaptg fn sus, injos, una-m
dreapta, a/fa in stanga, una in fafa, alta fn spate. Indreptand fata sa
catre aceste direcfii, El creeaza lumea. El este inceputul §i sfarsitul
(Alfa §i Omega). In El se implinesc cele 6 faze ale timpuluisi de la
El primesc extensia lor indefinite, fats secretul numSrului 7 (—a
Cabbale Juive).
Dar Bit?lia, ca §i Omul, in condifia ezoterica este o entitate
septimala. In psatmul Tn care oise Tsi pregateste moartea,
imaginea stancii apare de 7 ori (Deuteronom, 4,13,15,1a, 30, 32,
37). Avraam construieste 7 altare. Cum se ftie, Tn greaca si
ebraica nu exista cifre, literele alfabetului au si aceasta valoare,
astfel cd fiecare cuvant are si o valoare numerica, pe langS
infetesul sau.
sre-eeel'a-dr 89231476:5,10 Adresele er-
agcoiomvlv 5:5421413:3286-13- i COGAION crug
o rn i c g 67109: O U—.
Adresele eri Cogaion, crug Omul".
Desigur, cuvantul COGAION, unde se afla centrul religios al
stramosi-lor nostri, a fost localizat Tn diverse locuri dar, asa cum
vederh, este sanctuary! pastorilor de pe O U. Rplul pe care t-au
jucat Tn timp Cozia, Vodifa, Putna, Sjonul, ca sa numim numai
cateva dintre locurile celebre antice de la noi, difera de la etapa la
etapa. Un lucru e cert: diversificarea culturii, oodurile de cult se
fac Tn Dacia pontica sau, altfel zis, pentru perioada vedica, Tn
INDIA PONTICA, adica Tn nordul irii Negre. Gef II - casta IO
sunt autoril acestei revolutii Tn gandire, numita lingvis-ttea
matematica, baza Tumului Babel. —imba adamica a fost perfects
§i din ea s-a realizat diversificarea graiurilor, prin logica
matematica.
Sa citim mai departe:
ADRESE—EER 12345678-4-109 Adresele Re-
ICOGAIONVN 109-2-234567834-6- nu Cogaionul
0 .V — 112: IO
Adresele Renu Cogaionul IO ".
e c i i o m 156:423-2- ecs.ici
E C S C - invariant, cu cheia ecuafiei, litera c, cu care am Tnceput
decriptarea.
lata ca smoala biblica poate deveni... sticla translucida prin
meta-limbajul get. Scrierea hieratica dezvaluie matematic
adevarul, eluci-dand misterele...
* N. edit.: Zeija Pamantului era numita Ge de grecii antici, Tn care
e era eta. De unde 5! geta-getae-ge^i-ghejii-gheafa! ! Numai ca G
era a 7-a literi iar e a 3-a Tn alfabetul grec. Adica pozifionarea
Terrei in sistemul solar: a 7-a planeta dinspre exterior §i a 3-a de la
Soare!! Ceea ce dovede§te foarte clar un ade-var ascuns: viafa pe
Terra a aparut la gefi...
127
Capitolul IX
—I BA RO ANA-—I BA ZEI—OR Tracii - numele mitic al
dacilor
Stadiul real al cunoasterii prin limba a trecutului Tndepartat al
graiului articulat este evident in incapacitatea de a deslusi acest
mesaj, recu-noscut de toti lingyistil de a fi fost scris in limba
tracilor. Numai ca, incertii traci locuiau un spatiu vast si geografic
vorbind, pe teritoriul carora au aparut popoare cu graiuri diferite.
Intrebarea esentiala r§-rnane una: ce limbd vorbeau cei mai
numerosi dupa inzi, cum scriu istoricii vechi si, important: cine
sunt, de fapt, urmasii lor. Am preci-zat ca tracii - acest termen -
reprezenta numele mitic al dacilor. Confuzia dintre daci si ge\\,
curenta Tn scripte , a desavarsit eroarea. Dacii erau talpa farii,
getii - cei mai drepfi §i vitejt - preofi si regi, erau casta ,,10 -
SARABBA" ^cum preciza la vremea sa Hasdeu) si exprimarea
metaforica prin codul get n-a fost Tnca Tnteleasa Tn spiritul ei.
Este, Tn acest amanunt esenta paradoxala a unui adeyar de prim
ordin. i se pare firesc a observa ca, Tn afara cunoa?terii lumii
materiale, care e la indeman£( tuturor, sS existe cea de a
doua-cunoscutS numai initiatilor.
Inelul de la Ezerovo §i... steagul dacic
In anul 1912, Tn sud-estul Bulgariei de azi, s-a descoperit un inel
din aur, cu o greutate de 31,30 grame, cu inscrip|ie. Despre el
a scris mai Tntai cercetatorul Bpgdan Filov, apoi destui si-au
Tncercat priceperea. Vasile Parvan scrie si el Tn 1914 (Bull, de
I'lnst. pour I'etude de —'Europe sud-orientale), stabilindu-l Tn sec.
V a. hi., fara a risca o traducere propriu-zisa, cum au Tncercat
destui, fara succes, argu-mentele stiintifice lipsind fiecarei
interpreter!. —upta surda. Tn aceasta corida au intrat, Tntre altii,
renumiti lingvisti (Krohn, Kretschmer, Olsen^ Gynae-chen,
Basanavicius, Srba, Apostolides, etc.), fiecare dorind ca inelul sa
fie o create a najiilor pe care le reprezentau fiecare, astfel ca acete
15 versiuni publicate s-au anulat reciproc. Prada mare! Pe o
supra-fata de numai 17/20 mm - au conclus ei - sunt 61 de litere
Tntr-o limb§ necunoscuta.
Aceasta a fost concluzia lor. —a intrarea Tn mileniul III suntem la
bun Tnceput. Numai 08, la o mai atenta privire, observam 57 litere
eline, 3 latine, numeralul ordinal I, de trei ori cunoscutul steag
dac, deci Tn total 70 de semne, nu numai litere. A urmat liniste si,
Tn 1972, Emil Condurachi public^ Tn reyista agazin Istoric nr.
8, reluat Tn 1973 nr.5, cu aceeasi idee ca e scris Tn limba tracilor,
fara Tnsa a oferi nimic nou. Altul, tot doctor Tn istorie, transpune
versiunea Tn versuri, f§r§ impor-tanta §tiJntifica, Tns§. —imba
tracilor chinuie si pe I. I. Russu, care, la pag. 72-73, din ,,banuita
limba a tracilor" DISPARUTA, crede cS avem a face cu nume
proprii, etc. Vorbe...
Cifra 70 este stmbolic Omfcron grec si Ain ebraic.
# 128
 arile Secrete ale Omenirii - dezvaluite!
Socotim mai putin important sa reluam toate parerile lipsite de
va-loare §tiintifica, pentru ca inscripjia a fost ,,Tnceputa" dupa nici o
noima, astfel ca, tipsita de ideea geometrizarii spaflului, nu are nici o
logica, ori codul getic presupune mai Tntai I0gica. lat-o:
POAETE^EAZ NEPEATIAT0ANHZKOI>-DAIN A E
AO EANTIAEI
yti A I^EPAIHATA. IHATEA
Este scrierea sfanta, hieratica. Sa o citim fonetic, in limba adamica,
limba noastra, limba sfanta romaneasca, limba unica a Omenirii:
fa o t a 1 a mb d a e 98726:4315-5-10
,,Noroc! scri limba P s i 1 o n £ n t a 6235-10-74189-1
i u 1 u Ps i 1 o n
odata spusa geta. Pi s t e a g d a c 0
Imnul Troli apare, a 1 f a mi i i b t 97104-8-2856-11-
a P a t r u i n Ve
spus e un pilon, r s P u s a e P s i 13
aflasi enigma si prin 1n ot na rmio au 11 £~ at i1 492-7-783UO-7-6
epos, Slon pilon f/, a mb d a t a u a 1 5
Slon ai aflat. 9410-6-5678-2-3:
—I BA v'o da tata 21-1-
AHVE, fatal F. A. 13456-1-109872
isit enigma ca popa 7-3-968345-1-12-
ONO ACRIT, 1-10
Ilionul Om pusa 625-13-897-9-103
lupta DAC. Fiu, fatal 4
in cult cap avu 4-13-8:91235-9-6
ADA A—B; spun 7-1-10
actele din O antic 234-13-101-9-576
sen's ii pe la noi 89-7
intaiu alfabet DAC 62897:13-4-105-2
la Slon, sta in pilonul -4
pus, ti DAC. Spita 1059:3647:812
get-familie IO. Unu 31-2-2:9:51068-1
e rapit, apare spus: /$ 9-74
loara filonul Elin 1234-1-59-4-7108
Tata A'DA a 6-17
fabulat." 5681103429-12-7
129 5467910-8-83-5-2
Ro o m i c r o n — 1
a mb d a i o t a s 67:105439-3-821-
i g ma t a u e P s
i 1 o n Pa t r u i 9-
n Ve r s P u s a e 178:561029-5-34-
Ps i 1 o n a I f a
s i g ma n i i e P 1-
s i 1o nr oe Ps 3458-4-679-10-12
i 1on ni i e Ps
i 1ona1f a t ‡ 10-11-
u i o t a 1 a mb d 8745:236-5-1910
at aut he t a a
1f a n i i e t a s 1-1-7236109-1-84
i g ma c a P P a o 5-7-'
mi c r o n i o t a
uPs i 1o n c u 1 34-1-29156-7-108
c a t P u s a Da 1
f a i n t a ±u1T 7
auc u 1c a t PU 65-2
s a 1 a mb d a P u
n c t I n E a De 1 12-1-43710-4-98
t a o mi c r o n m 6-5-5478109-1-31
i i ePsi 1pna
1 f a n i i t a Vi 2
37102:8.91-2-45-1- Noroc ! scri —-I BA
6 odatS s-pus3 GETA
456-11-2910-3-38-5 Im-nul TROII ap-are
-17 spus e un pilon, afla?-
891023:546-2-17-8- -i Enigma §i p-rin
8910-2-31246-3-75 Epos S—O N e pilon =
10-2-3456271-4-89- i S-—ON ai aflat.
1- —I BA v-b da T-ata
689-5-10:53274-8-1 AHVE Tat-al F. A i§it
8617-5-5342-2-109- en--igma ca Popa
1- ONO ACRIT
15649-5-810723 I-—IONU— Om pu-s'a.
56-11-71041-6-8923 lupta DAC. .Fiu, tatal
-2- in CU—T cap avu
5412:7:12381096 -2 ADA alb spu-n
Actele din O :antic
scr-is £i pela no-i
intaiu A—F-ABET
DAC la S-lon stS in
Pi-lonul pus ii DAC.
Spi^a GE-T: familia
IO. UNU e rapit a-861
pare spus i? loarS
FI—ON-U— Elin Tata
ADA a fabulat.
Getii ne semnaleaza... furtul Bibliei
II -
NOROCISAES 93210:54768-6-1 EROS Cosia n.
I T T P U E N P G S 7-8-314:962-1-1085 n. Tip Get spu-
SS—PSNEPIA 1-3-41095:83726 s PAIS plesn-
OTF—I BATI 10-16-912-5-45678-6-3 i tot
—imba F-
TATAAHVEFE 9-12-1234-2-5678-2-10:F. Tata AHVE
e
SA10AOPAIC 1276105-5-34-1-98-1-Sapoca IO ia
—PVSATAFIU 516:8910-2-2347-4- alt Fiu,-pusa
NFVVVAADA 68910-15-25-3-341:7 Adam fu Unu A-
NNNATRIIPI 5143-4-78-1-96102-2-tman £i prin
—A—FABETTO 2345678-5-1019: Alfabet O—T
APIOPI—ONU 1243-2-5678910 apoi pilonu-
—'U —.I S — A A R E 1-2-3467:10:895-6-7 1 —I—A e
ars U-
US S RO—N—TA 617:29103:582445 -8- nul stag
loaram
D A A . - 13-4 D . -
aEros Cosia nn. Tip get Pais plesni tot. —imba FF. Tata Ahve
(Sapoca) e IO la alt Flu; pusa Adam fu unu Atman. li prin Alfabet
O— T apoi pilonul —I—A e ars, unul stas loaram - D ".
Ill
erosiptipi 6512107-5-3984 Pierit OPIS
Ipaisimime 2365:9874-4-10:1 PAIS imi e 1-
aaasassalt 562101-11-9843:7 asatS —AEA s-
psmvvvnvam 8152-3-10976:34 upus anu mu-
naoltpvlie 45:6217:10389 It Panu —qli
aelunulsta 3-3-651:7243-4- a Uns —eul
s 1 a. 1921B8-2- AT—AS.
,,Pierit Opis Pa/sr imi e lasata: —aea; supus anu mult, Panu
—O—IA uns —eul AT—AS". IV
I O P'l S P A T S I 23109:6745-2-18-7- Opis Pais
£i
ETA—AEA A ,12345-3-6:91087-2 etala e ama
NU U—TPANU 9101:7832:143: NUN Panu AU
A U N S V E. - 524665-8- —umetu.
aOPIS PAIS ti etala, e mama NUN, Panu A U - —umetu ". V
opisoaaatn 2189:357105-64 poet IOAN As-
unpanuauma 6-16-9105487-1-312-2- u ANAVA pun.
aPoet IOAN Asu ANAVA pun". VI
P-O E T 0 A U U N 12347-5-9568 Poetu Noua
0 nou3 ~ invariant -
Cheia ecuatiei litera N, cu care am Tnceput decriptarea inscriptiei
de pe inel.
In exterior sunt gravate 6 litere: I H T E A. —e citim:
lotaetalam 57-12-32469:8110 Ea toata —im-
Bdatauepsi 15-11-43-1-61079 ba ta Fia?
1 o n a 1 f a 2761:48215-8-3: Deul Apoll-N.
nEa toatS limba ta Fia§ - Deul Apoll - N".
OTOATAIBB 9821:45376-5-10 BIO catat B-
FIASDEU—PN 310-17-56812-10-974-4 AN Delfi pus.
,,BIO catat BAN Delfi pus".
130
blomanuns '156:7823:94-5- BAN unic mm.
BANUNICA 1254:6783-4- Banu IOAN.
BANVV
Atlas - primul Ban al Craiovei ?!
Acesta este textul incifrat pe celebrul inel. Pe eel de la Celei, cu
vechime Tnca din epoca bronzului, e pomenit episcopul de
AR-DEA—, ca §1 Banu BOB de la Celei. Se atesta astfel
stravechimea institute! Bdniei la Romani, pana in Evul ediu,
Banul Craiovei fiind Ipcjiitor de Domn §i a doua persoana Tn
stat.*
Dictionarele Tn uz Tl prezinta drept cuvant strain, persan, sSrb,
maghiar, etc., iar lorgu lordan crede ca este venit din limba
avarilor, trecut la sarbi si la noi. Balamuc total Ban.uieli,
ban.alitati, care n-au nimic Tn comun cu stiinta limbii noastre iar
respectivii par gaini oarbe cu ghiarele-n boabe. Tuturor:
Ciocu'mic!
Cum toti cercetatorii erau convinsi ca vor descifra limba tracilor
este subTnt,eles ca se pune punct tuturor elucubratiilor
hermeneute, care n-au facut nimic decat sa multiptice ignoranta si
banuielile. Speram ca, daca se va constata vreo eroare, vor rupe
tacerea si falsul prin omisiune permanentizat de lingvistica
oficiala, iar daca nu, sa constate demn ca am pus punct unor
denigrari asupra limbii noastre romanesti. Pe piatra si aur nu scrie
oricine si pricum! Erau mesaje pentru viitprime...
Desi textul este cristal, pentru cei care nu au dictionare, sau n-au
avut posibilitatea de a se documenta Tn probleme de limba, vom
da Tn continuare cateva repere pentru o mai exacta pricepere a
textului.
‡ utatia consonatista da acelasi sens unor cuvinte aparent diferite.
Astfel, BAN/ PAN/ HAN au acelasi Tnteles. Ceea ce atesta simplu
Tn litera P surda sonorei B, iar H (eta) are acelasi Tnteles. In plus,
de aici: BAN+at = Banat. Precum cnezat, regat, principal,
voievodat, \aial, etc. Familia cuvantului BAN are 30 de alte
cuvinte formate cu baza BAN, ceea ce nici o limba din cele
,,banuite" nu are,
—imba romana - un... program computerizat ?!
‡Nproc, urare traditionala romaneasca. DEX Tl considers slav
(nemotivat); e greu de Tnteles, cum vine de la nnaroku", cand de
fapt invers= coron, dec! cre§tere Tn rang! Dar daca n-au Tnteles
c3 Tn limba noastra... dop / pod plutesc pe apa, pe lichid, cum vor
pricepe brichet - chibrit, care le-ar putea licari putina lumina Tn
cap? Sau foc/gyuffo - maghiar, cand surda romaneasca, litera C
are corespondent sonora G? Dar, cum nu vom speria lupul cu
pielea oii, expertii nostri vor turna Tn continuare glosare care
Tmpletesc ignoranta cu ura Tnradacinata de falsa etnogeneza Tn
uz, cand ei nu vad nici Sfat/staf, vechiul Sfat al batranilor la noi?
Sa le adaugam ca AN.ager e un
"* N, edit.: Traditia vine... din yreme Atlantidei ! Platon arata.ca
Atlas era fiul eel mare al lui Poseidon, deci... locptorul, iar N.
Densusianu demonstra c§ Atlantida era... Oltenia (Atl-Alt=Olt).
131
cuvant compus, in care an=Om iar ager, ca si agil, spune acelas
lucru - sprinten, iute d© minte. Etc.
‡Deci, limba vorbita a getilor este cea din text. Codul era numai
pentru initiatii castei IO, Da, in relatiile obisnuite era limba
comuna, po-pulara; limbajul profesional este cu totul altceva.
Numai a|a vom pricepe caderea Troii - a codului primar get, din
care ies toate celelalte. De la Cbzia, dupa isprava cu calul de lemn
- metafora prin care se reda regula descifrarii - prirvEO—, zeul
vanturilor (cu.vant) pricepem relafia directa cu mitologia biblica a
Tumului Babel, pe care destui It mai eauta si azi... —a Slon s -au
scos vocalele din cronici §i din Paliile romane§ti si a urmat ,,baba
oarba" printre litere... Aici fost primul alfabet.
,,Tata AHVE" era get!!
‡AHVE-Yahweh, tetragrama sacra (YHWH), divinafie
postelohista ebraica - chipurile - dar pe care nu-l pot explica, desi
astfel au Tncercat sa fundamenteze monoteismul teologic rabinic
(rabin - binar!). —ui oise i se atribuie introducerea cultului
iahvist. Povestea cu Romulus §i Remus e reluatd cu fiica
faraonului, robia egipteanS etc., cu templul ,,mobil sau fix" pana
la eel din lerusalim cladit de Solomon, mii de ani de bezna, pana
ce fenicienii ridicd acest templu, iar fenicienii erau preojii lui
Salmocsis (amanunte in Gustave le Bon - ,,l_es premiere
civilisations"). De altfel, ei fondeaza totul pe banuiala: ,,Eu mS
numesc dupS faptele mele. Eu md numesc cand Shaddi, cand
Shebaoth, cand Yahweh, cand E/oar»"(skema rabah, IIH ceea ce
arat§ ca repeta politeismul, necum monoteismul, pentru c£ SAVA.
ot, este nume rpmanesc, Saya. leri si azi. Restul? Cuvinte sucite.
Cunoscutul lor Altruism" Ti determina sa ne scrie si noua Noul
Testament, dupS ce au faptuit cea mai mare crima: Rastignirea.
—egea lor e alta: ,,Ochi pentru ochi §i dinte pentru dinte". Ca raiul
biblic este in pustiu, e alt§ poveste... Numai ca lapte §i miere
Tnseamna oi §i albine...
. ‡Onomacrit din text este personaj real, care a trait in sec. V T.e.n.
si, la porunca tiranului Pisistrate, a adunat toate textele care
circulau sub numele de Homer, pe cale orala, dand forma
definitiva poemelor homerice. Ca s-a pastrat numai Tn limba
elina, e opera scribilor poli-gloti de latemplele de cult din tara si
din afara. Asa cum stabilirea tex-tului biblic a necesitat munca
enorma, si Iliada si Odiseea au capatat sensuri, multiple sub pana
marilor scriitori. Evreii Tncropesc numero§i profe^i ai Vechiului
Testament dar, de fapt, micii profeti sunt crea-\\a lui EZDRA, cum
pbservasera mai multi exegeti ai textului biblic.
‡Descendente direct^ din Adam a creatprului cultului este, dupa
ac-tele din O , certa ca §i Tntaiul alfabet al lumii. Spita getilor
era familia IO. Fara echivoc. Erau marii preoti, faraonii
antichitatii. Daca luam Tn seama si precizarea lui Clement, ca
Egipt Tnseamna —U E, pricepem sensul real al multor
Tntamplari povestite Tn mitologia biblica si laica...
‡Ca au luat filonul elin, se preclzeaza Tn ultima fraza.
132
 untele Sion - langa... Slon (Buzau)
In derivat apare Eros, divinitate pastrata la grecii vechi, si care
nu-i altul decat PAIS. In dialogurile Phaidros si Sympozion ale lui
Platon, e un daimon-fiintei intermediary Tntre zeu si om.
Anacreon Ti of era ca pasi-une arsicele; fnai e denumit Cupidon,
Amor, Kama, etc dar, de fapt, este sarpele biblic care o ispite§te pe
Eva. Alte masti, aceeasi gama... cum scrie Eminescu. Tot aid se
precizeaza ca era la Sapoca, langa Slon, toponim existent §i azi.
Aici era si untele Sion Biblic...
Ill
Opisul a pierit odata cu I I/ISIS si ne-a ramas —AEA, pe care
0 pastram in balada iorifa. anu a lasat —eul Atlas. Noul
Adam
era Tn alfabet AT AN, pastrat in filozofia Vedelor, care, de la
Putna,
tradusa tn codul Sanscrit, devine... zeitate indiana. Atman sau
Brahmas-
sufletul universal, sinele obiectiv, con?tiinta pura a celui care
depa-
seste i,fpamea §i setea, suferinfa, tulburarea mintii, batrantfea §i
mpar-
tea" (Brihadarnyaka Upanisad, III, 5, 1). Definitia cuvSntului o da
Tnte-
leptul YajinyavaJkya cStre sofia sa aitreyi astfel: Jntr-adevar,
acest
brahman nu piere, el e de o natura nepieritoare (... ) El e neinfeles,
pentru ca nu se poate intelege, e de nesurpat pentru ca nu se poate
surpa, nu se pripone§te pentru caede nepripon'rt, nueste legal, nu
se
ctatiha, nu fndurS raul"(\b\d. IV, 5, 15). El se retncarneaza,
aceasta
este ideea permanentei.
IV - . ,
Nominalizeaza perechea fundamentala mama NUN §i
monosi-laba yedica AU .Nune pastrata de zisa mrtologie
egipteana ca zeita a boltii ceresti. DupS Plutarh are 5 odrasle:
Osiris, Horus, Seth, Isis si Nephthys. Erau socotite cele 5 zile care
completeazS pe cele 360, durata anului. Era un simbol al uterului.
Aum era sfanta monosilaba vedica (OU , O U, AU ).
Homer-nascutm... 7 locuri ?!
Inscriptia din 6 litere exterioara sintetizeaza totul si ne arata ca a
fost inelul lui loan. Dar, mai pe larg se poate scrie 6 carte...
Numai ca cele 6 litere ne dau putinta citirii binare, ce
comple-teaza fericit ideile de mai sus. Sub aceastd forma l-am
prezentat la simpozionul de la Pitesti, din 5 iunie 1982, simpozion
condus de Aca-demicianul Nicolae Teodorescu, sub egida
Asociatiei Oamenilpr de §tiinta din Romania, institutului de
Studii Social Po'litice si Bibliotecii Judetene Arges. lata
decodificarea de atunci, cum a fost prezentata: -
lotaetal am 57-12-12469:8110 Ea toat5 —I -
bdatauepsi 13-13-45-1-2976-2-843-4-BA ta Dseu Pan
1 o n a 1 f a 125107-1-6- —O—IA - F.
,,£a toata limba ta Dseu, Pan, —oliaF".
II '
OTOATAIAB 34567-5-212-3- . Toati. ODA
D A — F 381109-5-4 —I BA F.
a 1 f a .
133
‡In fine, pentru ca nu s-a sen's nimic despre descoperirea lui
Bolliac de la Slon si nu este cunoscuta'Tn general, o prezentam asa
cum a aparut Tn nTrompeta Carpatilor", Tnsotita de comentariul
lui B. P. Hasdeu:
,,Ecce dar, literae Blachorum, pe can, cu mult inainte de anul 1250,
dupa cum ne spune Keza, Sacuii le-au deprins, le-au Tmpru-mutat
de la strabunii nostri, in cursul unei Tndelungate vecinatafi fn
creierii Carpatilor...
A-B-CI-T-D-C-F-G-GI-I-J-K-—- -N-NI-O-OA-P-R-V-S-KI-T-
U-IU-J-I-Z. Nu este, in fond, nici a deosebire de ordinea celorlalte
alfabete ariane sau semitice".
‡Referitor la identitatea lui Homer exista un distih:
,,Nepta poleis erizusi sofin of/a rizan Homeru:
Smyrna, Rhodes, Colophon, Salamis, Chios, Argos, Athinai."
Paradoxal, sa nu i se cunoasca nici locul nasterii: nu se putea na§te
in 7 locuri! Ceea ce este evident este ascunderea adevarului...
Identitatea lui Eros - un secret dezvaluit
In ce-l priveste pe Eros, la vedici era Agni zeul focului, corporal
Priap, denumire a lui Agni. In imnurile vedice se chema de fapt
PRI-ANA, ceea ce denumeste suflul vital (Tn Atharva-Veda, XI,
5: Brihad Araniaca - Upani§ad, 3, 8; Bhagaya - Gita), etc. In cartea
,, itologia Greciei antice", Paul Decharme subliniaza ca era
Eros-ul orficilor, astfel:
nDupa ei (orficii - nn), la inceputul incepuiurilor, noaptea cu
ari-pile ei negre, fecundate de vant, a depus un ou; din acest ou, la
Tmpli-nirea timpului a ie§it acest Eros, zeul scanteietor, cu aripi
de aur, zeul. luminii §i al vietii".
Se vede ca acest Eros ng prea seamana cu pruncul sagetator, a§a
cum Tl stjam noi! Cel pe care Tl asemanam cu Agni este mai
de-graba o comprimare a celor doua conceptii - orfica §i hesiodica,
pri poate ambele mainte de separate. In acest sens era fo6ul
launtric, care, dominand arzStor sexele, lejmpinge unul catre altul,
generand creafia Tn toata cuprinderea ei. In vechea conceptie
vedica de PRI-ANA. PA a iesit acest PRIAP la greci. In greaca
veche, Tn^elesul este incert. De aceea, va trebui s§ apel^m la
limba adamica pentru a price-pe monosilabele respective.
Deci, PRI.AP. In toate limbile Pa. ter, papa, Tnseamna tata. Este §i
sigla penisului, dar nici cuvantul mama, Tn orice limba ar fi, nu se
afla Tn afara consoanei (13) onomatopeea suptului. Deci vom
vedea Tn continuare cuvintele romane§ti care Tncep cu
monosilaba PRI:
PRI. an, vechi termen denumind boul cu par ro?cat
PRI. gorie - numele unei pasari care cuibareste prin gaurile din
malul apelor si r§pilor. Numele si-l trage din jocul specific Tn stol,
pe zSpuseala prevestind ploaia. Pieptul paserii e ro§iatic.
PRI. colici - omuleti scanteietjori (scanteiufa Tn folclor), un fel de
spirite rele ce umbla noaptea, cand luna e Tn descrestere, pe
carSrile
izvoarelor. '
PRI.spa - loc specific caselor taranesti, locul eel mai Tnsorit
(pri+spa=spatiu Tnsorit)
134 -
PRI. chiciu - prispa caminului sau hornului, corlata, cuvant derivat
de §aineanu diacehtri Pripecek(!). Halal stiintS...
PRI. ce- cearta, mfierbantare, cauza ce duce la...palme fncalzind
obrajii celor in diputa .
PRI. elnic - folositor (bate fierul cSA e cald)
PRI. eten - cineva care se poarta cu caldura psihica.
PRI. ec- nume popular al lunii aprilie, cSnd Soarele se face mai
simjit in natura
PRI. horiu - pasare cu gatul rosu
PRI. saca - loc special Tnsorit unde sunt asezati stupii de albine
PRI. ma. vara devine explicit - Pri+ a=prima Vara...
Din acelasi Paul Decharme, citam in continuare.-'ttsa cum observa
Strabon, existenja lui Priap li era necunoscuta lui Hesiod. Cultul
aces-tui zeu era intr-adevar localizat pe malul Helespontului, in
ora§ele —amsac, Parion, Thatos, apoi in toata Grecia, dar mai cu
seamS Tn Italia. De obicei era considerat ca fiu al lui Dionisos
fScut cu o nimfS, sau chiar cu Afrodita. Priap exprima
Tntr-adeySr, ca §i Bachus, in sensul eel mai general, energia
productive a naturii. Dar el adduga §i ideea de productivitate §i
generare cu ajutorul dragostei §i iubirii. El este, de asemenea,
Tnrudit cu Eros, dar nu cu acel zeu idealizat de arts §i poe-zie, ci
cu Eros in sensul saufizic, cu Eros forfa primitiva a naturii, care, la
origine apropie Tmpreunand toate fiintele §i asigura dainuirea
specii-lor pentru totdeauna. Priap personified puterea de fecundare
a naturii vegetale, dar in special pe aceea a naturii animate.
Domeniul sSu fa-vorit fl constitute terenurile umede, unde
vegetajia creste exuberant, livezile si grSdinile, ale caror roade
erau puse sub protecfia obscene! sale imagini (cultui alic). El
prezide, in acela§i timp, pcopa§irea unor animatefolositoare, cum
arilcaprele §ioile §iera protectorulcrescato-rilor de albine"(pag.
482-483). Avea motiv sa stea pe prispa!
India Pontica din nordul arii Negre
Precizand ca India Pontica era Tn nordul arii Negre, cum scrie
P. Giles (,,Cambridge History of India"), prin grupul \firos, iar
poten-tialul creator prin zeul Shiva lingvam (principiul matricial),
devine ale-gorie Tn cuplul plug-brazda (Atharva-Veda XIV,
2,14):
aFemeia aceasta a venit ca un ogor viu
semSnafi intr-fnsa, barbati, samanta voastra".
Ideea este reluata Tn terrhenul general de fertilitate si Tn
Pluguso-rul traditional romanesc: ,,holde pline de bel§ug, pentru
brazda de sub plug"e\c, Tn sens generalizat, desigur aratand
originea comuna. ,
‡O ultima precizare ar mai trebui la cuvantul AT AN. Pentru ca
dic-tionarele noastre spun ca e cuvant polonez, sau folosit qle
cazaci, 'e ara-tam ca e format din Hat+man. Hat era fasia de
pamant hearata care servea de hotar Tntre mosii. Ca era sau nu
capitan, general Tn armata, nu se dep§rteaza de sensul apararii
hatului, hotarelor. Ca, eventual, el avea Tn marts nhatul" nu-i bai,
dar ca sa spui ca e cuvSnt turcesc,. deja s-a Tn-trecut orice limita a
nepriceperii! Coteanu Ti da origine necunoscuta, si e de crezare,
pentru ca a scapat de o bataie de cap. Grav este ca acest
135
DEX - dicfionar explicativ, o ru§ine a lingvisticii profesate la nor, a
fost reeditat recent, fara nici o corectura. Cel din 1975!
Cum i-am probpzit destul pe bucherii din lingvist ica, s§ vedem ce
Tntelegeau getii vedici prin atman:
,,Pentru eel care §tie astfet, care gande§te astfel, viata precede
Atmanul, Atmanul experienfa; de-la Atman memoria, de laAtman
spa-\\u\, Tejas, Apele, aparitia §idisparitia lucrurilor, hrana, forfa,
ratiunea, gandirea, cuvantul, vorbele, imnurile, actul ritual...de la
Atman por-ne$te tot ce exista. Acela se cheama UNU si 3 §i 7 §19;
se spune de asemenea c3 este 11.111 §i 20.000, se mai cheama
SKANDA" (Chandogya Upani§ad).
Numai ca SKAND (CS = O )* = onada...
N. edit: X (ics) 8 repiezinla pe lisus Hristos, Fiul Omului.
136
V
  ‘

4 4
 V


          ‘
  
   
            
‘ ‘ ‘
 
‘ 

‘ ‘ ‘
‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘
 ‘‘ ‘ 

‘
‘  ‘‘ 
‘ ‘ 
‘ ‘
 ‘
 ‘
 ‘         ‘ ‘

‘

‘  ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ ‘ ‘ ‘
‘
‘‘‘ ‘     
V         
   
 ‘ ‘
‘

‘‘

‘ ‘
‘‘
‘
‘
‘‘  ‘‘  ‘
‘
‘ðð

 ‘ 

‘


‘
‘‘
‘

‘

‘
 
‘ ‘
 
‘  ‘‘ ‘‘‘
‘


‘‘
 ‘
‘

‘
   
‘
‘

‘
‘


‘ 
‘ ‘
‘ ‘   ‘

‘


‘‘
‘‘‘  
  
 
      
  !
‘‘
‘ ‘  ‘
‘"
‘
‘

‘  ‘ ‘


‘ !
‘             

   !             
        
 ! 4 "   4  !    
 #     4           !
     4    !            
     ‘
#‘ 

‘ 
‘‘ 

‘
‘
‘"
‘

 ‘‘
      
    V
  
‘ 
 ‘  ‘ "‘
 ‘ 

‘

‘ ‘ 
‘ ‘  
‘
‘      V 
     
         ‘$
‘
‘
‘ 
‘‘



‘ ‘

‘ 
‘ %‘ ‘ &‘
‘ 
‘
‘ ‘  

‘



‘‘‘‘ ‘ 
‘‘
‘ ‘

‘
       $ ‘
!‘       

‘‘


‘
‘‘‘
 ‘'
( 
‘#
‘
‘‘%

‘‘‘
‘ 
       
 
&)
‘
‘

 ‘‘
 ‘    
 
   %ðð
 
 ð


ð

 
ð
„*‘ 



 ð
ð


 


ð 
 
ð   

+, ‘‘-.‘
 
 
 
+,‘/0‘1.‘!"

 


#„*‘  !!



 $ +,‘1‘/2.‘
 %

ð

 



# 

 




&'ðð

 

 ð
()* +

,-.#ð /# ‘
-1‘
 ‘‘‘‘
‘
‘ ‘
‘‘


‘‘( ‘
 
‘/‘ ‘ ‘
!3‘ 4
‘
‘)
‘
 ‘‘/-55/6‘ ‘
‘ 

 ‘ 
‘ „'7‘ !‘
‘       
  

 % ‘

 ‘ ‘ ‘ ‘ 
 ‘ ‘ ‘ ‘


‘ ‘
 ‘ ‘


‘ ‘  ‘ ‘
„'‘ ‘ -28‘ ‘ /88‘ ‘ 9‘ ‘ /111‘ ‘ /0-8‘ ‘
9#:!‘ ‘ --5‘ ‘ /858‘ ‘ „9,‘ ‘ /52-‘ ‘ /20‘ ‘
„;‘ ‘ -1‘ ‘ /1-8‘ ‘ & 9‘ ‘ /00‘ ‘ /-51‘ ‘
%9‘ ‘ ‘‘‘-2‘ ‘ /5-1‘ ‘  9‘ ‘ /2-5‘ ‘ //6‘ ‘
# ;,‘ ‘ /61‘ ‘ /558‘ ‘ %9 '‘ ‘ /-55‘ ‘ /6‘ ‘
#

 ‘
‘ 
‘‘„‘‘
‘ ‘
‘

‘

‘

 & ‘  ‘

 ‘ ‘

‘4

‘‘
 ‘

‘ ‘  
‘"
 ‘"‘

‘
‘)
‘
 


‘‘‘‘‘‘


   ‘

 
‘ ‘ ‘ 

‘ 
‘

 ‘ 
‘ 9
  ‘
‘

 ‘‘‘‘ ‘# ‘‘‘
‘" ‘ ‘ ‘
‘

‘
      ‘


‘
‘

‘ 
‘
‘‘‘‘
   

 #     ‘
‘‘
 ‘ 

   ‘‘ 
‘

‘
‘‘
‘
<‘‘‘
i

 ‘‘
  ‘
‘!‘‘ ‘‘-‘
=
‘
‘‘‘
 ‘‘0‘=
‘‘9) ‘
‘&‘<‘
  ‘ ‘


‘ 



‘ 

‘‘ ‘

‘!‘‘

‘‘‘

‘
 
        
‘

‘ 
‘

 ‘ ‘ ‘ &
 ‘ ‘ #

‘  
‘ ‘   ‘ 

‘
# 
=
‘&=‘
‘
 ‘
‘‘
‘


‘


‘


‘+0-8.‘‘‘ ‘
‘,

‘
‘‘628‘
 
 
   

‘

‘  ‘
 ‘   ‘
&‘

‘)‘

‘
‘‘ 
‘‘p
+<<‘‘/‘‘
50.‘‘
‘‘0
 
‘$

 >‘ðð



ð



-#$‘060‘‘
/0.‘ <‘ „‘ ‘   >‘ ðð*  0

#   


  
      
&


 O

 




+,
( ‘:<$‘5‘‘/60. ‘
i

       ‘ 

‘
  ‘ 
‘
#‘
  ‘‘

‘
‘‘
‘'
‘‘‘‘‘
,
‘
‘
‘!‘ ‘
  ‘ ‘ ‘
‘ >‘9
= ‘

‘  ‘ '=
‘ 
=‘ ‘ 

‘ 


‘ 
  ‘ 
‘

‘ 
‘#
‘#  ‘ 
‘#
‘‘
i
 


‘‘ 
‘

 ‘
‘ 
‘$

‘
‘ ‘„
‘ ‘ ‘;‘‘
‘
‘ V    ‘

  ‘ ‘ ‘ ‘‘
‘
‘‘ ‘#

‘ 
 ‘
 ‘‘ðð(,-1'
‘:<<‘-0.>‘2   


 ‘

Y  % '

‘ ‘ 

‘


„‘ 
‘‘ 


‘ ‘ 
‘ <‘ 
‘*‘
)
‘ *‘ 
‘ ‘ 
 ‘ 
‘
‘ ‘ 

‘ 
‘
‘ ?‘
 ‘)
‘‘‘@‘A)
‘„
)
‘
-8‘
&

ð  
 & &  ð  
 



ð 
 
3ð

$ð 
 &&

  




 
 
 


 ð
. 

 * 4,‘
    
  4 ‘
iO

 &‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ,
 ‘ ðð
 
0 -1 '‘ /‘ ‘ -/.‘  ‘#      
‘
'
‘
‘„‘+$<<‘-2.‘'
‘‘ ‘+<$‘‘26.‘‘ '
  
 ‘
; ‘ '
‘ 

‘ 
‘ 
 ‘ ‘   ‘ ‘ ( ‘

58‘ ‘
        
  (  (      
  4    
 ‘
 ‘ ‘ ‘
‘‘
 ‘'
( 
‘ ‘
‘
 
‘05)67ð
)


‘+ 

‘-‘‘//@‘  ‘‘-.‘

‘+  ‘‘/.‘
‘‘+‘


/.‘
   ‘
‘‘ 

‘
‘
‘

‘‘
‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ' 9%‘ 


‘ ‘ ') ‘
 ‘
‘‘%;‘‘   ‘‘
 ) !‘‘
*
 8  #<‘  ‘  ‘          
 
‘ ‘ ‘
 ‘ ‘ ðð*
 $ )
$   ,ð

‘             +%„<;„‘
%„<; ‘ ',;;B.‘ #

‘ 


‘

‘     
 !
‘ ‘
)‘‘ 


 ‘‘
 

‘
‘%

‘5 ‘
55‘   ‘‘„
‘‘‘
‘
 ‘
‘C‘ ‘ ‘
‘)
‘‘&&
‘
„'‘
‘,‘+0‘-/.‘ 
3 ‘ ‘„

‘‘
‘‘

‘'„‘
‘ ‘3
‘‘&   4 ‘
‘
‘
‘
‘‘ ‘.‘
‘
‘
  ‘4  + 
-‘.‘

‘50-‘/0@‘ 
‘10/.‘


‘

‘‘‘ ‘$ ‘
  

  ‘
!<‘  ‘ 
‘ 
‘ ‘ ‘   ‘ ‘ '9! ‘
&9$!<‘ ?!<‘ ')!<‘ ?
!
‘ „

!<‘ ‘ &‘
 
‘  ‘‘!‘‘!%‘‘"
 >‘,!‘
 !‘ „ !‘ 3
 !‘ !‘ !‘

‘  ‘ 43‘
 
‘ "
 ‘ )
‘ ‘  
‘
‘‘  ‘


‘

‘


‘‘

‘( >‘
<!<!‘+<
‘//.‘+
!<‘+/‘„
 ‘/‘/0.‘
;<!‘+‘'‘‘-2.‘;<!<‘+‘'‘8‘8@‘ ‘/1‘.‘ ‘ ‘
'!*'
‘+,‘‘/.‘'!<‘+ 
‘/0.‘
!‘+
‘'!‘-‘‘0‘00.‘
‘'!<‘+‘'‘5‘00.‘
*   
      

   %  +‘ +',!
 ( 
    ð     ‘
‘ ‘ !
‘ 
‘
% 
‘
‘*
#ð ‘:<<<‘‘‘')‘')
‘


 ð ‘ 
‘‘pp67  

 ‘ 
‘ ‘

 ‘
<;<‘‘ .‘‘

 ‘ ‘
‘)‘
‘
‘<
‘
+/1.‘‘
‘ )
‘‘3
‘‘# !@‘ ‘


 ‘‘
‘‘

-6‘


 ‘
 
‘‘
‘4‘‘9‘( ‘
‘%
)‘ 
‘+%
)‘
,(‘$.‘ ‘‘
‘‘‘‘

‘!
‘
‘
    ‘ ‘‘
  ‘;
‘+;
‘D‘;<$<‘

 .‘‘
‘‘
  ‘;
‘)
 ‘
‘'‘

‘‘
‘
;
 
‘ ‘
‘ )
‘‘9

‘

 ‘K ‘ ‘  


 ‘
 !<‘+%‘.‘%!<‘+-‘‘6‘-2.‘ !<+‘8‘--.‘‘ ‘ ‘
‘
‘‘!<‘‘E!<‘
‘
‘!<‘
‘‘ 

‘‘
 ‘
 
‘‘)
‘O + ‘0/‘-@‘< ‘-6‘.‘ ‘‘

‘
8-12-‘ ‘
„‘ 
 ‘ ‘
‘
‘
‘!,‘‘
‘

‘ ‘

‘)‘'‘+ 

‘0‘/.‘‘‘ 
 ‘
‘

‘)
‘‘‘
‘  4 + 

‘/‘-.‘

  4    (
,-./ ,--.!      ‘
4 ‘‘
‘
‘&8
+<‘#‘-8.‘‘ ‘$<$‘
 ‘
‘!%‘‘
 
‘ ‘ 
F‘
‘‘
  >‘ !%‘
‘
‘

 ‘ ‘+‘$‘'< !%‘+"‘5‘/-.@‘-‘9
‘2‘2.‘
‘‘ ‘:<<<‘‘ ‘‘
‘
‘+!
‘5‘8.@‘

 9
‘
-‘‘-.@‘ ‘+‘'‘6‘-1.@‘
‘ !%‘+‘&‘0‘6@‘8‘-.‘<‘
   
    4   ‘ 
‘
 


    
>‘
  %! ‘?
‘E)‘  ‘‘
 % ‘)‘ )‘‘
%')‘+)‘ .‘

" %< 
‘ ‘‘
*

% )‘!(  ‘;
‘‘

 


 ‘


 
‘‘+ ‘::<$‘::<<‘ .‘ 
  V ‘
‘ !
‘ &
‘  ‘ ‘ 


‘ 

‘ ‘ ‘
#)‘

‘ ‘  ‘ „
‘  ‘ 
  ‘ 
‘ <'9!>‘
###5&
$ð
0 
ð


 9.#.‘

 
  0 ‘
O ‘
‘

‘$<$‘ ‘
‘
‘ ‘‘*

 ‘
  
  $
 $     
 % ‘
‘ 9
‘
‘ ‘
‘
‘ 
‘
‘
‘ 
‘‘‘
 ‘1‘
‘‘ ‘$ ‘ ‘‘‘
‘ ‘:‘ ‘‘

 ‘
 


‘ ‘
‘ 
‘ 
‘‘
‘# 
@‘
‘G

 ‘‘ ‘

‘‘ 

‘
-
 
  
   
   (

 
*
V

 

 

 
   
     
-‘ ?
‘
(
‘9
  ‘ ‘


‘ ‘

‘9
‘‘
‘)‘
 
H‘9
 ‘!‘
‘9
 ‘ ‘ ‘
3‘‘ ‘
‘
‘

‘
 
‘
‘, 
‘+-0-.‘‘
‘
‘‘ ‘
‘
2‘ <‘

‘‘9
 ‘
‘9
‘‘‘(‘‘‘
‘
9
  ‘
‘?

‘‘‘
‘‘‘
‘
0‘ '9‘ 
‘ ‘ 

‘
‘
‘)
‘ ‘‘
‘‘‘    ‘
2‘
        ‘
ð ‘ 
‘ 
‘ I‘ ‘ ‘  
‘ ‘



 ‘ ‘ ‘  ‘  
‘ ‘ 

‘

‘ )
‘ 
‘   >‘
 ‘ 
‘1‘2-@‘ +/‘&‘/‘-1.@‘
+/‘&‘-‘
/2@‘0/2@‘-‘‘0‘0@‘0‘8.‘
‘
‘ ‘' ‘‘
 Yð  ‘  ‘ 
‘ 
 ‘ 
‘ ‘ ‘  ‘<<„„‘
9<„„‘  
1  1 
          
  
(

‘ 

‘ 
‘ ‘ ‘ 
‘ 

‘ 
‘
 ‘ !‘  ‘
‘ ‘ % ‘
 ‘ 
‘ ‘ + 
‘ 1‘ 5@‘
%‘.‘5 ‘‘
‘
‘‘‘
‘‘
‘%*(‘
5 ð ‘
 ‘5
ð5
ð


‘‘


‘‘
‘   ‘ ðð5  :  ,ð
‘ 4  &   4 

 ‘ ð ‘
 ‘ 
‘ 3
‘


‘‘A‘J‘ ‘)
‘  ‘J‘
  ‘ &$ ð
‘ 
‘<!+‘‘‘8.‘‘
‘


‘ 
‘
& ‘ ‘3
‘+0080/6‘ .@‘*
& #‘‘0-.‘„
‘
‘

‘
‘‘‘‘ ‘:$<‘ ‘7& +5005/‘ .‘
‘ ‘ ‘
 ‘ 77‘+ 
‘1‘5‘%‘.‘‘
 ‘ "
‘
‘
       

  
    ‘

 ‘ ‘ 
 ‘ "
 ‘‘„%‘
‘

 
‘
‘

‘( ‘
 ‘ >‘
&ð4

‘+$ ‘
‘‘‘-.@‘% )‘ 
‘5
;9'‘+ 
‘/-‘1@‘'‘
M‘ 0‘/-@‘ 
‘--‘8‘.‘K+ 
‘/51.‘6)+‘'‘0‘.‘
‘
‘!‘'

‘! 
‘@‘+  ‘0‘-.@‘)‘
‘9
‘
+&‘ ‘/‘ 2.@‘   + 
‘ /‘ .‘0p <(p0; .
 ð
)00.ð )00.7 @‘ 

+,‘ 25‘ .@‘ *


ð @‘ 



 O



 

4

ð 
 
 +9)
‘ ‘ ‘ ‘
%
).‘9)
‘+9)‘‘'
 .‘‘
4    4  $ ‘

‘‘
‘‘‘
 ‘  
‘"

‘‘‘
‘ )
‘
‘
‘


‘

 ‘ ‘

‘‘‘ ‘
  ‘ 
‘‘‘

‘  ‘'
‘
‘ ‘
‘
‘
 ‘‘‘ ‘ ‘‘‘
 ‘‘ ‘‘ ‘

‘
‘
‘
‘ ‘

‘‘‘  ‘V  
       V    
 
 
  *
 „‘  
‘ ‘ ‘ ‘' (
J‘ 
 ‘  3‘
‘ ‘ &
‘

‘
 
‘ ‘ 

‘ ðð

  
ð
 

‘

‘ &

‘ 
H
‘ ‘ 
‘ ‘ 
‘

‘ 
‘ ‘ < ‘
%0 ‘ ‘ ‘   
        ../2
(
‘ ‘
3‘

‘„
‘‘ ‘%36 ‘


‘‘
‘

‘ ‘
 ‘ ‘
 ‘ 
 ‘‘‘
‘
 
‘

‘

‘
‘


‘‘

‘
‘ ‘

‘
‘‘  4   
  4   % ‘
‘ ‘%
‘‘ ð5
ð‘

Y%;


‘3
‘


‘!
‘

‘3
‘
 ‘!
‘ ‘!‘77‘
%<‘

 
‘ 

‘ ‘‘‘‘'=‘+! ‘9
L.‘*‘
A
"‘  ‘ ‘

 ‘‘
‘ ‘‘
‘‘
‘
2‘
 <
‘' ‘!
 
‘ ‘
 ‘ 
 ‘ ‘‘‘
‘ ‘ 
‘ 
‘  
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ! ‘ ‘ 
 ‘


‘
‘ ‘ 
‘A)
‘

‘

‘ 

‘‘))  ‘,
‘
‘ ‘
‘ 
‘
‘ ‘ ?

‘ +
‘ '
‘ ?
.‘ ‘ ‘
 
‘

‘‘(  ‘
‘ ‘/‘
‘&‘‘
‘
 

‘ ‘  ‘‘

‘
‘ 
‘‘ M‘M
‘
‘

H ‘"3
J‘‘‘
‘


‘
‘ 3 
  
   4            %
     &  ‘
'

‘ ‘ ‘% ‘ 
‘
‘ ‘2‘)

‘

  $    
‘
‘
‘ ‘‘‘+'
‘-‘1@‘/‘///‘/6@‘-‘5@‘'>‘‘2@‘55@‘
;‘ ‘ < ‘ -8@‘ >‘ 2‘ @‘ 9

>‘ 5‘ 2@‘ 5‘ -@‘  
>‘ 2‘0@‘
&  
‘//@‘‘&‘1‘/@‘/-‘
‘0/6@‘‘#‘-‘/.‘
  %5 6V $ ‘
         
*       ‘
V    4 
    
  
4 

 7   
4    ‘%

‘‘
‘‘ ‘‘‘/‘
‘       $‘


    

‘ 2561680-/2‘ &‘ ‘ < 

‘
        ‘12/-05168‘ #!„;‘ ‘ ‘ C‘
 ‘ ‘
‘  ‘
‘
‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘  ‘  ‘ ‘ />-2>086 251
‘
‘ ‘ ' ‘<  ‘ ‘ ‘   ‘
     
  ‘ 6> 15-2>/8  60‘  ‘ ‘    ‘ E
 ‘ 9  ‘
 
      ‘2056-/81>‘ ,?„&;‘
          ‘/1586 2>-0‘  0   ‘ ‘    ‘




  
‘ ‘0-6>-2/ /‘ ‘ ‘ 5>18‘
‘ ‘
M
‘

‘ ‘
‘   ‘

       I ‘5 1 > 8 2 0 6 / >    5   0  - ‘ ‘%;„‘ ‘ ?, ‘ ‘
 
  
   ‘ / 8 1 > 6   - 0 2  5 >‘‘ #  <‘ ‘ ‘ 
  ‘


       ‘ -681/>‘ ‘ ‘ 250‘ ,„
‘ ‘ „‘
          ‘0>-/816>52‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘


 
   ‘ 1->/685520‘
‘ ‘ ‘
 ‘' ‘
 

     ‘ 6>81>5-20/ 2‘ ‘ ‘ ‘  ‘&„<‘

    ‘  8 1 > -   6 / > 2 0   ‘ ‘ ‘ 5 ‘ # ' ‘ ‘ <;  „‘ ‘ ‘  ‘
        ‘082-‘ ‘ ‘ 52/162‘ &‘ ‘ ‘ ‘ „‘
‘  H  ‘ * < ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ 8612501//-2->‘  
 ‘ ‘ ;#<&9‘
  
 K ð
 O ð 6  


)0.    7


 7

  50 
 K ð
=



ð7
ð
O
ðð
KOp 

ð
>p)-ðp
 /,#‘
    4  $‘
& # &  9 <  ' $ ‘ 1 8  > / 0 5 - > 2 6  ‘ ‘ ‘& M‘
'  9   ?  „   ‘ 15-20>6>8/  ‘ ‘  ' ‘ ‘ ‘ 
‘
9  ,  ;  „ &  ? ‘ / 8 0  /    6 - 2  5 1 >‘   ; ‘?   „  3 ‘
&        ‘ 2 -  > 5 1 6   > / 8 0‘ ‘ &‘ ‘ ‘  ‘
< < „ < <      ‘ 0>6-/>5>18>2 ‘ J‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ M 
 ‘ ‘    
 ‘ ‘
< ‘
 %  ; „ ? ,   # ‘ 0 /  >   - 2 6 8 1 -  5 ‘  ‘ ‘ # ;  „ ,‘?  ‘

7%!‘

‘

‘L‘
2/‘
G <  „ <    $ , ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 01 5>6 8- / 2/‘
N‘ ‘ ‘ ‘ 
 ‘, ‘
   „  < „  ‘‘ ‘6 / - 2 0  -  1  8 >5 +   .‘     ‘ ‘ „   ‘ ‘ <+ . ‘
&        , ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 015>8-26/‘  0 ‘   ‘&  ,  ‘
< $ $ '   ' #  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 5-/8120>6/‘ < ‘ ‘ ‘ '
‘ ‘ #  ‘
' < ;  „ #  # „ < ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ->86/0/2>‘ ‘
‘ ‘ #<„& „<9' ‘
<‘  & ‘  ‘ 9 ‘ ; ‘  ‘ #  ‘ -215>0>5>‘ ;   ‘ ‘ ;‘ ‘ ‘ # ‘
:

  6*ð06


7



p&K

ð


   

ð
O
K

>p)*#>#,‘


      ‘ -/6>205160‘ ' M‘& 
 ‘
‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ --5/>1226
‘  ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ &  ‘
         ‘ 86>/-2051 2> ‘  ‘ ?    M‘ ‘ ‘  ‘
     ) 
 ‘ 68518/>2-0‘   ‘ ‘   ‘  ‘

  

  ‘ 2/> -5  /6182  5 0‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘  ‘
%<„ ‘<  ‘
 ‘  ‘
‘  ‘  ‘  ‘
‘  ‘ ‘  ‘ 025>6;/-81>‘   ‘  ‘ ?  
‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘‘

‘ 81>6502-/0
‘ '‘ ‘ ‘

‘
  
 
 ‘ 5 0 /  6 8 1 8 5 1 - 0 >‘ #9&;<„#„‘
N‘ ‘  ‘
‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘/6226‘   
‘ ‘ <   ‘
08

 ð 
  


ð  

 ð 




4



ð



KKð

 ‘
'  „    9    ‘  / 8 6 > - 5 1   5  0 2 ‘ ' ‘' 9‘ ‘
&   $   <   ‘ 2 - >  6  > 1 5 0 8 /  / ‘  ‘ ‘    ‘ ‘ <  ‘  ‘
   <  „  ? < $ ‘ 7 / - >0   6 2 >5 1 8‘    ‘ ‘  $ < <  ‘ ‘ ‘ M   ‘
< ' $   #  9  & ‘ 1 > - / / >  / 8 5 0 2 /  ‘  ‘ ‘ ;    ‘ ‘ &     ‘
; < „ # $ „ &  ‘ ‘ ‘ ‘ 150/‘ '‘
ððO


 ð


 

O‘

         ‘ 6 /  8 >0 2   5 1  8 - ‘   '  ‘   ‘ ‘

        
‘ 2>/-50>81>6> ‘   ‘ ‘     ‘   
‘ ‘

‘

   


‘   1 - > 2 0 5 /  1 6 #   ‘ '  ‘ ‘  ‘'
‘ ‘ ‘ ‘ +<' . ‘

‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘
  & $  $ & &  „ ‘  / 1 5 >8 6    / ‘ ‘ ‘  /  ‘ ‘ ‘ 6p ‘
<‘ ‘  ‘  ‘ ‘ <‘ ‘ <‘ ‘ ‘ ‘ 02-2>-0 8‘ 
 ‘ < ‘
     
   ‘ - 1 2 - / ‘ ‘ ‘   /  0 5 6 -  ‘ &   & ‘ ‘ ‘    ‘
‘&‘ ‘ ‘  ‘
&‘ 
‘

‘ ‘ M‘2


 ,# #‘ ‘
 ‘
‘ 
‘


‘ ‘ ‘ 
‘  ‘ 
 

 

‘
    ‘

 ‘

 ‘ ‘2 

  
,#„‘
ML‘
      ‘
# ‘  

‘  
‘ (
 >

,ð 
‘ & 
‘
‘
 ð (‘


‘

‘
 ‘'

 ‘<<<‘‘‘ 
‘  ‘
‘

‘M
‘  


‘
 ð:



 


 
       #" ‘ ‘ 

‘ 
‘

‘‘ ‘

‘
‘ ‘    
>‘
p $ð ' $
$$
$'2 ?

#‘
- 
ð' 
ð' /‘
         ‘ 5160812-/‘ ? 
‘   ‘  ‘
      

 ‘ 50-/21-  068 /‘‘ &‘ ‘ ‘ <' ‘
         ‘6102- 85/5 ‘ #   ‘ ‘ ‘  ‘  ‘

    
‘ -/25-6180 -‘ 
  ‘ ‘ ‘
  ‘
    

   ‘ 86/12-50-0‘ 
>‘ ‘ ‘ 
‘9 ‘


 

‘ ‘ 05881/622-‘
‘ ' 3
‘,< ‘
2-‘
      , -  *  á
ááá
‘ ! ,*&! 
             ááá


‘ 1#
"#"
á.  /   0 *   ‘ á
 á á‘ .**$!#&+
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
á 
á áá ‘ $% *%
$‘ ‘ á  áá
‘
‘ ‘ ‘#‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ á 
áá  ‘ *2&


 ‘ ‘

‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ á
áá
 á ‘ 13#"á

# ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
á   á ‘ %12&

‘ ‘‘

‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘#‘ ‘ á  á
‘ 2%4


‘ ‘ ‘ ‘ ‘#‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ 
á
á ‘ +*á
# ‘ ‘
‘ ‘ p‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ áá   á

‘ 0

‘‘‘‘‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ 
‘ ‘ á
á
 ‘ 5#! 


‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘
‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ á
á ‘ 2"#!
**
 ‘ ‘‘ ‘ #‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘‘ ‘  
 á áá ‘ ' &#6
%
 ‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ *%0*
 
á
 ‘

‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘‘ ‘$‘ ‘
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘  á á
á ‘
+3%

 ‘ ‘ ‘‘‘‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ 
‘ ‘ áá
 á ‘ $
-*
 ‘ ‘‘ ‘ #‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘  á 
á
 ‘ *%&2%
‘ ‘ ‘‘ 
 ‘ ‘ ‘ ‘‘
‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ á  
áá ‘ +2*%
‘ ‘ ‘ ‘#‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘
‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ á  á
á  ‘ 322-*
 ‘ ‘

‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘8‘ ‘‘ ‘ áá
á 
 ‘ #%1#1‘
# ‘ ‘‘ ‘# ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ áá
áá  
‘
 #‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘  
 áá  
‘
‘ ‘
‘‘‘‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ #

‘ ‘ ‘
‘ ‘ á á
   !"#
$‘
 ‘ ‘ ‘
‘‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ á  
á %&'(‘
‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘
á áá 
 ‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
á ‘  
 )*%+
‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘

‘
ðð




 ðOK
ð
 
ð

 


O



ð O
Kð

 

   
   Oð

 K ð  O 




ð   
  
 
 

  O



O


 



ð


ð 
  

 ð

ð
ð
KK ð

ð
O

ð O4





ð  ‘
 ‘ & ‘<‘  ‘ ‘ $ ‘ $ ‘ # ‘  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  1  8  8 2 / -     0 6 0  8    ‘ ‘ ‘   ‘ ‘ #    ‘
  ‘ ‘ ‘   &  ' , 9 9 „ # < < ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ -  1  0 6 5   /   / - 1 / 2 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘

 ‘9

‘ ‘ E   ‘,  ‘
9  <   & $ $ ‘  / -  /  1 5 2     -  8 6    0 ‘ 
‘ ‘ ‘
 &   # '   < 9 ‘ 5    1 0 8  2  /   - 6 >  > 2 ‘ 
‘‘&9<‘
‘ &‘ 9‘ 9‘ <‘ ‘ ‘ ‘ ‘ &‘ / 0    8 5 1   6  8  -  2 ‘ ‘
‘&‘
  9   ;    „ ‘ 5210//-6>>8‘ 9‘;‘9„‘ ‘
< ‘ ' ‘  ‘  ‘ # ‘ &‘  ‘  ‘  ‘  ‘ 5 6    0  / - 1 O > 2 0  ‘ ‘ ‘ ‘'‘
- /  -  6 8 0 5      2 1  /  ‘ 
‘&9‘ ‘
  & $  9 $  &  ‘
&   #    < < < ‘
 - 2 > 0 > 6 5   1 > 8 / ‘ ‘ ‘‘ ‘
'  ! !  '  '   ‘  /   - <<‘
‘
&‘  ‘  2 0 5 1  /  6 > -   2  ‘ !
‘‘!'‘'‘‘‘
‘ ‘ ‘  ‘
‘ /8/‘
ððK
ð

 


  



ð 
    

 O  

   ð

ð




 OO‘
‘ ‘   ‘ ‘ ‘ ‘
‘ á 
 á   ‘ 1/
     
 
á á á ‘ 2+6#
 ‘ 
 áá 
 ‘ 7
        á á
 ‘ +2+
 ‘ - -‘
 á
á
 á ‘ &!& #!
‘ á‘ ‘
á‘
 :Y



 


 O 


   ‘ ;
  9 < 9  9    ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ >‘0516/2/56- /‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘9-‘ ‘
<‘‘
 9  &  #  '   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 20/5/->0518/‘ &9#‘‘'‘
   % !  !  # ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 2--6/0518/‘ ‘#‘! ‘




KO ð
K 
   ‘
          ‘ ‘ ‘ ‘ 18>‘506-//2597‘PP‘
‘‘
‘ 8/-110-‘ ‘ ‘ 52‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 9H‘ ‘ ‘
‘
 9‘
 ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘
‘ ‘  ‘ -05/-> ‘ &‘ ‘ ‘ 6?6# ‘
 ‘
‘ ‘
‘  ‘


‘

  V  

1$ ‘

‘

‘

‘
‘‘‘‘
‘ 




 %‘
$:5;ð

ð
 '0:ð -

ð
 

ð
‘

'

ð/
á

 ‘ á‘ .%
áá 
á á‘ 
-*

á 
  á ‘ +2"!6/


  á8
‘ *+3
%
á 
 á  ‘ 983"2
!
á

á 
‘ 6**1-7

 á á
‘ %#6
 ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
ááá
 ‘ *2#(
‘ ‘
‘
‘‘‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ #‘ ‘‘ ‘
áá
áá
‘ ###!
‘‘ ‘
‘  ‘ ‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ #‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ á  
 ááá0"(;‘
‘ ‘‘ ‘$‘ ‘‘ ‘‘‘‘‘‘
‘‘‘‘
‘
‘‘ ‘ ‘ ‘ á áá
áá
‘ $*%6‘
‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ # ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ á

 á‘ +2&6

 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
 áá
 áá
‘ **á

‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘#  ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ á á 
 ‘ %01#

‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ $‘ ‘ ‘‘ ‘‘‘‘ ‘ ‘ # ‘ ‘ ‘‘ ‘ á  á
á 
‘ 7%$!
‘ ‘‘ ‘#‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ á  á  
‘ 3"2#!-%
‘ ‘

‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘
‘‘‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
$

‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ 
‘  ‘ ‘ ‘
‘ ‘
á á áá
 ‘ +3
*%
 á á
‘ 13#"*#!
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘

‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ á  á
á
  ‘ (%$+
3
‘ ‘‘ ‘#‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘
‘‘ ‘ ‘ ‘ áá á 
 ‘ $%*2
 ‘‘‘‘#‘ ‘$‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘
‘‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ á
áá á 
‘ *-*
‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ 

‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ á
  á‘ *!$*
‘ ‘
‘
‘‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ p‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
$
á á
 á ‘ -#!
%
‘ ‘#‘ $‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ á
á  
 ‘ .%#!
# ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ #‘‘‘‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ á  á 
á‘ 2-*
‘‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ $‘ ‘ ‘
‘ ‘ á
á  á‘ :13#"#!
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘  ‘ ‘ ‘‘‘ á
á á‘ %%.

‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘  áá

á ‘ /*
# ‘ ‘ ‘‘ ‘@ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘#‘ ‘ á
 á  ‘ 1+"$#!
%
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ áá
 á ‘ "6!.
‘
‘‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘‘ ‘ #‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘  
áá á
‘ -*%6%

‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ 
‘ ‘‘ ‘‘ ‘ á áá
á 
‘ +1+00
‘ ‘ ‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ á
  ááá ‘  0
# ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
ááá ‘ !"1
6*‘
‘‘ # ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘
‘‘ ‘ ‘ ‘   ááá ‘
$‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
# ‘ ‘ ‘ #‘‘ ‘‘‘‘‘‘‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ 
‘ 

 á

‘
‘ $‘‘‘ ‘‘C
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ á‘
 ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘‘ ‘
‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘#‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ 
‘ ‘$‘ ‘‘ ‘ H
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘
‘‘ ‘
*% ‘‘ ‘
 ðð


  ð 
 ð  
ð 
 ð 


 

ðO


ð 
 




ð 




 
  ð  
 

ð

K

  

ð
  O
 ð 

ð K

ð

ð


 ð
 

O
ðð
 
ð


ð


Kð



K 
ð





 ðK

O

OKð
 ‘
? ;  & #  ;   $ ‘ 582/6100-2‘   ‘ ‘ ?   ‘ ‘     ‘
$  $ $ $ $     ‘ 1  6/ 8 05-5  / 8‘  ‘  $  ‘   ‘ ‘   ‘
$ # „ „ < < „ < „ & ‘ /  6 >   0 0 8  H 6  1 - 2  5  ‘   ‘ ,

‘ ‘ ‘ ‘
  ' ; <  <  „ $ ‘  6   2 2  ‘ ‘ ‘ 0 5 - / > 1 8‘   ‘< ' ‘ ‘ <  ‘
„ #  # < $ „ '  < ‘ 8     6   / 5 1 > 6 0 2 -    -  ‘' <‘ ‘   ‘ ‘ 
  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘
„  < & !   $  # ‘ 0 5 2 - / 2   1 8       6 ‘ !  & < <‘ ‘ ‘    ‘   ‘
9 ; ?  ;   ,  < ‘ 6  8 8 1   2- /   -  05   , , ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ;   ‘
; $ ' < ; $  <  ' ‘ 5 0     / - 2  /  8 1    /  ‘  ‘ ‘ ; 

‘ ‘ <'  ‘
 ,    ! < <  ‘ 508-5/261>>‘ ! ‘, <<‘ ‘ ‘  ‘
<  & & $ <  < # ‘ 05>‘ ‘ ‘ 12-/2886‘

‘ ‘   ‘ ‘ < ‘ #  ‘
 #  „ # $ „  < ‘ ‘ <‘ 5-28620/-‘ ‘ ‘ ‘ ‘
1‘   3
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ „
 ‘
     !  & ‘ 25 5-/0>1>86 ‘ ‘ ‘    ‘‘ ‘ !  ‘
;    ? ; < „ , , ‘ /  2- > 051 8  /  6   ‘0‘ ‘   ;‘ ‘ ‘ 
‘ ‘
$‘ 9 ‘  ‘ , ‘  ‘ ‘ $‘  ‘ ‘ <‘ ‘ $ ‘ 0 / 2 5 6 /  ‘ ‘ ‘
8   /  - 0  ‘     3 ‘ ‘ ‘     ‘
; ‘ ‘ #‘$ ‘ -1‘ $
 ‘
26  #K 
#p*p

ð #..#
)
p*ð 
:ð 



>  
#


 ð ð 
 ‘
          ‘ 186 //0-2 /5
‘   ‘ ‘   ‘$  ‘




 ‘  2/-18> 5206  5‘  ‘ ‘ „

‘ ‘ ‘  I

>‘
 
  
 ‘ 51//8620-‘'‘##‘
M
‘,  ‘

       ‘ 85 8 -0  62  01/ ‘ , ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ !
 ‘




 
‘ -88  0-> 21/  ‘ 
‘ ‘

‘ ‘

‘
         ‘8286/5/-0> ‘ , ‘;9 ‘
       H  ‘ 5 0 > 1> 1 /  0 2  -> ‘  ‘ ‘  ‘ ‘   ‘
ðð(
ð

'6*>>



ð 0p67p








 i‘
22"#1$ áá  
 022"#‘
$ $  3 # # 3 # # +  á   á
  #
3/$#$‘
++" +! á 
á
á !+
+‘
! " &  

á‘
 O

ð


ð



 0 )‘
  ‘  ‘ ‘  ‘
‘  ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘    6> 2 - / / 8   -   0 5 1  1 ‘ ‘ ‘ 9  ‘      
>  p   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘
9  9  $ $ ‘ H
‘ H‘
‘   ‘ ‘ ‘   ‘ H‘ / - 2  / 05   ‘ 99‘Q‘

   +/ 


$ ‘
#

‘  
‘  ‘ ‘        
      $   V5
 
   
‘
 ‘‘3‘‘ ‘‘
‘

‘‘
‘‘


‘ 
‘


‘‘‘‘
‘
 I
‘‘‘ ‘
‘
‘

‘ ‘‘"
‘
‘


‘‘

‘‘‘"

‘ 
‘  

‘
‘

CH@H‘ ‘ ‘ 25‘
  4  
        ‘
!„‘‘
‘‘;‘  ‘)
‘‘' )
‘‘‘
„;'‘ ‘
„‘‘
‘ )

‘
‘
‘
J‘+//8.‘
#
‘ „
‘
‘ ,
‘ ‘  ‘ „  ‘ ‘ ‘  ‘   
‘
+<').‘ ‘  
‘ ‘ 
‘ „

‘
‘ „‘ 
‘
# ‘;‘‘‘ ‘‘

‘ ‘  ‘
‘‘„‘‘
‘

‘‘ ‘‘„‘‘ ‘ ‘+//51//55‘ .‘„
‘‘
„‘ ‘
‘‘‘‘ ‘‘<

‘
‘‘< ‘+//55.‘$‘
‘
 ‘ H‘ 


 ‘ 
‘ < ‘ ‘  ‘ ‘   ‘ % ‘
<
 ‘ ‘3 3 ‘‘‘
„‘3
‘„‘ ‘
‘&‘

‘

‘

‘‘ 
‘;‘‘‘'%‘

‘'%<<;9‘‘‘‘‘
‘

‘
‘

I
‘
  ‘‘

‘‘
 ‘'
‘‘‘
‘
‘
 ‘&  
‘
‘‘ 
‘
‘ ‘ ‘
‘
‘&) ‘
‘‘‘ )‘ ‘ 
‘)
‘‘9‘
‘ < ‘ ;‘ 2‘ 
‘ < ‘
‘ ‘ 
‘ ‘
‘ )
‘ ‘
&)‘
‘‘‘ ‘ '‘
    ,4. ,
 
 
    

  (     
               ‘‘ 
‘

‘
     4    
  
 
   ‘
!‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ðð




 
 
   
  V   &
 ‘&
‘E
‘‘'
‘
3‘‘  
   ðð

ð  
      
     +/ 
 
!         ‘ <‘ 
‘ ‘
9<9<‘E ‘‘‘‘&) „‘‘"‘‘‘

‘  ‘

‘
‘ 
‘‘‘
<‘" ‘$   ‘ 
‘ ‘ 
‘‘‘&‘

‘‘;‘"‘
‘ ‘ 
‘   ‘ ‘ ‘ 

 ‘

 
‘
‘ ‘ !
‘ ‘

‘ 
‘ ‘‘

‘ ‘ ‘3
‘‘


‘„)

‘

 ‘
‘  ‘  
‘  ‘  
‘ ‘ " 
‘ ‘ ‘

‘ ‘ 
‘ 

‘ ‘    ‘
 J‘ ‘ ‘  ‘

 ‘
 
@‘ 
‘   ‘ ‘ 
3
‘ )

‘ 
‘ 
 „‘
‘‘‘‘
#‘‘

‘
‘


‘ ‘      
   V

#  
‘,9<,9‘

  ‘
‘
‘ ‘
?„‘‘
‘"

‘  ‘3‘ ‘# "‘
3‘‘ >‘%&‘
‘
MJ‘
‘
‘
‘‘ ‘‘ ‘ ‘„ ‘& 
‘<‘
‘‘) ‘‘

‘‘
‘
 ‘ ‘  
‘ ‘ ‘ #
 J‘ 

‘  ‘ ‘ 
‘ ‘
‘‘‘



‘‘‘

‘

21‘
V
   ‘

    
  
   V
 ‘
<‘ 
‘ 658‘ "
 ‘ 

‘ 

‘  



‘ 

‘

‘ 
      
  V
 4     ‘


‘
‘

  
 9    
‘&
‘‘
   ‘
'

‘‘
‘
‘
‘
‘$ ‘<  
‘
%


J‘ ‘

‘  
‘  
H‘ ‘
‘ ‘
" ‘‘ ‘? ‘‘!‘
‘%3
‘3
‘‘ ‘ ‘‘

‘3‘
‘60/‘ ‘ ‘& (‘
‘% 
‘
‘ ‘

‘
,‘ H‘  ‘ ‘  ‘ 
‘ ‘

‘
‘

‘
‘
‘
‘
 ‘ ! 
‘ ‘ p >)0p6)p,

‘
‘

‘‘ @

 ‘ 
‘
<‘3

(‘
‘)
‘‘,0,32/‘‘‘
 ‘ 
‘‘,)‘ ‘
# ‘‘‘ ‘‘
  
   V 
  4  
   ‘‘
‘ ‘‘‘
 
I
‘
‘



‘ ‘  ‘ 



‘ ‘

‘ 
‘ 
1
  '      
#          
  V   !‘ ‘ ‘ <$‘  ‘

‘ 
‘  
‘



‘ 

‘

‘ „‘ ‘ 
‘ ‘ 

‘
     
     V
    
    ‘ ‘  ‘  (

 ‘
‘ ‘ ‘ ‘ 
‘


3

‘    V   ‘
<‘

‘ ‘ ‘
‘$

‘
'
)
‘‘‘‘‘
‘

‘ ‘ ‘

‘ 
‘ ‘ 
  ‘ !‘ ‘  ‘  ‘ $<‘
,
‘‘
‘‘ 
 ‘‘‘‘ ‘
‘ ‘

‘ %
J‘$


‘
;'
)
‘<‘‘

‘‘  ‘



‘‘‘‘‘‘
‘‘ 

‘


‘  ‘
'
‘
‘
‘  ‘‘
  V4‘‘‘%

‘
‘ ‘
       ‘ "
‘ ‘
‘ ‘ ‘  ‘  ‘
‘ ‘ 
 
‘ 
‘ # ‘ !‘ 

‘ (
‘ 3‘ ‘  

      V4 

‘
‘‘!



‘&

‘‘


‘
  * V !     ‘ 
‘&

>‘












 

  ‘&    
 



p ð  ð


,#‘

V3  ‘
#

‘
‘


‘‘‘
‘ ‘
‘‘‘‘
‘
‘
‘‘)‘‘ððJ
‘ 
       
‘ 3
‘ ‘ ‘ ‘ 
 



  #!
‘
 
    V  % 
 ‘ )



‘
9
' $ )
‘ ‘ ‘ 
 ‘ !
‘ ‘  
‘ ‘ ‘
 ( ‘ 
 
>‘ðð 


  *‘
‘
28‘
ð

 

-
* ð )
 
/,#‘
 ‘
 ‘‘           
 
      &‘
‘)‘ ‘
 
‘!)
‘
‘ ‘‘


‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ 
R

‘ 

 ‘  ‘ 

‘ -‘ ‘ 
‘


‘
‘ 

‘
‘ ‘  ‘  ‘ 
‘$ )
J‘‘ 
‘

 ‘ 
‘ 
 ‘  (>‘  

&   
   
p
ð  


  (

ð  ð   
 $


A
ð

 
   
 -### /       $
 



     , +
‘ 


.‘ !‘   ‘  ‘
!



‘ ?


‘ 
 ‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘
‘ „‘  
‘
2
 )
J
‘  . 
 )

,ð „‘ 
‘ 
‘ 
‘ 

‘



‘
‘ 
‘
‘#
 
‘‘‘‘
‘
‘

‘‘!
‘
‘

‘ 
‘  
‘

‘ 
‘ 
‘ 

‘ ‘ ‘



‘

‘ ‘


‘

9///    : ‘

!‘ 
‘  ‘ ‘  ‘  ‘ 
‘ ‘ ððK

 






 0  











 

 


ð
ðð








 




 





 
ð
‘
‘9

‘
„J‘‘--
,329 ‘" ‘‘
>‘+‘
ðð1 B

ð






ð  
  

      
 
        
 
  

 
   
   

 

# 
  

ð

 


ð 

  
ð  
 @   

  
 
+ p



C



D

E#*



 

 2

 -


 



ð 

  

 F


  

 
  &
 

 C


& E     C 

  F9Eð    
 .


K

 
 


















ð 
 



0  




!Gð

 

 ð



 

&



#

#ð  
  


 
 

G/&

  
!G,#‘
&‘ ‘ 
‘  

‘ 
‘ ;

‘

‘‘

‘ ‘

‘!
‘‘ ‘ ‘

‘‘ 

 ‘
‘ ‘
‘
‘ ‘ ‘

‘‘
  
‘
‘#
 
‘‘)

‘

‘
‘
‘ (

 ‘ 5‘ 
‘ #

‘ 


‘ 
‘ '‘ ‘ ‘ 
‘ ‘
2-/‘ 
‘ 

‘ ‘ /‘  


‘ 
‘ ‘  

‘  
 ‘

‘ 
‘‘#
‘ ‘
‘
‘‘

‘
‘‘
 

‘
&
‘) ‘‘
‘‘2-/‘
‘‘‘ ‘‘
‘
 ‘

‘‘‘
     

 
      &
‘ ‘3
‘ 
 ‘

‘

‘
 ‘   ‘ ‘ ‘ 
‘  
 ‘
26‘
9/// $   
 !‘  ‘ ‘
‘?‘ 


‘
 
„‘ ‘S08‘ ‘L‘‘‘ ‘ 3
 ‘


 
‘<$‘
‘

‘+-0-.‘
‘
‘‘/1‘

‘

‘‘' 

‘
‘
/0‘‘

‘‘'‘#


‘‘ 
‘E ‘
‘‘(‘‘/‘ ‘
I
‘ 

‘ ‘



‘‘ !‘
‘  ‘
‘
‘‘


‘ 8‘ 
‘  ‘ #
 ‘ 

‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘
)‘‘   ‘$<‘ ‘V         
 
     ‘

 ‘
 
‘‘‘‘ 
‘‘/‘
‘+)
‘)

.‘
‘
 

‘ ‘  ‘ 
 ‘ 
  
 ‘‘ ‘
3J‘

‘

‘ 
‘‘„

‘ ‘ ‘



‘   ‘ 
‘V
   ‘ ‘
‘
 ‘

‘ ‘

‘)
>‘ðð

1#HG

H
;0*()*
#1 "
;p
  
>
ð%%
#
*

ð2
-0050I/H%J
ð


"
# 
 1J 
ð
J
1


   

  
 
#   
 
111
 
,- ‘6-2‘1.‘
„
‘ ‘‘‘"


‘9/// ‘
  
  )   
1  ) ‘
<‘
‘ ‘‘
‘ ‘
‘‘ 

‘‘‘3‘‘

‘ 
‘ 
‘ 

‘ ‘ ‘

‘ )‘ ‘ 65‘ ‘
P) ‘ 
‘
 ‘ $  ‘ ‘  
‘ ‘ „
‘ + .‘ 
‘

‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ 

‘ ‘ 
‘


 ‘ <$‘  ‘
! 
‘ 
T ‘ ‘ ‘ 
‘ E‘
‘ ,

I‘
‘ 
‘
; =
$
‘+‘‘
  ‘ ‘ ‘!

.‘‘

‘‘ 

„‘
‘
‘ ‘ 
‘ ‘          


0    ‘‘

‘ )‘ 
‘ ‘ 



‘&H‘
 ‘"I‘ 
‘‘ ‘ 

‘)  ‘

‘Q‘„)
‘
‘ 

‘ ‘ V&          

 
 )! 
‘‘

‘%

‘‘‘
‘

‘‘
‘‘
‘ ‘


‘
‘
‘)
‘‘ ‘+‘
‘<‘-.‘%

‘‘
‘ 


‘3
‘‘
 ‘ ‘



‘


‘ 
‘ (  
‘‘

 
‘ 
‘ >‘ :K 

 

   

  







 



 


ð

 

 
 
 

 
 

     K

, +< 
‘ #
 
‘
‘-10‘8/.‘M‘"‘

‘ ‘‘ ‘ ‘

 ‘   ‘ 
‘
 ‘;'%9!>‘ðð











 ‘

  
‘‘
 ‘$<<‘-2‘>‘ 0  
J‘

  

 ð
 


ð+


  J+

‘‘/‘.‘‘ 






ð  
,#;‘
 ‘ 
)
‘ ‘ 
>‘ (
 
     
  

A$
  

  
ð 
%+‘
/00/01.‘ 3
‘   ‘ 
>‘ *
 D
 ð  
 
  
 
  #* 
 0
,#
‘
  ‘
>‘ 

&  & 
#6
 ‘

0‘
 ,#„>‘2
 

& ð
;,*‘7


 
'

ð B,‘
   
‘
&
‘‘‘‘„<9<„‘‘
‘

ð 

ð‘


    

‘ 518-/ 0‘ ‘ 062>‘ & 
‘ „<9 ‘
        ‘/0-5> 218 2 ‘ !„‘  ‘  ‘



     ‘ -1> 6> /8  50 ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ E
 ‘


   
 ‘ 051 1 /68> -2   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 'M
‘ ‘ ‘, ‘


    
 ‘ /1> 6> 82/05  2 H‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ <9‘<'‘ ‘ ‘ I‘

 

 
 ‘ 0/-25 26>81‘  
 ‘ 9< ‘   ‘
    
 ‘ > 68-/> 021 2 /‘ ‘;<;‘=  ‘ ‘ ‘  ‘
 
  

‘-/>6>2>‘ ‘ ‘ 1605/‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ '‘ ‘
„<, ‘


  
   ð
  O
  .p)p6*ð


)
 p0
ð*p.#,‘
9  H  < 9 ! „   ; ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ /-20/51868‘ „<9‘!  ‘ ‘  ‘
& 9    '  „ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 6>152->/082‘ 3‘ ‘ ‘9„‘
<  <  ' G < 9 <  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 6>8-0>/1520‘ 

‘ ‘ 9<'‘&<& ‘
$  , ; < ;    ' ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ /68>1->1-2/0058‘ U‘
‘
' ,< ‘
 ' ,    ‘ ‘ ‘ 526‘ ;;‘ ‘ ‘ ‘
ðð
     


 O  
 

O
 ‘
        ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ -/6>581520‘ 9‘  „‘  ‘





   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ -2>/6->18>‘
 ‘ $

‘ ‘  „ ‘
‘
‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘  ‘ 20/> 50> 5> ‘ 
‘'
‘$‘ ‘ ‘  ‘
 





O
 ‘
9    „ < 9 $ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ /02>-15186‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 9‘‘
 ‘
< $   „  ' <  $ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 806-/>215/‘
‘ ‘ ‘'
 ‘
  

 O


‘
‘ ‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  5 0 > / >  - 2 > 1 8 6    /  ‘ 9 <' ‘‘  ‘
   ‘

O ‘
9‘ ‘ <‘ ‘ ‘‘ ‘‘‘ -/  8> 02> 186 / ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ *
    ) # ‘
‘ ‘ ‘
‘
 ‘ ‘ ‘  ‘ > 2-/‘ ‘ ‘  /‘ 9‘

  ‘

V    
      ‘

&
‘
‘

 ‘
‘ 

‘‘
     
   
‘            
‘

‘
‘ 
  ‘

  
   ) 
 
    
        
 
‘ 
‘ ‘

‘

‘( ‘ #" ‘ ‘ ‘ <

‘
 

‘ ‘ 3‘

‘
‘‘ðð 
 

 


 

‘ 

‘ðð 
  

 ,ð‘ ‘
‘ 
‘ 
‘ (

‘



‘

‘‘  ‘
‘ 
‘ )‘
V    +60.‘;‘&Q ‘‘ ‘& 
‘#‘

 ‘
3
‘‘<‘"

‘‘?

‘<‘# ‘
‘‘‘‘

‘ ‘
‘‘
‘


‘3
‘‘
 ‘
‘# ‘
 0 ‘
-‘‘

‘
‘‘,‘‘%
‘
 ‘
 
 ‘
‘
 

‘
‘ 
‘
 ‘ ‘ 

‘ ‘
‘
‘
‘  
‘ ‘ ‘
       ‘,‘
‘ '
 ‘ ‘ 



‘ ‘ 9
‘ ‘ #‘
‘  ‘  ‘

   ‘  ‘ ‘# ‘
V       +2126.‘ „  ‘ 
‘ 
‘ 
‘ ‘
'  ‘ ‘ ‘ 

‘  ‘ 
‘ %
‘ <<<‘ 
  ‘ 
‘ ,‘
"

‘ 
‘ „
‘ %‘ 
‘ ‘ & 
"‘ ;
‘  ‘ ‘
&‘<<<‘
 ‘
‘ ‘)
‘‘
‘'
‘
‘ ‘
 ‘
V       ,,23 ,,3'! „;!< ‘ +„ )

.‘



 ‘
 

‘  
‘
 ‘‘
‘‘ ‘

‘
‘‘ ‘‘

‘ ‘  

 
‘
‘&‘‘'‘
  ‘
‘  
‘ ‘‘ ‘  ‘ 

‘  #  
‘
‘
‘  ‘
‘  ‘ 
‘ #

‘ >‘ ?
‘
% ‘+‘‘
‘'
‘‘
‘
.‘
 ‘ ‘?
‘‘
„
‘ +
3‘ ‘  
‘ 

‘ 
‘
‘  .‘ ?

‘  ‘
‘
9
)‘<

‘‘;‘
‘‘9
)‘ ‘ 


‘9 ‘

‘
‘
‘

 ‘

‘‘‘‘‘
‘
‘ 

‘‘

‘‘$ ‘
‘  ‘ 
‘
‘
V       ,-/- ,-/+! '‘„ 
‘
‘‘3

‘
‘
  ‘‘
 

‘<
‘<<<‘ 
‘‘‘
‘‘

J‘
‘ ‘
‘
‘„‘ ‘
H


‘
 ‘‘ ‘ ‘‘
‘‘/5‘


 ‘‘ ‘& 
 ‘

‘ '
)
‘ #  ‘ ‘ 
‘ <

 ‘ 9
‘ ‘
9- 
‘
‘
 

‘ ‘& 
 ‘ 
 ‘


 
‘‘"‘

‘ ‘,-,- 
‘

‘‘‘?
‘<<‘
‘‘
 ‘  

 
‘&   ‘‘‘‘

‘‘

7‘

 
   
  ‘
<‘
‘‘‘
‘‘  
‘
 ‘‘
‘ 
‘

‘‘ 
 
 -, 
  <‘
‘
%$J‘851‘ ‘ ‘‘
‘‘ ‘
  >‘6
 
#

 


& ð
?,#‘
 ‘

 ‘ ?

‘ 
‘ 

‘ 3‘  
‘



‘ 
‘‘
 ‘ ‘
‘)

‘! ‘
‘ H‘ 
‘


‘‘

‘‘

‘‘

‘
‘‘‘
E
‘%‘ ‘
‘ðð

& 



 

 

  
 ,#  ‘
‘ 
„‘ 
‘ 
‘ Q


‘

‘‘

‘‘‘‘
‘ 
‘‘ ‘  >‘
V%
‘ ‘ ‘ 
‘   ‘ % ‘ ‘
‘ 
‘ ‘
J‘ !
‘ ‘ 

‘ ‘  
‘
 ‘ ‘ 
‘ ;‘

 >‘ I‘
‘
 


‘ ‘  
„‘‘
‘ 
‘‘
 ‘‘J‘+
>‘‘‘‘ 
= 
‘=
 J.‘
 ‘ ‘„‘
‘ ‘‘ 
‘‘‘
 

‘‘‘ ‘

 ‘
‘‘
‘
‘&‘
‘‘ ‘

‘‘
‘B
 ‘‘
7%&
‘‘ 
,


 ‘ 
‘'
‘&
‘‘‘
‘
‘ ‘5‘

‘+5‘

‘
‘ ‘  
‘ ‘‘
.‘‘

‘‘

‘
L‘
‘‘ 

‘
‘% 
‘+  ‘  

.L‘
0/‘
0‘‘ 
‘
)‘‘‘ ‘‘‘
‘ ‘

‘
‘‘

‘‘‘'
‘‘‘‘
‘‘! ‘
‘„‘


‘
‘‘

 ‘
‘ 
 ‘ ‘‘‘‘‘‘ 
‘)

>‘
%   ‘  ‘  ‘
‘
‘ ‘   ‘ 281 0/>506- ‘ 
‘ ‘ ‘
‘ ‘ % ‘
‘ ‘ # ‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘  ‘ 0 8  //  156   2-/  /< ‘ ‘ ‘ ‘
 ‘  ‘   ‘ ‘ ‘
‘  ‘ 6 - / > 0> / 8  /  5 1   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
$ ‘ ‘  ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘    ‘ ‘ ?
‘ 
‘ ‘<; „‘ ‘
  
‘‘ ‘ ‘ ‘      /-  /5 18 0  / 2 6   #  !&,
‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘2 0 5> 62-  -  1/8  - ‘M‘
!  
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘   ‘  ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ - / 2   / 0 5     8     8 ‘ ‘ ‘  L 0‘  „ ‘ ‘
  ‘  ‘   
‘ C  ‘ ‘ 6 /5    2 5      6 81  / 0‘ ‘ ‘ 

‘ ‘ ‘
‘ 
 ‘
‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘   
‘ ‘  ‘
 ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘
‘  ‘ ‘ 8 --21/  0 605 ‘
‘ ‘ 
‘
‘
‘ $‘ ‘  ‘ ‘
‘  ‘  ‘ ‘ 2/5  / -18      ‘ &      ‘
‘    ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ 2  / - /6 > 16 0  /  ‘    ‘   ‘  ‘
 ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ //51-8 50622> ‘
‘ /2 501 58  / -6  / > ‘ ‘‘!„‘
-/0 2  1 1/ 65 ‘ %$%
  

    50  81-2/6  5 ‘ 6*.,
 ‘ -20/  /15  1 ‘ 2%%!

     /-2  / 06815  1  ‘ '2#!%
„
‘‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  6 /- 12 05  -  8 0  / ‘ #%


     

 ‘ 
   )
‘ .-%<
‘ ‘ ‘
 
  &   ‘ 6 2 82 - / -051#5! .
 6  ‘ 
‘ 6
 ‘
„  ‘ .*%
 6 > 08 15 2  5 /-   ‘
-218  / 56/ 8 0 ‘
‘ &   %  *     á

á‘ %*-#‘
   0        á á á
 
   > %  *     "!01
      %  0   á  á
á*%
%‘ á
á   5!$#! 6%
á
 ‘
ðð
   4

 ð   

  
   K 



 0 
 


ð





 


ð 


 


 



 



 :0;  
  4



ð


 













  




 




O
‘
&
‘  3‘ ‘ $
‘
„‘ ‘ 
‘ ‘  ‘ ‘
‘ ‘ ‘
‘‘%
>‘"
 ‘
‘
‘

‘%
 
‘
‘ "   
     V 
‘‘

‘‘
‘68‘
‘‘ ‘C‘
 ‘     

  
    „ ‘
,

‘ 
 ‘  ‘  ‘ ‘ ‘

‘  

‘ 

‘ ‘  ‘
'   
‘‘ ‘ ‘<=‘‘

‘‘‘)
‘

‘
&


‘
‘


>‘
   ‘%   $  $ & ‘
 > 2 6   1 8  5  - 0 / 5 >‘ ‘  „ ‘ ‘
;  9  9  $ # ‘    / 6  /  ‘ ‘ ‘ 0 2 - 5 1  0  8 ‘  ‘ 9  - ‘
! ‘‘& ‘‘ ‘ ‘; ‘ ‘ ‘; ‘ ‘ 5 1 8   0    6 2 0 >  / -  /  1   J‘;‘
‘ <‘ $‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 6   5  ‘ ‘ ‘ 8 >‘ ‘ !&‘ ‘ ‘
       ,   ‘ H / - 2    2  5 0 ‘  / - 2 - ‘ ‘ ‘  
 ‘        ‘
 ;     &   & ‘ 8 6   1 / ‘ ‘ ‘ 5 > 0 ‘ ,    ‘ ‘ ‘
„  ;  I & <  < # ‘ 0  6  /     / 5 - 2   6  8 1 ‘     >‘ ‘ ‘
 ‘# ‘< ‘ ‘< ‘ ‘ C N ‘ ‘ ‘< ‘ ‘ 8 /      0 1 - 6     2  2 > 5 ‘ &  ‘ ‘    
‘
‘ ;‘ „‘ „‘ ;‘ ‘ ‘ ‘ <‘   2  /   8   1  1 > / - 5 0 > ‘ ?

 ‘  ‘ &    ‘
9     '  9 ‘‘ 5 1 8 6 1  6 6 0   2 ‘ ‘ ‘  ‘ * ‘ 

‘
/  / - >‘  5  0  ‘ ‘ ‘
  ‘ ‘
0 8 -   2 2  8 ‘
6& 6) 7;0
ð


'

ð








 
‘
0-‘
          ‘-/50>81620 ‘ ‘L0‘ ‘
         ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 156-/80 260‘  ‘; ‘
 ‘
          ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 680-5/12‘  ‘ ‘ & ‘
 ‘
 

  

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 06‘>‘-286/5‘>1‘  ‘ ‘ < < < <‘ ‘   ‘
‘ #  ‘

    
  ‘ ‘ ‘ 681   0 /-0 25  -‘
  ‘ ‘ 
     ‘
ðð60 



 pppp00>
 
 #,
&


‘

‘ ‘
     $  ;  # ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 052/‘ ‘ ‘ 81>‘‘ ‘ 6/‘ ‘ ‘ ‘ ‘   ‘
 #    <    9 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 21/-18>506‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
< ‘
 ‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
ðð 


  ‘
 ‘  ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  / 2  -   - /   6 1  2  5 0       ‘ ‘ #     ‘
9 ‘ ‘    ‘
:
K‘
 ‘ ‘   ‘
  <5 $ ‘
!‘‘ ‘


‘‘
‘( 

  +<.‘! ‘ ‘<‘

‘
 ‘ ‘ 
‘
 >‘
   
   ‘05>62081-/ ‘ < '‘ M ‘,   ‘
         ‘ 0266581/- - ‘ ! ‘ ‘  ‘ ‘   ‘
      
‘ -2> > 181 8/  0 ‘ '  ‘ ‘ #  
 ‘

‘ ->/20>‘ ‘',‘
ððO






OK


O
 ‘
<  '  ,    „ ; ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 20‘ ‘ /-65 1 ‘ ‘ ‘ 08-‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ & ‘ ‘
,‘H‘ ' $  #  '  ,  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ -/8166‘‘52‘ ‘ ‘ „;'&„<„‘ ‘
‘ ‘ ‘  ‘


O
 ‘
‘ ‘ ‘ ‘
‘
‘   ‘ p6### ‘
-2> 05 /  - ‘
         
   

   V  $ ‘
15   ‘
7‘
‘
 

‘ ‘‘‘ ‘‘ ‘‘ 4  ‘ 
‘‘


I‘ ‘ 
‘ " ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ ‘
‘
3‘‘
‘)
‘ ‘
 ‘
 
‘ V < ‘
‘


‘‘‘‘‘ 
‘‘‘ 
H W
‘

‘
‘‘  ‘‘


 ‘<‘ ‘‘
‘
‘‘ ‘
‘
‘       
 
     4 
         
     
           
 
 
         4  *
 !‘   ‘ 

‘
';‘
‘ ‘‘‘


‘   ‘!) ‘<‘)
‘‘
 ‘‘‘
  
,- 
     
      
   

       !
‘ ‘



>‘‘
    
& „
 ‘ ‘ ‘ ‘ 550218>/60-‘

‘ ‘ #  ‘ %  ‘ ‘
W‘
    9 


‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 2-8186506/‘„  

‘
  ‘ ‘   ‘
(   
  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 10/6 068505 5‘  ‘ ‘  ‘ ‘ 
  ‘
‘ ‘  ‘ ‘
X & ‘ ‘ „ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 2 / - - >‘   >‘ ‘ ‘ 0 2 8 1 >‘ ‘ ‘ L @C‘ H &
 ‘ ‘
‘
M  ‘  ‘
Ã00;K
4 


ð 

: ‘
02‘
< < #  & „ ‘# ' ' $ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ /02>1>2/68052‘ ‘ ‘ <;‘ ‘ ‘ ‘
„;'&„<„‘
„ ; & ; <   '  „ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ -/--‘ ‘ ‘ 65818‘ E<#‘ ‘ 
 ‘
Ã:O


 ‘
i$  
    
  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  / - 2/ ‘ ‘ ‘ 0 8 1/ ‘ ‘ ‘ 6 6  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 1 
‘ ‘
   

‘
    (   ‘ ‘ -//‘ <<‘

‘  ‘ ‘

‘  ‘ 
‘ ( ‘ 
‘ # ‘ ‘ 
>‘
ðð
 ð
    B
,ð

‘ =>‘ðð7  ð


$
  
, +!‘

‘ <<‘ 5.‘ <‘ 
‘

‘ ‘

‘ V  >‘ ðð   



 
  
ð

 K,# ‘

‘
‘
‘ 
‘
 
‘68‘H‘ðð
,#;‘
‘  
 ‘‘„ ‘

‘‘ 
 ‘‘‘ >‘  &
  ,#


‘

‘ L‘
V   ‘
V  
 :

 

ð   



ð‘


    

‘ 6>15028 5/>‘ <'‘

‘'‘
        ‘ 16/-05582‘ #M ‘&9‘



    & ‘ 506/‘ ‘ ‘ 18/-2-‘ &< ‘
‘
‘
     
   ‘ 68>52/0/‘ ‘ -1‘ ‘&#9‘ ‘ ‘ #
‘


    
‘ 6>51-200/8‘
M‘ ‘ ‘ ,'‘
‘

      $ 
‘ 66‘ ‘ ‘ 8/‘ ‘ ‘ 5-1//02‘ ‘ ‘
‘ ‘ G
‘
‘

         ‘ 6>‘ ‘ ‘ 1-20/528‘ ‘&
„‘ ‘
          ‘ 86/>‘ ‘ ‘ 082-251‘ ‘& ‘#  ‘

   
H    ‘ 87>‘02/5/-6/‘
‘ ‘ 
‘',‘

 
    
‘ 02%-/16>5‘ 
 ‘'‘‘

     
‘ 0>816/5‘ ‘ -2‘ 
‘ ‘ „
 ‘9‘
        ‘ -8/0581611‘
 ‘ ‘ ‘&‘
        ‘0-2>816/-5‘ ‘ ‘ #M‘ ‘ ‘

 
   ‘ 020‘ ‘ 18-6/>‘  ‘ ‘ <;< ;‘
:O    O K
 
  
  K K




O

  
 
 


 
 K  

O



 O 
 
 
 
 K


‘
             V   
 
   -.  
%‘
<  '  ' ‘‘‘$ < &  ' ‘ 6>0/-5>12-8
‘ < ' ‘
 M  ‘ ‘ <‘&  ‘
   # #  < '  „ ‘ 68162-05//‘  „ ' <&‘ ‘ #  „‘ ‘  ‘
‘‘&‘&‘'‘‘ ‘     & ‘ / -  > 1 5 8 /    6 0 2 ‘ 4  ‘  ‘&     ‘
 $    #  < „ < ‘ 66 81>02-/ / 5 ‘  
‘  ‘ ‘ #
‘
1
<‘  ‘  ‘  ‘ ' ‘ $ ‘ ‘ <‘ ‘ ; ‘  ‘ 0 2 0  /   6 -   8 1     / ‘   ‘ ;  
 ‘ ‘
  ‘ ‘ ‘ HH ‘
& &  !  ! ; < ; ‘ /->-682>/>01  / ‘   ‘ < ;  ‘
  ‘ ‘ ‘   ‘
<‘ ‘ ‘  % ‘ $ ‘ ‘ ;  ‘ 202‘ !!;; ‘
:O
  
 
 

   ð


   






 ð
 ‘



 
  ‘05>-/6>812‘ <'‘
‘

‘
    ‘  
  ‘261/5>08-6 ‘ ‘„‘$G<,‘
 


   
‘ 6>5/-18 5-2‘ 
‘
‘ N
‘
< 
      ‘ 520//‘ ‘ ‘ 81-/‘ 
‘  
‘
:O



   
 ‘

00‘
 <‘  ‘ Q   ‘  ‘  ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ - / 5 0 > 1 8 2   6 5  ‘ ‘  ‘  ‘ ‘    ‘ ‘ < ‘
 „   <  < $ ‘ $  / >2 0 8 6 / 1 5 -  5 ‘  ' ‘ 
 ‘     ‘
ðð 

O
 ‘
   
 
 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 6 5 1   >2 - 0 8 /  0  ‘ Y‘ ‘ ‘ ‘ „
‘' „ ‘
ððO ‘
„‘ ‘ <‘ ‘ ‘ ‘  ‘  / 2 0 > - >‘ „
‘ ‘
V      $ ‘
‘ ‘ 
‘ 

‘  ‘ ‘   
‘ 

‘
!
‘                  
'
‘              ,  
    ‘
‘ -‘„


‘:   ‘
ð 
ð   

ð
‘
   

    ‘ 81- 8 //50 //>‘ !„‘ ‘  

‘ ‘
  (   
  ‘ /-6250810‘   
 ‘
 ‘  ‘

‘ ‘ & ‘  ‘ ‘  ‘  ‘  ‘ 51-8-/>‘ ‘ ‘
062>‘ 9 
‘ ‘  
‘
 )    

  ‘ /51-88602-‘ 
‘
 ‘
      

‘ 10261//-85 ‘   ‘ <  ‘ !     ‘
   

  ‘ /526/‘ ‘ 1-0 ‘ 
 ‘ ' ‘ &   ‘
   
     ‘ 0-5 /-2 // 516> ‘
‘ #   ‘ &    ‘
         ‘ 56618-0/2-‘  ‘   ‘
 
     ‘ -2-  0 15/  -2018  - ‘  
‘ ‘   ‘ ‘
  ‘
 

   ‘ 65/8‘ ‘      ‘
ðð
 
ð  

 
  
  



 

O
V0 K

 


 






‘
!    '  & 9  < ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 068-2051/‘ „
‘!& ‘
<  H <  < 9 &  & ‘ ‘ ‘ ‘ 1-52>8/6/>‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 9< ‘

‘‘
# &     &  < ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 0025>686-1>‘ ‘ ‘ ‘ ‘ H‘
„‘ ‘ &,<  ‘

ðð 

  

 



‘
    H 
   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 6>/-205180>‘  '‘
 ‘
  
  „    ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 51‘ ‘ ‘ 86/-2/‘  ‘ &  
 ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘   ‘ -//>‘ 
I ‘
ððO  




 

‘
 !  & !  2  6  #
 á
 á -%2
#1#2á
 ?‘
ðð

  




‘
  
    
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 50>-/2  /2->861/  2& ‘  ‘&
‘
 
‘  ‘  ‘  ‘    ‘
 



 ‘
&  !  & < < ‘ 5/8081 22-> ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ :‘
  ‘
<‘ ‘ ‘! ‘ ‘ &   ‘ - 2 0  / -  ‘  ‘

  $ ‘

   
  ( 
  
  ‘
‘
‘‘


‘ 
3
‘>‘
"
 
ð  ‘H‘ ‘ ‘ ‘ ‘


ð ‘


H    
  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 2 5 1  2 8 -  0    0 6 ‘ &    ‘ ‘
‘ ‘  9   ‘
 

     ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 2     0 8 5 -   6 1  1 >/ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ H‘ ‘ < ‘&  
 ‘ ‘
‘& ‘
   

   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ - /    6 0 2 >5 8 1 /  ‘ 9#;‘ ‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ C‘
05‘
   

    ‘ 18652-6/0‘ ‘ ‘ ‘ 
‘„ ‘

   

   ‘ 2>81>6-/>50 ‘ ‘ ‘

‘ ‘ ‘'‘

‘ 
   ‘ 206-/8/51‘ 3
‘ ‘ ‘&; ‘
        ‘ 201-15/-68‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘&#;‘
!„‘
     
 ‘ 816>2-0/52‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘
‘ ‘
#3‘

      ‘ 6/8>1->502‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘

‘  ‘

   
   ‘ 0>6/->18552‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘
'‘9‘‘

    
 ‘ 0-2>>68/>20/51‘ ‘ ‘ <9<‘ ‘ ‘'‘ ‘
<;$‘
  

  ‘
 
ð


 p
 
ð

6 
3

  

 K
ð 
7
p6*
)
* ,#‘
& 9    &  9 #  ‘ 5/0->2>186‘ &‘‘&9#‘
  ; 9   „   < ‘ >-/6>185 /20‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 9‘
& <  9   '  „ < ‘ 56>2-0/851‘ 
‘ ‘   ‘$ ‘
‘#‘Z‘‘„‘‘‘<‘& ‘ 815>/52>-6‘
N‘ ‘ #  ‘
 ;   < &  9  ‘ 2/‘ ‘ 65/0->81‘  ‘ & 
‘   ‘
9 <
 '   ,  $ < ; ‘ 861->/>205/1‘ 
‘$
‘' ‘
$‘‘
ðð
  
 ð  ) 
 
  >  

7
(
*#‘
          ‘5/-0>2>186‘ & ‘‘&  ‘

       ‘ >186/502-/‘ ‘ ‘ 9‘$

‘

 
  
  ‘ 1--26>5/80‘ ‘
‘‘
$
I
‘

   H      ‘ 6882051/‘ ‘ /-‘ &
‘ O‘ ‘
 
    
‘ 05>/-051 6‘  ‘      ‘
‘ ‘ ‘
‘ ‘  ‘ 86-22/5‘ $<$<;<‘
ðð
  

     

  
 




 ‘
&  9   &  9 #  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 5-2010/86>‘ &   ‘ &  ‘  ‘
 <  $ <  $ ;   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ /-6>0025>‘ ‘ ‘ />‘  ‘ ‘ <;$‘ 
 ‘
‘ 9‘ ‘<‘ ‘ ;‘  ‘ 52  -81 8 ‘ 
‘ ‘ ;J‘
ðð 
  

‘
        
‘/20>6158 8‘      ‘
<   
    ‘ /---25 1   80 /‘  0 p# ‘
$‘;‘ ‘&‘ ‘ ;‘‘ -51 2 /02>‘  ‘ ‘ $;& ‘
‘‘ ‘ ‘ ‘    0>/ - 2   / ‘  #(   # ‘

‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘



‘ ‘ ‘ 
‘
 
‘‘ 
‘‘‘ 
‘3
‘
4‘<‘

 ‘‘

‘
)‘‘‘2



>
:
  
 

,#
ð

 
 


 
 ð 
‘ 
‘
!


‘ +05/.‘  3
‘ !‘ <‘  
‘ ‘ 
 ‘ 
 ‘ ‘
 4 ‘  
‘ ‘ ‘ ‘ 


‘ ‘ !


‘ !V‘ 


‘ ‘
 ‘
‘&
 ‘?  ‘ ‘!


‘ ‘

 ‘‘
‘
‘
‘

‘ ‘
‘9 ‘  
  
‘!'‘
#


‘      

    
 9
H‘‘
‘!‘
  ‘ )
‘ ‘ ) 
‘ 4


‘ 
‘ 
‘  

‘

 ‘           ‘ "
 ‘ ‘

‘  
‘ 
‘ & 
‘ & )‘
‘ ‘ ‘ -6-‘ 
‘ /‘ 
‘
68-‘ ‘ 
 ‘  (‘  
,ð  ‘ 
J‘

‘ ‘ ‘

‘ ‘ 
 ‘  

‘ *
 H‘ ‘  
‘ 9
‘ 
‘

 ‘
‘
‘
 ‘‘
‘ ‘‘
‘ H‘& ‘‘

‘
 ‘ )
‘‘‘
‘‘

‘
01‘
V
   ‘

 ,

V
 
  >
    ‘
! ‘  
   ‘ 
‘ 
‘   ‘ ‘
  
  
 
  

   %2‘

‘‘)
 
‘‘
‘‘‘  ðð 
 ‘  ‘ 
‘
‘  ‘ 2‘ )

‘  ‘ 
‘
‘ ‘ 
       ‘ 
‘ 

‘
< 

‘ 



‘

 
„‘ ‘ ‘

‘ 
‘   

 
  +0‘


‘=
.‘#

 ‘
‘ 
@
‘ ‘ 

‘
‘/‘
ð  ',+ ‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ 
‘„‘ 51‘ ‘
;

‘ 9 ‘ ‘ 4
‘
‘ ‘ 
)

‘  ‘ ,9,2 
     Y+..J‘ <‘ 
‘ 
‘

‘  ‘ ‘ 0/[‘ ‘ 
‘
   ) ‘
‘
„‘‘0‘‘   ‘ (‘

‘2‘-‘!
‘
0‘\‘-‘D‘2‘‘‘‘‘
‘ ‘ >‘    
  : 3
‘‘‘‘
‘‘ ‘E ‘E‘'
=
 ‘
+ ‘ ‘'=‘
‘
 ‘

‘
‘‘)

‘

 ‘
‘ ‘‘
.M‘    
   


  >
   

 
 ‘

>
 



)$$ ‘

<‘‘)
‘
‘ ‘‘
 ‘


I‘‘
‘„‘


‘‘


 ‘‘
‘ 
‘
‘
‘3
‘

 
‘ >‘
 
‘ ‘ ‘ ‘‘!‘ ‘
‘861 / /502- 2>‘ ! 
‘#  ‘ ‘  ‘

‘ ‘  ‘  ‘ ‘  ‘ & ‘ ‘ „ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ -2005/861>
‘ '
‘E ‘

        ‘ 2- -/6 5518 1 0‘ N ‘  ; ‘
  ‘  ‘

       
‘ /-5 5>512  68 ‘  ‘ ‘ % <„   ‘   ‘

     
‘ 15  8 /-20  / 86  / ‘   ‘ &  ‘ ‘ N M
‘
         ‘ 01-68-25/‘  ‘    ‘  I ‘
 ‘
‘  ‘ ‘  ‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘  ‘  ‘ 
‘ 1>5-8/20  /6 ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ 4 ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ /0  - 1  - -26 8> 5‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘   ‘ &  ‘
 
   
   ‘ /-152026>8‘ 
‘ ,  ‘ $   ‘
         ‘ 6/>1820 6-5‘  ‘    ‘ ‘ ;‘ ‘  ‘
        ‘ -15/0286‘  9 ‘  ‘ #  ‘
   
   ‘ /5 6 2- 0186 - ‘  
‘  ‘ ‘
„  ‘

„


  
 ‘ 6>-512/8/0‘ <  
‘
 
‘ ‘ <  ‘
 
    
‘ 20 5> 1> 6 8  /  / >‘   ‘ ‘ ‘ 
I ‘ ‘ < ‘
   
  ‘ 816/>502-/‘ ‘ ‘ ‘ ;< ‘‘ ‘ ‘; ‘



   

 ‘ 02/   185 / 6-  / ‘ < ‘
‘

‘
 ‘ ‘  ‘  ‘  ‘ ‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘ ‘ 
‘ 01560-/28‘ #<„  ‘  ‘
 
‘‘ &‘ !‘$‘ ‘4‘ ‘ 1/2025-68 ‘ ‘& 
 ‘ ‘  ‘
    

    ‘ /-20518-6 ‘  ‘  
 ‘ 9   ‘
       ‘
  ‘ 18  05/->2  26 ‘ ' ‘ ‘ ‘ ‘‘; ‘

     
 ‘ 6/2-05-18‘

 ‘   ‘  ‘

‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ & ‘ ‘ „ ‘ /1052-286
‘ ‘„;'&‘
 
  ; 
‘ -2/6051/‘ ‘ /8‘ „<„‘ ‘ ‘ ‘ ‘
#  ; ‘

     
  ‘ 681512/- -05‘ „,‘ ‘ ‘
 ‘

 
   ‘ 0/0521865‘ # <„  ‘
  ‘
08‘
! ‘ #‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘)áá
 
  á -1+
‘
‘‘‘ ‘ # ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘‘‘‘  ‘ ‘ á
@  A #
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘ á áá 
áá %+
‘ ‘! ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ 
‘ ‘  á

á  !%

‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘ I‘ ‘  á
á
  &+$!$
‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ á

  á %($?0

‘ ‘‘ ‘
‘
‘‘‘‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
ááá
  "!2

‘ ‘ 
‘ ‘‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘  
ááá  5?##
‘ ‘9 ‘
‘‘‘ ‘ ‘‘ ‘‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ 
áá
á   20#6+
<‘ ‘‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘# ‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
á
 áá  11*
‘ ‘‘ ‘#‘ # ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘  #‘ ‘ á  á
  #5
‘ ‘
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘

‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘
á á
 1-
‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ á
  á  * ! !

‘ ‘ 
‘ ‘9 ‘ ‘

‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘  á
á á   10
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘#‘ #‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ á á

   2
‘ ‘‘ ‘‘ ‘  á  
 ááá
‘ ‘ ‘
‘ ‘‘ ‘
‘
‘ ‘ á 1%0!
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘‘‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘
ááá  2!#%7
"! 
    2    0   1"!$!
 %          +%7‘
*á
0 á
á á
‘ *0#"#! ‘
ðð OO  ð


ð 4




 ð

  ; 
  

 K 
ð 

 

  
0)ð
 




ð

'

O

K
  
 O
 

ð









O
K 
 

K
  

>
;0p


6
ð

 .ð

 O



 O 

 
 
 ð 
  

 


ð >
 
  6
 7 

ð
 

 



Oð

 
 



0
 pp67,#‘
" ‘ ‘  
‘ ‘‘
‘‘"


‘?


LLL‘
 ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘9‘ ‘ ‘ ‘# ‘ ‘
áá á
‘‘ á  
á
á á  á
 ‘
‘ ‘
1p ‘
‘

+ ‘ 5+ ‘
‘

!1‘  ááá
 ‘ 5

3 + ‘ +# ‘ 2‘ 21  áá 

‘ !
 1 ‘   ‘ # ‘ /
(( ‘ (
+ $ ‘ +6 ‘ 3 ‘ 
   áááá ...1%
+‘ 1 + ‘  ‘
#‘ 1+ ‘ á‘ /$%#!
#  ‘ 6 ‘ + ‘ ‘ 2 
áá  %
6   # # ‘ 1 ‘  $‘ ᑠ!
   á
 
$  ‘ 6 ‘ $%
2
 ‘
3‘ "!
 áá   
‘ " $ ‘ ! 1‘   á á 
‘ 00*&
 ‘ 1 ‘ &# ‘ 1‘ $&  
á á‘ 00-
" ‘ ! ‘ 6 ‘ +6‘ + 0+ &
2  ‘  6 ‘ 6 ‘ 2 ‘   á
 á %%%%
 $ ‘  5 ‘ +  ‘ $ ‘ ‘ 7%2
! ‘ # # ‘  ‘ # 0

 # ‘ 3 " ‘ # ‘   
  áá áá‘ 1 ?*
+ # ‘  ‘ ! ‘ +! 
  á á‘ # !!$"
  ‘ $  ‘  ‘ 6 áá á
áá  ‘ 2# 09
 ‘ 1  ‘ " " ‘ !   
  áá ‘ +*0"*
"  ‘ ! $ ‘ 3$ ‘ á" á
 á
 00!"6‘
6 ‘     á
 á‘
2 + ‘ #‘ $2
" 6 ‘   á
á á

‘
#+#+ 
 á á ‘
$  
 
 áá ‘
3 á
á  ‘
á ‘
 ðð  
  #>'#

 

  



. ð
*#K 
O 
>7>7)
#
0766#
 

 

 
  

K
    
 p7
*‘
ð #6,#‘
< ‘
   
   ‘ />-5820/6‘ ‘ 
 ‘ ‘ #  ‘
 ‘  ‘  ‘  ‘  ‘   ‘  ‘   ‘
‘51>02/> 68  - ‘ H-‘  ‘   ‘ ‘ $
 ‘
 ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘  ‘  ‘ ‘  @  ‘ ‘  ‘ 18 105/-> 62  0
‘  N ‘    ‘ ‘ ‘   ‘
 
  H    ‘ 8-6///2051- ‘   ‘ ‘ #
‘  ‘
 ‘
‘
‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘
‘ 1--/5826>02‘ ‘ ‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘

‘,  ‘
 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘  ‘ 2->186  / /05  /
‘ ‘ ‘   ‘


   ‘ -/05> 18  2- 6 ‘ 3
‘ „   ‘ ‘ ‘ 3
‘


     ‘ -/05> 18  2- 6 ‘
= ‘    ‘ ‘ ‘
 ‘   ‘
  

   ‘ / -  -  2 2 5 1 0 8  5  6> ‘  ‘  ‘ ‘ ‘

 ‘  ‘

‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ 1052/-8/‘     ‘  ‘ ‘ ‘ J ‘
20 
 K

 #



ð
K
 ###

. 3
# @‘


 #
#
6,#‘
  #  #   $   ‘ >05-2 //861 2‘ ‘ ‘ #-‘ ‘
$  ,    , „  ' ‘ 1-/50-682-‘,,‘ ‘ ‘
‘ ‘  ‘
! < ; !  , ;  ‘ 05>1862  2/-  2 ‘ 
‘, ‘ <;‘
  „  <  „   „ ‘ 18   -2 0 5 / />   6> ‘ ‘ M
‘ ‘ „   ‘
< E  ' <  ‘ />>0/5->2861 2‘ <;‘‘‘'< ‘
;‘$‘
ðð0> ..#

 
ð  
7

*p7,#‘
   ‘
‘  ‘ ‘ ‘
‘ @ ‘ ‘ ‘ ‘ - 2 8 6>  / 0 5 1    0  ‘ 

‘ ‘
      
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ /-2  /05>/-2  /‘ ‘ ‘ ‘  ‘  ‘
‘‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 8 1   6  /  5 0 >‘ 
‘ ‘ !    ‘
ð
B#000#77
+#‘
, ‘!&‘
 ' < ,   „  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 068//-2/‘
‘!‘‘&‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ /-2182‘ '
‘
ðð
 
 
O
‘

‘‘‘‘  ‘
‘!' ‘‘‘
‘‘
‘

  
  
   ‘
‘
‘
‘‘
 ‘


‘3


‘ ‘ 
‘ ‘

  ‘
‘

‘ ‘
‘‘ ‘ 
‘‘ ‘„
 ‘‘‘‘
‘
‘     ‘
 
‘‘ ‘ (‘ ‘<‘
‘
‘




‘ 

‘‘&‘
‘‘' 

‘+
 .‘

    
  
   
   
   
   #

‘ ‘ 
‘ ‘ 
‘  ‘
 
‘‘-2//  ‘     ‘
 

‘‘
‘‘)
 ‘ 
 ‘„44)‘&‘

‘

‘
‘ ‘
‘ ‘,
)‘ ‘‘ 
‘>
+ ?.‘ ‘‘‘‘
 
‘‘‘
‘
 ‘ I


‘ ‘-9./& ‘
‘'"
‘
‘#‘ ‘‘‘

‘
‘

3
‘3
‘ 
‘

‘

‘

‘ ‘ 
>‘E= =‘ 
‘
&)
)‘‘<‘+6‘‘
‘/2‘
‘ 

.‘‘
‘"
 ‘+-‘
.‘‘   

   V         >



‘11‘
‘
‘ ‘
‘‘22‘
‘
5‘
 „
 ‘


‘‘

(‘‘



 ‘)‘ ‘
‘80‘

‘ ‘  
 ‘ &‘ #

‘ „

)‘ S
‘ 
  ‘ Q‘ '‘ ?
 ‘
#
‘ 
„‘ 

‘
‘ ‘ !
‘ 
‘ „


‘ #

 ‘  ‘
%-‘‘
‘ ‘
‘'4

‘' )
‘ ‘‘9‘ ‘E
‘‘
! ‘ ‘

‘ 
‘
‘ 

 ‘ '
 ‘ 
‘ 

‘
‘

‘ ,
  ‘ -0F
 >F 
ð 621‘ +0
   . 
>F 
ð#
‘61.‘
‘ 

‘,)
 ‘-

/#‘
! ‘ " ‘ ‘

‘  ‘ H 
‘ 

 
‘ 
‘ ‘ ‘ 

‘
‘

‘‘

 ‘‘& 
‘- ð<$‘‘<<‘2‘.>‘ðð

 ð  


ð   

 
 






& 
 ð‘
   
 ð  p 
 

 ð 

    
###,‘
A
‘>‘
 ‘ ‘
‘‘
H‘ ‘
‘ ‘‘
H‘ ‘
 ‘ ‘ ‘‘‘‘)

‘ )
‘

   
  

  :$ ‘
„



‘‘
‘  
     
  4.// 4/// ! <‘ ‘ ‘‘
„‘
‘‘ 
‘


V

 ‘ ‘ ‘ 

‘ ‘ ‘ ‘ „‘ )
 
‘ >‘

          
   
V*

V      <‘ ‘ ‘ ‘  ‘
   
‘ ‘ ‘‘ 
‘  ‘


 ‘ 
  
 & ‘ ‘ 



‘


‘

R
 ‘ ‘

 

‘)
‘?‘‘
‘‘
 ‘


L‘ 




‘ )
‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘   
 

   !
‘

‘

‘)
‘

 ‘
‘

 ‘ ‘
‘

‘


 L‘ 
‘
‘) >‘B
‘‘


 ‘


‘
‘
? 


 ‘
 
‘
2‘„‘ ‘‘ ‘ 
‘
‘
„‘<‘‘  
 
  &‘‘B
‘
‘ B‘‘+
 ‘?    ‘
‘
 
‘

.‘    & # +
 

?&


 ‘
‘‘E‘?‘A
‘+00218‘‘
.‘
‘

‘

 ‘‘
 
‘ ‘‘ ‘

 ‘

‘



 ‘B
‘
‘B‘‘‘ 
‘
‘„
 
‘ ‘ ‘
  


‘‘‘„‘
‘‘
‘<‘
‘
‘
‘ 

>‘%‘
„=

‘ 
‘


‘  ‘%)
‘<‘

‘ ‘‘




‘ ‘‘ ‘ 

‘

‘ ‘‘


‘
‘
‘‘



‘

 ‘)
>‘?        
 
 ?    % 
‘
 ‘)

 
‘„‘
4
‘‘T‘

‘
 ‘‘‘ ‘ ‘8‘‘ ‘


‘
‘
 
‘‘

    ‘

‘ ‘  ‘ ‘       3
‘
 
 ‘      ‘
 ** L‘ 

‘‘-2.2''' ‘  ‘ 

‘ ‘  
‘ 
‘!
‘
‘‘
)" ‘"
‘‘5‘ 
‘ ‘
‘‘ ‘"‘‘‘ 
‘
‘ ‘"
‘& ‘ 
‘1‘+-2-.>‘5‘\‘01555‘‘"‘0‘
 ‘‘ ‘  ‘
‘ ‘ 5‘ ‘)‘ 

\‘-2.2'''„‘ ‘ 

‘ 

‘
‘
‘ 
‘ 
 
‘ ‘
 ‘  ‘

‘ 

 ‘ #
‘ ‘ ‘
-9229-
‘ ‘
 ‘ 
‘
 @‘‘‘/5‘‘
 ‘

‘  ‘  
‘ 
‘ < Q ‘ 
‘ ‘ 85 )

@‘


‘‘%

‘
‘ 
‘‘
+ -929
       
   
   +  ‘ \‘
 ‘‘"

‘ 
‘ 

.‘-1-‘\‘-‘1‘-‘1‘‘/@‘
‘
80‘ \‘1‘8‘8@‘ ;

‘ 0‘ \‘05‘ 8‘ /‘!
‘  
‘

‘
885‘‘

‘ ‘‘ 
‘\‘ 
   
   -29<‘ ‘-5‘ 
‘  ‘>‘



&

 


 


  
 0ð   
 ð 
  
&
  
3,# $ ‘

 ‘‘
‘ ‘-‘882‘L‘‘‘L‘




‘‘=(‘+‘
‘
‘\‘ ).‘‘
‘ ‘
 
‘‘‘
‘ ‘‘
‘
‘
‘‘‘-‘
‘‘‘

  ‘‘‘
‘4 ‘‘ ‘  ‘
 "‘ ‘   ‘ 

‘

‘
‘ ‘ ‘
>‘2   ðL

&
#1##J#

#H#
 

# #
 A0#%#
 ##
&


  
3,#!‘ ‘    29/    
+)0‘ ‘ 6‘ ‘ /‘ ‘ 1.‘
 
       +‘
 
.‘  ‘ 
‘ ‘ „ ‘ 


‘



‘ +

.‘
$
‘ ‘  ‘  >‘/85‘ ‘<„‘‘ ‘‘ ‘   ‘ ‘

‘ +

.‘ ‘  ‘ 3  ‘

( 
‘ 3
‘ ‘ ‘  ‘   ‘ ‘



‘



‘ 

 ‘‘ 
‘ ‘
‘  ‘  
‘999
‘  

 

 ‘ 

‘ 
‘

‘
‘ 3„
‘

‘

‘‘‘‘
C 
‘ ‘
 ‘

‘‘‘ ‘‘ ‘ 
‘
‘
‘‘ ‘1"1"1‘ ‘
 
‘
‘
‘ ‘ ‘ ‘/81‘
‘‘ ‘
/85@‘   ‘ 
‘ 
‘ 

 ‘ ‘ 
‘ ...
„ ‘ 
‘ 
‘
‘ = ‘ 
‘ = 
‘ 

‘ 
 ‘


 >‘
 4 $     @
‘
 ‘ 
‘‘‘ ‘ ‘
‘‘‘‘5‘
‘ 

‘
 
‘

‘
(
‘‘‘‘ 
‘‘‘9
‘//‘->‘
ðð

@ '>  99
 

ð




ð

ð

&



 & ð
  

ð 
4, ‘ 

‘  ‘ 



@‘   ‘ (
‘ ‘


  

‘ 
 ‘ ‘  ‘ 
‘  ‘ 
‘  ‘
 

‘ ‘ 

R-‘  
 ‘ ‘
‘
‘ „‘ 
‘  ‘

‘
>
    
:$ ‘
‘<‘E ‘‘‘‘‘‘ 
‘
   

 
     +/// (  ‘
‘ ‘
 ‘   ‘ 
‘  ‘ 
‘ ‘  
‘


‘ ‘  
‘ ‘  ‘       


  ‘
5/‘
 „
 ‘


‘‘


 ‘‘



 ‘)‘ ‘‘80‘

‘ ‘  
 ‘ &‘ #

‘ „

)‘ 3
‘ )  ‘ Q‘ '‘ ?
 ‘
#
‘ 
‘ 

‘ ‘ ‘ !
‘ 
‘ „


‘ #

 ‘  ‘
%‘‘
‘ ‘

‘'4

‘' )
‘ ‘‘9‘ ‘E
‘‘
! ‘ ‘

‘ 
‘
‘ 

 ‘ '
 ‘ 
‘ 

‘
‘

‘ ,
  ‘ -0F
 >F 
ð 621‘ +0
   . 
>F 
ð#
‘61.‘3
‘ (

‘,)
 ‘-

/#‘
! ‘ " ‘ ‘

‘  ‘  
‘ 

 
‘ ‘ ‘ ‘ 

‘
‘

‘‘

 ‘‘V- ð<$‘‘<<‘2‘.>‘ 

 ð  


ð   

 
 





&  ð‘
  

 ð‘ 
 

 ð 

   
 ###,‘
A
‘>‘
 ‘ ‘ 
‘‘
H‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘
H‘ ‘
3‘ ‘ ‘‘‘‘)

‘ )
‘

   
  

  :$ ‘
„



‘‘
‘  
     
  4.// 4///  ‘ ‘ ‘‘
‘
‘‘ 
‘


V

 ‘ ‘ ‘ 

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ )
 
‘ >‘

          
   
*

V      <‘ ‘ ‘ ‘  ‘
   
‘ ‘ ‘‘ 
‘  ‘


 ‘
 
 & ‘ ‘ 


‘


‘


‘ ‘

 

‘)
‘?‘‘
‘‘
 ‘


 
‘ 




‘ )
‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘   
 

   $!
‘

‘

‘)
‘

 ‘
‘

 ‘ ‘
‘

‘


 L‘ 
‘
‘) >‘B
‘‘


 ‘


‘3
‘
? ‘



‘
 
‘
‘‘ ‘‘ ‘ 
‘
‘
‘<‘‘  
 
  &‘‘B
‘
‘B‘3‘+
 ‘?    ‘‘
 
‘

.‘       +
 

?&


 ‘
‘‘E‘?‘A
‘+00218‘‘
.‘ ‘ 

‘ 

 ‘ „‘ 
 
‘ ‘ ‘  ‘ 



‘


‘ 


 ‘ B
‘
‘ B‘ ‘ ‘  
‘
‘

 
‘ ‘ ‘‘  


‘‘‘‘3
‘‘
‘<‘
‘
‘

‘ 

>‘ %‘ „=

‘  
‘ 


‘   ‘
%)
‘ <‘ 

‘  ‘ ‘ 



‘ ‘ ‘ ‘ 



‘
 ‘ ‘ 


‘ 
‘ 
‘ ‘


‘ 

 ‘ )
>‘ ?
       
 
‘ ?      
 % 
‘  <‘ )

 
‘ ‘4
‘ ‘ (‘ 

‘ 
 ‘ ‘
‘ ‘ ‘8‘‘ ‘


‘
‘ 
‘‘

    ‘

‘ ‘  ‘ ‘      
‘
 
 ‘      ‘
  ‘ 
‘ 

‘‘-2.2''' ‘  ‘ 

‘ ‘  
‘ 
‘!
‘
‘‘
)" ‘"
‘‘5‘ 
‘ ‘
‘‘ ‘"‘‘‘ 
‘
‘ ‘"
‘& ‘ 
‘1‘+/2-.>‘5‘\‘01555‘‘"‘0‘
 ‘3‘ ‘  ‘
‘ ‘5‘ ‘  ‘ 

\‘/808---‘„‘ ‘ 

‘
‘‘

‘  
‘ 
 
‘ ‘
 ‘  ‘

‘ 

 ‘ #
‘ ‘ ‘
-9229-
‘ ‘
 ‘ 
‘
 @‘‘‘/5‘‘
 ‘

‘  ‘  
‘ 
‘ < Q ‘ 
‘ ‘ 85 )

@‘


‘‘%

‘
‘ 
‘‘
+ -929
       
   
   +  ‘ \‘
 ‘ ‘ "

‘  
‘  

.‘ -1-‘ \‘ -‘ 1‘ -‘ 1‘‘ /@‘

‘ 80‘ \‘ 1‘ 8‘ 8@‘ ;

‘ 0‘ \‘ 05‘ 8‘ /‘ !
‘  
‘


‘ 885‘ ‘ 

‘  ‘ ‘  
‘ \‘ 

‘ #

 ‘ 
       -29‘ ‘-5‘ 
‘  ‘>‘


  
&
   
  


 

 0ð#
 ð

& 99  
,#
$ ‘
 ‘‘
‘ ‘-‘882‘
‘‘‘
‘




‘‘
= ‘+‘‘
‘\‘ ).‘‘
‘ ‘
 
‘‘‘
‘ ‘‘

‘
‘‘‘‘-‘
‘‘‘

  ‘‘‘
‘ ‘‘
‘  ‘  "‘ ‘   ‘  

‘ 

‘
‘  ‘  ‘ 
@‘
2   ð 
&
#1##J# 


#H# 

# # @
0#%#

 ##
&
$ 3
,#!‘ ‘    29/
       +)0‘ ‘ 6‘ ‘ /‘ ‘ 1.‘
 
   
   +‘  
.‘  ‘ 
‘ ‘ „ ‘ 


‘




‘+

.‘$
‘ ‘  ‘  >‘/85‘ ‘ ‘‘ ‘‘
 ‘   ‘ ‘
‘+

.‘‘ ‘   ‘

( 
‘
‘‘‘ ‘   ‘
‘



‘


‘ 

 ‘ ‘  
‘  ‘ 
‘   ‘
  
‘999‘ 

 

 ‘

‘
‘

‘
‘
„
‘

‘
‘‘‘‘
C 
H‘ ‘
 ‘

‘‘‘ ‘‘ ‘ 
‘
‘
‘‘ ‘1"1"1‘ ‘
 
‘
‘
‘ ‘ ‘ ‘/81‘3
‘‘ ‘
/85@‘   ‘ 
‘ 
‘ 

 ‘ ‘ 
‘ 000‘
„ ‘ 
‘ 
‘ 3
‘ = ‘ 
‘ = 
‘ 

‘ 
 ‘


 >‘
 4      @
‘
 ‘ 
‘‘‘ ‘ ‘
‘‘‘‘5‘
‘ I

‘
 
‘

‘
(
‘‘‘‘ 
‘ ‘‘9
‘//‘->‘
ðð

 '>  9

 


ð




ð

ð

&


 & ð
  


ð 
4, ‘ 

‘  ‘ 



@‘   ‘ (
‘ ‘


  

‘ 
 ‘‘  ‘
‘  ‘
‘ ‘
 

‘‘ 

I‘  
 ‘ ‘
‘
‘„‘
‘  ‘

‘
>
    
:$ ‘
<‘E ‘‘‘‘‘‘ 
‘
   

 
   1  +/// (  ‘
‘ ‘
 ‘   ‘ 
‘  ‘ 
‘ ‘  
‘


‘ ‘  
‘ ‘  ‘   ‘    


  ‘
5/‘
   
 
 
 ! ‘

‘"‘‘„ 
‘
‘ #
‘ +
)
.‘ 

‘ ‘ 
‘ ‘ )

 ‘ 

‘

‘  ‘ ‘   ‘ ‘ (‘ ‘ /‘

‘ ‘  ‘

‘  ‘  
‘  
‘ ‘  
‘ ‘  
‘  ‘ ‘
 
‘

‘ ‘  
‘ „‘  ‘   ‘ ‘
 
‘ 
‘ 
‘


J‘
‘‘ ‘‘ ‘0 ‘ ‘
‘  
‘ ‘  ‘ ‘ ‘ 
 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘

 ‘‘
 ‘ 
‘ 
‘
 ‘
 ‘‘ ‘
‘ 



‘ 
"‘ m : \‘ 229--9  !‘ ‘


 ‘ ‘ 
‘  ‘
  ‘ ‘‘

‘
‘  ‘‘
‘
 
‘‘
2#‘
#


 

‘‘ 
‘
 ‘

J‘ 


‘‘
‘    
           >


& 
‘
‘+‘

‘\‘‘‘
.‘   ‘‘‘# 
‘
‘ ‘ ‘‘ ‘
 
‘‘
 ‘‘0‘ )

‘ ‘ ‘‘


‘\‘-‘‘
‘
‘ ‘H
‘ ‘ ‘‘
"‘-5‘
‘‘‘
‘ 

‘
‘ 

‘ ‘ 
‘
V          ‘

‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ 
 ‘ ‘ 
 ‘ 



‘ 
‘
!
‘‘‘‘
‘) 

‘‘

‘‘ 
L‘‘
‘‘ ‘‘


‘
 
‘
 ‘!‘
‘
‘ 
 ‘

‘ ‘


‘ 

‘ 

‘

‘ ‘ 
‘  ‘ ‘
             

     

   
                
‘
        
  
       
 
          
        
       
 
   
‘ ‘

 

‘ 
‘ ‘ ‘
 ‘
 ‘ !  (‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘  
‘


‘ ‘
 ‘
 


‘  ‘ &

‘ 

 ‘ 
‘  ‘
‘ ‘  
‘ 
‘ !‘ 
‘ ‘ ) ‘

‘ ‘ „ ‘


‘
„


‘ ‘ ‘‘)
‘
‘ ‘

‘‘‘
‘
‘( 
‘
&‘ ‘‘
‘      #  

          $  
   
   
       
      
 
  ‘??
 ‘‘


‘‘
‘‘

‘‘‘  ‘
‘ ‘$I
‘ ‘
‘ ‘ "‘  ‘ 
 ‘ ‘ 


‘  ‘ ‘ ‘ 

 
‘
 ‘ ‘ < ‘ < ‘
‘ ‘        

  ‘



‘


‘ ‘ !  0  ‘
‘‘

‘3
‘

  ‘ 9
‘ ‘ „‘  ‘ +‘ ?‘ ‘ /1.‘ ;‘ ‘
 ‘‘
‘‘ 

‘‘


‘
‘ 
‘‘



‘‘

‘ 

‘
‘ 

‘
‘  ‘
 ‘ 

‘ 
T
‘ 

‘ ‘  ‘

 
‘
         

   

         &‘ 4‘ ‘




M‘ ‘‘‘
‘L‘ 
‘ ‘‘ 
‘  
‘
‘&‘ 
‘
 ‘   ‘‘‘
 ‘‘‘
‘ ‘< ‘

5-‘
          ‘
        
    ,
  ‘
‘

‘‘ ‘‘ )‘„  ‘

‘

‘
 
‘ 
‘ ‘  
‘  ‘ 
‘ 
‘ 
‘  ‘



‘
 
‘ '    


 
H
 ‘<
‘,
‘
‘ ‘ 

‘

‘)

‘
‘‘  ‘3
‘ ‘ ‘ ‘


‘ ‘<„ 
‘‘
‘
‘
‘ ‘ 

‘ ‘ 
‘ ' ‘ 

‘ 
    
        
 
  $‘

‘4
‘‘
‘
‘
‘‘‘‘
‘ ‘„ ‘



‘
‘

‘‘‘‘
‘„‘
‘ 


‘ ‘
‘ ‘ 
3
‘ ‘ 
‘ 3
‘ 

‘  ‘ 
‘ ‘ 



‘
  
‘‘
‘ ‘


‘‘ ‘
 ‘‘
‘
‘‘
 ‘‘
‘

‘

‘ ‘‘
‘ 
‘)‘
‘
‘‘                  
 
  
  :       
       
     ‘

  
   
 $ 
   
‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ !‘ 

‘ 
 ‘ 

‘
 ‘  ‘ 
‘ 


‘ 
 ‘ ‘
 ‘ 


 
‘ <‘
‘
3

‘‘
‘
‘  

    
           
                  $‘

‘ ‘ 

‘  ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ 

‘


‘
‘‘

 ‘ ‘
 ( ‘ 


‘
‘

‘  ‘ ‘
‘
‘‘ ‘ ‘ 
‘ 


‘
‘     
* 
       
    
$ ‘
   $ ‘
‘
‘@‘

‘ J‘ ‘‘
‘‘‘ ‘ ‘

‘(
‘
‘

‘&


&
&ð
‘‘‘
‘

‘‘
‘ ‘
 ‘‘‘
‘


‘
‘
3
‘‘‘‘ ‘‘
‘
‘
‘‘ ‘

‘  ‘
‘ ‘‘‘‘  ‘ ‘
‘
‘ 
‘ ‘


‘ ‘ 
‘ 
  ‘ 
‘ ‘ 
‘ )
‘  ‘
( 
‘
‘ 

L‘ 
‘ &
‘ 
‘ 
‘  
    
     
   5 
            
     
$
‘(‘ (
 ‘ ‘


I
‘
‘
‘‘10‘
‘
‘-‘


‘‘<‘
 ‘
 
‘!
‘
  
  
      

    ‘

 ‘ ?
‘ # 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  
      ‘‘‘ ‘‘‘
‘

‘‘
‘
‘ 
 ‘3
‘

‘
 ‘ ‘! 
‘‘„‘
 


‘‘
‘
‘‘ ‘
 ‘
‘ 
‘)

‘      
  
        
    

        
  ‘
52‘
    '23  
     
    ‘
!‘
‘ ‘ 
‘ ‘ 
‘

 ‘ 
 ‘ ‘ 
‘
!
‘
‘ !=‘

‘‘
‘
‘
‘1‘+$‘, ‘
;‘%‘‘‘‘/21.‘
!

‘ ‘ 
‘ ‘   ‘ 

‘
‘ 9
‘ 
‘





‘ <‘
‘ '‘
‘ 
 ‘  


‘ 



‘ 
‘ ‘
‘‘
‘V             
  
     

         
  &
‘ 

‘ 
‘ //‘  
‘ ‘ ‘ 
 ‘



‘‘ 
‘ 
      

 
   ‘

 


   
  ‘


‘ ‘
          

   ‘ ‘ 
‘ 
 ‘  ‘ 
‘     $
‘
‘ L‘
 

‘   ‘ 
‘
  ‘ ;
 ‘  ‘ ‘ 

‘




‘
&‘

‘‘  

M‘9  ‘‘‘ 

 V
‘ ‘1‘ ‘
‘ ‘p

<<>‘



 













 K

  



 
ð


  
  


 

 
 

  
 


 
ð


 K 
ð 
 
   



‘
<‘552‘ ‘# 

‘„‘
 
‘‘::$<‘
‘‘

‘3
‘ ‘ ‘ ‘ 



‘
‘ ‘  ‘

‘‘  ‘ ‘
 
 ‘  



‘
‘ %
 ‘ 3
‘ ‘  
‘ ‘ ‘ ‘ 3
‘


‘ 
‘  ‘  
‘ ‘

‘ ‘ &
‘ 3
‘ &‘
< 

‘‘‘‘
‘‘‘ 
‘‘
‘


‘

 ‘


 ‘ ‘



‘  ‘@‘‘ ‘ 
 ‘‘ ‘880‘‘
 ‘ 9


‘ ‘ ‘  
‘ ‘ 
‘  ‘ ?


 ‘ ‘
 ‘
‘‘% 
‘‘& ‘) 
4J‘885‘:‘‘‘
-‘„
-‘‘
‘‘ ‘  ‘‘
 ‘) ‘  
  
     
 
   

 
  

 A0 

ð          9

‘

‘ ‘  „‘ ‘ 2
,ð <‘ 062‘ * J‘ $<<<‘ /62‘ „H‘ $<<‘

 ‘ 20‘   
           

      
  ‘‘
 ‘
‘
‘‘


‘ 
‘ ‘
‘ 


‘ ‘ ‘


‘

‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ 
‘
‘

  ‘ ‘‘‘

<‘ðð ,  ‘‘ ‘
„>‘
>  ð
 
 
   

ð   . 
ð


ð 
  

 *

 p
#    
  



  
# *


ð


 A0 


ð 








  
  -
ð  / 



ð


    
  


ð 


 ð 



 

  
 6 
 

  

ð 
F

ð 


ð


ð 
ð 

ð
F

ð

+

&
 




+ð


‘
 &‘ ‘  ‘ "‘


 ‘ ‘ 

‘  
‘ ‘ ‘ ‘
4 ‘
! 
‘ ‘ðð


 K


ð ‘ 
 
‘  
‘

‘ ‘
‘
‘

‘
‘     
 ‘‘ ‘

‘„‘‘

‘

‘‘

‘?  ‘
‘



‘ 
‘
‘ ‘ ðð
 > 

 ‘ ‘

 ‘ ‘ 

L‘ 3

H 
‘ #‘
‘ 
)‘ 
‘ $ ‘ +‘
 
L.‘ ‘ ‘ <‘  ‘ ‘ 
‘ ‘  ‘ 

‘ ‘

‘‘685‘

 ‘‘
‘ -‘
‘ 

‘
‘ ‘ 
‘
' ‘ ‘ ‘‘‘


H ‘ ! 
‘‘
‘  ‘‘
)
‘ 
‘  ‘‘‘


‘‘

‘
‘
‘  ‘
‘‘‘  
‘ 
‘,‘ ‘ ‘ ‘‘ 
‘ ‘

‘
‘ ‘ L‘ 

‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ 

‘ ‘

‘
‘ ‘ 
‘ ! 
‘ 

‘ ‘ 

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘


‘‘‘‘

‘‘ 

‘
 ‘
!‘  ‘
‘

‘

‘


‘
‘‘' ‘ ‘‘‘
‘
 
‘ 

‘AL‘‘
‘‘

‘‘ ‘
9‘‘‘ 
‘<‘ 

‘
‘
‘
 ‘
‘ ‘ 
‘
‘

‘  ‘
‘3
‘‘


‘ ‘ 
‘
‘)
‘‘ ‘

‘
‘
‘ ‘

‘
‘
‘
  V   $ ‘
„‘


‘
‘‘ 
‘


‘ 
  %‘
 
  ;   ‘ -/16058262‘ „‘;;<‘# ‘
‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘‘‘ ‘  ‘ ‘ ‘ 5581>6-/‘ ‘
22‘ #‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
   


 ‘ 620>5-//18‘

„‘ ‘ ‘,<,‘
  
   
‘  5-2180/  / 6>‘ p     ‘  ‘
          ‘ 1851062-/‘ A ‘  ‘ ‘ # ‘
 < '  9 <  < ‘ />50268 2-1>‘ ‘9
‘ ‘ <<< ‘
, 
  E  9   ‘ -6/>812050‘
‘   „ ‘
          ‘ 681  /5/- 0 02 / ‘ ,‘ ‘  ‘

 ?  9 A <   ‘ 8-200516>‘ 
0‘ ‘ A
 ‘
  
 
& ‘ 15-2>08/ 26‘ 
‘ ‘    ‘ ‘ ‘
 ‘
    
     ‘ 5186;/02-2‘   
‘ ‘ &9 ‘
     9  ‘ 12-0/-6585‘ ‘ ‘ ‘ H‘ ‘< ‘ ‘   ‘
A   
     ‘ --26//08512‘ ‘ ‘  ‘ 

 ‘
      
  ‘ 26180-085/‘ &9 <‘ ‘ ‘&‘
     
 ‘ 861>/--‘ ‘ ‘ 520‘ A<‘  ‘ ‘  ‘

 ?  „     ‘ 51/2260-800>‘ ‘!'‘ ‘ ‘ ‘ <‘ ‘  ‘

      ?   ‘ 01-/862058‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ A 
‘!&‘ ‘
?‘
         ‘ 60 50>2-18  //‘  „‘ ‘  ‘   ‘ ‘
 ? 
     ‘ 6- 20158  5 />- ‘ ‘ # < „‘ ‘ ‘ ?
 ‘

  <

 ? ‘ 5 202/>168-‘ ?‘ ‘ ‘ „

‘
I ‘
 '         ‘ -5--2/861- ‘ ‘  
 ‘ & ‘
  A  9  '    ‘ 680211/- ‘ I ‘
‘ ‘ A ‘
       A  ‘ 185 2‘ ‘ 260-2/ ‘
I ‘    ‘ ‘ #  ‘
< A        ‘ 206 /‘ ‘ -5/180‘ ‘&A<< ‘
  H       ‘50>-1/2286 ‘ „  ‘  ‘  ‘
   
     ‘ //2>-6/0518 /‘  ‘ ‘ ‘

 ‘

      
‘ /256>-8510‘ -  ‘ ‘ ‘9< < ‘
‘ ‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ A  H  ‘ ‘ 
‘ 055/-/268-1‘ ‘‘ ‘ ‘ A ‘
        <  ‘ 1588>-260 -‘ ‘ /‘ ‘ ‘ ‘ <&# ‘
 
       ‘18/‘ ‘ /-20 -‘ ‘ ‘ 56 1‘  ‘%   ‘

55‘
 ðð >>###O








 
  K
 
 
ð 
 



 
  M


 #p 
0)7#p 
 
 
 Oð
   
ð >p0

ð

 ;  
  
 
 


   
 

0

 

# M
7p> 57,#‘
‘‘‘ 


‘ ‘‘‘" 
‘



‘  
‘
 <  # $ $   ‘ -/81>6>205 / ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘
'',<‘ /-20 / 5618  - > ‘ '
‘,I
‘ ‘
A  # #  ' < < < ‘ - 6 / 0 5 6   8 1 >2  ‘ 
  ‘ ‘ A
‘ ‘ #
‘
'  !     9 A ‘ 60>/>-2>518 /‘ ‘ ‘ ‘ ‘  
‘ ‘ ‘  ‘
<‘ ‘‘?‘ ‘ <‘ ‘ ;‘‘ &‘ ‘ ‘
‘ /-  -208651  ->‘
 ‘ ?
  ‘  ‘
„   9   $ < &  ‘ 6   - / > 8  0 5 2 -  1 ‘  ‘ ‘ <„ 9‘ ‘
A ‘ ‘ ‘ <‘‘&‘‘' ‘? ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ 8>50/-2 2 6 1‘  ‘ ‘ ' <& ‘  ‘ ‘ ‘  ‘
?  „ $  $ $ ?  H ‘ 5-//81>>620‘  ‘ ‘ !
  ‘  ?  ‘
 < „ < '  & ! ! $ ‘ 0-256‘
'    A $ „  ‘ 6   8 > - /  0 2 5   1 ‘ '  „<‘!   ‘ ‘ A  ‘
$ #   #    $ ‘ 5 //-05>2>186 / ‘   ‘ ‘ #    ‘  ‘   ‘ $ ‘
‘ $‘$‘ ‘ ‘ ‘$‘‘'‘# ‘ -1> 05> 82/6  0 ‘ Q ‘ ‘ ‘ ‘ #M  ‘
11‘






>
&


  *
p  O

 
K  (N#000#> ,#‘
< ‘ H‘

    

 ‘ 6    > 1 8 - / > 2 0 5‘
‘ ‘ „„‘ ‘ <<‘  ‘



   ‘ 0> 51 86  / > - 2 /  / ‘ ‘ ‘ # <9  ‘ ‘ ‘ 

‘
 
       ‘ 18>6-/>5>02 ‘   ‘   ' ‘‘   ‘
 ‘  ‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘  ‘  ‘  ‘ ‘  ‘ />05182  5 -> 6
‘  ‘     ‘ ‘ ‘  ?  ‘
      
‘ >518-2206>‘ ‘!  ‘ ‘ ‘ ‘ „ „ ‘
          ‘  / 2 2 1 /   / - - 0 0 5  6  ‘ ####‘ ‘ ‘  ‘
 ‘ ‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘  ‘ 68/‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ H‘ $Q ‘


>


')  
>>>>>#00000#(N#,  H‘
<$‘
„      < $  ‘  2 - > 5 1 /   6 8    0 ‘ „  „ ‘ ‘ 
    ‘ ‘ < ‘
„ <  < &  !   ' ‘ 6 2   > 0 5  > 1 8 - / >‘   ‘ ‘ &   ‘ ‘ ‘ ! H  
‘
   &  $   $ ? ‘ -260- /51>8>‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘
$  „ „  $ „ # $ # ‘ 81>5>6-02/ ‘  ‘$‘ ‘   ‘ ‘ ‘
‘
ðð


  



 ‘
„   

   ‘ / 0 2 > 6   8 1 -    ‘ ‘ 5 ‘ 3
‘    ‘
  
     ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 5 2 0 1 >   6 >8 >/ - 2 - >‘ 
 ‘ ‘ 0 

K ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ /2  0 ‘
„    <     $ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ //->6 >2-5 180- ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
      
   ‘
‘ ‘ ‘ ‘  ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ / - 2  / 0>‘ 

 ‘


‘
‘

‘  ‘‘

‘‘ ‘‘#‘‘ ‘
‘&(L‘

;O 51 ‘

     ‘

&‘‘‘‘ 

‘  ‘‘‘


‘ ‘„‘


>‘
-*. *%
01/5860/- .**&%
‘

 ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘<‘ ‘‘ ‘‘ ‘ $‘ ‘ ‘ ‘# /-02-186/52/‘ 00(

‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ 
 ‘ ‘ ‘?‘ ‘ <‘ $ ‘ ‘„ ‘ ‘ 0 / 8 2  5  5 1 -  2     %& *%
 ‘ ‘‘ ‘‘ ‘# ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘ 6 >‘ 3$%
‘ ‘ ‘
‘ ‘ 
 ‘ ‘ <‘‘ ‘ ‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘
-0/2-86158 ‘ (* **!&7*
‘ # ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘?‘ ‘
‘ „ ‘  1866/-0252 ‘ B*.0%+6
‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘#‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘&‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘'    /   5 0 1 6 8  1   - .*&1!
‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ %16+$%
2>/‘
‘ ‘‘ ‘$‘ ‘N‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘
‘‘ ‘   / - > 8 > 2 0    5 1 6   > ‘ #666&*
(‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘' ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ # ‘ ‘ ‘ 52-116/8-0 ‘ 12+'%
 ‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘  ‘ ‘ ?‘ ‘ 5022/-1268 ‘ 1#%0%-**
<‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘# ‘  ‘ ‘ ‘&‘ ‘ 162--051/ %-(<)
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘# ‘ ‘‘ ‘ ‘‘‘ ‘ 8/ ‘ 0%*?
 ‘ ‘
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘
‘‘ ‘ ‘ ‘ 0 2 - 2  > 1 5 6    / 8 *#C%
-%
# ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ' ‘  ‘ ‘ ‘ /  ‘ !*% *%
 # ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ -205186/2 ‘*060%
+6#D.*%
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ #‘
‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ 850621-65-‘ *-*12
‘ ‘
‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘ 5/0826-01 **6+'*%1

‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘  ‘ ‘ ‘ //‘ 6
 ‘ ‘# ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ %‘ ‘ ‘ //‘ ‘ 8-%1*
0%**1

‘‘
 ‘ ‘ ‘&‘$‘ ‘ <‘‘ ‘‘ A‘ ‘ ‘ <‘ 018--625 ‘
 ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘# 521/68/0- *#1+: 6601
 ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘  /2 ‘ "* -*
 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘  21-561‘ ‘
‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ 
*-%%%
‘ ‘ ‘‘ ‘ /-06 ‘ 18%

‘ ‘‘ ‘‘ ‘$‘ ‘$‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ -  /     6 > 5 1 2 0 / 8  8 00E%

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘#  ‘ *C+6
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ! ‘ ‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ 8>6155/-00 6,0%<-
 ‘ ‘ # ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘# ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ 2/‘ 6+1 %*
 ‘ ‘ =‘ ‘‘ ‘# #‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ /-2120568 '0(*16
 ‘ ‘# ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘
‘‘ ‘  /‘ 6-% *%

‘ ‘‘ ‘# ‘ ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ 6>/-520 -18 ‘ #%(%$%
$‘ ‘

‘‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘‘‘ ‘ ‘ ‘# ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ 8   8  5 1 6   > /  - 0 2  %‘
# ‘ ‘# ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘
‘  -‘

‘ ‘ ‘ ‘#‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ 8 6    /  0 5 / - > 2  1 ‘
‘
‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ 86/-6-5201
‘ ‘‘ ‘#
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘#‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ 0 ‘
‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ # ‘ ‘# ‘ ‘
‘‘ ‘  0285601
‘
‘‘ ‘ 
‘
‘‘ ‘ ‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘
/-6 ‘
 ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘
‘‘ ‘ # ‘  ‘ ‘ ‘ 68520/-1
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘#‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ / ‘
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘   1 - >  / 8 6 > 2 0 5 ‘
 ‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ 2-205//81-
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ 
‘ ‘‘ # ‘ ‘ ‘ 6 ‘
‘‘ ‘ ‘  áá
á‘
ðð
 
 

   .



>p0*# 
ð






 :

 ð
 
K
ðO

K
O ### 



!!

>
@ 

‘
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ # ‘ ‘ ‘ 2 - /  0 5   8 26 1 / 8
 ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘$‘ ‘
‘ ‘ #‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘  ‘
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘#  ‘ ‘ ‘ ‘ -/02/‘ ‘ 81651‘
 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ 628-0-156/ ‘
‘‘
á áá‘

 á   áá‘
 á á

 ‘
ááá  
 ‘

 á á  ‘

á á‘
620>185-/ 5 ‘
5002-I5186/5
‘
0 6   5 1 5 - 2  >8 / ‘
651102-/8/-
‘
 2 - 5 0 86>8 1 / /‘
6   / ->8 2 5 1 05‘ ‘
#  <„ ‘
 áá  
 á ‘

 ááá‘

áááá‘
  O

 
 
 

 
  ð   
 

ð

  
 

  K
 ð  ð &    
>
#K
O  p  >


&@‘

K

 0 





 






>
#5
>



 p)))# 


‘
# < # < < &  $  ! ‘ 820/‘ ‘ -/10‘ ‘ ‘ 56‘ ‘ ‘ ‘ ]‘#

‘ ‘ #
‘
&‘
‘‘,‘,‘ ‘ „‘ ‘ ‘'‘'‘&‘ ‘ &‘ 1680/5/-2‘ ‘ ‘
  ‘
.6. ‘
‘#‘$‘‘9‘‘‘‘,‘ ‘ -205/‘ ‘ ‘ 68/1-‘ ‘,# ‘
  $ $ ' '   &  ‘ 0-5/>12826‘ '
‘‘‘
!  < & & &   <  ‘ >502/‘ ‘ 6‘ ‘ -/18>‘ ‘ ‘ ‘&‘ ‘
‘

‘
 $  $  # $    ‘ /20>51-286‘ Q ‘#‘ ‘  ‘
    &  ! <  & ‘ 826>051-2 0/‘
‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘
 & #  '  9   ‘ 86>-02/‘ ‘ /51‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘
 9   & ‘,9  , < ‘ 0/-2 -‘ ‘ 186/‘ ‘ 5‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ &‘9
‘
,‘
  <  ; $ $ < < ‘ 2501->/‘ ‘ ‘ 86 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘

‘
&‘‘&‘$‘ ‘$‘;‘$‘‘# ‘ 2081>-/6>‘ ‘ ‘ 50‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘‘   '  '  ‘ 15/>‘ ‘ ‘ 02-/‘ ‘ ‘ 86‘ 
‘‘'‘
$     #  $ < ‘ 6>18>02-///‘ ‘ ‘ 5‘ ‘'‘‘ ‘ ‘ #
 ‘
& < <    # <  #  ‘ 2-16>18/-‘ ‘ 50‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘

‘ ‘ ‘
# ‘
#‘‘‘<‘'‘‘‘'‘' ‘ 1>‘ ‘ ‘ /05-2-86‘ ‘
I‘'
 ‘
‘<‘ ‘ ‘ ‘ <‘ ‘ ‘ X#‘ ‘ A‘ ‘ ‘H,‘ 81802>-6/>5
‘ ‘ ‘ A

‘ ‘ N
‘ ‘ # ‘
„ A   $ #  < „ ' ‘ 1/8 62->650 /‘ 
‘ ‘ „‘ ‘  ‘
 # $  $ 9 &   < ‘ 86-2>15/>0‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 9&‘
 ‘
   9  9 9 9  9  ‘-/805>2>681/‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘9‘ ‘
99 ‘
 
      ‘
#‘ 
‘

‘ 
‘ 




‘ ‘

 
‘  ‘ ‘
) 
‘ ‘  ‘ ‘ 
‘ ‘ H

‘ ‘ 
 ‘
   ‘
B
  

( 
      

‘ ‘


‘
‘‘< 
‘+-22.‘9
‘%

‘
‘
‘‘
‘ ‘  ‘ 
‘ ‘  ‘ 
‘ "‘ '
‘ ‘ ‘

  ‘ ‘


‘ ‘ !‘ ‘ (‘ 
)
 ‘‘ ‘
‘ 
‘ 
‘ ,‘
 ZM‘‘ ‘ ‘‘‘%
‘‘

‘

‘‘
‘ ‘ $‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ 
‘ 
‘
‘ ‘ )‘ ‘


‘‘ ‘‘


‘E<„‘ 
‘‘

 ‘
‘‘
 ‘‘‘‘‘‘
‘‘

‘‘
 ‘
‘‘
‘
„‘  

‘ ‘
 


‘  ‘ ‘ ‘ ‘  ‘  ‘
3
‘
‘

‘ )‘‘
 
‘
 ‘
B 


  &‘
‘ ‘ 
‘  ‘ 
‘ 
‘ ‘ ‘

(‘‘,‘\‘

 ‘ ‘D‘
 ‘  3
‘  ‘

‘‘  ‘‘‘ ‘ ‘ ‘ 
‘‘


‘ ‘ ‘‘
‘

‘ 
‘ ‘ 
‘ 9
‘ ‘ ‘ 1‘ =‘ < 

‘ ‘ ‘
‘‘
‘ ‘‘

‘
‘‘‘‘‘
‘‘

‘ 
‘      ;‘ &)
‘ 
7‘ '
‘ ‘ ‘
‘  ‘‘ ‘‘+<.‘9
‘
i

i 

‘‘ 
‘‘
‘‘ 
‘
‘
‘  ‘ 
‘ ‘ %
‘ ‘ ‘ ‘ K  ! ‘  
‘ 
‘
< ‘ 
‘
‘

‘  
‘‘$‘ 
‘‘‘
 *‘

7%!‘‘‘ ‘

‘
‘„
‘ 
‘‘

(
‘3
‘

I
 ‘
56‘
  % V  $ !
‘ 

‘ 

‘ ‘ 
‘ ‘ ‘

‘


‘ ‘ 
 ‘  
  ‘ ‘ ‘ 
‘    
4
     $    
 V5   !  

   ‘‘# 


‘
C!
‘ 
‘ ‘ 

‘ K


       ‘ 
‘
 ‘!‘

 ‘ 
‘  
  , 

  

  ‘ ‘ ‘ 
 ‘ 



‘ <‘ 
 ‘  ‘


‘ ‘ 
‘ 
‘ „
‘ 

‘ )
‘ ‘



‘<‘ ‘‘"
‘‘‘  ‘ 

‘
‘‘

‘
'
‘
‘  ‘ ‘ ‘ 
‘  +E .‘
‘ K
   ‘ ‘

‘ ‘‘
‘
‘
‘
‘
C#‘
‘ 
‘ ‘ <$‘  ‘ 
‘  ‘ ‘  
   

  „‘ ‘‘I
‘
C"
‘ ‘ ‘ ðð ,ð ‘ ‘ 
‘ ‘  ‘ ‘  
‘
  „‘
‘
 ‘‘‘ ‘
‘
    
 
  
  ‘
&‘‘‘‘
 

‘ ‘

‘

 ‘‘
‘

‘
‘ 
‘‘
 
‘ ‘ 
‘  ‘
 ‘ ‘       
 
 
  
      
#   ‘

‘ ‘  ‘ ‘ ‘ 
           
    
‘‘
‘(
‘


 
‘$;"<‘ ‘  ‘‘
 ‘ 
‘ 
‘ "
‘ #‘ 



‘ ‘ 
‘ 
‘

 
‘ ‘‘‘


‘‘ ‘ ‘
   ‘ ‘ ‘ 
‘ 
‘ ‘ ‘ 
 ‘ 


‘  ‘ ‘

‘
‘& ‘3
‘;)
‘ ‘‘

 ‘

‘
‘  ‘! 
 
‘
„‘ 

‘

 ‘

‘#)

‘! ‘! 
‘ ‘
‘‘
‘
 ‘&)   
‘
3
‘ ‘ 

‘)
‘'
‘+ 
.‘ ‘

‘,

‘
‘ 
 ‘
‘
‘ ‘
P ‘‘
 ‘‘ ‘
‘‘"

‘ ‘@‘

 >‘
‘*‘  ‘
 *‘ J‘! ‘! 
‘


‘ 


‘
‘  ‘
‘ ‘
 :
 ð
ð 
B
2
$ 
ð$
$
#‘
+9
.‘+

$  
ð
$  ‘
+;‘?
.‘
6
  




 
 ð
 

 4 


 

 

 

  ‘
QQ+)
‘‘#

.‘
0$ 
:
 &‘‘

‘
‘‘ 
‘‘‘‘


‘
‘
R


 +&‘‘‘

‘‘‘‘ ‘

‘
 
‘

‘
 ‘
+&
.‘ ‘‘‘
‘
‘

‘
‘
‘‘ 

‘ ‘

1‘
 C
‘
‘‘‘#„;‘>‘'=‘
‘<AL‘‘  
     
    
 +$‘‘9
‘:<‘0.‘
‘‘ ‘‘ 

‘ ‘
‘ +
‘<<‘9
‘ ::<<<‘-.‘ 

‘<<‘
18‘ !
 ‘ $<<‘ -‘ .‘ 

‘     
4 ,

‘‘‘ ‘‘‘
‘


‘
‘ ‘‘

‘"‘‘;
‘
‘ „
 ‘
‘
‘ 
‘ !‘  ‘        
          ‘ !‘ ‘  ‘
 
‘ 
‘ 
 ‘
 ‘
‘3
‘
J‘
‘,  ‘
<‘ ‘ ‘

‘

‘ ‘ ‘ 
‘
‘
!
‘
‘


‘ 
‘&
 ‘+
3‘!.‘‘‘‘
&‘U‘‘
‘ 
‘‘

‘

‘
‘ ‘
„‘
      
       %

     
       #   
  ‘  ‘‘)
‘
‘ ‘ ‘

‘<‘ ‘


‘
‘ ‘ 

‘ ‘ ‘ 

‘ 
  ‘  

‘ 
 
 !‘"
‘‘  ‘‘‘‘
‘‘
‘‘
‘
‘ ‘

‘ 


‘)

‘
  >‘
ðA  ð   







 


 
 


ðM*‘ 

  



 ð 0 
 






     
  & 
 ð   
 G

 



ð 
   ‘
 
 #‘
 
 
ð 
ðð  ð 


 
  ð





:@; 



   



; ð 

 & ð*<*‘  
 
  



'
 

   


;  

 &ð 3
 



 ð  F
   
 
 
 
# 6
 ð
  
ð    

ð  


ð

  ð
 
 
 
+
 
 
#
 


  
ð
 
  &
$ 

ð2



 


$#,-;:.‘
< 

‘ ‘ ‘‘!
‘#

J‘‘ ‘! 
‘

1‘
V
 ‘

*5,4 4
‘
  
  

&
 
 
  # 
 


 
  
 ,#‘
 ‘
  
  $ ‘
     
  

 
9 ,  
   


 
‘


‘

‘‘  ‘

‘
‘
‘ 
‘‘

 ‘
 ‘
 


‘
‘‘ ‘+
 .‘
‘
‘ ‘

‘‘
‘ 
 >‘‘‘‘‘/12‘‘
)‘‘;

‘‘ ‘‘

‘ ‘ ‘ ‘


M‘ #‘ ‘ ,-3/    

 
 !      
   : 
          
      &
‘
"‘ 
„‘ ‘  
‘ !

‘ % 3‘ ‘ 

‘  ‘  ‘

‘,-3/
    
 

   

‘ ‘
‘‘

‘ 
‘2&  &

0 ,ð



‘‘  ‘
‘ ‘#
3
‘‘ 
‘  ‘<<‘‘ 
‘ ‘
9

‘ ‘

‘ 
‘ %‘ &‘‘ "

‘ ‘


 ‘<‘ ‘

 ‘ ‘ 

‘ ‘  „‘ ‘  ‘
‘ ‘ 
‘





‘
‘ ‘!

‘
 


‘ )
‘‘
‘
‘ ‘

‘‘
‘‘‘    ‘
‘‘  $     



 
       
  
4  3
‘ ‘ ‘ ‘   ‘
 ‘
‘ 

„‘
‘
‘
‘ ‘ ‘ I ‘ 

‘ # ‘   ‘ ‘

 ‘ 

‘ ‘  ‘ ‘  
     )   

     
   
‘ 

‘ ‘ ‘ ‘ 
 ‘
 
     ‘  ‘ ‘ ‘      

       
  
  
  
        


0!   
      
   
 
          
    
   5‘ 

‘ ‘ 

‘




‘ 
‘ ‘

‘
‘

‘ 
‘ 
IJ‘  
‘ 
‘  

‘ ‘


‘

 "
  
 4  $ ‘
" ‘  
‘ !

‘ % 37‘ ðð) (
   
  K
 ,ð‘  ‘

‘‘ 
‘‘‘
‘      ‘

7%‘ ‘‘‘-.,--//- ‘6‘
‘„
  ‘ ‘ ‘


3
‘
‘9
‘I
 ‘
 J‘‘
 ‘
)
‘
1/‘
 ‘

‘‘
‘‘‘J‘‘ ‘)
‘

‘
         
   
     
‘

     
    

 ../2 ( 
‘ 
‘ 
‘ ‘ 10‘ 
‘  
‘  

   ' , V  V* V    
  
      %

 

     !
‘ 
‘ ‘ 

‘

?
 ‘ ‘ 
‘ ‘ 

‘ ‘ „‘ ‘

‘ 

‘ )

‘ 
‘ 
‘ ‘


 ‘ ‘

‘



‘
" ‘

‘ ‘ ( ‘ ‘ ‘   ) 
 "
 
 ‘‘
‘(‘
‘

‘
 J‘‘   
‘Q<;;‘
‘ ‘ ‘ 
  
 4 
 4 ‘ ‘ 
  ‘ 
‘
< '<9‘
‘,'<9‘
‘‘%‘% ‘!

‘ ‘
‘ CH ‘


    $ ‘
„

‘ (
‘;‘ ‘‘‘
  ‘ ‘ 
‘‘
‘

‘  ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ /‘ 2‘ =
*‘ ‘

‘
 ‘ (‘ S‘ ‘ #
‘ +‘ -‘ =
* .‘ ‘  &
  !0‘‘ 
‘‘„‘      
--/// (
  8     

2/// (   < 
 
 ' C 
 4.// ( 

‘
< ‘
‘3‘  
      
‘
‘

‘
‘‘‘ ‘
 
‘

(
‘ ‘

‘
V   
   )   

      
 


 ðð  A0
 ;,
 %ðð 

 ðð:0
ð%
ðð
 


 


   
ð 
‘‘ ‘

 ‘‘LLL‘ 

(     

‘‘
‘ ‘‘< 
‘:::‘2‘
‘ „‘ ‘ ‘ 
  ‘ ‘ /0‘ 6/‘ 
‘  ‘ ‘ /‘ ‘ ‘
 
‘/5‘
‘&‘‘‘‘


‘
‘/‘+;‘‘.‘ ‘
/5‘"‘2‘\‘29+/
‘
‘  
  
  ‘‘


‘

    
   $$ ‘
& ‘‘

‘  ‘

‘‘  
  >
    
   ‘ 

‘ ‘ /1‘ ‘ ‘ 
‘ 
‘ 
‘ 

‘ ‘
 
  
    !    ‘

‘  ‘
              !‘

‘-‘
 ‘‘  ‘ 
*6*  V6    ‘
‘
‘ 
‘‘‘‘ 3
‘‘ ‘‘
‘‘
‘

 ‘
‘ 
  
 

             
  
 "
   

!‘  ‘
‘
‘
 ‘ ‘„)= 
‘‘‘

‘ „‘ % ‘4V         

 

   
‘


‘

‘
 ‘

1-‘
 '
‘

 ‘ ‘
‘ ‘

‘
‘ 
>‘!‘ 




&,9###‘
‘ 

 ‘ 
 ‘  ‘ ;
‘ ‘  ‘  ‘



‘  ‘
‘‘      
      


‘
‘‘ ‘

‘‘

‘  ‘‘
‘‘‘‘
‘
"
‘ 
‘‘
‘
‘
‘)
‘ 
‘V 


   :

 

    
            #‘
‘
‘I  ‘
‘

 ‘‘ ‘  (
‘" 
‘‘
 ‘‘
‘ 
‘ ‘)

 ‘!„‘‘
‘‘‘

‘‘
‘



‘


‘


‘
‘
‘ 
 ‘
‘ ‘

‘  ‘  
‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘  ‘ ‘
 ‘
    V      +

 ‘ M@‘ ‘ ‘

  ‘ ‘ ‘ ‘ "
‘ 
‘
‘ 
 ‘  ‘




.‘
‘‘
‘‘ ‘
 

‘‘
 ‘

‘     ‘
‘‘‘
‘‘

>‘,‘9‘&) ‘‘<
‘

   
 
    # 
 
 ‘
         

‘ 
‘ ‘
"
‘
‘
‘
 ‘





‘
‘

 
‘ ‘‘‘
‘
‘
‘
‘  ‘
"

‘ ‘‘‘
‘
‘‘


‘

‘ 
‘ ‘  ‘ <‘  ‘ 
)
‘ 5 ‘


‘
         

      
  

    ‘ 
‘ ‘
‘

‘ 
‘  ‘‘ ‘  ‘
„
‘<‘‘      
       
       
      

-.//        

   >
  
‘

     ‘


   V 
 
  
 
*  ‘ ‘ ‘ ‘ ;< ‘ +;,! '.‘ ‘


‘  ‘ 

 ‘  ‘ 
‘
‘ ‘ 

‘ 
‘ 

‘ ‘  
‘
 ‘  
‘‘
‘ 
‘ 

‘

‘
‘) 

‘‘ 
‘


‘
‘  4    

  


 -2///
‘ 
 ‘
 ‘‘ ‘&
‘ 
‘‘‘
‘
&„‘& ‘ ‘ 



‘ & 

‘‘ 
‘

‘.#
 +‘

‘  
‘ „L.‘ ‘ 


‘ 
‘ &
‘ 
‘  ‘ H‘
 ‘
'
‘
‘
‘‘‘  ‘ 
 ‘‘‘‘ ‘3
‘<
‘
‘ ‘3
‘



‘
  I‘
„‘ <=‘  ‘ ‘ 


‘ ‘ ‘ 

‘  ‘  ‘


‘ ‘ 
‘ 

‘ +)
‘  ‘ ‘ 
 ‘ 3
‘ ) 

.‘
‘ ‘
3‘ ‘ ‘ 
‘ ‘
‘ ‘ „
‘  ‘ 

‘  ‘
„

‘ 
 ‘ ‘ 3
‘  ‘ "‘ ‘

 ‘
  
 
         ‘  ‘
 ‘
 ‘ ‘

 ‘3
‘
 ‘

‘


‘ 
‘ 

 ‘ ‘ ‘  

‘ ‘ ‘ #
  ‘
 
‘,
‘  ‘


‘
‘ ‘ ‘‘‘#
‘3
‘
‘

‘‘‘H‘ 12‘


‘ 

‘  ‘   ‘ ,
J‘ ‘ 

‘ ‘



‘‘

‘$
 ‘

   $‘
      
         
     ;  ‘ ‘
‘

‘
 ‘
‘ 

‘ ‘   
 * ‘

‘
 ‘ 
‘ 

>‘


‘

‘ )


‘ ‘ 
 ‘ ‘ ‘ 
‘
E,

‘  ‘ 
 
   

‘       

   „ ‘ ‘ ‘ '‘ 
‘
 


‘ 
 ‘
„?< :;‘ +‘  ‘ ‘ 
.‘ ';‘
‘ ‘ 4
 4 ! ‘ ‘
 ‘  ‘ ‘ ‘ 
‘ )
 ‘  ‘ ‘  ‘

 
‘
 ‘ 


‘ ‘ 
‘ 
J‘ <=)

‘ + ‘ '‘

.‘, 

‘+‘‘
.‘ ‘)
„‘"

‘

‘
‘3
‘‘
‘J‘‘
‘
‘‘ 
‘<‘
 

 ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ 
‘
# ‘ ‘‘„‘‘
 ‘

 ‘‘
‘

 >‘1&‘‘

ð 

‘‘


‘‘
 ‘‘
‘‘ ‘'

‘ ‘
 
‘ ‘ ‘

‘ ‘ 
)
‘ 
‘ ‘ 
‘ 

‘
‘


‘
‘  9J‘ 
‘ ‘  ‘ ‘ &
‘
‘  ‘ ‘ ‘
& 
 ‘‘ 
‘ 
‘%
‘!‘

‘‘ 

I‘ ‘ ‘‘
‘
‘‘ ‘‘
 
 ‘ I
 >‘

‘
„
‘ ‘ 
‘ )

‘
) ‘ 
 ‘ 
‘
‘
 ‘ ‘  ‘ „
 ‘ #
‘

‘ 
‘

‘ 
‘ <&‘
!‘3‘‘ „‘
‘

‘
‘‘

‘‘ 
‘‘‘ (‘
 ‘
!


‘‘
    ‘ 
‘
)

‘ ‘ ‘

‘ 
‘ 
‘ ‘ ‘ ‘  ‘
<, 99‘ $<‘ ‘  9‘ '9<‘
‘ ‘

 ‘

)
‘‘ ‘‘‘ ‘ ‘
‘‘



‘‘‘
‘
 ‘ ‘ ‘   ‘ 
>‘

 
‘   ‘ ‘
‘ ‘ ‘ 

‘

 ‘ 


‘
"
‘ 
(
‘ ‘ 
‘ )

‘ ‘ 
‘ 
‘


‘ LL‘

‘ ‘


‘
)

‘

   

  ‘
„‘‘ ‘




‘

 ‘‘ 
‘3
‘

‘
‘
‘ ‘ ‘  ‘ 
‘ 

‘ <
‘ 
‘

‘ 
‘

‘  ‘  ‘

 ‘ („‘ ‘ ‘ ‘  ‘ -‘ 
‘
‘
‘‘‘‘
‘
'

3

‘ 

‘‘ ‘3‘‘‘<
‘)

 ‘

 ‘  ‘‘
  ‘‘ ‘ ‘‘
‘  
‘‘' ‘#‘ ‘

‘
)

‘‘? ‘‘‘ 
‘
 ‘   >
 (!          

 
    ‘
„
‘)

‘

 ‘
‘‘‘
‘ ‘  
‘
‘


‘
‘‘ 

‘‘‘‘ 

‘‘ ‘‘
10‘
   
   

   
  &
+ ‘ ‘ 05.‘      + ‘ $<<<‘ /.‘  

      
    ‘ 

‘ 
‘ (  ‘

  
‘‘ ‘
‘

‘ 
J‘‘ ‘&
‘‘‘
 ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘   ‘ < 
‘ &
‘ 
‘ ‘ ‘

 

‘
    
           
   

          
‘ 
‘ 3
‘

‘!‘‘‘
‘ ‘ ‘
‘


‘



‘
  ‘ 


‘ ‘  ‘
‘ 

‘ <
‘ ‘ 
I‘ ‘
')(!‘&‘‘3‘‘

  6
4 ‘
!3
‘ 3‘ ‘ ‘  ‘ ‘        
      ‘ ‘
‘‘‘ 
‘
‘‘

>‘
‘ð3

‘ ‘ 
‘

‘+ ‘ ‘.‘
‘‘‘
‘   
‘
 ‘ 

 ‘L‘)
‘
‘ ‘
‘‘ ‘‘
 ‘‘ ‘ J@‘
‘J3 3
‘‘‘‘
 ‘„‘
‘
‘)‘)3‘)3L‘
‘‘‘‘ ‘‘

  
  

              
       
     

 ‘ 

‘ ‘  ‘  ‘ <‘
‘ 
 ‘
‘ 
‘

‘ % J‘  ‘ ‘ 
‘  )
‘ ‘



‘


 ‘ 
‘

‘‘ ‘
‘‘ 

‘ ‘
 ‘ ‘
 ‘>‘
‘4 MLL‘
C‘ ‘ ‘ 

‘
‘‘‘


‘
‘
‘

‘
‘
 ‘


‘ ‘ 
‘‘
                      5   ‘


‘  
‘ 

‘  ‘

‘ ‘   ‘
 
‘
‘   
‘ ‘
„
 ‘  ‘ 

 ‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ H‘ ‘ ‘ )
)
‘ 
 ‘
„‘  ‘    ‘

   
‘ )
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ W‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘
 ‘ ‘    ‘  

‘

‘   
&‘
‘ ‘  ‘
&‘
‘  ‘ ‘ ‘

‘
(
‘  
‘ =‘ 
 
‘
(‘ ‘ 4‘ 
‘

N‘
‘ ‘ ‘

‘
  ‘  ‘
 
‘ ‘  ‘ ‘
‘ 
‘ ‘ 
 ‘
‘ 
‘ 
 ‘ 
‘


‘  ‘  ‘ ‘

‘  ‘ ‘
‘ ‘
15‘
 V 

    4     
  
4  ‘
‘
‘‘‘
‘ ‘ ‘ ‘

(‘ 
ð 4     
 
 < 
   " ! 
  
       Y ‘

  
       ‘

%‘  ‘ ‘ ‘ <‘  ‘ 
 ‘ ‘  



‘
  >‘ \'&‘ ‘ ‘ ‘  

‘

„‘ ‘ ‘ .6,'' 3
‘

‘
  ‘
‘‘
‘ 
‘.6.‘
<‘  ‘ 


‘ ‘ 

‘ ‘ 

‘   
 


 D
%‘
‘    
‘‘‘ ‘ ‘ ‘
‘
‘ 
‘
‘‘ 

‘3


‘
 
@‘ 
‘   
   &‘+!
.‘
?

‘  ‘!

‘  
‘„‘‘%

@
‘ E   @ 
‘ ‘
 ‘‘ ‘


 ‘‘  ‘‘



‘3‘



!
‘‘
 ‘ 
 ‘ ‘
‘)



‘

‘
‘ !
‘ 


‘ 
 
‘


‘ 3‘ 
‘  ‘

‘

‘3
‘
‘%

‘
$
‘ 
‘  ‘ ) 
‘ ‘  
‘ 
 ‘ ‘


‘ 
 
‘ 
 ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ %

‘ ‘ 
 ‘ 

‘‘

‘ ‘ 
‘ 
>‘  

‘


‘ 

‘ ‘ ‘ 
‘
‘ ‘ ‘
  ‘ +) 

‘ ‘
‘ 
.‘ 
 ‘ ‘
‘ &99‘ ,9<;<‘ 9<&;‘
‘  
‘ 
‘ ‘


‘
$
‘  ‘ ‘  
‘ 

‘

‘ 
 
‘ 
‘ 
 
‘ ‘
 ‘‘



 ‘‘‘      
           V 
 

‘‘
 
‘
 ‘ 
‘ ‘
  ‘‘ ‘E)>‘




   %ð1GJ   Sð :      

 ,+‘ 

‘ !‘ 9‘ ‘
‘ ‘ ‘ '
‘ ‘

 

‘‘ ‘
 ‘  ‘‘<H ‘#
.‘
‘
‘ ‘


‘

 
**% 




  
 
S*7J+ 
  ‘‘,

‘#
‘#)
‘0I‘
$
‘

‘ ‘
‘     
   (
 ‘ 
'‘
 ‘
>‘2 
+  F
  
F

  
 
7

,+‘

4‘
!
‘
‘ 
  ‘‘„) ‘#
‘612.‘

 ‘  ‘ ‘ 
‘ 
)
 ‘ ‘ ‘ 

‘


‘‘‘ ‘

 
‘ ‘ ‘

‘ 
  + +F'F-F,6,/G,

 ‘
<‘A)‘1-‘<<<‘


>‘Y 



    



   
ð 



ð

 





,#
‘‘
‘‘‘

‘ ‘‘‘‘‘ ‘‘‘
‘(
‘ 
„‘‘‘$
‘ ‘

‘    
   9
‘ ‘" ‘
 ‘‘
‘
‘



‘
‘

 ‘ 
‘H
 
‘‘!) ‘„‘

11‘

    :$ ‘
$
‘ 
‘ 
‘  (
‘   (&"  ‘ ‘ ‘
"

>‘ ðð 
 #      
  
   

  J   






$  + 
   &

ð 
    

 +
  ð  
 &


ð 
  
   
        






% 
ð  ,#‘
3
‘
 ‘ ‘ 
>‘ 
  
   


   

  
    

     : &‘ ) 
‘ 
‘ 

‘ 

 
‘ ‘ 

‘
 
‘
‘ ‘ ‘ 
(‘ ‘ 
   
     ‘
‘‘ ‘::ML‘&‘
‘))
‘‘ ‘
  
        
 
 
           
    : &‘ 
‘ )
‘ 

‘   
   
        ;
  
   
 
 :„‘‘

‘

‘
 ‘

  
       ,.      
      $ !‘ ‘      
 ‘
‘          ‘ ‘
‘  

‘ ‘ 
‘ ‘ ‘
    ‘ 

‘ 

‘ ‘  ‘ 

‘

‘

  ‘



‘ M‘ ‘ 

‘ ‘ 
‘ ‘

‘  
‘ ‘   ‘ ‘


‘ 
    
   ) 
  
   ! !‘ ‘
           
‘
‘ ‘"

‘
 ‘

 ‘ 
‘ 3
‘ 

‘  
‘ 
‘   M‘ # 

‘ ‘ ‘
‘ H‘ ‘   ‘ 
‘ ‘ 

‘ ‘  
‘ "


‘ ‘ ‘
 
‘ 
3‘ ‘ ‘
'

 
 ‘
J‘

*      ‘

‘ 
‘
‘ ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ >‘ ‘ 
‘ ‘
 
‘
 ‘‘ ‘
‘‘‘‘
‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘   ‘

 ‘ ‘ ‘  <‘  
 ‘ ‘ ;
‘ % =‘


‘‘ ‘ ‘ ‘‘  
‘‘
‘  

   &
‘‘‘ M‘
‘   

 
   
‘‘‘‘‘‘( 

‘‘

‘ "  ‘  ‘ 9‘ ‘ ‘ 11/‘ ‘  


‘ ‘ ‘ 

‘ ‘ 
  ‘ 
‘ ‘ 
‘ ‘ ‘

‘ 
‘  ‘ 
‘  ‘ ‘ 
‘ 
‘ ‘ 
‘  ‘ 

       ‘‘‘

‘
‘‘0‘
‘+‘
‘ ‘ 


‘
‘


 ‘
 .‘

‘
 
‘ ‘‘  
   ‘01‘H

‘

‘‘ 
‘ ( ‘+‘2‘.‘
‘



‘

‘‘//‘


‘
‘‘11/‘
 ‘ ‘9
 ‘‘‘‘
‘
‘
    #  ,99/ ,4// ‘‘ 

‘

18‘

  
‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ 
‘ 
‘ 
‘ 

‘ ‘ ‘
I‘ ‘ ‘ 

 ‘
  
‘      ,////   
      
           
   >          ‘
 ‘ ‘ ‘  ‘ 
‘ 
‘ 
‘ 
 ‘ (
‘ ‘
‘ 
‘E
=
‘

‘‘ 
‘ '‘ 

    '
‘
 ‘‘
‘‘ ‘  
  1
 
  ‘ ==
‘ ‘    
 
,‘ ‘ 
‘‘

‘‘ ‘

‘
‘‘"
 ‘ ‘
 ‘ ‘ ; ‘  ‘  ‘  ‘  ‘ =
=

‘
9

‘ ‘ ‘ 
‘     &     

‘ 
‘
‘ 
‘
‘ ‘
‘
‘‘

‘‘ 
3
‘
‘

 ‘
  
‘
‘‘‘‘ ‘

‘ ‘‘
‘‘
‘
 ‘  ‘ 
‘‘ ‘ 

‘‘ ‘ 
‘ 

‘ !‘
(  
‘


‘%
‘E‘
‘ 
‘‘‘
‘
‘ ‘ 

‘‘
 ‘ ‘< 

‘ ‘‘  ‘,-/V     
,// 
    (

    
   
 V        
‘ ‘
‘‘
‘‘)


‘‘ ‘    
   -.//
‘$)

‘ ‘ ‘
‘(‘‘,-///      

 
 
        ‘

‘ ‘ ‘‘
        
" 

&‘ ‘
‘‘
‘    
‘+/H
   2H  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘
‘
 
‘    ‘ ‘‘ ‘‘‘
)  ‘  

 
‘
‘ 
‘ ‘ 
  >‘ 2


 



 
,ð‘‘" ‘‘‘

‘
‘
‘‘ ‘
‘/‘
‘
‘ 
‘‘
 ‘‘
‘‘

‘‘
‘‘ 
‘

‘‘




‘

‘‘ 
‘

 
‘‘‘ 
‘<


‘‘ ‘
R
‘‘ ‘
‘

‘
‘"


‘ ‘‘‘ðð
(
,ð
7 ,
‘ 
 
,# „‘ ‘ 
‘  ‘ 
‘ ‘

>‘ >  
 
 
 

 ð    
 

  
  
 
 $ ð 
 

& 
-###/ & 


  
#

 
 
ð& &A

ð





 
#>** ‘ ð
ð )6> 
  


  


  
 $ð 
  
 ,#‘
„
‘‘ ‘
‘
             
   ,- /// ‘
  ‘  ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘
 ‘ ‘‘

‘ ‘ 
*‘

    -  ‘
!
‘    
+////   ‘


‘
‘ ‘ 
‘ 
‘

‘ 
 ‘ ‘  ‘

‘ ‘


‘ ‘ ‘ ‘  
‘ ‘ /-‘
‘
‘ 
‘ 
‘ ‘
,2// ,3//3
‘
 ‘
(
,
‘,
‘
‘

16‘
,32- 

‘
‘ 

‘ ‘ 
‘   
‘ 

‘ !‘ M‘
#‘‘‘‘68/‘ 
„‘
 ‘‘)‘ ‘‘
  8
  
‘ 
‘   
‘ „ ‘ ‘,/// 
     - 
‘

 ‘
‘‘ ‘
‘
) ‘
 ‘/-‘
‘;‘ ‘‘? ‘‘ ) ‘)
‘‘ ‘
'//// $+‘‘‘/‘25‘
‘
‘‘
‘‘/‘-8‘
.‘„‘ 
‘‘
    " ‘ ‘' ‘
‘&
‘  

-

‘‘61‘  ‘ 
‘‘  V   
 
9/       -2. $)

M‘-////  $ 
V    ‘ ‘
H
‘



‘‘
‘
L‘‘/‘-‘
‘
‘‘
868‘‘ ‘‘/‘-8‘
‘‘
‘  ‘‘
‘


‘ ‘‘
&
‘ ‘ ‘ '"
‘        
     
 $ -9.‘‘)

‘‘'.// ‘
‘
ð ‘ 

‘ 615‘ 
‘
"
‘#2  0K
 ,
 ‘ ‘ 
 ‘ (‘  ‘ ‘ )

‘ ‘

‘  I

‘ ‘

 
‘
‘‘ ‘

„‘‘ I
‘
‘  ‘

‘
‘ ‘ 

‘ ‘ ‘ ‘ 
‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘

 ‘ 



‘
‘  ‘ ‘ 
‘ 
‘

 ‘  ‘
‘
 ‘&
 ‘‘ 
‘
 
‘‘‘
‘‘‘
‘
  ‘‘

     
V  $$ ‘

V                

 ‘‘‘ ‘

‘ 
„‘ )

‘



‘ ‘
  ‘ ‘ 

 ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
 

‘3
‘
‘

‘ 3‘ ‘‘‘ 
‘


M‘
 ‘
‘ ‘‘ ‘‘‘)
 ‘
‘‘

‘! ‘

‘ 
‘ 3‘ 
‘

‘‘ 
‘ ‘
‘
 ‘#‘0‘

‘
‘‘

 ‘ ‘ I
 ‘
‘ ‘ 

‘‘ $
  


     
   
 $ &
‘ M‘ ! L‘ „‘  
‘ 
  ‘ 
‘  ‘ ‘

‘ ‘          

    
V  4     V   
'! ‘!!‘„


‘
‘
!
‘  ‘


( ‘ ‘ 
‘ 
‘  
‘  

‘  ‘




‘ 
‘

‘

‘
‘
‘ ‘ ‘‘ ‘



‘
&‘ ‘
‘‘‘#

‘‘‘ ‘

‘
‘‘ ‘ 
‘ ‘ ‘‘ ‘



‘‘

‘
 
‘

 
‘
‘ ‘ ‘ 
‘ ‘  ‘ #

 
M‘ 

 ( J 
‘ ‘ 
‘‘‘

‘‘<  ‘#  
‘
‘
?
(
‘ ‘ "‘ 07ð 
‘ 8‘ =
‘ 

‘
‘ ‘ *„‘ ‘ "


‘
288‘=
‘
‘‘
‘
 ‘‘ ‘ ‘‘ 
‘V  
 
   
 $     
     
    
‘ 
‘ 
 ‘ &))U‘     
  
        @ 
‘
 ‘‘
‘ ‘
‘‘‘!
‘
‘‘
 ‘‘
  ‘

‘'‘„ 
‘
‘
‘‘‘


‘ ‘ 
‘
‘
‘ 
‘ ‘
 ‘ ‘ ‘ A ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ 
‘  ‘  
‘
‘
‘
‘-‘‘ ‘

8‘
   0(     ‘
#
‘ ‘
‘ ‘ 
‘„)

‘ ‘

‘
‘
‘‘

‘‘

‘ ‘ 
‘‘
‘‘ 
‘‘&))U‘  
‘‘

‘‘
‘ ‘ 
 ‘
%

‘


‘

‘ L‘        

 
                    
     ‘ " ‘ 

‘ (  0     !‘   ‘ ‘

‘‘

 ‘ ‘
‘  ‘ ‘‘‘‘
 ‘)

‘

‘‘‘% ‘‘
‘
‘‘&‘ ‘

‘‘‘‘ 
‘‘'‘
‘ ‘;A<„>‘
O
K
 ‘"‘
‘‘‘‘<  ‘#  
‘
 
!&‘‘


‘
‘ ‘' ‘'‘‘‘

‘
‘'*'*'‘

‘ ‘
 


‘ 
 ‘  ‘ VV
6 
‘ #"‘ ‘

  ‘
 ‘'‘ ‘‘
‘;
‘„ ‘
‘  ‘' ‘
‘ 
‘ „)
‘  ‘ ‘ 
  ‘ ‘ ‘ „
H ‘   
‘ ‘
‘‘0‘‘‘
‘!‘
 ‘‘ðð 
 
$
(ð

, ‘ ‘‘‘

‘‘
 ‘ 
L‘
?‘‘
‘‘
„‘
‘‘‘‘
‘‘
‘ 
‘


‘‘
‘‘
 ‘


‘)
 ‘<‘‘‘
 ‘
‘

‘


‘

 ‘
 
I
‘
‘

‘ „‘
‘ ‘ >‘


0 4ð‘‘„ 
„‘
 ‘ 
‘‘

‘ ‘‘
‘

‘ 
‘&‘!
 ‘‘ ‘
‘‘

‘

‘I IJ 
 9
p# ‘3 ‘
‘3J‘# ‘‘9
‘ ‘ 
‘‘
‘
           : ‘
!
‘‘ 

‘ ‘‘‘&))U‘
‘„)

‘

‘

‘ ‘  ‘ ‘ )

‘ „‘ )‘ ‘ 


‘



‘ ‘  ‘ &‘  ‘  ‘ ‘  ‘  

                 ‘ ‘ 
‘ ‘
&)

‘  ‘  ‘ 
‘ „‘ '
‘ 
‘ # ‘ ‘ 1*
* J‘
 ‘ ‘‘
  
       

   ‘‘‘
‘ 

‘

‘ ‘ 
 ‘ ‘ 
‘  ‘
‘ &
 ‘ '‘ ‘ ‘ 
‘ „‘ $‘


‘ 
‘ 

‘‘
‘„
‘

‘‘  ‘‘‘
‘" ‘

‘ # )‘ 
‘ 

‘ „ >‘ 

ð     
 
+ð

 
ð
-
#p(##/ð

>

ð 
 


ð 
 


$

  

    !#""" 
   ð    


&
 

 B


" 

  


+

 
&*
  

J„
‘

‘ 
‘ ‘ ‘ ‘
‘

 
 V  ‘
#‘ ‘ 
‘ ‘  ‘
 ‘ 
‘ ‘ 


‘
?‘ ‘     V 
‘ ‘     4

‘

8‘
 
‘‘ 
 ‘‘ 
‘„ 


‘‘‘‘
‘‘(‘‘ 
‘‘‘‘ 
‘‘‘
  ‘
„>‘

 p
&
‘

J  


  B,
 ‘)
‘ ‘‘‘


‘
‘,‘‘
‘‘ ‘
+‘
‘‘
‘
‘
‘ ‘ ‘
 ‘  ‘

‘‘
  ‘ ‘
‘‘
‘
‘
‘! ‘ ‘ 
‘# )>‘
&


 A

 &
#0


   


 

    

ð
 
 ð  
*‘
 #7
 
 

F




ð
ð ð3

& 
& 
ð   
&      &


  # 0 





&
  
ð


 A

$2
ð
ð
ð

  3** T*‘ **‘
 &ð   
 ð   


 &
'Cð
ð
&  
+ 

#E,‘
 ‘

‘ 
‘
‘2‘ ‘
‘‘ ‘
‘‘

‘
 ‘ +#





‘  

‘ A


‘ 3
‘ )

.‘  ‘ ‘



‘
‘‘‘‘
‘
‘‘‘

       
      

  
            
          

 

 ‘

‘‘‘
‘ ‘3
‘
‘  @‘‘ ‘ ‘

‘‘

‘ ‘ ‘ 
‘ 


‘
‘ ‘ ‘ 
‘ ‘

(  ‘ 

‘


‘+# )„ .‘
 ‘‘ ‘ ‘ ‘(‘‘‘
‘‘
‘ 
‘ 
‘
‘‘ ‘‘

‘‘
‘‘
‘‘
 ‘‘" ‘‘

‘  >‘‘
 ‘‘
‘‘‘,
‘
‘ ‘‘‘‘ 

‘ ‘‘‘
‘
‘   ‘
‘‘ ‘ ‘
‘


‘
‘‘ ‘

‘ )

‘
‘‘3
‘
‘ ‘‘ ‘
   ‘
5    ‘
<‘



ð$

=
‘ 
>‘ðð*F


 B




  &
 
ð   
   ð
  


&
  
ð
  
   
     



 
    










  0 @  B


F
  
,#‘
<  ‘#  
‘ ‘ ‘ ‘--‘=
‘‘

‘‘„‘
‘‘/‘=
‘


‘
‘/‘=
‘ 

‘! ‘ 
‘‘

‘Q‘‘)
‘

‘

‘
) ‘ 
>‘ðð
 



 # 

11ð

 
ð
 

ð


         # p    $
ð


A %#
    
 
 

ð
  
#  
)
 
p 
 ð


ð &


 
JJ

,#‘
8/‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
 ‘
‘
 ‘   ‘  ‘ 
 ‘ &))U‘ ‘ ‘

 ‘ 
  
 ,ð‘ 
‘ ‘
(
‘
‘ ‘ ‘ ( 
‘ '‘ ;‘  ‘ 
‘  ‘ ‘  
 
 
           
  

  

‘
‘ 

‘ 
‘‘ ‘‘

 

‘  
   
  


       

  !
‘
‘

‘
‘/1‘‘ ‘‘ ‘ 
‘‘ ‘ ‘
‘‘
 ‘ 

‘ ! ‘ '=
‘ 
‘ ‘      
      ‘
‘  ‘„ 
‘‘
‘‘
‘ ‘ ‘‘
‘‘‘

‘&‘)‘‘‘„ ‘
  ‘ 
‘ 

‘ ‘ ‘ ‘‘ 5‘‘
‘ ‘ ‘ 
‘‘ ‘
 ‘ ‘

 ‘
V*V ‘

    *    
  

  2
          -
    9   

‘ ‘

(  ‘ 

‘ ‘  ‘  
  
‘ 
‘‘ ‘ ‘‘‘ ‘
  

‘  ‘ ‘ ‘ & 

‘ %

‘ ‘ 

 ‘



 ‘<‘ ‘A ‘ ‘
 ‘'
‘ ‘ ‘  
‘
‘‘
‘
‘B=‘
‘& 

‘ ‘,
 ‘$
‘

‘
‘‘‘

 ‘


‘


 
‘ 
))‘ G ‘


‘ ‘ ‘ ‘
 
‘ 

‘  ‘ ‘
‘‘

‘ ‘‘ ‘ ‘

‘
‘

‘‘ ‘ ‘
‘& I‘
‘

‘‘ ‘'‘& 
‘
‘ ‘ ‘ <   ‘ %

‘ ‘ ‘  
 ‘ ‘ ‘ ;‘
‘ ‘


‘‘<)
‘%
‘<
‘#
‘
‘
‘'
‘„ ‘
)
‘

‘‘
 ,4///(  
 V
  
   ‘
‘‘
‘! 

‘‘

‘
‘„ 
‘‘
‘ 
‘ ‘ ‘ 
‘ ‘‘ 


‘ „ ‘  ‘ ‘
 ‘‘#
‘
‘
‘ ‘
L‘
‘

‘ ‘

  
     
 
             
  .//// #‘ ‘
‘
 
‘
‘ ‘
 ‘‘
‘‘ 
‘')‘
‘‘ 
‘‘   
 
       ,'3//  <‘  
‘ ‘ 
‘ 
 ‘



 ‘ ‘ 
 >‘ ðð6ð ð    0
B 
 
 
    
$
 
 &



 
ð   





 
  




 
 

#7


$



    


  

#


ð

pð
& &
   
 ,#‘

  
   ‘


‘


‘ 
‘'"‘' 7‘‘ ‘
‘

‘‘
 >‘2
 
      
  
 
 
&




 

ð   
‘

Y%!‘

‘

‘
8-‘

  
  
ð
 
 

 

K
#  





 
ð‘



   $


**‘



ð


 

&

   



 

#, *‘

   ‘
„

 
‘ 

 ‘
  ‘ 
‘ '‘ „ 
‘ ‘

‘ 



       
$  
 ‘


‘ 0‘  
‘ )

 >‘ (
 
 
B 7 
 

 4 


 
 
 
 
    
ð    





ð

 : #


 
ð**‘



 
ð

 
 J‘ 


 
  
 

 +  ð
 
ð ð

 
# 

 




  


  



 


ð



ð
  


 

 


 #
#
 



ð   


 


   
   


 

  
 



 

  +

# )

   
   

 
  ð
  

  
ð 


#0
     @ 
 
ð
  


ð  




  

‘

 
  
‘ ‘ 

‘ ‘ 
‘ 
"‘ 
‘ 
 
‘ ‘
 
‘‘
‘


‘3
‘
‘‘
‘ ‘
‘ 
‘

‘‘
 ‘ ‘


‘ ‘ 
‘ 
‘ 
‘  ‘ ‘
‘

‘     
  ‘
> 



ð Að

 


    



#
> -

*   
 #‘
Ið 
  

ð 


#  
 


  
 

&
 



 


  ð        
   


#7
ð
  
Qð 


  
$

###
 
 ð
#* 


 # 0 
      ð 

$    
 
 
    
  
 
    
  
#
p*56)p0p>)ð (p707B, ‘
      $ ‘
‘ 
‘"
‘ ‘ 
‘‘


‘
‘

  
‘Q



‘
‘‘‘6866‘ ‘ 
  
   $ 
‘

‘
‘
‘

‘ ‘ 


‘ ‘ 


‘ 
‘ 
 ‘  ‘ ?
‘


 ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘

3
‘ 
‘
 ‘‘‘‘
L‘9 ‘ 
‘Q‘
‘‘‘ ‘ ‘‘

‘ ‘ 

L‘ <‘ "‘ 3
‘  )‘ ‘   ‘
 ‘ ‘  
‘

82‘
'"
‘ ‘ ‘‘‘ ‘‘ ‘0‘=
‘‘ ‘)
‘


‘‘

‘ ‘ ‘ &
 ‘ 

‘ ‘ 
‘ ‘ 


‘ ‘

‘ ‘ ‘(
‘ ‘  ‘ 

 ‘ ‘
‘


‘‘  
‘
‘ ‘<‘

‘‘ ‘ ‘‘ ‘

‘
 ‘‘
"
‘ ‘
‘‘ 
‘
‘ 
‘
‘ ‘
‘
‘
„‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘  ‘ ‘
 ‘‘ 
‘‘ ‘ ‘

‘ ‘
‘ 

‘ ‘ 

‘  
‘ „‘  ‘ 
‘  ‘
‘ 

‘

‘‘

‘ ‘
‘‘
 ‘‘ ‘‘‘‘

‘


‘%O‘ ‘
‘‘ 

‘ ‘
‘ 
‘
 (‘‘
 ‘ /0‘ 
‘ 

‘
‘  
‘

‘ ‘ 
‘  
‘ 

‘
V              
  

‘ ‘
‘

 ‘  

‘ 
‘ #  ‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ ‘ /‘
‘ <‘
‘ ‘2‘
‘‘
‘‘ ‘ ‘#‘
‘‘
‘
‘
‘ ?
 ‘ ‘ 
‘ ‘ "
‘ ‘ 
‘
‘
‘ )

‘ 

‘

  ‘
‘ 

‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘
 

 ‘ ‘ ‘

‘

‘ 
‘ ‘  
‘ #

‘ ‘

‘ ‘  ‘ ‘  ‘   ‘  ‘ ‘
‘ ‘


‘ ‘  ‘

‘ 
‘ ‘  
‘ #‘ ‘   ‘ ‘
 ‘ ‘  ‘
‘ ‘  ‘  ‘‘ 
‘ „‘   ‘
 ‘ 
‘ ‘  ‘ 



‘ 
‘
 ‘  
‘ 
‘ /0‘


‘ 
‘ ‘ ‘ 3
‘ 

‘  
‘ ‘   ‘
&


‘‘ ‘
 ‘
 
‘

‘

4     ‘
#

‘ 
‘ ‘‘
     
  
 
  ‘
‘‘
‘

‘‘ ‘ 
‘ ‘
‘(‘+'
 ‘# 4‘
‘&.‘
#
  ‘‘(‘‘
"
‘‘'"
‘ ‘ ‘


‘

‘ ‘
 
‘ 

‘
‘V        
  
   V < ‘‘ V 
   
   
‘"
‘"


‘
‘
‘
 ‘

‘ ‘
!‘‘

‘ 
‘‘
‘ 
‘‘

‘‘



‘
„
‘
‘‘
‘

‘‘
 ‘ 
‘‘   

4  

 
   
  

  V  
        V  
     

   
  (         
4    
        ‘
?‘ ‘ ‘ ‘ ‘  
‘  ‘ 



‘  
‘ ‘ ‘ ‘
&))U‘ ‘ 
‘ 
‘




‘ ‘ 
‘ 
‘
)


‘
‘
) ‘ 
        
           )

‘
 ‘
 ‘ 

‘ „‘‘

‘‘
‘‘‘
 ‘

‘‘‘‘

‘

  ‘‘ ‘„
‘$)‘‘ ‘„

‘‘
‘  ‘9

!
‘ ‘ 
 ‘ B
B‘ ‘

( ‘
‘  ‘  ‘  

‘
? ‘ „‘          
‘ ‘ ‘ 


‘  ‘
 
‘ )

„‘  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ 
‘
 
‘‘

80‘
'"
‘ ‘ ‘‘‘ ‘‘ ‘0‘=
‘‘ ‘)
‘

‘‘

‘ ‘ ‘ &
 ‘ 

‘ ‘ 
‘ ‘ 


‘ ‘

‘ ‘ ‘

‘ ‘  ‘ 

 ‘ ‘
‘


‘‘  
‘
‘ ‘<‘

‘‘ ‘ ‘‘ ‘

‘
 ‘‘
"
‘ ‘
‘‘ 
‘
‘ 
‘
‘ ‘
‘
‘
„‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘  ‘ ‘
 ‘‘ 
‘‘ ‘ ‘

‘ ‘
‘ 

‘ ‘ 

‘  
‘ „‘  ‘ 
‘  ‘
‘ 

‘

‘‘

‘ ‘
‘‘
 ‘‘ ‘‘‘‘

‘


‘%‘ ‘
‘‘ 

‘‘
‘ 
‘
 (‘‘
 ‘ /0‘ 
‘ 

‘
‘  
‘

‘ ‘ 
‘  
‘ 

‘
V              
  

‘ ‘
‘

 ‘  

‘ 
‘ #  ‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ ‘ /‘
‘ <‘
‘ ‘2‘
‘‘
‘‘ ‘ ‘#‘
‘‘
‘
‘
‘ ?
 ‘ ‘ 
‘ ‘ "
‘ ‘ 
‘
‘
‘ )

‘ 

‘

  ‘
‘ 

‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘
 

 ‘ ‘ ‘

‘

‘ 
‘ ‘  
‘ #

‘ ‘

‘ ‘  ‘ ‘  ‘   ‘  ‘ ‘
‘ ‘


‘ ‘  ‘

‘ 
‘ ‘  
‘ #‘ ‘  ‘ ‘
 ‘ ‘  ‘
‘ ‘  ‘  ‘‘ 
‘ „‘   ‘
 ‘ 
‘ ‘  ‘ 



‘ 
‘
 ‘  
‘ 
‘ /0‘


‘ 
‘ ‘ ‘ H
‘ 

‘  
‘ ‘   ‘
&


‘‘ ‘
 ‘
 
‘

‘

4     ‘
#

‘ 
‘ ‘‘
     
  
   ‘
‘‘
‘

‘‘ ‘ 
‘ ‘
‘(‘+'
 ‘# 4‘
‘&.‘
#
  ‘‘(‘‘
"
‘‘'"
‘ ‘ ‘


‘

‘ ‘
 
‘ 

‘
‘V        
  
   V < ‘‘ V 
   
   
‘"
‘"


‘
‘
‘
 ‘

‘ ‘
!‘‘

‘ 
‘‘
‘ 
‘‘

‘‘



‘
„
‘
‘‘
‘

‘‘
 ‘ 
‘‘   

4  

 
   
 

  V  
          
     

    
  (         
4    
        ‘
?‘ ‘ ‘ ‘ ‘  
‘  ‘ 



‘  
‘ ‘ ‘ ‘
&))U‘ ‘ 
‘ 
‘




‘ ‘ 
‘ 
‘
)


‘
‘
) ‘ 
        
           )

‘
 ‘
 ‘ 

‘ „‘‘

‘‘
‘‘‘
 ‘

‘‘‘‘

‘

 ‘‘ ‘„
‘$)‘‘‘„

‘‘
‘  ‘
‘
!
‘ ‘ 
 ‘ B
B‘ ‘

(‘
‘  ‘  ‘  

‘
? ‘ ‘          
‘ ‘ ‘ 

‘ '"
‘ ‘
 
‘ )

„‘  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ 
‘
 
‘‘

80‘

‘ ‘



‘    
 
     
           
*    
  




  
 
  9 ‘) ‘‘
!
 ‘9‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘‘
‘

‘‘‘ ‘

‘ ‘  
‘‘
‘) 

‘

 ‘
     )$ ‘
?‘‘
‘
‘ ‘
‘
‘ ‘‘‘‘
‘
 ‘ ‘
 ‘‘‘
‘
‘

‘‘‘

‘3
‘

‘ (        
  V ! 
;         
   
   


 ‘ 
‘‘# >‘
   ð 
 
ð
    #

  

 


ð 
 
ð 





 
ð 



  

 

   
  





 



ð& ð

 
'

ð
  ð 3ð &

 




  
ð ð 
 
 ð

 

 
 ð



  


#

&


&
'



   &

$ð
 
 
 
   &
ð 

      

J+‘‘3


‘%‘612‘‘8-.‘
(  
‘
‘ ‘ ‘

‘ ‘‘„

>‘2


 


' 
  ð

 
 
ð


 ð 

 


  .&

# *    

 ð 
    

ð

  -




ð
 
@
  
     -###A -p

ð  ‘ <‘ ‘
3


‘%‘65‘‘-20-25.‘
'  ‘‘

‘
‘‘
3
J‘ 
 >‘ðð
 
ð




  
 ðð 


  
ð
 



 
 +?‘
‘,‘< ‘0-.‘


          ‘
9
‘ ‘<  ‘#3 
‘‘618‘‘ ‘' ‘ ‘
‘



‘ ‘ ‘
 ‘ð*

  

 

   
>K
,ð‘
‘‘
‘ 
‘
‘)


‘


‘‘‘ ‘


‘


‘
‘‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘
3‘


‘ 
‘‘

‘
‘‘ 
L‘‘   
‘ ‘ 
‘
       
         
   

 

  
 K   

       <‘  ‘
‘ ‘ 
3‘ 


‘ ‘

‘
‘

‘

‘&
‘
‘ 

‘‘‘ ‘

‘  
‘
3
‘
‘‘,
‘ ‘‘‘
  ‘ ‘)
‘
‘

‘

85‘

‘   ‘ 


‘  
‘ # 

‘ 
‘  ‘ 1‘  ‘ +‘
‘‘‘ .‘

 ‘
‘
‘
‘"


‘
‘ ‘9// (V   
‘‘ ‘‘‘


‘    ,,9//   <‘
‘ 
‘
‘  ‘ ‘ ‘ 
>‘2   


  

    




 -F
/#



 



 
  



 

ð


  
 
















 

    


 
 




ð




0 



 

 3
  
 ð    1 
   ð #""" 

 

ð! J‘
 
‘ ;‘ 
‘
‘ 9 
‘ ‘  ‘ &  J>‘

 F


 $ð 


 ð 
ð






ð  #0
 
 




     
# #**‘ F    
ð  


99 

 
   ð      
 
   


F
#0
 







 ð 
   
  


 
   &
# 
     
  
 
  
 ð
&
ð


ð


ð



 #,‘
 ‘
‘ 

‘ ‘ ;‘ 
‘ 

‘ ‘ BJ‘ ‘ 
‘
& ‘
‘ 
 ‘

‘ 
 >‘&**1‘




 
 &





 
 ‘
p

 

ð      
 
$

ð    
 
 K

 # 
 &    +  BB     


 ð



 
 
#‘
4   

   ‘
 ‘‘
‘

‘


 ‘
‘ ‘‘

‘‘
‘‘

‘#
 
‘‘
‘% ‘
‘ ‘
‘3
‘‘ ‘
‘ ‘

‘
 
‘ 
 ‘‘ð
‘ ‘+‘  ‘
‘‘‘ ‘ ‘‘

‘

‘ <‘
‘ 

‘  ‘ 
‘ 
‘

 ‘ 
>‘ &;‘
!$9;‘$<‘„H ‘ ‘‘& ‘

‘'„<‘<‘)
‘
3‘ ‘  
‘  

‘ 

‘ 
‘ 
 ‘ )
 
‘ I


‘ 
‘
!
‘
 ‘


‘
‘ ‘ 

‘

‘
ðð
  


ð  


 
  

 



ð   ð 
 

      

ð 0    A     #

 



 ð



  

ð





02 

 

F
# 
 







 
     

 
   









#   #




 #0 



 
  

ð
J 
 
ð 
 
#

 

ð
 

 
‘

81‘
   
# 





 
   


 





 



 
 

 

 
ð 
  

    

 
  


 ð 



#



ð


  
 0#       ‘ 
 ***‘ 

#0
 

  ð




$,#‘
#‘

‘" ‘ ‘"

‘&
‘M‘‘  ‘"

>‘ 7
*
#


4
 &'0
pp047ðpp0ð
 ###
 
4 '0ð 
  p
'C.



' 


   

E,#‘
#
‘
‘‘ ‘‘3
‘

‘
‘‘?

‘‘ ‘

>‘ðð
&
ð 
*
ð


ð

 4,
‘ ‘„  >‘C0

 &ð 
  

 
 
#   ð0

# 


ð   

ð  
   
  
   
 

 )

#### &

OO,#‘
%

‘ ‘ ‘
‘‘
;‘
‘
‘ ‘  

‘+$
‘#

.7‘
‘
‘99
‘‘
 ‘
‘ ‘
‘‘?

 ‘
‘% 
‘,


‘
‘
‘

>‘   
,#?

‘ ‘  H„
‘ „‘ 
‘

 ‘
 ‘ ‘   >‘ %*2‘ 
  #   &
 G 


&




#0 -*
/  '  &&  ð 
 

&& ð
 ð 
 # 
&  99
 
 ð
 
  


   
  
,#‘
       
      ‘ ‘



‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ H  5‘ < 
>‘ððð 
   
$ 4

  4### 4

 &
ð



 

J

ð

  


 #,‘
‘

‘
‘‘
‘ ‘
X 
‘ 
‘
 ‘
‘ ‘ðð> 
 
 



  


&ð     
    
ð 


 &'
ð
  4> 
 
 &
 
' Cð   
  4E 

 ' CJ
 
 
 

ð
994E‘
  
ð 
  
     
ð   


 
# 
 
;
'
CG  
 
 
ð

4E,‘
&
‘
(

‘#‘‘ ‘ 

‘‘ ‘‘( ‘ ‘‘

‘
‘‘ ‘
‘ ‘ 
‘
 
     

  
     
ðð



 


 O


ð      V

  
    $  ‘


‘


‘‘
‘ )
‘
‘ ‘

7% 
‘<9„;<'‘

„‘'<;‘„9<‘„‘

‘„ ‘

‘
‘
 ‘&
‘‘‘ 
‘  ‘ 
‘‘M+  ‘3
‘
 ( ‘
‘
 ‘‘‘ ‘‘
 ‘ ‘‘ L‘
88‘
‘
   4,' ,+!
      
  
 %A


 


ð
ð

 
 
 

6

0


   

  
ð 
     9 
#
 

  

ð 
2 9

 ð


&


$
#
 
 
ð
   ð
 

 9

 





,#C‘
$3

 ‘ '
‘ > 99ð 

‘ ‘  
‘‘ 3
‘ ‘/8>‘ 
 
  ð   ð 
 

   

 &###
 ð 
  



ð 


$




 &
### 
 3

  
 ð  
   
 
 
 J 
    

 ###, +&
‘ %

‘ ‘  ‘ ‘

‘ 

  ‘  ‘ ‘ 
 ‘ 

‘
‘ 
  ‘
 ‘„
I
‘
‘  ‘



E.‘
„

‘‘
‘ ( ‘

 ‘‘

‘
‘‘
‘
< 
‘ 

‘  ‘

 ‘     
   

                  
     $ 
 
 
  

 %  $‘

86‘
 4 4
 

V ‘
C‘ !‘ ‘‘



F'N

 F< 

 ‘
 



61‘
C‘Q


‘ 
)‘‘
5
&
 >
 & 
0 <‘
>
&
&
F 0  O9U65‘
C‘
 ‘ 


‘
C‘9‘ ‘‘
 
;‘6
C‘




AG!J‘
C‘
‘‘p

K 
p
602‘ *
C‘
  ‘
‘‘

<



  60‘
C‘%
‘%
)‘‘

‘
C‘ "‘%

‘%‘‘0 




;‘6-
C‘)‘%U=‘ 


   &

;‘65-‘
C‘ ‘„‘%"‘‘*






6-0‘
C‘??‘%‘‘7

 
7
ð61‘
C‘??‘%‘‘
 
7
‘
C‘??‘%‘‘) 
5
&

656
C‘?9‘„ ‘‘
)

6-‘
C‘‘& ‘‘    
601‘
C‘„
‘& ‘‘ 5
&
‘
C‘,<‘&
 ‘‘ 

 







628‘
C‘‘&)‘‘p 

*

;‘6/1‘
C‘„
 ‘&) ‘‘* 








;‘122‘
C‘U‘&)
‘‘
‘
&

  &6-8‘
C‘,‘%‘
‘‘> $

&
&




‘
#)
 )
‘600‘
C‘!‘!  ‘‘7

 &
&
65/‘
C‘„9!
‘p
 K
& 
 

 


‘
655‘
C‘& ‘!‘‘7T
658‘
C‘„ ‘‘ 

;‘650‘
C‘ 
‘‘p


$<<<‘
C‘ ‘ )

‘‘


2
*

65/‘
C‘9‘?
‘‘>


  


  
606‘
C‘?

=‘Q?‘‘



861‘
C‘'‘?
 ‘‘  ‘
N

& 
p&0 ‘
C‘9
 ‘ ? ‘‘p   

 ;‘86-
C‘ )‘?‘‘


* ‘&
&
656‘
C‘9‘'‘ ‘‘    & 
61‘
C‘?
‘,‘E‘‘5
&



62‘
C‘ )‘E  ‘‘  ‘7 
625‘
C‘ "‘E
)‘‘ 
  
 


  
85‘
)‘QU„OU
I(G
‘C‘
 F



F<#p

‘
  

‘
i ‘'
‘‘5
&



‘

6‘
‘?‘)‘' ‘‘" 
0 


 

‘





65‘
‘Q


‘'

‘‘p
 
 6/1‘
‘B'
 ‘‘  

  4<N
F




F‘
M60 ‘
‘Q„#=  

ð 
  
;‘68‘
‘)
 ‘9 ‘‘p

  &
76-‘
‘&‘9 ‘‘*


K

 0 



* 855‘
‘,‘) ‘9 ‘‘

 
F265‘
‘#)

‘„)‘‘
 F




 
65/‘
‘
‘‘
 )‘O‘#
‘
‘ ‘‘p

ð6‘
‘
‘
‘

* H p(' 
682‘
‘ 
‘*


;

‘
‘!
‘;
 
‘# )‘‘* 
‘
‘<'
 ‘‘

##> 
 
‘625
‘$


‘‘. 
,& ‘6/1‘
‘'<
‘‘MK
.

A%65‘
‘# 
‘‘6
ð
@ #
‘611‘
‘,&‘
 ‘‘
;.
#‘
‘(#(
99 
D




)

68
‘?<%‘?  ‘‘*


65‘ ‘
‘<<‘9 ‘‘
& 
 ‘
‘& 
‘ "
 ‘‘ ‘
‘&

‘‘

*

;*

;
‘  ‘‘ & 
;0


 
ð‘
‘$<‘,
‘‘ 

$

$

„
‘<601‘
‘!‘%
‘‘M




 

 ‘
‘<‘  ‘‘p
 
 61‘%
‘$‘#‘‘6 



‘
‘ ! 
‘‘
> 

6-
‘‘‘+

#
%"  ‘610‘
‘#% ),

‘0 &
 '"
‘65‘
‘!‘! )U‘‘
 



 



 
i„
‘60/‘
‘#‘;)
‘‘p
5
&
i‘


‘#
) ‘
9


‘621‘%‘
‘ ‘!‘' ‘‘



 
‘!‘
‘
  ( !610‘
‘5
&

‘
‘*


 
 
‘%=)‘‘?‘‘ 


  %
‘80-‘
‘ 



 ð‘
‘, ‘#
 ‘‘0)U07ð


:ð

:‘
 @


:>Fð# ‘6-2‘
‘
>

 

 ‘„
‘
‘&

‘%

3‘
,) 
‘,))‘‘*




# V 
66/‘%‘
‘    
>


6‘
‘
 


%

‘

‘ 
‘9‘
%66-‘‘& 
‘
!
 ‘*p

0




%615‘
-‘#‘$‘$ ‘‘. 

 !
618‘
& ( ‘
‘Q
)
‘% )‘‘
 ‘
‘
 ‘‘>

,)
‘‘„‘‘5
&‘
‘!
‘
‘„


‘‘5
&


68%,‘„


‘

 

 
)

‘‘
 ‘615‘
‘> 

 ‘#


‘61‘
‘?$?‘‘>

  


'



‘‘
6-8‘„‘' 

‘ 
‘
‘,))‘;
 ‘' ‘‘*
 

(
‘
‘9 ‘!

 ‘‘ 

F
‘‘
‘# ‘‘p#(
>ð
  4
‘
  

‘,

‘ ‘3 

‘!‘‘# I83
‘‘0





A

‘
‘5


  ‘<
‘,#
‘ ‘'
 ‘‘)A
!""‘
‘„
‘9

‘‘0
 

'
868
‘‘;‘‘

 
 
‘%,‘
‘
‘‘

68/‘%,‘
‘„

‘?‘‘&
 
 
‘;‘,

‘‘%,‘66-‘
‘!)5‘E)
‘‘%

‘‘7p(0)
0 F-‘ ‘
‘

‘&
‘‘
 
‘
‘%‘&‘‘0

‘)‘'U ‘‘* 

    

‘ "‘# ‘‘(
 


668‘
‘$
‘E)‘‘*

W ‘
‘




:
#
‘880‘ )
‘‘„=‘661‘
‘;
‘

‘
 >‘
 ‘ 5
ð‘
  ð


ð*
p
ð‘

6/‘
 V*
 
‘

5 J  !  ;‘
V          B 
‘
V   ',‘

V 
V7    

0*;

 ''‘
!

‘ P‘   H‘
JL
+@
„

 ‘‘‘ H‘- ‘
9 )

‘‘#
H‘ ‘‘ -8‘
‘‘‘

J‘‘‘ ‘ ‘ -8‘
X‘‘
‘‘


‘
 ‘ ]7‘
H
J ‘ -6‘
# 
 
‘‘‘ ‘‘ 2‘
;

‘
‘‘
‘3
‘<‘‘ ‘ ‘‘##############H1‘

‘

‘
I
‘3
‘‘
‘
 ‘‘


‘
‘ ‘2-‘
# ‘  
J‘  ‘‘
22‘
‘ ‘  ‘

 ‘  ‘20‘
#  ‘
 ‘‘!(‘  
‘
3‘
 ‘ ‘ ‘ ‘„„
‘ ‘25‘
‘)
‘‘

‘
‘ ‘
  ‘,
‘‘ ‘;
‘21‘
‘ 
‘ ‘‘
‘‘ ‘


 ‘‘/‘ ‘21‘
&

‘
‘ 

‘
‘ 
‘
3‘ ‘#
3
M ‘28‘
‘;

‘
‘‘
‘
‘‘‘I‘ ‘28‘
 5 
* 
  
$   ./‘
<'
 ‘‘  ‘0‘
<‘!
‘‘ ‘
(‘)
‘‘ ‘
‘ ‘0‘
&
‘‘
‘
 ‘ ‘‘
0‘
%&



‘
‘< 
‘‘‘‘9

J‘ ‘‘
0-‘
;

‘
 ‘\‘
3‘‘ %

‘ 
‘ 
 
J‘ ‘‘
02‘
&




‘‘
‘
‘‘‘‘
JL‘‘05‘
'‘
3‘‘<  ‘‘< 
‘ ‘01‘
„ ‘
‘ 
‘

‘ ‘>‘‘08‘
 1V  V 
V  9/‘
!Q
‘
‘ 
‘ ‘Y‘ ‘5‘
!‘ ‘9
‘‘
J‘ ‘‘ ‘5‘
  "

‘   ‘
‘Y‘ ‘‘ 5‘


‘
  ‘


‘9


LM‘ ‘J‘‘5/‘
% 

‘
‘‘ 
‘ )
‘ )
‘ ‘5-‘
„

‘  
‘
„‘‘
‘


 ‘


L‘ ‘‘‘  ‘52‘

‘
 
‘
‘
‘  ‘
‘


)HM‘ ‘50‘
% 

‘3
‘

‘ ‘ 
L‘ ‘55‘
„ ‘ 
‘%
‘‘
 
‘
‘ ‘51‘
')

‘
‘ 
‘ )
‘ ‘‘
58‘
%‘‘‘
‘
‘  ‘?
‘ ‘58‘
‘ >‘I9

L‘ L‘ 
LJ‘ ‘1‘
9


‘ 
‘ 
‘ ‘Y‘ ‘1‘
' 

‘‘ 
‘



JLM‘ ‘>‘ ‘‘
1/‘
 H‘

 ‘‘
‘ JLML‘ ‘1-‘
9


 

HH‘
‘ ‘1-‘
' ‘‘
 ‘
‘
3‘3
‘
)
„JLM‘ ‘12‘
;
‘
  ‘ ‘



‘
‘ ‘10‘


‘9
‘‘‘% ML‘ ‘15‘

‘‘‘ ‘
‘‘‘$
‘ ‘11‘
& ‘‘I



‘‘J‘ ‘18‘
 5
V *



2/ ‘
! 

‘
‘

‘ ‘8‘
 

‘‘S‘
‘
„‘L‘ ‘8‘
;


‘

 ‘‘‘(‘
 ‘L‘‘8‘
9

‘‘‘
‘


‘‘


‘L‘ ‘‘
8/‘
#

‘
 ‘
‘ ‘


„‘ ‘8-‘
;

H
 „‘‘

‘

‘

3
J‘ ‘82‘


‘‘ ‘

‘‘‘
L‘ ‘82‘
9


„)
‘

‘‘+###############80‘
%$
7

 

‘ ‘80‘
9

‘‘%


‘„ ‘+?


‘;



.‘‘H‘‘85‘
9#‘V‘‘„‘ ‘85‘
% *$ ‘‘ ‘ „‘
‘'‘A
J‘ ‘81‘
%)

‘ )

‘ML‘ ‘81‘

4
V6
4  V  III 23‘
 
‘‘
‘‘


‘
‘
J‘ ‘86‘
!

‘
‘,
‘
‘<
‘
3‘ ‘6‘
;

‘

„‘‘‘

‘

„‘ ‘‘
6‘
;

‘„‘7‘ I‘3
‘


 I‘ ‘6‘
;

‘
‘‘
‘<
‘ ‘ 
‘LL‘ ‘6/‘
?  %
 ? ' J‘ ‘6-‘
;

‘
„ ‘ 
L‘ ‘62‘
&„.‘ ‘ ‘‘
L‘ ‘60‘
&&‘,
 ‘
( 
‘

J‘ 

JL‘‘65‘
  
V 
V  
V  
32‘
„
‘

„‘‘‘9

‘
‘008‘ ‘ ‘68‘
<‘9
 ‘‘'‘#‘L‘ ‘‘
68‘
!
‘‘‘A
‘

‘‘>‘ ‘66‘
&‘ 
‘'‘‘ 
„‘‘ ‘L‘ ‘‘
‘
„ ‘„


‘„ ‘‘‘‘
,

‘‘

‘‘ 

( ‘3
‘‘ ‘‘
/‘
‘‘


‘
 ‘ ‘/‘
 ‘% 
„‘ ‘-‘

 


‘‘'‘ ‘
‘
‘
J‘‘0‘
'‘ 


‘„


‘

‘‘>‘‘5‘
# 


‘‘
‘  ‘8‘
& ‘„ 
‘‘‘ ‘#‘‘ ‘6‘
,

‘‘

‘  ‘
) 

LHJ‘ ‘6‘
H ‘‘ ‘
 ‘ 
‘A
"LL‘ ‘‘
 $ 
 *

V
 
*  I,,,‘
9 
‘ 
„‘‘
„‘3
‘


‘ ‘‘
%
 ‘

‘ 


T‘‘


 ‘9###ð/‘
62‘
 9(.‘
 ‘‘ ‘‘‘V‘‘ 
‘ -‘
&VP‘

‘77L‘‘‘‘‘‘CC‘‘H‘ C‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘

-‘
„
PP‘‘‘PV ‘.‘‘

=Z'‘‘‘ 2‘
„‘‘‘
‘ ‘
‘/‘
‘‘ML‘ H‘
‘I‘
^‘ ‘ ‘ 
 ‘)
(

ML‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
5‘
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
 ‘'‘‘‘1‘


‘V‘ ‘‘$
‘‘
‘9

‘L‘ 8‘
‘‘

) PN‘‘


‘ ‘ ‘ ‘ ‘
6‘
  V  V*

*
V

*   ,-,‘
;
‘77‘ ‘ >‘ ‘ ‘ &‘ ‘‘ /‘
9

‘‘
‘



‘
‘ ‘ //‘
?
 
 
‘\‘?
 ‘ 
A
" ‘ ‘/2‘
!
‘

‘' 
‘„‘‘' ‘/0‘

4 
45
 ,-2‘


‘‘
 ‘


‘ ‘
‘ ‘/8‘
<  ‘‘ ‘‘3
‘  ‘
‘ ‘/8‘
'
‘„‘ ‘



‘‘ 
L‘ ‘/6‘
,I

‘‘ 
 „‘ ‘%


‘ ‘-‘
  ‘‘

 ‘%‘ ‘&

‘ML‘ ‘-‘
;

‘
‘‘‘
‘

‘ML‘‘-‘
 $JLL ‘ ‘3################################ #-/‘
' ‘„
‘‘<„„‘„ ‘+%„.‘ ‘--‘

‘‘ ‘‘1‘<U 
‘ML‘ ‘‘ --‘
<
‘ 
‘ ‘‘‘ ‘0 
‘ ‘ -2‘
<
‘#„‘
‘ ‘'„

‘ ‘ ‘ -0‘
4 4
 V

   ,'4‘
!
‘ 
‘
‘$ )
‘
‘
 ‘'
( 
‘‘-1‘

‘)‘‘

‘I
‘

‘
 L‘ ‘-1‘
,
‘!
‘
‘ ‘‘>‘ ‘-8‘
9

‘‘‘„3‘
‘%

‘ ‘‘ -6‘
,


‘ ‘H
 
‘
‘‘‘#3
3 ‘ ‘
-6H ‘
' ‘„9
 ‘9
*
‘ ‘2‘
!‘
-‘
7‘!
‘!!
‘ ‘2‘
%
‘ ‘%„ L‘‘>‘ ‘2‘

‘>‘A
"‘\‘&)
 ‘L‘ ‘ 2/‘
,

‘‘„ 
‘ ‘  

‘ ‘2-H‘
‘<
‘&
 ‘
‘;‘‘‘
L‘ ‘20‘
'
‘‘„„
‘2‘
‘
‘# 
 ‘,
‘L‘ ‘25‘
 
 1    Ã  ,+2‘
<

‘‘


‘
‘& ‘ ‘28‘
& ‘6‘!

‘‘*‘ ‘28‘
5‘
‘‘



‘
‘M‘ ‘ 26‘
9


‘‘%#„


‘



J‘
„‘‘
‘

 
J‘0‘


‘‘!
 ‘IH]‘‘@‘ ‘0‘
&
 

‘"

‘
‘0‘
#

 ‘'‘#‘ ‘
)


‘‘‘ ‘ (
‘0/‘H‘ ‘ ‘

 >‘ ‘‘‘A
" ‘LH‘ Y‘02‘

 ‘A
"
‘
‘‘  ‘02‘
&
? ‘
‘ ‘ 


 
‘ ‘J 00‘
„>
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 60‘
 &
‘‘$
 ‘
)
(

‘p################################ #########05‘
,

 ‘L ‘ ‘
‘05‘
  ,

V
   ,.2‘


‘ 
‘E ‘‘ 
‘ ‘

‘ ‘ 08‘
E ‘‘
3‘
‘<?LL‘ ‘08‘
#


 ‘‘
 ‘‘ ‘ 
„‘‘5‘
„
‘$)‘‘‘‘
‘
‘
‘
‘)

M ‘ ‘5‘
„ ‘


 ‘‘@‘ ‘5‘
E ‘‘
‘ ‘ „‘ML‘ ‘5/‘
& 
‘‘
‘
‘ ‘5-‘
< 
‘

 ‘‘
‘

‘ ‘52‘

‘‘ ‘9
‘
‘L‘ ‘52‘
#
 

‘

 ‘‘
‘‘


‘ ‘ 50‘

‘‘
‘& ‘<L‘ ‘55‘
#( 

‘‘

‘„  ‘58‘


‘

‘ J‘‘ 
‘
‘ ‘56‘
'
‘
‘‘ ‘



‘

‘ 

‘  
‘ ‘‘ 1‘
 
*5,4
 ,4-‘

‘

‘
‘


I
‘
  ‘‘ ‘ L‘1/‘
„)= ‘‘„‘% (L‘ ‘ 1/‘
#‘;„‘‘‘‘
‘‘

L‘ XX‘‘ ‘1-‘
;

‘
‘
‘
‘  
‘$LL‘‘‘ 1-‘
!
 ‘ ‘
‘‘

‘‘ ‘12‘
#

)

‘3L‘‘X######################### 10‘
!‘3
‘ ‘„‘
‘ ‘10‘
#

 ‘! ‘\‘„
 ‘
‘%

‘ ‘‘ 15‘
!
‘<  ‘;‘‘ ‘
‘ 
‘  ‘‘11‘
„ 


‘ IH M_C‘‘C‘ ‘18‘

 
‘" 
‘XX‘ ‘ ‘18‘
9
 ‘<<‘‘/‘

‘ ‘16‘
?
‘'
‘?

‘
‘&

LL‘ ‘8‘
$ )
* 
‘‘9
 ‘

‘‘‘ ‘ 8‘
 
‘M
‘
‘‘
I
‘ ‘
M‘ ‘8‘
„ H‘  ‘
‘
 ‘ 
‘& ‘ ‘8‘
A

‘‘ 
‘
 ‘‘‘ ‘>‘ ‘8/‘
&
 ‘'‘
‘& ‘,
‘‘ ‘8-‘



‘
‘
‘ 
‘  ‘82‘
‘


‘
‘‘


‘‘"
‘L‘ ‘82‘
„
" ‘
‘%
‘)‘ ‘
‘ ‘80‘
',

‘ 
‘‘ ‘‘

JL‘ 85‘
„ ‘$
 
‘‘
‘

‘




‘‘85‘
%

‘‘ 

‘#‘
‘9

‘‘H‘81‘
4   ,3/‘

65‘