Cuprins

Din partea autorului…………………………………………………………… 1

1. Putina teorie şi cerinţele de bază pentru un invertor de sudura ……………...2
2. Tipuri de convertoare de înaltă frecvenţă, cele mai
frecvent utilizate pentru construirea de invertoare de sudura. ............................5
3. Cross Bridge, sau convertorul cu un singur tact si iesire directa ...................11
4. Half-bridge invertor push-pull cu PWM, rezonant, cu drosel de imprastiere.16
5. Full-bridge invertor push-pull cu PWM, drosel de împrăştiere, rezonant.......27
6. Alegerea tranzistorilor de putere ....................................................................39
7. Idei de proiectare şi variante de lucru in punctele cele mai importante..........41
8 Protectii utile si circuite de”pornire la cald”,”antilipire”si „aprindere usoara”45

9. Parametrii miezurilor de ferita.........................................................................50

10. Exemple de circuite imprimate si amplasare componente ............................51
Bibliografie...........................................................................................................55

Din partea autorului.

Aceasta carte este o extensie logică şi o completare la prima mea carte - " Invertor
sudura- e simplu" Acolo veţi găsi răspunsuri la cele mai multe dintre problemele
cu care se confruntă constructorii de invertoare de sudura in regim de “home
made”. Şi dacă prima carte a fost aproape în întregime dedicată invertoarelor de
sudura in regim rezonant,in aceasta carte, voi încerca să surprind şi să descriu
întreaga gamă de invertoare de sudura, incepand cu cele mai simple si terminand
cu o sursă puternică rezonanţă”Half bridge”! Pe parcursul anului trecut, după
prima mea carte şi publicarea pe internet a proiectului de invertor de sudura
rezonant , am primit sute de scrisori cu întrebări şi sugestii. Toate scrisorile au fost
analizate cu atenţie de mine, soluţiile tehnice verificate în mod repetat in practica,
şi numai după aceea, trimise catre tine, dragă cititorule,- instanţa de judecată. Toate
textele sunt prevăzute cu scheme electrice detaliate şi desene.
Sunt date formele de undă în punctele cheie, dezvoltate şi testate în practică
tehnica construirii de aparate de sudura cu PWM, MFP şi control al curentului şi
tensiunii de iesire. Poate că am omis ceva, sau nu am descries suficient procesele
ce se petrec in aceste aparate, dar cum se spune - nu există nici o limită pentru
perfectiune.
Cred că această carte poate fi utila atât pentru constructorii cu experienţă ce vor sa

1
experimenteze noi sisteme de convertoare de putere, şi pentru cei care au doar de
gând să se apuca de treabă în domeniul electronicii de putere. Încercaţi sa invatati
din greselile altora , din experienta altora, şi foarte curând veţi observa că succesul
este întotdeauna mai mare decât înfrângerile şi dezamăgirile!
Le multumesc tuturor celor care au trimis scrisori cu observaţii şi sugestii,
rugaminti sau injuraturi, sau doar un simplu semn de atenţie. Faptul că aceste
scrisori au fost scrise, arată că munca mea nu a fost în zadar. Vă mulţumesc
tuturor!
Mult noroc!
Autor, proiectant, inginer, electronica VY Negulyaev, Kiev, 2006

1. Putina teorie şi cerinţele de bază pentru un invertor sudura.

Mie, ca multora dintre voi nu-mi place teoria. Dar pentru a intelege principiile de
construcţie a surselor de tip invertor sudura , trebuie sa va prezint cateva procese ce
afecteaza arderea si sudura cu arc. Sper ca acest capitol nu va va afecta dorinţa de a
citi până la capăt. De aceea voi fi scurt şi imediat voi începe cu caracteristicile
curent-tensiune a arcului. (VAC)

Curentul de sudare(A)

Figura 1 prezintă caracteristica curent-tensiune a arcului, în general. Dupa cum se

poate observa la curenţi mici, de exemplu la 80A caracteristica arcului este
puternic cazatoare, sau mai explicit ,odata cu cresterea curentului de sudare
,tensiunea scade. Aceasta este o proprietate foarte interesantă a arcului, care poate
şi ar trebui utilizata! Pe baza graficului de mai sus se poate trage o concluzie fără
2
echivoc – cu cat este mai mare tensiunea aplicată la electrod, cu atât mai uşor este
procesul de aprindere a arcului, arcul va arde la un curent mult mai mic decât în
cazul în care vom încerca să-l aprindem într-o secţiune dreaptă de VAC! In scopul
facilitarii aprinderii arcului ,au fost folosite oscilatoare si diferite dispositive de
crestere a tensiunii de iesire a invertoarelor de sudura.Tensiunea standard de iesire
in gol pentru invertoarele de sudure se incadreaza intre 70V si 95V ,si depinde
numai de constructia ridicatoarelor de tensiune. Sursa principală are de obicei o
caracteristică uşor cazatoare cu o cadere abrupta la sfarsit ,limitata de curentul
maxim de scurtcircuit .Forma aproximativa a caracteristicii VA pentru invertorul
de sudura trebuie sa arate ca in fig.2. Aşa cum vom vedea tensiunea de ieşire
marita asigură aprinderea usoara şi menţinerea stabilităţii arcului electric in toate
regimurile de lucru. Cu o astfel de caracteristica VA de invertor de sudura ,este
uşor de aprins şi ars în mod constant electrozi de toate mărcile, inclusiv electrozi
pentru sudarea otelurilor inoxidabile, metalelor neferoase şi fier.

Aşa cum am spus mai devreme, în Figura 2 este prezentata caracteristica

aproximativa VA, intre teorie şi practica pot fi diferente mari, dar în mod ideal, ar
trebui să se încerce să se obţină o caracteristica similara de ieşire a invertorului.
Am considerat doar secţiunea de caracteristica pentru curenti mai mici de 100A,
dar este vorba de masura in care forma caracteristicii din aceasta zona va
imbunatati stabilitatea arcului, şi ca o consecinţă, calitatea sudurii.
Deci, am formulat prima condiţie a unui invertor de sudura- o caracteristica VA
puternic cazatoare. Acest lucru este necesar, în cazul în care nu este îndeplinit,
atunci vom obţine cu greu o serie de opţiuni pentru o sudura de calitate.
Luaţi în considerare următoarea secţiune a VAC a arcului, care începe după 80A, si
3
se extinde la aproximativ 800A. Pe aceasta portiune curba este stabilizatoare de
tensiune, ca locatie, este cea mai potrivită pentru transferul de metal topit de la
electrod la produsele sudate. Tensiunea arcului în această regiune nu depinde de
curentul aplicat, ci depinde numai de lungimea arcului. Valoarea acestei tensiuni
poate fi calculata prin formula:
UD = a + b * L
în care: UD - tensiunea arcului, V;
a - coeficient, care exprimă suma căderilor de tensiune pe
anodul şi catodul arcului, care nu depinde de lungimea arcului;
b - căderea de tensiune medie pe unitate de lungime a arcului, V / mm;
L - lungimea arcului in mm,. Pentru electrozii de oţel in medie a = 10V şi
b=2V/mm. Reiese ca, tensiunea arcului de lungime L = 4mm, este:
U = 10 +2 * 4 = 18V.
La presiunea atmosferică, electrozii de sudura in arc ,de metal, ard bine la o
tensiune de 18 - 28V.
Acest lucru va fi următoarea cerinţa la sursa noastră. În toată gama de lucru, de la I
= 80A la Imax, tensiunea ar trebui să fie nu mai mică de 18V, precum şi pentru
stabilitatea sa sa nu depaseasca 22-24V! .

Acum gândeşte-te la cea de-a treia portiune a caracteristicii VAC, secţiunea din
coada VAC a invertorului de sudura. . Acest segment de curba este foarte
important pentru un arc stabil,pentru limitarea curentului de scurtcircuit , pentru a
limita puterea invertorului, pentru functionarea în siguranţă a switch-urilor de
putere!
In diferitele modele de convertizoare ea se formează în moduri diferite, şi, în
consecinţă, are o pantă diferita. Într-un invertor cu PWM, limitarea curentului
maxim prin switch-uri se face prin sistemul de operare, ca traductori folosindu-se
transformatoare de curent. La atingerea curentului limita,un impuls din
transformatoarele de curent,ajunge la intrarea regulatorului de curent din unitatea
de control, care taie impulsurile de comanda la switch-urile de putere.Pe
oscilograma aceasta apare ca o ingustare a impulsurilor de comanda.Cu cat creste
sarcina cu atat mai mult se ingusteaza impulsurile de comanda. Tensiunea de ieşire
începe să scadă, deşi curentul creste. Panta caracteristicei depinde de timpul de
reactive a controllerului la schimbarea sarcinii. Pentru invertorul rezonant, această
secţiune a VAC este dotata cu o pantă mai blânda, amploarea acesteia depinde

4
numai de calitatea circuitului resonant,si cu cat aceasta este mai buna ,cu atat mai
abrupt este aceasta panta. După cum puteţi vedea ,dacă unitatea este configurata
corect, nu aveti nevoie de regulator de curent! Limitarea puterii se va realiza în
mod automat. Prin urmare, se consideră că convertoarele rezonante, nu se tem de
regimul de scurtcircuit! Şi este adevărat!
Si iata ca am stabilit si cea de-a treia cerinţa principală - limitarea curentului
maxim prin switch-urile de putere! Aceasta este cerinţa cea mai importanta!
Aceste trei condiţii trebuie îndeplinite fără greş!
Toate celelalte cerinţe pentru sursa de sudare nu sunt atât de importante, dar ma
simt obligat să va spun despre ele. Acestea sunt: a) de securitate- sudorul trebuie să
fie sigur că nu va fi expus la o tensiune periculoasa pentru viaţă;
b) disponibilitatea protecţiei faţă de regimul de scc. pe termen lung ;
c) protecţia împotriva supraîncălzirii pieselor de putere;
d) protecţia la umiditate şi praf;
d) disponibilitatea de aprindere şi stabilizare a arcului.
Cred că acest lucru este suficient, deşi sudorii firmelor străine au o varietate de
moduri suplimentare, care fac viaţa de sudor mai uşoară . Dar asta este altă
poveste, noi luam in considerare acum doar partea de putere, vreau să spun
,convertizorul de inalta frecventa, deoarece de modul cum este construit
acesta,depend specificaţiile tehnice ale dispozitivului, adică puterea, gabaritul,
greutatea.
Capitolul următor va aborda tipuri de convertoare cel mai frecvent utilizate ca
surse de energie pentru sudare.

2. Tipuri de convertoare de înaltă frecvenţă, cel mai frecvent

utilizate pentru construirea de invertoare de sudura.
Cel mai adesea,in construirea de invertoare de sudura, se aplică trei scheme clasice,
cum ar fi convertoare de înaltă frecvenţă: Half Bridge, Cross Bridge şi Full Bridge.
Subcategoriile de Half Bridge si de Full Bridge, sunt convertoare de rezonanţă. În
funcţie de sistemul de control al parametrilor de ieşire, convertoarele sunt cu PWM
(latime puls), cu MFP (control de frecvenţă), cu reglare de fază, şi combinaţii ale
acestor trei. Toate aceste tipuri de convertoare dispun de propriile lor avantaje şi
dezavantaje.
Să începem cu un PWM Half Bridge. Schema bloc a unui astfel de convertor este
prezentată in figura 3.

5
  

Fig.3
 
Aceasta este cea mai simpla familie de Convertor cu dublu tact, dar nu mai puţin
de încredere. Dezavantajul acestui sistem este că tensiunea aplicata pe înfăşurarea
primară a transformatorului de putere este egală cu jumătate din tensiunea de
alimentare. Dar, pe de altă parte, acest fapt este un avantaj, aveţi posibilitatea să
utilizati un miez de dimensiuni mai mici, fără teama de a intra în regim de
saturaţie. Pentru un invertor de mică putere (2-3 kW), acest convertor este foarte
potrivit. Cu toate acestea, controlul PWM necesită o atenţie deosebită atunci când
montam circuitul de putere,pentru comanda tranzistoarelor de putere trebuie
montate drivere. Tranzistorii din Half Bridge lucreaza intr-un regim greu de
comutare, astfel ca impulsurile de comanda au cerinţe crescute. Trebuie să fie
prezent "timpul mort" între impulsurile antifază , lipsa pauzei sau insuficienta
precizie privind durata acesteia, duce întotdeauna la o circulatie de curent de
scc.prin tranzistoarele de putere. Consecinţele sunt previzibile - tranzistorii de
ieşire se ard.
Un tip foarte promiţător de convertizor Half Bridge este cel in rezonanţă . Schema
bloc a unui astfel de Half Bridge este prezentată în figura 4.

6
 Fig.4
 
După cum se vede din schema bloc, Half Bridge-ul rezonant jumătate este mult
mai simplu decât un Half Bridge cu PWM .Este usor de construit un convertor cu
o astfel de schemă din cauza faptului că comutatia tranzistorilor se face la curent
zero sau tensiune zero.La asamblare inductantele parazite trebuie automat luate în
considerare, curentul maxim prin tranzistori este limitat de circuitul rezonant
Dr.rez .- Crez.. Curentul care circula prin circuitul de putere are forma sinusoidala,
şi aceasta inlatura necesitatea condensatoarelor de filtrare.Pentru comanda
tranzistorilor de putere nu sunt necesare drivere! Transformatorul de impulsuri
este suficient pentru a comuta tranzistoarele de putere. Calitatea impulsurilor de
comanda nu este la fel de importanta ca şi în circuitul cu PWM, deşi pauza
(" Timp mort") ar trebui să fie. Un alt avantaj, acest sistem permite eliminarea
protectiei de curent,iar caracteristica VA are o forma cazatoare si nu necesita
modificari parametrice. Curentul de ieşire este limitat doar de inductivitatea de
magnetizare a transformatorului si poate ajunge la valori semnificative la scc.,
acesta trebuie să fie luat în considerare la selectarea diodelor de ieşire, dar această
proprietate are un efect pozitiv asupra aprinderii şi arderii arcului! De obicei,

7
 parametrii de ieşire sunt controlati prin modificarea frecvenţei, dar controlul prin
modificarea de fază oferă avantaje mult mai multe şi sunt cele mai promiţătoare
pentru invertorul de sudura, deoarece permite evitarea regimului de rezonanta la
scc., iar gama de reglare a parametrilor de ieşire este mult mai larga. Ajustarea
fazei vă permite să modificaţi curentul de ieşire de la aproape 0 la Imax.
Următoarea schema – Cross Bridge. Schema bloc a unui astfel de convertor este
prezentată în figura 5.
Cross Bridge - un convertor cu un singur tact si functionare directa. Convertorul cu
aceasta configuratie este foarte popular in randul constructorilor de invertoare de
sudura cat si in randul radioamatorilor. Primele invertoare de sudura au fost
construite cu aceasta schema. Simplitatea şi fiabilitatea, oportunităţi ample pentru a
regla curentul de ieşire, imunitatea la paraziti - toate acestea atrag constructorii de
invertoare de sudura până în prezent. Aceasta cu toate ca neajunsul cel mai mare
al unui astfel de convertor este curentul mare care circula prin tranzistori,cerinte
inalte pentru impulsurile de comanda, ceea ce implică folosirea de drivere
puternice pentru switch-urile de putere , cerinţe ridicate pentru instalarea
circuitelor de putere, curenţii de impuls mari implica necesitatea unor condensatori
mari de filtrare la intrare, condensatorii electrolitici nefunctionand usor la
impulsuri de curent mari. În scopul de a păstra în tranzistori un regim normal este
necesara montarea de snubbere. 

Fig.5
8
Dar, în ciuda tuturor acestor neajunsuri şi a eficienţei mici ", Cross Bridge" până în
prezent este utilizat în invertoarele de sudura. Tranzistorii T1 si T2 operează în
fază, împreună se deschid şi impreuna se închid. Energia nu se înmagazineaza în
transformator , ci în bobina de ieşire a droselului inductiv. Ciclu de utilizare este
mai mic de 50%, de aceea pentru aceeaşi putere la iesirea invertorului este necesar
un curent dublu prin tranzistori.Detalii mai multe despre modul de lucru a unui
astfel de convertor vor fi prezentate pe un exemplu de astfel de invertor de sudura
real.Urmatorul tip de convertizor - Full Bridge cu PWM. Convertizor clasic dublu
tact! Schema bloc Full Bridge este prezentată în Figura 6.
 

Fig.6
Circuitul Full Bridge da posibilitatea de a obţine de 2 ori mai multa putere decat
Half Bridge sau Cross Bridge, atunci când, aceleaşi valori ale curenţilor şi puterilor
circula prin tranzistorii în comutaţie. Aceasta se explică prin faptul că tensiunea
aplicata pe înfăşurarea primară a transformatorului de putere este egală cu
tensiunea de alimentare. În consecinţă, pentru a obtine aceiasi putere de exemplu
ca la schema Half Bridge (unde tensiunea la transformator este egală cu 0,5
Ualim.) va necesita un curent prin tranzistori de 2 ori mai mai mic!
Tranzistori finali lucreaza pe diagonală, în cazul în care T1 - T3 sunt deschise, T2 -
T4 sunt închise, şi invers. Transformatoarele de curent monitorizează valoarea de
vârf a curentului care curge prin diagonal de inchidere. Reglarea curentului de
ieşire la un astfel de convertor se poate face în două moduri: 1) prin modificarea
duratei impulsului de control, lăsând neschimbată tensiunea cutoff, şi 2) prin

9
 modificarea tensiuniicutoff provenind din transformatorul de curent, lăsând
neschimbată durata impulsurilor de control. Ambele metode vă permit să obtineti
un curent de ieşire într-o gamă destul de largă.
Dezavantajele şi cerinţele la un convertor Full Bridge cu PWM,sunt aceleasi ca şi
la convertizorul Half Bridge cu PWM . (Vezi mai sus).
Si ,in sfârşit, sa analizam cea mai promitatoare schema de convertizor de frecventa
pentru sudura, podul rezonant. Schema bloc este prezentată în figura 7

Fig.7
Dupa cum poate părea la prima vedere, podul rezonant nu este mult diferit de
podul cu PWM, şi este adevărat. Practic, sa introdus în plus, doar circuitul rezonant
LC, conectat în serie cu transformatorul de putere. Cu toate acestea, introducerea
acestui lanţ schimba complet procesul de pompare a puterii. Pierderile scad, creşte
eficienţa, scade nivelul de interferenţe electromagnetice,se reduce sarcina pe
condensatorii electrolitici de intrare. După cum puteţi vedea aveţi posibilitatea să
eliminaţi complet protecţia de current, driver pentru comanda tranzistorilor de
putere poate fi necesar numai în cazul in care se folosesc tranzistori MOSFET cu
capacitatea pe poarta mai mare de5000pF . Pentru tranzistoare IGBT este suficient
doar un transformator de impulsuri. O descriere mai detaliată a functionarii şi
reglajelor se va face un pic mai departe, la exemplul de invertor de sudura real.
Reglarea curentului de ieşire la acest tip de convertizor se poate face in
două moduri.Acestea sunt de frecvenţă şi de faza. Ambele dintre ele au fost
menţionate anterior în descrierea Half Bridge-ului rezonant.
Şi ultimul tip de convertizor de frecventa – Full Bridge cu drosel. Schema sa

10
practic nu diferă de podul rezonant (jumătate de pod),este inclus doar lanţul LC in
serie cu transformatorul, dar nu este in rezonanţă. C= 22µF/63V funcţionează ca
un condensator de echilibrare, şi droselul L , ca reactanţa a cărei valoare este liniar
dependenta de frecventa. Controlul unui asemenea convertizor - Frecventa. Cu o
frecvenţă sporită, reactanta droselului L, creşte. Curentul prin transformatorul de
putere este redus. Simplu şi fiabil. Cele mai multe invertoare industriale sunt
construite pe baza unui principiu de reglementare şi de restricţionare a curentului
de ieşire.
Cred că principiile generale de functionare a unui invertor puternic de sudura s-au
înţeles. Principalul lucru este de a decide ce vreti şi sa selectaţi respectivul sistem .
Prin urmare, putem trece la concret,la schemele electrice experimentate in mod
repetat .

 
3.Cross Bridge, sau convertorul cu un singur tact si iesire directa.
În figura 8si 8a, se prezinta schema electrica completa a unui invertor de sudura
Cross Bridge pentru curenţii intre 5 - 160 Amperi. Planurile sunt destul de simple
şi de încredere, cu simplitatea ei, asigură o performanţă bună. Singura diferenţă
între aceste sisteme, este generatorul de tact. Primul este cu uc3845, iar al doilea
cu uc3825. Mai jos sunt dati parametrii de bobinaj ale transformatorului si
droselului .
Tr.1- E65 № 87, EPKOS, intrefier de 0,1 mm
I - 18-20 spire PETV-2, cu diametrul de 1.96 mm, într-un singur strat,
II - 6 spire, PETV-2, cu diametru de 2.24 mm, bobinat in doua straturi.
Primul strat, apoi izolatia,si al doilea strat. Înfăşurările sunt conectate în paralel. În
general, ar trebui ca secţiunea transversala sa fie de aproximativ 16mm patrati.
Izolatia între straturi este mai bine sa fie din cauciuc conducator
termic"NOMAKON, dar se poate face şi din teflon.
Tr.2 E7x7, 2000µH.
Toate înfăşurările au 35 spire, SEW-2, 0,35 mm. pas de 0,5 mm
T.tr. 2xK20x10x5 2000 µH ,100 spire SEW 0,2 mm
Dr. pe E 20x28 2000N µH
12-16 mm pătraţi, cablu multifilar, 6-8 spire, un pas de 0,5 mm, selectat pentru un
arc de durata.
Tr.3 B-22 2000 µH
11
înfăşurarea primara 60 spire, sarma SEW-2,cu un diametru de 0,3 mm, infasurarea
secundara 8 +8 spire, diametrul firului de 0,55 mm. Frecventa invertorului este de
100- 120kHz.
Tuningul începe cu unitatea de control- generatorul de comanda. Alimentam
Uc3845, uc3825, cu12-15V şi vizualizam forma semnalului pe portile tranzistorilor
de comutatie.Pe ambele porti trebuie sa fie semnale identice, perfect
dreptunghiulare,ca în oscilogramele din fig.9.Daca semnalele diferă mult de cele
prezentate in fig.9, neaparat trebuie facute sa arate la fel.Fara aceast conditie
indeplinita nu putem sa alimentam cu energie tranzistoarele de comutatie!
Dacă totul merge bine, se trece la etapa următoare de reglaje. În primul rând,
verificaţi linearitatea regulatorului rotind rezistorul variabil.Pe ecran ar trebui sa
vedeti o modificare linear a latimii impulsurilor de control de la 50% la 0 %(doar
pentru Uc3825). Nu este foarte convenabil, ca Uc3845 nu răspunde la ajustare, în
cazul în care la pinul 3 nu este un semnal OS (trapez de la un transformator de
curent, sau poate fi conectat pinul 3 cu pinul 6 printr-un calaret1 / 100 pentru
aceasta pinul 6 fiind legat la masa printr-un resistor de 5kΩ şi acest rezistor sa fie
decuplat cu o capacitate de 0,01 µF, aceasta fiind o linie de întârziere primitiva).

12
Personal, prefer Uc3825, este usor sa lucrezi cu el! Totul este clar.

13
14
  

Fig.
Mai departe inchidem alimentarea modulului de putere şi incepem sa ridic
m treptat tensiunea la 20-40V. În acest timp, puteţi conecta un osciloscop int
e colector si emitor la un tranzistor de comutatie din punte, (10V/div), si veti obti
e o imagine similară cu cea din Fig.1

 
Apoi, trecem osciloscopul pe înfăşurarea secundară, să verificam faza înfăşurăril
transformatorului de putere. Mergem mai departe
Verificam limitarea de curent. Osciloscopul se va pune pe sensibilitate mica
. Reglati tensiunea de 20-40V la minim si vizualizati impulsurile.Puneti iesirea
n scc. Latimea impulsurilor ar trebui să scada brusc. Dacă nu – se va verifica faza
a infasurarile transformatorului de curent. Treceti cablul prin inel în direcţia opu
ă (pentru uc3845) Conectaţi cablul de forţa de ieşire cu un cleste, astfel încât
ă puteţi face scurt-circuit. Pe iesire puneti un aparat cu shunt, pentru a masu
a curentul. Osciloscopul pe sensibilitate mica . Reglarea curentului la un niv
l minim.La ieşire scurt-circuit. Ridica uşor tensiuneaurmariti impulsurile
e transistor si cresterea curentului prin cresterea tensiunii.Daca curentul minim es
e intr-adevar mic,si nu este sursa insasi mica ,atunci se poate si cu o sursa nu pr
a puternica sa ajungem la tensiunea maxima.Faceti totul incet si cu atentie!Priviti
i ascultati! Creşterea tensiunii trebuie cand si cand oprita si incercat sa adaugati

15
 rezistente in circuitul de curent si deasemenea sa priviti si sa ascultati.In cazul
existentei unor sunete straine in spectrul audio,cautati cauza lor.Atunci cand
protectia de current lucreaza apare un sunet suierator,acest lucru fiind
normal.Curentul de scc.poate sa fie mare daca constanta RC la pinul 3 este prea
mare-de obicei optim este de 200-250 nsec, adica 100Ω si 2,2 nF.Aplicati tensiune
normal.Asteptati sa lucreze releul de pornire si pe diodele antiretur conectati
osciloscopul.Imaginea trebuie sa fie ca in fig.11.

 
Daca totul a mers bine şi nu a explodat nimic, vă puteţi conecta în siguranţă la
ieşire o rezistenta ballast de 0,5 Ohm, care este suficienta pentru a efectua
experimente în continuare şi măsurători. În cazul în care pe o rezistenta de 0,25
ohmi a-ti reuşit să obţineti 26-30V, care este destul de realist,in conformitate cu
datele de bobinaj ale transformatorului,puteti cu usurinta sa aprindeti arcul,si
regland intrefierul pe droselul de iesire,sa obtinem o ardere stabile a arcului.
Curentul de scurt-circuit poate fi reglat din circuitul RC de la pinul 3(9) ,de obicei
acesta aste de la 30-50 A in sus pentru toate regimurile. Această rezervă este
necesară pentru a facilita aprindere a arcului, dacă nu supravoltati.
Nuanţele de proiectare si instalare de putere vor fi discutate mai târziu, acestea fiid
comune pentru toate tipurile de invertoare. Mai jos sunt formele de undă pe
înfăşurarea secundară a transformatorului de putere, care ilustreaza procesul de
reglare a curentului.
 

16
  
4. Half Bridge invertor push-pull cu PWM, cu drosel,resonant.
Convertoare Half-Bridge sunt utilizate în invertoarele de sudura suficient de des.
Ele sunt indeosebi agreate de producătorii chinezi. Şi, deşi, pentru a obţine puteri
decente, este nevoie de curenţi dubli prin modulele IGBT , permit construirea
unor invertoare de sudura cu performanţe decente, care se bazează pe schema
Half-Bridge. Simplitate şi un minim de piese, fiabilitate si eficienta ridicata. Toate
acestea atrag dezvoltatorii de echipamente de sudură. În acest capitol am descris
combinat trei tipuri de convertoare Half-Bridge, schemele sunt foarte similare,
diferind doar în principiile de gestionare a curentului de ieşire, limitarea curentului
prin switch-urile de putere şi de transmitere a energiei la sarcina. Diagrama
schematică completa a invertorului de sudare Half-Bridge cu PWM este prezentata
în Figura 12. Invertorul construit pe un astfel de sistem este în măsură să dea un
curentîn arc de până la 130A, la o frecvenţă de 30-40kHz, determinat fiind de
tranzistorii folositi. Datele de bobinaj sunt prezentate mai jos.
Tr.1 E65, № 87, EPKOS
I - 9-10 spire PETV-2 , cu diametrul de 2,5 mm;
II - 3 +3 spire (6 spire cu prize mediana), PETV-2,cu diametrul 2,24mm.x4fire.
Tr.2 B-22,2000 µH
I - 60 spire, SEW-2, cu diametrul de 0,3 mm;
II – 7+7 spire SEW -2, cu diametrul de 0,56
TTF. 2K20x12x6, 2000 µH
o singura înfăşurare 50 spire PEV-2, cu diametrul de 0,3;
Dr.1 K28x16x9, 2000 µH
15 spire cu sectiunea 1mm pătrat.
Tr.3 K28x16x9, 2000 µH

Toate cele 4 infasurari bobinandu-se simultan, 30-35 spire, MGT Ф-0, 12.

17
Inceputul infasurarilor fiind marcat cu punct pe schema.

18
19
 Ne întoarcem acum la circuitul electric. Oscilator master este construit pe un c
p US3825 , este unul dintre cele mai bune drivere push-pull, are toate protecţiile,
e curent, tensiune, la intrare, la ieşire. În timpul funcţionării normale, este aproa
e imposibil sa se arda! După cum se poate observa din schema GF ,sistemul este
n clasic push-pull convertor, cu un transformator care comanda puntea de iesire
Reglam GF astfel:alimentam blocul,si din potentiometrul de reglare a frecvent
i reglam aceasta frecventa la 30-40kHz, punem o rezistenta de sarcina de 20-30Ω
e infasuratea de iesire a transformatorului Tr.3, si iata forma semnalului care trebu
e sa fie ca in fig.1 .

timpii morti sau de pauza pentru tranzistoarele IGBT trebuie să fie cel puţin 1
2 microsecunde, iar in cazul tranzistorilor MOSFET, pauza poate fi mai mică
e aproximativ 0,5 microsecunde. De fapt pauza determina capacitatea de control
e frecvenţă a driverului, şi pentru valorile indicate in schema , este vorba despre 2µ
. Conectam la transformatorul Tr.3 driverele tranzistorilor de putere si pe ei insas
. Semnalele pe poarta trebuie să fie similare cu cele din figura 14, dar în antifaz
. Prin rotirea rezistorului

 
de ajustare a curentului maxim (pin 8 ), durata de impulsurilor de comanda trebu
e să varieze de la 0 la max 50% (minus timpul mort).Prin aplicarea unei tensiu
i pozitive la pinul 9 in intervalul 0-1,5V se pastreaza gama de reglaj a curentului d
se modifica panta de reglare.. În schema noastra limitarea curentului maxim se
20
 face la pinul 9,iar linearitatea reglarii curentului de iesire la pinul 8 al UC3825.
Metoda de punere in functiune a convertizorului este de extrem de
simpla,alimentam cu tensiune blocul de control iar in blocul de putere inchidem
autotransformatorul reglabil. In locul transformatorului de putere conectam un bec
200Wx110V, şi verificam existenta impulsurilor pe poarta tranzistorilor de
comutatie. Incepem sa crestem treptat tensiunea aplicată la modulul de putere.
Periodic ne oprim şi verificam pe osciloscop,ce avem pe becul electric. Dacă lampa
se aprinde uşor şi se observă pe imaginea de pe ecranul osciloscopului ceva
similar cu figura 13, încearcăm să reglam curentul. Prin asta ,lampa ar trebui să
răspundă la rândul său fără probleme la rotirea potentiometrului, stralucirea
trebuie să se schimbe de la 0 la max! Dacă nu – trebuie sa aflam de ce. Probabil va
trebui sa cautam în jurul rezistenţei de reglare a curentului, pentru că de ea
depinde gama de reglare a curentului de ieşire! Tensiunea la pinul 8 ar trebui să
varieze de la 3 V la 4 V, în acest timp vom avea o modificare a duratei de
impulsurilor de ieşire de la 0 la 50%. În opinia mea mea totul este clar. Următorul
nostru pas va fi sa dezlegam lampa, şi sa conectam in locul său transformatorul
de putere , in infasurarea secundara legand o lampa de 100Wx36V . Toate
trebuie reluate de la început, treptat autotrafo ridica tensiunea la 220V. Totul ar
trebui să funcţioneze în mod similar. Dacă asa si este, în condiţii de siguranţă
putem conecta diodele de putere, si scoatem autotrafo el nemaifiindu-ne de
folos. Alimentam direct de la reţeaua de 220V, fara sarcina,dupa o secunda
trebuie sa inchida releul,care shunteaza lanţul si alimenteaza cu toata tensiunea
blocul de putere. Releul este deasemenea un mijloc de protectie împotriva scc. pe
termen lung. Dacă în momentul alimentarii aparatului ieşirea sa va fi in scc.,
Releul nu se va inchide şi consumul de energie al aparatului nu va depăsi 50W si
aceasta stare se va mentine până in momentul în care scc. La iesire va fi inlaturat.
Includerea lantului RC limitează consumul de curent de la reţea la 250mA la
scc.total. Aproximativ acelaşi lucru se întâmplă la lipirea electrodului,
condensatorul legat in paralel cu releul , determină timpul de intarziere la
deschidere al releului.
Mergem la urmatoarea etapa de reglare, pentru aceasta avand nevoie de un
rheostat cu puterea de 5kW si rezistenta de 1,0Ω. Setaţi regulatorul de current la
max. şi legati rezistenta de balast (reostat) pe iesire. Măsurand tensiunea pe ea,

21
 aceasta trebuie să fie în jur de 35-40V, rotiţi încet butonul de scadere a
curentului. Tensiunea ar trebui să scadă treptat. Apoi, acţiunea noastră cea mai
importanta – stabilirea curentului de vârf (cutoff ) pe tranzistoarele de
comutatie(de protecţie). Punem potentiometrul de reglaj al protectiei intr-o
pozitie mediana, si micsorand rezistenta reostatului de sarcina cautam sa gasim
punctul de funcţionare, acest moment poate provoca un fluier în
transformatorul de putere. Făcând invers,adica din potentiometrul de reglare sa
gasim pozitia de functionare a limitarii, rezultatul nu este sigur. Nu proceda
asa,de obicei acest lucru duce la arderea tranzistorilor de putere! Ajustarea
rezistorului de protecţie se poate incepe numai atunci când sarcina este mica!
Ei bine, cam asta-I tot. În cazul în care pe o sarcină de 0,25 ohmi reuşiti să obţineti
26-28V, şi la 0,15 Ω max. va lucra protecţia la supracurent, aparatul va avea
rezultate minunate , dar numai cu dublor sau drosel la iesire.
20
 
Următoarea schema - invertor suduraHalf-Bridge rezonant cu regulator de faza a
curentului de ieşire. Schema completa este prezentată în Fig.15. Acest sistem
permite sa obţinem în arc, un curent de la 5 la 120A, acest lucru este destul de
mult pentru electrozi normali cu un diametru de 1,6 - 3,0 mm. cu tensiunea de
210-240V. Mai jos sunt detaliile cu privire la transformatoare şi droselle.
Tr.1 E65, № 87, EPKOS,
I - 9 - 10 spire PETV-2, cu diametrul de 2,5 mm;
II - 3 +3 spire (6 spire cu priza mediana ), PETV-2, 2,24 mm.diametrul, patru fire
simultan.
Tr.2 B-22, 2000µH
I - 60 spire, SEW-2, cu diametrul de 0,3 mm;
II - 7 +7 spire SEW -2, cu diametrul de 0,56mm;
TTr. 2xK20x12x6, 2000 µH
o singura înfăşurare 50 spire PEV-2, cu diametrul de 0,3mm;
Dr.1 Ex20x28, 2000 µH 12 spire, PETV-2, cu diametrul de 2,5 mm, intrefierul de la
0,3 la 0,9 mm, este ales experimental.
Dr.2 K28x16x9, 2000 µH,
15 spire cu sectiunea firului de bobinaj de 1,0mm pătrati .
22
 Tr.3 K28x16x9, 2000 µH
Toate cele 4 bobine sunt identice, bobinate în acelaşi timp,30-35 spire,MGTF-0,12
Inceputul infasurarilor este marcat printr-un punct.
După cum puteţi vedea circuitul este foarte asemănător celui precedent, dar
designul unităţii de putere este mult mai uşor! Aceasta se explică prin faptul că
întregul sistem lucreaza în rezonanţă şi pentru comanda tranzistorilor de putere
este bineinteles nevoie de energie mai putina de cat in circuitul cu comutatie de
putere . Comanda tranzistorilor la tensiune sau curent zero este bineinteles mult
mai usoara, ceea ce explică faptul că la acest sistem nu veţi vedea drivere pentru
switch-urile de putere, nu există nici indispensabilele lanţuri RCD (snuber) de
protecţie, nici o protecţie de suprasarcină curent, limitarea de curent fiind
îndeplinita de droselul rezonant şi inductivitatea in sine a transformatorului de
putere.
Procesul de punere in functie de asemenea nu difera mult de punerea in functie a
unui invertor cu PWM, deşi începe exact la fel, până la aplicarea impulsurilor de
control la porţile tranzistorilor de putere. Deoarece nu avem drivere, atunci
forma de undă a tensiunii pe portile tranzistorilor va arata diferit, a se vedea
Fig.16.

23
  Fig.16

24
 

25
26
 Aşa cum se vede, frontul de ieşire are o cadere destul de buna,acesta e
te aplicat pe poarta tranzistorilor. Pentru schema precedenta, o astfel de formă
impulsurilor de comanda , ar fi ucigatoare 100%! Convertorul rezonant in p
ivinta asta este al naibii de bu
! Prin urmare, verifica forma de impulsurilor de comanda pe poarta şi oprestet
. Regulatorul de curent va expune o durată maximă a impulsurilor de cont
ol, dacă nu, ajustarea ulterioară nu va schimba nimic. Setam oscilatorul master
la frecvenţa de 45kHz, împreuna cu transformatorul de putere, în serie
circuitul rezonant RC legam un un bec pe 100Wx36V. In locul alimentarii de putere
folosim un autotrafo reglabil, unitatea de control fiind alimentata de la o sursă
separată, şi vom creşte încet tensiunea de pe unitatea de putere. La aproxim
tiv, 40-50V, dacă lumina nu este aprinsa, sau arderea nu este foarte luminoa
a, se opreste cresterea şi se modifica frecventa oscilatorului de comanda pa
a ce becul va atinge luminozitatea maximă. Intrefierul non-magnetic la drosel
l de rezonanţă ar trebui să fie de 0,4-0,5 mm,adica de aproximativ 4-6 stratur
de bandă de hârtie decoratoare. Dacă totul merge bine, schimbam becul cu
unul de 100Wx110V şi continuăm să ridicam tensiunea la 220V, , ocazional regland
recventa, în cazul în care frecvenţa de rezonanţă va fi pierduta. Aceasta
a fost o ajustare preliminara. Scoatem becul şi conectam transformatorul de pu
ere încărcat cu un bec 100Wx36V. Se repetă întregul proces de la început, cre
când treptat tensiunea şi frecvenţa de rezonanţă de adaptare la punctul de
rdere luminoasa a lămpii. Toate acestea sunt necesare de făcut pentru a identific
defectele şi erorile din montaj ,spre deosebire de situatia in ca
e am da dintr-o data tensiune de 220V, ceva se va arde,si nu vom înţele
e de ce. Faza următoare, se scoate lampa şi conectaţi diodele de putere.Deasemeni
coateti autotrafo si alimentati direct de la retea. Peste cateva secunde ar trebui s
funcţioneze releul de pornire şi tensiunea de ieşire va fi 46-50V. În prima
faza, am recomanda sa conectati un bec 100Wx36V şi să faceti totul sa mearga sigur st
bil, nu sunete străine. Reglementare.Stralucirea lampii sa fie liniara şi curentul sa
arieze uşor de la max la min. Dacă totul este bine, înlocuiţi becul cu un rezistor de
balast 1.0 ohmi la 5 kW si continuati reglajele.Pe scurt, conectarea sarc
nii (1,0 Ohm) ajustarea frecvenţei la punctul în care voltmetrul montat pe sarci
a prezinta tensiunea maxima, şi rotind potentiometrul de control al frecvenţei în
27
 orice direcţie, tensiunea va scădea. Aproximativ,frecventa poate fi de 30 de
35kHz, iar tensiunea maximă va fi de aproximativ 38V. Reducem şi mai mult
rezistenţa de sarcină la 0,5 ohmi, şi prin creşterea frecvenţei găsim tensiunea
maximă, apoi repetam tot pentru sarcina de0,25 Ohm. Inca odata va repet, toate
operaţiunile pentru stabilirea rezonanţei se fac doar pentru a produce o durată
maximă a impulsurilor de control! Rezultatul final: ar trebui să obţineţi o tensiune
pe iesire de 26-28V la sarcina de 0.25 ohmi şi,daca in continuare scadem
rezistenta sarcinii,tensiunea trebuie sa scada. Astfel, în cazul în care rezonanţa va
fi configurata pentru o sarcina de 0.25- 0.2 ohmi, în acest loc vom obtine si
puterea maximă! Curentul maxim de ieşire depinde în întregime de droselul
rezonant mai exact de intrefierul non-magnetic din miez. Intrefier mai gros,
curent şi frecvenţă mai mare. Trebuie amintit iar ca miezul droselului resonant
trebuie ansamblat astfel încât acesta sa poate fi înlăturat usor, şi sa se ajusteze
usor intrefierul în cazul în care grosimea necesară e diferita. Grosimea de lucru a
intrefierului poate ajunge la 1 - 1,5 mm, dar este mai bines a incepem reglajul cu
0,3 - 0,5 mm. Un astfel de intrefier va limita curentul maxim prin tranzistori, şi în
cazul aparitiei unei avarii , nu va îngădui să-i ardă.
O creştere suplimentară a sarcinii, la o frecvenţă constantă va duce la scăderea
tensiunii şi puterii. Curentul de scc. poate depăşi curentul maxim de arc de 1,2
-1,5 ori, dar tensiunea de ieşire scade la 2-3V şi, astfel, puterea nu va fi
semnificativa.Acesta este un plus incontestabil a invertorului rezonant o limitare
a puterii , naturala. Cu această configuraţie, aparatul nu se teme de modul de
lucru in scurt-circuit, viteza de limitare a curentului este cu un ordin de marime
mai mare decât cea mai rapidă protecţie parametrica. Iar prin folosirea de
dublare a tensiunii de ieşire se poate aprinde şi susţine un arc în cele mai dificile
condiţii!
Figura 17-19 prezinta formele de undă de tensiune pe portile tranzistorilor,la
scimbarea curentului de iesire in sensul scaderii, cu regulatorul de fază.
 

28
 Şi inca un mod de a regla rezonanta, pentru electronistii avansati. În circuitul
primar includeti un transformator de curent. De exemplu, 50 spire pe un inel ,
K28 ,2000µH. Încărcaţi aparatul la limita de sarcină, de exemplu, 25V şi 150 A,
care este de aproximativ 0,17 Ω.Latimea impulsului o stabilim la maxim,frecventa
de rezonanta in mod evident va creste,in cazul nostru aceasta va fi de
aproximativ 45-50kHz.Alimentam prin intermediul autotrafo cu nu mai mult de
40-60V. Desigur, unitatea de control este alimentata separat, conectaţi
osciloscopul la transformatorul de curent. Imaginea va arata ca o sinusoida
intrerupta. Incet ,variem frecventa pana cand sinusoida se va uni intr-o linie
continua. Asta e tot! " Aproape acelaşi lucru se poate observa conectand
osciloscopul la condensatorul de rezonanţă, sau conectand în serie un rezistor de
0,1 Ohmi in circuitul primar,si conectand osciloscopul în paralel cu acesta.
Al treilea tip de Halfe-Bridge cu balast de împrăştiere, este un hibrid între
convertorul cu PWM şi celrezonat cu regulator de frecvenţa sau faza . Sistemul nu
diferă de sistemul de convertor cu PWM, sa introdus numai un lanţ RC în serie cu
transformatorul de putere, ca şi la sistemul cu rezonanţă. Dar acest lucru nu este
un circuit rezonant,ci un lanţ simplu de limitare a curentului maxim.
Condensatorul din acest lanţ este pur şi simplu pentru echilibrare şi capacitatea sa
este 22µF/63V , de tip K73-16V. Droselul poate pune exact la fel ca în
convertizorul rezonant , de marimea inductantei sale depinde puterea maximă a
convertizorului.

29
 5.Full- Bridge PWM push-pull invertor, resonant,cu drosel de
imprastiere.
Acest capitol este dedicat în întregime convertizorului cel mai puternic – Full-
Bridge. În ceea ce priveşte utilizarea la capacitate maxima a parametrilor
tranzistorilor si optimizarea puterii , acest tip de invertor de înaltă frecvenţă este
cel mai bun. Aşa cum am scris mai sus, spre deosebire de invertorul Half-Bridge,
curentul prin tranzistori la Full-Bridge este în măsură să dea de 2 ori mai multa
putere. Dar destul cu teoria! Ne întoarcem la acest tip de invertor de sudura. In
primul rand avem un Full-Bridge cu limitarea prin PWM a curentului maxim prin
tranzistori, şi o reglare usoara a curentului de ieşire, prin reducerea duratei
impulsurilor de comanda. In figura 20 se prezinta schema de circuit completa
pentru un invertor de sudura cu o gama de curenti la iesire de 5 - 200A.
Tensiunea maxima este egala cu 66В.La aceasta tensiune ard usor si cei mai grosi
electrozi. .Mai jos sunt detalii cu privire la transformator si drosel.
Tr. 1 – 2xE20x28, 2000µH
I - 14 spire, PETV-2, cu un diametru de 2,56 mm. Inductanta de 2,5-3mH.
II - 3 +3 spire, PETV-2, un diametru de 2.24 mm, în patru fire (16mm ²)
Tr.2 - K28x16x9, 2000 µH
Toate înfăşurările sunt la fel, 30-35 spire, MGTF-0, 12mm. Se bobineaza toate
odată.
Tr.3 - B22, 2000 µH - 60 spire, SEW-2, cu diametrul de 0,3 mm, II-a 7 +7 spire,
SEW-2, cu diametrul de 0,5 mm.
TTr. K28x16x9, 2000 µH, 50 spire, SEW-2, cu diametrul de 0,3 mm.
Dr.1 E20x28, 2000 µH
Orice conductor16 - 20mm patrati, 6-7 spire, pas de 3-5mm. Stranse bine pentru
un arc de durata. Inductanţa aproximata 10- 50 µH.
Diodele D1-D3 marca IR, 150EBU04. Releul de pornire R la 24V, 30A AC250V.

 
 

30
 Schema prezentată în figura 20 este destul de dificila şi necesită o mare
experienţă în producţie şi reglaj. Dacă credeţi că nu aveti o astfel de experienţă,
eu nu va recomand sa va apucati de lucru . Adevărul este că cu cat este mai mare
puterea convertorului , cu atat ar trebui să fiti mai atenti la executarea legaturilor
electrice,la sistemul de răcire şi aşa mai departe. Dar asta e poezie,sa trecem la
practica. Oscilatorul master, ca şi în circuitul de Halfe -Bridge este construit pe un
cip UC3825,si constructia sa nu se deosebeste cu nimic de constructiile
anterioare. Este o schema sigura si simpla, dovedita în toate aplicatiile mele.
Deci,stabiliti frecventa la iesire la 35 - 40kHz, verificaţi forma de undă la
înfăşurările de ieşire ale Tr.3 (punand ca sarcina rezistoare de 56 ohmi sau bec
5Wx12v). Prin rotirea potentiometrului ”regulatorului de curent”, durata
impulsului ar trebui să varieze de la 0 - 50%.Pentru sudura nu trebuie sa facem
regulatorul incepand de la zero, nu se inchide releul de forta, recomand o lăţime
minimă a impulsurilor de comanda,experimental obtinuta si fixate la nivelul de
10-15%.
Etapa urmatoare,verificarea fazarii (tranzistorii Full-Bridge-ului lucreaza pe
diagonală) pentru a conecta transformatorul de comanda la driverele
comutatoarelor de putere. La inceput,pe o diagonală, în locul transformatorului
inseriati o lampa la 12V,alimentati puntea cu tensiune de 12-15V, pentru
aprinderea lampi. La 12 - 15V alimentare, lampa se va aprinde la jumatate de
intensitate. După ce am gasit faza, conectaţi diagonala a doua. Daca totul este
corect, lumina se va aprinde în deplină strălucire. Rotind potenţiometrul
regulatorului de current, vom observa o schimbare consistenta a luminozitatii de
ardere a lampii. În aceasta stare verificam forma semnalului de comanda pe
portile tranzistoarelor de putere . Aceasta ar trebui să fie similara cu cea din
Figura 14. Apoi, faceti tot ce am recomandat pentru Halfe-Bridge cu PWM. Mai jos
sunt oscilogramele de ajutor luate in diferite puncte ale invertorului Full-Bridge
cu PWM.

31
În figura 21- frontul fata a impulsului de comanda de pe poarta tranzistoarelor
de putere
Figura 22 frontul spate, de închidere a comutatorului. 0,3 µs / diviziune,
2V/diviziune.
Fig.23 -Forma de unda pe înfăşurarea secundară a transformatorului de putere,
max. 15V/div.l, 2µs/div.
Fig.24- de asemenea, sub sarcină, curent de 10A. Sunt clar vizibile pauza între
impulsuri, frecvenţa 39kHz.
Fig.25 Fig.26 Fig.26a

 
 

Fig.25- curent de 30A pe sarcina de 0,25 Ohm. 2µs/div., 15V/div.

Fig.26 -curent de 70A pe sarcina de 0,25 ohmi, 2µs/div., 15V/div
Fig.26a- curent de 120A, forma de tensiune pe înfăşurarea secundară, 2µs/div.,
15V/div.
Aşa cum vom vedea cu creşterea in latime a impulsurilor de comanda creşte
curentul de iesire, ceea ce de fapt trebuie sa se si intample.

32
 Sa revedem schema convertorului Full-Bridge cu drosel de imprastiere. Schema
electrica este prezentată în Fig.30. Acest sistem diferă de cel anterior numai în
faptul că, în circuitul de putere am introdus un lant RC , care limiteaza curentul
maxim si formeaza caracteristica abrupt cazatoare a diagramei VA. Reglarea
curentului de ieşire –prin modificarea frecvenţei. Cu o frecventa de 10kHz –
curentul este maxim, plafonul său este limitat de sistemul de protecţie a PWM.
Modificand frecventa la 50kHz,curentul ,usor si lin va scadea la minim. Acest lucru
se datorează faptului că reactanţa droselului Dr.2 creşte liniar cu frecvenţa în
creştere. Tensiunea pe înfăşurarea primară a transformatorului de putere la
frecvenţe diferite are forma, ca în oscilogramele de mai jos.
Fig.27. Fig.28. Fig.29.

 
Cu acest sistem pot fi construite invertoare de până la 10 kW. Construirea unui
astfel de convertor,este exact la fel ca laprecedentul. Singura diferenţă este că
oscilatorul de comanda trebuie să acopere intreaga gama de frecvenţe de la
10kHz la 50kHz. Inductanta droselului se alege in functie de puterea necesară ,de
curenţii admisibili din tranzistori, şi de gama reglajului de curent de ieşire. Aceasta
poate fi si70µH şi 30 µH. Cu cat este mai mica inductanta droselului,cu atat mai
mare va fi curentul prin circuitul de forta,de aceea droselul trebuie sa aiba o
constructie asemanatoare cu cel de la invertorul Halfe-bridge resonant pentru a
putea creste sau scade intrefierul,modificand astfel inductanta.

 
 

33
 

34
35
36
 Tensiun
ea la born

e droselului pentru diferiti curenti de sarcina va arata ca in Fig.31 si Fig.32.

Cred că ne-am mai luminat un pic, şi putem me rge mai departe la invertorul Full
Bridge cel mai promiţător – cel in rezonanţă. Schema completa este prezentată
n fig. 33. Schema lui este mult mai simplă decât toate invertoarele anterioare de
udura de tip Full-Bridge, dar nu este mai puţin atractivă. Insasi lucrul in
regim rezonant permite obţinerea unui invertor cu cea mai mare eficienţă, elimina
uprasarcina din tranzistori,elimina driverele ,protecţia de curent şi droselu
de iesire, folosind în schimb schema originala de dublare a tensiunii de ieşi
e. Reglarea curentului de ieşire prin variaţia duratei impulsurilor de comanda l
frecvenţa de rezonanţă. Această metodă se numeşte - cu ajustare de faza
Mai jos voi încerca să ofer detalii asupra modului de lucru a puntii rezonante.
ranzistorii într-o punte rezonanta (ca si în cea liniară) lucreaza pe diagonală , ac
ta intamplandu-se astfel: în timp ce tranzistorii din stânga sus şi dreapta-jos T2
i T4,sunt deschisi,in acest moment tranzistorii din dreapta sus şi stânga jos, T3
si T1 sunt închisi. Sau invers! Functionarea puntii rezonante este împărţi
a în patru etape. Sa vedem ce se întâmplă în cazul în care frecvenţa de comanda a t
anzistoarelor de comutaţie coincide cu frecvenţa de rezonanţă a lanţului Dr.1 .-
rez-Tr.1. Să presupunem că în prima fază s-au deschis tranzistorii T3, T1, timpul ca
ele se afla în starea deschis este stabilit de driverul GF , iar la frecvenţa de
ezonanţă de33kHz este de 14 ms. În acest timp curentul circula prin Crez - Dr.1 - Tr.1.
urentul în acest circuit întâi creşterile de la zero la valoarea maxima, şi apo
, pe masura ce condensatorul Crez se incarca, scade la zero. Conectat in serie cu

37
Crez., droselul Dr.1 formeaza un front sinusoidal.

38
39
 Dacă in serie cu lantul de rezonant includem un rezistor, şi conectat la ac
sta un osciloscop puteţi vedea forma curentului, care aminteşte de o semiperioada a
sinusoidei. În a doua etapă, cu durata de 2 ms, portile tranzistorilor T1, T3 su
t conectate la pământ , prin rezistorii de 56 ohmi şi bobinele transformatorului de
impulsuri Tr.3, acesta fiind aşa-numitul "timp mort". În acest timp capacitatea de po
rta a tranzistorilor T1, T3 este complet descărcata, şi tranzistorii su
t închisi. După cum reiese din cele de mai sus,asa cum am mai spus, în momentul de t
anziţie de la starea deschis la închis,curentul prin cei doi tranzistori este zero,
deoarece condensatorul Crez este incarcat şi curentul prin aceasta nu mai circula. V
ne a treia fază - deschiderea tranzistorilor T2, T4. Timpul petrecut de ei în
stare deschis este de 14 ms, timp in care condensatorul Crez.se descar
a si apoi se reincarca cu polaritate inversa, formând cea de-a doua semiperio
da a sinusoidei. Tensiunea pana la care se reîncarca Crez. depinde de rezistenţa d
sarcină din înfăşurarea secundară a Tr.1, şi cu cat rezistenţa de sarcină este mai
mică, cu atat mai mare este tensiunea la care se incarca Crez.. Pentru o sa
cină de 0,15 ohmi, tensiunea pe condensatorul de rezonanţă poate ajunge la
aloarea de3kV . A patra etapa, începe ca si a doua, în momentul in care curentul de
olector al tranzistorilor T2, T4 scade la zero. Această fază durează, de asemenea,
2 ms. Tranzistorii sunt închisi. Apoi, totul se repetă. Fazele a doua şi a patra d
lucru sunt necesare pentru ca tranzistorii din colturile puntii s-ar putea închide
nainte de a se deschide anteriorii dacă timpul fazelor a doua şi a patra va fi
mai mic decât timpul necesar pentru închiderea completă a tranzistorilor comandati
apare un varf de current ce este de fapt un scc. pe inalta tensiune impactul
iind previzibil, de obicei, dispare complet ramura puntii (tranzistorul superior şi
nferior ), plus puntea redresoare de putere, plus siguranta de la un vecin ! :-))). Pe
tru tranzistorii care sunt folositi în sistemul meu, "timpul mort" ar treb
i să fie cel puţin 1,2 microsecunde, dar avand in vedere dispersia paramet
ilor, am deliberat aceasta: am crescut timpul mort la 2 microsecunde. Oscilograme
e puntii rezonante sunt la fel ca pentru semipuntea rezonanta, a se vedea figurile
16 -19. Tehnica de reglaj este aceeaşi, de aceea nu o voi repeta. Mai jos sunt da
i parametrii de bobinaj a unui invertor de sudura Full-
entul de 5-200A.
Tr.1 E65, № 87, EPKOS
40
 I - 18 spire, PETV-2, cu diametrul de 1.96 mm, într-un singur strat pe o carcasa
standard;
II - 3 +3 spire, PETV-2, cu diametrul de 2.24 mm, patru fire, doua straturi de două
fire. Pentru a facilita schimbul detemperatura, banda de izolaţie dintre straturi se
face din teflon, sau din cauciuc siliconic termorezistent, cum ar fi "NOMAKON.
Transformatorul este de dorit să se pună pe răcire fortata cu aer.
Tr.2 B22, 2000NM
I - 60 spire, SEW-2, cu diametrul de 0,3 mm;
II - 7 +7 spire, SEW-2, cu diametrul de 0,5 mm.
Tr.3 K28x16x9, 2000NM
Toate înfăşurări sunt identice, bobinand în acelaşi timp, 25-30 spire, MGTF-
0,12mm..
Dr.1 E20x28, 2000NM
12 spire PETV-2, cu diametrul de 2,24 bobinate cu gol de aer între spire.
Intrefierul non-magnetic din miez este stability intre 0,4 la 0,9 mm pentru
curentul de ieşire. Inductanta orientativa a droselului: de la 100 la µH.
Dr.2 K28x16x9, 2000NM
12-16 spire într-un singur strat, bobinata cu cupru cu sectiunea de 1mm.patrat
izolatie PVC.
Diodele de putere D1-D2 150EBU04,
Diodele dublorului D3-D6 diode rapide cu curentul de min.10A, şi tensiunea de
min.200V, cum ar KD2997A;
D7, D8,diode rapide,de exemplu HER208 .
Condensatorul de rezonanta 0,22µF x2000V compania WIMA, alcatuit din patru
condensatori de 0,22µF x1000V legate serie-paralel. Puteţi folosi K73-16V, 0,1
µFx1600V 10 bucati, două grupe de 5 bucati legate in paralel,cele doua grupe
legandu-se in serie . Puteţi utiliza un condensator de tip K78-2,K78-18. Obţineti
capacitatea necesară şi tensiunea de funcţionare de cel puţin 2000V!
Dacă 200A nu vi se pare suficient, nu trebuie sa faceti modificări complicate şi
practic nici o schimbare în circuitul in sine, puteţi obţine cu uşurinţă 300А în arc.
Pentru a face acest lucru, este suficient să folositi tranzistorii IRG4PS71UD în loc
de IRG4PC50UD, şi doua miezuri E65 № 87 firma EPKOS puse împreună. Numărul
de spire ale infasurarii primare a transformatorului va fi egal cu 10, PETV2 sârmă
41
 cu diametrul de 1,8 mm.x2 fire Înfăşurarea secundară trebuie să conţină 1,5 +1,5
spire cu sectiunea de 25-32mm.patrati. Aceasta poate fi facuta din 7-8 fire cu
diametrul firului de 2,24 mm.PETV2 . Bobinarea acestui transformator nu este asa
de grea.Droselul se bobineaza pe acelasi miez de tip E65 № 87,(1buc.) şi are 7-9
spire PETV2 sarma de 2,5 mm.diametrul.Intrefierul droselului se stabileste
experimental ,si este orientativ de 0,7-1,3 mm. Cu aceste date de bobinaj
frecvenţa de rezonanţă va fi de aproximativ 40kHz. Desigur, va trebui să crească si
suprafata radiatoarelor tranzistoarelor de putere şi a diodelor de putere
aproximativ de două ori. Diodele de ieşire sunt legate cate două în paralel. Puntea
redresoare de intrare este, de asemenea, dublata. Oscilatorul principal poate sa
rămana neschimbat,blocul de alimentare de 12V deasemenea. Condensatorul de
rezonanţă nu va mai fi format din 4 piese 0,22 h1000V WIMA, ci din 9
condensatori 0,22 x1000V WIMA MKP10. Schema de legare a condensatoarelor
este data în Fig. 34.Pentru acesti curenti trebuie sa acordam o atentie sporita
Generatorului de comanda si tuturor circuitelor de comanda. Circuitul Uc3825
este foarte sensibil la perturbările puternice, de aceea trebuie neaparat ca
generatorul de comanda sa fie amplasat cat mai departe de drosel si
transformatorul de putere, firele care duc la rezistorul de comanda ar trebui să fie
ecranate, (-12V) nu ar trebui să treacă în apropierea firelor electrice de înaltă
tensiune de putere, stabilizatorul 7812 nu poate fi pus pe acelasi radiator cu
tranzistorii de putere!

C1-C9 condensatori WIMA MKP10

0,22 x1000V.
Rezistenţe de 150kΩx2W.
Acest aparat poate debita fără probleme până la 9 kW de energie, la 35A

42
 -valoarea curentului în lanţul de rezonanţă.
 
Dar mai există si o altă modalitate de a creşte puterea, iar pentru convertoarele
rezonante, este foarte promiţătoare. Aceasta consta in legarea a două sau mai
multe unităţi de putere pe aceeasi sarcină. Schema invertorului de sudura la
peste 350А este data în Fig. 35 Acest sistem a fost testat şi mi-a dat rezultate
minunate. După cum puteţi vedea, sistemul este construit pe principiul dublarii
simple a puterii. Pentru a face acest lucru, luaţi două invertoare Full-Bridge
identice controlate de un oscilator master. Acest model de circuit este justificat
doar prin faptul că sunt folosite miezuri E65 № 87 firma "EPKOS, câte unul în
fiecare invertor, şi tranzistori IRG4PC50UD. Cu o astfel de sursa la 350A, regimul
termic a celor două transformatoare este mult mai uşor decât regimul termic al
unui singur transformator de aceeaşi capacitate, şi să construiesti doua
transformatoare identice pe miez E65, nu este dificil.La fel cu droselele de
rezonanta si tranzistorii de putere. 8 tranzistori tip IRG4PC50UD vor costa mai
puţin de cat 4 tranzistori IRG4PS71UD. Fireste ,o soluţie ar putea fi legarea
tranzistorilor şi transformatoarelor in paralel şi nu de configurare a unui Full-
Bridge, dar am pornit de la propria mea experienţă, şi ea îmi spune că două punti
sunt mult mai fiabile pe aceeasi sarcină, şi sunt capabile să debiteze cu 20% mai
multa putere decât unul cu elementele de putere legate in paralel! Schema
oscilatorului de comanda a rămas exact ca in schemele anterioare, s-au schimbat
numai datele de bobinaj ale Tr.3 , şi a crescut mărimea inelului de ferită de la K28
la K32. Curentul de ieşire este reglat prin schimbarea duratei impulsurilor de
comanda. A trebuit sa cresc puterea blocului de alimentare de 12V de două ori,
pentru aceasta am înlocuit oala pe B22 cu B28 si am legat in paralel doua
stabilizatoare 7812. Am pus deasemeni doua punti redresoare de 35 A in parallel
pe intrare.Releul de pornire este mai bines a fie la 50A , dar puteţi pune şi două
pe 30A, capacitatea de intrare 5 buc. de 470µFx350V, dar puteţi face şi
4x330x400V. Mai jos sunt detalii cu privire la transformator şi drosssel:
Tr.1, Tr.2 - înfăşurarea primara 16-17 spire PETV2 - diametrul de 2,0 mm,
Infasurarea secundara2,5 +2,5 spire (5 spire cu priza mediana ) PETV2, cu
diametrul de 2,24 mm, în patru fire, în total 16mm patrati secţiune.Miez EPKOS
E65 № 87.
43
44
45
 Dr.1, Dr.2 sarma de diametru 2,24 şi 10 spire PETV2. Miez E20x28
2000NM.Intrefier de 0,6-0,8 mm, este fixat atunci
când reglati. Dr.3 15 spire de 1mm.patrat VLPY pe K28 2000NM1. Tr.4 număru
de spire nu trebuie
chimbat, doar creşteti diametrul sarmei din secundar la 0,8 mm. Reglarea unei as
fel de aparat este la fel ca la o punte unică numai ca se face pe rand.La inceput se
regleaza primul si-l oprim pe al doi-lea ,apoi se regleaza al doi-lea si-l opri
pe primul.Pentru transformatorul si droselul comun, frecvenţa de rezonanţă va fi a
roximativ aceeaşi în ambele cazuri. În cazul în care diferenţa de frecvenţa de
ezonanţă este peste 1 kHz, este necesar să se adapteze inductanţa droselului din gar
iturile
ntrefierului. Diferenţa admisibilă de f r
cvenţa este de 1-2kHz. 6. Selectarea tranzistoarelor de putere Tranzistorii d
putere sunt inima invertorului de sudura! De selecţia adecvată a tranzistorilor de p
tere depinde fiabilitatea întregului aparat. Progresul tehnic nu bate pasul pe l
c, pe piaţă apar o mulţime de dispozitive semiconductoare noi, şi să te descurci in ac
astă diversitate este dificil. Prin urmare, în acest capitol, voi încerca să rezum p
incipiile de bază de alegere a switch-urilor de putere, în scopul construirii un
i invertor de sudura puternic. Pe primul loc pentru a începe este determinarea
proximativă a puterii necesare a convertorului. Nu voi da calcule abstracte, şi i
ediat voi trece la invertorul nostru. Dacă vrem să ajungem pe arc de 200 Amperi la
o tensiune de 24 de volţi, înmulţind apoi aceste valori se obţine o putere utila pe ca
e invertorul nostru este obligat să o furnizeze şi sa nu se arda. 2 4 V, est
tensiunea medie pe lungimea arcului electric de 6-7 mm, De fapt, lungimea arculu
este mereu în schimbare, şi, prin urmare, si tensiunea pe el, de asemenea, s
modifică si curentul. Dar, pentru calculul nostru nu este foarte important! Deci
rin înmulţirea acestor valori vom obţine 4800 de waţi, orientativ randamentul c
nvertorului este de 85%,astfel puteţi obţine puterea care trebuie să fie
ompata prin intermediul tranzistorilor, de de aproximativ 5647 W Cunoscand p
terea totală se poate calcula curentul la care vor fi obligate să comute aceste
tranzistoare. Dacă vom face aparatul să funcţioneze de la reţeaua de 220 de volţ
, apoi pur şi simplu împărţind puterea totală la tensiune, puteţi obţine un

46
 curent,pe care aparatul il va consuma de la reţea. Acesta este de aproximativ 25
Amperi! Am primit multe scrisori cu întrebări, pot face un aparat de sudura, astfel
ca el sa lucreze la tensiunea de 12 volţi la bateria de masina? Cred că aceste
calcule simple pot ajuta pe toti sa raspunda la aceste intrebari. Am anticipat
întrebarea, de ce am împartit puterea totală la 220 de volţi în loc de 310, care
este obţinuta după redresarea şi filtrarea tensiunii de alimentare, este foarte
simplu,pentru a obtine la o valoare a curentului de 25 Amperi ,310 V, avem
nevoie de o capacitate a filtrului de25000 µF! Şi am pus nu mai mult de 1500 µF.
Valoarea actuală mi ar placea, dar aceasta nu este valoarea curentul maxim prin
tranzistorii selectati de noi! Acum, în datele de catalog ale multor companii sunt
reprodusi doi parametri de curentul maxim, primul la 20 °C, iar al doi-lea la 100°
C! Deci, la curenţi mari prin tranzistor, acesta elibereaza caldura, dar viteza de
cedare a acesteea prin radiatorul de racire nu este suficient de mare şi astfel
cristalul de siliciu poate fi încălzit la temperatura critică, şi cu cat mai puternic va
fi încălzit, cu atât mai mic va fi curentul sau maxim, şi în cele din urmă aceasta
poate duce la distrugerea tranzistorului. De obicei, o astfel de distrugere arată ca o
mica explozie , în contrast cu supravoltarea, atunci când tranzistorul doar se arde
in liniste. De aici putem concluziona ca pentru a lucra la un current de 20 de
amperi este necesar sa alegem astfel de tranzistori al căror curent de operare nu
este mai mic de 25 Amperi la 100 de grade Celsius! Acest lucru imediat îngustează
zona noastră de căutare pentru câteva zeci de tranzistori de putere. 
La alegerea tranzistoarelor de putere nu va sunt folositori numai parametrii
maximi de putere ci si parametrii pentru curentii de impuls.Este mai bine sa lasam
o rezerva, altfel defectarea poate apare in cel mai nepotrivit moment.
Natural, pentru a defini un curent nu putem uita de tensiunea de lucru. Tensiunea
in circuit nu depăşeşte tensiunea de alimentare, sau mai simplu, nu poate fi mai
mare de 310 volţi, cu alimentarea de la 220 de volţi. Prin urmare, alegeţi tranzistori
cu tensiune acceptabila, nu mai putin de 400 de volţi. Mulţi ar putea spune sa
alegem direct pe 1200, declarând că aceasta ar fi mai sigur, dar nu este în întregime
adevărat, tranzistori de acelasi tip, dar la tensiuni diferite pot fi foarte diferiti! Iată
un exemplu: tranzistoarele IGBT produse de IR, IRG4PC50UD - 600V - 55A, şi
tranzistorii similari pentru 1200 de volţi, IRG4PH50UD - 1200V - 45A, şi astea nu
sunt toate diferenţele, cu curenţi egali în acesti tranzistori, căderea de tensiune este
diferita: pe primul 1,65 V şi pe al doi-lea 2.75V! Şi la curenţi de 25 amperi apare

47
 pierderea suplimentara de putere in Watts, numai că această putere care este
eliberata sub formă de căldură, trebuie să fie disipata, ceea ce duce la cresterea
suprafetei radiatorului aproape de două ori! Aceasta duce nu numai la cresterea în
greutate, dar, de asemenea, si la cresterea volumului! Şi toate acestea trebuie avute
în vedere atunci când se aleg tranzistorii de putere, dar aceasta este doar prima
parte pentru a impresiona!
Următorul pas este alegerea tranzistorilor cu privire la frecvenţa de operare, în
cazul nostru parametrii tranzistorilor trebuie să fie menţinuti la o frecvenţă minimă
de 100 kHz!Pentru comutarea grea la frecventa de 30Khz trebuie sa se reserve o
frecventa de cel putin 3 ori mai mare.Pentru convertizorul resonant dimpotriva,este
posibil sa se utilizeze tranzistori mai “lenesi”. Faptul ca procesul de comutatie la
frecventa de rezonanta nu necesita consum mare de energie,ca la comutatia de
putere,face ca tranzistorii sa lucreze foarte bine la frecvente de 4-5 ori mai mari
decat frecventa demaxima de catalog.Firma IR ofera valoarea frecventei maxime si
pentru comutatia de putere dar si pentru regimul de rezonanta.Cel mai accesibil
dintre ele, şi cu preţul cel mai bun apartine companiei IR . Acesta este, în principal
IGBT dar există, de asemenea, tranzistorii cu efect de camp cu tensiunea de 500 de
volţi, acceptabili, care lucrează bine în astfel de sisteme, dar se fixeaza greu pe
radiator,nu au gauri de fixare. Nu voi discuta optiunile pro si contra a acestor
tranzistori, chiar dacă parametrii sunt, de asemenea, foarte importanti, pe scurt
spun că, pentru funcţionarea normală a tranzistorilor IGBT este nevoie de o pauză
între închidere şi deschidere, pentru a finaliza toate procesele din interiorul
tranzistorului, nu mai puţin de 1.2 microsecunde! Pentru mosfet, de această dată
pauza nu poate fi mai mică de 0,5 microsecunde! Acestea sunt de fapt, toate
cerinţele pentru tranzistori, iar în cazul în care sunt toate îndeplinite, atunci veţi
obţine o maşină fiabilă de sudura! Pornind de la cele de mai sus - cea mai buna
alegere este a companiei IR-tranzistori de tip IRG4PC50UD, IRG4PH50UD,
tranzistori cu efect de camp IRFPS37N50A, IRFPS40N50, IRFPS43N50K. Aceste
tranzistoare au fost testate şi si-au dovedit fiabilitatea lor şi durabilitatea atunci
când lucrează în invertorul de sudura rezonant. Pentru convertoare de putere
mica,unde puterea nu depăşeşte 2,5 kW se poate utiliza în condiţii de siguranţă
IRFP460.
7. Idei de proiectare şi variante de lucru in punctele cele mai
importante.

48
 În acest capitol vreau să menţionez pe scurt principalele reguli de care trebuie sa
tinem cont pentru constructia unui invertor de mare putere sau a unui
convertizor de sudura rezonant:
a) pentru un convertor PWM intotdeauna sa aplicam semnale perfecte pe portile
swith-urilor de putere ,frontul descrescator al impulsului trebuie sa nu
depaseasca 200 nsec-aceasta este cea mai importanta smecherie !! Reacţia PWM
ar trebui să fie obtinuta numai dintr-un traductor de curent,nici o altfel de reactie
de curent nu este admisa,aceasta este a doua smecherie, iar a treia,si cea mai
importanta smecherie - "timpul mort"sa nu fie mai puţin de 1,5 ms:)
b) -pentru invertorul rezonant reactia PWM este inadmisibila in general,pentru
aceasta trebuie sa avem o tensiune de alimentare bine stabilizata a oscilatorului
de comanda, unele variatii ale tensiunii ale tensiunii de intrare a
amplificatorului,”greseli”(1,3),timp minim,soft start,marirea capacitatii la
(8),blocarea procesorului(9),produc o crestere brusca a tensiunii,cel mai adesea
logic de la 0 la 5V cu fronturi abrupt de crestere ,inchiderea dupa aceeasi
logica,caderi de la 5V la0V.
c)-pe portile tranzistoarelor de putere trebuie neaparat puse diode biderectionale
de tipul KS213
d)-transformatorul de impulsuri trebuie montat in imediata apropiere a
tranzistorilor de putere,firele care duc la porti trebuie rasucite.
e)-pe placa puntii de putere, amintitiva ca pe traseele de (+) si (-) circula curenti
mari de 25 A ,de aceea aceste trasee trebuie proiectate cat mai late si cositorite.
f)-toate circuitele de putere trebuie sa aiba conexiuni bune,aproape intotdeauna
contactele slabe pentru curenti mai mari de 100A,pot duce la topirea lor si la un
incendiu.
g)-cablul de alimentare trebuie sa aiba sectiunea de 1,5-2,5mm.patrati.
h)-la intrare este necesara o siguranta de 25A,poate fi si automata.
i)-toate circuitele de inalta tensiune trebuie sa fie bine isolate de carcasa si de
iesire.
j)-droselul rezonant nu trebuie strans cu colier metalic si nu trebuie folosita o
carcasa metalica.
k)-este neaparat de amintit ca elementele de putere produc o cantitate de
caldura mare,de aceea trebuie tinut cont la amplasarea in carcasa si trebuie
49
 prevazut un sistem de ventilatie fortata si naturala
l)-in paralel cu diodele de putere trebuie puse neaparat circuite RC de protectie,
acestea protejeaza diodele de iesire la tensiunea de strapungere.
m)-niciodata sa nu puneti in circuitul rezonant condensatoare proaste,acestea pot
provoca avarii serioase, folositi numai acele tipuri indicate pe schema,cum ar
fi;K73-16B(0,1x1600V) sau WIMA-MPK 10(0,22x1000V),K78-2,K78-
18(0,15x1000V),legandu-le serie paralel.
n)-unitatea de control cu UC3825 nu ar trebui sa fie aproape de droselul de
rezonanta si transformatorul de putere.
Respectarea STRICTA A ACESTOR PUNCTE DE MAI SUS vor asigura succesul 100%
si siguranta dumneavoastra.Trebuie tinut minte intotdeauna-electronica de
putere nu iarta.
Constructia transformatorului de putere ,droselului de iesire si a droselului sunt
prezentate in fig.36 si fig.37.

Constructia transformatorului de putere.

2xE20x28,2000NMH sau 1xE65,N87,2000NMH

  Miez Carcasa
50
 Fig.36
Pentru obtinerea parametrilor optimi,bobina primara se va bobina intr-un singur
strat.
 
Constructia droselului Dr.1 si Dr.2
  Fig.37 Fir

Garnitura din carton 3buc pentru Dr.1 0,1-0,8mm (selectati la reglaje)

         pentru Dr.2 - 3 mm.. 
Miez 2xE16x20 2000NM

51
          Carcasa bobinei se executa din fibra de sticlă subţire,lipita, montata pe un
miez de lemn si se bobineaza numarul necesar de spire.Dr.1-12spire CuEm ф 2,24
bobinat cu spatiu de 0,3-0,5mm,se poate folosi fir textil ca in desen.
       
          Dr.2 - 6.5 spire în patru fire, CuEm cu ф2,24,sectiunea totala 16mm patrati
,bobinat spira langa spira in 2 straturi.Bobinele trebuie impregnate cu o rasina
epoxidica.          
2xE16x20 poate fi înlocuită cu un singur miez E20x28. Numărul de spire in acest
caz nu trebuie modificat! 

Desen PCB eu nu dau din cauza ca pentru aceasta trebuie date concrete legate de
carcasa,radiatoare,s.a.m.d.Daca doriti ,acestea pot fi vazute pe site-ul meu
www.vadne.narod.ru Nu cred ca acum avand un computer,a plati o mica taxa ne e
greu.tranzistorii de putere se monteaza pe un singur radiator,cu folie
termoconductoare .Pe acelasi radiator se pot monta si CI.stabilizator de 12V,daca
acesta este in carcasa de plastic si curentul de iesire nu depaseste 150A!

Pe alt radiator se monteaza diodele de putere si peste pad diodele

dublorului.Corpul radiatorului poate fi folosit ca iesire de putere pe (+).Pentru o
racire mai buna radiatoarele se monteaza cu aripioarele unele intr-
altele,ventilatorul racind asfel intreg ansamblul.Radiatoarele, din motive de
securitate ,se recomanda sa fie izolate fata de carcasa si intre ele.Daca aveti nevoie
de mai multe detalii eu va pot trimite fotografii cu aparatul si pcb pentru aceste
blocuri.

8.Protectii utile si circuite de” pornire la cald”,”antilipire”si

„aprindere usoara”
Mai jos este prezentat circuitul de protectie termica-fig.38,pornire la cald si
stabilizare arc,fig.39,desi in urmatoarele realizari nu le folosesc.Termoprotectiile
se lipesc de diode si de infasurarea transformatorului de putere ele fiind inseriate
cu bobina releului de pornire.Prin declansarea releului de pornire la 80-100grade
C,circuitul de de putere este deschis,curentul circula numai prin circuitul de

52
limitare RC.Intr-un astfel de regim amorsarea arcului este imposibila,consumul de
energie chiar si in regim de scc.nu depaseste 70W.

Fig.38

53
Fig.F

Fig.39

Acesta este un sistem clasic de „pornire la cald”si antilipire si lucreaza

astfel:masoara tensiunea de iesire si intra in functiune numai atunci cand este topit
electrodul,adica in intervalul 10-28V,in acest moment in arc circula curentul pe
care l-ati stabilit din regulator,in restul timpului,in momentul aprinderii sau cand se
sparge o picatura mare de metal in timpul sudarii,curentul creste automat pana la
maxim sau pana la o valoare data din proiectare. De obicei se admite o crestere de
50% stabilita de rezistorul R legat in paralel cu optocuplorul.Timpul cat este
inclus acest supracurent este dat de capacitatea condensatorului C.Acest sistem este
foarte eficient daca in ivertorul de sudura nu sunt varfuri de tensiune si tensiunea
maxima nu depaseste 50V.Sistemul „antilipire” stabilizeaza arcul la curenti mici, si
nu permite lipirea electrodului.In figura 40 este prezentata o schema de „pornire la
cald” Fig.40

54
Urmatoarea schema va fi foarte utila pentru lucrul in regim TIG sau sudura in
argon.Acesta este aprinderea usoara.Schema completa este data in fig.41.Dupa
cum a-ti ghicit acesta este tot un invertor,dar de putere mica.Foarte util atunci cand
se sudeaza la curenti mici.Nu amorseaza arcul,aceasta este imposibil,pur si simplu
pui electrodul pe metal si cand incet incepi sa-l desprinzi,apare un arc de curent
mic,care nu poate topi electrodul,nu are destula putere,dar arde si se intinde foarte
frumos.Ei bine ,in timp ce este aprins acest arc, in paralel cupleaza sursa de
putere.Daca brusc se lipeste electrodul,atunci imediat se deschide curentul de
putere,ramanand numai curentul de ardere si pana cand nu se aprinde arcul,
curentul de putere nu se cupleaza.Te sfatuiesc sa-l folosesti,arcul va arde in
conditii optime, blocul de putere nu se supraincarca si lucreaza mereu intr-un
regim optim de curent,scurtcircuitul este practic exclus-tesiunea max. va fi de 80-
90V,iar curentul de max.5A.
Sistemul de control a blocului de putere este construit cu optocuplor si este similar
cu schema „HOT START”.Functioneaza astfel-masoara tensiunea pe rezistorul de
iesire al sistemului si da semnal pentru a porni unitatea de putere numai in
gama55-25V la rezistenta de limitare.Adica numai atunci cand arde arcul.Schema
este absolut autonoma,dar pentru simplu rafinament se poate folosi in acelasi timp
ca sursa de alimentare(12V) pentru schema de control,puterea acestui convertizor
nefiind mai mare de 250VA.Tranzistorii si diodele trebuie puse pe
radiatoare.Droselul de iesire din blocul de putere pentru conectarea „MP” poate fi
eliminat cu totul.Condensatorul C limiteaza curentul de scc.,se fixeaza prin
experimentari, capacitatea sa depinzand de frecventa convertizorului si poate fi
intre 0,15 si 0,5µF la 160V, de tip K78-2 sau similar.Curentul de scc.nu va
55
depasi10A,in lucru 4-5A cand este aprins arcul.

Fig.41
Dr.4-12 spire,CuEm cu sectiunea de 1mm.patrat pe un miez K28x16x9,2000NM
Tr.1-miez K45x28x16-2000NM,infasurarea primara40 spire CuEm ф0,55mm,
bobinat intr-un singur strat uniform pe lungimea inelului.Secundarul 2x24spire
CuEm ф0,7mm,bobinat in doua straturi uniform pe toata lungimea inelului.
Tranzistorii si diodele se vor monta pe radiator.

56
 Coeficientii de evaluare a pierderilor în miezurile de ferita

Sper ca examinarea tabelelor cu parametrii feritelor de productie

interna va vor ajuta in alegerea unui miez acceptabil.Eu folosesc E65,No
87 „epkos”.Acest miez ca parametri este apropiat de E20x28
intern,2000NMC1 dar cu pierderi mai mici si executat cu mai multa
acuratete.Rezultate bune se obtin cu miezul de 2000NM daca pentru
transformator alegeti 2xE20x28.Acest transformator cu usurinta poate
da 250A in arc.Un singur E65 poate da 190A .Aceste date sunt valabile
pentru frecventa de 30-40 KHz.

57
9.Parametrii miezurilor de ferita.

58
10. Exemple de circuite imprimate si amplasare componente
59
Aceasta este schema blocului de control cu 1156EY2P ca in imagine.Detalii
explicative nu dau dinadins,pentru a experimenta dv..Altfel nu veti intelege nimic
si invertorul nu va functiona.Nu faceti tam-tam,experimentati ,ce si cand a-ti vazut
si cum lucreaza!Faceti totul fara fanatism.Daca a-ti facut blocul asigurativa ca totul
functioneaza cum trebuie.transformatorul de impulsuri se leaga in colectorul
tranzistorilor iar punctul median la (+)alimentare aproape de electrolitici.

Fig.42

Aceste fire sunt torsadate si pot avea lungimea de 10-15 mm.Astfel blocul de
control se poate amplasa separate de tranzistorii de putere si de circuitele de curenti
mari pentru a elimina interferentele.Iar pe portile tranz.trebuie sa fie trasee cat mai
scurte de aceea chiar si transformatorul de impuls este amplasat in apropierea
tranzistorilor de putere.Mai jos este prezentata placa de baza pe care sunt
amplasate BU.,BA.-12V si sistemul de “HOT START”,traductorul de curent cu

60
SS495A.Acest aspect este dat ca exemplu.Schema este pe site,iar descrierea
detaliata este data in prima carte la scara1:1

Fig.43.

Aceasta este placa puntii de putere si BU pe radiator 90x90 mm.plusul

diodelor dublorului si stabilizatorul de 12v(in carcasa de plastic).Tranzistorii de
putere se monteaza pe partea cablata a PCB si aceasta este lipita de
radiator.Traseele sunt ingrosate cu sarma de cupru de 1mm.patrat.

61
 Fig.44

Aceasta amplasare are si dezavantaje,pe sursa de alimentare de 12V, din cauza

cuplajului capacitiv pot penetra semnale parazite care pot afecta sistemul de
limitare a curentului în circuitul UC3825 . Cea mai bună opţiune este de a plasa
Ba12 Vşi BU pe o placa separată şi departe de circuitele de putere.
Toate cablajele sunt prezentate numai ca un exemplu, dar nu sunt erori, şi dacă

62
într-adevăr sunteti prea leneş , le puteţi utiliza. Dar eu cred că e mai bine a
înţelege pe deplin ceea ce faci,si sa-ti proiectezi propriile cablaje, în conformitate
cu radiatoare tale, în carcasa ta. Astfel, nu veti capata un prost automatism, şi veţi
sti exact ce a-ti cositorit, unde şi de ce.

Aceasta este placa de intrare+blocul de pornire(facut pentru releu de 12V,pentru

24V s-ar putea sa nu gasiti)+ aici se afla condensatorii pentru dublorul de
tensiune(cu albastru(oranj).Priviti in foto!

Diodele dublorului se pun pe radiatorul tranzistoarelor de putere ca si stabilizatorul

de 12V.Totul e la scara1:1

Circuitele de putere se intaresc prin cositorire cu sarma de cupru cu sectiunea de

1mm.patrat.

63
 Fig.44

Bibliografie.
1. “Радио” №9, 1990г .

2. “ Микросхемы для импульсных источников питания и их применение”,

2001г .

Издательство “ДОДЕКА”.

3. “ Силовая электроника”, Б.Ю. Семёнов, Москва 2001г .

4. “ Силовые полупроводниковые ключи”, П.А. Воронин, “ДОДЕКА” 2001г .

5. Каталог п/п приборов фирмы NTE.

64
5. Справочные материалы фирмы IR.

6. ТОЭ, Л.Р .Нейман и П.Л.Калантаров, Часть 2.

7. Сварка и резка металлов. Д.Л.Глизманенко.

8. “Микросхемы для линейных источников питания и их применение”,

2001г .

Издательство “ДОДЕКА”.

9. “Теория и расчёт трансформаторов ИВЭ”. Хныков А.В. Москва 2004г .

10. “Компоненты для силовой электроники”, DACPOL, 2005г .

65