Solul, component al biosferei, produs al interacţiunii dintre

mediul biotic şiabiotic este de o extremă importanţă pentru

dezvoltarea vieţii pe pământ.Solul şi vegetaţia acoperă scoarţa
terestră şi formează o unitate indispensabilă,s i s t e m u l
pedoecologic mondial, sistem în care planeta şi solul
s u n t î n s t r â n s ă 10

interdependenţă. Numai după apariţia vegetaţiei a început

formarea propriu-zisă asolului, învelişul recent de sol cu conţinutul
său de humus, acumulatorul de energieal pământului, formându-se în
cursul unei istorii extreme de lungi şi complicate.Organismele
( plantele, animalele, microorganismele) şi solurile se întrepătrundşi
interacţionează în sisteme complicate ecologice ( biocenoze)
care se schimbă înfuncţie de dinamica şi caracteristicile mediului
fizico- geografic.Sinteza , transformarea , descompunerea şi
mineralizarea materiei organice,acumularea şi redistribuirea
energiei prin intermediul lanţurilor trofice aleorganismelor,
absorbţia selectivă a elementelor chimice şi concentrarea lor în apă
şisol , sunt funcţiile globale cele mai importante ale sistemului
organisme- soluri dinbiosferă.
Solurile îndeplinesc, aşadar, şi alte funcţii esenţiale care reprezintă
verigi aleciclului global biologic al substanţelor. Solurile şi vegetaţia
primesc precipitatiile şij o a c ă u n r o l d e c i s i v î n c i c l u l a p e i
d u l c i p e p ă m â n t , î n f o r m a r e a s c u r g e r i l o r d e suprafata şi
alcătuirea compoziţiei chimice a apelor. Solurile sunt
habitatul anumeroase specii de microorganisme care sunt la fel de
folositoare ca şi organismelesuperioare.În final, solurile cu
organismele asociate şi în special microorganismele joacarolul unui
adsorbant, purificator şi neutralizator biologic universal al
poluantilor ,m i n e r a l i z a t o r a l d e ş e u r i l o r ş i r e z i d u u r i l o r
o r g a n i c e . D a t o r i t a a c e s t e i f u n c ţ i i a solurilor în cadrul
biosferei, omenirea a contat într-o perioadă atât de lungă de
timp(în sens istoric ) pe ‘’autopurificarea naturii’’ fata de deşeurile şi
reziduurile produsede populaţia în continuă creştere degajate în
mediul înconjurător.Astfel,ecosistemul sol-organisme este unul dintre
cei mai importanţi factori înformarea , stabilitatea şi productivitatea
biosferei.
ţie a ţiţeiului, la acestea adaugandu-se pierderile din
conductele cared u l u i F u n c i a r , î m p r e u n ă c u c o m i t e t e l e
executive ale consiliilor locale şir i s u p r a f e ţ e c u s o l u r i
poluate cu petrol şi apa sărată se găsesc în judeţele
ucţia vegetală din cauza unor conducte, sonde scoase din
e x p l o a t a r e , urile de petrol sunt amestecuri complexe de
hidrocarburi ( 98%), aparţinând
o m p o n e n t
T i t e i
 B e n z i n e R e z i d u u
d e l a 5 - 3 0 %
2 5 – 6 8 %
2 1 % 0 - 5 0 %
5 – 2 4 %
- - 2 4 %
7 – 5 5 %
4 9 % terociclici cu-
1 5 %
0 , 1 %
3 0 %
piedică circulaţia apei în sol şi schimburile de gaze
între sol şi atmosferă,terior, rămân în partea
superioară a profilului de sol. O parte importantă a
onjurător. Prin înlăturarea poluantului prin măsuri de
epurare curăţire ,cteristicilor naturale ale unui
component al solului, care atrage după sinepariţie, a
pricipalei lor însuşiri fertilitatea. În ultimele patru
decenii au fost
or acide formate pe seama oxizilor de sulf şi azot. Haldele de
r poluări pagubele la nivelul anului 1990 s-au cifrat la 100
fic de încărcare a apei cu agenţi poluanţi prezintă , de asemena
,rităţi faţă de situaţia respectivă întâlnită în atmosferă . Astfel,
gazele,d miscibile în orice proporţie , agenţii poluanţi se pot
afla – în funcţie de putereaă agentul poluant lichid va forma o
fază lichidă diferită dece. Se precizează că agenţii poluanţi
solubili în apa pot ajunge la concentraţiif o l o s i r e a a p e i
uzate şi nu evacuarea ei într-o apa de suprafaţa
contribuie la
irea necontrolată a speciei umane implică o competiţie acerbă
pentruate,fără cunoaşterea legitatiilor care asigură echilibrele
naturale stabilite înr s u l a m i l i o a n e d e a n i , i m p l i c ă r i s c u l
d e g r a d ă r i i i r e v e r s i b i l e a e c o s i s t e m e l o r ţi şi deşeuri , care
perturbă din ce în ce mai puternic şi profund mecanismele
ea anuală prin exploatarea zăcămintelor de petrol a 5 x 10
secinţele emisiei acestor fluxuri suplimentare de
substanţă în mediu au
ctează viata microorganismelor cu activităţi importante
în menţinerea
a omului atât prin consumul de apa şi
roorganismelor care-l colonizează, aceasta implicând
desluşirea celor mai
degradare,pornind de la bacterii,până la fungi
filamentosi şi nefilamentosi.Oodă de bioremediere, care
de data această foloseşte plantele drept agenţi ai
mice( spălarea, inertizarea, fotoliza, adsorbţia pasivă pe
enţa metodei este foarte ridicată ( până la 99%) pentru
compuşii a căror
unea vaporilor( compuşii cu o presiune a vaporilor mai mare de
0,5mm
inut ridicat de materie organică ( ce absorb puternic
poluantii organici
tea de tratare: constituită dintr-o unitate de combustie dau de
absorbţie
l, este foarte eficientă ( peste 99%) pentru depoluarea solurilor
contaminate cu
departarea stratului superficial contaminat al
solului
tru evitarea producerii unor pagube instalaţiei se va
urmări ca mărimea
larea şi extracţia poluantilor din matricea solidă a
solului
termină contaminantul să migreze din faza solidă în
cea lichidă. Forţele de
ubilitate foarte scăzută în apă cum sunt hidrocarburile
aromatice policiclice
acţiunea curată, poate fi supusă în continuare unui
p r o c e s d e s p ă l a r e p e n t r u tă prin metode
corespunzătoare, funcţie de caracteristicile solului, ale
it de la 40 la 120 $/t sol şi nu includ cheltuielile de excavaţie şi
transport( tabel
l u i d u l d e e x t r a c ţ i e C o s t
( U S $ / t o n a ) p ă
4 0 -
6 0 o l u ţ i i
a c i d e 6 0 -
1 2 0 o l u ţ i i
b a z i c e 6 0 -
9 0 e t e r g e n ţ i
6 0 - 1 0 0
R U P E D E C O N T A M I N A N T I
S O L U R I o m p u s i h a l o g e n a t i
v o l a t i l i a
b o m p u s i h a l o g e n a t i
s e m i v o l a t i l i b
b o m p u s i n e h a l o g e n a t i
v o l a t i l i a b o m p u s i
n e h a l o g e n a t i s e m i v o l a t i l i b
b i f e n i l i p o l i c l o r u r a t i
( P C B s ) b
b e s t i c i d e
h a l o g e n a t e b
 b i o x i n e /
f u r a n i b
b i a n i
o r g a n i c i
b
b e t a l e
v o l a t i l e
a
b e t a l e
n e v o l a t i l e
a
b s b e
s t
c

c i a n i
a n o r g a n i c i
b b
tilamina). Această metodă este de obicei aplicată pentru
remedierea solurilor
degradare, precipitare chimică, adsorbţie pe carbon
activ etc.).p a r t e s u p u s u n u i p r o c e s d e s p ă l a r e ,
urmat de deshidratare.
enţi în matricea solului, determină formarea cu poluantul
a u n o r s ă r u r i c u elor formând hidroxizi complecşi insolubili
( ca de exemplu complexul cu Zn:
iu.În timpul polimerizarii Si(OH) are loc includerea ionilor
metalelor în
rmaţi în urma reacţiei vor migra spre anod,
respectiv spre catod. Fluxul
inand scăderea ph-ului se induce solubilizarea oxizilor şi
hidroxizilor
ii organici care nu posedă un dipol permanent sunt transportaţi
rui ciclu, este nevoie ca apa care a fost extrasă din sol prin
electroosmoză să fie
TAMINAREA ELECTROACUSTICĂ
t e o m e t o d ă d e aminare foarte modernă care
îmbunătăţeşte performanţele metodei
e folosit decât pentru depoluarea solurilor poluate cu
Cr(VI),
2 METODE BIOLOGICE
rea înţelegerii proceselor biologice fundamentale care se
petrec în sol, aue îmbunătăţirea fertilităţii solului şi
creşterii producţiei agricole ( Verstraetegurarea
hranei( inocularea solului cu bacterii fixatoare de azot
d i n g e n u l i degradative ( Bower et.al, 1981; Vogel and McCarty,
1985; Bedard et al.
rul metodelor de remediere experimetate în întreaga
l u m e , a este supus transformărilor metabolice de către
microorganisme până la
exitate moleculară diferite: alcani(metan , etan, propan),
copusi aromatici,X : b e n z e n , t o l u e n , e t i l b e n z e n , x i l e n ) ş i
hidrocarburi aromatice policiclice
ce, polimerizarea, conjugarea, strategia folosită de către
microorganisme fiind
ismele
iţia unui hidroxil (OH) la o moleculă aromatică sau
eroase tehnologii de depoluare, care sunt cuprinse
generic în termenul de
urarea lui cu ajutorul microorganismelor poate fi considerate
bioremediere
urării unui poluant este necesar, în primul rând , să se
demonstreze că substanţa
e dintre aceste substanţe constituente ale ţiţeiului sunt supuse
ataculuiu d o m o n a s ş i A g r o b a c t e r i u m , ş i m a i p u ţ i n
r e p r e z e n t a t i v e c e l e d i n g e n u r i l e : ată ori îmbogăţită in situ
într-un timp relativ scurt, nu este necesară inocularea,
tic, în special prin tehnica AND-ului recombinant, prin
c a r e s - a u o b ţ i n u t edierea solurilor poluate, necunoaşterea
consecinţelor eliberării în mediu a
itorizarea ratei dispariţiei poluantului din sol. Inocularea
solului poluat cu
a z c o m e n t a r i i
r e f e r e n t i ugare de
fertilizanti Alexander,1994;Atlas andy e s k a , a p a
reziduala Aerarea a s t i m u l a t tana, sol si
apaatica in rezervatie
mulatt i l i z a r e s i i n o c u l a r e R o s e n b e r g a n d R o n , 1 9 9 5
u t o r i M e d i u
P o l u a n t lahti and
Salkinoja-u s p e n s i e d e s o l P h e n o l i
p o l i c l o r i n a t i l d e n h u i s e t . A l . , 1 9 8 9
S u s p e n s i e d e s o l
C h l o r o b e n z e n i r u n s b a c h a n d u s p e n s i e
d e s o l C h l o r o b e n z o a t i i e t h l i n g
a n d o l
P C B s i p k e ,
1 9 9 7 S e d i m e n t e
C h l o r o - m e t h y l - l
F a n t r o u s s i , 1 9 9 7 N a m o l 3
- C h l o r o b e n z o a t e n k ,
1 9 9 8 N a m o l
A t r a z i n a a s t n e
r , 1 9 9 8 S o l
P A H s y b a s , 1 9 9 8
A p a T e t r a c l o r u r a
d e c a r b o n
o m p u s u l p o l u a n t O r g a n i s m u l s i
s i t u l R e f e r e n t i - ( 2 , 4 - D B )
F l a v o b a c t e r i u m s p . a c R a e
a n d e t r o l A d a u g a r e a
i n s o l a u n u i are pot
degrada, 4 - D C P P s e u d o m o n a s
s p . i n o c u l a t sp. Inoculatei ţ e i
I n o c u l a r e a u n u i
c o n s o r t i u
ularea au dus la creşterea atât a numărului total de bacteriiia
microbiana după un vârf de creştere iniţial s-a stabilizat la
niveluri
rte greu degradabile. Aceşti compuşi pot să nu fie
a c c e s i b i l i f i i n d p u t e r n i c de fracţiunea organică proprie a
solului; astfel interacţiunea cutarea pe mediu au fost purificate
prin trecereareia dintre tulpinile izolate în tuburi, acestea au
fost inoculate în mediu mineral
t limitate. Comparând un sit poluant cu hidrocarburi
petroliere o perioadărobiana sau activitatea enzimatica a
s o l u l u i . A s t f e l , c o m p o z i ţ i a î n s p e c i i a raţia nutrientilor,
prezenţa donorilor oxigenului necesar oxidărilor, reacţia şi
area creşterii acestor microorganisme indigene este necesar
un controla corectă a unei strategii de bioremediere trebuie în
mod necesar săr şi sensurilor acestor interacţiuni la nivelul
creşterii şi activităţii
t ă î n f o l o s i r e a v e g e t a ţ i e i p e n t r u b i o r e m e d i e r e a rarea
metalelor din apă prin sistemul radicular
benzen, xilen (BTEX) hidrocarburi aromatice policiclice
(PAHs),e erbacee ( iarbă de Bermuda, sorg, păiuş),inoase (
trifoi, lucernă, mazăre furajera), plante acvatice şi plante
răşăminte chimice. De multe ori, fitotransformarea nu
e s t e s i n g u r a o p ţ i u n e , e radiculare care să medieze
degradarea poluantilor organici(prin
inanţilor din sol sau apa freatica în atmosferă prin
procesul de
rea concetraţiei substratului solubilgenazic, nitratreductazic,
peroxidazic,laccazic şi nitrilazic. Enzimelem p c e l a c c a z a
( polifenol oxidază) serveşte la scindarea structurii
inelelor atice ale contaminanţilor organici. Peroxidaza şi
n i t r i l a z a s u n t i m p l i c a t e î n ipă la realizarea transformarilor
poluantilor de către microorganisme, prin mai
ungi / g sol uscat. Bacteriile trăiesc în colonii care acoperă
între 4 şi 10
ţi prezintă atracţie pentru suprafeţele hidrofobe ale
materieii m e n t e l o r c o n t a m i n a t e , p r e c u m ş i i m o b i l i z a r e a
contaminanţilor toxici în sol.uatilor, este posibil prin
p l a n t a r e a u n o r s p e c i i v e g e t a l e v i g u r o a s e ş i c a r e s ă ere
care presupune îndepărtarea solului poluant, sau orice
OEXTRACTIA
tia este cea mai studiată şi testată dintre tehnologiile
deepărtarea anumitor contaminanţi din sol. Muştarul Indian
verde înlăturanţa de a se acumula şi rămâne la nivelul
rădăcinii plantelor, chiar şi atunci când
ic poluat cu petrol din preajma unei sonde de
extractie
ecţie a factorilor de mediu (apă,aer,sol),prevede
o b l i g a t i v i t a t e a “ r e f a c e r i i ă şi cea din România a
investigat,diversel e c t i v ă , î n c a p s u l a r e , v o l a t i l i z a r e ,
s p ă l a r e , d e g r a d a r e a p r i n mple,cu cheltuieli cât mai
mici,la îndemâna celor
C B
1 2
3 4
5 6
7 1
x 5
x 2
x
5
x 3
x
5
x 4
x 5
x 5
x 5
x 6 x
5 1 : 5
x 7
x 5
1 : 5
x 8 x 5
1 : 5 x 9
x 5
1 : 1
x 1 0
x 5
1 : 1
x 1 1 x 5
1 : 1 x 1 2
x 1 0
x 1 3
x
1 0
x 1 4
x
1 0
x 1 5
x 1 0
x 1 6 x
1 0 1 : 5
x 1 7
x 1 0
1 : 5
x 1 8 x 1 0
1 : 5 x 1 9
x 1 0
1 : 1
x 2 0
x 1 0
1 : 1
x 2 1 x 1 0
1 : ! x 2 2
x
1 0
x x
o m p o z i t i e
T r a t a m e n t
a p l i c a t 1 s o l
p o l u a t c u 5 % p e t r o l
a s e z a t p e s o l 2
s o l p o l u a t c u 5
% p e t r o l a s e z a t p e s t r a t
d e p a i e 3 s o l
p o l u a t c u 5 % p e t r o l
a s e z a t p e p a n o u r i d e
a e r a r e
4 s o l p o l u a t c u 5
% p e t r o l t r a t a t c u i n o c u l
b a c t e r i a n 5 s o l
p o l u a t c u 5 % p e t r o l
i n c a p s u l a t i n f o l i e d e
p o l i e t i l e n a p e n t r u l poluat cu 5
%petrol,amestecat cu gunoi de grajd de bovine inl
poluat cu 5 %petrol,amestecat cu gunoi de grajd de
bovine inl poluat cu 5 %petrol,amestecat cu gunoi
de grajd de bovine inl poluat cu 5
%petrol,amestecat cu gunoi de grajd de bovine in0
sol poluat cu 5 %petrol,amestecat cu gunoi de grajd
de bovine in1 sol poluat cu 5 %petrol,amestecat cu
gunoi de grajd de bovine in1 2
s o l p o l u a t c u
1 0 % p e t r o l a s e z a t p e
s o l 1 3 s o l p o l u a t
c u 1 0 % p e t r o l a s e z a t p e
s t r a t d e p a i e 1 4 s o l
p o l u a t c u 1 0 % p e t r o l a s e z a t
p e p a n o u r i d e a e r a r e 1 5
s o l p o l u a t c u 1 0
% p e t r o l i n c a p s u l a t i n f o l i e d e
p o l i e t i l e n a p e n t r u poluat cu 10
%petrol,amestecat cu gunoi de grajd de bovine inpoluat
cu 10 %petrol,amestecat cu gunoi de grajd de bovine
inpoluat cu 10 %petrol,amestecat cu gunoi de grajd de
bovine inpoluat cu 10 %petrol,amestecat cu gunoi de
grajd de bovine inpoluat cu 10 %petrol,amestecat cu
gunoi de grajd de bovine inpoluat cu 10
%petrol,amestecat cu gunoi de grajd de bovine in2 2
s o l p o l u a t c u 1 0
% p e t r o l a s e z a t p e f o l i e d e
p o l i e t i l e n a
sarea pe sol asigură decontaminarea solurilor poluate cu petrol
fărău r i p o l u a t e . S o l u l r e z u l t a t î n u r m a d e c o n t a m i n a r i i
poate fi utilizat pentru
n descompunere să asigure un plus de
microorganisme din flora autohtonă
n analize pe probe recoltate din module s-a urmărit
activitatea
gradat. Practic dupa 30 luni solul poluat cu 5%
p e t r o l s e p o a t e c o n s i d e r a aminare şi a accesibilităţii
metodelor cele mai adecvate,cercetările pe module
ate au fost efectuate determinări microbiologice privind
numărul de bacterii şiu p e r c i d u p a 1 2 l u n i ş i c o m p o z i ţ i a
s p e c i f i c ă d u p ă 1 8 l u n i d e l a c o n s t i t u i r e a nutului solului
în reziduu petrolier precum şi compoziţia specifică a
bacteriilor t e r o t r o f e ş i a m i c r o f l o r e i f u n g i c e e s t e
r e f l e c t a t ă î n p r o c e s u l d e d e g r a d a r e a lasate pe
panouri pentru asigurarea aerului necesar activităţii
llium lilacium, Penicillium brevicompactum,Cephalosporium
en special amenajat pentru a prevenii extinderea
poluării. Intervenţia rapidă
ie de amestecul folosit ( sol cu 5-10% reziduu petrolier, în
amestec cu gunoi dei e t i l e n ă p e n t r u a e v i t a s c u r g e r i l e ş i
poluarea altor terenuri. Pe platforma
gradare a petrolului prin compostare se poate folosi
pentru copertarea unor
rol, în vederea decontaminarii se vor aplica tehnologii de
fitoremediere. Pe
le constituite din sol puternic-foarte puternic poluat cu
xander M.,-Introduction to Soil Microbiology.J.Wiley
& S o n s , I n c , N e w and Salkinoja
Salonen,1984.,Oldenhuis,1989.,Brunsbach
andi n e k e , 1 9 9 3 . , M i e t h l i n g a n d
K a r l s o n , 1 9 9 6 . , P i p k e , 1 9 9 7 . , E l ssi,1997.,Wenk,998.,Kas
tner,1998.,Dybas,1998.-succesul introducerii

4.Arsene G.,Elemente de ecologie

g e n e r a l ă . E d i t . O r i z o n t u r i Universitare,Timişoara,2002.5.Atlas
R.M.-Biodegradabilitatea poluantilor în sol.Tehnici de Bio-şi Fito-
remediere.Curs Internaţional,Plovdiv,Bulgaria,1997.6.Atlas and
Bartha.,Raveh,Prince.,1992,Rosenberg and Ron.,1995-Rapoarte
cuprivire la succesul bioremedierii unor medii
poluate.7.Bedard,D.L.,Haberl,M.L.,May,R.J.,Brennan,M.J.,-Evidence for
novel mechanismso f p o l y c h l o r i n a t e d b i p h e n y l m e t a b o l i s m î n
A l c a l i g e n e s e u t r i p h u s H 8 5 0 . A p p l i e d Environmental
Microbiology ,1987.8.Berca M.,Ecologie generală şi protecţia
mediului.Edit.Ceres.Bucureşti,2000.9 . B o s s e r t I . A n d B a r t h a
R.,The fate of petroleum în soil
e c o s y s t e m s . P e t r o l e u m Microbiology,Edit.Ronald M.Atlas,New York
chap.,1984.10.Bouwer,E.J.,Rittmann,B.E.,McCarty P.L.,-Anaerobic
degradation of halogenated1 carbon and 2 carbon organic
compounds.Environmental Science
andTechnology,1981.11.Cotigaru,B.,Mihăiţă M.,Petrescu V.,Tiganescu
D., Necesitate şi responsabilitate-modelul dezvoltării economico-
sociale durabile între cunoaştere şi realizare-
OrizontXXI,ASE,AGIR,Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria
Mediului şi FundaţiaInternaţională “Sănătate,Mediu,Dezvoltare
Durabilă”,Bucureşti,1996.12.Dumitru.M.,M.Toti,C.Ceauşu,Carolina.Cons
tantin,AncaVoiculescu,V.Capitanu,Elena Parvulescu,Daniela
Popa,Bioremediation of Petroleum Contaminates
Soils,ŞtiinţăSolului,nr.1-2,1998.13. .Dumitru M.,Starea
agrochimica a solurilor din
 România,Ştiinţăsolului,nr.2,2002.14. .Dumitru M.,Carolina
Constantin,R., Lăcătuşu,Factori şi procese pedogeneticedin zona
temperată,Tulcea,24-26septembrie,Conţinutul Hidrocarburilor
AromaticePolinucleare în solurile din zona rampei de gunoi Glina
Bucureşti,1996.15. .Dumitru M.,Carolina Constantin,R.,
Lacatusu,Aspecte privind poluarea cuhidrocarburi aromatice
polinucleare a unor soluri din zona
municipiuluiBucureşti,Simpozion omagial Cluj Napoca,21-
23octombrie 1999.16. Dumitru M., M.Toti,Voiculescu Anca-Rovena,-
Decontaminarea solurilor poluate cu compuşi
organici,Edit.Sitech.Craiova,2005.69

17.Eliade G.,Ghinea L.,Stefanic Gh.,Bazele biologiei ale

fertilităţiisolului,Edit.Ceres,Bucureşti,1983.18.Florea N.,Dumitru
M.,Ştiinţa Solului în România în secolul alXX-lea,Edit.Carteapentru
Toţi,Bucureşti,2002.19.Henachee R.E.,Henis Y.,
D.B.Anderson,F.B.Meeting,Jr.and G.D.Sayles-AppliedBiotechnology for
Site Remediation.Lewis Publish.,Boca Raton,Fl.,1994.20.Henis Y.,
Bioremediation în agriculture:dream or realy?În:Modern
Agricultureand the Enviroment,by D.Rosen et al.,Kluwer Academic
Publishers,1997.21.Lodolo A.-Tehnologii de Remediere:un
overview asupra tehnologiilor fizice şic h i m i c e d e r e m e d i e r e
în situ şi ex situ.Tehnici de Bio-şi Fito-
r e m e d i e r e . C u r s Internaţional.Plovdiv,Bulgaria,1997.2 2 . M a c
Rae and Alexander,1965.,Lehtomaki
a n d Niemela,1975.,Goldstein,1985.,Liu,1990.,Tagger,1983.-
Cazuri de insucces alebioremedierii prin inoculare in
situ.2 3 . M a t e i S . , M a t e i M i r e l a , M o c a n u A d i n a , S t u d i i a s u p r a
vitezei de degradare aţiţeiului în sol în condiţiile
aplicării fertilizării minerale şi a
m i c r o o r g a n i s m e l o r utilizatoare de hidrocarburi.Arhivă
ICPA,1992.24.Muller G,”Biologia Solului”,Edit.Ştiinţifică şi
Enciclopedică,Bucureşti,1965.25.Nitu,I.,Măria.Dracea,C.Răuţă,M.Mihala
che.,LucrărileAgropedoameliorative.Edit.Agriş-Redacţia Revistelor
Agricole,2000.26.Papacostea P.,-Biologia solului,Edit.Ştiinţifică şi
Encoclopedica,Bucureşti,1976.27. .Papacostea P., Cecilia
Zelinschi,Georgeta Bonef,H.,Dancau,Indicatorii biologicipentru
caracterizarea calitativă a factorilor ecologici din sol,Actualitate şi
perspectiveîn biologie,Cluj-Napoca,1985.28. Răuţă C., St. Cârstea,
Impactul agriculturii asupra mediului înconjurător cuprivire
specială la solurile din România, Rev. Mediul Înconjurător, vol I,
nr.2/1994,29. Răuţă C. şi St. Cârstea, Prevenirea şi combaterea
poluării solului, Ed. Ceres,Bucureşti, 1983.3 0 . R ă u ţ ă C . , S t .
Cârstea, Poluarea şi Protecţia Mediului Înconjurător,
E d i t u r a Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1979.31. Ştefan V.,
Ecopedologie, Editură Marineasa Timişoara 2000.70
32. Ştefan Ghe., Metode de analiză a solului ( biologică,
enzimatica şi chimică),Probleme de Agrofitotehnie teoretică şi
aplicată, ICPT Fundulea, vol. XXI, 1999.33. Tausson, W.C.,-Naphtalin
als Kohlenstoffquelle fur Bakterien. Plantă 4, 214 – 256,
1927.34. Toti M., M. Dumitru, Carolina Constantin,-Poluarea cu petrol
a solurilor dinRomânia. Ed. RisoPrint Cluj Napoca, 1999.35. Toti M.,
V. , Carolina Constantin, , Poluarea cu petrol România,
repartiţias u p r a f e ţ e l o r p o l u a t e p e g r a d e d e î n c ă r c a r e , p e
s c h e l e p e t r o l i e r e , p e j u d e ţ e p e , Lucrările celei de a XV-a
Conferinţe Naţionale pentru Solului, Publicaţiile SNRSS,vol 29B,
1997.3 6 . T s u n e a W a t a n a b e , P i c t o r i a l A t l a s o f S o i l a n d
S e e d F u n g i , M o r p h o l o g i e s o f Cultured Fungi and Key to Species
– Second edition, CRC Press, 200137. Verstrate W., E.M. ,-Soil
clean-up: lessons to remember, Biodeterioration
&Biodegradation,1999.38. Vogel, T.M. McCarty, P.L.,-
Biotransformation of tetrachloroethylene,dichloroethylene, vinyl
chloride, and carbon dioxide under methanogenic conditions.Applied
and Environmental
Microbiology,1985.39.Voiculescu.Anca.Rovena,GabrielaMihalache,M.Du
mitru,M.Toţi,I.,Microbiological aspects of oil-polluted Albic Luvisoils
under diferent remediation measures,Albota-Argeş,2002,
Conference”Soils under Global Change-a Challenger for the
21Century”,3-6 september2002.40. Zarnea G., Tratat de microbiologie
, vol. I, Edit. Academiei , Bucureşti , 1982.41. Zarnea G., Tratat de
microbiologie , vol. , Edit. Academiei , Bucureşti , 1984.42. Zarnea G.,
Tratat de microbiologie , vol. III, Edit. Academiei , Bucureşti ,
1994.4 3 . I . C . P . A . B u c u r e ş t i - E v a l u a r e a s t ă r i i d e c a l i t a t e a
s o l u r i l o r d i n R O M Â N I A stabilirea măsurilor de protecţie,ameliorare
conservare-Extras jud.Argeş-1994.44.I.C.P.A; D.G.A.I.A; O.S.P.A.
ARGEŞ-Studiu privind ridicarea fertilităţiisolurilor vederea sporirii
producţiei agricole judeţul Argeş-1999, OSPA Argeş.45.O.S.P.A
Argeş-Inventarul terenurilor degradate judeţul Argeş-2001,
OSPAArgeş.46. O.S.P.A Argeş-Sistemul judeţean de monitorizare
teren pentru , OSPA Argeş.71